Sunteți pe pagina 1din 32

Stud. Arh.

Dinescu Ioana Alina


anul VI

CENTRUL SI PERIFERIA STRUCTURILOR URBANE PROIECT - Cartierul Titan - Balta Alba


Voi vorbi despre cartierul Titan - Balta Alba care este pentru ai "ru os! unul dintre cele ai "ru oase cartiere din Bucuresti. se tra$e din itolo$ia $reaca! unde era Denu irea de #Titan# a cartierului ine! daca nu cel

utili%ata pentru a denu i copiii %eilor &ranus si 'aea. Ori$inea nu elui Balta Alb( este intens disputat( de istorici. &na dintre versiuni este le$at( de epide ia de ciu ( din )*)+! cunoscut( ,i sub denu irea de -ciu a lui Cara$ea#. .or/ii erau adu,i la trecute. O alt( versiune stipulea%( c(! prin anul )011! un oarecare Petre a deschis 2n acea sta %on( o c3rciu ( cu $r(din( de var(. 4n apropierea acelei c3rciu i era un teren u,or ad3ncit unde se str3n$ea apa de ploaie care! din cau%a siste ului rudi entar de canali%are! nu disp(rea cu s(pt( 3nile. Ra%ele soarelui se re"lectau 2n aceast( balt(! d3nd i presia unei 2ntinderi albe. Priveli,tea l-ar "i inspirat pe c3rciu ar s(-,i bote%e localul -Balta Alb(#. Povestea cartierului Balta Alb(-Titan 2ncepe de pe vre ea c3nd acesta era doar un sat apar/in3nd co unei Dude,ti-Cioplea. Co una era "or at( din sate s(race cu locuin/e din chirpici ,i paiant( iar a5oritatea locuitorilor erau /(rani 2 propriet(ri/i ca ur are a ,i de /(rani bul$ari coloni%a/i aici re"or ei a$rare. Vechea co un( era locuit( de /(rani ro 3ni 2 propriet(ri/i ca ur are a re"or ei a$rare a lui Ale6andru Ioan Cu%a! precu dup( r(%boiul ruso-turc din )*17 - )*)8. 9(ranii bul$ari coloni%a/i 2n vechi e! pe locul actualului cartier bucure,tean Titan - Balta Alb( erau nu i/i -/(rani pavlicheni# sau -paulicieni# pentru c( erau adep/i ai unei secte care 2l venera pe S"3ntul Pavel! considerat sin$urul apostol adev(rat. Pu/inii ur a,i ai acestor -/(rani pavlicheni# deoarece vorbesc 2ntre ei 2n bul$(re,te. ) ai v3nd ,i ast(%i %ar%avaturi prin pie/ele din cartierul Titan-Balta Alb(. Pot "i recunoscu/i relativ u,or! ar$inea co unei Dude,ti - Cioplea ,i stropi/i cu var ari! albe! ce stateau dovada nenorocirii nestins. Ploile spalau varul! "or and balti

Cartierul Titan a 2nceput s( prind( contur 2n anii )0:1-)071. De "apt! 2n anii :1! pe locul 2n care se a"l( acu construite dup( parcul IOR se a"lau o "abric( de c(r( i%i ,i pri ele blocuri icu/e. Cele ai ulte blocuri au "ost odel rusesc! cu aparta ente

construite 2e perioada )07:-)0*;. 4n ceea ce prive,te li itele acestui cartier! 2nainte de anii <=1 %ona Titan nu era (r$init( de un parc a ena5at! ci ai de$rab( de o por/iune cu la,tini! stu" ,i noroaie. Atunci! peri"eria ora,ului 2nse na c3 p. Principalul otor al de%volt(rii %onei Titan a "ost 2n"iin/area unor ari unit(/i ai vechi ale

industriale 2n aceast( %on( sau 2n i ediata ei vecin(tate. Ast"el! planuri ->lacs?. Desi$ur cel

ora,ului atest( e6isten/a unei >abrici de "r3n$hii ,i curele ,i a >abricii de c(r( id( ai i portant pol industrial din %ona 2l repre%int( >abrica de loco otive @. .ala6a A S.A.R.! redenu it( 2n ur a na/ionali%(rii -&%inele 8+ Au$ust? ,i >abrica de /evi @icolae .ala6a! devenit( dup( na/ionali%are -Republica?. Odat( cu anii B:1 o nou( etap( 2ncepe 2n istoria cartierului Titan. 4n conte6tul unei cri%e acute de locuin/e! %ona Titan era o ale$ere per"ect( pentru de%voltarea ora,ului. Spa/iul era "oarte pu/in construit ,i deci necesita doar 2n ic( (sur( de olari iar un alt avanta5 era repre%entat de apropierea sa de %ona industrial(. .a5oritatea blocurilor e6istente ast(%i 2n cartierul Titan au "ost construite 2n aceast( pri ( etap( de construc/ie ce a durat p3n( aproape de anii B=1 . Tot atunci a "ost a ena5at parcul Titan pe locul unor "oste $ropi de nisip. O nou( $andire a de%volt(rii urbane 2ncepe odat( cu anii B=1. Pe linie politic(! urbanis ul liber este criticat ,i eli inat total din proiectare. Aceasta se traduce 2n ca%ul ansa blurilor e6istente construite din anii B71! precu 2ntre blocuri. Dupa B*0! ulte dintre terenurile r( ase 2n proprietate privat( din cartier au "ost construite haotic. Totu,i! indi"erent de schi b(rile survenite 2n ulti ii ani! cartierul a reu,it s(-,i p(stre%e unitatea ,i r( 3ne unul dintre cartierele atractive ale Capitalei. cartierul Balta Alb(-Titan! prin 2ndesirea construc/iilor ,i inserarea de blocuri noi de locuin/e 2n spa/iile r( ase libere

