Sunteți pe pagina 1din 36

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

CUPRINS
A. CONDIIILE DE CONSTRUIBILITATE A TERENULUI
1. 1.1 1.2 1.2.1 1.2.2 1.2.3 CONSTRUIBILITAEA TERENULUI Pag.1 Pag.1 Pag.1 Pag.1 Pag.2 Pag.2

Condiii generale de construibilitate


Condiii de construibilitate a terenurilor n zonele parcelate sau reparcelate Accesibilitatea la un drum public sau privat Echiparea cu reele tehnico-edilitare Forma i dimensiunile unei parcele corespunztoare amplasrii unor construcii

B.

CONDIII DE AMPLASARE I CONFORMARE A CONSTRUCIILOR


1. 1.1 1.1.1 1.1.2 1.1.3 1.2 1.3 ORIENTAREA FA DE PUNCTELE CARDINALE Asigurarea nsoririi i iluminatului natural Lumina solar Durata minim de nsorire Distana minim necesar pentru ca o construcie s primeasc lumin direct PERCEPEREA VIZUALA A MEDIULUI AMBIANT DIN SPATIILE INCHISE ASIGURAREA UNOR CERINE SPECIFICE LEGATE DE FUNCTIUNEA CLADIRII ( LACASE DE CULT, TERENURI DE SPORT PENTRU CONSTRUCTII DE INVATAMANT, CONSTRUCTII DE LOCUINTE ). Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.5 Pag.8 Pag.9

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

2.

ALINIAMENTUL. AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA PARCELEI Aliniamentul Relaia construciilor cu cldirile de pe aliniamentul opus Construcii amplasate pe aliniament Construcii retrase fa de aliniament Retragerile fa de aliniament Poziia construciilor fa de drumurile publice Drumurile publice Zonele drumului public Accesul la drumurile publice AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA LIMITELE LATERALE ALE PARCELELOR Construcii n regim nchis Construcii n regim cuplat Construcii izolate Distanele minime ntre construciile de pe aceeai parcel Servitutea de vedere

Pag.9

2.1 2.1.1 2.1.1a 2.1.1b 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.1.6 2.2. 2.2.1. 2.2.2. 2.2.3. 2.2.4. 2.2.5. 3.

Pag.9 Pag.10 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.14 Pag.15 Pag.15 Pag.16 DE Pag.17 Pag.17 Pag.18 Pag.18 Pag.19 Pag.20

CONSIDERAII GENERALE PRIVIND ASPECTUL Pag.21 EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR CONFORT, SECURITATE I ESTETIC / INTEGRARE URBAN NLIMEA CONSTRUCIILOR ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIEI Pag.21 Pag.31

3.1. 3.2. 3.3.

REGULI DE COMPOZIIE ARHITECTURAL Pag.32 URBANISTIC A ZONELOR SAU ANSAMBLUROLOR URBANE

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

A.

CONDIII DE CONSTRUIBILITATE A TERENULUI

1. CONSTRUIBILITATEA este calitatea unui teren de a primi o construcie care comport sau nu fundaii. Destinaia i caracteristicile terenului sunt legate n principal de natura terenului ideservituile care l greveaz. Construibilitatea nu este o problem strict urbanistic, ea avnd i un pronunat caracter juridic. 1.1 Condiii generale de construibilitate: Pstrarea integritii i protecia spaiilor naturale Conservarea i protejarea patrimoniului construit de mare valoare clasat ca atare Securitatea construciilor i salubritatea public Respectarea interesului public (rezervarea unor spaii pentru realizarea obiectivelor locale de interes public sau a lucrrilor de interes naional

Cadrul legislativ general al rii precum i documentaiile de urbanism reglementeaz condiiile de construibilitate. Autorizarea operaiunilor urbanistice impune aceste reglementri. Restriciile i prescripiile specifice activitii de autorizare duc la realizarea compatibilitii funciunilor existente cu cele propuse. Toate acestea au drept rezultat realizarea confortului de locuire n zonele parcelate sau reparcelate aflate n relaie cu contextul urban. 1.2 Condiii de construibilitate a terenurilor n zonele parcelate sau reparcelate Pentru a fi construibile terenurile destinate folosinei private ntr-o zon parcelat sau reparcelat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: 1.2.1 Accesibilitatea la un drum public sau privat Drumurile publice sau private dintr-o parcel, trebuie s se integreze n reeaua general de circulaie, s corespund normelor tehnice privind proiectarea i execuia lor i s asigure circulaia persoanelor, a vehiculelor uoare sau a autoturismelor, precum i a utilajelor cu calibru mare pentru stingerea incendiilor, salubritate, etc. Interseciile vor fi amenajate pentru asigurarea unor condiii optime de vizibilitate. Fundturile trebuiesc prevzute cu platform corespunztoare de ntoarcere. Parcarea trebuie asigurat n afara spaiului public de circulaie. Accesul la un drum public se amplaseaz ct mai departe de intersecie. Numrul acceselor la un drum public trebuie s fie limitat n funcie de importana drumului. Lipsa accesului la un drum public sau privat se remediaz prin instituirea unei servitui de trecere.
3

