Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI

ARHITECTURA - CONTEXT - PEISAJ

TRUTULESCU MADALINA ELENA

LAZAR DIANA MARIA

35B

"INTRODUCTION : THE PROBLEM OF ARCHITECTURE" - ROGER SCRUTON

Context istoric si context al autorului

Roger Vernon Scruton (n. 1944) este un filozof englez, specializat in estetica. A scris peste 30 de
carti printre care Art and Imagination (1974), The Meaning of Conservatism (1980), The Philosopher on
Dover Beach (1990), The Aesthetics of Music (1997), Beauty (2009), Our Church (2012), How to be a
Conservative (2014). Este si autorul multor cursuri de filozofie, cultura, estetica, a unor lucrari de
fictiune, si a doua opere.

Scruton a fost lector si profesor de estetica la Birkbeck College in Londra, din 1971 pana 1992. Din 1992,
a predat la Boston University, American Enterprise Institute in Washington, si la University of St
Andrews. In 1982 ajuta la infiintarea jurnalului politic coservator “The Salisbury Review” si lucreaza ca
editor timp de 18 ani.

Scruton isi finalizeaza studiile in 1972 la Cambridge cu teza in estetica ce avea sa devina baza primei sale
carti, “Arta si Imaginatie” aparuta 2 ani mai tarziu.

Urmeaza alte titluri pe acelasi subiect: The Aesthetics of Architecture (1979), The Aesthetic
Understanding (1983), The Aesthetics of Music (1997), si Beauty (2010). In 2012 a fost publicata o
colectie de eseuri privind importanta lui Roger Scruton in domeniul esteticii, urmare a unei conferinte de
2 zile tinuta la Durham University.

In 2009 a prezentat pe BBC2 documentarul “Why Beauty Matters” a carui idee principala este repunerea
in drepturi a frumusetii in arta, arhitectura si in muzica.

1
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
ARHITECTURA - CONTEXT - PEISAJ

Scruton analizeaza unde arta a mers gresit si prezinta, folosindu-se de teorii ale lui Platon ori Kant, o
pledoarie pentru locul frumusetii in centrul civilizatiei.

Din punct de vedere politic, Scruton este un conservator. A scris numeroase carti despre
viziunea sa politica printre care: The Meaning Of Conservatism (1980), Conservative Texts (1992), A
Political Philosophy: Arguments for Conservatism (2006), How to be a conservative (2014), etc.

"The Aesthetics of Architecture" si "problema arhitecturii"

Textul este primul capitol din cartea “The Aesthetics of Architecture”(1979). Autorul incepe prin
a formula anumite intrebari pe care isi va structura lucrarea:

- Ce inseamna sa te bucuri de o cladire?

- Ce fel de experienta deriva din contemplarea arhitecturii?

- Ce este gustul? Exista un set de reguli care guverneaza exercitiul gustului?

- Care este procesul preferintei? Ce semnificatie are o astfel de alegere?

In deschiderea cartii sale, Roger Scruton scrie o introducere prin intermediul careia exploreaza ce
inseamna de fapt conceptul de arta in estetica arhitecturala, concept care, spune el, apare sub influenta
gandirii romantice, gandire care se bazeaza pe subiectivizarea realitatii. Totusi, esenta arhitecturii nu
este aceea de reprezentare, ci consta in principal in rezolvarea unor nevoi imediate.

Tema principala este « frumosul » dar si explicarea notiunii de « gust ». El considera ca tratarea
diferentiata a ratiunii practice si intelegerii estetice este de neconceput, acest lucru insemnand de fapt
ca acestea doua nu pot fi intelese pe deplin daca sunt abordate separat. Astfel, estetica are originea in
doua dintre procesele cognitive ale omului : experienta si judecata.

Autorul considera esentiala o clara diferentiere intre ESTETICA arhitecturii si TEORIA arhitecturii.

