AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

ORDIN
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere,
prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia
animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor
pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi
control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011

Văzând Referatul de aprobare nr. 1094 din 24 martie 2011, întocmit de Direcţia Generală Sanitară Veterinară,
Direcţia Generală Siguranţa Alimentelor, Direcţia de Igienă Veterinară şi Epidemiologie, Direcţia de Coordonare
Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală şi Direcţia de Coordonare a Punctelor
de Inspecţie la Frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei
pentru animale, republicată;
ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 215/2004,
cu modificările şi completările ulterioare;
în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-
veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei
alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în
aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011;
în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din
subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul
ordin:

Art. 1 – (1) Se aprobă normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire,
control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzute în
anexa nr. 1 la prezentul ordin.
1
 (2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul
siguranţei alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3 - Pentru asigurarea prin analize de laborator pentru realizarea acţiunilor de supraveghere, prevenire,
control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, precum şi a unui autocontrol privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor conform prevederilor legale
în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi judeţene
ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru produsele supuse
supravegherii şi controlului, cuprinse în programele prevăzute la art. 1.
Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de
aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale
la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în
domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21
ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 7 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

şi pentru Siguranţa Alimentelor

Radu ROATIŞ CHEŢAN

Bucureşti, 30 martie 2011

Nr. 17

2
 Anexa nr. 1

Norme metodologice
de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,
suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011

Notă

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;
b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele şi
oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în
posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie include, fără
a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi administratorii
exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor şi abatoare;
c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor;
d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale asupra
animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;
e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;
f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;
g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii;
h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de
informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu
posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în
vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea
clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;
i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei
anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie
normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu
calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor
pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei
creşteri a mortalităţii;

3
 j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de
animale;

k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale,
precum şi de consecinţele negative ale acestora;
l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu legislaţia
privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare animală;
m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului, la
destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării
conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine;
n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul
controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la
aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu
frecvenţă redusă;
o) data testării – data la care a fost prelevată proba; 
p) risc - posibilitatea de apariţie a unui defect de calitate cât şi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal
veterinar vizat;
q) incidenţă - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceşti indicatori sunt
corelaţi cu modul de fabricare al produsului;
r) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu
defect;
s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de
calitate.

2. Mişcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mişcarea suinelor vii pe teritoriul
României şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitare veterinare.

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei
profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.
4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte
animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de maximum 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în
cazul celorlalte specii.

4
 5. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii
animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.
6. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic,
frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:
a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;
b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;
c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar –
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare
clinică.
7. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei
epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in România cu
notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare.
8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în
timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate
proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.
9. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin
sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau
comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.
În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită.
10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii
veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat
vaccinarea.

11. La bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se
efectuează numai pe animale identificate în exploataţia în care s-au născut. La ecvine şi carnasierele domestice, acţiunile sanitare-veterinare din
cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,

5
protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, suportate
de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislaţiei în vigoare.

12. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţii nonprofesionale sunt
suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în limita bugetului aprobat.

13. Prin excepţie de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale, după caz, în
următoarele situaţii:
a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale
întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină
sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această
situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a
animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;
b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere,
imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate
exportului şi comerţului intracomunitar;
c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului,
comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini
zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale ale animalelor de companie;
d) manopera şi testarea probelor prelevate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de proprietarii sau deţinătorii de
animale sau operatorii economici;
e) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de
autocontrol;
f) manopera pentru probele prelevate  în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau
deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi, recoltarea probelor se realizează, în mod
obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.
g) manopera pentru probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de animale;
h) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;
i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;
j) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul
refuză identificarea acestora;
k) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză;
l) costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării
mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar;
m) proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de
supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:

6
 i) avortul salmonelic al iepelor;
ii) fascioloza;
iii) trichomonoza bovină;
iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;
v) loca americană;
vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;
vii) rinopneumonia ecvină;
viii) bruceloza la canide;
ix) bruceloza la iepuri;
x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;
xi) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze;
xii) toxoplasmoza;
xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;
xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;
xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;
xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;
xvii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare;
xviii) anemie infecţioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import, comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţără;
 
14. Fondurile necesare realizării în cadrul exploataţiilor comerciale a acţiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de
supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare
a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor,
pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale
aferente acestora pentru anul 2011, se asigură de către proprietarii acestora.

15. Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice  
ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a
produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de
persoana juridică responsabilă, după caz, de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii
veterinare sau puncte farmaceutice.

7
 16. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale
veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se
achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.

17. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în
certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea
mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum tuberculina,
vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziţia medicilor
veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.
20. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor
sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele
testate cu rezultate pozitive.

21. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca
la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea
bolilor, inspecţie şi control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

22. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la
un moment dat.

23. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi
transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul
acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi
protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, graficele lunare sunt asumate
prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct economic, de şeful
laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din
cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
8
 24. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale
ţintă existente la data operaţiunii.

25. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, medicii
veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.

26. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform
prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.

27. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte
precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea
Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.
28. În situaţia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze
cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii.
29. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze în cel
mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de bovine
înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare pentru
tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină.

30. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să monitorizeze
statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

31. Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabiliriieficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare
veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul
confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă.

32. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ţine cont ca produsele
biologice achiziţionate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acţiuni.

9
 33. Pentru toate acţiunile suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor şi cuprinse în anexa
nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 114/2010, tariful indicat cuprinde şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant,
vacutainere, transport şi alte asemenea potrivit legii.

34. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie
însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaţă şi
de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.

35. Produsele biologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoţite de buletine de
analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.

ABREVIERI

AA-PAS – albastru alcian

ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale
AIE – anemie infecţioasă ecvină
ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor
BND - Baza Naţională de Date
CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare
DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti
EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu
ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon
GPS – sistem de poziţionare globală
HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control
Point)
HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică
HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil
HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină
Hb - hemoglobină
IA - influenţa aviară
IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală
IFD – imunofluorescenţă directă
IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

10
ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar
LEB – leucoză enzootică bovină
LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie
LNR – Laborator Naţional de Referinţă
LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile
LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară
LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti
NTG – număr total de germeni
OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PAS – periodic acid schiff
PCR – reacţia de polimerizare în lanţ
PIF – Post de inspecţie la frontieră
PPD – extract proteic purificat
PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină
RFC – reacţie de fixare a complementului
RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă
RMA – reacţia de microaglutinare
SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje
TB – Tuberculoză bovină
TCS – Test comparativ simultan
TIA – toxiinfecţie alimentară
TU – Test unic
UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

11
 CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE
A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de febră aftoasă, fără vaccinare
Supravegherea pasivă
3
Grupa de animale ţintă - animale din specii Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
receptive, domestice şi sălbatice. animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi
România are statut liber de febra aftoasă fără medicii veterinari de liberă practică raportează
vaccinare. Este interzis importul de animale cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele
vii şi produse ale acestora provenite din ţări din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali
unde evoluează boala. gestionează conduita de investigare a oricărei
Verificarea certificării sanitare veterinare a suspiciuni.
animalelor provenite din ţări cu statut de
indemnitate cu vaccinare.
Inspectarea periodică a zonelor recunoscute
cu risc crescut de contaminare (graniţele
României cu ţările terţe, târguri de animale
vii, expoziţii, porturi, aeroporturi).
Are ca scop identificarea şi notificarea
oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz
de febră aftoasă.
În cazul în care România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau
zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.

Supravegherea activă
Supravegherea serologică - Pentru
supravegherea transfrontalieră, pe zona de
vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii
capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea de
probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în
Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe
de sânge, defalcat în mod egal între judeţele
aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul
acestor judeţe, probele vor fi recoltate din
efectivele aflate în localităţi de frontieră.
Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din
efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor
12
Supravegherea serologică se realizează prin teste
imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor
structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru
serotipurile O, A şi Asia 1.
Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se
retestează. Probele ce rămân pozitive se supun
investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru
trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau acolo unde se înregistrează o mortalitate anticorpi contra proteinelor nestructurale ale
sau în trimestrul I. ridicată la tineret. virusurilor febrei aftoase.
Supravegherea virusologică În caz de suspiciune clinică şi/sau de Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe
laborator se execută la animalele domestice şi probe recoltate în conformitate cu prevederile
sălbatice receptive incriminate conform Manualului Operaţional pentru febra aftoasă.
Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în
Vaccinuri al OMSA/2009. conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste
de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile
pentru combaterea febrei aftoase.
În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul
României, se aplică măsurile prevăzute în
Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă
pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia
2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006.

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: calificarea statusului de sănătate al
exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea
recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial
indemnă de tuberculoză bovină.

Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice
din ferme sau crescute în libertate, precum şi
speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu
Mycobacterium bovis (cervidee, porci mistreţi
etc.)
Supravegherea activă 1. Animalele neconcludente la TCS se retestează.
A. În exploataţiile calificate ca oficial indemne 2. Animalele pozitive la TCS se elimină din
de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, efectiv prin abatorizare.
pentru menţinerea statusului de exploataţie 3. Animalele neconcludente la două teste TCS
oficial indemnă de boală: sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu
tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an din exploataţie prin tăiere de control în scop de
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, medicii veterinari de liberă practică ce
trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
1. Controalele prin tuberculinare intradermică se
planifică astfel încât să se execute cu cel puţin
două săptămâni înaintea acţiunilor
imunoprofilactice.
2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice

13
la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni.
diagnostic în maximum 30 de zile de la
tuberculinare.
4. Introducerea de animale într-o exploataţie
calificată oficial indemnă de tuberculoza se face
fară testare în prelabil, dacă animalele provin
dintr-o altă exploataţie calificată oficial indemnă
pentru tuberculoza.
5. Animalele care provin dintr-o exploataţie care
nu este oficial indemnă pentru tuberculoză şi care
urmează a fi introduse într-o exploataţie oficial
indemnă, se testează obligatoriu prin TCS fie cu
cel mult 30 de zile înaintea mişcării din
exploataţia de origine, fie în maximum 30 de zile
de la introducere în exploataţia de destinaţie.
14
ale producătorului testului de diagnostic utilizat.
3. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt
crescute în exploataţiile de bovine de la care se
livrează lapte crud către procesare, conform
secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004
al Parlamentului European şi al Consiliului din 29
aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de
igienă care se aplică alimentelor de origine
animală, cu amendamentele ulterioare.
4. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare
intradermică a tuberculinelor neînregistrate,
netestate, alterate sau cu termen de valabilitate
expirat, precum şi a instrumentarului de lucru
defect.
5. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare
intradermică:
a) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi
cele în primele 30 de zile după naştere;
b) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele
în convalescenţă.
6. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a
exploataţiei:
a) se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind problemele de sănătate a animalelor ce
afectează comerţul intracomunitar cu animale
din speciile bovine şi suine, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind
calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu
tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină;
b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor şi
furajelor, conform legislaţiei în vigoare.
7. Atunci când animalele tăiate în scop de
diagnostic au fost negative la examenele de abator
şi laborator, exploataţia îşi recapătă statutul de
oficial indemn de boală.
8. Examenele de laborator pentru precizarea

B. 1. Exploataţiile în curs de calificare sunt acele
exploataţii care nu au îndeplinit criteriile pentru
calificare în urma testelor efectuate în anul 2010,
dar care au rezultate negative la testarea din
decembrie 2010.
Se efectuează tuberculinarea intradermică prin
TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în
vârstă de peste 6 săptămâni, la şase luni de la
testul efectuat în decembrie 2010.
2. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni din exploataţiile care nu au fost
calificate ofical indemne şi care au fost testate
anterior lunii decembrie 2010 vor fi testate de 2
ori la interval de 6 luni în vederea calificării
oficial indemne pentru tuberculoză.
3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate,
atunci când efectivul a fost alcătuit doar din
animale originare din exploataţii calificate
indemne de tuberculoză, vor efectua primul test
la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea
test nu va mai fi solicitat.
C. În exploataţiile suspecte de contaminare.
Se consideră exploataţie suspectă de contaminare
acea exploataţie în care bovinele care au fost
testate şi care au reacţionat pozitiv la testul
alergic au fost eliminate.
1. Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de
zile prin TCS.
2. Laptele crud care provine de la animale din
exploataţii care nu sunt calificate oficial indemne
pentru tuberculoză, poate
fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: în
cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o
reacţie pozitivă la testele de depistare a
tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom
al acestor boli după ce a fost supus unui tratament
termic astfel
încât să prezinte o reacţie negativă la testul de
fosfatază.
Se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
15
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de
calificare ca oficial indemne de boală conform
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor
fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.
2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată
condiţiile de calificare conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate
oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea
condiţiilor.
1. Medicul veterinar oficial elaborează şi
controlează aplicarea planului de măsuri până la
clarificarea situaţiei.
2. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a
exploataţiei:
a) se suspendă statusul de exploataţie oficial
indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010;
b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor,
furajelor, conform legislaţiei în vigoare.
3. Atunci când animalele tăiate în scop de
diagnostic au fost negative la examenele de abator
şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de
oficial indemn de boală.

D. În exploataţiile contaminat.
Se consideră exploataţie contaminată, acea
exploataţie în care bovinele cu reacţie pozitivă la
testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de
abator şi laborator au confirmat tuberculoza:
1. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni
rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale
pentru tuberculoză de două ori prin TCS la
interval de 6 luni.
2. Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte
de finalizarea testărilor menţionate la pct. 1. va fi
la rândul său testată de două ori la interval de 6
luni.
3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în
exploataţiile contaminate trebuie să respecte
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind criteriile pentru planuri
naţionale de eradicare accelerata a brucelozei,
tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare
care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea
brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
E. În centrele de colectare pentru export sau
pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea
cerinţelor de certificare, vor fi introduse numai
animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca
liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în
ultimele 30 de zile care preced plecarea din
1. Notificarea tuberculozei se face în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind notificarea internă şi declararea
oficială a unor boli transmisibile ale animalelor,
cu modificările şi completările ulterioare.
2. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în
efectiv.
3. Este interzisă constituirea de centre de izolare
pentru tuberculoză.
4. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a
celor din exploataţiile suspecte ori contaminate
către alte exploataţii.
5. Se retrage statusul de oficial indemnă de
tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
16
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit are responsabilitatea efectuării
tuberculinărilor intradermice sub controlul şi
coordonarea medicului veterinar oficial.
2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial
în a cărui responsabilitate este exploataţia,
împreună cu medicul veterinar de liberă practică,
efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte
programul de asanare.
3. Medicul veterinar oficial comunică în scris
proprietarului sau deţinătorului de animale
restricţiile privind circulaţia animalelor şi
condiţiile de valorificare a produselor de origine
animală provenite de la acestea.
4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
are responsabilitatea pentru monitorizarea
cazurilor reagente şi implementarea tuturor
măsurilor de eradicare a bolii.
5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi
EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru
tăiere în vederea efectuării expertizei de abator,
precum şi a examenelor de laborator.
6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub
supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea
măsurilor de decontaminare şi protecţie a
mediului.
7. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA sub
coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din
cadrul IDSA.
centrul de colectare.
F. Tăierea de control a animalelor pozitive la 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru Examenele de laborator pentru precizarea
testele tuberculinice sau imunologice (EIAs- precizarea diagnosticului de tuberculoză, se diagnosticului se realizează la LSVSA sub
γIFN). prelevează obligatoriu probe individuale pentru coordonarea LNR pentru Tuberculoză.
examene de laborator, astfel:
a) limfonodurile capului - retrofaringiene stâng şi În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se
drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene trimit la LNR pentru Tuberculoză şi
stâng şi drept; Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi
b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, genetice.
mediastinale anterior şi posterior;
c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, În imposibilitatea efectuării examenului cultural
retromamar superior şi inferior şi poplitei; se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele
d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru test biologic.
ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă
mamară.
2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator
grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare
se ambalează separat şi tot separat se ambalează
grupul de limfonoduri prelevate din regiunea
capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate
se ambalează de asemenea separat.
3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se
face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, prin examene de laborator:
morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe
cobai.
4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru
stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit
legii, indiferent de rezultatele examenelor de
laborator.
5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.

17
G. Inspecţia în abator a animalelor vii
Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se
efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform
procedurilor la abator.
H. Inspecţia cărnii şi a organelor
I. Supravegherea bacteriologică a speciilor
susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia
recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni
ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a
protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: eradicarea bolii şi
clasificarea statusului de sănătate al
exploataţiilor ca oficial indemne de
LEB.
Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în raporteze orice caz de îmbolnăvire.
libertate.
Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi
de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali.
1. De la animalele pozitive la testele Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează
tuberculinice sau şi imunologice, la care după în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de
tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată către medici veterinari oficiali.
leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:
a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;
b) mediastinale, eventual şi limfocentrii
mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi
retromamari.
2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se
recoltează probe de organe cu leziuni şi
limfonoduri în vederea examinării
morfopatologice şi bacteriologice, conform
normelor sanitare veterinare. Se recoltează
porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri
aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează
numai limfonoduri cu leziuni.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Procedura de supraveghere cuprinde
fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, medicii veterinari de
liberă practică ce trebuie, conform legii, să
18
Supravegherea activă 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii 1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile
trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. de calificare conform Ordinului
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi
2. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se atestate oficial indemne de leucoză
suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. enzootică bovină.
49/2010. 2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la
această dată condiţiile de calificare
conform Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne
de leucoză enzootică bovină după
îndeplinirea condiţiilor.
A. În exploataţiile calificate ca 1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se
oficial indemne de leucoză recoltează pentru bruceloza bovină. efectuează la LSVSA, iar în cazuri
enzootică bovină, cu atestat de 2. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform deosebite (expertiză) probele se trimit la
indemnitate, pentru menţinerea instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză Laboratorul Naţional de Referinţă pentru
statusului de exploataţie oficial enzootică bovină. Leucoză din IDSA.
indemnă de boală: supravegherea 3. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare
serologică la bovine, bubaline din prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ,
exploataţiile nonprofesionale se confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30
realizează prin ELISA, o dată pe zile de la prima recoltare.
an, la: 4. Pentru expertiză de diagnostic, atunci când este cazul, probele se trimit la
a) taurii şi bivolii de reproducţie Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA.
autorizaţi; 5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la
b) toate taurinele şi bubalinele în eliberarea buletinului de analiză.
vârstă de peste 24 de luni din 6. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până
exploataţiile indemne de leucoză. când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două
teste serologice realizate în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr.
4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
B. În exploataţiile necalificate ca 1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.
oficial indemne de LEB: 2. Exploataţiile ca îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului
supravegherea serologică la bovine preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de
şi bubaline se realizează prin leucoză enzootică bovină.
ELISA, de două ori pe an, la un 3. În cazul animalele diagnosticate pozitiv, acestea se sacrifică în maximum
interval de timp de cel puţin 4 luni 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.
şi cel mult 12 luni, la: 4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive se
a) taurii şi bivolii de reproducţie testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
autorizaţi; modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA

19
b) toate taurinele şi bubalinele în nr. 49/2010.
vârstă de peste 24 de luni.
C. În exploataţiile contaminate 1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 1. Măsurile aplicate pentru controlul bolii
supuse asanării prin extracţie: 2. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat în exploataţiile contaminate trebuie să
supravegherea serologică se pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la respecte prevederile Ordinului
realizează: Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
a) de două ori pe an, la un interval 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
de timp de cel puţin 4 luni şi cel contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui
mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi
la îndepărtarea animalului pozitiv eliberarea buletinului de analiză. completările ulterioare.
şi a progeniturilor acestuia. 4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor 2. Proprietarii animalelor tăiate se
b) s-a efectuat o anchetă părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor despăgubesc conform prevederilor
epidemiologică cu rezultate veterinare. Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009
negative şi toate exploataţiile legate 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei privind metodologia pentru stabilirea şi
epidemiologic cu exploataţia vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după plata despăgubirilor ce se cuvin
contaminată au fost supuse fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după proprietarilor de animale tăiate, ucise sau
măsurilor stabilite la pct. a). identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie altfel afectate în vederea lichidării rapide a
testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. focarelor de boli transmisibile ale
61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. animalelor, indiferent de rezultatele
6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui examenelor de laborator.
ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind 3. Notificarea se face în baza prevederilor
notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. 79/2010, cu modificările şi completările
ulterioare.
D. În exploataţii contaminate Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai
supuse asanării totale examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.
E. În centrele de colectare pentru În cazul în care este necesară testarea
export sau pentru comerţ animalelor în perioada în care acestea se
intracomunitar, pentru asigurarea află în centrul de colectare, probele se
cerinţelor de certificare: recoltează de către medicul veterinar
vor fi introduse numai animale ce oficial.
sosesc dintr-o exploataţie de
origine calificată ca indemnă de
LEB, ca urmare a rezultatelor
negative obţinute asupra animalelor
în vârstă de peste 24 luni.

20
F. Inspecţia în abator a animalelor
vii
Inspecţia oficială ante-mortem şi
post-mortem se efectuează în mod
curent şi obligatoriu, conform
procedurilor, la abator.
1.În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează Examinarea animalelor vii se efectuează în
probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar,
organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor de către medici veterinari oficiali.
histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-
Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.
2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB,
se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care
provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând
diagnosticul histopatologic prezumtiv.
3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele
diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.
4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de pestă porcină africană
Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele
Aplicabilă în contextul în care România domestice şi mistreţi.
este oficial liberă de pesta porcină Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile
africană. domestice şi sălbatice receptive.
Are ca scop identificarea, notificarea şi
raportarea precoce a oricărui simptom ce poate
fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului.
3
Procedura de supraveghere cuprinde
fermierii şi muncitorii care
supraveghează animalele, vânătorii,
administratorii fondurilor de vânătoare,
medicii veterinari de liberă practică ce
trebuie, conform legii să raporteze orice
caz de îmbolnăvire sau moarte.
Responsabilitatea supravegherii pasive
revine şi autorităţilor competente pentru
controlul la frontieră efectuat asupra
importurilor de alimente de origine
animală, a animalelor de companie
susceptibile, a alimentelor din bagajele
călătorilor şi a oricăror alte eventuale
puncte de risc.
După caz, medici veterinari de liberă
practică sau oficiali.

21
Supravegherea activă
Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care
România este oficial liberă de pesta porcină
africană, dar implementează un program de
supraveghere activă pentru pesta porcină clasică.
În cazul în care România se va afla în situaţia unui Se face în unităţi în care au fost introduse
risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi
vecine.
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale
efectuate în timpul transportului sau la destinaţie
în cazul importului sau comerţului
intracomunitar, în perioada de carantină sau de
aşteptare/interzicere a mişcării.
la sosirea în abator.
Cazurile suspecte de animale domestice sau
sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea
investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul
supravegherii pasive se analizează imediat prin
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator. Se notifică imediat ANSVSA.
Toate probele provenite de la cazurile suspecte
de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ
pentru această boală, sunt testate obligatoriu şi
pentru pesta porcină africană. LNR
monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar
la ANSVSA raport privind numarul testelor şi
rezultatul acestora.
1.După caz, probele pot fi recoltate de medici
veterinari de liberă practică sau oficiali.
2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
cadrul IDSA.
3. Este obligatorie respectarea prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind metodologia de prelevare, prelucrare
primară, ambalare şi transport al probelor
destinate examenelor de laborator în domeniul
sănătăţii animalelor.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.

În cazul în care România se va afla în situaţia

unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau
zone vecine, ANSVSA va dispune
implementarea de inspecţii clinice şi testări
regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra
grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi
ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA.
Supravegherea serologică În cazul în care, România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări
sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi
implementată supravegherea serologică la
mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului
de experţi constituit de ANSVSA.
Testarea se face pe probe de ser sau lichid
22
 toracoabdominal prelevate de la mistreţi
concomitent cu probele prelevate pentru pesta
porcină clasică.

Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de

la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice
pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat
negativ;
Se face pe probe prelevate de la porcinele
domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică
la care testele de laborator pentru pesta porcină
clasică au fost negative.

1.5. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scopuri: Realizarea eficientă a programului de control,
supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea
sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea
răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi
sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli.
Pentru realizarea acestor scopuri, se au în vedere şi
prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003
privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei
necomerciale a animalelor de companie şi de modificare a
Directivei 92/65/CEE a Consiliului, prevederile
Regulamentului (UE) nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai
2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.
998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind numărul maxim de animale de companie din
anumite specii care fac obiectul circulaţiei necomerciale,
prevederile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13
iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care
reglementează schimburile şi importurile în Comunitate
de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se

23
supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală,
reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A
punctul I la Directiva 90/425/CEE, prevederile Deciziei
nr. 824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de
stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru
circulaţia necomercială a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor
domestici provenind din ţări terţe şi care intră în
Comunitate, precum şi prevederile Deciziei 2010/684/UE
a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a anexei
E partea 1 la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce Grupa de animale ţintă: Administratori ferme, proprietari exploataţii
priveşte modelul de certificat de sănătate pentru animalele Toate animalele susceptibile la infecţia nonprofesionale, administratori fonduri de
care provin din exploataţii. cu virusul rabiei în regiunile de risc din vânatoare, grădini zoologice, circuri şi alte spaţii
mediul urban, silvatic, rural. organizate conform legii şi care adăpostesc
Obiectiv: animale; medici veterinari de liberă practică,
Supravegherea pasivă Observarea modificărilor de medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate
Animale de companie, domestice şi sălbatice, de circ şi comportament care pot induce şi organizaţii non-guvernamentale.
din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip suspiciunea de rabie, pe tot timpul
pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii. anului.

Supravegherea activă
a) Examinare clinică obligatorie a animalelor care au Animale care au muşcat şi/sau zgâriat.
muşcat sau zgâriat persoane şi animale.
Grupa de animale ţintă: Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
1. În cazul animalelor suspecte de rabie
şi care care au muşcat/zgâriat unul sau
mai multe animale dintr-o exploataţie de
orice fel se aplică prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008
pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile generale de
prevenire şi control al rabiei la animale
domestice şi sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare.
În cazul în care medicul veterinar oficial
decide existenţa unui punct de risc, se
vaccinează toate animalele receptive din
focar conform metodei de vaccinare
recomandată de producătorul de vaccin
in instrucţiunile de utilizare ale acestuia.
2. În cazul animalelor din exploataţii în

24
 care au pătruns carnivore domestice sau
sălbatice turbate sau suspecte de turbare
se procedează conform instrucţiunilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Cadavrele animalelor turbate sau
suspecte de turbare se distrug în
întregime nejupuite.
4. Dupa eliminarea animalelor pozitive,
animalele sănătoase rămase în
exploataţie pot părăsi exploataţia după
cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea
restricţiilor oficiale. Excepţie fac
animalele ucise.
5. Animalele ucise/ moarte, care au fost
suspecte de rabie, se testează pentru
rabie.

b) Prin examene de laborator la animale moarte suspecte Grupa de animale ţintă:
şi ucise, suspecte de rabie care au manifestat tulburări de Animale moarte şi ucise
comportament ce pot fi atribuite rabiei. suspecte de rabie.
Prelevare probe şi examen de laborator:
probele se recoltează, transportă cu
respectarea strictă a Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
1. Medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar oficial.
2. Examenele virusologice se efectuează la
LSVSA desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul
IDSA.
3. Inoculare pe culturi celulare se efectuează la
LNR din cadrul IDSA.

Probele recoltate pentru rabie se

examinează şi pentru EST, boala
Aujeszky, listerioză în funcţie de
specie.

Investigaţii de laborator în cazul

suspiciunii de boală:
1. IFD;
2. Inoculare intracerebrală a şoarecilor;
25

c) În fonduri cinegetice, grădini zoologice, circuri şi alte Grupa de animale ţintă:
locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligaţia Animale domestice şi sălbatice.
anunţării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea
sanitară veterinară teritorială.
d) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale
e) Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de
supraveghere, control si eradicare a rabiei pentru anul
2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE a Comisiei
din 23 noiembrie 2010 de aprobăre a programelor
anuale şi multianuale şi a contribuţiilor financiare din
partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea şi
monitorizarea anumitor boli ale animalelor şi a
anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru
2011 şi anii următori şi cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului
strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea
turbării la vulpe în România, cu modificările
ulterioare.
3. Examen histopatologic;
4. Inoculare pe culturi celulare.
Administratori unităţi, fonduri.
Medicul veterinar de liberă practică, medicul
veterinar oficial.
Probele recoltate pentru rabie se
examinează şi pentru boala cahectizantă
a cervideelor, EST, boala Aujeszky,
listerioză în funcţie de specie.
Cazurile suspecte se anunţă prin orice
mijloc DSVSA şi a municipiului
Bucureşti.
Uciderea se realizează numai cu
respectarea condiţiilor de bunăstare.
Se recoltează probe în vederea realizării
analizelor de laborator care confirmă
sau infirmă diagnosticului de rabie.
Grupa de animale ţintă: Recoltarea probelor se face de către medicul
Fiecare specie pe care au existat cazuri veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei
pozitive. anuale a bolii.
Se prelevează probe o dată pe an de Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul
LSVsa din cazuistica anuală a judeţului IDSA.
respectiv şi se transmit către LNR în
funcţie de prelavenţa bolii în judeţ.
Grupa de animale ţintă: 1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în
vulpi din mediul silvatic. cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al
1. Prelevarea probelor (vulpilor) la DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică,
minimum 45 de zile dupa terminarea după caz.
perioadei de vaccinare, în cadrul 2. Examinarea probelor la LNR din cadrul
vânătorii de vulpi organizate cu scopul IDSA.
verificării titrului de anticorpi
postvaccinali.
2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.
26
1.6. ANTRAX

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din
bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la om. de boală. cadrul DSVSA.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
I. Supraveghere pasivă către DSVSA.
Examen clinic al bovinelor, ovinelor,
caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor
şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.
II. Supraveghere activă.
1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor Probele prelevate se examinează bacteriologic: Examenele de laborator pentru
suspicionate a fi moarte de antrax microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus precizarea diagnosticului se realizează
2. În caz de suspiciune se prelevează: anthracis). la LSVSA agreate, sub coordonarea
a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii Animalele rămase în exploataţii vor putea LNR pentru Antrax din IDSA.
sangvinolente; părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la
b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu Tulpinile de Bacillus anthracis izolate
probe de sânge; excepţia dirijării spre sacrificare. la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de
c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA
de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie pentru studii suplimentare.
cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung
nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut Medicul veterinar oficial din cadrul
conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri. LSVSA, resectiv IDSA.
3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:
a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu
limfonodurile adiacente şi tonsile;
b) lichid de puncţie din zona edematoasă.
4. De la animalele cu formă digestivă de
antrax: fragmente intestin, limfonoduri
aferente, conţinut digestiv sanguinolent.
INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
I. ANIMALE VII
Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se
supun inspecţiei ante şi post-mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE MĂSURI:
Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în
de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în
medici veterinari oficiali sau personal partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

27
desemnat de către autoritatea sanitară 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de
veterinară competentă. antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi
a contaminării mediului.
3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale
bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se
confiscă şi se distrug.

1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Supravegherea activă
Grupa de animale ţintă: păsări domestice Prelevarea probelor se realizează de către medicul
vaccinate din exploataţii nonprofesionale situate veterinar oficial.
pe o rază de 3 km. În jurul exploataţiilor
comerciale.

Metoda folosită (RIHA pentru testarea

imunităţii postvaccinale) este aplicabilă în
contextul în care România practică vaccinarea
obligatorie şi se execută la 10-14 zile după cea
de-a doua vaccinare.

I. În exploataţiile noncomerciale, pe o rază de 3

km în jurul exploataţiilor comerciale de păsări
înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea
imunităţii postvaccinale, prin recoltarea
randomizată a 10 probe de sânge pe localitate.
Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în
scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să
menţioneze:
a) categoria de vârstă a păsărilor;
b) vaccinul folosit;
c) data vaccinării.
Probele trebuie să fie identificate conform notei
de însoţire.

28
 1). În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, Prelevarea probelor se face sub
precum şi în cele de găini ouă consum, după responsabilitatea medicului veterinar de liberă
vaccinarea a 2-a şi a 4-a, se prelevează 30-50 de practică împuternicit.
probe / ferma/serie;
2). În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de
28 de zile, se prelevează 30 de probe/ fermă/serie.
II. În exploataţiile comerciale
înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii
postvaccinale se realizează în cadrul programelor
de autocontrol.
Supravegherea serologică -are valoare limitată
în cazul aplicării programelor de vaccinare
contra ND.

Grupa de animale ţintă: galinacee domestice si Medicul veterinar oficial.

porumbei din asociaţiile de profil
înregistrate/autorizate sanitar veterinar.
Investigaţii virusologice
-în cazul suspiciunii de boală;
-în cazul obţinerii de titruri neuniforme şi mai
mari de 1/512 la examenul serologic la
porumbeii vaccinaţi;
-supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi
în evidenţa asociaţiilor de profil se efectuează pe
tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o
confidenţa de 95%
( 25 probe ).

1.8. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial Boala veziculoasă a porcului este o boală
liberă de boală veziculoasă a porcului notificabilă pe teritoriul României.
Supraveghere pasivă Grupa de animale ţintă porci domestici
şi sălbatici
România are statut liber de boala veziculoasă a
porcului. Este interzis importul de animale vii şi
29
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de
vânătoare şi medicii veterinari de liberă
practică raportează cazurile de morbiditate şi
mortalitate la animalele din speciile receptive.
Medicii veterinari oficiali gestionează conduita
 produse ale acestora provenite din ţări unde de investigare a oricărei suspiciuni.
evoluează boala.
Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui
simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala
veziculoasă a porcului.
În cazul în care, România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA
vor fi implementate inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.
Supraveghere activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau 1. Întrucât, din punct de vedere al
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi manifestărilor clinice evidente într-un efectiv
infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice de porcine, nu se poate face distincţie între
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă,
analiza imediat prin prelevarea de probe şi recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi realizată în conformitate cu prevederile
boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va Manualului Operaţional pentru febra aftoasă.
notifica imediat ANSVSA. Probele vor fi recoltate de către personal
2. ANSVSA organizează instruiri periodice instruit, sub supravegherea medicului veterinar
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă oficial cu echipamentul disponibil în cel mai
practică pentru recunoaşterea manifestărilor apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor
clinice şi a leziunilor produse de bolile (CLCB) sau DSVSA.
veziculoase. 2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul
3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se LNR din IDSA.
aplică măsurile de diagnostic, supraveghere,
profilaxie şi combatere conform prevederilor
Deciziei nr. 428/2000/CE şi ale Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare care
introduce măsuri generale pentru controlul unor
boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare
la boala veziculoasa a porcului, cu modificările şi
completările ulterioare.

30
1.9. STOMATITA VEZICULOASĂ
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial
liberă de stomatită veziculoasă
Supravegherea pasivă
PRECIZĂRI TEHNICE
Grupa de animale ţintă specii de animale
receptive domestice şi sălbatice.
România are statut liber de stomatită veziculoasă.
Este interzis importul de animale vii şi produse
ale acestora provenite din ţări unde evoluează
boala.
Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui
simptom ce poate fi atribuit unui caz de
stomatita veziculoasă.
În cazul în care România se va afla în situaţia
unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA
vor fi implementate inspecţii clinice şi testări
serologice în acest scop.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia
cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare
şi medicii veterinari de liberă practică raportează
cazurile de morbiditate şi mortalitate la
animalele din speciile receptive. Medicii
veterinari oficiali gestionează conduita de
investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi
sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi realizată în conformitate cu prevederile
infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice Manualului operaţional pentru febra aftoasă.
şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor Probele vor fi recoltate de către personal instruit,
analiza imediat prin prelevarea de probe şi sub supravegherea medicului veterinar oficial cu
transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi echipamentul disponibil în cel mai apropiat
boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va CLCB sau DSVSA.
notifica imediat ANSVSA.
2. ANSVSA organizează instruiri periodice
pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă
practică pentru recunoaşterea manifestărilor
clinice şi a leziunilor produse de bolile
veziculoase.

31
 1.10. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul După caz, medici veterinari de liberă practică sau
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de României. oficiali.
pestă bovină. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
Supravegherea pasivă caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
Aplicabilă în contextul în care România este oficial de sănătate a animalului conform legii să raporteze orice caz de
liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra îmbolnăvire.
de vaccinare. animalelor domestice sau sălbatice din speciile
receptive provenite din import, incluzând controalele
documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot
importat.
Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile. receptive la virusul pestei bovine şi nici produse
Cazurile suspecte se investighează imediat. de origine animală provenite de la acestea, din ţări
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină,
timpul transportului sau la destinaţie în cazul recunoscut oficial de OIE.
importului sau comerţului intracomunitar, în perioada La animalele vii din speciile receptive nou
de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. introduse prin comerţul intracomunitar sau
Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor importul din ţări terţe, se respectă prevederile
susceptibile moarte sau tăiate în perioada de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005
carantină. pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind acţiunile sanitare veterinare de
supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale
căror costuri sunt suportate de către proprietarii
animalelor.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este oficial Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice După caz, probele pot fi recoltate de medici
liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea veterinari de liberă practică sau oficiali.
de vaccinare. investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin IDSA.
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator. Suspiciunea se va notifica imediat
ANSVSA.
În cazul în care, România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii

32
risc epidemiologie. clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă
sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA
Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune Se efectuează examen morfopatologic, necropsie,
sau apariţie a bolii. metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de
ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a IlI-a.
Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la
prelevarea de probe de la animale bolnave, ce LNR din cadrul IDSA.
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care,
în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu
exclude boala.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către
DSVSA

1.11. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe După caz, medici veterinari de liberă practică sau
de pesta micilor rumegătoare teritoriul României. oficiali.
Supravegherea pasivă Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
Aplicabilă în contextul în care România este liberă precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
de sănătate a animalului. conform legii să raporteze orice caz de
Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra îmbolnăvire.
micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din
speciile receptive provenite din import, incluzând
controalele documentare de identitate şi fizice a
fiecărui lot importat.
Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform România nu importă animale vii din speciile
recomandărilor OIE la 21 de zile. receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici
Cazurile suspecte se investighează imediat. produse de origine animală provenite de la

33
 Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de
timpul transportului sau la destinaţie în cazul pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.
importului sau comerţului intracomunitar, în perioada La animalele vii din speciile receptive nou
de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. introduse prin comerţul intracomunitar sau
Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor importul din ţări terţe, se respectă prevederile
susceptibile moarte sau tăiate în perioada de Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
carantină.
Supravegherea activă
Aplicabilă în contextul în care România este Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice După caz, probele pot fi recoltate de medici
oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea veterinari de liberă practică sau oficiali.
de vaccinare. investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din
supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin IDSA.
prelevarea de probe şi transmiterea acestora la
laborator. Suspiciunea se va notifica imediat
ANSVSA.
În cazul în care, România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii
risc epidemiologie. clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă
sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc.
Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de
experţi constituit de ANSVSA.
Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la
prelevarea de probe de la animale bolnave, ce LNR din cadrul IDSA.
prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care
în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu
exclude boala.
Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic,
probele se trimit de IDSA, cu aprobarea
ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale
şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către
DSVSA

34
1.12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
pleuropneumonia contagioasă bovină. DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.
Supravegherea pasivă
1. Aplicabilă în contextul în care România este
liberă de boală, fără aplicarea unui program de
vaccinare
Examene anatomoclinice şi necropsice ale
animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada
de aşteptare.
2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau Prelevările de probe în caz de suspiciune
investigate prin metode de la laborator: serologice pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt se fac în prezenţa medicului veterinar
(RFC sau ELISA) şi microbiologice. recontrolate serologic. De la animalele la care se oficial.
reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care
prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se
prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural
recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen
bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare
la LNR din cadrul IDSA.
3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică
în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi
vigoare combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.
4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se De la toate animalele cu leziuni suspecte de
realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe
leziunilor pulmonare specifice. de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative
pentru examene bacteriologice, histopatologice, în
vederea precizării diagnosticului de
pleuropneumonie contagioasă.

35
1.13. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă În scopul depistării rapide a Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi
de variolă ovină şi caprină. eventualelor cazuri de boală şi a zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce
menţinerii statusului de sănătate: trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
1.Supravegherea pasivă vizualizarea animalelor din
Aplicabilă în contextul în care România exploataţie, informaţii şi notificări
este liberă de boală, fără aplicarea unui făcute de fermier.
program de vaccinare. Notificarea bolii se face în
baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
2. Clinică: în zonele de protecţie şi de Inspecţia vizuală planificată a Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi
supraveghere în cazul suspiciunii de animalelor din speciile domestice completările ulterioare.
boală, conform legislaţiei în vigoare. receptive la virusul variolei
ovinelor si caprinelor, aflate pe Nu există manual de diagnostic în domeniu.
teritoriul Romaniei:
a) în localităţile ţintă din judeţele
ce au fost nominalizate ca zone cu
risc major sau minim de
contaminare transfrontalieră;
b) în unităţile desemnate a efectua
carantina pentru animale
importate, pe perioada duratei
maxime de incubaţie a bolii, la
intervale de timp mai scurte decât
durata minimă a perioadei de
incubaţie.

36
3. Morfopatologică şi virusologică: în
caz de suspiciune a bolii şi la animale
importate din tari libere de boala dar cu
risc epidemiologic de vecinatate.
Inspecţia obligatorie în abatoare Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.
şi puncte de tăiere a animalelor Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se
din specii susceptibile ce provin realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină.
din localitati ţintă, precum şi a
celor taiate în perioada de
carantină după import, efectuată
de personal veterinar instruit
pentru recunoaşterea
manifestărilor clinice şi a
leziunilor produse de agentul
cauzal.

Efectuarea de examene necropsice

şi morfopatologice prin metoda
HE, pentru punerea în evidenţă a
incluziunilor intracitoplasmatice
specifice pe probe de material
recoltat prin biopsie, precum şi
ţesut cutanat cu leziuni, fixat în
formol.

1.14. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pesta În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de Medicul veterinar oficial din cadrul
africană a calului. boală şi a menţinerii statusului de sănătate: DSVSA
Supravegherea pasivă vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii
Aplicabilă în contextul în care România este liberă şi notificări făcute de fermier.
de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

37
Supravegherea activă
1. supraveghere serologică şi virusologică în caz
de suspiciune;
2. se testează 0,5% din animalele provenite din
comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2
probe pe lot;
3. se testează toate animalele din import ţări terţe.
1.15. BOALA AUJESZKY
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: supraveghere şi control în scopul
monitorizării bolii.
Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine
libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua
carantină pentru animalele nou introduse.
Serologică (ELISA gE):
a) la 5% din animalele de reproducţie din
exploataţiile autorizate de porcine, care nu
vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o
data pe an.
1. Probele pentru examene serologice de Prelevarea probelor: medicul veterinar
supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru de liberă practică
examene virusologice de diagnostic se trimit de
IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de Probele se testează la LNR din cadrul
referinţă. IDSA
2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind măsurile de control şi
combatere a pestei africane a calului, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a
Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile
suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în
schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile
de furnizare a informaţiilor despre această boală,
ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind garanţii suplimentare în legatura cu boala
Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi
criteriile de furnizare a informaţiilor despre
aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind problemele de sanatate
a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar
cu animale din speciile bovine si suine, cu
modificările şi completările ulterioare.
Probele de sânge se recoltează de la porcinele Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi
nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. /sau IDSA.
38
 În caz de suspiciune de boală se efectuează
examene virusologice, după caz, identificarea
genomului viral prin PCR la LNR din cadrul
IDSA.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky se vor
examina concomitent şi pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile.
Probele de creier de la rumegătoarele cu
simptomatologie de boală Aujeszky, se vor
examina concomitent pentru boala Aujeszkzy
(met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii
spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid)
la LNR din IDSA.

1.16. PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: eradicarea bolii.
I. Supraveghere pasivă
II. Supraveghere activă
I. La taurine şi bubaline
A. În exploataţii indemne:
1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24
luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de
absorbţie, astfel:
a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare
şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;
b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele
din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de
lapte, odată pe an;
c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina
de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se
controlează prin examen serologic;
d) toate animalele pozitive serologic sau cu
manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de
paratuberculoză se controlează prin examen
bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul
animalelor moarte sau tăiate, prin examen
necropsic şi de laborator.
3
Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în
relaţia cu animalele, medicii veterinari
de liberă practică care trebuie, conform
legii, să raporteze orice caz de
Pe tot teritoriul ţării, toate bovinele, ovinele şi îmbolnăvire.
caprinele domestice din ferme sau crescute în
libertate.
1. Testările serologice se efectuează pe probele Examenul necropsic şi prelevarea probelor
recoltate pentru leucoza enzootică. pentru examene de laborator se face de către
2. Pentru precizarea diagnosticului de medicii veterinari de liberă practică în prezenţa
paratuberculoză, se fac tăieri în scop de diagnostic medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte Examenele de laborator pentru precizarea
de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau diagnosticului se realizează la LSVSA sub
alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni coordonarea LNR pentru Tuberculoză şi
de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula paratuberculoză din IDSA.
ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi
limfocentrii mezenterici aferenţi, care se
examinează morfopatologic şi bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de
laborator: bacteriologice şi morfopatologice.

39
B. În exploataţii suspecte de paratuberculoză.
1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, Toate animalele care au fost diagnosticate ca
acele exploataţii în care au fost depistate animale bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv,
cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic. iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de
la aceştia nu se va comercializa decât după
examenul de laborator cu rezultat negativ pentru
paratuberculoză.
2. Animalele în vârstă de peste 12 luni 1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se
din aceste efective, se supun de două ori execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe
pe an la examene serologice ELISA pe probe fecale iar la animalele abatorizate, examen
seruri adsorbite şi alergic TCS cu PPD- morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de
bovin, paratuberculină PPD sau PPD mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.
aviar. 2. Declararea oficiala a paratuberculozei se face
când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-
o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat
postmortem prin examen morfopatologic şi
bacterioscopic.
3. Atunci când, într-un interval de cel puţin 12 luni,
examenele post-mortem, efectuate pe un număr
reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz
de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi
reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat
se aplică conduita pentru exploataţii indemne de
paratuberculoză.
C. În exploataţii contaminate 1. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic
şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin
abatorizare, în conformitate cu programul de
asanare elaborat. De la animalele tăiate se
prelevează probe individuale pentru examene
complexe de laborator.
2. Notificarea bolii se face în baza prevederilor
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
II. La ovine şi caprine domestice
A. În exploataţii indemne, cu antecedente
sau suspecte de boală.
1.Supravegherea prin examene serologice prin 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe
ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –
caprinelor în vârstă de peste 12 luni: Visna, artrita-encefalită caprină sau bruceloza

40
a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe produsă de B. melitensis.
an;
b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din
exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar,
o dată pe an;
2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ 1. Animalele cu semne clinice suspecte şi/sau
intracomunitar sau import din ţări terţe, se pozitive serologic se controlează în totalitate prin
testeză un procent de 1% din animale. examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă
numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv.
2. În cazul în care acest procent este mai mare
pentru examenul bacterioscopic se vor selecta
animale dintre cele cu semne clinice suspecte de
paratuberculoză şi/sau pozitive serologic dar nu
mai puţine decât 5% din efectiv.
3. Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se va
efectua examen morfopatologic şi bacterioscopic
pe probe de mucoasă intestinală şi limfonodurile
aferente.
4. Declararea bolii se face când examenele
paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin
de analiza(pozitiv morfopatologic şi bacterioscopic
pe probe de mucoasă intestinală.
B. În exploataţii contaminate Atunci când, în turmele contaminate, procentul de
infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în
efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în
programul de asanare prin depopulare totală sau
prin extracţie.
În cazul asanării prin extracţie, se testează
serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele
pozitive serologic sau şi bacterioscopic se elimină
din efectiv, prin abatorizare
La animalele moarte sau tăiate se efectuează Se efectuează examene morfopatologice şi
examen necropsic şi se trimit pentru examene de bacterioscopice.
laborator probe de mucoasă intestinală şi
limfonoduri aferente.
III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi
semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri,
grădini zoologice.

