GRILE ACUSTICA & ILUMINAT ARTIFICIAL

1. Ordinul de mărime al lungimii de undă a sunetelor audibile se încadrează între:

 0,1 m...100m
 0,02 m...20m
 0,003m...3m
2. Un sunet de 650 Hz poate fi încadrat în categoria
 Sunetelor joase
 Sunetelor medii
 Sunetelor înalte
3. Nivelul sonor reprezintă:
 Intensitatea sunetului într-o încăpere
 Logaritmul intensității sunetului raportat la intensitatea sonoră de referință
 Logaritmul puterii sonore
4. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe:
 Joase
 Medii
 Înalte
5. Sunetul poate pune în vibrație un element de construcție masiv (placă, perete)?
 În niciun caz
 Da
 Numai dacă intervine și radiația infraroșie
6. Ecoul de fluturare apare datorită
 Incorectei poziționări a aripilor laterale ale scenei
 Paralelismului suprafețelor reflectante opuse sursei de sunet
 Paralelismului dintre două suprafețe tratate fonoabsorbant
7. Într-o sală cu destinație acustică, tavanul înalt de peste 8 metri:
 Se recomandă
 Este necesar, dacă numărul de spectatori este mare
 Poate genera ecou
8. Amplificarea sonoră cu mijloace electroacustice se recomandă în cazul:
 Sălilor de concert
 Sălilor foarte mari
 Teatrelor dramatice
9. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii, se recomandă:
 Să fie reflectant
 Să fie tratat fonoabsorbant
 Să fie transparent pentru sunet
10. Redarea culorii este superioară pentru:
 Lămpi cu incandescență clasică
 Lămpi fluorescente cu redare foarte bună
 Lămpi cu descărcări în vapori de sodium
11. Termenul de lampă desemnează:
 Sursa electrică
 Aparatul de iluminat
 Corpul de iluminat
12. Managementul energetic al iluminatului este necesar, deoarece:
 Numai în acest mod se realizează confortul vizual
 Astfel se realizează protecția mediului
 Astfel se poate asigura o distribuție echilibrată a luminanțelor
13. Soluțiile de protecție a operelelor de artă împotriva razelor ultraviolete sunt:
 Expunerea în casete de protecție
 Folosirea corpurilor de iluminat cu filtre UV
 Expunerea la lumină naturală
14. Elementele cuantificabile ale mediului luminos interior aparțin de:
 Distribuția fluxului
 Distribuția luminanțelor
 Direcționarea luminii
15. Indicele de izolare acustică măsurat în laborator este în mod obișnuit
 Mai mare
 Mai mic
 Egal față de cel măsurat în situ
16. Durata de reverberație reprezintă timpul de descreștere a nivelului sonor cu:
 20 dB
 30 dB
 60 dB
17. Principalul mod prin care un element de construcție masiv izolează la zgomot aerian
este:
 Prin masă
 Prin vibrații de ansamblu
 Prin porozitatea specifică mică
18. Nivelul de zgomot admisibil într-o încăpere de locuit, în reglementările din România,
este:
 35 Db
 30 dB
 În funcție de nivelul de zgomot exterior
19. Îngroșarea șapei suport a pardoselii
 Suplimentează izolarea de ansamblu a planșeului X
20. O octavă reprezintă:
 Un sunet muzical
 Un interval de dublare a frecvenței sonore
 O variație armonică a frecvenței sunetului
21. Un sunet de 550 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor:
 Joase
  Medii
 Înalte
22. Nivelul sonor reprezintă:
 Intensitatea sunetului într-o încăpere
 Logaritmul intensității sunetului raportate la intensitatea sonoră de referință
 Logaritmul puterii sonore
23. Pentru absorbția sunetului, porozitatea unui material
 Este utilă
 Este contraindicată
 Este indiferentă
24. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvențe:
 Joase
 Medii
 Înalte
25. ………………………………..
 Reprezintă investiții suplimentare
 Se referă la izolarea elementelor de construcție
 Include intervenții la nivel de partiu
26. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin interpunere presupune:
 Îngroșarea șapei suport a pardoselii
 Utilizarea unei pardoseli cu dală flotantă
 Utilizarea unei pardoseli moi
27. Audiția optima recomandă ca suprafața ocupată de public:
 Să aibă o pantă similară cu panta pentru vizibilitate
 Să fie orizontală
 Să aibă o pantă de 50%
28. Comparând săli cu același volum, durata de reverberație recomandată:
 Este mai mica într-un cinematograf față de o sală de concert
 Este mai mica într-o sală de muzică față de o sală de ședințe
 Depinde numai de volum
29. Compoziția stratului luminofor determină:
 Valoarea indicelui de redare a culorii
 Valoarea indicelui încăperii
 Durata de viață a lămpii
30. Sursa luminoasă a fibrei optice se află în:
 Ansamblul fibrelor
 Generator
 Zona terminală
31. Lumenul este unitatea de măsură a:
 Intensității luminoase
 Fluxului luminos
 Iluminării
32. Cu surse mascate în scafe de lumină se obține:
 Tavan luminos
 Tavan luminat
 Perete luminos
33. Conform legii conservării fluxului luminos, este egală cu fluxul incident:
 Suma fluxului reflectat, absorbit și transmis
 Suma fluxului absorbit și transmis, minus cel reflectat NU STIU ???? 
 Suma fluxului reflectat și absorbit, minus cel transmis
34. Formele arhitecturale masive sunt cel mai bine puse în valoare:
 Prin orientarea fluxului luminos exterior pe plinuri
 ………………….
 ………………….
35. Pentru săli cu destinație acustică de dimensiuni mici, forma în plan:
 Se recomandă să fie cât mai regulată
 Nu influențează calitățile acustice
 Se recomandă să nu fie regulate
36. Panourile suspendate în zona scenei la săli înalte :
 Micșorează durata de reverberație
 Măresc durata de reverberație
 Dau reflexii rapide și îmbunătățesc claritatea audiției
37. Pentru izolare acustică, la alcătuiri într-un singur strat, porozitatea materialului:
 Este utilă
 Este contraindicată
 Este indiferentă
38. Conform legii masei, izolarea la zgomot aerian a unui element de construcție masiv:
 crește cu creșterea frecvenței sunetului
 este constantă, independentă de frecvența sunetului
 scade cu creșterea frecvenței sunetului
39. Indicele de atenuare acustică reprezintă :
 Aprecierea izolării la zgomot de impact
 Aprecierea izolării la zgomot aerian
 Aprecierea absorbției la zgomot aerian în situ
40. Orbirea (foto…) poate fi determinate de:
 Distrugerea refractară a luminanțelor
 Distrugerea nervului optic
 Efectul luminos excesiv al sursei luminoase
41. Mobilierul și finisajele interioare pentru pereți, tavane, pardoseli, influențează:
 Luminarea
 Luminanța
 Eficacitatea luminoasă
42. În sistem substractiv/subiectiv, prin combinarea culorilor primare, se obține:
 Alb
 Negru
 Ambră/ombră
43. Partea superioară a unei construcții înalte, se luminează de la sol cu proiectoare de
exterior cu distribuție:
 Concentrată
 Largă
 Medie
44. Percepția sunetului de către om este:
 Liniară
 Logaritmică
 Exponențială
45. Urechea umană are maximum de sensibilitate în jurul frecvenței de:
 20 Hz
 200 Hz
 20000 Hz
46. Însumarea unui sunet de 80 dB cu unul de 50 dB produce un sunet de:
 Circa 80 Db
 130 dB
 Circa 85 dB
47. Absorbția suprafețelor perimetrale ale încăperii influențează durata de reverberație:
 Invers proportional
 Logaritmic
 Nu există o influență clară
48. Membranele vibrante realizează în principal absorbția sunetului prin:
 Vibrația porilor materialului
 Vibrații de ansamblu
 Ambele fenomene de mai sus
49. Diferența de nivel normalizată reprezintă:
 O estimare a izolării la zgomot de impact
 O estimare a izolării la zgomot aerian
 Valoarea nivelului sonor rezultat în urma absorbției normale în încăpere
50. Diferența între indicii de izolare determinați în laborator și în situ provine de la:
 Precizia aparatelor de măsură, mai mare în laborator
 Grija și atenția laboranților, care nu pot fi aplicate similar pe șantier
 Căile colaterale de transmitere a sunetului
51. Pentru creșterea izolării la zgomot aerian a unei ferestre, este utilă:
 Tratarea sticlei antireflexie
