Demontare/montare tamplarie PVC cu geam termopan

Operatiuni
- Masurarea golurilor
- Confectionarea tamplariei din PVC
- Montarea tamplariei din PVC;
- Repararea glafurilor si pervazurilor;
Personal necesar: tamplar
Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea
daca este adecvata. Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si
fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de
colturi si nula mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea
inferioara a rameiexterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa
fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface.
Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctelede fixare
nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elementetrebuie tratate
anticoroziv.
Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru
a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam,
conforminstructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice
defect trebuie rectificat.
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita
deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se vor utilizara ambalajele din
carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza
dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor
aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi
oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nusufere deformari care ar
putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile vor fi curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrasive vor fi
deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele vor fi tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale
etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor
evita.Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite
decertificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv. Pe timpul
depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa
deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi
sau in golurile existente inzidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi
instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea
si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare.
Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata.
Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru
lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de
materiale prin ferestre dupa montarea lor.
Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii. Montarea feroneriei - cu
suruburi protejate anticoroziv.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distant necesara fata
de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa
asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei.
Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului/aerului si
a greutatii partilor mobile.Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a
suruburilor.Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm.Daca tamplaria este fixata cu
elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre
tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza
din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata,
uscata si fara praf sau grasimi.
In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata
protector, permanent sau temporar, contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei.
Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Montarea geamurilor se face conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare respectand cu
strictete instructiunile producatorului

Zugraveli exterioare
Pregatirea suprafetelor de tencuieli in vederea vopsirii:
- curatarea petelor si indepartarea prafului
- inchiderea fisurilor si a crapaturilor
- aplicarea unui strat de amorsaj;
- aplicarea manuala a 2-3 straturi de vopsea lavabila cu respectarea cu strictete a instructiunilor
producatorului
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa după detaliile din proiectul tehnic de execuţie. Lucrărilor
pentru executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor interioare şi exterioare, vor incepe dupa finalizarea
următoarele lucrări:
-învelitorile clădirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel încât să
nu fie afectate lucrările de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor şi căptuşelilor la uşi şi ferestre,în afara pervazurilor care se vor monta dupa
zugrăveli;
Aplicarea se va face numai pe suprafeţe uscate pregătite în prealabil:
- stratul suport va fi riguros controlat în ceea ce priveşte: respectarea pantelor, planietăţii şi a
aliniamentului în conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabilă a tuturor străpungerilor pentru coşuri, ventilaţii, conducte, cable.
-îndepărtarea tuturor urechilor de montaj, mustăţi, resturi de materiale, moloz etc. de pe faţa stratului
suport.
Pereţii pe care se aplică zugrăveala se vor tencui şi driscui cât mai fin iar rosturile zidăriei (orizontale
şi verticale) se vor cureţa bine pe o adâncime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare să adere cat mai
bine pe aceste suprafeţe.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediulambiant
de cel putin +5 grade C in cazul zugravelilor si cel putin +15 grade C in cazul vopsitoriilor,regim de
temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli si 15 zile
pentru vopsitorii dupa executarea lor.
Zugrăvelile şi vopsitoriile nu se vor executa după pe timp de ceaţă, ploaie; deasemenea se va
evita executarea acestor lucrări la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au
umiditatea de regim: 3% pentru suprafetele tencuite si 8% pentru cele gletuite. In conditiile
deumiditate a aerului de pana la 60% si temperatura – 15 .... – 20 grade C, umiditatea de
regim se obtinedupa 30 de zile de la tencuire si 15 zile dupa gletuire. Umiditatea suprafetelor
suport se masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat “Hygromette” sau solutie
fenolftaleina 1%).Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se finiseaza nu
trebuie sa fiemai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depăşit.O atentie deosebita trebuie acordata:
-procurarii de varuri lavabile specifice pentru exterior si specifice pentru interior;
-pentru asigurarea consistentei si calitatii compozitiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor
respecta intrutotul instructiunile producatorilor;
-vopselele vor fi insotite de certificatul de calitate precum si de termenul de valabilitate al lor;
Verificarea zugravelilor se va face prin:
- examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (ton
deculoare uniform, fara pete, fara scurgeri, fara impuritati inglobate, fara urme de bidinea, fara
corecturisau retusuri care sa distoneze cu tonul general, etc)
- examinarea aderentei zugravelilor de stratul suport: o zugraveala de calitate nu
trebuie sa se ia pe palma la o frecare usoara
 Lucrari de placari ceramice
Placajele ceramice de diferite tipuri interioare , exterioare aplicate pe suprafete de caramida,
beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si
constructii agrozootehnice,constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in
functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.
Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) .
Diversele operatii necesare pentru realizarea invelitorilor cu aceste elementele ( manipulare ,
prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul
tehnologic, in functie de operatia efectuata
Placilor ceramice se vor transporta ambalate in cutii cu mijloace de transport acoperite, curate si
uscate. In mijloacele de transport cutiile se aseza in stive luandu-se masuri pentru impiedicarea
deplasarii stivelor in timpul transportului, spre a se impiedica deteriorarea ambalajului si imprastierea
placilor.
Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri , in stive de max. 1,5m
inaltime , pe suprafete plane.
Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite
Placajele se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea placajelor int.si exterioare ,trebuie terminate
urmatoareale lucrari:
- invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa nu
fie afectate lucrarile de placaj;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa
placare.
- tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare electrice de incalzire de sub placaj;
- executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu apa;
- montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
- executarea pardoselilor;
Aplicarea placilor ceranice se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil
Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor, planietatii si
a aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic;
Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable.
Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata stratului
suport.
Peretii pe care se aplica placilor ceranice nu se vor tencui iar rosturile zidarieie (orizontale si verticale)
trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul se fixare sa adere cat mai bine
pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, pentru ca
mortarul se fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete este necesa sa se creeze o o rugozitate
a suprafetelor printr- o usoara sprituire a acestora.

Executie lucrari de tencuieli

Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor
Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala
si a unei cat mai bune comportari a acesteia in timp, trebuie ca suprafetele de tencuit sa fie cat mai
rigide, plane, riguroase si curate.
Suprafetele elementelor de tencuit din caramida sau beton trebuie verificate din punctul de vedere al
abaterilor admisibile. Cand exista abateri importante verticale sau orizontale sau neregularitati locale
mari, ele se vor repara.
Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf, noroi,
pete de grasime, etc. Curatirea se executa, de la caz la caz, prin spalare cu apa, cu perii de sarma,
etc. Daca suprafetele de tencuit sunt netede, ele trebuiesc inasprite prin cioplire, spituire, etc.
In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline, rosturile zidariei se curata pe adancimea
de 1cm, pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.
Inainte de aplicarea mortarului, suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa, pentru a nu se
produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala, ceea ce ar dauna adeziunii mortarului.
Pentru a preintampina aparitia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu contractii diferite,
aceste rosturi vor fi acoperite cu fasii de rabitz de circa 15cm latime.
Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie (grinzi, buiandrugi, stalpi, etc) nu se
tencuiesc dacat dupa ce au fost acoperite cu o plasa rabitz, cele de lemn vor fi acoperite sub plasa
rabitz cu carton bitumat, pentru a se evita umflarea lemnului in contact cu tencuiala.
Trasarea suprafetelor
Operatia de trasare a tencuielilor consta in stabilirea si marcarea pe suprafetele care urmeaza a fi
tencuite, a grosimilor straturilor de tencuiala ce urmeaza a fi aplicate, in scopul obtinerii orizontalitatii,
verticalitatii sau a planeitatii
Trasarea cuprinde doua operatii: punctarea si executarea stalpilor (sau fixarea reperelor).
Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar,
astfel ca fata acestor martori sa corespunda cu fata grundului care urmeaza sa se aplice. Intre martori
se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operatii la pereti interiori, in partea de sus a acestora, la o distanta de 20
cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin, se bate in rostul de zidarie un cui, astfel ca floarea lui sa
ramana in afara peretelui cu 1 - 1,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb,
lasand greutatea cumpenei sa atarna aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara, la 20 cm de
pardoseala, se bate un al doilea cui, pana ce floarea lui atinge sfoara. Dupa baterea celor doua cuie,
se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.
Daca, din cauza neregularitatii zidului grosimea obtinuta depaseste in unele locuri pe cea normala de
2 cm, se bate cuiul de sus cat si cel de jos, astfel ca sa se obtina o grosime de tencuiala cat mai
mica, mergand in unele locuri chiar pana la 0,5cm. Intre aceste doua cuie se mai bate in acelasi
mod inca un cui la mijlocul distantei. Se repeta operatiile si la cealalta margine a peretelui.
Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii, la
1 – 2 m, cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. In acelasi mod se procedeaza si intre
cuiele intermediare, precum si intre cuiele de langa pardoseala.
In jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar nivelandu-se pana la floarea cuiului, formand
astfel asa numitii “martori”. Martorii se mai pot face lipind cu mortar langa cui, in pozitie orizontala, o
bucata de sipca la nivelul florii lui.
Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8 – 12 cm latime, nivelate cu un
dreptar, prin miscarea succesiva a acestuia in sus si in jos, rezemat pe martori. Pe portiunile de fasie
care formeaza goluri sub dreptar, se aplica mortar si se niveleaza din nou. Fasiile astfel executate se
numesc “stalpisori” sau “repere de mortar”. Este bine ca marginile stalpisorilor sa fie neregulate,
pentru ca sa se faca o mai buna legatura cu grundul.
La peretii exteriori, trasarea se executa la fel ca la peretii interiori, insa pe toata inaltimea cladirii si nu
separat pe fiecare etaj in parte, deoarece alftel nu se poate asigura o suprafata plana a fatadei.
Cand fatada este prevazuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui, firul cu plumb se tine
departat de zid, astfel ca sa nu fie impiedicat de aceste elemente orizontale.
Apoi se masoara distantele dintre firul cu plumb si zid din 3 in 3m si se stabileste distanta de la fir la
fata tencuita, astfel ca sa rezulte o grosime minima a acestora.
Dupa aceasta, se bat cuiele-martori astfel ca floarea lor sa fie la aceeasi distanta de firul cu plumb pe
toata inaltimea cladirii. Mai departe se procedeaza ca la tencuielile pe pereti interiori.
