FIZICA CONSTRUCTIILOR

HIGROTERMICA

1. Migratia caldurii in interiorul unui corp solid se poate realiza prin:

 conductie
 convective
 radiatie

2. Relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura este:

 liniara(proportionala)
 exponentiala
 logaritmica

3. Estimarea transferului termic prin conductie se face in mod curent:

 prin rezistenta la transfer termic
 prin densitatea sarcinii termice
 prin coeficientul de permeabilitate la vapori

4. Determinarea migratiei vaporilor prin elemente de constructie se face pe baza:

 coeficientului de conductivitate
 rezistentei la permeabilitate la vapori
 factorului de evaporare specific

5. Confortul termic reprezinta:

 realizarea inconstienta a termoreglarii
 realizarea constienta a termoreglarii
 echilibrarea schimburilor termice cu mediul inconjurator

6. O alcatuire corecta dpdv al transferului de vapori este:

 cu stratul termoizolnt la exterior
 fara strat termoizolant
 cu stratul termoizolant la interior

7. Transferul de caldura intre un solid si un gaz se poate realiza prin:

 conductie
 convectie
 radiatie

8. O punte termica reprezinta:

 o zona cu transfer termic marit
 o zona cu transfer termic redus
 o zona fara transfer termic
9. Coeficientul global de izolare termica G
 ia in calcul pierderile totale de caldura ale constructiei
 exprima izolarea termica de ansamblu a constructiei
 cuantifica totalul transferului termic si de vapori pe suprafata constructiei

10. Este permisa producerea condensului in interiorul elementelor de constructie?

 da, daca se face o ventilare a ????
 nu, in nicio situatie
 da, daca nu se produce acumulare de la un an la altul

11. Estimarea confortului termic se poate face prin:

 votul mediu previzibil
 sondaje de opinie
 analiza matematica logaritmica

12. Teritoriul Romaniei este impartit in perioada de iarna in:

 2 zone climatice de calcul
 3 zone climatice de calcul
 4 zone climatice de calcul
5 zone climatice de calcul

13. Este permisa aparitia puntilor termice strapunse?

 nu
 da
 doar in anumite situatii

14. Umiditatea relativa este:

 cantitatea de vapori de apa din aer la un moment dat
 raportul intre umiditatea efectiva si cea de saturatie
 relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura

15. Pentru o cladire de locuit obisnuita este necesar calcului de stabilitate termica?
 in general da
 nu
 doar in anumite situatii deosebite

16. Pentru a imbunatati substantial comportarea termica a unei ferestre:

 se utilizeaza geam dublu termoizolant cu tratament low-e
 se utilizeaza geam dublu termoizolant umplut cu argon
 se utilizeaza tamplarie cuplata din lemn cu garnituri de etansare

17. Un perete omogen correct d.p.d.v. al rezistentei termice poate fi realizat din:
 bca 45 cm grosime
 caramida eficienta 37.5 cm grosime
 porotherm 36 cm
18. La calculele higrotermice preliminare, efectul puntilor termice:
 nu e necesar sa fie luat in considerare
 se ia in calcul prin reducerea globala a rezistentelor termice
 se ia in calcul prin formule si determinari complexe

19. Elementul de calcul cel mai important pentru regimul termic nestationar este:
 rezistenta la transfer termic
 stabilitatea termica
 indicele inertiei termice

20. Pericolul principal al unei punti termice este:

 riscul de condens superficial
 temperatura radianta redusa
 suprasolicitare a instalatiei de incalzire
ILUMINARE
1. Sensibilitatea spectrala reprezinta:
 o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de nivelul de iluminare
 o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de lungimea de unda a luminii
 o variatie a sensibilitatii ochiului in functie de temperature de culoare a luminii surselor

2. Poluarea vizuala ca fenomen al iluminatului exterior are implicatii negative asupra:

 zonelor pietonale
 circulatiei automobilelor
 studiilor de astronomie

3. Orbirea (luminotehnica) poate fi determinate de:

 distrugerea nefavorabila a luminantelor
 distrugerea nervului optic
 fluxul luminos excesiv al sursei luminoase

4. Mobilierul si finisajele interioare pentru pereti, tavane, pardoseli influenteaza:

 iluminarea
 luminanta
 eficacitatea luminoasa

5. In system substractiv prin combinarea culorilor primare se obtine:

 alb
 negru
 ambra ?????

