Sunteți pe pagina 1din 20

Page 1 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs.

ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

ARHITECTURA VERNACULARA

Vs.

ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

DELIMITAREA ARIEI DE DISCUTIE.PRE-


TEXT.CONTEXT.

ARHITECTURA VERNACULARA.INTRODUCERE.ASPECTE
GENERALE.ISTORIE.

CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE.SUPRAVIETUIREA


SAU NU.

PRINCIPII DE CONSERVARE.INDRUMARE PRACTICA.

ARHITECTURA CULTA. DIFERENTE A.V./A/C.

VERNACULAR vs. ACADEMIC (CULT)

CATEVA EXEMPLE DE VERNACULAR. ARHITECTURA


VIRTUALA.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

EXEMPLE (NEO)VERNACULARE

Master: Reabilitarea formelor arhitecturale

Arh. Cuteanu Cristian – Arhitectura


vernaculara vs. Arhitectura neo-vernaculara.

Page 1 of 20
Page 2 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

DELIMITAREA ARIEI DE DISCUTIE. termenul de arhitectura vernaculara este mai INTRODUCERE.


restrans si mai operational din perspectiva
arhitecturii. Arhitectura vernaculara ocupa un loc central
in sufleul si mandria tuturor oamenilor si a
In aceasta lucrare vreau sa fac prezent In acelasi timp, in istoria arhitecturii, prin fost acceptata ca un produs al societatii
subiectul atat de actual, dar netratat, al arhitectura populara (ca si prin termenul de caracteristic si atractiv, cu o imagine
arhitecturii vernaculare, exprimand notiunea folclor) s-a desemnat mai ales arhitectura informala, dar nu si dezordonata. Este o
si domeniul ei de bataie, unde exista aceasta rurala, ceea ce excludea din discutia arhitectura utilitara si in acelasi timp
arhitectura si cum poate ea supravietui. arhitectura urbana de aceeasi factura care a poseda interes si frumusete. Este o
intrat in interesul specialistilor ceva mai arhitectura contemporana dar detine si memoria
Traind intr-o lume postmoderna, tarziu. Noua notiune evita aceasta confuzie. istoriei societatii, este creatia timpului.
informationala, sau chiar futurista, dar care
rascoleste prin trecutul ei, din arhitectura Este o arhitectura nevrednica mostenirii
vernaculara avem de invatat anumite atitudini omului daca nu este conservata aceasta armonie
de abordare in procesul crearii arhitecturii, CONTEXT. traditionala, care defapt constituie samburele
astfel nascandu-se arhitectura neo- experientei umane. Arhitectura vernaculara
vernaculara. Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, este expresia culturii unei comunitati, este
arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna relatia cu terenul, adaptabilitatea si
In finalul lucrarii voi face cateva paralele transpunerea directa (fara intermediar) in expresia diversitatii lumii culturale.
intre cele doua arhitecturi, lasand deschisa forme a nevoilor practice si spirituale ale
lista si acest subiect. membrilor comunitatii respective, rezultate Construirea vernaculara este modalitatea
din modul de viata specific si din sistemul de naturala in care casele comunica intre ele.
valori pe care comunitatiile respective il Este un proces continuu care include
impartasesc. schimbarile necesare si continua adaptarea ca
A R H I T E C T U R A un raspuns la contextul si constrangerile
V E R N A C U L A R A Forma casei si asezarii este prescrisa prin mediului inconjurator. Supravietuirea acestei
traditie (este vorba de traditia vernaculara, traditii si arhitecturi este amenintata de
PRE-TEXT. care se transmite din generatie in generatie puterea economica, culturala si omogenizarea
prin forme nescrise), este foarte durabila in arhitecturii.
Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura timp (foarte conservatoare) si exprima
rurala si urbana, cea fara arhitect, “automat” (neteoretizat) sistemul de valori Datorita omogenizarii culturii si
neproiectata, facuta direct de cel ce urmeaza colective ale tipului de societate sau globalizarii, transformarii socio- economice,
a o locui, eventual cu mana de lucru, comunitate care ii da nastere si careia i se structurile vernaculare devin extrem de
specializata mai mult sau mai putin, a unor adreseaza. Cum societatiile care au dat vulnerabile, infruntand probleme serioase de
mesteri. nastere acestei arhitecturi sunt – de regula – invechire, echilibru intern si integrare.
societati pre-moderne (mai putin dinamice si Pentru aceste cauze trebuiesc stabilite
S-ar putea spune ca notiunea este sinonima cu in care exista un consens mai organic intre principii pentru ingrijirea si protectia
ce de arhitectura populara (vernacullus in individ si comunitate), sistemul de valori mediului vernacular.
latina inseamna indigen, domestic), dar acest este colectiv, impartasit de membri
termen a fost preluat in literatura actuala de comunitatii, iar originalitatea individuala
specialitate tocmai pentru a iesi din este limitata. De aici rezulta atat armonia
ambiguitatea atributului de “popular”. dintre individ, comunitate si mediu contruit, ASPECTE GENERALE.
cat si marea unitate formala a arhitecturii
Noua notiune este mai precizata “tehnic”, este unei comunitati (atat la nivelul asezarii cat Exemplele de arhitectura vernaculara pot fi
un anume mod de a face arhitectura; ea nu se si in timp). recunoscute dupa:
refera nici la conotatia politica, nici la cea
propagandistica, chiar acestea pot fi luate in In acelasi timp, in arhitectura vernaculara 1. Modalitatea in care participa cladirea
considerare pentru nuantarea anumitor exista o anumita simbioza, intre construit si 2. Caracterul recognoscibil regional
dimensiuni/ semnificatii. Dupa cum reiese, mediul natural in care se intervine. raspunzand mediului inconjurator
Page 2 of 20
Page 3 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

3. Coerenta silului de la imagine sau tipul urîta si egoista ingenuitate coophimelbaueanã pilda cele ale Romei antice sau ale lui Carol
traditional al cladirii sau parsiva generozitate ingenioasã cel Mare), cand modelul era oferit de vreo
4. Designul traditional constructiv transmis frankgeryanã) ci stãvilit. Consumerismul cultura ilustra, incepand cu sfarsitul sec
pe cale informala (verbala) pasiv, încurajat datoritã unui construit XIX, acest rol revine tot mai mult traditiilor
5. Raspunsul categoric la functionalitate, laxism ce constituie baza societãtii de constructive populare.
constrangerile sociale si de mediu consum, atinge cu aripa sa maleficã (si)
6. Aplicabilitatea efectiva a sistemelor arhitectura. Iata cateva din motivele care stau la temelia
traditionale si a merstesugariei unei reevaluari a arhitecturii populare:
Arhitectura vernacularã ne reaminteste cã:
Aprecierea si protejarea cu success a mediului Cu multele sale fatete si, spre final, ciudata
vernacular depinde de implicarea si suportul - arhitectura nu este un obiect ci un cadru sa schimbare cu structurile metelice
comunitatilor, utilizarea continua si vital ingineresti (cum ar fi in cazul lui Tower
mentenanta. - imaginea nu este realitate Bridge din London sau al Garii de Vest din
Budapeste), istorismul a dus la extenuarea
Arhitectura vernacularã produce normalitate si Arhitectura vernacularã este pur si simplu stilurilor “neo”. Nu se mai gasea suficient
întelegere; conformîndu-se realitãtii, gãsind arhitectura, iar arhitectul robul ei. continut semantic in sistemele stilistice
rãspunsuri echilibrate, în armonie cu dezvoltate prin repetate reluari, in forme din
experienta si cu posibilitãtile reale, ea Guvernele si autoritatiile responsabile sunt ce in ce mai jucause – si mai superficiale.
refuzã facilitatea originalitãtii cu orice obligate sa recunoasca dreptul tuturor Acestea nu mai aveau cum oferi un termen
pret; creeazã „locuri” unde grupul devine comunitatiilor in vederea mentinerii stilului (cultural) indeajuns de solid pentru a sustine
constient, deci se poate schimba si ameliora. de viata, pentru a proteja prin toate legiile, edificarea noii arhitecturi a societatii
administratiile si modalitatiile financiare si industriale. Nici nu dovedeste mai bine
Arhitectura vernacularã nu a fost, nu este si de a le pasa generatiilor viitoare. aceasta afirmatie, ca unele
nu poate fi universalã. Universalã este lucrariprogramatic-postmoderne ale anilor ’70
capacitatea de adaptare a limbajului sãu prin (de exemplu Piazza d’Italia lui Charles Moore
utilizarea memoriei si ingeniozitãtii la New Orleans 1975) care s-au marginit sa
producãtorului de arhitecturã, prin utilizarea ISTORIE. integreze elemente formale ale arhitecturii
celei mai avansate tehnologii proprii istorice doar sub forma unor “citate”
momentului si locului edificãrii. Oricît de Ruptura propusa de revolutia industriala in parafrazate in materiale oarecare.
complex este efortul spiritual si oricît de modurile de productie traditionale a dus la
simple sau sofisticate mijloacele tehnice, ele schimbarea in profunzime a societatii Pasind pe urmele lui John Ruskin, cultura
rãmîn invizibile; în arhitectura vernacularã europene. Mai mult, aceasta maruntire a europeana a descoperit si celebrat cu
tehnica cea mai simplã, adusã la un rafinament diviziunii muncii continua si azi, si nimic nu entuziasm arhitectura populara. Incepand de
extrem, capãtã maximã valoare esteticã, indica vreo tendinta in sensul schimbarii atunci, o constructie omeneasca putea aspira
transgresînd astfel cãtre un simbolism acestei evolutii. Ritmul transformarilor nu a la pretuire doar prin simpla ei vechime.
intrinsec. incetat sa se accelereze in ultimele decenii Lucrul artizanilor de odinioara sacralizeaza
si s-a asociat cu o acuta criza culturala de obiectele lipsite de viata. La aceasta se
Determinatã teluric-material si moral identitate. Poate cea mai spectaculoasa adauga straturile de semnificatie lasate in
arhitectura vernacularã nu se supune – spre expresie a acesteia se regaseste in urma de destinele umane care se succed in
deosebire de arhitectura cultã – deciziilor arhitectura contemporana. timp. “Casa unui om bun poarta o sfintenie ce
princiare si gustului gratuit, nu are nu poate fi reannoita de oricate locuinte s-ar
vanitatea gestului demiurgic, nu se dilueazã Pe de alta parte, arhitectura “culta” nu a inalta pe ruinele sale...” . Ruskin a intuit
în politicã, economie sau religie. Este o incetat vreodata sa-si caute modele. A facut amenintarea anonimitatii multiplicate de
arhitecturã liberã, bogatã, deschisã, dãruitã aceasta mai ales in vremuri in care regruparea produsele industriale de masa, a facut recurs
utilizatorului. la scara mare a valorilor rasturna canoanele la functia vitala a memoriei si a iesit in
consacrate, respectiv din noile tehnici arena in sprijinul continuitatii culturale. E
La acest început de secol XXI, haosul ce constructive faceau posibila realizarea unor de presupus ca el se afla la originea acelei
invadeazã sigur si progresiv lumea forme in care inainte ar fi fost de pietati – frizand fetisismul si astfel pe buna
contemporanã nu are nevoie sã fie expus ( neimaginat. Fata de vremuri mai vechi (de dreptate asociata unui “sindrom patrimonial” –

