Nevoia de monumentalitate

In spaiul urban, fenomenul e vizibil prin concretizarea coerent, spectaculoas a axelor

de compoziie n raport cu spaiul natural i ierarhizate ntre ele. De asemenea este
vizibil prin piee publice, realizate ca centre de interes n reeaua compoziional i prin
cldiri monumentale, repere atractive, vizibile, ale aceleiai reele. Acest mod de a
compune trimite direct la verticalitatea genetic a omului, la necesitatea ca aceasta s
capete form, s fie mprtit comunitar.

Modern Monumentality, Louis Kahn

https://www.youtube.com/watch?v=gyF6pN6Fyl0

Kahn a ndrznit s fie monumental, el a invocat arhitecturii Egiptului i Romei, precum i natura i
lumin. El a avut o abilitate excepional de a lucra cu materiale, structura i lumina. Spaiul lui Kahn
este ca muzica orchestrala -

nvluie, dezvaluie

emoiile i le

imprim in

memorie.

Monumentality in architecture may be defined as a quality, a spiritual quality inherent in a structure

which conveys the feeling of its eternity that it cannot be added to or changed. Monumentality is
enigmatic. It cannot be intentionally created. Neither the finest material nor the most advanced
technology need enter a work of monumental character for the same reason that the finest ink was not
required to draw up the Magna Carta.

by Louis Kahn, architect

O cldire nsemnat trebuie s nceap prin a fi nemsurabil, trebuie s

treac prin mijloace msurabile atunci cnd aceasta este proiectat i n final
trebuie s fie nemsurabil. Louis Kahn

Activ ca arhitect inca din perioada anilor 1920, Louis Kahn si-a concentrat
atentia, in perioada grea ce a urmat Marii Crize si celui de-al doilea razboi mondial, mai
ales asupra studiilor de urbanism si proiectelor pentru locuinte ieftine.
Dupa 1945, incepuse activitatea didactica la Yale Univesity, in paralel cu
sustinerea biroului de arhitectura din Philadelphia. Pentru o perioada de cativa ani a fost
influentat de cercurile arhitecturale internationale de pe coasta de est a Americii. In
partea a doua a anilor 50, se pare insa ca si-a regasit propria cale.

Ruptura cu normele modernismului international avea sa devina intrutotul

manifesta odata cu proiectul sau pentru Richards Medical Center, Philadelphia (195761), insa scurtul eseu Ordine si Forma publicat in revista studenteasca Perspecta, la
Yale University, cu cativa ani inainte anunta deja orientarea sa de mai tarziu si cateva
dintre ideile centrale ale gandirii sale.
La acea vreme era influentat de Bukminster Fuller si Pier Luigi Nervi, dar
precuparea sa pentru ordine ne aduce aminte totodata de asa-numitul spirit empiricist
din Scandinavia in special prin respingerea notiunii abstracte de spatiu in favoarea

celui de loc, termen Lucrarile sale se impun prin masivitate, perfectiune, continand
ansambluri de spatii-entitati foarte bine ierarhizate. Marile sale teme se bazau pe teme
precum spatiul, creatia, antiteza lumina-intuneric. Kahn propune un spatiu modern,
propriu cunoasterii, in care forma transcedentala devine o simpla metafora.

Unic in istorie, practica i dezvoltarea arhitecturii, exercitarea de monumentalitate este indirecat i

calitatea acesteia este enigmatica.Cunoscut pentru proiectarea celor mai bune spaii pentru a
evidenia cele mai importante caracteristici ale unui obiect de art i de arhitectur n sine, Khan a fost
inspirat din antichitate (mai degrab dect modernitate), pentru a concepe un sentiment de arhitectur
condensat in influene istorice i estetice.

Ilustrarea relaiei simbiotice de durat ntre spaiu i timp n activitatea lui Kahn poate fi structurarata
n ase mari teme:

Orasul ( relaia lui Khan cu Philadelphia),

Stiinta (utilizarea unor structuri de inginerie i geometrice),

Peisajul( ilustrarea importanei naturii n opera sa),

A 1975 architectural drawing by Louis Kahn for New York's Four Freedoms
Park.

Casa (lund n considerare lucrarile lui rezidentiale),

Prezentul etern (introducerea lui n contextul istoriei arhitecturale), i

Comunitatea (examinarea angajamentul su fata de cldirile publice i spaiile comune).

Arhitectura moderna si de avangarda a fost, in mod constant, prezenta ca imagine

consacrata a noii societati stiintifice si industriale. O buna parte a productiei moderne
este expresia utopica, dualista a lumii in care traim. Epoca moderna este cea in care sau produs schimbari majore in arhitectura, la nivel formal , dar si la nivelul
vocabularului. Louis Isadore Kahn (1901-1974) este, fara urma de indoiala, una dintre
cele remarcabile figuri ale arhitecturii moderne tarzii, este o prezenta ce nu trebuie
ignorata, punandu-si amprenta in mod exhaustiv asupra modernitatii. Cu un numar nu
foarte mare de cladiri, retinerea formala si expresivitatea emotionala a acestora sunt
vazute ca o evolutie inspirationala a Stilului International.
Exista trei motive fundamentale pentru care Laboratoarele Salk merita fara nici o
indoiala efortul unei calatorii de 11000 de kilometri, la capatul lumii occidentale, in La
Jolla, pentru a fi vizitate.