6. Partea superioara a unei constructii inalte se lumineaza de la sol cu proiectoare de exterior cu

distributie:
 concentrata
larga
medie

7. Elementele cuantificaile ale mediului luminos interior apartin de:

 distributia fluxului
 distributia luminantelor
 directionarea luminii

8. Mobilierul si finisajele interioare pentru pereti, tavane, pardoseli influenteaza:

 iluminarea
 luminanta
 eficacitatea luminoasa

9. Vederea pe timp de noapte, fata de vederea de zi este:

 mai sensibila
 mai putin sensibila
 identica d.p.d.v. al sensibilitatii dar nu se disting culorile

10. Pentru spatiile adiacente zonei cu sarcina vizuala se recomanda un nivel de iluminare:
 200 lx, indifferent de iluminarea din zona principala
 inferior cu o treapta fata de zona principala
 superior cu o treapta fata de zona principala

11. Luxul este unitatea de masura a:

 intensitatii luminoase
 fluxului luminos
 iluminarii

12. Suprafetele arhitecturale luminoase:

 transmit lumina
 reflecta lumina
 absorb lumina

13. Redarea culorii este superioara pentru:

 lampi cu incandescenta clasica
 lampi fluorescente cu redare foarte buna
 lampi cu descarcari in vapori de sodiu

14. Termenul de lampa desemneaza:

 sursa electrica
 aparatul de iluminat
 corpul de iluminat

15. Managementul energetic al iluminatului este necesar deoarece:

 numai in acest mod se realizeaza confortul visual
 astfel se realizeaza protectia mediului
 astfel se poate asigura o distributie echilibrata a luminantelor

16. Solutiile de protectie a operelor de arta impotriva razelor ultraviolete sunt:

 expunerea in casete de protective
 folosirea corpurilor de iluminat cu filtre UV
 expunere la lumina naturala

17. Diagrama solara este:

 reprezentarea traseului soarelui pe bolta cereasca
 reprezentarea boltii ceresti vazuta dintr-un punct dat
 o proiectie a pozitiilor determinante ale soarelui pe durata unui an

18. Lumenul este unitatea de masura a:

 intensitatii luminoase
 fluxului luminos
 iluminarii
19. Nivelul normat al iluminarii date de bolta cereasca este :
 4000 de lucsi
 10000 de lucsi
 4000 de lumeni

20. Controlul iluminatului in muzee se poate realiza prin:

 prin senzori de miscare
 prin temporizare
 prin sisteme de fotofobie

21. Atingerea cu mana este contraindicata in cazul:

 lampilor cu halogeni
 lampilor fluorescente tubulare
 lampilor cu descarcari de sodiu

22. Domeniul radiatiei electromagnetice din spectrul vizibil (radiatia luminoasa) este cuprins intre:
380-770 nm
15-480 nm
0.6-1.5 um

23. Conform legii conservarii fluxului luminos, este constanta:

suma fluxurilor reflectat, absorbit si transmis
suma fluxului absorbit si transmis, minus cel reflectat
suma fluxului reflctat si absorbit, minus cel transmis

24. temperatura de culoare de 3000K este:

calda
rece
intermediara

25. Formele arhitecturale masive sunt cel mai bine puse in valoare:
 prin orientare fluxului luminos exterior pe plinuri
 prin orientarea fluxului luminos exterior pe goluri
prin iluminatul interior al ferestrelor

26. Codul IPxx se refera la:

 adresa IP de internet controlerului de iluminat
 gradul de protectie la penetrare sau umiditate
 gradul de iluminare produs la 1 m distanta