La trasarea tavanului, in centrul lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1 - 1,5cm. Pe acest
martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung, in general cat latura mica a incaperii, si cu
ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta, se aseaza dreptarul in pozitie orizontala; la capetele lui se
fixeaza cate un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan. Se
intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel, fixandu-se alti doi martori la
capetele dreptarului, in noua pozitie.
Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii langa pereti. Daca suprafata `ului este
mare, se mai puncteaza si alte linii paralele, fixand martori executati anterior si tinand dreptarul pe 2
martori alaturati.
Intre martorii fixati se executa fasii de mortar de grund paralele cu una din laturi, la fel ca la trasarea
pe pereti. La fixarea martorilor se urmareste sa nu se depaseasca grosimea normala a grundului.
Aplicarea spritului
Spritul sau amorsajul este primul strat al tencuielii si are ca scop sa se asigure o buna legatura a
acesteia cu suprafata de tencuit . Pentru aceasta el trebuie sa fie continuu, ceea ce se obtine prin
alegerea consistentei mai fluide a mortarului de sprit (consistenta de 11 - 12cm).
Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropire cu un mortar fluid,
care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.La suprafetele de beton si de
zidarie de piatra, pentru sprit se foloseste lapte de ciment (ciment cu apa), uneori cu un mic adaos de
nisip. La suprafetele de beton care urmeaza sa fie tencuite, mortarul pentru sprit se prepara din
ciment cu adaos de var.Stratul de sprit se aplica fie manual, fie mecanizat. Aplicarea mecanizata se
realizeaza cu masinile de tencuit. Manual, stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte,
astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire (circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata
suprafata cu un strat continuu.
La suprafetele de rabitz nu se aplica sprit, ci in locul acestuia se aplica un strat suport pentru grund,
care se numeste “smir”. Acest strat se excuta din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment dupa
cum este si mortarul grundului; mortarul smirului trebuie sa aiba o consistenta mai vartoasa de cat a
grundului (5 - 6cm).
Smirul se aplica apasandu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabitz, astfel ca sa intre bine in ochiurile
plasei. Suprafata smirului trebuie sa ramana cat mai aspra pentru ca sa asigure o buna legatura cu
grundul.
Aplicarea grundului
Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si serveste pentru acoperirea neregularitatilor
suprafetelor de tencuit.
Grosimea totala normala a grundului trebuie sa fie de circa 20mm la tencuielile pe caramida, piatra si
beton si de circa 15mm la tencuielile pe suprafetele din sipci.
La suprafetele de beton care urmeaza sa fie tencuite si la care au rezultat din executie destul de
ingrijite, fara abateri insemnate de la verticala la pereti si de la orizontala la tavane, se aplica direct
stratul vizibil peste sprit netezit in prealabil dupa o oarecare zvantare a lui, fara sa se mai execute
grundul.
Grundul se aplica numai dupa ce spritul s-a intarit, dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea
acestuia, in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor de caramida.
Grundul se aplica manual sau mecanizat. Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masini de tencuit.
Aplicarea manuala se realizeaza intr-una sau doua reprize, prin aruncarea mortarului pe suprafetele
de tencuit.
Mortarul se arunca direct cu canciocul sau cu mistria.Mortarul se intinde intre stalpisori, in fasii
orizontale, incepand de jos in sus intr-un strat cat mai uniform si de grosimea stalpisorilor. Apoi, cu
ajutorul dreptarului, tinandu-l in pozitie orizontala si sprijinit pe doi stalpisori, se niveleaza mortarul
prin miscari orizontale de du-te - vino si deplasandu-l treptat de jos in sus, pentru ca astfel surplusul
de mortar sa se adune pe dreptar; acest mortar se arunca inapoi in targa de mortar direct cu
dreptarul, tinandu-l in pozitie verticala.
Dupa prima nivelare se completeaza golurile ramase si se niveleaza din nou.
Pentru ca la aruncarea mortarului de grund stalpisorii sa nu se ingroase, ceea ce ar provoca
deformarea suprafetei lor si a grundului, este necesar ca, inainte de a se nivela cu dreptarul,
stalpisorii sa fie curatati cu mistria de mortarul cazut pe ei.In cazul executarii tencuielilor folosind la
pereti fasii orizontale, dreptarul se tine in pozitie verticala, lipit pe doua fasii orizontale de ghidare,
deplasandu-se pe aceste fasii cu miscari scurte in sus si in jos.
Pentru ca sa nu se piarda mortarul care cade in timpul nivelarii se aseaza pe schela, lipita de perete,
o scandura lata, de pe care mortarul cazut se strange cu mistria si se arunca fie pe perete pentru
completarea golurilor ramase, fie in targa de mortar. La executarea tencuielii fara schela, planseul
trebuie sa fie curat, pentru ca mortarul cazut sa nu se amestece cu corpuri straine.Suprafata
grundului astfel obtinuta nu se netezeste; ea trebuie sa ramana aspra, pentru ca sa se asigure buna
aderenta a stratului vizibil. Daca dupa nivelare suprafata grundului a iesit prea neteda
sau atunci cand stratul vizibil urmeaza sa fie aplicat dupa uscarea completa a grundului, fata acestuia
se cresteaza cu mistria pe o adancime de 2-3mm, tragandu-se linii inclinate in doua sensuri, la
distanta de 5-6mm una de alta. O aderenta mai buna se obtine brazdand suprafata grundului cu linii
orizontale ondulate.