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

1.2.2 Echiparea cu reele tehnico - edilitare Orice construcie nou de pe parcel trebuie s fie racordat la reelele publice de distribuie a apei potabile, de canalizare a apelor uzate, de alimentare cu energie electric i telecomunicaii. Lipsa echiprii cu reele de ap i canalizare pentru un teren de mari dimensiuni, poate antrena dup sine declararea neconstruibilitii zonei. 1.2.3. Forma i dimensiunile unei parcele corespunztoare amplasrii unor construcii Formele ru conformate sau accidentate (alungite excesiv i nguste) pot face terenul parial sau total neconstruibil. Principalii factori care influeneaz dimensiunile parcelei: Funciunea principal a zonei n care sunt amplasate. Folosina terenului parcelelor Tipul de locuire Regimul de amplasare al construciilor pe teren, caracteristic zonei. Accesul pe parcel i poziia fa de drumuri Posibiliti de evacuare a apelor uzate Condiiile cadrului natural panta terenului - Terenuri construibile cu pant de pn la 10% - Terenuri cu folosin limitat cu panta de pn la 20% - Terenuri situate n zona de munte cu panta de pn la 30 % Dac panta terenului este cuprins ntre 1% i 2% exist condiii favorabile pentru a aeza construcia n orice direcie indiferent de lungimea ei. Dac terenul are o pant ntre 2-5% construcia se poate aeza cu lungimea ei pe linia de cea mai mare pant fr a prezenta dificulti. Dac panta terenului este cuprins ntre 5-8% se renun la aezarea construciilor paralel cu panta terenului i se prefer soluia economic i de integrare n relief cu construcia aezat cu lungimea ei perpendicular pe linia de cea mai mare pant. Funciunea principal a zonei n care sunt amplasate. Folosina terenului parcelelor Tipul de locuire Regimul de amplasare al construciilor pe teren, caracteristic zonei. Accesul pe parcel i poziia fa de drumuri Posibiliti de evacuare a apelor uzate Dimensiunile parcelei: Suprafaa minim a parcelei S = 150mp cnd exist reele de alimentare cu ap i canalizare n zon S = 750mp cnd lipsesc reele de alimentare cu ap i canalizare n zon i sunt necesare amenajri locale
4

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Limea minim la strad a parcelei 8m 8m 8m

Minim 8 m. n cazul locuinelor niruite (lipite pe dou calcane laterale). 12m 12m

Minim 12 m. n cazul locuinelor cuplate 12m 12m

Minim 12 m. n cazul locuinelor izolate.

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

B. CONDIII DE AMPLASARE I CONFORMARE A CONSTRUCIILOR


1. ORIENTAREA FA DE PUNCTELE CARDINALE

Se face n conformitate cu normele sanitare si tehnice n vederea ndeplinirii urmtoarelor cerine: Asigurarea nsoririi i iluminatul ei natural Asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spaiile nchise Asigurarea unor cerine specifice legate de funciunea cldirii (lcae de cult , terenuri de sport, construcii pentru nvmnt i sntate, locuine ) Igiena i confortul urban se realizeaz prin : Respectarea normelor de nsorire , iluminat natural, vizibilitate i ventilaie Amplasarea corect a construciilor unele n raport cu altele pentru a nu se umbrii reciproc i pentru a permite vizibilitatea bolii cereti din interiorul ncperii. Orientarea corect a construciilor conform cerinelor funcionale 1.1 nsorirea construciilor.

Analizarea nsoririi se face pe baza unui studiu specific a prilor umbrite i nsorite ale construciei, perioada de nsorire precum i umbra purtat a construciei fa de cldirile nvecinate. Aciunea bactericid i antirahitic a razelor soarelui este eficient cnd faadele construciei sunt expuse radiaiilor solare timp de 2-3h /zi la solstiiul de iarn. Lumina solar primit de o construcie poate fi: direct difuz reflectat (neglijabil n calculul nsoririi) Lumina direct i difuz asigur iluminatul natural. Lumina difuz este constant, vine din toate direciile i este n funcie de suprafaa vizibil a bolii cereti. Asigurarea duratei de nsorire se face prin orientarea, distanarea i dimensionarea corect a construciei 1.1.2 Durata minim de nsorire n cadrul orientrii Nord-Sud este de 1 h. la solstiiul de iarn pentru cldirile de locuit i 1h. pentru celelalte cldiri. 1.1.1

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

1.1.3 Distana minim necesar pentru ca o construcie s primeasc lumin direct Pentru ca o cldire s primeasc lumin direct suficient, se stabilete o distan minim D ntre aceasta i primul obstacol ce ar putea opri razele soarelui s o lumineze. H D 3H D = distana minim H = nlimea obstacolului

H D 3H Relaia ntre D i H depinde de : orientarea cldirilor poziia reciproc a construciilor nlimea i lungimea lor orientarea cldirilor direcia strzilor

Distana D variaz n funcie de : Caracteristicile reliefului

o n cazul terenurilor cu relief frmntat sau cu pant orientat spre Nord D > H , D crete o n cazul terenurilor aproape orizontale i cu panta ndreptat spre Sud , D se micoreaz apropiindu-se de H . D < 3H

Orientarea cldirilor.
7

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

N n cazul cldirilor orientate cu latura lung pe direcia Nord Sud sau dac obstacolul este lateral i acoper parial faada cldirii considerate, distana D dintre cldiri se micoreaz. D se micoreaz S E W

D se mrete

n cazul construciilor orientate cu latura lung pe direcia E V, sau dac obstacolul acoper n ntregime faada cldirii considerate distana D dintre cldiri se micoreaz

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Poziia reciproc a construciilor ( dispunerea lor pe teren ) Regimul izolat sau grupat permite o mai mare libertate de aezare a construciilordup o bun orientare. N CLDIRI IZOLATE

CLDIRI GRUPATE Cldirile izolate sau grupate n raport cu caracteristicile distribuiei interioare pot fi orientate cu latura lung ctre orice direcie din emisfera sudic ( E-S -W).

CLDIRI NIRUITE

E Cldirile niruite cu regim nchis pentru a avea o nsorire pe ambele faade se orienteaz cu precdere cu latura lung pe direcia Nord Sud cu deviere spre Est de 18-20.

