CONCEPTUL DE PERFORMANTA

IN PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR
CERINTELE UTILIZATORILOR ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85
STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA;
SIGURANTA LA FOC;
ETANSEITATE;
EXIGENTE HIGOTERMICE;
AMBIANTA ATMOSFERICE;
EXIGENTE ACUSTICE;
EXIGENTE VIZUALE;
EXIGENTE DE IGIENA;
ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR;
DURABILITATE;
ECONOMIE;

CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:

SIGURANTA STRUCTURALA;

APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE;

DURABILITATE;
SIGURANTA STRUCTURALA SI APTITUDINEA PENTRU EXPLOATARE CONDUC
LA EXIGENTELE DE PERFORMANTA PENTRU:
-

STABILITATE;
REZISTENTA;
DUCTILITATE;
RIGIDITATE;

SI SE REFERA LA TOATE SUBSISTEMELE CONSTRUCTIEI:

-

TERENUL DE FUNDARE;
INFRA-STRUCTURA;
SUPRA-STRUCTURA;
ELEMENTELE NE-STRUCTURALE DE INCHIDERE;
ELEMENTELE NE-STRUCTURALE DE COMPARTIMENTARE;
INSTALATIILE AFERENTE CLADIRII;
ECHIPAMENTELE AFERENTE CLADIRII;

NIVELURI DE PERFORMANTA

Performanta inalta, pierderi mai

putine

Nivelul Operational: Serviciile

utilitare de sustinere intretin functiile;
foarte putine pagube. (S1+NA).
Nivelul de Ocupare Imediata:
constructia primesteverde(siguranta
in ocupare) la inspectia de evaluare;
orice reparatie este minora. (S1+NB).

Nivelul de Siguranta Vietii:

structura ramane stabila si are capacitati
semnificative de rezerva; daunele
nestructurale riscante sunt controlate.
(S3+NC).

Nivelul de Prevenirea Colapsului:

constructia ramane in picioare, dar este
la limita; orice alta pierdere este
acceptata. (S5+NE).

Performanta mica, pierderi mai

multe

CRITERII GENERALE DE PROIECTARE SI PROCEDEE

SPECIALE
DE EXECUTIE PENTRU CONSTRUCTII SITUATE
N CONDITII DIFICILE DE AMPLASAMENT
PROIECTAREA SI EXECUTAREA CLADIRILOR N CONDITII
DIFICILE
DE AMPLASAMENT PROVENITE DIN MEDIUL NATURAL.
Cauze:

CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE DEFICITARE ALE

TERENULUI DE FUNDARE
compresibilitate ridicata;
rezistenta slaba;

NEOMOGENITATEA CARACTERISTICILOR FIZICOMECANICE ALE TERENULUI DE FUNDARE PE AMPLASAMENT

TOPOGRAFIA DEFAVORABILA A TERENULUI

terenuri n panta, susceptibile de pierderea
locala sau generala a stabilitatii;

REGIMUL HIDRAULIC SUBTERAN

ape subterane la mica adncime;
ape subterane agresive fata de materialele de
constructie.
Rezolvare prin:

CUNOASTEREA PROPRIETATILOR TERENULUI (caracterul

neomogen si anisotrop al masivelor de pamnt si probele izolate nu
reprezinta fidel comportarea stratelor sau depozitelor reale);
MODELAREA REALISTA A FENOMELELOR DE:
raspuns al terenului;
interactiune sol-structura

ADOPTAREA UNOR COEFICIENTI DE SIGURANTA

CORESPUNZATORI;

ANALIZA COMPORTARII N TIMP A CONSTRUCTIILOR FUNDATE N

CONDITII SIMILARE;

PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE

TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE
Calitatea terenurilor de umplutura (depozite din pamnt sau din alte materiale) depinde de:

MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII:

controlat (printr-un proces tehnologic organizat),
necontrolat (o activitate neorganizata),

STRUCTURA UMPLUTURII:
omogena
(un singur material, de regula, pamnt, zgura, etc.);
neomogena (mai multe materiale diferite, n acelasi strat sau n straturi succesive);

NIVELUL DE COMPACTARE:
compactat (compactare artificiala, uneori compactare naturala);
compactare medie;
necompactat (depozite "libere");

Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de fundare.

TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE

Terenurile sensibile la variatia umiditatii:

pamnturile sensibile la umezire;
pamnturile cu umflari si contractii mari;

Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica;

Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie;

PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

Sub actiunea ncarcarilor transmise de fundatii sau chiar sub greutatea proprie (sarcina geologica),
PSU se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii.
* Grupa A: la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria greutate;
* Grupa B: la umezire, se taseaza semnificativ sub propria greutate;
Loessuri (roca sedimentara, alcatuita din praf silicios si argilos, de culoare galben-cenusie pna la
galben roscat).
malul drept al Dunarii, Ostrov - Cernavoda
zona Tecuci - Nicoresti
valea Ialomitei, Turnu Magurele
cmpia Covurluiului, orasul Galati

60.0 m
50.0 m
30.0 m
25.0 m

PAMNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

Pamnturi contractile, expansive sau active: pamnturi argiloase care prezinta proprietatea de asi modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci cnd umiditatea lor variaza.
zone sub carpatice / piemontane din Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Dobrogea;
podisul Transilvaniei;
zonele colinare dinspre cmpia de vest;
zonele de lunca si terase ale unor ruri (mai ales n podisul Moldovei);
unele zone din lunca si delta Dunarii;

Efectul variatiilor sezoniere de umiditate:

n perioadele secetoase:

apar n teren crapaturi de contractie;

fenomenul este mai pronuntat la terenurile nsorite;

n perioadele ploioase:

crapaturile ncep sa se nchida;

crapaturile ramn partial deschise de la un sezon la altul;

TERENURI NISIPOASE SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

Nisipurile saturate de apa care se gasesc n stare afnata manifesta o tendinta de ndesare atunci
cnd sunt supuse la solicitari de forfecare:
cresterea presiunii apei n pori;
scaderea eforturilor unitare efective de la contactul ntre particule;
reducerea frecarii interioare;
scaderea capacitatii nisipului de a prelua eforturile unitare de forfecare;
Lichefierea nisipului: n zonele de campie din Oltenia, Muntenia si sudul Moldovei, precum si n
luncile unor ruri si n lunca Dunarii la cutremurul 4 Martie 1977.
Amploarea deformatiilor straturilor de nisip produse de oscilatiile seismice depinde de:
parametrii miscarii seismice (acceleratia maxima / durata miscarii terenului);
tipul de pamnt (compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului);
gradul de ndesare al nisipului;
starea de umiditate a nisipului;
starea de eforturi n masivul de pamnt;
COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE
PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

dezordini si degradari ale elementelor nestructurale,

avarierea elementelor structurale;
prabusirea partiala sau totala a constructiei.
COMPORTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE
PE PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

Surse:
variatia nivelului apelor subterane;
apa de ploaie infiltrata la fundatii;
pierderi de apa din reteaua de alimentare sau canalizare;
pierderi de apa din procesele tehnologice (n cladirile industriale).

A. Tasari uniforme:
cresterea uniforma a umiditatii sub ntreaga constructie;
B. Tasari neuniforme:
infiltratii;
EFECTE NEGATIVE ALE TASARILOR:

cazul tasarilor importante (zeci de centimetri): intrarile de la parter ajung sub

nivelul trotuarului (blocuri P+4E din Tulcea);
cazul tasarilor moderate: ruperea retelelor de alimentare cu apa si a canalizarilor;

TASARILE NEUNIFORME SE MANIFESTA PRIN:

Deplasarea de ansamblu ca un corp rigid a constructiei:

infrastructura preia tasarile diferentiate ale fundatii;
nu se produc degradari n constructie (deplasarea de ansamblu poate
scoate cladirea din exploatare prin consecinte secundare: oprirea functionarii ascensoarelor,
lipsa de orizontalitate a planseelor,imposibilitatea nchiderii usilor, etc.);
Tasari diferentiate ale fundatiilor:
infrastructura nu este capabila sa le mpiedice;
deformatii si deplasari relative;

FISURAREA: tasarea relativa > 1/1000L (deschidere);

DEGRADAREA ELEMENTELOR NE-STRUCTURALE: tasarea relativa > 1/300L
DEGRADAREA STRUCTURII: tasarea relativa > 1/150L;
Cladirile cu pereti structurali din beton armat au capacitate mare de adaptare la tasari diferentiate (retransmiteri de
eforturi).
COMPORTAREA CLADIRILOR FUNDATE
PE PAMNTURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI

CONDITIONARI:

Structura, forma si marimea constructiei;

Adncimea si modul de realizare ale fundatiilor;
Anotimpul n care s-au executat fundatiile;
Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a terenului;
Conditiile de exploatare ale constructiei;

D E GR A D A R I :

Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri n fundatii si n

ziduri);
Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari);
Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de:
"V"- perioada secetoasa
A- perioada umeda)

FUNDARE DIRECTA PE TERENURI DE FUNDARE DIFICILE.

STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE:

considerente functionale (adncimea subsolurilor, daca exista);

capacitatea portanta si deformabilitatea straturilor de pamnt;
adncimea de nghet;

ALCATUIREA GENERALA N PLAN SI N ELEVATIE:

forme compacte n plan;

limitarea raportului ntre lungimea tronsonului si naltimea acestuia;
introducerea rosturilor de tasare;
sisteme structurale capabile sa preia tasari diferentiate:
- sisteme articulate (cladiri cu un singur nivel);
- sisteme spatiale cu pereti structurali din beton armat (mai multe etaje);
infrastructuri rigide n plan vertical (subsolurilor la toate constructiile etajate);
eforturi efective moderate pe talpile fundatiilor (radier= infrastructura rigida);

RECOMANDARI PRIVIND ALCATUIREA CLADIRILOR

FUNDATE DIRECT PE PAMNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE

reducerea lungimilor tronsoanelor de cladiri (1.5 < L/H < 2.5);

conformarea corpului de cladire cu o infrastructura de mare rigiditate;
ordonarea elementelor structurale cu masele dispuse uniform pe cele doua axe;
ordonarea golurilor functionale pentru evitarea sectiunilor slabite pe verticala;
dispunerea de rosturi;

MASURI PENTRU EVITAREA CRESTERII UMIDITATII N TEREN DE FUNDARE

A
B
B1
B2

Evitarea infiltrarii n teren a apelor de suprafata;

Prevenirea umezirii terenului cu ape din retele, instalatii;
Proiectarea retelelor hidroedilitare;
Proiectarea instalatiilor n cladirile de locuit, administrative si social-culturale;

ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR AMPLASATE PE TERENURI CU UMFLARI SI CONTRACTII MARI N

CONDITII DE FUNDARE DIRECTA

ADNCIMEA DE FUNDARE

cazul I:
cazul II:
cazul III:

nivelul hidrostatic subteran este la adncime > 10 m

nivelul hidrostatic subteran este la adncime < 2 m
nivelul hidrostatic subteran este 2....10 m

Df,min = 2.0 m;
Df,min = 1.5 m;
Df,min = 2.0 m;

DIFERENTIEREA MASURILOR DE PROTECTIE LA PROIECTARE

mentinerea unor conditii stabile de umiditate;

controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe teren;
monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri;
mbunatatirea pamnturilor prin stabilizare, injectii sau nlocuire;
fundarea n adncime, sub zona afectata de variatiile de volum;
FACTORI:

importanta, marimea si structura de rezistenta a constructiei;

nivelul hidrostatic subteran al amplasamentului;
grosimea si potentialul de umflare/contractie ale pamnturilor pe amplasament;
variatia umiditatii pamntului de fundare n perioada de executie si de exploatare;
gradul de asigurare al constructiei (gradul 1 sau 2);
GR A DE DE A S I GUR A R E :

gradul 1:
gradul 2:

preluarea eforturilor fara a periclita structura de rezistenta;

limitarea degradarilor;

PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA CU ELIMINAREA/NLOCUIREA STRATURILOR SENSIBILE DE LA SUPRAFATA TERENULUI

DE FUNDARE

FACTORI CARE INTERVIN N COSTUL LUCRARILOR:

caracteristicile cladirii (adncimea subsolului, greutatea cladirii, etc.);

tipul fundatiilor;
grosimea straturilor sensibile;
nivelul apei subterane;
distanta pna la sursa de aprovizionare cu material de nlocuire;

POSIBILITATI:

Eliminarea straturilor sensibile

Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0 m);
Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0 - 8.0 m);

nlocuirea straturilor sensibile (perna de fundare);

PROCEDEE DE FUNDARE DIRECTA PRIN MBUNATATIREA TERENURILOR

DIFICILE

PROCEDEE MECANICE DE MBUNATATIRE A TERENULUI DE FUNDARE

(schimbarea raportului procentual ntre componentele pamntului)

A. Compactare de suprafata;
A1 . Compactare statica cu cilindri compresori (pna la maximum 1.0 ... 1.2 m);
A2 . Compactare dinamica prin batere
cu maiul usor (pna la 1000 kg);
cu maiul greu (2 ... 4 tone);
cu maiul supergreu (5 ... 10 tone);
Se realizeaza conditii de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0 ... 2.5 kg/cm2
B. Compactare de adncime (pna la adncimi de 20 ... 25 m) prin introducerea n sol a
pilotilor sau a coloanelor de pamnt sau de balast;
Coloanele de balast se executa prin batere, vibrondesare sau vibroflotare, cu Lmax =25 m.

PROCEDEE CHIMICE / ELECTRICE DE MBUNATATIRE A TERENULUI

procedee chimice: introducerea unor substante active (argila, ciment, rasini,etc.);
procedee electrice: crearea unor diferente de potential electric;
procedee mixte;

AVANTAJE:

sporirea rezistentei straturilor (mbunatatirea conditiilor de fundare si stabilitatii);

impermeabilizarea masivului de pamnt sau drenarea apelor subterane;
MBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE
SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE

corectarea compozitiei granulometrice a straturilor de nisip;

marirea gradului de ndesare a nisipului prin:

explozii;
vibrare;
vibroflotare;
baterea unor piloti de lemn sau de beton armat;
formarea unor piloti de nisip;

cresterea intensitatii eforturilor normale de compresiune efective prin umpluturi;

scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin:

coborrea nivelului general al pnzei freatice;
mbunatatirea conditiilor de drenare a apei pe contur;

injectarea unor substante pentru formarea legaturilor de coeziune ntre particulele

de nisip;

ALCATUIREA INFRASTRUCTURILOR N CAZUL FUNDARII DIRECTE

PE TERENURI DIFICILE

Proiectarea fundatiilor:
sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la presiuni moderate;
asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de fundatie;

Proiectarea rigiditatii infrastructurii:

asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate semnificativa n plan
vertical, ntre subansamblurile structurale verticale (grinzi de fundatie nalte, pereti
plini sau cu goluri);
realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor cu peretii
subsolului si cu fundatiile;

ALCATUIREA FUNDATIILOR
Fundatii izolate sub stlpi;

Fundatii continue sub stlpi;

N
Beton de matare
d

Sistemul de fundare se poate dezvolta:

Radiere;

My

Mx

Qx

Hp

Qy

min10

Nf
Mfy

Mfx

hf
5cm

a) pe o directie, fara legaturi pe

directia perpendiculara;
b) pe o directie, cu grinzi de
legatura pe directia
perpendiculara;
c) pe o directie, cu talpi rare pe
directia perpendiculara;
d) pe ambele directii;

Qfx
a

Qfy

B
y

Beton de egalizare 5cm

Mortar poza 2cm

PROCEDEE DE FUNDARE INDIRECTA PENTRU CLADIRI

AMPLASATE PE TERENURI DIFICILE.

FUNDARE INDIRECTA: transmiterea ncarcarilor aduse de constructie la straturile

portante aflate mult sub nivelul talpilor de fundatie.
Criterii pentru alegerea solutiei de fundare:

Conditiile de teren:
n cazul depozitelor naturale de pamnt cu compresibilitate ridicata;
n cazul depozitelor artificiale din pamnt sau din alte materiale (umpluturi);

Caracteristicile constructiei:
cladiri care aduc ncarcari mari pe terenul de fundare;
cladiri cu structuri sensibile la tasari diferentiate;

FUNDATII PE PILOTI;

PILOTI: Elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara dreapta, cu sectiune
transversala patrata sau circulara, caracterizate printr-un raport mare ntre lungime (Lp) si
latura sectiunii (bp)
piloti din lemn;
piloti din otel;
piloti din beton simplu;
piloti din beton armat sau precomprimat (cu utilizarea cea mai frecventa);
Procedee de executie:

batere,

preforare + batere,
vibrare;
piloti executati pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut sau recuperabil);
Mecanismul prin care se transmit ncarcarile la teren:

pilot purtator pe vrf;

pilot flotant (de frecare);
Capacitatea portanta a unui pilot purtator pe vrf, izolat depinde de:

- capacitatea portanta si rigiditatea stratului pe care se sprijina pilotul;

- capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale a pilotului;
Capacitatea portanta a unui pilot flotant, izolat, depinde de:

- aria suprafetei laterale a pilotului;

- lungimea pilotului;
- natura terenului n care este nfipt pilotul (coeziunea terenului);
Dispunerea pilotilor sub constructie:

Dispunere uniforma pe ntreaga suprafata a constructiei n contact cu solulradier;

Dispunerea concentrata, sub principalele elemente verticale de rezistentacapiteluri;

FUNDATII PE COLOANE DE MARE CAPACITATE;

COLOANE: piloti cu diametre mari (600 1200 mm), executati prin forare
ALTE PROCEDEE DE FUNDARE

FUNDATII COMPENSATE;
pentru terenurile cu compresibilitate medie si mare, care au capacitate portanta
mica, si la care nivelul pnzei freatice este ridicat;
realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita);
este necesara o hidroizolatie ct mai etansa pentru utilizarea efectului de plutire;

FUNDATII COMPENSATE CU PILOTI FLOTANTI;

fundatiile compensate nu sunt suficiente;
pentru pamnt cu compresibilitate mare si foarte mare si cu grosimi mari;

FUNDATII PE PILOTI ALCATUIRE,

TRANSMITERE DE EFORTURI, DEFORMATII,

DISPUNERE

COLOANE DE NISIP SAU BALAST

FUNDATII COMPENSATE

PROIECTAREA SI
EXECUTAREA
CONSTRUCTIILOR
AMPLASATE PE TERENURI
N PANTA
STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU
PAMNTURI FARA COEZIUNE
(NISIP,PIETRIS)

panta nclinata cu unghiul fata

de orizontala;
greutate proprie (G);

forta de frecare (Ff);

UNGHIUL LIMITA AL TALUZULUI ESTE EGAL CU UNGHIUL DE FRECARE

INTERIOARA AL MATERIALULUI (25 - 35o n functie de natura pamntului).

