1a.

Lectura Limitelor
Limite Social Economice:
Parisul ce este impartit in zona centrala si suburbia. Aceasta este
o zona aflata inca sub influenta modernismului, prin blocurile si
cladirile utopice ce se inalta in vazduh. In ultimii ani s-a incercat o
reabilitare a acestei zone de suburbie. Aceasta este o limita social-
economica cat si una administrativa.
Suburbia Parisului este o zona cu un caracter social diferit,
reprezentand un amalgam de culturi, un mix etnic totodata fiind
caracterizata si de preturi mai scazute decat cele intalnite in partea
central a orasului. (limita interna, deschisa, flexibila, dinamica)

Limite Topografice:
Dunarea reprezinta o limita topografica pentru mai multe tari cat si
orase, in Budapesta se poate observa radicalitatea acestei limite. In
trecut fluviul reprezenta grandita dintre doua cetati medieval Buda si
Pesta. Astazi Dunarea inca persista ca si limita intre zona veche ,
medievala, nu atat de exploatata a orasului si cea noua, in care se ridica
cladiri contemporane. (limita interna, naturala)
Limite Metabolice:
Vechea cetate a Sighisoarei reprezinta o limita Infra-Structurala. Cetatea
a fost inconjurata de fortificatii cu rol de aparare dupa prima invazie tatara,
fortificatii ce au devenit o limita intre interiorul cetatii si exteriorul acesteia.
Chiar daca ulterior s-a construit si in exteriorul ei, acest tip de asezare
specifica Evului Mediu, pastreaza capsulata in interirul ei esentga orasului
vechi. Astfel cele 9 turnuri si 3 bastioane inca existente formeaza o limita
Infra-Structurala intre partea veche, medieval a orasului si cea noua, fiind o
limita fizica cat si una psihologica, palpabila in perceptia privitorului. (Limita
inchisa, rigida, interna)

Limite Metabolice:
O astfel de limita reprezinta Zidul Berlinului, odata o limita
Infra-Structurala cat si Administrativa puternica cu scop de bariera
intra Berlinul Occidental si Republica Democrata Germana, astazi
pastrat doar partial reprezentand mai mult o amintire a celor
trecute. (limita rigida, interna)
 Centrul Vechi
Strada Dianei
Parcul Cismigiu

d. Lectura spatiilor libere

Formele Golului Urban

Golul urban nu este o
rezultanta, ci un elemet
definitoriu al morfologiei
orasului. Formele acestuia sunt
variate fiecare tip fiind insotit
de o stare specifica. Fie ca
vorbim despe o strada ingusta
aflata sub semnul tensiunii
create de cladirile ce se inalta
pe laturile acesteia, sau despre
un spatiu verde, o delta in
mijlocul unui oras, sau de
spatial verde al unui parc,
toate acestea se constituie in
formele diverse ale
 Formele golului urban sunt si ele Ne miscam prin spatii negative si
spatii. Sunt zone pline de tensiune, sau locuim in cele positive. Formele
zone umbrite, ascunse , sau zone largi arhitecturale influenteaza comportamentul
ce te invita sa te plasezi in centrul lor, si viata noatra, astfel noi ne constrim
sunt elemete definitorii ale tesutului pereti, coloane, acoperisuri pentru a locui.
urban, caci noi locuim in construit dar Astfel prin natura noastra utilizam
ne miscam in neconstruit, in negativ. construitul pentru locuire si neconstruitul,
spatile negative pentru activitati
interumane, pentru a socializa si pentru
miscare.

Goluri urbane generatoare de

tensiune: tensiunea generata de
acestea este una linistitoare, ele
determina un spatiu protejat, chiar
privilegiat.
Atunci cand un element lipseste

