Sunteți pe pagina 1din 29

ANEXA A1

TEHNOLOGII DE REPARARE PENTRU PERETI PORTANTI SI NEPORTANTI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA A1 TEHNOLOGII DE REPARARE PENTRU PEREI PORTANI I NEPORTANI DIN ZIDRIE DE CRMID Tehnologiile urmresc repararea fisurilor din zidrie provocate de aciunea seismic, alte tipuri de aciuni (tasri, sarcini climatice), uzur, etc. i vizeaz nchiderea fisurilor, restabilirea continuitii zidriilor i a valorilor sarcinilor unitare capabile la eforturi de ntindere, compresiune i forfecare. naintea lucrrilor de reparare se va realiza decaparea tencuielilor pe una sau pe ambele fee ale zidriei. Decaparea se va executa local pe o lime de minim 30 cm. de o parte i de alta a fisurii sau, dup necesitate, pe toat suprafaa peretelui. Suprafaa peretelui se cur foarte bine de tencuial sau / i alte impuriti, rosturile dintre crmizi se adncesc pe circa 1 2 cm. i n final, suprafaa peretelui se perie cu perii de srm, se cur cu jet de aer comprimat i ap sub presiune. Cu acest prilej se elimin i bucile de crmid friabil, sfrmat, uor dislocabil. Procedeele de reparare sunt, n mod frecvent, urmtoarele : a) injectarea fisurilor cu mortar fluid, aderent, cu slab presiune, de jos n sus. b) reeserea (rezidirea) local a zonelor grav avariate, sau pe traseul unor crpturi (dislocri) profunde i / sau ptrunse. c) baterea de scoabe dispuse transversal pe traseul crpturilor sau fisurilor. d) introducerea n crpturi, de regul prin batere, a unor pene din metal sau cioplitur de beton sau piatr. e) aplicarea de benzi (traifuri) de plas sudat pe traseul fisurilor sau crpturilor (minim 30 cm. lime) f) cmuirea cu tencuieli armate pe suprafee ntinse, subansamble sau ntregul obiect. Procedeele de reparare se stabilesc n cadrul proiectului de intervenie asupra structurii de rezisten (consolidare). n frecvente cazuri ele se definitiveaz direct pe antier n funcie de defectele concrete ale zidriei evideniate dup decaparea tencuielilor. Elementele tehnologice de detaliu ale procedeelor de reparaii enumerate sunt urmtoarele : a) Injectarea fisurilor cu mortar fluid, aderent, cu slab presiune, de

jos n sus

Pe traseul fisurilor se execut cu bormaina guri de circa 13 mm. diametru, circa 40 mm. adncime, n care se introduc tuuri PVC. Distana ntre tuuri este de circa 40 cm. la fisuri de deschidere mic (maxim 5 mm.) i 50 60 cm. la fisuri de deschidere mare sau crpturi.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANEXA A1

ANEXA A1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul fisurii se tencuiete cu mortar nisip ciment M 100 minim 1,5 cm. grosime. Trebuie evitat ptrunderea mortarului de etanare n fisuri pe adncime mare pentru a face posibil umplerea lor ct mai complet cu pasta fluid de mortar injectat ulterior. Injectarea se execut dup minim 3 zile de la aplicarea mortarului de etanare. Cu cca. 30 minute nainte de injectarea pastei se introduce ap pentru umezirea zidriei, verificarea calitii etanrii i a continuitii traseului fisurii. Mortarul de injectare va fi de marca M 100 preparat din ciment nisip 1 : 3 cu adaos de poliacetat de vinil (aracet). Injectarea se face cu pompe de joas presiune (maxim 3 atm.) ncepnd cu tuul cel mai de jos. Cnd pasta de ciment ncepe s deverseze prin tuul urmtor se oprete injectarea, se astup tuul inferior i se trece la tuul superior relund acelai ciclu tehnologic. Cnd injectarea se face pe ambele fee ale peretelui se lucreaz fie cu dou pompe, fie cu cu o singur pomp, lucrnd alternativ pentru ca injectarea s se realizeze n aceiai zon. Zona injectat se menine umed prin stropire cu ap timp de circa 7 zile i se protejeaz de vnt i de nsorire direct (de exemplu cu rogojini). Procedeul nu poate fi utilizat dect la temperaturi de peste +5 C. Procedeul este relativ complicat, greu controlabil, reclam experien i spirit de rspundere, astfel c nu poate fi ncredinat dect unei antreprize specializat, experimentat n lucrri de consolidri i reparaii. b) Reeserea (rezidirea) local a zonelor grav avariate, sau pe traseul

unor crpturi (dislocri) profunde i / sau ptrunse

Zonele de zidrie grav avariate, dislocate, afectate de crpturi relativ largi, dense, uneori pe dou direcii diagonale (n form de X) se ndeprteaz minuios astfel nct s se realizeze un gol mrginit de crmizi n stare bun, cu laturile verticale n trepi. Acest procedeu de reparare necesit de regul sprijiniri corespunztoare avnd n vedere c poriunea de zidrie dezafectat nu mai ofer pe perioada lucrrilor nici o capacitate portant. Suprafeele de contur a golului creat se cur de mortar cu dalta i ciocanul apoi se freac cu peria de srm, se ndeprteaz praful cu jet de aer i se ud abundent. Rezidirea se execut cu crmizi de acelai format. O atenie deosebit trebuie acordat realizrii conlucrrii dintre zidria existent i cea nou prin umplerea complet cu mortar a rosturilor verticale i orizontale, eserea corect, eventual introducerea de agrafe de oel beton 68 mm. / 60 cm. ascuite la capt i btute n rosturile orizontale ale zidriei de contur. Condiiile de ntrire trebuie s fie aceleai ca la executarea oricrei zidrii. n cazul n care nu se dispune de crmizi format corespunztor sau zona dezafectat are form complicat, cavernoas, dezvoltat profund n zidrie, de peste 2 crmizi repararea se poate face i cu beton de marc minim B 250 (C 16 / 20), fluid, preparat cu agregat mrunt. Betonul se aplic
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANEXA 1 Page 2 of 4

ANEXA A1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

de jos n sus, n strate subiri i se compacteaz de la centru spre extremiti prin batere cu ciocanul de lemn i ndesare cu ipca. Ultima poriune de beton se toarn n exces, cu cofrajul n poziie oblic (turnare cu plnia). Betonul n exces se ndeprteaz prin cioplire dup 24 36 ore. O grij deosebit trebuie acordat condiiilor de ntrire i evitrii efectelor contraciei (idem punctul anterior a : meninerea n stare umed circa 7 zile, protejarea cu rogojini mpotriva vntului i nsoririi, evitarea ocurilor accidentale, a trepidaiilor produse de alte lucrri n vecintate, etc.). c) Baterea de scoabe dispuse transversal pe traseul crpturilor sau

fisurilor

Se utilizeaz scoabe din oel beton 6 8 mm. ascuite la capete, preferabil prin forjare (scoabe igneti). Ele se bat n rosturile orizontale ale zidriei sau se introduc n goluri 25 30 mm. forate cu bormaina electric . Golurile se umplu cu mortar de ciment injectat sub presiune. Scoabele se bat n poziie transversal (perpendicular) pe traseul fisurii sau crpturii la 25 30 cm. echidistan. De regul acest procedeu se aplic la fisuri, crpturi profunde sau ptrunse, caz n care scoabele se bat pe ambele fee ale peretelui. d) Introducerea n crpturi a unor pene din metal sau cioplitur de

beton sau piatr

Procedeul este relativ vechi, ntlnit la lucrri de raparaii i consolidri executate n perioada interbelic sau imediat dup cutremurul din 1940. n crpturi se bat pene de oel sau cioplitur de beton de forme i dimensiuni convenabile, apoi spaiile se umplu cu mortar nisip ciment ndesat energic cu vergeaua i ipca. Procedeul se poate asocia cu tehnologiile de reparaie descrise la punctele c i e. e) Aplicarea de benzi (traifuri) de plas sudat pe traseul fisurilor

sau crpturilor (minim 30 cm. lime)