Page 3 of 20
Page 4 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

cu care inconjuram astazi patrimoniul desigur. Acesta este stilul noilor cladiri transfigureaza in culta, adica inceteaza a mai
contruit. reprezentative ale Pragai, ridicate sa fi populara. Acest proces are loc si atunci
celebreze renasterea culturii cehe (ca de cand, bunaoara in cazul lui Karoly Kos sau Ion
William Morris si grupul sau au creat miscarea exemplu Muzeul national, centrul de cultura Mincu, nu este vora doar de o arhitectura a
Arts and Crafts, chemata tocmai sa reaseze Rudolfium, dar si banca Zivnostenska). fatadelor “de suprafata”
artizanatul traditional pe locul pe care-l Proiectele de concurs pentru Parlamentul din
merita. In 1861 isi incepe activitatea Budapesta, sau majoritatea Ringului vienez Alta este situatia cand – in a doua jumatate a
manufactura fondata impreuna cu Brune-Jonesc sunt tot atatea exemple graitoare ale acestui sec. nostru, si tot cu intermediere britanica
si Dante Gabriel Rossetti si cunoscuta din fenomen. Marele castigator insa pentru – arhitectura populara e integrata ca
1875 sub numele de Morris & Co. Aici erau cautarea stilului potrivit este intr-un final teritoriu distinct domeniului tot mai
produse mai cu seama tesaturi, sticlarie si arhitectura populara. cuprinzator al patrimoniului construit. In
mobilier. Dupa cum s-a putut vedea ulterior, acest fel, exemplare alese ale arhitecturii
procesul de anonimizare a obiectelor fabricate Elanurile lui Ruskin in fata pietrelor satesti vernaculare sunt sustrase ursitei
a continuat nestanjenit. Produsele obtinute cu Venetiei, sau a unei idile din muntii Jura firesti a constructiilor omenesti pentru a
tehnici traditionale si munca manuala sunt libere de sentimente nationale. Cand beneficia, asemeni capodoperelor arhitecturii
migaloasa nu le-au putut concura pe semnele regaseste in arhitectura populara forta culte, de destinul de exceptie al monumentelor
lor de calitate comparabila, dar realizate edificatoare a inaintasilor in deriva, care istorice. Ele vor fi de acum cercetate,
prin mijloace industriale. Clientela care isi vin in pelerinaj la satele ramase miraculos conservate, mentinute, restaurate si puse in
putea permite sa le cumpere era, in mod traditionale in miezul revolutiei industriale, valoare. Insa in timp ce, in cazul celorlalte
ironic, tocmai clasa istarita in urma unde cultura e inca secretata in mod spontan. categorii de patrimoniu construit, rezolvarea
expansiunii acelui mod de productie industrial Aceste elite vor fauri noi culturi nationale problemei functiunii, desi rareori simpla,
pe care miscarea Arts snd Crafts fusese “inalte” din elemente disparate, preluate poate opta de regula intremai multe
investita sa-l contracteze. stilizat si transfigurat de la mici culturi alternative de reintegrare, in cazul caselor
locale. Insa tocmai comparatia cu tonul taranesti, a cladirilor gospodaresti, morilor,
Tot in a doua jumatate a sec XIX am putut scrierilor lui Ruskin pune in evidenta bisericilor si clopotnitelor satesti,
asista la configurarea si puternica afirmare a influenta schemei nationale pentru a explica pierderea functiunilor originare echivaleaza
culturilor nationale. Sincronizarea celor doua interesul starnit de cultura populara. cel mai adesea cu reducerea acestor edificii
procese nu e nicidecum intamplatoare, daca la conditia obiectului de muzeu. Altfel spus,
acceptam teoria lui Ernest Geller. Conforma Daca aparitia culturilor nationale nu ofera in desi ramane populara, constructia inceteaza in
acesteia marile culturi nationale ies sine o explicatie satisfacatoare, atunci cum a acest caz a mai indeplini o functie de
biruitoare asupra culturilor locale, deoarece devenit arhitectura populara motivul principal arhitectura – in sensul de locuire.
noul sistem de productie – industrial – al tuturor tendintelor traditionale in
necesita capacitatea de comunicare exacta si arhitectura europeana? Spre deosebire de Rezumand cele de sus: cu toate ca arhitectura
standardizata a indivizilor ca o conditie stilurile istorice, arhitectura populara a populara reprezinta pentru noi singurul model
fundamentala a gradului lor sporit de fost gasita inca “in viata” la sfarsitul arhitectural inca viu si relativ apropiat in
mobilitate. Construirea programatica a secolului XIX de cercetatorii si artistii care timp, ea nu poate fi nici conservata
culturilor nationale reprezentative a fost, au abordat-o. Aceasta este, principala sursa a consecvent, pentru ca in lipsa functiunii sale
fara exceptie, parte a unui proiect politic de fascinatiei exercitate de arhitectura traditionale incremeneste, schimbandu-se pe
emancipare nationala. Odata cu modernizarea populara, atunci ca si in prezent. loc in curiozitate culturala.
societatii in toate straturile ei, trebuia
inventata o cultura cuprinzatoare care sa Pe de alta parte, asadar, arhitectura populara Nu este vorba de a nega importanta pentru
sustina sentimentele identitare ale grupului a constituit – si in unele curente ale istoria culturii a noilor sau vechilor stiluri
mai larg reprezentat de natiune. arhitecturii contemporane mai constituie si arhitecturale “neo-vernaculare”, sau de a
azi – izvor de inspiratie pentru arhitectura desconsidera pastrarea in chip de tezaur rar
Paralel cu descoperirea arhitecturii populare, nou creata. Transferul s-a facut cel mai si evanescent a caselor si ansamblurilor
epoca continua sa exploateze pentru o buna adesea cu mijloacele arhitecturii istorizante satesti exceptionale. Daca seamana mai curand
bucata de vreme sistemele stilistice de-un fel si a produs universuri formale interesante cu o splendida colectie de cochilii decat cu
sau altul. Arhitectura ceha, bunaoara, isi dar, in acelasi timp, arhitectura moderna. un sat adevarat, totusi satul Hollókö este
traieste propria neo_Renastere – “nationala” Prin acest transfer arhitectura populara se demn de nestirbita noastra admiratie datorita

