Sunteți pe pagina 1din 69

CCOONNCCEEPPTTUULL DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA IINN PPRROOIIEECCTTAARREEAA CCOONNSSTTRRUUCCTTIIIILLOORR

A A C C O O N N S S T T R R U U

CCEERRIINNTTEELLEE UUTTIILLIIZZAATTOORRIILLOORR IISSOO 66224411//11998844 SSII SSTTAASS 1122440000//8855

SS T T A A B B I I L L I I T T STTAABBIILLIITTAATTEE SSII RREEZZIISSTTEENNTTAA ((FFIIAABBIILLIITTAATTEE SSTTRRUUCCTTUURRAALLAA;;
I S S T T E E N N T T A A ( ( F

EE T T A A N N S S E E I I T T ETTAANNSSEEIITTAATTEE;;
E E T T A A N N S S E E I I T T

AA M M B B I I A A N N T T A A AMMBBIIAANNTTAA AATTMMOOSSFFEERRIICCEE;;
A A M M B B I I A A N N T T A A

EEXXIIGGEENNTTEE AACCUUSSTTIICCEE;; E E X X I I G G E E N N T T E E

EE X X I I G G E E N N T T E E EXXIIGGEENNTTEE DDEE IIGGIIEENNAA;;

AA D D A A P P T T A A R R E E ADDAAPPTTAARREEAA LLAA UUTTIILLIIZZAARREEAA SSPPAATTIIIILLOORR;;
A A D D A A P P T T A A R R E E

DDUURRAABBIILLIITTAATTEE;; D D U U R R A A B B I I L L I I

SSIIGGUURRAANNTTAA LLAA FFOOCC;;

EEXXIIGGEENNTTEE HHIIGGOOTTEERRMMIICCEE;;

EEXXIIGGEENNTTEE VVIIZZUUAALLEE;;

EECCOONNOOMMIIEE;;

CCEERRIINNTTAA DDEE FFIIAABBIILLIITTAATTEE SSTTRRUUCCTTUURRAALLAA IIMMPPLLIICCAA::

SSIIGGUURRAANNTTAA SSTTRRUUCCTTUURRAALLAA;; AAPPTTIITTUUDDIINNEE PPEENNTTRRUU EEXXPPLLOOAATTAARREE;; DDUURRAABBIILLIITTAATTEE;;

P P E E N N T T R R U U E E X X
P P E E N N T T R R U U E E X X

SSIIGGUURRAANNTTAA SSTTRRUUCCTTUURRAALLAA SSII AAPPTTIITTUUDDIINNEEAA PPEENNTTRRUU EEXXPPLLOOAATTAARREE CCOONNDDUUCC LLAA EEXXIIGGEENNTTEELLEE DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA PPEENNTTRRUU::

--

SSTTAABBIILLIITTAATTEE;;

--

RREEZZIISSTTEENNTTAA;;

--

DDUUCCTTIILLIITTAATTEE;;

--

RRIIGGIIDDIITTAATTEE;;

SSII SSEE RREEFFEERRAA LLAA TTOOAATTEE SSUUBBSSIISSTTEEMMEELLEE CCOONNSSTTRRUUCCTTIIEEII::

--

TTEERREENNUULL DDEE FFUUNNDDAARREE;;

--

IINNFFRRAA--SSTTRRUUCCTTUURRAA;;

--

SSUUPPRRAA--SSTTRRUUCCTTUURRAA;;

--

EELLEEMMEENNTTEELLEE NNEE--SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE DDEE IINNCCHHIIDDEERREE;;

--

EELLEEMMEENNTTEELLEE NNEE--SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE DDEE CCOOMMPPAARRTTIIMMEENNTTAARREE;;

--

IINNSSTTAALLAATTIIIILLEE AAFFEERREENNTTEE CCLLAADDIIRRIIII;;

--

EECCHHIIPPAAMMEENNTTEELLEE AAFFEERREENNTTEE CCLLAADDIIRRIIII;;

NNIIVVEELLUURRII DDEE PPEERRFFOORRMMAANNTTAA

Performanta inalta, pierderi mai putine Nivelul Operational: Serviciile  utilitare de sustinere intretin functiile;
Performanta inalta, pierderi mai
putine
Nivelul Operational: Serviciile
utilitare de sustinere intretin functiile;
foarte
putine pagube. (S1+NA).
Nivelul de Ocupare Imediata:
constructia primeste“verde”(siguranta
in ocupare) la inspectia de evaluare;
orice reparatie este minora. (S1+NB).
Nivelul de Siguranta Vietii:
structura ramane stabila si are capacitati
semnificative de rezerva; daunele
nestructurale riscante sunt controlate.
(S3+NC).
Nivelul de Prevenirea Colapsului:
constructia ramane in picioare, dar este
la limita; orice alta pierdere este
acceptata. (S5+NE).
Performanta mica, pierderi mai
multe