DELIMITAREA AREALULUI STUDIAT Cartierul Balta Alba- Titan este situat in partea de SE a Bucurestiului apartinand sectorului +. Acesta este li itat in partea de @ord de VestC Piata .uncii si Bulevardul Basarabia! in nord estC B-dul Basarabia! Strada Industriilor. In Vest Bulevardul .ihai Bravu! in Sud Theodor PalladD si Ca il Ressu si in Est 5u atatea sudica a Bulevardului ) Dece brie )0)*.

Cartierul Titan - Balta Alba

STRUCTURILE SPATIILOR REZIDENTIALE 4nainte de anii E71! cartierul Titan! 2n "or a sa actual(! practic! nu e6ista. Blocuri erau doar la vest de parcul I.O.R.! 2n %ona cunoscut( pe atunci sub nu ele de Balta Alb(! cuprins( 2ntre strada Baba @ovac! Foseaua .ihai Bravu ,i bulevardele Basarabiei ,i @icolae 'ri$orescu. 4ntre ti p! Titanul a 2n$lobat ,i Balta Alb(! dar vechii s(i locuitori 2nc( au r( as cu nostal$ia vechii denu iri. Construierea blocurilor celui ai nou cartier

bucurestean! Balta Alba! intre )0::- )07)! a "ost inceputa "ara un plan initial de ansa blu! "iind "olosite terenuri libere! ori cu cateva case vechi! de GDece brie )078 - atunci ne-a Balta Alba. Abia i plinise de poru b. Hacul era nea ena5at si pe 7 ani. Ha cca. *-)1 ahala peri"erica. utat intr-un bloc nou!peri"eric! din cartierul de balconul nostru se intindea un lan alul lui se ras"ata o cireada de bivolite. De

cealalta parte a lacului! catre actuala strada Catelu! se a"la o cara idarie veche cocotata pe bu%a $ropii din 5urul lacului care in citiva ani a devenit derdelusul copiilor din %ona. Bulevardele Ion Sulea si Heontin Sala5an Ivechi denu iri co unisteJ erau doar dru uri de pa ant.? Pe lan$a crearea arilor plat"or e industriale inainte de )0*0! nu arul blocurilor de locuinte a crescut ast"el incat! daca intre )0;: - )07; au "ost construite *17;) aparta ente! nu arul acestora a crescut la ;;7)11 aparta ente intre anii )07: si )0*;. S-au "or at noi cartiere caC Titan - Balta Alba cu 01111 aparta ente! In ur a cartarii arealului! structurile spatiale re%identiale se i part in cate$orii a. Spatii ocupate de cladiri )0)*. ulti"a ilialeC Strada Hiviu Rebreanu! Strada @icolae 'ri$orescu! Strada Baba @ovac! Strada Constantin BrancusiK Bulevardul ) Dece brie ai ulte

Intersectia Bulevardului ) Dece brie )0)* cu Bulevardul Theodor PalladD b. Spatii i6teI i6tura cladirilor individuale cu blocuri sau cladiri tip vilaJC

Bulevardul BasarabiaK Soseaua .ihai Bravu! Soseaua Industriilor. In $eneral predo ina spatiile re%identiale de tip blocuri! vechi cu cateva e6ceptii! respectiv pe Bulevardul Basarabia unde poate "i intalnit un bloc nou cu )) eta5e si pe Strada Baba @ovac un bloc nou cu )8 eta5e. In $eneral arealul cartat repre%inta o %ona dor itor! adica re%identiala! dovada "iind si nu arul in crestere al ansa blurilor a"late in constructie precu C Rasarit de Soare pe strada Hiviu Rebreanu! dar si Evocasa pe Aleea planurilor de %onare "unctionala si %ona Bara5ul Dunarii. De ase enea con"or

industriala Republica- >aur se va trans"or a intr-un spatiu re%idential.