Primul este legat de necesitatea profesionala a experientei directe a unei capodopere

arhitecturale realizate de Louis Kahn intre 1959-1965, avand o semnificatie profund
spirituala, ce nu poate fi surprinsa in fotografii ori in texte descriptive, si care pare a fi
prizoniera intr-o eternitate transistorica sau cosmica, intangibila in raport cu
transformarile societatii si culturii, unde contextul pare dominat de scara geologica si
geografica. Cel de al doilea apare la contactul cu viata concreta pe care institutia o
gazduieste, in confruntarea cu problema inevitabila a adaptarii unui obiect transistoric la
necesitati diferite de utilizare generate de nevoi sociale in continua transformare, iar cu
acest prilej privirea (si intelegerea) nu poate sa evite controversa etica a extinderii
recente a laboratoarelor cu o noua aripa estica, proiectata de biroul Anshen + Allen. In
sfarsit, cel de al treilea motiv al vizitarii are in vedere aura monumentului de arhitectura
produsa in mod inerent de mecanismul deteritorializarii profesionale si culturale;
obiectul-exemplu este interpretat si dezradacinat din contextul sau particular pentru a
inspira activitatea altor arhitecti sau a unor intregi scoli de arhitectura. La acest ultim
nivel, laboratoarele Salk sunt privite, dincolo de imaginea lor canonizata istoriografic,
prin filtrul relevantei lor actuale, ca ansamblu de principii profesionale care au rezistat
testului timpului si care pot servi mai departe unei gandiri prospective.
Institutul ocupa zona estica a unui platou din vecinatatea imediata a litoralului, situat la
peste 60 m inaltime fata de plaja ingusta. O ravena incizata adanc pe doua treimi din
linia mediana a terenului intrerupe continuitatea falezei si determina cu putere caracterul
locului, inspirand gestul compozitional de despicare a volumetriei cladirii si a
ansamblului general proiectat initial. Louis Kahn a articulat aici trei concepte
fundamentale: (1) detasarea zidurilor perimetrale fata de structura principala (care aici
defineste aria dominanta a laboratoarelor propriu-zise) pentru a le expune dramatizat
intr-un joc de lumina si umbra ca pe niste ruine anvelopante; (2) articularea severa,
seriala si ierarhica a volumetriilor in compozitie, identificate printr-o geometrie si o
structura proprie, urmand metafora societatii spatiilor si (3) distinctia neta functionala
intre spatiile servite si cele servante, simultan in sectiune orizontala si verticala 1.
Alaturi de acestea, in concordanta deplina cu gandirea si scrierile initiatorului proiectului,
biologul Jonas Salk, arhitectul american percepea interventia, dincolo de celebrarea
caracterului locului si de satisfacerea necesitatilor practice ale cercetatorilor, ca pe o

edificare memorabila, demna de vizitat de catre Picasso 2, destinata intalnirii si

dialogului dintre stiinta, arta, disciplinele umaniste si arhitectura.
Experienta profunda pe care Kahn a trait-o in Italia, Grecia si Egipt printre ruinele antice
si-a lasat cu putere amprenta in proiectul Institutului Salk, mai multe tipologii istorice
inspirand proiectul inca din primele faze: vila romana, castelul medieval, biserica de plan
central si manastirea3. Curtea interioara, deschisa pe directia est-vest catre ocean si
catre continent, subliniaza in modul cel mai pregnant caracterul monastic al
asezamantului stiintific, devenind, la sugestia inspirata a lui Luis Barragn (invitat pe
santier in 1965 la o intalnire informala, dar legendara, cu Jonas Salk si Louis Kahn), o
fatada spre cer4. Imaginata initial de Kahn ca un loc inundat de vegetatie, curtea isi va
pastra in final doar aspectul mineral animat discret prin firul de apa izvorat din fantana
de la intrarea estica si prelins prin jgheabul incizat in pardoseala de travertin catre
bazinele din zona vestica. Ea apare astfel ca o gradina cosmica dedicata eternitatii mai
mult decat un simplu loc urban destinat intalnirii si socializarii cercetatorilor. Semnificatia
generala a proiectului atinge permanent un aspect filosofic si cultural fundamental, pe
care Robert Venturi l-a subliniat cu putere cu ocazia protestului sau privind extinderea
realizata de biroul Anshen + Allen in 1994, explicand ca, din punctul lui de vedere,
adaugarea unei mase arhitecturale in zona intrarii reprezinta o deturnare a bazei
filosofice prin care proiectul lui Kahn se articula ca mod de dezvaluire si de apreciere a
contextului natural si urban, pe fondul intelegerii specifice americane a spatiului
geografic si social in expansivitate perpetua 5. Argumentele istoriografice si functionale
sustinute de autori si detectate speculativ in textele si schitele de studiu realizate de
Kahn erau motivate de necesitatea adaptarii institutului la noile cerinte de utilizare cu
caracter public, dublata de atitudinea reverentioasa fata de vocabularul arhitectural al
maestrului6. Acest respect a mers insa prea departe: mimetismul limbajului creeaza
confuzii chiar si vizitatorilor avizati.
Umbrita de dezbaterea etica a extinderii de care institutul are absoluta nevoie (alaturi de
alte spatii suplimentare pentru care administratia solicita de cativa ani aprobarea), opera
lui Kahn continua sa sfideaze timpul si transformarile iremediabile. Universalitatea
limbajului, elementarismul formelor, poetica manipularii luminii si interpretarea subtila a
arhetipurilor si tipologiilor clasice prin filtrul tehnicilor constructive contemporane,