Teoria arhitecturii implica ideea ca stim deja ce vrem sa obtinem, ca natura succesului arhitectural nu
reprezinta problema ci cum este cel mai bine de obtinut; este asadar o problema ce tine de metoda, de
regula, practica, si instructiuni.

In continuare textul dedica o mare parte evidentierii unor caracteristici care diferentiaza arhitectura de
celelalte arte. Arhitectura, sustine autorul, necesita o atitudine speciala nu numai in procesul de
concepere ci si in cel al contamplarii ei.

Trasaturile indentificate de autor:

-UTILITATE

-FUNCTIUNE

2
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
ARHITECTURA - CONTEXT - PEISAJ

-CONTEXT

-TRASATURA TEHNICA

-CARACTERUL PUBLIC

-CONTINUITATEA CU ARTELE DECORATIVE

Spre deosebire de formele generate de arta, cele generate de arhitectura sunt influentate de anumiti
factori si de necesitati pe care constructia trebuie sa le satisfaca. Aici intervin FUNCTIUNEA si
UTILITATEA. In conceperea obiectului arhitectural nu trebuie sa primeze dimensiunea sculpturala in
detrimentul functiei locuirii.

De asemenea este adusa in discutie calitatea localizata a obiectului de arhitectura si relatia cu


CONTEXTUL: stransa relatie cu mediul in care este amplasat, conservarea unei armonii preexistente in
spatiul respectiv.

Luat in considerare este si CARACTERUL PUBLIC prin impactul inevitabil cu un public numeros, spre
deosebire de celelalte arte unde publicul este mai restrans asadar si impactul este mai redus.

Artele decorative completeaza arhitectura, ea fiind la origine o arta vernaculara, deci un proces la care
orice utilizator putea participa. De aici reiese o CONTINUITATE cu aceste arte decorative.

El puncteaza faptul ca arhitectura nefiind asemanatoare celorlalte arte, deci mult mai
complexa, trebuie sa fie apreciata diferit, dupa considerente precum : adaptarea formei la o anumita
functiune, prezenta obiectului de arhitectura in contextul orasului, schimbarile tehnice si tehnologice
(care nu schimba neaparat si atitudinea artistica), calitatea obiectului de arhitectura de a se oferi
orasului si completarea arhitecturii cu celelalte arte decorative, ea fiind in esenta o arta vernaculara,
deci un proces la care fiecare om participa.

De asemenea, Scruton vorbeste despre faptul ca arhitectura nu poate fi o forma de exprimare


personala sau un gest constient de sine proiectat special pentru constiinta moderna tocmai pentru ca ea
este a tuturor, a contextului local si a orasului. Deci, el critica gandirea functionalista, cea care
abstractizeaza forma arhitecturala si care se adreseaza numai unei anumite paturi, cea a cunoscatorilor,
si devine accesibila arhitectilor in principal.

Aceasta abordare critica se dezvolta in contextul unei incercari de reintoarcere la traditie, la trecut si
vernacular, miscare ce presupune oferirea arhitecturii tuturor claselor sociale facand referiri la surse din
trecut. In aceasta perioada, arhitecti precum Robert Venturi, Erskine, Phillip Johnson, James Stirling,
ajung sa faca o arhitectura postmoderna care este marcata de revenirea la spirit, ornament si referinta,
ca raspuns la formalismul arhitecurii moderniste.

3
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
ARHITECTURA - CONTEXT - PEISAJ

Concluzii

"Problema arhitecturii" identificata de Scruton este aceea ca ea este atat de diferita de restul
artelor, si in consecinta mult mai dificil de studiat. Prin relatiile stabilite intre ea si celelalte arte si prin
responsabilitatea purtata de cei care au in fata o provocare arhitecturala, prin faptul ca ne inconjoara si
ne insoteste permanent, arhitectura ne influenteaza mereu. Textul este un punct de plecare unde
autorul explica idei ce vor constitui baza cartii sale: de la intrebarile care au generat intregul discurs
pana la delimitarea arhitecturii ca arta abstracta prin calitati speciale, de care autorul leaga aspecte ale
ESTETICULUI.