STEFAN VICOLEANU

y'fo'6U& 0 < /UH/^L&t

(

CONTROLUL PROCESELOR DE
EXECUTIE
LA PODURILE DIN BETON ARMAT CU GRINZI
SIMPLU REZEMATE

2002
 ' - . , '

\ M % 2 . Prezentarea procesului tehnologic ;;.'..:. ;....'. ' 130

! 3.3. Monitorizarea procesului tehnologic ..'!...':..'.'.' ,'.[. l136
i? :J
- CUPRINS -'3.4. Planul de control calitate verificari si'iricercarif.,.':.'.:.::.!.. ,........'.. 141

II. Controlul proceselor de executie la lucrarile de suprastructura 144

f.';Controlul procesului de executie montareaparate de feazem..... 145

JNI INTRODUCTIVE :..... ' - " ' 1 . 1 . Notiuni introductive , :.l. !f:.1 .:.:. :.;...?.'.'.'. 145
jrile rutiere, considerente generate, clasificare ..: ' 1.2. Prezentarea procesului tehnologic":.;....{......?;.i.....:.-......\
...?.....:... '149
:
ijrea principalilortermenilorspecifici calitatif......... :..:.::. ..... '1.3. Monitorizarea procesului'feih'noiogic ...A'!:: '/::.:....'...'...'. 155
larea amplasamentelor si trasarea pentru reconstituirea elementelor 1.4. Planuide control calitate verificari si-incercari 159
ale ale lucrarilorde poduridin beton armat 2.^eontroluivprocesului.de executia a grinzilor prefabricate :
din beton armat, precomprimate pe santjere ^:.,:...:l^ .,.....,;.-...!. :162
ROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA -. 2,1. Nptiuni introductive. :.:...'w..^ -.,.'...:.?;; .;....'.......,.. 162
ftRILE DE PODUR1 DIN BETON ARMAT CU ;t.-?2.2. Prezentarea procesuluirtehnologics...,..4 ,,;.,..,...,........,..,.... , 166
2.3. Monitorizarea procesului tehnologic 181
:i SIMPLU REZEMATE
2.4. PJan.ul.de control calitate ve,rifjcari.si incercari , .186
rolul proceselor de executie la lucrarile de infrastructura
3.,Gontrolul procesului.de executia a grinzilor monofite, , v . ,,
roiul proceselor de executie fa fundatii poduri precomprimate pesantier '.. ; ..,...., . >191
l,i
Controlul procesului de executie la fundatii directe poduri 3.1. Notiuniiritroductive :::.....::!../!...:.:....'/.*.............;'..::.'..... 191
1.11. Notiuni introductive , "3.2.-Prezentarea procesului tehnol6gic::>..;;:;V..:.7. j.'.l.v .*;... :
. 194
1.1.2. Prezentarea procesului tehnologic ... " 3 . 3 . Moniforizarea'procesulufM ' 208
1.1.3. Monitorizarea procesului tehnologic r .3.4. Planuide control calitate verificarLsiIncercari ,~214,
1.1.4. Planuldecontrol calitate verificarisi incercari
Controlul procesului de executie fundatii din pilots forati cu 4. Controlul procesului de executie montare grinzi .- 221
diametrul mare | 4.1. Notiuni introductive '. 221
1.2.1. Notiuni introductive ' v4.2. Prezentarea procesului tehnologic , 227
1.2.2. Prezentarea procesului tehnologic pentru executia pilotilor ; 4.3. Monitorizarea procesului tehnologic 234
forati cu tubaj recuperabil ! 4.4. Planul de control calitate verificari si incercari 237
1.2.3. Monitorizarea procesului tehnologic in executia piloti forati cu
cu diametrul mare tubaj recuperabil ,..:... 5. Controlul procesului de executie a placilor, consolelor
1.2.4. Planuf de control caliate verificari si incercari fundatii din trotuarelor si antretuazelor .' 240
piloti forati cu diametrul mare, tubaj recuperabil 5.1. Notiuni introductive 240
5.2. Prezentarea prbcesuiui tehnologic 242
olul procesului de executie al radierelor
Notiuni introductive .;..: 5.3. Monitorizarea procesului tehnologic 254
Prezentarea procesului tehnologic : 5.4. Planul de control calitate verificari si incercari 260
Monitorizarea procesului tehnologic
6. Controlul procesului de executie alhidroizoiatiei 265'
Planul de control calitate verificari si incercari
a A M I
 ZJ co> <D
^i CD: IT
@ -
CD 'ES- CD CO , CD

-^
co &"c0. ?
CD fit*
<D S - NI
R CO
N r

q.ro

ill
C : CD - a
o. -]<
H o E TJ 3 * 3 : 'r' S
m CO !H? 03 O
N 8
3&s CD W
CD C L 'F" *5 cU
to CO O TJ
O W O E *e -= 3
j a CD - c O- - g ^ T3
O- ' 3: J ^ CD
_ -Si, TJ
C fl); o
CD CS N o" 3 ?
egg. C rtv
CD. CO =3 S "> 8 ? ? g.
E"<# 3 CO 4"" S,
-= M
E 3 &
co a . w -o a).
" O . _ CD- O CD " O .0)
O ' ** g CL-O/ -,
Q - ot H jfi *5?
"S (^
CD S t 3 d N:
8 SI p 3 , Q
CL
CO CO
CD >
6- 4= 0
If'I
C ,Q_ COJt - co 5-e ^ cf i ^ - |
c o ; > ; R CD, 0
i e ': CO, g C X O -4-> n =
? 3: -E
ffi ?* a>
P 0
CO '.Q .2
3.
C-
CD W
W C~
if oil
CD '
g
O . CD
CD. P ^ * 5
3- ar-H, @ o , w
a -a.
CD. g
X 3 . CD
f " T 3 " { o "c "i
o co
8 | f C0 --5; 2; W;.2 ~E
t
_ 2
rn- **'. CO ^
0. b -Q m c
O K
g:-.i=; o; ^
it:

1.:
S:
Ctf l l CD; #

^B w 3 C $3 TO
I I;i>1 <s^M> EL U O
:
m
; .; *= CD
^
CD CD, P
-D
=' CD CL-GJ
CD C
E c a:
,. o - E . e

s^ r? O o
1 CD OK
"OS E ? el"*
CD. O Ct 'w o Q- E.