Page 4 of 20
Page 5 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

mularii in peisaj, armoniei proportilor, In acest loc este util a reaminti un exemplu traditiilor constructive taranesti constituie
maiestriei detaliilor sale. Mediu nostru deja des citat. In Japonia, mesterii care o resursa imensa (desi nu inepuizabila) pentru
conostruit ar fi incomparabil mai sarac fara reconstruiesc in mod ritual templele shinto, cultura edificatoare contemporana. Insa partea
creatiilor unor mari precum Mincu, Kós, respectiv maiestria lor, beneficiaza in cea mai pretioasa si totodata cea mai
Plecnik sau Gaudi. Este vorba in schimb de legislatie de denumirea de “tezaur national amenintata a acestor traditii, anume
nevoia de a pasi mai departe decat simpla intangibil”. Dar aceasta formulare nu face spontaneitatea lor se refuza cunoasterii
luare la cunostinta. Conservarea respectuoasa decat sa accentueze si mai mult fragilitatea rationale. Tocmai desfigurarea cu contructii
si restaurarea coompetenta sunt doar primul unei cunoasteri altminteri condamnate la noi a satelor, pe buna dreptate deplansa de
pas spre integrarea activa si totodata uitare, caracterul “ artificial” al mentinerii specialisti, dovedeste ca impulsul edificator
creatoare a traditiilor constructive populare. sale in viata. Sentimentul identitatii nu a disparut. Doar a luat-o razna. Noul
religioase si culturale ii impinde pe japonezi folclor, cat exista, este urban si
sa extraga in acest chip mestesugurile postindustrial. Daca dorim sa facem sa
traditionale din fluxul natural al istoriei. supravietuiasca traditiile populare, nu doar
CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE. Noi in Europa, ar trebui sa ocrotim acest soi prin programe de conservare is restaurare ci
de traditii inca ne-uitate pentru ca ele si in fiinta lor “naturala”, o putem face
Se refera la disparitia acestui mod de constituie un mijloc de a pastra vie o numai prin strategii educationale de lunga
edificare, odata cu societatea moderna, din competenta de a edifica inteleasa ca durata.
multe ratiuni. Ceea ce nu inseamna ca nu fondatoare antropologic.
exista forme contemporane de vernacular, al
caror studiu este in curs si de la care se In consecinta, mentinerea in viata a
asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea maiestriilor traditionale nu este numai una PRINCIPII DE CONSERVARE.
proiectului contemporan, de arhitectura la din componentele posibile, ci si una cruciala,
nevoile utilizatorilor si la mediul natural. nu doar a conservarii monumentelor ci si a 1. Conservarea cladirilor vernaculare
culturii contemporane in ansamblul ei. Cat trebuie avuta in grija de expertise
timp le mentinem vii, precum japonezii, cu un multidisciplinare deoarece recunoasterea
scop bine definit, ramanem pe un teritoriu inevitabilitatii schimbarii si
limitat religios, stiintific sau artistic. dezvoltarii, nevoia de a respecta
SUPRAVIETUIREA SAU NU.
Daca insa incercam sa restituim aceste identitatea culturala a comunitatilor.
maiestrii, bunaoara, prin intermediul 2. Lucrarile contemporane asupra cladirilor
IN SITU. educatiei elementare, oamenii vernacular, grupuri si asezari, trebuie
(nespecialisti)interesati de ele, atunci poate sa respecte calorile cultural si
Una din trasaturile specifice ale istoriei izbutim sa canalizam intr-o directie
noastre regionale – est-europene – este ca caracterul traditional.
fructuoasa creativitatea naturala, simtul 3. Vernacularitatea este reprezentata doar
procesul de transformare a satelor, practic instinctiv pentru frumos, nevoia
incheiat in nordul si vestul Europei. La noi a individual de structure singular si este
nepretentioasa de expresie. cel mai bine conservata prin mentenanta
intarziat cu cateva decenii. In Elvetia sau
Germania, constructiile satesti – salvate si si conservarea grupurilor si asezarilor
Atunci, creatorul popular anonim poate va caracterului reprezentativ, regiune cu
mentinute in mod exemplar – sunt locuite mai umple cu grafifti doar peretii frusti de beton
ales de oraseni, sau daca locuitorii sunt inca regiune.
ai pasajului subteran urban, nu si gardul de 4. Arhitectura vernaculara este parte
agricultori, modul lor de viata este atat de zidarie al castelului baroc restaurat cu mari
“urbanizat”, incat putetm vorbi de sate doar integral a peisajului cultural si aceasta
cheltuieli. Sau poate pentru propria placere, relatie trebuie luata in considerare in
intr-un sens foarte larg sau mai bine spus dar si din economie, va confectiona singur
foste sate. In schimb, in Europa rasariteana, dezvoltarea modului de conservare.
caramizile noii sale case, ii va despica 5. Vernacularitatea nu adopta doar modul
satele continua sa mai existe nu doar in forma sindrila, ii va ciopli capetele de grinda.
lor fizica, ci si cu un mod de viata inca fizic si realizarea de cladiri, structure
asemanator vremurilor pre-industriale, si spatii, dar modul in care sunt
Prelucrarea estetica a problemei trebuie sa utilizate si intelese, traditiatii si
incluzand practicarea a numeroase tehnici si fie doar un stadiu intermediar. Azi e deja de asociatiile intangibile atasate acestora.
mestesuguri traditionale. Aici se ascunde un domeniul absolutului ca cercetarea,
soi special de patrimoniu cultural, pretios sistematizarea, descrierea si analiza
pentru intreaga cultura europeana.
Page 5 of 20
Page 6 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

INDRUMARE PRACTICA. Schimbarile de-a lungul timpului ar trebui Caracteristici:


appreciate si intelese ca aspect importante
1. Cercetare si documentare ale arhitecturii vernacular. Conform tuturor - forma admisa este prescrisa prin traditie =>
Orice interventie fizica pe structuri partilor unei cladiri dintr-o singura exprima sistemul de valori colective ale
vernaculare, trebuie facuta cu circumspectie perioada, nu va fi in mod normal tinta tipului de societate.
si trebuie precedata de o analiza amanuntita a interventiei vernacular.
stilului, formei si structurii ei. Acest - traditia = transmisia orala a normelor,
document trebuie stocat intr-o arhiva 7. Cursuri intensive. comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare
accesibila. In loc de a conserca valorile cultural ale sistemului de valori ale colectivitatii
expresiei vernacular, guvernul, autoritatiile respective si a tot ce presupune acumularea
2. Situri, peisaje si grupuri de cladiri responsabile, grupuri si organizatii trebuie productiilor si institutiilor colectivitatii
Interventiile asupra structurilor vernacular sa puna accent pe: respective.
trebuie realizata cu atentie si intr-o maniera
care va respecta si mentine integrarea in 1. Programe educationale pentru conservatori Transmitere:
situ, relationarea psihologica si peisajului in principiile vernacular
cultural, si al unei structure cu alta. 2. Cursuri intensive pentru asistenta - prin transmisie orala, face parte din
comunitatiilo si mentinerea sistemelor educatie inca de la nastere, din procesul de
3. Sistem traditional de cladire traditionale, materiale si mestesugarit socializare a individului (enculturatie);
Continuarea sistemelor traditionale de 3. Programe de informare care sa uneori (cazul vernacularului indigen) se face
construire si pricepere mestesugareasca, imbunatateasca constiinta publica a si prin imprumuturi/schimburi culturale
asociata cu vernacularitatea, este vernacularitatii, inspecial printre (aculturatie)
fundamentala pentru expresivitatea generatia noua
vernacularului si esentiala pentru repararea 4. Retele regionale printer arhitecturi - traditia = acord comun => are valoare de
si restaurarea acestor structure. Asemenea vernaculare pentru a schimba pareri si lege = autoritate colectiva
indemanari ar trebui retinute, inregistrate si experiente.
pasate unei nou generatii de meseriasi si - procedeaza prin modele formale (forme
constructori, educati si sa urmeze cursuri de In ordinea cronologica a lucrurilor, prima prescrise) = forme admise care se preiau
specialitate. arhitectura este cea pe care oamenii si-au si/sau se ajusteaza => variatiuni
facut-o singuri, fara ajutorul unui
4. Refacerea materialelor si de fragmente. specialist, cea pe care o numim uzual - societati foarte traditionaliste => forma
Modificarile care sunt legitime si raspund arhitectura polulara. De altfel, aceasta forma prescrisa de traditie e foarte rezistente
nevoilor contemporane ar trebui realizate prin de arhitectura (perfect inclusa in definitia (inovatia nu este o valoare pozitiva)
introducerea de material care pastreaza contemporana a arhitecturii) este in
consistenta expresiei, aparentei texturii si continuare foarte prezenta in mult zone ale - fara pretentii estetice si teoretice
forma prin structura si consistent lumii, chiar daca in zonele dezvoltate (intentiile artistice nu sint conceptualizate,
materialelor. economic, ea poate sa fi fost inlocuita de uneori nu exista nici vocabular tehnic)
arhitectura facuta de specialisti.
5. Adaptarea. Utilizare
Adaptarea si reutilizarea structurilor Pe parcursul XX-lea studiul acestei
vernaculare ar trebui realizate intr-o maniera arhitecturi, a adus schimbari in atitudinea - raspunde totdeauna modului de viata specific
care sa respecte integrarea structurii, arhitectiilor fata de edificare. Si se pare ca al societatii si valorilor acesteia
caracterului si formei, fiind in celasi timp mai avem inca ceva de invatat de aici, tocmai
si compatibile cu standardele de trai. Unde nu in aceasta societate informationala.
exista intreruperi in continuarea utilizarii
formelor vernaculare, codul eticii poate servi
ca un instrument de interventie.

