APRECIERE

asupra tezei de doctorat

CERCETĂRI PRIVIND DEGRADAREA ŞI RESTABILIREA STĂRII DE

FUNCŢIONARE A ELEMENŢILOR POMPELOR DE INJECŢIE /
RESEARCHES REGARDING THE DEGRADATION AND RESTORATION STATUS
OF INJECTION PUMPS ELEMENTS
elaborată de dl. Ing. DANCIU I. Aurel

Teza de doctorat elaborată de autor abordează o problemă majoră şi de mare actualitate,

privind degradarea elemenţilor pompelor de injecţie, piese conjugate de execuţie fină, la care
toleranţele dimensionale, abaterile de formă şi de poziţie ale suprafeţelor şi axelor sunt de 0,1…0,2
μm, iar jocul optim de montaj este de 1,0…2,0 μm.
De asemenea abordează posibilităţile de restabilire a stării de funcţionare normală a
elemenţilor pompelor de injecţie prin studierea şi aplicarea diferitelor tehnologii de mentenanţă
preventivă şi corectivă.
Tema acestei teze de doctorat, prezintă utilizatorilor şi cercetătorilor tot ce este necesar să se
ştie despre degradarea elemenţilor pompelor de injecţie în linie, o contribuţie cu foarte mare
aplicabilitate practică având-o elaborarea tehnologiei de recondiţionare la trepte de dimensiuni, dar
şi posibilităţile de măsurare rapidă şi sigură a dimensiunilor pieselor conjugate (cilindru element-
piston element), ca urmare a aplicării unor tehnologii moderne şi eficiente din punct de vedere
economic (folosind completurile pneumatice de măsură şi aparatul Superjet).
Lucrarea de doctorat este structurată pe 6 capitole, astfel:
În capitolul 1, intitulat „Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de alimentare de la
motoarele cu aprindere prin compresie”, se prezintă importanţa motoarelor cu aprindere prin
compresie, a instalaţiei de alimentare a acestora şi a rolului deosebit al elemenţilor şi supapelor de
refulare în cazul pompelor de injecţie cu elemenţi în linie. Se fac precizări asupra tipurilor
constructive de pompe de injecţie şi de elemenţi, cu avantajele şi dezavantajele lor, precum şi
asupra mecanismului uzării acestor piese şi a influenţei uzurii asupra stării de funcţionare a
instalaţiei de alimentare a motoarelor respective.
În capitolul 2, denumit „Stadiul actual în domeniul tehnologiilor pentru restabilirea stării
de funcţionare a elemenţilor pompelor de injecţie”, se prezintă materialele din care se realizează
elemenţii pompelor de injecţie, zonele expuse uzărilor, modul de identificare a uzurilor respective
fiind studiate multe tehnologii moderne de mărire a rezistenţei la uzare şi de restabilire a
stării de funcţionare a elemenţilor pompelor de injecţie.
Capitolul 3, intitulat „„Necesitatea şi obiectivele lucrării”, reprezintă o sinteză a primelor
două capitole pe baza căreia se definesc necesitatea şi importanţa lucrării de doctorat, obiectivul
principal al acesteia (cercetări privind degradarea şi restabilirea stării de funcţionare a elemenţilor
pompelor de injecţie), obiectivele subsidiare necesare atingerii obiectivului principal şi o metodică
generală de cercetare teoretică şi experimentală, prin care să se asigure în final rezolvarea temei
propuse.
În capitolul 4, intitulat „Contribuţii teoretice la studiul degradării şi restabilirii stării de
funcţionare a elemenţilor pompelor de injecţie”, se prezintă aspectele teoretice de bază referitoare la
posibilităţile de identificare a uzurilor elemenţilor pompelor de injecţie şi măsurarea mărimii acestor
uzuri cu instrumente şi aparate mecanice şi pneumatice, evidenţiindu-se avantajele sistemelor
pneumatice în acest caz.
Aceste măsurători au fost efectuate pentru a se evidenţia uzura pieselor şi posibilităţile de
recondiţionare a elemenţilor pompelor de injecţie în linie luaţi în studiu (prin metoda treptelor de
reparaţii). În acest sens s-a efectuat un studiu al distribuţiei dimensiunilor şi al abaterilor efective ale
pistoanelor şi ale cilindrilor (bucşelor) elemenţilor uzaţi ai pompelor de injecţie. Măsurarea pistoanelor
s-a efectuat cu ajutorul unui ortotest, iar cilindrii elemenţilor cu ajutorul unui comparator de interior cu
cadran (cu bucşe extensibile pentru 9 mm şi pentru 9,5 mm), ambele aparate având precizia de 0,001
