Sunteți pe pagina 1din 10

STUD. ARH.

FEKETE CRISTIAN GRUPA 610, ANUL VI

CLADIRI IN CONDITII DIFICILE DE AMPLAS AME NT SUB . V:


PRINCIPII, METODE SI MASURI CONSTRUCTIVE, ARHITECTURAL STRUCTURALE, CE TREBUIE AVUTE IN VEDERE LA IMPLANTAREA UNEI CONSTRUCTII NOI PE UN AMPLASAMENT AVAND CONDITII DIFICILE PROVENITE DIN MEDIUL CONSTRUIT, PENTRU ASIGURAREA REZISTENTEI SI STABILITATII CONSTRUCTIEI NOI, DAR SI PENTRU EVITAREA MANIFESTARII, SUB ORICE FORMA, A ORICAROR INFLUENTE DEFAVORABILE ASUPRA MEDIULUI NATURAL, PRECUM SI ASUPRA CONSTRUCTIILOR SAU PROPRIETATILOR EXISTENTE IN VECINATATEA AMPLASAMENTULUI. Amplasamentele situate in orase prezinta dificultati specifice legate de mediul construit inconjurator. Conditiile dificile rezulta din relatia dintre cladirea ce se implanteaza si constructiile existente pe amplasament sau in imediata apropiere a acestuia. Interactiunile respective se manifesta atat in faza de executie, cand procesele tehnologice necontrolate pot modifica starea de echilibru al constructiilor existente, cat si in exploatare, ca urmare a solicitarilor suplimentare care se aplica pe masivele de pamant pe care se afla constructiile adiacente. Pentru a preveni diferitele avarii sau chiar accidente grave, sunt necesare masuri specific atat in ceea ce priveste rezolvarea constructiva a cladirii noi, cat si in ceea ce priveste desfasurarea lucrarilor de executie. Identificarea si analizarea conditiilor specific ale fiecarui amplasament trebuie sa preceada activitatea de proiectare, in vederea evaluarii impactului acestora asupra constructiei noi.

Ide ntificare a conditiilor spe cifice de me diu construit ale amplasame nt ului;

masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament; masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului; Masuri privind re te le le e dilitare care se gase sc pe amplasame nt In orase, dar mai ales in zonele centrale ale acestora, exista o mare densitate de retele subterane cu diferite destinatii si cu diferite nivele de importanta. Acestea pot traversa amplasamentul viitoarei constructii sau se pot afla in spatial public (drum, trotuar), in imediata vecinatate a amplasamentului, la diferite adancimi de la nivelul terenului. In functie de pozitia retelelor fata de constructia noua si de categoria lor de importanta, se pot lua mai multe tipuri de masuri cu character definitive sau temporar (pe durata constructiei).

Devierea retelelor - Deviere temporara (pe durata executiei)

- Deviere definitiva

Protejarea retelelor - Protejare temporara - Protejare definitiva

-se foloseste in cazul retelelor principale si mai ales atunci cand nu este posibila devierea definitive. Se aplica retelor aflate in interiorul conturului cladirii. Lucrarile constau in executarea unor elemente de beton armat care au rolul de a proteja reteaua de efectul direct al presiunii exercitate de fundatiile cladirii noi si/sau de efectul indirect al tasarilor produse de aceasta. Se recomanda ca elementele de protective sa permita accesul la reteaua respective pentru lucrari de interventie.

nglobarea retelelor existente n infrastructura cladirilor noi Este o solutie extrema cand nu se poate realiza devierea sau protejarea sub nivelul fundatiilor

noi. Masuri pe ntru asigurare a inte gritatii constructiilor e xiste nte n ve cinatate a amplasame nt ului starea de eforturi si de deformatii n straturile de pamnt pe care sunt fundate cladirile existente n vecinatatea amplasamentului se modifica; unele operatii (sapaturi, epuismente, baterea pilotilor) pot antrena miscari ale straturilor de fundare ale constructiilor nve cinate; dupa executarea constructiei noi, n cazul "plombelor", calcanele constructiilor existente devin inaccesibile din exterior (ridicarea gradului de asigurare la cutremur); Sunt necesare: Expertizarea constructiilor existente n vecinatatea ampl asamentului; Identificarea cauzelor care pot favoriza tasarile terenului sub constructiile existente n timpul lucrarilor de executie a infrastructurii; Evaluarea interactiunii, la nivelul terenului de fundare, ntre constructia noua si cladirile nvecinate; Proiectarea si executarea unor masuri rationale, din punct de vedere tehnic si economic, pentru evitarea/limitarea degradarilor posibile; INFORMATII OBTINUTE DIN EXPERTIZAREA CONSTRUCTIILOR NVECINATE: tasarile maxime fara avarii structurale si/sau la elementele nestructurale; degradarile asteptate n cazul unor tasari mai mari dect cele admisibile; degradarile provocate de agentii mecanici din procesul de executie (socuri, vibratii); Prin expertizare se evidentiaza: Caracteristicile miscarilor la care va fi supusa constructia existenta: directia deplasarilor posibile (verticala, orizontala); tipul deplasarilor (alternante, n acelasi sens); viteza deplasarilor (miscari lente, miscari rapide); Vrsta si starea constructiilor existente ; Tipul terenului de fundare; Tipul structurii; Tipul fundatiilor; CAUZELE SI TIPURILE DEGRADARILOR CLADIRILOR EXISTENTE PRODUSE N TIMPUL LUCRARILOR DE EXECUTIE A CLADIRILOR NOI ADIACENTE n cazul constructiilor "plomba" tasarea terenului sub constructiile vecine se produce din: - lucrarile de sapatura; - lucrarile de evacuare a apelor; - baterea pilotilor; - executarea fundatiilor;