Este un procedeu de remediere local, util la traseele relativ drepte ale fisurilor i crpturilor. traiful de plas sudat are minim 30 cm. lime (3 ochiuri a 10 cm.) i se prinde n cuie sau scoabe pe suprafaa de zidrie decapat de tencuieli. n funcie de dimensiunea construciei n ansamblu, a peretelui suport i a mrimii fisurilor sau crpturilor se utilizeaz traifuri i cupoane de plas sudat de la 3/100 x 3/100 pn la 6/100 x 6/100. Aplicarea tencuielii se va face respectnd tehnologia de la punctul f.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANEXA 1 Page 3 of 4

ANEXA A1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

f) Cmuirea cu tencuieli armate pe suprafee ntinse, subansamble

sau ntregul obiect

Dup decaparea tencuielilor se repar defectele din zidrie cu unul din procedeele detaliate la punctele anterioare (a e). Se traseaz i se execut n perete cu bormaina electric guri 25 30 mm. n vederea introducerii unor agrafe de oel beton 6 mm. care s lege ntre ele plasele sudate de pe cele dou fee ale zidriei. Gurile se execut dup un caroiaj de 50 x 50 cm. Dup introducerea agrafelor gurile se injecteaz cu past de ciment. Dac plasa se montez pe o singur fa a zidriei, ea poate fi prins (total sau parial) cu cuie btute n rosturi. Plasele sudate sunt din STNB, cu ochiuri ptrate de 10 x 10 cm. i diametrul 3 6 mm.; plasele se vor nn di pe minim 25 cm. lime (2 ochiuri). n cazul unor dificulti de aprovizionare, la solicitarea expres a antreprenorului, reeaua se poate executa pe loc din oel beton OB 37 sau PC 52 6 / 10 cm. pe ambele direcii, cu acceptarea implicit a unor consumuri sporite de material i manoper. La montarea plaselor se folosesc distanieri care s asigure realizarea unui spaiu liber de cca. 3 cm. ntre perete i armtur. Suprafaa peretelui se ud, se usuc i se aplic un strat fin de amors din ciment i nisip cuaros 01 mm. n proporie 1 : 1 (n greutate). Dup uscarea amorsei se realizeaz cmuirea din mortar nisip ciment M 100, n dou straturi (al doilea strat se aplic dup ntrirea primului, la un interval de circa 24 72 ore n funcie de temperatura i umiditatea mediului). Mortarul aplicat va asigura acoperirea armturii minim 1 cm. grosime. Grosimea total a cmuielii este de 3 4 cm. Pentru realizarea grosimii necesare a cmuielii se folosesc reperi rigizi. Se recomand folosirea aditivilor i plastifianilor pentru reducerea efectelor de contracie. Timp de 7 zile cmuielile se vor menine umede, se vor proteja mpotriva aciunii vntului, a radiaiei solare directe i a temperaturilor sub + 5 C. Proiectant,

ing. Razvan Toader

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANEXA 1 Page 4 of 4

BIROU DE ARHITECTURA SC ARHIPOLIS SRL

STRUCTURA DE REZISTENTA

CAIET DE SARCINI

1.1 Denumire proiect 1.2 Amplasament 1.3 Beneficiar 1.4 Proiect nr. 1.5 Faza

: REABILITARE CAMIN CULTURAL : LOC.FILIPESTI , COM.SURDILA GAISEANCA : PRIMARIA COM. SURDILA GAISEANCA : 3 / 2011 : P.T.

Pentru realizarea corespunzatoare a lucrarii de catre executant, este necesar sa se respecte indicatiile din plansele de executie si prevederile din prezentul caiet de sarcini. In cele ce urmeaza sunt cuprinse prevederi generale aplicabile mai multor tipuri de lucrari din domeniul constructiilor urmand a fi completate, daca este cazul, cu alte prevederi specifice fiecarei lucrari in parte. A. Indicatii privind executia lucrarilor A.1. Lucrari de sapatura si consolidare teren Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de predare - primire a amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant. Proiectul va fi obligatoriu verificat de specialisti atestati pentru domeniile in care se incadreaza din punct de vedere al sistemului constructiv si destinatiei constructiilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. La punctul de lucru va exista obligatoriu un registru pentru procese verbale de lucrari ascunse, condica pentru dispozitii de santier si registru pentru evidenta calitatii betoanelor si a elementelor in care acestea au fost turnate. Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75 (vezi tabelul 1) incheindu-se proces verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant. Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale fiind conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei. Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de eventuale retele edilitare existente sau dupa protejarea acestora impotriva deteriorarii in cazul ramanerii acestora pe pozitie. Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa caz si anume : - defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta ; - demolarea, in cazul ca exista, a constructiilor de pe amplasamentul noilor constructii si evacuarea materialelor provenite din demolari ; - executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor de lucru. In cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole. Trasarea pe teren cuprinde : - fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea constructiilor conform proiectului ;
..................................................................................................................................................................................................................................... 1 20

- trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatie se face pe baza planului de trasare, dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat ; - curatirea si nivelarea terenului. Executarea sapaturilor si sprijinirilor In cazul in care turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile la umezire, sapatura se va opri la o cota mai ridicata ca cea finala cu 20 - 30 cm. In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietris, terenuri stancoase, etc.) lucrarile de sapatura se executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect. Schimbarea cotei fundului gropii de fundatii in timpul executiei, se face numai cu acordul proiectantului. Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar si geotehnician. Pentru executarea de sapatura langa constructii existente sau in curs de executie, se iau masuri speciale constand in sprijinirea fundatiilor sau constructiilor existente, subzidiri in cazul unor sapaturi mai adanci, etc. In cazul ca masurile luate nu concorda cu situatia din teren, executantul va lua imediat masuri pentru a asigura stabilitatea acestor constructii, sesizand de indata beneficiarul si proiectantul lucrarii in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare. Pe parcursul executarii lucrarilor executantul este obligat sa solicite prezenta proiectantului geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare si ori de cate ori se constata neconcordante intre prevederile studiului geotehnic si dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului si caracterului apelor subterane. In cazul ca proiectantul geotehnician intervine cu modificari pe parcursul executiei, acestea impreuna cu concluziile privind calitatea executarii solutiilor de fundare se vor atasa la cartea constructiei. Executarea sapaturilor deasupra nivelului apelor subterane Se pot executa cu adancimi pana la : - 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive ; - 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie ; - 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti trebuie luate urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor : - terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii ; - pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,0 m la marginea gropii de fundatie (pentru sapatura pana la 1,0 m, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii) ; - inlaturarea rapida a apelor accidentale sau provenite din precipitatii ; - daca din unele motive turnarea fundatiilor nu se face imediat, se vor lua masuri de sprijinire a malurilor sau se executa taluz. Executantul este obligat sa urmareasca aparitia crapaturilor paralele cu marginea sapaturii care indica inceperea surparii malurilor si sa ia masurile de prevenire a accidentelor. Sapaturi cu pereti verticali, sprijiniti Se executa in urmatoarele situatii : - adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate la sapaturile cu pereti nesprijiniti ; - nu este posibila executarea taluzului. Sistemul de sprijinire se face conform proiect. Suprafetele sapaturilor mecanizate se vor rectifica manual. Tipul si modul de sprijinire a peretilor sapaturii se vor aplica conform prevederilor Normativului C 169/88. Sapatura cu pereti in taluz Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii : - pamantul are o umiditate de 12 - 18% fara ca acestea sa creasca ; - sapatura nu sta deschisa mult itmp ;
..................................................................................................................................................................................................................................... 2 20