CRITERII GENERALE DE PROIECTARE SI PROCEDEE SPECIALE DE EXECUTIE PENTRU CONSTRUCTII SITUATE ÎÎNN CCOONNDDIITTIIII DDIIFFIICCIILLEE DDEE AAMMPPLLAASSAAMMEENNTT

PPRROOIIEECCTTAARREEAA SSII EEXXEECCUUTTAARREEAA CCLLAADDIIRRIILLOORR ÎÎNN CCOONNDDIITTIIII DDIIFFIICCIILLEE DDEE AAMMPPLLAASSAAMMEENNTT PPRROOVVEENNIITTEE DDIINN MMEEDDIIUULL NNAATTUURRAALL

Cauze:

CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE DEFICITARE ALE TERENULUI DE FUNDARE compresibilitate ridicata; rezistenta slaba;

NEOMOGENITATEA CARACTERISTICILOR FIZICO- MECANICE ALE TERENULUI DE FUNDARE PE AMPLASAMENT

TOPOGRAFIA DEFAVORABILA A TERENULUI terenuri în panta, susceptibile de pierderea locala sau generala a stabilitatii;

REGIMUL HIDRAULIC SUBTERAN ape subterane la mica adâncime; ape subterane agresive fata de materialele de constructie.

Rezolvare prin:

CUNOASTEREA PROPRIETATILOR TERENULUI (caracterul neomogen si anisotrop al masivelor de pamânt si probele izolate nu reprezinta fidel comportarea stratelor sau depozitelor reale);

MODELAREA REALISTA A FENOMELELOR DE:

raspuns al terenului; interactiune sol-structura

ADOPTAREA UNOR COEFICIENTI DE SIGURANTA CORESPUNZATORI;

ANALIZA COMPORTARII ÎN TIMP A CONSTRUCTIILOR FUNDATE ÎN CONDITII SIMILARE;

PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE

Calitatea terenurilor de umplutura (depozite din pamânt sau din alte materiale) depinde de:

MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII:

controlat (printr-un proces tehnologic organizat), (printr-un proces tehnologic organizat),

necontrolat (o activitate neorganizata), (o activitate neorganizata),

STRUCTURA UMPLUTURII:

omogena(o activitate neorganizata),  STRUCTURA UMPLUTURII : neomogena (un singur material, de regula, pamânt, zgura,

neomogenaneorganizata),  STRUCTURA UMPLUTURII : omogena (un singur material, de regula, pamânt, zgura, etc.); (mai

(un singur material, de regula, pamânt, zgura, etc.);

(mai multe materiale diferite, în acelasi strat sau în straturi succesive);

NIVELUL DE COMPACTARE:

compactat (compactare artificiala, uneori compactare naturala); (compactare artificiala, uneori compactare naturala);

compactare medie; ;

necompactat (depozite "libere"); (depozite "libere");

Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de fundare.

TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE

TTeerreennuurriillee sseennssiibbiillee llaa vvaarriiaattiiaa uummiiddiittaattiiii::

pamânturile sensibile la umezire; ;

pamânturile cu umflari si contractii mari; ;

TTeerreennuurriillee nniissiippooaassee sseennssiibbiillee llaa aaccttiiuunneeaa sseeiissmmiiccaa;;

TTeerreennuurriillee ccuu ccoommpprreessiibbiilliittaattee mmaarree ssaauu mmiijjlloocciiee;;

PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

Sub actiunea încarcarilor transmise de fundatii sau chiar sub greutatea proprie (sarcina geologica), PSU se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii.

Grupa A: la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria greutate; : la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria greutate;

Grupa B: la umezire, se taseaza semnificativ sub propria greutate; la umezire, se taseaza semnificativ sub propria greutate;

Loessuri (roca sedimentara, alcatuita din praf silicios si argilos, de culoare galben-cenusie pâna la galben roscat).