n proiectare unghiul limita al taluzului liber :

ct

ct = coeficient de siguranta
STABILITATEA TALUZURILOR PENTRU PAMNTURI COEZIVE (PAMNTURI ARGILOASE)

rezistenta la forfecare:

lim

c tg

c = coeziunea;
= unghiul de frecare interna;
= efortul unitar normal dat de greutatea unei particule;
Forta pasiva (rezistenta), care se opune alunecarii particulelor catre baza taluzului, are doua componente:

Ff : forta de frecare interna;

Fc : forta de coeziune;

Geometria alunecarilor de teren

Suprafata de alunecare: locul geometric al punctelor pentru care se realizeaza echilibrul
limita al eforturilor tangentiale interioare lim

1. Alunecare pe o suprafata n forma de cilindru (caracteristic pentru versantii cu

alcatuire omogena);
2. Alunecare de translatie pe o suprafata plana a unui strat fara rezistenta la
forfecare (strat de argila nmuiat);
3. Alunecare pe o suprafata oarecare (se produce la interfata dintre roca de baza si
struturile depuse);
Adncimea suprafetei de alunecare: diferenta ntre cota suprafatei terenului si cota
suprafatei de alunecare;

alunecare superficiala
alunecare de adncime mica
alunecare adnca
alunecare foarte adnca

Hmax,al < 1.00 m

1.00 < Hnax,al < 5.00 m
5.00 < Hnax,al < 20.00 m
Hnax,al > 20.00 m

Evolutia producerii alunecarilor

Categorii de alunecari:

alunecari active;
alunecari temporar stabilizate;
alunecari stabilizate;
alunecari rapide:
cu viteza > 1.5 m/zi;
alunecari moderate: cu viteza 0.5 - 1.5 m/zi;

alunecari lente:

cu viteza < 0.5 m/zi;

Cauzele producerii alunecarilor

Alunecarile naturale provocate de:
modificarea regimului hidraulic al masivului de pamnt;
actiunea mecanica a apei din teren;
reducerea rezistentei pamntului n timpul miscarii seismice, prin pierderea coeziunii
structurale si prin reducerea frecarii interioare;

Alunecarile prin interventia omului:

- Lucrari de constructie necontrolate:

ncarcarea masivului de pamnt, la creasta sau pe taluz;
interventii n geometria taluzului, pentru realizarea unor constructii;
drenarea necontrolata a apelor subterane si/sau din precipitatii;
- Socuri si vibratii provocate prin explozii, trafic rutier sau feroviar;

Forme particulare de alunecari:

CURGEREA LENTA a depunerilor de pe pantele versantilor sub efectul permanent al
greutatii proprii;

CONSECINTELE ALUNECARILOR

avarierea cladirilor aflate pe panta sau pe cresta taluzului;

distrugerea cladirilor de la baza taluzului prin efectul masei de pamnt din amonte;

distrugerea retelelor edilitare ngropate, distrugerea drumurilor si cailor ferate;

Masuri pentru identificarea, prevenirea si stoparea alunecarilor

harti de microzonare din punct de vedere al alunecarilor de teren prin:

teledetectia aeriana;
sistemele informatice (GIS- Geographycal Information System);

Studii preliminare:

Identificarea stratificatiei terenului, determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, si

stabilirea pozitiei si debitului apelor subterane;
Calculul stabilitatii taluzului n diferite etape ale interventiei asupra acestuia:
- n stare naturala;
- n timpul executiei lucrarilor de constructie;
- n situatia definitiva;

Masuri cu caracter general:

Reducerea presiunii apei n sol prin drenaje
- Drenuri sub forma de santuri umplute cu balast;
- Retele de puturi cu drenuri de legatura;

- Galerii cu foraje de descarcare;

- Drenuri orizontale n forma de spic;
Acoperirea taluzului cu vegetatie;
Acoperirea taluzului cu retele de retinere a rocilor pe suprafata versantului;
Instalarea unor sisteme de atenuare sau stopare a prabusirilor de roci;

Masuri constructive:
Executarea de ancoraje (armarea masivului)
- Ancore scurte (batute);
- Micropiloti;
- Ancore pretensionate sau pasive;
Executarea unor ecrane din puturi/coloane alaturate;
Executarea unor ziduri de sprijin
cu contraforti sau pinteni la baza
taluzului;

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRI AMPLASATE PE TERENURI N PANTA

Cladirea este amplasata pe o platforma amenajata n taluzul existent:

echilibrul masivului este restabilit prin introducerea unui zid de sprijin

cladirea se alcatuieste ca pe teren orizontal;

Cladirea este alaturata taluzului:

echilibrul masivului de pamnt este restabilit prin nivelurile inferioare;

etajele inferioare se conformeaza si se dimensioneaza pentru preluarea
integrala a fortei orizontale din mpingerea pamntului;

ZIDURI DE SPRIJIN
Zidurile de sprijin preiau si transmit la terenul de fundare ncarcarile provenite din mpingerea pamntului si din diferitele sarcini care
pot fi aplicate la partea superioara a masivului de pamnt.

ncarcari:
- greutatea proprie;
- mpingerea orizontala a pamntului ( efectul apei subterane);
- greutatea masivului de pamnt din spatele zidului;

- efectul cutremurelor;
- efectul nsoririi;
Criterii de performanta:
- stabilitate de ansamblu, la lunecare si la rasturnare;
- rezistenta, n sectiuni verticale si n sectiuni orizontale;
- rigiditate, n plan vertical;
Categorii de ziduri de sprijin:
- ziduri de sprijin de greutate, realizate din zidarie de piatra, beton simplu
- ziduri de sprijin din placi plane sau curbe, din beton armat;

ZIDURI DE SPRIJIN DE
GREUTATE

Echilibrul de ansamblu este asigurat de

greutatea proprie a zidului;
Solutie utilizata pentru naltimi mici si
conduce la o grosime mare a zidului;
Stabilitatea la lunecare se verifica la rostul
dintre zid si talpa de fundatie;
Stabilitatea la rasturnare se verifica fata de
axele care trec prin extremitatea zidului;

ZIDURI DE SPRIJIN DIN PLACI DE BETON ARMAT

Echilibrul zidului de sprijin este asigurat de greutatea proprie si de greutatea

masivului de pamnt care reazema pe talpa de fundatie;

Zidul propriu zis si talpa de fundatie sunt solicitate la ncovoiere pe schema statica de
consola;
Imbunatatirea stabilitatii de ansamblu fara sporirea greutatii proprii:
- Ziduri de sprijin cu placi intermediare prin care se realizeaza reducerea mpingerii orizontale;

- Ziduri de sprijin ancorate pentru naltimi mari si n conditiile n care masivul

din spatele zidului permite ancorarea la distante acceptabile;

EFECTELE CUTREMURULUI ASUPRA ZIDURILOR DE SPRIJIN

Miscarea seismica introduce acceleratii puternice att n zidul de sprijin ct si n

masivul de pamnt din spatele sau;
Amplificarea acceleratiei solului este nesemnificativa (rigiditate mare);
Tipuri de avarii:
- rotirea/rasturnarea;
- lunecarea;
- pierderea stabilitatii masivului;

ALTE MASURI CONSTRUCTIVE

Pentru limitarea efectului nsoririi (dilatare mpiedicata) zidurile de sprijin de

lungime mare se fragmenteaza cu rosturi de dilatatie verticale (dispuse la circa 25 m distanta
unul de altul);
Pentru diminuarea presiunii apei din pamnt, n spatele zidului de sprijin se prevede
un sistem de drenaj iar in zid se prevad goluri (barbacane) pentru scurgerea apei;

PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR SUB NIVELUL APELOR

FREATICE

Cauze:
exploatarea intensiva a terenului prin "construirea n adncime";
nivelul apei freatice este apropiat de suprafata libera a terenului;

Efectele apei subterane asupra partilor ngropate ale cladirii:

presiunea hidrostatica a apei pe elementele exterioare ale subsolului;
infiltrarea (patrunderea) apei n subsoluri;
actiunea chimica agresiva a apei asupra materialelor de constructie;

Situatii diferite privind solutiile tehnologice si constructive:

Nivelul inferior al subsolului cladirii se afla peste nivelul maxim probabil al apei
freatice, fundatiile se afla sub nivelul maxim al acesteia;
- se prevad masuri speciale numai pentru etapa de executie a fundatiilor;
- hidroizolatia se proiecteaza numai mpotriva apelor de infiltratie provenite
din precipitatii sau din pierderile din retelele edilitare;
Subsolul cladirii se afla sub nivelul maxim probabil al pnzei freatice;
- proiectarea si executarea unor betoane impermeabile si/sau a unor sisteme de
hidroizolatie aplicate pe pereti si radier (cuva etansa);
- elementele infrastructurii se dimensioneaza pentru a prelua si eforturile
provenite din presiunea apei freatice;

Proiectarea rezistentei la mpingerea hidrostatica a apei

peretii subsolurilor se proiecteaza pentru a avea rezistenta si rigiditatea necesare

sub efectul concomitent al:

- ncarcarilor verticale aduse de suprastructura ;
- ncarcarilor orizontale datorate mpingerii pamntului constructiei;
- ncarcarilor orizontale datorate presiunii apei subterane;
Placa inferioara se poate proiecta n doua moduri:

Placa de greutate;
Grosimea placii se stabileste astfel nct greutatea proprie a placii (inclusiv finisajul) sa fie mai mare decat
subpresiunea apei subterane.