41
Supraveghere prin examen necropsic al tuturor
animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum
şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale.
De la animalele cu leziuni suspecte de
paratuberculoză se recoltează fragmente intestin
cu limfonodurile aferente pentru examene de
laborator bacterioscopic şi histopatologic
1. Se efectuează examene morfopatologice şi
bacterioscopice.
2. Arealul în care au fost depistate animale cu
paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare
intensivă sau prin depopulare totală în cazul
animalelor crescute în captivitate.

1.17. BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: recunoşterea României ca stat membru al Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
UE oficial liber de bruceloză bovină. teritoriul României şi al Uniunii Europene. muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit conform legii să raporteze orice caz de
unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea îmbolnăvire.
Supravegherea pasivă statusului de sănătate a animalului
Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales
asupra animalelor domestice sau sălbatice din
speciile receptive, inclusiv a celor provenite din
import, incluzând controalele documentare de
identitate şi fizice a fiecărui lot importat.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în
Probe, de la toate cazurile de avort, se trimit la prezenţa medicului veterinar oficial.
laborator pentru investigatii in directia infecţiei Analizele serologice / bacteriologice pentru
brucelice. cazurile suspecte se efectuează numai la
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul investigaţii.
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare se vor
izola şi se vor investiga serologic şi după caz
bacteriologic pentru bruceloză.

Supravegherea activă
A. 1. Exploataţiile calificate ca oficial indemne de La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni Probele de sânge sunt recoltate de medici
bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru se aplică unul dintre următoarele regimuri de veterinari de liberă practică împuterniciţi.
menţinerea statusului de exploataţie oficial testare cu rezultate negative, conform Ordinului Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in

42
indemnă de boală, conform Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 41/2010 privind
calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu
bruceloza bovină.
2.Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste
12 luni din exploataţiile nou infiinţate, precum şi
cele din Exploataţiile care nu au fost calificate
ofical indemne pentru bruceloza în anul 2010.
B.Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau
care prezintă manifestări clinice ce conduc la
suspicionarea infecţiei brucelice.
C. În exploataţii suspecte de contaminare.
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu
modificările şi completările ulterioare:
a) în exploataţiile fără tanc de racire a laptelui: un
test serologic efectuat la un interval de minimum
3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării
efectuate in 2010,
sau
b) în exploataţiile cu tanc de racire a laptelui: trei
teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la
intervale de cel puţin 3 luni, astfel încât de la
testarea serologică din 2010 şi până la primul test
Elisa pe probe de lapte să nu treacă mai mult de
12 luni.
Prelevarea probei amestec de lapte din tancul de
racire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30%
din vaci în perioada de lactaţie.
Vor fi testate serologic de 2 ori la interval de de Probele sunt recoltate de medici veterinari de
minimum 3 luni şi maximum 12 luni in vederea liberă practică împuterniciţi.
calificarii oficial indemne pentru bruceloza.
De la toate animalele care au avortat se trimit la
laborator avortoni, placentă, lichide fetale,
precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile
după avort.
Probele de sange prelevate de la bovinele care au
avortat se examinează serologic prin RSAR Roz
Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se
supraveghează serologic pe probe individuale de
sânge.
1.Probele pozitive la unul din testele serologice se
trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.
2. Animalele care au reacţionat pozitiv la
retestare se elimină prin abatorizare.
3. De la animalele tăiate se trimit probe de uter,
43
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza
numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru
aceste investigaţii.
Recoltarea probei de lapte se efectuează de
medicul veterinar oficial.
Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR
pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de
LNR în colaborare cu DSVSA.
Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului
veterinar oficial.
Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează
numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru
aceste investigaţii.
1. Probele sunt recoltate de medici veterinari de
liberă practică împuterniciţi în prezenţa medicului
veterinar oficial.
2. Examenele bacteriologice se efecuează la
LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea
Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.
3. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea

D. Animalele domestice si sălbatice nou introduse
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări
terţe. Testare serologică pe probe individuale de
sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv,
dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.
E. Material seminal introdus prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
F. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate Testare serologică pe probe individuale de sânge. Probele sunt recoltate de medici veterinari
animalele vânate.
G. În exploataţii contaminate:
limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi tipizării fenotipice sau şi genetice.
retromamare (pentru femele), respectiv inghinale
(pentru masculi), în vederea efectuării
examenului bacteriologic pentru izolare şi
genotipare de Brucella spp.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC Probele sunt recoltate de medici veterinari de
(tehnica OIE). liberă practică în prezenţa medicului veterinar
Cazurile pozitive şi neconcludente se oficial.
examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
confirmare. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau
Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei ulterior datei la care au fost introduse în efectiv.
brucelice in efectiv, animalele pozitive la În cazul în care testul este efectuat ulterior
recontrolul I in RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi introducerii în efectiv, animalul (animalele)
se prelevează de la acestea următoarele probe: 3 trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru
perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro- a se evita contactul direct sau indirect cu acestea
mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, până ce reacţia se dovedeşte negativă.
glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriogic.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin
examene serologice, bacteriologice şi de biologie
moleculară.
Testare şi trasabilitate pe probe individuale, Probele sunt recoltate de medici veterinari
randomizat un procent de 1%. Materialul seminal oficiali.
infectat se elimina de la reproducţie. Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC oficiali.
(tehnica OIE). Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.
În cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată Medici veterinari de liberă practică şi medici
pozitiv aceasta işi recapătă statutul de liberă de veterinari oficiali. Prelevarile de probe se fac în
44
 boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în prezenţa medicului veterinar oficial.
momentul izbucnirii au fost tăiate, fie efectivul a Analizele se efectuează numai la laboratoarele
fost supus unei testări de verificare şi toate acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.
animalele de vârstă mai mare de 12 luni au
prezentat rezultate negative la două teste
consecutive, efectuate la interval de 60 de zile,
primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile
după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
În cazul bovinelor care erau gestante în momentul
izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel
puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în
momentul izbucnirii, a fătat.

1.18. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis)

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
1 2 3
Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă Pe tot teritoriul ţării. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
de Brucella melitensis. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
unui caz de bruceloză şi menţinerea sau conform legii să raporteze orice caz de
schimbarea statusului de sănătate a animalului. îmbolnăvire
Supravegherea pasivă

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării
se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa
caz bacteriologic in directia brucelozei.
45
Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din
11 iunie 2007 de modificare a Deciziei
93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a
statutului României de stat indemn de bruceloză
(B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind
recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de
stat indemn de bruceloză bovină, România a fost
recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de
bruceloză (Brucella. Melitensis).
Supravegherea activă
A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se
supraveghează serologic o dată pe an.
Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal,
astfel:
a) toti masculii necastraţi;
b) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
c) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
d) 5% din efectivele de ovine existente în
exploataţiile comerciale;
e) 5% din efectivele de caprine existente în
exploataţiile comerciale;
f) toate animalele nou introduse în exploataţie.
B. Se încadrează în programul de supraveghere şi
se examinează serologic/ bacteriologic după caz:
a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine
(abomas, splină, pulmon);
b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce
conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii
cervicovaginale, lichide articulare sau din
higrome, învelitori placentare, lapte, material
Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă
cu antigen colorat cu Roz Bengal.
Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează
şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele
pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru
confirmare.
Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin
examene serologice, bacteriologice şi de biologie
moleculară.
În cazul în care mai mult de 5% din probele
testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată
sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul
Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la
Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie
1991 privind condiţiile de sănătate animală care
reglementează schimburile intracomunitare de
ovine şi caprine.
Tot efectivul se supune examinării serologice prin
RFC (tehnica OIE).
Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a
fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se
suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se
izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de
prelevarea de probe pentru confirmarea sau
infirmarea infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi
de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari
/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda
mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge.
Probele se trimit la laborator pentru examen
bacteriologic.
Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal
şi RFC (tehnica OIE).
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
46
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit.
2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
în prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt
recoltate de medici veterinari de liberă practică
sub coordonarea şi controlul medicului veterinar
oficial.
4. Examenele de laborator pentru precizarea
diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
IDSA.
5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze
în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în
prezenţa medicului veterinar oficial.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.
seminal);
c) Probele provenite de la carcase cu leziuni
suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos
central, limfonoduri genitale şi mamare, uter,
glandă mamară);
d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate
şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale,
parcuri, grădini zoologice.
C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse Se examinează un procent de 1% din animale prin Probele sunt recoltate de medici veterinari de
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări Roz Bengal si RFC (tehnica OIE). liberă practică în prezenţa medicului veterinar
terţe. oficial.
Analizele se efectuează numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

1.19. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecţia cu Brucella Ovis

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: eradicarea bolii
Supravegherea pasivă
Examinarea clinică
Supravegherea activă
A. Se supun supravegherii serologice:
a) toţi berbecii şi ţapii pentru reproducţie, cu 2
săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau
de însămânţări artificiale.
b) berbecii şi ţapii cu manifestări de epididimită;
c) oile şi caprele la 14-21 zile după avort.
Pe tot teritoriul ţării.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
unui caz de bruceloză şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului
Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de asteptare se vor izola
şi se vor investiga serologic şi, după caz,
bacteriologic pentru epididimita infecţioasă a
berbecilor.
Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la
berbeci/ţapi tăiaţi sau castraţi, cu forme clinice
de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se
trimit probe de testicule în vederea efectuării
examenelor bacteriologice pentru izolarea şi
genotiparea Brucella ovis.
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
1.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac
de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit în prezenţa medicului veterinar
oficial.
2.Analizele serologice / bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la

47
 Se aplică prevederile din Anexa D la Directiva laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991. investigaţii.
3. Examenele de laborator pentru precizarea
Notificarea bolii se face în conformitate cu diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
79/2008, cu modificările şi completările IDSA.
ulterioare. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA
vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea
tipizării fenotipice sau şi genetice.
B. Berbecii şi ţapii pentru reproducţie, proveniţi Se testează animalele în procent de 2% Probele sunt recoltate de medici veterinari de
din comerţ intracomunitar sau import din ţări utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE). liberă practică în prezenţa medicului veterinar
terţe. oficial.
Analizele serologice / bacteriologice efectuate
pentru cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.

1.20. BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: eradicarea bolii Pe tot teritoriul ţării.
Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea
precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit
Supravegherea pasivă unui caz de bruceloză şi menţinerea sau
schimbarea statusului de sănătate a animalului.
Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.
Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate
în timpul transportului sau la destinaţie în cazul
importului sau comerţului intracomunitar, în
perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola
şi se vor investiga serologic şi, după caz,
bacteriologic pentru bruceloză.
Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele
de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în
localităţi învecinate cu zona silvatică.
3
Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi
muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele,
vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare,
medicii veterinari de liberă practică ce trebuie,
conform legii să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Analizele serologice/bacteriologice pentru
cazurile suspecte se efectuează numai la
laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste
investigaţii.

48
Supravegherea activă
Supravegherea serologică: Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal 1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se
A.În exploataţiile comerciale înregistrate/ sau SAT şi RFC (tehnica OIE). fac de către medicul veterinar de liberă practică
autorizate: 1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC împuternicit în prezenţa medicului veterinar
(tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze
1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie oficial.
şi apoi trimestrial; pentru confirmare. 2. Analizele serologice / bacteriologice pentru
2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la cazurile suspecte se efectuează numai la
reproducţie, o dată pe an; laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. investigaţii.
care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la 3. Examenele de laborator pentru precizarea
inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14- vierii cu care au fost montate scroafele care au diagnosticului se realizează la LSVSA agreate
21 zile de la avort; avortat. sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele IDSA.
diagnosticaţi cu bruceloză. serologice se trimit la laborator testicule şi 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV
B. In exploataţiile nonprofesionale: eventual material seminal in vederea efectuării teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze
1. 10 % din scroafe, o dată pe an; investigaţiilor bacteriologice de în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.
2. toţi masculii necastraţi, trimestrial; confirmare/infirmare a bolii.
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice 4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze,
care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea
inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14 şi identificarea B. suis).
zile de la avort; 5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi
diagnosticaţi cu bruceloză. asanarea.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
C. Animalele nou introduse prin comerţ Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal Probele sunt recoltate de medici veterinari de
intracomunitar sau import din ţări terţe. sau SAT şi RFC (tehnica OIE), in procent de 2% liberă practică în prezenţa medicului veterinar
din animale conform prevederilor Ordinului oficial.
preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu Analizele serologice / bacteriologice pentru
modificările şi completările ulterioare. cazurile suspecte se efectueaza numai la
laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
D. În abator: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s- Prelevarile de probe se fac de către medicul
1. animalele vii: se examinează ante-mortem şi au constatat leziuni se dau în consum fără veterinar oficial.
post-mortem; restricţii; Analizele serologice / bacteriologice pentru
2. carnea şi organele se examinează în unităţi de b) organele cu leziuni se confiscă. cazurile suspecte se efectueaza numai la
tăiere autorizate sanitar - veterinar. laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.

49
E. Supraveghere bacteriologică şi serologică
obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din
mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu
leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin
vânătoare.
F. Material seminal introdus prin comerţ
intracomunitar sau import din ţări terţe.
Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC Prelevările de probe se fac de către medicul
(tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se veterinar oficial.
recoltează probe pentru examene de laborator Analizele serologice / bacteriologice pentru
(aparat genital femel/mascul, splină, ficat, cazurile suspecte se efectueaza numai la
limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a. laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste
investigaţii.
Testare şi trasabilitate pe probe individuale, Probele sunt recoltate de medici veterinari
randomizat un procent de 1%. Materialul seminal oficiali.
infectat se elimină de la reproducţie. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele
acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

1.21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la de boală.
reproducători Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
I. Supraveghere pasivă
Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din
ferme sau crescute în libertate
II. Supraveghere activă 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin Prelevarea probelor se realizează de către
1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii în repaos sexual 7 zile. medicul veterinar de liberă practică
prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.
din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: avortoni şi învelitori placentare.
a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu Examenele de laborator la LSVSA, sub
mai mare de 14 zile; coordonarea LNR din cadrul IDSA.
b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
c) mamelor de tauri prin examinare de mucus trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
vaginal. caracterizare fenotipică şi genetică

50
1.22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
publice de boală.
Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
I. Supraveghere pasivă DSVSA.
Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din
ferme
II. Supraveghere activă prin examene de Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa Prelevarea probelor se realizează de către
laborator intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, medicul veterinar de liberă practică
porcine şi păsări împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA, sub

coordonarea LNR din cadrul IDSA.
Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi
trimise la LNR din cadrul IDSA pentru
caracterizare fenotipică şi genetică

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supraveghere în vederea stabilirii statusului
bovinelor privind infecţia cu IBR, ca etapă pregătitoare
pentru implementarea programului de combatere şi
eradicare a bolii.
1. Supraveghere serologică la 10%, dar nu mai putin de
10 animale, din efectivele în vârstă de peste 12 luni, din
toate fermele de vaci de lapte şi carne
înregistrate/autorizate.
2. Supravegherea serologică in Exploataţiile care
furnizează material seminal, astfel:
a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe
teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi
II;
b) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie,
1.Supravegherea serologică se
efectuează prin ELISA
2. Dacă în urma testării a 10% din
animale rezultatele vor fi negative,
atunci statusul fermei poate deveni
indemn de IBR numai după testarea a
100% din animalele în vârstă de peste 12
luni, cu rezultate negative.
51
3
Recoltarea probelor se face de către medicul
veterinar de liberă practică împuternicit.
Examenle serologice se efectuează la LSVSA
desemnate şi/ sau la IDSA.
Probele prelevate pentru IBR se folosesc la cerere
şi pentru testarea Diareei Virale Bovine – Boala
Mucoaselor.
după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea
din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la
intrarea în carantină în ferma de destinaţie;
c) Probele de sânge se recoltează de la animale
nevaccinate anti - IBR-IPV sau vaccinate cu vaccin
marker.
3. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene Izolare pe culturi celulare. Examenele virusologice se efectuează la IDSA.
virusologice.

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: supraveghere în vederea 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu
nediseminarii agenţilor abortigeni prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se
de reproducţie în special la montă şi la fătare, ţin în repaus sexual 7 zile.
pentru efectivele indigene şi a celor aflate în 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal,
perioada de carantină. paietele se trimit de către agentul
2.Supraveghere prin examene de laborator. economic/importator la laborator, în cantitate
3.Monitorizarea datelor relevante despre boală. suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea
pentru contraprobe.
4. Se efectuează examene de laborator pentru
evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului
direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Examenele de laborator se efectuează la
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

1.25. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: certificare pentru comerţ 1. Examenele serologice se efectuează prin Probele se recoltează de medicul de libera practică
intracomunitar în conformitate cu Directiva ELISA sau ID. împuternicit.
91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi, după
1991. efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. caz, la IDSA.
3. Animalele în vârstă de peste 12 luni,
destinate reproducţiei, rămase în exploataţii

52
1.Supravegherea serologică a caprinelor în
varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de
caprine existente în exploataţiile care fac
comerţ cu animale de reproducţie şi care se
află sub controlul oficial al Agenţiei
Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie
în Zootehnie „Prof.dr.G.K.Constantinescu” –
ANARZ.
2. Pentru animalele de reproducţie nou
introduse prin comerţ intracomunitar sau
import din ţări terţe se examinează un
procent de 1% din animale.
3. Toate animalele de reproductie care fac
obiectul comertului intracomunitar cu 7 zile
inainte de expediere.
după eliminarea cazurilor pozitive, se testează
de 2 ori la interval de 3 luni.
4. Animalele importate din ţări terţe vor fi
certificate oficial că provin din exploataţii
libere de boală.
Notificarea bolii se face în conformitate cu Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA practică în prezenţa medicului veterinar oficial.
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.

1.26. MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar 1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA Probele se recoltează de medicul de liberă
în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a sau ID practică împuternicit.
Consiliului din 28 ianuarie 1991. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
nemaifiind folosite pentru reproducţie. şi, după caz, la IDSA.
3.Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate
reproducţiei, rămase în exploataţii după eliminarea
1.Supravegherea serologică a ovinelor în varstă cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de
de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine 3 luni.
existente in Exploataţiile care fac comerţ cu 4. Animalele importate din ţări terţe vor fi
animale de reproducţie şi care se află sub certificate oficial că provin din exploataţii libere de
controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru boală.
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie
„Prof.dr.G.K.Constantinescu” - ANARZ.
2. Pentru animalele de reproducţie nou Notificarea bolii se face în conformitate cu Probele sunt recoltate de medici veterinari de
introduse prin comerţ intracomunitar sau import prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. liberă practică în prezenţa medicului veterinar
din ţări terţe se examinează un procent de 1% 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. oficial.
din animale.
3. Toate animalele de reproducţie care fac
obiectul comerţului intracomunitar cu 7 zile
înainte de expediere.

53
1.27. ECHINOCOCOZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: controlul şi eradicarea bolii 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate 1. Medicul veterinar de liberă practică
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
nr. 25/2008. cadrul DSVSA.
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în 2. Se efectuează examene de laborator pe probe 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
conformitate cu prevederile Ordinului (ficat, pulmon) prelevate de la gazdele prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru intermediare pentru evidenţierea formelor larvare 79/2008, cu modificările şi completările
aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la de Echinococcus spp. prin examen macroscopic ulterioare
monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, şi microscopic. 3. Examenele de laborator se efectuează la
cu modificările şi completările ulterioare. 3. Se efectuează examene de laborator pe probe de cabinete medicale veterinare (examene copro-
2.Supravegherea gazdelor intermediare prin fragmente de intestin prelevate de la gazdele parazitologice), LSVSA şi/sau LNR
examene de laborator. definitive pentru evidenţierea adulţilor de echinococoză din cadrul IDSA.
3.Supravegherea gazdelor definitive prin examene Echinococcus spp.
de laborator, inclusiv prin examen serologic 4. Se efectuează examene de laborator pe probe
ELISA- coproantigen. de materii fecale prelevate de la gazdele definitive
prin tehnica ELISA coproantigen
5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează
obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme.
6. Examenul de identificare a speciilor de
Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la
LNR Echinococoză din cadrul IDSA.
7. Se recoltează fragmente de organe cu
modificări chistice de către medicii veterinari
oficiali sau de către personalul auxiliar de la
nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA
judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator
în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen
parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive
pentru genul Echinococcus se transmit la LNR
pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru
identificarea speciei.
8.În baza rezultatelor analizelor de laborator care
atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp,
medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia
să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul
stabilirii sursei de infestare.
9. După stabilirea sursei de infectare, este
54

1.28. DURINA
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: monitorizarea bolii
1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor
din herghelii şi depozite, o dată pe an;
2. Examenele serologice prin RFC în caz de
suspiciune.
1.29. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop – eradicarea bolii
1. Supravegherea serologică a ecvideelor în
vârstă de peste 6 luni, astfel:
a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare
obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la
testul Elisa copro antigen.
10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte
ori este nevoie cu respectarea procedurii de
tratament ce implică în mod obligatoriu,
restricţionarea deplasării în exterior a câinilor
trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile
fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi
vor fi strânse şi inactivate.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Examen serologic prin RFC (tehnica OIE). Medic veterinar de liberă practică.
Examenele se efectuează la IDSA.
Medicul veterinar de liberă practică sub
supravegherea medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la IDSA.
Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Probele pentru expertiză se trimit şi se Probele se recolteză de medicul veterinar de
examinează LNR din cadrul IDSA. liberă practică împuternicit.
2. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Testul Coggins se efectuează la LSVSA, iar
Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul în caz de expertiză probele se trimit la LNR
este obligat să izoleze aceste animale de alte din IDSA.
ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.
55
de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an
după cum urmează:
(i) cu 15 zile înainte de plecarea din
depozit;
(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din
staţiunile de montă;
(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în
depozit;
b) armăsarii din staţiunile permanente de
montă la autorizare şi de 2 ori pe an, la un
interval de 6 luni;
c) iepele de reproducţie, o dată pe an;
d) ecvideele din herghelii, depozite de
armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice,
ecvideele de competiţii şi din alte unităţi
specializate, de două ori pe an, la un
interval de 6 luni.
2 Supravegherea serologică a tuturor
ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu
excepţia celor enumerate mai sus, se
realizează o dată pe an.
3. Dacă în exploataţie sunt mai multe
animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv
la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină,
animalele pozitive se elimină, iar restul
animalelelor se supun la două teste Coggins
efectuate la un interval de 3 luni.
Rezulatele celor două teste trebuie să fie
negativ.
4. La animalele diagnosticate pozitiv se
aplică o marcă specială cu înălţimea de 10
cm, de forma literei A, pe copita membrului
anterior stâng. Operaţiunea se efectuează
odată cu declararea bolii.
Animalele cu semne clinice de boală se ucid.
3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în
care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri
de AIE, se declară contaminate şi se aplică
măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru
eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe
teritoriul României.
4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu
excepţia sacrificării.
5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din
staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite
de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice sau
alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se
monta în localităţi cu animale contaminate.
6. Introducerea de armăsari sau iepe de
reproducţie din exploataţiile şi localităţile
contaminate în herghelii, hipodromuri, staţiuni
temporare sau permanente de montă, depozite de
armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări
specializate de cabaline este permisă numai după
ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la
care au avut rezultat negativ, efectuate la
interval de 90 de zile, înaintea acestui transfer.
7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor
care au acţionat în staţiuni temporare de montă
dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile
înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.
8. Animalele care au obţinut rezultate negative
la testul serologic, care provin din exploataţii
contaminate, pot părăsi exploataţiile dacă, după
ce animalele infectate au fost sacrificate,
animalele rămase au o reacţie negativă la două
teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.
9. Animalele negative din exploataţii libere de
AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au
trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea
unui nou test, la care s-au obţinut rezultate
negative, în cele 10 zile premergătoare datei
56
5. Animalele diagnosticate pozitiv se
sacrifică în maximum 30 zile de la
eliberarea buletinului de analiză.
6. Supravegherea prin examene
morfopatologice a ecvinelor moarte în
perioada de carantină sau în cazul suspiciunii
bolii.
7. Pentru ecvideele care participă la competiţii
internaţionale, testarea se execută în cele 10
zile premergătoare datei de expediere, prin
imunodifuzie în gel de agar (test Coggins);
pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o
rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate
se efectuează un test Coggins la care au
obţinut rezultat negativ, efectuat pe o probă de
sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte
de data preconizată a transportului intenţionat.
8. Testarea serologică se realizează după cum
urmează:
a) în judeţele în care nu există focare de
anemie infecţioasă prin ELISA; probele
ELISA pozitiv se confirmă prin imunodifuzie
în gel de agar (test Coggins); excepţie fac
ecvideele prevăzute în Decizia 2010/346/UE a
Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la
mişcării. Excepţia o constituie mişcările
ecvideelor către abator.
10. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va
elabora şi va transmite, în vederea
implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare
privind supravegherea, controlul şi eradicarea
AIE.
11. Rezultatul testelor de laborator efectuate
pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine
Medicul veterinar de liberă practică
se completează la secţiunea VII a paşaportului;
împuternicit.
în cazul animalelor diagnosticate pozitiv se
Medicul veterinar oficial.
completează corespunzător şi secţiunea VIII a
paşaportului.
Efectuarea de examene morfopatologice,
necropsie, metoda HEA sau metoda HEV,
Medicul veterinar oficial.
metoda Perls pe probe de miocard, pulmon,
ficat, rinichi, splină, limfonoduri.
12. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
Medicul veterinar oficial.
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare
Laboratoarele de diagnostic îşi vor
planifica recepţia şi introducerea în lucru
a probelor de testat astfel încât să asigure
citirile intermediare la 24 şi 48 ore şi
citirea finală şi interpretarea rezultatelor
la 72 ore.
Pentru interpretarea rezultatelor testului
Coggins nu sunt acceptate citirile care
57
măsurile de protecţie cu privire la anemia
infecțioasă ecvină în România, care se testează
numai prin test Coggins;
b) în judeţele în care evoluează anemia
infecţioasă, prin testul Coggins.
9. Toate ecvideele introduse prin comerţul
intracomunitar sau import din ţări terţe se supun
examenului serologic prin testul Coggins, în
primele 15 zile de la achiziţie.
1.30. MORVA
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: monitorizarea bolii
Supraveghere obligatorie prin examen
clinic, testarea alergică sau serologică şi
post mortem prin examenul bacteriologic
şi morfopatologic al tuturor animalelor
suspecte
PRECIZĂRI TEHNICE
1. Examen clinic
2.Examen alergic
3. Examen serologic prin RFC (tehnica
OIE)
Tipul probelor: sânge condiţionat pentru
exprimare ser sanguin
4. Efectuarea de examene necropsice,
histopatiologice ( metodele HEA /HEV)
5. Examenele bacteriologice, pe probe de
organe, ţesuturi.
6. Notificarea bolii se realizează în baza
prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
58
depăşesc 72 ore.
La ecvideele care sunt identificate şi prin
dangalizare, în nota de însoţire a probelor
către laboratoarele de diagnostic, pe
lângă numărul de microcip se
menţionează şi dangaua.
Medicul veterinar oficial.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
sub supravegherea medicului veterinar
oficial.
2.Medicul veterinar de liberă practică
supervizat de medicul veterinar oficial
3. Examenele serologice se efectuează la
IDSA sau la LSVSA acreditate pentru
aceste investigaţii
4. Examenele se efectuează la IDSA sau
la LSVSA.
5. Examenele bacteriologice se
efectuează la IDSA
1.31. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
I. Supravegherea pasivă 1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se Monitorizarea este efectuată de
1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date realizează în conformitate cu prevederile Ordinului medicii veterinari oficiali din
relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi cadrul DSVSA, din LNR pentru
altor documente ce însoţesc transporturile de animale completările ulterioare. arboviroze din cadrul IDSA,
receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii 2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile precum şi din cadrul ANSVSA.
Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la la cabaline sunt:
destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui a) ataxie;
ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare b) pareză;
veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice c) paralizia unuia sau mai multor membre;
aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale d) imobilitate;
vii şi produse de origine animală. e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;
2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor, efectuată de f) reflex palpebral exacerbat;
către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea g) depresie;
oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă h) hiperestezie.
practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, 3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile
semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile. la păsări sunt:
a) apatie;
b) depresie;
c) letargie;
d) incoordonare a mişcărilor aripilor;
e) incapacitate de zbor;
f) mişcări de pedalare;
g) paralizie.

II. Supravegherea activă

1. Supravegherea serologică pentru depistarea 1. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din 1. Probele pentru examene
imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în coloana 1 pct. II. 1 la numărul total de cabaline din judeţ se serologice de supraveghere se
perioada mai – octombrie, în toate judeţele, în localităţi repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada mai- testează la LSVSA.
ţintă definite conform pct. 2 din coloana 2, altele decât octombrie). 2. Rezultatele obţinute prin
cele stabilite în anul 2010, astfel: 2% din cabaline. 2. Localităţile ţintă pentru supravegherea serologică se supravegherea serologică vor fi
Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure stabilesc în interiorul unităţilor epidemiologice desemnate raportate lunar de DSVSA către
o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de pentru supravegherea bluetongue. Unităţile epidemiologice LNR pentru arboviroze din cadrul
2% cu grad de confidenţă de minimum 95%. cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de IDSA.
către DSVSA şi sunt avizate de LNR pentru arboviroze din 3. Situaţia centralizată a
59
 IDSA. În alegerea localităţilor ţintă se vor avea în vedere supravegherii serologice, lista
următoarele aspecte: prezenţa de ecosisteme propice pentru zonelor de risc pentru infecţii cu
dezvoltarea populaţiilor de vectori (ţânţari) - terenuri umede, virusul West Nile la animale şi
mlăştinoase, terenuri cu vegetaţie abundentă care menţine om precum şi zonele de
solul umed şi afânat, cimitire, gospodării sau ferme cu supraveghere sunt transmise
plantaţii irigate permanent, combinate cu existenţa unei lunar, sau la cerere, de LNR
populaţii locale de cabaline. pentru arboviroze din cadrul
3. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi IDSA către ANSVSA.
specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate 4. ANSVSA va dispune
“zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale transmiterea listei zonelor de risc
şi om”. pentru infecţii cu virusul West
4. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii Nile la animale şi om, a zonelor
cu virusul West Nile la animale şi om” a imunoglobulinelor de supraveghere precum şi a
(IgM) confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona rezultatelor testelor de laborator
respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de efectuate în aceste zone către
îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor, Institutul Naţional de Sănătate
urmare a circulaţiei vectorilor. Publică şi alte instituţii abilitate.
5. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii 5. Raportarea rezultatelor
cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone supravegherii infecţiei cu virus
de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. West Nile în România către
6. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra Comisia Europeană se face de
virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu ANSVSA în conformitate cu
virusul West Nile la animale şi om” este urmată de prevederile Ordinului
prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile sau preşedintelui ANSVSA nr.
identificarea genomului viral prin tehnici de biologie 34/2006, cu modificările şi
moleculară. Probele se recoltează de la animale cu semne completările ulterioare.
clinice (cabaline, păsări) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de
la păsări capturate vii sau moarte, în special din ordinul
Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme, şi vectori
transmiţători – ţânţari - capturaţi cu ajutorul capcanelor
special destinate acestui scop.
Probele prelevate de la animalele vii sunt reprezentate de
sânge (cabaline, păsări) şi tampoane cloacale şi traheale
(păsări).
Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi
măduva spinării (cabaline) respectiv rinichi, inimă, creier,
ficat sau intestin (păsări).
2. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – Probele pentru examene
octombrie, pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la serologice de supraveghere se
cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul testează la LSVSA.
60
West Nile (definite conform pct. 3 din coloana 2, pe un
număr de animale care să permită depistarea celor
seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad
minim de confidenţă de 95%.
3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - Probele pentru examenele
octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) serologice de supraveghere se
la cabalinele din zonele de supraveghere definite conform testează la LSVSA.
pct. 5 din coloana 2, pe un număr de animale care să
permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă
maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%
4. Supravegherea virusologică şi prin teste de biologie Probele recoltate pentru izolarea
moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate virusului şi detecţia genomului
pentru monitorizarea gripei aviare. viral prin tehnici de biologie
5. Testarea virusologică pentru identificarea acidului moleculară se testează la LNR
nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi pentru arboviroze din cadrul
caracterizarea virusului West Nile de la cabaline, păsări, IDSA.
cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru
infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele
de supraveghere.
6. În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte, se
prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi
sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea,
identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în
special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,
Falconiforme). Numărul minim de prelevări lunare este de
10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere.
7. Supravegherea entomologică prin capturare şi 7. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Medicii veterinari de liberă
identificare lunar a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. practică, special instruiţi,
pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în 8. Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează împuterniciţi de către DSVSA.
zonele de supraveghere, în perioada de activitate a prin: Examenele de identificare a
vectorului (mai – octombrie). a) Capturarea sistematică de vectori cu capcane, pe durata genului şi speciei vectorilor
sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie). virusului West-Nile se efectuează
Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de la LSVSA desemnate de LNR din
către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA. cadrul IDSA, iar confirmarea se
b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, face de către LNR pentru vectorii
longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele bolilor la animale şi ai zoonozelor
de colectare a vectorilor. din cadrul IDSA.

61
8. Pentru verificarea persistenţei infecţiei cu virusul West Probele vor fi analizate pentru
Nile în zonele de risc se va realizează un screening detecţia imunoglobulinelor G
9. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.
serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în (IgG) la LNR pentru arboviroze
anul 2010. din cadrul IDSA.
9. În cazul în care într-o localitate, alta decât localităţile Rezultatele testelor de laborator
ţintă stabilite pentru anul 2011, este diagnosticată infecţia vor fi comunicate imediat de
cu virusul West Nile la om, în localitatea respectivă vor fi DSVSA către ANSVSA şi LNR
aplicate măsurile prevăzute la coloana 1, pct. 1 – 7. pentru arboviroze din cadrul
IDSA.
ANSVSA va dispune
comunicarea rezultatelor testelor
de laborator către Institutul
Naţional de Sănătate Publică şi
alte instituţii abilitate.

1.32. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
1.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi 1. Supravegherea de laborator se realizează prin Probele sunt recoltate de medicul veterinar de
pentru reproducţie. ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru liberă practică imputernicit.
confirmarea statusului de liber BVD-MD în Examenele de laborator se realizează la IDSA.
unităţile specializate furnizoare de material
seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare
pe culturi celulare, iar după caz PCR.
2. Examenele virusologice se efectuează pe probe 2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru
de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la
alternativă şi PCR. reproducţie.
Examene pentru depistarea virusului sau
antigenului viral:
a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene
efectuate la interval de minimum patru săptămâni
pe probe de sânge sau ser sanguin;
b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează
pentru reproducţie, după vârsta de şase luni,
înainte de livrare, prin două examene efectuate la
interval de minimum patru săptămâni, pe probe de
sânge sau ser sanguin;

62
1.33. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară ce stabileşte
cerinţele de sănătate animală pentru animalele de
acvacultură şi produsele acestora, precum şi
pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale
animalelor acvatice aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin ordinul
respectiv.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui DSVSA realizează inspecţiile, examinează
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu partea B a populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară pentru diagnostic prin examene de laborator.
respectivă. Examenele de laborator se efectuează la LNR din
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma cadrul IDSA astfel:
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, constau în celulare
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în celulare cu identificare ulterioară prin teste
scopul detectării modificărilor patologice, potrivit ELISA, IF, neutralizare, PCR.
prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a
Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări
pentru programele de supraveghere a sănătăţii
animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în
Directiva 2006/88/CE a Consiliului.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi
cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind
planurile de prelevare, metodele de
diagnostic, determinarea şi confirmarea
prezenţei septicemiei hemoragice virale -
SHV - şi necrozei hematopoetice infecţioase -
NHI - la peşti.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
63
1.34. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în 1. Medicul veterinar de liberă practică
conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează
ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe
completările ulterioare, precum şi cu partea B a pentru diagnostic prin examene de laborator.
anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
respectivă. din cadrul IDSA, astfel:
Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul celulare
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
modificările şi completările ulterioare, constau în celulare cu identificare ulterioară prin teste
verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi ELISA, IF, neutralizare, PCR
realizarea examenului clinic şi anatomopatologic
în scopul detectării modificărilor patologice,
potrivit prevederilor anexei la Decizia
2008/896/CE.
2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2,
pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi
cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
64
1.35. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a
bolilor se efectuează inspecţii de către
serviciile de sănătate a animalelor din cadrul
autorităţii competente.
2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea
creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide
şi/sau în mediul natural se examinează
populaţia animalelor acvatice şi se prelevează
probe pentru diagnostic.
1. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct.
2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din
Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2.Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii
de boală se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008,
cu modificările şi completările ulterioare.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor
acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare;
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare
cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF,
neutralizare, PCR şi secvenţiere.

Supraveghere pasivă
Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi în Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul
suspiciunii bolii sau observarea creşterii cazul supravegherii active. supravegherii active.
mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau
în mediul natural se examinează populaţia de
animale acvatice şi se prelevează probe pentru
diagnostic.

1.36. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu 1. Medicul veterinar de liberă practică
art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere activă Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu examinează populaţia animalelor acvatice şi
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară prelevează probe pentru diagnostic prin
competentă în conformitate cu prevederile art. 7 respectivă. examene de laborator.
din Norma sanitară veterinară aprobată prin Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA din cadrul IDSA astfel:

65
modificările şi completările ulterioare, precum şi nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, 2.1. Supraveghere prin PCR;
de către serviciile de sănătate a animalelor, constau în verificarea registrelor unităţilor de 2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR,
conformitate cu prevederile art.10 din Norma acvacultură şi realizarea examenului clinic şi secvenţiere şi IF.
sanitară veterinară respectivă. anatomopatologic în scopul detectării modificărilor
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia
pentru depistarea bolii clinice, conform 2008/896/CE.
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină,
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din
170/2007, cu modificările şi completările organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de
ulterioare. virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
mediul natural. prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.37. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii Prelevarea probelor se efectuează în conformitate 1. Medicul veterinar de liberă practică
cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator prin examene de laborator.
examinează populaţia de salmonide şi se în conformitate cu Ordinului ministrului 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR
prelevează probe pentru diagnostic. agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 din cadrul IDSA astfel:
şi concomitent cu bolile SHV şi NHI. 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi
celulare.
2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi
celulare cu identificare ulterioară prin teste
ELISA, IF, neutralizare, PCR.

66
 1.38. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii sau observării creşterii
mortalităţii în toate exploataţiile de
Supraveghere pasivă salmonide şi mediul natural, conform Cap.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct.
a mortalităţii în exploataţii sau în mediul 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
natural se examinează populaţia de salmonide aprobată prin Ordinul preşedintelui
şi se prelevează probe pentru diagnostic. ANSVSA nr. 25/2008.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
diagnostic prin examen bacteriologic;
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA.

1.39. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
Supraveghere pasivă exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se din cadrul DSVSA examinează populaţia
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, animalelor acvatice şi prelevează probe
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma pentru diagnostic prin examene de laborator.
oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
natural. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LNR din cadrul IDSA astfel:
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. culturi celulare;
ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
exploataţii sau în mediul natural conform art.29 din cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară culturi celulare cu identificare ulterioară
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui prin PCR şi secvenţiere.
presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările
completările ulterioare. ulterioare .

67
 1.40. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Scop: Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau 1. Medicul veterinar de liberă
observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se practică împuternicit şi/sau
Supraveghere pasivă realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, medicul veterinar oficial din
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară cadrul DSVSA examinează
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. populaţia animalelor acvatice şi
sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii 25/2008. prelevează probe pentru
sau în mediul natural. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile diagnostic prin examene de
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma 2. Examenele de laborator se
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA efectuează la LSVSA judeţene
a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. şi/sau după caz la LNR din cadrul
conform art. 29 din Norma sanitară veterinară IDSA, astfel:
aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 2.1. Supraveghere prin examen
170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. histopatologic;
2.2. Diagnostic prin examen
microscopic direct, examen
histopatologic, examen micologic;
3. Confirmarea bolii la LNR din
cadrul IDSA.

1.41. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activă
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea
competentă în conformitate cu prevederile art. 7
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi
de către serviciile de sănătate a animalelor,
1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu
art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu
partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară
respectivă.
Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA realizează inspecţiile,
examinează populaţia animalelor acvatice şi
prelevează probe pentru diagnostic prin
examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. Supraveghere prin izolare de virus în

68
conformitate cu prevederile art.10 din Norma
sanitară veterinară respectivă.
2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice
pentru depistarea bolii clinice, conform
prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
170/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul
suspiciunii bolii sau observării creşterii
mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de
salmonide sau în mediul natural.
1.42. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS
SUPRAVEGHERE
1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii natural, se realizează prin recoltarea de examinează populaţia animalelor
sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se exemplare vii ce vor fi conservate în alcool acvatice, prelevează probe pentru
prelevează probe pentru diagnostic.
constau în verificarea registrelor unităţilor de culturi celulare, PCR;
acvacultură şi realizarea examenului clinic şi 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în
anatomopatologic în scopul detectării modificărilor culturi celulare cu identificare ulterioară prin
patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia IF, PCR şi secvenţiere;
2008/896/CE. sau,
2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu 2.3.Detecţie virus prin IF în amprente tesut
prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi PCR .
şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă
cazul suspiciunii sau observării creşterii practică împuternicit şi/sau medicul
mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul veterinar oficial din cadrul DSVSA
96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor diagnostic prin examene de
recolta înotătoarele. laborator.
2. Notificarea bolii se realizează în 2. Examenele de laborator se
conformitate cu prevederile Ordinului efectuează la LSVSA şi/sau după
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
modificările şi completările ulterioare. supraveghere si diagnostic prin
examen microscopic direct şi
examen morfometric.
3. Confirmarea bolii se realizează la
LNR din cadrul IDSA.
69
1.43. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA
SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), practică împuternicit şi/sau medicul
Supraveghere pasivă d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată veterinar oficial din cadrul DSVSA
1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile examinează populaţia animalelor
Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea acvatice, prelevează probe pentru
bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea diagnostic prin examene de
exploataţii sau în mediul natural. probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea laborator.
prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia 2. Examenele se efectuează la LNR
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul refringens) la moluşte. din cadrul IDSA, astfel:
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile supraveghere şi diagnostic prin
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi examen microscopic în amprente
bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 ţesut şi examen histopatologic.
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
modificările şi completările ulterioare.

1.44. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate 1. Medicul veterinar de liberă
cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 practică împuternicit şi/sau medicul
Supraveghere pasivă lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul veterinar oficial din cadrul DSVSA
1. Notificarea imediată, obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. examinează populaţia animalelor
Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului acvatice, prelevează probe pentru
suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi diagnostic prin examene de laborator.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară 2. Examenele se efectuează la LNR din
natural. veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
modificările şi completările ulterioare. diagnostic prin cultivare în mediu
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul tioglicolat, examen histopatologic.
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei
70
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de
moluşte bivalve sau în mediul natural,
conform art. 29 din Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.

1.45. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma 1. Medicul veterinar de liberă
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. practică împuternicit şi/sau
Supraveghere activă 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a medicul veterinar oficial din
1. Inspecţii efectuate de către autoritatea anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. cadrul DSVSA examinează
competentă în conformitate cu prevederile Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată populaţia animalelor acvatice,
art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor prelevează probe pentru
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în diagnostic prin examene de
170/2007, cu modificările şi completările scopul detectării modificărilor patologice. laborator.
ulterioare, precum şi de către serviciile de 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 2. Examenele se efectuează la LNR
sănătate a animalelor, conformitate cu conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) din cadrul IDSA astfel:
prevederile art.10 din Norma sanitară şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin 2.1. Supraveghere prin examen
veterinară respectivă. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului microscopic în amprente ţesut,
2. Examinarea populaţiei animalelor de preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006. examen histopatologic.
acvacultură din exploataţiile de moluşte 2.2. Diagnostic prin examen
3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului
bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru microscopic în amprente ţesut,
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările şi ulterioare,
depistarea unei boli clinice, conform art. 10 examen histopatologic şi PCR.
şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin
din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,
ulterioare.
cu modificările şi completările ulterioare.
3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în
cazul suspiciunii bolii sau a observării
creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în
exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în
mediul natural.

71
 1.46. MICROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop:Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă
conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi practică împuternicit şi/sau
Supraveghere pasivă e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul medicul veterinar oficial din
1. Notificarea imediată, obligatorie a preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. cadrul DSVSA examinează
autorităţii competente în cazul a apariţiei ori 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului populaţia animalelor acvatice,
suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prelevează probe pentru
mortalităţii în exploataţii sau în mediul şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin diagnostic prin examene de
natural. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul ulterioare. 2. Examenele se efectuează la LNR
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei din cadrul IDSA, astfel:
creşteri a mortalităţii în exploataţiile de 2.1. Supraveghere prin examen
moluşte bivalve sau în mediul natural, histopatologic.
conform art. 29 din Norma sanitară 2.2 Diagnostic prin, examen
veterinară aprobată prin Ordinul histopatologic, examen microscopic
preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu în amprente ţesut.
modificările şi completările ulterioare.

1.47. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop:Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia
cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.
3
1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă practică
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar
lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) oficial din cadrul DSVSA examinează
animalelor acvatice,
prelevează probe pentru diagnostic prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
examene de laborator.
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu
2. Examenele se efectuează la LNR din
prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
cadrul IDSA, astfel:
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi
2.1. Supraveghere prin examen
cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară
histopatologic.
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
şi PCR.
ulterioare.

72
 1.48. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 1. Medicul veterinar de liberă practică
efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în din Norma sanitară veterinară aprobată prin populaţia animalelor acvatice,
cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a prelevează probe pentru diagnostic prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. examene de laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu 2. Examenele se efectuează la LNR din
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. cadrul IDSA, astfel:
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi 2.1. Supraveghere prin examen
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară
modificările şi completările ulterioare. histopatologic.
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
2.2. Diagnostic prin examen histopatologic
ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările
şi PCR.
ulterioare.

1.49. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor şi examenul de 1. Medicul veterinar de liberă practică
laborator se efectuează în conformitate cu împuternicit şi/sau medicul veterinar
Supraveghere pasivă Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi oficial din cadrul DSVSA examinează
1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară populaţia animalelor acvatice, prelevează
apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în
aprobată prin Ordinul preşedintelui probe pentru diagnostic prin examene de
exploataţii sau în mediul natural. laborator.
2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii
ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele se efectuează la LNR din
2. Notificarea bolii se realizează în conformitate
şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în cadrul IDSA, astfel:
cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară 2.1. Supraveghere prin examen
nr. 79/2008 cu modificările şi completările
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu histopatologic.
ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din
modificările şi completările ulterioare. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic
Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
şi PCR.
preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu
modificările şi completările ulterioare.

73
1.50. ACARAPIOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii 1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10
g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa
Supraveghere pasivă fagurelui.
În caz de suspiciune supraveghere prin 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
diagnostic de laborator. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau
medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel :
2.1. examen microscopic direct de evidenţiere
a parazitului in traheile toracice, la LSVSA;
2.2. examen microscopic de identificare a
endoparazitului Acarapis woodi (metoda
disecţiei), la IDSA.

1.51. LOCA AMERICANĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Medicul veterinar de liberă
practică şi medicul veterinar
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
Supraveghere activă oficial din cadrul DSVSA şi/sau
2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada
1. Supravegherea clinică şi IDSA.
aprilie - septembrie la:
anatomopatologică a puietului. 2. Examenele se efectuează la
a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";
LSVSA şi/sau la LNR din cadrul
b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;
2. Supravegherea prin examene de IDSA, astfel :
c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
laborator, iar în caz de necesitate 2.1. pentru supraveghere - examen
d) la schimbarea vetrei stupinei;
diagnostic complet de laborator. AP şi microscopic
3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau
direct (bacterioscopic);
porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine
2.2. pentru diagnostic - examen
şi rezervă de hrană (miere căpăcită).
bacteriologic şi PCR
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului
convenţional.
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

74
 1.52. LOCA EUROPEANĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În caz de suspiciune, supraveghere
prin diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri
întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi
căpăcit.
3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se
confirmă la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:
examen AP şi bacteriologic complet,
pentru diagnostic.

