Sunteți pe pagina 1din 29

TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:
1141 incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu brasov
Secui colonizeaza harghia si covasna
1!44 apogeul invaziei aare" #u se $ai pasreaza arhiecura de zid anerior acesei dae
1!44 1%1&: arhiecura $edievala in ransilvania" Ulerior renasere si baroc "
Sasii de religie caolica inre 1141 1%1& 'debuul re(or$ei)" *upa 1%1& devin luherani
FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
+" perimetrale oraselor ' civias ) care erau singurele care aveau drepul sa
cladeasca (ori(icaii peri$erale 'sibiul)
," puncte fortificate in zona rurala:
- cetatea taraneasca: consrucie (ori(icaa a(laa in a(ara asezarii. de obicei inr-
o zona cu relie( $ai inal" #u a (unciona din cauza di(iculaii de a evacua inreaga
asezare in caz de aac inr-o incina a(laa la disana de sa" 'Calnicul)
- biserica fortificata: e un ansamblu : cenrul ' punc ) de greuae al asezarii .
a(la in $i/locul aceseia" Usor de (olosi in caz de aac. devine (or$ula uzuala in
Transilvania ',ieranul)
- locuinta fortificata: prezina dispoziive de aparare proprii ip urn - don/on
,isericile sasilor din T" au ca $odel arh de zid romanica sau gotica din Occ"--0 bisericile
vor aborda cele 1 ipuri spaiale de baza ale arh Occ:
CATEDRALELE ROANO!CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE
*aoria drepului de a consrui (ori(icaii peri$erale in oras. bisericile nu
$ai necesia (ori(icaii proprii" Accentul in crearea lor cade pe (uncia de reprezenare as(el
punandu-se $are pre pe "ecoratie" #ici una din caedralele pasrae dupa 1!44 si (inalizae
inspre 1%22 nu sun pure din punc de vedere silisic" In orase consrucia $arilor
ansa$bluri a (os apro3 inre anii 11%2-1%22 iar duraa $are a sanierului a genra i$binari
silisice inre romanic# gotic si uneori chiar renastere$
Tipuri spatiale de biserici orasenesti:
1" SALA: o sg incapere cu deschidere $are si lai$e $ica. (or$ula
pre(eraa de $ediul rural unde $i/loacele de (inanare a bisericii
erau reduse. $odese" +ve$ deci. o singura nava incheiaa cu o
zona de cor si alar raa coninuu'nu e3isa despariri ca la
orodocsi)" 4ai pueau (i prezene sacrisia'haine si obiece de cul)
pe laura de # 'pr caolici)" = diaconicon=pr orodocsi" 5oare rar
inalnie si la oras unde se (ac de$ersuri inspre ipuri spaiale $ai
co$ple3e"
!" %A&ILICAL: 'di(ereniere in inali$e in (c de i$porana) 1
nave: 6cenrala-suprainalaa 6colaeralele- $ai /oase" 7arunde in
Transilvania prin iner$ediul calugarilor cisercieni. ra$ura
disidena a benedicinilor care ur$areau inoarcerea la respecarea
regulilor S(" ,enedic. principii de co$porare con(or$ dog$ei.
inoarcerea la auseriaea originala" Re(uza decoraia e3cesiva
accepand nu$ai capielurile vegeale" Se raspandese rapid in zona
de S. #E a Transilvaniei" 7ri$ele bazilici apar in /urul anului 11%2"
Exemple de bazilici orasenesti:
+lba Iulia Sf$ i'ail" Sanierul incepe in 1!48 cu 1 nave

cea cenrala suprainalaa si colaeralele $ai /oase" 1122 biserica era inchisa
peri$eral cu zona alarului" *in dorina de a re(leca in consrucia
bisericii noul gus al vre$ii se decide de$olarea alarului si corului si
inlocuirea lor cu nisee consrucii speci(ic gotice" +s(el obine$
alaurarea a doua (aze i$porane in aceasa biserica" *e la ransep
inspre 9 ave$ o consrucie romanica si de la ransep inspre E se a(la
una gotica. as(el obinandu-se o i$puriae silisica speci(ica
bisericilor ransilvanene" Acoperire in sise$ lega. o ravee paraa
principala ce corespunde la doua ravei secundare ale colaeralelor"
Sibiu %iserica Sf$ aria( E)ang'elica:
consrucia incepe pe o
(or$ula bazilicala cu 1 nave. colaeralele (iind (oare inguse. iar
nava cenrala e3re$ de laa *oltita pe ogi)e si$ple . urn de ves de
$ari di$ensiuni si narte+ la ves " Incepua la s(arsiul romanicului
prezina ehnici de consrucie ro$anice dar inerioare goice" +s(el
se dorese upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre
uni(icarea spaiilor si cladirile ip hala. unde colaeralele au aceeasi
inali$e cu nava principala" S-a consrui o ribuna pese colaerala
sudica'neer$inaa) si s-a inala un spaiu boli la aceeasi coa cu
nava principala si s-a acoperi in (ronoane" In proiec colaerala
nordica ur$a sa (ie rans(or$aa la (el dar s-a renuna la proiec"
+s(el ave$ o suprapunere de eape biserica (iind ,umatate
*azilica# ,umatate 'ala in ur$a adaparilor de pe parcursul
sanierului"
Sebes ,iserica evanghelica: consrucia goica ce
inlocuiese alarul si corul goic se a$pli(ica inroducand o srucura
ip hala di(eri de nava principala in sise$ bazilical producand un
e(ec spaial oal di(eri. nee3isand o separaie inre nave sau o
ierarhizarea a spaiilor" Corul goic se conrage pe lungi$e creand in
plus un e(ec dina$ic de adanci$e"/u$aaea vesica a caedralei
ese ro$aniaca bazilicala si cea esica ese goica ip hala
1" -ALA: rei nave deli$iae prin siruri de salpi si cu bolirile la
acelasi nivel" Tendina a goicului european de a uni(ica spaiul" Tip
speci(ic spaiului ger$an si Europei Cenrala"
4" -ALA: plan idenic cu cel bazilical dar nu cu di(erenieri inre
inali$ile navei" +ici nu se $ai (ace disincie inre i$porana
spaiile. oae sun acoperie la aceeasi coa ur$arindu-se endina
de uni(icare a spaiului. caracerisic goicului cenral european" E3"
,ieran
Exemple de biserici tip hala:
Clu/ S(" 4ihail: hala goica *oltita in sis de plasa speci(ic
goicului arziu si cu sistem structural aparinand goicului
i$puriu" +no$alii $uliple la $odaliaea de racordare a pereilor
oblici ai alarului si corului" 7roieca cu ! urnuri. a/unge sa aiba
nu$ai unul"
,rasov ,iserica #eagra ' 11:% - a "oua ,um$ sec$ ./):
halle cirche cu sise$ de *oltire *aroc. re(acu ulerior. care nu se
ia in considerare la incadrarea silisica" *ecoraie inerioara $ai
bogaa deca la ale biserici gotice dar nu se (ace pasul inspre
de$aerializarea pereelui e3erior sau la desprinderea conra(orilor
de corpul bisericii penru a crea un arc buan si nu se duce la
e3re$ relansarea pe vericala" #u se a/unge la deplinaea
$ani(esarii silisice prezene in occiden si se si$ coninuu
re$iniscene ale arhiecurii romanice"
%ISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:
,iserica (ori(icaa ese un ansam*lu comple+ si nu nu$ai corpul propriu zis la bisericii" Co$pusa
din (erula 'coresponden orodo3 al pronaosului). nava 'naos) alar. ransep' corespunzaor
absidelor laerale). cor. sacrisie" *"p"d"v" "ecorati) sun un a$alga$ de siluri. ele (iind incepue in