6. Schimbari si restaurari periodice.

Page 6 of 20
Page 7 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

ARHITECTURA CULTA importante care rezulta din paralela cu Se poate obiecta ca arhitectul trebuie sa
arhitectura vernaculara: cunoasca ceea ce are nevoie utilizatorul, dar
Arhitectura culta/înalta este practicata de • Relatia cu mediul natural, pe care aceasta nu este totdeauna posibil (din varii
specialist, care elaboreaza un proiect. El dezvoltarea moderna risca sa o distruga (ceea motive), mai ales atunci cînd utilizatorul
apartine unei culturi de specialitate care se ce nu se prea întîmpla în arhitectura reprezinta o masa anonima de oameni pentru
transmite prin diferite forme de învatamant. vernacular unde se stabileste un echilibru cu care arhitectul trebuie totusi sa
Este constient orientat catre scopul de a mediul natural). construiasca.
produce o impresie (de dominare asupra Se mai poate chiar ca arhitectul sa creada ca
maselor, de placere estetic , de suscitare a Extras dintr-un celebru pamflet al stie ceea ce este bine sa le livreze acestor
respectului grupurilor rafinate, de elita, de arhitectului austriac Adolf Loos: oameni, pentru ca asa a fost învatat, pentru
a exprima individualitatea, etc.) si este ca aplica o anume teorie si raspunde unor
teoretizat . ‚Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac anumite necesitati.
în Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul Acest lucru s-a petrecut în arhitectura lumii,
Si arhitectura culta îsi are propria traditie se odihneste într-o pace profunda. Muntii si cu precadere dupa cel de al doilea razboi
care se transmite în general prin forme de norii se reflecta în apa, la fel si casele, mondial, cand constructia de locuinte s-a
învatamant prin contacte culturale constient fermele si capelele, care nu parasite din mîna facut majoritar în cartiere cenusii. Acestea
dirijate. omului, ci din acelasi atelier divin care a reprezinta exemple locale ale asa numitului —
Spre deosebire de traditia vernaculara, faurit si muntii si arborii, si norii si urbanism liber“. Ele exista, în diferite
traditia culta este caracterizata prin cerul. proportii (în general mari), în toate orasele
dinamism formal si inventivitate (chiar daca Dar ce este aceasta? O nota falsa tulbura din lume. Dupa o vreme, s-a constatat ca
exista limbaje arhitecturale si tipuri formale acordul. Printre casele ranilor, o vila oamenii nu se simt bine, ca se simt
care au avut o mare persistenta în timp). lanseaz un strigat dezagreabil si inutil. Este dezorientati, ca se simt frustrati si nu se
Ceea ce ne intereseaza pentru moment este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a pot atasa de locurile respective, ca
faptul ca între utilizatori si arhitectura unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e criminalitatea este crescuta (ca si alte forme
care le este dat spre folosire se interpune nici pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se de comportamente deviante), ca postasul nu
atât sistemul de valori al unei culturi de face ca opera unui arhitect, bun sau prost, gaseste adresele, cu atît mai putin musafirul
specialitate (antropologii o numesc o murdareste lacul?“ (LOOS, Adolf, Architecture care vine în vizita ... Deci nu corespund
subcultura , nu în sens peiorativ, ci în (1918), în Paroles dans le vide (+Chroniques necesitailor reale ale celor pentru care au
sensul ca este mai putin decît acel ansamblu ...Autres chroniques, Malgré tout), Editions fost construite.
care înglobeaza toate manifestarile, materiale Champ Libre, Paris, 1979) Aceste nemultumiri i-au facut pe arhitecti sa-
si spirituale ale unei societti, adica sensul si re-gandeasca critic propria meserie si
larg al notiunii de cultura), cât si un De aici pana la dezechilibrul ecologic, în menire. Directiile acestei retrospectii
personaj de arhitectul de care o reprezinta. care are si arhitectura are partea ei de vina, critice au fost ( si sunt) multe si reprezinta
Se poate spune ca arhitectura culta procedeaz se desfaoara o lunga lista de discordante dimensiuni ale arhitecturii contemporane. Una
printr-un ansamblu de cunostinte de breasla între mediul natural si cel artificial, care dintre ele, foarte prezenta, este legata
teoretice si practice) care mediaza exprimarea reprezinta probleme cheie ale arhitecturii tocmai de recursul din perspectiva actuala la
prin forme a necesitailor sociale, economice, contempoane. arhitectura vernaculara. Acest recurs ia doua
politice ale momentului“, ansamblu pe care directii pricipale:
unii autori îl numesc— “modele arhitecturale“. • Relatia cu necesitaile utilizatorilor,
Circulatia acestor modele teoretice si carora arhitectura moderna s-a dovedit 1. Patrimonializarea: recunoasterea institu
formale, care de obicei sînt generate în incapabila sa le raspund într-o anumit masura. ionalizata a calitatii acestei
diverse nuclee culturale puternice, explica Tocmai pentru ca între arhitectura si arhitecturi prin introducerea celor mai
dezvoltarea arhitecturala a diverselor locuri utilizator se interpune un tert, arhitectul, valoroase exemplare (cladiri, ansambluri,
în care ele sînt preluate, interpretate, poate sa apara o discrepanta între forma situri) pe Lista monumentelor istorice
îmbogatite, uneori capata alte semnificatii. creata de arhitect (cladire, spatiu urban, si, prin aceasta, instituirea unui regim
etc.) în concordanta cu cultura sa de special de protectie si prezervare a
Criza arhitecturii culte este de cu totul alt specialitate si valorile si modul de viata acestora.
factura decît cea a arhitecturii vernaculare. real la care aspira utilizatorii. In acest 2. Modul în care acest patrimoniu poate fi
Ne intereseaz pentru moment doua dimensiuni caz, se produce o criza (criza care nu poate conservat fara sa devina numai un exponat
aparea în cazul arhitecturii vernaculare). de muzeu, sa se mumifice, ramâne una
Page 7 of 20
Page 8 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

