INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU CONTROLUL CALITTII BETONULUI N CONSTRUCTII NGROPATE, PRIN METODA CAROTAJULUI SONIC

Indicativ C 200-81
Cuprins * DOMENIUL DE APLICARE * PRINCIPIUL METODEI * APARATURA DE NCERCARE * PREGTIREA NCERCRII * EXECUTAREA NCERCRILOR * PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR NCERCRII * PREVEDERI FINALE

1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentele instructiuni tehnice se aplic la controlul nedistructiv al calittii betonului n masa constructiilor ngropate, n teren, ce au o singur fat accesibil, de tipul peretilor mulati, baretelor, coloanelor, pilotilor forati etc. prin metoda carotajului sonic. 1.2. Metoda presupune luarea deciziei de examinare nedistructiv a elementului naintea turnrii sale si pregtirea corespunztoare a elementului pentru controlul nedistructiv. 1.3. Metoda carotajului sonic se bazeaz pe urmrirea propagrii impulsurilor ultrasonice ntre un emittor si un receptor de ultrasunete , ce se deplaseaz n interiorul elementului . 1.4. Metoda de control permite stabilirea existentei unor defecte n turnarea betonului de tipul : incluziunilor de pmnt, straturilor de beton amestecat cu bentonit, funduri de foraj necurtate, rosturi de turnare, fisuri, goluri, etc. Ea permite identificarea adncimii la care se afl fundul elementului ngropat. De asemenea, cu ajutorul metodei se poate determina modulul de elasticitate dinamic al betonului din element. Cu ajutorul ncercrilor prin carotaj sonic, combinate cu ncercri clasice ultrasonice, pe epruvete, se poate determina rezistenta betonului din lucrare, inclusiv variatia sa pe nltimea elementului. 1.5. Metoda poate fi aplicat elementelor din beton simplu, beton armat sau beton precomprimat, cu conditia evitrii zonelor de influent a armturilor asupra rezultatelor msurtorilor. 1.6. Adncimea maxim ce poate fi explorat n constructiile de beton si beton armat cu aparatura realizat n tar este de 50 m. 1.7. Pregtirile necesare aplicrii metodei constau n fixarea unor tuburi metalice sau de mas plastic, nchise etans si fixate de carcasa de armtur a elementului. Aceste tuburi trebuie s permit glisarea liber a palpatorilor acustici folositi la explorarea elementului. 1.8. Grosimea de beton maxim ce poate fi explorat cu ajutorul aparaturii realizat n tar este de cca 2,00 m pentru beton marc medie (B 200).

1.9. Prin extindere, metode poate fi aplicat si la examinarea rocilor de guri de foraj tubate sau netubate pentru determinarea caracteristicilor elasto-dinamice (vitez de propagare longitudinal, modul de elasticitate dinamic etc) ale acestora. [top]

2. PRINCIPIUL METODEI
2.1. Metoda const n msurarea timpului de propagare necesar unui impuls ultrasonic de unde longitudinale pentru a strbate, prin beton, distanta ntre emittor si receptor. 2.2. Tehnica de examinare este o tehnic de imersi de foloseste ca lichid de imersie, apa. Ea limiteaz o o domeniul de temperaturi n aplicarea metodei ntre 0 si 80 C. 2.3. Palpatorii emittor si receptor sunt polarizati radial, astfel nct energia emis n plan orizontal este aceeasi pe toate directiile planului. 2.4. Din timpul de propagare msurat se obtin informatii fie n legtur cu mrimea defectului interpus ntre emittor si receptor, fie n legtur cu viteza de propagare ce caracterizeaz betonul din element. 2.5. Pe baza vitezei de propagare a undelor longitudinale se poate calcula modulul de elasticitate dinamic al betonului sau rezistenta betonului la compresiune. 2.6. n vederea determinrii rezistentei betonului la compresiune, din lucrare, este necesar s se obtin datele ce caracterizeaz reteta betonului turnat si, de asemenea, dac este posibil, un numr de corpuri de prob (cuburi de 14 cm latur) din betonul turnat, de ordinul a 3 bucti. Aceste date si epruvete sunt folosite n determinarea relatiei de transformare vitez de propagare-rezistent la compresiune. 2.7. Determinarea modulului de elasticitate dinamic presupune cunossterea sau estimarea greuttii specifice aparente si a coeficientului Poisson dinamic al betonului examinat. 2.8. n afara datelor cantitative, legate de msurarea timpului de propagare, anumite informatii calitative, ndeosebi n problemele de defectoscopie, se pot obtine prin observarea amplitudinii semnalului receptionat. [top]