*

*

malul drept al Dunarii, Ostrov - Cernavoda60.0 m

60.0 m

zona Tecuci - Nicoresti50.0 m

50.0 m

valea Ialomitei, Turnu Magurele30.0 m

30.0 m

câmpia Covurluiului, orasul Galati25.0 m

25.0 m

PAMÂNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

Pamânturi contractile, expansive sau active: pamânturi argiloase care prezinta proprietatea de a- si modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci când umiditatea lor variaza.

zone sub carpatice / piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea;sensibil si reversibil, atunci când umiditatea lor variaza. podisul Transilvaniei; zonele colinare dinspre câmpia de

podisul Transilvaniei;piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea; zonele colinare dinspre câmpia de vest; zonele de lunca

zonele colinare dinspre câmpia de vest;Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea; podisul Transilvaniei; zonele de lunca si terase ale unor râuri (mai ales

zonele de lunca si terase ale unor râuri (mai ales în podisul Moldovei);Moldova, Dobrogea; podisul Transilvaniei; zonele colinare dinspre câmpia de vest; unele zone din lunca si delta

unele zone din lunca si delta Dunarii;zonele colinare dinspre câmpia de vest; zonele de lunca si terase ale unor râuri (mai ales

Efectul variatiilor sezoniere de umiditate:

în perioadele secetoase: :

în perioadele ploioase: :

apar în teren crapaturi de contractie; fenomenul este mai pronuntat la terenurile însorite;

crapaturile încep sa se închida; crapaturile ramân partial deschise de la un sezon la altul;

TERENURI NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

Nisipurile saturate de apa care se gasesc în stare afânata manifesta o tendinta de îndesare atunci când sunt supuse la solicitari de forfecare:

cresterea presiunii apei în pori;atunci când sunt supuse la solicitari de forfecare: scaderea eforturilor unitare efective de la contactul între

scaderea eforturilor unitare efective de la contactul între particule;solicitari de forfecare: cresterea presiunii apei în pori; reducerea frecarii interioare; scaderea capacitatii

reducerea frecarii interioare;unitare efective de la contactul între particule; scaderea capacitatii nisipului de a prelua eforturile

scaderea capacitatii nisipului de a prelua eforturile unitare de forfecare;contactul între particule; reducerea frecarii interioare; Lichefierea nisipului: în zonele de campie din Oltenia,

Lichefierea nisipului: în zonele de campie din Oltenia, Muntenia si sudul Moldovei, precum si în luncile unor râuri si în lunca Dunarii la cutremurul 4 Martie 1977.

Amploarea deformatiilor straturilor de nisip produse de oscilatiile seismice depinde de:

parametrii miscarii seismice (acceleratia maxima / durata miscarii terenului); (acceleratia maxima / durata miscarii terenului);

tipul de pamânt (compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului); compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului);

gradul de îndesare al nisipului;( compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului); starea de umiditate a nisipului; starea de eforturi în

starea de umiditate a nisipului;granulozitatea nisipului); gradul de îndesare al nisipului; starea de eforturi în masivul de pamânt; COMPORTAREA

starea de eforturi în masivul de pamânt;de îndesare al nisipului; starea de umiditate a nisipului; COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI DE FUNDARE

COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

dezordini si degradari ale elementelor nestructurale,CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE. avarierea elementelor structurale; prabusirea partiala sau

avarierea elementelor structurale;dezordini si degradari ale elementelor nestructurale, prabusirea partiala sau totala a constructiei. COMPORTAREA

prabusirea partiala sau totala a constructiei.nestructurale, avarierea elementelor structurale; COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE PAMÂNTURI SENSIBILE

COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

Surse:

variatia nivelului apelor subterane;AMPLASATE PE PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE  Surse: apa de ploaie infiltrata la fundatii; pierderi de

apa de ploaie infiltrata la fundatii;LA UMEZIRE  Surse: variatia nivelului apelor subterane; pierderi de apa din reteaua de alimentare sau

pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare;apelor subterane; apa de ploaie infiltrata la fundatii; pierderi de apa din procesele tehnologice (în cladirile

pierderi de apa din procesele tehnologice (în cladirile industriale).pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare; Tasari uniforme: cresterea uniforma a umiditatii sub

Tasari uniforme:apa din procesele tehnologice (în cladirile industriale). cresterea uniforma a umiditatii sub întreaga constructie;

cresterea uniforma a umiditatii sub întreaga constructie;tehnologice (în cladirile industriale). Tasari uniforme: Tasari neuniforme: infiltratii; EFECTE NEGATIVE ALE