Placa solicitata la ncovoiere;

cnd radierul este necesar pentru transmiterea ncarcarilor;
cnd radierul nu este necesar pentru transmiterea dar solutia cu placa de greutate
impune grosimi mari ale acesteia;
PRINCIPIILE DE PROIECTARE A HIDROIZOLATIILOR REZISTENTE LA PRESIUNEA APEI

Prin folosirea betoanelor etanse (impermeabile);

Aditivi;
Starea de eforturi interioare poate influenta negativ permeabilitatea betonului;

Prin aplicarea sistemelor de hidroizolatie peste elementele de beton armat;

Conformarea n plan a infrastructurii;
- forme geometrice simple, indiferent de suprastructura;
- fete plane pe care se aplica sistemele de hidroizolatie;

Etansarea zonelor sensibile ale infrastructurii;

- Trecerile conductelor prin peretii cuvei;

- Rosturile de tasare;
Traseul rosturilor poate fi vertical (separa peretii) sau orizontal (rost n radier).
Este necesar ca sistemele de hidroizolatie sa fie ntarite la rosturi.
PROTECTIA CONSTRUCTIILOR MPOTRIVA ACTIUNII CHIMICE AGRESIVE A APELOR SUBTERANE

Rezistenta betoanelor la actiunea chimica agresiva a apelor subterane se asigura prin:

Compozitia si punerea n opera a betonului;

Protectia elementelor de beton aflate n contact cu apa agresiva;

Executarea lucrarilor de constructie sub nivelul apei freatice

Factori hidrogeologici:

nivelul topografic si debitul (cantitatea de apa pe unitatea de timp) apei freatice;

natura si stratificatia terenului (apa subterana este cantonata n straturile nisipoase
iar straturile argiloase sunt impermeabile);

Principii tehnologice pentru evacuarea apelor din incinta:

Pomparea continua a apei care

patrunde n incinta de lucru mentinnd n
permanenta fundul sapaturii accesibil dar
relativ umed (inconveniente eliminate prin
incinte etanse nchise cu palplanse sau cu
ecrane de piloti intersectati);

Coborrea artificiala a
nivelului apei subterane prin
pompare continua a apei din
puturi forate n vecinatatea
incintei;

PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR N CONDITII

DIFICILE DE AMPLASAMENT PROVENITE DIN MEDIUL CONSTRUIT

Identificarea conditiilor specifice de mediu construit ale amplasamentului;

masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament;

masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente n vecinatatea
amplasamentului;

Masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament

Devierea retelelor
- Deviere temporara
(pe durata executiei)
- Deviere definitiva

Protejarea retelelor
- Protejare temporara
- Protejare definitiva

nglobarea retelelor existente n infrastructura cladirilor noi

Masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului

starea de eforturi si de deformatii n straturile de pamnt pe care sunt fundate

cladirile existente n vecinatatea amplasamentului se modifica;
unele operatii (sapaturi, epuismente, baterea pilotilor) pot antrena miscari ale
straturilor de fundare ale constructiilor nvecinate;
dupa executarea constructiei noi, n cazul "plombelor", calcanele constructiilor
existente devin inaccesibile din exterior (ridicarea gradului de asigurare la cutremur);
Sunt necesare:

Expertizarea constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului;

Identificarea cauzelor care pot favoriza tasarile terenului sub constructiile existente
n timpul lucrarilor de executie a infrastructurii;
Evaluarea interactiunii, la nivelul terenului de fundare, ntre constructia noua si
cladirile nvecinate;
Proiectarea si executarea unor masuri rationale, din punct de vedere tehnic si
economic, pentru evitarea/limitarea degradarilor posibile;
INFORMATII OBTINUTE DIN EXPERTIZAREA CONSTRUCTIILOR NVECINATE:
tasarile maxime fara avarii structurale si/sau la elementele nestructurale;
degradarile asteptate n cazul unor tasari mai mari dect cele admisibile;
degradarile provocate de agentii mecanici din procesul de executie (socuri, vibratii);
Prin expertizare se evidentiaza:
Caracteristicile miscarilor la care va fi supusa constructia existenta:
directia deplasarilor posibile (verticala, orizontala);
tipul deplasarilor (alternante, n acelasi sens);
viteza deplasarilor (miscari lente, miscari rapide);
Vrsta si starea constructiilor existente;
Tipul terenului de fundare;
Tipul structurii;
Tipul fundatiilor;
CAUZELE SI TIPURILE DEGRADARILOR CLADIRILOR EXISTENTE PRODUSE N
TIMPUL LUCRARILOR DE EXECUTIE A CLADIRILOR NOI ADIACENTE
n cazul constructiilor "plomba" tasarea terenului sub constructiile vecine se produce din:

- lucrarile de sapatura;
- lucrarile de evacuare a
apelor;
- baterea pilotilor;
- executarea fundatiilor;

CAUZELE SI TIPURILE
DEGRADARILOR CLADIRILOR NVECINATE PRODUSE DUPA EXECUTAREA CLADIRII NOI

Constructia noua modifica starea de eforturi unitare din straturile de pamnt pe care sunt
fundate constructiile nvecinate;

Avarii caracteristice:
-

fisuri la 45o;
tasari diferentiate;
nclinarea constructiei;

MASURI CONSTRUCTIVE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA FUNDATIILOR N VECINATATEA CLADIRILOR

EXISTENTE

evitarea/limitarea degradarii constructiilor existente;

mentinerea stabilitatii taluzelor;
Solutii constructive pentru evitarea/limitarea degradarilor constructiilor existente.

este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical rezultat din sapatura;

pierderi de stabilitate:
din cauza neechilibrarii presiunii laterale;
prin umezire/spalare din cauza intemperiilor;
Solutii:
subzidirea cladirilor existente pna la nivelul fundatiilor cladirii noi;
executarea unor lucrari de sprijinire a taluzului vertical;
Subzidiri
(nlocuirea pamntului de fundare cu alt material, cu rezistenta superioara la compresiune)

Fundatii de
greutate
(fundatia cladirii noi se proiecteaza pentru a prelua ncarcarile verticale aduse de cladire ct si pentru a echilibra
impingerea masivului de pamnt de sub constructia existenta)

Ecrane de piloti

o pentru preluarea unor diferente mai mari dect 5.0 m ntre fundatiile existente si
fundatiile cladirii noi;
o n cazul n care este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical pe un
amplasament limitat (lnga trotuar sau lnga drum);
o Pilotii ecranului pot fi izolati (dispusi la distante de circa 60 cm interax) sau
intersectati, formnd ecrane etanse (mai ales n conditiile n care se executa sapaturi
sub nivelul pnzei freatice);
o Pentru diferente de cota de circa 5.0 - 7.0 m preluarea mpingerii laterale poate fi
realizata cu piloti cu diametrul de 40 - 60 cm care lucreaza n consola (cu o ncastrare
de circa 2.00 sub nivelul sapaturii);
Capetele superioare ale pilotilor se sprijina, provizoriu sau definitiv, n vederea
reducerii momentelor ncovoietoare si a deformatiilor pilotilor:

o pentru diferente de nivel

mai mari;
o cand constructiile
nvecinate aduc pe teren
ncarcari mari;
o se evita sporirea
diametrului pilotilor;
o sprijinirea provizorie se
realizeaza cnd se executa
sapatura "deschisa":
(1 - 2 subsoluri) si se
demonteaza dupa
executarea planseului
peste subsol care preia
reactiunile de la capetele
superioare ale pilotilor;
o n cazul unor diferente
mari de cota, sapatura se
face n sistem "nchis":
se executa pilotii;
se executa planseul cel mai
apropiat de nivelul terenului;
se executa, sub acest
planseu, sapatura pentru
primul subsol;
se betoneaza urmatorul
planseu;

Ecrane de piloti izolati sprijiniti provizoriu

FUNDATII DIRECTE LNGA CLADIRI EXISTENTE

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi se afla n imediata apropiere a
cladirii existente:
o este posibila numai daca nivelul fundatiilor cladirii noi coincide cu nivelul
fundatiei existente;
o daca nivelul fundatiilor noi rezulta mai sus dect nivelul fundatiilor
existente, ele vor fi coborte, astfel nct cele doua cladiri vecine sa transmita
ncarcarile pe teren la acelasi nivel;

o fundatiile stlpilor sau peretilor nu pot fi evazate astfel ca pe una din laturi
rezulta talpi excentrice n raport cu stlpul sau cu peretele;

o pentru marirea capacitatii unei fundatii excentrice se folosesc grinzi de

compensare ntre stlpul de rost si un stlp sau un perete nvecinat, n planul n

care actioneaza excentricitatea;

mbunattirea comportarii fundatiei se poate face prin retragerea stlpilor din

imediata vecinatate a cladirii existente, anulnd partial, sau chiar total,
excentricitatea fundatiei si/sau necesitatea grinzilor de compensare;

n cazul n care stlpii sunt fundati pe talpi continue, efectul ncarcarii aduse de
stlpul de rost este echilibrat prin talpa de fundatie;

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi sunt distantati fata de constructia
existenta:

Reguli de dispunere n plan si n adncime:

distanta ntre fundatiile noi si cele existente trebuie sa fie mai mare dect latimea
celei
mai mari dintre acestea;
unghiul cu orizontala al dreptei care trece prin marginile fundatiilor trebuie sa fie de
cel mult 45o (compresibilitate mica si medie) si de 30o (compresibilitate ridicata );

FUNDATII INDIRECTE LNGA CONSTRUCTII EXISTENTE

n cazul n care cladirea noua nu are o greutate foarte mare n raport cu cea
existenta, se poate utiliza sistemul fundatiilor compensate cu piloti flotanti;

n felul acesta se limiteaza tasarile diferentiate ntre cele doua cladiri adiacente
(ncarcarile se transmit n adncime), iar pilotii rezulta mai scurti dect n cazul n
care ar fi dusi pna la stratul rigid;
ACTIUNEA CUTREMURULUI. NCARCARI SEISMICE.