27. Sistemele de control cu senzori de miscare sunt recomandate pentru birouri:

 fara orar prestabilit
 cu orar prestabilit
 cu lumina naturala
28. intre temperatura de culoare a luminii si redarea culorii:
 nu exista legatura
 temperaturile calde implica redare mai buna
 temperaturile calde implica redare scazuta

29. Un dezavantaj major al lampilor cu incandescenta este:

 evaporarea fuzibilului
 evaporarea filamentului de wolfram
 evaporarea gazului de umplere

30. Sursa luminoasa a fibrei optice se afla:

ansamblul fibrelor
generator
zona terminala

31. Pentru sursele mascate in scafa de lumina se obtine:

 tavan luminos
 tavan luminat
 perete luminos

32. Lampile cu halogen produc lumina:

prin inductie
pe cale termica
prin agitatie moleculara

33. DIstributia fluxului luminos are implicatii asupra:

modelarii
redarii culorilor
culorii sursei

34. Ungiul de protectie vizuala se refera la :

 aparate cu distributie superioara
 aparate cu distributie inferioara
 sursa de lumina
ACUSTICA

1. Perceptia sunetului de catre om este:

 liniara
 logaritmica
 exponentiala

2. Urechea umana are maximim de sensibilitate in jurul frecventei de:

 20 Hz
 200 Hz
 2000 Hz

3. Insumarea unui sunet de 80dB cu unul de 50 dB produce un sunet de :

 cca 80 dB
 130 dB
 cca 85 dB

4. Absorbtia suprafetelor perimetrale ale incaperii influenteaza durata de reverberatie:

 invers proportional
 logaritmic
 nu exista o influenta clara

5. Membranele vibrante realizeaza in principal absorbtia sunetului prin:

 vibratia porilor materialului
 vibratii de ansamblu
ambele fenomene de mai sus ????

6. Diferenta de nivel normalizata reprezinta:

 o estimare a izolarii la zgomot de impact
 o estimare a izolarii la zgomot aerian
 valoarea nivelului sonor rezultat in urma absorbtiei normale in incapere

7. Diferenta intre indicii de izolare determinati in laborator si in situ provine de la:

 precizia aparatelor de masura mai mare in laborator
 grija si atentia laborantilor care nu pot fi applicate similar pe santier
 caile colaterale de transmisie a sunetului

8. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei ferestre este utila:

 tratarea sticlei antireflexie
umplerea cu argon a spatiului dintre geamuri
 prevederea unor garnituri de etansare
9. Interventia la sursa pentru reducerea nivelului de impact presupune:
 ingrosarea sapei suport a pardoselii
 utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
 utilizarea unei pardoseli moi

10. Masurile generale de protectie acustica:

 reprezinta investitii suplimentare
se refera la izolarea elementelor de constructive
 include interventii la nivel de partiu

11. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al salii trebuie:

 tratat reflectant
 tratat fonoabsorbant
 nu este important

12. Tavanul salilor de spectacole, in jumatatea din fata a salii se recomanda:

 sa fie reflectant
 sa fie tratat fonoabsorbant
 sa fie transparent pentru sunet

13. Daca se constata aparitia ecoului de fluturare fenomenul poate fi evitat:

 prin indepartarea de sursa a suprafetelor in cauza
 prin tratarea fonoabsorbanta a unei suprafete
 prin tratarea fonoizolanta a suprafetelor respective

14. Auditia optima se recomanda ca suprafata ocupata de public:

 sa aiba o panta similara cu panta de vizibilitate
 sa fie orizontala
 sa aiba o panta mai mare de 50%
15. Un sunet de 2500 Hz poate fi incadrat in categoria sunetelor:
 joase
 medii
 inalte

16. Perceptia sunetului de catre om este:

 liniara
 logaritmica
 exponentiala

17. Pentru a se percepe o dublare subiectiva a tariei sunetului, intensitatea acestuia trebuie crescuta de:
 2 ori
 3 ori
 10 ori