Daca grundul se aplica in mai multe straturi, la mortarurile pe baza de ciment sau ipsos, fiecare strat
trebuie sa se aplice numai dupa intarirea stratului aplicat anterior, iar in cazul mortarelor de var,
numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Intervalele de timp intre straturile tencuielii aplicate
separat variaza de la 1 ora pana la 48 ore, in functie de natura mortarului.La executarea grundului pe
peretii exteriori, pe timp calduros trebuie luate masuri pentru a proteja suprafata de razele solare si de
vant, prin acoperirea cu rogojini umede sau prevazand
paravane pe schela exterioara. Nu se va aplica stratul de grund pe suprafetele inghetate sau, daca
exista pericolul ca grundul sa inghete, inainte de intarire.
La executarea grundului este necesar sa se dea o atentie deosebita colturilor intrande si iesinde,
pentru ca acestea sa rezulte drepte.La executarea spaletilor de la usi, ferestre si nise, se fixeaza la
colturi dreptare puse la cumpana sau la boloboc, pentru ca acestia sa rezulte drepti si verticali,
respectiv orizontali.
Mortarul de grund se aplica la tavane prin aruncarea lui intre fasiile de ghidaj, pana la grosimea
acestora, incepand de la unul din colturile tavanului.
Mortarul pentru tavane trebuie sa fie mai vartos decat cel pentru pereti (de consistenta 6 - 7cm).
Grundul se niveleaza intai cu mahalaua apoi cu dreptarul care se tine aplicat pe doua fasii si se misca
in dreapta si in stanga mergand prin retragere, dreptarul se tine inclinat fata de tavan, pentru a
strange pe el surplusul de mortar care apoi se arunca in lada.
Dupa prima nivelare se arunca in golurile ramase si se niveleaza din nou, pana se obtine o suprafata
continua a grundului.Intrucat cantitatea de mortar care cade la aplicarea grundului pe tavane este mai
mare decat la aplicarea pe pereti si se imprastie pe toata suprafata incaperii, este necesar sa se
prinda pe mahala mortarul ce cade, luandu-l apoi de pe mahala cu mistria si aruncandu-l din nou pe
tavan. De asemenea, este necesar ca podina schelei de pe care se lucreaza sa fie continua si bine
executata, pentru ca sa se poata strange mortarul cazut.
Racordarea dintre tavan si pereti se executa fie in colt drept formand o linie dreapta, fie cu o scafa
rotunda simpla, fie cu un anumit profil. Racordarea in colt viu trebuie sa dea o linie perfect dreapta, in
care scop, dupa aplicarea grundului, aceasta linie se verifica cu dreptarul.
Pentru formarea scafei rotunde simple, in coltul respectiv se arunca mortar in cantitate mai mare si in
mai multe straturi, nivelandu-l cu drisca speciala profilata, indreptandu-l apoi cu un dreptar de 1-2m.
Aplicarea stratului vizibil
Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop sa dea forma si aspectul definitiv
tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2 - 4mm la aplicare. Mortarul stratului vizibil, denumit si tinci,
se prepara cu nisip cu granule pana la 1mm diametru, iar consistenta lui este de 9 - 11cm;
inainte de aplicare, mortarul se va trece printr-o sita cu ochiuri de 1,5mm.
Dupa aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreaza, pentru a-i da o suprafata perfect dreapta si
uniforma ca aspect (fara zgarieturi, fara urme de innadiri).
Stratul vizibil se aplica dupa uscara grundului (sau albirea lui la tencuielile pe baza de var), incepand
cu tavanul. Daca grundul este complet uscat, acesta se topeste cu apa inainte de aplicarea stratului
vizibil. La tencuieli exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil se executa toate profilurile fatadei.
Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria , pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-
dreptar, intr-un strat uniform si cat mai subtire, cautand sa se obtina o suprafata cat mai
regulata. Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui cu drisca de lemn. Netezirea se
obtine stropind cu apa stratul aplicat, cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca, cu miscari circulare,
pana la obtinerea unei suprafete cat mai netede si uniforme.
Tinciul se mai poate netezi si cu ajutorul dristei de lemn captusita cu cauciuc, care aluneca mai usor
pe mortar si cu care se obtine o suprafata mai neteda.
Suprafata netezita se verifica cu un dreptar, iar neregularitatile se completeaza din nou, frecand
suprafata pana ce capata acelasi aspect ca restul suprafetei frecate anterior.
Scafele rotunde se netezesc cu dreptarul si apoi cu drisca speciala profilata, pana se obtine
racordarea uniforma, in tot lungul scafei, a tavanului cu stratul vizibil executat inainte.
Pentru a preantampina uscarea prea rapida si aparitia fisurilor, stratul vizibil se protejeaza de soare si
de vant cu rogojini, saci etc.
Tencuielile la spaleti si glafurile golurilor se executa odata cu tencuiala peretilor si in acelasi mod.
Muchiile rezultate din intersectiile suprafetelor tencuite ale peretilor, spaletilor si glafurilor vor
reprezenta linii drepte, fara franturi tesite.