MECANISMUL PRODUCERII CUTREMURELOR

deformatii si deplasari n
interiorul scoartei
(cutremure tectonice);
eruptii vulcanice
(cutremure vulcanice);
prabusiri si alunecari de
teren (cutremure de
prabusire);

In zonele de convergenta ale deplasarilor, placile pot patrunde una sub alta (fenomenul de
subductie) sau pot aluneca lateral una n raport cu cealalta;

Faliile geologice reprezinta planurile de contact ntre placile sau sub-placile adiacente pe
care se produc miscarile relative;

Punctul de pe falie n care se declanseaza ruperea

este definit ca "focarul" sau "hipocentrul"
cutremurului;

Proiectia focarului pe suprafata pamntului se

numeste "epicentru";

Distanta de la epicentru la focar reprezina

"adncimea focarului";

Distanta dintre un amplasament oarecare si focar

este denumita "distanta focala" iar distanta dintre un amplasament oarecare si epicentru
(masurata la suprafata globului terestru) este denumita "distanta epicentrala";

Aria afectata de cutremur creste odata cu cresterea adncimii focarului.

DISTRIBUTIA FOCARELOR IN SECOLUL XX

PROPAGAREA UNDELOR SEISMICE

Unde seismice P cele mai rapide.
Sistemul SOS-LIFE: P-wave recognition software.

 Unde seismice S (nu se propaga si prin lichide) sunt de 1.68 ori mai lente decat
undele P.

 Unde de suprafata cele mai distructive sunt de 2-3 ori mai lente decat undele P.

EVALUAREA SEVERITATII CUTREMURELOR

Criterii obiective: masurarea caracteristicilor miscarii terenului n timpul cutremurului;
Criterii subiective: efectele produse de cutremur asupra mediului natural, asupra
constructiilor si asupra oamenilor;
Criterii mixte: combina rezultatele nregistrarilor cu aprecierea efectului cutremurului
asupra mediului natural si asupra mediului construit;

APRECIEREA OBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

"Magnitudinea" - cantitatea de energie eliberata n focar n timpul cutremurului;

o Magnitudinea se determina prin masurarea amplitudinii maxime a oscilatiilor,

n timpul cutremurului, a unui pendul standard situat la distanta conventionala
de 100 km de epicentru;
o Pentru compararea magnitudinilor se foloseste scara logaritmica RICHTER
definita prin numere ntregi si zecimale. Pe aceasta scara o crestere de 0.2
unitati reprezinta dublarea energiei eliberate n focar (cutremurul din Vrancea1940 cu magnitudinea M = 7.4 a eliberat o cantitate de energie dubla n raport
cu cutremurul din 1977 care a avut M = 7.2). Scara magnitudinilor nu este
limitata superior (cel mai puternic cutremur nu poate depasi M = 9.0);
o Cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs n zona Vrancea n ultimul
mileniu este atribuita cutremurului din 1802 : M = 7.5;
o n ultimii 100 ani s-au produs n Romnia 100 cutremure cu M > 5;
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

ANUL
1903
1908
1912
1916
1934
1940
1940
1945
1977
1986
1990

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

MAGNITUDINEA
6.3
6.75
6.0
6.5
6.25
6.25
7.4
6.5
7.2
7.0
6.8

Acceleratia maxima: - masura a severitatii unui cutremur pe un amplasament;

o Accelerograma unui cutremur este reprezentarea grafica a variatiei acceleratiei
solului n timpul miscarii seismice. nregistrarile se realizeaza cu aparate
denumite accelerografe;
o Accelerograma pune n evidenta si perioada dominanta a miscarii vibratorii a
solulului definita prin numarul mediu de schimbari de semn ale acceleratiei n
unitatea de timp precum si durata miscarilor violente ale terenului. Perioadele
dominante ale miscarii terenului la un amplasament sunt functie de conditiile
geologice locale (caracteristicile straturilor superficiale ale terenului peste
nivelul rocii de baza);
o Pe baza datelor istorice, a cunostintelor privind structura geologica si a
acceleratiilor nregistrate la ultimele cutremure s-a realizat zonarea teritoriului
Romniei din punct de vedere al acceleratiilor maxime probabile prin
intermediul coeficientilor ks care reprezinta raportul dintre acceleratia maxima
probabila (amax) si acceleratia gravitatiei (g):

a
k s max
g
Spectrul de raspuns - cel mai complex criteriu de apreciere obiectiva a severitatii
cutremurului la un amplasament dat;
o tine seama att de miscarea terenului (identificata printr-o accelerograma
nregistrata) ct si de proprietatile dinamice ale constructiilor (perioada proprie
de oscilatie, fractiunea din amortizarea critica);
o Spectrul de raspuns permite identificarea claselor de structuri cu sensibilitate
deosebita la un anumit tip de cutremur prin domeniul perioadelor proprii
pentru care se dezvolta raspunsul maxim;
APRECIEREA SUBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:
Intensitatea observata: - la un amplasament dat este un criteriu subiectiv de apreciere a
severitatii unui cutremur prin efectele constatate asupra oamenilor, constructiilor si mediului
natural;
o scara intensitatilor (scara MERCALLI are 12 grade de intensitate notate I -XII
MM);

o Efectul unui cutremur la nivelul unor zone mai ntinse din teritoriu (efectul
macroseismic) poate fi sintetizat, pe baza intensitatilor observate la un anumit
cutremur, prin trasarea curbelor care unesc punctele de egala intensitate.
Aceste curbe sunt denumite izoseiste;
o Macrozonarea seismica a teritoriului tarii (harta macroseismica generalizata) se
stabileste ca nfasuratoare a hartilor macroseismice corespunzatoare diferitelor
cutremure din trecut;

o Scara intensitatilor observate a fost perfectionata prin introducerea unor

elemente de apreciere obiective care se refera la valorile nregistrate ale
parametrilor miscarii seismice (valori corelate pentru acceleratia, viteza si
deplasarea terenului) si la statistica avariilor de diferite categorii. Aceasta scara,
cu caracter mixt, obiectiv si subiectiv, are tot 12 grade si este cunoscuta sub
numele de scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnic).
Scara MSK este utilizata n mod curent n practica internationala;

EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA MEDIULUI NATURAL

SI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

Efectele cutremurelor asupra mediului natural

Formarea unor falii de suprafata;

Producerea unor alunecari de teren;
Lichefierea straturilor de nisip saturat cu apa;
Producerea unor tasari n straturile de teren afnate;
Formarea de valuri nalte (seise) n lacurile naturale sau de baraj;
Formarea n larg si propagarea catre tarm a valurilor nalte (tsunami);

Efectele cutremurelor asupra constructiilor

n ntreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu produsul dintre masa fiecarui
element de constructie si acceleratia pe care aceasta masa o capata n timpul cutremurului.

oscilatii plane:
cladirii;

deplasari alternative orizontale, n doua plane verticale ale

oscilatii de torsiune:
deplasari alternative, n plan orizontal, prin rotirea cladirii n
raport cu un ax vertical;

Pentru constructiile si elementele de constructie cu deschideri mari (poduri, acoperisuri suspendate)

trebuie luate n considerare si oscilatiile plane reprezentate prin deplasari alternative, n plan
vertical, n raport cu pozitia initiala.

Evaluarea fortelor seismice care actioneaza asupra constructiilor

Caracteristicile fortelor de inertie sunt functie de mai multi factori:

caracteristicile miscarii seismice (acceleratia maxima a solului si perioada

dominanta a miscarii oscilatorii a terenului);

starea de eforturi si deformatii care se dezvolta n structura (deformatii elastice

reversibile sau deformatii inelastice ireversibile);

caracteristicile dinamice ale constructiei (perioadele proprii de vibratie, formele

modurilor proprii de vibratie);

Metoda simplificata cea mai cunoscuta si cea mai raspndita n practica mondiala este metoda
fortelor static echivalente.
n Romnia: "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor"- indicativ P100-92
Cod de proiectare seismica P100/2006

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE

S r cr G - P100/1992

cr k s r r

- coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;

ks

r - coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia

spectrala a miscarii seismice pe amplasament;

- coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de

- coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;

- coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de

rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor,
altele decat cele asociate structurii de rezistenta;

r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate

corespunzator modului propriu r;

G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in

gruparea speciala de incarcari);

Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in

functie de clasele lor de importanta.

Valorile pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei

Clasa I - constructiile de importanta deosebita

pentru societate, a caror functionalitate in
timpul cutremurului si imediat dupa cutremur
trebuie sa se asigure integral (spitale, statii de
pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

1.4

Clasa II constructii de importanta deosebita

la care se impune limitarea avariilor avanduse in vedere consecintele acestora (scoli,
gradinite, camine, biserici, sali de spectacole,
centre comerciale, cladiri care adapostesc
valori artistice, istorice, stiintifice, economice
deosebite)

1.2

Clasa III constructii de importanta normala

(cladiri de locuit, hoteluri, camine, constructii
industriale curente)

1.0

Clasa IV constructii de importanta redusa

0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a

terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare
zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.