3. APARATURA DE NCERCARE
3.1. Aparatura de ncercare este constituit dintr-un betonoscop cu tub catodic si afisaj digital al rezultatului msurtorilor, adaptat pentru msurtori de carotaj sonic. 3.2. Bentonoscopul pentru carotaj sonic este alctuit din : a. bloc electronic de excitare, amplificare sI msurare a timpului b. palpator emittor co cordon c. palpator receptor cu cordon. 3.3. Blocul electronic de excitare, amplificare si msurare a timpului prezint urmtoarele caracteristici : a. caracteristici de excitare adaptate emittoarelor magneto-strictive de tip ferit b. posibilitti de ampificare n trepte a semnalului receptionat de minimum 100 dB

c. d. e. f. g.

posibilitatea de msurare a timpului de propagare de minimum 999 s precizia de msurare a timpului de propagare de (1 div. + 0,1 s) scri de timp de 100 s, 200 s, 500 s si 1000 s posibilitti de afisare a rezultatelor cu minimum 3 digiti domeniul de functionare definit ntre limitele : - temperature 0 +50 C - umiditti relative 0 90%
o

h. alimentarea la retea (~ 220 V) sau la baterie (c.c. = 24 V) dup dorint; autonomie de functionare la baterie minimum 6 ore continuu. 3.4. Palpatorul emittor este caracterizat prin urmtoarele performante : a. b. c. d. palpator de tip magnetostrictiv cu emisie radial rezistent la imersie pn la presiuni de ordinul 5 bari diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm frecvent proprie a palpatorului de 50 sau 100 kHz.

Pentru distante mari prima frecvent este recomandabil. a. lungimea cablului de alimentare, minimum 50 m b. gradarea cablului de alimentare din 10 n 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului si marcarea din metru n metru a cotelor cu plcute 3 c. greutatea volumetric aparent a palpatorului superioar limitei 1,5 kg/dm . 3.5. Palpatorul receptor este caracterizat prin urmtoarele performante : a. b. c. d. palpator de tip piezoelectric cu sensibilitate radial (sferic sau cilindric) rezistent la imersie pn la presiuni de ordinal 5 bari diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm recvent proprie a palpatorului de 50 sau 100 kHz.

Pentru distante mari prima frecvent este recomandabil. a. lungimea cablului de transmisie a semnalului, minimum 50 m b. gradarea cablului de alimentare din 10 n 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului si marcarea din metru n metru a cotelor cu plcute 3 c. greutatea volumetric aparent a palpatorului superioar limitei 1,5 kg/dm . 3.6. ndeosebi pentru adncimi mari este bine ca palpatorii si cablele aferente s fie prevzute cu derulatoare de cablu si fixatoare de palpator independente. Este util ca aceste derulatoare-fixatoare s fie prevzute cu contactor de ture care s poat verifica adncimea de lansare a palpatorului. [top]

4. PREGTIREA NCERCRII

4.1. Nominalizarea elementelor ngropate ce se ncearc prin metoda carotajului sonic se face de proiectant, cu consultarea executantului ncercrii, n functie de urmtorii factori : a. b. c. d. e. f. nivelul de solicitare al elementului caracteristicile terenului gradul de asigurare cerut tehnicitatea santierului executant tehnologiile de spare sau de turnare folosite carcteristicile geometrice si de armare ale elementelor.