general in $aniera romanica si er$inae gotic" E3" 4eghinda. biserica ro$anica la e3erior. goica
in inerior si cu un poral renascenis pe laura de nord)" Indeplinesc $uliple (uncii:
a" functia religioasa: ese indeplinia de biserica propriu-zisa a(laa in cenrul ansa$blului"
+u ca $odel arhiecura de zid ro$anica; goica din Occiden" E3isa rei ipuri spaiala
(olosie in consrucia acesora:
1" SALA: o singura incapere. o nava incheiaa cu o zona de cor si de alar raaa
coninuu" E3" ,uzd 1%18
!" %A&ILICA: di(erenierea spaiului inerior si ierarhizarea lui in (uncie de
i$porana navei prin inali$ea superioara a celei cenrale si coborarea
colaeralelor" 7rin coa $ai /oasa a acoperisului acesora din ur$a se asigura
sabiliaea srucurii navei $ai inale si lu$inarea spaiului inerior" Cu sau (ara
urn 'unul sau doua) pe (aada vesica"
E3: Cisnadioara 1!!1 prezina un cor para speci(ic romanic. li$ba/ decoraiv
(oare sobru si aenie concenraa asupra poralurilor si ancadra$enelor la
(eresre" Un singur urn 'iniial erau prevazue doua. vizibil in plan) si un dru$ de
sra/a inclus in zid si descoperi
1" -ALA: plan idenic cu cel bazilical dar cu di(erenieri inre inali$ile navei" +ici
nu se $ai (ace disincie inre i$porana spaiile. oae sun acoperie la aceeasi
coa ur$arindu-se endina de uni(icare a spaiului. caracerisic goicului cenral
european" E3" ,ieran '14<2-1%!!)
b" functia comemorati)a: ele$enele inerioare de d=cor aduc a$ine de eveni$ene
se$ni(icaive penru co$uniae. de $o$ene i$porane" E3" 7anouri cu nu$ele
$e$brilor co$uniaii care au (os deporai. care au deceda in razboaie. care au (os in
pelerina/ in Ierusale$ si au adus covoare din orasul s(an care i$podobesc biserica"
c" functia "e reprezentare: co$uniaea isi invesese oae $i/loacele $aeriale in
consrucia ansa$blului bisericesc si a (ori(icaiilor (iind o $arca a sauului asezarii. a
condiiei econo$ice a $e$brilor co$uniaii"
d" functia "efensi)a: prezena in doua iposaze. pri$a a consruciilor de aparare
peri$erale 'ziduri. urnuri ec"). iar cea de-a doua ese (ori(icare cladirii bisericii"
Sise$ul de aparare perimetral 'sise$ul $a/or ce incon/oara biserica): ese
co$pus din dru$ de sra/a cu crenel'plinul) si $erloane'golul de ragere) si
guri de aruncare penru a proe/a zona de baza a zidului. urnuri. dispoziiv de
inrare cu hersa 'grila/ ce gliseaza pese inrare) si barbacana" *ru$ul de
sra/a poae (i aia in grosi$ea zidului. consrui pe arcade. din le$n in
consola pe zid. inclus inr-un sise$ de bo3e ce acopera zidurile de incina
unde se depozieaza ali$ene si sun a$ena/ae spaii de adapos in caz de
aac 'pre/$er)" Turnurile sun deasae de zid penru a per$ie supravegherea
la 182 de grade a zidului" E3" *ealu 5ru$os urnuri cu (or$a (oare
neregulaa penru a per$ie (ocul incrucisa cu ar$e de $ici di$ensiuni"
,arbacana ese o zona de (ilru deasaa la inrare ce are ca scop prinderea
ina$icului inr-o zona sransa cu posibiliai $ini$e de $anevra. proe/and
deci accesul in ansa$blu" +cese sise$e erau proiecae penru a rezisa
aacurilor cu arilerie usoara" 7e i$p de pace acese sise$e pri$eau ale
roluri. inregul co$ple3 (iind i$plica in viaa orasului"
Ele$enele de (ori(icaie a bisericii 'sise$ul $inor ce apara biserica
propriu-zisa): e3re$ de elaborae (aa de bisericile orasenesi. $a/oriaea
ele$enelor e3erioare avand ca scop principal proe/area si apararea incinei"
7rezina turn penru supravegerea la 182 de grade a zonei din /urul bisericii.
"rum "e stra,a si guri de aruncare si ragere (ie inglobae in pod. (ie
deasae" Ineriorul bisericii ese desina culului in sens (uncional si eseic"
9OICE !
RENASTEREA IN TRANSILVANIA
Renasterea ransilvaneana debueaza la incepuul sec 0VI cu un decala/ de 122 de ani (aa de
Ialia. cenrul dezvolarii silului" *epararea de acesa si proble$ele Ungariei cu urcii dupa 1%!8
rup conacul Transilvaniei cu zona in care (or$ele renascenise sun creae" +s(el ele$enele
caracerisice ale curenului sun recepae (ilra prin iner$ediul spaiului cenral european. a zonei
de nord. a Ungariei si a arilor ger$anice" +cese caracerisi se gre(eaza pe cu oul ale coordonae
deca cele de origine si se suprapun pese o radiie $edievala (oare puernica" Curenul aduce cu
sine un echilibru inre puerea laica si cea religioasa. care se $ani(esa in apariia de progra$e de
arhiecura speci(ice"
1RO2RAELE DE AR-ITECT3RA RENASCENTISTE:
locuinta patriciatului 4ur*an5: pariciaul = ese paura sociala insaria si
(ara iluri nobiliare"'i$bogaii prin co$er) +cesia a/ung sa concureze cu
paura nobiliara si doresc sa isi e3pri$e saului (olosind locuina pe pos de
principal $i/loc de reprezenare" Casele sun constructii me"ie)ale 6 ca
sche$a generala pese care se suprapun elemente renascentiste ce (ac
ri$iere la Ialia sau la anici" 7racic. apar (or$e decoraive renascenise
gre(ae pe un (ond in esena $edieval" Se $ai uilizeaza si e3inderea ea/ului
nobiliar pese spaiul public si spri/inirea lui pe coloane creand un poric care
adaposese in perioadele de arg co$ercianii"
E3" Casa >aller Sibiu: ese condiionaa de esuul $edieval in care s-a
dezv. inspre o (or$a co$paca si o ocupare inensiva a parcelei" 7asreaza o
ra$asia a unei (ose locuine urn'don/on)" Ele$enele renascentiste sun
reprezenae pe (aada principala de ancadra$enele (eresrelor si cele ale
cornisei si prin ele$ene de con(or al locuirii la inerior"
Turnul *isericii7 sim*ol al puterii clerului
Turnul satului7 sim*ol al puterii comnunitatii( laice
Renasterea 7 suprapune forme "ecorati)e peste un fon" care ramane in esenta me"ie)al

locuinta no*ilului 8 castelul si curia 4rural# e+traur*an5: caselul
indeplinese doua (unciuni per$anene si$ulan: cea de locuire si de aparare"
Se di(ereniaza as(el de pala. care indeplinese doar (uncia de locuire. si de
ceae. locuia e$porara si consruia penru aparare" Caselul in Transilvania
sec ?9I ese de doua (eluri: castelul-cetate.'cas" 5agarasi) caraceriza prin
rezolvarea la scara $are a fortificatiilor. proieca penru a (ace (aa
aacurilor i$porane. si castelul-locuinta, unde (uncia de aparare ese
aro(iaa si desinaa nu$ai penru revole de $ici di$ensiuni din parea
aranilor de pe do$eniu" In aces uli$ caz. apar ousi urnuri de col 'pr
supraveghere) dar isi pierd din caracerisicile speci(ice" Con(igurarea
plani$erica castelelor-locuinta:
6 dezvolaa in /urul unei curi inerioare generand un plan drepunghiular ce
inchide curea. dupa $odel ialian 'e3" Iernu).