Tasari neuniforme:cresterea uniforma a umiditatii sub întreaga constructie; infiltratii; EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR:  cazul

infiltratii;a umiditatii sub întreaga constructie; Tasari neuniforme: EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR:  cazul tasarilor

EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR:

cazul tasarilor importante (zeci de centimetri): intrarile de la parter ajung sub nivelul trotuarului (blocuri P+4E din Tulcea);

cazul tasarilor moderate: ruperea retelelor de alimentare cu apa si a canalizarilor;

TASARILE NEUNIFORME SE MANIFESTA PRIN:

Deplasarea de ansamblu ca un corp rigid a constructiei:

Deplasarea de ansamblu ca un corp rigid a constructiei : infrastructura preia tasarile diferentiate ale fundatii;

infrastructura preia tasarile diferentiate ale fundatii;

nu se produc degradari în constructie (deplasarea de ansamblu poate scoate cladirea din exploatare prin consecinte secundare: oprirea functionarii (deplasarea de ansamblu poate scoate cladirea din exploatare prin consecinte secundare: oprirea functionarii ascensoarelor, lipsa de orizontalitate a planseelor,imposibilitatea închiderii usilor, etc.);

Tasari diferentiate ale fundatiilor:

infrastructura nu este capabila sa le împiedice;

infrastructura nu este capabila sa le împiedice;

deformatii si deplasari relative;

deformatii si deplasari relative;

FISURAREA: tasarea relativa > 1/1000L (deschidere); DEGRADAREA ELEMENTELOR NE-STRUCTURALE: tasarea relativa > 1/300L DEGRADAREA STRUCTURII: tasarea relativa > 1/150L;

CCllaaddiirriillee ccuu ppeerreettii ssttrruuccttuurraallii ddiinn bbeettoonn aarrmmaatt aauu ccaappaacciittaattee mmaarree ddee aaddaappttaarree llaa ttaassaarrii ddiiffeerreennttiiaattee ((rreettrraannssmmiitteerrii ddee eeffoorrttuurrii))

COMPORTAREA CLADIRILOR FUNDATE PE PAMÂNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

CCOONNDDIITTIIOONNAARRII::

Structura, forma si marimea constructiei;

Adâncimea si modul de realizare ale fundatiilor;

Anotimpul în care s-au executat fundatiile;

Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a terenului;

Conditiile de exploatare ale constructiei;

DDEEGGRRAADDAARRII::

Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri în fundatii si în ziduri);

Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari);

Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de:

"V"- perioada secetoasa ”A”- perioada umeda)

FUNDARE DIRECTA PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

SSTTAABBIILLIIRREEAA AADDÂÂNNCCIIMMIIII DDEE FFUUNNDDAARREE::

considerente functionale (adâncimea subsolurilor, daca exista);

capacitatea portanta si deformabilitatea straturilor de pamânt;

adâncimea de înghet;

AALLCCAATTUUIIRREEAA GGEENNEERRAALLAA ÎÎNN PPLLAANN SSII ÎÎNN EELLEEVVAATTIIEE::

forme compacte în plan;

limitarea raportului între lungimea tronsonului si înaltimea acestuia;

introducerea rosturilor de tasare;

sisteme structurale capabile sa preia tasari diferentiate:

- sisteme articulate (cladiri cu un singur nivel); - sisteme spatiale cu pereti structurali din beton armat (mai multe etaje);

infrastructuri rigide în plan vertical (subsolurilor la toate constructiile etajate);

eforturi efective moderate pe talpile fundatiilor (radier= infrastructura rigida);

RECOMANDARI PRIVIND ALCATUIREA CLADIRILOR FUNDATE DIRECT PE PAMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

reducerea lungimilor tronsoanelor de cladiri (1.5 < L/H < 2.5);

conformarea corpului de cladire cu o infrastructura de mare rigiditate;

ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse uniform pe cele doua axe;

ordonarea golurilor functionale pentru evitarea sectiunilor slabite pe verticala;

dispunerea de rosturi;

MASURI PENTRU EVITAREA CRESTERII UMIDITATII ÎN TEREN DE FUNDARE

Evitarea infiltrarii în teren a apelor de suprafata;

Prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii;

Proiectarea retelelor hidroedilitare;

Proiectarea instalatiilor în cladirile de locuit, administrative si social-culturale;

ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR AMPLASATE PE TERENURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI ÎN CONDITII DE FUNDARE DIRECTA

UMFLARI SI CONTRACTII MARI ÎN CONDITII DE FUNDARE DIRECTA  ADÂNCIMEA DE FUNDARE cazul I: cazul

UMFLARI SI CONTRACTII MARI ÎN CONDITII DE FUNDARE DIRECTA  ADÂNCIMEA DE FUNDARE cazul I: cazul

UMFLARI SI CONTRACTII MARI ÎN CONDITII DE FUNDARE DIRECTA  ADÂNCIMEA DE FUNDARE cazul I: cazul

ADÂNCIMEA DE FUNDARE

cazul I:

cazul II:

cazul III:

nivelul hidrostatic subteran este la adâncime > 10 m nivelul hidrostatic subteran este la adâncime < 2 m

nivelul hidrostatic subteran este 2

10

m

D f,min = 2.0 m; D f,min = 1.5 m; D f,min = 2.0 m;

DIFERENTIEREA MASURILOR DE PROTECTIE LA PROIECTARE

mentinerea unor conditii stabile de umiditate;m;  DIFERENTIEREA MASURILOR DE PROTECTIE LA PROIECTARE controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea

controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe teren;LA PROIECTARE mentinerea unor conditii stabile de umiditate; monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau

monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri;variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe teren; îmbunatatirea pamânturilor prin stabilizare, injectii sau

îmbunatatirea pamânturilor prin stabilizare, injectii sau înlocuire;structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri; fundarea în adâncime, sub zona afectata de variatiile de

fundarea în adâncime, sub zona afectata de variatiile de volum;pamânturilor prin stabilizare, injectii sau înlocuire; F F A A C C T T O O

FFAACCTTOORRII::

importanta, marimea si structura de rezistenta a constructiei;de variatiile de volum; F F A A C C T T O O R R

nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului;marimea si structura de rezistenta a constructiei; grosimea si potentialul de umflare/contractie ale

grosimea si potentialul de umflare/contractie ale pamânturilor pe amplasament;nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului; variatia umiditatii pamântului de fundare în perioada de

variatia umiditatii pamântului de fundare în perioada de executie si de exploatare;de umflare/contractie ale pamânturilor pe amplasament; gradul de asigurare al constructiei (gradul 1 sau 2); G

gradul de asigurare al constructiei (gradul 1 sau 2);de fundare în perioada de executie si de exploatare; G G R R A A D

GGRRAADDEE DDEE AASSIIGGUURRAARREE::

gradul 1:A D D E E D D E E A A S S I I G

gradul 2:D D E E A A S S I I G G U U R R

preluarea eforturilor fara a periclita structura de rezistenta;

limitarea degradarilor;

PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA CU ELIMINAREA/ÎNLOCUIREA STRATURILOR SENSIBILE DE LA SUPRAFATA TERENULUI DE FUNDARE

FFAACCTTOORRII CCAARREE IINNTTEERRVVIINN ÎÎNN CCOOSSTTUULL LLUUCCRRAARRIILLOORR::

caracteristicile cladirii (adâncimea subsolului, greutatea cladirii, etc.);S S T T U U L L L L U U C C R R

tipul fundatiilor;cladirii (adâncimea subsolului, greutatea cladirii, etc.); grosimea straturilor sensibile; nivelul apei subterane;

grosimea straturilor sensibile;subsolului, greutatea cladirii, etc.); tipul fundatiilor; nivelul apei subterane; distanta pâna la sursa de

nivelul apei subterane;etc.); tipul fundatiilor; grosimea straturilor sensibile; distanta pâna la sursa de aprovizionare cu material de

distanta pâna la sursa de aprovizionare cu material de înlocuire;greutatea cladirii, etc.); tipul fundatiilor; grosimea straturilor sensibile; nivelul apei subterane;  POSIBILITATI:

POSIBILITATI:

Eliminarea straturilor sensibile

Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0 m); POSIBILITATI: Eliminarea straturilor sensibile Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0

Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0 - 8.0 m);Eliminarea straturilor sensibile Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0 m);

Înlocuirea straturilor sensibile (perna de fundare);

PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA PRIN ÎMBUNATATIREA TERENURILOR DIFICILE

PROCEDEE MECANICE DE ÎMBUNATATIRE A TERENULUI DE FUNDARE

((sscchhiimmbbaarreeaa rraappoorrttuulluuii pprroocceennttuuaall îînnttrree ccoommppoonneenntteellee ppaammâânnttuulluuii))