O o > - o i n CO
f*- h - r~- co co _CO CO Q CO O CM CM m <y> CM to
CM CM CM CM CM CM CM .'CM CM CM *"- > ? - , 3 - T - CM CM
CO C O C O CO CO . CO

C : .,:
O : -,,;
a> : "" :
xa :
j'c : -
io : :
o i - ^-s - :
. 0 c: :
o .2 ~ o .:
QJ -.- -CO
J-l
a .i
X3 CD ' :
.a. " h^_C0 '- O "O ;:
:'- co 0 : co
"6 ,C0 P--C --: : .: co
L r^ :- O "CD 3 . : i 1 2
:r; QJ
4->
c
;
:
e.-
CD
-CD .2 >< t = :; = : .,:; CD
: o
: o <:- O
E 'CD
O .'.:
: :. . c -
CO ! :
6 0
.i->'SL o 'to -2 'co
^ B ".: .2 rat
CO ! 0
Iv'oi 0 ro CO D) O CO- O)-' O i co
E ; r 0 0 ,s o o o .o o
o c::^ *. : ' O =.! 2 o c o o
CO - c J = - J^ c: J T . ; CD co . _ : T
JT ;*CD 3>
* - " 5 , . CD
CD
3
CD Eg
'5 CD
JCO
.2
XT CD
CD * " l CD
3 CD1
[3 _3 -*-
o
=
^
3
-t-"
co : !^
: 3
^
3
"t-J
<S
3
O r 3 CD
TO
0 j CD -.:
S *- *. i
CD 3
'3
iS
CO j ~
CO = %
i o to CD :ca
0 o o
CD CO
CD o = 3 "co
o CD g>
CO
CD
CD CO

CD
"O
~
o
o _
S-Q.2
CD
O
1:8 8 if
o-.:2 c ! 2
CD. >' 3 co
CO CD ^ CD I O
O
-I-
3 QJ O a. CO' c
"5 co -E O O
3 - a CD CD O

3 0 CO
CO
s -p 0
2 h
c
o
o
CO o
CD O
p CO
2 p. o
to is ( U N O )
*i *c *a
CD
O . co
S.e CO
N

CD ^-co CD
o CO _
CO
CD C -11
8 ~ '- 1I
=
o 2 0 CO CD
CD CO
!= ~ CO 3 CD
3 a S 3 C c: c:
e
"l y E c
2 o d
a.
3
.2 2 Q_
5 2
c
O CO
c:
5 o
o 2
CO N

1.1
CO
c
if I N
CD
1
O CO
CD
Q..3

^1
CM' CO'
t ^ 1 ^ h-'
">*
0
^ 5:
c T-[ CM co" ->^
CO C O c o co"
c: T - ;
o O)
0 - ^ 0 .
CM
N CO
CD CS
O)
^
o CO
II . t-^ CM"
0
co' ^t-"
0 0
2
0 o O co o O
EZ
c "^ o rn
o r^
O
 I, 3 ; CO to E 3

3 rt'i <D ? C (0'
O
^M
E E _ S a
SJ
^
-CO
. ca
CO
O
O
E E
to o
'CO =
*- CO 1
0 ;d) -o -L > U =. O VCD
..N
o
CO
E
CO

' " ^ o O
-5 Q.
?
2 x i x> o -?.'?
8 S l 'a. -^ 5 CO - TO CD

II
. p 6> J 3
E CJ3 IK . E }
43 o < t o " --B fit
-0) ; T
G. ^ = -o .s
-1-'
as en

-3
E
CD 3 .(/> .- a s CO
8 o
5 E
E CO
t o "i

-a '
- E -a o
-n J '.CO -"'
,en T= J S rCO
w
1 ,9-
i_ g (0

co 3 "= 3

? U ;C0 ~ v.i C
v . CD
-3 ..
E 75 o
N

cp += S i . co =y C CO
. . . ,0) ^CO r "CO E CO -CO S^i c
-3 E pi
o o E
E
O
CO

$55 g4fxs .
S w
c :
P3
Q.

ill
+= CO co tn p CO CO 'a R
a s o -a
& t *r x : CD ;~ to
05 I
CO 0 0 '
JS.fi JD ", : E 'pr ?
E w

"5 B &
CD | " ; , tO
ft 0) fe ' 2 . CD
l i d E
^ 6 ^ O Tf - Q C T ? _t3 " ^
,L
W

CO
CO * s ^ -o
c o . -
a> c I >- S .8 > ^ CO . i : Cd Asa ^ _ i
C
S? E CO ^ M -* ^ n ^
4-f
CO
3
E

^ r^ XJ 3 CO "-'. S g CD E -
g 8 S - 3 S^ c oo OE 42
si ;a> > * c n .-Si Q.
1 a * = < I Z CO O U) CO.
c ^ | ;r. CD ;C0 3
"cog C0 ti3 Q.
3

,
?! a Ci> OS. ' E Q " IS
-' ' C
K ffi 3
o
^ XJ co,
en ' F O
a.

3
C O ... t>
O ) ; :;^ W
W- ( 0 7 3 ' \i
'
W
-a
X4 tl ' 3 t S O) cf*. - - = to o
c:- < .a. a.
& CO
'eg H -a

li
^ - M~
^ <D. . = i L J 03. t o . w "' H no ';; 3-J
& CL < ..
a .0 -ro ^ .a .a) n to
'55 *t
> 1
o ^
1-co -J-LL
CO- JO

Js l E
CD
f cp 0)
^1 - 1 II
a
c
3 '^ -& - ^ c J P 3 "5
1E g o 8 a
&S m o
2 '55 o .CO o
N-
Er-
CO v
o w 2 to ^
.co E -S g CO ,..,'-
E CD CO
CO
Q3 -a E :8 2 C3- > - , ' co E 0
i * '

E 3 ,. W r, r + J ! * *- COs E- co
CM i 3
Mi
CO " i
E == CO C E E CO p W o:
2 O s G : CO ^a CD c? ts
^ i5 O
to :
s 'P'flGJ a . * E fO
IS f - o E -9 S* ") 1

I!
"S co 3
o g 'fflf
g -o
Qs cc
::: .0 o E
E-ei-sisS
. ~ - - t o CO O
w ^=*
i-8 'CJ
E3 ti) . * * J . - Q <b N-

I a -5 g "
>E o
m. -i^-i
CD
Q.'ci)
"
CD O - =
sa's^ W
-CD
c
! # H .
<N -*-. t - Jr.--TO S - T 3
@-E
. g
Z f i '
CO i s . '-tt
ai-co i5
PI S S 8 S -r
CO
1

g
S-EJ p
fi
%* CD
II III c5 g " ^
cp ^ f^-.'to
1o ^
"S _
CO < D

CO
a.

Q- to 8
c
0) ^ v
0.
0
-J
Ml
S
I
-= CO

f g R ^
tl>
c
"5 - m 3 <D O . . Q . . - .

E% T3 ^ .
o
g-
3 If 'S3 CO
"N 3 i = T3^-3
E 1CI - (O c " O
T? s i i 9

Ill CO
GLrt " E LL
.tn L l * TJ
i i S..S g
^ 3 .0 <D (0
p - ki - to- M
O . O CO L-g
-o
^.
':t
{-
-E*
I 3 ... Q . 9 .lr*

Gf CD , o a> o . ^ 3 .X!
a
^ - c ; CD . O G: 1J <
i ; Q. o o CL i <G > . -o -* Q. 03
- 8< to -' c
CD '""

O ) .t: iJ . E O--E -co

E XJ 3 - 0 E 01" t o to , 3 fl
t& 'zs m
I ro .-K "to ro
g 2
<3-D S S
X J E ' - ^ CO ;co Q - E
W
'*
.:
._- X J E .c_ XJ
fc
'1%
L o E
=o ff 3
-.
O a)
-E ' P .i
co . 2
-O X
^' s.
mC
to ' ^ CO o u
Q.-j 3 U
f o p)g
^ to
1
CO
"g SB P E ^b .O
x^ S E
o rov ts
S
w '
CL O ^
n
0
t
X
r
9-^ Q f t tt
I w c 2 3
_ i2 XJ =
r 3 -co^g
:
" Q.X1
^ XX
roj> l-g co ' E
fS o# 3 S co.S 8* S 8 .j^r L,

O
01
( - to 8 w
Eg w. E
r-.