evidentiaza capodopera arhitecturala din La Jolla drept un model pertinent pentru

practica recenta. Diversitatea preluarilor actuale semnalizeaza divergenta structurala a
teoriei estetice de arhitectura de dupa 1960. Directia postmodernista de receptare a
operei kahniene, in maniera indisciplinata si contestatara sustinuta de Robert Venturi
si Denise Scott Brown, promoveaza iconografia, reprezentationalismul, contradictia si
complexitatea, apreciindu-l pe Kahn doar in contextul critic al timpului lui, ca mentor si
indrumator care poate fi depasit in cele din urma, in acelasi mod in care paradigma
modernista poate fi abandonata in favoarea alteia, mai bine adaptate la noile provocari
sociale. Directia tardomoderna insa, marcata de aversiunea conceptuala fata de
rupturile paradigmatice, cauta sa restabileasca o continuitate programatica estetica,
prin apelul la o modernitate critica reparatorie, articulata etic de principii esentiale
tipologice (rigoarea formala), topologice (adaptarea la context) si tectonice (poetica
structurala si implicarea tuturor simturilor in perceptia operei de arhitectura). Din
perspectiva acestei viziuni integratoare, o lunga serie de arhitecti contemporani
japonezi, spanioli si elvetieni (Tadao Ando, Rafael Moneo, Alberto Campo Baeza, Juan
Navarro Baldeweg, Luigi Snozzi, Peter Zumthor, Valerio Olgiatti, Livio Vacchini, Andrea
Deplazes, etc.) au raspuns chemarii critice si au elaborat raspunsuri pertinente in care
se celebreaza reinventarea detaliilor arhitecturale si intalnirea multisenzoriala a
materialelor. In acest mod, opera kahniana ramane unul dintre cele mai fertile teritorii de
inspiratie arhitecturala dincolo de modelul formal, ca un corp coerent de principii
teoretice oferite interpretarii continue si deschise catre formarea de noi tendinte estetice.
Postmodernismul si modernismul tarziu impartasesc pana la urma, in ciuda
divergentelor estetice, acelasi interes in critica profunda pe care Kahn a adresat-o
arhitecturii moderniste: ideea spatiului ierarhizat capabil sa depaseasca naivitatea
expresiei tehnologice pure, conceptul camerelor definite prin inchidere sau structura,
principiul ancorarii ferme a peretilor in fundatii, reinvestigarea expresivitatii deschiderilor
limitate in ziduri, stratificarea anvelopantei pentru crearea de spatii intermediare sau
interstitiale si nu in ultimul rand atitudinea extraordinara de respect pentru contextul
natural sau construit. Dincolo de interpretarile diferite istoriografice, Kahn ramane un
arhitect profund spiritual, extrem de riguros si totodata paradoxal prin faptul ca a
raspuns provocarilor specifice societatii timpului sau rafinand un set de principii
atemporale dincolo de limitele disciplinei.

Institutul denota claritatea geometrica din sit, pe care il exprima si il evidentiaza

continuu. Centrul este dovada elocventa a spatialitatii si a simbolismului incomplet, prin
cele doua cladiri ritmate care determina un ax longitudinal puternic.

Situat n La Jolla, California, Institutul Salk pentru Studii Biologice (1959-1965) este, probabil,
cel mai important cldire a lui Louis Kahn n Statele Unite ale Americii. Plinuri i goluri - este
modul n care este descrisa aceast piesa arhitecturala monumentala.

Building angles and fountain

CONCEPT:
Cldirea utilizeaz un spaiu deschis pentru a aborda linia orizontului din
Pacific, i are un canal de ap i lumin pentru a sugera o dimensiune
metafizic n cercetarea legilor ascunse ale naturii. Pe de alt parte, forma
sa evoc mreia unei catedrale.