dintre chestiunile care preocupa lumea - este constient orientata catre scopul de a - ~75 % din constructia de locuinte in
arhitecturala actuala . produce o impresie (de dominare asupra lume = vernaculara
maselor, sau de placere estetica, de suscitare - reglarea pietii cu ajutorul vernacularului
DIFERENTE DINTRE ARHITECTURA VERNACULARA SI a respectului grupurilor rafinate, de elita, à limbajul vernacular al tipurilor
CEA CULTA etc.) si teoretizata ca atare - soft architecture
- procedeaza prin modele teoretice si formale
= modele arhitecturale= “ ansamblu de
1. Alegerea formei cunostiinte de breasla care mediaza exprimarea FORMA IN ARHITECTURA VERNACULARA
• a.v. prin forme a necesitatilor sociale, economice, dupa Amos Rapoport, House, Form and Culture
- forma admisa este prescrisa prin traditie à politice ale momentului (dupa Castex & (Une anthropologie de la maison)
exprima sistemul de valori colective ale Pannerai)
tipului de societate. - caracterizata prin dinamism formal si A. Critica teoriilor deterministe privind
- traditia = transmisia orala a normelor, inventivitate forma in arhitectura
comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare
sistemului de valori ale colectivitatii 3. Forma in utilizare 1. Clima si nevoia de adapost
respective si a tot ce presupune acumularea • a.v. a. Enuntul determinist
productiilor si institutiilor colectivitatii - raspunde totdeauna modului de viata specific b. Exemple care contrazic determinarea
respective. al societatii si valorilor acesteia formei din acest punct de vedere
• a.c. • a.c. à Desi in general exista o adaptare
- forma este inventia unei “subculturi” (in - intre utilizatori si forma interpunindu-se climatica, se poate demonstra ca alegerea
sens de sub-parte a unei culturi, nu in sens sistemul de valori ale subculturii de formei nu este conditionata numai de clima,
peiorativ) profesionale à exprima valorile specialitate, poate aparea o discrepanta intre iar acelorasi conditii climatice li se poate
acestei culturi “de elita”. forma creata si valorile si modul de viata al raspunde prin forme foarte diferite.
utilizatorilor à criza (ex. orasul Cartei de
2. Transmisia formei la Atena = urbanismul liber) 2. Materialele, constructia, tehnologia
• a.v. a. Enuntul determinist
- prin transmisie orala, face parte din b. Exemple care contrazic determinarea
educatie inca de la nastere, din procesul de C. Societatea moderna si vernacularul modern formei din acest punct de vedere
socializare a individului (enculturatie); à Omul nu face neaparat ceva pentru ca
uneori (cazul vernacularului indigen) se face 1. Cind traditia vernaculara dispare stie sa-l faca, iar aceleasi materiale pot da
si prin imprumuturi/schimburi culturale • cauzele disparitiei: nastere la forme foarte diferite.
(aculturatie) - accentuarea specializarii si diferentierii
- traditia = acord comun à are valoare de lege societatii 3. Situl
= autoritate colectiva - tipuri de constructii in numar si a. Enuntul determinist
- procedeaza prin modele formale (forme complexitate foarte mare b. Exemple care contrazic determinarea
prescrise) = forme admise care se preiau - pierderea sistemului de valori comun si formei din acest punct de vedere
si/sau se ajusteaza à variatiuni cresterea individualismului à Situri diferite dau nastere la forme
- societati foarte traditionaliste à forma • rezultate: asemanatoare, iar situri similare la forme
prescrisa de traditie e foarte rezistenta - inlocuirea regulii acceptate a traditiei diferite à intelegerea sitului in sens
(inovatia nu este o valoare pozitiva) prin controlul institutionalizat (coduri, spiritual face ca efectele produse de sit sa
- fara pretentii estetice si teoretice regulamente, legislatie) fie mai ales de ordin cultural (se va relua la
(intentiile artistice nu sint conceptualizate, - ordinii morale i se substituie ordinea perspectiva contextualista).
uneori nu exista nici vocabular tehnic) tehnica
4. Economia
• a.c. - cultura originalitatii
- si aici exista o traditie, dar este scrisa, - habitatul in criza a. Enuntul determinist
teoretizata si transmisa prin diferite forme b. Exemple care contrazic determinarea
de invatamint 2. Exista un vernacularul modern? formei din acest punct de vedere
- se transmite si prin schimburi culturale - cultura de masa
(aculturatie)
Page 8 of 20
Page 9 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

à Se poate demonstra ca in societatile de - in societatile moderne: acest concept nu e depasit, daca nu


penurie factorii economici nu sint dominanti, - unele din cele anterioare e vorba mai degraba de un caracter
ci invers chiar. dispar sau sint compensate de regional (a se vedea bibliografia).
dezvoltarea tehnologica, b. Exemplificare pentru modul in care
5. Religia - se adauga: densitatea si religia - ca factor socio-cultural - poate
a. Enuntul determinist numarul mare, influenta alegerea formei
b.Exemple care contrazic determinarea formei institutionalizarea controlului - imaginea cosmica asupra lumii
din acest punct de vedere prin coduri, regulamente, legi, reflectata
à Se poate demonstra ca alegerea formei organismele de planificare, - la nivelul cel mai general al
este acompaniata de o alegere de simboluri, zoning-ul, exigentele societatii - orasul ca imago mundi
dar ofera mai degraba o gama de posibilitati financiare ale bancilor, - in orientarea rituala a caselor
si este chiar mai putin determinista decit societatilor de imprumut, - atitudini simbolice in interiorul casei
explicatiile materialiste date formei. companiilor de asigurare, etc. - zoning determinat religios, etc.
à Oricite constringeri ar exista, exista à Pentru a intelege casele/asezarea, adica
6. Concluzii totdeauna si o posibilitate de alegere alegerea formei arhitecturale trebuie intelese
• Explicatia determinista a formei este c. Locuinta si asezarea esenta, semnificatiile, valorile profunde ale
insuficienta. = mijloace concrete pentru perpetuarea unei culturi.
• In interactiunea dintre om (cu toate modului de viata.
determinarile sale) si mediu (cu toate = expresia manifesta a importantei 3. Forma nu raspunde direct
determinarile acestuia), producerea formei acordate diferitelor aspecte de viata si aspectelor/nevoilor concrete ci le
implica totdeauna o alegere, conforma cu a diferitelor moduri de a percepe filtreaza/interpreteaza conform matricei
sistemul de valori, tabu-urilor, realitatea. culturale specifice
obisnuintelor, cailor traditionale ale = traduce aspiratia unui grup la un a. Diversele nevoi fundamentale (respiratie,
culturii, matricii culturale. ambient ideal (de natura simbolica). hrana, odihna, confort, cistig al existentei,
à Valoarea simbolica este importanta pentru ca igiena, etc.)
• Omul a fost un animal creator de simboluri
simbolul permite unei culturi sa-si b. Structura familiei
inainte sa fie un animal creator de unelte
concretizeze ideile si sentimentele. c. Rolul femeii
à a devenit un specialist al mitului, d. Intimitatea
religiei, riturilor, inainte de a deveni un - in interior
2. Factorii socio-culturali
specialist al aspectelor materiale ale
a. Definitie: - in raport cu exteriorul à relatia casa-
culturii (Mumford, Lewis: Arts & Techniques)
= comportamente si atitudini colective strada
care se raporteaza la anumite modele e. Teritorialitatea
culturale - separatia domeniilor
B. Teoria posibilista privind alegerea formei
= (dupa Redfield) = ansamblul de concepte - public
de: - privat
1. Continutul formularii posibiliste
- cultura (ansamblu de idei, - importanta pragului
a. Forma = rezultat al unei alegeri in
institutii, activitati avind forta f. Relatiile sociale
cadrul interactiunii om-mediu
de conventie in societate) - nevoia de intilnire
- mediul ofera posibilitati
- etos (fizionomia morala - locul de intilnire
- omul alege
caracteristica a unui popor/grup) - orientarea
b. Alegerea este influentata de:
- conceptia despre lume (maniera g. Relatia casa-asezare:
- factori primari = un filtru de
caracteristica in care un popor/grup - schematizarea a doua pozitii/traditii
natura socio-culturala
vede lumea) limita:
- factori modificatori cu diferite grade
- caracterul “national” (tipul de g.1.- aglomerarea este privita ca
de constringere:
personalitate de baza care apare in totalitate a cadrului de viata in
- in societatile traditionale:
general intr-o societate) -> e de care locuinta reprezinta numai o
nevoile rezultate din natura umana,
discutat in contextul actual, care parte mai concentrata si mai privata
situl, clima, tehnicile si materiile
pune in evidenta multiculturalitatea - specifica grosso-modo culturilor
prime limitate, lipsa surplusului
in interiorul “nationalului”, daca de factura europeana
economic, forta traditiei
Page 9 of 20
Page 10 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

- in acest caz, tranzitia - instinctul teritorial si nevoia de - tarile dezvoltate


public-privat este foarte intimitate - neglijarea microdimensiunilor
importanta sint: - orasul ca patchwork
g.2.- locuinta este totalitatea •permanente si esentiale à grad mare
cadrului de viata, iar aglomerarea de constringere 2. Specificitatile locale “amenintate” de
este vazuta numai ca un tesut • formele pe care le iau sint globalizare, un subiect deschis
conectiv. culturale à schimbatoare
- discutii pe marginea acestui aspect in De aici: natura simbolica a relatiei omului cu
cultura urbanistica moderna vs. traditia mediul sau de viata.
vernaculara europeana VERNACULAR VERSUS ACADEMIC (CULT)