P o E r/
3
to
:
co ^ il
._
== O ) o to

S E T - ^ CO - ^ h N C g "8 13
T=

s . 5 a gS
+ i . CO
. % ^ fe,x XI 3o -*?*
3
?
2
*y|2
to
O

.11 ^ ^)^ <o
2.3 l2^J Si fe5 "(7
Q XJ CO O T ^_J "P cc
X J - E CD 3 ro : S S . c
.C

0)
2> 3
CD XJ ' -
S? cz
' S-
CO
* c o " ^ 3
to N E
fit

W E
iS xi
CO "-JE; v i
(0

si
E "o * ^
vT 3
2 S S -g
1 CO O) 1 4 =
s= ' to
s
CD g
-sr CO c E
g ? XJ - g cc
z

8 8 ? i i
11
o
a so ^
^ 5 ; - ^ XJ - ^
jo
E E 8 .g D gtot
' - E
-._
CO g : S 2 a o> E = 'to s 5 w xJ:
3
^ o

S ^8 ^
fe tow
R
o

2 : TCO
CO ^ J O
I -fc $
^_>
<0
CO
-
SI-S
u O m
p.? gf -
1 . fc
o b Q

X J cc
' y

8 Q. ^ ft -g
o
CJ3 =
O <&
X ? ^ 8
>< lc TJ =o "0
= CO
,
,co
^ f E g_ 3
U
D-
__ ^
o to
Sis
T3 XJ E
0) ' K
. _ -3 CO ^ *r O 03 o x: -5 o JCD O Q . C0
. X I
(0 55 -3 o : S . .-^
= *i . X J XJ c
8 co Q-O) ,t0 tL^E .(0
P El C2 CO . i i , o

SS? 1 *
a.
p Ev ^ a co
.3
S 8 * 8 80 0
W
^ E
XJ P

.co

CO ft & ,CL . ;
co

Q . CO
ro

Si '^1
{ E
b.
3 E s CO
g 2. to lip
t 0 - j - CO E
...

co
Q
to

g o f 3 E CO r-, t o to
o w - J -43 CO - ^
to "O E
O CO o to E e
UZJ H-J AJ
lp g 3 -iL
Q . to 1 - O
(O o CO . 3
l- g 8 E o
CO !=:

to E 3 o
8 S.2 ^ E ^
Q i O to . 0 III
y (- O LO
n?"'P.
^ ^Q 3> ,o.
o ,0
s.
.0
h i J: 3
, -Q
co -E XJ *r
-g -1 ^
3- .
3
sS
:t. O to IT; O
Kl
E j n 1A\
O
 Controlulprocesehr de. executie la podurile din beton armat cugrinzt simplujezemate
i Rod.uri:le)r5Uspen;dateMinamirBisanTSeto::;(^lii00mh;lungirne); Kita^ Bisah-
jto(999mlC:luhgira:e)?4siVtShimoisuiKS.fetfe1940r ml lungim:e>:sunt irer poduri
-bcBsiVexcare/Ieaga iRsuleie:^ap;oneze^:HonshU'rde" ShikokurTurnurile si
blierele podurilor sunt din otel. n . -, ^ . , , .-< n-,,- ..
iftodulfcFatinH&uitanaMehm^^ 1988; este constant
isfce-iBosferare\des;chiiei;e:aide^9Qimfeitabliermetalio;- - ^c.;v,:*--1
Podul Tsing Ma din Hong Kong, dat in cireulstie:inanul;1997y"are
isGhiderearJJsGentfaia (:b!e';; it3^fnl^;rtabiierui fiind metalic. Este un- pod
imbinat (deschiderile afererite SeSIeifc eentrale. suntKrealizatexdin beton
riiiat)titj i'Kirib^' :ih".i- (snUnsoVv z^iw^- v , K- ."<-"- ... -'
.jRocfEii; gigant-3suspehdat/\ dabamtfeircfeilatie in 4998^ pestre>strimtoarea
[ashilu;ieaga';iirtsul0!e5ijapiohez;e iHonshu.:si' Shikoku. Arevcea maiffiare
ischidere din lume (,199.1!h1l)-^fArr^tt^bli.erKmetalicjdin^grinzi-'cia zabrele si
rnurimetalioecde^^^mhinaltirne;! <?q %- ,- " r '-' <*:-''< ' ,
Podul de peste riul Yangti din China este^ultimubpod-,suspendat mare
instruit; ini,.milenic|I .treeufc; Ajfost/in'ag'urat la,sfirsitQI .ahuluh.199UsKare
ischiderea principala-:de^13S5i^Mcja'r!deschilerile-c0later-alesEintTeializate
Fijbetonsarmat: :". -, ; ;^;;ci/;-'? &;-.-:;'" "- "'r' *.' -,i.
;lia;noiin tarappaFcurgindiistoria^eonstractiiior despodurfr de^la tfazeie de
;eput (aproxmativ secolul Vil),putem vedea ca podurile:eiiau realizate prin
Qtrib'itfiaiiunorconlunitatU^
Kcunoaste^aptiakca'/daton^
irsonalizate cu deriumiriiekunor^oameni;^^
imai(:;numele^rdesi:;po.duri;Ie^iau^dis.parufcdn; negura.timpulLii.'Wcerea pe
duri>:era.mdnitbrjzata^^^^ cu~oianumita plata
Di zloti asa cum spun.e^uhtc1fec{populaF.-;dih;.zonai.Oltului). Astazi;'meitgirid
in~tara pe.'drumurile riationaleisam:judetene^estednevitabiliSa nuotreci
intr-:o zona sau localMe^num^^
aiei1rr:PodoIeni,Ss'auaitceyai,:le:gat'de/denumirea'pbd".- - . - ; r . > /
Mergind in continuare'prin timp, odata cu dezvoltarea'iehnieii, arelatiilor
ercpmunitare sicin--special-larmijloac'eiorrde/transport^utierej ciUsi a
iumuluiTaGestQra::>sau;; intensitatiiietFaficuluk rutier,.- poduriie cuhosc.^
evoitare tehnica deosebitide^marexSe cunoaste fapttil cainzileleVrioastre
astfel de:lucrare;i.este: dero/deos.ebita--importantar:fsociala..si*strategica,
cesitind eforturi>financiare.deosebite, :aeestea';~putind s'a'-'tfie<- asigurate
imabrde vlanbugetul vstatulyi.jViatar-a^demoFistrat, *\r\ tnenumaratesiFinduri,
(osebitadraportanta a^unui^'pqdrfeel^cit-de mic'humai'atuncivcindrdatorita
jhdatiilor, unele localitati au ramas izolate in totalitate, deoarece podul'a
stv.darimatv.vsj luatdeape.-s... ... , *'
^Primele lycnarbder^pQdufedin'beton armat, executate'la^noi in tara/se
[yQtiynJintrgd.ugtivp-:
- .,. .M--
' '-., ./ ' - '. " ' .-...-,.
Iucnanlpr^eap0,p!urifdin^acele;rvemuri: prin personalitatile deosebite ale : lui
A M ^ ^ ^ ^ I ' ngn V Eire"Radntsi--ailtU ^Eit^u^pr-oi^ctat- si -Fealizat-lbiGrari- 'deosebite,-
aoestea^fiind rgodemeGhiar^jipgntru^vremurile actua|e; - :;. . ''-.' K
; -inrziljeje npastFe^l.anpi jnitara^ majoritatea-podurilorde.sosea.se^executa
din beton,armatcu suprastructuri-din grinzfreaiizatedinibeton;preeomprimat.
Am[ntirn^i?|par cite^a luqrfri'^cle. refer.inta;-neprezentative-pentru Romania,
e^equtate ,;iri ;ani| r 70 5' So-.,-ayisec0lului ;trecut, Acestea.; sunt:-.Podariie
iunarene'-pe/DN^A,- ViaduetuhGiurca!pe.-DI>J 1,0-zona barajului^de laSiriu,-
Vfa^uetul de^coasta- Qirligul-Mie despe-DN -TVpe Valea Oltului, ViadUctui
Poiank Teiului de'pe DN15;ysi rnultei.altelev. ;.-.; , : -,:
w>^iPpd^riI^;ru$i.ere;.cIasificarerH, : ^ ; : .;
1
' ^rftep 11 ^ cje.'plg sjf Lcar^^l & ^o(^u ri ior/r utiere s,u nt di verse/ El ^ su nt a do ptpte
f^ct^ care
sunr^ecufa'te, 5pl^fe\t^^q(c(Qptafe :ip..realizarea infrastructuriior sau a
sup^asfructuqlbr,^^ ,'.. ..*"" . , e:,.} ,-,
'\,j3a^'Tua|T) ( r ^ Sin care- sunt!"cea!jza'te, pojiurile
r u t i e ^ e j ^ p c i ^ a ^ i p a i p ^ . ^,! r "|': f l . ,-, -..;.-. :i J -, '... - : - . ..j'.y.
'" - poduri din lemn;
- poduri din zidarie de piatra;
,;.n;ppdurije dia,betpQ,armat;_. . . , ( . ...>
- poduri mixte (asocierile:. piatra - lemn, piatea - metal, beton - metal). .
Podurile din lemn,' sunt primele cons'tructii-specifice realizate pe scara
larcja la noi ih tgra:" Astazjis.6' j ^ l ^ l n i ' i ^ n u ^ a f j f c a r t e mic doar pe uhele
drurnuri:corriunaieJsau jucJeMnefin special in. zohele de;munte. Sunt pe cale
de disparitie. l_a'^acesj,ti^vde^pociuri funda'tiija se executa grth baferea unor
pifo'ti din lemri, far elivaiiile'din palee dejerrin. Siiprastructura: este executata
din grinzi si dulapi deMetnn! Le'mnul frecvent folosit este: bradul. .jn.zilele
noastre; aseme'nea' poduri/ se conslruiesc niirhai pe ,-ahumite drumuri
comunale ^ndef-abundaj/materiafele -jlmnoase, de cpnstructii. Totusi in
majo.rj.tateacazurjior.au iirt'caracfe'r provizoriu.. "-
Poduri din zidarie de piatra sunt construct care vin din istorie. La noi
in Jara nu se mai-epnstnylescdajorita folosirii pe scara larga a betoafielbr si
tehnplpgiilorrrnpdexne,,i Din _totalitatea:ppdurilor in exploatare, ele reprezinta
apFpximajiy g,%ij.endintafi|nd-tde,afl scpa.se din exploatare, Multedintreele
suntcpnse^ite^pentru-a raminejvmarturie peste veacuri. Majoritatea-.|or:;iau
fundatii d i . r e p ^ executate ,cfin piatra ziditajn
bqlta, "IV!aler]aluyfp[osit este, piatra naturala^ preiucrata,;;de rip sau extrasa
dirirri'uhti. ' ' " ' ''"
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton -armat cu grinzi&rripfurezettiate
Podurile din beton armat sunt construetiilecare' pre'do'nlina-pei^ajuF de
astazi, intilnindu-se; pe majoritatea cailbr rutiere diri^rurtie'/ La nbil;in^afa;^din
totaiul poduriior rutiere: in exploatare, ele repfezirita~'beste' 90 %^-Toate
partile componete, atit Infrastructurile-cit sV-suptastructufilef ^ h t -realizate,
dupa caz.din beton simplu-sau'armat., ;;- ''" " - " "*':^ C"io > \
Datorita dezvoltarii- perrhanete a teh'nolbgiilor de executie' si a
performantelor betoaneior armate/struciariie^poduriloryin betbri'armatdevifi
in permanentatot mai suple si-svelte, obtiriindu-se'^deschideri-deosSb^de'
mari (podurile a caror suprastructura este exe'eutata ^di'n v grinzi- cbntihui
casetate, in consola, ating deschideri'de-sute rrietn); -'
Poduri mixte executate din asocierile*: piatra- lemn,-piatra- metal,
beton - metal, se intilnesc in numar micfata de ceie din ^eton armat.
Predomina podurile beton -: metal. La noi irHara;'d.in'totaf^
in expluatare, ele reprezintaaprox. 9 %, tendihta fiind !in-scadere. "La^a;eest
tip "de poduri,' infrastructura (fuhdafiile,^ eieVatiife); 'surif din"^eton,'Mar
suprastructurile sunt integral din. metarj'^^abetbn : -" rffetaf!'6 l ^nart^-a
acestor tipuri de suprastructuri stint cele cu'placl ottotrope. Aid se intilnesc
elemente de sustinere si de rezistenta din metal, placa carbsabila "fiind'din
beton armat. . . .
Daca luam in consideratie solutiile tehnice' adoptate- in executia
suprastructuriior, poduriie rutiete;se pot clasifica in:
-poduri cugrinzi simplu rezemate (vezifig. 1); ' ..,..,
{
- poduri cu grinzi in coYfsofa (vezifig. 2); '" 4 v ; aparatatelor de reazeme fixe si mobile. Intre ele grinzile sunt consolidate,
- poduri cu grinzi in consola1 articulate (vezi fig. 3) "; " ' "
;
- poduri cu grinzi continui (vezi fig. 4); - .
- poduri din cadre cu stilpi verticali sau inclinati (vezi fig! 5); " , '
:
- poduri din arcepereti '(vezi fig. 6); ' '
- poduri din arcesau bolti (vezffig. 7); " ..
-podurile din grinzi cuzabrele'(vezifig.'8);
-poduriiecusuprastructurilesUsplndate^vezifigura9, 10). ; '-'x'
Prezentam in continuare fiecaresojutie tehnica susmention'ataVaplfca^ cu
precaderea la podurile rutiere din beton armat.
Poduri cu grinzi simplu rezemate, se intilnesc pe ;majbritatea
drumurilor din tara noastra si chiar din fume.- Aceasta solutie'tehnica este ;
foarte multfoiosita in, zilele noastfe; debarece este simpla-usor $e'realizatrsi
riesecita un timp'relativ scurt de executie; Podurile realizateiri'lrcest mod au
suprastructura uniforma (de obicei deschideri egjale'si in;aceeasi^sdlutie
tehnica). Deschideriie maxime posibilede realizat sunt de aproxrh^fiv'35 sau
chiar 40 ml. ' podului. In aceasta solutie tehnica se mai practica, in cimpul deschideri
p]ptjMamtrQdu,Qtiye^:v,:. , -A--? ., -fro-. ,- - - y- -.,-.,
';iGrinzile.;;:ca'el.ementele;d,e.rezistenta, pot fi.din metal;.dar in majoritates
cazurilor.reaiizate din beton armat pentru deschideri mici (plna la-10: sai
chiar 15 ml), iar pentru deschideri mai mari, din beton precomprimat
lndifererit;de J Mu^ sunt executate separat, la nivelu
solului, apoi sunt Tnontate- peinfrastructuri cu ajutbrul macaralelor. Acestt
grinzi, privite in sectiune; pot avea diferite forme: dreptunghiulare, pline sai
casetate, T, dublu ~F, etc. Forma lor rezulta din considerente de calcui
posibilitati tehnologice de executie si mod de reaiizare a precomprimar
betonuluh(pentru.cele.deJUngimi;,rriai mar[ 15 ml).
Suprastructura poduluirrealizatalh aceasta solutie tehnica, contine ii
sectiune un numar cje grinzi rezultat din considerente de calcui, de obicei d-
- aceiasi tip pe fiecare 'Seschidere.'
FIGURA'1-podurr cugrinzi simplu rezemate '
Fiecare grinda este asezata pe elementele infrastructurii prinintermedi
functie de numarul si tipul acestora. In cazul grinzilor cu sectiune plina ss
casetata-din* beton ^se realizeaza-o-monolitizare din beton armat pe toa
inaltimea acestoraTCind..grihzile sunt de tipul T sau dublu T, monolitizarea i
realizeaza la partea superioara prin realizarea continuitatiiiplacilor din bete
armat Se practica si monolitizarea prin realizarea unei piaci comune, d
betohiarmat, asezata deasiipra tuturor grinzilor (placa de suprabetonare). F
inaltime, grinzile sunt consolidate prin intermediul antretuazelor care,
majoritate'a eazurilor; :sapoUnti|ni la capete si in cimpul deschiderilor.
Poduri cu grinzi in consola, sunt structuri masive din beton arrr
say. metal a, arpr suprastructuri^sunt^monoiite. Astazi sunt foarte pu
fplosjte datorita.teh^ologiiiordiilcilede,executie si in special.a dificultatilor
intretinere in exploatare! Grinzile sunt realizate, din beton armat sau metal
fnJrastr.uctMi;i dinrb>etgnf;^ayind..portiuni(;in .consola la ;qapete. Legatura
infrastructura este monofita. Peste ele este asezata placa carosabila