Coeficientul de amplificare r se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii

Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de
colt Tc cu relatiile:

r 2.5 pentru Tr Tc ;
r 2.5 Tr Tc 1 pentru Tr Tc ;

r
2.5

Tc=1.5sec
Tc=1.0sec
Tc=0.7sec

1.0

r min 1
0.7

1.0

1.5

2.2

2.5

3.0

Tr(sec)

Valorile coeficientului
Tipul structurii (structuri din beton armat)

Coeficient

Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care sunt tratati ca

elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului

0.25

Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca

elemente structurale

0.20

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi rigide intre

rigle si stalpi

0.15

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate

intre rigle si stalpi

0.20

Structuri cu pereti structurali

0.25

Structuri cu pereti, stalpi si plansee dala (fara grinzi)

0.30

Castele de apa

0.35

Silozuri

0.25
Coeficientul r se determina cu relatia:

Gk u k r
unde:
r k 1n
G Gk u k2r
k 1

uk r - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k G Gk ;

k 1

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate

corespunzator modului de vibratie r se poate determina cu relatia:

Sk r Sr

Gk u k r
n

G u
k 1

kr

P100/2006

FORMA SI PROPORTIILE CLADIRILOR IN PLAN;

o
o
o
o
o

Forma compacta (simetrie);

Excentricitati mici CM CR;
Pseudo-simetria;
Pasarele sau zone inguste de planseu;
Posibilitati de remediere;

FORMA SI PROPORTIILE CLADIRILOR IN

ELEVATIE;
o

Reducerea ariilor planseelor pe verticala;

ROSTURI SEISMICE;
o
o
o
o

Posibilitati de remediere;

Neregularitati;
Nesincronismul miscarii seismice;
Dimensionarea rosturilor;
Rezolvari constructive;

PROEMINENTE;
o
o

Efectul amplificarii dinamice;

Conexiuni cu structura de rezistenta;

Alcatuire cladire in plan si elevatie

FORMA SI PROPORTIILE CLADIRILOR IN PLAN;

o
o
o
o
o

FORMA SI PROPORTIILE CLADIRILOR IN

ELEVATIE;
o
o

Reducerea ariilor planseelor pe verticala;

Posibilitati de remediere;

ROSTURI SEISMICE;
o
o
o
o

Forma compacta (simetrie);

Excentricitati mici CM CR;
Pseudo-simetria;
Pasarele sau zone inguste de planseu;
Posibilitati de remediere;

Neregularitati;
Nesincronismul miscarii seismice;
Dimensionarea rosturilor;
Rezolvari constructive;

PROEMINENTE;
o

Efectul amplificarii dinamice;

Conexiuni cu structura de rezistenta;

Alegerea materialelor pentru structura

EXIGENTE FUNCTIONALE;
CONFIGURATIA IN PLAN SI IN ELEVATIE A CONST
ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRII;
INTENSITATEA INCARCARILOR GRAVITATIONALE
TEHNOLOGII DISPONIBILE;
DURATA MINIMA DE EXECUTIE;
EFICIENTA ECONOMICA;
COSTURILE LUCRARILOR DE PROTECTIE;
COSTURILE LUCRARILOR DE INTRETINERE;

EXIGENTE FUNCTIONALE;
CONFIGURATIA IN PLAN SI IN ELEVATIE A
CONSTRUCTIEI;
ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRII;
INTENSITATEA INCARCARILOR
GRAVITATIONALE SI SEISMICE;
TEHNOLOGII DISPONIBILE;
DURATA MINIMA DE EXECUTIE;
EFICIENTA ECONOMICA;

CADRE:

PERETI STRUCTURALI:

4.

Beton armat;
BAR;
Otel;

Zidarie armata;
Beton armat;

DISIPAREA ENERGIEI
REDUNDANTA
DENSITATEA IN PLAN A
ELEMENTELOR STRUCTURALE
VERTICALE
DESCHIDERILE ELEMENTELOR
STRUCTURALE ORIZONTALE
GABARITELE ELEMENTELOR
STRUCTURALE

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE

In conformitate cu normele de proiectare antiseismica, o structura se calculeaza la incarcarea seismica,
(considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: S r cr G , unde notatiile au semnificatia din
P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale).

cr k s r r - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie

r;
- coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de
importanta;

k s - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

r - coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de

compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament;

- coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea

structurii, de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care
intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de
efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de
rezistenta;

r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de

libertate corespunzator modului propriu r;

G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura

(determinata in gruparea speciala de incarcari);
Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de
importanta.

Valorile

pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei

Clasa I - constructiile de importanta deosebita pentru

societate, a caror functionalitate in timpul cutremurului si
imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral
(spitale, statii de pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

1.4

Clasa II constructii de importanta deosebita la care se

impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele
acestora (scoli, gradinite, camine, biserici, sali de
spectacole, centre comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice deosebite)

1.2

Clasa III constructii de importanta normala (cladiri de

locuit, hoteluri, camine, constructii industriale curente)

1.0

Clasa IV constructii de importanta redusa

0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (considerata cu o
perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.
Coeficientul de amplificare r se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii Tr ale constructiilor si
de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relatiile:

r 2.5 pentru Tr Tc ;
r 2.5 Tr Tc 1 pentru Tr Tc ;

Valorile coeficientului ks
Zona seismica
de calcul

ks

0.32

0.25

0.20

0.16

0.12

0.08

r
2.5

Tc=1.5sec
Tc=1.0sec
Tc=0.7sec

1.0

r min 1
0.7

1.0

1.5

2.2

2.5

3.0

Tr(sec)

Valorile coeficientului
Coeficientul

Tipul structurii (structuri

din beton armat)

Structuri in cadre etajate cu

pereti de umplutura care
sunt tratati ca elemente
structurale asigurand
conlucrarea cu elementele
cadrului

0.25

Structuri in cadre etajate cu

pereti de umplutura care nu
sunt tratati ca elemente
structurale

0.20

Hale industriale si alte

structuri cu un singur nivel
cu legaturi rigide intre rigle
si stalpi

0.15

Hale industriale si alte

structuri cu un singur nivel
cu legaturi articulate intre
rigle si stalpi

0.20

Structuri cu pereti
structurali

0.25

Structuri cu pereti, stalpi si

plansee dala (fara grinzi)

0.30

Castele de apa

0.35

Silozuri

0.25

Coeficientul

r se determina cu relatia:

Gk u k r
unde:
r k 1n
G Gk u k2r
k 1

uk r - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul

r;
n

Gk ;
Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k

k 1

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator modului de
vibratie r se poate determina cu relatia:

Sk r Sr

Gk uk r
n

G u
k 1

kr

Nota

Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de

ansamblu a structurii poate fi considerat egal cu 1.0,
r

corespunzator unui pendul. Forta seismica S va actiona in

centrul de masa al structurii, considerat aproximativ la
nivelul superior al stalpilor.
4.1. VERIFICAREA CONDITIEI DE DEPLASARE RELATIVA DE
NIVEL
Calculul la starea limita de deformare se efectueza pentru evitarea degradarii excesive a unor elemente
nestructurale (inclusiv componente de instalatii) supuse deformatiilor provocate de catre oscilatiile seismice
ale structurii de rezistenta precum si evitarea coliziunilor intre tronsoanele de constructii invecinate.
Deplasarea relativa de nivel se limiteaza in cazul structurilor parter cu panouri de pereti de umplutura din
materiale deformabile care pot urmari deformatiile structurii, conform relatiei:

. Deplasarile orizontale care intervin in calculul deplasarilor relative de nivel reprezinta

k
i 1

0.01 , iar
H

i
stalp

deplasarile maxime ale structurii care includ si componentele din domeniul postelastic.

4.2. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE STALPI

Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul
de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe stalpi se efectueaza proportional cu rigiditatile lor la
deplasare laterala.
In corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui stalp la deplasare laterala k, pentru o incarcare
orizontala distribuita pe verticala dupa o lege data, se defineste ca incarcare necesara pentru a produce
stalpului o sageata orizontala de 1cm la nivelul considerat:

x
st m arg inal

x
st central

x
st central

3Eb I stx m arg inal

H st3 m arg inal

hst m arg inal bst3 m arg inal

12

3Eb I stx central

H st3 central

hst central bst3 central

12

; k st m arg inal

y
st central

;I

3Eb I sty m arg inal

H st3 m arg inal

y
st m arg inal

y
st central

hst3 m arg inal bst m arg inal

3Eb I sty central

H st3 central

hst3 central bst central

12

12
hstalp

k stx m arg inal

x
bstalp

k stx colt

x
st colt

3Eb I stx colt

H st3 colt

hst colt bst3 colt

12

k sty colt

;I

y
st colt

3Eb I sty colt

H st3 colt

hst3 colt bst coltl

12

Nota

Elementul

Modulul de
rigiditate

Rigle

0.6EbIb

Stalpi
comprimati
excentric

0.8EbIb

Stalpi
intinsi
excentric

0.2EbIb

Pentru calculul eforturilor in

cadrele din beton armat
modulii de rigiditate
sectionala se pot considera
conform Anexei A din Codul
de Proiectare pentru Structuri
in Cadre din Beton Armat.