Ansa blu re%idential pe Strada Baba @ovac Re$i urile de inalti e la locuintele vechi este intre PL+!; si PL)1. Sin$ura e6ceptie in ceea ce priveste re$i ul de inalti e intalni e6ista locuinte de tip P si PL). pe Soseaua Industriilor unde

. STRUCTURI ALE SPATIILOR INDUSTRIALE De,i este un cartier situat la peri"eria Bucure,tiului! el cunoa,te o continu( de%voltare datorit( poten/ialului econo ic pe care 2l aduce plat"or a industrial( ce o"er( locuri de unc( unei p(r/i a re%iden/ilor s(i. Supra"ata totala a incintelor industriale din %ona Titan- Balta Alba poate "i apreciata la cca 711 de ha. In lun$ul Bulevardului Basarabia s-au identi"icat ur atoarele spatii industrialeC &%inele Republica I dieselJ! >abrica de etalur$ie "eroasa! tevi de di"erite cate$oriiJ! >aur I otoare pentru otoare instalatii petroliere! "rane! turnatorie de "onta! utila5e chi ice! loco otive!

asini $rele si aparata5e! Intreprinderea se servici Tehnice! >abrica de

te6tile I bu bac! lanaJ! Ter o densiro ! Centrul Monal de Reparatii Bucuresti Sud! Si te6 Ro e$a! Viper Concept I echipa ent tactic pentru "orte specialeJ! Petchi Noldin$ I "abrica de saciJ! Italco 'roup I distribuitor de ateriale ter osanitareJ! &nitatea Industriala Chi Titan I produce si Te6tile! &%ina .ecanica Bucuresti. Pe Aleea Bucovinei se a"la #Intreprinderea de Optica Ro ana#! care se a"la lan$a cine ato$ra"ul 'loria in"iintata in )0+7 si este sin$ura societate ro 3neasca cu traditie in proiectarea si reali%area de aparatura opto- ecanica. ontea%a tubulatura rectan$ularaJ.

Pe Bulevardul ) Dece brie )0)* se a"la Institutul de Cercetari si Proiectari pentru

&%inele @. .ala6a

De

entionat este ca &%inele Republica si >aur au "ost cunoscute ca @. .ala6a. ai ulte "abrici si u%ine.Ha + "ebruarie )08*

Initial un atelier de reparat loco otive! "ir a detinea la Titan Bucuresti in pra$ul anilor O ;1 un intre$ co ple6 industrial "or at din o societate anoni a pune ba%ele >abricii de Hoco otive @. .ala6a A S.A.R.! ulterior! dupa nationali%are! &niele 8+ Au$ust! iar in present >aur S.A.>abrica de loco otive! producea loco otive cu aburi! loco otive diesel! loco otive electrice si auto otoare! va$oane de ar"a si va$oane cisternaK se ai produceau instalatii si aparatura necesara cailor "erate! apoi autoca ioane! autobu%e! tractoare! rulouri! co presoare rutiere! betoniere! instalatii pentru distilarea si ra"inarea petrolului! aparate de "ora5. Dupa nationali%are &%ina .

>abrica de Tevi

Societatea detinuta de @. .ala6a a construit in anii )0+1 >abrica de Tevi @. .ala6a! devenita dupa nationali%are Republica. &%ina de Tevi Republica producea tuburi pentru industria petroliera! pentru speciale! piese de otel si "onta si din de toate tipurile. otoare de avioane si pentru ca%ane! tevi de $a% si de etale ne"eroase. >abrica de ar a ent livra unitii canali%are! recipiente de presiune etc.Otelaria si turnatoria produceau oteluri aliate

S.C. >aur S.A. A bele u%ine sunt structura onu ente de patri oniu! "iind proiectate in stil odernist pe

etalica! de arhitectul Noria Crean$a. ai ult in anii )0*1. Dupa ai ulte privati%ari esuate! a bele

Aceste "abrici au avut i preuna apro6i ativ )=.111 de an$a5ati in anii )0=1 si probabil ceva i obiliare. In i ediata apropiere a acestor doua obiective industriale au "ost construite >abrica de .asini- &nelte si A$re$ate Bucuresti! .oara .ilitara si Intreprinderea 'ranitul. Aceasta din ur a a "ost de%a"ectata si inlocuita de super arPetul Cora si .obe6pert din %ona Panteli on. Po%itionata in apropierea intreprinderii >aur se a"la intreprinderea Titan! care a "ost puternic divi%ata iar plat"or a se nu este acu S.A.J. >ondata in anul )00)! ca societate cu capital inte$ral privat! CNI.TITA@ a devenit unul din cei ai cunoscuti producatori de ateriale peliculo$ene Ilacuri! vopsele! e bru al Asociatiei e ailuri! $runduri! chituri! diluantiJ din Ro ania! "iind totodata si ARTIHAC. Mona industriala este bine individuali%ata in teritoriu nepre%entand "racturi "i%iono ice in raport cu vecinatatile. Este o deli itare stricta a spatiului industrial de cel re%idential. '.I.T. I 'rupul Industrial Titan "unctionea%a la nivel ini ! e6istand chiar incercari de a trans"or a "abricile in a"aceri