Diferenta intre arhitectura vernaculara si cea


C. Factori de persistenta si schimbare in VERNACULARUL PENTRU ARHITECTURA CULTA academica (culta) nu a fost atat de importanta
natura omului si a institutiilor sale in in trecut ca acum, in prezent. Ambele
raport cu alegerea formei 1. Vernacularul ca origine a arhitecturii modalitati de gandire asupra edificarii, in
culte trecut, sunt foarte asemenetoare, caci modul
Teoria posibilista si primatul factorilor - sursa pentru a.c. (Gheorghe Curinschi- vernacular a fost sursa modului academic.
socio-culturali, care iau forme istorice Vorona, Arhitectura comparata) In peisajul arhitectural al oraselor si
schimbatoare, conduc aparent la un relativism - mostenire ornamentala transfigurata satelor gandirea vernaculara – alaturi de
exagerat. lalatele si bisericile a caror stil original
Exista totusi argumente care duc la ideea de 2. Vernacularul ca sursa de inspiratie pentru era international – armonizat cu spatiul
persistenta a anumitor forme de comportament arhitectura culta inconjurator intr-un sens real si psihologic.
si de mod de viata: - optiuni individuale Ambele materiale si tehnici de constructie au
- faptul ca ca diferite forme isi - cautarile nationale “programatice” in fost similare, cu rezultatul ca amandoua au
pastreaza valabilitatea mult dupa ce arhitectura generat rapid si profund un rezultat estetic,
cultura care le-a dat nastere a disparut, - limite si pericole armonios si complementar.
- locuinte sau aglomerari sint inca - exemple
utilizabile chiar daca semnificatia - discutie despre arhitectura neo- In buna pastrare a satelor datand din Evul
acordata formelor s-a schimbat. romaneasca si despre “specificul Mediu, este usor a remarca urmatoarele:
national” Cladirile proiectate de arhitectii tineri
1. Natura biologica a omului = factor de - regional si universal academici si construite de mesterii acelor
persistenta à anumite nevoi sint permanente, - regionalismul critic perioade, desi aveau implementate stiluri
chiar daca sint interpretate diferit in - cercetarea antropologica ca fundament straine - au luat caracteristicile locale si
diverse culturi al proiectului au devenit o sinteza a conceptelor particulare
ale spatiului, structurii, formei si functiei.
2. Natura duala a perceptiei si a 3. Strategii de conlucrare dintre arhitectura
comportamentului: culta si vernacular azi: Dupa Renastere, prapastia intre arhitectura ca
= innascute à constante - forme “dirijate” de vernacular: si cariera profesionala si arhitectura
= culturale à schimbatoare - participarea vernaculara s-a accentuat tot mai mult – in
- community architecture ciuda a catorva intentii de coexistenta
3. Cercetarile antropologice arata ca: - dezvoltarea durabila / abordarea ecologica armonioasa si imbogatire mutuala emanata de
- nevoile biologice fundamentale, ambele parti.
- nevoia de stimulare si satisfactie
senzoriala, LECTIA MORALA SI DEONTOLOGICA A VERNACULARULUI In mediul cultural, larg si sigur, pot exista
- nevoia psihologica de securitate, cladiri academice, completandu-se intre ele,
- nevoia de comunicare, 1. Avertismentele antropologiei care au clare legaturi cu cladirile
- impulsurile religioase si rituale, - tarile in curs de dezvoltare vernaculare, care fiecare arata una catre
- tendinta de creare a simbolurilor, - aculturatia cealalta mutatia originara. Aceste cladiri se
- nevoia de identitate, - pericolul importului de modele afla in aceeasi relationare catre origine,

Page 10 of 20
Page 11 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

precum modul varnacular il are catre Natura – Modul academic modern domina arhitectura produs cladiri locuibile ce satisfac
aceasta fiind pozitia delicata, statut urbana in toata lumea, cu arhitectura antropologic si estetic.
tensionat dialectic ce conceptualizeaza, vernaculara atarnand doar in unele regiuni din
tensioneaza si reinventeaza echilibrul dintre lumea-treia. Ca o consecventa calitatea
arhitectura si mediul inconjurator, dintre estetica naturala a arhitecturii vernaculare a Cele cinci principii caracteristice propuse
civilizatie si natura. fost mutata, substituita de un rationalism bazei modului vernacular sunt:
neovernacular urat si kitsch-os.
Cladirile vernaculare se integreaza in natura 1. Constructorii, indiferent ca sunt
pentru ca ultima sa importanta este functia ca Cladirile de locuite si-au pierdut calitatea artizani sau viitorii locatari sunt non-
un contrapunct pentru munca artizanala, antropologica, iremediabila, asemanator cu profesionali
catalogand arhitectura vernaculara ca un gol casele vernaculare, si totul in numele unei 2. Sa fie o adaptare armonioasa, utilizand
astazi, balanta fragila ce a fost pastrata presupuse notiuni functionale de confort. materiale naturale, din spatiul local
decenii, a fost distrusa si imprastiata de geografic
arhitectura moderna. Impreuna cu degradarile conceptului de 3. Cladirile existente implica o gandire
locuite, se alatura seioasa degradare a intuitiva, fara schite-proiecte, si este
Dominand functionalismul, rationalismul, calitatii vietii fiintei umane contemporane. deschisa unor madificari ulterioare,
paradoxalul, deriva din modul vernacular ca un Este clar, desi dificil de a masura, ca precum este uzual cu anexele unei ferme.
rezultat al mixarii de noi materiale integrarea estetica si antropologica a caselor 4. Sa existe un echilibru social/economic,
industriale. Rezultatul este un nou stadiu al de lemn a unei ferme – se armonizeaza precum o functional si estetic.
arhitecturii moderne: arhitectura academica face cladirile anexe (dependintele) cu mediul 5. Pattern-urile arhitecturale si stilurile
moderna, care nu mai este confruntata estetic inconjurator – este este infinit superior fata sunt supuse unei evolutii incete a
de arhitectura vernaculara timpurie ori de de un bloc de beton de locuit ori un motel. stilului traditional corespunzator
natura. regiunii etnice.
Chiar o tendinta mai eroica de a contopi
Standardizarea, simplitatea si puritatea modernul cu vernacularul – prin modelul casei Aceste principii ce nu fac abatere de a
liniei, si universalitatea modelelor taranesti cu ornamente cu pseudo-ville – s-au descrie ori defini midul vernacular, conform
arhitecturale, toate acestea conduc la revelat in scurt timp a fi creatii de replici oricaror criterii stintifice stricte,
atitudini contemporane ce ignora sau neaga ornamentale. puncteaza bazicele conditii catre o o
relatia vernacular-natura, fara a substitui arhitectura vernaculara adevarata si
noi valori estetice. Silurile Neovernaculare europene sunt exemple supravietuirea acesteia – este in directa
bune de cum trasaturile populare superficiale opozitie cu tot un set de cinci principii ale
Noi cladiri in stilul academic nu sunt nu pot atinge esteticul modul vernacular fara arhitecturii academice:
implicate in vreun dialog cu trecutul a deriva totul intr-o pastisa. De exemplu,
arhitectural, daca nu vernacular sau istoric. autorii de ville moderne, utilizand materiale 1. Constructorii sunt profesionisti, cu
din arhitectura vernaculara si pretinzand sa specialitati tehnice
Cand criteriile moderne vin sa domine, stilul integreze casele intr-un mediu natural (Frank 2. Nu exista modificari, ostile intrun sens
vernacular este mai degraba abandonat sau Lloyd Wright's - "Fallingwater") sunt formal catre mediul inconjurator, si
expulzat ca nelegitim; ceea ce pare mai indisponibile majoritatii oamenilor, si este predomina materialele prefabricate.
degraba relevant este falsa diversitate a neclar daca ating ceva estetic. 3. Gandirea este una rationalista, utilizand
modelelor neovernaculare. un design definit. Pattern-urile globale
Aceste modele nu au radacini si nu compenseaza Daca vrem sa intelegem ideile de baza a si stilurile, gradat devin identice in
lipsa de calitate estetica ce defineste bazica constructiei ce se manifeste in modul toate spatiile culturale.
relatie de abordare. vernacular al arhitecturii – idei ce au fost 4. Exista o balanta intre functiile sociale
comentate admirabil de o varietate de autori, si economice pe o parte si valorile
Ultima si cea mai rea consecinta a acestui de la poeta Rainer Maria Rilke la filosoful estetice si simbolice de cealalta parte.
roces istoric este ca arhitectura vernaculara Martin Heidegger si la eseistul henry David 5. Exista modele universale si stiluri ce
insasi este supusa reconstruirii (uneori Thoreau, de la scriitorul James Agee la progresiv standardizeaza zonele.
numita restaurare) in stilul academic modern. urbanistul Charles Alexander si la o multime
Acesta distruge esenta antropologica si de altii este necesar sa extragem trasaturile
estetica a arhitecturii vernaculare. care inevitabil in fiecare colt al lumii, au
Page 11 of 20
Page 12 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Este clar ca diferentele radicale dintre cele pattern-ul bazic si filosofia arhitecturii saracie i-au fortat sa reinventeze un model
doua moduri afecteaza toate caracteristicile moderne. arhitectural vernacular degradat, ceea ce am
implicate in construirea de cladiri de locuit. tot numit “cocioaba”.
Acest fapt duce la mari disimilaritati ale
caracteristicilor antropologice si estetice Acest stil de constructie in ciuda unor
ale celor doua tipuri de locuire. CATEVA EXEMPLE DE VERNACULAR specialisti ce pretind ca nu se intalnesc cu
In prezent, prapastia dintre acestea este mai criteriile arhitecturii – punctele 1-3 al
mare ca niciodata. Desi modul modern/academic al arhitecturii a modului vernacular de sus, ci cu 4 si 5 al
inlocuit vernacularul, urme tarzii continua sa celui academic.
Pana in sec. XX. Caracteristicile 2 si 4 din existe,posibilitatea de a construi o casa cu
modul academic nu au aparut, si punctul 5 nu a propiile-ti maini este in fapt esenta modului Nu este neaparat o sinteza ale celor doua
devenit inca evident. vernacular – care intotdeauna va ramane moduri dar o incompleta versiune alternativa a
marginal de civilizatia noastra. modului vernacular.
Uitandu-ne la tranzitia de la vernacular la Cocioabele sunt construite de proprii
modul academic al arhitecturii, putem trage Cu toate acestea, suntem convinsi ca locatari, fara proiecte, utilizand materiale
concluzii privind directia economiei moderne vernacularitatea nu este singura si unica disponibile in imediata apropiere; cu toate
si tehnologiei moderne, si intr-un final abordare de a construi; este de asemenea o acestea, datorita dificultati si
schimbarile globale ce le-au produs acestea. forma de viata ce intotdeauna va fi atractiva circumstantelor particulare, nici o atentie nu
fiintei umane. Daca este exemplar intr-un nou poate fi achitata functiei socio-econimice,
Motivul real pentru situatia prezenta a lumii teritoriu ori intr-o izolare de saracie nici valorilor estetice planificate.
nu este aceeasi cu o analiza care sa ipotezeze extrema, precum Robinson Crusoes, fiinta umana
o succesiune de stiluri moderne, mai exact, intoteauna va fi apropiat vernacularului in a Mai mult decat atat, diversitatea pattern-
explicatia adevarata o gasim in lupta construit casa pentru el. urilor cladirii depinde de o disponibilitate
indirecta de a produce o mentalitate total aleatoare a unei mari varietati de materiale
moderna. Pe de alta parte, exista o problema; a devenit de constructie.
vizibil ca vernacularul se zbate sa Dupa cum se vede, o cocioaba este mai mult
In interiorul arhitecturii, modul academic s-a supravietuiasca intr-un mediu dominat de decat un mod vernacular incercand a se adapta
impus singur ca exclusiv, excluzand, arhitectura moderna si academica. unui mediu urban.
interzicand, caricaturizand modul vernacular. Din punctul meu de vedere, orasele cocioaba au
Pierderea de echilibru mentionata mai devreme, Cand o tentativa individuala pentru a-si propriile valori estetice si antropologice,
cand modul academic mai putin dominant nu mai construi pentru el o a doua casa in lumea care pot fi, in unele cazuri, a fi mai
coexista fericit impreuna cu modul vernacular, intai sau cand oamenii isi construiesc pozitive decat majoritatea modernitatii de
conduce inevitabil la o shimbare istorica in propriile-si case in orasele cocioabe din azi, ori locuintelor vulgare. Spunand acestea,
care modul academic al arhitecturii a fost lumea a treia, este usor a conclude care este nu pretind pastrarea oraselor cocioaba, pentru
fortat sa imbratiseze o cale functionalista si filosofia tarilor dezvoltate. ca au merite estetice (neclare) ci pur si
abstracta – golul arhitectonic al teoriei si simplu putem admira prezenta a ceva nedefinit,
practicii cladirii in fiecare regiune a lumii. In zonele periferice ale marilor orase din ceva ce are o actiune umana.
lumea a treia din Africa, Asia, Sud-America –
Dominand de la inceputurile sec. XX, primele imprastiatele orase cocioaba au aparut. Precum cladirile, cu spontaneitatea
doua caracteristici din lista delor cinci ale Migrari masive din zone catre marile orase sau organizarii locuintelor, cu “urbanismul” lor,
modului academic, sincer, a condus ca invaziile din Africa din zonele urbane catre orasele cocioaba ne spun, lasand la o parte
arhitectura vernaculara sa fie considerata cele rurale, au produs efecte ciudate, prejidiciile sociale si economice, ceva despre
autoritara, sa ingusteze bazele filosofice rezultatul unor oameni meseriasi priceputi imutabilul om ca vrea sa construiasca.
pentru a se potrivi cu pluralismult necesar plini de imaginatie locuind intr-o cultura
astazi. arhitecturala rationalista, dar nevoiti sa In felul sau personal, locuintele orasului
utilizeze modul vernacular de constructie. cocioaba, impartaseste ceva din stilul
Nu este o surpriza, ca, aproape nici o vernacular cat si cel academic arhitectural.
alternatica de miscare arhitecturala Desi acesti oameni ar fi preferat sa locuiasca
(stalinista) sa reuseasca a patrunde in in case de tip modern, necesitatile date de Fenomenul orasului cocioaba are o istorie de
la New York's Central Park squatters' din
Page 12 of 20
Page 13 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

