LUCRARI DE RABILITARE

Lucrarile de reparatii au drept scop readucerea podului la starea tehnica avuta in vedere prin proiect. Se vor aplica lucrari de reparatii la urmatorul nivel: La nivelul caii pe pod si la rampe La nivelul structurii de rezistenta a suprastructurii podului La nivelul structurii de rezistenta a infrastructurii podului La nivelul rampelor de acces La nivelul albiei LUCRARI DE REPARATIE LA NIVELUL CAII PE POD Calea pe pod este compusa din urmatoarele straturi: Sapa suport se executa din mortar sau beton de ciment cu grosime variabila de la 2 la 10 cm grosime Hidroizolatia este alcatuita din membrane bituminoase lipite la cald de sapa support 0 ! .. 1 0 cm Sapa de protectie alcatuita din beton de ciment de grosime " cm armata cu plasa tip #uzau cu ochiuri patrate de ! $ 10 cm. %lasa se dispune la mi&locul grosimii sapei. 'nsamblul celor ( straturi poarta numele de sapa hidrofuga. )n cazul unui trafic usor sapa de protectie din beton de ciment poate fi inlocuita cu o sapa din mortar bituminos de 2 cm grosime. )n anumite cazuri de utilizare a unor hidroizolatii cu membrane de protectie nu se mai utilizeaza sapa de protectie imbracamintea dispunandu*se direct pe hidroizolatie. )mbracamintea se executa din beton asfaltic pentru poduri dispus intr*un singur strat de + cm grosime. Calea are rolul de a asigura confortul circulatiei rutiere pe pod si de a asigura protectia structurii de rezistenta a suprastructurii podului impotriva actiunii chimice agresive a apei. ETAPE TEHNOLOGICE: 1. Semnalizarea lucrarilor sub circulatie conform reglementarilor rutiere in vigoare, 2. Se efectueaza instructa&ul de protectie a muncii, 3. Se decapeaza stratul de imbracaminte rutiera dupa un contur geometric regulat -patrat dreptungi. pana la nivelul sapei. /aca exista mai multe suprafete degradate aflate pe o distanta mai mica de +0 cm aceasta se contopeste intr*o singura zona de lucru, 4. Se examineaza cu atentie suprafata sapei suport dupa care se curate cu &et de aer sub presiune. )n cazul in care se constata degradarea acesteia -fisuri crapaturi faiantari. se urmareste la intrados sub pod prezenta unor zone umede sau carbonatate. /aca se considera ca hidroizolatia este degradata se sparge sapa suport pe cat posibil dupa un contur geometric regulat aflat la 2! cm in interiorul zonei de imbracaminte decapata.

/aca se constata ruperea hidroizolatiei aceasta se dezlipeste prin incalzire cu flacara de pe suprafata suport ramanand o zona libera de minim 2! cm. %e sapa suport considerate ca fiind in buna stare se lipeste pe zona centrala o placa de hidroizolatie. %este ea se lipesc aripile dezlipite in prealabil pe o lungime de minim 2! cm. Se refac toate straturile caii sapa de protectie si imbracamintea la dimensiuni conform normelor in vigoare. 0ventualele fisuri sau crapaturi existente se deschid cu tarnacopul se curate cu &et de aer sub presiune si se colmateaza fisurile cu mastic bituminos si crapaturile cu mortar bituminos. 0ventualele refulari laterale si fagase se repara in urmatoarele etape: 1. Se decapeaza imbracamintea caii pe zona fagasului, 2. Se verifica integritatea sapei, 3. Se curate cu &et de aer sub presiune, 4. Se amorseaza cu bitum taiat, 5. Se toarna stratul de imbracaminte la dimensiunile prevazute de norme. )ntretinerea are drept scop aplicarea unor lucrari care sa readuca starea tehnica existenta in momentul respectiv la clasa tehnica prevazuta prin proiect Salturile in dinti de fierastrau care se produc in curba de variatie a starii tehnice reale a podului sunt realizate prin intermediul lucrarilor de intretinere a produsului respective. /iferitele elemente constructivece intra in alcatuirea podului straturile caii pe zone carosabila trotuarele gurile de scurgere dar au durate de exploatare normata diferite iar depasirea acestora afecteaza in mod diferit starea tehnica a podului. 1itmicitatea interventiilor cu lucrari de intretinere trebuie pastrata pe toata durata de exploatare normata a podului.Lipsa resurselor financiare la momentul cerut de termenele de aplicare a lucrarilor de intretinere introduce perturbari din ce in ce mai groase asupra starii tehnice ceea ce face ca curba de variatie a starii tehnice reale sa inregistreze un traseu descendent chiar si in cazul in care lucrarile de interventie sunt aplicate. Lipsa lucrarilor de intretinere sau aplicarea lor fara ritmitata fac la un moment dat sa se cumuleze efectele astfel incat procesele de degradare devin atat de grave incat se impugn de&a lucrari de reparatii. Cele mai des intalnite lucrari de intretinere sunt cele care se efectueaza nivelul caii pe pod si pe rampe. 0le ar trebui aplicate cu o ritmcitate prestabilita la toate elementele componente ale podului. LUCRARI DE INTRETINERE PENTRU RIDICAREA CLASEI TEHNICE Lucrarile de interventie se aplica asupra: - calea pe pod, - structura de rezistenta a suprastructurii si infrastructurii podului, - rampele de acces, - albia cursului de apa,

1. LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL CANII 2

- Curatirea zonei carosabile si a trotuarelor de mizerii gunoaie pietre aduse de traficul rutier, - Curatarea gurilor de scurgere se ridica capacul si cu un bat din lemn se curata palnia de scurgere si tubul prelungitor. Se strang bridele de prindere a tubului prelungitor, - Se curata dispozitivele de acoperire a rosturilor -se scot pietrele si depunerile aluvionare dintre elementele de cauciuc si metalice ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor., - Se inchid fusurile si crapaturile caii cu un mastic bituminos. Se frezeaza refularile laterale in stratul de imbracaminte. Se reface semnalizarea rutiera orizontala si verticala. 2. LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL SUPRASTRUCTURII PODULUI * Se urmareste suprafata de beton sau metalica a suprastructurii de eventuale impuritati carbonatari inceput de fenomen de coroziune, * 1eparatii usoare de suprafata a betonului degradat: zone segregate cuiburi de pietris caverne. %repararea locala inseamna spargerea agregatelor neinglobate pana la betonul de calitate curatarea cu &et de aer sub presiune si acoperirea zonei degradate pana la o grosime de ! cm fara decopertarea armaturii acoperirea se face cu mortar de ciment fara sporirea dimensiunii sectiunii elementului. %entru grosimi mai mari de ! cm si cu bare decopertate acoperirea zonei degradate se face cu cofra& de sustinere si sporirea dimensiunii elementului reparat. 3. INCHIDEREA FISURILOR SI A CRAPATURILOR IN MASA DE BETONI Se curate fisura cu &et de aer sub presiune se in&ecteaza sau se tencuieste traseul fisurii se acopera zona cu un strat de mortar de aceeasi calitate cu a zonelor alaturate LA NIVELUL APARATELOR DE REAZEM Se efectueaza urmatoarele lucrari de intretinere: - Se curate bancheta de rezemare de gunoaie si depuneri astfel incat sa se asigure scurgerea apelor , - Se curate aparatul de reazem metallic sau din neoprene astfel incat san u se blocheze functionarea normal, - Se curate dispozitivele de protectie antiseismica astfel incat sa fie asigurata buna functionare a acestora. LA NIVELUL RAMPELOR DE ACCES 2a&oritatea podurilor sunt prevazute pe rampele de acces la fiecare capat cu casiuri de descarcare. 'cestea aigura scurgerea -descarcarea apelor pluviale de la fata bordurilor de pe pod la baza terasamentelor rampelor de acces.. LUCRARI DE INTRETINERE LA NIVELUL CAII PE POD (