Ro ane a Tehnicienilor din Industria de Hacuri! Vopsele si Cerneluri din Ro ania A

.a5oritatea unitatilor industriale produc la o capacitate nevoilor actuale ale populatiei.

ini a! atat din cau%a

lipsei cererii dar si "aptului ca pe piata au aparut activitati industriale noi care raspund De ase enea s-a re arcat o pondere se ni"icativa a depo%itelor de spatiilor virane si pot "i intalnite si cladiri abandonate. STRUCTURI ALE SPATIILOR DESTINATE TRANSPORTURILOR ateriale! a

Situata in cartierul Titan-Balta Alba! statia de ai cunoscute si interesante ale Statia de )0*).

etrou Titan este una dintre cele

etroului bucurestean. Spun asta! pentru ca prin desi$na$istrala a etroului bucurestean!

ul ei este co plet di"erita de restul tipurilor de statii construite in Bucuresti. etrou Titan este parte din pri a parte din tronsonul al doilea .ihai Bravu A Republica! dat in "olosinta in 8* dece brie

Pe imaginea din satelit a zonei a

arcat accesele catre statie si ele entele de

interes ale %onei. Statia are doua accese! pri ul "iind la intersectia bulevardului @icolae 'ri$orescu I"ost Heontin Sala5anJ cu bulevardul Hiviu Rebreanu. Al doilea acces este situat in parcul A.I.Cu%a I"ost IORJ. Alte ele ente i portante in a"ara de parc sunt "osta Posta Titan Ia%i Ro teleco J! a$a%inul Titan Ia%i Titan .allJ si co ple6ul Potcoava Idenu ire pri ita de la "or a blocului vecinJ.

Statia Titan "ace parte din

a$istrala ) a

etroului I M1J! pri a linie a

etroului

bucurestean. Aceasta a "ost deschisa publicului in etape di"erite! pri ul tronson avand capatul la Ti puri @oi. In )0*) a "ost inau$urat si cel de- al doilea tronson al magistralei! tronson pre%entat in sche a de sus. Pe sche a este sapatura deschisa! iar continuarea .ihai Bravu-Republica cu scut. arcata si di"erenta in odul de reali%are a tunelurilor! tronsonul Se anatoarea A Ti puri noi "iind reali%at in

)1

Pute

sa va pre%enta

o sc ema a statiei de metro! Titan. Planul IsusJ si

pro"ilul lon$itudinal I5osJ ne arata proiectul statiei de sub parc. In proiect au "ost preva%ute pentru viitor si traversari subterane I arcate cu rosuJ ale intersectiei @. 'ri$orescu A H. Rebreanu! acestea ne"iind niciodata reali%ate.

))

Pri ele i a$ini sunt de pe santier!l statiei de metro! in 1"## . Cele doua i a$ini de sus ne pre%inta santierul in %ona accesului din parc pe bulevardul @. 'ri$orescu. Pentru reali%area statiei de etrou a "ost nevoie de in$hetarea solului! instalatia de in$hetare cu a oniac in cele doua i a$ini de 5os.

O imagine din 1"$%&$1 ne arata santierul din subsol al statiei de intre$ului tronson la 8* dece brie )0*).

etrou Titan.

Statia este aproape de "inali%are! e6ecutandu-se lucrarile de "inisa5e pentru inau$urarea

)8

In 1"$' statia Titan este "unctionala. Re arca unica in toate proiectele apreciat proiect al

desi$n-ul statiei! aceea bolta are! "ara niciun punct de ai cunoscut si

etroului bucurestean. O deschidere

sustinere inter ediar a "acut ca statia Titan sa devina unul dintre cel etroului.

)+

In 1"$" statia de metro! Titan este neschi bata! i a$inea "iind de la eta5ul inter ediar de acces! printr-unul dintre $oluri catre Gnava?. Proiectantul $eneral a "ost Intreprinderea .etroul Bucuresti! colectivul de proiectare "iind "or at dinC arhitectura Iarh. Ion Podocea-se" proiect! c. arh. Ion Patrascu! tehnician arh. Doina TanasescuJ! structura Iin$. Sucri Baubec! in$. Constantin Popescu! in$. Is et Baubec! in$ Radu Ste"anescu! in$. Eu$en >u"e%anJ! instalatii Iventilatii A in$. Valentin Carp! in$. Ion Sovaiala! sanitare A in$. Eu$en Cepan! electrice A in$. Sandu Petrache! in$. Ion .arinescu! teleco unicatii A in$. @icusor Hean$aJ.

Sit!atia din (%1% ne pre%inta aceeasi i a$ine a statiei de "acut nicio

etrou Titan. @u s-a

odi"icare a desi$n-ului acesta ra anand acelasi de la inceput si pana asta%i.