- panta taluzului sa respecte valorile din Normativ C 169/88 - tabel 1 . Executarea umpluturilor compactate Umpluturile se executa la interior (intre fundatii) si la exterior. De asemenea se mai fac umpluturi sub pardoseli. Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamanturi coezive, compactate cu maiul greu si pamanturi necoezive compactate prin vibrare, respectandu-se Normativul privind imbunatatirea terenurilor de undare slabe prin procedee mecanice Indicativ C 29/85. Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, argile moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, etc. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare admitandu-se variatii de +2%. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor. Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Indicativ C 56/85 si a Normativului C 29/85. La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente - Indicativ C 16/84. Receptionarea lucrarilor de terasamente Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in conformitate cu Normativul C 56/85. La receptionarea terasamentelor executate in pamanturi sensibile la umezire se va controla daca sau respectat si consemnat in procesele verbale de lucrari ascunse, prevederile din Normativele P 7/2000 si P 70/79. Pentru lucrarile de terasamente ce se executa in terenuri sensibile la umezire vor fi respectate obligatoriu prevederile referitoare la lucrarile pregatitoare prevazute in anexa 10. Pentru sapaturi ce se executa pentru fundarea pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM) se vor respecta prevederile din Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari (P.U.C.M.). La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele : a) materialele folosite trebuie sa corespunda prescriptiilor tip din standardele si normele de fabricatie in vigoare,atestate prin calificative de calitate eliberate de bazele de aprovizionare si laborator b) se va efectua controlul sapaturii de fundatii in prezenta specialistului geotehnician ; c) pe distanta dintre doua rosturi de tasare fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere. Cand acest lucru nu este posibil, se va proceda in conformitate cu Indicativ NE 012 /2-2010astfel : - suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toata inaltimea ; - benzile de fundatie se vor turna in straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar turnarea cu luarea masurilor contra avarierii terenului si spalarii cimentului din beton, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse intre beneficiar si executant d) executarea rostului de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de beneficiar in timpul executiei sale, incheindu-se proces verbal de lucrari ascunse ; e) astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor se va realiza conform cu Normativul C 169/1988 ; f) cand constructia se fundeaza pe pamanturi loessoide sau argile contractile la executarea sapaturii vor fi luate masuri de sprijinire si de executare a umpluturilor conform cu normativele in vigoare g) inaintea turnarii fundatiilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor, dintre bare a verticalitatii, etc. Se verifica si cofrajele daca au fost corect pregatite si corespund conform proiectului. Stratul de acoperire al armaturilor de la partea inferioara la fundatii cu beton de egalizare este de 35 mm , iar pentru fetele
..................................................................................................................................................................................................................................... 3 20

fundatiilor in contact cu pamantul este de minim 45 mm. Se vor respecta acoperirile prevazute de SR EN 1992-1-1-N/B (STAS 10107/0/1990). Dupa verificare se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse ; h) cand fundatiile sunt in contact cu ape agresive, se vor respecta prevederile din proiect si cele prevazute de Indicativ NE 012 /2-2010, privind marcile de beton, dozajul de ciment, raportul A/C, tipul de ciment, grosimea stratului de acoperire, in vederea asigurarii gradului de impermeabilitate impus ; i) receptia calitativa a fundatiilor se va face de catre beneficiar, executant si proiectant, cu care ocazie se va proceda la : examinarea notelor incheiate pe parcurs aratate mai sus, in ce priveste incadrarea in prevederile proiectantului si ale caietului de sarcini in limita abaterilor admisibile ; - verificarea dimensiunilor geometrice si corectitudinea cotelor fundatiilor. A.2. Lucrari de cofraje si sustinerea lor Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect cu inscrierea in abaterile admisibile din tabel 4; b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; c) sa fie stabile si rezistente; d) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita; e) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. Pentru a se reduce aderenta intre beton si cofraje, cofrajele se vor unge cu agenti de decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in ,,Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor Pregatirea lucrarilor In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde: - lucrarile pregatitoare; - fazele de executie; - pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare; - programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor; - organizarea locului de munca; Montarea cofrajelor cuprinde : - trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblarea si intretinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje Se vor efectua verificari etapizate astfel : - preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si sustineri; - in cursul executiei, pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse. A.3. Lucrari de armare a betonului Otelurile pentru armaturi folosite sunt PC 52 si OB 37. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1/1989 si se va receptiona numai pe baza de certificat de calitate.
..................................................................................................................................................................................................................................... 4 20

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat , de o copie dupa certificatul de conformitate Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii : - denumirea si tipul de otel ; - toate informatiile pentru identificarea loturilor ; - masa neta ; - valorile determinate privind criteriile de performanta ; Depozitarea Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure : - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; - evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; - asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Controlul calitatii Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru oteluri utilizate in constructii. Pentu fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va tine seama de prevederile Cod NE 012 /2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea II Executarea lucrarilor din beton): - examinarea continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs ; - constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie; verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere , alungirea la rupere ) - examinarea aspectului; - verificarea prin indoire la rece. Fasonarea armaturilor Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Eventualele modificari vor putea fi facute numai cu acordul proiectantului. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, inlaturandu-se eventualele impuritati sau rugina prin frecare cu peria de sarma numai in zonele de inadire prin sudura. Otelul beton livrat in colaci inainte de fasonare va fi indreptat. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin : crearea, la intervale de maxim 3 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea ssuperioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (minim 2,5 x vibrator), la interval de maxim 5 ori grosimea elementului. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). Se vor prevedea : - minim patru distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete; - minim un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp pentru > 12 mm, si cel putin doi distantieri la fiecare metru pentru 10mm;
..................................................................................................................................................................................................................................... 5 20

- minim un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel - beton cu exceptia cazului dispunerii acestora intre armaturi (liniuta a III-a). Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj pentru a se asigura mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. Se recomanda folosirea carcaselor preasamblate. Legarea armaturilor La incrucisari, barele se leaga intre ele prin legaturi de sarma neagra conform STAS 889-90 sau prin sudura electrica prin puncte. Se vor utiliza doua fire de sarma de 1 - 1,5 mm diametru pentru fiecare legatura. La placi si pereti, se vor lega obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, restul incrucisarilor din camp vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). La grinzi si stalpi, este obligatorie legarea barelor de colturile etrierilor si agrafelor, restul barelor legandu-se din 2 in 2. Fretele vor fi legate de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. Tolerante de executie In NE 012/2-2010 sunt indicate abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor. In tabelul 2 este prezentat un extras din aceasta anexa. Abaterile mai mici prevazute prin proiect vor fi respectate, in caz ca exista. Inadirea armaturilor Inadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR EN 1992-1-1-N/B (STAS 10107/0-90) . Orice schimbare a modului de inadire este interzisa fara a avea acordul proiectantului. Procedeele de inadire folosite sunt : prin suprapunere si prin sudura. La executarea si controlul calitatii inadirilor se vor respecta reglementarile tehnice specifice. Stratul de acoperire cu beton Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1-N/B (STAS 10107/0/1990) . Pentru respectarea straturilor de acoperire prevazute prin proiect, se atrage atentia executantulului ca dimensiunile etrierilor sunt la interior fapt de care trebuie sa se tina seama obligatoriu la fasonarea acestora. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect Inlocuirea armaturilor cu bare de alt diametru sau cu bare din alt tip de otel decat cele prevazute in proiect, se va efectua numai cu avizul proiectantului si se va depune la cartea constructiei. A.4. Executarea lucrarilor de betonare Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : a) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu procesul tehnologic; b) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PSI; c) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi.

