FIZICA CONSTRUCTIILOR

HIGROTERMICA

1. Migratia caldurii in interiorul unui corp solid se poate realiza prin:

☺ conductie
☺ convective
☺ radiatie

2. Relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura este:

☺ liniara(proportionala)
☺ exponentiala
☺ logaritmica

3. Estimarea transferului termic prin conductie se face in mod curent:

☺ prinrezistenta la transfer termic
☺ prindensitateasarciniitermice
☺ princoeficientul de permeabilitate la vapori

4. Determinarea migratiei vaporilor prin elemente de constructie se face pe baza:

☺ coeficientului de conductivitate
☺ rezistentei la permeabilitate la vapori
☺ factorului de evaporare specific

5. Confortul termic reprezinta:

☺ realizarea inconstienta a termoreglarii
☺ realizareaconstienta a termoreglarii
☺ echilibrareaschimburilortermice cu mediulinconjurator

6. O alcatuire corecta dpdv al transferului de vapori este:

☺ cu stratultermoizolnt la exterior
☺ farastrattermoizolant
☺ cu stratultermoizolant la interior

7. Transferul de caldura intre un solid si un gaz se poate realiza prin:

☺ conductie
☺ convectie
☺ radiatie

8. O puntetermicareprezinta:
☺ o zona cu transfer termic marit
☺ o zona cu transfer termicredus
☺ o zona fara transfer termic

9. Coeficientul global de izolaretermica G

☺ ia in calculpierderiletotale de caldura ale constructiei
☺ exprimaizolareatermica de ansamblu a constructiei
☺ cuantificatotalultransferuluitermicsi de vaporipesuprafataconstructiei

10. Este permisaproducereacondensului in interiorulelementelor de constructie?

☺ da, daca se face o ventilarea ????
☺ nu, in niciosituatie
☺ da, daca nu se produce acumulare de la un an la altul

11. Estimareaconfortuluitermic se poate face prin:

☺ votulmediuprevizibil
☺ sondaje de opinie
☺ analiza matematica logaritmica

12. Teritoriul Romaniei este impartit in perioada de iarna in:

☺ 2 zone climatice de calcul
☺ 3 zone climatice de calcul
☺ 4 zone climatice de calcul
5 zone climatice de calcul

13. Este permisa aparitia puntilor termice strapunse?

☺ nu
☺ da
☺ doar in anumite situatii

14. Umiditatea relativa este:

☺ cantitatea de vapori de apa din aer la un moment dat
☺ raportul intre umiditatea efectiva si cea de saturatie
☺ relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura

15. Pentru o cladire de locuit obisnuita este necesar calcului de stabilitate termica?
☺ in general da
☺ nu
☺ doar in anumite situatii deosebite

16. Pentru a imbunatati substantial comportarea termica a unei ferestre:

☺ se utilizeaza geam dublu termoizolant cu tratament low-e
☺ se utilizeaza geam dublu termoizolant umplut cu argon
☺ se utilizeaza tamplarie cuplata din lemn cu garnituri de etansare

17. Un pereteomogen correct d.p.d.v. al rezistenteitermicepoate fi realizat din:

☺ bca 45 cm grosime
☺ caramida eficienta 37.5 cm grosime
☺ porotherm 36 cm

18. La calculelehigrotermicepreliminare, efectulpuntilortermice:

☺ nu e necesar sa fie luat in considerare
☺ se ia in calcul prin reducerea globala a rezistentelor termice
☺ se ia in calcul prin formule si determinari complexe

19. Elementul de calcul cel mai important pentru regimul termic nestationar este:
☺ rezistenta la transfer termic
☺ stabilitatea termica
☺ indicele inertiei termice

20. Pericolul principal al unei punti termice este:

☺ riscul de condens superficial
☺ temperatura radianta redusa
☺ suprasolicitare a instalatiei de incalzire
ILUMINARE
1. Sensibilitatea spectrala reprezinta:
☺ o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de nivelul de iluminare
☺ o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de lungimea de unda a luminii
☺ o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de temperature de culoare a luminii surselor

2. Poluarea vizuala ca fenomen al iluminatului exterior are implicatii negative asupra:

☺ zonelor pietonale
☺ circulatiei automobilelor
☺ studiilor de astronomie

3. Orbirea (luminotehnica) poate fi determinate de:

☺ distrugerea nefavorabila a luminantelor
☺ distrugerea nervului optic
☺ fluxul luminos excesiv al sursei luminoase

4. Mobilierul si finisajele interioare pentru pereti, tavane, pardoseli influenteaza:

☺ iluminarea
☺ luminanta
☺ eficacitatea luminoasa

5. In system substractiv prin combinarea culorilor primare se obtine:

☺ alb
☺ negru
☺ ambra ?????