E6ecutia proiectului a "ost reali%ata de Intreprinderea .etroul Bucuresti Iin$iner se" A in$. 'heor$he Qelescu! se" santier- in$. Du itru Enache! se" lot A in$. Dan Sevastre! se" lot "inisa5e A arh. Dan ConstantinescuJ! iar lucrarile de pietrarie de Intreprinderea

);

.ar ura Bucuresti Istereoto ie A arh. Irina Popovici! se" lot A s.in$. Calin Turod! aistru Vasile VasileJ.

'ara Titan Sud Peri etrul anali%at din Soseaua .ihai Bravu este traversat de o linie de tra vai si de o linie de autobu%. In arealul studiat "unctia de transport deserveste nevoile locuitorilor atat pentru cartierele vecine ! centrul- &niversitate! Piata Ro ana! 'ara de @ord! Aeroport Baneasa etc. Puncte de con$estionare a tra"iculuiC Strada Hiviu Rebreanu cu Baba @ovac! Strada Hiviu Rebreanu cu Strada @icolae 'ri$orescuK Strada Baba @ovac cu Soseaua .ihai BravuK Strada @icolae 'ri$orescu cu Bulevardul BasarabiaK Bulevardul Basarabia cu Soseaua .ihai Bravu. Din cartarea stra%ilor anali%ate reiese "aptul ca starea acestora este acceptabila! deoarece de curand s-au incheiat lucrarile de reabilitare in special a Bulevardului ) Dece brie )0)* unde au "ost inlocuite sinele de tra vai. Pe Baba @ovac! Bulevardul ) Dece brie )0)*! Strada @icolae 'ri$orescu e6ista un scuar care deli itea%a cele doua sensuri de ers. Scuar poate "i intalnit si pe Bulevardul Basarabia la intersectia cu Strada Hucretiu Patrascanu dar si la intersectia cu Soseaua .ihai Bravu.

):

STRUCTURI SPATIALE ALE ACTIVITATILOR COMERCIALE Concentrarile de activitati co erciale se i part inC piete a$roali entareI Strada @icolae 'ri$orescu! Bulevardul Basarabia! Bulevardul ) Dece brie )0)*J! hDper arPeturi I Auchan! Cora! PennD! BillaJ!pe bulevardul @icolare 'ri$orescu se a"la Piata Titan care pre%inta un co ert speciali%at pe bran%eturi si carne de porcK pe Aleea Bara5ul Sadului se a"la Piata .inis. De re$ula arile co ple6e co erciale au "ost construite pe spatiile detinute de Cora a aparut pe spatiul ocupat de Intreprinderea ercial odern care unitati industriale! de e6e plu

'ranitul. Spatiul in sine a bene"iciat de o reconversie spatiala in sensul trans"or arii spatiului industrial abandonat si destructurat intr-un spatiu co satis"ace nevoile locuitorilor din %ona.

NDper archetul Auchan &n alt centru co ercial e ble atic al %onei este a$a%inul Titan! ce a su"erit ai

ulte schi bari de-a lun$ul ti pului! de curand "iind renovat si redeschis sub nu ele de 'aleriile Co erciale Titan - Titan .all. Acesta era sin$urul a$a%in de acest $en din

)7

cartier! "iind o atractie a acestei %one pana in anii )001. @u era privit doar ca o %ona de cu paraturi! ci ca un reper urban! un spatiu de sociali%are! de pli bare! distractie etc.! "iind a plasat in vecinatatea altor doua %one i portante pentru viata cartierului! doua parcuri! unul dintre cele cali"icat. EVOH&TIA .A'AMI@&H TITA@ ai ai ic destinat special copiilor - parculetul Titanii - ! si un parc are! deosebit de "ru os - IOR! dar si a altei cladiri reper a ti pului - Policlinica Titan - una ari policlinici la vre ea respectiva! "oarte bine dotata si cu un personal

)=

Alte co ple6e co erciale e ble atice ale %onei studiate suntC CO.PHER&H R&CAR! ce acu este co plet in para$ina! "iind asaltat de cladiri

si constructii para%itare! ce i-au stricat cu totul estetica! "unctiunea si inte$rarea in tesutul urban. Dease enea trebuie a intit ca acest co ple6 a "ost proiectat cu parcare subterana!

)*

ce acu

este inutili%abila. Din pacate nu a

$asit i a$ini cu acest co ple6 din perioada

sa de $lorie. CO.PHER&H CO.ERCIAH 'HORIA! ce su"era si el de o stare avansata de deteriorare! aceeasi lipsa de interes si de nerespectare a "unctiunilor ori$inale propuse cat si al a bientului deosebit propus de estetica ca ori$inala. Sin$urul ele ent ori$inal ra as "unctional in acest co ple6 este cine ato$ra"ul 'loria! si el a"lat intr-o stare "oarte $rava de deteriorare. Putinele in"or atii pe care le-a dease enea pre%avut cu parcare subterana. $asit in le$atura cu acest co ple6! este "aptul ca a "ost unul dintre centrele de cartier propuse in cadrul siste ati%ari cartierului!

