CAIET DE SARCINI

STRUCTURA DE REZISTANŢĂ

Refacerea rigiditatii infrastructurii

Rigiditatea infrastructurii realizata din pereti de beton este diminuata prin prezenta fisurilor
verticale vizibile pe fatade.
Asa cum s-a prezentat datorita tasarilor inegale cit si a sarcinilor orizontale din seism s-au
constatat fisuri cu deschiderea pina la 0,5 -1,0 mm.
Pentru refacerea spatialitatii sistemului de fundare este necesara injectarea si tratarea tuturor
fisurilor conform urmatoarelor prescriptii:

o se curata zidaria de o parte si de alta a fisurii pe o latime de 40 cm

o se adancesc rosturile dintre cartamizi
o se curata cu peria de sirma metalica, se desprafuieste si se spala cu jet de apa intreaga
suprafata
o se practica goluri de 35 mm in zidarie dispuse parallel cu fisura astfel incat conectorii de
tesere sa vina perpendicular pe traseul acesteia
o se introduc conectori, agrafe cu diametrul de 8 mm, se injecteaza fisura cu mortar de
ciment la 6-8 atmosfere
o se monteaza armatura camasuielii locale pe elevatii si se betoneaza camasuiala cu beton
C16/20 cu agregat cu diametrul mai mic de 15 mm.

Consolidarea peretilor portanti

Avind in vedere structura pe pereti portanti a cladirii existente, se considera util pastrarea
acestui sistem pentru elementele verticale, asigurindu-se doar sporirea capacitatilor de rezistenta a
peretilor din zidarie de caramida.
Fata de aceasta un prim grup de interventii se refera la consolidarea peretilor portanti.
Consolidarea acestora se va face prin:

a) Consolidarea pereţilor interiori prin cămăşuire pe ambele feţe cu grile polimerice si a peretilor
exteriori prin camasuire pe fata interioara folosind acelasi system.

b) Bordarea tuturor golurilor de usi si ferestre prin realizarea de cadre din beton armat

c) Injectarea tuturor fisurilor cu lapte de ciment.

d) Teserea si refacerea zidariei in dreptul zonelor fracturate, acolo unde apar striviri ale caramizilor si
sau umplerea golurilor datorita refunctionalizarii spatiilor.

a) In cele ce urmeaza se prezinta alcatuirea si modul de realizare al consolidarii

peretilor portanti din zidarie prin camasuirea peretilor de rezistenta pe ambele
fete.
Pregătirea suprafeţelor din zidărie pentru cămăşuire
- îndepărtarea manuală sau mecanică a tencuielilor exterioare existente de sus în jos şi cu
atenţie să nu să distrugă cărămizile; atenţie la cablurile electrice sau alte echipamente de
instalaţii care au fost îngropate sub tencuială;
- înlocuirea cărămizilor sparte sau degradate;
- repararea fisurilor prin una din metodele consacrate (reţesere sau injectare);
- adâncirea manuală sau mecanică a rosturilor orizontale şi verticale dintre cărămizi sau
blocurile de piatră pe grosimi între 15 şi 20mm;
- curăţirea suprafeţelor cu peria de sârmă şi apoi suflarea rosturilor cu aer sub presiune;
- introducerea dispozitivelor de prindere şi distanţare a grilelor la echidistanţe de minim
600mm în ambele direcţii, verticală şi orizontală; aceste piese se vor introduce numai în
mortarul din rosturile dintre cărămizi şi niciodată nu se vor perfora cărămizile în acest
scop;
- amorsarea suprafeţelor în vederea cămăşuirii cu lapte de var sau lapte de var cu aracet;

Instalarea grilelor polimerice

- grilele se aplică manual prin derularea rolelor în direcţie orizontală;
- grilele nu vor veni niciodată în contact direct cu zidăria , distanţa minimă de suprafaţa
acesteia va fi de 6mm şi se asigură prin piese de prindere;
- funcţia pieselor de prindere este acoperirea uniformă cu mortar a grilelor şi încetează după
întărirea mortarului; piesele de prindere nu participă la transmiterea eforturilor de la zidărie
la grile;
- în anumite condiţii, cu acordul proiectantului, piesele de prindere pot fi înlocuite cu purici
de mortar;
- îmbinarea grilelor se face prin suprapunere pe distanţe de 400mm la 80mm, în funcţie de
starea de eforturi unitare din zona îmbinării;