6. Partea superioara a unei constructii inalte se lumineaza de la sol cu proiectoare de

exterior cu distributie:
☺ concentrata
☺ larga
☺ medie

7. Elementele cuantificaile ale mediului luminos interior apartin de:

☺ distributia fluxului
☺ distributia luminantelor
☺ directionarea luminii

8. Mobilierul si finisajele interioare pentru pereti, tavane, pardoseli influenteaza:

☺ iluminarea
☺ luminanta
☺ eficacitatealuminoasa

9. Vederea pe timp de noapte, fata de vederea de zi este:

☺ maisensibila
☺ mai putin sensibila
☺ identicad.p.d.v. al sensibilitatiidar nu se distingculorile

10. Pentru spatiile adiacente zonei cu sarcina vizuala se recomanda un nivel de iluminare:
☺ 200 lx, indifferent de iluminarea din zona principala
☺ inferior cu o treapta fata de zona principala
☺ superior cu o treaptafata de zona principala

11. Luxul este unitatea de masura a:

☺ intensitatii luminoase
☺ fluxului luminos
☺ iluminarii

12. Suprafetele arhitecturale luminoase:

☺ transmit lumina
☺ reflectalumina
☺ absorb lumina

13. Redarea culorii este superioara pentru:

☺ lampi cu incandescentaclasica
☺ lampifluorescente cu redarefoartebuna
☺ lampi cu descarcari in vapori de sodiu

14. Termenul de lampa desemneaza:

☺ sursaelectrica
☺ aparatul de iluminat
☺ corpul de iluminat

15. Managementul energetic al iluminatului estenecesar deoarece:

☺ numai in acest mod se realizeaza confortul visual
☺ astfel se realizeaza protectia mediului
☺ astfel se poateasigura o distributie echilibrata a luminantelor

16. Solutiile de protectie a operelor de arta impotriva razelor ultraviolete sunt:

☺ expunerea in casete de protective
☺ folosireacorpurilor de iluminat cu filtre UV
☺ expunere la luminanaturala

17. Diagrama solara este:

☺ reprezentarea traseului soarelui pe bolta cereasca
☺ reprezentarea boltii ceresti vazuta dintr-un punct dat
☺ o proiectie a pozitiilor determinante ale soarelui pe durata unui an

18. Lumenul este unitatea de masura a:

☺ intensitatii luminoase
☺ fluxului luminos
☺ iluminarii
19. Nivelul normat al iluminarii date de bolta cereasca este :
☺ 4000 de lucsi
☺ 10000 de lucsi
☺ 4000 de lumeni

20. Controlul iluminatului in muzee se poate realiza prin:

☺ prin senzori de miscare
☺ prin temporizare
☺ prin sisteme de fotofobie

21. Atingerea cu mana este contraindicata in cazul:

☺ lampilor cu halogeni
☺ lampilor fluorescente tubulare
☺ lampilor cu descarcari de sodiu

22. Domeniul radiatiei electromagnetice din spectrul vizibil (radiatia luminoasa) este cuprins
intre:
☺ 380-770 nm
☺ 15-480 nm
☺ 0.6-1.5 um

23. Conform legii conservarii fluxului luminos, este constanta:

☺ suma fluxurilor reflectat, absorbit si transmis

☺ suma fluxului absorbit si transmis, minus cel reflectat

☺ suma fluxului reflctat si absorbit, minus cel transmis

24. temperatura de culoare de 3000K este:

☺ calda

☺ rece

☺ intermediara
25. Formele arhitecturale masive sunt cel mai bine puse in valoare:

☺ prin orientare fluxului luminos exterior pe plinuri

☺ prin orientarea fluxului luminos exterior pe goluri

☺ prin iluminatul interior al ferestrelor

26. Codul IPxx se refera la:

☺ adresa IP de internet controlerului de iluminat

☺ gradul de protectie la penetrare sau umiditate

☺ gradul de iluminare produs la 1 m distanta

27. Sistemele de control cu senzori de miscare sunt recomandate pentru birouri:

☺ fara orar prestabilit

☺ cu orar prestabilit

☺ cu lumina naturala

28. intre temperatura de culoare a luminii si redarea culorii:

☺ nu exista legatura
☺ temperaturile calde implica redare mai buna

☺ temperaturile calde implica redare scazuta

29. Un dezavantaj major al lampilor cu incandescenta este:

☺ evaporarea fuzibilului

☺ evaporarea filamentului de wolfram

☺ evaporarea gazului de umplere

30. Sursa luminoasa a fibrei optice se afla:

☺ ansamblul fibrelor

☺ generator

☺ zona terminala

31. Pentru sursele mascate in scafa de lumina se obtine:

☺ tavan luminos

☺ tavan luminat

☺ perete luminos

32. Lampile cu halogen produc lumina prin:

☺ prin inductie

☺ pe cale termica

☺ prin agitatie moleculara

33. DIstributia fluxului luminos are implicatii asupra:

☺ modelarii

☺ redarii culorilor

☺ culorii sursei
34. Ungiul de protectie vizuala se refera la :

☺ aparate cu distributie superioara

☺ aparate cu distributie inferioara

☺ sursa de lumina

ACUSTICA

1. Perceptia sunetului de catre om este:

☺ liniara
☺ logaritmica
☺ exponentiala

2. Urechea umana are maximim de sensibilitate in jurul frecventei de:

☺ 20 Hz
☺ 200 Hz
☺ 2000 Hz

3. Insumarea unui sunet de 80dB cu unul de 50 dB produce un sunet de :

☺ cca 80 dB
☺ 130 dB
☺ cca 85 dB

4. Absorbtia suprafetelor perimetrale ale incaperii influenteaza durata de reverberatie:

☺ invers proportional
☺ logaritmic
☺ nu exista o influenta clara

5. Membranele vibrante realizeaza in principal absorbtia sunetului prin:

☺ vibratia porilor materialului
☺ vibratii de ansamblu
☺ ambele fenomene de mai sus ????

6. Diferenta de nivel normalizata reprezinta:

☺ o estimare a izolarii la zgomot de impact
☺ o estimare a izolarii la zgomot aerian
☺ valoarea nivelului sonor rezultat in urma absorbtiei normale in incapere

7. Diferenta intre indicii de izolare determinati in laborator si in situ provine de la:

☺ preciziaaparatelor de masuramai mare in laborator
☺ grija si atentia laborantilor care nu pot fi applicate similar pe santier
☺ caile colaterale de transmisie a sunetului

8. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei ferestre este utila:

☺ tratarea sticlei antireflexie
☺ umplerea cu argon a spatiului dintre geamuri
☺ prevederea unor garnituri de etansare

9. Interventia la sursa pentru reducerea nivelului de impact presupune:

☺ ingrosarea sapeisuport a pardoselii
☺ utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
☺ utilizarea unei pardoseli moi

10. Masurile generale de protectie acustica:

☺ reprezinta investitii suplimentare
☺ se refera la izolarea elementelor de constructive
☺ include interventii la nivel de partiu

11. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al salii trebuie:

☺ tratatreflectant
☺ tratat fonoabsorbant
☺ nu este important

12. Tavanul salilor de spectacole, in jumatatea din fata a salii se recomanda:

☺ sa fie reflectant
☺ sa fie tratatfonoabsorbant
☺ sa fie transparent pentrusunet

13.Daca se constata aparitia ecoului de fluturare fenomenul poate fi evitat:

☺ prinin departarea de sursa a suprafetelor in cauza
☺ prin tratarea fonoabsorbanta a unei suprafete
☺ printratarea fonoizolanta a suprafetelor respective

14. Auditia optima se recomanda ca suprafata ocupata de public:

☺ sa aiba o panta similara cu panta de vizibilitate
☺ sa fie orizontala
☺ saaiba o pantamai mare de 50%
15. Un sunet de 2500 Hz poate fi incadrat in categoria sunetelor:
☺ joase
☺ medii
☺ inalte

16. Perceptia sunetului de catre om este:

☺ liniara
☺ logaritmica

☺ exponentiala

17. Pentru a se percepe o dubla resubiectiva a tarieis unetului, intensitatea acestuia trebuie
crescuta de:
☺ 2 ori
☺ 3 ori
☺ 10 ori