6 (ie avand un plan co$pac'e3" San$iclaus)"
Curia ese o locuina nobiliara e$porara gandia ca loc de ad$inisrare a
do$eniului agricol" Rolul sau de(ensiv ese (oare di$inua sau chiar absen"
1alatul! intraurban. Doar locuire
Cetatea- aparare. Locuire temporala
9999 sfatul# casele *reslelor si scolile$$$ar' locurilor "e munca 4ur*an#
orasenesti5 sun programe specifice orasenesti ce subliniaza creserea
puerii laice in ineriorul oraselor. cresere provocaa de noua $enaliae
insu(laa de renasere" Turnul s(aului devine un si$bol al acesei pueri nou
crescue. la (el (iind si s(aul ca sediu al puerii laice" Constructiile de aces
gen vor ine con de condiionarile i$puse de esuul urban. cu$ ar (i parcele
de $ici di$ensiuni. uilizarea la $a3i$ a acesora. dezvolarea in /urul unei
curti interioare penru ilu$inare si venilaie" +s(el. sc'emele italiene vor
(i $odi(icae si adapae la condiiile zonei in care au (os aplicae" @a (el de
i$porane sun si casele breslelor care aveau un cuvan greu de spus la
nivelul conducerii oraselor"
programul ar'itecturii "e aparare 4ur*an5: ese co$pus din consrucii ce
venau sa completeze si sa mo"ernizeze sise$ele de(ensive 'fortificatiile
"in per$ me"ie)ala) ale oraselor. nevoie i$pusa de 'ptr o mai *una
aparare$ A"aptarea )ec'ilor fortificatii la noile con"itii "e lupta)
'daoria) evoluia si schi$barea ehnicilor de lupa prin inroducerea arileriei
grea
'14:1: un pas inaine in ehnica de lupa" *ebuul razboaielor (ranco
ialiene)"
Se dubleaza incina:
In cazul me"ie)al: zidul cu urnuri'basioane) deasae. $enie sa il proe/eze
pe inreaga deschidere. care era "e,a e+istent# I se adauga
In renastere: un al doilea inel de (ori(icaii cu urnuri basioane. pla(or$e
de ragere. unde coa de calcare dinre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a
urnurilor penru $anevrarea usoara a unurilor si evacuarea e(iciena a
gazelor produse de acesea" +ces nou sise$ de(ensiv poara nu$ele de
schild$auer cu zAinger si puea bloca ar$aele ce srapungeau pri$ul zid
inr-o zona sra$a ce o(erea posibiliaea la puine $anevre $iliare"
1rogramul religios 4ur*an# rural5: me"ie)al B renascentist= ide$
paricia" Inervenii pe $onu$ene $edievale
-ese e3re$ de sarac in Transilvania" 5inalizarea $a/oriaii $arilor saniere
inspre anul 1%22 duce la declinul acesui progra$ de arhiecura" +doparea
re(or$ei de care sasi duce si la adaparea spaiilor de cul. acesia ne(iind
ineresai de crearea unui nou cadru prenru slu/bele religioase ce sa raspunda
sric la cerinele noii lor orienari" +s(el se rezu$a la e3cluderea picurilor.
alarelor secundare si i$bracarea consruciilor in decoraie renascenisa
pese $onu$enele ro$anico-goice e3isene. neaparand ehnici ipic
renascenise si (acandu-se nu$ai aluzii la $odele ialiene"
E3" ,iserica din ,isria (inalizaa in perioada goica. I se adauga in
renasere o (aada ialiana. $ini$ala"
Capela bisericii din +lba Iulia de pe laura sa de nord ese de (acura
renascentista dar reprezina o inervenie $ini$ala
OLDOVA
SCURT ISTORIC
11%2 cenralizarea ca sa sub ,ogdan I 'al doilea descaleca)
.:/; 8 .</;: etapa cautarilor stilistice
14%& Se(an cel 4are vine pe ronul 4oldovei
.</; 8 ./;;: etapa cristalizarii stilului
./;;!.=;;: rafinari ale stilului# influente "in T$R si N Europei4 se um*la la pictura# lumina#$$$5
Sec 0VII 4.=;;!.>;;5 8 etapa unicatelor$ Vin cu ce)a nou$
.=;; ! influente "in T$R# influente preluate 6 asimilate# infl *aroce# renascentiste tarzii
ETA1A CA3TARILOR STILISTICE
+pariia pri$elor biserici" 4o$enul de alcauire a $odelelor penru viiorul sil $oldovenesc.