Reguli generale de betonare Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor Normativelor in vigoare.
..................................................................................................................................................................................................................................... 6 20

Betonul trebuie pus in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Durata totala maxima a timpilor cumulati de la preparare si pana la turnare va fi de 90 minute. La turnare se vor respecta urmatoarele reguli generale : a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 2 - 3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; b) din mijlocul de transport descarcarea betonului se face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, este interzisa punerea lui in lucrare; d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu latime de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv la elementele de suprafata (placi, fundatii); e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaza; f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, in straturi orizontale de maxim 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior; g) se vor lua masuri de evitare a deformarii sau deplasarii armaturilor de la pozitia prevazuta in proiect; h) se va respecta grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului; i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; j) se va urmari ca in zonele cu armaturi dese betonul sa patrunda in intreaga sectiune a elementului ce se toarna; k) se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari; l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel incat sa nu modifice pozitia armaturii. Se interzice circulatia directa pe armaturi sau pe betonul proaspat; m) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului care se considera doua ore in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri; n) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie Betonarea elementelor de fundatii Se face pe un strat de egalizare de 10 cm grosime. Betonarea elementelor verticale : Se respecta urmatoarele : a) in cazul elementelor cu inaltimea maxima de 3 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului; b) daca sunt dificultati in comportarea betonului in cazul inaltimilor mai mari de 3 m se adopta una din solutiile : cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului; - betonarea prin goluri lasate conform prevederilor anterioare. Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare : a) turnarea va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazema; b) grinzile in placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia;
..................................................................................................................................................................................................................................... 7 20

c) la placi se vor folosi reperi dispusi la distante de maxim 2,10 m pentru asigurarea grosimii din proiect. Betonarea cadrelor Se da o atentie deosebita pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii la noduri. Compactarea betonului Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. Se admite compactarea manuala in urmatoarele cazuri : introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunei sau desimei armaturilor; - intreruperea functionarii vibratorului; caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoaare unui rost. - se prevede prin reglementari speciale. Procedee de vibrare - Vibrarea interna folosind vibratoare de interior; - Vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; - Vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de introducere a corpului vibrator. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor, putand varia intre L 1 si L 5 . Durata de vibrare optima se estimeaza intre minim 15 secunde si 30 secunde, in functie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. Semnele dupa care se recunoasate terminarea vibrarii betonului sunt : - betonul nu se mai taseaza; - suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; - inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna. Se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere sau rezemare. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie minim L 3 . Vibrarea de suprafata Se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de maxim 20 cm. Lucrabilitatea betonului va fi minim L 2 . Durata de vibrare 30 - 60 secunde. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel incat sa fie asigurata suprapunerea pe minim 5 cm. Rosturi de lucru In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru. Cand nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli : a) la stalpi, se vor prevedea rosturile numai la baza; in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 3 - 5 cm sub grinda sau placa; b) la grinzi, din motive bine justificate, se poate intrerupe turnarea in regiunea de moment minim; c) in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 - 5 cm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii; d) la placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii; e) la plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1.5 si 1/3 din deschiderea nervurilor; f) la plansee cu nervuri cand betonarea se va face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;
..................................................................................................................................................................................................................................... 8 20

g) la bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartindu-se bolta sau arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie; nu se admit rosturi avand fata in plan orizontal; h) la bolti cu latime mare, rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-o serie de bolti mai inguste; i) la placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru; j) in cazul diafragmelor sau peretilor de lungime mare se vor prevede rosturi verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontonului de lucru la distante de maxim 15 m intre ele. Rosturile de lucru vor respecta urmatoarele reguli : a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor; b) suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat si pojghita de lapte de ciment; c) in rosturile verticale care nu au fost realizate cu tabla expandata, suprafata acestora se va prelucra prin spituire (cu exceptia placilor); d) imediat, inainte de turnarea betonului prevazut, suprafata rosturilor va fi spalata cu apa. Tratarea betonului dupa turnare Se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilor pentru lichide), protejand suprafetele libere prin : - acoperirea cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie. In cazul recipientilor pentru lichide se va mentine umiditatea betonului 14 - 28 zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere. Acoperirea betonului se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. de indata ce betonul a obtinut suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2 - 12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se repeta la intervale de 2 - 6 ore pentru ca suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Cand temperatura mediului este sub 50C nu se va stropi cu apa, aplicandu-se materiale sau pelicule de protectie. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnate vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena pentru a nu fi antrenata pasta de ciment. Decofrarea Partile laterale ale cofrajeleor pot fi indepartate dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2. Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand sau remontind popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente : - 70% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m; - 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m. Popii se vor indeparta cand rezistenta a atins : - 95% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m; - 112% pentru elemente cu deschideri de 6 - 12 m; - 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m. Termenele de decofrare minime sunt indicate in tabelul 5. La decofrare se vor respecta urmatoarele reguli : a) operatia de decofrare va fi supravegheata direct de conducatorul punctului de lucru, in caz ca se constata defecte de turnare care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demolarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; b) sustinerile se vor demonta incepand din zona centrala si continuand simetric spre reazeme; c) slabirea pieselor de descintrare se va face fara socuri;
..................................................................................................................................................................................................................................... 9 20

d) decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarii de elemente ce se decofreaza. La constructiile etajate cu deschideri mai mari de 3 m se vor mentine sau remonta popi de siguranta conform tabelului 5 si anume: - la grinzi cu deschiderea pana la 6 m se lasa un pop la mijlocul acestora, la deschideri mai mari numarul lor va fi astfel ca distanta intre ei sau intre ei si reazeme sa nu fie mai mare de 3 m; - la placi se va lasa cel putin un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la 2 12 m de placa; - intre etaje popii se vor lasa pe cat posibil unul sub altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se decofreaza. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m se vor cere precizari in legatura cu executarea acestora de la proiectant. In termen de 24 de ore de la decofrare conducatorul punctului de lucru si delegatul beneficiarului vor analiza amanuntit elementele de rezistenta ale structurii si se va incheia un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. Tolerante de executie - sunt indicate in tabelul 4. Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta prevederile de detaliu date in Cod NE 012 / 1 -2010 si NE012 /2-2010 : - betoane turnate prin pompare - betoane turnate in cofraje glisante - executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, conform Normativului C 16/1984; - turnarea betoanelor sub apa Controlul calitatii lucrarilor Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de executie, in asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile in vigoare. Este obligatorie verificarea calitatii materialelor componente si a betonului precum si a celorlalte materiale (otel - beton, plase sudate, prefabricate). In cazul in care loturile de materiale aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se interzice sau sisteaza utilizarea lor si se va incunostiinta furnizorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor in maxim 48 de ore de la constatare. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat fiind in majoritatea lor lucrari care devin ascunse, verificarea calitatii acestora se consemneaza prin procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse incheiate intre beneficiar si constructor. In cazul fazelor determinante este obligatorie convocarea si participarea delegatului Inspectiei Teritoriale pentru Constructii si a proiectantului. Procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor nu sunt valabile. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se va verifica : - pozitia in plan; - dimensiunile fundatiilor. Referitor la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului, se vor intocmi procese verbale distincte. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica : a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
..................................................................................................................................................................................................................................... 10 20