Tencuirea manuală
- mortarul este aplicat cu grijă în două reprize; aplicarea trebuie să asigure pătrunderea
continuă a mortarului în rosturile adâncite ale zidăriei pe toată suprafaţa acesteia;
- tencuielile trebuie să fie uniforme şi să acopere în mod egal ambele feţe ale grilelor
polimerice;
- deoarece rezistenţa cămăşuielii este asigurată de grile, grosimile tencuielilor se vor limita la
valori între 20 şi 30mm;

Tencuirea mecanică
- se recomandă la suprafeţe mari şi cu performanţe structurale în aceleaşi condiţii ca mai sus;
- piesele de prindere trebuie să asigure stabilitatea grilei în timpul aplicării mortarului sub
presiune;

Protecţia cămăşuielilor proaspete

Pe durata întăririi mortarului în cămăşuieli se vor lua următoarele măsuri de protecţie:
- umectarea pe timp călduros;
- aplicarea de rogojini periodic umectate contra insolaţiei;
- aplicarea de folii din polietilenă pe timp friguros;
- evitarea oricăror surse locale de căldură;
- interzicerea folosirii ciocanelor pneumatice la distanţe mai mici de 15m de cămăşuiala
recent executată;

Întreţinere şi reparaţii locale

 - conform certificatului de calitate emis d fabricantul englez, grilele polimerice se conservă
perfect în mortarul de var sau var – ciment şi nu sunt influenţate de variaţiile factorilor de
mediu în limitele lor normale;
- dacă clauzele de la protecţia cămăşuielilor proaspete sunt îndeplinite nu se prevăd măsuri
speciale de întreţinere pentru cămăşuielile cu grile polimerice;
- reparaţiile locale privind mortarul sau grilele sunt permise cu condiţia ca tencuiala armată
sau cămăşuiala să respecte trei principii: contact perfect cu zidăria, continuitate şi
uniformitate.

Finisaje
- nu sunt restricţii pentru orice vopsea, tapet sau tapiţerie, ele sunt bine conservate pe
tencuielile cu mortar de var sau var – ciment armate cu grile polimerice;

Cîrilge, cuie şi dispozitive ascuţite

- nu sunt restricţii pentru baterea cârligelor sau a cuielor subţiri în pereţii cămăşuiţi, dar
dispozitivele lamelare ascuţite pot tăia nervurile grilelor şi de aceea folosirea lor trebuie
evitată;

Controlul calităţii
- deoarece lucrările de cămăşuire sau confinare a zidăriei cu grile polimerice sunt clasificate
ca „lucrări ascunse” toate materialele şi activităţile vor trebui atent controlate şi după
fiecare etapă de lucru se vor menţiona în documente scrise;

Riscuri tehnice
- dacă condiţiile menţionate mai sus au fost doar parţial îndeplinite atunci nivelul aşteptat de
fiabiliate al construcţiei existente după intervenţie nu va fi atins. Adevărata confirmare a
eficienţei intervenţiei se va obţine doar după un cutremur real cu aceeaşi intensitate cu cel
considerat în proiectare. Riscul seismic poate fi diminuat şi prin aplicarea clauzelor
ulterioare.