Abaterea de la verticala sau orizontala, verificata cu firul de plumb, respectiv nivela, va fi cel mult
3mm pe element.
Defecte la executarea tencuielilor si repararea lor
Atat in timpul executarii cat si in timpul exploatarii constructiei, pe suprafetele tencuite pot aparea
diferite defecte, ca de exemplu coscoviri, crapaturi, diferite pete, improscaturi, etc.
Aceste defecte se datoresc mai multor cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt;
pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielilor;
calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului;
executarea gresita a lucrarilor de tencuieli;
greseli la executarea altor lucrari;
intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare constructiei.
Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si
anume:
-deteriorarea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa
terminarea tasarii;
-tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respectiv se repara
dupa terminarea acestor lucrari.
Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul suport se inlatura, iar locul
respectiv se curata cu circa 2 - 5cm dincolo de limitele suprafetei cu defect.
Dupa aceasta, locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceeasi
ordine a operatiilor ca si tencuiala initiala.
Cand s-a deteriorat numai fata vazuta a tencuielii, locul deteriorat se curata cu grija, se uda cu apa si
se aplica fata nevazuta in acelasi mod ca la tencuiala initiala.
La tencuieli cu impuscaturi de var, in locurile respective se scot complet bucatile de var ramase in
tencuiala, se desface bine gaura formata si se trece la repararea tencuielii in aceste locuri. Daca
impuscaturile sunt prea dese, se recomanda ca dupa curatarea locurilor respective de var sa se dea
jos stratul vizibil si sa se execute din nou pe toata suprafata.
Mortarul pentru grund, care se foloseste la reparatii, trebuie sa fie preparat cu acelasi liant ca si cele
vechi, insa cu un adaos suplimentar de ciment.
Fata nevazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit, adica sa nu aiba
aceeasi structura (driscuita, gletuita, stropita, etc.) ca si tencuiala veche.

PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS –CARTON

Proiectul prevede compartimentarea spatiilor din cladirea nou propusa destinata
spatiilor de invatamant-laboratoare, care este denumita obiectul 2 al investitiei,prin pereti
de compartimentare din gips-carton.
Peretii neportanti interiori din gips carton cu structura din metal si inima din vata
minerala rigida trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date de finisaje si la alte
solicitari rezultate din functiunile spatiilor pe care le inchid.
Peretii neportanti interiori din gips - carton trebuie sa asigure atat protectia
termica si fonica a spatiilor pe care le inchid cat si protectia necesara in caz de incendiu
stabilita sub forma de grad de rezistenta la foc prin scenariul de siguranta la incendiu.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa peretii de compartimentare
din gips-carton in conformitate cu normativele si STAS- urile in vigoare.
In tabelul de mai jos se prezinta peretii de compartimentare din gips-carton care
vor fi folositi pentru cladirea propusa.
Material Destinatia Descriere material Grad de rezistenta

HIDROIZOLATII --Prevederile prezentului capitol se refera la executia cu materiale

bituminoase a hidroizolatiilor si lucrarilor aferente acestora, pentru protectia constructiilor si
elementelor de constructii. 1.2. Conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini nu se refera
la executarea hidroizolatiilor la constructiile cu caracter special ca: constructii monumentale
sau hidrotehnice, depozite frigorifice sau din industria chimica cu substante sensibile la apa,
la elementele de constructii situate in medii agresive.. Toate materialele care se folosesc la
executarea hidroizolatiilor se vor pune in opera numai dupa verificarea de catre conducatorul
tehnic al lucrarii, a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din proiectul tehnic si
din standardele in vigoare. Verificarile se fac pe baza partii scrise si desenate a proiectului
tehnic si pe baza documentelor care insotesc materialele la livrare, prin examinare vizuala si
prin incercari de laborator facute prin sondaj, daca este cazul. 4/ MATERIALE 4.1.
MATERIALE BITUMINOASE IN FOI - cartoane bituminate tip CA 333, CA 400 conform
Lucrarile de hidroizolatii se vor executa de echipe specializate; 6.1.2. Se va controla calitatea
si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare, daca au certificate de
calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativelor;
6.1.3. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se
verifica si controleaza daca corespund prevederilor din STAS2355/3-75 si urmatoarelor
conditii: suprafata suport a barierei contra vaporilor si a hidroizolatiei, alcatuita din beton
monolit, elemente prefabricate, beton de panta, placi termoizolatoare rigide, trebuie sa fie
curata, neteda, fara contrapante, cu denivelari de maximum 5 mm verificate in toate directiile
cu preptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raza de minimum 5 cm si muchiile de
minimum 3 cm. 6.1.4. Denivelarile pina la 10 mm dintre elementele prefabricate se vor
corecta locul cu mortar de ciment, cu panta racordarii de minimum 1:5 iar in cazul
denivelarilor mai mari de 10 mm, acestea se vor nivela cu mortar de ciment M 100, cu avizul
proiectantului. 6.1.5. La termoizolatia din placi mici din beton celular autoclavizat se admite
o sapa generala de nivelare din mortar de ciment cu grosimea de 15 mm a carei necesitate va
fi stabilita de proiectant. 6.1.6. Se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si
intarit prin lipirea numai peste 20 cm, a unei fisii de carton, bituminat de 30 x 20 cm dupa o
prealabila amorsare, care la incercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, fisia trebuie sa se
rupa. Dezlipirea la suprafata mortarului sau cu mortar indica calitatea necorespunzatoare a
sapei pentru aplicarea hidroizolatiei. 6.1.7. Se va verifica daca sint fixate conductele de
scurgere, elementele de strapungere, diblurile, cirligele, agrafele de prindere a copertinelor si
jgheaburilor, precum si daca sint executate rebordurile, lacasurile rosturilor, deflectoarele
pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor de sub
hidroizolatie. 6.1.8. Bariera contra vaporilor si straturilor de difuzie sau hidroizolatie, se vor
aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea uniforma cu min. 300
g/m2, solutie 30% bitum in benzina tip Cirom sau emulsie de bitum, aplicate mecanizat sau
cu peria pe suport uscat; dupa uscare amorsa trebuie sa fie de culoare maron, inchis, fara
luciu. 6.2. CONDITII CLIMATICE 6.2.1. Lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la
temperaturi peste 5 grade C si este interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnita.