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

GRUPRI ALVEOLARE n cazul unor grupri alveolare se urmrete orientarea laturii deschise spre Sud pentru a se obine i o nsorire a terenului.

W S

Orientarea cldirilor este determinat i de distribuia interioar a ncperilor. Regimul grupat sau izolat favorizeaz mbuntirea condiiilor de nsorire. Regimul nchis ( curi nchise ) formeaz un paravan care mpiedic nsorirea normal a terenului la anumite ore.

Pentru ca o cldire s primeasc o cantitate suficient de cldur trebuie s fie orientat dup aceleai reguli necesare pentru a obine o bun luminozitate. 1.2 PERCEPEREA VIZUAL A MEDIULUI AMBIANT DIN SPAIILE NCHISE.

Distana minim ntre cldiri n funcie de nlime, poziia lor i a ferestrelor. H = nlimea construciei celei mai nalte

D=2H

D=1,5H

D=H

Pentru o bun luminozitate a unei ncperi se recomand ca suprafaa unei ferestre s fie 1/5 sau 1/6 din suprafaa pardoselii ncperii.

10

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

1.3

ASIGURAREA UNOR CERINE SPECIFICE LEGATE DE FUNCIUNEA CLDIRII

Orientarea construciilor pentru diferite culte se face cu respectarea cerinelor cultului respectiv. Autorizarea executrii lucrrilor se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte. Orientarea terenurilor de sport n aer liber ale construciilor de nvmnt se face de regul pe direcia N - S cu o abatere de max. 15 spre V sau spre E. Construciile de locuine trebuiesc amplasate astfel ca pentru toate ncperile de locuit situat pe faada cea mai favorabil ( Sud ) s se asigure durata minim de nsorire de 1 h la solstiiul de iarn. n cazul cldirilor de locuit colective organizate n ansambluri se va evita orientarea pe direcia E V, iar cnd aceasta nu este posibil apartamentele vor avea dubl orientare. 2. ALINIAMENTUL. AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA PARCELEI

2.1 Aliniamentul. Este limita dintre domeniul public i domeniul privat. O cldire este construit la aliniament dac este amplasat la limita dintre domeniul public i cel privat.

C2 C1 C2

Domeniu privat

Domeniu public

Domeniu privat Retragere fa de aliniament

Limita laterala a parcelei

Retragere fa de aliniament

C1

C2

Domeniu privat

Domeniu public

Domeniu privat 11

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Regimul de aliniere Este limita convenional stabilit prin regulamentele locale de urbanism ce reglementeaz modul de amplasare al construciilor prin fixarea unei distane ntre fronturile construite i un reper existent (aliniamentul stradal, acul strzii, limita trotuarului, alinierea faadelor existente, mprejmuirile etc.) 2.1.1 Relaia construciilor cu cldirile de pe aliniamentul opus 2.1.1a Construcii amplasate pe aliniament

Constructie pe aliniament

C1, C2 Constructii situate pe aliniament C2

C1

12

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Aliniament Aliniament

C1

C2
A

2.1.1b Construcii retrase fa de aliniament

Constructie pe aliniament

C1, C2 Constructii situate pe aliniament

C1

C2

Aliniament

Aliniament

C1

A C2

Retragerea fata de aliniament

13

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

- Distana D fa de orice punct de pe faada construciei de pe aliniamentul opus deriv din necesitatea respectrii normelor de igien ( nsorire, protecia mpotriva zgomotelor i a nocivitilor datorate circulaiei i transportului ) i a celor de securitate a construciilor.

n cazul zonelor construite compact construciile noi vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul construciilor existente.
Ax drum Trotuar

Aliniamentul construciilor existente


Construcie nou

Ax drum Trotuar

R retragerea fa de aliniament (regim de aliniere)

Construcie nou

2.1.2 Retragerile fa de aliniament se fac din raiuni funcionale, estetice, sau ecologice ( protecia mpotriva zgomotelor i nocivitilor ).Retragerile pot avea aceeai lime pe toat lungimea strzii sau poate fi diferit i prezint avantajul c deprteaz construcia de praful i zgomotul strzii i permite o eventual lrgire a strzii. Retragerile impuse au un caracter minimal i urmresc realizarea confortului urban prin :
14

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Asigurarea respectrii normelor de nsorire i iluminat natural Respectarea condiiilor de vizibilitate ( perceperea unei poriuni de bolt cereasc din interiorul ncperilor de locuit ) n acord cu realizarea intimitii de locuire pentru construciile nvecinate Respectarea condiiilor generale de protecie contra incendiilor prin asigurarea accesului de pompieri Asigurarea proteciei mpotriva zgomotelor i nocivitilor Asigurarea conservrii specificului esutului urban Obinerea unor anumite grupri de construcie n cazul ansamblurilor noi Distana minim ntre construciile de pe aceeai parcel - D nlimea la cornia a celei mai nalte construcii - H

C1

D H/2 dar nu mai mic de 3m.

C1

D 4m. Cnd parcela alturat locuinei conine construcii cu funcii de producie sau servicii

C1 D 6m. n cazul unor uniti productive


D

15

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

nlimea construciei nu trebuie s depeasc distana msurat pe orizontal din orice punct al cldirii fa de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

Constructie pe aliniament

D>H1 D=distanta intre constructii H1= Inaltimea maxima la cornise a constructiei cele mai inalte

H H
D

2.1.3 Poziia construciei fa de drumurile publice Autorizarea executrii construciilor cu funciune de locuire este permis numai cu respectarea zonelor de protecie a drumurilor delimitate conform legilor ( Art. 18 R.G.U.) Poziia construciilor pe suprafaa parcelei este condiionat de regimul de aliniere fa de drumurile i spaiile publice i de alinierile fa de limitele laterale i posterioare ale acestora. n raport cu drumurile publice construciile pot fi amplasate: - Pe aliniament - Retrase fa de aliniament

Axul drumului X Trotuar T

Ampriza drumului

Aliniament Al

16

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Ampriza drumului

Axul drumului Trotuar T

Aliniament Retragerea fata de aliniament

2.1.4 Drumurile publice sunt destinate transportului rutier public, de toate categoriile i clasificate n autostrzi, drumuri expres, naionale, judeene, comunale n extravilan i strzi n intravilan. 2.1.5 Zonele drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguran i zonele de protecie.