μm, ţinându-se cont ca aceste piese să nu fie desperecheate.
Rezultatele măsurătorilor au fost prelucrate în EXCEL, fiind întocmite histograme pentru
amplitudinea (pasul) de 40 μm, cât are domeniul de măsurare aparatul pneumatic Superjet (± 20 μm).
Pentru a se putea pune în evidenţă posibilităţile de recondiţionare a elemenţilor pompelor de
injecţie în linie luaţi în studiu s-au micşorat amplitudinile (pasul) de la 40 μm la 10 μm, în vederea
măririi numărului de intervale. Şirurile statistice au prelucrate în EXCEL, în vederea reprezentării în
aceleaşi axe de coordonate a suprapunerii curbelor de distribuţie a dimensiunilor efective pentru
pistoanele şi cilindrii elemenţilor pompelor de injecţie cu diametrul de 9 mm şi respectiv de 9,5 mm.
Au fost analizate diferite metode şi principii de măsurare pneumatică precum şi traductoare
pneumatice, în vederea realizării de complete pneumatice de măsurare (tampon pneumatic pentru
măsurarea cilindrilor, respectiv inel pneumatic pentru măsurarea pistoanelor) pentru controlul
elemenţilor pompelor de injecţie cu diametrul de 9 mm şi respectiv 9,5 mm.
Capitolul 5, intitulat „Cercetări experimentale privind degradarea şi restabilirea stării
de funcţionare a elemenţilor pompelor de injecţie”, este destinat cercetărilor experimentale
desfăşurate în cadrul acestei lucrări..
Sunt prezentate aparatura şi echipamentele folosite la cercetările experimentale.
Elemenţii au fost măsuraţi şi verificaţi cu aparatură specifică mecanică (ortotestul, trusa de
cale plan-paralele şi comparatorul de interior cu bucşă extensibilă, toate având precizia de 1μm),
hidraulică (dispozitiv probă hidraulică elemenţi) şi pneumatică (aparatură Superjet cu completurile
pneumatice corespunzătoare domeniului respectiv) .
Rezultatele măsurătorilor piseselor uzate au fost prelucrate în EXCEL şi au fost întocmite
histograme cu frecvenţele apariţiei numărului de evenimente pentru pistoanele şi cilindrii
elemenţilor cu diametrele de 9, respectiv 9,5 mm, corespunzător fiecărui interval considerat.
Frecvenţele de apariţie a dimensiunilor elemenţilor pe intervale din 40 în 40μm a condus la
concluzia executării unui număr de 9 completuri de măsurare pentru elemenţii cu diametru de 9
mm şi a unui număr de 8 completuri de măsurare pentru elemenţii cu diametru de 9,5 mm.
Din analiza curbelor de distribuţie a suprapunerii apariţiilor evenimentelor pe cele 35 de
intervale pentru pistoanele şi cilindrii elemenţilor de 9 mm şi pe cele 31 de intervale pentru
pistoanele şi cilindrii elemenţilor de 9,5 mm, reiese faptul că se pot recondiţiona prin lepuire peste
80% din elemenţii pompelor de injecţie luaţi în studiu.
Prin realizarea recondiţionării elemenţilor pompelor de injecţie prin lepuire, reîmperechere
şi rodare se recuperează 80% din elemenţii uzaţi, aceştia putându-se recondiţiona de mai multe ori,
după fiecare ciclu de funcţionare a elemenţilor pe motoare, elemenţii recondiţionaţi prezentând
caracteristici tehnico-funcţionale ca şi elemenţii noi.
În capitolul 6, intitulat „Concluzii finale” sunt sistematizate realizările şi concluziile
capitolelor precedente din lucrare. Se demonstrează că tema lucrării este importantă şi de
actualitate, că cercetările teoretice se bazează pe cele mai importante teorii existente pe plan
mondial şi că desfăşurarea cercetărilor experimentale este corectă şi urmărită cu multă exactitate.
De asemenea, se evidenţiază faptul că elemenţii recondiţionaţi se comportă în exploatare ca şi cei
normali, deşi costul lor este mai redus decât al acestora.
Având în vedere cele prezentate anterior, importanţa temei abordate, contribuţiile teoretice şi
experimentale ale autorului, competenţa cu care au fost rezolvate diferitele aspecte privind
restabilirea stării de funcţionare a elemenţilor pompelor de injecţie, apreciez că teza de doctorat
elaborată de domnul inginer Aurel DANCIU poate fi supusă examenului susţinerii publice, în
vederea obţinerii de către autor a titlului ştiinţific de doctor în domeniul inginerie mecanică.

INSTITUŢIA,

Numele şi prenumele
(semnătura scanată)