)nlocuirea bordurilor se efectueaza de catre patru muncitori se inlocuiesc bordurile smulse de la locul lor si care nu se mai incadreaza in liniaritatea geometrica a podului. Se inlocuiesc bordurile a caror fata prezinta lovituri sau ciupituri. #ordurile se monteaza pe un strat de mortar de poza de minim 2 cm din ciment 2100. %entru a asigura stabilitatea in spatele bordurii se executa o scafa din mortar. )nlocuirea bordurilor parcurge etapele: 1. Se indeparteaza bordure degradata, 2. Se curate zona de scafa si patul de mortar de ciment cu &et de aer sub presiune, 3. Se verifica starea sapei de protectie, 4. Se umezeste suprafata si se pune un mortar de poza de 2 cm, 5. Se monteaza bordure prefabricate urmarind alinierea ei si existenta rostului de 1 cm la capete, 6. Se executa scafa in spatele bordurii cu ( cm mai &os decat cota finala, 7. Se executa o umplutura temporara cu mastic bituminous a spatiului ramas de la fata bordurii, . Se executa o umplutura temporara cu mortar de ciment a spatiului ramas in spatele bordurii, !. Se completeaza cu mortar de ciment un strat de ( cm grosime in spatele bordurilor. 'ceasta se va inlocui cu ocazia efectuarii reparatiilor la imbracamintea pe trotuar 1". Se rostuiesc bordurile introducand mortar de ciment cu lucrabilitate mare pe toata inaltimea rostului. )n cazul bordurilor inalte acestea se vor poza astfel incat punctual inferior al golurilor circulare sa se gaseasca la fata imbracamintii caii pe trotuar. 3ata superioara a talpii se va gasi la aceeasi cota cu imbracamintea pe zona carosabila. %e poduri intravilane sau pasa&e intravilane bordurile se vopsesc in alb rosu sau galben negr. INTRETINEREA PARAPETELOR PIETONALE SI A GLISIERELOR DE PROTECTIE MONTAREA PARAPETULUI PIETONAL 0ste recomandata cu gauri tronconice in lisa parapetului. )n golul tronconic in &urul stalpului de parapet se monteaza pene de lemn cu care se aliniaza panourile de parapet. 4peratia se repeat pe toata lungimea podului se urmareste alinierea perfecta a parapetului pe toata lungimea podului. Se sudeaza panourile de parapet la nivelul mainii curente. Se betoneaza golurile tronconice din 2 in 2. )nainte de priza betonului se scot penele si se completeaza golul. )n lisa parapetului inainte de turnarea betonului se monteaza o placa dreptunghiulara mecanica prevazuta la partea inferioara cu mustati de armature. %laca este prevazuta cu " gauri filetate. %anourile de parapet au si ele la baza stalpilor o placa sora cu gauri identice. %lacile surori se prind cu " suruburi. 2ai exista varianta de sudare a stalpului de parapet pe placa metalica fixate in lisa parapetului.

"

%arapetul de protectie se construieste in panouri prefabricate in fabrica pe santier la (5 ! cm fata de fata bordurii se monteaza placi metalice prevazute cu " gauri filetate. %lacile se fixeaza cu " suruburi. %arapetii pietonali si de siguranta se vopsesc la fiecare 2 ani in alb rosu sau galben negru. /istrictul are obligatia de a mentine integritatea parapetilor inlocuind imediat elementele degradate. LA NIVELUL STRUCTURII DE REZISTENTA A SUPRASTRUCTURII PODULUI INLOCUIREA ARMATURII DE REZISTENTA CORODATE /e regula lipsa lucrarilor de intretinere conduce la degradarea sistemului constructive cu un termen redus a duratei normate de exploatare: sapa hidrofuga intre ( $ ! ani guri de scurgere cu durata normata ! $ 10 ani /'1 ! $ 10 ani imbracamintea caii pe pod ( $ ! ani. /egradarea acestor sisteme constructive conduce la infiltratii massive la structura de rezistenta din beton precomprimat. )n 1omania elementele din beton precomprimat pentru poduri se proiecteaza pentru clasa )) fisurabilitate. Se accepta prezenta eforturilor de intindere sub actiunea incarcarilor utile. %entru a prote&a structura de rezistenta a podului de actiunea agresiva a apelor infiltrate se aplica lucrari de intretinere si lucrari de reparatii. )n cazul in care apa se infiltreaza prin fisurile din beton la armature de rezistenta se produce coroziunea armaturii. %rocesul de coroziune nu poate fi stopat decat prin accesul direct la armature de rezistenta si curatarea ei cu peria de sarma manual pana la luciu metalic. Cioplirea manuala si mecanica a betonului degradat astfel incat sub primul rand de armature de rezistenta sa ramana un spatiu de minim ( cm iar al 2 lea strat sa devina vizibil pentru a permite constatarea starii acesteia. /aca si stratul 2 este corodat betonul se ciopleste in continuare pentru a dega&a armature lasand in &urul ei un spatiu minim de ( cm. Spatiul cu grosimea min ( cm este necesar pentru a asigura armaturii respective inglobarea ei in structura de rezistenta. Se curata de rugina barele de armatura corodata. Curatirea de rugina se face manual cu peria de sarma pana la luciu metalic. /aca la o bara se constata o reducere a sectiunii cu mai mult de 206 pe zona redusa bara se inlocuieste. Cuponul de armature se fixeaza prin sudura cap la cap eventual cu prelucrarea capetelor. Se cofreaza sectiunea de beton la dimensiunile initiale ale grinzii existente in proiect. F#$# %&'(#)*)+#&': Spalare cu &et de apa sub presiune a suprafetei betonului cioplit si a armaturilor curatate, 7vantarea suprafetei cu &et de aer sub presiune indepartarea agregatelor din beton care nu sunt complet incorporate, 8ngerea armaturilor cu solutii de protectie antirugina, 0fectuarea gaurilor pentru diblurile metalice, 2ontarea si fixarea cofra&ului, daca zona de reparat se extinde mai mult de 1 m se vor efectua ferestre de betonare pentru fiecare metru dispuse alternative de o parte si de alta a grinzii. 3erestrele de la 0.( $ 0.! m. !