Zona Foisorul de Foc

Bulevardul Nicolae Balcescu Dealul Mitropoliei Mahala Flamanda

2a. Tipare Morfologice
Bucurestiul este un oras ce a trecut prin multe schimbari , unele chiar
radicale ce si au pus puternic amprenta asupra imaginii si caracterului
orasului. Pe Bulevardul Magheru Balcescu putem observa un tipar
morfologic consacrat pentru functiunea de locuire. Bulervardul a fost
pavat pe ambele parti de blocuri, moderniste. Astazi marea parte s au
pastrat cu functiunea lor originala, cea de locuire. Majoritatea au o
influenta cubist sau sunt pur moderniste, insa un tipar la nivelul esthetic
cat si la nivelul psihologic, a modului de locuire propus, se poate observa.
Cu timpul, poate impactul repetitiv al esteticii asemanatoare s a
diminuat, prin interventii contemporane aduse acestor constructii, insa
efectul psihologic a locuirii intr-un spatiu creat in umbra modernismului
se resimte pana si astazi. Acesta se caracterizeaza prin spatii de tranzitie
multiple si o anumita divizare a vietii, a locuirii propuse.
Factorul visual- blocuri ridicate in spiritul
modernist in prima parte a secolului 20 , au o
estetica asemanatoare, observand elemente de
vocabular ce se repeta de la o constructie la alta,
nu sunt identice , dar au acelasi spirit

Factorul psihologic al locuirii moderniste-

impartirea spatiilor de locuit in functie de cele
doua circulatii, cea a famileie si cea a
servitorilor, o ierarhizare clara a spatiilor
-se respecta acelasi tipar pentru marea parte a
blocurilor moderniste de pe bulevardul
Magheru-Balcescu
 2.b. Identificarea unui "intrus" de factur morfologic
Sony Center Berlin
Chiar daca preia amprenta insulei
urbane, constructia se distinge prin
masa si prin raportul plin gol, construit
neconstruit. Complexul este scos din
contextual arhitectural si genereaza o
neconcordanta intre el si elemetele din
In opinia mea, Sony Center
Berlin este un intrus de facture
morfologica , un intrus ce nu
numai neaga trecutul locului
unde este amplasat ci si
supralumineaza zona .
Constructia e un reper de
masa si inaltime.
Sony Center s-a constut pe
amplasamentul unei foste
zone, foarte populate a
orasului, ce in cel de-al Doilea
Razboi Mondial a fost distrusa,
urmand sa devina parte a
zidului Berlinului, ca in cele din
urma sa devina terenul acestui
centru ce neaga prin masa,
prin functiune si prin estetica
3.Analiza morfo-tipologic prin descompunere a unui
esut urban City
Masdar

Arhitect: Foster and Partners

United Arab Emirates
Emirate: Abu Dhabi
 Strazile:
Strazi inguste sa nu bata
soarele
Planul urban al Orasului Masdar este
unul foarte dens, cu strazi pietonale
inconjurate cu constructii nu prea inalte.
Problema strazilor a fost rezolvata,
acestea fiind ferrite de caldura
toropitoare, invitand in asa fel la
popularea lor. Totodata strada este un
spatiu public, insa aceatsa nu cade prada
problemelor actuale , nu este invadata de
publicitate, nu devine neorganizata din
punct de vedere arhitectural sau estetic,
ea isi pastreaza o ordine si o imagine
placuta.
Rutele de transport in comun strabat
orasul atat pe diagonal cat si
longitudinal.
Pe langa acestea parcelarul este
determinat de strazi pietonale
ortogonale.
Spatiul liber:
Transporul este pe baza masinilor
cu ajutorul vegetatiei au
electrice iar rutele pentru transportul
redus
personaltemperaturile
sunt mai vaste decat cele pentru
transportulliber,
Spatiul neconstruitul, ocupa
in comun.
aproximativ 35% din suprafata
intreaga a orasului.
Copacii plantati de jur imprejurul
acestuia constituiesc o poarta ce
opreste vantul, praful si nisipul.
Zonele neconstruite, pline de
vegetatie se constituie tot in system
orthogonal, fapt ce confera spatiilor o
ordine estetica.
 Locuire 62%
Servicii publice
10%
Birouri 10%
Cercetare 7%
Industrie usoara
4%

Parcelarul,Construitul:
-Orasul Masdar este definit printr-un parcelar ortogonal ,parcele cu
forma de dreptunghi sau patrat fiind unite prin strazi inguste, asigurandu-
se astfel pastrarea unei temperature optime.
-orasul adaposteste o arhitectura traditionala foarte bine impletita cu
cea moderna si contemporana.

Prin sistemul constructiv s-a rezolv at problema incalzirii, reusind sa

controleze temperaturile interior exterior.