18. Durata de reverberatie reprezinta timpul de descrestere a nivelului sonor cu:

 20 dB
 30 dB
 60 dB
19. Coeficientul de absorbtie Acustica al unui material:
 exprima porozitatea interna a materialului
 reprezinta gradul de absorbtie a sunetului pe unitatea de arie a materialului
 reprezinta raportul intre energia Sonora absorbita si cea incidenta

20. La frecventa proprie de rezonanta a unui element de constructie:

 izolrea la zgomot aerian se reduce
 izolarea la zgomot aerian se mentine constanta
 izolarea la zgomot aerian este mai mare

21. Indicele de izolare Acustica reprezinta:

 aprecierea izolarii la zgomot de impact
 aprecierea izolarii la zgomot aerian
 aprecierea izolarii la zgomot aerian in situ

22. Valori mai mari ale L n, w

 indica o izolare mai buna la zgomot de impact
 indica o izolare mai slaba la zgomot de impact
 sunt relevante numai daca valorile Rw manifesta aceeasi tendinta

23. Un planseu de beton obisnuit realizeaza izolarea necesara la zgomot de impact in cladiri de locuit:
 in majoritatea cazurilor
 niciodata
 in unele cazuri

24. In protectia Acustica reverberatia:

 trebuie redusa
 este utila
 trebuie calculata

25. In salile de spectacole, peretii laterali convergenti spre fundul salii:

 sunt utili, dirijeaza reflexiile catre public
 nu sunt recomandati, dirijeaza reflexiile spre laterale
 nu au nici un rol d.p.d.v. al reflexiilor sonore

26. In spatii destinate muzicii se recomanda ca decalajul intre sunetul direct sic el reflectat sa nu
depaseasca:
 20 milisecunde
 50 milisecunde
 80 milisecunde

27. Cele mai eficiente suprafete reflectante de sunet sunt cele plasate:
 la partea superioara a peretilor salii
 la partea superioara a peretelui din spatele salii
 in peretii si tavanul prosceniului
28. Intr-o sala de conferinte pericolul de ecou este evitat:
 prin tratarea fonoabsorbanta a peretelui din spatele salii
 prin tratarea fonoabsorbanta a tavanului scenei
 prin evitarea paralelismului peretilor salii

29. Ordinul de marime al lungimii de unda a sunetelor audibile se incadreaza intre:

 0,1 m … 100 m
 0.02 m … 20 m
 0.003 m … 3 m

30. Un sunet de 650 Hz poate fi incadrat in categoria:

 sunetelor joase
 sunetelor medii
 sunetelor inalte

31. Nivelul sonor reprezinta:

 intensitatea sunetului intr-o incapere
 logaritmul intensitatii sunetului raportate la intensitatea Sonora de referinta
 logaritmul puterii sonore

32. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvente:

 joase
 medii
 inalte

33. Sunetul poate pune in vibratie un element de constructive masiv (placa, perete)?
 in nici un caz
 da
 numai daca intervene si radiatia infrarosie

34. Ecoul de fluturare apare datorita:

 incorectei pozitionari a aripilor laterale ale scenei
 paralelismului suprafetelor reflectante opuse sursei de sunet
 paralelismului dintre doua suprafete tratate fonoabsorbant

35. Intr-o sala cu destinatie Acustica, tavanul inalt de peste 8 metrii

 se recomanda
 este necesar, daca numarul de spectator este mare
 poate genera ecou

36. Amplificarea Sonora cu mijloace electroacustice se recomanda in cazul:

 salilor de concert
 salilor foarte mari
 teatrelor dramatice
37. Indicele de izolare Acustica masurat in laborator este:
 mai mare
 mai mic
 egal

38. Principalul mod prin care un element de constructie masiv izoleaza la zgomot aerian este:
 prin masa
 prin vibratii de ansamblu
 prin porozitatea specifica mica

39. Nivelul de zgomot intr-o incapere de locuit, in relgementarile din Romania este:
 35 dB
 30 dB
 In functie de nivelul de zgomot exterior