1.53. NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor
Supraveghere activă lucratoare, în perioada februarie – octombrie la:
1. Supravegherea clinică şi a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";
anatomopatologică a albinelor b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,
lucrătoare. c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
2. Supravegherea prin examene de d) la schimbarea vetrei stupinei;
laborator, iar în caz de necesitate 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din
diagnostic complet de laborator. 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau
după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen microscopic
de evidenţiere a sporilor Nosema sp.
2.2. pentru diagnostic - examen AP şi
microscopic de determinare a numărului de spori
de Nosema sp.

75
1.54. VARROOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE
1 2
1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor
Scop: Supravegherea bolii lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada
martie – octombrie, la:
Supraveghere activă a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;
1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;
albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;
căpăcit. d) la schimbarea vetrei stupinei.
2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă
2. Supravegherea prin examene de laborator, iar albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15
în caz de necesitate diagnostic complet de cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină
laborator. lucrătoare.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
1.55. TROPILELAPSOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE
1 2
Scop:Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Supraveghere pasivă 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure
In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic cu puiet recoltate pentru varrooză.
de laborator. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
76
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi
medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA
astfel:
2.1. pentru supraveghere - examen
microscopic de evidenţiere a
ectoparazitului Varroa destructor;
2.2. pentru diagnostic - examen AP şi
microscopic de determinare a nivelului
infestaţiei.
PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul
IDSA, astfel: pentru supraveghere şi
diagnostic - examen AP şi microscopic
de evidenţiere a parazitului şi
determinarea nivelului infestaţiei.
 1.56. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
Supraveghere pasivă 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate
În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic pentru varrooză.
de laborator. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică
şi/sau medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
2. Examenele se efectuează la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din cadrul
IDSA, astfel: pentru supraveghere şi
diagnostic - examen AP şi microscopic
de identificare a parazitului.

1.57. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; 2. Examenele se efectuează la LNR din
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri b) 0, 25 gr. ouă. cadrul IDSA, astfel:
a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 2.1. pentru supraveghere - examen
pentru diagnostic complet de laborator. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările microscopic direct de evidenţiere a
şi completările ulterioare. cristaleleor poliedrice;
2.2. pentru diagnostic – examen
anatomopatologic, microscopic şi
histopatologic de identificare a
cristalelor specifice virusului Borellina
bombycis.

77
 1.58. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a larve mari/probă, vârstele IV- V; 2. Examenele se efectuează la LNR
mortalităţii în exploataţii se prelevează probe b) 0, 25 gr. ouă. din cadrul IDSA, astfel:
pentru diagnostic complet de laborator. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 2.1. pentru supraveghere - examen
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările anatomopatologic şi bacterioscopic;
şi completările ulterioare. 2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi bacteriologic
complet.

1.59. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop:Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; 2. Examenele se efectuează la LNR din
creşteri a mortalităţii în exploataţii se 2.2.) 0, 25 gr. ouă. cadrul IDSA, astfel:
prelevează probe pentru diagnostic complet 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 2.1. pentru supraveghere - examen
de laborator. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările anatomopatologic şi microscopic de
şi completările ulterioare. evidenţiere a sporilor de Nosema
bombycis;
2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi microscopic de
determinare a numărului de spori
Nosema bombycis.

78
1.60. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop:Supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Medicul veterinar de liberă practică
2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 2. Examenele se efectuează la LNR din
creşteri a mortalităţii în exploataţii se 2.2.) 0, 25 gr. ouă. cadrul IDSA, astfel:
prelevează probe pentru diagnostic complet 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 2.1. pentru supraveghere - examen
de laborator. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările anatomopatologic şi microscopic direct;
şi completările ulterioare. 2.2. pentru diagnostic - examen
anatomopatologic şi micologic complet.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
1. Supraveghere prin examen morfopatologic în 1. Se efectuează examene anatomopatologice şi Recoltarea, ambalarea şi
abator şi trimiterea de probe provenite de la citohistopatologice. transportul probelor de
carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia suspiciuni de boli tumorale la
2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, păsări se face de către
tumorale induse viral: Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., medicul veterinar de la
a) boala Marek; după caz. unităţile avicole, medicul
b) leucoze aviare. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer veterinar de liberă practică
la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la împuternicit sau medicul
IDSA, secţia de morfopatologie. veterinar oficial din
circumscripţia sanitar –
veterinară zonală. Probele
sunt trimise la LSVSA şi/sau
IDSA.

79
 2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Scop: Supraveghere în scopul identificării Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
riscului apariţiei bolilor tumorale la om.
Monitorizarea datelor relevante despre boală.
1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, 1. Se efectuează examene anatomopatologice şi Recoltarea, ambalarea şi
limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi citohistopatologice. transportul probelor de
caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de suspiciuni de tumori
de producţie induse de retrovirusuri, precum şi morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, provenite de la carnasiere se
carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz. realizează de către medicul
în cazul carnasierelor. 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la veterinar clinician, medicul
2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi fiecare LSVSA şi IDSA. veterinar de liberă practică
morfopatologice post-operator sau post-mortem 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la împuternicit sau medicul
pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, veterinar de liberă practică
având în vedere posibila interrelaţie om - secţia de morfopatologie. din cabinetele medicale
animal, animal - om în apariţia bolilor veterinare. Probele sunt
leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie trimise la LSVSA şi/sau
virală. IDSA.
Pentru probele de suspiciuni
de tumori provenite de la
animale de reproducţie,
recoltarea ambalarea şi
transportul se face de către
medicul veterinar de liberă
practică împuternicit,
medicul veterinar de abator
sau sau medicul veterinar
oficial din circumscripţia
sanitar – veterinară zonală,
după caz.
Probele sunt trimise la
LSVSA şi/sau IDSA.

80
 SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE
EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. LEPTOSPIROZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către Medici veterinari oficiali din
DSVSA . cadrul DSVSA.

Supraveghere activă 1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate Probele sunt recoltate de medici
I. La bovine: pentru supravegherea brucelozei. veterinari de liberă practică.
1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Prelevările de probe în caz de
a) pomona;
serotipuri la: b) icterohaemorrhagiae; suspiciune se fac în prezenţa
a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi c) canicola; medicului veterinar oficial.
ulterior o dată pe an; d) wolffi;
e) hardjo; Examenele se efectuează la
b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile f) grippothyphosa; LSVSA şi/sau după caz la LNR
înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de g) australis;
h) autumnalis; din cadrul IDSA
boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe; i) bataviae.
c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare- 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine
din import/comerţ intracomunitar:
cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de a) pomona;
livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la b) ichterohaemorrhagiae;
10 probe; c) canicola;
d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la d) wolffi;
suspiciunea de infecţie leptospirică; e) hardjo;
f) ballum;
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 g) sejroe;
zile de la producerea avortului; h) bataviae;
f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar i) australis;
postvaccinal. j) grippothyphosa;
k) autumnalis.
Notificarea bolii se face în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.

81
2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul Se efectuează examene histopatologice, metoda Prelevarile de probe în caz de
înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi suspiciune se fac în prezenţa
suspicionează boala. rinichi. medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină Probele prelevate în vederea efectuării Prelevarile de probe în caz de
de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem examenului bacteriologic vor fi trimise la suspiciune se fac în prezenţa
şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la medicului veterinar oficial.
de la avortoni, în vederea efectuării examenului prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi Examenele se efectuează ca
bacteriologic. transportate în recipiente sterile, în condiţii de activitate de referinţă la LNR
refrigerare, pentru a prevenii instalarea din cadrul IDSA
fenomenelor de autoliză.
II. La cabaline: Medicul veterinar de liberă
1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în practică
zonele în care:
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Probele sunt recoltate de medici
serotipuri: a) pomona; veterinari de liberă practică.
a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare b) icterohaemorrhagiae; Prelevarile de probe în caz de
şi permanente de montă, a celor din herghelii, c) canicola; suspiciune se fac în prezenţa
depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte d) hardjo; medicului veterinar oficial.
unităţi specializate, exploataţia nonprofesională; e) grippothyphosa;
b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au f) australis.
fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 Examenele se efectuează la
de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; 2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ LSVSA şi/sau după caz la LNR
c) 10% din numărul de animale în cazurile de intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru din cadrul IDSA
vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile bovinele din import/comerţ intracomunitar;
înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează
cel puţin pînă la 10 probe;
d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
14-21 zile de la producerea avortului modificările şi completările ulterioare.
f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
postvaccinal.

82
3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, Prelevarile de probe în caz de
cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi. suspiciune se fac în prezenţa
suspicionează boala. medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge Probele prelevate în vederea efectuării examenului Prelevările de probe în caz de
şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt suspiciune se fac în prezenţa
rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor medicului veterinar oficial.
lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de Examenele se efectuează ca
vederea efectuării examenului bacteriologic. refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de activitate de referinţă la LNR
autoliză. din cadrul IDSA.

III. La porcine
1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în Medicul veterinar de liberă
care: practică
a) există antecedente de boală;
b) s-a diagnosticat recent boala.
2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Probele sunt recoltate de medici
serotipuri la: a) pomona; veterinari de liberă practică.
a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de b) icterohaemorrhagiae; Prelevările de probe în caz de
două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub c) canicola; suspiciune se fac în prezenţa
100 animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; d) hardjo; medicului veterinar oficial.
b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai
mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează e) grippothyphosa;
cel puţin pînă la 10 probe; f) australis.
c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – Examenele se efectuează la
cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, 2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ LSVSA şi/sau, după caz, la LNR
sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru din cadrul IDSA
d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări bovinele din import/comerţ intracomunitar;
artificiale sau pentru monta naturală;
e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la
suspiciunea de infecţie leptospirică;
f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21
zile de la producerea avortului;
g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
postvaccinal.
anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

83
 Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, Prelevările de probe în caz de
înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi. suspiciune se fac în prezenţa
suspicionează boala. medicului veterinar oficial.
Examenele se efectuează la
LSVSA şi/sau după caz la LNR
din cadrul IDSA
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină Probele prelevate în vederea efectuării examenului Prelevările de probe în caz de
de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi, post mortem bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt suspiciune se fac în prezenţa
şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor medicului veterinar oficial.
de la avortoni, în vederea efectuării examenului fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de
bacteriologic. refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de
autoliză.
IV. La câini Notificarea bolii se face în conformitate cu Probele sunt recoltate de medici
1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui veterinari de liberă practică.
RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe. completările ulterioare.
Se efectuează examene histopatologice, metoda
2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi Prelevările de probe în caz de
de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează rinichi. suspiciune se fac în prezenţa
boala. medicului veterinar oficial.
Probele prelevate în vederea efectuării
3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge examenului bacteriologic vor fi trimise la Examenele se efectuează la
şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR
rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi din cadrul IDSA.
bacteriologic. transportate în recipiente sterile, în condiţii de
refrigerare, pentru a preveni instalarea
fenomenelor de autoliză.
INSPECŢIE ABATOR
I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se
supun inspecţiei ante- şi post - mortem.
II. CARNEA ŞI ORGANELE Prelevările de probe în caz de
În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se suspiciune se recoltează de
prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele medicul veterinar oficial.
tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda
HEA, metoda Levaditti.
III. MĂSURI: Carnea şi organele se confiscă în
1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum Notificarea bolii se face în conformitate cu cazul suspiciunii sau confirmarii
şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui boli de medicul veterinar oficial.
importante ale musculaturii. ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
2. Grăsimea se dă în consum după topire. completările ulterioare.
3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se
livrează după 14 zile.

84
3.2. FEBRA Q
SUPRAVEGHERE
1 2
Supraveghere pasivă:
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.
2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic,
bacteriologic şi morfopatologic.
Supraveghere activă:
1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi
caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic
neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.
2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr.
2.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI
EXECUŢIE
3
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către Procedura de supraveghere este
DSVSA. efectuată de fermierii şi
2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, muncitorii implicaţi zilnic în
metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe relaţia cu animalele, medicii
probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, veterinari de liberă practică
placentă. organizaţi conform legii, ce au
obligaţia să raporteze orice caz
de îmbolnăvire.
A. Pentru confirmare în efectivele de bovine: Probele pentru confirmare se
1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum recoltează de către medicii
urmează: veterinari oficiali şi se trimit la
i) de la un număr de de maximum 3 bovine din tot LSVSA şi/sau LNR din cadrul
efectivul de bovinele ce au avortat şi fetuşi în intervalul IDSA, după caz.
de 8 zile după avort, se vor preleva probe de tampoane
vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma
avortului (placentă şi conţinut stomacal, splină, pulmon
sau ficat);
ii) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea
proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de
bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4
luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de
testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând
antigen preparat din izolatele de Coxiella de la
rumegătoare;
iii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi
retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se
prelevează probe de sânge în scop de testare serologică
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge
număul de animale testate la 6 probe în total.
2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se
prelevează probe de sânge în scop de testare serologică
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge
85
număul de animale testate la 6 probe în total.
B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare
mici
1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la
capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează
tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din
materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină,
pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru
a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor
efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe
compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2
animale.
2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă
pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate
cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă :
i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni
în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen
serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare,
pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu
precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un
număr mai mare;
ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3
luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen
serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen
preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.,
pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu
precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un
număr mai mare;
iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă
afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare,
se prelevează probe de sânge pentru examen serologic
prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din
izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge
număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele
ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

86
3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Scop: monitorizarea bolii Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi Fermierii şi muncitorii
caprinelor. implicaţi zilnic în relaţia cu
animalele, medicii veterinari
Supraveghere pasivă de liberă practică care trebuie,
conform legii, să raporteze
Monitorizarea datelor relevante despre boală. orice caz de îmbolnăvire
Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al Medicii veterinari de liberă
ovinelor şi caprinelor. practică.

3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: monitorizarea bolii Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.

În caz de suspiciune, se efectuează examene
virusologice - teste de biologie moleculară.
1. Examenele virusologice se efectuează pe probe Prelevarea probelor: medicul
de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal. veterinar de liberă practică.
2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului Probele se testează la LNR din
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi cadrul IDSA
completările ulterioare;

87
3. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: monitorizarea bolii Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către
DSVSA.

Probele se recolteză de medicul

1. În caz de suspiciune: veterinar de liberă practică
a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe împuternicit.
probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ; Se efectuează examene morfopatologice necropsic, Examenele de laborator se
b) avortonii se examinează prin examen metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, efectuează la LNR din IDSA.
morfopatologic şi virusologic. limfonod.
2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse Medicul veterinar oficial.
prin comerţ intracomunitar sau import din ţări Examenele de laborator se
terţe se examinează serologic (ELISA) un procent efectuează la LNR din IDSA.
de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2
animale pe lot.
Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare;

3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: monitorizarea bolii Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medicul veterinar oficial din cadrul
DSVSA
Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Supravegherea activă 1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau Prelevarea probelor: medicul
seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor veterinar de liberă practică.
1. Supraveghere serologică a: retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de
a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi sânge la un interval de cel puţin 15 zile. Probele se testează la LNR din
depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate cadrul IDSA
autorizare şi începerea campaniei de montă; contra arteritei virale ecvine.

88
 3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt
considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt
considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea
virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de
material seminal
4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de
la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă
numai dacă sunt castraţi.
5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de
circulaţie.
6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din
exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de
arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.
7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza
coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele
examenelor de laborator.
8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la
armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt
sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în
scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.
9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu
aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat
şi înregistrat oficial.
2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări Examenele se efectueaza la la LNR
terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de din cadrul IDSA.
zile se testează serologic prin seroneutralizare
pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de
îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile
pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata
de către proprietar.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.

89
3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 TEHNICE 3
2
Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii
despre boală implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă
practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice
caz de îmbolnăvire.
Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a 1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică
cazurilor de avort al iepelor. împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;
2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale
din cadrul IDSA
3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din
cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării
serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

3.8. TULAREMIA
Supraveghere pasivă.

3.9. BRUCELOZA LA CANIDE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2
Scop: eradicarea bolii
Supraveghere activă
1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi
bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al
tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la
cerere.
2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la
cerere:
a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia
acţiunilor imunoprofilactice;
b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc
la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii
comunitari.
EXECUŢIE
3
1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic,
vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au 1. Medicul veterinar de liberă
avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se practică împuternicit.
trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în
vederea efectuării examenului de laborator.
2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi
care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic
2. Examinare la LSVSA şi/sau,
pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi
după caz, la LNR din cadrul IDSA.
testicule, în vederea efectuării examenului complex de
laborator.
90
3.10. BRUCELOZA LA IEPURI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Scop: eradicarea bolii 1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 1. Medicul veterinar de
2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, liberă practică
1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului împuternicit şi/sau
reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda medicul veterinar oficial
Bengal. Brown şi Brenn. din cadrul DSVSA.
2. Examinarea probelor
2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici de organe se realizează
morţi. la LSVSA şi/sau, după
caz, la LNR din cadrul
IDSA.
3. În abator: MĂSURI Medic veterinar oficial
a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem; 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: din cadrul DSVSA.
b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat
autorizate sanitar-veterinar leziuni se dau în consum fără restricţii;
b) organele cu leziuni se confiscă.
2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.

3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau a
oricarei creşteri a mortalităţii în
exploataţii sau în mediul natural se
examinează populaţia de salmonide
şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul
cazul suspiciunii sau observării creşterii
veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
mortalităţii în toate exploataţiile de acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
salmonide şi mediul natural, conform 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz,
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din bacteriologic.
Norma sanitară veterinară aprobată 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr. 25/2008.
91
3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
Scop: supravegherea bolii cazul suspiciunii sau observării creşterii medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
mortalităţii în toate exploataţiile de populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
Supraveghere pasivă salmonide şi mediul natural, conform diagnostic prin examene de laborator.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi
examinează populaţia de salmonide şi se Norma sanitară veterinară aprobată diagnostic prin examen bacteriologic.
prelevează probe pentru diagnostic. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA
nr. 25/2008.

3.13. MIXOSOMIAZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
cazul suspiciunii sau observării creşterii
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează
Supraveghere pasivă mortalităţii în toate exploataţiile de
populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a salmonide şi mediul natural, conform
diagnostic prin examene de laborator.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
examinează populaţia de salmonide şi se lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
prelevează probe pentru diagnostic. supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.
Norma sanitară veterinară aprobată
prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul
IDSA.
nr. 25/2008.

92
3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma examene de laborator.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
examinează populaţia de salmonide şi se preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
prelevează probe pentru diagnostic. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.
3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din
cadrul IDSA.

3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural,cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma examene de laborator.
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
examinează populaţia de ciprinide şi se preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
prelevează probe pentru diagnostic. astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
. bacteriologic.

93
3.16. IHTIOFTIRIAZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma examene de laborator.
examinează populaţia de pesti şi se prelevează sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
probe pentru diagnostic. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic.

3.17. CRIPTOBIAZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma examene de laborator.
examinează populaţia de pesti şi se prelevează sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la
probe pentru diagnostic. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic.

3.18. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din examene de laborator.
examinează populaţia de moluşte bivalve şi se Norma sanitară veterinară aprobată prin 2. Examenele de laborator se efectuează la

94
prelevează probe pentru diagnostic. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA,
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen
d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară bacteriologic
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.

3.19. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Supraveghere pasivă toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi examinează populaţia animalelor acvatice,
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mediul natural, conform prevederilor Cap. IX prelevează probe pentru diagnostic prin examene
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 de laborator.
examinează populaţia de gasteropode şi se lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
prelevează probe pentru diagnostic. prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
25/2008. supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic.

3.20. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasivă
În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii
mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în
mediul natural se examinează populaţia
animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru
diagnostic.
3
Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul 1. Medicul veterinar de liberă practică
suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în
împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din
populaţiile de batracieni se realizezază similar
cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor
specificaţiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9
acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin
lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma examene de laborator.
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. şi/sau, după caz, IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen
bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi
micobacterioze;
2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen
parazitologic pentru trematode, acantocefali.

95
3.21. PESTA RACILOR
SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
1 2 3
Scop: supravegherea bolii 1. Prelevarea probelor se efectuează în 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
conformitate cu prevederile prevederilor Cap. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Supraveghere pasivă IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează
10 lit. a) din Norma sanitară veterinară probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a aprobată prin Ordinul preşedintelui 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
ANSVSA nr. 25/2008.
examinează populaţia de crustacee şi se supraveghere şi diagnostic prin examen micologic.
2. Notificarea bolii se realizează în
prelevează probe pentru diagnostic
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
completările şi modificările ulterioare.

3.22. AMIBIAZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
1 2 3
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
către DSVSA. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în examinează familiile de albine, prelevează probe
conformitate cu prevederile Ordinului pentru diagnostic prin examene de laborator.
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
pentru diagnostic. şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic
directă

3.23. BRAULOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
96
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
pentru diagnostic prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
pentru diagnostic. şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen macroscopic
şi microscopic direct.

3.24. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
1 2 3
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
către DSVSA. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în examinează familiile de albine, prelevează probe
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe conformitate cu prevederile Ordinului pentru diagnostic prin examene de laborator.
pentru diagnostic. preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

3.25. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
către DSVSA. şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în examinează familiile de albine, prelevează probe
conformitate cu prevederile Ordinului pentru diagnostic prin examene de laborator.
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
pentru diagnostic. şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen
anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.

3.26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
către DSVSA.
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în
97
3
1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
examinează familiile de albine, prelevează probe
 conformitate cu prevederile Ordinului pentru diagnostic prin examene de laborator.
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA
pentru diagnostic. şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere şi diagnostic prin examen
anatomopatologic, microscopic direct şi
histopatologic.

3.27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Scop: supravegherea bolii 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de 1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul
către DSVSA. veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.
Supraveghere pasivă 2. Prelevarea probelor se efectuează în 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA
conformitate cu prevederile Ordinului astfel:
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic
În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu şi microscopic direct;
pentru diagnostic. prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi
79/2008, cu modificările şi completările micologic complet.
ulterioare.

3.28. LISTERIOZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Examene de laborator pe probe de la Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky,
animale moarte ce au prezentat semne encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat,
nervoase, învelitori placentare şi avortoni. se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic,
necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-
Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier
trimise la laborator pentru EST.
INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR
I. ANIMALE VII ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Medicul veterinar oficial va
Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează Supraveghere prin examene de laborator. controla prin
în unităţi de tăiere autorizate sanitar - inspecţie/monitorizare/recoltate
veterinar, de către medicii veterinari oficiali de probe.
sau de către personalul auxiliar oficial, Probele sunt trimise la LSVSA
desemnat de către autoritatea sanitar - şi/sau IISPV după caz, pentru
98
 veterinară competentă. testare.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului
Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.

3.29. TOXOPLASMOZA

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în
conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile
receptive.
1.Prelevarea probelor se efectuează în
conformitate cu prevederile Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.
2. Se efectuează examene serologice
(IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte examene
de laborator, pe probe prelevate de la
speciile receptive, în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.
3
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau
medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se efectuează la
cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau
LNR din IDSA.

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI

EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3 4
1. BACTERIOZE
1.1. RUJETUL Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
şi de laborator la speciile autorităţile sanitar- veterinare
receptive. competente. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de către
DSVSA.
1.2. STREPTOCOCIA Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
1.3. STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
99
 şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
1.4. YERSINIOZA şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
1.5. CHLAMYDIOZA
şi de laborator la speciile veterinar- competente
AVIARĂ
receptive.
Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
1.6. COLIBACILOZA şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
2. MICOZE
Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
2.1. ASPERGILOZA şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-
2.2. DERMATO-MICOZA şi de laborator la speciile veterinar- competente.
receptive.
3. VIROZE
Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
3.1. BOALA LYME şi de laborator la speciile autorităţile sanitar- veterinare
receptive. competente.
3.2. BOALA DE CRIMEEA În cazul în care într-o localitate este 1. Numărul de probe recoltate 1. Probele de capuse şi sânge se
CONGO (FEBRA diagnosticată infecţia cu virusul febrei pentru detecţia recoltează de către medicii
HEMORAGICĂ DE hemoragice de Crimeea Congo la om, imunoglobulinelor G (IgG) veterinari de liberă practică
CRIMEEA CONGO) vor fi aplicate următoarele măsuri: trebuie să asigure depistarea împuterniciţi şi special instruiţi
i) în localitatea respectivă se va efectua animalelor seropozitive cu o de către DSVSA.
un screening serologic al populaţiei de prevalenţă de 10% şi o 2. Probele prelevate pentru
rumegătoare, pentru detecţia confidenţă de 95%. examenele serologice sunt testate
imunoglobulinelor G (IgG) faţă de 2. Numărul de probe recoltate in cadrul LNR pentru arboviroze
virusul febrei hemoragice de Crimeea pentru detecţia din IDSA.
Congo; imunoglobulinelor M (IgM) 3. Identificarea genurilor şi
ii) depistarea imunoglobulinelor G trebuie să asigure depistarea speciilor de căpuşe şi evaluarea
(IgG) este urmată de efectuarea unui animalelor seropozitive cu o distribuţiei specifice a acestora se
screening serologic al populaţiei de prevalenţă de 10% şi o realizează în cadrul LNR pentru
rumegătoare, pentru identificarea confidenţă de 95%. Probele vor vectorii bolilor la animale şi ai
imunoglobulinelor M (IgM) faţă de fi recoltate de la alte animale zoonozelor din IDSA.
virusul febrei hemoragice de Crimeea decât cele testate pentru detecţia 4. Rezultatele examenelor
Congo; imunoglobulinelor G (IgG). serologice şi a evaluării

100
 iii) depistarea imunoglobulinelor M 3. Colectarea căpuşelor se entomologice vor fi transmise de
(IgM) este urmată de colectarea de realizează săptămânal, timp de 2 IDSA către ANSVSA.
căpuşe de la animale şi din habitatele luni consecutiv, în perioada de 5. ANSVSA va dispune
propice dezvoltării vectorului în scopul activitate a vectorilor (martie – transmiterea rezultatelor
identificării speciilor. octombrie). investigaţiilor efectuate în
4. Prelevarea probelor se localitatea respectivă, către
efectuează în conformitate cu Institutul Naţional de Sănătate
prevederile Ordinului Publică şi alte instituţii abilitate.
preşedintelui ANSVSA nr. Probele de sânge şi căpuşe se
25/2008. recoltează de către medicul
veterinar oficial.
3.3. ENCEFALITA Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
JAPONEZĂ şi de laborator la speciile autorităţile sanitar- veterinare
receptive. competente.
3.4. ENCEFALOMIELITA Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
ECVINĂ VENEZUELEANĂ şi de laborator la speciile autorităţile sanitar- veterinare
receptive. competente.
Notificarea se realizează în baza
prevederilor Ordinului
preşedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
3.5. ENCEFALITA DE Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
CĂPUŞE şi de laborator la speciile autorităţile sanitar- veterinare
receptive. competente.
3.6. ONCOPATII LA Supraveghere anatomopatologică Notificare şi raportare la
ANIMALELE DE şi prin examene hematologice autorităţile sanitar- veterinare
PRODUCŢIE, ÎN periodice la speciile receptive. competente.
LIBERTATE Şl EXOTICE.
4. PARAZITOZE
4.1. CISTICERCOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1. Prelevarea probelor se 1.Medicul veterinar oficial din
BOVINĂ boală, în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu cadrul DSVSA.
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului 2. Notificarea bolii se face în
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. conformitate cu prevederile
ulterioare. 25/2008. Ordinului Preşedintelui
2. Supraveghere anatomopatologică şi 2.Se efectuează examene de ANSVSA nr. 79/2008, cu
de laborator la animalele receptive. laborator pentru evidenţierea modificările şi completările
3. Supraveghere in abator a bovinelor formelor larvare de Cysticercus ulterioare.
sacrificate tinand cont de locurile de bovis prin examen macroscopic 3. Examenele de laborator se

101
 electie a parazitului. şi microscopic. efectuează în abator sau la
LSVSA şi/sau LNR din IDSA.
4.2. CISTICERCOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
PORCINĂ boală, în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare. 25/2008. 2. Notificarea bolii se face în
2. Supraveghere anatomopatologică şi 2.Se efectuează examene de conformitate cu prevederile
de laborator la animalele receptive. laborator pentru evidenţierea Ordinului preşedintelui
3. Supraveghere in abator a porcinelor formelor larvare de Cysticercus ANSVSA nr. 79/2008, cu
sacrificate tinand cont de locurile de cellulosae prin examen modificările şi completările
electie a parazitului. macroscopic şi microscopic. ulterioare.
3. Examenele de laborator se
efectuează la cabinete medicale
veterinare, abator, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.
4.3. TRICHINELOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1. Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
boală în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare. 25/2008 de la toate animalele 2. Notificarea bolii se face în
2.Supraveghere prin examene de suspecte de boală. conformitate cu prevederile
laborator la speciile receptive. 2. Se efectuează examene de Ordinului preşedintelui
laborator pentru detecţia ANSVSA nr. 79/2008, cu
chisturilor şi larvelor de modificările şi completările
Trichinella prin trichineloscopie ulterioare.
pentru suinele provenite din 3. Examenele de laborator se
exploataţiile nonprofesionale efectuează la, cabinete
destinate consumului familial. medicale veterinare, LSVSA,
3. Se efectuează examene de IDSA şi LNR.
laborator pentru evidentierea
larvelor de Trichinella prin
digestie artificială pentru suinele
provenite din exploataţiile
comerciale.
4. Supravegherea speciilor
receptive porc, mistreţ, urs,
nutrie, cal, asin prin examen
trichineloscopic şi/sau digestie
artificială.
102
4.4. LEISHMANIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre
boală.în conformitate cu Ordinul
ANSVSA 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2.Supraveghere prin examene de
laborator la animalele.
3.Supravegherea entomologică prin
capturare şi identificare a vectorilor.
1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
25/2008. 2. Notificarea bolii se face în
2. Vectorii lieshmaniozei sunt conformitate cu prevederile
insecte din genurile Phlebotomus Ordinului preşedintelui
şi Lutzomyia. ANSVSA nr. 79/2008, cu
3. Stabilirea punctelor de modificările şi completările
colectare a vectorilor este ulterioare.
realizată de către DSVSA la 3. Examenele de laborator se
propunerea LNR din IDSA şi efectuează la cabinete medicale
ANSVSA în funcţie de situaţia veterinare, LSVSA şi/sau LNR
epidemiologică. din IDSA.
Înregistarea coordonatelor
geografice - latitudine,
longitudine, altitudine - se
realizează cu dispozitive GPS în
toate punctele de colectare a
vectorilor.
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.

4.5. FASCIOLOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
boală şi gasteropodele gazde efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
prevederile Ordinului preşedintelui preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările 25/2008. 2. Examenele de laborator se
şi completările ulterioare. 2. Supravegherea gazdelor efectuează în cabinete
2.Supraveghere prin examene definitive, bovine, ovine, prin medicale veterinare (examen
anatomopatologice şi de laborator la examen coproparazitologic şi copro-parazitologic), la
speciile receptive. examen serologic – ELISA, pe LSVSA şi/sau LNR din IDSA.
probe ale aceluiaşi animal,
datorită ciclului biologic al
parazitului.
3.Examenele copro-
parazitologice şi serologice se
103
 efectuează de două ori pe an
toamna şi primăvara pe un
procent de 1-3% din animalele
în vârstă de peste 6 luni, în
vederea atestări zonelor indemne
de fascioloză.
4. Examenele de identificare a
gasteropodelor gazde
intermediare se efectuează în
intervalul aprilie-octombrie.
4.6. FILARIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
despre boală în conformitate cu efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
prevederile Ordinului preşedintelui prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
ANSVSA nr. 34/2006, cu preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
modificările şi completările ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene 2.Vectorii filariozelor sunt: efectuează în cabinete
anatomopatologice şi de laborator la Musca autumnalis, ţânţarii din medicale veterinare, LSVSA
speciile receptive. genurile: Culex, Aedes, şi/sau LNR din IDSA.
3.Supravegherea entomologică prin Stegomya şi Anopheles,
capturare şi identificarea vectorilor. culicoizii, simulidele.
. 3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de situaţia
epidemiologică.
Înregistarea coordonatelor
geografice (latitudine,
longitudine, altitudine) se
realizează cu dispozitive GPS în
toate punctele de colectare a
vectorilor
4. Se efectuează examene de
evidenţiere a parazitului prin
examen microscopic, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor.
4.7. ANCILOSTOMOZA 1.Monitorizarea datelor relevante 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
CARNIVORELOR despre boală în conformitate cu efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
prevederile Ordinului preşedintelui prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
104
 ANSVSA nr. 34/2006, cu preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
modificările şi completările ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene 2.Se efectuează examene de efectuează în cabinete medicale
anatomopatologice şi de laborator la evidenţiere a parazitului din veterinare, LSVSA şi/sau LNR
speciile receptive. materii fecale/conţinut intestinal din IDSA
prin examen microscopic, în
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.
4.8. BALANTIDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante 1. Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
despre boală în conformitate cu efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
prevederile Ordinului preşedintelui prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
ANSVSA nr. 34/2006, cu preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
modificările şi completările ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene de 2. Se efectuează examene de efectuează în cabinete medicale
laborator la speciile receptive. evidenţiere a parazitului din veterinare, LSVSA şi/sau LNR
materii fecale/conţinut din IDSA.
intestinal prin examen
microscopic, în funcţie de
situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
4.9. HEMOSPORIDIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
boală în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare. 25/2008. 2. Notificarea bolii se face în
2.Supraveghere prin examene de 2.Se efectuează examene de conformitate cu prevederile
laborator la speciile receptive. laborator pe probe de sânge pe Ordinului preşedintelui
3.Supravegherea entomologică prin EDTA prelevate de la ANSVSA nr. 79/2008, cu
capturare şi identificarea vectorilor. animalele receptive pentru modificările şi completările
. evidenţierea paraziţilor ulterioare.
(Babesia Anaplasma, 3. Examenele de laborator se
Theileria, Piroplasma) prin efectuează în cabinete medicale
examen microscopic al veterinare, LSVSA şi/sau LNR
frotiurilor fixate şi colorate, în din IDSA.
funcţie de situaţia
epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
2. Vectorii hemosporidiozelor
sunt căpuşe ixodide
105
 3. Stabilirea punctelor de
colectare a vectorilor va fi
realizată de către DSVSA la
propunerea LNR din IDSA şi
ANSVSA în funcţie de situaţia
epidemiologică
4.10. SARCOCISTOZA 1.Monitorizarea datelor relevante 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
despre boală în conformitate cu efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
prevederile Ordinului preşedintelui prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
ANSVSA nr. 34/2006, cu preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
modificările şi completările ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene 2. Se efectuează examene de efectuează în cabinete
anatomopatologice şi de laborator, la laborator pentru detecţia medicale veterinare, LSVSA
speciile receptive. chisturilor din ţesut muscular şi/sau LNR din IDSA.
prin trichineloscopie.

4.11. TENIAZE 1.Monitorizarea datelor relevante 1.Prelevarea probelor se
despre boală în conformitate cu efectuează în conformitate cu
prevederile Ordinului preşedintelui prevederile Ordinului
ANSVSA nr. 34/2006, cu preşedintelui ANSVSA nr.
modificările şi completările ulterioare. 25/2008.
2.Supraveghere prin examen 2. Se efectuează examene de
anatomopatologic şi de laborator la laborator pentru identificarea
speciile receptive. speciilor zoonotice din genul
Taenia prin tehnica flotaţiei
şi/sau sedimentării, în funcţie
de situaţia epidemiologică sau
la solicitarea proprietarilor.
1. Medicul veterinar de liberă
practică împuternicit şi/sau
medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA.
2. Examenele de laborator se
efectuează în cabinete
medicale veterinare, LSVSA
şi/sau LNR din IDSA.

4.12. THELAZIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
boală în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică împuternicit şi/sau
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului medicul veterinar oficial din
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. cadrul DSVSA.
ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene clinice şi 2. Se efectuează examene de efectuează cabinete medicale
de laborator la speciile receptive. laborator pentru identificarea veterinare, LSVSA şi/sau LNR
speciilor din genul Thelazia prin din IDSA
examen microscopic al
secreţiilor lacrimale, în funcţie

106
 de situaţia epidemiologică sau la
solicitarea proprietarilor
4.13. DERMATOZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre 1.Prelevarea probelor se 1. Medicul veterinar de liberă
PRODUSE DE ACARIENI, boală în conformitate cu prevederile efectuează în conformitate cu practică şi/sau medicul
PARAZIŢII ANIMALELOR Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. prevederile Ordinului veterinar oficial din cadrul
34/2006, cu modificările şi completările preşedintelui ANSVSA nr. DSVSA.
ulterioare. 25/2008. 2. Examenele de laborator se
2.Supraveghere prin examene clinice şi 2. Se efectuează examene de efectuează în cabinete
de laborator la speciile receptive. laborator pentru identificarea medicale veterinare, LSVSA
genurilor şi speciilor de şi/sau LNR din IDSA.
ectoparaziţi prin examen
microscopic în funcţie de situaţia
epidemiologică sau la solicitarea
proprietarilor.

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI

ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Supravegherea comerţului 1. Prelevarea de
1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune intracomunitar se efectuează pe baza probe se va face de
de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit certificatului de sănătate din ţara de către medicul
de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului origine, întocmit de medicul veterinar veterinar oficial al
preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare oficial al statului membru, în conformitate autorităţii veterinare
veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului cu prevederile Ordinul preşedintelui teritoriale
intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi competente;
domestice din specia bovine, cu modificările şi completările ulterioare; completările ulterioare. 2. Examenele de
2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal 2. Materialul seminal destinat laborator se
congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului însămânţărilor artificiale trebuie să efectuează în cadrul
preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. corespundă condiţiilor de calitate. LSVSA şi/sau
IDSA.

107
2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3

Monitorizarea datelor privind supravegherea 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se Monitorizarea datelor
mamitelor. efectuează examenul cu produse revelatoare pentru privind supravegherea
fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul mamitelor.
şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitarea
proprietarilor sau deţinătorilor de exploataţii de
animale producătoare de lapte.

2. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru

consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu
mamite subclinice, până la revenirea la starea
fiziologică normală a glandei mamare, confirmată
printr-un examen de laborator, numărătoare de celule
somatice.

3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru

consumul uman a laptelui provenit de la animale
producătoare de lapte care prezintă mastite clinice
(inflamaţii vizibile ale ugerului), aflate sub tratament
medicamentos sau în perioada de aşteptare după
efectuarea tratamentului medicamentos pentru
combaterea mastitelor.

108
 SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
Monitorizarea documentelor privind analiza Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
potabilităţii apei. DSVSA .

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI
DIN APE CURGĂTOARE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Monitorizarea documentelor privind analiza Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri DSVSA.
amenajate pentru piscicultură, precum şi din
ape curgătoare.

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI, DE NECESITATE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI

1 2 EXECUŢIE
3
1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
specifice de efectuare a decontaminării în DSVSA.
exploataţiile de animale şi în PIF.
2. Monitorizarea documentelor privind
verificarea eficienţei decontaminării.
3. Prin verificarea eficienţei decontaminării, Examenele se efectuează conform metodelor
în exploataţiile comerciale de creştere a acreditate.
animalelor, după fiecare decontaminare de
necesitate.
4. Elaborarea de instrucţiuni specifice.
109
 SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE
ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢI A MEDIULUI

7.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Monitorizarea documentelor privind instituirea 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin de către DSVSA.
controlul permanent privind: 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea
a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare opririi accesului şi ieşirii necontrolate a
veterinare, în organizarea şi desfăşurarea animalelor şi personalului.
fluxului tehnologic; 3. Asigurarea funcţionalităţii
b) accesul în exploataţiile de animale; dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -
c) livrările de animale şi produse; veterinar.
d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de 4. Amplasarea rampei de
prelucrare şi incinte; încărcare/descărcare animale la nivelul
e) parametrii de microclimat împrejmuirii.
f) atestările medicale privind sănătatea 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea
personalului; necropsiilor.
g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor 6. Ecarisarea corespunzătoare a
zootehnice, de producere a furajelor, de exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi
industrie alimentară şi alte unităţi cu profil a teritoriului.
zooveterinar indiferent de proprietate; 7. Asigurarea echipamentului de protecţie
h) potabilitatea apei; şi materialelor de igienizare.
i) salubritatea furajelor; 8. Respectarea prevederilor următoarelor
j) instituirea măsurilor de supraveghere a acte normative:
animalelor nou introduse în exploataţie; a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al
k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din Parlamentului European şi al Consiliului
zona de protecţie a exploataţiilor; din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor
l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare norme sanitare privind subprodusele de
pentru functionarea târgurilor, bazelor de origine animală şi produsele derivate care
achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări nu sunt destinate consumului uman şi de
temporare de animale; abrogare a Regulamentului (CE) nr.
m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în 1774/2002;
cadrul localităţilor şi în afara lor; b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al
110
n) controlul legalităţii comerţului
intracomunitar, importului, tranzitului şi a
exportului, verificarea documentară şi fizică;
o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a
animalelor.
p) protecţia mediului.
q) controlul şi supravegherea privind:
(i) vânzările şi cumpărările de animale;
(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de
carantină pentru animalele nou introduse în
exploataţie;
(iii) respectarea regulilor de protecţie şi
bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi
valorificarea produselor de origine animală;
(iv) controlul respectării interdicţiei
creşterii animalelor pe gropile de gunoi.
Comisiei din 27 ianuarie 2009 de
stabilire a metodelor de eşantionare şi
analiză pentru controlul oficial al
furajelor;
c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia
animalelor în timpul transportului
internaţional (revizuită), semnată la
Chişinău la 6 noiembrie 2003;
e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004
privind organizarea activităţii sanitar -
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,
aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 215/2004, cu modificările şi
completările ulterioare;
f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 265/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002
pentru aprobarea Normelor de calitate pe
care trebuie să le îndeplinească apele de
suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a
Normativului privind metodele de
măsurare şi frecvenţa de prelevare şi
analiză a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă, cu
modificările şi completările ulterioare;
h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
privind aprobarea Programului de eliminare
treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar
periculoase, cu modificările şi completările
ulterioare;
i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005
privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele sanitare
111
 veterinare şi pentru siguranta alimentelor,
cu modificările şi completările ulterioare;
j) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei, cu modificările şi completările
ulterioare;
k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare ce stabileşte condiţiile care
reglementează prepararea, punerea pe piaţă
şi utilizarea furajelor medicamentate în
Comunitate;
9. Se identifică şi se apreciază pe
obiective, acţiuni şi efective de animale.

7.2. Protecţia animalelor în timpul transportului

Supraveghere Precizări tehnice Precizări de execuţie

1 2
Protecţia animalelor din România
Protecţia animalelor în timpul transportului
Š Animale cu sau fără deţinător;
Š Legea nr.205/2004 privind protecţia
animalelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
Š Ecvine, rumegatoare mari şi mici,
porcine, păsări;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.83/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind respectarea
condiţiilor de bunăstare a animalelor pe
durata transportului;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.201/2007 privind Procedura de
eliberare a Certificatului de competenţă
3
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii, precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor.
Medici veterinari oficiali.
Persoana responsabilă de animale, şoferul,
însoţitorul transportului de animale vii şi orice
altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

112

Bunăstarea găinilor ouătoare
profesională pentru conducătorii şi
însoţitorii de pe vehiculele rutiere care
transportă animale vii;
Š Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al
Consiliului din 22 decembrie 2004
privind protecţia animalelor în timpul
transportului şi al operaţiunilor conexe
şi de modificare a Directivelor
64/432/CEE şi 93/119/CE şi a
Regulamentului (CE) nr. 1255/97.
Š Găini ouătoare, ouă consum;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.136/2006 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind standardele
minime pentru protecţia găinilor
ouătoare, cu modificările ulterioare;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
După caz, medici veterinari de liberă practică
nr.73/2005 pentru aprobarea Normei
sau oficiali.
sanitare veterinare privind înregistrarea
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
exploataţiilor care deţin găini ouătoare;
bunăstare cuprinde proprietariii şi deţinătorii de
Š Directiva 1999/74/CE a Consiliului
animale, fermierii, precum şi orice altă persoană
din 19 iulie 1999 de stabilire a
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
standardelor minime pentru protecţia
animalelor.
găinilor ouătoare;
Š Directiva 2002/4/CE a Comisiei din
30 ianuarie 2002 de înregistrare a
unităţilor de creştere a găinilor
ouătoare, reglementată de Directiva
1999/74/CE a Consiliului.

Bunăstarea puilor crescuţi pentru producţia de carne
Š Pui crescuţi pentru producţia de
carne;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
nr.30/2010 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind stabilirea
normelor minime de protecţie a puilor
destinaţi producţiei de carne;
Š Directiva 2007/43/CE a Consiliului
din 28 iunie 2007 de stabilire a
normelor minime de protecţie a puilor
destinaţi producţiei de carne.
După caz, medici veterinari de liberă practică
sau oficiali.
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
animalelor .

113
Bunăstarea porcinelor
Bunăstarea viţeilor
Bunăstarea viţeilor - determinarea concentraţiei de
Hb
Bunăstarea animalelor de fermă din specii
neacoperite de legislaţie specifică
Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii
Š Porcine;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
După caz, medici veterinari de liberă practică
202/2006 pentru aprobarea Normei
sau oficiali.
sanitare veterinare care stabileşte
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
standarde minime pentru protecţia
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
porcinelor;
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
Š Directiva 2008/120/CE a Consiliului
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
din 18 decembrie 2008 de stabilire a
animalelor .
normelor minime de protecţie a
porcilor.
Š Viţei;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA
După caz, medici veterinari de liberă practică
nr.72/2005 privind aprobarea Normei
sau oficiali.
sanitare veterinare ce stabileşte
Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
standarde minime pentru protecţia
bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
viţeilor;
animale, fermierii precum şi orice altă persoană
Š Directiva 2008/119/CE a Consiliului
implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
din 18 decembrie 2008 de stabilire a
animalelor .
normelor minime privind protecţia
viţeilor.
Probe de sânge prelevate pe EDTA de După caz, probele pot fi recoltate de medici
la viţei în vârstă de o lună. veterinari de liberă practică sau
oficiali. Analizele se realizează în cadrul
LSVSA, specialist de laborator
Š Ecvine, rumegătoare mari şi mici,
păsări de fermă; După caz, medici veterinari de liberă practică
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA sau oficiali.
nr.75/2005 pentru aprobarea Normei Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de
sanitare veterinare privind protecţia bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de
animalelor de fermă; animale, fermierii precum şi orice altă persoană
Š Directiva 98/58/CE a Consiliului din implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea
20 iulie 1998 privind protecţia animalelor .
animalelor de fermă.
Š Ecvine, rumegatoare mari şi mici,
porcine, păsări; Medici veterinari oficiali.
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA Orice persoană implicată în operaţiuni cu
nr.180/2006 pentru aprobarea Normei animale şi în mod special persoana care execută
sanitare veterinare privind protecţia operaţiunea de ucidere.
animalelor în timpul sacrificării şi
114

Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitate
Supraveghere pasivă şi activă; tuberculinare la
speciile susceptibile
Protecţia câinilor fără stăpân
uciderii;
Š Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
74/2009 privind asigurarea condiţiilor
tehnice pentru aplicarea Normei
sanitare veterinare privind protecţia
animalelor în timpul sacrificării şi
uciderii, aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 180/2006;
Š Directiva 93/119/CE a Consiliului
din 22 decembrie 1993 privind protecţia
animalelor în momentul sacrificării sau
uciderii.
Š Animale sălbatice;
Š Legea nr.191/2002 a grădinilor
După caz, medici veterinari de liberă practică
zoologice şi acvariilor publice, cu
sau oficiali.
modificările şi completările ulterioare;
Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea,
Š Directiva 1999/22/CE a Consiliului
manipularea animalelor.
din 29 martie 1999 privind animalele
sălbatice din grădini zoologice.
Š Populaţia de câini fără stăpân;
Š Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
După caz, medici veterinari de liberă practică
nr. 155/2001 privind aprobarea
sau oficiali.
programului de gestionare a câinilor
Consiliile locale ale unităţilor administrativ-
fără stăpân, aprobată cu modificări şi
teritoriale.
completări prin Legea nr.227/2002, cu
modificările ulterioare.