 Umplerea cu argon a spațiului dintre geamuri
 Prevederea unor garnituri de etanșare
52. Intervenția la sursă pentru reducerea nivelului de zgomot de impact presupune:
 Îngroșarea șapei suport
 Utilizarea unei pardoseli pe dală flotantă
 Utilizarea unei pardoseli moi
53. Măsurile generale de protecție acustică:
 Reprezintă investiții suplimentare
 Se referă la izolarea elementelor de construcție
 Include intervenții la nivel de partiu
54. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al sălii trebuie:
 Tratat reflectant
 Tratat absorbant
 Nu este important
55. Tavanul sălilor de spectacole, în jumătatea din față a sălii se recomandă:
 Să fie reflectant
 Să fie fonoabsorbant
 Să fie transparent pentru sunet
56. Dacă se constată apariția ecoului de fluturare, fenomenul poate fi evitat:
 Prin îndepărtarea de la sursă a suprafețelor în cauză
 Prin tratarea fonoabsorbantă a unei suprafețe
 Prin tratarea fonoizolantă a suprafețelor respective
57. Vederea pe timp de noapte, față de vederea de zi, este:
 Mai sensibilă
 Mai puțin sensibilă
 Indentică dpdv al sensibilității, dar nu se disting culorile
58. Pentru spațiile adiacente zonei cu sarcina vizuală, se recomandă un nivel de iluminare:
 200 lx, indiferent de iluminarea din zona principală
 Inferior cu o treaptă față de zona principală
 Superior cu o treaptă față de zona principală
59. Luxul este unitatea de măsură a:
 Intensității luminoase
 Fluxul luminos
 Iluminării
60. Suprafețele arhitecturale luminoase:
 Transmit lumina
 Reflectă lumina
 Absorb lumina
61. Un sunet de 2500 Hz poate fi încadrat în categoria sunetelor:
 Joase
 Medii
 Înalte
62. Pentru a se percepe o dublare subiectivă a tăriei sunetului, intensitatea acestuia trebuie
crescută de:
 2 ori
 3 ori
 10 ori
63. Durata de reverberație reprezintă timpul de descreștere a nivelului sonor cu:
 20 dB
 30 dB
 60 Db
64. Coeficientul de absorbție acustică al unui material:
 Exprimă porozitatea internă a materialului
 Reprezintă gradul de absorbție a sunetului pe unitatea de arie a materialului
 Reprezintă raportul între energia sonoră absorbită și cea incidentă
65. La frecvența proprie de rezonanță a unui element de construcție:
 Izolarea la zgomot aerian se reduce
 Izolarea la zgomot aerian se menține constantă NU STIU 
 Izolarea la zgomot aerian este mai mare
66. Indicele de izolare acustică reprezintă:
 Aprecierea izolării la zgomot de impact
 Aprecierea absorbției la zgomot aerian
 Aprecierea izolării la zgomot aerian în situ
67. Valori mai mari ale Lr,w:
 Indică o izolare mai bună la zgomot de impact
 Indică o izolare mai slabă la zgomot de impact
 Sunt relevante numai dacă valorile R w manifestă aceeași tendință
68. Un planșeu de beton obișnuit realizează izolarea necesară la zgomot de impact în
clădiri de locuit:
 În majoritatea cazurilor
 Niciodată
 În unele cazuri
69. În protecția acustică, reverberația:
 Trebuie redusă
 Este utilă
 Trebuie calculata
70. În sălile de spectacole, pereții laterali convergenți spre fundul sălii:
 Sunt utili, dirijează reflexiile către public
 Nu sunt recomandați, dirijează reflexiile spre laterale
 Nu au niciun rol din punctul de vedere al reflexiilor sonore
71. În spații destinate muzicii se recomandă ca decalajul între sunetul direct și cel reflectat
să nu depășească:
 20 milisecunde
 50 milisecunde
  80 milisecunde
72. Cele mai eficiente suprafețe reflectante de sunet sunt cele plasate:
 La partea superioară a pereților sălii
 La partea superioară a peretelui din spatele sălii
 În pereții și tavanul prosceniului
73. Într-o sală de conferințe, pericolul de ecou este evitat prin:
 Prin tratarea fonoabsorbantă a peretelui din ….spate? al sălii
 Prin tratarea fonoabsorbantă a tavanului sc….
 Prin evitarea paralelismului pereților sălii X