Numrul elementelor ncercate trebuie s fie de cel putin 5%, dar n mod obisnuit se situiaz ntre 1025%. n cazul unor obiective de important major, si n alte cazuri justificate, el poate s ajung la 50% sau chiar s depseasc acest procent. 4.2. Elementele prestabilite a fi ncercate, vor avea prevzute prin proiect, tuburile pentru executarea carotajului sonic precum si locurile si modurile de fixare ale acestora de carcasa de armtur. n vederea stabilirii acestor pozitii proiectantul va lua legtura cu executantul ncercrilor. 4.3. Tuburile pentru executarea carotajului sonic pot fi metalice (din otel) sau din mase plastice (din PVC). Tuburile metalice sunt preferate din pricina robustetii lor. Ele pot fi luate la nevoie n calculul sectiunii de armare a elementului. 4.4. Diametrul interior liber al tubului va fi minimum 52 mm pentru tuburi filetate si de 60 mm pentru tuburi sudate, iar cel maxim 70 mm. Diametrii mai mici nu asigur glisarea palpatorilor, iar diametrii mai mari determin erori prea mari n msurtori, datorit variatiei pozitiei palpatorului n tub. 4.5. n vederea asigurrii lungimii necesare, tuburile se pot mbina fie prin nfiletare si etansare cu clti, fie prin sudur. La mbinarea prin sudur se va urmri att realizarea unei suduri etanse, ct si evitarea realizrii sudurilor ptrunsela rdcin, ce optureaz o parte din sectiunea tubului. Pentru diminuarea unui asemenea risc, la tuburile mbinate prin sudur se recomand ca diametrul interior minim al tubului s fie de 60mm. 4.6. Tuburile se nchid etans, la cele dou capete, cu capace, nfiletate sau sudate. La elementele executate n terenuri relativ moi, se recomand ca capacul de fund s aib o dimensiune de minimum 150x150 mm, pentru a evita ptrunderea armturilor si tuburilor n stratul de baz. 4.7. Tuburile se fixeaz de carcasa de armtur prin punctare cu sudur sau cu ajutorul unor bride de strngere. Distanta ntre dou puncte de fixare nu trebuie s depseasc 1 m. La manevrarea carcasei de armtur cu tuburi fixate, se va avea grij s nu se transmit socuri carcasei care s duc la ruperea legturilor sau strmbarea tuburilor. 4.8. Locul de amplasare a tuburilor n element va avea n vedere defectele ce se urmresc a fi detectate, evitarea armturilor paralele cu directia de propagare si efortul material ce poate fi afectat examinrii unui element. n fig.1 (A si B) se dau diferite posibilitti de amplasare a tuburilor n examinarea coloanelor si baretelor. La amplasarea tuburilor se va avea n vedere tehnologia de turnare a elementului, tehnologia de sopare a gropii si distanta maxim admis ntre tuburi pentru a obtine un semnal receptionat clar. Executantul mpreun cu laboratorul de ncercri vor anliza msurile necesare pentru asigurarea unei distante constante ntre tuburi si a glisrii libere a palpatorilor n tuburi.

4.9. Capacul superior al tubului se va realiza de preferint demontabil pentru a asigura un acces usor si posibilitatea de renchider a tubului. 4.10. Lungimea tuburilor de examinare va depsi cu 40 50 cm nivelul armturilor, pentru a asigura o identificare usoar a acestora la suprafata elementului. 4.11. Pe timpul betonrii se va acorda atentia necesar evitrii oricrei lovituri a tuburilor cu plnia de turnare. Asemenea lovituri pot duce la strmbarea tuburilor mpiedicnd att glisarea palpatorilor ct si msurarea corect a distantelor emittor-receptor. [top]