aparand doua ipuri de plan si doua (or$e de acoperire a spaiilor: '? ,uma sec .<5
%iserica Sf$ Nicolae "in Ra"auti 8 .:=/
4plan "reptung'iular5 adaparea unei consrucii romanice ransilvanene la
culul orodo3" Uilizand unui $odel *azilical. 'pronaosBnaosCalar)ea
prezina o nava cenrala si doua colaerale pe pos de pronaos si naos" Ese o
*azilica falsa 4in seciune naos inala. colaerale $ai /oase) deoarece
acoperirea se (ace cu o singura invelioare. dand la e3erior i$presia unei
*iserici!sala$ 7rezena la inerior a unor galerii oar*e.'de-a lungul
colaeralelor) (olosie pe pos de ainia 'loc de depoziare a obiecelor de
valoare. accesul (acandu-se pe o scara elicoidala). creaza i$aginea generala
de ierarhizare a spaiilor prin coe de acoperire di(erie" Altarul ese
di(erenia aa la nivelul planului ca si al volu$eriei"
7unc de plecare penru ipul de plan drepunghiular"
%iserica Sf$ Treime "in Siret 8


7ri$ul e3e$plu pasra de biserica pe plan trilo*at '! abside se$icirculare in dreapa B s
naosului) triconc 'triconc cu ariculaie 'pe dir orogonala)inre naos si alar. treflat (ara
ariculaie). $odel pleca direc din radiia bizanina " Co$pusa din pronaos. naos. abside
laerale. absida alar. prosco$idia # 'o(randele (olosie la i$parasanie) pe laura nordica si
diaconiconul S 'cari de cul. i$braca$ine preoeasca) pe cea sudica" Ri$aa si ariculaa
pe supra(ee $ari cu firi"e oar*e" 7ri$a (olosire a arcului in consola . ele$en deveni
caracerisic penru arhiecura religioasa mol"o)eneasca" +ces arc ce nu se prelungese pana la
baza zidului prinr-o pila 'ca in T$R). ci sa spri/ini in consola pe piese de piara oprindu-se la
puncul de nasere a bolilor"'tipic in ) Acoperirea e in sarpana dar cu evindenierea la
inerior a unei boli pese parea cenrala a naosului"
ETA1A CRISTALI&ARII STIL3L3I
Tipurile de plan. de srucuri si de $aniere de raare a e3eriorului dau nasere anu$ior i$agini
incadrabile in silul $oldovenesc ce se bazeaza pe $odele obinue in eapa cauarilor silisice"
Stilul ese o su$a de caracerisici co$une unor opere dinr-o perioada deli$iaa de i$p"
Cristalizarea silului mol"o)enesc are loc in perioada do$niei lui Se(an cel 4are care in ur$a
pacii incheiae cu urcii incepe sa consruiasca un nu$ar (oare $are de biserici" Ur$and voina
unui singur do$nior in crearea bisericilor. i$aginile arhiecurale obinue e3pri$a coerena si
uniae plecand de la $odele anerioare"
+s(el biserica Sf. Nicolae din Radauti a genera ur$aoarele biserici:
biserica Dolhestii Mari
biserica Sf. Nicolae, Balinesti
biserica Volovat
5iecare dinre acesea prezina un caracer propriu si (or$ule noi. gre(ae pe sche$a sabilia
anerior care ese co$una uuror" Toae sun creae pe $odelul planului dreptunghiular : pronaos
naos si absida alarului separaa prin iconosas 'panoul de le$n pe care sun icoanele) de naosD
'preceda de o absida poligonala in cazul bis" de la ,alinesi)" B prosco$idie B diaconicon
Din e+terior se ciese o (or$a drepunghiulara 'desi in in e3isa naosBpronaos)
Functiunile sun dispuse in acelasi (el. au aceeasi reparizare si aceeasi e3presie in volu$"
Acoperirea se (ace in *olta semi!cilin"rica longiudinala spri/inia pe arce "u*louri care sun (ie
in consola ',alinesi). (ie prelungie pana la baza si adosae zidului '*olhesii 4ariE 9olova)
1ronaosul si naosul sun cele cuprinse in corpul paralelipipedic. alarul (iind deasa si ca
acoperire si in volu$"
Tratarea fata"elor se (ace di(erenia pe rei zone: zona de soclu. de ca$p din piara spara si de
cornisa unde apar siruri de ocnite"
Caapeeas$a= draperia ce inchide iconosasul
Biserica Sf. Treime din Siret da nasere unei caegorii de biserici prinre care:
biserica atrauti ! '$odeleaza spaiul inerior si e3eriori prin
acoperirea in bola $oldoveneasca)
biserica Voronet ! ' picura adaugaa ulerior)
biserica Milisauti ! 'apar conra(orii in drepul zidului dinre naos
si pronaos)
Ele sun dezvolae pe plan trilo*at cu pronaos plasa in e3re$a vesica de di$ensiuni
drepunghiulare sau parae. coninua cu un naos borda de doua abside laerale si (inaliza cu
absida alarului borda de cele doua ane3e'sapae in zid) 7rosco$idia si diaconiconul au
di$ensiuni variabile. puand (i uneori aro(iae considerabil" Se (ace o separare (oare srica inre
naos si pronaos prinr-un zi" care prezina un gol cenral. generand un anu$i i$p de volu$erie.
una alungia"
Acoperirea ese disconinua: o sarpana pese naos si pronaos. apoi o turla pese spaiul cenral al
naosului si ulerior acoperirea alarului in (or$e variae" Se inroduce as(el un a3 de co$poziie
verical 'prin urla) care in acelasi i$p dezechilibreaza volu$ul prin plasarea asi$erica a urleiF==
pr oae cazurile in mol"o)a
Turla '$ereu acoperia cu cupola: nu e3isa denu$irea G urla cu cupola5 asezaa pe un a$bur. ese
plasaa pese un ea/ de arce piezise ce descarca pese arcele in consola incasrae in zid si dublae
sau nu de conra(ori" F== pr oae cazurile in mol"o)a
Fata"ele sun i$parie in 1 zone: soclul. cea de ca$p raa cu piara spara. si cea de cornisa
decoraa cu ocnie" Turla ese si ea decoraa cu (iride" F== pr oae cazurile in mol"o)a
+cese rasauri care au deveni caracerisici ale silului $oldovenesc au (os incluse in Biserica
Manastirii Neamt " #$%&! Stefan cel Mare:
o planimetrie: trilo*# triconc. (unciunile dispuse in ordinea obisnuia. pridvor inchis.