Qontroful proceselor de executie la podurile din betqn armat cu grinzi siiypltttjazemafe
suprastructuri tip casiatate cu neryurirde rezisterita;:elefiind^amplasate in
interioriorul acestora. ' . > , ; 0>. -< i.,; ;>>. -< ,; .-- - / . * ; '-, -
FIGURAi-"pbduri cu'grinzi in consoia .'
Deschiderile curerite, in aceastasolutie.tehnica, suntdeaprox. 15 pina-la 30
hi. lungime (masurate la parteasuperioara-a-.s.upras'tructurii; cuprinzind si
ionsolele). Racordarea poduiui cu terasamentul se realizeaza prin portiuni,
ealizate din cadre din beton armat, marginite de cuiei masive.
Poduri cu grinzi inJcpnspla articulate, sunt odombinatie dintre
itructuriie cu grinzi simpu rezemate si a ceior in consoia. Articuiatia dintre
;onsofe si grinzi (numita siG.erber),;se;fealizeaza prin aparate de reazeme
ixe si mobile. Aceasta solutie permits de fapt realizarea unor deschideri
juperioare; celor specificate in solutia anterioara..Astazi nu seimai practica
iatoritaaparitieisolutiilormoderne-. '> , ; r,. ' ---- ?- '-^-i
FIGURA 3. - poduri cu grinzi in consoia articulate
n prezent, la noi in tara, la podurifede acest'tip/din'betbnarmat/au aparut
lefectiuni deosebit de grave in zqnele 'cu'articulatli"; putiihdif-seJ iri p&ri'cbi
Ihiar' stabititatea cbnstfuctiilbr: de 'acest 'gin. 'Rlcordarea poalfur :cu
erasamentele se realizeaza'prin pohiuni!de^cadre-diifB6f6h^arWi^'rHSf5]nfte
leculei.'": '"-' " -"''"" :" -^'-"'
.V-.
WotiQhnhitpdu0v*
'to. .-^iViPocl'uYi'cu grinzicontinue, sunt strOicturi cu"deschideri:fbarte mari
(sute'i;ii^mtri). Grinzile iuW cbhtinuVpe- intreaga' lungime a pbdultii^avirid
SectTtJrii'constarite' ^au'J^Sriablle:;'-'WfSter/ia]e folosite "in. exeeutiaIcesicr
struettiri suht'betdnul^rrnatirrrie1alui:'1n c vafiabile;
inaltimile maxime se intilnesc in zona pilelor si culeeior. Suprastructura este
asezatape.aparate^de.reazeme^ la^fiecare sprijinire pe. pila/culee si este
acoperitacu piacaJcarosabila. Intreaga suprastructura este.teaiizata monolit.
3V
FIGURA 4 - poduri cu grinzi continue
>k;
in^cimpu!; deschiderppr, !a.partea,inferioara,,. structura poate fi si inchise
(caseiata). Racordarea pociului.gu terasment^le.se realizeaza,prin culei de
sprjjin.aleacestora. . i r , ,..i>.* . ;- . .-^. -. -<
^pduri.din cadre^cuustilpi yerticali sau-inclinati, sunt structur
rnpnpiite^din betojt .kle^carp^structura d& rezistenta suntrealizate din cadN
spatiaie, acestea ; ,sprijininc^ d*
reazeme. Pe cadrerse;intilnesc placile carosabile. Sunt poduri cu deschider
relativ mici. 'Cadrele sunt realizate monolit. Racordarea poduiui ci
terasmenteje se realizeazapxincutei de sprijin ale acestora.
' >'
FIGURA 5 - poduri din cadre cu stilpi vertical! sau inciinati -
 Controlul proceselor, de executie la podurile din beton armat cu grinzi,-simplu>t$zemate "NotiunHnfrdductiye^ \

, v. . Poduri din arce pereti, .sunt structup,cu;de.schideriifparte.jrnari (pot

atinge sute demetri)., Ele s.unt realizate din ,-betoji arma^sau prcomprimat
La .partea 1nfenoar ,au forma.- gepmetrica, specifica nugtelui. Priyite in
sectiunie aceste structuri suntNS.ubiprma;de.caseta.cufsectiuhe varirabila., v .