74. Dublarea masei (sau grosimii) unui perete are efect de :

a) crestere cu 1 db a izolarii la zgomot aerian
b) crestere cu 6 db a izolarii la zgomot aerian
c) crestere cu 10 db a izolarii la zgomot aerian

75. Vata mineral este:

a) un bun fonoabsorbant
b) un bun fonoizolator
c) un material fara Valente acustice

76. Perceptia intensitatii sunetului de catre om este:

a) liniara
b) logaritmica
c) exponentiala

77. Polistirenul expandat este:

a) un bun fonoabsorbant

b) un bun fonoizolator

c) un material fara valente acustice

78. Un sunet de 4000 Hz poate fi incadrat in categoria sunetelor:

a) joase

b) medii

c) inalte

79. Domeniul de frecvente audibile este:

a) 16….20.000 Hz

b) 100…. 16.000 Hz
 c) 20… 12.000 Hz

80. In conditiile geografice ale tarii noastre, Soarele poate atinge o inaltime maxima de:

a) 45 grade

b) 66,5

c) 68,5 grade

81. Pentru o fatada orientate spre vest sunt mai eficiente:

a) parasolare orizontale

b) parasolare vertical

c) parasolare vertical si orizontale, in egala masura

82. Nomograma de iluminare naturala:

a) este o reprezentare comparabila cu masca de umbrire

b) este un grapic al iluminarii date de bolta cereasca

c) este o reprezentare a iluminarii natural in interiorul unei incaperi

83. Masca de umbra reprezinta

a) portiunile umbrite ale constructiei vazute dintr-un punct

b) portinile vazute si obturate ale boltii ceresti vazute dintr-un punct

c) traseul soarelui pe bolta cereasca in raport cu un anumit punct al constuctiei