BETONAREA ZONEI DEGRADATE Se prepara in statia de betoane un beton special cu sort de aggregate pana la 1+mm si o lucrabilitate sporita prin adaugarea de plastifianti pana la " 6. #etonul se transporta in amplasamentul podului si se toarna in cofra& cu galeata. #etonul se toarna in exces se asigura vibrarea betonului. LUCRARI DE PROTECTIE SI PRELUCRARE ULTERIOARA Se asigura o temperature de 9 10C si maxim 9(0C. La temperature coborate se executa o incinta din prelate in care se introduce aer cald. )n cazul temperaturilor ridicate se umezeste in permanenta cofra&ul eventual intr*o intr*o incinta de prelate. /upa ( zile se demonteaza ferestrele de betonare si se ciopleste manual betonul in exces. /upa 5 zile se indeparteaza cofra&ul se scot bolturile si se indeparteaza bavurile. :olurile diblurilor se curate pe 1 cm grosime si se umple cu mortar de ciment. Se repara prin tencuire cu mortar de ciment zona din dreptul ferestrelor de betonare. Se recomanda asigurarea temperaturii optime 910 ; 9(0C pe intreaga durata de maturare a betonului. Se recomanda devierea circulatiei rutiere pe pod minim 5 zile. /aca nu este posibil se va restrictiona viteza si tona&ul. /aca nu este posibil se recomanda turnarea betonului noaptea. )n cazul in care podul este supus lucrarilor de reabilitare de regula se doreste sporirea dimensiunilor geometrice de gabarit sporirea capacitatii portante la moment si forta taietoare pentru a prelua un convoi tip dintr*o clasa superioara de incarcare. Sporirea capacitatii portante a podurilor existente se realizeaza prin aplicare aprecomprimarii aditionale. 'ceasta solutie se aplica in primul rand la podurile din beton precomprimat si la podurile din beton armat cu asigurarea unor conditii constructive speciale. LA NIVELUL ALBIEI SOLUTIA DE REPARATIE $ protectiea pilei se face in urmatoarele etape: Se executa un anrocament de &ur impre&urul blocului de fundatie cu o grosime de 0.!0 $ 1.00 m care sa asigure un pat stabil pentru lucrarile de protectie. 'nrocamentul este format din blocuri de piatra de !0 $ 100 <g greutate aruncate in zone cu a&utorul bar&elor. %e stratul de anrocamente se executa o saltea cu latimea de " $ + m si grosimea de 0.!0 m din gabioane. %e salteaua de gabioane de &ur impre&urul pilei se executa o cutie din gabioane cu h = 1 $ 1.!0 m. )n spatiu cuprins intre cutiile de gabioane si elevatia pilei se executa o umplutuira de anrocamente. Lucrarile de protectie a infrastructurii se fac in special cu gabioane pentru ca acestea sunt ieftine se pot executa rapid de catre un personal cu calificare redusa si pot fi eficiente pe o perioada indelungata de timp -( $ ! ani.. 0ste important ca protectia din gabioane sa fie executata corect respectand dimensiunile si tehnologia indicata in proiectul tehnic. +

Lucrarile de protectie au rolul de a stopa dezvoltarea procesului de afluiere. 'ceste lucrari trebuie sa fie insotite si de lucrari de protectie a albiei care sa produca fie stabilizarea albiei fie ridicarea talvegului la nivelul rostului elevatie $ fundatie.

CUTIE

ETIAJ UMPLUTURA DIN ANROCAMENTE

(0.50 - 1.00) m

SALTEA DIN GABIOANE

0.50 m

af totala

ANROCAMENT

PRAGURI DE FUND %ragul de fund se executa in 2 variante:

V#&*#,)# 1. $ %rag de fund pentru stabilizarea albiei -prag de fund submersibil. avand rolul de a mentine fundul albiei la cota existenta. V#&*#,)# 2. - %rag de fund deasupra nivelului apei avand rolul de a ridica fundul albiei la nivelul rostului elevatie fundatie. %roducerea fenomenului de afluiere poate produce pierderea stabilitatii infrastructurii de poduri. )n aceasta situatie se impune efectuarea unui complex de lucrari: - Consolidarea infrastructurii podului, - 0xecutia unui prag de fund in aval de pod, - Lucrari de amena&are si protectie a albiei cursului de apa in amplasamentul podului, - )n mod obligatoriu trebuie efectuate toate lucrarile prevazute in complexul de lucrari, - Lipsa unui capitol poate compromite intregul ansamblu. PRAGURI DE FUND INSURMESIBILE ./'#01%&# ,*2'3131* #%'*4 Sunt ziduri de spri&in construite special care au rolul de a realiza ridicarea fundului albiei la cota dorita $ re regula la nivelul elevatie $ fundatie recomandat la 0.!0 m deasupra rostului elevatie $ fundatie. P&*,5*%*1 /' 61,5)*+,#&': %ragurile de fund se construiesc pe cursurile de apa avand albii alcatuite din materiale necoezive -balast pietris nisip. care sa poata fi transportat pana in dreptul pragului de fund. 'pa intalneste corpul pragului de fund si creeaza un turbion in amonte care tinde sa produca afluierea. %entru a impiedica afluierea pragului de fund in amonte se recomanda sa se execute: - 1isberma din anrocamente cu sectiunea in pana si grosimea minima de !0 cm latimea risbermei de -( $ ". m, - Saltea de gabioane cu o grosime minima de !0 cm si latimea de minim " m, - )n decursul timpului incep sa se depuna straturi succesive de material aluvional astfel incat pana la 2 $ ( ani se produce ridicarea fundului albiei la cota chiunetei respectiv nivelul rostului elevatie $ fundatie, - /epunderile vor depasi 10 $ 1! cm in amonte infrastructura podului, - )n aval de pragul de fund trebuie construite lucrari anexe care sa reduca energia apei a&ungand la conditiile initiale de scurgere. %entru a taia energia apei -care creste o data cu ridicara fundului albiei. trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii: - 'doptarea dimensiunii chiunetei astfel incat sa asigure scurgerea apei la debitul de !6, - Chiuneta pragului de fund se executa de regula cu sectiune trapeizodala asigurand o panta de 26 spre sectiunea centrala, Corpul pragului de fund se executa din beton armat si se incastreaza minim 0.!0 m in terenul bun de fundare in cazul fundarii directe.

>

)n cazul in care terenul bun de fundare se gaseste la o cota mai mare de 2 $ ( m se recomanda incastrarea pragului de fund cu fundatii indirecte pe piloti indirecte pe piloti sau coloane. /istanta intre coloane se recomanda de ( $ ! m functie de inaltimea coloanei. )n aval de pragul de fund se executa o camera de linistire in care se produce ?ruperea@ energiei apei care cade de la inaltimea chiunetei pragului de fund. %entru aceasta camera de linistire se executa din beton armat si respecta urmatoarele conditii: - Lungimea camerei este de minim " m. - :rosimea talpii este de minim !0 cm. - Camera se termina obligatoriu cu un prag. - %ragul poate fi executat in corp continuu sau cu dinti. )n cazul debitelor importante se a pragurilor de fund inalte in camera de linistire se pot dispune: - /inti deflectori la baza pragului de fund. - 1edane $ corp din beton intercalati dintilor deflectori la mi&locul camerei de linistire. 1edanele se instaleaza in cazul cursurilor de apa cu plutitori. )n aval de camera de linistie se executa optional o risberma din anrocamente sau o latea din gabioane care sa impiedice afluierea camerei de linistire. /ispunerea risbermei se face pe inaltimea grindei de incastrare de capat a camerei de linistire. 1isberma aval are de regula aceleasi dimensiuni cu cea din amonte a pragului de fund. %ragul de fund se executa la 20 $ "0 m de axa infrastructurii podului. La distante mai mici de 20 m exista riscul afluierii pragului si a infrastructurii podului prin crearea unui turbion general. La distante mai mari de "0 m exista riscul prelungirii intr* un interval de timp mai mare a fenomenului de depunere a materialului aluvional. )n cazul debitelor importante cu viteze mari pragurile de fund se pot prevedea in cascada. /istanta intre praguri -bief. nu trebuie sa depaseasca (0 $ !0 m. 0xista variante constructive cu un prag de fund si mai multe camere de linistire. )n sens transversal albiei pragul de fund se executa pe toata latimea albiei si se incastreaza ( $ ! m in maluri. 8merii pragului de fund se coreleaza cu lucrarile de protectie a albiei care depasesc cu minim 10 m pragul de fund. Lipsa lucrarilor de protectie a albiei pot conduce la situatia in care cursul de apa sa sape in unul din maluri ocolind pragul. 'cest lucru se intampla de regula pe malul opus executiei primului transon din pragul de fund. %ragurile de fund necesita lucrari de supraveghere intretinere si reparatii ca un element component al podului.