Courtyard from the lowest part

Detail of the travertine chairs

Landscape Plan

Concrete wall
Laboratoarele se afla in zona estica a unui platou din vecinatatea litoralului. Kahn a
detasat zidurile perimetrale fata de structura principala, pentru a realiza eternul
dramatism veritabil al luminii. Dupa cum el insusi spunea: Am ajuns sa realizez ca
fiecare fereastra ar trebui sa aiba un perete liber in fata. Acest perete, primind lumina
zilei, va avea o mare deschidere catre cer. Stralucirea este modificata de peretele
luminat si vederea nu e intrerupta. Spatiile sunt articulate ierarhic, volumetriile rezultate
fiind identificate intr-o structura proprie.

MATERIALE + DETALII:
Cea mai mare parte a cladirii este realizata din beton , piatra si lemn , cofrajele sunt
atent articulate pentru a stabili un model de suprafa bogat.
Turnurile de studiu pe teren sunt finisate n Siding de lemn.

Concrete and Wood Details

Double Wall Shading System

IMPACT LUMINII:
Kahn a fost mereu preocupat de vibratia luminii si de animarea pe care i-o conferea
spatiului; considera ca o incapere nu exista decat in masura in care este luminata.
Curtea interioara subliniaza monumentalitatea proiectului, devenind o a cincia fatada a
ansamblului. Aspectul mineral al acesteia este marcat prin firul de apa ce izvoraste din
fantana, creand o legatura cu situl in care este amplasat institutul, o legatura intre
natura
si
arhitectura.

Pentru a evita strlucirea soarelui Californiei, a adoptat ideea unui perete dublu. El a
considerat produsele de protectie solara si Brise-Soleils ca fiind concepte neestetice.

Interior

Cele doua cladiri de laboratoare asezate paralel, cu turnurile de studiouri fata in fata si
orientate spre ocean, definesc spatiul unei curti placate cu travertin, care genereaza o
atmosfera universala. Ultilizarea betonului in forma sa pura, neprelucrata, atesta
monumentalitatea
pe
care
Kahn
dorea
sa
i-o
imprime
constructiei.

Patratele, liniile perfect definite, exedrele, axele de simetrie, ce devin din ce in ce mai
complexe si mai bogate, dau nastere unor discontinuitati aparente si neomogene.
Laboratoarele Salk sunt cladiri ce au la baza spatialitatea, unitati spatiale aflate intr-o
relatie de reciprocitate, contribuind, insa, si la crearea spatiului exterior.

Motivaia lui e baz este s neleag incomensurabilul astfel nct s poat

ntruchipa sentimentul de eternitate n operele sale.
Louis Kahn despe Le Corbusier i Paul Cret: I have learn not to do as they
did, not to imitate..but to derive out of their spirit.

Forma nu este neaprat primul pas n conceperea unui proiect arhitectural,

ns este un mod foarte puternic i firesc de a ncepe. Fiecare ncepe prin
nite schie intuitive care, eventual, ne reprezint stilul propriu. Dac
conceptul este puternic, de cele mai multe ori, designul se ncadreaz
perfect n acesta. Crearea conceptului trebuie s fie echivalent cu plantarea
unei semine, n care conceptul reprezint rezultatul n sine-clar i uor de
neles. Procesul de proiectare este unul evolutiv i progresiv, ceea ce implic
modificarea formei. Atunci cnd conceptul este puternic, acesta va rmne
omniprezent n opera arhitectural chiar i n pofida acestui fapt.

Indestructibilitatea ce caracterizeaz un concept puternic l va ajuta pe Kahn

s defineasc noiunea de form. Arhitectul trebuia s gseasc un scop i

un loc pentru fiecare element arhitectural, ca parte component a unui tot

ntreg. Ipoteza lui este c fiecare element de design trebuie s se ncadreze
n limitele conceptului.

Mai trziu Kahn va nlocui termenul de concept puternic cu ordin i l

plaseaz n aceeai polaritate cu designul. La o conferin inut la
Princeton University, Kahn a remarcat c deseori se ntmpl s confundm
designul cu ordinul. Ordinul include totalitatea elementelor de design ale
unei construcii: mecanice i spirituale; iar designul este pur i simplu
procesul de racordare a acestora cu forma i crearea unei anumite
experiene care consolideaz i nfrumuseeaz oridinul.

J. L. Sert, F. Lger, S. Giedion

9 points in momumentality

1. Monumentele sunt puncte de reper create pentru a servi drept

simbol pentru idealurile, scopurile, precum i pentru aciunile oamenilor.
Sunt
destinate s depeasc perioada n care au fost create i constituie un
tezaur pentru generaiile viitoare. Ca atare, ele formeaz o legtur ntre
trecut i viitor.
2. Monumentele sunt expresia celor mai mari nevoi culturale. Ele
trebuie s satisfac cererea etern a poporului pentru transpunerea forei
colective n simboluri. Cele mai remarcabile i influente monumente sunt
cele
care exprim sentimentul i gndirea acestei fore colectiveoamenii.
3. Orice perioad din trecut n care s-a format o adevrat o via cultural a avut puterea i
capacitatea de a crea aceste simboluri. Monumentele sunt, prin urmare, caracteristice doar
perioadelor n care exist o contiin i cultur unificatoare.