Zona de siguran Zona de protecie

Ampriza drumului ZONA DRUM PUBLIC

Zona de siguran Zona de protecie

Ampriza drumului este suprafaa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului: - partea carosabil - trotuare - piste pentru bicicliti, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, etc. Zonele de siguran: sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a amprizei drumului destinate semnalizrii rutiere, pentru plantaii rutiere sau alte scopuri legate de ntreinerea drumului sau a proprietilor situate n vecintatea drumului.
17

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Zonele de protecie sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran pn la marginea drumului fiind necesare pentru protecia i dezvoltarea viitoare a drumului. 2.1.6 Accesul la drumurile publice reprezint accesul carosabil direct ( fr a afecta alte funciuni sau proprieti ) sau prin servitute de la parcel la drumurile publice . Parcarea trebuie asigurat n afara spaiului public de circulaie. Servitutea de trecere reprezint o dispoziie juridic reglementat de codul civil conform creia proprietarul unui teren care nu are ieire la drumul public poate cere s i se permit trecerea pe proprietatea vecin cu obligaia de a fi despgubit proporional cu pagubele produse. Servitutea de trecere poate fi constituit att pe terenurile aparinnd domeniului public ct i pe cel aparinnd proprietii private.

Drum public

C1 C2

Acces la drumul public Prin servitute de trecere Pentru C3 prin proprietatea construita la C2

C3

Strzile sunt drumuri publice n interiorul localitilor. Categoria strzii se stabilete pe baza studiilor de circulaie n funcie de rolul i caracteristicile funcionale sau tehnice. Curile interioare neacoperite cu arii mai mari de 600mp i nchise pe toate laturile, se prevd obligatoriu cu acces carosabil pentru autospeciale de intervenie n caz de incendii Distanele construciilor fa de aleile carosabile : Minim 3,75 m Maxim 60 m pn la intrarea cea mai ndeprtat a construciei noi
18

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Fa de traseele de circulaie construciile pot fi dispuse: dup un front liniar desfurat paralel cu axul longitudinal al drumului perpendicular sau oblic fa de axul drumului pot forma incinte nchise sau deschise fa de strad aezate n jurul unei fundturi. Accesele pietonale Strzile pietonale sunt rezervate exclusiv circulaiei pietonilor i ocazional vehiculelor cu scop utilitar, servicii i intervenii pentru parcelele din zon Aleile pietonale sunt accese pentru pietoni cu trasee independente de circulaia carosabil. Limea l a unei alei, va fi multiplu de 0,75m. ( un flux ), dar cel puin 1,50m. ( dou fluxuri ). Flux de pietoni numrul pietonilor care se deplaseaz pe un traseu dat ntr-o perioad de timp ntr-un sens sau n ambele sensuri. Accesele pietonale sunt cele amenajate la niveluri diferite ( tuneluri, pasarele, poduri ). 2.2 AMPLASAREA CONSTRUCIILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR

2.2.1. Construcii n regim nchis (niruite)

C3 C1 C2

Pe aliniament. Construcii niruite n regimul curilor nchise sau deschise, cuplate pe ambele laturi la calcan cu construciile vecine

C3 C1 C2

Retrase fa de aliniament Cuplate pe ambele laturi la calcan cu construciile vecine.


A

19

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

2.2.2. Construcii n regim cuplat

C1

C2

Pe aliniament Alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei

C1

C2

Retrase fa de aliniament. Alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei

2.2.3. Construcii izolate cu retrageri fa de vecini

C1

C2

La aliniament

20

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Retrase fa de aliniament
C1 C2

2.2.4. Distanele minime ntre construciile de pe aceeai parcel

H1 > H
H1 H D

D 3m D = H1/2

D LUNGIMEA PARCELEI

21

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

2.2.5. Servitutea de vedere este obligativitatea de a pstra distana de minim de 1,90m. ntre faadele cu ferestre sau balcon ale cldirii i limitele proprietii vecine (Cod Civil).

D > 1,90 m

Proprietatea B

proprietatea A

22

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

3.

NLIMEA I ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR CONFORT, SECURITATE I ESTETIC / INTEGRARE URBAN

In evolutia societii omenesti a mileniului 3 si n particular n zonele n care fenomenele de tranzitie si lasa amprenta, sunt evidente tendinte contradictorii survenite urmare a raportului uneori conflictual dintre nevoile de reglementare impuse de o dezvoltare deosebita a societatii si dorintele investitorilor de a-si valorifica ct mai mult posibil, resursele. Construirea nerationala, cu ncalcarea oricaror reguli de confort si igiena si cu efecte nocive pe termen lung este n zilele noastre destul de frecventa. Neevaluarea corecta a potentialului sitului gazda, ignorarea valorilor de patrimoniu natural si construit si cu impactul produs de noile constructii-asupra acestuia, agresarea mediului natural - sunt tot attia factori care conduc la realizarea de constructii cu naltimea inadecvata si a caror prezenta duce n timp la efecte dezastruoase, imposibil de eliminat. Prezenta acestor constructii inadecvate ca naltimi si implicit capacitate, actioneaza nociv asupra : Functionalitatii zonei Functiunii constructiei Confortului functional al utilizatorului Confortul estetic Costurile n exploatare Compozitiei urbane si deformarea siluetei urbane Mediului natural si construit Siguranta n exploatare Irosirea de posibilitati sau oportunitati uneori unice de ameliorare sau corectare a unor imagini urbane existente. Existenta astazi a unor acte normative capabile sa controleze aceste evolutii nefavorabile trebuie asociata si cu o riguroasa aplicare a acestora. Aplicarea riguroasa nu este posibila dect daca are la baza o cunoastere si mai ales o ntelegerea exacta a fenomenelor si efectelor pe care acestea le genereaza uneori fara posibilitati de ntoarcere. 3.1 NLIMEA CONSTRUCIILOR

INALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR - exprima n metri si numar de niveluri conventionale naltimea maxima admisa n planul fatadei, masurata ntre teren (n situatia anterioara lucrarilor de terasament) si cornise sau limita superioara a parapetului terasei. Sunt caracteristice pentru tesutul urban constituit si n special pentru marile artere de circulatie - o limitare a naltimii n functie de distanta dintre aliniamente, la care se pot adauga cel mult doua niveluri retrase astfel nct sa se nscrie n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri si a tangentei la 45 la acesta.

23

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Alegerea naltimii constructiilor este determinata de cel putin doi factori : Caracteristicile amplasamentului gazda al constructiei Functiunea constructiei propuse A) Caracteristicile amplasamentului gazda care influenteaza sau impun naltimea maxima a constructiilor nou amplasate : A1 - urban A2 - rural A3 - natural A1 - amplasamentul urban se poate situa : n zone protejate (A1.1) n afara zonei protejate (A1.2) n zone neconstituite (A1.3) , fiecare avnd caracteristici specifice. A1.1 - Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor nou amplasate : - Regulile parcelarii (P.O.T., C.U.T., regim mediu de naltime, constructii izolate, nsiruite sau cuplate, fronturi stradale, spatii publice, spatii verzi, posibilitatea de amplasare n parcela functie de distantele fata de limite si modalitatile de organizare a parcelei) - Functiunea dominanta - Dimensiunea parcelei - Potentialul parcelei - Echiparea edilitara - Capacitatea echipamentelor urbane - Posibilitatea de acces, capacitatea de parcare - Orientare, nsorire, vnturi dominante - Permisivitati functionale - Compozitie si silueta urbana - Alte prevederi specifice prin P.U.G. sau P.U.Z. sau surse tehnice (culoare de zbor transmisiuni etc) A1.2. Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor : - Functiunea dominanta - Functiuni complementare admise - Alte functiuni admise - Caracteristicile de alcatuire a parcelei (P.O.T., C.U.T., regim mediu de naltime, constructii izolate, cuplate, nsiruite, fronturi stradale, spatii publice, spatii verzi, posibilitatea de amplasare n parcela etc.) - Potentialul parcelei - Echipare edilitara - Capacitatea echipamentelor urbane - Posibilitatea de acces si parcare - Structura geomorfologica a solului

24

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Silueta urbana si compozitia arhitecturala urbanistica Elemente de impact urban Alte prevederi specifice prin P.U.G. sau P.U.Z. sau norme tehnice (culoare de zbor, transmisiuni etc.)

A1.3. Caracteristicile amplasamentului gazda ce pot influenta naltimea maxima a constructiilor - Zonificarea functionala - Vecinatati cu alte unitati teritoriale de referinta (construite, elemente naturale, zone protejate) - Structura geomorfologica a terenului - Relief - Capacitati de echipare edilitara - Capacitati rezervate pentru echipamente publice - Cai de acces, trama stradala, capacitati de parcare - Orientare, nsorire, vnturi dominante - Spatii verzi si pietonale - Compozitie arhitectural volumetrica, silueta urbana, impact urban Se reglementeaza prin P.U.G. si/sau P.U.Z. si tine cont de reglementarile tehnice specifice (culoare de zbor, transmisiuni, culoare magistrale tehnice, energie electrica, etc.). A2 Fata de A1 diferentele tin de : - Zonificarea functionala - Functionalitatea parcelei - Dimensiuni si potential parcela - Raporturi ntre vecinatati - Principii de dezvoltare durabila specifice Se reglementeaza prin P.U.G.-ul localitatii. A3 se poate situa : n zone protejate (A3.1) n afara zonei protejate (A3.2) A3.1 - Caracteristicile amplasamentului gazda si restrictiile impuse de acesta necesare protejarii si punerii n valoare a mediului natural protejat : - Functionalitati posibile si permise Potentialul parcelei Cai de acces Posibilitatea de echipare edilitara Caracteristici de relief Structura geomorfologica a terenului Orientare, nsorire, vnturi dominante Probleme de perceptie vizuala, perspective valoroase, silueta. Se reglementeaza prin P.A.T., P.U.G. si/sau P.U.Z.