6.2.2. La lucrari executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din “Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C 16 - 84. 6.3.
DESCRIEREA LUCRARILOR 6.3.1. Straturile de difuzie a vaporilor din impislitura
bituminata perforata tip IPB 1200, prevazute sub bariera contra vaporilor peste incaperi cu
umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile de
umiditate prevazute cu sape din beton, se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de cca 5 cm si
asezate cu partea blindata pe suport. - Straturile de difuzie nu se aplica pe o raza de cca 25 cm
in jurul gurilor de scurgere, la strapungeri si in dolii. - Comunicarea cu exteriorul a difuziei
sub copertina la atice se va realiza din impislitura bituminata perforata de 50 cm latime,
asezate la distanta de cca 1 m. 6.3.2. Stratul care alcatuieste bariera contra vaporilor se va
executa din impislitura bituminata tip IA 110 sau carton bituminat CA 400 lipit si acoperit cu
cite un strat de min. 1,5 kg/m2 mastic de bitum cu IB 70/90 grade C preparat din bitumuri
pentru hidroizolatii tip H 68/75 sau H 80/90, STAS 7064-76, la acoperisuri cu panta maxima
20% si bitum - cauciuc tip SAC 95/105 grade la panta peste 20%. In cazul ca santierele nu
sint aprovizionate cu bitumuri de hidroizolatii, se admite utilizarea bitumului industrial
parafinos tip IP 85/100 STAS 755-79. Aplicarea barierei contra vaporilor se va face pe
suporturi din beton amorsat sau peste stratul de difuzie, cu suprapuneri de 7...10 cm si trebuie
sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica, iar la margini sa
depaseasca nivelul superior al termoizolatiei cu min. 5 cm. La acoperisurile peste incaperi cu
umiditate relativa interioara mai mare de 75%, bariera contra vaporilor va fi executata cu un
strat de tesatura bituminata TSA 2000. In cazul izolatiei termice cu placi din materiale rigide,
stratul de mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra vaporilor se va utiliza si la lipirea
placilor termoizolatiei. 6.3.3. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si
acoperisuri cu panta de max.20% se va executa din bitum preparat pe santiere cu maxim 30%
filere minerale, cu urmatoarele puncte de inmuiere functie de panta: PANTA % A
ACOPERISULUI MASTIC CU PUNCT DE INMUIERE 1 BC PREPARATE DIN BITUM
B.I.A. Pagina nr.3 TIP STAS 1.5...4 70...80 H 68/75 7064-78 2...7 70...80 H 68/75 7084-78
7...20 80...90 H 80/90 7064-78 peste 20 95..105 SAC 95/105 10546-76 La terase si
acoperisuri cu panta mai mica de 7% se admite utilizarea de masticuri cu pante de inmuiere
IB 60/70 grade C preparat din alte sorturi sau masticuri de bitum cu caracteristici de
plasticitate si ductibilitate minime ale bitumului tip H 68/75. La acoperisuri cu pante peste
20% straturile hidroizolatiei din foi bituminate se vor aplica prin lipire cu bitum tip SAC
95/105. Consumul de mastic de bitum sau bitum-cauciuc pentru fiecare strat si in cazul
aplicarii pe stratul de difuzie va fi de 2...2,5 kg/m2. 6.3.4. Pentru executarea hidroizolatiei in
cimpul acoperisului, sulurile din foi de bitum se vor derula pe suprafata suport si se vor
curata prin bariera energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxare si
indreptarea foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bituminate la
lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin
derulare succesiva peste stratul de mastic de bitum, turnat cu canciocul in fata si pe toata
latimea sulului. Suprapunerile dintre foile bituminate vor fi de 7...10 cm si se vor presa cu
canciocul cald, netezindu-se si curatindu-se totodata excesul de mastic refulat la margini. Al
doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre
suprapunerile straturilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fisii de 50 cm
latime la hidroizolatia in doua straturi si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepind de la streasina sau gurile de la streasina sau gurile de
scurgere, astfel ca suprapunerile sa fie realizate in sensul de scurgere al apelor. La pante pina
la 7% lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari foile
bituminate se vor aplica numai paralel cu panta. Dupa aplicarea fiecarui strat, cit si dupa
terminarea lucrarilor, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele constatate
ca: basici, aderenta slaba, intepaturi, etc. se vor remedia, dupa care se vor executa straturile
urmatoare. 6.3.5. Hidroizolatia la elementele verticale ca: atice, reborduri, ventilatii, cosuri,
etc. se va executa cu fisii croite la dimensiunile respective, derulate pe stratul din mastic de
bitum cald incepind de jos in sus, iar la scafe se vor realiza suprapuneri in trepte de min. 20
cm, cu straturile hidroizolatiei orizontale. La colturi, muchii si alte locuri, unde foile
bituminate nu se pot derula, aplicarea se executa si prin intinderea masticului cu canciocul
sau gletuitorul pe element si foaie bituminata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul. La
atice cu inaltimea pina la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe orizontala, iar in cazul unor
elemente verticale cu inaltimea mai mare, hidroizolatia se va ridica pina la 30 cm si se va
ancora cu slituri sau se vor prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la distanta de
cca 50 cm. 6.3.6. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile se va
realiza cu mortar de ciment M 100 armat cu rabit pe retea de otel beton Æ 4 - 6 mm la 25 cm.