pronaos. naos. alar si ane3e'diaconiconBprosco$idie). intro"ucan" gropnia 'incapere
desinaa in$or$anarii do$niorilor. necropola voievodala) inre pronaos si naos. ne(iind
separaa de aceasa din ur$a deca la nivelul bolirii prin arce si cupola" +ceasa alcauire
reprezina sineza cauarilor silisice din perioada lui Se(an cel 4are" +pare o separare
bruala inre pronaos si gropnia prin iner$ediul inui peree opac de $ari di$ensiuni
o structura: cenralizarea e(orurilor sun preluae de contraforti 'o pereche prezena
in pronaos. ale doua in naos. "oi conra(ori oblici in pridvor si unul in alar preluand golul
(eresrei ceea ce ne sugereaza ca sise$ul srucural $oldovenesc ese unul intuiti) si nu
unul calculat" +coperirea se (ace (ie in cupole .(ie in urla 'cupola ce sa pe un a$bur
cilindric) pe arce piezise"
o decoratia: raare in rei ca$puri. zona de soclu ese pronunaa si ese din piara
sle(uia. zona de camp din piara spara si cara$ida s(e(uia iar la nivelul cornisei se a(la
doua randuri de ocnie $arginie in parea de sus cu cera$ice s$aluie" Honele plae si
cele curbe sun raae separa. iar alcauirea e3erioara a incaperilor ese e3pri$aa la e3erior
prin conra(ori ' la bisericile unde acesia nu sun prezeni. separarea se (ace prin iner$ediul
bosa/elor)" +pare o incercare de gradare a lu$inii. (iind cel $ai prezena in pridvorul
puernic per(ora. descrescand repa pe $asura ce ne apropie$ de naos"
In ur$a sineizarii caracteristicilor mol"o)enesti in consrucia bisericii $anasirii
#ea$ se po rage concluzii re(erioare la rasaurile generale ale lacasurilor de cul din aceasa
perioada" Ele prezina o elansare pe vericala. o alungire e3cesiva longiudinala. un accen
verical a$plasa asi$eric si o "ecoratie cu endina de conurare a (iecarei zone in pare" 7e langa
aceasa sche$a clasica. apar variaii pe e$a. caracerisici proprii (iecarui $onu$en in pare. cu$
ar (i de e3e$plu ancadra$ene gotice la (eresre" Decoratia ese pur arhiecurala. creaa prin
rerageri de planuri si $aeriale de culori di(erie" Unde nu e3isa conra(ori. colurile sun raae
prin bosa/e"'raare plasica)
VARIATII 1E TEA 4lui Stefan cel are5 8 TRATAREA 1RIDVOR3L3I
Limita sec .=!.>
Se incearca raarea di(erira si paricularizaa a zonei de e3re$iae vesica" @ipsa $odelelor clare
penru zona pridvorului deschide posibiliai $uliple de rezolvare a acesui spaiu" Caeva e3e$ple
ale acesei varieai co$poziioanale:
o biserica 'rbore " #()$: pridvorul ese de (ap o nisa rezulaa din prelucrarea pereilor
laerali ai pronaosului. nisa in arc in plin cinru agaand la parea superioara a acesiua
clopoul bisericii"
o Biserica arhauti " #(**: pe $odelul nisei de la +rbore se inroduce un plan orizonal
iner$ediar. separand zona de acces de zona clopoului si a$pli(icandu-se nisa clopoului se
obine privorul deschis" 'Traa din e3erior di(eri)
o Biserica +umor " #(,): dispare cloponia din biserica. aceasa (iind $onaa in urnul de
poara al $anasirii din care (ace pare" Iolurile pridvorului se largesc (oare $ul. dar
prezena unei pile in a3ul cenral al (aadei (ace ca accesul in biserica sa se (aca prin laerala"
o Biserica Moldovita " #(,*: se eli$ina pila din a3ul cenral si se inlocuiese cu un gol" +s(el
apar rei goluri pe (aada vesica. devenind un spaiu puernic per(ora" 4archeaza cele rei
punce de acces in pridvor cu un sise$ de goluri seg$enae: golul usii avand la parea
superioara o a$pla (ereasra dezvolaa pe vericala"
Pridvoare deschise: fara ancadramente si fara ferestre #(,*-#(,)-#(**
o Biserica robota " #(,): singurul e3e$plu de pridvor pur gotic din 4oldova"srucura sa
ese una scheleica inlaurandu-se orice pare inuila de peree prin $ini$alizarea $asei de
zidarie
o
SISTEE DE %OLTIRE IN AR-ITECT3RA RELI2IOASA OLDOVENEASCA
E3isa rei ipuri de boliri. oae plecand de la arcul in consola" +u ca scop accentuarea inaltimii#
)erticalitatii in biserica. a(ecand aa i$aginea inerioara ca si cea e3erioara si au (os elaborae si
consacrae in perioada crisalizarii silurilor" Ele sun: 'pese naos drep")
bolta pe arce pie.ise " naosul se prezina in general pe un plan
drepunghiular" 7enru a$plasarea unei cupole. sau a unei urle
ese nesear de un plan patrat" +s(el se inroduc pe direcie
trans)ersala doua arce in consola (oare lae. iar pe direcie
longitu"inala doua (oare inguse care sau pe aceleasi console.
realizandu-se as(el aa suporul penru cupola ca si (or$a paraa
necesara inscrierii aceseia" *eoarece deschiderea ese de
di$ensiuni (oare $ari se $ai inroduce un al doilea nivel de arce.
roi la 4% de grade. care $icsoreaza deschiderea acoperirii.
per$iand o elansare $ai buna a vericaliaii" +cese arce sun
lae in zona de cheie si se inguseaza repa inspre zona de
descarcare" *easupra acesora se plaseaza (ie a$burul urlei. (ie
direc cupola"
bolta pe arce incrucisate in esena (oare ase$anaoare cu bola
pe arce piezise cu e3cepia inercalarii 'inersecarii) unei ale
perechi de arce piezise pe direcie nor$ala" +s(el se obine o
inersecie in : coluri"
bolta pe arce eta/ate - caracerisica de baza a acesui ip de bola
se a(la la pri$ul nivel de arce in consola" Ese (olosia cand
deschirerea arcelor ranversale ese (oare $are. iar rezulana
(orelor de descarcare generae de arcele piezise si urla ese (oare
$are" +s(el se uilizeaza o reragere in repe a arcelor
ransversale. asigurand as(el o $ai buna sabiliae"
SECOL3L 0VI 8 ETA1A RAFINARILOR STIL3L3I
1etru Rares9
In eapa ra(inarilor se aduc $odi(icari la zona pri")orului# a gropnitei# a luminii si a picturii$
7rezena gropnitei in $anasiri se generalizeaza. do$niorii dorind sa (ie ingropai in biserica (iind
in general su$onaa de ainia" 'ca$era ezaurului) 'doar #ea$ are gropnia)
In i$pul do$niei lui 1etru Rares 4prima per a sec .=5 apare picura e3erioara. caracerisica
speci(ica e3clusiv do$niei acesuia" Schi$barea de ideologie (aa de eapa anerioara in care
decoraia era pur arhiecurala. e3eriorul bisericii ese pica in (uncie de i$porana (iecarui spaiu
in pare. codi(ica si cu clare conoaii poliice 'asediul Consaninopolului de care persani a (os
reprezena con(or$ vre$urilor inlocuind asupriorii persani cu urcii. a$eninarea 4oldovei la
acea vre$e)"
In acelasi i$p se incearca gra"area luminii din zona de $a3i$a inensiae a pridvorului. inspre
cea $ai opaca incapere. cea a naosului"
Trec"erea .=!.>
*e ase$enea. prezena do$niorilor ce provin din Tara Ro$aneasca '7eru Schiopu) $archeaza
aducerea in(luenelor $unenesi. concreizae prin biserica $anasirii Ialaa"
INFL3ENTE 3NTENESTI 4Tara rom5 IN AR-ITECT3RA RELI2IOASA OLDOVENEASCA
1etru sc'iopu
,iserica $anasirii Ialaa suprapune in(luenele $unenesi. venie probabil prin iner$ediul
$eserilor adusi de 7eru Schiopu. pese radiia si silul ipic $oldovenesc" +s(el. aceasa
consrucie prezina ele$ene aparinand a$belor culuri. ce s-au dezvola si$ilar dar ousi di(eri"
Reprezina un $o$en de coiura (acand recerea inspre secolul ?9II in care obiecele de
arhiecura realizae sun unicae. prezenand paricularizari proprii suprapuse pese un ipic
crisaliza in secolul anerior"
Elemente moldovenesti la biserica manastirii !alata:
Caracteristici moldovenesti pastrate:
o (or$a planului ese rilobaa
o pasrarea (unciunilor si ordinii lor in alcauirea consruciei. (or$ula elaboraa in i$pul lui
Se(an cel 4are si ra(inaa in i$pul do$niei lui 7eru Rares 'pri")or# pronaos# gropnita
sur$onaa de tainita# naos# alar borda "e proscomi"ie si "iaconicon)
o (or$ulele srucurale: pasrae si ele: turla ce spri/ina pe o serie de arce incrucisae. aparene
si la e3erior. ce sublinaza. accenueaza elansarea. inali$ea si vericaliaea bisericii. prin
srucura. $icsorarea e(orurilor"
o ,aza selaa a urlei
o prezena tainitei pese gropnia si accesul inspre aceasa (acu prinr-o scara elicoidala
sapaa in zid
o Siluea: ,iserica ingusa. lunga B inala
o siluea speci(ica ese pasraa subliniind elansarea pe vericala. alungirea pe orizonala si
ingusi$ea laerala
Elemente muntenesti la biserica manastirii !alata:
o ilu$inarea spaiului inerior ese o$ogena. nu ese gradaa ca in i$pul lui 7eru Rares
o apare o separare (er$a inre gropnita si naos prin inroducerea unor pile cu arc in plin
cinru
o apariia celei de-a doua urle si$erice pese pronaos de o pare si de ala a gropniei.