Verificare în situ după intervenţii

- auscultare – este o metodă manuală care foloseşte un ciocan uşor de 255g. Sunetele emise
de lovituri la suprafaţa zidăriei cămăşuite sunt interpretate corespunzător de persoane
experimentate. Prin auscultarea se pot identifica delaminări, goluri şi fisuri;
- control nedistructiv – metoda nedistructivă Impact – Echo este folosită la controlul
contactului dintre tencuială şi zidărie, grosimea tencuielii şi unele defecte în ancorarea
armăturii sintetice;
- verificări globale – măsurarea frecvenţelor proprii ale oscilaţiilor de încovoiere şi răsucire
după direcţiile principale înainte şi după intervenţie. Prin compararea valorilor măsurate se
determină sporul de rigiditate efectiv realizat după cele trei grade de libertate;

Program de mentenanţă şi monitorizare

- metodă simplă de monitorizare – dacă nu se întâmplă nimic grav atunci cea mai simplă şi
eficientă metodă de monitorizare a unei construcţii după intervenţie este observaţia vizuală.
În general, dacă apar fisuri ele nu arată întotdeauna un pericol şi pot fi de mare ajutor.
Direcţia şi frecvenţa fisurilor dau informaţii precise despre comportarea seismică a
structurii.
- durabilitatea intervenţiei – monitorizarea este folosită pentru a evalua durabilitatea efectivă
a construcţiei existente după intervenţie şi pusă în serviciu după procesul de tranziţie. Acest
proces de tranziţie are loc la toate celelalte metode de intervenţie asupra structurilor
existente în scopul creşterii fiabilităţii lor.
b) Ramforsarea golurilor de usi si ferestre prin bordarea cu cadre din beton armat conectate la
camasuiala.
Conectarea camasuelii la elementele de ramforsare si la cadrele de bordare a golurilor este de mare
importanta pentru asigurarea unei bune conlucrari a zidariei cu sistemul de camasuire. Conectarea se
face prin petrecerea plaselor in zona de ramforsare a golului, prin indoirea plaselor sau prin petrecerea
capetelor acestora peste elementele de beton armat de ramforsare a golurilor.

c) Injectarea fisurilor cu lapte de ciment cu adaos de aracet se va efectua pentru

toate fisurile acolo unde nu se executa teseri de zidarie

In dreptul teserilor de zidarie, in cazul cind la partea superioara datorita tasarilor apar fisuri,
acestea se inchid deasemeni prin injectare.
Injectarea fisurilor din zidarie se executa cu lapte de ciment.
Amestecul pentru injectare se efectuiaza in malaxor cu ax vertical cu turatia de 2.500 ture/min,
similar cu prepararea laptelui de ciment pentru protectia cablurilor pretensionate.
Injectarea se realizeaza de intreprinderi specializate.
Injectarea sub presiune cu lapte de ciment este deosebit de importanta pentru asigurarea
continuitatii zidariei in pereti.
Operatia de injectare se efectuiaza inainte de realizarea camasuelilor din mortar armat, imediat
dupa ce au fost executate lucrarile pregatitoare pentru operatia de aplicare a camasuielilor.
In zona in care a aparut fisura, dupa injectare se vor dispune scoabe a caror lungime va depasi
distanta de 20÷30 cm, dupa ambele parti ale fisurii. Scoabele se introduc peste plasele ce armeaza
camasuiala si se realizeaza din otel 8. Capetele scoabelor obtinute prin indoirea armaturilor vor
avea virful ascutit si se vor introduce prin batere in zidarie. Intreaga operatie de injectare, care este de
mare importanta in procesul de consolidare a peretilor, se va face sub conducerea si supravegherea
unui inginer sau tehnician care are experienta in executarea unor astfel de lucrari.

d) Teserea fracturilor se va face in scopul refacerii zidariei in dreptul zonelor degradate, cit si
acolo unde apar striviri ale zidariei, sau necesitatea inchiderii unor goluri devenite nefunctionale