25

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

A 3.2 - Caracteristicile amplasamentului gazda cu definirea principiilor zonale de dezvoltare durabila si punerea n valoare a raportului ntre mediul natural si cel construit : - Functionalitati posibile Potentialul parcelei Cai de acces Posibilitati de echipare edilitara Caracteristicile geomorfologice ale terenului Relief Orientare, nsorire, vnturi dominante. Se reglementeaza prin P.A.T., P.U.G. si/sau P.U.Z. B) Functiunea constructiei B1 - Constructii civile - Locuire - nvatamnt - Cultura si culte - Sport - Turism-loisir B2 - Constructii industriale - Parcuri industriale - Platforme industriale - Constructii izolate B3 - Constructii din domeniul transportului rutier, cai ferate, aeroporturi, transporturi navale B4 - Constructii de gospodarie comunala B5 - Constructii edilitare Raportul optim tripartit - functiune zona de amplasare regim de naltime impune analize privind : - Gradul de confort n functionalitate : Insorire, vnturi dominante Perceptie vizuala fata de vecinatati Accese facile asociate cu capacitatea de parcare satisfacatoare Nivel ridicat de echipare tehnica si edilitara Protectie fonica Protectia intimitatii Ambianta sociala si prevenirea infractionalitatii Calitatea estetica a mediului ambiant Aport favorabil a factorului de mediu Protectia n exploatare Securitate Stabilitate Siguranta - Compozitie urbana, impact vizual si estetic favorabile.
26

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Exemplificri Este fara discutie imposibila o acoperire prin exemplificari a tuturor situatiilor ce se pot ivi n actul decizional si de aprobare. Ceea ce este important este faptul ca orice interventie punctuala sau de amploare asupra unui tesut construit sau neconstruit natural, urban, rural protejat sau nu - trebuie sa aiba la baza O DOCUMENTATIE DE URBANISM AVIZATA SI APROBATA CONFORM LEGII, fie ca ea este PLANUL URBANISTIC GENERAL sau prin prevederea expresa a acestuia PLANURI URBANISTICE ZONALE. Documentatiile faza Planuri urbanistice de detaliu nu vor face dect sa DETALIEZE prevederile din cadrul P.U.G. - urilor sau P.U.Z. - urilor deja aprobate fara a aduce deformari, derogari sau modificari ale prevederilor acestora. Exemplificarile urmatoare ncearca sa clarifice la nivel de detaliu - unele din cele mai frecvente situatii aparute n practica de utilizare a terenurilor, n conformitate cu prevederile actelor normative existentei. TIPURI DE ZONE DE UTILIZARE A TERENURILOR PE ZONE SI FUNCTIUNI C ZONA CENTRALA C1 subzona centrala n limitele zonei protejate C2 subzona centrala n afara limitelor zonei protejate M M1 M2 L L1 L1a L1b L2 L2a L2b L3 L3a L3b A A1 A2 A3 V V1 V2 V3 ZONA MIXTA subzona mixta n limitele zonei protejate subzona mixta n afara limitelor zonei protejate ZONA DE LOCUIT subzona locuintelor individuale sau colective mici cu max. P+2 niveluri subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n limitele zonei protejate subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n afara zonei protejate subzona locuintelor colective medii cu P+3-4 niveluri situate n ansambluri rezidentiale subzona locuintelor colective medii situate n limitele zonei protejate subzona locuintelor colective medii situate n afara limitelor zonei protejate subzona locuintelor colective nalte cu P+5-10 niveluri situate n ansambluri rezidentiale subzona locuintelor colective nalte situate n limitele zonei protejate subzona locuintelor colective nalte situate n afara zonei protejate Zona de activitati productive parcuri de activitati activitati productive si servicii activitati ntreprinderi mici si mijlocii, productie si servicii Zona spatiilor verzi spatii verzi cu acces nelimitat spatii verzi specializate (Gradini Botanici, Zoologice) baze de agrement, parcuri de distractii, complex si baze sportive
27

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

V4 V5 V6 V7 V8 T T1 T2 T3 T4 G G1 G2 S R

spatii verzi pentru protectia cursurilor sau oglinzilor de apa culoare de protectie fata de infrastructura paduri de agrement paduri si plantatii forestiere fsii plantate de protectie sanitara Zona transporturi subzona transporturi rutiere subzona transporturi feroviare subzona transporturi aeriene subzona transporturi navale Zona de gospodarie comunala subzona constructiilor izolate de gospodarie comunala zona cimitirelor Zona cu destinatie speciala Zona echipamentelor tehnice majore

INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A ZONA C1 Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45; In cazul n care ntr-o intersectie exista deja o marcare pe colt a pozitiei favorizate a cladirilor printr-un plus de naltime, se admite pentru o noua cladire de colt depasirea n planul fatadei a naltimii maxime admisibile cu unul sau doua niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersectie, peste care pot urma alte doua niveluri retrase n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45 dupa cum urmeaza.

28

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Latimea strazii ntre aliniamente (metri) /profile standard actuale Sub 9 metri 9,01 - 11,00 Carosabil - 7 m + trotuare2x1,5m = 10 metri (categoria III) 11,01-13,00 Carosabil 7m+trotuare 2x3m = 13 metri (categoria III) 13,01-16,00 16,01-19,00 19,01 - 22,00 Carosabil - 14 m + trotuare 2x4 = 22 metri (categoria II) 22,01-25,00 25,01 - 27,00 Carosabil - 14 m + trotuare 2x6 =26 metri (categoria II) 27,01 - 30,00 30,01 - 33,00 Carosabil - 21 m + trotuare 2x6 = 33 metri (categoria I) 33,01 - 36,00 36,01 - 39,00 39,01 - 42,00

Inalti mea maxima admisa (metri) 7-10 12

Numar niveluri Conventionale (3.0 metri) P+1+M, P+2 P+2+M

Numar niveluri suplimentare admise *): (A) retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0metri si tangenta la 45 la acesta (B)n planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri (B) - 2 niveluri

13 16 19 22 25 27 30 33 36 39 42

P+3 P+4 P+5 P+6 P+7 P+8 P+9 P+10 P+11 P+12 P+13

42,01 - 45,00 si peste 45 P+14 Carosabil - 28 m+trotuar 2x8 m=44 metri *) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 se admite mansardarea.