)0

CARTAREA SPATIILOR VERZI IOR este parcul din ini a sectorului trei! i pre5 uit in toate partile de blocuri. Indi"erent daca ii spuneti parcul IOR! Titan sau I ai nouJ Ale6andru Ioan Cu%a! va re"eriti la acelasi spatiu verde cu o supra"ata de ;* de hectare I de trei ori cat Cis i$iuJ. Ceausescu este cel #vinovat# cu crearea Parcului IOR asa cu il sti asta%i. Partea dinspre .atei A bro%ie si @icolae 'ri$orescu se nu ea inainte >la6! iar partea dinspre Baba @ovac purta denu irea Reconstructii! si de aici a inceput de "apt a ena5area parcului in anii <=1. In ur a cu cativa ani! ai precis in iulie 811;! parcul a trecut sub controlul Pri ariei 'enerale ale Capitalei. S-au a ena5at noi spatii de 5oaca. Ha intrarea in parc dinspre %ona Baba @ovac s-a construit o statuie a do nitorului Al6andru Ioan Cu%a si s-a a ena5at o "antana! care sa poarte aceeasi denu ire. A ena5area parcului IOR s-a "acut prin "olosirea "ostelor $ropi de nisip parasite care atin$eau pan%a "reatica. A $asit o notare asupra cartierului si i plicit a parcului ! intr-un anual de li ba ro ana destinat studentilor straini! tiparit inainte de revolutie.

81

Parcul @a/ional I2nainte Parcul 8+ au$ustJ este un parc din Bucure,ti. 4n acest parc "unc/ionea%( Co ple6ul Sportiv @a/ional ,i Casa >otbalului! sediul >edera/iei Ro 3ne de >otbal. Alte parcuri de di ensiuni iciC Parcul Constantin Brancusi pe strada o oni a si Parcul Titanii pe Strada @icolae 'ri$orescu.

8)

Parcul IOR

Spatiile ver%i din 5urul blocurilor sunt in$ri5ite. In perioada 811;- 811* odata cu schi barea autoritatilor locale! s-a re arcat o i bunatatire a spatiilor ver%i e6istente dar si cresterea nu arului acestora. >iecare spatiu neutili%at a "ost trans"or at "ie intr-un spatiu de 5oaca pentru copii "ie intr-o oa%a de spatiu verde destinata rela6arii! odihnei.

PEISAJUL URBAN In ceea ce priveste peisa5ul urban a5oritatea cladirilor din spatiul anali%at o entul

respecta acelasi stil architectural! cladirile "iind construite inaintea de anii B01! in ti pul puterii socialiste. Re$i ul de inalti e al acestora varia%a intre PL+ si PL)1. Ha Deoarece in arealul cartat predo ina cladiri de tip bloc! nu pute cartierului Titan- Balta Alba s-a ridicat ca un cartier actual! peisa5ul urban pre%inta o ur a de de$radare a ti pului si a lipsei de investiitii. identi"ica un anu it ulte pretentii! 88 stil architectural apartinand vreunei perioade speci"ice. Inca de la inceput aceasta %ona a uncitoresc "ara

principalul scop a "ost acela de a asi$ura nevoia de locuire a populatiei care era ocupata e6clusiv in sectorul industrial din apropiere! De aceea! se re arca si aceasta deli itare concreta dintre spatiul re%idential si cel industrial. Mona in sine inca per ite construierea de ansa ble re%identiale de aceea se re arca blocuri noi si blocuri vechi in acelasi areal! de aceea apar uneori rurperi de si etrii intre re$i ul de inalti e al cladirilor . Totusi! e6ista cateva "ra$ ente ale acestei %one apreciate de lu ea de specialitate. &nul dintre acestea! este o divi%iune a cartierului! nu ita de ult Mona Catelu.

Sos. Ca pia Hibertatii - )0:; - )0:7! Arhitect Tiberiu @i$a Criticii pretuiesc acest ic cartier Icu blocuri parter cu unu - doua nivele! si case in icul insiruite sau cuplate parter si eta5J pentru incercarea de a reconcilia spiritul urban cu arhitectura traditionala. Scari e6terioare acoperite! polate! portice! lo$ii! $aleriiC sunte cu locuinte de di ensiuni # oderni%ate#! odi"icate si ini ale! $reu adaptabile asteptarilor oderne. Aste%i "ata unei reluari a "or ulei propuse de Octav Doicescu la cartierul &CB de la Bordei! dar cartier pretuit de istorici este de nerecunoscut. Casele se de$radea%a sau sunt arite in toate directiile! invadand! candva! "ru oasele alei.