84. Azimutul solar este:

a) unghiul facut de razele soarelui fata de planul orizontal

b) unghiul facut de razele soarelui in plan orizontal fata de directia sud

c) unghiul facut de directia pamant-soare cu directia axa polilor

85. In emisfera Nordica, unghiul maxim de inaltime al soarelui este atins la

a) echinoctiul de primavara

b) solstitul de vara

c) echinoctiul de toamna

86. Unghiul format de axa polilor Pamantului cu planul orbitei? Este de :

a) 66.5

b) 90

c) variabil, intre +/- 66,5

87. Nivelul normal al iluminarii date de bolta cereasca este:

a) 4000 lx

b) 10.000 lx

c) 4000 lumeni

88. Pericolul principal al unei punti termice este:

a) riscul de condens superficial

b) temperature radiant redusa

c) suprasolicitare a instalatiei de inalzire

89. Elementul de calcul cel mai important pentru regimul termic nestationar este:

a) rezistenta la transfer termic

b) stabilitatea termica

c) indicate intentiei termice? Nu inteleg

90. un perete omogen d.p.d.v al rezistentei termice poate fi realizat din

a) bca 45 cm

b) caramida eficienta 37.5 cm grosime

c) porotherm 35 cm

91. pentru a imbunatati substantial comportarea termica a unei ferestre

a) se utilizeaza geam dublu termoizolant cu tratament low-e

b) se utilizeaza geam dublu termoizolant umplut cu agon

c) se utilizeaza tamplarie dublata din lemn cu garnituri de etansare

92. Pentru o cladire de locuit obisnuita este necesar calculul la stabilitate termica?

a) in general da

b) nu

c) doar in anumite situatii deosebite

93. Umiditatea relativa este

a) cantitatea de vapori de apa din aer la un moment dat

b) raportul intre uniditatea efectiva si cea de saturatie

c) …. Intre uniditatea de saturatie si temperature

94. Este permisa aparitia puntii termica strapunse?

a) nu

b) da

c) doar in anumite situatii

95. Teritoriul Romniei este impartit pe perioada de iarna in

a) 2 zone dinamice de calcul

b) 3 zone dinamice de calcul

c) 4 zone dinamice de calcul (de fapt sunt 5)

96. confortului termic se poate face prin

a) votul mediu previzibil

b) sondaje de opinie

c) analiza matematica logaritmica

97. Este permisa producerea condensului in interiorul elementelor de constructive?

a) da, daca se face o ventilare a straturilor alcatuirii

b) nu, in nici o situatie

c) da, daca nu se produce acumularea de la un strat la altul ?

98. Coeficientul global de izolare termica G

a) ia in calcul pierderile totale de caldura ale constructiei

b) exprima izolarea termica de ansamblu a constructiei

c) cuantifica totalul treansferului termic de vapori pe suprafata constructiei

99. O punte termica reprezinta:

a) o zona cu transfer termic marit

b) o zona cu transfer termic redus

c) o zona fara transfer termic

100. In diagram solara central, proiectiile pe bolta cereasca se reprezinta

a) avand ca punct de baza nadirul

b) prin reprezentare ortogonala

c) pe un plan cilindric
101. In emisfera sudica

a) soarele rasare din directia vest

b) pozitia soarelui la pranz indica nordul

c) pozitia soarelui este similara emisferei nordice

102. Iluminatul natural al spatiilor interioare

a) influenteaza redarea culorilor

b) influenteaza regimul termic

c) influenteaza miscarea curentilor de aer

103.sistemele de protectie si control solar sunt necesare in caz de

a) exces de lumina naturala

b) obturare a vizibilitatii

c) exces de radiatie solara

104. Pentru o fatada orientata spre sud sunt mai eficiente

a) parasolare oriz

b) parasolare vert

c) parasolare inclinate

105. Inaltimea soarelui este

a) unghiul facut de razele soarelui fata de planul orizontului

b) unghiul facut de directia pamant soare cu directia axei polilor

c) unghiul facut de razele soarelui fata de vertical locului

106. Perceptia senzatiei luminoase urmeaza in raport cu cresterea stimulului o crestere

a. liniara

b. exponentiala

c. logaritmica

107. rezonatorii absorb cel mai bine sunetele de frecvente

a. joase

b. medii

c. inalte

108. in protectia acustica reverberatia

a. este utila

b. trebuie micsorata

c. este indiferenta

108. o membrana vibranta din placaj pe sipci de lemn

a. este o alcatuire ce pune in valoare masa fonoabsorbanta

b. este o alcatuire fonoabsorbanta proponderent pentru frecventele joase

c. este o alcatuire fonoabsorbanta preponderant pentru frecventele medii

109. combinarea unui sunet de 80 db cu unul de 65 de db produce un sunet de

a. aprox 80db

b 145db

c. 83db

110. o pardoseala dura asezata pe o dala flotanta

a. realizeaza o imbunatatire a nivelului de zgomot de impact

b. nu are nici un efect din punct de vedere al izolarii

c. este utila doar pentru izolare la zgomot aerian

111. reducerea nivelului de zgomot de impact prin desolidarizare presupune

a. utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta

b. utilizarea unei pardoseli moi

c. utilizarea unui tavan suspendat etans

112. indicii de izolare determinati in laborator fata de cei determinati in situ

a. sunt intotdeauna mai mici

b. sunt mai mari

c. sunt egali

113. diagrama solara este

a. reprezentarea traseului soarelui pe bolta cereasca

b. reprezentarea boltii ceresti vazuta dintr-un punct dat

c. o proiectie a pozitiilor determinate ale soarelui pe durata unui an

114. confortul termic reprezinta

a. realizarea inconstienta a termoreglarii

b. realizarea constienta a termoreglarii

c. echilibrarea schimburilor termice cu mediul inconjurator

115. determinarea migratiei vaporilor prin elementele de constructive se face pe baza