CAUZELE SI TIPURILE DEGRADARILOR CLADIRILOR NVECINATE PRODUSE DUPA EXECUTAREA CLADIRII NOI Constructia noua modifica starea de eforturi unitare din straturile de pamnt pe care sunt fundate constructiile nvecinate ;

Avarii caracteristice: -

fisuri la 45o; tasari diferentiate; nclinarea constructiei;

MASURI CONSTRUCTIVE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA FUNDATIILOR N VECINATATEA CLADIRILOR EXISTENTE evitarea/limitarea degradarii constructiilor existente; mentinerea stabilitatii taluzelor; Solutii constructive pentru evitarea/limitarea degradarilor constructiilor existente. este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical rezultat din sapatura; pierderi de stabilitate: din cauza neechilibrarii presiunii laterale; prin umezire/spalare din cauza intemperiilor; Solutii: subzidirea cladirilor existente pna la nivelul fundatiilor cladirii noi; executarea unor lucrari de sprijinire a taluzului vertical; Subzidiri (nlocuirea pamntului de fundare cu alt material, cu rezistenta superioara la compresiune)

Fundatii de greutate (fundatia cladirii noi se proiecteaza pentru a prelua ncarcarile verticale aduse de cladire ct si pentru a echilibra impingerea masivului de pamnt de sub constructia existenta)

Ecrane de piloti o pentru preluarea unor diferente mai mari dect 5.0 m ntre fundatiile existente si fundatiile cladirii noi; o n cazul n care este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical pe un amplasament limitat (lnga trotuar sau lnga drum); o Pilotii ecranului pot fi izolati (dispusi la distante de circa 60 cm interax) sau intersectati, formnd ecrane etanse (mai ales n conditiile n care se executa sapaturi sub nivelul pnzei freatice); o Pentru diferente de cota de circa 5.0 - 7.0 m preluarea mpingerii laterale poate fi realizata cu piloti cu diametrul de 40 - 60 cm care lucreaza n consola (cu o ncastrare de circa 2.00 sub nivelul sapaturii);

Capetele superioare ale pilotilor se sprijina, provizoriu sau definitiv, n vederea reducerii momentelor ncovoietoare si a deformatiilor pilotilor: o pentru diferente de nivel mai mari; o cand constructiile nvecinate aduc pe teren ncarcari mari; o se evita sporirea diametrului pilotilor; o sprijinirea provizorie se realizeaza cnd se executa sapatura "deschisa": (1 - 2 subsoluri) si se demonteaza dupa executarea planseului peste subsol care preia reactiunile de la capetele superioare ale pilotilor; o n cazul unor diferente mari de cota, sapatura se face n sistem "nchis": se executa pilotii; se executa planseul cel mai apropiat de nivelul terenului; se executa, sub acest planseu, sapatura pentru primul subsol; se betoneaza urmatorul planseu;

Ecrane de piloti izolati sprijiniti provizoriu

FUNDATII DIRECTE LNGA CLADIRI EXISTENTE

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi se afla n imediata apropiere a cladirii existente: o este posibila numai daca nivelul fundatiilor cladirii noi coincide cu nivelul fundatiei existente; o daca nivelul fundatiilor noi rezulta mai sus dect nivelul fundatiilor existente, ele vor fi coborte, astfel nct cele doua cladiri vecine sa transmita ncarcarile pe teren la acelasi nivel;

o fundatiile stlpilor sau peretilor nu pot fi evazate astfel ca pe una din laturi rezulta talpi excentrice n raport cu stlpul sau cu peretele;

o pentru marirea capacitatii unei fundatii excentrice se folosesc grinzi de compensare ntre stlpul de rost si un stlp sau un perete nvecinat, n planul n care actioneaza excentricitatea;

mbunattirea comportarii fundatiei se poate face prin retragerea stlpilor din imediata vecinatate a cladirii existente, anulnd partial, sau chiar total, excentric itatea fundatiei si/sau necesitatea grinzilor de compensare; n cazul n care stlpii sunt fundati pe talpi continue, efectul ncarcarii aduse de stlpul de rost este echilibrat prin talpa de fundatie;

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi sunt distantati fata de constructia existenta: distanta ntre fundatiile noi si cele existente trebuie sa fie mai mare dect latimea celei mai mari dintre acestea; unghiul cu orizontala al dreptei care trece prin marginile fundatiilor trebuie sa fie de cel mult 45o (compresibilitate mica si medie) si de 30 o (compresibilitate ridicata );

Reguli de dispunere n plan si n adncime:

FUNDATII INDIRECTE LNGA CONSTRUCTII EXISTENTE

n cazul n care cladirea noua nu are o greutate foarte mare n raport cu cea existenta, se poate utiliza sistemul fundatiilor compensate cu piloti flotanti; n felul acesta se limiteaza tasarile diferentiate ntre cele doua cladiri adiacente (ncarcarile se transmit n adncime), iar pilotii rezulta mai scurti dect n cazul n care ar fi dusi pna la stratul rigid;