6.3.7. Etansarea la strapungeri reci cu flanse si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm
se va executa prin aplicarea hidroizolatiei pe flansa sudata a elementului si strinsa cu flansa
mobila in suruburi cu piulita. La strapungerile fara flanse cu diametrul mai mic de 200 mm
etansarea hidroizolatiei orizontale cu elementele pe verticala, se va executa prin mansoane cu
doua straturi de pinza sau tesatura bituminata, lipite cu mastic de bitum, si matisate pe
element cu sirma zincata sau colier. In cazul deflectoarelor, pentru o ventilare mai buna,
stratul de difuzie, se va decupa sub gulerul din tabla iar in interior tubul se va umple cu cilti
bituminati, pentru a se evita condensul. La strapungeri cu diametrul peste 200 mm, rigide,
elastice, calde, precum si la cupole, luminatoare, etc. hidroizolatia se va executa pe verticala
intoarsa pe rebord, protejata cu sort din tabla zincata fixat si etansat la elementul de
strapungere. 6.3.8. Rosturile de dilatare cu rebord sau plate, se vor izola cu un strat
suplimentar din pinza sau tesatura bituminata de minimum 0,50 m latime, cu bucla in
deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum. Dupa umplerea rostului cu cilti bituminati se
acopera cu o fisie din tabla cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi
impuscate pe margine. Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in prealabil amorsata,
cu solutie sau emulsie de bitum, dupa care se va executa copertina sau straturile de protectie.
6.3.9. Montarea gurilor de scurgere interioara sau exterioara se va face conform STAS 2742 -
80 respectiv STAS 2389 - 77. Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere se va asigura cu
guler de plumb amorsat, aplicat la cald pe un strat suplimentar de pinza bituminata intre doua
straturi de mastic de bitum. Gulerul de plumb si stratul suplimentar vor fi prevazute cu stuturi
care se vor introduce etans in mufa conductei de scurgere. Hidroizolatia din cimp se lipeste
deasupra gulerului de plumb cu crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta
parafrunzarul. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta
si al barierei contra vaporilor, iar partea inferioara a conductei cu mufa va fi stemuita in
coloana de coborire, la min. 20 cm, sub planseu. Termoizolatia din materiale tasabile sau
pilonate se va opri la circa 10 cm de gura de scurgere, iar in jurul gurii de scurgere se va
executa o termoizolatie din mortare cu agregate usoare sub forma de pilnie, ca suport rigid al
hidroizolatiei si gulerului de plumb. La scurgeri exterioare sub paziile din tabla se va lipi cu
mastic de bitum un strat suplimentar din impislitura sau carton bituminat cu latime de 30-50
cm.. Pagina nr.4 Barbacanele de scurgere a apelor prin atice, confectionate din tabla zincata,
se vor ingloba prin lipire cu mastic de bitum intr-un strat suplimentar de pinza bituminata si
hidroizolatie. La acoperisurile circulabile prevazute cu sifon de pardoseala hidroizolatia se va
lipi etans pe gulerul recipientului. 6.3.10. Protectia usoara la terase si acoperisuri
necirculabile se va executa prin stropirea mecanizata in doua straturi, cu circa 150-200 g/m2
vopsea reflectorizanta din vinarom sau emailuri din rasini sintetice, aplicate pe ultimul strat
din impislitura bituminata tip IB 1200 sau pe carton bituminat CA 400 la acoperisurile cu
panta peste 20%. La terase necirculabile protectia din pietris de 7...15 mm se va executa prin
asezare in strat uniform de cca 4 cm grosime. Protectia la terase circulabile se va executa cu
panta de 1...2% prevazute cu rosturi de 2 cm, la maximum 20 cm de atice si alte elemente
verticale, iar in cimp rosturi la intervale de 4...6 m in ambele sensuri, umplute cu mastic de
bitum la placile cu grosime de max. 3 cm si nisip la dalele peste 4 cm grosime. In cimpul
panourilor, rosturile strinse dintre placi se vor colmata cu lapte de ciment prin frecare cu
peria. Hidroizolatii la constructii subterane 6.3.11. La lucrarile de hidroizolare a elementelor
de constructii contra apelor cu sau fara presiune trebuie sa respecte prevederile STAS 2355/2-
79 si proiectul respectiv. La executie se vor respecta si conditiile prevazute la hidroizolatiile
pentru acoperisuri. Pentru lucrarile de hidroizolare cu sau fara presiune, la executie se vor
respecta urmatoarele: - suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice, iar
scafele si muchiile rotunjite, cu raza de 3...5 cm; - la scafe si muchii hidroizolatia se va intari