4. n ultimul deceniu am asistat la devalorizarea conceptului de monumentalitate. Acest lucru nu

nseamn c nu exist monumente oficiale sau exemple de arhitectur care pretind s serveasc
acestui scop: dar aa-numitele monumente recente au devenit, cu rare excepii,
nite cochilii goale. Ele nu reprezint n nici un fel spiritul sau sentimentul
colectiv al timpurilor moderne.
5. Declinul i maltratarea monumentalitii este principalul motiv pentru care arhitec ii moderni au
nclcat ntr-un mod deliberat monumentul i s-au revoltat mpotriva lui. Arhitectura moderna,
precum i pictura modern si sculptura, a trebuit s nceap la fel de greu. A nceput prin
abordarea problemelor simple, n primul rnd a cldirilor utilitare, cum ar fi locuin e cu chirie
sczut, scoli, cladiri de birouri, spitale i structuri similare. Astzi arhiteci moderni tiu c
cldirea nu poate fi conceput ca unitate izolat, ci trebuie s fie inclus n vasta schem urban.
Nu exist frontiere ntre arhitectur i urbanism, la fel cum nu exist frontiere ntre ora i
regiune, iar corelaia ntre ele este necesar. Astfel, monumentele ar trebui s constituie cele mai
puternice accente din aceste sisteme vaste.
6. Un nou pas se afl n fa. Schimbrile de dup rzboi din ntreaga structur economic a
naiunilor au adus cu ele organizarea vieii comunitii n ora care a fost, practic, neglijat pn
n acel moment.
7. Oamenii i doresc mai dect o rezolvare funcional reuit de la cldirile utilizate n comun, ei
doresc ca aspiraia lor de monumentalitate, bucurie, mndrie, i entuziasm s fie satisfcut.
ndeplinirea acestei cereri poate fi realizat cu noi mijloace de expresie
aflate la ndemn, dei nu era o sarcin uoar. Urmtoarea condiie este
esenial pentru acest proces: un monument reprezint munca integrat a
planificatorului, arhitectului, pictorului, sculptorului i peisagistului i
necesit o strns colaborare ntre toate aceste figuri. Aceast colaborare a
euat n ultima sut de ani. Majoritatea arhitecilor moderni nu au fost
instruii s lucreze n echip, astfel proiectele monumentale nu au fost
ncredinate acestora.
Ca regul, cei care guverneaz i administreaz un popor, reprezint omul
ordinar al perioadei noastre cnd vine vorba de domeniul artistic. Respectiv,
acest om ordinar ntmpin un dezacord ntre gndire i sentiment. Ideile
celor care ne guverneaz i administreaz rile sunt neinstruite i mbibate
cu pseudo-idealurile secolului XIX. Acesta este motivul pentru care ei nu sunt
n msur s recunoasc forele creative ale epocii noastre, care sunt
nzestrate cu capacitatea de a construi monumente sau cldiri publice.
Acestea trebuie integrate n noile centre urbane ca expresie veridic a epocii
noastre.
8. Siturile monumentelor trebuie s fie planificate i studiate. Acest lucru va fi posibil odat cu
replanificarea la scar mare a oraelor, n urma cruia se pot elibera vaste arii urbane perisabile.
Aceste spaii deschise sunt adecvate pentru arhitectura monumental, ntruct va fi posibil i
proiectarea unei amenajri exterioare specifice. Cldirile monumentale nu pot fi construite pe un

oricare lot aglomerat, ntr-un oarecare cartier. Doar atunci cnd acest spaiu este corespunztor,
noile centre urbane funcioneaz corect i devin vitale.
9. n prezent avem la ndemn materiale moderne i tehnici inovative: structuri metalice u oare;
arcuri de lemn laminate: panouri de diferite texturi, culori i mrimi; elemente uoare, cum ar fi
plafoanele, care pot fi suspendate de grinzi, fcnd posibile deschiderile foarte mari.
Aspectul cldirilor poate varia n mod constant datorit elementelor
mobile. Acestea, fiind acionate de ctre vnt sau maini, prin schimbarea de
poziii arunc diferite umbre i reprezint o surs de noi efecte arhitecturale.
n timpul nopii, faadele se pot transforma n nite panouri de proiecii de
vaste dimensiuni. Pe cldiri pot fi instalate ecrane, n scopul de
publicitate sau propagand.
Arhitectura monumental trebuie s devin mai mult dect strict
funcional i s-i rectige valoarea liric.