Compactare de suprafata;t e e l l e e p p a a m m â â n

1.2 m);

. Compactare statica cu cilindri compresori (pâna la maximum 1.0 . Compactare dinamica prin batere cu Compactare statica cu cilindri compresori (pâna la maximum 1.0 . Compactare dinamica prin batere cu maiul usor (pâna la 1000 kg);

cu maiul greu (2

cu maiul supergreu (5

4 tone);

10 tone);

Se realizeaza conditii de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0

Compactare de adâncime (pâna la adâncimi de 20de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0 pilotilor sau a coloanelor de pamânt sau de

pilotilor sau a coloanelor de pamânt sau de balast;

Coloanele de balast se executa prin batere, vibroîndesare sau vibroflotare, cu L max =25 m.

PROCEDEE CHIMICE / ELECTRICE DE ÎMBUNATATIRE A TERENULUI

2.5 kg/cm 2

25 m) prin introducerea în sol a

procedee chimice: introducerea unor substante active (argila, ciment, rasini,etc.); introducerea unor substante active (argila, ciment, rasini,etc.);

procedee electrice: crearea unor diferente de potential electric; crearea unor diferente de potential electric;

procedee mixte;electrice: crearea unor diferente de potential electric; A A V V A A N N T

AAVVAANNTTAAJJEE::

sporirea rezistentei straturilor (îmbunatatirea conditiilor de fundare si stabilitatii);procedee mixte; A A V V A A N N T T A A J J

impermeabilizarea masivului de pamânt sau drenarea apelor subterane;(îmbunatatirea conditiilor de fundare si stabilitatii); ÎMBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI

ÎMBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

corectarea compozitiei granulometrice a straturilor de nisip;

marirea gradului de îndesare a nisipului prin:

explozii;nisip;  marirea gradului de îndesare a nisipului prin: vibrare; vibroflotare; baterea unor piloti de lemn

vibrare;marirea gradului de îndesare a nisipului prin: explozii; vibroflotare; baterea unor piloti de lemn sau de

vibroflotare;gradului de îndesare a nisipului prin: explozii; vibrare; baterea unor piloti de lemn sau de beton

baterea unor piloti de lemn sau de beton armat;îndesare a nisipului prin: explozii; vibrare; vibroflotare; formarea unor piloti de nisip;  cresterea intensitatii

formarea unor piloti de nisip;baterea unor piloti de lemn sau de beton armat;  cresterea intensitatii eforturilor normale de

cresterea intensitatii eforturilor normale de compresiune efective prin umpluturi;

scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin:

coborârea nivelului general al pânzei freatice; scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin: îmbunatatirea conditiilor de drenare a apei

îmbunatatirea conditiilor de drenare a apei pe contur;apa prin: coborârea nivelului general al pânzei freatice;  injectarea unor substante pentru formarea legaturilor

injectarea unor substante pentru formarea legaturilor de coeziune între particulele de nisip;

ALCATUIREA INFRASTRUCTURILOR ÎN CAZUL FUNDARII DIRECTE PE TERENURI DIFICILE

Proiectarea fundatiilor:

sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate;DIRECTE PE TERENURI DIFICILE  Proiectarea fundatiilor: asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de

asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie;DIFICILE  Proiectarea fundatiilor: sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate;

Proiectarea rigiditatii infrastructurii:

asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate semnificativa în plan vertical, între subansamblurile structurale verticale (grinzi de fundatie înalte, pereti plini sau cu goluri); Proiectarea rigiditatii infrastructurii: realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu

realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu peretii subsolului si cu fundatiile;(grinzi de fundatie înalte, pereti plini sau cu goluri); ALCATUIREA FUNDATIILOR  Fundatii izolate sub stâlpi;

ALCATUIREA FUNDATIILOR

Fundatii izolate sub stâlpi;

Fundatii continue sub stâlpi;

Sistemul de fundare se poate dezvolta:izolate sub stâlpi;  Fundatii continue sub stâlpi; a) pe o directie, fara legaturi pe directia

a) pe o directie, fara legaturi pe

directia perpendiculara;

b) pe o directie, cu grinzi de

legatura pe directia perpendiculara;

c) pe o directie, cu talpi rare pe

directia perpendiculara;

d) pe ambele directii;

Radiere;

PROCEDEE DE FUNDARE INDIRECTA PENTRU CLADIRI AMPLASATE PE TERENURI DIFICILE.