echilibrand co$poziia si anuland asi$eria ipic mol"o)eneasca
o o$ogenizarea $odaliaii de raare a fata"elor de /ur-i$pre/ur cu arcauri indi(eren de
planeiaea sau curbura supra(eelor 'nu $ai e3isa di(erenierea inre zone plane si curbe)
o apariia braului $edian ce separa (aada in doua regisre: unul in(erios si unul superior
o prezena para$enului bizanin: uilizarea asizelor orizonale de cara$ida co$binae cu cele
de piara"
- I$binare a ! radiii apropiae dar di(erie"
3NICATELE SECOL3L3I AL 0VII!LEA
In secolul ?9II. bisericile incep sa prezine un puernic caracer propriu. avand nu$eroase
pariculariai si (iind e3re$ de di(erie unele de alele" +cese pariculariai sun gre(ae o pe
scheleul radiional obinu prin cauari. crisalizari si ra(inari ina$plae in secolele anerioare" Ele
de$onsreaza per$eabiliaea 4oldovei la in(luene variae si lipsa de reicena in uilizarea de
ele$ene noi. in general de i$por" Sun unicae ce pornesc de la radiie. in(luenele e3erioare
a/ungand (ilra in alcauirea lor" E3e$ple de biserici unica din 4oldova:
biserica manastirii Dragomirna " #0)%: planul bisericii pleaca de
la (or$ule srucurale $oldovenesi avand o *olta cu arce
incrucisae si piezise care sun de (ap nervuri" Fata"a ese
i$paria in doua si prezina o suprapunere la cornisa lo$barda.
ase$anaoare ocnielor neinchise" Nu mai e+ista arcaturi "e ,ur
impre,ur
biserica , 1erarhi , 1asi " #0,%: preia ele$ene de sineza de la
Ialaa" E3eriorul ese i$braca inr-un d=cor $arun de inspiraie
orienala ceea ce schi$ba oal percepia asupra volu$ului"
7rezina de ase$enea doua urle. una deasupra naosului si ala
pese pronaos care sun de aceleasi di$ensiuni si de acoperiri
si$ilare"
biserica 2olia, 1asi " #0(): pune in aplicare (or$ula clasica
pridvor. pronaos. gropnia. naos. alar pe plan trilo*at cu abside
sapae in grosi$ea zidului si "ecorata in sil renascentist"
7ronaosul si naosul sun idenice ca di$ensiuni si procedee de
bolire" 7rezina doua urle reze$ae pe rei regisre de ro$pe de
ipul JcocosnicelorK" Ansam*lul are ena renascenisa si baroca
cu coloane anga/ae clasice la ancadra$enele (eresrelor" Un (el
de ranspunere a ordinului colosal"
TARA ROANEASCA 4muntenesc5
!mo"ele su" "unarene# *izantine# sar*esti
1112 ,asarab I ine$eiaza saul valah Tara Ro$aneasca
.::; 8 .<;;: etapa cautarilor
.<;;!.//;: etapa cristalizarii stilului muntenesc 4o supa "e stiluri5
.//;!.>;;: etapa rafinarilor
*upa 1&22 do$niile (anarioe
Coerena dezvolarii arhiecurii in T"R" ese $ul $ai redusa deca cea din 4oldova" In pare aces
lucru se daoreaza unui nu$ar $ul $ai $are de do$niori ce au veni pe ronul arii. (iecare
incercand sa i$puna un sil propriu ducand as(el la o incadrare $ai greoaie a $onu$enelor de
arhiecura religioasa. deca in cazul 4oldovei"
Tipurile de plan si *oltirile sun ase$anaoare cu cele $oldovenesi dar siluea generala a bisericii
ese (oare di(eria" Silueta: ,iserica se prezina ca o consrucie $ul $ai /oasa si desul de
i$prasiaa '$ai laa in di$ensiuni)" %oltire: #u se (olosese bola $oldoveneasca. iar arcul in
consola ese inrodus o de $oldoveni de-abia in sec ?9I si ese (olosi cu reicena ulerior. T"R"
dovedindu-se a (i $ul $ai opaca. $ai reicena la in(luenele e3erioare"
7eru 4usa
CRISTALI&ARII %asara* ircea cel %atran
ETA1A CA3TARILOR 7@
,isericile de incepu au enuna. ca si in cazul 4oldovei. $odelele ce cuprindeau ipurile de plan.
decoraia si volu$eria generala a $onu$enelor ulerioare"
+s(el se creeaza un $odel avand la baza planul trilobat triconc si un alul baza pe o planimetrie in
cruce "reaca inscrisa "
o"elul planului trilo*at triconc " biserica manastirii 3o.ia, sf. sec. 41V 5Mircea cel B 6
+ces $odel plani$eric ese ase$anaor celor prezene in zona 4oldovei dar volu$eria ese
di(eria. elevaia'"iferente) prezenand o biserica $ul $ai /oasa si o urla $ai coboraa.
neutilizan"u!se arcele piezise pentru su*linierea )erticalitatii" Naosul ese i$pari in rei
ele$ene disince. unul cenral. deasupra caruia se ridica urla si doua laerale. acoperie cu cae un
se$icilindru" Turla 4mult mai co*orata5 sa pe patru arce. doua inguse longiudinale si doua lae.