29

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

In cazul fronturilor continue, atunci cnd noua constructie depaseste ca naltime o constructie alaturata viabila, este obligatoriu ca volumul care se nalta peste calcanul existent sa fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri n cazul cladirilor pna la P+4 niveluri si cu 4,0 n cel al cladirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca fatada laterala. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente viabile este obligatorie preluarea "conturului" calcanului acesteia n zona vizibila din domeniului public. Se interzice autorizarea cladirilor care aduc noi calcane n imaginea zonei centrale. In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; n cazul n care diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA C2 Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45. Pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuratiei de ansamblu tinndu-se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulatie de pe cornise (Vezi tabel Capitol C1). In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25, 0 metri daca strada are 2 fire de circulatie, daca diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA M M1 - n zona protejata se va respecta alinierea corniselor existente; n cazul unor volume care depasesc naltimea vecinatatilor immediate pentru acordarea autorizatiei se vor prezenta justificari suplimentare privind nscrierea n zona protejata si relatiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate) care sunt situate n limita de 100 m, precum si privind impactul noii volumetrii asupra siluetei urbane. M1 - M2 - naltimea maxima admisibila n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45.(Vezi tabel Capitol C1). Pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuratiei de ansamblu tinndu-se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulatie, de pe splaiuri si de pe cornise. In intersectii se admit unul sau doua niveluri suplimentare n planul fatadelor pe o lungime de 15 metri de la intersectia alimentelor, dupa care pot urma nca alte doua niveluri retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si a tangentei la 45 (conform tabelului anterior). In cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6
30

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte. M2 - daca naltimea cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se poate retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu pulsul de naltime al cladirii fata de distanta ntre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 5,0 metri si cu conditia sa nu ramna vizibile calcanele cladirilor nvecinate; fac exceptie de la aceasta regula numai ntoarcerile si racordarile de naltime ale cladirilor pe strazile laterale conform aliniatului anterior. INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR ZONA L1 L1a Inaltimea maxima a cladirii masurata la nivelul terenului la cornisa va respecta naltimea maxima prevazuta prin proiectul initial al lotizarii (constructii realizate n lotizari anterioare) L1b Se admit depasiri de 1-2 m numai pentru pentru alinierea la cornisa cladirilor nvecinate n cazul regimului de construirea nsiruit sau cuplat (constructii realizate altul dect n lotizari anterior). L1a+L1b L1a Se admite mansardarea cladirilor existente la o sarpanta cu panta de 45 si cu o suprafata de maxim 60% din aria constructiei la sol a cladirii. Se interzice supraetajarea cladirilor standardizate cuplate daca nu se respecta amplasarea acestora fata de limitele parcelei si daca nu se realizeaza simultan supraetajarea ambele cladiri cuplate.

INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA L2 L2a - n toate cazurile, justificarea naltimii cladirilor, se va face n raport cu monumentele situate n limita distantei de 100 metri; In cazul volumelor situate pe colt, la racordarea ntre strazi avnd regim diferit de naltime daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe ntreaga parcela; daca regimul difera cu doua sau mai multe niveluri se va realiza o descrestere n trepte, primul tronson prelungind naltimea cladirii de pe strada principala pe o lungime minima egala cu distanta dintre aliniamente. Se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45. L2b - naltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente, n cazul n care naltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4,00 metri; Se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45. In cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H = 10 m)
31

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA L3 L3a - se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acestea, la 45. L3b - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari : Inaltimea maxima admisibila este P+10 niveluri; n cazul n care n care naltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4,00 metri. Se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45. In cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H=10m) INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR ZONA A A1 + A2 + A3 n conformitate cu viitorul P.U.Z., cu urmatoarele conditionari : A1 - naltimea cladirii nu va depasi naltimea de 12,0 metri; A2 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 20,0 metri; A3 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 9,0 metri; A1+A2+A3 - naltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta ntre aliniamente; A1+A2+A3 - n culoarele rezervate liniilor electrice naltimea se subordoneaza normelor specifice. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA V V1-V8 - cu exceptia instalatiilor, naltimea maxima a cladirilor nu va depasi P+2 niveluri INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA T T1+T2+T3+T4 - naltimea cladirilor n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice. T2+T3+T4 - conform studiilor de specialitate INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA G G1 - naltimea cladirilor nu va depasi naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor, pentru cladirile de tip hala se recomanda o naltime maxima de 12,0 metri. G2 - nu este cazul INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA S Fara precizari.

32

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR ZONA R R - naltimea cladirilor n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice. 3.2 ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR

Alaturi de compozitia urbana, silueta si naltimea constructiilor, aspectul exterior al cladirilor contribuie decisiv la reprezentativitatea zonei si la confortul urban. Noile constructii vor trebui sa se ncadreze armonios n situl construit existent respectnd principiile acestuia si/sau creind elemente de contrast favorabil analizat prin studii de impact bine fundamentate si aprobate conform legii. ZONA CENTRALA (C) C1 Orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propus a fi declarate se va realiza n conditiile legii. Realizarea noilor constructii, completari sau extinderi necesita studii de specialitate avizate conform legii. Arhitectura noilor cladiri se va subordona cerintelor de coerenta a tesutului urban si va pune n valoare caracteristicile dominante ale acestuia. Se va tine cont de cladirile nvecinate privind : - volumetria - arhitectura fatadelor - materiale de constructii - culoare C2 Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice ale zonei centrale, de arhitectura cladirilor nvecinate cu care sunt n relatii de co-vizibilitate. M1 ZONA MIXTA (M) Orice interventie va necesita studii de insertie avizate conform legii.