b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora; c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona; d) pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; e) pozitia golurilor. La terminarea montarii armaturilor se va verifica : a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; c) lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; d) pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a bareelor; e) calitatea sudurilor; f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare; g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. In cursul betonarii elementelor de contructii se va verifica daca : a) datele inscrise in bonul de transport corespund comenzii; b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; c) conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; d) se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; e) sunt asigurate masurile de mentinere ale pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor; f) se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat turnat. In condica de betoane se vor consemna: - bonurile de transport; - locul unde a fost pus in lucrare; - ora inceperii si turnarii betonului; - probele de beton prelevate; - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; - evenimente intervenite; - temperatura mediului in perioada de timp friguros; - personalul care a supravegheat betonarea. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica : a) aspectul elementelor cu mentionarea eventualelor defecte; b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; c) distantele dintre diferitele elemente; d) pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; e) pozitia golurilor; f) pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de rezultatele incercarii probelor de verificare a clasei prezentate in buletinul emis de laborator si de rezultatele incercarilor nedistructive sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ. Receptia structurii de rezistenta Se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, tronson, scara, etc.). Aceasta receptie are la baza determinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei. Se vor verifica suplimentar : - certificatele de garantie pentru materialele livrate; - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si al proceselor verbale pentru fazele determinante;
..................................................................................................................................................................................................................................... 11 20

- existenta si continutul certificatelor de calitate in cazul in care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii; - constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de control; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente; - consemnarile din condica de betoane; - buletinul unic privind calitatea betoanelor; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; - pozitia golurilor prevazute in proiect; - pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) consemnandu-se evenetualele dezaxari; - incadrarea in abaterile admise; - compactarea la proba de umplere cu apa, in cazul recipientilor; respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, raportul A/C, etc.; - orice alta verificare considerata necesara. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces vebal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazul in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje, etc.) este admisa numai pe baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. A.5. Executarea lucrarilor pe timp friguros Masurile pentru asigurarea bunei calitati a lucrarilor pe timp friguros sunt precizate in Normativul C 16/84. Santierul va tine la zi o evidenta prin urmatoarele documente : - registru de hidrometeorologie ; - registru de betoane si mortare care vor contine si temperatura in momentul turnarii si dupa turnare ; - registrul de incercari cu rezultatele incercarilor efectuate asupra probelor de betoane, mortare, noduri, etc. de pe perioada de iarna ; - lucrarile de pamant nu se vor executa de regula sub zero grade ; - lucrarile de fundatii nu se vor executa in teren inghetat sau cu grad sporit de umiditate ; - lucrarile de beton monolit se vor executa cu luarea masurilor de incalzire pe timpul turnarii si pe perioada de intarire ; - fasonarea armaturii se va face numai la temperaturi pozitive ; - compactarea betoanelor prin vibrare mecanica este obligatorie ; - dupa turnare, betonul trebuie sa aiba o temperatura minima de +5 grade C. pe toata perioada de intarire pana la atingerea rezistentei de minim 50 kg/cmp. A.6. Remedierea defectelor de executie Denivelarile, zonele de beton segregat, zonele cu armaturi descoperite sau cu acoperire insuficienta si cele necompletate cu beton, se remediaza in conformitate cu prevederile din Instructiunile
..................................................................................................................................................................................................................................... 12 20

tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton armat - C 145/87 publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5/87. In vecinatatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se faca prin injectare cu lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice. Fisurile se pot remedia prin injectarea cu rasini epoxidice conform prescriptiilor de aplicare a acestor metode. Solutia va fi data in urma analizarii cauzelor care au determinat aparitia fisurilor, solutiile de remediere a altor defecte de executie decat cele mentionate se vor elabora, in urma analizarii cauzelor care au generat aparitia defectelor si cu avizul proiectantului. A.7. Masuri de protectia muncii si de protectie contra incendiilor Pe parcursul executarii lucrarilor vor fi luate masuri organizatorice, de instruire si dotare pentru protectia muncii si pentru prevenirea si protectia impotriva incendiilor. Vor fi respectate si aplicate prevederile urmatoarelor regulamente si normative : * Legea nr. 319/2006 a Securitii i Sntii n Munc i Normele Metodologice de aplicare (HG 1425/2006) De asemenea vor fi respectate normele privind prevenirea i stingerea incendiilor nscrise n : * Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiecterea i realizarea construciilor i instalaiilor aprobate prin decretul nr. 290 / 1997 * Norme tehnice de proiectarea i realizarea construciilor la aciunea focului, indicativ P 118 - 99 * Amplasarea, dotarea tehnico material cu mijloace de prim intervenie n caz de incendiu pentru organizarea de antier, indicativ C 300 - 1994 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993; - Norme generale de protectia muncii - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. B. Indicatii privind exploatarea - administratorul constructiilor este obligat sa cunoasca documentatia cuprinsa in cartea tehnica a constructiilor, sa o pastreze sa o completeze sub aspectul evenimentelor ce au afectat constructiile si a masurilor de interventie luate ; - pentru urmarirea compactarii in exploatarea cladirilor si semnalarea din timp a fenomenelor periculoase pentru siguranta acestora se va proceda la inspectiile periodice cel putin de 2 ori pe an (vara si toamna) si dupa orice eveniment deosebit (cutremur, incendiu, inundatie, furtuna, caderi de zapada, ploi abundente) ; - se va proceda la curatirea teraselor de resturi vegetale si de zapada ; - se vor efectua citiri topometrice pentru urmarirea tasarii constructiilor pe durata de exploatare a acestora ; - vor fi verificate permanent instalatiile purtatoare de apa (apa, canalizare, incalzire) si reparate la nevoie in vederea eliminarii oricaror pierderi de apa ce pot afecta stabilitatea constructiilor ; se interzice efectuarea oricaror transformari constructive (crearea de goluri in pereti, desfiintarea de stalpi, grinzi, fundatii, reducerea sectiunii elementelor de rezistenta prin cioplire, taiere) fara aprobarea forului tutelar si pe baza unei documentatii avizate de proiectantul constructiilor ; - se va elimina apa din subsoluri in cazul acumularii acesteia fie din scapari de conducte, fie din patrunderea ploii, fie din panza freatica prin defecte de izolatie, fie prin refularea din canalizarea exterioara. Se vor gasi cauzele care au condus la acumularea apei in subsol si vor fi luate masurile de eliminare ale acestora ; - subsolurile se vor aerisi pentru eliminarea umiditatii si pastrarea lor uscata
..................................................................................................................................................................................................................................... 13 20