rasversale" +cese arce nu sun in consola ci descarca prin pile pana la baza pereelui. generand
nise" +s(el de nise sun (olosie in zona altarului penru a sugera prosco$idia si diaconiconul"
4odelele par a (i luae de pe valea 4oraviei din Serbia si readapae"
In : spatiul naosului e foarte curat$
#iserica Cozia ese generaoare de rei ipuri de biserici: 'dezv planului riloba)
- $odel de pe valea 4oravei 'sud de dunare)
- nu ave$ nave cap coada cu acelasi ip de bolire
'la cruce greaca inscrisa spaiile acoperie di(eri )
- naosul in cruce greceasca inscrisa: alarulBane3e --0sun adaosuri la
aceasa cruce greceasca"
- In elevaie: ! boli se$icil egae. inersecae urla"
- Colurile sun $ul $ai /oase'bolire)
o biserici care ii respecta tipul variindu!l putin
o biserica 7piscopala din 3urtea de 'rges, #(#& planul bisericii cuprinde doua pari
eseniale care se deosebesc (oare bine aa in e3erior ca si in inerior" Un naos in (or$a de
rilob cu rei abside egale cea a alarului precedaa de o ravee in (lancurile careia sun
a$ena/ae prosco$idia si diaconiconul si un pronaos dezvola de (or$a drepunghiulara
iesi (aa de naos. care inerpreeaza in (or$e usor di(erie principiile srucurale de la Cozia"
Turla (oare inala ese de seciune ocogonala aa la e3erior ca si la inerior si spri/ina pe
scheleul sau de arce prin iner$ediul a paru ro$pe de col" *e (or$a drepunghiulara cu
laura $ai lunga perpenpendiculara pe a3a $are a bisericii si depasind cu $ul in largi$e
naosul. el cuprinde 4 pari disince" Un vesibul drepunghiular in (aa inrarii" +poi un
spaiu cenral para deli$ia de 1! coloane desina credincioasilor si laeral cuprinse inre
colane si zidurile e3erioare locuri de ingropaciune care ese parea cea $ai originala. Cele
1! coloane susin o urla cu baza pira$ida coninuaa cu un runchi de con" +le doua urla
$ici incoroneaza parea de apus corespunzaoare celor doua gropnie" Fata"ele sun
i$parie ca la dealul in doua regisre. iar ele$enul separaor braul ese (or$a dinr-un
ciubuc gros de piara sub (or$a de (ranghie decoraa cu (lori" Regisrul in(erior ese decora
cu o serie de panouri drepunghiulare incadrae cu ra$e (or$ae din cae rei ciubuce
roun/ie de piara" 5icare ablou cuprinde cae o (ereasra dubla pe (eele pronaosului si
si$pla. alernand cu una oarba pe (eele absidelor" Regisrul superior ese decora cu un lan
de arcauri inguse si inale" Turlele prezina panouri decoraive cu (eresre incadrae cu ra$e
in(lorae" Turla $are are panouri er$inae in arc de cerc iar cornisa si poala invelioarei
ur$eaza curbura lor" Ienereaza un ip de biserica relua de:
- *iserica manastirii Ra"u Vo"a
- *iserica 1atriar'ala a itropoliei
- *iserica manastirii Cotroceni
o biserica manastirii Dealu, #()) 5Radu cel Mare6" Naos- altar= ide$ cozia""pile pe care
descarca urlele
pronaosul reproduce ca srucura si (or$a cu proporii $odi(icae. in scopul de a i$pri$a
$onu$enului o $ai $are zvelee. planu asiloba al Coziei. avand o (or$a inedia.
pris$aica. i$pari prin iner$ediul unui puernic arc dublou in doua co$pari$ene
inegale" Co$pari$enul $ai ingus cuprins inre zidul desparior dinre naos si pronaos si
arcul dublou ese incorona cu "oua turle mici ridicae prin iner$ediul unor $inusculi
pandanivi" Co$pai$enul $are dinspre apus ese boli cu un se$icilindru dispus in sensul
lungi$ii bisericii" Turla cenrala ese de di$ensiuni $ai $ari in co$paraie cu ale biserici
cone$porane"plasica decoraiva prin iner$ediul (aadelor sun consruie in inregi$e din
piara (aluia si pro(ilaa sun i$parie in doua regisre prin iner$ediul unui brau plasa la
/u$ inali$iii bisericii" 5iecare regisru are (aa vibraa de un lan de arcauri oarbe inguse si
inale er$inae cu arce in plin cinru" 4ai e3isa o cornisa puernica boga pro(ilaa. ur$aa
de o poala coninua rerasa ce incunueaza ca al cozia parea superioara a zidurilor"
9olu$ului si$plu si echilibra I se adauga rei urle $ai boga decorae" Cea din $i/loc.
do$inana. ese pe o baza cubica. iar celelale doua pe o pris$a unica drepunghiulara"
7rinre bisericile generae de aceasa se nu$ara:
- *iserica 2ura otrului 4matei %asara*5
- *iserica Cal"arusan
Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, 3urtea de 'rges, #,(* 5curte domneasca6

Crucea greaca prezina oae braele egale si inscrise inr-un para" @a inersecia lor se gasese urla
care descarca pe pandaivi" +ceasa $archeaza caroul cenral. iar alarul. prosco$idia si
diaconiconul sun un adaos la planul crucii" +celasi lucru se ina$pla si cu pronaosul si pridvorul"
In volu$erie. crucea ese clar e3pri$aa prin doua boli se$icilindrice. colurile paraului (iind
acoperie la o coa in(erioara"
#iserica $f. %icolae Domnesc, Curtea de &r"es, '()* ese pri$a ce uilizeaza in(luenele bizanine
penru a prelua planul in cruce greaca si decoraia e3erioara din siruri de cara$ida alernae cu
lespezi de piara. generand un $odel penru prooipurile din secolul ?9I" +cesea sun:
o Biserica manastirii Snagov, #(#* +caz aparte,- prezina un pronaos (oare dezvola. de
(or$a paraa. ese separa de naos prinr-un gol srapuns de 1 goluri are aceeasi dipoziie ca
si naosul cu paru salpi dispusi in cenru sub (or$a de para $enii sa susina o urla"
,olirea ese di(eria ousi" Cei paru se$icilindri care in naos (or$eaza braele crucii. in
pronaos sun redusi la 4 arce lae nu$ai ca capielul salpilor pe care se spri/ina" 7arile
laerale cuprinse inre arcade si perei $arginasi sun acoperie cu boli in s(er de cilindru
care se inerseceaza la coluri dupa $uchii inrande" 7ronaosul a (os concepu iniial
deschis. arcadele (iind ulerior u$plue cu zidarie" 5aadele sun decorae cu doua serii
suprapuse de arcauri"
o Mitropolia de la Targoviste, #(#8 5partea de V!neagoe B, partea de 7 :Mircea6- ese
ase$anaoare cu S(" #icolae *o$nesc din Curea de +rges. si croia dupa $odelul aceseia"
7rezina o incapere de pri$ire. un e3onare3 deschis cu perei (or$ai dinr-o serie de arcade
$arune si scunde spri/inie pe salpi si coloane robuse de cara$ida" Cenrul acesui
e3onare3 era ocupa de paru $asive coloane de zidarie pe care se spri/ineau paru boli
se$icilindrice si o urla" In naos colurile cuprinse inre bolile cilindrice acoperie cu cupola
deer$inau in spaiu crucea greaca inscrisa" 5aadele si$ple erau consruie din cara$ida si
encuie. parea $ai veche avand cornise subliniae de un sir de arce in plin cinru pe
console" +sazi dara$aa"
INFL3ENTE OLDOVENESTI IN AR-ITECT3RA TARII ROANESTI
Biserica manastirii Stelea, Targoviste 'plan $oldovenesc decora $unenesc) reprezina cioria lui
9asile @upu' ciorul bisericii 1 Ierarhi din Iasi'o copiere)) iar consrucia sa are loc ca o incununare
a rezolvarii dispuelor inre do$niorii celor doua ari" *e plan triconc. cu urle pe naos Li pronaos.