M2 Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorului dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al spatiilor publice, strazilor comerciale, de particularitatile sitului, caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor nvecinate cu care se afla n relatii de covizibilitate. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene. ZONA DE LOCUIT (L) L1 - Cladirile noi sau modificarile si reconstructiile de cladiri existente se vor integra n caracterul general al zonei si se vor armoniza cu cladirile nvecinate ca arhitectura si finisaje. - Nu se vor realiza mansarde false. - Cladirile se vor prevedea cu sau fara acoperis functie de caracterul initial al lotizarii. L2, L3 - Conform P.U.Z. cu conditia integrarii n particularitatile imediate.

33

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE (A) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile imediate. Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.

ZONA SPATIILOR VERZI (V) Conform studiilor de specialitate avizate conform legii, arhitectura cladirilor se va adecva la caracterul diferitelor categorii de spatii plantate. ZONA TRANSPORTURI (T) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate. Toate fatadele vor fi tratate cu aceeasi importanta.. Mentiune specifica pentru aspectul exterior al constructiilor reprezentative (gari, aeroporturi, gari fluviale). ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA (G) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile imediate. Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta. ZONA DE CONSTRUCTII SPECIALE (S) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile imediate. Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta. ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE ( R ) Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si vecinatatile imediate. Toate fatadele se vor trata cu aceeasi importanta.

3.3

PRINCIPII GENERALE DE COMPOZITIE ARHITECTURAL URBANISTIC A ZONELOR SAU ANSAMBLURILOR URBANE

In alcatuirea n ntregime sau n analiza critica a unui spatiu urban deja constituit asupra carora au loc interventii - un reper important ce trebuie avut n vedere este COMPOZITIA URBANA. In ambele ipostaze (de conceptie sau de analiza critica) este indispensabila operarea cu o serie de instrumente de analiza (A) cu ajutorul carora vor putea fi urmarite elementele de analiza a unei compozitii urbane (B). A) Instrumente de analiza A1 Estetica urbana - imagine statica - desfasurare, perspectiva, axonometrie A2 Imaginea urbana - imagine dinamica survenita urmare a perceptiei directe
34

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

A3 Unitate de convenienta - perceptia unitara a unui ansamblu cu repere de dominata sau repere de valoare. Starea de contrast poate fi unul din mijloacele cele mai importante pentru realizarea unitatii de convenienta. Dominanta poate fi obtinuta prin demersuri, masa sau unitate de stil. Compozitia urbana cuprinde : elemente determinante functional elemente determinante functional-compozitional elemente determinante compozitional-formal. Compozitia urbana reprezinta o stare n teritoriu, un proces de evaluare si o suma de principii de alcatuire spatiala. Daca nu se pune n discutie un principiu nu poate fi vorba de compozitie urbana. B) Elementele care trebuie urmarite n analiza sau alcatuirea unei compozitii urbane : B1 - Imaginea urbana alcatuita din imaginea reala si imaginea mentala si care depinde de vizibilitate, lizibilitate, capacitate de identificare, perceptie. Determinarea imaginii urbane este functie de : mediu (dimensiune, ntindere, liniaritate, textura) punctul de observatie (distanta fata de obiectiv, cota de teren a punctului fata de obiectiv) calitatea observatorului capacitatea de observare B2 Perceptia n spatiu bazata pe textura urbana, nordurile urbane, reperele urbane. Ea poate fi : perceptie statica perceptie dinamica directionala perceptie dinamica panoramica B3 - Valoarea spatiului este data de raportul individ-spatiu n trei stadii : lectura spatiului uzul de spatiu consumul de spatiu B4 - Definirea spatiului Perceptia spatiului de catre individ este un proces de selectie si ierarhizare. Spatiul urban are doua tipuri de calitati : abstracte - care tin de comportamentul utilizatorului lui (calm, tensionat, stresat) constitutive care tin de : dimensiunea spatiului proportia spatiului deschiderea spatiului modul de umplere a spatiului orientarea spatiului forma spatiului culoarea spatiului componentele spatiului (linii, suprafete, volume, planuri, culori, sunete, mirosuri)

35

I. N. C. D. URBANPROIECT

GHID

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTRILOR DE AMPLASARE A CONSTRUCIILOR FA DE ALINIAMENT (PE ACEEAI PARCEL SAU PE PARCELE DIFERITE) CU RESPECTAREA CONDIIILOR DE NSORIRE I ILUMINAT NATURAL, PRECUM I A PRINCIPIILOR DE ESTETIC URBAN

Valoarea particulara a unui spatiu urban se defineste ca trasatura sau un grup de trasaturi care -l deosebesc n cadrul formei urbane. In aprecierea calitatii lui trebuie sa avem n vedere : cauza si mijloacele de realizare adaptarea la un existent timpul ca nfasurator Din nsumarea momentelor ce dau valoarea particulara a unui spatiu urban se pot genera patru ipostaze de evolutie a valorii acestuia : particularitatea concretul identitatea specificitatea B5 - Cmpul structural configurativ - acea parte a teritoriului subordonata regulilor sistemului. Elementul central este PRESTANTA (raportul ntre elementul de prestanta si sit). Pot exista : un singur element de prestanta doua elemente de prestanta care colaboreaza si care formeaza un grup dominant doua elemente de prestanta contradictorii si care are ca urmare scaderea efectului. o multitudine de elemente de prestanta ntr-un sit foarte mare. B6 - Ritmul - o succesiune de cmpuri structurale si care constituie un principiu de compozitie si element de plastica urbana. Ritmul poate fi alert, lent. Ritmul poate crea : unitate dinamizare a spatiului tensionare si directionare desfasurare semnalizare B7 - Configuratia spatiala sit nivelat sit modelat sit reprofilat B8 - Perspectiva directa indirecta frontala laterala orizontala ascendenta descendenta
36

I. N. C. D. URBANPROIECT