- se vor asigura respectarea normelor de protectie contra incendiilor prin mentinerea libera a cailor de acces pentru pompieri ; se interzice depozitarea unor obiecte grele pe plansee care depasesc incarcarile maxime de exploatare avute in vedere la proiectare ; - se va tine evidenta in fisa de control a tuturor degradarilor observate pe toata perioada de exploatare si in mod deosebit urmatoarele : aparitia de semne ale unei functionari neconforme si care ar putea periclita aptitudinea cladirilor pentru exploatare (tasari uniforme ce se observa la rosturi, deformatii vizibile ale elementelor constructive, stalpii grinzile si planseele, fisuri in elementele de rezistenta sau de umplutura, ruginirea componentelor metalice sau a armaturilor ascunse manifestate prin patarea suprafetelor acoperite, condensul si mucegaiul din subsoluri, casa scarilor, aparitia igrasiei in pereti, etc.) ; - pentru degradari care necesita interventii de alta natura decat cele de exploatare si intretinere se va solicita efectuarea unui diagnostic al starii tehnice a cladirilor pentru a se hotari masurile de interventie necesare si executarea lor pe baza unei documentatii tehnice autorizate ; vor fi efectuate lucrari de intretinere periodice in vederea protectiei tuturor elementelor structurale si nestructurale impotriva tuturor agentilor distructivi exteriori ; - se va urmari comportarea in exploatare a constructiei sub toate formele, se angajeaza daca este cazul un responsabil autorizat si se dispune urmarirea speciala in caz de evolutie periculoasa in exploatarea constructiei, pe baza unui proiect elaborat in urma unei comenzi ; toate datele privind comportarea in exploatare , defectiunile intervenite si masurile de remediere vor fi consemnate intr-un caiet atasat la cartea constructiilor. C. Instructiuni privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor Pentru asigurarea aptitudinii constructiilor pentru exploatare in ce priveste rezistenta si stabilitatea pe toata durata de serviciu, se va proceda in mod obligatoriu la supravegherea curenta a starii tehnice - urmarirea coerenta a acestora. Prezentele instructiuni au fost elaborate avand la baza : - Normele metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor si inclusiv supravegherea curenta starii tehnice a acestora - indicativ P 130/88; - Instructiunile tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte, social culturale si industriale prin metode topografice. Supravegherea curenta a starii tehnice (urmarirea curenta) au ca obiective : depistarea si semnalarea din faza incipienta a situatiei ce pericliteaza aptitudinea pentru exploatare a constructiilor sub aspectul durabilitatii, sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii din timp a masurilor de interventii necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora ; strangerea centralizata de date cu privire la starea tehnica a constructiilor, in vederea fundamentarii deciziilor investitiilor, ale beneficiarilor de dotatie si ale proprietarilor, dupa caz ; evidentierea aspectelor pozitive si negative cu caracter generalizat din comportarea constructiilor, in vederea imbunatatirii proiectarii, executiei, exploatarii si cercetarii in constructii. Prezentele instructiuni se refera la urmarirea curenta pentru asigurarea cerintei de siguranta numai in ce priveste rezistenta si stabilitatea. Urmarirea curenta a starii tehnice are caracter permanent pe durata de serviciu efectiva, dar si pe perioada executiei. Urmarirea curenta a starii tehnice se executa vizual, prin observarea directa si cu ajutorul unor mijloace de masurare simple de uz curent. Organizarea supravegherii curente a starii tehnice a obiectelor de constructie din dotare este sarcina beneficiarului de dotatie, a unitatii de exploatare sau a proiectantului. Pe parcursul executiei lucrarilor pentru constructii noi, urmarirea curenta se face de catre executant. In acest sens, executantul are urmatoarele obligatii :
..................................................................................................................................................................................................................................... 14 20

sa monteze mijloacele de observare si masurare (reperii de citire) in conformitate cu prevederile proiectantului; - sa efectueze citirile pe perioada de executie si sa predea beneficiarului documentatia legala pentru cartea tehnica a constructiei conform prevederilor normativului C 167/77 cu completarile publicate in Buletinul Constructiilor 5-6/1983. Supravegherea curenta a starii tehnice a constructiilor cuprinde doua perioade din viata constructiilor : Perioada de executie ; Perioada de exploatare, practic perioada de serviciu. Pe perioada executiei, urmarirea curenta se va face prin : efectuarea de citiri topografice pentru determinarea deplasarilor reale ale constructiilor datorita tasarii terenului de fundare; - tinerea evidentei citirilor prin ecompletarea fiselor de masurare a tasarilor. Pentru efectuarea masuratorilor, in vederea determinarii tasarilor, se procedeaza astfel : Se monteaza reperii de citire in pozitiile si numarul prevazut in documentatie de catre constructor, imediat ce s-a ajuns cu executia in stadiul ce permite montarea acestora; Inainte de montarea reperilor de citire de pe constructii, in cazul in care, in zona nu exista, se executa reperi ficsi de pe care se fac citirile. Prima masuratoare se incepe dupa 24 de ore de la incastrarea marcilor (reperilor de citire) pe constructii. Citirile se repeta in functie de ritmul executiei astfel incat intervalele intre citiri sa corespunda unui spor de incarcare a terenului de fundatie de aproximativ 1/4 din incarcarea totala a constructie, dar care sa nu depaseasca 30 zile. In caz de sistare a lucrarilor citirile se executa la intervale de timp ca pentru o constructie terminata. In cazul in care tasarile masurate depasesc valorile admise, organul tehnic care efectueaza masuratorile va instiinta de indata pe prroiectant. Pe perioada de exploatare, se va da o atentie deosebita in cadrul activitatii de urmarire curenta, urmarind : Efectuarea de citiri topografice pentru determinarea tasarilor, la intervale de 3 luni in primul an, la intervale de 6 luni in al doilea an si apoi din an in an, pana la stingerea completa a tasarilor. In cazul in care tasarile se produc intr-un ritm accentuat, masuratorile se vor face la intervale de timp mai mici care se vor stabili de proiectant cu consultarea proiectantului geotehnician. Urmarirea oricaror semne de umezire ale terenului din jurul obiectelor de constructie ; Masuri de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de constructie prin executarea de pante catre exterior pe cel putin 10 m ; Etanseitatea rostului trotuar - cladire ; Scurgerea apelor spre canalizatia exterioara; Integritatea si etanseitatea conductelor purtatoare de apa; Indepartarea resturilor vegetale (frunze, flori, etc) sau altor resturi de pe acoperisuri pentru evitarea infundarii gurilor de colectare a apelor ale coloanelor fluviale sau jgheaburilor, burlanelor, etc; Defectele si degradarile la structura de rezistenta : fisuri, crapaturi, pete, exfolieri ; Defecte si degradari la elemente nestructurale (ziduri interioare de compartimentare, ziduri exterioare de inchidere, pardoseli, tencuieli, etc) care pot da indicii ale unor degradari ascunse ale elementelor de rezistenta.

Proiectant,
..................................................................................................................................................................................................................................... 15 20

Ing. Razvan Toader

TABEL 1 Tolerantele admise la trasarea pe teren a constructiilor si trasarea fundatiilor

Lungimi in metri/tolerante in cm

25

50

..................................................................................................................................................................................................................................... 16 20

Tolerante coordonate rectangulare de trasare T/d1

+2

+2

Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare.