ntre modernitate i monumentalitate a existat ntotdeauna o relaie

tensionat, discuie fr sfrit a fost un subiect principal de activitate al
controvers n secolul 20. Profesorul William J.R Curtis dat
a fcut o observaie cu privire la monumentalitate modern, care arhitectura
creeaz o lume proprie. Nu conteaz ct de drastic modernizare
a transformat lumea, n cele din urm nevoia de monumental
nu pare declaraii s dispar. Cu toate acestea, alii ca Lewis
Mumford deine aviz complet opus. El a crezut c
foarte noiune de un monument modern se afl o contradicie n termeni; n
cazul n care este un monument, ea nu poate fi moderna, iar n cazul n care
este modern, nu poate fi un monument2.
Dupa ce a citit literatur cu privire la acest subiect, ipoteza mea este
c monument modern, ar putea exista n diferite forme n
vrst contemporan. n ceea ce pentru construirea UNEC, prin integrarea
proprie
context i circumstan, monumentalitatea poate fi exprimat
n trei niveluri. Nivelul de vizualizare, care transformat din

Elemente de abstracte i simbolice de arhitect; i nivelul de sale

ceea ce nseamn, implicit att sfera urban i fora colectiv oameni; n cele din urm, nivelul de sustenabilitate, servere conceptul ca o
ntreg.

Louis Kahn (1901-1974) a proiectat cldirea modernist renumita, adiacenta

la cele dou structuri neo-gotice. Galeria de Art Universitatea Yale si Centrul
de design este considerata prima sa capodoper. Cnd a fost deschis n anul
1953, cldirea a inclus spaii deschise pentru expoziia de art i
studio.Construit din zidrie, beton, sticl, oel i, precum i prezentarea unui
zid de-a lungul faadei principale , cladirea lui Kahn a fost prima structur
modernista de la Yale. Lucrarea arhitectului a fost sarbatorita nu numai
pentru frumusetea ei, geometrie, si lumina, dar, de asemenea, pentru
inovaiile sale structurale i de inginerie, n special pentru plafonul tetraedric
i scara principal cilindric.

Modele urbane- Louis I. Kahn pentru Philadelphia, 19391962

Louis Kahn i Jonas Salk cu macheta

Universitatea Cornell. Data: februarie 1958

Turnului

oraului,

la

n 1924, Kahn a absolvit de la coala de Arte Frumoase din Philadelphia. n

primii ani ai carierei sale, Kahn lucreaz ca desenator la diverse firme de

arhitectura. La sfritul anilor 1940, Kahn se stabilete ca un arhitect

independent, cu idei inovatoare despre forma i structura cldirilor. Aceste
idei impresioneaza administraia oraului Philadelphia, condus de Edmund
Bacon, care este responsabil pentru dezvoltarea centrului pn n 1970.
Kahn elaboreaz un nou plan de strad pentru centrul din Philadelphia,
denumit planul "Triangle" (1946-1948), i proiecteaz turnul din inima
citadelei cu un regim de inaltime de 180m (1952-1957). Planurile nu sunt
realizate, dar acestea il instituie Kahn ca un arhitect vizionar.
ntre 1939 i 1962, arhitectul american Louis I. Kahn a fcut o serie de
modele urbane pentru City Center Philadelphia. Studiul
planurilor
Philadelphia dezvluie fundamentul de formare filosofic, teoretic a operei
sale mature. Primele scheme de la sfritul anilor 1930 i 1940 se
caracterizeaz printr-o expresie modernista obinuita ,comuna pentru acea
perioada. Cu toate acestea, Kahn a stabilit dou principii fundamentale,
durabile n aceast lucrare de nceput: ierarhia funcional(confer ordine) ,
planul stradal este baza unei organizari citadine.
Kahn redefineste
baza arhitecturii sale din anii 1950.Desfurarea
formelor,ideilor sale arhitecturale de durata sunt examinate n proiectele
sale pentru Philadelphia. Formele lui Kahn au fost nrdcinate n geometria
abstract platonician. n acelai timp, Kahn a dezvoltat un concept
polivalent "ordinea", care integreaza structura, funcia, precum i puterea
istoriei n arhetipuri universale. Aceast evoluie este urmrit prin
intermediul a dou teme eseniale i contradictorii ,legata de strategia
urbana: "Ordinea de circulaie" (strzi i locuri de parcare) i centrul civic
(nevoi sociale eterne al omului - ntrupate n instituiile urbane i spaiile
deschise). Integrarea ideilor i unitatea esenial este exprimat n soluia sa
oficiala: modelele realizate sunt centralizate ,articulate intr-o organizare
monumentala - Philadelphia.

Yale University Art Center

n primii ani, Kahn realizeaz toate proiectele sale n Statele Unite. n 19501951, el cltorete prin Europa de Sud i Egipt i este profund impresionat
de arhitectura veche, geometria puternica . Dei Kahn lucreaza cu materiale
moderne, el proiecteaza antrenand concepte traditionale euiropenem.Kahn a
cautat sa sintetizeze doua notiuni in lucrarile sale - modernitatea si
traditia.Lucrari cheie din aceast perioad sunt:
- Yale University Art Center, New Haven, Connecticut (1951-54),
- Trenton Bath House and Community Center, Ewing Township, New Jersey
(1954-55),
- First Unitarian Church of Rochester, Rochester, New York (1959-1962).