18. Durata de reverberatiereprezintatimpul de descrestere a niveluluisonor cu:

☺ 20 dB
☺ 30 dB
☺ 60 dB

19. Coeficientul de absorbtie Acustica al unui material:

☺ exprima porozitatea interna a materialului
☺ reprezinta gradul de absorbtie a sunetului pe unitatea de arie a materialului
☺ reprezinta raportul intre energia Sonora absorbita si cea incidenta

20. La frecventa proprie de rezonanta a unui element de constructie:

☺ izolrea la zgomot aerian se reduce
☺ izolarea la zgomot aerian se mentineconstanta
☺ izolarea la zgomot aerian este mai mare

21. Indicele de izolare Acustica reprezinta:

☺ aprecierea izolarii la zgomot de impact
☺ aprecierea izolarii la zgomot aerian
☺ apreciereaizolarii la zgomotaerian in situ

22. Valori mai mari ale L n, w

☺ indica o izolare mai buna la zgomot de impact
☺ indica o izolare mai slaba la zgomot de impact
☺ sunt relevante numai daca valorile Rw manifesta aceeasi tendinta

23. Un planseu de beton obisnuit realizeaza izolarea necesara la zgomot de impact in cladiri
de locuit:
☺ in majoritateacazurilor
☺ niciodata
☺ in unelecazuri

24. In protectia Acustica reverberatia:

☺ trebuie redusa
☺ este utila
☺ trebuie calculata

25. In salile de spectacole, peretii laterali convergenti spre fundul salii:

☺ sunt utili, dirijeaza reflexiile catre public
☺ nu sunt recomandati, dirijeaza reflexiilespre laterale
☺ nu au nici un rold.p.d.v. al reflexiilor sonore

26. In spatii destinate muzicii se recomanda ca decalajul intre sunetul direct sic el reflecta
tsa nu depaseasca:
☺ 20 milisecunde
☺ 50 milisecunde
☺ 80 milisecunde

27. Cele mai eficiente suprafete reflectante de sunet sunt cele plasate:
☺ la partea superioara a peretilor salii
☺ la partea superioara a peretelui din spatele salii
☺ in peretii si tavanul prosceniului

28. Intr-o sala de conferinte pericolul de ecou este evitat:

☺ prin tratarea fonoabsorbanta a peretelui din spatele salii
☺ printratareafonoabsorbanta a tavanuluiscenei
☺ prin evitarea paralelismului peretilor salii

29. Ordinul de marime al lungimii de unda a suneteloraudibile se incadreazaintre:

☺ 0,1 m … 100 m
☺ 0.02 m … 20 m
☺ 0.003 m … 3 m

30. Un sunet de 650 Hz poate fi incadrat in categoria:

☺ sunetelor joase
☺ sunetelor medii
☺ sunetelor inalte

31. Nivelul sonor reprezinta:

☺ intensitatea sunetuluiintr-o incapere
☺ logaritmul intensitatii sunetului raportate la intensitatea Sonora de referinta
☺ logaritmul puterii sonore

32. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvente:

☺ joase
☺ medii
☺ inalte

33. Sunetul poate pune in vibratie un element de constructive masiv (placa, perete)?
☺ in nici un caz
☺ da
☺ numaidaca intervene siradiatiainfrarosie

34. Ecoul de fluturare apare datorita:

☺ incorectei pozitionari a aripilor laterale ale scenei
☺ paralelismului suprafetelor reflectante opuse sursei de sunet
☺ paralelismului dintre doua suprafete tratate fonoabsorbant

35. Intr-o sala cu destinatie Acustica, tavanulinalt de peste 8 metrii

☺ se recomanda
☺ estenecesar, dacanumarul de spectator este mare
☺ poate genera ecou

36. Amplificarea Sonora cu mijloaceelectro acustice se recomanda in cazul:

☺ salilor de concert
☺ salilor foarte mari
☺ teatrelor dramatice

37. Indicele de izolare Acustica masurat in laboratoreste:

☺ mai mare
☺ mai mic
☺ egal

38. Principalul mod prin care un element de constructie masiv izoleaza la zgomot aerian este:

☺ prin masa
☺ prinvibratii de ansamblu
☺ prinporozitateaspecifica mica

39. Nivelul de zgomotintr-o incapere de locuit, in relgementarile din Romania este:

☺ 35 dB
☺ 30 dB
☺ In functie de nivelul de zgomot exterior

40. O unda Sonora de 1600 de Hz ceintalneste un panou de 100x100 cm placaj de 5 mm

grosime:
☺ este absorbita in proportie de 50%
☺ este reflectata
☺ il strabate datorita difractiei de ansamblu
☺ nu este reflectata si il ocoleste