8+

Ansa blul Titan - Balta Alba - )071 - )0*1 ArhitectiC @icolae Sepes! @icolae Poru bescu! Ana Ses%e$! .ar$areta Da boianu! Ion .oscu Iplanul $eneralJ #Prin politici statale transpuse in planuri $enerale care aveau de re%olvat a"lu6ul de populatie noua! e6tinderea spatiala a capitalei prin #oraele - dor itor # a insotit industriali%area accelerata si "or area unor ari plat"or e industriale. In estul orasului! in 5urul nucleului antebelic al u%inelor .ala6a s-a "or at bastionul industriei $rele #8+ Au$ust# si a "ost i plantat! pe terenuri libere! intre tentaculele din lun$ul arterelor de penetratie! cartierul Titan - Balta Alba. Privit ca o entitate autono a cu ;:1 111 de locuitori! ar putea "i socotit al doilea oras al Ro aniei! dupa Bucurestiul propriu-%is. Orasele dor itor au in spate un e"ort de conceptie si proiectare de di ensiuni la "el de ari! care poate "i co parat "ara co ple6e cu operatii si ilare si conte porane din lu e Ipolitica "rance%a a etropolelor de echilibru! orasele noi din An$lia sau e6pansiunile R. # - "ra$ ent preluat din cartea #Bucuresti - Arhitectura si urbane din OlandaJ! "ondate de "ilo%o"ia urbanistica a Cartei de la Atena sau a uti elor con$rese CIA. si Tea Hapadat. Alte repere Arhitecturale ale %onei! co entarii si i a$ini preluate din cartea sus a intitaC ai odernitate! un $hid adnotat#! .ariana Celac! Octavian Carabela! .arius .arcu -

8;

8:

DEZVOLTARE DURABILA

87

In peri etrul anali%at con"or industriale si de depo%itare I culoarea

planurilor actuale predo ina %one cu "unctii aro pe hartaJ in arealul stra%ilor Hiviu Rebreanu ini a sau sunt abandonate sau au

in sud si Bulevardul Basarabia in nord. Aici se re$asesc vechile cladiri ale plat"or ei industriale care in pre%ent "unctionea%a la capacitate "ost trans"or ate in spatii re%identiale sau co erciale I 'ranitul devenita in pre%ent CoraJ. De ase enea in acelasi areal se evidentia%a o %ona de locuinte cu aspect se irural locuita de o populatie cu venituri industriali sau so eri. Spre vest de arealul a intit unicipale si supra unicipale . Intre Strada Hiviu Rebreanu! Strada Constantin Brancusi si Strada Hucretiu Patrascanu se re arca o %ona i6ta in care e6ista activitati co erciale! servicii ana$eriale! tehnice! pro"esionale! re%identiale si de sport si a$re ent. Ca speci"ic al %onei re%identiale se re arca locuintele colective de%voltate in ti p P si PL8. Intre Strada Hiviu Rebreanu si Bulevardul Theodor PalladD predo ina o %ona de locuinte colective! edii! PL+!; si inalte! peste PL;! o %ona de a$re ent si sport! o %ona a parcurilor I Parcul Titanii situat pe Bulevardul @icolae 'ri$orescu! "ondat in 811=J! $radini de cartier "oarte bine intretinute si a ena5ate cu locuri de 5oaca ! scuaruri publice des intalnite la intersectiile cu stra%ile principale. De ase enea se re arca o %ona de activitati co erciale! servicii ana$eriale! tehnice! pro"esionale etc! o %ona a terenurilor a$ricole in intravilan si %one destructurate! cu terenuri a"late in proces de constructie pe care de re$ula se ridica ansa ble re%identiale. Ha vest de Bulevardul @icolae 'ri$orescu! intre Bulevardul Basarabia si Strada Hiviu Rebreanu e6ista o %ona de locuinte colective %ona de locuinte colective "unctiunilor publice edii PL+! ; si inalte! peste PL; si o ici si individuale de%voltate in ti p P! PL8.! o %ona a ai sus! la intersectia Bulevardului Basarabia cu Strada Hucretiu Patrascanu! se individuali%ea%a pe harta o %ona a "unctiunilor publice edii spre ici! cu un statut pro"esional de an$a5ati

unicipale si supra unicipale dispersateK o %ona de sport si

a$re ent! o %ona a terenurilor a"late per anent sub ape I canale! cursuri si o$lin%i de apaJ aparute in Parcul @ational G8+ Au$ust? de pe Bulevardul BasarabiaK o %ona restransa

8=

de locuinte

ici si individuale constituite pe ba%a unor parcelari P si PL8K si nu in ulti ul

rand o %ona se ni"icativa cu "unctiuni industriale si de depo%itare Intre Strada Baba @ovac! Strada Constantin Brancusi si Bulevardul Ca il Ressu se individuali%ea%a %ona parcurilor! in proportia cea individuali%ate locuintele colective! depo%itareK o %ona a$roindustriale. ai se ni"icativa! Parcul IOR sau Ale6andru Ioan Cu%a! $radinilor de cartier si scuarurilor publice. Tot in %ona sunt edii! PL+!; si inalte! peste PL;! locuinte colective ici individuale de%voltate in ti p! P si PL8K o %ona redusa de "unctiuni industriale si de i6ta de activitati co erciale si serviciiK o supra"ata se ini"icativa de destinata %onei ci itirelor si ca o noutate in spatiu sunt pepinierelor! serelor si unitatilor