7.3. Protecţia animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri

Supraveghere Precizări tehnice Precizări de execuţie

1 2
Protecţia animalelor folosite în scopuri Š Animale folosite în scopuri experimentale sau
experimentale sau ştiinţifice. ştiinţifice;
Š Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru
protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice
3
După caz, medici veterinari de liberă practică sau
oficiali.
Orice persoană implicată în îngrijirea şi
manipularea animalelor, precum şi orice persoană

115
 sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu implicată în efectuarea procedurilor pe animale
modificări prin Legea nr. 471/2002, cu folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.
modificările şi completările ulterioare;
Š Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei
mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea
animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte
scopuri experimentale.

7.4. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare a animalelor

a) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor

b) Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor

c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Supravegherea prin examene de laborator 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, Analizele se efectuează la LSVSA
în toate stările de morbiditate sau de premixuri. şi/sau după caz, la LNR din cadrul
mortalitate, în care sunt incriminate 2. Probele se examinează: organoleptic, IDSA.
furajele: de volum, suculente, materii bacteriologic, micologic, micotoxicologic,
prime vegetale, materii prime de origine toxicologic, chimic, biochimic.
minerală, făinuri proteice, premixuri 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele
vitaminice şi minerale. stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

116
 d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve

(i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3

Supraveghere activă 1. Identificarea amplasării şi delimitarea 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
Supraveghere prin examene de laborator a geografică a zonelor de producţie moluşte medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea
zonelor de producţie a moluştelor bivalve bivalve. prelevează probe pentru detecţia contaminanţilor bacterieni
în conformitate cu Cap. II lit. A pct. (2)-(5) 2. Evaluarea surselor de poluare 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa şi
din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. microbiologică şi a cantităţii de poluanţi Tulcea şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
854/2004 al Parlamentului European şi al 3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare 2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 şi
Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire şi a frecvenţei de recoltare a probelor. 1.24 din Cap. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005
a normelor specifice de organizare a 4. Prelevarea probelor se realizează conform al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile
controalelor oficiale privind produsele de prevederilor prevederilor Cap. IX lit. B pct. microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele
origine animală destinate consumului 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) ulterioare, şi la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr.
uman, cu amendamentele ulterioare. din Norma sanitară veterinară aprobată prin 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de
Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu
amendamentele ulterioare.

117
 (ii) biotoxine marine

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Supraveghere activă 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau
Supraveghere prin examene de zonelor de producţie moluşte bivalve. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea
laborator a zonelor de producţie a 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a prelevează probe pentru detecţia biotoxinelor marine
moluştelor bivalve în frecvenţei de recoltare a probelor. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA,
conformitate cu Cap. II lit. A 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât astfel:
alin. (2)-(5) din anexa nr. II la şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor 2.1. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III
Regulamentul (CE) nr. 854/2004, referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton. la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele
cu amendamentele ulterioare. 4. Prelevarea probelor se realizează conform ulterioare.
prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d)
şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
25/2008.

(iii) icre embrionate

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Supraveghere prin diagnostic 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de laborator. de către DSVSA.
2. Determinarea contaminanţilor şi a
substanţelor interzise, o dată pe an, în
perioada obţinerii icrelor embrionate.

118
 SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Monitorizarea datelor din programul de Raport trimestrial transmis la ANSVSA
supraveghere. de către DSVSA.

1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de 1. Probe necesare pentru stabilirea

intoxicaţie. diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr
2. Expertiză de necesitate. sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular,
precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi
adăparea animalelor, sau orice element ce
poate conduce la stabilirea diagnosticului în
cazurile de intoxicaţie.
2. Pentru depistarea toxicului din probele
prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de
analiză stabilite de laboratorul naţional de
referinţă.

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1.1. ANTRAX

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3
Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale 1.  Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile Medicul veterinar
prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiţiilor de liberă practică
biosecuritate. fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin împuternicit.
care să asigure imunitate minim 12 luni;
2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii
receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de
vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie
datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.
3. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de
urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea
ANSVSA.

119
1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3
Scop: păstrarea indemnităţii teritoriale
prin aplicarea preventiva a vaccinării şi a
măsurilor de biosecuritate

I. ÎN EXPLOATAŢIILE NON-
PROFESIONALE:
Se execută în mod obligatoriu, pe o rază de
10 km în jurul exploataţiilor comerciale, 3
vaccinări/an.
A. Primăvara se execută în mod obligatoriu
următoarele vaccinări:
1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,
administrat oculoconjunctival, exclus
parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la
vârsta de 3-4 săptămâni;
2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat,
parenteral, la adultele din anul precedent.
B. Toamna se execută în mod obligatoriu o 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor Medicul veterinar de liberă
vaccinare în covor, întregul efectiv, cu din gospodăriile populaţiei se avizează de către DSVSA. practică împuternicit.
vaccin inactivat adjuvantat, administrat 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la
parenteral. toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;
La cererea proprietarilor sau deţinătorilor de
păsări situaţi în afara razei de 3 km în jurul
exploataţiilor comerciale, se pot efectua 3
vaccinări/an.
A. Primăvara se pot executa următoarele
vaccinări:
1. vaccinare cu vaccin viu atenuat,
administrat oculoconjunctival, exclus
parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la
vârsta de 3-4 săptămâni
2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat,
parenteral, la adultele din anul precedent
B. Toamna se poate executa o vaccinare în
covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat
adjuvantat, administrat parenteral.

120
II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE
COMERCIALE
A. În judeţele/exploataţiile indemne de
boală de Newcastle.
1. Pui de carne.
a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de
9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii
preparate din tulpini lentogene;
b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau
prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin
administrarea vaccinului în apa de băut;
c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la
vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.

2. Găini de reproducţie – părinţi rase 1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-
uşoare şi grele. veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul
Sunt respectate în mod obligatoriu DSVSA care este obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea 1. Medicul veterinar de liberă
urmăroarele măsuri: aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. practică împuternicit.
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate 2.Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite, în fermele 2. La acţiunea de recoltare a
din tulpini lentogene la vârsta de o zi în comerciale de curci se pot folosi şi alte metode de vaccinare decât cele probelor de sânge în scopul
staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, menţionate în coloana nr.1. evaluării imunităţii
41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer; 3. Pentru exploataţiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod postvaccinale participă
b) vaccinul se administrează în masă obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. medicul veterinar oficial din
– sub formă de aerosoli sau individual 4. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - cadrul DSVSA.
oculo- nazal sau injectabil; veterinar.
c) la transfer, se efectuează o
vaccinare cu vaccin inactivat, urmată
optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi
42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene.
3. Găini ouătoare.
Sunt respectate în mod obligatoriu
urmăroarele măsuri:
a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate
din tulpini lentogene la vârsta de o zi în
staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile,
41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;
b) vaccinul se administrează în masă –
sub formă de aerosoli sau individual,
oculo-nazal sau injectabil;
121
 c) după transferul păsărilor se
efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente
de boală de Newcastle in ultimele 12 luni
Pui de carne:
a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi,
9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii
atenuate preparate din tulpini lentogene;
b) opţional vaccinarea la vârsta de o zi cu
vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli,
poate fi dublată de o vaccinare efectuată
injectabil, cu vaccin inactivat.
III. Vaccinarea porumbeilor voiajori
participanţi la concursurile columbofile
naţionale şi internaţionale.

1.3. TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3
Scop: aplicarea corectă a programului de
vaccinare în populaţiile de animale I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice:
domestice şi sălbatice în vederea eradicării Medicul veterinar de liberă
rabiei pe teritoriul Romaniei. 1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână, practică realizează vaccinarea
animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini profilactică a câinilor şi
Conform recomandărilor producătorului de zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale pisicilor inclusiv câinii de
vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel sălbatice. stână şi a animalelor
comunitar sunt acele vaccinuri care sunt Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o dată sălbatice.
fabricate în conformitate cu Farmacopeea pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la
Europeană respectiv vaccinuri inactivate de ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste
uz veterinar. 3 luni.
În conformitate cu prevederile: Proprietariul are obligaţia de a deţine un carnet de sănătate în care să
1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din 18 fie menţionate următoarele: vaccinarea antirabică, tratamentele
aprilie 1994 privind recunoaşterea antiparazitare, rezultatul titrării anticorpilor, când este cazul, în cadrul
vaccinurilor antirabice; mişcărilor intracomunitare către unele state membre ale Uniunii

122
2. Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din 30
noiembrie 2006 de aprobăre a programelor
de eradicare şi de monitorizare a anumitor
boli ale animalelor şi a anumitor
encefalopatii spongiforme transmisibile,
precum şi a programelor de prevenire a
zoonozelor prezentate de Bulgaria şi de
România pentru anul 2007 şi de modificare
a Deciziei 2006/687/CE;
3. Deciziei 2010/712/UE;
4. Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu
modificările ulterioare;
5. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.
29/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
998/2003 şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010.
Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr.
998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate
la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care
nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la
locul unde s-au născut, fără să intre în contact cu animale sălbatice
susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de
mamă, de care sunt încă dependente.
Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE,
se completează şi eliberează paşaportul în conformitate cu prevederile
Ordinul presedintelui ANSVSA nr.8/2007 privind aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea
intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori
domestici, precum şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi
legalizarea acestuia.
Vaccinarea, tratamentele antiparazitare, testele de anticorpi antirabici
se realizează conform Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi în funcţie
de condiţiile speciale din unele state membre ale Uniunii Europene,
atunci când este cazul.
2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la Medic veterinar de liberă
confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră necesar de către practică sau medic veterinar
medicul veterinar oficial pe baza anchetei. oficial, după caz.
II. Vaccinarea populaţiei de vulpi din mediul silvatic cu momeli
vaccinale:
1. Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor
vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafeţe întinse
sau în zonele greu accesibile; DSVSA monitorizează şi gestionează
circulaţia vaccinului antirabic în teritoriul de competenţă şi asigură Gestionarii fondurilor de
instruirea personalului responsabil pentru vaccinarea privind vânătoare şi medici veterinari
respectarea condiţiilor de transport, depozitare şi aplicare a momelilor oficiali.
vaccinale, utilizate conform recomandărilor producătorului.
2. Vaccinarea prin distribuţie manuală se realizează de către
gestionarii fondurilor de vânătoare asistaţi de medicul veterinar oficial.
După minim 45 de zile de la finalizarea campaniilor de vaccinare, se
efectuează în mod obligatoriu vânători de control a eficienţei
vaccinării conform procedurilor legale.
123
 SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ,
MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.

2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă,
prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.
3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.
4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.
5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA, astfel:

Nr. TIPUL DE MONITORIZARE PRECIZĂRI TEHNICE

crt.

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA 1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de

A BOLILOR INFECŢIOASE ŞL supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.
PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV 2. Efectuarea de analize epidemiologice.
1.
A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.

MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A 1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere

2. BOLILOR INFECŢIOASE ŞI furnizate de LSVSA.
PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
A CELOR TRANSMISIBILE LA OM. control al bolilor şi informarea populaţiei.
MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND 1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea
ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA semestrială la IDSA şi IISPV.
FACTORILOR DE RISC PENTRU 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi
SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face
SĂNĂTATEA PUBLICĂ pe circumscripţii şi localităţi.
3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi
3.
IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se
vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi
gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea
animalelor şi calitatea producţiei animalelor.
a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.
b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a
apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-
124

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA
4. ANIMALE
MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND
5. SUPRAVEGHEREA
ECOTOXICOLOGICĂ
MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE
PRODUCERE A FURAJELOR
6.
MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE
SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL
7. SANITAR - VETERINAR
MONITORIZAREA REZISTENŢEI
ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR
PATOGENE PENTRU ANIMALE,
8. INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE
LA OM
veterinare sau de industrie alimentară.
4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se
raportează semestrial la IDSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor
şi informarea populaţiei.
1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit
trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi
utilizare a produselor furajere.
2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de
nutreţuri combinate.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de
supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a
reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a
gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi
furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.
2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la
toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la
alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli,
Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.
2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa
la antibiotice.
3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi
control al bolilor.
125
 CAPITOLUL II
PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE
APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2010/712/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
Scop: recunoaşterea statutului de ţară liberă de
pestă porcină clasică şi includerea României în
partea II din anexa la Decizia 2008/855/CE a
Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile
zoosanitare de combatere a pestei porcine
clasice în anumite state membre
A. Supravegherea în exploataţiile
nonprofesionale
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic proprietarul de animale.
2.Medicul de liberă practică - când este solicitat
de proprietar să investigheze cazurile de porci
bolnavi sau morţi.
3. Medicul veterinar de liberă practică - odată cu
vizitarea exploataţiei în vederea certificării
mişcării porcinelor pentru vânzare.
4. Medicii veterinari oficiali responsabili de
inspecţii şi de sănătate animală – lunar
randomizat 10% din exploataţiile
nonprofesionale cu porcine din fiecare localitate.
Un exemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi, fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi, este înregistrată şi
arhivată la DSVSA.
II. Supravegherea serologică nu se efectuează.
III. Supravegherea virusologică
1. Se recoltează probe de organe şi stern de la
porcii bolnavi cu semne clinice, de la porcii
A. Procedura de diagnostic prin examene de
laborator şi supraveghere a pestei porcine
clasice
În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă
porcină clasică probele recoltate conform
procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA.
În cadrul LSVSA, primul test care se efectuează
este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri
de măduvă sternală.
1. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă
este pozitiv confirmarea diagnosticului de pestă
porcină clasică se face prin testul de
imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali sau
RT-PCR.
1.1. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este
pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor
desemnate de LNR de a elibera rezultate pozitive
va emite buletin de analiză cu diagnosticul de
pestă porcină clasică. Laboratoarele care nu sunt
incluse în lista laboratoarelor desemnate pentru a
elibera rezultate pozitive, trebuie să expedieze
probele la LNR din cadrul IDSA pentru
confirmare care va elibera buletinul de analiză.
1.2. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este
negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine
clasice se va emite rezultat negativ pentru pesta
porcină clasică.
1.3. În cazul în care cel de al II-lea test utilizat
este RT-PCR, iar rezultatul este pozitiv LSVSA
inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR
126
3
1.Supravegherea clinică este efectuată de
proprietarul de animale, medicul veterinar de
liberă practică, medicul veterinar oficial zilnic şi
periodic în funcţie de tipul de exploataţie şi
atribuţiile medicilor veterinari.
2.Autorităţile competente pentru implementarea
Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei
porcine clasice la mistreţi sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR pentru PPC din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituţii publice, conform prevederilor
legale în vigoare.
3.Recoltarea probelor este efectuată de medicul
veterinar de liberă practică şi medicul veterinar
oficial în funcţie de responsabilitatea fiecaruia,
conform prevederilor Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 25/2008.
4. Responsabilitatea efectuării testelor aparţine
laboratoarelor sanitare veterinare si pentru
siguranta alimerntelor judeţene respectiv a
municipiului Bucuresti si IDSA iar în cazuri de
expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină
Clasică din cadrul IDSA.
5. Monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei
porcine clasice sunt reglementate prin:
a) Decizia 2010/712/UE;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind
morţi şi care au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
3. Se recoltează probe pentru efectuarea
examenului virusologic (IFD) de la porcii
sacrificaţi pentru consum familial în timpul
anului şi prezentaţi pentru examen
trichinoscopic.
4. Se recoltează probe de organe şi stern pentru
examenul virusologic (IFD) de la 5% din porcii
sacrificaţi în luna decembrie şi prezentaţi pentru
examen trichinoscopic.
B. Supravegherea în exploataţiile comerciale
de tip A
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2. Săptămânal - medicul veterinar de liberă
practică responsabil de exploataţie, fişa fiind
înregistrată în registrul de consultaţii şi
tratamente.
3. Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi (fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi) sunt înscrise şi
arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate categoriile de
porcine sănătoase, planificat lunar
III. Supravegherea virusologică
1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar
de la porcii bolnavi cu semne clinice şi de la
porcii morti şi au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
C. Supravegherea în exploataţiile comerciale
pentru pesta porcină de a elibera rezultate organizarea activităţii sanitar – veterinare şi
pozitive va emite buletin de analiză cu pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
diagnosticul de pestă porcină clasică. modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004,
1.4.Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ, cu modificările şi completările ulterioare;
având în vedere rezultatul pozitiv la testul de c) Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009 privind
imunofluorescenţă, trebuie făcut testul de organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului
imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali şi în Naţional de Combatere a bolilor şi ale
funcţie de rezultatul acestui test se va elibera structurilor din componenţa acestuia;
buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină dacă IP d) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005
este pozitiv şi negativ pestă porcină dacă IP este pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu
negativ. In cazul unor rezultate finale negative
privire la masurile pentru controlul pestei
pentru pesta porcină clasică probele vor fi trimise
porcine clasice, cu modificările ulterioare;
la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină
africană. e) Ordinul presedintelui ANSVSA nt. 77/2005
1.5. Probele pozitive provenite dintr-un focar pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
primar vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină privind notificarea bolilor animalelor, cu
clasică din cadrul IDSA unde se va face izolarea modificările ulterioare;
pe culturi celulare şi secvenţierea izolatelor virale
în vederea studiilor de epidemiologie moleculară.
Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate
vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de
Referinţă de la Hanovra pentru realizarea unei
bănci cu izolatele virale.
2. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă
directă pe frotiuri de măduvă sternală este
negativ, toate probele care provin dintr-o
suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate
şi prin RT – PCR care are o sensibilitate mai
mare.
2.1.Dacă testul RT-PCR este negativ se va elibera
Buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta
porcină clasică, iar probele se vor trimite la LNR
pentru a fi testate pentru pesta porcină africană.
2.2.Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se vor
preleva probe suplimentare de la alţi porci
existenţi în exploataţia respectivă, care prezintă
semne clinice şi/sau leziuni specifice de pestă
porcină, probe care vor fi supuse testelor de
diagnostic menţionate mai sus (IFD + IP sau RT-
PCR). Dacă în exploataţia respectivă nu mai
există alte animale din specia suine probele vor fi
127
autorizate sanitar - veterinar
I. Supravegherea clinică
1. Zilnic - proprietarul de animale.
2.Săptămânal - medicul veterinar de liberă
practică responsabil de exploataţie, fişa fiind
înregistrată în registrul de consultaţii şi
tratamente.
3.Lunar - medicul veterinar oficial.
Un exeemplar al fişei întocmite de medicii
veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă
practică împuterniciţi, fişă în care sunt
înregistrate şi neconformităţi, sunt înscrise şi
arhivate la DSVSA.
II. Supravegherea serologică
1% pe an, randomizat, din toate categoriile de
porcine sănătoase, planificat lunar.
III. Supravegherea virusologică
1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar
de la porcii bolnavi cu semne clinice care au
murit şi care au leziuni tipice de pestă porcină
clasică.
2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru
efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi
semne clinice de pestă porcină clasică.
D. Supravegherea porcilor mistreţi
Se colectează probe de la toţi mistreţii vânaţi
sau găsiţi morţi,accidentaţi, care vor fi supuse
examenelor virusologice şi serologice.
Pentru supravegherea pestei porcine clasice se
vor preleva următoarele probe:
a) organe: rinichi,, tonsile, limfonoduli,
porţiuni de ileon si vezica urinara;
b) sânge sau lichid toracoabdominal;
c) stern.
Probele prelevate sunt examinate în cadrul
LSVSA.
trimise la LNR din cadrul IDSA, iar rezultatul
final va fi dat în urma examenului de izolare pe
culturi celulare.
În cazul unui focar secundar de pestă porcină
clasică probele recoltate conform procedurii de
prelevare sunt trimise la LSVSA şi vor fi supuse
investigaţiilor de laborator:
În cadrul LSVSA primul test care se efectuează
este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri
de măduvă sternală.
1. Dacă testul de imunofluorescenţă este pozitiv,
LSVSA va emite buletin de analiză cu
diagnosticul de pestă porcină clasică.
2. Dacă testul de imunofluorescenţă este negativ
probele care provin dintr-o suspiciune de pestă
porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR,
care are o sensibilitate mai mare.
2.1. Dacă testul RT - PCR este negativ, se va
elibera un buletin de analiză cu rezultat negativ
pentru pesta porcină clasică.
2.2. Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se va
elibera buletin de analiză pozitiv pentru pesta
porcină clasică.
Monitorizarea pestei porcine clasice prin
examene de laborator are următoarele obiective:
a) evaluarea privind pesta porcină clasică la
mistreţi;
b) evaluarea situaţiei pestei porcine clasice la
porcinele domestice din exploataţiile comerciale
şi din exploataţiile nonprofesionale care au fost
vaccinate de urgenţă în cadrul unor programe
aprobate de Comisia Europeană şi a rezultatelor
vaccinării de urgenţă;
c) aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de
control şi eradicare a bolii;
d) înregistrarea, procesarea şi utilizarea datelor
epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică;
e) stabilirea măsurilor de control şi eradicare a
bolii;
f) stabilirea fondurilor necesare realizării
acţiunilor de supraveghere;
128
 I. Examene virologice:
a) testul RT-PCR pentru detecţia genomului
viral specifică, pe probe prelevate de la:
1. mistreţi găsiţi morţi, accidentaţi;
2. mistreţi vânaţi, care prezintă leziuni ce
induc suspiciunea de pestă porcină clasică;
3. toţi mistreţii cu vârsta de până la 1 an.
Testul RT-PCR se poate efectua pe probe
comasate – pool-uri de câte 10 probe.
b) testul de imunofluorescenţă pe probe de la
toate animalele vânate sau găsite moarte;
c) testul de izolare a virusului pe culturi
celulare în toate cazurile pozitive.
II. Supravegherea serologică se va efectua
astfel:
a) în fondurile de vânătoare în care vaccinarea
va continua în 2011 testele serologice se vor
face la toţi mistreţii vânaţi indiferent de
categoria de vârstă.
b) în fondurile de vânătoare în care în 2010 nu
s-a efectuat vaccinarea contra pestei porcine
clasice testele serologice se vor efectua la toţi
mistreţii vânaţi.
Se vor folosi următoarele teste serologice:
1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor
pe probe de ser sau lichid toracoabdominal;
2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor
pozitive la ELISA provenite din fondurile de
vânătoare unde nu se vaccinează.
Interpretarea rezultatelor serologice se va face
ţinând cont de vaccinarea sau nu contra pestei
porcine în fondurile de vânătoare respective.
E. Supravegherea în abatoare
In abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din
exploataţiile comerciale insoţite de certificat de
sănătate.
Supravegherea se va face prin examen clinic
consecutiv inspecţiei ante- şi post-mortem.
Deasemenea se vor recolta în cazul animalelor
g) evaluarea imunizării mistreţilor ca rezultat al
aplicării vaccinării de urgenţă pe cale orală a
acestora, aprobată de Comisia Europeană;
h) realizarea de examene clinice şi prelevare de
probe pentru examene de laborator, ce trebuie
efectuate cu respectarea instrucţiunilor conţinute
în prezenta normă sanitar - veterinară.
B. Procedura de vaccinare de urgenţă contra
pestei porcine clasice la mistreţi.
Obiectivele procedurii de vaccinare şi parametrii
de evaluare a eficienţei acesteia sunt:
1. mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, accidentaţi
inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuşi
examenelor de laborator pentru pesta porcină
clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare.
2. evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează
separat pe judeţe şi pe grupe de vârstă, de către
LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de
expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină
Clasică din cadrul IDSA.
3. principiul de evaluare a eficienţei vaccinării
antipestoase îl constituie estimarea raportului
dintre mistreţii serologic negativi şi incidenţa
virusului la mistreţii virusologic pozitivi; probele
virusologic pozitive sunt investigate în primele 28
de zile după distribuirea momelilor, pentru
tipizare prin secvenţializare în vederea
diferenţierii între virusul vaccinal şi virusul
sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea
tulpinilor izolate.
Zonele de vacinare sunt:
a) Zonă infectată – zona definită conform art. 2 şi
art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat cu art. 16 alin.(7)
lit.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu
modificările ulterioare;
129
bolnave cu febră şi alte semne clinice – sânge pe b) Zonă de vaccinare pentru mistreţi – aplicarea
EDTA pentru PCR. unei de politici de vacinare de urgenţă a
La 5% de la porcii sacrificaţi se recoltează mistreţilor in zonele cu risc epidemiologic la
probe pentru efectuarea examenelor graniţa cu ţările terte vecine (Ucraina si
virusologice. Moldova), pe cordoane de 20 Km (buffer zone),
unde situaţia epidemiologică nu este cunoscută,
luând in considere densitatea mistreţilor şi
circulaţia acestora;
c) Loc specific de vaccinare – locul ales de către
gestionarul fondului de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar
oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreţi
pentru inducerea unui reflex condiţionat de loc şi
în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale
în vederea imunizării orale a mistreţilor;
monitorizarea aplicării planului de vaccinare de
urgenţă a mistreţilor se realizează prin testarea
probelor prelevate de la toţi mistreţii găsiţi morţi,
accidentaţi sau împuşcaţi, în vederea depistării
cazurilor pozitive şi pentru testarea eficienţei
imunizării postvaccinale;
d) Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea
cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară
activităţi pentru recepţia, identificarea, sortarea,
răcirea şi prelucrarea primară a vânatului sălbatic
provenit direct din fondurile de vânătoare,
respectiv decapitare, recoltarea trofeului,
toaletare, curăţare, eviscerare, jupuire parţială şi
livrarea produselor rezultate către unităţi
autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu
amănuntul, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
e) Spaţiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc
auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare,
unde vânatul se păstrează la temperatura de +7
C, până la primirea rezultatelor de laborator
pentru pesta porcină clasică, trichineloza,
carcasele de mistreţi pentru consumul propriu, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.

130
Autorităţile competente pentru implementarea
Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei
porcine clasice la mistreţi sunt:
a) ANSVSA, care coordonează implementarea
procedurii;
b) LNR din cadrul IDSA;
c) DSVSA;
d) alte instituţii publice, conform prevederilor
legale în vigoare.

Examenele de laborator pentru depistarea bolii la

mistreţi sunt realizate de către LSVSA din cadrul
DSVSA, desemnate pentru efectuarea
investigaţiilor în vederea diagnosticării pestei
porcine clasice; pentru judeţele în care LSVSA nu
sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de
investigaţii, probele prelevate de la mistreţi se
trimit la IDSA.
Expertiza de diagnostic şi examenele pentru
testarea eficienţei imunizărilor antipestoase la
mistreţi se realizează de IDSA.
Tipizarea prin secvenţializare a tulpinilor de
virus pestos porcin, precum şi definirea relaţiilor
epidemiologice ale acestora se realizează de LNR
pentru Pesta Porcină Clasică şi de LNR pentru
Biologie Moleculară şi Biochimie din cadrul
IDSA.
DSVSA, în cooperare cu inspectoratele
teritoriale de regim silvic şi de vânătoare,
coordonează campania locală de vaccinare
antipestoasă.
ANSVSA examinează lunar rezultatele
campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor
pozitive diagnosticate la mistreţi şi a testelor
referitoare la evaluarea eficacităţii vaccinării
orale.
Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc
numărul de mistreţi ce urmează a fi supuşi
vaccinării în anul 2011.
DSVSA au responsabilitatea organizării

131
procedurii de achiziţie a momelilor vaccinale
pentru anul 2011.
DSVSA gestionează momelile în condiţii de
depozitare corespunzătoare şi cu respectarea
prevederilor producătorului şi le distribuie
gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul
în care este preconizată efectuarea vaccinării
orale de urgenţă.
Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub
supravegherea medicului veterinar oficial,
distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite
pentru a fi consumate de mistreţi.
Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de
vânătoare, în prezenţa medicului veterinar oficial,
prelevează probe pentru depistarea cazurilor de
pestă porcină clasică şi pentru testarea eficacităţii
imunizării orale; probe similare se prelevează şi
de la mistreţii morţi, accidentaţi; acestea se trimit
la LSVSA acreditate pentru realizarea
investigaţiilor specifice.
Vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine
clasice se efectuează la populaţie de mistreţi,
conform situaţiei prevăzute.
Obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei
porcine clasice la mistreţi sunt următoarele:
a) asigurarea unei perioade de linişte
epidemiologică prin protejarea populaţiei de
mistreţi împotriva virusului pestei porcine clasice,
astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major
pentru populaţia de porcine domestice;
b) menţinerea statusului imun al mistreţilor din
fondul cinegetic, pentru a fi protejaţi împotriva
virusului pestei porcine clasice;
c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a
efectivelor de mistreţi prin examene
anatomopatologice şi de laborator efectuate la toţi
mistreţii morţi, accidentaţi sau vânaţi;
d) diminuarea presiunii virale în relaţia cu virusul
pestei porcine clasice în fondul cinegetic şi
reducerea semnificativă a numărului de mistreţi
afectaţi de boală.

132
 Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă a
mistreţilor împotriva pestei porcine clasice este
un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale,
astfel încât să fie protejat faţă de variaţiile de
temperatură din mediul extern.
Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să
fie autorizat pentru comercializare conform
prevederilor Directivei 2009/9/CE a Comisiei din
10 februarie 2009 de modificare a Directivei
2001/82/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu
privire la produsele medicamentoase veterinare.
Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare şi
personalul implicat în plasarea momelilor
vaccinale cu privire la condiţiile de depozitare şi
utilizare a produsului precizate de producător.
Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale
de regim silvic şi de vânătoare judeţene răspund
de plasarea momelilor vaccinale în locurile
stabilite, sub coordonarea şi responsabilitatea
medicului veterinar oficial.
Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv 6
administrări, primăvara: martie-aprilie; vara:
iunie-iulie; toamna: octombrie-noiembrie,
aprobate prin Decizia 2010/712/UE.
Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile
de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat
în funcţie de numărul de mistreţi care se hrănesc
în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare
administrare trebuie să fie plasate câte două
momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ.
După fiecare plasare de momeli, se interzice
vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp
de 4 zile, pentru a nu deranja mistreţii şi pentru a
se asigura consumul în totalitate al momelilor;
după 5 zile de la administrare, momelile
neconsumate şi eventual capsulele momelilor
consumate sunt colectate de către vânători şi
returnate prin responsabilitatea medicului
veterinar oficial la DSVSA.

133
Distribuirea momelilor vaccinale este organizată
de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună
cu medicul veterinar oficial de la CSVZ; acesta
notifică la DSVSA datele referitoare la efectuarea
vaccinării orale de urgenţă a mistreţilor.
DSVSA organizează activităţi de informare a
populaţiei şi de instruire a personalului propriu şi
a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire
la modalităţile practice detaliate de efectuare a
vaccinării orale de urgenţă contra pestei porcine
clasice, monitorizarea mistreţilor vaccinaţi şi
prelevarea de probe în vederea efectuării
examenelor de laborator.
În vederea obţinerii unei imunizări eficiente a
mistreţilor din categoria tineret, pentru vaccinarea
acestora trebuie să se utilizeze cuşti sau ţarcuri de
aproximativ 1,5 m înălţime, confecţionate din
bare, astfel încât să permită numai accesul
mistreţilor din categoria tineret.
Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie
de cel puţin 200 mp, care să permită accesul
tuturor mistreţilor din arealul arondat.
Numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi se
determină pe baza unor evaluări efectuate de
gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai
fondurilor de vânătoare, la sfârşitul fiecărui sezon
de vânătoare; numărul de mistreţi ce trebuie
vaccinaţi în anul 2011 este de aproximativ 3000.
Cota anuală de vânat este alcătuită din
aproximativ 30% mistreţi din categoria tineret în
vârstă de sub un an, 10% mistreţi între 1 – 2 ani şi
60% mistreţi adulţi în vârstă de peste 2 ani.
Mistreţii din categoria tineret sunt purtători şi
eliminatori ai virusului pestei porcine clasice şi
constituie principalul element de risc în lanţul
epidemiologic al bolii; vânarea mistreţilor din
categoria tineret constituie elementul esenţial
pentru reducerea presiunii virale.
Durata programului vaccinării de urgenţă a

134
mistreţilor aprobat se poate prelungi în situaţii
epidemiologice nefavorabile sau când riscul
privind pesta porcină clasică se menţine.
Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să
asigure următoarele condiţii pregătitoare pentru
vaccinarea de urgenţă:
a) catagrafierea populaţiei de mistreţi de pe
fiecare fond de vânătoare, la sfârşitul sezonului
de vânătoare, suprafaţa fondului de vânătoare şi
densitatea populaţiei de mistreţi, stabilind
numărul de mistreţi ce urmează să fie vaccinaţi;
b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale
pentru fiecare fond de vânătoare;
c) solicitarea adresată, în scris către DSVSA
pentru asigurarea necesarului de momeli
vaccinale;
d) stabilirea de către gestionarul fondului de
vânătoare a personalului responsabil pentru
plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar
oficial;
e) efectuarea instruirii teoretice şi practice a
personalului prevăzut la lit. d) şi a medicilor
veterinari oficiali şi a medicilor veterinari de
liberă practică împuterniciţi care participă la
acţiunea de imunizare orală a mistreţilor.
Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a
vaccinării de urgenţă a mistreţilor contra pestei
porcine clasice, gestionarii fondurilor de
vânătoare trebuie să dispună asigurarea:
a) necesarului de furaje la locurile de
hrănire/administrare a momelilor vaccinale;
b) transportului, depozitării şi manipulării
momelilor vaccinale în condiţiile precizate de
producătorul acestora;
c) ustensilelor necesare plasării momelilor
vaccinale;
d) echipamentelor de protecţie constituite din:
halat, bonetă, salopetă, combinezon de unică
folosinţă, cizme de cauciuc, mănuşi de unică
folosinţă;
e) unei hărţi a fondului de vânătoare şi a zonei în

135
care se aplică vaccinarea.
DSVSA trebuie să asigure formularele necesare
întocmirii evidenţelor sanitare veterinare:
a) formular pentru receptia momelilor de către
gestionarii fondurilor de vânătoare;
b) formular pentru înregistrarea datelor privind
vaccinarea de urgenţă;
c) formular pentru examinarea de laborator a
mistreţilor;
d) macheta pentru raportarea vaccinarii de
urgenta la mistreţi.
Pentru efectuarea vaccinării, personalul instruit
pentru aplicarea momelilor, în coordonarea şi
supravegherea medicului veterinar oficial sau de
liberă practică împuternicit, urmăreşte:
a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică
momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;
b) marcarea locurilor unde sunt administrate
momelile vaccinale;
c) furajarea continuă a mistreţilor pe o perioadă
de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor
vaccinale;
d) plasarea momelilor vaccinale şi a furajului în
gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2
metri şi acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat,
în vederea protejării vaccinului;
e) interzicerea vânătorilor şi a circulaţiei
persoanelor în zonele specifice de vaccinare;
f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate şi
a capsulelor după 5 zile de la administrarea
acestora, în vederea predării acestora la DSVSA
pe baza de proces - verbal de predare/primire.
Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului
vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele:
a) plasarea manuală a momelilor în locurile
specifice de vaccinare şi îngroparea acestora în
sol la o adâncime de cel mult 20 cm, pentru a le
proteja faţă de variaţiile de temperatură din mediu
şi faţă de alte specii de animale existente în
biotop;
b) pentru porcinele domestice şi mistreţi în zona

136
infectată, cele prevăzute de Norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare,
precum şi alte măsuri aplicate în vecinătatea
fondurilor de vânătoare în care se execută
vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor:
1. interzicerea creşterii liber a porcinelor
domestice;
2. gestionarea resturilor menajere, a gunoiului şi
a aşternutului în exploataţiile de porcine, astfel
încât acestea să nu vină în contact sau să fie
accesibile mistreţilor;
3. interzicerea accesului vânătorilor în
exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile după
participarea la vânători;
4. depistarea şi declararea de către gestionarii
fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi,
accidentaţi, prelevarea de probe pentru stabilirea
cauzelor care au dus la moartea/accidentarea
acestora;
5. asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic
naţional;
6. depistarea şi sancţionarea braconierilor,
confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal;
7. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de
mistreţi.
c) prelevarea de probe de la mistreţii morţi, vânaţi
şi accidentaţi, pentru examene de laborator, care
se efectuează conform Manualului de diagnostic
aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
66/2005 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care aproba un manual de diagnostic
stabilind proceduri de diagnostic, metode de
prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea
testelor de laborator pentru confirmarea pestei
porcine clasică.
d) interzicerea comercializării mistreţilor vii şi a
cărnii proaspete de mistreţi vânaţi din zonele
infectate, în conformitate cu prevederile Normei
sanitare veterinare aprobate prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu

137
modificările ulterioare.

Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului:

a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreţ
împuşcat i se aplică un număr de identificare de
către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul
inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, conform instrucţiunilor medicului
veterinar oficial în a cărui arie de competenţă are
loc vânătoarea;acest numar va fi inscris pe nota
de insotire a probelor, asigurand trasabilitatea
acestora.
b) mistreţii vânaţi trebuie să fie transportaţi, prin
grija gestionarului fondului de vânătoare, la
centrul de colectare vânat sălbatic, sau la
mijloacele auto dotate cu instalaţii mobile de
refrigerare pentru mistreţii care fac obiectul
autoconsumului; pe durata transportului trebuie să
se evite contactul direct sau indirect cu porcinele
din exploataţiile de porcine domestice; carcasele
de mistreţi se păstrează în aceste centre de
colectare, până când rezultatele de laborator
privind pesta porcină clasică si trichineloza sunt
disponibile; probele prelevate de la mistreţi în
centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la
laborator pentru efectuarea examenelor în relaţie
cu pesta porcină clasică, conform Normei sanitare
veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare.
c) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale
buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la
IDSA, la DSVSA şi la medicul veterinar oficial
care a trimis probele spre examinare;
d) distrugerea cadavrelor şi a carcaselor de
mistreţi pentru care investigaţiile de laborator au
relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea
gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic
şi a mijloacelor mobile;
e) DSVSA controlează distrugerea în siguranţă a
cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi; măsurile
trebuie să asigure că nici o carcasă provenită de la

138
mistreţii la care investigaţiile de laborator au fost
pozitive nu este scoasă din centrul de colectare
vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în
cazul cadavrelor de mistreţi;
f) pentru examinarea de laborator a mistreţilor se
foloseşte modelul formularului prevăzut.
Pentru comercializarea carcasei de mistreţi,
aceasta se marchează în conformitate cu
prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr.
10/2008 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileste procedura pentru
marcarea si certificarea sanitara veterinara a
carnii proaspete si marcarea produselor de origine
animala destinate consumului uman.

C. Instrucţiuni privind transportul,

depozitarea şi utilizarea vaccinurilor
antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu
administrare orală, de urgentă a mistreţilor
I. Instrucţiuni privind transportul:
personalul din cadrul depozitului farmaceutic
veterinar implicat în operaţiunile de transport al
momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de
către medicul veterinar care are calitatea de şef al
depozitului farmaceutic veterinar sau persoana
responsabilă cu calitatea produselor medicinale
veterinare din cadrul depozitului, la locul de
încărcare a momelilor vaccinale, cu privire la
tehnicile speciale de transport şi manipulare a
acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc
procese-verbale de instruire.
II. Instrucţiuni privind depozitarea:
personalul implicat în operaţiunile specifice
activităţii de depozitare a momelilor vaccinale din
DSVSA este instruit de căre medicul veterinar
oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea
şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit
prin decizia directorului executiv al DSVSA.
III. Instrucţiuni privind utilizarea:
a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către
personalul care plaseaza respectivele momeli sub

139
supravegherea medicul veterinar oficial;
b) eliberarea momelilor vaccinale se face după
instruirea personalului responsabil, de către
medicul veterinar oficial cu responsabilitate în
recepţia, depozitarea şi distribuţia momelilor
vaccinale pe raza judeţului, numit prin decizia
directorului executiv al DSVSA cu privire la
modul de transport, depozitare şi utilizare a
acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de
instruire;
d) personalul care plasează momelile vaccinale
este instruit de către medicul veterinar oficial în
ceea ce priveşte condiţiile de folosire a momelilor
vaccinale;
e) instrucţiunile producătorului privind condiţiile
de utilizare a momelilor vaccinale se aplicî
intocmai.
DSVSA, prin Compartimentul de coordonare
tehnică a activităţii farmaceutice veterinare şi
nutriţie animală, verifică respectarea
instrucţiunilor de transport, depozitare şi utilizare
la nivelul judeţului a momelilor vaccinale,
completează fişa de inspecţie, iar rezultatele
verificării sunt raportate lunar la Direcţia
Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă,
LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală
din cadrul ANSVSA.

140
2. Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3
Supravegherea pasivă Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de Medicii veterinari oficiali în colaborare cu
apă, migratoare din speciile ţintă. asociaţiile de profil prevăzute în coloana nr. 2.
Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor Perioada execuţiei: perioada migraţiei şi când se
sălbatice. constată existenţa unor factori de risc.
Supravegherea păsărilor salbatice de apa,
migratoare în special din speciile ţinta cu risc
mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele
apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa
unde au fost descoperite păsări moarte, conform
prevederilor Părţii 2 din Anexa II la Decizia
2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010
privind punerea în aplicare de către statele
membre a unor programe de supraveghere a
gripei aviare la păsările de curte şi la păsările
sălbatice.

Colaborarea autorităţile sanitar - veterinare

competente teritorial cu inspectoratele teritoriale
de regim silvic şi de vânătoare, cu asociaţiile
vânătorilor şi pescarilor sportivi din România şi
cu Asociaţia Ornitologică Română, în scopul
culegerii de date referitoare la speciile de păsări
sălbatice existente pe teritoriul României şi la
starea de sănătate a acestora.

Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice din
exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt
situate în zone cu risc crescut sau nu deţin
condiţii severe de biosecuritate.
Păsări domestice din exploataţiile noncomerciale,
situate în zone cu risc crescut.
Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa
II la Decizia 2010/367/UE.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit
deţine responsabilitatea recoltării, ambalării,
etichetării şi expedierii probelor la DSVSA sub
controlul şi responsabilitatea medicului veterinar
oficial.
Perioada execuţiei: pe toată durata unui an
calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia
Europeană în sistem on-line.

Pentru păsări domestice:

1. examene serologice - RIHA H5/H7;
141

3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1 2
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de
găini de reproducţie sunt incluse în program.
2. Un efectiv de găini de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau
în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în
acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S.
Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
2. examene virusologice – teste de biologie
moleculara, izolare de virus, tipizare, secvenţiere,
analize filogenetice.
Pentru păsări sălbatice:
1. eşantionare;
2. examene de laborator virusologice - teste de
biologie moleculară, izolare de virus, tipizare,
secvenţiere, analize filogenetice.
La păsările domestice, gripa aviară se
suspicionează la obţinerea de rezultate pozitive
la examenul serologic şi se confirmă prin
examene virusologice.
La păsările sălbatice, gripa aviară se
suspicionează prin teste de biologie moleculară
şi se confirmă prin teste de izolare de virus.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Cadrul legal: 1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al se efectuează în conformitate cu amendamentul
Parlamentului European şi al Consiliului din 17 1 al standardului EN/ISO 6579-
noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
alimentară; de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
din 10 martie 2010 de punere în aplicare a fecale de animale şi în probele de mediu din
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al etapa de producţie primară.”
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce 2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei şi praf recoltate în cadrul Programului naţional
anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele de control a salmonelozelor zoonotice la găinile
reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; de reproducţie din România pentru anul 2011 se
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei testează numai în cadrul LSVSA agreate de
din 1 august 2006 de punere în aplicare a către LNR pentru Salmoneloze animale din
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al cadrul IDSA.
142
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării acesteia.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programului naţional de control al
salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop.
Parlamentului European şi al Consiliului privind 3. Probele oficiale pentru testarea prezentei
cerinţele în vederea utilizării de metode de control agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
specifice în cadrul programelor naţionale de al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
control al salmonelei la păsările de curte; Programului Naţional de Control a
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei salmonelozelor zoonotice la găinile de
din 18 martie 2009 de modificare a reproducţie din România pentru anul 2011 se
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se
Parlamentului European şi al Consiliului şi a realizează controlul substanţelor antimicrobiene
Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce – antibiotice şi sulfamide.
priveţte controlul şi testarea salmonelei în 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus exploataţiile incluse în program este permisă
şi de curcani; numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
modificările şi completările ulterioare; 5. Lunar se efectuează raportarea probelor
6. Prevederile Programului naţional de control al prelevate în cadrul Programului naţional de
salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie control al salmonelozelor zonotice la găinile de
din România pentru anul 2011 aprobat prin reproducţie din România pentru anul 2011
Decizia 2010/712/UE. (probele de autocontrol şi probe oficiale) de
către responsabilul din cadrul DSVSA la
Notificarea suspiciunii/confirmării se face în Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul
conformitate cu prevederile Ordinului ANSVSA.
Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.
Categorii de testat şi frecvenţa:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pentru
fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre,
potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret – fiecare efectiv din exploataţie (hală
populată):
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările
să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea
de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată).
c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare
efectiv(hală populată):
1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de
143

B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului Naţional de Control
al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop
cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală
populată);
2. la sol:
i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală
populată), sau
ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală
populată) sau
iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete din fiecare efectiv (hală populată).
a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale
populate) din exploataţie:
1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4
săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de
la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;
2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul
perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni
înainte de terminarea ciclului de producţie;
3. o prelevare oficială de rutină în cursul
producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat
de cele 2 prelevări anterioare.
Se prelevează următoarele categorii de probe:
i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de
cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală
populată);
ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“), din fiecare efectiv
(hală populată), sau cel puţin o pereche de
încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf
din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2
probe compuse de materii fecale proaspete din
fiecare efectiv (hală populată).
b) Prelevarea oficială pentru confirmare:
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
confirmare se prelevează şi probe suplimentare
pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni
sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
144

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini
de reproducţie incluse în cadrul Programului
naţional de control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de găini de reproducţie din România
pentru anul 2011 este opţională şi se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA, care are obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
4. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1 2
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350
găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă
destinate consumului uman vor fi incluse în
program.
2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat
grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce
împart aceeaşi unitate de producţie, sunt
2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie
din România pentru anul 2011.
3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă
acţiunile de decontaminare, după care se
recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Cadrul legal: 1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; se efectuează în conformitate cu amendamentul
2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al Comisiei 1 al standardului EN/ISO 6579-
din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
Parlamentului European şi al Consiliului cu privire de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
145
adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă
de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui
DSVSA.
5. Programarea caledaristică a recoltării de probe
din cadrul controlului realizat de către operatorul
economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie
şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite
DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.
prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela la etapa de producţie primară.”
găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de 2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005; şi praf recoltate în cadrul Programul naţional de
3. Regulamentul Parlamentului European şi al control al salmonelozelor zoonotice la găinile
Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a ouătoare din România pentru anul 2011 se
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei testează numai în cadrul LSVSA agreate de
2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din
cadrul IDSA.
provenite din efectivele de găini ouătoare infectate
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
cu Salmonella, cu modificările şi completările
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
ulterioare;
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
4. Prevederile Programul naţional de control al Programul naţional de control al salmonelozelor
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din zoonotice la găinile ouătoare din România
România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA
2010/712/UE; în cadrul cărora se realizează controlul
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
modificările şi completările ulterioare. sulfamide.
4. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în efective de găini ouătoare ce produc ouă
conformitate cu prevederile Ordinului destinate consumului uman se face în
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu conformitate cu prevederile Regulamentului
modificările şi completările ulterioare (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23
octombrie 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi a
Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte
introducerea pe piaţă a ouălor provenind din
efective de găini ouătoare infectate cu
Salmonella.
5. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011
(probele de autocontrol şi probele oficiale) de
către responsabilul din cadrul DSVSA la DGSV
din cadrul ANSVSA.
146
A.Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de
personal instruit în acest scop
Se recoltează probe din toate efectivele (hale
populate), astfel:
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare
500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit
prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 2160/2003;
b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca
păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în
unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale
populate) ;
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată);
c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din
fiecare efectiv (hală populată):
1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de
cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală
populată);
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“).
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) în toate efectivele (halele populate) o dată pe an;
b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a
unui efectiv nou ce a fost introdus într-o
hală/adăpost în care efectivul anterior a fost
depistat pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau
Salmonella typhimurium;
c) când se suspectează o infecţie cu S.enteritidis
sau S.typhimurium, ca rezultat al investigaţiei
epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie
alimentară;
d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în
care se confirmă în urma controlului oficial sau în
urma autocontrolului prezenţa Salmonellei
enteritidis sau a Salmonellei typhimurium într-unul
dintre efectivele din exploataţie;
e) în cazul în care autoritatea competentă
consideră necesar.
În cadrul controlului oficial se recoltează:
1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale
147
 proaspete plus cel puţin o probă compusă de
materii proaspete în funcţie de mărimea
efectivului, sau
2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică
folosinţă (tampoane “şosete“), plus cel puţin o
pereche de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane şosete) în funcţie de mărimea
efectivului.
DSVSA poate decide înlocuirea unei probe
compuse de materii fecale proaspete sau a unei
perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului
oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin
100g.
Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută
la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care
atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din
România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare,
se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care
se vor recolta încă o dată teste oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării.
Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini
ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la găinile
ouătoare din România pentru anul 2011 este
148
opţională şi se face în conformitate cu prevederile
art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA, care are obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.
5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011
SUPRAVEGHERE
1 2
1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne
(broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din
specia Gallus gallus vor fi incluse în program.
2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de
producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu - aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
Typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării acesteia.
PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE
3
Cadrul legal: 1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; se efectuează în conformitate cu amendamentul
2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei 1 al standardului EN/ISO 6579-
din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 alşi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea cede detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
priveşte obiectivul comunitar de diminuare a 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella fecale de animale şi în probele de mediu din
Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a etapa de producţie primară.”
Regulamentului (CE) nr. 1091/2005; 2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu Programul naţional de control al salmonelozelor
modificările şi completările ulterioare; zoonotice în efectivele de broileri din România
5. Programul naţional de control al salmonelozelor pentru anul 2011 se testează numai în cadrul
zoonotice în efectivele de broileri din România LSVSA agreate de către LNR pentru
pentru anul 2011, aprobat prin Decizia Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.
2010/712/UE. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
conformitate cu prevederile Ordinului Programul naţional de control al salmonelozelor
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu zoonotice în efectivele de broileri din România
modificările şi completările ulterioare. pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA
în cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
149

A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri
din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai
de personal instruit în acest scop
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de broileri din România pentru anul
2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale)
de către responsabilul din cadrul DSVSA la
Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul
ANSVSA.
Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie
(hală populată) va fi testat într-un interval de 3
săptămâni înainte de începerea depopulării şi
expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de
carne să poată fi expediaţi către abator, este
obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să
se completeze documentele care furnizează
informaţiile privind lanţul alimentar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de
unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv (hală populată).
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne
din cel puţin 10% din exploataţii;
b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în
care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv
pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la
controlul realizat la iniţiativa operatorului
(autocontrol);
c) din toate efectivele nou introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de
unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare
efectiv (hală populată).
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la
150
 lit. b) se verifică documentele relevante care atestă
că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei
lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr.
2160/2003 şi prevederile Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în efectivele
de broileri din România pentru anul 2011.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.

6. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011

6.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu
efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel
puţin 500 de curcani pentru îngrăşat.
2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este
reprezentat de grup sau mai multe grupuri de
curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate
de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
Cadrul legal:
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei
din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 2160/2003
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce
priveşte obiectivul comunitar de diminuare a
prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella
Typhimurium la curcani;
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;
4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
151
3
1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
se efectuează în conformitate cu amendamentul
1 al standardului EN/ISO 6579-
2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
al
şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
fecale de animale şi în probele de mediu din
etapa de producţie primară.”
2. Probele de încălţăminte de unică folosinţă
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui
DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supus
aprobării din partea acestuia.
A. Controlul realizat de către operatorul
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programul naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani
pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programul naţional de control al
5. Prevederile Programul naţional de control al (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani Programului Naţional de Control a
din România pentru anul 2011 aprobat prin salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
Decizia 2010/712/UE. îngrăşat se testează numai în cadrul LSVSA
Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în agreate de către LNR pentru Salmoneloze
conformitate cu prevederile Ordinului zoonotice din cadrul IDSA.
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
modificările şi completările ulterioare. agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice în efectivele de
curcani pentru îngăşat se testează în cadrul
LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programul naţional de
control al salmonelozelor zoonotice în
efectivele de curcani pentru îngăşat (probele de
autocontrol şi probele oficiale) de către
responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia
Generală Sanitară Veterinară din cadrul
ANSVSA.
Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din
exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-
un interval de 3 săptămâni înainte de începerea
depopulării şi expedierii păsărilor către abator.
Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi
expediaţi către abator, este obligatoriu să se
cunoască rezultatul testării şi să se completeze
documentele care furnizează informaţiile privind
lanţul alimentar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane
“şosete“) pentru fiecare efectiv.
Prelevarea oficială de probe de realizează:
a) anual din cel puţin 10% din exploataţii;
152
salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în
pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv
instruit în acest scop. pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la
controlul realizat la iniţiativa operatorului
(autocontrol);
c) din toate efectivele noi introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
d) ori de câte ori este necesar.
Probele recoltate constau în 2 perechi de
încălţăminte de unică folosinţă (tampoane
“şosete“) pentru fiecare efectiv.
În cazul prelevării de probe oficiale în
conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează
probe pentru testarea prezenţei agenţilor
antimicrobieni sau a efectului inhibitor al
proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci
păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.
Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la
lit. b) se verifică documentele relevante care atestă
că păsărilor nu li s-au administrat agenţi
antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru
testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a
efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru
îngrăşat.
După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.

153
6.2. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2
1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de
curcani de reproducţie sunt incluse în program.
2. Un efectiv de curcani de reproducţie este
reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de
curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate
de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer
sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate
în acelaşi scop.
3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.
Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S.
typhimurium.
4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor
incluse în program este disponibilă la nivelul
fiecărei DSVSA.
5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a
recoltării de probe din cadrul controlului realizat
de către operatorul economic (autocontrol) pentru
fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din
exploataţie se trimite DSVSA şi este supusNotificarea suspiciunii/ confirmării se face în salmonelozelor zoonotice la curcanii de
aprobării din partea acestuia. conformitate
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu cadrul cărora se realizează controlul
modificările şi completările ulterioare
A. Controlul realizat de către operatorul Categorii de testat şi frecvenţa:
3
Cadrul legal: 1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp.
1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;se efectuează în conformitate cu amendamentul
2. Regulamentul Parlamentului European şi al
1 al standardului EN/ISO 6579-
Consiliului nr. 584/2008; 2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor
3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală
4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al
de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul
Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a
1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în
Regulamentului (CE) nr. fecale de animale şi în probele de mediu din
2160/2003 al
Parlamentului European şi al Consiliului şi a
etapa de producţie primară.”
Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce
2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete
priveşte controlul şi testarea Salmonellei în
şi praf recoltate în cadrul Programului naţional
efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus
de control al salmonelozelor zoonotice la
şi de curcani; curcanii de reproducţie se testează numai în
5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu
cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru
modificările şi completările ulterioare;
Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA.
6. Prevederile Programului naţional de control al
3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor
reproducţie, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.
al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul
Programului naţional de control al
cu prevederile Ordinului reproducţie se testează în cadrul LSVSA în
substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi
sulfamide.
4. Utilizarea produselor antimicrobiene în
exploataţiile incluse în program este permisă
numai cu respectarea prevederilor art. 2 al
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
5. Lunar se efectuează raportarea probelor
prelevate în cadrul Programului naţional de
control al salmonelozelor zoonotice la curcanii
de reproducţie (probele de autocontrol şi probe
oficiale) de către responsabilul din cadrul
DSVSA la Direcţia Generală Sanitară
Veterinară din cadrul ANSVSA.

154
economic (autocontrol) - probele recoltate în
cadrul Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
B. Programul de control oficial - probele
recoltate în cadrul Programului naţional de control
al salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie sunt recoltate numai de personal
instruit în acest scop.
a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare
500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;
b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate
efectivele (hale populate) din exploataţie:
1. la 4 săptămâni;
2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările
să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea
de ouat.
Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane
şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din
fiecare efectiv (hală populată).
c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate
efectivele (hale populate):
1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală
populată), sau
3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv
(hală populată).
Prelevarea oficială de probe de realizează prin:
A. Control oficial de rutină în toate efectivele din
exploataţie:
1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate)
din toate exploataţiile de curcani de reproducţie
adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de
săptămâni;
2. din toate efectivele noi introduse într-o
exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau
Salmonella typhimurium a fost depistată într-un
efectiv anterior;
3. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie
de elită, străbunici şi bunici;
4. ori de câte ori este necesar.
Se recoltează următoarele probe:
a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă
(tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale
populate), sau
155
 b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică
folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală
populată), sau
c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale
proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv
(hală populată).
B. Prelevarea oficială pentru confirmare
1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru
confirmare se prelevează şi probe suplimentare
pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni
sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene
compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate
efectivele din exploataţie.
2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de
Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C
din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003
şi prevederile Programului naţional de control al
salmonelozelor zoonotice la curcanii de
reproducţie.
3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv,
este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de
verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în
care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei
decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor
repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor
recolta încă o dată teste oficiale de verificare a
eficienţei decontaminării.
Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani
de reproducţie incluse în cadrul Programului
naţional de control al salmonelozelor zoonotice la
curcanii de reproducţie este opţională şi se face în
conformitate cu prevederile art. 3 din
Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.
Această acţiune se realizează numai la solicitarea
scrisă a proprietarului/administratorului, cu
aprobarea DSVSA care au obligativitatea
înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare
Veterinare din cadrul ANSVSA.

156
7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3
Supraveghere pasivă 1.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a Fermieri şi muncitori implicaţi
documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc zilnic în relaţia cu animalele,
transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii medicii veterinari de liberă
Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie practică care trebuie, conform
2. Examen clinic pasiv. legii, să raporteze orice caz de
îmbolnăvire.
Supraveghere activă 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice 1. Medicii veterinari oficiali din
existente pe teritoriul României: cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă
a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă; practică împuterniciţi.
b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului 2. Acţiunile de inspecţie
intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe planificată vor fi efectuate,
durata perioadei de aşteptare; certificate şi cuantificate de către
c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, medici veterinari oficiali conform
rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului instrucţiunilor prevăzute în
intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia legislaţia în vigoare.
abatorizare; 3. Examenele serologice de
d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte supraveghere, se efectuează la
acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi LSVSA desemnate şi/sau LNR
completările ulterioare. din cadrul IDSA. Testele de
seroneutralizare se efectuează la
LNR din cadrul IDSA
4. Examenele PCR şi virusologice
se efectuează la LNR din cadrul
IDSA, iar probele pentru
confirmarea serotipului viral se
trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referinţă pentru
bluetongue şi/sau la alte
laboratoare internaţionale de
referinţă.
5. Examenele de identificare a
genului şi speciei vectorilor
culicoizi se efectuează la LSVSA

157
 desemnate; probele pentru
confirmarea speciilor de vectori
se trimit de IDSA cu aprobarea
ANSVSA, la Laboratorul
Comunitar de Referinţă pentru
bluetongue şi/sau la alte
laboratoare internaţionale de
referinţă.

2. Supravegherea serologică: 6. Localităţile şi efectivele ţintă,

A. În perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate sunt stabilite de DSVSA de
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru comun acord cu LNR din cadrul
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura IDSA.
depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenta de 95%. 7. Probele de ser pentru
B. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de supravegherea serologică şi
restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, probele de sânge prelevate pe
ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, EDTA pentru detecţia genomului
supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene viral bluetongue prin PCR se
seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată transportă la laborator în decurs
exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de maximum 48 ore de la
de 2% şi o confidenţă de 95%. prelevare. Din momentul
C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare: prelevării şi până la recepţia
Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului probelor în laborator, acestea se
intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate menţin permanent la tempertaura
rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de de refrigerare (+4 - +8o C).
aşteptare.

3. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge

prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din
mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural),
care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007
referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a
Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea,
supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind
deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu
amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse
restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program
de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului
2010 sau vor ieşi în cursul anului 2011.
158
 4. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de
izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele
epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii
serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către
suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.
5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a
rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate
datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite
bluetongue
6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte 8. Punctele de recoltare a
din genul Culicoides: vectorilor, sunt stabilite de către
a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate DSVSA de comun acord cu LNR
cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru din IDSA şi, atunci când este
anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. necesar, cu grupul de experţi
b) în situaţia apariţiei bluetongue în ţările vecine, a extinderii zonelor pentru bluetongue, constituit de
de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, a depistării unor ANSVSA.
specii noi de vectori competenţi şi în alte situaţii de risc major pentru 9. Înregistrarea coordonatelor de
bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, latitudine, longitudine şi
pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – altitudine pentru fiecare punct de
octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc. colectare a vectorilor se face cu
mijloace GPS.

8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011

8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină

SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3 4

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare 1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA 1. Proprietarii şi
Semnalarea tuturor conform prevederilor Regulamentului privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum deţinătorii de bovine au
animalelor bănuite de a fi (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele obligaţia anunţării
medicilor veterinari de
infectate cu o formă de ESB European şi al Consiliului din 22 mai suspecte de ESB, în condiţii de linişte epidemiologică. liberă practică
şi atunci când prezenţa unei 2001 de stabilire a unor reglementări 2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se împuterniciţi şi a
forme de ESB nu poate fi pentru prevenirea, controlul şi transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST) medicilor veterinari
exclusă printr-o examinare eradicarea anumitor forme pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform oficiali din cadrul
clinică, efectuarea pe transmisibile de encefalopatie prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu DSVSA cu privire la
oricare semne clinice
animalele respective a unor spongiformă, cu amendamentele amendamentele ulterioare. nervoase.
159
teste de depistare în ulterioare.
laborator; 2. Supraveghere clinică în caz de
suspiciune sau de confirmare a bolii.
II. Supraveghere activă
Efectuarea de teste de
depistare pe animalele care
nu au fost semnalate ca
fiind bănuite de a fi
infectate cu o formă de
EST, precum animalele
sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
momentul inspecţiilor ante-
mortem, animalele găsite
moarte, animalele sănătoase
sacrificate şi animalele
sacrificate în legătură cu un
caz de EST, în special
pentru a determina evoluţia
şi prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul României
sau într-unul din judeţele
acesteia.
1. Supraveghere prin examene de
laborator.
2. Supraveghere şi/sau monitorizare
conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
2. Medicii veterinari
oficiali din cadrul
DSVSA şi/sau medicii
veterinari de liberă
practică împuterniciţi
prelevează capul
animalelor moarte,
sacrificate, ucise în scop
de diagnostic, suspecte de
ESB şi transmit probele la
LNR pentru EST din
cadrul IDSA în vederea
efectuării testelor
specifice de laborator.
1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în 1. Medici veterinari
condiţii de linişte epidemiologică. oficiali din cadrul
2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, DSVSA.
nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al
acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod
corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară 2. Medicii veterinari
Veterinară din cadrul ANSVSA, situaţia privind numărul epidemiologi din cadrul
testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă de DSVSA, nominalizaţi
testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor prin decizie a directorului
rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare a ESB. executiv al acesteia,
3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin: pentru controlul ESB.
a) tehnica de prelevare a creierului integral;
b) tehnica foramen magnum se efectuează conform 3. Medicul veterinar de
instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele liberă practică
autorizate sau în sălile de necropsie din incinta împuternicit şi/sau
laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de
probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, medicul veterinar oficial.
unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care
recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea 4. Recoltarea probelor de
măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale creier se realizează cu
la om. truse de unică folosinţă în
4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE) baza procedurilor stabilite
nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de
creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 conform legii, numai de
luni, sacrificate în regim de urgenţă, cu semne clinice la medicii veterinari
inspecţia antemortem, precum şi probele de creier abilitaţi.
provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 5. Examinarea probelor se
30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se realizează la LSVSA
prelevează prin tehnica foramen magnum numai în
abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine. şi/sau după caz, la LNR
din cadrul IDSA.
160
5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din
mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice
nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în
întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB,
inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii
complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză,
precum şi pentru alte boli, după caz.
6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de
vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân
suspecte de ESB, precum şi de la toate bovinele în vârstă
de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de
eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul
nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor
de laborator speciale pentru ESB.
7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate
pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai
curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe,
conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru
ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei
naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA
ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din
cadrul IDSA.
9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza
prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de
diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. De la animalele moarte, precum si de la animalele
sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse
exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test
rapid, conform punctului 9 de mai sus şi histologic,
conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de
colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz,
conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat
histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la
LNR-EST.
11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi
din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de
exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se actualizează
zilnic de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.

161
Monitorizarea şi eradicarea se
realizează în conformitate cu
Programul pentru eradicarea şi
monitorizarea encefalopatiilor
spongiforme transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII 1. Până în momentul în care prin examenul de laborator 1. Medic veterinar oficial
se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul din cadrul DSVSA
animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi
investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum
şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor
cosmetice şi a medicamentelor;
Se examinează ante- şi post-mortem. 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii Confirmarea
se realizează conform prevederilor Ordinului diagnosticului se
preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi efectuează în
completările ulterioare. exclusivitate la LNR -
Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se EST din IDSA
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare.
II. CARNE şi ORGANE Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare 1. Medic veterinar oficial
Examinarea carcaselor se efectuează lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, din cadrul DSVSA.
în unităţi de tăiere autorizate/aprobate probe pentru depistarea materialului de risc specific, 2. Examinare la LSVSA
sanitar-veterinar, de către medici SNC, în carne. şi/sau, după caz, la LNR
veterinari oficiali. din cadrul IDSA.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu
modificările şi completările ulterioare.

162
 8.2. Scrapia la ovine si caprine

SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3 4
I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau 1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, 1. Proprietarii şi deţinătorii
Semnalarea tuturor monitorizare conform privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de de ovine şi caprine au
animalelor bănuite de a fi Regulamentului (CE) nr. scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la obligaţia anunţării medicilor
infectate cu o formă de EST 999/2001, cu amendamentele ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de linişte veterinari de liberă practică
şi, atunci când prezenţa unei ulterioare. epidemiologică. împuterniciţi şi/sau a
forme de EST nu poate fi medicilor veterinari oficiali
exclusă printr-o examinare 2. Supraveghere clinică în caz 2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de din cadrul DSVSA asupra
clinică, efectuarea pe de suspiciune sau de scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi oricărei suspiciuni de
animalele respective a unor confirmare a bolii. supuse examinarilor specifice, conform prevederilor scrapie - semne clinice
teste de depistare în laborator. Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele nervoase ce nu pot fi
ulterioare. atribuite, pe baza
anamnezei şi a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă.

2. Medicii veterinari de
liberă practică împuterniciţi
şi/sau medicii veterinari
oficiali din cadrul DSVSA
prelevează capul animalelor
moarte sacrificate sau ucise
în scop de diagnostic,
suspecte de scrapie şi
transmit probele la LNR
pentru EST din cadrul IDSA
în vederea efectuării testelor
specifice de laborator
II. Supraveghere activă 1. Supraveghere prin 1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special 1. Medicul veterinar de
Efectuarea de teste de examene de laborator. amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de liberă practică împuternicit
depistare pe animalele care 2. Supraveghere şi/sau necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate şi/sau medicul veterinar
prelevării de probe din incinta Unităţilor de procesare
nu au fost semnalate ca fiind monitorizare conform categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerareoficial.
bănuite de a fi infectate cu o prevederilor Regulamentului care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea
formă de EST, precum (CE) nr. 999/2001, cu măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la 2. Recoltarea probelor de
animalele sacrificate de amendamentele ulterioare. om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să creier se realizează cu truse
urgenţă, animalele care 3. Genotiparea ovinelor se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte de unică folosinţă în baza
163
prezintă semne de boală în
momentul inspecţiilor ante-
mortem, animalele găsite
moarte, animalele sănătoase
sacrificate şi animalele
sacrificate în legătură cu un
caz de EST, în special pentru
a determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de EST
pe teritoriul unei ţări sau într-
una din regiunile acesteia.
conform prevederilor originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte procedurilor stabilite
Regulamentului caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative conform legii, numai de
Parlamentului European şi al pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în medicii veterinari instruiţi în
aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil.
Consiliului nr. 999/2001/CE, 2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi acest sens.
cu amendamentele ulterioare, caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă,: 3. Examinarea probelor se
şi ale Ordinului preşedintelui a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman; realizează la LSVSA şi/sau,
ANSVSA nr. 133/2005 b) animale nesacrificate pentru consum uman; după caz, la LNR din cadrul
privind aprobarea Normei c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru IDSA.
sanitare veterinare care distrugere,
stabileşte cerinţele minime conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din
pentru studiul genotipurilor anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu
de proteine prionice la rasele amendamentele ulterioare.
de ovine. 3. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni, din
4. Efectuarea testelor grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu excepţia ovinelor
moleculare discriminatorii şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”
conform prevederilor înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se prelevează
Regulamentul (CE) nr. obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi cerebral, cortex
999/2001, cu amendamentele cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală si
ulterioare. limfonoduri retrofaringiene.
4. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă
“suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15 zile de
observaţie clinică rămân suspecte de EST, precum şi de la
toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau
ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi
se trimite capul nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării
examenelor de laborator speciale pentru EST.
5. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de
monitorizare, să se prelevează probe de creier provenite de la
ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate
exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste
100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate
niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani
consecutivi de eşantionare.
6.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiţi
prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST,
centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia
Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situaţia privind
numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele
existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup
164
ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele
testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia
Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei.
7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR-
EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia
în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din
Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la
Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
9. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A,
Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare.
10. Genotiparea, in vederea cresterii rezistentei genetice a
ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie proveniti
din judete unde au fost confirmate focare de scrapie.
11. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la
ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi
ovinele vii.
12. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe
EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor
de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Genotiparea se
realizează de către structura competentă din cadrul IDSA.
13.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
14. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la
ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei naţionale de
laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA,
coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA.
15. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele
precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi
vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr.
999/2001, cu amendamentele ulterioare.
16. De la animalele moarte precum si de la animalele
sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii,
165

INSPECŢIA ANIMALELOR
ABATORIZATE
I. ANIMALE VII
Se examinează ante şi post-
mortem.
II. CARNE şi ORGANE
Examinarea carcaselor se
efectuează în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali.
probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform
punctului 13 de mai sus şi histologic, conform procedurii
specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA,
Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-
EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv
şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul
IDSA.
17. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suselor
responsabile de infectiile prionice, se efectuează în
exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.
18.Până în momentul în care prin examenul de laborator se va
stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor
care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie
nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea
produselor alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor;
19. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene
şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de
exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de
specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.
1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se Medic veterinar oficial din
realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui cadrul DSVSA.
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se
prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.
3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele
ulterioare.
1. Medic veterinar oficial
din cadrul DSVSA.
2. Examinare la LSVSA
şi/sau după caz, la LNR din
cadrul IDSA.
166
 Monitorizarea şi eradicarea se
realizează în conformitate cu
Programul pentru eradicarea
şi monitorizarea
encefalopatiilor spongiforme
transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.
Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile
Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările
şi completările ulterioare.

8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3 4

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de Orice persoană care
Semnalarea tuturor monitorizare conform BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, observă semne nervoase la
animalelor bănuite de a fi Regulamentului (CE) nr. pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform cervidee are obligaţia
infectate cu o formă de 999/2001, prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu anunţării medicilor
EST şi, atunci când cu amendamentele ulterioare amendamentele ulterioare veterinari oficiali din
prezenţa unei forme de 2. Supraveghere clinică în caz cadrul DSVSA asupra
EST nu poate fi exclusă de suspiciune sau de oricărei suspiciuni de
printr-o examinare clinică, confirmare a bolii. BCCC - semne clinice
efectuarea pe animalele nervoase ce nu pot fi
respective a unor teste de atribuite, pe baza
depistare în laborator. anamnezei şi a examenului
clinic, altor boli cu
simptomatologie nervoasă
II. Supraveghere activă 1. Supraveghere prin 1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special 1. Medicul veterinar oficial
Efectuarea de teste de examene de laborator amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din cadrul DSVSA.
depistare pe animalele 2. Supraveghere şi/sau din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de 2. Recoltarea probelor de
care nu au fost semnalate monitorizare conform vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii creier se realizează cu truse
ca fiind bănuite de a fi prevederilor Regulamentului unor boli infecţioase de la animale la om; de unică folosinţă în baza
infectate cu o formă de (CE) nr. 999/2001, cu 2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în procedurilor stabilite
EST, precum animalele amendamentele ulterioare, vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă: conform legii, numai de
167
sacrificate de urgenţă,
animalele care prezintă
semne de boală în
momentul inspecţiilor
ante-mortem, animalele
găsite moarte, animalele
sănătoase sacrificate şi
animalele sacrificate în
legătură cu un caz de EST,
în special pentru a
determina evoluţia şi
prevalenţa formelor de
EST pe teritoriul unei ţări
sau într-una din regiunile
acesteia.
pentru bovidee, cervidee şi a) cervidee sănătoase vânate medicii veterinari instruiţi
alte rumegătoare aflate în b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare în acest sens.
mediu silvatic sau în c) cervidee prezentând semne clinice de boală 3. Examinarea probelor se
captivitate. d) cervidee rănite sau ucise pe şosele realizează la LSVSA,
e) cervidee moarte/ucise, şi/sau după caz, la LNR
conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din din cadrul IDSA.
19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice
caşectizante a cervidelor.
3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru
cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de
Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate
genetic din cadrul IDSA.
4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se
efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje
etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în
vigoare.
5. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la,
cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se
realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de
morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA, coordonate
tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme
Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA.
6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele
precizate de LNR - EST din IDSA în baza prevederilor
Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi
vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr.
999/2001,cu amendamentele ulterioare.
7. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la
LNR - EST din cadrul IDSA.
8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va
stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor
care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC
nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea
produselor alimentare, a produselor cosmetice şi
medicamentelor.
168
 INSPECŢIA 1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se Medic veterinar oficial din
ANIMALELOR realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui cadrul DSVSA.
ABATORIZATE ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările
ulterioare.
I. ANIMALE VII 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se
Se examinează ante şi post- prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu
mortem. amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE)
nr.1069/2009.
II. CARNE şi ORGANE 1. Medic veterinar oficial
Examinarea carcaselor se din cadrul DSVSA.
efectuează în unităţi de tăiere 2. Examinare la LSVSA
autorizate sanitar-veterinar, şi/sau după caz, la LNR
de către medici veterinari din cadrul IDSA.
oficiali.
Monitorizarea şi eradicarea
se realizează în conformitate
cu Programul pentru
eradicarea şi monitorizarea
encefalopatiilor spongiforme
transmisibile pentru anul
2011, aprobat prin Decizia
2010/712/UE.

9. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2
Vaccinarea antirabică cu momeli
vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin
distribuire aeriană şi manuală pe întregul
teritoriu al României.
Vaccinurile antirabice vii folosite pentru
vaccinarea orală a vulpilor trebuie să
îndeplinească cerinţele Farmacopeei
Europene şi recomandările Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii în privinţa
3
Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, de primăvară şi Vaccinarea orală a vulpilor se
de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul şi/sau face prin distribuirea momelilor
elicopterul, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km2, evitându- vaccinale cu ajutorul avioanelor
se teritoriul localităţilor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste sau elicopterelor, pe suprafeţe
zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, întinse sau în zonele greu
distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, prin accesibile, iar in jurul
depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină. localităţilor, manual, prin
Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze gestionarii fondurilor de
vaccinale/campanie/km2 . vânătoare, cu asistenţă din

169
eficacităţii şi siguranţei în utilizarea partea medicilor veterinari
acestora. oficiali.

Supraveghere activă: se vor preleva probe Grupa de animale ţintă: 1. Personalul fondurilor de
de la vulpile găsite moarte sau împuşcate. vulpi din mediul silvatic. vânătoare instruit în cadrul
Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează, DSVSA, medicul veterinar
transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui oficial al DSVSA şi medicul
ANSVSA nr. 25/2008. veterinar de liberă practică,
1. Supravegherea virusologică: după caz.
Testul de imunofluorescenţă directă (IFD)
În privinţa supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele 2. Examenele virusologice de
suspecte în urma examinării clinice şi de la cele găsite moarte. supraveghere, se efectuează la
Incidenţa virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km², prioritate LSVSA desemnate şi/sau LNR
vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament din cadrul IDSA.
de animal turbat.
2. Supravegherea serologică: 3. Testele ELISA şi Testele
Test imunoenzimatic (ELISA), care permite determinarea cantitativă a pentru depistarea markerului
anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. tetraciclină se efectuează la
Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte probe LNR din cadrul IDSA.
pentru testarea nivelului de anticorpi.
Testul pentru depistarea markerului tetraciclină:
Controlul eficacităţii vaccinării se realizează prin depistarea prezenţei
biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin
examinarea oaselor şi dinţilor (mandibulei) vulpilor împuşcate, la
microscop în lumină ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei
are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de
către speciile ţintă (vulpi), cât şi în identificarea cauzelor de eşec a
vaccinării.
La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi efectuată
vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienţei vaccinării, pentru
aceasta vor fi împuşcate 4 vulpi/100 km2 .
De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea nivelului de
anticorpi (ELISA), precum şi pentru detectarea biomarkerului
tetraciclinei.

170
 CAPITOLUL III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. Boala Strategia şi conduita de

crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele,
leporidele
Bovinele, ovinele,
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea
caprinele, porcinele şi
1. Capitolul I din prezentele Norme metodologice
leporidele se supun
inspecţiei ante - mortem în
II. CARNE şi ORGANE
unităţi de tăiere autorizate
Se recoltează organe în următoarele cazuri:
sanitar - veterinar, de către
a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la
medici veterinari oficiali
testele pentru brucella;
sau de către personalul
b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase
auxiliar oficial.
cu leziuni suspecte de bruceloză.
II. CARNE şi ORGANE III. MĂSURI
Inspecţia post - mortem a 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
carcaselor se efectuează în neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care
BRUCELOZA* există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să
unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate
medici veterinari oficiali precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
sau de către personalul celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în
auxiliar oficial. abator.
2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a
permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie
declarată improprie pentru consumul uman.
3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la
care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de
depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul
uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o
leziune de acest tip.
III. LAPTE Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă
la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru
consum uman.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.
CAMPILOBACTERIOZA*
Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea
Bovinele, ovinele, porcinele
171
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
şi păsările se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
Precizări tehnice***
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE
Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau
fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în
cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.

II. CARNE
1. Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
2. unităţi de tăiere autorizate
sanitar - veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
2. Recoltarea de probe de
carne de pasăre (carne
tranşată/ porţionată, cu sau
fără piele, cu sau fără os),
de către medici veterinari
oficiali, din reţeaua de
desfacere cu amănuntul,
pentru testarea
Campylobacter spp.,
conform programului
specific elaborat de
ANSVSA.
III. MĂSURI
Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat
prezenţa de specii de Campylobacter termofile.
1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi
consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare.
2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute
în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de
către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea
infecţiei în ferme.
3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în
toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte,
moluşte;
b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine,
ovine şi porcine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a
alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie
publică.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter
coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine,
porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa
antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un
risc pentru sănătatea publică.
Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi
colecţie.

I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII

ECHINOCOCOZA*
A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
Animalele din speciile
172
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
(HIDATIDOZA) receptive tăiate pentru II. CARNE ŞI ORGANE
consum uman se supun Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine,
inspecţiei ante - mortem în caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.
unităţi de tăiere autorizate III. MĂSURI GENERALE
sanitar-veterinar, de către Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme.
medici veterinari oficiali IV. MĂSURI SPECIFICE
3. sau de către personalul Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:
auxiliar oficial. a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară
improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în
II. CARNE ŞI ORGANE
condiţii de siguranţă;
Inspecţia post - mortem a b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către
carcaselor se efectuează în medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul
unităţi de tăiere autorizate abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de
sanitar-veterinar, de către laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen
medici veterinari oficiali parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul
sau de către personalul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA
auxiliar oficial. pentru identificarea speciei.
c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;
d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în
alimentaţia carnivorelor.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele
Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
Bovinele, ovinele, caprinele
prezentele Norme metodologice.
şi porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
II.a. CARNE ŞI ORGANE
unităţi de tăiere autorizate
În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os
sanitar-veterinar, de către
4. lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii
medici veterinari oficiali
uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la
sau de către personalul
frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore.
LISTERIOZA* auxiliar oficial.
II. CARNE, PRODUSE II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI
DIN CARNE, PRODUSE PRODUSE DIN PESCUIT:
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
LACTATE, PEŞTE ŞI cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la IISPV.
PRODUSE DIN III. MĂSURI
PESCUIT 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu
prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în
1.Inspecţia post - mortem se produse supuse tratamentului termic.
efectuează în unităţi de 2. În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din
tăiere autorizate sanitar- carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag
veterinar, de către medici din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi
veterinari oficiali sau de se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului (CE)
nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.
173
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
către personalul auxiliar 3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine
oficial. animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.
4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
2. Recoltarea probelor de monitorizare/recoltare de probe:
către medici veterinari a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului
oficiali şi efectuarea HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;
examenelor în LSVSA şi în b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
IISPV. toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special
contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate
pentru consum, cu termen lung de valabilitate;
c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la
temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din
carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau
peşte ambalate sub vid);
d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în
contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de
autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte,
peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare,
unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de
procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi
în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului
microbiologic;
f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate
pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către
personalul angajat.

174
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline,
lagomorfe, păsări):
Bovinele, ovinele, Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează
caprinele, porcinele, conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I
cabalinele şi păsările se din prezentele Norme metodologice.
supun inspecţiei ante -
mortem în abatoare II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE
autorizate sanitar-veterinar, Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu
de către medici veterinari reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi
oficiali sau de către analize, după cum urmează :
1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline:
personalul auxiliar oficial. se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. se realizează prin
II. CARNE şi metoda nedistructivă cu ajutorul bureţilor abrazivi de pe suprafaţa
carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
SUBPRODUSE amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat de
COMESTIBILE ANSVSA.;
1. Inspecţia post - mortem a 2. Carcase de păsări: se recoltează porţiuni din pielea gâtului, conform
prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele
carcaselor şi organelor ulterioare, şi programului specific elaborat de ANSVSA.
5. precum şi recoltarea de Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul
probe se efectuează în DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul
SALMONELOZA* abatoare autorizate sanitar- LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.
veterinar, de către medici
III. MĂSURI:
veterinari oficiali sau de A. 1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie
către personalul auxiliar consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată
oficial. salmoneloza acută.
În cazul identificării în carnea roşie şi în carnea de vânat a prezenţei S.
2. Verificarea şi recoltarea enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie
de probe include şi sălile de consumului uman.
tranşare sau unităţile de În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi
tranşare şi reambalare a carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod
cărnii roşii şi a cărnii de condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere
sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic
pasăre, precum şi depozitele pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este
destinate pentru aceste corespunzătoare microbiologic.
cărnuri. 2. În cazul produselor din carne roşie, carne de vânat şi carne de pasăre
la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea
3. Recoltarea de probe de se declară improprii consumului uman.
piele, din zona gâtului, de la În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din
carcase de pasăre, de către carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele
medici veterinari oficiali, de produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub
la nivelul abatoarelor, supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control
microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea
pentru testarea Salmonella sunt corespunzătoare microbiologic.
spp., conform programului 3. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din
specific elaborat de efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S.
175
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
ANSVSA. typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste
loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu
în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după
răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor
III. OUĂ fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S.
enteritidis şi/sau S. typhimurium.
Verificarea şi recoltarea de b) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de
probe se efectuează în piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator,
centre de colectare, centre tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum
de ambalare ouă unităţi uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub
producere ouă lichide, supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control
unităţi de procesare ouă, microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta
este corespunzătoare microbiologic.
depozite, unităţi de Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial,
alimentaţie publică şi unităţi având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.
de desfacere autorizate şi c) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de
înregistrate sanitar- piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor
veterinar, de către medici recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator
veterinari oficiali sau de pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S.
typhimurium.
către personalul auxiliar d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a
oficial - a se vedea decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp., serotipurile S.
Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi
prezentul capitol. luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.
e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în
mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum,
S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată,
IV. ALIMENTE DE carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat,
ORIGINE ANIMALĂ după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară
şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă
Alimentele de origine de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare
animală sunt supuse microbiologic.
analizelor de laborator Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial
pentru Salmonella, conform având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.
legislaţiei în vigoare - a se f) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S.
berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte
vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea
din prezentul capitol. procedură:
i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic
se declară improprii consumului uman;
V. HRANA ANIMALĂ ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic,
se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui
(Furaje) – a se vedea control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că
Capitolul III, Secţiunea 9 acestea sunt corespunzătoare microbiologic;
din prezentele Norme iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse
metodologice unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;
iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat
Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza
176
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic,
consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de
fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;
DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea
probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella.
DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se
depistează germenii din genul Salmonella la animale vii, produsele
acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării
măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua
investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau
contaminare.
g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii
consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care
s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S.
ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow şi altele) se prelucrează sub
supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în
unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice
dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei
tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă
de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare
microbiologic.
4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care
sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite
serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de
reducere a prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.), sau
care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar
specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman
numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se
garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.
Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt
suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:
a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din
Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare
aplicabile ouălor;
b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform
art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;
c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care
DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către
operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării
încrucişate cu ouă provenite din alte efective.
B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în
carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în
furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi
tipizare.
177
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
I. ANIMALE VII
Animalele tăiate pentru
TRICHINELOZA* consum uman, respectiv
porci domestici, mistreţi,
urşi, cabaline şi alte specii
receptive, trebuie examinate
la tăiere pentru Trichinella
Precizări tehnice***
C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi
post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma
examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către
fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în
ferme.
Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat,
cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.
D. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului
HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte,
ouă;
ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de
industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de
germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a
alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie
publică.
vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de carne roşie,
carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată,
carne tocată, carne separată mecanic, lapte şi produse din lapte, peşte şi
produse din pescuit, ouă şi produse din ouă, DSVSA comunică
medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţelor în
care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de
provenienţă a animalelor, prin SRAAF.
vii) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat
serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea roşie, carnea de
vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea
tocată şi carnea separată mecanic, laptele şi produsele din lapte, peştele
şi produsele din pescuit şi produsele din ouă se declară improprii
consumului uman.
I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte
specii receptive
Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se
vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II.CARNE
Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele

178
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
spp.
II. CARNE
1. Carnea proaspătă
provenită de la speciile de
animale receptive se admite
pentru consum uman numai
după efectuarea examenului
pentru decelarea Trichinella
6. spp. de către medici
veterinari oficiali sau
medici veterinari de liberă
practică împuterniciţi de
către DSVSA.
2. Efectuarea examenului
pentru decelarea Trichinella
spp. poate fi realizata şi de
personalul auxiliar oficial
sau de personalul din
unităţile de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, care îşi
desfăşoară activitatea sub
supravegherea şi
responsabilitatea medicului
veterinar oficial sau a
medicului veterinar de
liberă practică împuternicit,
decizia finală privind
admiterea în consum a
cărnii fiind luată de către
medicul veterinar oficial.
3. În conformitate cu
prevederile art. 5 din
Regulamentul (CE) nr.
2075/2005 al Comisiei din 5
decembrie 2005 de stabilire
a normelor specifice
aplicabile controalelor
oficiale privind prezenţa de
179
Precizări tehnice***
ulterioare.
Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din
următoarele metode, după cum urmează:
1. Metoda digestiei:
a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un
agitator magnetic – metoda de referinţă;
b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă
mecanică:
i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;
ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.
c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective
până la 35g – metoda echivalentă.
2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele
ulterioare.
Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea
Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale.
III. MĂSURI
a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp.
se declară improprie consumului uman.
b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii
la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora,
vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei
şi a eliminării surselor.
c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea
preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la
baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au
obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei
epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.
d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV
pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
Trichinella în carne, cu
amendamentele ulterioare,
tot personalul implicat în
examinarea probelor pentru
decelarea Trichinella spp.
trebuie să fie instruit
corespunzător şi să participe
la:

a) un program de control al
testelor utilizate pentru
decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a
procedurilor de testare,
înregistrare şi analiză
utilizate în laborator.

4. Examenul pentru
decelarea Trichinella spp.
se efectuează în cadrul
institutelor naţionale de
referinţă, la LSVSA din
cadrul DSVSA, în
circumscripţiile sanitar -
veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor, în
laboratoarele din
circumscripţiile sanitar -
veterinare de asistenţă, în
laboratoarele special
amenajate şi dotate pentru
decelarea trichinei din
abatoarele în care se
sacrifică porcine şi/sau
cabaline, ori în
laboratoarele din unităţile
care manipulează carne de
vânat sălbatic.

180
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
5. Contravaloarea
examenelor pentru
decelarea trichinei se va
efectua în conformitate cu
prevederile legale în
vigoare.

I. ANIMALE VII - I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi

bovinele, caprinele,
porcinele, leporidele şi
vânatul sălbatic:
7. - se supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
II. CARNE şi ORGANE
1. Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar-
TUBERCULOZA*
veterinar, de către medici
(produsă de Mycobacterium Bovis) veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar
oficial.
2. În cadrul inspecţiei post -
mortem se examinează
inclusiv ganglionii limfatici
ai capului şi organelor.
3. În cazul în care nu s-au
constatat semne clinice
specifice la examenul ante
mortem, animalele se
dirijează la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar
animalele se dirijează la
vânatul sălbatic:
Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau
serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către
abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
Se recoltează probe în următoarele cazuri:
a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau
serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se
constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:
1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;
2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum,
portali şi retromamari.
b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni
şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice,
după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare.
Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi.
În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.
c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de
suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.
III. MĂSURI
a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau
neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte
motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie
sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate
precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a
celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului
prezent în abator;

181
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
tăiere în partidă separată. b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se
aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în
conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în
vigoare;
c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-
mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni
tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie
să fie declarată improprie pentru consumul uman;
d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în
ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a
carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi
ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii
pentru consumul uman.
III. LAPTE CRUD III. MĂSURI
LAPTE CRUD
A) În exploataţiile de
A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la
animale producătoare de
testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului
lapte.
comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman.
A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de
boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite
din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat
pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse
lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o
reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU
(în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi
B) În unităţi de procesare a
admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare
laptelui supuse autorizării
(centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate
şi/sau înregistrării sanitare
sanitar-veterinar.
veterinare.
B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de
boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite
din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi
recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea
obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament
termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.
ESCHERICHIA COLI I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII (bovine)
VEROTOXIGENĂ* Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
Bovinele şi ovinele se
prezentele Norme metodologice.
supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere
182
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
autorizate sanitar-veterinar,
de către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.

II. CARNE
Recoltarea de probe de II. CARNE
carne tocată de bovine şi Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne
ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi
tocată tocată amestec, care probe de carne preparată de bovine şi ovine.
8. conţine carne de bovine şi Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în
ovine, precum şi probe de cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV.
carne preparată de bovine şi Tulpinile de E. coli verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi
ovine, de către medici colecţie.
veterinari oficiali, din
reţeaua de desfacere cu III. MĂSURI
amănuntul, conform Carne
programului specific pentru 1. În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine şi ovine, carnea
monitorizarea prevalenţei E. tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi
coli O157 elaborat de carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează.
ANSVSA. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin
supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi
în mod special a formulelor de tratament termic în toate
unităţile de procesare şi alimentaţie publică;
b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de
III. LAPTE CRUD bovine, ovine si caprine;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod
special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata
preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile
de alimentaţie publică.
IV. LAPTE
Respectarea igienei mulsului.
I. PĂSĂRI VII I. PĂSĂRI VII
INFLUENŢA AVIARĂ** A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
9. Păsările vii se supun

183
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
examenului ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar şi în ferme,
de către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
I. ANIMALE VII
10. Bovinele, ovinele,
caprinele, ecvinele si
vânatul sălbatic se supun
examenului ante mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar de către
RABIA ** medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARCASE
Inspecţia post - mortem a
carcaselor precum şi
recoltarea de probe se
efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar-
184
Precizări tehnice***
II. MĂSURI:
1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă
cazurile suspecte.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a
mijloacelor de transport şi cuştilor;
b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;
c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a
păsărilor;
d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi
procesării;
e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării
păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de
siguranţă;
f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii,
pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;
g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia
carnivorelor.
3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator
care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.
I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul
sălbatic
Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv
bioprobă şi histologic.
Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
III. MĂSURI
a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut
mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu
consumului uman animalul în întregime;
b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile
de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară
impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
veterinar, de către medici vertebrală;
veterinari oficiali sau de c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru
către personalul auxiliar consum uman, fără restricţii.
oficial.

I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi

leporide
Bovinele, ovinele,
Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele
caprinele, porcinele şi
Norme metodologice.
leporidele se supun
inspecţiei ante - mortem în
II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
unităţi de tăiere autorizate
În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de
sanitar-veterinar, de către
origine animală.
medici veterinari oficiali
Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă
sau de către personalul
pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.
auxiliar oficial.
11. II. CARNE şi ORGANE - III. MĂSURI
bovine, ovine, caprine, 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară
porcine şi leporide improprie consumului uman;
2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse
Inspecţia post - mortem a
de origine animală, acestea se distrug;
carcaselor se efectuează în 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de
BOTULISM ** unităţi de tăiere autorizate suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în
sanitar-veterinar, de către care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală
medici veterinari oficiali sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a
sau de către personalul
efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de
auxiliar oficial. infecţie sau contaminare;
4. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
III. Produse din carne, a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
lapte, peste sau produse programului HACCP şi în mod special a formulelor de
compuse in recipienti tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de
ermetic inchisi sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare
Controlul organoleptic al carne, lapte, peşte;
recipienţilor in vederea b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării
identificării eventualelor încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie
modificări ulterioare publică;
obţinerii, verificarea c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor
închiderii acestora, bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca
termostatarea, de către urmare a controlului oficial în unităţile de procesare,

185
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
medicii veterinari oficiali.
Controlul modului în care
sunt respectaţi şi
monitorizaţi parametrii de
tratament termic etc., de
către medicii veterinari
oficiali.
I. ANIMALE VII
Bovinele, cabalinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
12.
II. CARNE şi ORGANE
Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor se
LEPTOSPIROZA ** efectuează în unităţi de
tăiere autorizate sanitar-
veterinar, de către medici
veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar
oficial.
186
Precizări tehnice***
depozitare şi comercializare.
I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline
Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea
Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ;
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele:
a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele
icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale
musculaturii;
b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei
leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului
bacteriologic pozitiv;
c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi
sângele se confiscă;
d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a
programului HACCP în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile
receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie
adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;
c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor
de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;
d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii
provenite de la speciile receptive;
e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare,
precum şi în unităţile de alimentaţie publică;
În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator
care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
III. LAPTELE
I. ANIMALE VII
Porcinele, ovinele,
cabalinele şi păsările se
supun examenului ante
mortem în unităţi de tăiere
autorizate sanitar-veterinar
de către medici veterinari
oficiali sau de către
personalul auxiliar oficial.
13. II. CARNE şi ORGANE
1. porcine, ovine, cabaline
a) Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor se
efectuează în unităţi de
TUBERCULOZA**
tăiere autorizate sanitar-
(alta decât cea produsă de
veterinar, de către medici
Mycobacterium Bovis)
veterinari oficiali sau de
către personalul auxiliar
oficial.
b) La inspecţia post -
mortem se examinează
inclusiv ganglionii limfatici
ai capului şi organelor.
c) În cazul în care nu s-au
constatat semne clinice
specifice la examenul ante
mortem, animalele se
dirijează la tăiere în condiţii
normale, în caz contrar
animalele se dirijează la
tăiere în partidă separată.
Precizări tehnice***
carcase.
3. Laptele:
a) Respectarea igienei mulsului;
b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele
receptive.
I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări
Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme
metodologice.
II. CARNE şi ORGANE
1. porcine, ovine, cabaline:
a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu
leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării
bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor
sanitare veterinare;
b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii
limfatici cu leziuni.
2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu
leziuni (ficat, splină).
III. MĂSURI
1. porcine, ovine, cabaline:
măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de
localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu
prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.
2. păsări:
Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de
localizarea şi extinderea leziunilor.
Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de:
a) infecţie generalizată;
b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în
musculatură.
În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe
organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum
după sterilizare prin fierbere.