41. Intr-o camera de hotel si un holcomun, un perete despartitor fonoizolant correct poate fi:
☺ zidarie BCA 24 cm tencuit cu 2 cm
☺ beton armat 11 cm tencuit
☺ gipscarton 12,5 mm + v. Min. 5 cm + gipscarton 12.5 mm
☺ gipscarton 2x12.5 mm + v. Min. 8 cm + gipscarton 2x12.5 mm

42. Pentruizolarea la zgomot de impact a unei camera de locuitaflate sub un corridor, o

pardoseala din marmurapeste un planseu de 14 cm:
☺ nu este suficienta
☺ este corespunzatoare
☺ poate fi suficienta daca se adauga un tavan suspendat in camera de locuit
☺ poate fi corectata cu un strat de polistiren expandat

43. Pentru o bisericacatolica cu orga de 10500 mc se recomanda o durata de reverberatie de:

☺ 1,4 s
☺ 1,8 s
☺ 2,2 s
☺ 2,4 s

44. O membrana vibranta din placaj din sipci de lemn:

☺ este o alcatuire ce pune in valoare masa fonoabsorbanta
☺ este o alcatuire fonoabsorbanta preponderent pentru frecventele joase
☺ este o alcatuire fonoabsorbanta preponderent pentru frecventele medii

45. Pentrucrestereaizolarii la zgomotaerian a uneiusiesteutila:

☺ prevederea unor garnituri de etansare
☺ prevederea unui sistem de autoinchidere
☺ pozitionarea usii adiacent fetei peretelui din interior

46. Intr-o sala de auditie se recomoanda:

☺ un plan si forme de detaliu cat mai regulate
☺ o proportie de 1/1 intre lungime si inaltime
☺ evitarea formelor regulate

47. Perceptia subiectiva a tariei sunetelor:

☺ variaza cu distanta fata de sursa
☺ este independenta de frecventa
☺ depinde de frecventa

48. Indicele de atenuare acustica reprezinta:

☺ aprecierea izolarii la zgomot de impact
☺ aprecierea izolarii la zgomot aerian in laborator
☺ aprecierea izolarii la zgomot aerian in situ

49. In cazul unei Sali de cinema de 1100 mc reverberatia trebuie sa fie de:
☺ 0.4s
☺ 0.6s
☺ 1.0s
☺ 1.4s

50. Pentru o sala de conferinte de 400 mc se recomanda o suprafata echivalenta de absorbtie

de cca:
☺ 150 mpUA
☺ 100 mpUA
☺ 80 mpUA
☺ 45 mp UA

51. O unda sonora de 200 HZ ce intalneste un panou de cca 50X80 cm din PAL de 20 mm
grosime:
☺ este reflectata
☺ este absorbita in proportie de 50%
☺ nu este reflectata si il ocoleste
☺ il strabate total prin vibratii de ansamblu

52. Un perete despartitor (fonoizolant) intre doua apartamente din beton armat de 11 cm
tencuit pe ambele fete:
☺ este corespunzator
☺ nu este suficient de izolant
☺ are masa prea mare
☺ realizeaza un indice Lnw de 77 dB

53. Intre doua camere de hotel, izolarea la zgomot de impact, o pardoseala din covor PVC de
1-1,5 mm peste un planseu de 12.5 cm:
☺ are nevoie si de un suport fonoabsorbant
☺ nu este suficienta
☺ ese corespunzatoare
☺ realizeaza un indice de izolare mai mare decat cel necesar

54. O unsa sonora de 1000 HZ ce intalneste un panou de 60x90 cm din MDF furnituir de 12 mm
grosime:
☺ este absorbita in proportie de 50%
☺ il strabate datorita difractiei de sansamblu
☺ este reflectata
☺ nu este reflectata si il ocoleste

55. In cazul unei Sali de muzica sinfonica 1100 mc se recomanda o durata de reverb de:
☺ 1.2 s
☺ 1.4 s
☺ 1.6 s
☺ 1.8s

56. In cazul unei Sali de opera de 8000 mc se recomanda o durata de reverberatie de:
☺ 0.8 s
☺ 1s
☺ 1.2s
☺ 1.4s

57. Pentru izolarea la zgomot de impact, o pardoseala din mocheta pe un planseu de 16 cm

intre doua birouri cu activitate intelectuala:
☺ este corecpunzatoare
☺ poate fi corectata prin ingrosarea planseului cu //// cm
☺ nu este suficienta
☺ necesita suplimentare cu o dala flotanta
58. Pentru a introduce efectul unei pardoseli la nivelul de zgomot de impact al unui plaseu,
Ln:
☺ se adauga valoare delta Ln a pardoselii
☺ se scade valoarea delta Ln a pardoselii
☺ valoare Ln se scade din delta Ln