Monarea >unctionala propusa

8*

Con"or anali%at.

planului de %onare "unctionala pentru viitor e6tras de pe site-ul Pri ariei

.unicipiului Bucuresti se re arca di"erente in i partirea "unctionala a peri etrului In arealul cuprins intre Bulevardul Basarabia in nord si strada Hiviu Rebreanu in sud in partea nord- estica se individuali%ea%a crearea unui parc de so"tTare si hi$htech! in apropierea %onelor de locuinte ici si individuale de%voltate in ti p P si PL8 si de ici si individuale reali%ate pe ba%a unor i6te C co erciale! servicii ana$eriale! unicipale si ase enea o %ona a "asiilor plantate de protectie sanitara "ata de in"rastructura tehnica a5ora. O %ona se ni"icativa a locuintelor Strada Hiviu RebreanuK o %ona a activitatilor supra unicipale. Intre Strada Hiviu Rebreanu in nord si Bulevardul Theodor PalladD- Ca il Ressu se distin$ co erciale! locuinte ai ulte tipuri de %one cu "unctiuni diverseC o %ona a activitatilor i6teC ana$eriale! tehnice si locuinteK in cadrul %onelor de locuinte se distin$ a5oraK %ona parcelari cu precadere intre Bulevardul ) Dece brie )0)* si Strada Hucretiu Patrascanutehnice! recreere si a$re ent etcK o %ona a "unctiunilor publice

ici si individuale pe ba%a unor parcelari P si PL8 si de%voltate in ti p P si PL8K

o %ona a "asiilor plantate de protectie sanitara "ata de in"rastructura tehnica J si a o$lin%ilor de apa I:1

parcurilor! $radinilor! scuarurilor publice si a "asiilor de protectie a cursurilor de apa I): JK o %ona cu destinatie speciala. O noutate in planul propus pentru 818: apare in cadrul Parcului IOR intre Strada Hiviu Rebreanu si Strada Constantin Brancusi dupa retrocedarea a )8 ha din supra"ata totala a parcului. Ast"el ca un s"ert din parcul IOR va deveni cartier de blocuri ur and sa se construiasca in %ona si doua cladiri inalte ce vor deservi ca sediu de a"aceri. Intre Bulevardul Basarabia in nord! Soseaua .ihai Bravu in vest! Strada Baba @ovac si strada Constantin Brancusi in sud se individuali%ea%a %ona "unctiunilor publice unicipale! supra unicipale dispersateK %ona activitatilor i6te co erciale! servicii ici si ana$e ent etcK %ona cu "unctiuni predo inant industrialeK %ona locuintelor

individuale de%voltate in ti p P si PL8 si pe ba%a unor parcelariK %ona parcurilor! $radinilor! scuarurilor publice si a "asiilor de protectie! a cursurilor si o$lin%ilor de apa.

80

Con"or

planului actual si propus pentru a ana5area teritoriului e6ista di"erente

i portante in spatiul anali%at. Huandu-ne dupa conceptul de de%voltare durabila! pute a"ir a cu incredere ca acesta are un cu totul si totul alt sens pentru ad inistratia localaC de%voltarea durabila are ca principal scop ediul si co ponentele sale! cu toate acestea spatiul anali%at de noi va pierde o supra"ata considerabila de spatiu verde si recreere- o data prin retrocedarea a )8 ha din Parcul IOR si prin des"iintarea Parcului @ational 8+ Au$ust. Pentru co pensarea pierderilor su"erite in"rastructura tehnica unicipalitatea a creat o noua %ona "unctionala si anu e %onele repre%entate de "asii plantate de protectie sanitara si "ata de a5ora. @u arul acestora in areal este destul de redusa "ata de spune ca nu va "ace "ata valorilor ridicate ale poluarii ediului! supra"ata pe care o pierde si pute

cau%ate in principal de tra"icul urban in crestere. De%voltarea durabila are ca principal scop cresterea econo ica "ara insa a se "ace o concordanta cu co ponenta re arcandu-se constructia a nu eroase ansa ble re%identiale! centre business si parcuri de so"tTare si hi$htech. - Anali%a preluata din #Str!ct!ri socio & s)atiale *!c!restene # Robert Cristian Stoiculescu

+1

BIBLIO+RAFIE

1, C elcea- L,- (%%$- Bucurestiul postindustrial-Memorie, dezindustrializare si regenerare urbana, Edit!ra Polirom- B!c!resti. (, Mi ailesc!- /,- (%%0- Evolutia geografica a unui oras-Bucuresti, Edit!ra Paidaea- B!c!resti. 0, 111,)m*,ro 2, online3 ade4ar!l,ro idei!r*ane,ro rezistenta,net ', Mariana Celac- Octa4ian Cara*ela- Mari!s Marc! & La)adat! Bucuresti - Arhitectura si Modernitate

+)

+8