40. O unda Sonora de 1600 de Hz ce intalneste un panou de 100x100 cm placaj de 5 mm grosime:

este absorbita in proportie de 50%
 este reflectata
il strabate datorita difractiei de ansamblu
 nu este reflectata si il ocoleste

41. Intr-o camera de hotel si un hol comun, un perete despartitor fonoizolant correct poate fi:
 zidarie BCA 24 cm tencuit cu 2 cm
 beton armat 11 cm tencuit
 gipscarton 12,5 mm + v. Min. 5 cm + gipscarton 12.5 mm
 gipscarton 2x12.5 mm + v. Min. 8 cm + gipscarton 2x12.5 mm

42. Pentru izolarea la zgomot de impact a unei camera de locuit aflate sub un corridor, o pardoseala din
marmura peste un planseu de 14 cm:
 nu este suficienta
 este corespunzatoare
 poate fi suficienta daca se adauga un tavan suspendat in camera de locuit
 poate fi corectata cu un strat de polistiren expandat

43. Pentru o biserica catolica cu orga de 10500 mc se recomanda o durata de reverberatie de:
 1,4 s
1,8 s
 2,2 s
2,4 s

44. O membrana vibranta din placaj din sipci de lemn:

 este o alcatuire ce pune in valoare masa fonoabsorbanta
 este o alcatuire fonoabsorbanta preponderent pentru frecventele joase
 este o alcatuire fonoabsorbanta preponderent pentru frecventele medii

45. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei usi este utila:
 prevederea unor garnituri de etansare
 prevederea unui sistem de autoinchidere
 pozitionarea usii adiacent fetei peretelui din interior

46. Intr-o sala de auditie se recomoanda:

 un plan si forme de detaliu cat mai regulate
 o proportie de 1/1 intre lungime si inaltime
 evitarea formelor regulate

47. Perceptia subiectiva a tariei sunetelor:

 variaza cu distanta fata de sursa
 este independenta de frecventa
 depinde de frecventa

48. Indicele de atenuare acustica reprezinta:

 aprecierea izolarii la zgomot de impact
 aprecierea izolarii la zgomot aerian in laborator
 aprecierea izolarii la zgomot aerian in situ

49. In cazul unei Sali de cinema de 1100 mc reverberatia trebuie sa fie de:
0.4s
0.6s
1.0s
1.4s

50. Pentru o sala de conferinte de 400 mc se recomanda o suprafata echivalenta de absorbtie de cca:
150 mpUA
100 mpUA
80 mpUA
45 mp UA

51. O unda sonora de 200 HZ ce intalneste un panou de cca 50X80 cm din PAL de 20 mm grosime:
este reflectata
este absorbita in proportie de 50%
nu este reflectata si il ocoleste
il strabate total prin vibratii de ansamblu

52. Un perete despartitor (fonoizolant) intre doua apartamente din beton armat de 11 cm tencuit pe
ambele fete:
 este corespunzator
 nu este suficient de izolant
 are masa prea mare
 realizeaza un indice Lnw de 77 dB

53. Intre doua camere de hotel, izolarea la zgomot de impact, o pardoseala din covor PVC de 1-1,5 mm
peste un planseu de 12.5 cm:
 are nevoie si de un suport fonoabsorbant
 nu este suficienta
 ese corespunzatoare
 realizeaza un indice de izolare mai mare decat cel necesar
54. O unsa sonora de 1000 HZ ce intalneste un panou de 60x90 cm din MDF furnituir de 12 mm grosime:
 este absorbita in proportie de 50%
 il strabate datorita difractiei de sansamblu
 este reflectata
 nu este reflectata si il ocoleste

55. In cazul unei Sali de muzica sinfonica 1100 mc se recomanda o durata de reverb de:
1.2 s
1.4 s
1.6 s
1.8s

56. In cazul unei Sali de opera de 8000 mc se recomanda o durata de reverberatie de:
0.8 s
1s
1.2s
1.4s

57. Pentru izolarea la zgomot de impact, o pardoseala din mocheta pe un planseu de 16 cm intre doua
birouri cu activitate intelectuala:
 este corecpunzatoare
 poate fi corectata prin ingrosarea planseului cu //// cm
 nu este suficienta
 necesita suplimentare cu o dala flotanta