59. Pentru o sala de concerte de orga de 10 000 mc se recomanda o suprafata echivalenta de

absorbtie de cca:
☺ 1000 mpUA
☺ 870 mpUA
☺ 720 mpUA
☺ 540 mpUA

60. Un perete despartitor intre un birou de administratie si unul obisnuit, din cate o placa de
gipscarton pe fiecare fata cu 5 cm vata minerala ( 10 cm grosime totala):
☺ este pre subtire
☺ nu este subicient de izolant
☺ are un indice de izolare suficient
☺ realizeaza un indice de izolare mai mare decat cel necesar

61. Legea masei exprima:

☺ izolare la zgomot aerian
☺ izolare la zgomot de impact
☺ absorbtia acustica

62. In cazul unui perete gol cu usa sau fereastra indicele de izolare la zgomot aerian al
ansamblului:
☺ este media aritmetica a indicilor de izolare ai celor 2 componenti
☺ depinde in mare masura de indicele golului
☺ depinde in mare masura de indicele partii pline

63. In cazul unei Sali pentru jazz si muzica de camera de 400 mc se recomanda o durata de
reverberatie de:
☺ 0.8 s
☺ 0.6 s
☺ 1.0 s
☺ 1.5 s

64. Materialele poroase absorb cel mai bine suntele cu frecvente:

☺ joase
☺ medii
☺ inalte

65. O unda sonora de 250 Hz ce intalneste un panoi de 50x50 cm din Pal de 15 mm grosime:
☺ este reflectata
☺ este absorbita in proportie de 50 %
☺ nu este reflectata si il ocoleste
☺ il strabate total prin vibratii de ansamblu

66. Pentru o imbunatatire a intigibilitatii in cazul marilor biserici se recomanda:

☺ difuzoare directionale indreptate spre auditori
☺ difuzoare directionale indreptate spre altar
☺ difuzoare directionale indreptate spre spatele salii

67.Un perete despartitor fonoizolant intre un dormitor si un hol comun, din cate 2 placi de
gipscarton cu 8 cm de vata minerala- total 15 cm :
☺ nu este suficient de izolant
☺ este prea gros
☺ este corespunzator
☺ realizeaza un indice Lnw de 51 dB

68. Pentru o sala de conferinte cu vorbire directa de 1000 mc se recolanda o suprafata

echivalenta de absorbtie de cca:
☺ 340 mpUA
☺ 200 mpUA
☺ 150 mpUA
☺ 120 mpUA

69. Pentru o sala de concerte de orga de 3000 mc se recomanda o suprafata echivalenta de

absorbtie de cca:
☺ 500mpUA
☺ 240mpUA
☺ 160 mpUA
☺ 140 mpUA

70. In cazul unei Sali de cursuri cu vorbire directa de 200 mc se recomanda o durata de
reverberatie de:
☺ 0.4 S
☺ 0.8 s
☺ 0.6 s
☺ 1.0 s

71. Reducerea nivelului de zgomot de impact interpunerea presupune:

☺ ingrosarea sapei suport a pardoselii
☺ utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
☺ utilizarea unei pardoseli moi

72. Pentru o sala de concerte de jazz si muzica de camera de 2700 mc se recomanda o

suprafata de absorbtie echivalenta cu:
☺ 800
☺ 640
☺ 400
☺ 280 MpUA

73. Prin efectul reverberatiei:

☺ nivelul sonor din incapere se mareste
☺ nivelul sonor din incapere scade
☺ nivelul sonor din incapere nu se modifica, dar claritatea sunetului se imbunatateste

74. In raport cu volumul incaperii, durata de reverberatie:

☺ este direct proportionala
☺ variaza logaritmic
☺ variaza exponential

75. O fisura intr-un element de constructie masiv:

☺ permite transferarea sunetului intr-o mare masura
☺ este neglijabila daca dimensiunile elementului sunt mari in raport cu lungimea de unda a
sunetului
☺ nu are efecte din punct de vedere acustic, daca nu prezinta probleme de rezistenta si
stabilitate