cu fisii de 30...50 cm latime; - la rosturi si strapungeri, hidroizolatia se va intari cu straturi
suplimentare de min.50 cm latime si se vor etansa cu aceste elemente; - la hidroizolarea
constructiilor din incinte inchise se recomanda ca stratul de amorsare sa se execute cu
emulsie de bitum, iar la executie cu solutii bituminoase se vor lua masuri de ventilare si paza
contra incendiilor; - solutiile, emulsiile si chiturile reci se vor aplica numai pe suprafete
uscate si cu o temperatura a suportului de minim 15 grade C, iar bitumurile 160...180 grade C
in perioada de vara si cu 10...20 grade in plus iarna; - hidroizolatiile aplicate prin vopsire se
vor executa manual (cu perii sau gletuitorul de cauciuc) sau mecanizat din straturi de etansare
aplicate dupa uscarea amorsajului. Se vor aplica la cald straturi de emulsie sau solutie
bituminoasa (succesive dupa uscarea fiecaruia presarindu-se ultimul strat cu nisip uscat
grauntos; - hidroizolatiile rigide se recomanda sa fie executate prin torcretare in 2...3 straturi,
pe care se aplica hidroizolatia suplimentara prin vopsire, cu solutie de bitum in grosime de
min. 1 mm; - hidroizolatia pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va executa
complet pe tot conturul constructiei pina la inaltimea de max. 2 m inaltime, in cazul
inaltimilor mai mari, legatura straturilor inferioare cu cele superioare trebuie sa se execute in
trepte cu petreceri de minimum 10 cm; innadirile stratului urmator se intercaleaza cu cele ale
primului strat, in functie de numarul straturilor, cu 1/2, 1/3 sau 1/4 din latimea foilor; nu se
admite ca la intreruperea lucrului sa se lase nelipite capetele si marginile foilor bituminate; -
pina la aplicarea zidariei de protectie se vor lua masuri provizorii contra alunecarii, prin
fixarea de sipci sau alte materiale la distante de 1,5...2 m sau executarea treptata a zidariei si
umpluturii cu pamint; dupa executarea si verificarea hidroizolatiilor orizontale si verticale, in
cazul ca nu se trece imediat la executarea straturilor de protectie definitiva, se vor proteja cele
orizontale cu straturi de mortar sau beton de 3...5 cm si cele verticale cu un strat de lapte de
ciment; - straturile de protectie a hidroizolatiei se vor executa cu rosturi verticale la 5 m
distanta, iar pe fundatie se va am\plica un strat de separare de carton CA 300 sau impislitura
bituminata IA 900; - la protectia din beton, armatura se va face cu distantieri pentru a nu
strapunge hidroizolatia. 6.4. PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
6.4.1. La acoperisuri si constructii subterane, pentru buna functionare a hidroizolatiei, trebuie
sa se asigure o intretinere permanenta, pentru care se vor lua masurile urmatoare: -
interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru executia ulterioara de
strapungeri sau ancorari; - interzicerea depozitarii de obiecte sau alte amenajari pe acoperisuri
sau hidroizolatii; - interzicerea asezarii sau montarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje
cu temperaturi peste 40 grade C ori a se face focul sau deversari de lichide fierbinti; -
interzicerea unei circulatii mai intense decit permite stratul de protectie respectiv, sau
schimbarii destinatiei acoperisului. 6.4.2. La constructii subterane si incaperi ude, trebuie sa
se mai asigure mentinerea integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei
hidroizolatiei (sapa perete de protectie) si a lucrarilor de constructii ulterioare executiei
hidroizolatiei (armare, cofrare, betonare, etc) luindu-se si urmatoarele masuri: - trotuarele vor
fi mentinute curate, cu panta spre exterior pentru scurgerea apelor, iar crapaturile si rosturile
marite vor fi calmatate imediat cu mastic bituminos; - nu se vor face sapaturi linga pereti care
sa inlature impingerea pamintului si nu se vor efectua lucrari linga constructie fara avizul
proiectantului; - nu se va schimba destinatia incaperilor si nu se vor face amenajari fara
avizul proiectantului; 6.4.3. Verificarea tinichigeriei care protejeaza hidroizolatia in punctele
cele mai solicitate, va fi facuta cu deosebita atentie si vor fi luate masuri de remediere in caz
ca se constata urmatoarele: - deplasari si dezlipiri la innadirile cositorite sau falturi desfacute;
- daca jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sint etanse. 6.4.4. Verificarea hidroizolatiei
verticale la atice, cosuri, ventilatii, etc. se face controlindu-se daca aceasta hidroizolatie nu
este deplasata, iar protectia din mortar sau tesatura T.B.A.L. nu este dezlipita si nu prezinta
crapaturi.