a. coef de conductivitate

b. rezistentei la permeabilitate a vaporilor

c. factorului de evaporare specific

116. estimarea transferului termic prin conductie al unui elem de constructie se face in mod
curent

a. prin rezistenta la transfer termic

b. prin densitatea sarcinii termice

c. prin coef de permeabilitate la vapori

117. relatia intre umiditatea de saturatie si termperatura este

a. liniara

b. exponentiala

c. logaritmica

118. candela este unit de masura a

a. intensitatii luminoase

b. fluxului luminous

c. iluminarii

119. domeniul radiatiei electromagnetice din spectrul vizibil (radiatia luminoasa) este
cuprins intre

a. 380-760nm

b. 150-480 nm

c. 0,6-1,5 nm

120. masca de umbra reprezinta

a. portiunile umbrite ale constructiei vazute dintr-un punct

b. portiunile libere si obturate ale boltii ceresti vazute dintr-un punct

c. traseul soarelui pe bolta cereasca in raport cu un anumit punct al constructiei

121. indicele PPD se refera la

a. estimarea zgomotului de impact

b. estimarea nivelului de iluminare

c. estimarea confortului termic

122. un perete omogen corect dpdv al rezistentei termice poate fi realizat din

a. beton armat 15cm + bca 30 cm grosime

b. caramida plina 45cm grosime

c. blocuri ceramic tip porotherm 45cm

123. valoarea numarului de schimburi de aer pe ora

a. poate fi redusa sub 0.5 dar cu masuri nerezonabil de scumpe

b. este economic sa fie redus aproape de 0 pentru a creste eficienta energetica

c. se limiteaza la 0.5 din motive igienice

124. temperatura fetei interioare a unui element de constructie pe timp de vara poate fi

a. mai mica decat cea a aerului interior

b. egala cu cea a aerului interior

c. mai mare decat cea a aerului

125. pentru a limita temperaturile scazute la interior, amplasarea tamplariei intr-un perete
omogen este mai bine sa fie
a. exact la jumatatea grosimii peretelui

b. cat mai aproape de fata interioara a peretelui

c. la fata exterioara a peretelui

126. reprezinta conditiile de confort termic

a. temperatura superficiala a peretilor

b. rezistenta la transfer termic a inchiderilor

c. factorului de aerului exterior

127. punctul de roua reprezinta

a. momentul cand se produce prima picatura de condens

b. temp la care uniditatea actuala devine de saturatie

c. presiunea partial a vaporilor la saturatie

128. regimul termic stationar este

a. o ipoteza de calcul termotehnic

b. o perioada din an cu o temp onstanta

c. lipsa temporara a transferului termic

129. la calculele higrotermice preliminare, efectul punctilor termice

a. nu e necesar sa fie luat in considerare

b. se ia in calculul prin reducerea globala a rezistentelor termice

c. se ia in calcului prin formule si determinari complexe

130. radiatia termala este

a. emisa de orice corp cu temp de 0 K

b. o radiatie electromagnetica

c. o masura a nivelului de insorire

131. viteza sunetului in aer

a. creste cu cresterea temp

b. scade cu cresterea temp

c. nu depinde de temp

132. pentru iluminarea naturala, radiatia solara directa

a. se ia in considerare in toate situatiile

b. nu se ia in considerare

c. se ia in considerare numai in conditii de cer partial acoperit

133. luminanța se refera la

a. stralucirea unei suprafete

b. capacitatea capacitatea de absorbtie luminii de catre o suprafata

c. indicele de reflective a luminii

134. la echinoctii, pozitia soarelui pe bolta atinge zenitul

a. la ecuator

b. la tropice

c. la latitudini mai mari de 66.5 grade

135. raportul lungimilor de unda minime si maxime a radiatiei luminoase este aprox de:

a. 1:2 b. 1:4 c. 1:10