187
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt.
execuţie
0 1 2 3
2. păsări
Pasările se supun inspecţiei
post - mortem individuale
după tăiere, prin examinarea
carcasei şi organelor.
I. ANIMALE VII
Porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE
14.
1.Inspecţia post - mortem a
carcaselor şi organelor de
YERSINIOZA ** porcine se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
1. Fiecare lot de peşte,
icrele şi lapţii se supun
examenului prin inspecţie
ANISAKIDOZA ** vizuală.
ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI
2. Se prelevează probe
reprezentative din fiecare
188
Precizări tehnice***
I. ANIMALE VII - porcine :
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I
din prezentele Norme metodologice.
II. LA NIVELUL ABATOARELOR
1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de
tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;
b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de
tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de
plastic;
c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în
toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod
special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata
preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;
d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul
angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile
de alimentaţie publică.
Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice
transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor –
EFSA.
Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din
cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV.
I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi
lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici
veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea
depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.
II. MĂSURI
Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele,
Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
lot de peşte, icre şi lapţi. icrele şi lapţii:
a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi
comercializate pentru consum uman;
15. b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare
doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate,
se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară
într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de
facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în
care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea
posibilităţilor de contaminare;
c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la
nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor
se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă
valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16. I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele

Bovinele, ovinele şi
porcinele se supun
inspecţiei ante - mortem în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
II. CARNE ŞI ORGANE
CISTICERCOZA ** 1. Carnea proaspătă
provenită de la animale
receptive se supune
inspecţiei post - mortem
imediat după tăiere.
2. Inspecţia post - mortem a
carcaselor se efectuează în
unităţi de tăiere autorizate
sanitar-veterinar, de către
medici veterinari oficiali
sau de către personalul
auxiliar oficial.
Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din
prezentele Norme metodologice.
II. CARNE ŞI ORGANE
Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată
consumului uman.
III. MĂSURI
1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru
consumul uman, cu următoarele precizări:
a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă
modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii
consumului uman;
b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă,
iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după
tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când
caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor
sunt normale;
c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza
pentru consum;
d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără
restricţii, dacă nu prezintă chişti.
2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/
monitorizare/recoltare de probe:
a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a
programului HACCP şi în mod special a formulelor de

189
 Nr. Boala Strategia şi conduita de
crt. Precizări tehnice***
execuţie
0 1 2 3
tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;
b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi
alimentaţie publică;
c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele,
porcinele:
Bovinele, ovinele,
Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile
caprinele, cabalinele şi
receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.
porcinele se supun
II. MĂSURI:
inspecţiei ante - mortem în
a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au
unităţi de tăiere autorizate
existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare
sanitar-veterinar, de către
în partidă separată;
medici veterinari oficiali
17. b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate
sau de către personalul
sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni
auxiliar oficial.
limfatici şi os lung nedeschis;
ANTRAX ** II. CARNE şi ORGANE c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în
(B-051) abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea
Inspecţia post - mortem a diagnosticului;
carcaselor se efectuează în d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate
unităţi de tăiere autorizate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii
sanitar-veterinar, de către de siguranţă;
medici veterinari oficiali
e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei
sau de către personalul dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână
auxiliar oficial. în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;
f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o
formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la
om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici,
cu modificările şi completările ulterioare:
* Zoonoze care trebuie monitorizate;
**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.
*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR:
1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului.
2. a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea
periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

190
 b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar
de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi
după caz, fondul de vânătoare respectiv.
c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial
trebuie să informeze DSVSA.
3. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.
4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de control, suspectează prezenţa
unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun
pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

Secţiunea 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR

Nr. Categorie UNITATEA CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE

crt. PRIN AUDIT, VERIFICARE PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Precizări
(***) Natura probei Secţiunea 4 din prezentul capitol tehnice*) **)
I . AUDIT medicii veterinari din cadrul
Serviciului de Igienă Veterinară şi
Epidemiologie al DSVSA
II. Verificare, supraveghere medicii
veterinari oficiali din cadrul unităţilor
sau/şi CSVSA
Categ. III Categ. II Categ. I Categ. III Categ. II Categ. I
1. 2. 3. 4. 6. 7. 8. 9.
5.
1. Unităţi cu O dată pe O dată pe an 1. Recoltarea de
I. Lunar Trimestrial Semestrial O dată pe trimestru pentru
activitate generală a) Depozit Produse depozitate care semestru pentru pentru fiecare probe se
fiecare categorie de efectuează de
frigorific necesită regim termic fiecare categorie categorie de
produse către DSVSA în
II. Săptămânal Lunar Trimestrial de produse produse
O dată pe O dată pe an scop bine
I. Lunar Trimestrial Semestrial O dată pe trimestru pentru semestru pentru pentru fiecare determinat în
b) Unitate de Produse alimentare de cadrul controlului
fiecare categorie de produse fiecare categorie categorie de
reambalare origine animală oficial, în vederea
II. Săptămânal Lunar Trimestrial reambalate de produse produse
reambalate reambalate verificării
O dată pe O dată pe an siguranţei
I. Semestrial Anual 18 luni O dată pe lună pentru produsului şi a
semestru pentru pentru fiecare
c) Piaţă en-gros Produse expuse la vânzare fiecare categorie de conformităţii
fiecare categorie categorie de
II. Săptămânal Lunar Trimestrial produse. alimentului cu
de produse produse
2. Carne de ongulate criteriile de
O dată pe lună pentru O dată pe O dată pe siguranţă
domestice I. Lunar Trimestrial Semestrial Ţesut muscular,
fiecare specie trimestru pentru semestru pentru prevăzute în
subproduse comestibile
fiecare specie fiecare specie Regulamentul
(CE) nr.
O dată pe lună conform O dată pe O dată pe 2073/2005, cu
a) Abator Probe de pe suprafaţa reglementărilor UE în trimestru conform semestru amendamentele
carcaselor de bovine, vigoare sau programelor reglementărilor conform ulterioare, după
II. Permanent Permanent Permanent ovine, caprine, cabaline, specifice aplicate UE în vigoare sau reglementărilor cum urmează:
porcine suplimentar în cazul programelor UE în vigoare
unităţilor autorizate pentru specifice aplicate sau a) verificarea
export in ţări terţe suplimentar în programelor siguranţei

191
 cazul unităţilor specifice produsului şi,
autorizate pentru aplicate respectiv, a
export în ţări terţe suplimentar în conformităţii
cazul unităţilor alimentului din
autorizate punct de vedere
pentru export în microbiologic cu
ţări terţe criteriile de
siguranţă
prevăzute în
Regulamentul
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare;
b) verificarea
siguranţei
produsului şi,
O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an respectiv, a
I. Lunar Trimestrial Semestrial Carne tranşată
b) Unitate de fiecare categorie de carne semestru pentru pentru fiecare conformităţii
tranşare pe specii. fiecare categorie categorie de alimentului din
II. Permanent Permanent Permanent de carne pe specii. carne pe specii. punct de vedere
3. Carne de pasăre şi Semestrial O dată pe microbiologic cu
de lagomorfe I. Lunar Trimestrial semestru criteriile de
O dată pe conform siguranţă care nu
trimestru conform reglementărilor sunt prevăzute de
O dată pe lună conform legislaţia
Probă comună de piele reglementărilor UE în vigoare
reglementărilor UE în comunitară, dar
recoltate din zona gâtului UE în vigoare sau sau
vigoare sau programelor care sunt cuprinse
de la carcase de pasăre programelor programelor
a) Abator specifice aplicate în legislaţia
(broileri şi curcani) pentru specifice aplicate specifice
suplimentar în cazul naţională;
II. Permanent Permanent Permanent testarea Salmonella spp. suplimentar în aplicate
unităţilor autorizate pentru c) obţinerea de
cazul unităţilor suplimentar în
export în ţări terţe informaţii privind
autorizate pentru cazul unităţilor
export în ţări terţe autorizate statusul
pentru export în microbiologic a
ţări terţe unor alimente
O dată pe O dată pe an comercializate pe
I. Lunar Trimestrial Semestrial O dată pe trimestru pentru
b) Unitate de semestru pentru pentru fiecare piaţă;
Carne tranşată fiecare categorie de carne d) verificarea
tranşare II. Permanent Permanent Permanent fiecare categorie categorie de
pe specii sistemului de
de carne pe specii. carne pe specii.
4. Carne de vânat de proceduri şi
O dată pe programe
crescătorie O dată pe
I. Lunar Trimestrial Semestrial semestru pentru
trimestru pentru implementate de
O dată pe lună pentru fiecare specie către operatorii
fiecare specie
fiecare specie cu activitate în
Ţesut muscular, organe O dată pe domeniul
O dată pe
(ficat, rinichi, splină, semestru alimentar în
trimestru conform
ganglioni). O dată pe lună conform conform vederea asigurării
reglementărilor
a) Abator reglementărilor UE în reglementărilor siguranţei
Probe de pe suprafaţa UE în vigoare sau
vigoare sau a programelor UE în vigoare alimentelor
carcaselor de bovine, a programelor
II. Permanent Permanent Permanent specifice aplicate sau a (proceduri de
porcine specifice aplicate
suplimentar în cazul programelor bune practici de
suplimentar în
unităţilor autorizate pentru specifice igienă şi
cazul unităţilor
export in ţări terţe aplicate producţie,
autorizate pentru
suplimentar în program HACCP,
export in ţări terţe
cazul unităţilor

192
 autorizate sistem de
pentru export in trasabilitate,
ţări terţe proceduri de
b) Unitate de I. Lunar Trimestrial Semestrial Carne tranşată O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an retragere/rechemare,
tranşare a cărnii fiecare specie intrată la semestru pentru pentru fiecare evitarea
de vânat de II. Permanent Permanent Permanent tranşare şi o dată pe fiecare specie specie intrată la contaminării
crescătorie trimestru din carnea intrată la tranşare tranşare şi o încrucişate şi/sau
tranşată şi o dată pe dată pe an din a contaminăriii
semestru din carnea tranşată post - tratament
carnea tranşată termic);
5. Carne de vânat a) Unitate care I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe e) verificarea
salbatic manipulează fiecare categorie de trimestru pentru trimestru conformităţii
carnea de vânat produse. fiecare categorie pentru fiecare alimentului/
II. Permanent Permanent Permanent lotului/ loturilor
salbatic de produse. categorie de
produse. suspicionate;
b) Unitate de I. Lunar Trimestrial Semestrial Carne tranşată O dată pe semestru pentru O dată pe an O dată la 18 f) dezvoltarea
tranşare a cărnii II. Permanent Permanent Permanent fiecare specie şi categorie pentru fiecare luni pentru investigaţiilor în
de vânat de carne tranşată specie şi categorie fiecare specie şi cursul anchetelor
salbatic de carne tranşată categorie de de toxiinfecţii
carne tranşată alimentare,
6. Carne tocată, a) Unitate I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an reclamaţiilor,
preparată şi carne pentru carne comform prevederilor semestru comform comform sesizărilor;
separată mecanic tocată Regulamentului (CE) nr. prevederilor prevederilor g) obţinerea de
II. Permanent Săptămânal Lunar 2073/2005, cu Regulamentului Regulamentului informaţii cu
amendamentele ulterioare (CE) nr. (CE) nr. privire la noi
2073/2005, cu 2073/2005, cu hazarde, rezultate
amendamentele amendamentele în urma evaluării
ulterioare ulterioare riscului.
2. În cazul în care
în urma
controlului se
suspicionează sau
se constată o
neconformitate
care necesită
investigaţii de
laborator
recoltarea de
probe va fi
însoţită
întotdeauna şi de
o notă de control,
în care autoritatea
sanitară
veterinară locală
va înscrie
rezultatul
controlului oficial
şi va argumenta
scopul recoltării.

3. Recoltarea de
probe de către
autoritatea
sanitară
193
 veterinară locală
se realizează
planificat în baza
unei strategii
stabilite de către
DSVSA, care
trebuie să
urmărească
obţinerea de
informaţii – date
comparabile,
necesare
autorităţii
sanitare
veterinare locale.
În stabilirea
strategiei de
recoltare DSVSA
trebuie să ţină
cont de
următoarele
principii de:
a) recoltare
randomizată şi
reprezentativă
pentru lot;
b) recoltare
selectivă – când
se adresează unor
categorii de
alimente cu risc
înalt (în baza
informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei
anterioare);
c) recoltare în
caz de suspiciune
– care se bazează
pe o analiză şi o
experienţă
privind lotul şi
circumstanţele
recoltării (de
exemplu,
recoltarea
efectuată ca parte
a investigaţiei în
focarele de TIA,
sau în timpul unei
evaluări a
programului
HACCP în urma
cărora se
constată
194
 deficienţe care
afectează
siguranţa
produsului).
În scopul
obţinerii de date
relevante, al
monitorizării şi al
supravegherii
corespunzătoare a
riscului
microbiologic pe
întreg lanţul
alimentar,
DSVSA trebuie
să ţină cont în
elaborarea
strategiei de
recoltare ca
frecvenţa şi
procedura de
recoltare să se
aleagă în funcţie
de tipul de micro-
organism sau
toxină şi tipul de
aliment implicat
(perisabil, stabil).
b) Unitate I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
pentru carne comform prevederilor semestru comform comform
preparată Regulamentului (CE) nr. prevederilor prevederilor
II. Permanent Săptămânal Lunar 2073/2005, cu Regulamentului Regulamentului
amendamentele ulterioare (CE) nr. (CE) nr.
2073/2005, cu 2073/2005, cu
amendamentele amendamentele
ulterioare ulterioare
c) Unitate I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite O dată pe semestru pentru O dată pe an O dată la 18
pentru carne fiecare pentru fiecare luni pentru
separată II. Permanent Săptămânal Lunar categorie carne categorie carne fiecare
mecanic categorie carne
7. Produse din carne Unitate de I. Lunar Trimestrial Semestrial Produse finite O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
procesare comform prevederilor semestru comform comform
II. Permanent Permanent Permanent Regulamentului (CE) nr. prevederilor prevederilor
2073/2005, cu Regulamentului Regulamentului
amendamentele ulterioare (CE) nr. (CE) nr.
2073/2005, cu 2073/2005, cu
amendamentele amendamentele
ulterioare ulterioare
8. Moluşte bivalve a) Centru de I. Lunar Trimestrial Semestrial Moluşte bivalve vii O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
vii colectare Apă de contact semestru
II. Săptămânal Lunar Trimestrial
b) Centru de I. Lunar Trimestrial Semestrial Moluşte bivalve vii O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
purificare II. Saptămânal Lunar Trimestrial Apa de contact semestru

195
9. Peşte şi produse a) Vas fabrică Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din O dată pe semestru pe O dată pe an pe O dată la 18
din pescuit pescuit fiecare specie fiecare specie luni pe fiecare
specie
b) Vas Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din O dată pe semestru pe O dată pe an pe O dată la 18
congelator pescuit congelate fiecare specie fiecare specie luni pe fiecare
specie
c) Unitate I. Trimestrial Semestrial Anual Peşte si produse din O dată pe semestru pentru O dată pe an pe O dată la 18
pentru produse pescuit pescuite fiecrare specie fiecare specie luni pe fiecare
proaspete din specie
pescuit II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse proaspete din O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
(cherhana) pescuit obţinute fiecare categorie de produse semestru pentru pentru fiecare
***** din pescuit obţinute fiecare categorie categorie de
de produse din produse din
pescuit obţinute pescuit obţinute
d) Unitate I. Lunar Trimestrial Semestrial Materii prime O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
procesare a fiecare categorie semestru pentru pentru fiecare
produselor din fiecare categorie categorie
pescuit II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse finite O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
fiecare categorie de produse semestru pentru pentru fiecare
obţinute fiecare categorie categorie de
de produse produse
obţinute obţinute
e) Piaţă de I. Trimestrial Semestrial Anual Produse valorificate O dată semestru de la 1% O dată an de la 1% O dată la 18
licitaţie dintre comercianţi dintre comercianţi luni de la 1%
II. Lunar Trimestrial Semestrial dintre
comercianţi
f) Piaţă de I. Trimestrial Semestrial Anual Produse valorificate O dată semestru de la cel O dată an de la 1% O dată la 18
desfacere putin 1% dintre comercianţi dintre comercianţi luni de la 1%
II. Lunar Trimestrial Semestrial dintre
comercianţi
10. Lapte crud şi a) Exploataţii I. Trimestrial Semestrial Anual Lapte crud materie primă O dată pe trimestru , pentru O dată pe O dată pe an ,
produse din lapte de animale 1% din obiective care semestru , pentru pentru 1% din
producătoare de II. Lunar Trimestrial Semestrial livreaza cea mai mare 1% din obiective obiective care
lapte care cantitate de lapte - care livrează cea livrează cea
livrează laptele determinarea parametrilor mai mare cantitate mai mare
la unităţile de din Regulamentul (CE) nr. de lapte - cantitate -
procesare **** 853/2004 determinarea determinarea
parametrilor din parametrilor
Regulamentul din
(CE) nr. 853/2004 Regulamentul
(CE) nr.
853/2004
b) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Lapte crud materie primă O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
procesare a înainte de procesare semestru
laptelui materie II. Permanent Săptămâna Lunar O dată pe lună pentru O dată pe O dată pe
primă l Produse finite, inclusiv fiecare categorie de produse trimestru pentru semestru pentru
lapte pasteurizat pentru finite obţinute fiecare categorie fiecare
determinarea fosfatazei de produse finite categorie de
alcaline obţinute produse finite
obţinute
c) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Materie primă intrată la O dată pe lună pentru O dată pe O dată pe
procesare a procesare, inclusiv lapte fiecare categorie in parte trimestru pentru semestru pentru
produselor pasteurizat, alte produse fiecare categorie fiecare
lactate II. Săptămânal Lunar Semestrial finite în parte categorie în

196
 parte
11. Ouă şi produse din a) Centru de I. Trimestrial Semestrial Anual Ouă O dată pe trimestru O dată pe O dată pe an
ouă ambalare a II. Săptămânal Lunar Semestrial semestru
ouălor
b) Unitate I. Trimestrial Semestrial Anual Ouă şi/sau O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
pentru produse finite ouă şi/sau pentru fiecare semestru pentru pentru ouă
producere a II. Săptămânal Lunar Semestrial categorie de produse ouă şi/sau
ouălor lichide obţinute şi/sau pentru pentru fiecare
fiecare categorie categorie de
de produse produse
obţinute obţinute
c) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Ouă si/sau O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
procesare a produse finite ouă şi/sau pentru fiecare semestru pentru pentru ouă
II. Săptămânal Lunar Semestrial
ouălor categorie de produse ouă şi/sau
obţinute şi/sau pentru pentru fiecare
fiecare categorie categorie de
de produse produse
obţinute obţinute
12. Pulpe de broască Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime şi produse O dată pe lună pentru O dată pe O dată pe an
şi melci procesare finite materii prime şi o dată pe semestru
II. Săptămânal Lunar Semestrial trimestru pentru produsele
finite
13. Grăsimi animale, a) Centru de I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O dată pe semestru pe O dată pe an pe O dată la 18
untură, jumări colectare a II. Săptămânal Lunar Semestrial fiecare categorie în parte fiecare categorie luni pe fiecare
grăsimilor în parte categorie în
animale parte
b) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O dată pe trimestru pe O dată pe trimesru O dată pe
procesare a fiecare categorie în parte pe fiecare trimesru pe
II. Săptămânal Lunar Semestrial
grăsimilor categorie în parte fiecare
animale categorie în
parte
14. Gelatină a) Centru de I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O dată pe semestru pe O dată pe an pe O dată la 18
colectare a fiecare categorie in parte fiecare categorie luni pe fiecare
materiilor II. Săptămânal Lunar Semestrial în parte categorie în
prime pentru parte
gelatină
b) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O dată pe trimestru pe O dată pe O dată la 18
procesare a II. Săptămânal Lunar Semestrial fiecare categorie in parte semestru pe luni pe fiecare
gelatinei fiecare categorie categorie în
în parte parte
15. Colagen a) Centru de I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O dată pe semestru pe O dată pe an pe O dată la 18
colectare a fiecare categorie în parte fiecare categorie luni pe fiecare
materiilor II. Săptămânal Lunar Semestrial în parte categorie în
prime pentru parte
colagen
b) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O dată pe trimestru pe O dată pe O dată pe an pe
procesare a II. Săptămânal Lunar Semestrial fiecare categorie în parte semestru pe fiecare
colagenului fiecare categorie categorie în
în parte parte
16. Alte activităţi a) Unitate de I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime şi produse O dată pe trimestru pentru O dată pe O dată pe an
procesare a finite mierea intrată la procesare semestru pentru pentru mierea

197
 mierii de albine II. Lunar Trimestrial Semestrial şi/sau fiecare categorie de mierea intrată la intrată la
şi/sau a altor produse in parte obţinute procesare şi/sau procesare şi/sau
produse apicole fiecare categorie fiecare
de produse in categorie de
parte obţinute produse in
parte obţinute
b) Mijloc de Anual De pe suprafaţa interioară Probe de sanitaţie în caz de suspiciune
transport şi echipamentele din
interior

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri:
A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă.
1. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolelor/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
2. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de
alimentul suspect/incriminat;
5. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;
6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);
8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat;
9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare.
1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi
DSVSA iau următoarele măsuri:
a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
C. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea
publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la
reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi
vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;
5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util
documentaţia solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea
cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.
** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme
metodologice, după cum urmează:
1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de
laborator;
2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.
198
 *** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoştinţa operatorului, în care vor înscrise
aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc.
**** Inclusiv centrele de colectare a laptelui.
***** Inclusiv centru de colectare peşte, fermă cu centru integrat.

Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează
produse de origine animală, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA

Denumirea societăţii comerciale Data auditului:

Sediul societăţii comerciale Medic veterinar
Adresa unităţii de producţie oficial:
Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia
Număr de autorizare
Factor de Total Nota
Categoria Criteriile de evaluare Evaluare Punctaj
corecţie
1. Caracteristicile Dată construcţiei sau
Construcţie nouă Renovare recentă Relativ recenta Veche
unităţii 1a a renovării
(0) (10) (20) (30)
semnificative
0.12
Condiţii generale de
Foarte bune Bune Acceptabile Insuficiente
1b întreţinere a unităţii
(0) (20) (40) (70)
şi echipamentelor
2. Capacitate de Dimensiunile unităţii
producţie 2a şi capacitatea de Foarte mici (0) Mici (15) Medii (30) Mari (50)
producţie 0.1
Aria de distribuţie a Comunitară Ţări terţe
2b Locală (0) Naţională (15)
produselor (30) (50)
3. Caracteristicile Categoria de
3a A (0) B (15) C (30) D (50)
produsului alimente
Destinaţia utilizării Aliment care nu Aliment care poate
Aliment din categoria Alimente pentru 0.18
poate fi consumat fi consumat înaintea
3b B, C şi D gata pentru categorii speciale (copii,
decât după un gatirii sau
consum (30) bolnavi etc.) (50)
tratament termic (0) transformării (15)
4. Sistemul de Proceduri Necesită completări Necesită completări şi
Complete şi Nu sunt elaborate şi nu
autocontrol 4a preoperaţionale şi sunt implementate sunt implementate
implementate (0) sunt implementate (40)
(15) parţial (20) 0.2
Program HACCP Aplicat şi adecvat Carenţe minore Inadecvat, neaplicat
4b Carenţe majore (40)
(0) (15) (60)
5. Criterii Trasabilitatea Sistem elaborat şi Sistem elaborat, Sistem în curs de Sistem neelaborat şi
specifice 5a implementat parţial implementat elaborare şi neimplementat
(0) (15) implementare (30) (50)
0.2
Criterii Plan de control Plan de control Plan de control în curs Plan de control
5b microbiologice elaborat şi respectat elaborat şi parţial de elaborare şi neelaborat şi
(0) respectat (15) implementare (30) neimplementat (50)
6. Antecedente Istoric - nereguli sau
neconformităţi Nesemnficative sau Substanţiale sau grave,
Nesemnficative sau Substanţiale sau grave,
6a constatate în formale repetate izolate şi rezolvate 0.2
formale (0) izolate şi rezolvate (60)
verificările (30) (100)
anterioare

199
Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului:
1. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte;
2. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;
3. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte.

Clasificarea alimentelor in funcţie de risc:

1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peşte uscat;
2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut,
iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;
3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări şi lagomorfe, carne tocată şi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile, peşte proaspat, fileuri de peşte,
ouă;
4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peşte preparate, icre, produse din peşte afumate, marinate, moluşte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.

SECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE

Frecvenţa Recoltare de probe pentru examene de laborator
Categoria verificărilor/
Nr. de produs/ Unitatea supravegherii/ monitorizării
crt. activitate efectuate de medicii veterinari
Frecvenţa recoltării probelor pentru
oficiali, CSVSA, Serviciul de Igienă Precizări tehnice*
Natura probei examenele prevăzute la Secţiunea 4
Veterinară şi Epidemiologie al
din prezentul capitol
DSVSA
0 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Anual pentru fiecare specie 1. Recoltarea de probe se
efectuează de către DSVSA
în scop bine determinat în
cadrul controlului oficial, în
vederea verificării
Carne Materii prime siguranţei produsului şi
respectiv a conformităţii
alimentului cu criteriile de
1. a) Carmangerie Lunar siguranţă prevăzute în
Regulamentul (CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele ulterioare,
Semestrial, pentru fiecare categorie după cum urmează:
de produse, conform prevederilor a) verificarea siguranţei
Produse finite Regulamentului (CE) nr. produsului şi, respectiv, a
2073/2005, cu amendamentele conformităţii alimentului
ulterioare din punct de vedere
b) Măcelărie Lunar Anual pentru fiecare specie microbiologic cu criteriile
Carne proaspătă

200
 de siguranţă prevăzute în
Regulamentul Comisiei nr.
2073/2005/CE, cu
amendamentele ulterioare;
b) verificarea siguranţei
produsului şi respectiv a
conformităţii alimentului
din punct de vedere
microbiologic cu criteriile
de siguranţă care nu sunt
prevăzute de legislaţia
comunitară, dar care sunt
cuprinse în legislaţia
naţională;
c) obţinerea de informaţii
privind statusul
microbiologic a unor
alimente comercializate pe
piaţă;
d) verificarea sistemului de
proceduri şi programe
c) Centru colectare a Semestrial implementate de către
- -
vânatului sălbatic*** în sezoanele de vânătoare operatorii cu activitate în
domeniul alimentar în
vederea asigurării siguranţei
alimentelor (proceduri de
bune practici de igienă şi
producţie, program HACCP,
sistem de trasabilitate,
proceduri de
retragere/rechemare,
evitarea contaminării
încrucişate şi/sau a
contaminăriii post tratament
termic);
e) verificarea conformităţii
alimentului/ lotului/ loturilor
suspicionate;
f) dezvoltarea investigaţiilor
în cursul anchetelor de
toxiinfecţii alimentare,
reclamaţiilor, sesizărilor;
g) obţinerea de informaţii cu

201

d) Centru pentru
sacrificarea păsărilor şi/sau
lagomorfelor la nivelul
fermei
Lapte
a) Centru de prelucrare a
laptelui **
Semestrial, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr.
2073/2005, cu amendamentele
ulterioare
Semestrial Carcase păsări/lagomorfe
Semestrial pentru fiecare categorie
de produse obţinute, conform
Semestrial Produse finite prevederilor Regulamentului (CE)
nr. 2073/2005, cu amendamentele
202
privire la noi hazarde,
rezultate în urma evaluării
riscului.
2. În cazul în care în urma
controlului se suspicionează
sau se constată o
neconformitate care necesită
investigaţii de laborator
recoltarea de probe va fi
însoţită întotdeauna şi de o
notă de control, în care
autoritatea sanitară
veterinară locală va înscrie
rezultatul controlului oficial
şi va argumenta scopul
recoltării.
3. Recoltarea de probe de
către autoritatea sanitară
veterinară locală se
realizează planificat în baza
unei strategii stabilite de
către DSVSA, care trebuie
să urmărească obţinerea de
informaţii – date
comparabile, necesare
autorităţii sanitare
veterinare locale.
În stabilirea strategiei de
recoltare DSVSA trebuie să
ţină cont de următoarele
principii de:
a) recoltare randomizată şi
reprezentativă pentru lot;
b) recoltare selectivă – când
se adresează unor categorii
de alimente cu risc înalt (în
baza informaţiilor,
investigaţiilor şi a
experienţei anterioare);
c) recoltare în caz de
suspiciune – care se bazează
pe o analiză şi o experienţă
privind lotul şi
circumstanţele recoltării (de
exemplu, recoltarea
efectuată ca parte a
investigaţiei în focarele de
TIA, sau în timpul unei
evaluări a programului
HACCP în urma cărora se
constată deficienţe care
afectează siguranţa
produsului).
În scopul obţinerii de date
relevante, al monitorizării şi
2. ulterioare al supravegherii
corespunzătoare a riscului
microbiologic pe întreg
lanţul alimentar, DSVSA
trebuie să ţină cont în
a) Ambarcaţiune Igiena suprafetelor ce intră în elaborarea strategiei de
Anual - teste de sanitatie
comercială de pescuit Anual contact cu peştele recoltare ca frecvenţa şi
b) Punct de debarcare *** Anual Peşte Anual - pentru fiecare specie procedura de recoltare să se
aleagă în funcţie de tipul de
Peşte şi produse din
c) Magazin de desfacere Anual Peşte şi produse din peşte Anual pentru fiecare categorie de micro-organism sau toxină
pescuit
(pescărie) produse şi tipul de aliment implicat
3. d) Centru de colectare a Batracieni, gasteropode Anual - pentru fiecare specie (perisabil, stabil).
batracienilor, Anual
gasteropodelor
a) Centru colectare a mierii Anual - pentru fiecare categorie de
Anual Miere şi produse apicole
şi a altor produse apicole produse
b) Centre de extracţie a
Anual Miere Anual - în perioada iulie-septembrie
Miere mierii
4. c) Magazin de desfacere a
mierii Anual - pentru fiecare categorie de
Anual Miere
miere

a) Restaurant şi alte unităţi

în care se prepară şi
servesc mâncăruri gătite;
b) Pizzerie;
c) Laborator patiserie;
Materii prime şi În caz de reclamaţii, sesizări,
d) Pensiuni turistice;
Anual produse finite suspiciuni sau toxiinfecţii
e) Unităţi cu vânzare prin
Alimentaţie publică alimentare
internet;
şi alte activităţi
f)Depozit alimentar;
5. g)Hipermarket;
h) Supermarket;
i) Cantină.
Materii prime, semipreparate În caz de reclamaţii, sesizări,
Magazin alimentar Anual şi produse finite suspiciuni sau toxiinfecţii
alimentare
6. Prepararea
Produse finite Trimestrial - pentru fiecare
mâncărurilor la Catering Trimestrial
categorie în parte
comandă
a) vânat sălbatic; a) vânat sălbatic;
b) carne pasăre şi b) carne pasăre şi lagomorfe;
Produse
lagomorfe; c) peşte proaspăt;
primăre
c) peşte proaspăt; Anual d) melci şi moluşte În caz de reclamaţii, suspiciuni sau
destinate
7. d) melci şi moluşte bivalve bivalve; toxiinfecţii alimentare
vânzării
e) ouă; e) ouă;
directe
f) miere de albine f) miere de albine;
g) lapte. g) lapte crud.

*I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:
A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;
2. DSVSA declanşează ancheta în scopul:
a) identificării lotului/loturilor suspecte;
b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse;
c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;
203
 d) identificării cauzei/pericolului;
e) evaluării pericolului/riscului;
f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.
3. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;
5. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de
alimentul suspect/incriminat;
6. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză;
7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.),
precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);
8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură,
etc.);
9. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;
10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA;
B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările
ulterioare.
1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA
iau următoarele măsuri:
a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând
recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006);
2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare.
II. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru
sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:
1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;
2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă
la reducerea infecţiei în ferme;
3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;
4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi
vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;
5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia
solicitată de către ANSVSA;
6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea
cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.
Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme
metodologice, după cum urmează:
a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor
de laborator;
b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.
** Include şi centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în cadrul exploataţiilor, dozatoarele de comercializare a laptelui.
*** Inclusiv fermele piscicole (bazin piscicol, păstrăvărie) care livrează peşte pentru consum uman.

204
 SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Nr. Analize microbiologice / parazitologice Analize fizico-chimice

crt. Nr. Examen Referenţial Referenţial
Categorie de produse organoleptic
unităţi/ Criterii Metoda (1) interpretare Criterii Metoda(1) interpretare
probă (3) rezultate (2) rezultate(2)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Alimente cu destinaţie
Regulamentul (CE)
nutriţională specială, altele
Listeria nr. 2073/2005, cu
1. decât cele reglementate în 5 DA EN ISO 11290-1 - - -
monocytogenes amendamentele
atribuţiile Ministerului
ulterioare
Sănătăţii (11)
Alimente gata pentru
consum ce constituie suport
Regulamentul (CE)
de creştere pentru L.
Listeria EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
2. monocytogenes, altele decât 5 DA - - -
monocytogenes 1,2 amendamentele
cele destinate sugarilor şi
ulterioare
alimente gata preparate în
scopuri medicale speciale
Alimente gata pentru
consum ce nu constituie
suport de creştere pentru L. Regulamentul (CE)
monocytogenes, altele decât Listeria nr. 2073/2005, cu
3. 5 Da EN ISO 11290-1 - - -
cele destinate sugarilor şi monocytogenes amendamentele
alimente gata preparate în ulterioare
scopuri medicale speciale
(11)(12)

Regulamentul (CE)
Carcase de bovine, ovine, DA Număr total de nr. 2073/2005, cu
4. 5 EN ISO 4833 - - -
caprine, cabaline(13) germeni amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
DA nr. 2073/2005, cu
Enterobacteriaceae ISO 21528-2 - - -
amendamentele
ulterioare

205
 Regulamentul (CE)
DA nr. 2073/2005, cu
Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
DA Număr total de nr. 2073/2005, cu
EN ISO 4833 - - -
germeni amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
5 DA nr. 2073/2005, cu
5. Carcase de suine(13) Enterobacteriaceae ISO 21528-2 - - -
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
DA nr. 2073/2005, cu
Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
ulterioare
Samonella/25 g de Regulamentul (CE)
DA probă comună din nr. 2073/2005, cu
5 EN ISO 6579 - - -
pielea gâtului amendamentele
recoltate ulterioare
Testul chimic
şi/sau testul de
DA scurgere,
conform
Regulamentului
(CE) nr.
543/2008 al
Carcase de păsări, respectiv Comisiei din 16
Regulamentul
6. pui broileri şi curcani Determinarea iunie 2008 de
7 (test stabilire a (CE) nr.
conţinutului 543/2008
chimic) normelor de
- - - în apă la aplicare a
20 (test
carnea de Regulamentului
scurgere) (25)
pasăre (CE) nr.
1234/2007 al
Consiliului în
ceea ce priveşte
standardele de
comercializare
a cărnii de
pasăre

Carne de vânat sălbatic Determinare specie

Metoda USDA-
(numai pentru
FSIS (cu
7. Carne proaspătă şi 1 DA carnea proaspătă - - - - -
exceptia cărnii
subproduse comestibile atunci când se
de vânat)
impune)

206
 Azot uşor SR 2713, SR
- - - SR 9065-7
hidrolizabil 3275, SR 2443
Reacţia SR 2713, SR
- - - SR 9065-10
Kreis 3275, SR 2443
1 DA
Reacţia SR 2713, SR
- - - SR 9065-11
pentru H2S 3275, SR 2443
Reacţia SR 2713, SR
- SR 9065-8
Nessler 3275, SR 2443
Determinarea Testul chimic,
5 piese
raportului apă conform Regulamentul
tranşate de
DA - - - / proteină la Regulamentului (CE) nr.
pasăre (CE) nr.
carnea de 543/2008
pasăre(25) 543/2008
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
Carne tocată şi carne
5 ulterioare
8. preparată destinată să fie
Regulamentul (CE)
consumată crudă
Listeria EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
DA - - -
monocytogenes 1,2 amendamentele
ulterioare
Carne tocată şi carne Regulamentul (CE)
preparată provenită de la nr. 2073/2005, cu
9. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
păsări, destinată să fie amendamentele
consumată gătită ulterioare
Carne tocată şi carne Regulamentul (CE)
preparată provenită de la nr. 2073/2005, cu
10. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
alte specii decât pasăre, amendamentele
destinată ulterioare
să fie consumată gătită Regulamentul (CE)
Număr total de nr. 2073/2005, cu
DA EN ISO 4833 - - -
germeni(15) amendamentele
5 ulterioare
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
DA E. coli(16) ISO 16649-1,2 - - -
amendamentele
ulterioare
Determinare specie
Metoda USDA-
1 DA atunci când este - - - -
FSIS
cazul

207
 Azot uşor
hidrolizabil
- - - (carne SR 9065-7 -
tocată)
Reacţia
- - - -
Kreis SR 9065-10
Art 4 din
Regulamentul
(CE) nr.
1162/2009 al
Comisiei din 30
noiembrie 2009
de stabilire a unor
Conţinut de măsuri tranzitorii
1 DA grăsimi SR ISO de aplicare a
- - - Regulamentelor
(carne 1444
tocată) (CE) nr.
853/2004, (CE)
nr. 854/2004 şi
(CE) nr.
882/2004 ale
Parlamentului
European şi ale
Consiliului
Raport ţesut
conjunctiv/ SR ISO Art 4 din
Regulamentul
- - - proteine din 3496/A1 (CE) nr.
carne (carne SR ISO 937 1162/2009
tocată)
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
Număr total de nr. 2073/2005, cu
5 EN ISO 4833 - - -
germeni amendamentele
ulterioare
11. Carne separată mecanic(17) DA Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
Escherichia coli(16) ISO 16649-1,2 - - -
amendamentele
ulterioare
Determinare specie
Metoda USDA-
1 atunci când este - - - -
FSIS
cazul
Azot uşor SR 2713, SR
1 - - - SR 9065-7
hidrolizabil 3275, SR 2443
208
 Cu excepţia
produselor pentru
care procesul de
fabricaţie sau
Produse din carne destinate compoziţia
a fi consumate crude produsului elimină
riscul de
12. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
contaminare cu
Salmonella,
conform
Regulamentului
(CE) nr.
2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare
Regulamentul (CE)
Produse din carne de pasăre
nr. 2073/2005, cu
13. destinate să fie preparate 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
(gătite)
ulterioare
Determinare specie
14. 1 DA atunci când este Metoda ELISA - - - -
cazul
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
Naţionale pentru
Protecţia
1 Reacţia Consumatorilor şi
DA - - - SR 9065-10 al preşedintelui
Kreis
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006 pentru
aprobarea
Normelor cu
privire la
comercializarea
produselor din
carne, cu
completările
ulterioare

209
 Ordinul
ministrului
agriculturii,
Produse din carne tratate pădurilor şi
termic dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Reacţia Autorităţii
- - - SR 9065-11 Naţionale pentru
pentru H2S
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Autorităţii
- - - Apă ISO 1442 Naţionale pentru
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Substanţe SR ISO Autorităţii
- - - Naţionale pentru
grase 1444
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare

210
 Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
SR Autorităţii
- - - NaCl Naţionale pentru
1841/1,2
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Proteine Autorităţii
- - - SR ISO 937 Naţionale pentru
totale
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1271/339/
210 /2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
al preşedintelui
Azot uşor Autorităţii
- - - SR 9065-7 Naţionale pentru
hidrolizabil
Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare

211
 Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
Raport al preşedintelui
SR ISO
maxim Autorităţii
1 - - - 3496/A1 Naţionale pentru
colagen/
SR ISO 937 Protecţia
proteină Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
Ordinul
ministrului
sănătăţii şi
familiei şi al
Nitrit de ministrului
sodium agriculturii,
alimentaţiei şi
(pentru pădurilor nr.
produse din 438/295/2002
carne SR EN pentru
netratate 12014-3 aprobarea
- Normelor
- - termic, privind aditivii
afumate şi alimentari
uscate) destinaţi
utilizării în
produsele
alimentare
pentru
consumul
uman, cu
modificările şi
completările
ulterioare

212
 Ordinul
ministrului
agriculturii,
pădurilor şi
dezvoltării rurale,
al ministrului
sănătăţii publice,
Tehnică al preşedintelui
Proteină Autorităţii
- - - Real – Time Naţionale pentru
vegetală
PCR Protecţia
Consumatorilor şi
al preşedintelui
ANSVSA nr.
560/1.271/339/
210/2006, cu
completările
ulterioare
1 (5 Analiza
recipiente microbiologica
15. Conserve din carne DA SR 8924 - - - -
conform (atunci cand este
SR 8924 cazul)
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
ulterioare
Listeria
Regulamentul (CE)
monocytogenes
EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
5 DA (numai pentru cele - - -
1,2 amendamentele
care se consumă ca
ulterioare
Crustacee şi moluşte atare)
decochiliate gătite
16.
Produse decorticate şi Regulamentul(CE)
decochiliate provenite de la nr. 2073/2005, cu
5 DA E.coli ISO TS 16649-3 - - -
crustacee şi moluşte gătite amendamentele
ulterioare

Regulamentul(CE)
Stafilococ EN ISO 6888- nr. 2073/2005, cu
5 DA - - -
coagulazo-pozitivi 1,2 amendamentele
ulterioare

Regulamentul(CE)
Moluşte bivalve vii,
nr. 2073/2005, cu
17. echinoderme, tunicate şi 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
gasteropode vii
ulterioare

213
 Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
1(18) DA E.coli(16) ISO TS 16649-3 - - -
amendamentele
ulterioare

Moluşte, crustacee întregi

sau decochiliate
/decojite refrigerate sau
congelate, fructe de mare
18. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 Regulamentul(CE) - - -
refrigerate, congelate şi
nr. 2073/2005, cu
altele
amendamentele
ulterioare
Pulpe de broască, melci fără
cochilie congelaţi

Histamina
(numai
pentru
HPLC conform
produsele Regulamentul Regulamentul
din speciile Comisiei Comisiei
Produse din pescuit nr.2073/2005/
19. 9 DA - - - de peşti nr.2073/2005/ CE, cu
proaspete (5) CE, cu
asociate cu amendamentele
amendamentele ulterioare
cantităţti ulterioare
mari de
histidină) (9)
(25)

Regulamentul
Regulamentul(CE)
(CE) nr.
Examen nr. 2074/2005, cu
1 DA 2074/2005, cu - - -
parazitologic amendamentele
amendamentele
ulterioare
ulterioare

214
 Regulamentul
(CE) nr.
1022/2008 al
Comisiei din 17
Prospeţime Regulamentul octombrie 2008
ABVT Comisiei de modificare a
(numai la nr.2074/2005/ Regulamentului
1 DA - - - produsele CE, cu (CE) nr.
proaspete şi amendamentele 2074/2005 în
preparate) ulterioare privin a
valorilor limită
pentru azotul
bazic volatil total
(ABVT)
Listeria
monocytogenes Regulamentul(CE)
(numai pentru cele EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
5 DA - - -
care se consuma ca 1,2 amendamentele
atare) ulterioare

Regulamentul
Regulamentul(CE)
(CE) nr.
Examen nr. 2074/2005, cu
1 DA 2074/2005, cu - - -
parazitologic amendamentele
amendamentele
ulterioare
ulterioare
Prospeţime
ABVT Regulamentul
(CE) nr. Regulamentul
Produse din pescuit (numai la
20. 1 DA - - - produsele
2074/2005, cu (CE) nr.
preparate (6) amendamentele 1022/2008
proaspete şi ulterioare
preparate)
Regulamentul
(CE) nr.
1441/2007 al
Histamina Comisiei din 5
(la speciile decembrie 2007
din familiile de modificare a
9 DA - - - Scombridae HPLC Regulamentului
şi (CE) nr.
Clupeidae) 2073/2005
(25) privind criteriile
microbiologice
pentru produsele
alimentare

215
 Listeria
Regulamentul(CE)
monocytogenes
EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
5 DA (numai pentru cele - - -
1,2 amendamentele
care se consumă ca
ulterioare
atare)
Histamina
(numai
pentru
produsele
Produse din pescuit
21. maturate în Regulamentul
transformate(7) HPLC conform
saramură Regulamentul( (CE) nr.
obţinute din CE) nr. 2073/2005, cu
9 DA - - - 2073/2005, cu amendamentele
speciile de
amendamentele ulterioare
peşti ulterioare
asociate cu
cantităţi
mari de
histidină) (9)
(25)

Numai pentru
produsele ce au
fost supuse unui
tratament de Regulamentul
1 DA - - - Benzpireni afumare, (CE) nr.
conform 1881/2006
Regulementului
(CE) nr.
1881/2006

Număr total de
DA EN ISO 4833 EN ISO 4833 - - -
germeni

Carne de peşte separată DA Escherichia coli ISO 16649-1,2 ISO 16649-1,2 - - -

22. 5
mecanic (10)

DA Salmonella EN ISO 6579 EN ISO 6579

216
 Analiza
1 1 (5 microbiologică a
recipiente recipientelor
23. Conserve din peşte (8) DA închise ermetic SR 8924 - - - -
conform
SR 8924) (atunci când este
cazul)
Număr total de Regulamentul (CE)
Lapte crud provenit din germeni (pentru EN ISO 4833 nr. 853/2004 - - -
unităţile de procesare a laptele crud)
laptelui materie primă

Lapte crud destinat

procesării provenit din
24. exploataţiile de vaci 1 DA
Număr celule EN ISO 13366-1
producătoare de lapte Regulamentul (CE)
somatice (pentru sau ISO 13366- - - -
nr. 853/2004
laptele crud) 2 (19)

Brânză, unt şi smântână Listeria

obţinute din lapte crud sau monocytogenes
lapte ce a fost supus unui (numai pentru Regulamentul(CE)
tratament termic mai scăzut DA laptele crud sau EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
25. 5 - - -
decât pasteurizare produsele 1,2 amendamentele
destinate ulterioare
Alte produse lactate din consumului ca
lapte netratat termic atare)
Salmonella (numai
pentru produsele
cuprinse la pct.
1.11, 2.2.2, 2.2.4, Regulamentul(CE)
2.2.6, din Anexa nr. 2073/2005, cu
EN ISO 6579 - - -
nr. 1 la amendamentele
Regulamentul(CE) ulterioare
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare (20))

Stafilococi EN ISO 6888- Regulamentul(CE) - - -

coagulazo pozitivi 1,2 nr. 2073/2005, cu
(numai pentru
produsele cuprinse amendamentele
la pct. 1.11, 1.21, ulterioare
2.2.2, 2.2.3, 2.2.4 217
din Anexa nr. 1 la
 Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)

Metoda
Enterotoxina
europeană de
stafilococică (Dacă Regulamentul(CE)
screening a EU-
se detectează valori nr. 2073/2005, cu
RL pentru - - -
mai mari de 105 amendamentele
stafilococi
CFU/g stafilococi ulterioare
coagulazo-
coagulazo-pozitivi)
pozitivi

Escherichia coli
(21)
(numai pentru Regulamentul(CE)
produsele cuprinse nr. 2073/2005, cu
ISO 16649-1,2 - -
la pct. 1.11, 1.21, amendamentele
2.2.2, 2.2.4, si 2.2.6 ulterioare
din Anexa nr. 1 la
Regulamentul (CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Punct
crioscopic EN ISO
(pentru 5764
laptele crud) SR 2418
Densitate Anexa A
(pentru SR 2418
laptele crud) SR SR 3665
2418/2008 SR 3664
1 DA - - -
Prospeţime Anexa B
determinarea
acidităţii
(pentru lapte SR ISO
crud şi 11869
produse SR ISO
lactate 6091
acide)