1869, construit din lemn si fier, pana Rio cu modul vernacular, ce functioneaza de cateva ic – modul academic al arhitecturii; si
Janeiro de azi. secole. sfarsim cu o specializare deumanizata, modul
virtual al arhitecturii academice.
In zilele noastre, in lumea intai, acest
fenomen nu reprezinta o preocupare majora. VIRTUAL ARCHITECTURE Cu acest trend recent in arhitectura moderna,
Fireste, in unele tari, cladirile cocioaba au modul virtual, este posibil doar – un ciuda
fost transformate intr-o forma specifica de De cealalta parte a arhitecturii de la puterii imense – a urma pattern-uri impuse de
cladire rurala neproiectata, intr-o prima vernacularul degradat simbolizat de orasele criterii la scara larga a functionalismului.
faza, ca o metoda de discriminare impotriva cocioaba se afla un extremist mod academic, Si nici o scuza a arhitectiilor internationali
minoritatii etnice precum tiganii spanioli. reprezentat astazi de ceea ce se numeste nu poate ascunde acest fapt. Mai mult decat
arhitectura virtuala. atat, posibilitatile tehnice ce grafica
Cu toate acestea, exista o amenintare in computerizata le poate oferii, au fascinat
viitor, de migratiile masive din lumea a Cele cinci principii ale modului academic de mintile utopice ale urbanistilor moderni – ce
treia, si nu putem ignora posibilitatea ca astazi, au facut un mare pas inainte, datorita vin a realiza planuri urbanistice complete, cu
orasele cocioaba pot redeveni realitate chiar tehnicilor grafice, ca rezultat al reproiectarea unei intregi metropole – ce vor
in lumea intai in doar cateva decade. calculatoarelor , ce pot produce simulari acum s-o extinda catre zonele rurale.
apropiate realitatii.
Putem face o propunere, ce poate fi Cand asemenea vizionari si SF-ului precum
considerata utopica, poate chiar imposibila: Locuintele viitorului – simulate pena in Arthur C. Clarke incepe a lucra cu noii
daca se dovedeste a fi imposibila impotrivirea ultimul detaliu posibil inca inainte de a arhitecti ai cyber-spatiului, vom ajunge la
migratiilor din lumea a treia, cu arhitectura incepe constructia – nu poate lasa visul Orasului Crystal – si in acelasi timp,
lor vernaculara, atunci ar trebui sa le oferim posibilitate de a aproxima caracteristicile 2 vom distruge complet frumusetea naturala a
acestora resursele si materialele pentru a-si si 4 ale modului vernacular (adaptarea implicarii omului care este modul autentic al
organiza singuri intr-un zona a oraselor naturala si balanta dintre functie si estetic) constructiilor umane.
propriile-si orase. Cred ca cea mai buna catacteristici care, in trecut, au impartasit
solutie pentru a reusi o implicare modul academic. Imaginatia si moda virtuala a modului academic
multiculturala in viitor, cel putin, ferindu- a fost implicita inca de la inceput. De
ne de de o integrare despotica a culturii Rutina programelor standard impreuna cu slaba exemplu, exhibitia Paolo Grassi a modelelor
straine cu pattern-urile noastre arhitecturale pregatire artistica traditionala, conduce la celor mai faimoase cladiri renascentiste, duce
si urbanistice, permitand acestora in schimb impunerea unei foarte sofisticate arhitecturi la o demonstratie fascinantaa abilitatii umane
a-si dezvolta propriile-si pattern-uri. tehnologizate, care, cu toate acestea, este de a proiecta viziuni magnifice intr-un mod
vulgara, estetic vorbind. virtual. Mainile acestor genii creaza modul
Pe scurt, ar trebui sa aratam respect si modern al arhitecturii pe care am acumulat-o,
coabitare. Dupa greselile asimilarilor Arhitectura devine o simpla combinare de impreuna cu abilitatea de a starni imaginatia
culturale – stramutand grupuri etnice proceduri, controlata de calculator, si reduca artistica.
(nomadice) precum tiganii spanioli, ori la un singur pattern – esetialmente o
tiganii fhalasas — sa aratam experienta si alternativa a unui excentric rationalism Pana acum aceasta mostenire a decazut pana in
plauzibilitatea propunerii noastre. deconstructivist. punctul prefabricatirii spatiului ce de-abia
Distanta dintre arhitect de la actuala cladire este habitabil (locuibil)
Intr-un final, acest fenomen complex ar trebui si materialele de beton ce sunt impuse de Realitatea virtuala si alte tehnologii, in mod
studiat, inclusiv toate implicatiile – de “calculatorizare” creaza o vulgara arhitectura evident, nu creaza obligatoriu o bariera
exemplu estetice si consecintele antropologice functionalista. Aceasta pentru ca, in trecut, dintre om si estetica arhitecturii ori
– daca putem ajunge la un raspuns politic si exista o experienta directa cu materialele ce planificarea urbana.
legislativ asupra problemelor comunitatilor in asigurau bazele unei arhitecturi valoroase
viitor, in timp ce ocolim concepte rigide si estetic vorbind. Arhitectii de astazi ar trebui sa fie capabili
utopice ale arhitecturii moderne. sa aleaga cea mai buna viziune, elaborata si
In acest fel, am transformat un eveniment complexa, una care sa fie mai apropiata de
Cu aceasta ne-am putea apropia de o sensibil antropologic – modul vernacular al trecut cu esentele vernaculare; ar trebui sa
flexibilitate naturala sau practici similare arhitecturii – intr-un simplu exercitiu tehn uite de bariera si cosmarul pe care tehnologia
contemporana ni-l ofera astazi.
Page 13 of 20
Page 14 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