4.3. IPOTEZE DE CALCUL

ANTISEISMIC
Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice pe stalpi se face tinand seama si de
influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice in raport cu
centrul de rigiditate al structurii.
Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a unui model
tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie. In
conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune
generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor seismice
se considera la distanta e e1 e2 fata de centrul de rigiditate, in care:

e1 - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;

e2 - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul
caracterului nesincron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective
a constructiei ( e2 0.05B unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a
constructiei);

Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care actioneaza
separat pe directiile de referinta si la 45 fata de aceste directii.
Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui sistem de
referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale constructiei si o axa verticala.
Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile seismice considerand actiunea seismica are
directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II) se
considera independente iar eforturile corespunzatoare nu se suprapun.
La constructiile cu structura flexibila (hale parter) se va lua in considerare si ipoteza incarcarilor seismice
orizontale (ipoteza III) actionand dupa o directie inclinata la 45 fata de axele orizontale de referinta.

xo , yo - coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe;

x j x j xo
coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale stalpului j dupa directiile x, y;
y y j yo

k xj ; k yj - rigiditatile stalpului j la deplasari laterale dupa directiile x, y;

k x

k
k y

k
j
y

xo

j
y

yo

j
x

I k yj x 2j k xj y 2j - moment de inertie polar;

j

j
x

Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:

deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de
translatie);
rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de
torsiune generala);

y[m]
S ry14

S ry13

S tx13

S rx13
13

S tx14

S rx14
14

S ry15
15
S tx15 S rx

15

16
S tx16 S rx

17
S tx17 S rx

16

17

S ry16

18
S tx18 S rx

18

S ry17

S ry18

CM

Stx7

Stx8

8
ry

1
x

Stx9 S

y17

CR

9
ry

10

M1x

S tx11
S ry10

xo

e2

7
ry

11

S tx12

12

S ry11

x11

S ry12

x11

S ry2

S ry1

S rx1

S rx2
Stx1

S rx3
Stx2

yo

S ry3

S rx4
Stx3

S rx5
S tx4

S rx6
Stx5

S ry4

y17

Stx6
S ry5

S ry6

x[m]

O
4.3.1. Ipoteza I
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:

k jy
k xj
t x j
M
dupa directia x S S
;
I
k xj

dupa directia y S M

j
x

j
y

k yj x j

4.3.2. Ipoteza II
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:

dupa directia x S M

dupa directia y S S

y[m]

j
x

j
y

S ry14

S ry13

S rx13

S rx14
13

k xj y j

I
k yj

j
y

k yj x j
I

S ry15

S rx15

S rx16

14

15

S rx17
16

S rx18
17

18

S ry16
Sty13

Sty14

Sty15

7
ry

S ry8

9
ry

S ry17

Sty16

S ry18

Sty17

Sty18

CM
S

M2y
10

Sty8

Sty9

S ry1

S ry2

S ry3

S rx1

S rx2
1

S rx4
3

S ty2

Sty12

S rx5
4

Sty3

S ry12

S ty11

S rx6
5

S ry4
S ty1

12

S ry11

Sty10

e2

S rx3

11

S ry10

Sty7

CR

S ry5

Sty4

S ry6

Sty5

Sty6

x[m]

0.7e2

O
4.3.3. Ipoteza III

M St y S y 0.707e2

CR

Sx=0.707S
e2

S=cG

Sy=0.707S

Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice

dupa o directie inclinata la 45 fata de axele
orizontale de referinta (cu excentricitate e2)
stalpul j se incarca cu:

0.7e2

CM

M St x S x 0.707e2

10

dupa directia x:

k xj y j
k xj y j
k xj
t
t
S 0.707S
Mx
Mx
j
I
I
k
x
dupa
j
x

S yj 0.707S

k yj

j
y

M yt

k yj x j
I

M yt

k yj x j

directia y:

M xt M yt 0.707S 0.707e2

PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE

Stabilirea ncarcarilor verticale
Valorile ncarcarilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de actiuni, corespunzator
gruparii fundamentale sau speciale de ncarcari, dupa caz.
Valorile eforturilor axiale din pereti si din celelalte elemente verticale ale structurii, provenite din
ncarcarile verticale, se determina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor acestora, functie de
alcatuirea planseelor.
Dimensionarea preliminara a sectiunilor peretilor
2
Sectiunea totala a peretilor structurali (n m ) va fi, de regula, cel putin cea data de relatia:

A bi

k s n A pl
100

n care:
A bi = aria inimilor sectiunilor orizontale ale tuturor peretilor structurali, cu contributie semnificativa
n preluarea fortelor orizontale, orientati paralel cu actiunea fortelor orizontale;
= coeficient de importanta a constructiei, conform P100/92;
= coeficientul zonei seismice de calcul, conform P100/92;
2
= aria suprafetei planseului n m ;
= numarul de niveluri de cladire (numarul de plansee) situate deasupra
sectiunii considerate.
Grosimea peretilor va fi cel putin 15 cm. La cladiri cu pna la 10+12 niveluri se recomanda sa se
pastreze dimensiuni constante ale sectiunilor peretilor pe toata naltimea.
Aria bulbilor sau talpilor At prevazute la capetele sectiunii peretilor cu aria inimii AI va respecta
relatiile:

ks
Apl
n

no 1,5

At
0.35
Ai

S-a notat:

no

N
b h Rc

N fiind efortul axial de compresiune n pereti, b si h dimensiunile inimii peretelui, iar Rc rezistenta de
calcul a betonului la compresiune.

CALCULUL STRUCTURILOR CU PERETI STRUCTURALI LA ACTIUNEA

NCARCARILOR VERTICALE SI ORIZONTALE
Indicatii generale
Pentru constructiile curente se permite utilizarea metodelor de calcul din categoria A, conform
P100/92, care admit urmatoarele simplificari principale:
a) Calculul la actiunea seismica se face la ncarcarile de calcul stabilite conform Normativului
P100/92, aplicate static pe structura considerata ca avnd o comportare elastica;
b) Dirijarea formarii unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil, cu deformatii plastice
dezvoltate n riglele de cuplare si la baza peretilor structurali;
c) Cerintele de ductilitate se considera implicit satisfacute prin respectarea conditiilor de calcul si
de alcatuire constructiva;
d) n cazul cladirilor cu forme regulate, cu elementele structurale (pereti, eventual cadre) orientate pe
doua directii principale de rigiditate ale structurii, calculul se efectueaza separat pe cele doua
directii. n cazul n care elementele structurale verticale sunt orientate pe directii care difera de
directiile principale ale constructiei, calculul se efectueaza pe mai multe directii stabilite ca
potential nefavorabile din punctul de vedere al comportarii structurale la actiuni orizontale;
e) Deformatiile planseelor se considera neglijabile n raport cu deformatiile peretilor.
n aceste conditii pentru calculul unei structuri cu pereti structurali la actiunea ncarcarilor verticale si
orizontale sunt necesare urmatoare operatii principale:
(i)
Alcatuirea initiala a structurii (dispunerea peretilor structurali, alegerea formei sectiunilor, a
dimensiunilor elementelor structurale, etc.), inclusiv ale infrastructurii;
(ii)

Schematizarea structurii pentru calculul (stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali,
pentru fiecare directie de actiune a ncarcarilor orizontale si ale riglelor de cuplare);

(iii)

Stabilirea nivelului la care se considera ncastrarea peretilor;

(iv)

Determinarea ncarcarilor verticale aferente fiecarui perete structural si a eforturilor sectionale

de compresiune produse de aceste ncarcari;

(v)

Verificarea preliminara a sectiunilor peretilor structurali si eventual modificarea acestora (prin

marirea grosimii inimii, prevederea de bulbi la capetele libere, marirea clasei betonului de la
nivelurile inferioare ale cladirilor cu naltimi mari, etc.);

(vi)

Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale peretilor structurali pentru fiecare directie de

actiune a ncarcarilor orizontale;

(vii)

Stabilirea ncarcarilor orizontale de calcul P100/92 ;

(viii)

Determinarea eforturilor sectionale din actiunea ncarcarilor orizontale. Se recomanda

calculul cu programe de calcul automat care sa ia n considerare comportarea spatiala a
structurii;

(ix)

Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare din ncarcarile orizontale;

(x)

n cazurile speciale cnd ncarcarile verticale se aplica cu excentricitati pronuntate (de

exemplu, constructii cu balcoane n consola pe o singura parte a cladirii, constructii cu
nucleu de pereti ncarcat excentric, etc.), determinarea pe aceeasi schema de calcul si
eforturile sectionale din aceste ncarcari, care se nsumeaza cu eforturile produse de
ncarcarile orizontale;

(xi)

Calculul si armarea grinzilor de cuplare, la ncovoiere si la forta taietoare;

(xii)

Calculul si armarea elementelor verticale la compresiune (ntindere) excentrica, la forta

taietoare n sectiuni nclinate si n rosturile de turnare;

(xiii)

Calculul, n cazul structurilor prefabricate, al mbinarilor verticale si orizontale ale peretilor si

al mbinarilor dintre planseu si peretii structurali;

(xiv)

Determinarea eforturilor n diafragmele orizontale formate de plansee si calculul armaturilor

necesare;

(xv)

Alcatuirea peretilor structurali si a riglelor de cuplare;

(xvi)

Evaluarea initiala a dimensiunilor elementelor infrastructurii si a fundatiilor;

(xvii)

Schematizarea infrastructurii pentru calcul: stabilirea ncarcarilor (a fortelor de legatura cu

suprastructura si cu terenul), modelarea legaturilor structurale ale elementelor infrastructurii,
etc.;

(xviii) Calculul eforturilor sectionale n elementele infrastructurilor prin metode de calcul (eventual
cu programe de calcul automat) compatibile modelului de calcul stabilit la xvii);
(xix)

Calculul de dimensionare a elementelor infrastructurii si al fundatiilor.

Schematizarea pentru calcul a structurilor cu pereti structurali

Sectiunile de calcul (active) ale peretilor structurali.
n calculul simplificat admis pentru structurile cu pereti structurali, constnd n calcule independente
pe doua sau mai multe directii, problema sectiunilor active ale peretilor (a conlucrarii talpilor cu inima
peretilor) intervine la:
(i)
Evaluarea rigiditatilor la deplasare laterala si implicit la stabilirea eforturilor sectionale din
actiunea fortelor orizontale care revin peretilor structurali;
(ii)

Determinarea ncarcarilor verticale aferente peretilor structurali;

(iii)

Evaluarea ductilitatilor sectionale;

(iv)

Stabilirea fortei taietoare de calcul, asociate capacitatii de rezistenta la ncovoiere cu efort

axial.

n cazul n care talpa este constituita dintr-un bulb (fig.5.1a), latimea activa se ia egala cu latimea
reala a bulbului bp = Bp.