N Beton de matare M y d c b h M x Q x Q
N
Beton de matare
M
y
d
c
b
h
M
x
Q
x
Q
y
N
f
M
fy
M
fx
Q
x
fx
a
Q
fy
B
y
Beton de egalizare 5cm
Mortar poza 2cm
5cm
h f
H p
min10
H

FUNDARE INDIRECTA: transmiterea încarcarilor aduse de constructie la straturile portante aflate mult sub nivelul talpilor de : transmiterea încarcarilor aduse de constructie la straturile portante aflate mult sub nivelul talpilor de fundatie.

CC r r i i t t e e r r i i i i Crriitteerriiii ppeennttrruu aalleeggeerreeaa ssoolluuttiieeii ddee ffuunnddaarree::

Conditiile de teren:

în cazul depozitelor naturale de pamânt cu compresibilitate ridicata;e f f u u n n d d a a r r e e :

în cazul depozitelor artificiale din pamânt sau din alte materiale (umpluturi);naturale de pamânt cu compresibilitate ridicata;  Caracteristicile constructiei: cladiri care aduc

Caracteristicile constructiei:

cladiri care aduc încarcari mari pe terenul de fundare;materiale (umpluturi);  Caracteristicile constructiei: cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate; 

cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate;cladiri care aduc încarcari mari pe terenul de fundare;   F F U U N

FFUUNNDDAATTIIII PPEE PPIILLOOTTII;;

PILOTI: Elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara dreapta, cu sectiune transversala patrata sau circulara, caracterizate printr-un raport mare între lungime (L p ) si latura sectiunii (b p )

piloti din lemn;între lungime (L p ) si latura sectiunii (b p ) piloti din otel; piloti din

piloti din otel;(L p ) si latura sectiunii (b p ) piloti din lemn; piloti din beton simplu;

piloti din beton simplu;sectiunii (b p ) piloti din lemn; piloti din otel; piloti din beton armat sau precomprimat

piloti din beton armat sau precomprimat (cu utilizarea cea mai frecventa);) piloti din lemn; piloti din otel; piloti din beton simplu; P P r r o

PPrroocceeddeeee ddee eexxeeccuuttiiee::

batere,(cu utilizarea cea mai frecventa); P P r r o o c c e e d

preforare + batere,vibrare; piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil); M M

vibrare;preforare + batere, piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil); M

piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil);preforare + batere, vibrare; M M e e c c a a n n i i

MMeeccaanniissmmuull pprriinn ccaarree ssee ttrraannssmmiitt îînnccaarrccaarriillee llaa tteerreenn::

pilot purtator pe vârf;r c c a a r r i i l l e e l l a

pilot flotant (de frecare); ;

CCaappaacciittaatteeaa ppoorrttaannttaa aa uunnuuii ppiilloott ppuurrttaattoorr ppee vvâârrff,, iizzoollaatt ddeeppiinnddee ddee::

- capacitatea portanta si rigiditatea stratului pe care se sprijina pilotul;

- capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale a pilotului;

CCaappaacciittaatteeaa ppoorrttaannttaa aa uunnuuii ppiilloott fflloottaanntt,, iizzoollaatt,, ddeeppiinnddee ddee::

- aria suprafetei laterale a pilotului;

- lungimea pilotului;

- natura terenului în care este înfipt pilotul (coeziunea terenului);

DDiissppuunneerreeaa ppiilloottiilloorr ssuubb ccoonnssttrruuccttiiee::

 Dispunere uniforma pe întreaga suprafata a constructiei în contact cu solulradier;  Dispunerea concentrata,
Dispunere uniforma pe întreaga suprafata a constructiei în contact cu solulradier;
Dispunerea concentrata, sub principalele elemente verticale de rezistentacapiteluri;

FFUUNNDDAATTIIII PPEE CCOOLLOOAANNEE DDEE MMAARREE CCAAPPAACCIITTAATTEE;;

COLOANE: piloti cu diametre mari (600 1200 mm), executati prin forare

ALTE PROCEDEE DE FUNDARE

FUNDATII COMPENSATE;

pentru terenurile cu compresibilitate medie si mare, care au capacitate portanta mica, si la care nivelul pânzei freatice este ridicat;forare ALTE PROCEDEE DE FUNDARE  FUNDATII COMPENSATE; realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita);

realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita);mica, si la care nivelul pânzei freatice este ridicat; este necesara o hidroizolatie cât mai etansa

este necesara o hidroizolatie cât mai etansa pentru utilizarea efectului de plutire;portanta mica, si la care nivelul pânzei freatice este ridicat; realizarea unei fundatii de tip cutie