5. EXECUTAREA NCERCRILOR
5.1. ncercrile prin metoda carotajului sonic pot fi fcute dup o ntrire suficient a betonului, care s permit propagarea impulsurilor ultrasonice ntre emittor si receptor. Limita inferioar de timp depinde de conditiile de ntrire si de distanta emittor-receptor. Pentru conditii normale, se poate admite, n mod acoperitor, ca limit inferioar vrsta de 3 zile. n cazul ncercrilor ce urmeaz a fi comparate cu marca betonului este indicat ca ele s se fac la vrste ale betonului apropiate de 28 zile. 5.2. Se identific elementele si tuburile n care urmeaz a fi fcute ncercrile si se asigur o notare uniform a acestora n concordant cu proiectul lucrrii. 5.3. Se deschid capacele superioare ale tuburilor si se asigur alinierea la aceeasi cot a gurilor superioare ale tuburilor prin tiere cu sudur. Dac tuburile sunt filetate, se traseaz cu un furtun o cot unic de referint, fat de care se noteaz cota gurii tuburilor. 5.4. Se ntocmeste o schit a elementului pe care vor figura : a. b. c. d. e. f. amplasarea si numerotarea tuburilor distanta nter tuburi cota gurii tuburilor n raport cu suprafata betonului cota suprafetei betonului n raport cu cota terenului orientarea elementului identificarea elementului

5.5. Se verific posibilitatea de glisare liber a palpatorilor n tuburi cu ajutorul unor spioni cilindrici de lungime minim l = 120 mm si de diametru 50 mm. n timpul operatiilor de verificare se va evita lansarea brusc a spionilor pe tub, ceea ce ar putea duce la ntepenirea acestora. Se va adopta o procedur de coborre lin a spionului n lungul tubului. 5.6. Se umplu cu ap tuburile si se verific mentinerea unui nivel constant al apei n tuburi. 5.7. Se branseaz aparatura de ncercare la baterie sau la retea, dup caz, si se acord un timp de cca. 10 minute pentru nclzirea aparatului. 5.8. Se amplaseaz la gura fiecrui tub palpatorul cu cablu, operatorul ncepe explorarea pe vertical prin msurtori, n plan orizontal, a calittii betonului din tuburi.

5.9. Msurtorile pot fi ncepute fie de la partea superioar fie de la partea inferioar a tubului. Ultima solutie apare preferat pentru exactitatea stabilirii fundului tubului. 5.10. Distanta dintre dou msurtori este variabil n functie de precizia cerut la examinarea fiecrui element. Ea variaz n mod normal ntre 10 si 25 cm. Distantele mai mari de 25 cm pot duce la ignorarea unui defect de dezvoltare preferential plan, iar distantele mai mici de 10 cm presupun lungirea excesiv a timpului necesar pentru examinarea unui element. 5.11. Msurtorile se fac de regul n plane orizontale paralele. La nevoie, pentru detectarea unor defecte cu orientare nclinat se pot organiza si msurtori n planul acestor defecte sau, ceea ce este mai rar necesar, msurtori perpendiculare pe planul acestora (fisuri). 5.12. nainte de nceperea msurtorilor, se face asa numita corectie de zero a citirilor. Ea const din introducerea ntr-un vas cu ap a dou tronsoane scurte, lipite, din tuburile de investigare. n interiorul acestor tronsoane se introduc palpatorii si cu ajutorul butonului de reglaj de zero al aparatului se ncearc aducerea la zero a citirilor corespunztoare semnalului receptionat n aceast situatie. Dac acest lucru nu este posibil se aduce butonul reglaj de zero n pozitia extrem, corespunztoare extragerii maxime de timp si restul corectiei de timp se citeste la potentiometrul msurtorii de timp. Aceast corectie suplimentar urmeaz a fi sczut ulterior din toate msurtorile de timp de propagare efectuate pe element. Corectia de zero n s este practic independent de scara de timp pe care se lucreaz. n timpul msurtorilor curente, butonul corectiei de zero nu trebuie miscat. 5.13. O msurtoare curent const din nregistrarea timpului de propagare msurat la o anumit cot, notat si ea n carnetul de nregistrare. n finalul ncercrii unui element se obtin dou coloane de date, una indicnd cota la care s-a fcut msurtoarea si alta, valoarea brut a timpului de propagare msurat, ambele coloane sub denumirea elementului pe care s-au fcut ncercrile si a perechii de tuburi ntre care s-au fcut msurtorile. 5.14. n registrul ncercrii trebuie nscrise urmtoarele : - data ncercrii - denumirea elementului ncercat - schita de amplasare a tuburilor elementului, conform punctului 5.4 - valoarea corectiei de zero, conform pct. 5.12. - rezultatele msurtorilor directe, conform pct. 5.13. - data turnrii elementului ncercat - compozitia betonului ncercat si marca de proiect - conditiile de turnare (sub noroi bentonitic etc). [top]