Fig.5.1
n cazul peretilor structurali a caror sectiune prezinta talpi la una sau ambele extremitati (rezultate, de
exemplu, din intersectia peretilor de pe cele doua directii, fig.5.1b), latimea activa b p de conlucrare a
talpilor este data de relatia:

bp b b st b dr

b se va stabili pe baza relatiilor

hi
b
lo 1,5 hi
hi hi 1
si b distanta pna la primul gol (pna la marginea peretelui).
unde

Fig.5.2
S-a notat:
b
= grosimea inimii;
hi , hi+1= naltimile sectiunilor unor pereti paraleli consecutivi;
lo
= distanta libera ntre doi pereti consecutivi.
La structurile cu etaje nalte si goluri relativ mici
se recomanda considerarea n calcul a peretelui
ca element unic, cu sectiunea indeformabila, cu
conditia asigurarii, prin modul de alcatuire al
grinzilor de cuplare rigide, a unei comportari n
domeniul elastic a acestor elemente.
n situatiile n care peretii se intersecteaza
formnd un nucleu, ntreg nucleul poate fi
considerat un element unic.
Pentru calculul deformatiilor produse de fortele
taietoare sectiunea activa se ia egala cu
sectiunea inimii.
Fig.5.3

Fig.5.4
Sectiunile de calcul (active) ale grinzilor de cuplare
a)Pentru calculul
deformatiilor produse de
momentele ncovoietoare, la
determinarea eforturilor
sectionale sectiunea activa a
grinzii de cuplare se ia
conform fig.5.5:

Fig.5.5
daca planseele sunt prefabricate sau turnate ulterior peretilor si nu se realizeaza si
conlucrarea placii cu rigla, sectiunea se considera dreptunghiulara ca n fig.5.5a cu naltimea
hr pna sub placa planseului;

- daca planseele se toarna odata cu peretii sau se prevad masuri de realizare a conlucrarii
placii cu rigla, se tine seama de conlucrarea placii lund: b st , b dr 0,25 lo 2 hp
unde lo = lumina libera a golului;
hp = grosimea placii.
Determinarea eforturilor axiale de compresiune n peretii structurali din actiunea ncarcarilor verticale
ncarcarile verticale transmise de planseu peretilor structurali se determina pe baza suprafetelor
aferente sectiunilor acestora, tinnd seama de alcatuirea planseelor care influenteaza distributia
reactiunilor pe contur (placi armate pe o singura directie sau pe doua directii, placi cu grinzi). Se
admite ca eforturile unitare de compresiune din ncarcarile verticale sunt uniform distribuite pe
suprafata sectiunii transversale a peretilor.
Valoarea fortei axiale de compresiune din ncarcarile gravitationale se obtine prin nmultirea valorii
medii a eforturilor unitare de compresiune cu suprafata sectiunii active a peretelui.
Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor sectionale, n domeniul elastic
Ipoteze si scheme de baza
1. n calculul cu structura formata
din bare, se tine seama de toate
tipurile de deformatii produse de
actiunea diferitelor eforturi
sectionale: momente
ncovoietoare, forta taietoare si
eforturi axiale. n cazurile curente
se admite sa se neglijeze
deformatiile datorate eforturilor
axiale n grinzile de cuplare.
2. Deschiderile teoretice ale cadrului
etajat, care schematizeaza peretii
cuplati cu goluri suprapuse, se iau
ntre axele elementelor verticale.
3. Pentru grinzile de cuplare (fig.5.7)
se considera deformabila (la
ncovoiere si la forta taietoare)
numai portiunea centrala lo, avnd
lungimea luminii (deschiderii
libere) golului, iar portiunile
laterale (L - lo) se admit a fi
indeformabile (aria sectiunii se
considera n calcul infinita).

Fig.5.7

4. n cazul peretilor cu rigle de

cuplare nalte n raport cu
naltimea nivelului, se va tine
seama de variatia sectiunii
montantilor, considernd ca
deformabile zonele cuprinse ntre
grinzile de cuplare (lumina), iar n
rest indeformabile (fig.5.8b).

Fig.5.8
Valorile de calcul ale rigiditatilor elementelor structurale
Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale utilizate n determinarea
caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale se iau dupa cum urmeaza:
a) Pentru pereti structurali:

daca

daca

daca

N
0,4 Ie 0,8 Ib
A bRc
A e 0,9 A b
N
0,0 Ie 0,4 Ib
A bRc
A e 0,6 A b
N
0,2 Ie 0,1Ib
A bRc
A e 0,4 A b

b) Pentru grinzile de cuplare:

n cazul armarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri):

Ie 0,4 Ib

A e 0,4 A b

n cazul armarii cu carcase diagonale:

Ie 0,6 Ib
A e 0,6 A b
Metode de calcul structural
Pentru stabilirea eforturilor sectionale n elementele structurilor cu pereti de beton armat se pot
utiliza metodele de calcul pentru structurile spatiale alcatuite din bare.
n cazurile curente n care planseele de beton armat satisfac conditia de diafragme practic infinit
rigide si rezistente pentru forte aplicate n planul lor, se vor aplica metode de calcul n care
deformatiile solidare ale peretilor pot fi definite de numai trei componente ale deplasarii la fiecare
nivel (doua translatii si o rotire).

Pentru structuri cu alcatuire complexa, cu forme complicate de sectiuni de pereti rezultate din
intersectia peretilor structurali, cu goluri de dimensiuni diferite de la nivel la nivel sau/si care nu sunt
dispuse ordonat sau n cazurile n care este necesar sa se determine starea de eforturi pentru directii
ale fortelor orizontale care nu se suprapun cu directiile principale ale structurii, se recomanda
utilizarea modelarii peretilor din elemente finite de tip panou, grinda si stlpi. n acest scop se pot
folosi programele de calcul care permit o asemenea abordare.
Metode de calcul n domeniul postelastic
Metodele de calcul n domeniul postelastic se aplica unor structuri cu capacitatile de rezistenta
cunoscute, respectiv la structuri la care armaturile longitudinale sunt cunoscute.
a) Procedee de prima aproximatie, care constau n exprimarea echilibrului limita pe un mecanism
cinematic de cedare cu articulatii plastice formate la capetele tuturor riglelor si la baza peretilor
structurali, fara sa se poata pune conditii privind ncadrarea rotirilor din aceste articulatii plastice,
n capacitatile de rotire respective.
b) Procedee de calcul static neliniar, care constau ntr-un calcul static pas cu pas al structurii
(calcul biografic), marind treptat ncarcarile laterale, determinnd la fiecare treapta de ncarcare
eforturile sectionale si deformatiile structurii si verificnd compatibilitatea rotirilor n articulatiile
plastice formate la capetele riglelor de cuplare si la baza peretilor. Stadiul ultim de solicitare a
structurii se considera stadiul n care se atinge deformatia limita ntr-una din articulatiile plastice
formate la baza peretilor structurali.
c) Procedee de calcul dinamic neliniar, obtinute prin adaptarea metodelor de calcul dinamic a
structurilor n bare sau a structurilor bidirectionale. Pornind de la accelerogramele unor
cutremure reale nregistrate sau de la accelerogramele etalon caracteristice amplasamentului se
determina elementele raspunsului structural n evolutia lor pe durata actiunii seismice,
diagramele de eforturi sectionale, tabloul articulatiilor plastice n fiecare moment, cerintele de
ductilitate, energia absorbita si energia disipata n articulatiile plastice, etc.

d) Un exemplu elocvent de utilizare a amortizorilor seismici cu fluid vascos il reprezinta zgarienorul Torre Mayor din Mexico City, Mexico. Cu o inaltime de 225 meters si 55 de etaje Torre
Mayor este cea mai inalta cladire din America Latina. Lucrarile de constructie au inceput in
1999 si au fost finalizate in 2003. Ca urmare a severitatii seismice specifice pentru Mexico City,
turnul incorporeaza tehnologie de protectie de ultima generatie. De fapt, aceasta cladire isi
disputa titlul de cea mai sigura constructie (din punct de vedere seismic) din lume, cu U.S. Bank
Tower din Los Angeles, California. Cu cei 96 de amortizori seismici instalati in structura,
cladirea Torre Mayor este proiectata sa suporte un cutremur cu magnitudinea de 8.5 pe scara
Richter.

Evaluarea siguranei seismice i ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe

baza a 3 categorii de condiii care fac obiectul investigaiilor i analizelor efectuate n
cadrul evalurii. Pentru orientarea n decizia final privitoare la sigurana structurii
(inclusiv la ncadrarea n clasa de risc a construciei) i la msurile de intervenie
necesare, msura n care cele 3 categorii de condiii sunt ndeplinite este cuantificat prin
intermediul a 3 indicatori. Acetia sunt:
- gradul de ndeplinire a condiiilor de conformare structurale, de alctuire a
elementelor structurale i a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul
aciunii seismice. Acesta se noteaz cu R1 i se denumete prescurtat gradul de
ndeplinire al condiiilor de alctuire seismic;
- gradul de afectare structural, notat cu R2, care exprim proporia degradrilor
structurale produse de aciunea seismic i de alte cauze.
- gradul de asigurare seismic, notat cu R3 reprezint raportul ntre capacitatea i
cerina structural seismic, exprimat n termeni de rezisten n cazul folosirii
metodologiilor de nivel 1 i 2 sau n termeni de deplasare n cazul utilizrii metodologiei
de nivel 3. Acest indicator se determin pentru ULS.