Importanta luminii: Louis Kahn i puterea umbrelor

Louis Kahn Looking at His Tetrahedral Ceiling in the Yale University Art Gallery, 1953.
Are umbra puterea de a da forma arhitecturii?Numrul tot mai mare de
cldiri transparente si instalatii cu LED-uri ar da impresia c lumina a
estompat relevana conceptului de umbra. Raspunsul la aceasta intrebare
sunt lucrarile arhitectonice ale lui Louis Kahn, un maestru al luminii.
Lumina este un element central n filozofia lui Kahn pentru c arhitectul o
privea ca pe o ''insumare de prezene":
Pentru el, lumina este producatorul de materiale, precum i scopul
materialului este de a creiona o umbr.

Kahn credea ca ideea de umbra ntunecat este o parte naturala a luminii,

nu a ncercat sa creeze un spaiu pur ntunecat pentru un efect oficial.
Pentru el, o bucatica de lumin elucide nivelul de ntuneric:
"Un plan al unui imobil ar trebui s fie citit ca o armonie de spaii n lumin.
Chiar i un spaiu care tinde s fie nchis trebuie s aib suficienta lumin
proenita de la deschidereri misterioase, s ne spun cat de ntunecat este
cu adevrat. Fiecare spaiu trebuie s fie definit prin structura sa i
caracterul luminii naturale. "
Ca rezultat, lumina ca o surs este de multe ori ascunsa n spatele peretilor ,
concentrndu-se astfel atenia asupra efectului luminii i nu pe originea sa.
''Misterul'' umbrei a fost, de asemenea strns legat de evocarea tcerii i
uimirii. Pentru Kahn, ntunericul sugereaza incertitudinea de a nu fi capabil
de a vedea si inspir de asemenea mister profund.
Este n minile arhitectului de a evoca tcerea, secretele sau teatrul
lumin i umbr - pentru a crea o "trezorerie de umbre".

cu

Astfel, parcurgerea Institutului Salk trezeste sentimente asemanatoare cu

tcerea ntunecat ale unei mnstiri.
Liniile umbrei ntunecate , de la formele precise definite, ofer o textur
aparte pe zidurile masive. Piatra alba i pereii de beton prezinta un
ansamblu tridimensional pentru jocul de umbre. Umbra se transform ntrun element esenial pentru a descoperi aranjamentul i forma volumelor
monolitice prezente in opera lui Kahn.

Indian Institute of Management

Modul de proiectare a lui Kahn , mai exact punerea in valoare a notiunii de
umbra in arhitectura a atras numerosi fani, la fel ca Tadao Ando cu Church of
Light, Peter Zumthor i a lui Therme Vals sau Axel Schultes cu al sau
Crematorium.
Acestia includ umbra in ca o form de emanare a spatiilor silenioase.
Aceast perspectiv prezint un contrapunct plcut n arhitectura de azi care
se strduiete sa adopte icoane dinamice i luminoase.

Aceast contientizare a monumentalitatii se realizeaz n multe dintre

cladirile lui Kahn. El a avut o nelegere profund a situaiilor umane care i-a
permis s evite efectuarea formei geometrice obisnuite, carea fost att de
tipic asociata cu monumentalismul cldirilor din trecut, o trimitere direct i

literala muli pentru proiectul de Jonas Salk Institutul de Stiinte Biologice din
San Diego, California.
Kahn a trebuit sa proiecteze pentru o comunitate de oameni de tiin.
Laboratoarele au fost gandite pentru
diversele nevoi si experimente.
Utilizarea betonului ca material dominant se adaug la nobilimea
proiectului. Nu exist nici o ndoial c exist un sentiment de monument
aici, ns Kahn folosete mijloace moderne, n care spaiul, materialele,
structura si lumina sunt toate gandite ca intr-un joc de puzzle.

Dezbaterile privind arhitectura moderna continua inca de la nceputul

secolului XX. Ce a cauzat nevoia disperat de o noua Arhitectura? Care a
fost flacra de pornire pentru arhitectura moderna? Pentru care extensie ar
putea arhitectura moderna se se legitimeze?
O data cu trecerea timpului , aceste ntrebri au fost puse pentru a nelege
nsi ideea de arhitectura moderna si noiunile pe care le-a instituit in
istoria arhitecturii. La nceputul acestei teze, aceleai ntrebri au fost, de
asemenea, puse, cu toate acestea mai trziu,conducand catre un specific
domeniu de cercetare. Diverse surse au fost legate de problema arhitecturii
moderne din mai multe puncte de vedere . Ce ar fi fost "mai exact", n
scopul de a nelege Evoluia arhitecturii moderne dintr-un cadru distinct de
referin?

Philadelphia
n anii 1950, Philadelphia a trecut printr-o perioad de reabilitare, i Kahn, a
fost foarte interesat de ideea de mbuntirea vieii urbane moderne. Kahn
a creat planuri conceptuale pentru districtul City Center din Philadelphia.