Trasarea fundatiilor - la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor + 10 mm

- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel

+ 10 mm

TABEL 2 TOLERANTELE ADMISE LA EXECUTAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

- abateri limita la lungimea de petrecere la innadire prin sudare 3 d - idem la inadirea prin suprapunere - nu este permis Distantele intre axele barelor fata de proiect si prescriptiile tehnice ( C. 56/85) - la grinzi si stalpi 3 mm - la placi si pereti 5 mm - la fundatii 10 mm - intre etrieri si pasul 10 mm Plase sudate Abateri la pozitia barelor de pe reazeme in raport cu punctul fata de care se determina lungimea de ancorare

+ 25 mm

TABEL 3 Acoperirea cu beton a armaturilor si tolerante admise la acoperirea cu beton a armaturilor si grosimea stratului de beton de protectie

Pentru betoane de clasa Bc 20 1. Acoperirea cu beton a armaturilor (conform STAS 10107/0/90) in mm va avea valorile de mai jos:
..................................................................................................................................................................................................................................... 17 20

Categoria elementului .......................................................... a) elemente monolite I II III IV - placi 10 15 20 - pereti 15 20 30 45 - grinzi, stalpi, bulbi, diafragme 25 30 35 - fundatii, funduri de rezervoare si de castele de apa 35 45

b) elemente prefabricate - placi - pereti structurali - grinzi, stalpi, bulbi

20

10 10 25

15 15

Pentru betoane de clasa Bc 10 si Bc 15 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm la elementele din categoriile II, III si IV. TABEL 4 Abateri si tolerante ale cofrajelor

A. Abateri limita pentru cofraje 1. La dimensiunile panourilor gate confectionate - lungimi - la latimi 2. La dimensiunea libera (lumina) cofrajelor gata confectionate - pentru placi, pereti sau grinzi 3. La dimensiunile sustinerilor transversale, la cofrajele gata confectionate la : - grosimi pereti si placi - stalpi si grinzi 4. Tolerante de inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor, la cofrajele gata confectionate - pe 1 m liniar - pe toata suprafata orizontala planseu si grinzi


2% 1%

4 mm 3 mm 10 mm

2 mm 3 mm

TABEL 6 Termenele minime pentru decofrarea fetelor laterale functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Lenta

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (0C) +5 2 + 10 1 1/2 + 15 1

..................................................................................................................................................................................................................................... 18 20

Medie

Termene minime recomandate pentru decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatura mediului (0C) Grinzi cu deschiderea de maxim 6,00 m Grinzi cu deschidere > 6,00 m Termenul (in zile) de la turnare Lenta Medie + 5 + 10 + 15 6 5 4 10 8 6 + 5 + 10 + 15 5 5 3 6 5 4

Termene minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta


Conditii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului Temperatura mediului (0C) Grinzi cu deschiderea de maxim 6,00 m Grinzi cu deschideri de 6 - 12 m Grinzi cu deschidere > 12,00 m Termenul (in zile) de la turnare Lenta Medie +5 18 21 36 + 10 14 18 28 + 15 9 12 18 +5 10 14 28 + 10 8 11 21 +5 5 7 14

TABEL 7 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoarea

Temperatura amestecului de beton 0C

Durata maxima de transport (in minute) cimenturi de marca 32,5 cimenturi de clasa 42,5

..................................................................................................................................................................................................................................... 19 20

100 < t 300 t < 100

50 70

35 50

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre ( 5...30)0C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare precum : - stabilirea de catre un institut de specialitate sau de laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc. In cazul transportului cu autobasculantele, durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul 12.1.

Martie 2011

..................................................................................................................................................................................................................................... 20 20

BIROU DE ARHITECTURA SC ARHIPOLIS SRL

MEMORIU TEHNIC
REZISTEN 1. GENERALITI 1.1 Denumire proiect 1.2 Amplasament 1.3 Beneficiar 1.4 Proiect nr. 1.5 Faza : REABILITARE CAMIN CULTURAL : LOC.FILIPESTI , COM.SURDILA GAISEANCA : PRIMARIA COM. SURDILA GAISEANCA : 3 / 2011 : P.T.

Prezentul proiect trateaz n faza P.T. lucrarile privind consolidarea caminului cultural situat in loc.Filipesti , com.Surdila Gaiseanca si construirea a doua grupuri sanitare adiacente caminului cultural . 2. INCADRAREA CONSTRUCTIEI CONFORM NORMATIVELOR IN VIGOARE Conform normativ P 100 - 1/2006, amplasamentul se afl in zona valorii de vrf a acceleraiei terenului pentru cutremure avnd IMR 100 ani ag = 0,24g i perioada de control (col) Tc=1,0 sec, iar construcia se incadreaz in clasa de importan II. Conform CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor ; amplasamentul se afla in zona valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol 2.5 kN/m (250 daN/m). Conform NP 082 -04 Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului. ; amplasamentul se afla in zona valorii caracteristice a presiunii de referinta a vantului = 0.5 kPa . 3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI - CAMINUL CULTURAL MASURI DE INTERVENTIE PROPUSE Cladirea Caminului Cultural din satul Filipesti , com Surdila Gaiseanca , are regim de inaltime PARTER , cu dimensiuni generale in plan 28.45 x 8.90m (sala spectacole ) si anexe la cele doua extremitati ale corpului principal , cu dimensiuni generale de 14.90 x 6.50 m . Pentru imobilul Camin Cultural a fost intocmita o expertiza de catre Expert Tehnic Atestat M.D.R.T. Ing.Cornel Beliciu . In cadrul expertizei s-a analizat nivelul de protectie antiseismic al structurii si masurile care trebuiesc intreprinse pentru consolidarea constructiei .

Din verificarile efectuate pe teren cladirea este executata in perioada anilor 50-60 are o structura de rezistenta din zidarie portanta , fundatii din beton simplu, planseu din lemn , tavane din sipci de lemn si tencuieli tip smir , acoperis tip sarpanta din lemn , invelitoare din tabla tip tigla montata pe astereala din scanduri de 2.4 cm grosime din rasinoase ; tamplaria la usi si ferestre din lemn rasinoase si geam simplu, pardoseli din beton sclivisit sau lemn , finisajele sunt de tip inferior si in mare parte deteriorate . La data verificarilor pe teren,expertul a constatat : desprinderi tencuieli , prabusiri ale plafonului, burdusiri ale pardoselilor, crapaturi si fisuri pronuntate patrunse in peretii perimetrali de zidarie de caramida portanta,lipsa rosturilor de tasare si seismice,lipsa centurilor de beton armat,lipsa stalpisorilor de beton armat,lipsa buiandrugilor de beton armat . Dupa starea tehnica actuala a constructiei cladirea a fost incadrata de catre Expert Tehnic Atestat M.D.R.T. Ing.Cornel Beliciu in clasa de risc seismic Rs II ceea ce inseamna ca sub efectul cutremurului cladirea poate suferi degradari structurale majore Drept urmare este absolut obligatoriu sa se efectueze lucrari de consolidare , reabilitare si asigurare a cladirii la conditiile corespunzatoare noilor acte normative . Prin grija proprietarului s-au efectuat lucrari de protectie impotriva intemperiilor : inlocuirea invelitorii din tabla zincata cu invelitoare tabla tip Lindab , reabilitare elemente din sarpanta , inlocuirea tamplariei de la usi si ferestre din lemn cu tamplarie PVC si geam termopan . Prin expertiza intocmita de Expert Tehnic Atestat M.D,R.T. Ing.Cornel Beliciu se prevad urmatoarele masuri de interventie : - Protectia zidurilor de caramida prin camasuire cu plase sudate tip STNB cu diametrul de 6mm/10cm , montate pe o parte si pe alta a peretilor , conlucrarea acestora facandu-se prin cupoane de armatura 4 12/mp , ce vor ancora plasele sudate dispuse pe fetele peretilor . Camasuirile se vor executa in straturi pe o grosime de maxim 2.5 -3 cm , cu mortar beton , aplicat peste plasele sudate cu aparat de torcretat(intocmitorul expertizei Expert Tehnic Atestat Ing.Cornel Beliciu recomanda aparat de torcretat tip MCBauchemie . Torcretarea se aplica pe suprafele de zidarie ce au fost in prealabil pregatite prin decapari de tencuieli interioare si exterioare , adancimea rosturilor orizontale si verticale, cu o scoaba metalica pe o adancime de 1.5-2.00 cm , in vederea aderarii corespunzatoare a betonului torcretat. Plasele se pozeaza pe pereti si se vor petrece pe cel putin 2 ochiuri , si vor fi inglobate la partea inferioara si superioara in centuri de beton inglobate 1/3 in grosimea zidurilor . - In zonele in care se vor intalni in masa zidariei crapaturi sau fisuri cu deschideri de peste 1-1.5 cm , se vor efectua injectii in crapaturi sau fisuri mari cu materiale de injectie pe baza de dispersii de acrilati , suspensii tip polimeri ciment , rasini reactive. - Suplimentar proiectantul de rezistenta propune introducerea unor stalpisori din beton armat in planul zidariei . Executia acestora este optionala (hotararea va fi luata de catre beneficiar )

4. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI GRUP SANITAR STRUCTURA CONSTRUCTIVA Constructia cu destinatia Grup sanitar are regim de inaltime PARTER , cu dimensiuni generale in plan 7.45 x2.97 m . Constructiile vor fi amplasate conform planului de arhitectura . Structura constructiv a construciei, grup sanitar, este zidrie portant din crmid, cu stlpiori i centuri din beton armat turnat monolit si planseu din lemn . Proiectarea structurii de rezistenta s-a facut in conformitate cu Cod de proiectare pentru structuri din zidrie,,-Cod CR6-2006 . Avand in vedere prevederile codului de proiectare peretii portanti sunt prevazuti cu stalpisori din beton armat inglobati in zidarie la toate intersectiile peretilor portanti. Conform codului CR6-2006 la nivelul oricarui planseu indiferent de materialul din care este realizat, beton sau lemn ,se vor prevedea centuri de beton armat in planul peretilor . Conlucrarea centurilor cu stalpisorii din beton armat inglobati in zidarie conduce la marirea capacitatii de rezistenta a structurii. Centurile vor fi din beton armat , continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui contururi inchise . Stalpisorii sunt realizati din beton armat C12/15, si au dimensiuni de 25x25 cm si vor fi realizati pe toata inaltimea constructiei . Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirii vor fi prevazuti la exterior cu protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice . Pentru golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi de beton armat , legati cu centura de la nivelul planseului ,conform CR6-2006 . Reguli generale de alcatuire a zidariei: zidaria portanta se alcatuieste din caramizi, marca minim 100, calitatea I, cu mortar marca M 50Z, asezate pe lat in randuri orizontale si paralele ,golurile fiind orientate obligatoriu numai vertical ;inaltimea zidurilor trebuie sa fie realizata cu un numar intreg de asize ; diferentele se regleaza prin stabilirea inaltimii centurii ;rosturile verticale vor fi realizate astfel incat suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive in camp , la intersectii ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida ; teserea se va face obligatoriu la fiecare rand ;intreruperea zidariei se face in trepte . Fundaiile sunt proiectate de tip tlpi continui sub ziduri dimensionate la o presiune p = 120 kPa la starea limit de deformaii (conform prevederilor din "Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct" - indicativ NP 112 - 04). Ansamblul fundaiilor formeaz o infrastructur rigid, capabil s preia eforturile provenite din eventuale tasri difereniate. 5. FAZE DETERMINATE Fazele determinante stabilite pe parcursul execuiei structurii de rezisten sunt : - pozitionare si armare stalpisori in infrastructura cladirea existent - pozitionare plase sudate parter cladire existenta

- recepie cot fundare i natur teren fundare (recomandabil n prezena proiectantului de specialitate geotehnic)-grup sanitar - cofraj armare tlpi fundaii grup sanitar - armare stlpiori parter grup sanitar 6. DISPOZITII FINALE Proiectul pentru REABILITAREA CAMINULUI CULTURAL a fost realizat n baza expertizei tehnice ntocmit de expert tehnic atestat M.D.R.T. Ing.Cornel BELICIU si in baza urmatoarelelor STAS-uri i Normative : Normativ P 100-1/2006 Normativ P 100-3/2008 Cod de proiectare seismic Cod de proiectare seismic Prevederi pentru evaluarea seismica cladirilor existente Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct Cod de proiectare pentru structuri din zidrie Legea calitii lucrrilor de construcii Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor Actiuni asupra structurilor .partea 1-1: Actiuni generale .Greutati specifice , greutati proprii , incarcari utile pentru cladiri Actiuni asupra structurilor .partea 1-1: Actiuni generale .Greutati specific , greutati proprii , incarcari din exploatare pentru constructii .Anexa nationala . Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea II Executarea lucrarilor din beton)

Normativ NP 112 - 04 Cod CR 6 - 2006 Legea 10 / 95 CR 1 - 1 - 3 - 2005 SR EN 1191-1-2004 (STAS 10101/2-75 STAS 10101/1-78) SR EN1991 -1-1NA (STAS 10101/2A1-87)

NE012-2-2010

Pe timpul execuiei vor trebui respectate urmtoarele prescripii tehnice : Cod NE 012 /2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea II Executarea lucrarilor din beton) C 83 - 75 C167 - 77 C 16 - 84 Trasarea construciilor ntocmirea crii tehnice a construciei Lucrri executate pe timp friguros

Legea 10 / 95

Legea calitii lucrrilor de construcii

C 56 - 85 Recepia lucrrilor Obiectul va fi ncredinat spre execuie unei firme specializate capabil s ndeplineasc exigenele privind calitatea n construcii conform legislaiei n vigoare. Este obligatorie verificarea proiectului la cerina rezisten i stabilitate de ctre un verificator atestat n specialitatea A 1 (construcii de zidrie, beton i beton armat). Se va solicita, ori de cte ori este nevoie, prezena proiectantului pe antier pentru soluionarea problemelor ivite pe parcursul execuiei (situaii neprevzute, neconcordane, nlocuiri de materiale, etc.). 7. MSURI DE PROTECIA MUNCII I DE PREVENIRE A INCENDIILOR n execuia lucrrilor ce fac obiectul prezentei documentaii se vor respecta normele de protecia muncii nscrise n : * Legea nr. 319/2006 a Securitii i Sntii n Munc i Normele Metodologice de aplicare (HG 1425/2006) De asemenea vor fi respectate normele privind prevenirea i stingerea incendiilor nscrise n : * Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiecterea i realizarea construciilor i instalaiilor aprobate prin decretul nr. 290 / 1997 * Norme tehnice de proiectarea i realizarea construciilor la aciunea focului, indicativ P 118 - 99 * Amplasarea, dotarea tehnico material cu mijloace de prim intervenie n caz de incendiu pentru organizarea de antier, indicativ C 300 - 1994 Pe lng msurile cuprinse n normele menionate mai sus, constructorul i beneficiarul sunt obligai a lua orice alte msuri pe care le consider necesare pentru a evita n totalitate producerea de accidente de munc sau contractarea de boli profesionale, precum i cele necesare pentru prevenirea i combaterea incendiilor. Proiectant, Ing. Razvan Toader