218
 Lapte pasteurizat Enterobacteriaceae
şi alte produse lactate (numai pentru
lichide pasteurizate produsele cuprinse
la pct. 2.2.1(22) şi Regulamentul(CE)
Brânzeturi maturate şi 2.2.8(23) din Anexa nr. 2073/2005, cu
26. 5 DA ISO 21528-1,2 - - -
nematurate, produse din nr. 1 la amendamentele
lapte sau din zer ce a fost Regulamentul(CE) ulterioare
supus tratamentului termic nr. 2073/2005, cu
amendamentele
Alte produse lactate şi ulterioare)
subproduse din lapte tratat Listeria
termic monocytogenes Regulamentul(CE)
(numai pentru EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
Îngheţată şi deserturi pe - - -
produsele destinate 1,2 amendamentele
bază de produse lactate, consumului ca ulterioare
congelate atare)
Escherichia coli(21)
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 2.2.2, 2.2.4, Regulamentul(CE)
2.2.5, din Anexa nr. 2073/2005, cu
ISO 16649-1,2 - - -
nr. 1 la amendamentele
Regulamentul(CE) ulterioare
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)
Stafilococi
coagulazo pozitivi
(numai pentru
Regulamentul(CE)
produsele cuprinse
EN ISO 6888- nr. 2073/2005, cu
la pct. 1.21, 2.2.2, - - -
1,2 amendamentele
2.2.4 si 2.2.5 din
ulterioare
Anexa nr. 1 la
Regulamentul CE
2073/2005)
Metoda
Enterotoxina
europeană de
stafilococică (Dacă Regulamentul(CE)
screening a EU-
se detectează valori nr. 2073/2005, cu
RL pentru - - -
mai mari de 105 amendamentele
stafilococi
CFU/g stafilococi ulterioare
coagulazo-
coagulazo-pozitivi)
pozitivi

219
 Salmonella (numai
pentru produsele
cuprinse la pct.
Regulamentul(CE)
1.13 din Anexa nr.
nr. 2073/2005, cu
1 la EN ISO 6579 - - -
amendamentele
Regulamentul(CE)
ulterioare
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare (20))
Regulamentul
(CE) nr.
1664/2006 al
Comisiei din 6
noiembrie 2006
de modificare a
Determinare Regulamentului
a activităţii (CE) nr.
fosfatazei 2074/2005 în
alkaline ceea ce priveşte
1 DA - - - ISO 11816-1 dispoziţiile de
(pentru lapte
pasteurizat) aplicare privind
(25) anumite produse
de origine
animală destinate
consumului uman
şi de abrogare a
anumitor
dispoziţii de
aplicare
Determinare SR 143
a acidităţii anexa B SR 143
(pentru lapte SR ISO SR 2444
1 DA - - -
pasteurizat, 6092
îngheţată, SR ISO SR 7001
smântână) 6091
SR ISO
Determinare 2446
a grăsimii SR EN ISO
(lapte 2450
SR 1981
1 DA - - - pasteurizat, SR EN ISO
smântână, 3727-3
unt, brânză SR ISO
telemea) 3433

220
 Determinare
a clorurii de
sodiu
EN ISO
1 DA - - - (brânza SR 1981
5943
telemea)

Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
27. - - -
Lapte praf şi zer praf Salmonella amendamentele
EN ISO 6579 ulterioare
Enterobacteriaceae,
(numai pentru
produsele cuprinse
la pct. 1.12, 1.21, Regulamentul(CE)
2.2.7(22) din Anexa nr. 2073/2005, cu
ISO 21528-2 - - -
nr. 1 la amendamentele
Regulamentul(CE) ulterioare
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)

5 DA Regulamentul(CE)
Listeria
EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
monocytogenes, - - -
1,2 amendamentele
(pentru produsele
ulterioare
care se consuma ca
atare)
Stafilococi
coagulazo-pozitivi,
(numai pentru
produsele cuprinse
Regulamentul(CE)
la pct. 1.12, 1.21,
EN ISO 6888- nr. 2073/2005, cu
2.2.7(22) din Anexa - - -
1,2 amendamentele
nr. 1 la
ulterioare
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
amendamentele
ulterioare)

221
 Metoda
Enterotoxina
europeană de
stafilococică (Dacă Regulamentul(CE)
screening a EU-
se detectează valori nr. 2073/2005, cu
RL pentru - -
mai mari de 105 amendamentele
stafilococi
CFU/g stafilococi ulterioare
coagulazo-
coagulazo-pozitivi)
pozitivi
ISO 6091
(metodă de
Prospeţime
referinţă)
determinarea SR ISO 5559
1 DA - ISO 6092
acidităţii
- - (metodă de
rutină)
1 (minim Salmonella
28. Ouă pentru consum DA EN ISO 6579 - - - -
5 bucăţi) (continut şi coajă)
Alimente gata preparate
care conţin ouă crude, cu
excepţia produselor care în Regulamentul(CE)
timpul procesului de nr. 2073/2005, cu
29. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
fabricare sau datorită amendamentele
compoziţiei produsului ulterioare
elimină riscul de Salmonella

Produse din ouă, cu excepţia

produselor care în timpul Regulamentul(CE)
procesului de fabricaţie sau nr. 2073/2005, cu
30. 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
datorită compoziţiei elimină amendamentele
riscul de Salmonella ulterioare

Regulamentul(CE)
EN ISO 21528- nr. 2073/2005, cu
5 DA Enterobacteriacee - - -
2 amendamentele
ulterioare
Regulamentul
Concentraţia (CE) nr.
1 DA - - - -
de acid 853/2004
butiric 3 OH

222
 Conţinutul
de acid
lactic în
cazul
Regulamentul
materiei
(CE) nr.
1 DA - - - prime -
853/2004
utilizate
pentru
fabricarea
produselor
din ouă
Regulamentul(CE)
nr. 2073/2005, cu
31. Gelatină şi colagen 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - -
amendamentele
ulterioare
Directiva
Conţinut de
2001/110/CE a
fructoză şi
Consiliului din
glucoză
- - - SR 784-3 20 decembrie
(exprimat ca
2001 privind
zahar
mierea,
invertit)
SR 784-2
Directiva
Conţinut de
- - - SR 784-3 2001/110/CE,
zaharoză
SR 784-2
Directiva
32. Miere de albine 1 DA Conţinut de
- - - SR 784-3 2001/110/CE,
apă
SR 784-2
Directiva
- - - Aciditate SR 784-3 2001/110/CE,
SR 784-2
Directiva
Indice
- - - SR 784-3 2001/110/CE
diastazic
SR 784-2
Directiva
- - - HMF SR 784-3 2001/110/CE
SR 784-2

223
 5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - -
Preparate şi semipreparate
culinare prelucrate din
33.
materii prime, de origine
animală Listeria
Regulamentul(CE)
monocytogenes
EN ISO 11290- nr. 2073/2005, cu
5 DA (produse - - -
1,2 amendamentele
alimentare gata de
ulterioare
consum)
1. Formule 30 Salmonella Regulamentul(CE)
Formulă DA ISO 6579
de început nr. 2073/2005, cu
uscată deshidratate amendamentele
pentru 10 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1
şi produse ulterioare
sugari şi alimentare Cronobacter
alimente 30
dietetice DA spp.(Enterobacter ISO/TS 22964
dietetice pentru sakazakii)
deshidratate scopuri
pentru medicale
diferite speciale
scopuri Bacillus cereus
34. destinate 5 DA EN/ISO 7932
medicale prezumtiv
sugarilor sub
speciale şase luni (24)
destinate
sugarilor sub 30 Salmonella Regulamentul(CE)
6 luni, DA ISO 6579
nr. 2073/2005, cu
formulă amendamentele
uscată de 2. Formule de
continuare ulterioare
continuare
deshidratate DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1
pentru copii 5
cu vârsta de
peste 6 luni

* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toţi
parametrii relevanţi stabiliţi în prezenta secţiune, având în vedere specificul activităţii unităţii.
(1)
Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului;
(2)
referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale, comunitare şi internaţionale;
(3)
se va recolta o singură dată numărul de unităţi/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice,
conform rubricii „criterii”;

224
(4)
pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât şi indicaţia cuprinsă în paranteza din dreptul categoriei generale pentru a putea fi identificat
produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(5)
produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să
asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;
(6)
produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea,
porţionarea, filetarea etc.;
(7)
produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea,
deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;
(8)
conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea,
inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;
(9)
determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unitati de procesare,
depozite frigorifice, nave pescador, unitati de vanzare cu amanuntul etc.
(10)
produse din pescuit separate mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi
spălate în prealabil.
(11)
Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiţii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum:
— produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după
acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final);
— miere, moluşte bivalve vii.
(12)
Produsele cu pH ≤ 4,4 sau aw ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 şi aw ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparţinând
acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparţine acestei categorii, sub rezerva unei justificări ştiinţifice.
(13)
Limitele (m şi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se
calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice.
(14)
Cele 50 de probe sunt prelevate în cursul a 10 sesiuni de prelevare de probe consecutive în conformitate cu normele şi frecvenţele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul
(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(15)
Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore.
(16)
E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale.
(17)
Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.
(18)
O probă grupată conţinând minimum 10 animale individuale.
(19)
se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează:
a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de
norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai
sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;
b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de
standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.
(20)
Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacţia autorităţilor competente, că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului, după caz, nu există
nici un risc de contaminare cu Salmonella.
(21)
E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă.
(22)
Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar.
(23)
Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte.
(24)
Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste microorganisme
la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală, lotul trebuie
testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacţia autorităţii competente, dacă există o astfel de corelaţie între
Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii).
(25)
Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA al DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV.
Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală
provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru
sănătatea publică.
Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes şi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

225
 În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât şi o cantitate de minim 150 grame din
proba pozitivă.

SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE
SUPRAVEGHERE DE NECESITĂTE DISPUSE DE ANSVSA

Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice

Teste de sanitaţie - metoda ATP total *) Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi
Potabilitate apă - metoda ATP total *) H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs.
Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza,
Eficienţa pasteurizării laptelui uree, glucoza în funcţie de produs.*)
Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud
*) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN
COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr.
crt. Frecvenţa Examen Examen microbiologic Interpretare rezultate Examen fizico-chimic
Produsul
controlului senzorial
1. Apă potabilă Trimestrial pentru apa din
sursă proprie conform
conform prevederilor Legii
Legea nr. 458/2002 privind nr. 458/2002, cu modificările
calitatea apei potabile, cu şi completările ulterioare
Da
Apa din reţea publică modificările şi completările
ulterioare
E. coli
Enterococi
Reţea publică -
semestrial Apa din sursă proprie pH SR ISO 10523
amoniu SR ISO 5664
Sursă proprie - E coli azotiţi SR ISO
trimestrial Enterococi 6777/A99
Cl. Perfringes - azotaţi SR ISO 7890/1
(inclusiv pentru spori) cloruri SR ISO 9297

226
 Sau metode alternative
validate care să îndeplinească
condiţiile impuse de
prevederile Legii nr.
458/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
2.
Ordinul ministrului sănătăţii nr.
Număr total de germeni SR
976/1998 pentru aprobarea
Materiale utilizate EN ISO 4833
Normelor de igienă privind
pentru preambalarea Bacterii coliforme
Semestrial Da producţia, prelucrarea,
produselor de origine ISO 4831şi 4832
depozitarea, păstrarea,
animală Drojdii şi mucegaiuri
transportul şi desfacerea
ISO 21527-1
alimentelor.

NOTĂ:
Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie

Examene Microbiologic
(1)
Teste de sanitaţie Număr total de germeni
Enterobacteriaceae În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi
Bacterii coliforme unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în
Stafilococ coagulazo-pozitivi Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.

Teste de sanitaţie(2)
Listeria monocytogenes (3) În unităţile care fabrică produse alimentare gata
pentru consum

(1)
Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea
alimentelor.
(2)
Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.
(3)
Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie, iar pentru
aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă.

Notă:
Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.
În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.
227
 SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL
SANITAR - VETERINAR

Examene Frecvenţa Controlului Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de

a) verificare;
b) supraveghere;
c) monitorizare.
dezinsecţie şi deratizare
Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile
efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din
cazul în care în urma verificării/ supravegherii/monitorizării se prezentul capitol.
suspicionează sau se constată o neconformitate.
Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte
conform prevederilor secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.

SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Nr Examen de
crt. Substanţa Grupa de furaje/ matrici Tip supraveghere Unităţi controlate / operatori
laborator1
1.
Pesticide organoclorurate Materii prime vegetale pentru nutreţuri Unităţi producătoare
Pesticide combinate: cereale boabe, subproduse, Control
şi PCB indicatoare de nutreţ combinat
organoclorurate seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, (probă planificată)
(ICES-7)
şroturi

Făină de peşte Control

(probă planificată) Unităţi furnizoare şi depozite

1
Examene corespunzatoare matricilor indicate.
228
 Nutreţuri combinate pentru porci Unităţi producătoare
Control
de nutreţ combinat
(probă planificată)

Nutreţuri combinate pentru păsări Unităţi producătoare

Control
de nutreţ combinat
(probă planificată)

Nutreţuri granulate pentru peşti de Unităţi producătoare

Control
crescătorie de nutreţ combinat
(probă planificată)

Nutreţuri combinate pentru rumegătoare

(vaci de lapte)
Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat

Aflatoxina B1, Materii prime vegetale pentru nutreţuri Control

2. Ochratoxina A, combinate: cereale boabe, subproduse (probă planificată)
Micotoxine Zearalenona,
Unităţi producătoare
Deoxynivalenol
de nutreţ combinat
Fumonisina
T-2
Aflatoxina B1 Control Unităţi producătoare de nutreţ
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
(probă planificată) combinat
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri pentru cabaline Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de Control
crescătorie (probă planificată)

229
 Produse şi derivate din lapte, înlocuitori
de lapte praf Control
(probă planificată)

Deoxynivalenol – DON Nutreţuri combinate pentru porci Control

(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control
(probă planificată)
Zearalenona Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control
(probă planificată)
OchratoxinaA Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Fumonisina B1+B2 Nutreţuri combinate pentru porci Control
(probă planificată)
Nutreţuri pentru cabaline Control
(probă planificată)
Nutreţuri granulate pentru peşti de Control
crescătorie (probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegatoare Control
(probă planificată)
T-2 Materii prime vegetale pentru nutreţuri
combinate: cereale (ovăz şi produse din
ovăz) Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat

3. Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde

(inclusiv făinuri din lucernă, trifoi şi
Control
Metale grele Pb,Cd, Hg2, As iarbă), rădăcinoase, tuberculi şi derivate Exploataţii comerciale
(probă planificată)

Materii prime de origine minerală pentru

Control Unităţi producătoare
nutreţuri combinate: fosfaţi, carbonaţi
(probă planificată) de nutreţ combinat
Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici,
Control Unităţi producătoare

2
Determinarea reziduurilor de Hg – pentru făină de peşte
230
 vitamine, microelemente, enzime (probă planificată) de nutreţ combinat
furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori,
antioxidanţi, coloranţi
Făină de peşte Control
Unităţi furnizoare şi depozite
(probă planificată)
Premixuri vitamino-minerale şi Control Unităţi producătoare
amestecuri minerale (probă planificată) de nutreţ combinat
Nutreţuri combinate: păsări, porci,
rumegătoare; nutreţuri granulate pentru Control
peşti de crescătorie (probă planificată) Unităţi producătoare
de nutreţ combinat
Nutreţuri pentru cabaline
Control
Exploataţii comerciale şi crescători
(probă planificată)
Nitriţi Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde,
Control
rădăcinoase, tuberculi şi derivate
(probă planificată)
Exploataţii comerciale
Control
4. Nitriţi Făină de peşte Unităţi furnizoare şi depozite
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru păsări Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat
Nutreţuri combinate pentru porci Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat
Nutreţuri granulate pentru peşti de Control Unităţi producătoare de nutreţ
crescătorie (probă planificată) combinat
Nutreţuri pentru cabaline
Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat

5. Seminţe de Seminţe si fructe de

buruieni şi plante buruieni si plante cu
toxice continut alcaloizi,
glicozizi si alte Substanţe
toxice
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
Control Unităţi producătoare de nutreţ
combinate: cereale boabe, seminţe
(probă planificată) combinat
întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi

231
 Seminţe de plante Materii prime vegetale pentru nutreţuri
invazive cu Ambrosia artemisiifolia combinate: cereale boabe (seminţe de
Monitorizare
potenţial alergen grâu, secară, porumb, orz), oleaginoase
(probă selectivă) Producători/ Furnizori/
(soia, floarea soarelui)
Distribuitori/Importatori
Nutreţuri combinate pentru păsări (mei,
sorg, in, dughie şi amestecuri de seminţe
Monitorizare
pentru hrana porumbeilor, păsărilor de
(probă selectivă) Producători/ Furnizori/
colivie, păsări de expoziţie)
Distribuitori/Importatori
Alte substanţe
nedorite
(daunatori)
Materii prime vegetale pentru nutreţuri Unităţi producătoare de nutreţ
Claviceps spp. Control
combinate: cereale boabe (grâu, ovăz, combinat
(probă planificată)
orz, secară, triticale)

6. Proteine animale Identificarea microscopică Făină de peşte Control

Unităţi furnizoare şi depozite
procesate a constituenţilor de origine (probă planificată)
(PAP-interdicţia animală Control Unităţi producătoare
Premixuri, concentrate proteino-
de furajare) (probă planificată) de nutreţ combinat
vitamino-minerale şi zooforturi cu
Control
conţinut de proteină brută peste 5% Exploataţii comerciale
(probă planificată)
Control Unităţi producătoare
Nutreţuri combinate pentru păsări (probă planificată) de nutreţ combinat
Unităţi producătoare
Control
de nutreţ combinat pentru mai multe
(probă planificată)
specii
Control
Mijloace de transport autorizate3
(probă planificată)
Control
Exploataţii comerciale
(probă planificată)
Control
Exploataţii nonprofesionale
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat
Unităţi producătoare
Control
de nutreţ combinat pentru mai multe
(probă planificată)
specii
Control Mijloace de transport autorizate

232
 (probă planificată)
Control
Exploataţii comerciale
(probă planificată)
Control Exploataţii mixte rumegătoare/
(probă planificată) nerumegătoare
Control
Exploataţii nonprofesionale
(probă planificată)
Amestecuri de uruieli pentru rumegătoare Control
Exploataţii comerciale
- amestec unic (probă planificată)
Control
Exploataţii nonprofesionale
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat
Control
Mijloace de transport autorizate
(probă planificată)
Control
Exploataţii comerciale
(probă planificată)
Control
Exploataţii nonprofesionale
(probă planificată)

Unităţi producătoare
Control
de nutreţ combinat pentru mai multe
(probă planificată)
specii

7. Melamină4 Melamină Produse şi derivate din lapte, înlocuitori Monitorizare Unităţi producătoare
de lapte praf (probă selectivă) de nutreţ combinat
Materii prime vegetale pentru nutreţuri
Monitorizare Unităţi producătoare
combinate (produse din soia sau pe baza
(probă selectivă) de nutreţ combinat
de soia)
8. Substanţe interzise Substanţe cu acţiune Nutreţuri combinate pentru păsări
Control Unităţi producătoare
ca aditivi furajeri 5 antimicrobiană, (pui de găină, curcani, raţe)
(probă planificată) de nutreţ combinat
histomonostatică şi
coccidiostatică, promotori Control
de creştere Exploataţii comerciale
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Control Unităţi producătoare de nutreţ
(probă planificată) combinat
Control
Exploataţii comerciale
(probă planificată)

3
Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică sau coccidiostatic (analiza prafului din
benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate.
4
Pentru produsele care au ca ţară de origine China sau care au fost ambalate în China.
5
Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanţe este neautorizată pentru toate matricile şi unităţile prevăzute.
233
 Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control Unităţi producătoare
(bovine, ovine, caprine) (probă planificată) de nutreţ combinat
Control
Exploataţii comerciale
(probă planificată)
9. Substanţe Substanţe cu acţiune Nutreţuri combinate pentru păsări
coccidiostatice6 histomonostatică şi (pui de găină, curcani, raţe, gâşte) Control Unităţi producătoare
(pentru furaje coccidiostatică (probă planificată) de nutreţ combinat
nevizate)

Nutreţuri combinate pentru porci
Nutreţuri combinate pentru rumegătoare
(bovine, ovine, caprine)
Nutreţuri pentru cabaline
Control
(probă planificată) Exploataţii comerciale
Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat
Control
(probă planificată) Exploataţii comerciale
Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat
Control
(probă planificată) Exploataţii comerciale
Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat

Control
Exploataţii comerciale /
(probă planificată)
Crescători

10. Gosipol Gosipol liber Nutreţuri combinate cu continut declarat

de subproduse din seminţe de bumbac

Monitorizare Unităţi producătoare de nutreţ

(probă selectivă) combinat

11. Cupru total 7 Cupru total Nutreţuri combinate pentru porci Control Unităţi producătoare de nutreţ
Zinc total Zinc total (probă planificată) combinat

6
Combinaţii de analiţi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute în Directiva 2009/8/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a anexei I la Directiva
2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime ale transferului inevitabil de coccidiostatice sau histomonostatice în furajele
nevizate.
7
Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.
234
12. Microorganisme Salmonella spp. Materii prime vegetale pentru nutreţuri
patogene combinate – olaeginoase (soia boabe
Control
tratată termic), şroturi (soia, rapiţă, in, Unităţi producătoare
(probă planificată)
bumbac, floarea soarelui), de nutreţ combinat

Produse şi derivate din lapte, înlocuitori

de lapte praf Control Unităţi producătoare
(probă planificată) de nutreţ combinat

Făină de peşte Control

Unităţi furnizoare şi depozite
(probă planificată)
Nutreţuri combinate pentru porci Unităţi producătoare
Monitorizare
de nutreţ combinat
(probă selectivă)

Nutreţuri combinate pentru păsări Unităţi producătoare

Monitorizare
de nutreţ combinat
(probă selectivă)
Hrană deshidratată pentru animalele de Unităţi producătoare
companie Control
de hrană pentru animalele de
(probă planificată)
companie
Hrană umedă pentru animalele de Unităţi producătoare
companie Control
de hrană pentru animalele de
(probă planificată)
companie
Enterobacteriaceae Făină de peşte Control
Unităţi furnizoare şi depozite
(probă planificată)
Clostridium perfringens Făină de peşte Control
Unităţi furnizoare şi depozite
(probă planificată)
Listeria monocitogenes Siloz Monitorizare
Exploataţii comerciale
(silozuri şi semisilozuri) (prelevare la suspiciune)
13. Dioxină, furnari Suma PCDD şi PCDF Nutreţuri combinate pentru porci Unităţi producătoare
Control
şi PCB PCB asemănătoare de nutreţ combinat
(probă planificată)
asemănătoare dioxinelor
dioxionelor Nutreţuri combinate pentru păsări Unităţi producătoare
Control
de nutreţ combinat
(probă planificată)

Notă:
Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de supraveghere;
Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o
supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiţie etc;

235
Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată etc.

SECŢIUNEA 10 - EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA,

FURAJE ŞI APĂ

BOVINE
Nr. Grupa de Locul de Categoria de Referenţial
Matrice
crt. substanţe prelevare animale interpretare rezultate
1. A1 Urină Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
Muşchi Abator Tineret bovin privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune
Vaci hormonală sau tireostatică şi a celor betaagonist, cu modificările şi completările ulterioare
Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate
privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate
din ţări terţe
Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de
modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor
substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanțelor beta-agoniste în creşterea
animalelor
2. A2 Tiroidă Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Urină Abator Tineret bovin Decizia 2005/34/CE
Vaci Directiva 2008/97/CE
3. A3 Ser Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Urină Abator Tineret bovin
Muşchi Vaci
4. A4 Urină Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ficat Abator Tineret bovin
Vaci
5. A5 Urină Exploataţii Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ficat Abator Tineret bovin Decizia 2005/34/CE
Vaci Directiva 2008/97/CE
6. A6 Urină Exploataţii Viţei Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în
Muşchi Abator Tineret bovin ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanță minime necesare (LPMN) pentru anumite
Vaci reziduuri în alimentele de origine animală
7. B1 Rinichi Abator Viţei Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active
Muşchi Tineret bovin din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din
Ficat Vaci produsele alimentare de origine animală
8. B2a Ficat Abator Viţei Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de
Tineret bovin stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor
farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
236
 2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului
9. B2b Ficat Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Vaci
10. B2c Muşchi Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Vaci Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program de monitorizare
comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea conţinuturilor maxime ale
reziduurilor de pesticide din şi de pe cereale şi alte produse de origine vegetală şi programe de
monitorizare națională pentru 2008
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind programul
comunitar de control, multianual şi coordonat pentru 2009, 2010 şi 2011 de asigurare a
respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentelele de origine
vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide
11. B2d Rinichi Abator Tineret bovin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Vaci Decizia 2005/34/CE.
12. B2e Ficat Abator Viţei Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a anexei I la
Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru
stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de
origine animală, în ceea ce priveşte diclofenacul
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Viţei Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat Tineret bovin Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de monitorizare a
Vaci unor substanţe şi reziduuri la animalele vii şi la produsele de origine animală şi de abrogare a
Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE
14. B3a Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie
2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse
alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei
91/414/CEE
Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului prin întocmirea
anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut
de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime
15. B3b Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Viţei Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor
Tineret bovin maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare
Vaci Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din
produsele alimentare
Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor
comunitare privind contaminanţii din alimente
237
PORCINE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Urină Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Muşchi Abator Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Tiroidă Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Urină Abator Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Urină Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Muşchi Abator Decizia 2005/34/CE
Ficat
4. A4 Urină Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ficat Abator Decizia 2005/34/CE
5. A5 Urină Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare
Ficat Abator Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Urină Exploataţii Decizia 2003/181/CE
Muşchi Abator
PIF
Constanţa
Sud
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Muşchi
Ficat
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect
hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor
81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE
Decizia 2005/34/CE
12. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
238
15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
17. B3d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei,
a ochratoxinei A, a T-2 şi HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

OVINE/CAPRINE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF Decizia 2005/34/CE;
Constanţa Directiva 2008/97/CE.
Sud
2. A2 Tiroidă Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Urină Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE.
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat Decizia 2005/34/CE.
5. A5 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat Decizia 2005/34/CE;
Directiva 2008/97/CE.
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
PIF
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Muşchi PIF
Ficat Constanţa
Sud
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

239
10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
12. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Decizia 2005/34/CE
13. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat Directiva 96/23/CE
14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93

CABALINE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Muşchi Abator
1. A1 Decizia 2005/34/CE;
Exploataţii
Directiva 2008/97/CE.
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
2. A2 Urină Exploataţii Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
Urină Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
3. A3 Abator
Decizia 2005/34/CE
Urină Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
4. A4 Abator
Ficat Decizia Comisiei 2005/34/ CE
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Urină
5. A5 Abator Decizia 2005/34/CE
Ficat
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
Rinichi
7. B1 Muşchi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Ficat
8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

240
9. B2c Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi Abator Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
10. B2d Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Rinichi Abator Directiva 96/22/CE
Decizia 2005/34/CE
11. B2e Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Ficat
Abator Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Muşchi
Decizia 2005/34/CE
12. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
13. B3a Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Grăsime Abator
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
14. B3b Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
15. B3c Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93

PĂSĂRI

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF
Muşchi Decizia 2005/34/CE
Constanţa
Directiva 2008/97/CE
Sud
2. A2 Abator
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF
Muşchi Decizia 2005/34/CE
Constanţa
Directiva 2008/97/CE
Sud
3. A3 Abator
Muşchi
PIF Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Constanţa Decizia 2005/34/CE
Sud
4. A4 Abator
PIF Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Ficat
Constanţa Decizia 2005/34/CE
Sud

241
 Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
PIF
5. A5 Ficat Constanţa Decizia 2005/34/CE
Sud Directiva 2008/97/CE
Abator
PIF
Muşchi Constanţa
6. A6 Nord, PIF Decizia 2003/181/CE
Sânge
Constanţa
Sud
Abator, PIF
Muşchi Constanţa
7. B1 Nord, PIF Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Ficat Constanţa
Sud
Abator
PIF
8. B2b Ficat Constanţa Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Sud
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
9. B2c Muşchi Abator Recomandarea 2007/225/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Muşchi
10. B2e Abator Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Ficat
Decizia 2005/34/CE
Regulamentul (CE) nr. 470/2009
11. B2f Ficat Abator
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
12. B3a Grăsime Abator
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005
13. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 178/2006
Recomandarea 2007/225/CE
Abator
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
PIF
14. B3c Muşchi Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Constanţa
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
Sud
15. Dioxine,
PIF
furani şi PCB
Muşchi Constanţa Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
asemănătoare
Sud
dioxionelor

Observaţii:
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la
animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE.

242
ACVACULTURĂ

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Peşte de Fermă Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
crescătorie piscicolă Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A3 Peşte de Fermă Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
crescătorie piscicolă Decizia 2005/34/CE
3. A4 Peşte de Fermă Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
crescătorie piscicolă Decizia 2005/34/CE
4. A6 Peşte de Fermă Decizia 2003/181/CE
crescătorie piscicolă
PIF
Constanţa
Sud
5. B1 Peşte de Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
crescătorie piscicolă

6. B2a Peşte de Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009

crescătorie piscicolă
7. B3a Peşte de Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
crescătorie piscicolă Regulamentul (CE) nr. 178/2006
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Otopeni
8. B3c Peşte de Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
crescătorie piscicolă Regulamentul (CE) nr. 629/2008
PIF Albiţa, Regulamentul (CEE) nr. 315/93
PIF
Constanţa
Nord, PIF
Constanţa
Sud, PIF
Moraviţa,
PIF
Otopeni

243
9. B3e Peşte de Ferma Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce
crescătorie piscicola priveşte stabilirea limitelor de performanţe minime cerute (LPMC) pentru anumite reziduuri din alimentele
PIF de origine animală
Constanţa
Sud, PIF
Otopeni

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A6 Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
PIF
Moravita
2. B1 Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3. B2a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
4. B2e Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Regulamentul (CE) nr. 582/2009
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
5. B2f Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
6. B3a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
7. B3b Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
8. B3c Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93
9. B3d Lapte Fermă, PIF Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Albita, PIF
Moraviţa

244
OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A6 Ouă Fermă Decizia 2003/181/CE
Centru
colectare
2. B1 Ouă Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Centru
colectare
3. B2b Ouă Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Centru
colectare
4. B3a Ouă Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Centru Regulamentul (CE) nr. 178/2006
colectare

LEPORIDE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
5. A5 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 37/2010
Muşchi
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea Comisiei 225/2007/CE
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
245
10. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006

VÂNAT DE CRESCĂTORIE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
2. A2 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
3. A3 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
4. A4 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Muşchi Decizia 2005/34/CE
5. A5 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Decizia 2005/34/CE
Directiva 2008/97/CE
6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE
7. B1 Rinichi Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Muşchi
Ficat
8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009
9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Recomandarea 2007/225/CE
10. B2e Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Decizia 2005/34/CE
11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
12. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93

Observaţii:

Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la
animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.
246
VÂNAT SĂLBATIC

Nr. Grupa de Referenţial

Matrice
crt. substanţe interpretare rezultate
1. B3a Grăsime Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Regulamentul (CE) nr. 178/2006
2. B3c Ţesut muscular Regulamentul (CE) nr. 1881/2006
Regulamentul (CE) nr. 629/2008
Regulamentul (CEE) nr. 315/93

MIERE

Nr. Grupa de Locul de Referenţial

Matrice
crt. substanţe prelevare interpretare rezultate
1. A6 Centru Decizia 2003/181/CE
colectare
PIF
Constanţa
Sud
PIF
Miere Halmeu,
PIF
Otopeni,
PIF
Sculeni,
PIF Siret

2. B1 Centru Regulamentul (UE) nr. 37/2010

Miere colectare

3. B2c Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Centru
Miere Recomandarea 2007/225/CE
colectare
Regulamentul (CE) nr. 1213/2008
4. B2f Centru Regulamentul (CE) nr. 470/2009
Miere
colectare Directiva 96/23/CE
5. B3a Centru Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Miere
colectare Regulamentul (CE) nr. 178/2006
6. B3b Centru Regulamentul (CE) nr. 396/2005
Miere
colectare Regulamentul (CE) nr. 178/2006
247
Observaţii generale:
Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin.
Menţiuni:
a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor,
ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV;
b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorităţii sanitar - veterinare
competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;
c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul
Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul
laboratorului care realizează aceste analize.
d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor
substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui
ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al
reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală.

CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006

Nr. Grupa de Substanţa Matricea Unitatea de prelevare Metoda de analiza

crt. substanţe Screening Confirmare
1. Micotoxine Aflatoxine lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte Ferme de animale producatoare de lapte, Regulamentul Regulamentul
destinat fabricării produselor din lapte unităţi de procesare lapte (CE) nr. (CE) nr.
401/2006 al 401/2006
Comisiei din 23
februarie 2006
de stabilire a
modalităţilor de
prelevare de
probe şi a
metodelor de
analiză pentru
controlul oficial
al conţinutului de
micotoxine din
produsele
alimentare
2. Metale grele Plumb lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte Ferme de animale producatoare de lapte, Regulamentul Regulamentul
destinat fabricării produselor din lapte unităţi de procesare lapte (CE) nr. (CE) nr.
333/2007 al 333/2007
Comisiei din 28
martie 2007 de
248
 stabilire a
metodelor de
prelevare a
probelor şi de
analiză pentru
controlul oficial
al nivelurilor de
plumb, cadmiu,
mercur, staniu
anorganic, 3-
MCPD şi
benzo(a)piren
din produsele
alimentare
carne (fără organe) de bovină, cal, ovină, porc Unităţi de procesare carne Regulamentul Regulamentul
şi pasăre (CE) nr. (CE) nr.
333/2007 333/2007
ficat de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul Regulamentul
(CE) nr. (CE) nr.
333/2007 333/2007
rinichi de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul Regulamentul
(CE) nr. (CE) nr.
333/2007 333/2007
muschi file de peşte cu excepţiile prevăzute Unităţi produse proaspete din pescuit, Regulamentul Regulamentul
în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 unităti procesare peşte, depozit frigorific, (CE) nr. (CE) nr.
muschi file de peşte, pescării, magazine alimentare, unităţi de 333/2007 333/2007
muşchi file de peşte spadă, comercializare
crustacee cu exepţiile enumerate în Reg. CEE
nr. 1881/2006
moluşte bivalve, Supermarcheturi, hipermarcheturi Regulamentul Regulamentul
cefalopode (fără măruntaie) (CE) nr. (CE) nr.
333/2007 333/2007
Mercur produse pescăreşti şi muşchi file de peşte cu Unităţi de procesare, puncte de debarcare, Regulamentul Regulamentul
exepţiile enumerate în prevăzute în depozit frigorific, magazine alimentare, (CE) nr. (CE) nr.
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, unităţi de comercializare 333/2007 333/2007
muşchi file de peşte din speciile enumerate în
prevăzute în Regulamentul (CE) nr.
1881/2006
Staniu alimente conservate (conserve din carne, Depozite, fabrici de procesare, magazine Regulamentul Regulamentul
conserve din peşte) alimentare, unităţi de comercializare (CE) nr. (CE) nr.
lapte pentru sugari şi lapte de continuare Depozite, magazine alimentare, unităţi de 333/2007 333/2007
comercializare

249
3. Dioxine, furani Suma carne şi produse din carne (fără organe) de Abator, unităţi de tranşare, unităţi de Regulamentul Regulamentul
şi PCB dioxinelor şi la bovine, ovine, porcine şi păsări procesare (CE) nr. (CE) nr.
asemănătoare PCB de tipul 1883/2006 al 1883/2006
ficat şi produse derivate provenind de la Abatoare, unităţi de procesare, unităţi de Gazcromatografie
dioxionelor dioxinelor Comisiei din
bovine, ovine, porcine şi păsări comercializare de înaltă rezoluţie
19 decembrie (RSDR)
muşchi file de peşte şi produse pescăreşti şi Unităti procesare peşte, depozit frigorific, 2006 de stabilire
produse derivate, cu excepţia anghilei, unităţi de comercializare a metodelor de
muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla) şi prelevare de
produse derivate probe şi a
metodelor de
lapte neprelucrat şi produse lactate Unităţi de procesare analiză pentru
ouă de găină şi produse din ouă Centre de ambalare, unităţi de procesare controlul oficial
al nivelurilor de
grăsime de la bovine, ovine, porcine şi Abatoare, unităţi procesare grăsimi pentru dioxine şi de
pasăre consum uman PCB-uri
grăsimi animale amestecate asemănători
ulei de peşte (ulei din carne de peşte, ulei din Unităţi de procesare, depozit, unităţi de dioxinelor din
ficat de peşte şi uleiuri din alte organisme comercializare anumite produse
marine destinate consumului uman) alimentare
Bioteste si
metode CG/SC
4. Hidrocarburi Benzopiren carne afumată şi produse din carne afumată Unităţi de procesare, unităţi de Regulamentul Regulamentul
aromatice comercializare (CE) nr. (CE) nr.
muşchi file de peşte afumat şi produse Unităţi de procesare, unităţi de 333/2007 333/2007
pescăreşti afumate comercializare
crustacee, cefalopode, altele decât cele Unităţi de comercializare
afumate
moluşte bivalve
lapte praf pentru sugari şi lapte praf de Unităţi de procesare, unităţi de
continuare comercializare

250
 SECŢIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A
FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137Cs şi 134Cs)

Nr. Produsele care se Natura probei Metoda de Frecvenţa Referenţial

crt. controlează analiză recoltării Interpretare rezultate*
probelor şi
examinării
1. Materii prime şi produse Ţesuturi comestibile, Spectrometrie O dată pe Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
de origine animală inclusiv cele provenind de la gama de trimestru la ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
vânatul din fondul naţional, înaltă rezoluţie cu unităţile Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006
lapte materie primă, miere, detector producătoare privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea
produse finite de origine de Ge hiperpur cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor
animală, ingrediente (SR ISO Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea
10703:2007); nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a
Spectrometrie produselor alimentare şi furajere, după un accident
gama de nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile
joasă rezoluţie cu speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca
detector de urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor
NaI (STAS situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile
12327/1985). care guvernează importurile produselor agricole
originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la
centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl.
2. Furaje Nutreţuri fibroase, suculente, Spectrometrie O dată pe Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
grosiere, făinuri proteice, gama de semestru în ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
premixuri, materii prime şi înaltă rezoluţie cu ferme şi fabrici Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.
nutreţuri combinate detector de
de Ge hiperpur nutreţuri
(SR ISO combinate
10703:2007);
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie cu
detector de
NaI (STAS
12327/1985).

251
3. Apă utilizată ca materie Apa din unităţiile de industrie Spectrometrie O dată pe an din Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
primă alimentară gama de unităţi de ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru
Apa utilizată în fermele de înaltă rezoluţie cu industrie Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.
creştere a animalelor detector alimentară.
de Ge hiperpur O dată pe an din
(SR ISO fermele de
10703:2007); creştere.
Spectrometrie
gama de
joasă rezoluţie cu
detector de
NaI (STAS
12327/1985).

CAPITOLUL IV
SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ
PRODUSE MEDICINALE VETERINARE

Tipul unităţii Frecvenţă Precizări de execuţie

1 2
Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare – produse
biologice de uz veterinar
Importatori produse biologice
de uz veterinar
Conform Programului anual de Evaluare
GMP(1) şi ori de câte ori este necesar (2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Conform Programului anual de Evaluare
GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2)
Controlul calităţii produselor medicinale
veterinare – Conform Planului anual de
prelevare şi testare a produselor
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
3
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

252
Unitate pentru producerea,
ambalarea, divizarea şi
condiţionarea produselor
medicinale veterinare
Depozite de produse medicinale
veterinare
Conform Programului anual de Evaluare Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi
GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2) nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
La importatori şi distribuitori produse
medicinale veterinare imunologice - DSVSA
Trimestrial şi ori de câte ori este necesar
(2).

La importatori şi distribuitori produse DSVSA

medicinale veterinare, altele decât cele
imunologice – Semestrial şi ori de câte ori
este necesar (2)

Controlul calităţii produselor medicinale 1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
veterinare – Conform Planului anual de 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
prelevare şi testare a produselor 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Farmacii şi puncte farmaceutice Trimestrial şi ori de câte ori este necesar DSVSA
(2)
veterinare
Controlul calităţii produselor medicinale 1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV;
veterinare – Conform Planului anual de 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;
prelevare şi testare a produselor 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
medicinale veterinare comercializate în
România (3)
Note:
(1)
Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie - good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se
întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a
anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele ANSVSA.
Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor
la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse medicinale pe baza evaluării riscului.
(2)
În toate cazurile în care:
a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar;
b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar;
c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar;
d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar,
se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare.
Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor
Farmacopeei Europene.
DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA.

253
(3)
1. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în
România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate
pe piaţă sunt produse de calitate.
2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele:
a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă;
b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate;
c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată;
d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare;
e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate.
3. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape:
a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România;
b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate;
c) Testarea produselor medicinale veterinare;
d) Raportarea rezultatelor obţinute.

a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România.
Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România
se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu excepţia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor
Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi a produselor imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a
bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi
caprinelor pentru anul 2011, la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs în parte.
Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare
comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al
produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcţie de punctajul obţinut la analiza riscului.
Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează:
Capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională – Producători interni;
Capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională – Producători din ţări terţe;
Capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională – Producători din Uniunea Europeană;
Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor farmaceutice, datelor legate de
producător şi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului şi distributia pe piaţă.
Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de
expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este
prevăzut în tabelul de mai jos.
Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim şi acest
lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei.
Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidenţa, expunere şi efecte nocive.
b) Prelevarea produselor medicinale veterinare
Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg
lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România şi
iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv.
Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de transport şi conservare.
c) Testarea produselor prelevate

254
Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe
baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru
Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM).
d) Raportarea rezultatelor obţinute
La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare.
Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum
24 ore de la emiterea Buletinului de analiză.
Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţiii, autorizate prin procedura naţională
cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate.
5. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcţia de specialitate şi se postează
pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat.
6. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare, precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului anual de prelevare şi testare a
produselor medicinale veterinare comercializate în România.
7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către
ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului
anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat iniţial.

Tabel
Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Pentru
atribuirea punctajului pentru factorii E – J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de fabricaţie ale produsului.

Factor Factori asociaţi incidenţei Opţiuni de notare

A Produs medicinal generic sau original 0, 2
B Produse cu stabilitate sensibilă 0, 2
C Complexitatea calităţii unui produs 0, 1, 2
D Produs recent autorizat 0, 1
E Sursele materiei prime 0, 2
F Modificare recentă la specificaţii 0, 1
G Un loc nou de fabricare sau un nou producător 0, 1, 2
H Concluziile controalelor BPF 0, 1, 2
I Retrageri după piaţă a unui produs recent 0, 1, 2
J Nr. părţilor implicate în producţia MP şi PMV 0, 1
TOTAL INCIDENŢĂ 0 - 17

Factori asociaţi expunerii

K Gradul de distribuţie al produsului 0, 1, 2
L Circumstanţe economice speciale 0, 2
TOTAL EXPUNERE 0-4

Factori asociaţi efectelor secundare adverse

M Cale de administrare 0, 1
N Indicaţii terapeutice limitate 0, 1, 2
O Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei 0, 2
255
 P Tratament de lungă durată 0, 1
Q Populaţie ţintă vulnerabilă 0, 1
R Impuritate toxică 0, 2
TOTAL EFECTE SECUNDARE 0-9

Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare

Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare
Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare
A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului
E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului
Notă:
BPF - bună practică de fabricaţie;
MP - materii prime;
PMV - produse medicinale veterinare.