In teritoriul crucial al educatii arhitectilor 5. Imitatile rurale ale cladirilor urbane ar


si urbanistilor, ar trebui impulsionate ambele trebui regandite, cu o atentie marita,
CONCLUZII regandiri ale atitudinilor curente si privind si proprietatile antropologice
introducerea unei noi teme. ale centrelor vernaculare vechi si
In zilele noastre, se pare imposibil sa particularitatile estetice in acord cu
recuperam modul vernacular de a construi. De Putem reduce propunerile la urmatoarele patru: mediul si cadrul construit.
abia indraznim sa initiem o ambitioasa 6. Este necesara o stricta supraveghere, cu
abordare sa ne reintoarcem la un mod academic 1. Invatarea design-ului artistic sanctiuni impotriva celor care ignora
mai “batran” ( in opozitie cu modul modern si traditional (desen, pictura si sculptura) stilul in proiectele lor, sau celor care
virtual academic). impreuna cu valorile atribuite acestora nu respecta cerintele de lege, inspecial
(culoare, textura, etc) impreuna cu cele estetice.
Arhitectura de acum nu mai este o arta, ci a cursurile tinute de artisti si indreptate
devenit pur si simplu o tehnica, pasibil spre arhitectii in devenire
necontrolabila economic, tehnologic, ducand la 2. Invatarea istoriei arhitecturii Urmand aceste puncte este cheia, ideologiei
tensiuni sociale. vernaculare (la acelasi nivel de predominante a arhitecturii de elita de azi –
importanta precum istoria arhitecturii a tuturor care practica modernismul
Singura noastra speranta este ca cu cat mai academice) rationalist in toate variantele ei.
creativi si sensibili sunt arhitectii si 3. Reconsiderarea a cum calculatorul – Exista si exceptii bine-nteles, si cativa
urbanistii – in contextul unor crize viitoare arhitectura asistata, cu perspectiva de a arhitecti ce au produs mari valori estetice
– vom privi inapoi catre aspectele modului evita degradarea abilitatii ce implica o (Hassan Farthy si Charles Alexander) – care
vernacular, care, intrucat sunt compatibile cu simpla invatare de a copia pattern-uri arata ca criterile sunte fesabile – pot fi
unele caracteristici academice, sugereaza 4. Punerea studentilor de a construi u facute compatibile cu modul modern, si va fi
posibilitati de supravietuire. proiect final, sau cel putin a fi in final benefic in acesti ani ai sec XX cu o
Pana sa se intampla aceasta, exista cel putin implicati in edificarea unei constructii. cultura arhitecturala rigida.
posibilitatea ca intr-un viitor apropiat ca (Aceasta ar fi ideal urmata de invatarea
aceste stiluri sa devina din nou atractive, tehnicilor de zidarie) Toate remarcile si propunerile de a prezerva
chiar stimulante. Pana sa ajunga aceste modul vernacular sunt bazate pe familiaritatea
hipoteoretice momente, vom fi neconvinsi, daca Cu respect pentru actualele constructii de noi noastra.
ne limitam singuri in vagi si critici retorice locuinte, situatia este mai complicata – Telul este doar de a furniza cateva teorii
sau plangeri impotriva modernitatii partial si regretabil, intrucat totul depinde care sa conduca la polemici intelectuale –
arhitecturale. de politicieni si legislatie, care sunt care pot da nastere unor cladiri locative mai
De la amandoua un punct teoretic si etic, insensibili la aceste chestiuni. bune in viitor.
suntem obligati sa punem in fata un set de
propuneri rezonabile si realistice. Pentru acestea propunem 6 puncte: Creativitatea arhitecturala din secolul
Intr-un mod general, va fi necesara o campanie nostru, se infrunta cu niste provocari, dar nu
pentru o noua politica culturala constienta, 1. Ar trebui cea mai larga posibila ar trebui sa abandoneze 1000 de ani de cultura
directionata pe patrimoniul vernacular al utilizare de materiale vernaculare precum vernaculara.
fiecarei tari. si naturale, in armonie cu meriul Putem spera chiar ca in viitor va fi o
inconjurator. renastere condusa de o nostalgie a modurilor
Aceasta, sumar, va implica doua propuneri: 2. Daca materiale prefabricate trebuiesc vechi de constructie si locuite – o nostalgie
folosite, tratamentul si tehnologia cred catre valorile esentiale ale fintei
1. Guvernul va fi nevoit sa promoveze si implicata in utilizare trebuie sa fie cat umane.
sustina modul vernacular, oriunde el inca mai apropiata de materiale naturale si
exista. modul vernacular.
2. Oficialii guvernului ar trebui de 3. Materialele prefabricate trebuie sa fie
asemenea sa ofere protectie legislativa. asigurate in diferite versiuni, laszand
un mare grad de flexibilitate petnru
propuneri estetice
4. Ar trebui create noi pattern-uri, ocoling
marea masa de unitati de locuire
Page 14 of 20
Page 15 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

BIBLIOGRAFIE :

Books:

Gheorghe Curinschi-Vorona - Arhitectura


comparata

Amos Rapoport - House, Form and Culture - Une


anthropologie de la maison

Mumford Lewis - Arts & Techniques

Kázmér Kovács – Timpul momentului istoric

Vicky Richardson – New Vernacular Arhitecture

Publications:

ICOMOS – Charter on The Build Vernaculare


Heritage

Andoni Alonso, Inaki Arzoz, and Nicanor Ursua,


University of the Basque Country - REFLECTIONS
ON ARCHITECTURE: VERNACULAR AND ACADEMIC MODES
IN ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING

Internet sites:

www.international.icomos.org/home.htm

www.architectureweek.com/topics/vernacular-
01.html

http://whc.unesco.org/

Page 15 of 20
Page 16 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

This hall from Boarhunt, Hampshire, is an example of a


medieval open hall probably dating from the 15th century. A
feature of the building is the central roof truss, an
example of "cruck'' construction.

The buildings having been


rescued from destruction
are carefully dismantled,
then conserved and rebuilt
to their original form
bringing to life the
homes, farmsteads and
rural industries from the
last 500 years. Above and
below the 16th century
Market Hall from
Titchfield, Hampshire. The
first floor served as the
council chamber while at
street level there is an
open arcade where local
goods were sold.

Page 16 of 20
Page 17 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Photo, exterior overview of Allen house, Deerfield, MA

Photo, exterior, traditional New Orleans shotgun house

This photo is one of a series


called Age of the Domiciles,
l982-3, and shows that the hand
of man on the landscape of the
American southwest reveals
strategies for adaptability in
this hostile environment.
Page 17 of 20
Page 18 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

The owners of this cabin appear in


front of their home in Union Point,
Greene County, ca. 1900. The timber for
such cabins was usually cut and hewn on
the building site.

The timber-framed barn from Cowfold dates from 1536, its


main use was for the storage of crops.

Oras cocioaba

A family poses in front of its mill


house, located in the Chattanooga
Avenue area of Dalton, in 1919 after
winning a contest sponsored by a
textile mill for the most attractive Zambian women beautify and
yard. strengthen their homes
with plaster.

Page 18 of 20
Page 19 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Zachary House 1999

Louisiana USA

Arch. Stephen
Atkinson

45.000$

Page 19 of 20
Page 20 Arh. CUTEANU Cristian – ARHITECTURA VERNACULARA vs. ARHITECTURA NEO-VERNACULARA

Flawil House 2000

Switzerland

Arch. Markus Wespi und


Jerome de Meuron

Page 20 of 20