cu pridvor Mnchis. biserica prezinN (aOadele din zidarie de cNrN$idN encuiN. spri/inie pe Lape
conra(oruri $asive dupa $oda $oldoveneasca. (iind M$pNrOie Mn douN regisre "ecorati)e cu
(iride arcuie Li cu un brPu de piarN ipic $oldovenesc. care Mncinge Mnreaga bisericN"
ridvorul. drepunghiular. relaiv Mngus Li (oare Mnal. acoperi de douN bolOi cu $uchii ieLie.
susOinue de console. ese separa de resul ineriorului prinr-un peree plin. inrarea Mn pronaos
(NcPndu-se pe sub un i$punNor poral. care susOine pisania slavonN MncadraN de doi baluLri"
Qn ineriorul bisericii se poae pNrunde prin rei inrNri scunde. dinre care una principalN. pe laura
vesicN Li douN laerale" Iolurile inrNrilor. Mn arc (rPn. sun decorae cu nervuri de piarN M$pleie"
ULile au deasupra cPe o niLN. Mn cea vesicN a(lPndu-se icoana hra$ului bisericii"
ronaosul ese spaOios Li $onu$enal. de (or$N pNraN. lu$ina prin paru (eresre deschise Mn arc
(rNn" Qn pereele sudic. un acrosoliu boga sculpa Mn piarN. Mncadra de un arc ogival. ar (i adNposi
- con(or$ radiOiei - $or$Pnul aNlui do$niorului 9asile @upu" Hidul despNrOior dinre pronaos Li
naos a (os Mnlocui cu rei arcade reze$ae. prin iner$ediul unor capieli. pe sPlpi ocogonali.
ridicaOi pe posa$ene $asive"
Naosul ese MncNperea cea $ai spaOioasN" 7e laurile de nord Li de sud se deschid cele douN abside
lu$inae de cPe rei (eresre" Sise$ul se susOinere al urlei 7anocraorului ese idenic cu cel din
pronaos. prin arce piezise" +bsida alarului. circularN Mn inerior Li $arginiN Mn e3erior de Lape
lauri. lu$inae de rei (eresre Mncadrae Mn arce Mnale. ese acoperiN cu o se$icaloN" Cele douN
niLe. prosco$idiarul Li diaconiconul. (lancheazN alarul"
'ltarul ese despNrOi de resul bisericii prinr-o caapeeas$N de le$n policro$a. de o re$arcabilN
valoare arisicN"
7e parea in(erioarN. un soclu cu o pro(ilaurN puernicN. proe/a de o bagheN de piarN. accenueazN
i$presia de robuseOe" Regisrul in(erior. decora cu (iride Mnale. Mncon/urae cu cPe un ciubuc
arcui. ese srNpuns de cele cPeva goluri ale uLilor Li (eresrelor" 5eresrele. ale cNror deschideri
sun er$inae cu un arc Mn acoladN Mn parea superioarN. au ancadra$ene de piarN de (acurN
goicN" *ecoraOia regisrului superior consN Mn (iride (or$ae din arce ge$ene. dispuse $ul
deasupra brPului. sub corniLN. ce a$inesc de ogniele $oldovenesi" Cele douN urle. egale ca
MnNlOi$e. sun ridicae $ai MnPi pe baze scunde. a cNror singurN decoraOie o consiuie un Lir de
cNrN$izi dispuse Mn (or$N de zi$Oi Li care susOin un al doilea rPnd de baze. de secOiune selaN. avPnd
pe unele (eOe cPe o (iridN er$inaN Mn arc (rPn" Circulare Mn inerior. urlele au cele op (eOe
e3erioare cu (iride lungi. ge$ene"
,u$bii Li ele$enele orna$enale din cera$icN plasae Mn ineriorul ocniOelor Li (iridelor. dau
urlelor o noN de pariculariaeE ele vor servi ca $odel cioriilor viioare ridicae Mn 4unenia"
ANSA%L3RILE ANASTIRESTI
+par pri$a oara in *obrogea cand e3inderea i$periului bizanin a adus aces $odelin secolele %-8"
7erioada lor in(lorioare ese ousi de-abia in sec" ?9I" +nsa$blul $onasic raspunde $ai $ulor
(unciuni ca si in cazul bisericilor (ori(icae" +s(el ave$:
1" functiunea religioasa ese indeplinia de rei consrucii: pri$a ese biserica cenrala. apoi
un paraclic 'capela desinaa unor slu/be speciale) si biserica bolniei ane3aa spialului care
se a(la langa ci$iir"
!" functiunea "e aparare $anasirile sun gandie sa (aca (aa asediilor. iar dupa ce urcii
inerzic (ori(icaiile oraselor in secolul 18. ele devin punce de re(ugiu in caz de aac alauri
de curile do$nesi si boieresi" Echipae $ul $ai rudi$enar deca bisericile (ori(icae din
Transilvania au ziduri de di$ensiuni $ul $ai $ici si urnuri de aparare din loc in loc"
7rezina dru$ de sra/a ingloba in pod si un dispoziiv de(ensiv de acces" Se (oloseau de
inali$ile naurale si de relie(ul accidena penru a-si spori avana/ele acice penru a (ace
(aa posibilelor incursiuni" E3" 4anasirea Tis$ana. siuaa in var(ul dealului"
1" functiunea "e locuire ese alcauia din rei ipuri de consrucii:
o casa do$neasca locuina e$porara desinaa ciorului sau do$niorului
o casa sareului ; sareie ; casa cu$eneasca
o corpul de chilii" Chilia ese uniaea de locui desinaa $e$brilor $anasirii
repecive
o cuhnia'bucaaria) si capeza'sala de $ese) si spialul si ci$iirul a(al in a(ara
incinei'(unciuni ane3e)