FUNDATII COMPENSATE CU PILOTI FLOTANTI;

fundatiile compensate nu sunt suficiente; FUNDATII COMPENSATE CU PILOTI FLOTANTI; pentru pamânt cu compresibilitate mare si foarte mare si cu

pentru pamânt cu compresibilitate mare si foarte mare si cu grosimi mari;PILOTI FLOTANTI; fundatiile compensate nu sunt suficiente; FUNDATII PE PILOTI – ALCATUIRE, TRANSMITERE DE EFORTURI,

FUNDATII PE PILOTI ALCATUIRE, TRANSMITERE DE EFORTURI, DEFORMATII,

mare si foarte mare si cu grosimi mari; FUNDATII PE PILOTI – ALCATUIRE, TRANSMITERE DE EFORTURI,

DISPUNERE

mare si foarte mare si cu grosimi mari; FUNDATII PE PILOTI – ALCATUIRE, TRANSMITERE DE EFORTURI,
mare si foarte mare si cu grosimi mari; FUNDATII PE PILOTI – ALCATUIRE, TRANSMITERE DE EFORTURI,

CCOOLLOOAANNEE DDEE NNIISSIIPP SSAAUU BBAALLAASSTT

FFUUNNDDAATTIIII CCOOMMPPEENNSSAATTEE

D D A A T T I I I I C C O O M M
D D A A T T I I I I C C O O M M
D D A A T T I I I I C C O O M M

PPRROOIIEECCTTAARREEAA SSII EEXXEECCUUTTAARREEAA CCOONNSSTTRRUUCCTTIIIILLOORR AAMMPPLLAASSAATTEE PPEE TTEERREENNUURRII ÎÎNN PPAANNTTAA

STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU PAMÂNTURI FARA COEZIUNE (NISIP,PIETRIS)

panta înclinata cu unghiul fata de orizontala;

greutate proprie (G);

forta de frecare (F f );

 greutate proprie (G);  forta de frecare (F f ); UNGHIUL LIMITA AL TALUZULUI 

UNGHIUL LIMITA AL TALUZULUI ESTE EGAL CU UNGHIUL DE FRECARE INTERIOARA AL MATERIALULUI (25 - 35 o în functie de natura pamântului).

În proiectare unghiul limita al taluzului liber :

1

c t

c t = coeficient de siguranta

STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU PAMÂNTURI COEZIVE (PAMÂNTURI ARGILOASE)

rezistenta la forfecare:

c = coeziunea; = unghiul de frecare interna; = efortul unitar normal dat de greutatea unei particule;

Forta pasiva (rezistenta), care se opune alunecarii particulelor catre baza taluzului, are doua componente:

lim

c

tg

F f : forta de frecare interna; F c : forta de coeziune;

: forta de frecare interna; F c : forta de coeziune; G G e e o

GGeeoommeettrriiaa aalluunneeccaarriilloorr ddee tteerreenn

Suprafata de alunecare: locul geometric al punctelor pentru care se realizeaza echilibrul limita al eforturilor tangentiale interioare  lim

1.
1.

Alunecare pe o suprafata în forma de cilindru (caracteristic pentru versantii cu

alcatuire omogena);

Alunecare de translatie pe o suprafata plana a unui strat fara rezistenta la suprafata plana a unui strat fara rezistenta la

forfecare (strat de argila înmuiat);

3.
3.

Alunecare pe o suprafata oarecare (se produce la interfata dintre roca de baza si

struturile depuse);

Adâncimea suprafetei de alunecare: diferenta între cota suprafatei terenului si cota suprafatei de alunecare;

alunecare superficiala alunecare de adâncime mica alunecare adânca alunecare foarte adânca

Evolutia producerii alunecarilor

Categorii de alunecari:

alunecari active; alunecari temporar stabilizate; alunecari stabilizate;

H max,al < 1.00 m 1.00 < H nax,al < 5.00 m 5.00 < H nax,al < 20.00 m H nax,al > 20.00 m

alunecari rapide:

alunecari moderate: cu viteza 0.5 - 1.5 m/zi;

cu viteza > 1.5 m/zi;