6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR NCERCRII

6.1. Prima etap a prelucrrii rezultatelor const n determinarea timpilor de propagare corespunztori exclusive propagrii prin beton. n acest scop, din timpii de propagare totali, cititi direct la aparat, trebuie sczut timpul de propagare corespunztor propagrii prin tuburi sau corectia de zero, determinate conform prevederilor punctului 5.12. tbet = ttot - to (1) Valorile lui to depend de pozitia reglajului de zero al aparatului, de diametrul tuburilor, de natura si grosimea peretilor acestora. Valorile curente ale luito sunt cuprinse ntre 7 15 s. 6.2. A doua etap a prelucrrilor o constituie calculul vitezelor de propagare. n acest scop se aplic relatia : VL = Lbet / tbet (2) n care : Lbet - distanta minim ntre emittor si receptor numai prin beton tbet - timpul de propagare prin beton dedus conform relatiei (1) 6.3. n unele cazuri Lbet, ce se msoar la suprafata elementului nu este acelasi lbet din masa elementului din cauza pozitiilor nclinate ale tuburilor mediane de carotaj, insuficient de bine fixate de carcasa de armtur (fig. 1Bg, 1Bh, 1Bj). n aceste cazuri de tuburi aliniate relatia (2) poate fi nlocuit, la fiecare cot, printr-o relatie echivalent de form : VL = Lbet / tbet(3) n care termenul sum de la numrtor si numitor nsumeaz spatiile si timpii msurtorilor la aceeasi cot. Relatia (3) este independent de nclinarea tuburilor mediane si d valori mai certe, desi mai putin detaliate, privind calitatea betonului la o anumit cot. 6.4. Armturile paralele cu directia de ncercare pot exercita o anumit influent asupra rezultatelor msurtorilor, conducnd la valori ale timpului de propagare msurat mai mari dect cele reale. O asemenea influent depinde de raportul dintre viteza de propagare n beton si cea din armtur, fiind cu att mai puternic cu ct acest raport este mai mic. Nu sunt de asteptat influente puternice asupra rezultatului msurtorilor att n timp ct : a / Lbet 1/4 (4) n care a este distanta cea mai scurt de la traiectoria impulsului la bara de armtur. Viteza de propagare msurat in situ, ntr-un punct i, care difer cu mai mult de 10% fat de viteza medie n zona curent, deci care satisface conditia :

Vi > 1,1Vmc (5) n care prin Vmc se ntelege viteza medie n zona fr defecte, pot fi suspectate de a include influente ale armturii. n general viteze individuale ce depsesc limita Vi > 4700m/s (6) include influente ale armturii si trebuie eliminate. Verificarea includerii, ntr-un punct de msurare, a influentelor armturii poate fi fcut si cu ajutorul comparrii rezultatelor cu datele de proiect, mai ales dac distanta dintre dou sectiuni succesive reprezint un submultiplu al distantelor dintre etrieri, elemente paralele cu directia de propagare. n asemenea cazuri prezenta unei anumite periodicitti n aparitia rezultatelor suspecte este un indiciu al influentei armturii asupra timpilor de propagare msurati. 6.5. Transformarea vitezelor de propagare msurate n rezistente ale betonului la compresiune poate fi fcut pe una din urmtoarele ci : a. cunoscnd compozitia si maturitatea betonului ncercat b. dispunnd de corpuri de prob din betonul ncercat c. folosind att compozitia cunoscut, ct si corpurile de prob existente. 6.6. Procedura determinrii rezistentei betonului din lucrare, atunci cnd compozitia sa este cunoscut, este urmtoarea : a. se listeaz factorii de compozitie care determin forma relatiei de transformare vitezrezistent anume : - tipul cimentului - dozajul de ciment - natura agregatului - dimensiunea maxim a agregatului - fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului - existenta unor adaosuri - maturitatea betonului - umiditatea betonului b. se determin coeficientii partiali de influent corespunztori fiecrui parametru al compozitiei, conform prevederilor din Instructiunile tehnice C.26-72 ncercarea betonului prin metode ultrasonice de impuls. c. se calculeaz coeficientul total de influent caracteristic betonului, pe baza coeficientilor partiali de influent ai fiecrui factor de compozitie, conform relatiei :