; ;FIGURA 7 - p;oduri din arce sau bolti

Podurile'din grinzi cu zabrele, sunt structuri realizate din metal. I

cazuri, cu totui izolate, se mai ihtilnesc si ceie realizate din beton arma
F1GURA 6 ~ poduri din arce pereti - . Suprastmctura lor'*este?realizata ,'pe fiecare deschidere, din doua grinzi c
zabre'iefconsdida^ carosabilului p
Executia lor poate fi monolita sau din prefabricate: Legatura dintre grinzi, seHntilhescdouaiSolutii'sianumercucaiesus^sau cale jos .(vezi figuril
juprastructura si ihfrastructura este monoiita.. la ultima "perioada de timp, 8, 9). Deschiderile sunt relativ mari. Grinzile cu zabrele pot avea sectiui
)entru realizarea acestui tip de suprastructuri, la podurile cu mai multe constantelsau.yariabil.e^De.obiceif'eele^variabile au forma:de arc cu zabrele
jeschideri, se adopta executia in consola. Forma variabiia a grinzilor cu zabfeie'-.-,se foloseste: in..'exclusivitate I
teeasta soiutie presupune executia suprastrubturii din casete, realizate prin structurile care au caro'sabilul la partea inferioara (calea jos). Sunt solui
urnare la fata iocului sau prin montarea de prefabricate postcomprirnare. care, la noi in tara, in ultimul timp, au caracter de exceptie, datorita costuli
fe<ecutia;acestdr suprastructuri se reaiizeaza-toncc^ninfent"' in: mb'cf:simetric ridicat si timpului relativ mare de executie.
ata'-de elertienfeie ihffasfructurilor, fp\\eY6r)/i\at->'m'ifaZ3i fihala incheferea
ircelor se realizeaza la chei, adica la mijlocul deschideriiorV'I'n'majoritMtea
:azuri!or, aceste tipuri de poduri, au deschiderile in arce numai in zonele
lificife pentru traversare (zPna"apef riurui,iacurui-saua prapasilei). Accesul
)e aceste deschideri ester ealizal prin portruni de pod a carer suprastructuri
iunt in soiutiile grinzi'simplurezemaie~-sau in cadre. ;Racordarea podului'cu
erasmentele'se relizeazaprin culei de sprijin ale acestbrar-'^ "'^---^>
> F1GURA8. - pod grinzi cu zabrele, calea jos
Poduri dirT?arGe sau bolti, sunt asetri'en'atdare'/;ca formal celor dfn
irce pereti. Deosebirea.consta-prin faptul ca placa-carosabila este asezata
ie stilpi vertical!, din beton. iar acestia,. ia rindul, lor~seJafla asezati pe unui x
au mai multe arce paralele, puternice, din beton armat. Sunt structuri cu
ieschideri foarte mari:(pot atinge sute de metri)^ De obicei aceste tipuri de
oduri pot avea deschiderile in arce numai in/zonele dificile de traversare
zona apei riului, lacului sau a prapastiei). Accesui p r a i n aceste zone este
safizat prin portiuni depod a caror suprastructuri sunt in soiutiile grinzi
implu rezemate. sau in cadre. Racbrdarea poduiui cu terasmentele se
slizeaza prin culei de sprijin^ale acestora; * "
FIGURA 9. /^pod'grinzi cuzabreie,: calea sus
 Cortrolulproceselor de executie la poduhie din beton armat cu gnnzi-simp/M^^emate
Podurite cu suprastructurile suspendatesuntstrueturi cudeschideri
deosebit de mari/(at!og sWd&;me"tri sixhiiKpesfe^OOO mf,};Tri rfiajoritatea
cazunlor structura cbritinua, din beton armat sad* metal, .este sjprijinita pe
cablUri diri oteluri speciale, in variantele prezentate conform figurilorft0,si.1l
FIGURA 10 - poduri eusuprastructuri:suspendate,. varianta 1
Acetste tipurhde^structuri se-folosesc pentru;reaii^area.^nor cai rutiere care
traverseaza.laeuri, sau.fluvii deosebit de?mari. <e - - - >
FIGURA t i - poduri cu suprastructurisuspendate, varianta '2
Turnunie verticale sunt foarte puternice, realizate din-beton Cabiunje
iunt din toroane de firedin ote! special, Un astfe! de toron confine mii de fire
:u diametre demin. 5mrh,.Rezistenta cabluriior, la intindere, este de peste
800 MPa. Acete tipuri de poduri sunt realizate acolo unde terenurile de
jndare sunt deosebitde. stabile, fcone unde predomiria stincile de piatra)
^0uniintrod,uciJYv-rr,)... . .-%tv .,_ . ; -.,- . , ,.. . :.. . - ^
Racor^ea-podului cu teras^mentele se.reaiizea.za;prin culei de. sprijin ale
acestora. . *, ;;. , . . . . - >- \- *.. _ .- *- - -
; i l \. vLDapa.-luamiV.in; cqrisideratie, modul de, executie,, podurile*-rutiere din
fc>eton armat se pot clasifiea jn:. /
- poduri monolite;
; .:-.ppd:u4din.elementepreturnate; ,,,.
,, r poduri dbejemente prefabricate. .,
,-v RQdurile-monoIite^^untcexecutate jn. intregimespe .amplasamentui
definitiv. Problema exe_cutieL monolite .se pune atuncj : cindvse ia >ir
considera/%suprastructura, icstfeUaceasta este. realizata*in intregime prin
cpfrarea;si'turnarearbetoanelor la ppzitie.-Pentru sprijinirea cofrajelorsi apoi
ale.betoanelor proaspete^se^folps^sc. Gonstructiiie. auxijiare-numite-.esafodaje
si-Giriire*Aceste:;Gpnstrueti^^^^ metal sau-combinatii ale
aGestQ_r;smaterialer,Ele se ^empnteaza dupa intarirea? betonului. Transferul
sarciniior^/ezultate din tgi:eutatea betoanejor, in structura de rezistenta se
re.aljzeaza numai atuncicinej s-g ajuns-la ;maturitatea beto.anelor. , , <
, ^ in;,acelasi mod se realizeaza sLpodurilexlin zidarie uscata sau cu mortar.
Executia monolita este caracteristica podurilor in consola cu sau fara
articulatii, ceior cu grinzi continue si celor cu arce pereti, bolti sau in arce.
IA. u, L Ppduri,din -elemente preturnate,, sunt constructii. la care -elemente
de rezistenta,f.adica grinzile din beton:armate sau precomprimate<sunt>..
reaj.izate'in^apropierepoduluif.appi suntmontate/ cuajutorul macaralelor de
mare capacitate, pe amplasamente definitive. Elementele preturnate sunt
realizate prin cofrare si betonare la nivelul solului, pe piste special
amenajate. Tot aid se realizeaza si operatiile de posttensionare. Montarea
elementelor preturnate se realizeaza numai dupa ce betonul din componenta
acestora a ajuns la maturitate si in conditii tehnice deosebite privind
prinderile in cablurile, macaralelor, implicit manipulariie pina la pozitia finaia.
Acest tip de executie este deosebit de muit utiiizata astazi, fiind
caracteristica podurilor cu grinzi simplu rezemate.
Poduri din elemente prefabricate, sunt constructii la care
majoritatea elementelor din suprastructura sunt realizate in poligoane
speciale, in afara amplasamentului poduiui, dupa care sunt transportate la
lucrare. De obicei aceste elemente din beton sunt realizate, in serie, de
anumite firme specializate care au in obiectul de activitate executia
elementelor prefabricate din beton armat sau precomprimat. Elementele
principale sunt' grinzile din structura de rezistenta, placile carosabile,
t r o t u a r e i e e t c . E l e Dot fi n r f i f a h r i r . a t e i n i n t r a n i m a (m-in-rilo r-\ ^ ^ r - r i ^ i ^ * ^
 Controlul proceselorde executie /a poduriie dinbeton^armatcu^fjdzLsimpjumzemak
casetate etc), sau partial (tr6nsbanecde gririzi). In cazUI folosiriflrorisoanelor;
pentru formarea grinziior, este necesara asezarea acestora pe^pls'te
betonate, urmind apoi monolitizarea si posttensionarea lor. Elementele
prefabricate sunt montate cu macaralele de mancapacitati^Mo'ntajLii'trebuie
realizat in conditii specificate de prindere in cabltm : si rrianipulaVi piriala
pozitia finala de montaj. (.
In cazul executiei unor suprastructuri casetate, tronsoahete prefabricate
se ridica la pozitie cu macaralele, apoi se realizeaza^o prindere provizorie
prin cabluri posttensionate, urmind ca in final sa se realizeze, prin aceeasi
metoda, oconsolidarepeintreagadeschidere. Ace'asta^racticaesfeutilizata
in exclusivitate la exeeutia suprastructurilor in consola- '-^ r
Elementele prefabricate sunt realizate din betoane superioare, supusMa'
tratamente- speciale de intarire si-prevazute '15U' e'lemerite' spetifiee de
ambalare si transport pe cale ferata Sau cu"1 mijioace speciale rutiefe; in acesf
sensele. sunt in mod* special calculate -la greutate, alii dirnensiuhi geometriee
adecvate, fiind prevazute cu dispozitiVe:de'iprindere, in:timpd~rhanipuiariIor
repetate. Metoda executiei din ^elemente prefabricate- este!^caractefistica
podurilor cu grinzi simplu >rezemate,< celorcu 1 'suprastructuri continue
casetate, arce pereti si celor cu 'suprastructuri suSpendate.- Este deosebit de
mult utilizata-astazi, in intreaga lume. - -
In cuprinsul acestei carti sunt luate in considerare lucrarile de poduri in
sblutia-suprastructura.din grinzi-simplu rezemate. Asa'cum am ariatat mai
sus, aceastasolutie, este foiosita pescara la'rga in lume;si in mod special in
tara noastra, datorita^avantajelor deosebite tehnico-ecoWomice si rapidttatii
in executie. , * - .. ... . ,_
^gpunUntroductiye ... .. --..- .-. , , ,- -, =. -. . -. .. .-]- .. '
; 2,pEFLNlEiA^PRINQIRAULPR IERMJENI SPEG1FICI CALITATII
t.\ MTerrnenii./eferitori; la cglitateLJntllniti. in lucrarea de fata, sunt definiti i
acceptiunea "standardului SR ISO 8402 editia iulie 1995 sisunt prezentati i
continuare. :-i , , ' ,=. ,.j,-. -. , r -:
1... produs - rezultat a! .activitatjlo.r sau proceselor. -
2. calitate ^--jansamblU'decacaeteristiei ale unui produs,carej.i eonfei
,age^tiiia aptitudinea,de, ,a5satisface necetsitati exprimate si impljcite.
3. conformitate - satisfacerea., unor conditii specificate ^privin
calitatea (conditiile specificate sunt definite de ciienti prin proiec
caiete de sarcini, standarde normative etc.)
-,-r 4., proces - ansamblade resurse si activitati care transforma date
de intrare in date de iesire fresursele includ: personal, material'
echipamente. metode, finante etc.)
. 5. sistem calitate - structuri organizatorice , proceduri, procese si resurs
necesare pentru realizarea politicii si obiectiveior calitatii.
6. politica pentru calitate - obiectivele si orientarile generale ale un
societati in ceea ce priveste calitatea , asa cum sunt ele exprimate in mc
oficial de conducerea de la nivelul eel mai inait
7. structure organizatorica - responsabilitati, autoritati, si relatii dispus
intr-o schema prin care societatea isi exercita functiile
8. managenmentul calitatii - ansamblul functiilor generale c
fnanagement care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele
responsabilitatile; care le implementeaza in cadrui sistemuiui caiitatii pr
urmatoarele mijloacele : planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurars
calitatii si imbunatatirea calitatii.
9. planificarea calitatii - activitati care stabilesc obiectivele si conditii
referitoare la caiitate, precum si conditiile referitoare la aplicarea elementel<
sistemuiui calitatii.
10- controlul calitatii - tehnicj si activitati cii caracter operational care
ca scop monitorizarea unui proces, eliminarea cauzelor de functional
nesatisfacatoare, in toate: etapele buciei caiitatii, in vederea reaiiza
eficacitatii economice
11. asigurarea calitatii - ansamblui activitatilor planificate si sistemat
implementate in cadrui sistemuiui calitatii si demonstrate atit cit este necess
pentru furnizarea increderii corespnzatoare ca un produs va satisfac
conditiile referitoare ia calitate.
12. inspectie - activitate de masurare, examinare, incercare sau verificar
cu un calibru.al uneia sau al mai multor caracteristici ale unui produs
compararea rezultatelor cu conditiile specificate in scopul de a se stab
daca este realizata conformitatea pentru fiecare caracteristica.
: Cntro!ul proceselor de executie ia podurile din heton armat cu gritizi sitfjpiu rezerHate V
i^^^fe^^'t.'^' ^ L fy :: -v"' '>"'.." /A
' - :
> >. u