Dupa ce se elimina tencuiala existenta,se face o analiza a starii de degradare a peretilor; se vor
stabili zonele de fractura in care zidaria urmeaza a fi retesuta.
Consolidarea zidariei in dreptul fracturii se face astfel:
 Se desface zidaria in dreptul fracturii pe o latime variabila in zig-zag fata de crapatura existenta.
Latimea pe care se demoleaza caramida din zid va fi de cel putin o caramida si jumatate pe o parte si
cealalta a crapaturii.
 Desfacerea zidariei se executa intotdeauna cel putin pe latimea de zidarie unde caramida este
zdrobita. Tot conturul golului creat prin extragerea caramizilor trebuie sa fie fasonat in strepi.
Desfacerea zidariei incepe de jos in sus. Se extrag cu grija (pentru a nu provoca noi degradari in
zidaria ce se pastreaza) caramizile pe tronsoane de circa 80÷120 cm concomitent cu executia teserii.
 Operatia incepe de la baza zonei care se tese.
 Se curata suprafetele laterale, ale golului creat, temeinic cu peria de sirma fiind indepartat mortarul
fixat de caramizi.
 Suprafata se spala si se desprafuieste.
 Suprafata bine umezita se lasa sa se svinte, si apoi se aplica stratul de amorsaj din lapte de ciment
cu adaos de aracet E50 in proportie de 10% fata de ciment.
 Cu un penson aspru se aplica pe suprafata de caramida svintata un strat de lapte de ciment cu adaos
de aracet.
 Se freaca temeinic suprafata de contur a golului creat cu peria de sirma, pina la scrijelirea ei. Daca
in timpul frecarii suprafetei de zidarie in strepi, au loc scurgeri ale pastei de ciment cu adaos de aracet
aplicate cu pensonul, stratul de amorsaj se reconstituie odata cu pierderile produse.
 Fara a se lasa ca stratul de amorsaj sa se intareasca, se efectuiaza inzidirea golului cu caramida de
aceeasi factura cu zidaria existenta, cu mortar de ciment M100.
 Pregatirea suprafetei de contact de la partea inferioara a golului, se face in acelasi mod cu
pregatirea suprafetelor laterale; peste stratul de amorsaj se asterne un strat de mortar M100. Primul
strat de mortar M100 asezat pe suprafata tratata cu lapte de ciment, de la baza golului, se armeaza cu o
scarita din bare subtiri 5. Barele longitudinale in numar de 3 - 4 se leaga cu bare transversale 6
formind astfel scarite de armare ale zidariei.
 Dupa ce se aseaza primul rind de caramizi, care sint introduse cu grija in spatiile in strepi de pe
contur, in zona in care s-a facut pregatirea suprafetei de contact prin aplicarea stratului de amorsaj, se
aseaza mortar M100 si se continua in acest mod inzidirea. Din patru in patru asize, in mortarul asezat
pe caramizile pentru inzidire, se va introduce cite o scarita de armatura.
 Dupa umplerea primului gol creat, se desface caramida in continuare si se procedeaza in acelasi
mod la inzidirea intregului spatiu din dreptul fracturilor. Prepararea amorsajului se face prin
dizolvarea aracetului E50 in apa, in care apoi se toarna cimentul si se amesteca temeinic. Amestecul
are un aspect laptos si nu mai poate fi folosit dupa un interval de 1,5 ore din momentul prepararii. La
folosire compozitia se amesteca continuu. Important de retinut este faptul ca aderenta buna se
realizeaza numai atunci cind mortarul pentru inzidire se aseaza peste stratul de amorsaj neintarit.
 Dupa ce se termina inzidirea (care cuprinde o anumita zona de perete) dupa un interval de timp de
12÷24 ore, suprafata de contact din exterior (intre zidaria noua si cea veche) se pensuleaza pe ambele
fete cu acelasi amestec in doua reprize; a doua repriza se face dupa un interval de circa 48 ore dupa
prima.
 Important este ca materialele pentru amorsaj si zidarie sa fie de foarte buna calitate. Caramida va fi
de dimensiunile celei din zidaria care se tese.
 Peste zona tesuta se monteaza plasele sudate (care depasesc zona inzidita si se prind in scoabe) si
se executa camasuirea generala cu care se consolideaza peretele in ansamblul lui.
 Este indicat ca teserea fracturilor sa se faca cu asistenta proiectantului sau expertului.
 Forma liniei contactului intre zidaria care se tese si zidaria nou introdusa, trebuie sa fie in zig-zag
pentru a elimina aparitia fisurii in dreptul celor doua zidarii, la un nou cutremur.