(7) d. se determin curba de transformare vitez-rezistent conform prevederilor din instructiunile tehnice c.26-72, n functie de valoarea calculat a coeficientului total de influent ( ) cu relatia (7). e. se calculeaz rezistentele corespunztoare fiecrei viteze msurate. 6.7. Precizia determinrii rezistentei betonului n lucrare, conform metodologiei descries la punctual 6.6., de un cadru cu experient, trebuie estimat la cca. + (20 25)%, n cazul existentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din lucrare si a pozitionrii corecte a tuburilor de investigare. 6.8. n cazul existentei unor corpuri de prob, cuburi de 14 sau 20 cm latur, aceste elemente se ncearc nedistructiv, detrminndu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice si distructiv determinndu-se rezistenta betonului la compresiune din epruvet. Se calculeaz cu ajutorul curbei de transformare a betonului standard (C t = 1,00) conform instructiunilor tehnice c.26-72, rezistenta corespunztoare vitezei de propagare msurate ( Se calculeaz raportul : ).

(8) care determine coeficientul total de influent ce caracterizeaz betonul din epruveta i. Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru betonul din cele k epruvete se determin cu relatia :

(9) Coeficientul total de influent ce caracterizeaz betonul din lucrare se determin cu relatia :

(10) n care : Cu - coeficientul total de influent al umidittii betonului din lucrare, are n vedere diferentele de umiditate dintre betonul din epruvet si cel din lucrare. 6.9. Precizis determinrii rezistentei betonului din lucrare, comform metodologiei descrise la punctul 6.8. se estimeaz la cca. (15 20)% si depinde si ea experienta conductorului ncercrii. 6.10. n cazul n care este cunoscut att compozitia betonului de ncercat, si garantat existenta corpurilor de prob, se aplic att metodologia descris la punctul 6.6. cu ajutorul creia se determin

coeficientul total de influent al compozitiei (

) conform relatiei (7), ct si cea descris la punctul 6.8, , conform relatiei (10).

cu ajutorul creia se determin coeficientul total de influent experimental Se compar cei doi coeficienti de influent cu ajutorul relatiei :

(11) Dac valoarea raportului dat de relatia (11) este mai mic de 10%, se consider acordul celor dou ci de determinare perfect si se poate conta pe o precizie ridicat n determinarea rezistentei betonului. Dac valoarea raportului dat de relatia (11) este cuprins ntre 1025 %, acordul celor dou ci de determinare a rezistentei betonului din lucrare se consider satisfctor, iar relatiile de calcul vor folosi drept valoare a coeficientului total de influent valoarea medie :