13. verificare - confirrnare prin examinare'si furnteare dedovezi obieetive &." 3;oPREDAREA^WlPHASAlWENTEli0R;SI tfRASAREA PENTRU
a faptului ca au fost satisfacute conditiile specificate.
fcECOtiStlTUIREAELEMENTELORPRINCIPALE ALE i * - - : T
14. procedure - mod :1
specificat
l
deefectuarea':unei'activitati (procedurile LUCRARILOR DE PODURI DIN BETDN ARMAT
suntdocumentate). -, ' .-..* "\- ;>,..; .,-_ ,-. -
15. furnizor - societate care furnizeaza un produs clientului. Aeti Vitatatile de p'retfare" a; amplalsamentelor lucrarilor de poduri din beton
16. client - destinatarul unui produs "*-<.. .,:---: armat,1 sunt primele si unele dihtre"ce!ef mai importgnte actiuni, din procesele
17. subfurnizor-societate'Carefurriizeaza^n ^rodus'Yurnizorului:' de executie "ale ao^td'n^ti'^^r^^il^/P^^^'HIe^ SuHt y-teahzate de clienti, in
18. inreg&trare - document-care furnizeaza dbvezi obieetive ale adtiVitatP- prezefvta executantilor. Au o irnpbrtanta deosebit de mare prin faptul ca de
lorefectuatesaua.rezultateiorobtiriute. . . . . -. - 7 ^ ;o. . ,/ . - ' buria'lpr executie .depifde m'odul de amplasare corecta'a, infrastructurilor
;
a'eestor kerari. Evbhtualeie:greseli-de-ampla|amentpotducela'irnpiedicarea
: bunei functionaryjn( eipjpataje^si .neineadrarea eonforma a constructiei
I re^pectiveyin peisajul arHtfectufaT'dih zbna.
1 Se cunoaste faptul ca tin pod amplasat gresit ppate duce la strangularea
; albiei, sau modificareal?bita a cursuiuTapel in zona "respective, fapt ce poate
aifecta in mod cu totui riedorit infeastruefgriie,,, ducind, la afuieri premature si
distrugerea; acestora. De asemenea, in aceasta situatie, pentru a se asigurs
fluenta normala a traficului rutier, trebuie modificat traseu arterei de
circulatie in scopul facilitarii accesului necesarla pod, prin introducerea.iinoi
curbe supiimentare,. Sau^eaiizarea altor solutii tehnice supiimentare s
costisitoare (ziduri de spfijin, terasamente supiimentare etc.).
Amplasamentul unel r lucrari, reprezinta portiunea de.teren natural,
impreuna cu toate repejrele'fere te^ de
fixare si trasare a ICicrarii in terentil natural., Inj cadrul amplasamentuiu
trebuie sa se tina corit; si de anumite utilitati sau construct^ subterane
(cariale cabluri tejefonfee,-eleetrice iete.) -care. sunt;;in aceasta .zbna. Be
trebuie clepistate si cuhoscute. Aceasta problema este deosebit ds
imporlanta in cazui uhorpoduri ampalsate in localitati.
""" Activitatea prbpriu-zlsa-de-predare-primire a amplsamentului -consta ir
urmatoareleactiuni:;" : - - ' ' ' '1!> '
- stabilirea axului longitudinaLajJucra^i-Sirnaterinzarea Iui prin picheti;
-stabilireasi materiaiizarea unuireperde nivel inzona lucrarii;
- stabilirea si materiaiizarea unui punct prin care se fixeaza pe axu
lucrarii "pbzitia in^ lunguU^Gestuia:!(der;pbiGei se marcneaza centrul unu
element de infrastructure sau a marginii Iui);
r
> ^ - predareasi^^^^^ .. >. > ,,
y : r ..pit w_.-> - -- -;*-.* : ..-..- ^
' ' ^asarea;/pentruore.CQnsti.tuireafele^enteJQr principale,,,,, aie .Juerarilor de
poduri, r.constaiin.stabjljrea /rumon>r^peri.; amplasati: in.peisajuMucrarii prjr
canejsia qrice>rRent. se. poiioreQpnstitui;.,jprineipalelei;elemen^
Ipngitudinaje^sj^r^nsye^sale^pentrii deisjme.tn'e, infrastructuri fete. j-.h Be sun
'r.epcezentater'prin;-bo.iin^v5aL!i pic|ieti;;protjati.i>lnr unele :cazuri,ydnd- este
] posibjli. aeesteg^aojhfi constityite ;d,e anumite^elemente fixe: din peisaj, curr
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton arrriat cu grinzi $imp}Q.fezemate