The Uncharted Kahn: The Visuality of Planning and

Promotion in the 1930s and 1940s

Planning Diagram 1994 University of Penssilvanya

Imaginea
reprezint schema planificarii orasului Philadelphia de catre
arhitectul Louis I. Kahn.
Angajamentul lui Kahn cu diagramele ofera studiul unui
fenomen
internaional mai mare, n care o serie de tehnici grafice extrase din alte
domenii sunt modificate pentru a sugera baza de reprezentare a arhitecturii
i planificarii.
Diagrama de planificare a lui Kahn este nepublicata.Cu toate acestea, colajul
este mai mult dect o mazgalitura , nu este pur i simplu o "schi"
planificatoare a viziunii sale de dup rzboi.

, diagram of the First Rochester Unitarian Church,

New York, 1959-69

Philadelphia traffic study

Exterior
Biblioteca are o form cubic: fiecare dintre cele patru laturi are o inaltime
de 33 m si lime de 24m.Este construit n trei domenii concentrice. Robert
McCarter "De la nceputul procesului de proiectare, Kahn a conceput cele
trei tipuri de spatii, ca i cum acestea au fost fabricate din trei cladiri diferite
. Partea exterioar, care este construita din caramida .Zona de mijloc, este
realizat din beton armat. Zona interioar este un atrium.
Kahn a realizat un exterior al cldirii potrivit pentru un mic ora din New
England. Ferestrele sunt mai largi n mod corespunztor spre partea de sus,
unde piloni sunt mai subtiri .
n partea de sus a peretilor exteriori este un ir de deschideri similare pentru
ferestrele de mai jos, cu excepia c aceste deschideri sunt deasupra
acoperiului i nu au nici o sticl . Vincent Scully a spus c Kahn a fost atras

de arhitectur bazat pe "solid, aproape primitiv, mase de zidrie cu goluri

n ele, fr sticl.

Interior

O scar dubl circular construita din beton i prevzuta cu travertin

intampina vizitatorul la intrarea n bibliotec. n partea de sus a scrilor
vizitatorului intr ntr-un hol central dramatic cu deschideri circulare enorme
care dezvluie mai multe etaje de de rafturi cu carti .

Carter Wiseman, a spus: " comparaiile experienei de a intra in spaiul

principal al cladirii Exeter cu experienta intratii
ntr-o catedral nu
intamplatoare. Kahn a dorit n mod clar ca studenii care urmeaza sa intre in
biblioteca fie uimiti de sentimentul de grandoare impus de spatiul de
sosire , i a reuit.... " ," pentru Kahn , fiecare cldire a fost un templu -

Salk a fost un templu pentru tiin

Dhaka a fost un templu pentru guvern
Exeter a fost un templu pentru studiu .

Incaperea central este are o inaltime de 15.8 metri , msurata de la podea

la nceputul structurii acoperiului, i 9,8 m lime. Aceste dimensiuni
aproximeaza un raport cunoscut sub numele de seciunea de aur,notiune
care a fost studiata de ctre vechii greci i a fost considerata ca fiind
raportul arhitectural ideal.

Cercul i ptratul care sunt combinate att de dramatic n atrium, au fost

considerate a fi uniti geometrice paradigmatice?? de arhitectul roman antic
Vitruvius .

Bttikger, Urs: Light and Space. Birkhuser, Basel. 1993.

Flagge, Ingeborg: The Secret of the Shadow: Light and Shadow in Architecture.
Wasmuth, Tbingen. 2002.

Johnson, Nell E.: Light is the Theme. Louis I. Kahn and the Kimbell Art Museum.
Yale University Press, New Haven. 2011.

Lobell, John: Between Silence and Light: Spirit in the Architecture of Louis I.
Kahn. Shambhala, Boston. 2008.

Plummer, Henry: Masters of Light. First Volume: Twentieth-Century Pioneers.

A+U, Tokyo. 2003.

Vassella, Alessandro: Louis I. Kahn Silence and Light: The Lecture at ETH
Zurich, February 12, 1969. Park Books, Zrich. 2013.

1.
2.
3.
4.
5.

6.

Robert McCarter, Louis I. Kahn, Phaidon Press, Paris, 2007, p. 38.

Louis Kahn, Talk with Students, 1964 in Alessandra Latour, ed., Louis I. Kahn:
Writings, Lectures, Interviews, New York, Rizzoli, 1991, p. 163.
McCarter, Op. cit, pp. 210-216.
Louis Kahn, Silence, 1968, in Latour, Op. cit, pp. 232-233.
Robert Venturi & Denise Scott Brown, A Protest Concerning the Extention of the
Salk Center, in Robert Venturi, Iconography and Electronics Upon a Generic
Architecture a view from the drafting room, The MIT Press, Cambridge MA, 1998,
pp. 81-83 (eseu publicat initial sub titlul Genius Betrayed in Architecture, July
1993, p. 43).
Tom Spector, The Ethical Architect, Princeton Architectural Press, 2001 , p. 168.