256
 Anexa nr. 2

Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011

A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr.
Denumirea Produsul Locul de prelevare Frecvenţa de recoltare a probelor
crt.
1. 2. 3. 4. 5.
1. Aflatoxină Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
(totală şi B1) fructe oleaginoase(6), care urmează a fi frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
sortate sau supuse altui tratament fizic de import (1)
înaintea consumului uman sau a utilizării ca Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
ingredient în produsele alimentare, cu fiecare ţară de origine, la produsele care
excepţia: nu reprezintă primul import
- alunelor de pământ (arahidelor) şi a Ori de câte ori situaţia o impune (4)
altor seminţe şi fructe oleaginoase Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit
destinate măcinării în vederea
fabricării de ulei vegetal rafinat
Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi
fructe oleaginoase(6) şi produse prelucrate
din acestea, destinate consumului uman
direct sau utilizării ca ingrediente în produse
alimentare, cu excepţia:
- uleiurilor vegetale brute destinate
rafinării
- uleiurilor vegetale rafinate
Migdale, fistic şi sâmburi de caise care Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
urmează a fi sortate sau supuse altui frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
tratament fizic înaintea consumului uman de import (1)
sau a utilizării ca ingredient în produse Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
alimentare fiecare ţară de origine, la produsele care
Migdale, fistic şi sâmburi de caise destinate nu reprezintă primul import
consumului uman direct sau utilizării ca Ori de câte ori situaţia o impune (4)
257
ingredient în produsele alimentare

Alune şi nuci braziliene care urmează a fi Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
sortate sau supuse altui tratament fizic frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
înaintea consumului uman sau a utilizării ca de import (1)
ingredient în produsele alimentare Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
Alune şi nuci braziliene destinate fiecare ţară de origine, la produsele care
consumului uman direct sau utilizării ca nu reprezintă primul import
ingrediente în produsele alimentare Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Alte fructe cu coajă tare decât Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
- migdalele, fisticul, sâmburii de frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
caise, alunele şi nucile braziliene de import (1)
care urmează a fi sortate sau supuse Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
altui tratament fizic înaintea fiecare ţară de origine, la produsele care
consumului uman sau a utilizării ca nu reprezintă primul import
ingredient în produsele alimentare Ori de câte ori situaţia o impune (4)
care urmează a fi sortate sau supuse altui Supermarket/ Semestrial de la maximum 3 unităţi din
tratement fizic înaintea consumului uman hipermarket fiecare judeţ, pentru produsele provenind
sau a utilizării ca ingredient în produsele din producţia autohtonă
alimentare
Alte fructe cu coajă tare decât
- migdalele, fisticul, sâmburii de
caise, alunele şi nucile braziliene
destinate consumului uman direct
sau utilizării ca ingrediente în
produsele alimentare
precum şi produsele prelucrate din acestea,
destinate consumului uman direct sau
utilizării ca ingredient în produsele
alimentare

Fructe uscate care urmează a fi sortate sau Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
supuse altui tratament fizic înaintea frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
consumului uman sau a utilizării ca de import (1)
ingrediente în produse alimentare Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
Fructe uscate şi produse prelucrate din fiecare ţară de origine, la produsele care
258
acestea, destinate consumului uman direct nu reprezintă primul import
sau utilizării ca ingrediente în produse Ori de câte ori situaţia o impune (4)
alimentare Supermarket/ Semestrial de la maximum 3 unităţi din
hipermarket fiecare judeţ, pentru produsele provenind
din producţia internă
Unităţi de producţie/ O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
Comercializare la locul produse provenind din producţia internă
de producţie
Toate cerealele şi toate produsele derivate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
din cereale, incluzând produsele din cereale
prelucrate, cu excepţia:
- porumb şi orez care urmează a fi
sortate sau supuse altui tratament
fizic înaintea consumului uman sau
a utilizării ca ingrediente în produse
alimentare;
- produse alimentare pe bază de
cereale prelucrate şi alimente pentru
sugari şi copii mici;
- produse alimentare dietetice cu
indicaţie medicală specială destinate
în mod specific sugarilor
Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
supuse altui tratament fizic înaintea
consumului uman sau a utilizării ca
ingrediente în produse alimentare
Specii de fructe destinate producerii de Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
condimente : frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate, de import (1)
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute, Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de fiecare ţară de origine, la produsele care
ardei; nu reprezintă primul import
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper Ori de câte ori situaţia o impune (4)
alb sau negru);
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
259
 e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
mai sus
2. Ochratoxină A Cereale neprelucrate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Toate produsele derivate din cereale Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
neprelucrate, inclusiv produsele alimentare
pe bază de cereale prelucrate şi cerealele
destinate consumului uman direct, cu
excepţia:
- produse pe bază de cereale
prelucrate şi alimente pentru copii
destinate sugarilor şi copiilor de
vârstă mică;
- preparate dietetice pentru utilizări
medicale speciale, destinate în
special sugarilor.
Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Cafea solubilă Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Stafide (currants şi sultanine) Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
260

Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul
licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel
puţin 15% vol şi vinurile de fructe
Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin
aromatizat şi cocktailuri din vinuri
aromatizate
Suc de struguri, suc de struguri concentrat
după reconstituire, nectar de struguri, must
de struguri şi must de struguri concentrat
după reconstituire destinate consumului
uman direct
Specii de fructe destinate producerii de
condimente :
a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate,
întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute,
pudră de ardei iute, cayenne şi boia de
ardei;
b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper
alb sau negru);
c) Myristica fragrans (nucşoară);
d) Zingiber officinale (ghimbir);
e) Curcumalonga (turmeric);
Amestecuri de mirodenii care conţin una
sau mai multe dintre mirodeniile menţionate
mai sus
Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra,
Glycyrrhiza inflate şi alte specii)
Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de
261
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
vinurilor
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din comerţul intracomunitar şi import
specializate
Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
Unităţi de comerţ cu Semestrial de la maximum 2 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ
hipermarket, magazine
 plante
Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în
alimente, în special în băuturi şi produse de
cofetărie
3. Patulina Sucuri de fructe, sucuri de fructe
concentrate după reconstituire şi nectar de
fructe
Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi
fermentate derivate din mere sau care conţin
suc de mere
Produse solide din mere, inclusiv compot de
mere, piure de mere destinat consumului
uman direct, cu excepţia:
- sucul de mere şi produsele solide din
mere, inclusiv compotul de mere şi
piureul de mere destinate sugarilor şi
copiilor de vârstă mică, etichetate şi
vândute ca atare;
- preparate pentru copii, altele decât
cele pe bază de cereale prelucrate,
destinate sugarilor şi copiilor de
vârstă mică
Suc de mere şi produse solide din mere,
inclusiv compot de mere şi piure de mere
destinate sugarilor şi copiilor de vârstă
mică, etichetate şi vândute ca atare
Preparate pentru copii, altele decât cele pe
bază de cereale prelucrate, destinate
sugarilor şi copiilor de vârstă mică
4. Deoxinivalenol Cereale neprocesate
Porumb neprelucrat, cu excepţia
262
specializate
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
sucurilor de fructe
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, produsele provenite din
hipermarket, magazine comerţul intracomunitar, import
specializate
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
hipermarket fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
hipermarket fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import
Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru
produse provenind din producţia internă
Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
porumbului neprocesat destinat procesării
prin măcinare umedă
Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
hipermarket fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar, import şi
producţia internă
Făină de cereale, tărâţe şi germeni Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
comercializate ca produse finale pentru fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
consumul uman direct cu excepţia impune (4)
alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi
2.4.9 din Secţiunea 2 a Anexei la
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al
Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire
a nivelurilor maxime pentru anumiţi
contaminanţi din produsele alimentare, cu
amendamentele ulterioare
Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), Unităţi de panificaţie şi Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din patiserie fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
cereale şi cereale pentru micul dejun impune (4)

Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
porumbului de dimensiunea particulelor > fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
500 microni, clasificate impune (4)
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte
produse rezultate din măcinarea porumbului
de dimensiunea particulelor > 500 microni
şi care nu se folosesc pentru consumul
uman direct, clasificate
la codul NC 1904 10 10
Fracţiuni rezultate din măcinarea Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
porumbului de dimensiunea particulelor ≤ fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
500 microni, clasificate impune (4)
la codul NC 1102 20, şi alte produse
263
 rezultate din măcinarea porumbului de
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
Paste făinoase uscate
5. Zearalenonă Cereale neprocesate, cu excepţia
porumbului neprocesat destinat prelucrării
prin măcinare umedă
Cereale destinate consumului uman direct
Făină de cereale, tărâţe şi germeni Unităţi de morărit
comercializaţi ca produse finale
comercializate pentru consumul uman direct
cu excepţia alimentelor menţionate la pct.
2.5.6, 2.5.7, 2.5.8, 2.5.9 şi 2.5.10 din
Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
amendamentele ulterioare
Ulei de porumb rafinat
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din import sau comerţul intracomunitar
specializate
Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
supermarket/ fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
hipermarket, magazine impune (4)
specializate
Supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
hipermarket fiecare judeţ, produsele provenite din
comerţul intracomunitar şi import
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
264

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie),
produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din
cereale şi cereale pentru micul dejun
Porumb destinat consumului uman direct
Snackuri pe bază de porumb şi cereale
pentru micul dejun pe bază de porumb
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate la codul NC 1103
13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate
din măcinarea porumbului de dimensiunea
particulelor > 500 microni şi care nu se
folosesc pentru consumul uman direct,
clasificate
la codul NC 1904 10 10
265
Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
uleiului
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar
Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul - supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, import sau comerţul
specializate intracomunitar
Depozit alimentar/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
supermarket/ fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
hipermarket, magazine impune (4)
specializate
Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar şi import
Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
Unităţi de morărit fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
impune (4)
 Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate
la codul NC 1102 20, şi alte produse Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
rezultate din măcinarea porumbului de Unităţi de morărit fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi impune (4)
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
6. Fumonisină Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului
(sumă de B1 şi neprocesat destinat procesării prin măcinare Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
B2) umedă
Porumb destinat consumului uman direct
Produse alimentare pe bază de porumb
destinate consumului uman direct, cu
Depozit alimentar/
excepţia: Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
supermarket/
a) cerealelor pentru micul dejun pe bază de fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
hipermarket, magazine
porumb şi snackuri pe bază de porumb; impune (4)
specializate
b) produselor alimentare pe bază de porumb
procesat şi alimente pentru copii destinate
sugarilor şi copiilor de vârstă mică
Cereale pentru micul dejun pe bază de Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
porumb şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
fiecare judeţ, pentru produsele provenite
din comerţul intracomunitar şi import
Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor >
500 microni, clasificate Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de morărit
produse rezultate din măcinarea porumbului impune (4)
de dimensiunea particulelor > 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

266
 Fracţiuni rezultate din măcinarea
porumbului de dimensiunea particulelor ≤
500 microni, clasificate Trimestrial de la maximum 2 unităţi din
la codul NC 1102 20, şi alte produse fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de morărit
rezultate din măcinarea porumbului de impune (4)
dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi
care nu se folosesc pentru consumul uman
direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
7. Cadmiu Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Soia Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
Depozit de legume
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
Depozit de fructe
Ciuperci Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
8. Plumb Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)
Legume şi leguminoase Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
Depozit de legume si
leguminoase
Fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
Depozit de fructe

267
 Ciuperci Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
specializate intracomunitar şi import
Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Sucurile de fructe, sucurile de fructe Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
concentrate după reconstituire şi nectar de sucurilor de fructe
fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
hipermarket, magazine din comerţul intracomunitar şi import
specializate
Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de vinurilor
pere şi vinuri de fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de hipermarket, magazine din import şi comerţul intracomunitar
vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri specializate
aromatizate
9. Nitraţi Spanac proaspăt: Unităţi de comerţ cu Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
-recoltat 1 octombrie – 31 martie amănuntul -supermarket/ judeţ, produsele provenite din comerţul
-recoltat 1 aprilie – 30 septembrie hipermarket, magazine intracomunitar, import şi producţia internă
Spanac conservat, îngheţat sau congelat specializate
Depozit alimentar
Salată proaspătă Unităţi de comerţ cu Semestrial, maximum 3 probe din fiecare
Recoltată 1 octombrie – 31 martie: amănuntul -supermarket/ judeţ, produsele provenite din comerţul
salată cultivată în seră hipermarket, magazine intracomunitar, import şi producţia internă
salată cultivată în aer liber specializate
Depozit alimentar
Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie:
salată cultivată în seră
salată cultivată în aer liber

Salată de tip „Iceberg”

salată cultivată în seră
salată cultivată în aer liber

268
10. 3 MCPD Proteine vegetale hidrolizate Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor, din
Sos de soia frontieră şi Puncte finale fiecare ţară de origine (3)
de import (1)
Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru
fiecare ţară de origine, la produsele care
nu reprezintă primul import
Ori de câte ori situaţia o impune (4)
11. Precursori de Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de procesare ulei Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
dioxină şi şi grăsimi vegetale planului cifric judeţean aprobat, începând
PCB-uri similare cu trimestrul II
dioxinei- Posturi de inspecţie la Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform
conform frontieră şi Puncte finale planului cifric aprobat, pentru produsele
Secţiunii 5 din de import (1) reprezentând primul import, începând cu
Anexa la trimestrul II
Regulamentul Depozit de destinaţie(2) Lunar maximum 1 probă pe ţară, conform
(CE) nr. planului cifric judeţean aprobat, pentru
1881/2006, produsele provenind din import, care nu
cu reprezintă primul import, începând cu
amendamentele trimestrul II
ulterioare
12. Staniu Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
Băuturile conservate, sucurile de fructe şi Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate
sucurile vegetale
Alimente pentru copii conservate şi Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
alimente pe bază de cereale procesate pentru amănuntul -supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele provenite
sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv hipermarket, magazine din producţia internă, comerţul
produse uscate şi sub formă de praf specializate intracomunitar şi import
Depozit alimentar
13. Hidrocarburi Uleiuri Unităţi de fabricare a O dată pe an pentru fiecare unitate
aromatice uleiului
policiclice

269
MONITORIZARE
1. Furan Cafea măcinată sau solubilă
Sucuri de fructe şi alte produse similare,
pasteurizate
Conserve de legume – fructe care necesită
tratament termic înainte de consum
Conserve mixte care necesită tratament
termic înainte de consum
Alimente pentru copii
Sosuri
Unităţi de comerţ cu Câte o probă / produs / an, din fiecare
amănuntul -supermarket/ dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa,
hipermarket, magazine Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi
specializate municipiul Bucureşti pentru produsele din
import, producţia internă şi comerţ
intracomunitar

2. Acrilamida Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea Unităţi de comerţ cu Câte o probă / produs / an, din fiecare
consumului imediat amănuntul -supermarket/ dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa,
Chipsuri din cartofi hipermarket, magazine Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi
Produse semipreparate pe bază de cartofi/ specializate municipiul Bucureşti pentru produsele din
Preparate din cartofi destinate preparării la import, producţia internă şi comerţ
domiciliu intracomunitar
Pâine
Cereale pentru micul dejun
Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari
Cafea prăjită
Produse alimentare pentru copii conservate
în recipienţi de sticlă
Produse alimentare pentru copii pe bază de
cereale procesate
Alte produse pe bază de cacao, alte produse
pentru sugari nemenţionate mai sus
3. Etilcarbamat Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere şi, în Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
special, rachiul de fructe cu sâmburi şi fiecare judeţ
rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai
ales cele din cireşe, prune, corcoduşe şi
caise
4. Toxina T-2 Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)

270
 Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
Preparate pe bază de cereale hipermarket, magazine fiecare judeţ, pentru produsele din import,
specializate producţia internă şi comerţ intracomunitar
Depozit alimentar
5. Toxina HT-2 Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
Unităţi de comerţ cu
amănuntul -supermarket/ Trimestrial de la maximum 3 unităţi din
Preparate pe bază de cereale hipermarket, magazine fiecare judeţ, pentru produsele din import,
specializate producţia internă şi comerţ intracomunitar
Depozit alimentar
6. Substanţele
Alimente de origine vegetală Unităţi de fabricare Anual de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ
perfluoroalchilate
7. Alcaloizi ergot
- ergocristine
- ergotamine
- ergocryptine Cereale şi produse cerealiere destinate
Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)
- ergometrine consumului uman
- ergosine
- ergocornine

Notă:
(1)
Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi
comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)
Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
(3)
Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.
(4)
Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.
(5)
Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va
realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind
riscul, cantitatea de produs, etc.

271
(6)
Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite şi nici altfel preparate
termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (seminţe de in, chiar sfărâmate), 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică,
chir sfărâmate), 1206 (seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) şi produse
derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar); seminţe de pepene înscrise la
codul 1207 99.

Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a
probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală
şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către
inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ
intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în
limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora
în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului
alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;
h) Monitorizarea furanului, acrilamidei, toxinei T2 şi HT2, etilcarbamatului, substanţelor perfluoroalchilate şi a alcaloizilor ergot se realizează
în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
respectiv Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2007/196/CE a Comisiei nr. 196/2007 privind
monitorizarea prezentei furanului în alimente, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea şi reducerea
contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi privind monitorizarea
nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate, Recomandarea 2010/161/UE a Comisiei din 17 martie 2010 privind monitorizarea
substanţelor perfluoroalchilate în alimente şi Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de
acrilamidă din alimente;
i) Expertiza contaminanţilor în produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate
se efectuează potrivit tabelului de mai jos:
272
 Frecvenţa
Nr. Ţara de controalelor fizice Locul de
Denumirea Produsul Cod NC (1)
crt. origine/provenienţă şi ale identităţii prelevare
(%)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE

1. Aflatoxină Nuci braziliene în coajă 0801 21 00 Brazilia 100
(totală şi B1) Amestecuri de fructe uscate sau de 0813 50
2. fructe cu coajă care conţin nuci de Brazilia 100 Puncte de
Brazilia în coajă Intrare
Desemnate
Arahide 1202 10 90;
3. China 20
1202 20 00
Arahide în pachete directe cu un 2008 11 94 20
4. China
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
Arahide în pachete directe cu un 2008 11 98 20
5. China
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
Arahide prăjite în pachete directe cu 2008 11 92 20
6. China
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
Arahide prăjite în pachete directe cu 2008 11 96 20
7. China
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
Arahide 1202 10 90;
8. Egipt 20
1202 20 00
Arahide prăjite în pachete directe cu 2008 11 92
9. Egipt 20
un conţinut net ce depăşeşte 1 kg
Arahide prăjite în pachete directe cu 2008 11 96
10. Egipt 20
un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
Arahide în pachete directe cu un 2008 11 94
11. Egipt 20
conţinut net ce depăşeşte 1 kg
Arahide în pachete directe cu un 2008 11 98
12. Egipt 20
conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg
13. Fistic 0802 50 00 Iran 50
Fistic prăjit în ambalaje directe cu 2008 19 13 50
14. Iran
un conţinut net mai mare de 1kg
Fistic prăjit în ambalaje directe cu 2008 19 93 50
15. Iran
273
 un conţinut net de cel mult 1 kg
16. Smochine uscate 0804 20 90 Turcia 20
Alune de pădure (Corylus sp.) în 0802 21 00;
17. Turcia 10
coajă sau decojite 0802 22 00
18. Fistic 0802 50 00 Turcia 50
Amestecuri de nuci sau fructe uscate 0813 50
19. care conţine smochine, alune de Turcia 10, 20, 50
pădure saui fistic
Pastă de smochine şi pastă de alune 2007 99 98 10, 20, 50
20. Turcia
de pădure
Alune de pădure, smochine şi fistic, 2008 19 10, 20, 50
21. preparate sau conservate, inclusiv Turcia
amestecul
Alune de pădure, smochine şi fistic 1106 30 90 10, 20, 50
22. sub formă de făină, pudră şi Turcia
măcinătură
Alune taiate în bucăţi, taiate felii sau 10
23. Turcia
sparte
Migdale în coaja sau decojite care 080211;
sunt reglementate de „Planul de 080212
eşantionare voluntar pentru
24. determinarea conţinutului de SUA 10
aflatoxine (VASP)” stabilit de
Consiliul pentru Migdale din
California 2006
Migdale prăjite în ambalaje directe 20081913 10
25. cu un conţinut net mai mare de 1 kg SUA
care sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe 20081993 10
26. cu un conţinut net de cel mult 1 kg SUA
care sunt reglementate VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe 081350 10
27. uscate şi care conţin migdale care SUA
sunt reglementate de VASP

274
 Migdale în coaja sau decojite care 080211;
28. SUA 100
nu sunt reglementate de VASP 080212
Migdale prajite în ambalaje directe 20081913
29. cu un conţinut net mai mare de 1 kg SUA 100
care nu sunt reglementate de VASP
Migdale prăjite în ambalaje directe 20081993
30. cu un conţinut net de cel mult 1 kg SUA 100
care nu sunt reglementate de VASP
Amestecuri de nuci sau de fructe 081350
31. uscate şi care conţin migdale care nu SUA 100
sunt reglementate de VASP
PRODUSE DE RISC
Arahide în coajă 1202 10 90;
Aflatoxină Arahide decojite 1202 20 00;
(totală şi B1) Unt de arahide 2008 11 10;
1. Argentina 10
Arahide altfel conservate sau 2008 11 91;
preparate 2008 11 96;
(produse alimentare) 2008 11 98;
Arahide în coajă 1202 10 90;
Arahide decojite 1202 20 00;
Unt de arahide 2008 11 10;
2. Brazilia 10
Arahide altfel conservate sau 2008 11 91;
preparate 2008 11 96;
(produse alimentare) 2008 11 98;
Arahide în coajă 1202 10 90;
Arahide decojite 1202 20 00;
3. Ghana 50 Puncte de
Unt de arahide 2008 11 10;
(produse alimentare) Intrare
Condimente uscate (produse Desemnate
alimentare)
- Chilli (Capsicum annuum), întreg ex 0904 20 10;
- Chilli (Capsicum annuum), ex 0904 20 90
4. mărunţit sau măcinat India 50
- Produse pe bază de chilli 0910 91 05
- Myristica fragrans (nucşoară) 0908 10 00;
- Myristica fragrans (macis) 0908 20 00;
275
 - Zingiber officinale (ghimbir) 0910 10 00;
- Curcuma longa (şofran de India) 0910 30 00;

Arahide în coajă 1202 10 90;

Arahide decojite 1202 20 00;
Unt de arahide 2008 11 10;
5. India 20
Arahide altfel conservate sau 2008 11 91;
preparate 2008 11 96;
(produse alimentare) 2008 11 98;
Seminţe de pepene verde (egusi, ex 1207 99 97;
6. Citrullus Lanatus) şi produse ex 1106 30 90; Nigeria 50
derivate (3) (produse alimentare) ex 2008 99 99
Arahide în coajă 1202 10 90;
Arahide decojite 1202 20 00;
Unt de arahide 2008 11 10;
7. Africa de Sud 10
Arahide altfel conservate sau 2008 11 91;
preparate 2008 11 96;
(produse alimentare) 2008 11 98;
Orez Basmati destinat consumului ex 1006 30
8. uman direct (produse alimentare) Pakistan 20

Aflatoxină - Chilli (Capsicum annuum), întreg ex 0904 20 10;

9. (totală şi B1) - Chilli (Capsicum annuum), ex 0904 20 90 Peru 10
Ochratoxină A mărunţit sau măcinat
Ochratoxină A Stafide (struguri de vin) 0806 20
10. Uzbekistan 50
(produse alimentare)
Aluminiu Tăiţei uscaţi ex 1902
11. (produse alimentare) China 10

Coloranţi Sudan Chilli mărunţit sau măcinat ex 0904 20 90

Produse pe bază de chilli (curry) 0910 91 05
12. Toate ţările terţe 10
Curcuma longa (şofran de India) 0910 30 00
Ulei roşu de palmier ex 1511 10 90
Notă:

276
(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în
nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin „ex” (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman
direct).
(3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu
amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referinţă.

Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a
probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;
c) produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse
alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei
2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu amendamentele
ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;
f) Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de origine
nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic în
conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din
anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE.

277
 B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Grupa şi Produse Locul de Frecvenţa

denumirea Denumire substanţă activă de origine prelevare probelor
nonanimală recoltate
1. 2. 3. 4. 5.
Pesticide Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in I FRUCTE: Puncte de La primul
organofosforice, dieldrin)*, Azinfos – metil*, Azinfos-etil*, Acefat*, 1. Citrice: portocale, inspecţie la import al
pesticide Acetamiprid*, Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid mandarine, lămâi, frontieră; fiecărui
organoclorurate, si Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb)*, Atrazin, grapefruit, Punct final de furnizor, din
carbamaţi, Azoxystrobin*, Bifentrin*, Bromofos metil*, Bromopropilat*, 2. Fructe seminţoase: import fiecare ţară de
piretroizi de Buprofezin*, Bupirimat*, Boscalid*, Captan*, Carbendazim mere, pere, gutui origine
sinteză şi alte (sumă de Benomil si carbendazim exprimată în 3. Fructe
tipuri de Carbendazim)*, Clorfenapir*, Clotianidin*, Carbaril*, sâmburoase: piersici,
pesticide*** Carbofuran*, Carbosulfan*, Ciproconazol*, Ciprodinil*, caise, cireşe, prune
Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4 4. Bace şi fructe
izomeri)*, Clorpirifos*, Clorpirifos – metil*, Clorotalonil*, mici: struguri, Depozite de O dată pe an
DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD căpşune destinaţie ale de la fiecare
exprimată in DDT)*, Deltametrin*, Diazinon*, Dicrotofos, 5. Fructe diverse: produselor unitate, pentru
Diafentiuron, Diclorfluanid*, Diclorvos*, Dicofol*, banane, kiwi, ananas, provenite din fiecare ţară de
Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton, Difenoconazol*, mango, rodii import ** origine, la
Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan II LEGUME: produsele care
şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*, Endrin*, 1. Legume nu reprezintă
Epoxiconazol*, Etion*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*, rădăcinoase şi cu primul
Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*, tuberculi: morcovi, transport
Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fenamidon, Flucitrinat, ţelină rădăcină, Ori de câte ori
Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*, Heptaclor*, păstârnac rădăcină, situaţia o
Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*, pătrunjel rădăcină, impune
Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*, Hexaflumuron, cartofi,
Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*, Imidacloprid*, 2. Legume fructoase:
Iprodion*, Kresoxim-methil*, Lambda – Cihalotrin*, Lindan roşii, vinete,
(izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation castraveţi, pepene Depozite ale Maximum o
(sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*, verde, pepene produselor probă pe an
Metamidofos*, Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb, galben, ardei, pepene provenite din pentru fiecare
Metomil*, Metribuzin, Mevinfos, Monocrotofos*, amar (Momordica import şi matrice, pentru
Miclobutanil*, Ometoat, Oxamyl*, Paration*, Paration-metil*, charantia), dovleci comerţ produse
Penconazole*, Fosmet*, Permetrin (sumă de cis- şi trans- 3. Brasicacee: intracomunitar provenite din
permetrin)*, Pirimicarb, Pirimetanil*, Pirimifos – metil*, conopidă, varză, import şi
Procimidon*, Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*, gulii, brocoli, varză comerţ
Procloraz*, Profenofos*, Propargit*, Protiofos, Triadimefon şi creaţă intracomunitar,
Triadimenol (sumă de triadimefon şi triadimenol)*, 4. Legume cu frunze: pentru fiecare
Triazofos*, Tebuconazol*, Tiabendazol*, Tiametoxam (sumă spanac (în stare judeţ
278
de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, proaspătă sau
Tolilfluanid*, Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin, congelată), salată
Tiophanate- metil*, Vinclozolin, Quinalfos 5. Legume păstăi:
fasole (proaspătă sau
congelată), mazăre,
6. Leguminoase:
fasole boabe, mazăre
boabe (proaspătă sau
congelată)
7. Legume cu
tulpină: praz,
8. Legume bulboase:
ceapă, usturoi
9. Ciuperci: ciuperci
de cultură
III CEREALE:
orez, grâu, secară sau
ovăz
IV PRODUSE
PROCESATE:
suc de portocale
Făină de grâu
tigvă (Lagenaria
siceraria),,
Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim, fasole verde lungă Puncte de 50% din
Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon, (Vigna Intrare numărul
Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă, sesquipedalis), 0708 Desemnate; transporturilor
Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil, 20 00, 0710 22 00, de produse
Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol, pepene amar originare din
Tiabendazol, Tiacloprid. (Momordica Republica
charantia), 0709 90 Dominicană
90, 0710 80 95,
tigvă (Lagenaria
siceraria), 0709 90
90, 0710 80 95,
ardei 0709 60 10,
0709 60 99, 0710 80
51, 0710 80 59,
vinete - proaspete,
refrigerate şi
congelate; 0709 30
00, 0710 80 95

279
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Etion, Frunze de coriandru Puncte de 20% din
Metomil Clorpirifos-etil, Dimetoat, Malation, Metalaxil, 0709 90 90; Intrare numărul
Triforin, Ometoat, Metamidofos, Monocrotofos, Profenofos, busuioc (sfânt, dulce) Desemnate; transporturilor
Protiofos, Quinalphos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, 1211 90 85 de produse
EPN,. plante aromatice originare din
Thailanda
Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion, Portocale proapete Puncte de 10% din
Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron, sau uscate 0805 10 Intrare numărul
Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil, 20, 0805 10 80, Desemnate; transporturilor
Fentoat, Tiofanat-Metil Piersici 0809 30 90, de produse
rodii 0810 90 95 originare din
căpşuni 0810 10 00, Egipt
fasole verde 0708 20
00
Metomil şi Oxamil Legume proaspete, Puncte de 10% din
refrigerate sau Intrare numărul
congelate Desemnate; transporturilor
ardei dulci de produse
(Capsicum anuum) originare din
0709 60 10, 0709 60 Turcia
99,
0710 80 51, 0710
8059
dovlecei 0709 90 70,
0710 8095
Roşii 0702 00 00,
0710 80 70
Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Legume proaspete, Puncte de 50% din
Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil, refrigerate sau Intrare numărul
Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, congelate (produse Desemnate; transporturilor
Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, alimentare) de produse
Triforin. —fasole verde lungă originare din
(Vigna Thailanda
sesquipedalis) 0708
20 00, 0710 22 00
—vinete 0709 30 00,
0710 80 95
— legume
Brasicacee
0704, (varză,
conopidă, varză
creaţă, gulii, brocolii,
etc)
280
 0710 80 95;
(morcovi, lăstari de
bambus, usturoi,
altele,)
Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin, Frunze de curry Puncte de 10% din
Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos Bergera/ Murraya Intrare numărul
koenigii – plante Desemnate; transporturilor
aromatice 1211 90 de produse
85 originare din
India
Amitraz Pere 0808 20 10; Puncte de 10% din
0808 20 50 Intrare numărul
Desemnate; transporturilor
de produse
originare din
Turcia
Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos Bame ex. 0709 90 90 Puncte de 10% din
Intrare numărul
Desemnate; transporturilor
de produse
originare din
India

Notă:
* Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr.
915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2011, 2012 şi 2013 de
asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de
evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
**
Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
*** Determinarea reziduurilor de pesticide se realizează prin metode multireziduale bazate pe GC-MS şi LC-MS.

Precizări tehnice:
a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu
prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime
aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a

281
 Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind
reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală;
c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind
reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine
animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în
vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa
Alimentelor;
d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor
economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul
importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din
anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentul (CE) nr. 901/2009 al Comisiei din 28 septembrie 2009 privind un program comunitar
de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de
pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri şi prevederile
Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;
f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau
comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara
frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.
g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

282
 C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL
UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Modalitate de control
Nr. Prin
Unitatea Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
crt. verificare
Frecvenţa* Natura probei recoltate Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4. 5.
1. Fabricarea pâinii Apă potabilă utilizată ca Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
ingredient utilizată ca ingredient, din unităţi alese în
2 Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de mod aleatoriu, din fiecare judeţ
Apă potabilă utilizată ca
patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialităţi de
ingredient
panificaţie, etc)
3. Fabricarea produselor de morărit
4. Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea Apă potabilă utilizată ca
prăjiturilor şi a produselor conservate de ingredient
patiserie, produselor "uscate" de panificaţie;
produselor pentru gustări, dulci sau sărate.
5. Fabricarea amidonului şi a produselor din
amidon
6. Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Apă potabilă utilizată ca
ingredient

7 Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Apă potabilă utilizată ca Lunar maximum 2 probe de apă potabilă
ingredient utilizată ca ingredient, din unităţi alese în
mod aleatoriu, din fiecare judeţ
8 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale
9. Fabricarea margarinei şi a altor produse
comestibile similare
10. Prelucrarea şi conservarea cartofilor
11. Fabricarea zahărului
12. Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi Apă potabilă utilizată ca
a produselor zaharoase ingredient
13. Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase, Apă potabilă utilizată ca
tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase ingredient
283
 similare
14. Prelucrarea ceaiului şi a cafelei
15. Fabricarea condimentelor (maioneză, muştar,
oţet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc)
16. Fabricarea altor produse alimentare
17. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a
alcoolului etilic de fermentaţie
18. Fabricarea vinurilor din struguri
19. Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe
20. Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin
fermentare
21. Fabricarea berii Apă potabilă utilizată ca
ingredient
22. Fabricarea malţului
23. Fabricarea îngheţatei
24. Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice
(băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau
îndulcite: limonadă, oranjadă, cola, băuturi
energizante, băuturi din fructe, ape tonice, etc)
25 Producţia de ape minerale Apă minerală naturală Semestrial/unitate
26 Productia de ape de izvor Apă de izvor Semestrial/unitate
27 Producţia de alte ape îmbuteliate Apă imbuteliată în sticle sau Semestrial/unitate
alte recipiente
28. Depozite de seminţe de consum

29 Depozite de legume şi fructe

30 Depozite de alte produse alimentare
31. Comerţ cu ridicata
32 Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri /
hipermarketuri
33. Supermarket / hipermarket Legume şi fructe tăiate gata Semestrial / unitate
pentru a fi consumate (pentru fiecare categorie de produs din
Sucuri de legume şi fructe coloana 4)
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate

284
 Seminţe încolţite gata pentru
a fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală)
34. Restaurante inclusiv fast food Legume şi fructe tăiate gata Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
pentru a fi consumate judeţ (pentru fiecare categorie de produs
Sucuri de legume şi fructe din coloana 4)
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală)
35. Baruri Sucuri de legume şi fructe Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
nepasteurizate gata pentru a judeţ (pentru fiecare categorie de produs
fi consumate din coloana 4)
36. Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei Legume şi fructe tăiate gata Trimestrial maximum 2 probe din fiecare
(catering) pentru a fi consumate judeţ (pentru fiecare categorie de produs
Sucuri de legume şi fructe din coloana 4)
nepasteurizate gata pentru a
fi consumate
Alimente gata de consum
(care conţin ingrediente de
origine nonanimală
37. Unităţi de îmbuteliere, ambalare
38 Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul
dejun, tratarea termică a cerealelor prin
expandare
39 Unităţi de fabricare a produselor alimentare
congelate
40 Unităţi pentru producţia, procesarea şi
comercializarea ciupercilor
41 Unităţi de comercializare a produselor
alimentere de origine nonanimală congelate

285
Notă:
*
Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin contol,
menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu
amendamentele ulterioare, şi art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:
1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii,
controlul se va realiza o dată pe lună;
2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea
unităţii, controlul se va realiza o dată la 2 luni;
3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii,
controlul se va realiza o dată la 4 luni;
Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de control
conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc,
nu mai mult de o dată pe an.
Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate
din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu
amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru
eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

286
 C1. Condiţii microbiologice

Nr. Punctul de prelevare

Produsul Examen de laborator
crt.
1. 2. 3. 4.
1. Legume şi fructe tăiate Salmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
(gata pentru a fi valabilitate în:
consumate) Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering
2. Sucuri de legume şi fructe Salmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
nepasteurizate (gata pentru valabilitate în:
a fi consumate) Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în:
Supermarket/ hipermarket
Restaurante
Baruri
Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
3. Seminţe încolţite (gata Salmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de
pentru a fi consumate) valabilitate în:
Supermarket/ hipermarket
4. Apă potabilă utilizată ca Escherichia coli /100 ml Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor
ingredient Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml proaspete de patiserie
Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor
şi a produselor conservate de patiserie
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
Fabricarea sucurilor de fructe şi legume
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a
produselor zaharoase

287
 Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor
produse făinoase similare
Fabricarea berii
5. Apa îmbuteliată în sticle Escherichia coli /250 ml Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
sau alte recipiente Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml
Pseudomonas aeruginosa /250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
220C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
370C/ml
6. Apă minerală naturale Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml
Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa / 250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
220C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
370C/ml
7 Apă de izvor Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate
250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml
Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml
Pseudomonas aeruginosa / 250 ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
220C/ml
Număr total de germeni aerobi mezofili la
370C/ml
8 Alimente gata pentru Listeria monocytogenes Restaurante,
consum (care conţin Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering)
ingrediente de origine Supermarket / hipermarket
nonanimală)

Caracteristici de calitate ale produselor alimentare

1 Grâu1 Conţinutul maxim de umiditate Depozit/siloz

288
2 Sucuri de legume2
3 Maioneze şi sosuri de
maioneze3
4 Vin4
5
5 Băuturi alcoolice distilate
6 Bulion şi pastă de tomate7
Substanţa uscată solubilă (exclusiv adaosul Unităţi de fabricare
de sare sau de zahăr), % grade
refractometrice, la 20°C,
Aciditatea exprimată în acid acetic (%) Unităţi de fabricare
Concentraţia alcoolică Unităţi de fabricare
Conţinut în zaharuri
Conţinutul de hidroximetilfurfural
Alcoolului metilic
Alcalinitatea cenuşii
Extract sec total
Acidul malic
Acidul tartric
Concentraţa alcoolică Unităţi de fabricare
Alcoolul metilic
Estetri
Extract sec total
Conţinut de substanţă uscată solubilă Unităţi de fabricare

Notă:
1. În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune
care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării criteriilor de calitate,
având în vedere următoarele:
1)
pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11
decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi
vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică;
2)
pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,
al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru
aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume;
3)
pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 495/997/10/2002 privind
modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui
289
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul,
originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a
maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman;
4)
pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15
ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a
pieţei vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010 pentru aprobărea normelor
metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, precum şi prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor
comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului;
5)
pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru
aprobărea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti;
6)
pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei,
pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 362/670/107/2002 pentru
aprobărea normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate.
2. Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea verificării criteriilor de calitate sunt suportate de către
operatorul economic.

Precizări tehnice:
a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu
amendamentele ulterioare, în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea
Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;
b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul
dejun, musli, produselor de patiserie, ciocolatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată, alune de pădure sau arahide şi produse derivate.
O dată de an se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor:
- gluten - probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor alimentare destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten (pâine fără
gluten, biscuiţi fără gluten, paste fără gluten, etc);
- migdale – probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor de patiserie şi din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun;
prelevarea se face pentru produsele care nu conţin migdale;
- seminţe de susan şi produse derivate – probele se prelevează din unităţile de producţie a produselor de panificaţie şi patiserie; prelevarea se
face pentru produsele care nu conţin seminţe de susan şi produse derivate;
Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20
martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la
290
publicitatea acestora, cu amendamentele ulterioare, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către
operatorul economic.
Produsele alimentare pentru persoane cu intoleranţă la gluten sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20
ianuarie 2009 privind compoziţia şi etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.
c) în punctele de inspecţie la frontieră şi în punct final de import se vor preleva probe de: coriandru, busuioc şi mentă, plante proaspete,
provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor
recoltate sunt suportate de către operatorul economic;
d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea
probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară
si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru
fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz
alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului.
Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în
cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă de laborator trebuie să fie
păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul
direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în
condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se
consemnează în procesul-verbal de prelevare;
h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se
prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se
precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;
i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 882/2004,
cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu
amendamentele ulterioare, şi a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin
evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe în
urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor; în cazul în care în urma controlului se constată
nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu
legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt
suportate de operatori.

291
 C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

Teste de sanitaţie Frecvenţa controlului Locul de prelevare Examen microbiologic

1. 2. 3. 4.
- suprafeţe de lucru care Lunar de la maximum Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG)
vin în contact cu produsul 2 unităţi din fiecare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Bacterii coliforme
alimentar judeţ, alese aleatoriu preparare a hranei (catering) –
- ustensile, recipiente
- utilaje
- echipamente de protecţie
- mâini Lunar de la maximum Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Enterobacteriaceae
2 unităţi din fiecare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Stafilococ coagulazo-pozitiv
judeţ, alese aleatoriu preparare a hranei (catering)
Aeromicrofloră Lunar de la maximum Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG)
2 unităţi din fiecare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Numărul total de drojdii şi
judeţ, alese aleatoriu preparare a hranei (catering) mucegaiuri
Recipienţi de sticlă, metal, Lunar de la maximum Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG)
material plastic inclusiv 2 unităţi din fiecare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Bacterii coliforme
capace, capse judeţ, alese aleatoriu preparare a hranei (catering)
Ambalaje polietilenă, Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Număr total de germeni (NTG)
Lunar de la maximum
polistiren Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de Bacterii coliforme
2 unităţi din fiecare
preparare a hranei (catering) Numărul total de drojdii şi
judeţ, alese aleatoriu
mucegaiuri

Precizări tehnice:
a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului
sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobărea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea
alimentelor, cu modificările ulterioare;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

292
 d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă
prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să
ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care
conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil
luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;
e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării
microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;
f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul
direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Aditivi /Substanţe Frecvenţa prelevării

Produsul Locul de prelevare
crt. interzise de probe
1 2 3 4 5
1. Tartrazina (E102) Paste făinoase Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Muştar impune,
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
2. Para Red Boia Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
Sosuri roşii impune
Pastă tomate, bulion,
Ketchup
3. Sunset Yellow Paste făinoase Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
Muştar impune
Băuturi răcoritoare
Paste de fructe
Produse zaharoase
4. Amarant Paste făinoase
Muştar Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
Băuturi răcoritoare impune
Paste de fructe

293
5. Eritrozina Paste făinoase
Muştar Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
Băuturi răcoritoare Unităţi de procesare
Paste de fructe impune
Produse zaharoase
6. Sulfiţi (E220, E221, Fructe si legume deshidratate Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
E222, E223, E224, E226, Siropuri de fructe impune
E227, E228) Pasta de tomate, bulion
Legume si fructe conservate in
oţet, ulei sau saramura (exclusiv
Depozitul de O data pe an pentru fiecare unitate pentru
măsline si ardei graşi în saramură)
destinaţie(*) fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
Muştar (exclusiv muştar de dijon)
Conserve de fructe (paste de
fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)
Vinuri Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
impune
7. Benzoaţi (E210, E211, Băuturi răcoritoare, sucuri de Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
E212, E213) fructe impune
Siropuri de fructe
Pasta de tomate, bulion
Legume conservate in oţet
Depozitul de O data pe an pentru fiecare unitate pentru
saramura sau ulei (exclusiv de
destinaţie(*) fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
măsline)
Conserve fructe (gemuri, jeleuri,
paste de fructe, marmelade)
8 Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare
Sosuri Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Conserve de fructe (gemuri, impune
Unităţi de procesare
jeleuri, marmelade, paste de
fructe)
Mustar
9. Zaharina (E954) şi Băuturi răcoritoare
sărurile sale de Na, Ca, K Sosuri
Muştar Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
Conserve de fructe (gemuri, impune
jeleuri, paste de fructe,
marmelade)
294
10 Acesulfam Băuturi răcoritoare
Sosuri
Conserve de fructe (gemuri, Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o
Unităţi de procesare
jeleuri, marmelade, paste de impune
fructe)
Muştar

Precizări tehnice:
a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii
publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi
utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si
pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de
specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau
producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale
admise;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

295
 E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE
RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr.
Produsele controlate Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
crt.
1. 2. 3. 4.
1. Legume şi fructe Depozite de legume şi fructe Trimestrial, maximum 3 probe din
/ supermarket/ hipermarket, fiecare judeţ, pentru produsele
magazine specializate provenite din producţia internă (1)
2 Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor,
Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben frontieră, Punct final de din fiecare ţară de origine (1)
Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului import şi Depozite de
Cereale destinaţie(*)
Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten;
inulină
Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe Unităţi de comerţ cu Trimestrial, maximum 3 probe din
diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje amănuntul fiecare judeţ, pentru produsele
Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau - supermarket/ provenite din comerţul intracomunitar
rafinate hipermarket, magazine şi import
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi specializate
rafinate, dar nepreparate
Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare
preparate
Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă
Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi
amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate
Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate
Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau
părţi din plante
Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia
este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului
Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit
din fermentaţie (inclusiv mistelă
Bere
Glucoză şi siropul de glucoză
296
Lactoză şi siropul de lactoză
Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe
proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de
proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi
alţi derivaţi ai albuminei
Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat
Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin
gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau
în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar
impropriu consumului în această stare
Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia
extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare
de 10 %, fără adaos de alte materii
Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao
Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete,
macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu
excepţia pastelor alimentare umplute
Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire
(corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb)
boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate
(cu excepţia făinii şi grişului)
Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau
fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate
pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate
din făină, amidon sau feculă şi produse similare
Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau
conservat în oţet sau acid acetic
Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr
sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia
sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu
conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute
din produsele de la nr. 0401 la 0404
Preparate pe bază de cafea
Preparate pe bază de ceai sau maté
Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite
Drojdii de panificaţie, uscate sau nu
297
3. Ciuperci de cultură Comercializare la locul de Semestrial pentru fiecare producător din
producţie fiecare judeţ
Semestrial de la fiecare unitate pentru
Unităţi de prelucrare şi
produsele provenite din producţia
procesare
internă
Unităţi de comerţ cu
Trimestrial maximum 3 probe din
amănuntul (supermarket/ fiecare judeţ, pentru produsele
hipermarket, provenite din producţia internă
magazine specializate)
4. Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor,
cultură( (NC 0709 51, 0709 59) frontieră, din fiecare ţară de origine
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Unităţi de prelucrare şi Semestrial de la fiecare unitate pentru
procesare produsele provenite din producţia
internă
5 Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor,
altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69) frontieră din fiecare ţară de origine
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Unităţi de prelucrare şi Semestrial de la fiecare unitate pentru
procesare produsele provenite din producţia
internă

6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul Posturi de inspecţie la La primul import al fiecărui furnizor,
gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de frontieră din fiecare ţară de origine
alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii Punct final de import
consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură Depozite de destinaţie (*)

298
 (NC 0711 90 60, 0711 59 00)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
7 Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite Posturi de inspecţie la
zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele frontieră
decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00) Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
8 Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, Posturi de inspecţie la
altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50) frontieră
Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
9 Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau Posturi de inspecţie la
acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 frontieră
80) Punct final de import
Depozite de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie
Unităţi de prelucrare şi
procesare
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă
La primul import al fiecărui furnizor,
din fiecare ţară de origine
Trimestrial de la maximum 3 probe din
fiecare judeţ, pentru produsele
provenite din comerţul intracomunitar
Semestrial de la fiecare unitate pentru
produsele provenite din producţia
internă

299
Notă:
(*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al
produselor de origine nonanimală.
Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de
produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele
agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al
Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de
import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE)
nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului
produs la centrala nucleară de la Cernobâl, precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr.
1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi
Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere, după un
accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca urmare a unui
accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole
originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl.

Precizări tehnice:
a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ
intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în
limitele legale admise;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme
la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

300
 F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE
A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr.
Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor
Crt.
1 2 3 4
1. Posturi de inspecţie la frontieră La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
Condimente Punct final de import fiecare ţară de origine
Depozitele de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
2. Plante aromatice Posturi de inspecţie la frontieră La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
Punct final de import fiecare ţară de origine
Depozitele de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
3. Ingrediente vegetale uscate Posturi de inspecţie la frontieră La primul import /transport al fiecărui furnizor, din
Punct final de import fiecare ţară de origine
Depozitele de destinaţie (*)
Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de
origine, la produsele care nu reprezintă primul import
Notă:
(*)
Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor
de origine nonanimală.

Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiaţii
ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru
Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
sănătăţii şi familiei, al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor
Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante şi cu
301
prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobărea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele
maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă;
e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu
origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;
f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează
probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează
motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare

Ulei de floarea-soarelui, încadrat la Posturi de inspecţie la frontieră 50% din totalul transporturilor
codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90
10, originar sau expediat din Ucraina

Precizări tehnice:
a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din
Posturile de Inspecţie la Frontieră;
b) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei
2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui
originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia
ca hrană pentru animale sau în alimente.

302
 H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN
PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA

Nr.
Produs controlat Locul de prelevare
crt.
1 2 3 4
1. Bicarbonat de amoniu destinat Puncte de inspecţie la
produselor alimentare frontieră
Punct final de import
Depozite alimentare
Supermarket/ hipermarket
2. Produse alimentare care conţin Puncte de inspecţie la
lapte, produse din lapte frontieră
Punct final de import
Depozite alimentare
Supermarket/ hipermarket
3 Soia Puncte de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite alimentare
Supermarket/ hipermarket
4 Produse pe bază de soia Puncte de inspecţie la
frontieră
Punct final de import
Depozite alimentare
Supermarket/ hipermarket
Frecvenţa de prelevare
Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
expediate din China
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru
produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China
Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
expediate din China
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru
produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China
Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
expediate din China
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru
produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau
expediate din China
Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru
produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
din China

Precizări tehnice:
a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea
testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa

303
 alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;
b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor;
c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1135/2009 al
Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau
expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei;
d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme
la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia

Modalitate de supraveghere şi control

Nr. Prin recoltarea de probe pentru examene de
Unitatea Prin verificare
Crt. laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
Depozite de soia La produsele provenite din primul import La produsele provenite din primul import pentru
(intermediari) pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme
1. trimestru pentru fiecare depozit modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru
depozitele declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
Fabrici de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe depozitele de materii prime provenite din import pe
2.
trimestru pentru fiecare fabrică * bază de soia, declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de fabricare a uleiului din La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
soia pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe recoltare de probe (materii prime) provenite din import
3.
trimestru pentru fiecare fabrică * din depozitele declarate a fi libere de organisme
modificate genetic
Unităţi de procesare soia, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
4. obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestrial, din depozitele de materii prime provenite
cele pentru producţia de ulei (fabrici trimestru pentru fiecare fabrică * din import declarate a fi libere de organisme modificate

304
 de procesare carne care utilizează genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare
produse din soia, fabrici de produse judeţ
zaharoase, biscuiţi)
Unităţi de comercializare a O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program
soiei/produselor care conţin, sunt trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de
5. constituite sau sunt derivate din soia comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi
libere de organisme modificate genetic /trimestru din
fiecare judeţ

2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb

Modalitate control
Nr. Unitatea Prin recoltarea de probe pentru examene de
Prin verificare
Crt. laborator
Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor
1. 2. 3. 4.
1. Depozite de porumb La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a
(intermediari) pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe fi libere de organisme modificate genetic
trimestru pentru fiecare depozit*
2. Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru prin recoltare de probe din
pentru fiecare ţară de origine şi o data pe depozitele de materii prime pe bază de porumb
trimestru pentru fiecare fabrică * declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
3. Unităţi de ulei din germeni de La produsele provenite din primul import O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin
porumb pentru fiecare ţară de origine şi o data pe recoltare de probe (materii prime) din depozitele
trimestru pentru fiecare fabrică * declarate a fi libere de organisme modificate
genetic
4. Unităţi de procesare porumb, pentru La produsele provenite din primul import Se vor preleva probe, conform unui program
obţinerea de alimente, altele decât pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestrial, din depozitele de materii prime
cele pentru producţia de ulei (mori, trimestru pentru fiecare fabrică * declarate a fi libere de organisme modificate
fabrici de produse zaharoase, genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din
biscuiţi, fulgi de porumb şi altele) fiecare judeţ

305
 5. Unităţi de ambalare/comercializare Se vor preleva probe, conform unui program
a porumbului/produselor care trimestrial, din unităţile declarate a fi libere de
O dată pe an pentru fiecare unitate * organisme modificate genetic, de la maximum 5
conţin, sunt constituite sau sunt
derivate din porumb unităţi/trimestru din fiecare judeţ

3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez

Modalitate de supraveghere şi control - prin verificare

Unitatea
Frecvenţa
La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei 2008/289/CE a Comisiei din 3 aprilie
Puncte de inspecţie la frontieră 2008 privind măsurile de urgenţă referitoare la organismul modificat genetic neautorizat Bt 63 în produsele
din orez**.
Notă:
* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii
** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecţie la frontieră.

Precizări tehnice:
a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat
genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic, iar
Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi,
Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de
soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;
b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate
genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale
Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic;
c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează
după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în
conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind
produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22

306
septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane
sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE; în cazul în care se regăsesc şi alte produse
ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiţă, bumbac, sfeclă de zahăr, etc., produse autorizate la nivel
european şi înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic
(www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea
conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare.
d) În cazul în care în urma verificare se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva
probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu
precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

307