58. Pentru a introduce efectul unei pardoseli la nivelul de zgomot de impact al unui plaseu, Ln:
 se adauga valoare delta Ln a pardoselii
 se scade valoarea delta Ln a pardoselii
 valoare Ln se scade din delta Ln

59. Pentru o sala de concerte de orga de 10 000 mc se recomanda o suprafata echivalenta de absorbtie
de cca:
 1000 mpUA
 870 mpUA
 720 mpUA
540 mpUA

60. Un perete despartitor intre un birou de administratie si unul obisnuit, din cate o placa de gipscarton
pe fiecare fata cu 5 cm vata minerala ( 10 cm grosime totala):
 este pre subtire
 nu este subicient de izolant
 are un indice de izolare suficient
 realizeaza un indice de izolare mai mare decat cel necesar

61. Legea masei exprima:

izolare la zgomot aerian
izolare la zgomot de impact
 absorbtia acustica

62. In cazul unui perete gol cu usa sau fereastra indicele de izolare la zgomot aerian al ansamblului:
 este media aritmetica a indicilor de izolare ai celor 2 componenti
 depinde in mare masura de indicele golului
 depinde in mare masura de indicele partii pline

63. In cazul unei Sali pentru jazz si muzica de camera de 400 mc se recomanda o durata de reverberatie
de:
 0.8 s
 0.6 s
 1.0 s
 1.5 s

64. Materialele poroase absorb cel mai bine suntele cu frecvente:

 joase
 medii
 inalte

65. O unda sonora de 250 Hz ce intalneste un panoi de 50x50 cm din Pal de 15 mm grosime:
 este reflectata
 este absorbita in proportie de 50 %
 nu este reflectata si il ocoleste
il strabate total prin vibratii de ansamblu

66. Pentru o imbunatatire a intigibilitatii in cazul marilor biserici se recomanda:

 difuzoare directionale indreptate spre auditori
 difuzoare directionale indreptate spre altar
 difuzoare directionale indreptate spre spatele salii

67.Un perete despartitor fonoizolant intre un dormitor si un hol comun, din cate 2 placi de gipscarton cu
8 cm de vata minerala- total 15 cm :
 nu este suficient de izolant
 este prea gros
 este corespunzator
 realizeaza un indice Lnw de 51 dB

68. Pentru o sala de conferinte cu vorbire directa de 1000 mc se recolanda o suprafata echivalenta de
absorbtie de cca:
 340 mpUA
 200 mpUA
150 mpUA
 120 mpUA

69. Pentru o sala de concerte de orga de 3000 mc se recomanda o suprafata echivalenta de absorbtie de
cca:
 500mpUA
240mpUA
160 mpUA
140 mpUA

70. In cazul unei Sali de cursuri cu vorbire directa de 200 mc se recomanda o durata de reverberatie de:
0.4 S
 0.8 s
0.6 s
 1.0 s

71. Reducerea nivelului de zgomot de impact interpunerea presupune:

 ingrosarea sapei suport a pardoselii
 utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta
 utilizarea unei pardoseli moi

72. Pentru o sala de concerte de jazz si muzica de camera de 2700 mc se recomanda o suprafata de
absorbtie echivalenta cu:
800
640
400
280 MpUA

73. Prin efectul reverberatiei:

 nivelul sonor din incapere se mareste
nivelul sonor din incapere scade
 nivelul sonor din incapere nu se modifica, dar claritatea sunetului se imbunatateste

74. In raport cu volumul incaperii, durata de reverberatie:

 este direct proportionala
variaza logaritmic
variaza exponential

75. O fisura intr-un element de constructie masiv:

 permite transferarea sunetului intr-o mare masura
 este neglijabila daca dimensiunile elementului sunt mari in raport cu lungimea de unda a sunetului
 nu are efecte din punct de vedere acustic, daca nu prezinta probleme de rezistenta si stabilitate