(12) Dac valoarea raportului dat de relatia (11) depseste 25%, se constat un dezacord ntre cele dou ci de determinare a coeficientului total de influent si trebuie efectuat o analiz pentru identificarea si eliminarea valorilor eronate. 6.11. Precizia determinrii rezistentei betonului din lucrare cnd exist conditiile necesare prevzute de Instructiunile tehnice C.26-72 (epruvete si compozitie cunoscute) este de regul cuprins ntre 1015%. 6.12. Rezultatele ncercrilor se reprezint sub forma unor grafice ce au n ordonat cota la care s-a fcut msurtoarea nedistructiv si n abscis viteza de propagare msurat sau rezistenta la compresiune determinat la cota respectiv. 6.13. Zonele continnd defecte locale se identific ca zonele n care au loc scderi pronuntate ale vitezei de propagare care se situiaz la valori sub 0,85 din viteza medie n zona curent, fr defecte, a baretei. Aceste scderi au loc cu o anumit continuitate a curbei vitezei, iar zona defect trebuie considerat ca ncepnd cel putin din domeniul n care curba de variatie a vitezei pe adncime se ndeprteaz de la valorile curente nregistrate n zonele fr defecte. 6.14. Tpurile curente de defecte ntlnite la examinarea constructiilor ngropate turnate sub noroi bentonitic sunt, n ordinea frecventei, urmtoarele : a. strat de suprafat contaminat, de slab rezistent, provenind din amestecarea betonului cu noroiul bentonitic b. strat de fund de slab rezistens, provocat din blocarea unei perne de ml pe fundul elementului, defectul provine din necurtirea fundului gropii c. strat curent de slab rezistent, provenit din nesincronizarea vitezei de turnare cu viteza de ridicare a plniei, ceea ce duce la prinderea n masa betonului a unui strat de noroi bentonitic, din ntreruperea turnrilor sau din folosirea unui beton necorespunztor. d. Lovirea malurilor gropii de fundatie, ceea ce duce la prbusirea local a acestora si amestecarea terenului cu betonul.

[top]

7. PREVEDERI FINALE
7.1. Echipa minim necesar pentru controlul nedistructiv al calittii betonului n constructiile ngropate din beton sau beton armat prin metoda carotajului sonic este format din 3 persoane : un inginer, conductor al ncercrilor si operator al aparaturii de msur, responsabil de culegerea tuturor datelor si prelucrarea lor, dou cadre cu pregtire medie pentru verificarea tuburilor de glisare si glisarea palpatorilor, precum si pentru alte msurtori auxiliare.

Echipele de ncercare apartin unui institut de cercetare. 7.2. Pe timpul lucrrilor pe santier vor fi respectate normele de tehnic a securittii muncii valabile n incinta santierului si cele specifice lucrului cu aparatur electric. Echipa de ncercare va fi asistat de un om delegat al santierului, care pe lng operatiunile de identificare si interventie necesare, va urmri si respectarea acestor norme, inclusiv prin coordonarea diferitelor lucrri paralele. 7.3. Aparatura de ncercare vatrebui verificat periodic att pentru asigurarea functionrii, ct si pentru asigurarea corectitudinii valorilor msurate. 7.4. La ncheierea ncercrilor, executantul cercetrii elaboreaz un referat cu concluzii care va contine : comanda si contractul n baza crora au fost fcute ncercrile, numrul si identificarea elementelor examinate, descrierea tehnicii de ncercare inclusiv schema de ncercare, valoarea coeficientului total de influent utilizat la transformarea vitez-rezistent, adncimile maxime identificate si adncimile maxime explorate cu ultrasunetele ale fiecrui element, rezistentele betonului n sectiunile examinate sub forma unor grafice de variatie a rezistentei betonului pe nltimea baretei, defecte constatate, propuneri de remediere.

7.5. Decizia privind modul de solutionare a defectiunilor constatate apartine proiectantului, care va tine seama n luarea ei de propunerile sau recomandrile laboratorului de specialitate care a fcut cercetrile n teren. 7.6. Dup ncheierea cercetrilor inclusiv nsusirea si definitivarea solutiilor de remediere se va realiza golirea tuburilor de glisare de ap si umplerea lor cu mortar de ciment. 7.7. Controlul calittii lucrrilor prin metoda carotajului sonic se poate face de echipe specializate ale INCERC sau ale altor unitti de cercetare de specialitate. 7.8. n caz de dubiu asupra rezultatelor obtinute se va apela pe baz de comand, la contraexpertiza ICCPDC-INCERC.