pot fi: stilpide;.telegraf sau. electfiditate1,"gardurii?bornefekilQnietricermuchii de apreciabil fata de zona efectiva de lucru, pentru a nu fidistrusi .de utilaje,
zidarn iocuinteetc. v ^ .-... \ . >> *? - ~t. . ; , ./, apoi trebuie prdtejati^e/toSta' ditfata de executie'aiucrarii. Ca masura de
siguranta, ace'sti picheti trebuie transmisi pe anumite elerriente fixe din zona
pod in aliniament (arbori, borne Km, cladiri etc.) Transmiterea trebuie sa fie'eonsemnata in
\; *;-".j., .=?ona>amplasame$tlucrare _., caietul de.trasare-a seful:ui punctului de lucru.
iLucrarjie^de-trasare se realizeaza;_cu ajutorul teodelitelor ;Si aitor scule
- " picheti bare-' rffafcheaza>alcul longitudinal alp' luca'rii'~; specific^ '(ru$le,sfori de trasareljaloa^neetc.), de reprez#ntntui cliehtullii, in
prezenta" ;sefului punctujui de -lucru. Iri 'ti'mpu! trasarii,--,;ca'sisteme de
refetiniEa5r.se folosesc~:p1ahseIede'trasare-djn proiectul de executie. In-caz
particular] cind podu! se ;afla in curba, in modobligatoriu inafara pichetilor de
i intrarei.sl iiesire care nriarcheaza axul de.simetri, se materializeaza virful si
"^- pichet care fixeza poy&ia lucrarii '
| blsectoarea curbei (curbelor). Pentru conservare, ei sunt supusi aceluiasi
1
regfm ca eel prezehtat mai sus.
+, reperdenivel (pentructfte)'''
I
[ ' Reperul de nivel diri:zona lucrarii se stibileste in exteriorul lucrarii pe un
punct fix existent in me'diul inconjurator (borna Km, arbore, cladire'etc.) De
obicei acesta'este la un .nivel superior fata de terenul natural din zona. In
cazuVcfhd nu ex.ista-pTastfeLde^-.ppsibilitate ;ej ,estet, great dintr-o borna din
pod in curba beton, care va fi protejta pe toata durata lucrarii. Pe acest dispozitiv se
zona'amplasameritruc'fare" ,.. . ;:<'
marcheaza, cu o culoare vizibila de vopsea, linia care reprezinta cota,
\ scriindu-se deasupra si valoarea ei. ,.,,
picheti care. : rr rcheaza .ayul longitudinal "de simeti
Punbtu! prin care serfixeazajepe axuLde simetrievpozitia lucrarifin lurigui
-virf unghi i ' '-" aeestuia,/' reprezinta'de obicei centrul primului element din lucrare, in
majbritatea<cazurilor elifiind centrul unei cXilei. De asemenea, acest punct
trebuie /material izat,: in -|>rima faza, printr-un pichet, apoi, in mod obligatoriu,
este transmis in exterior! pe un punct fix existent din mediul ambiant (borna
j Km, arbore, cladire etc.);-In cazul cind acesta nu exista in zona apropiata, el
trebuie-creat si protejafpe^ot^arcursul executiei.
, Predarea si prjrjnirea inrrhodoficial a.ampiasamfentului,'dsteparteafina!a.
pichet care fixeza pf>zitia lucrarii In...aeeasta activitate,; jreprezentantul clifentului impreuha cu eel al
1", repe'r'de hivel'(perttru cbte)^ ' 'J.:. j : ?i- execuathtului (de obicei seful de santier Sau^unct de lucru) vizualizeaza tot
amplasamentul, apoi se intocmeste procesul verbal de predare primire a
amplasamentuiui lucrarii. In acest document se inscriu, pe lunga date de
F I U R A 1 2 - amplasamentui lucrarii de~pd'duri identificare, pozitiile tuturor pichetilor reperi, natura lor si modul lor de
., - . - . ( .
protejarevpe toata durata^executiei..Daca este necesar se poate realiza si un
Modul de predare primire a:amplasamentului>unei luorari de poduri este desen prin care sa se poafe'Sentifica cele prezenta'te rriai sus, in special
:>rezentat in continure. ( vezi figura 12). ' distantele de transmitere a unor reperi inafara zonei de lucru.
' Stabilirea-: ^axuiui longitudinal de -simertrie'^lucrarilor Si materilizarea lui
Drin picheti'"este1 primaaGtiurie dinXcadrui' acestei activitatfc:tn!: cadrut ei
eprezentantul clientuiui stabile^telaxuf:lucrarii, care in majbrttatea cazurifor,
sste si de simetrie. EF-este rtlatenalizat-fbrin eel putin ddij"piclieti-carev'de
ibicei; marcheaza intrafea si iesirea dinzona lucrarii. In majoritatea^-cazurilor
;unt realizati din cupoahe de'metal. Ei trebuie ampasati ia>b dlSta"rTta
 Controlul proceseior de executie la poduriie din beton armatcugrinzi;sii$p{u{i&zen}ate

pod in aliniarnent- - e uv. - !*- ^ ; -.<.-.. & ; : , .r4-. , -.... - trasarea axului de simetrie a poduiui;
^reperi" pentru reconstiturea axe|or si, centrelor jnfpastructuri|qr. ;, --' ., - - fixarea centrelor infrastructuriior (culeelor si pilelor);
- transmiterea in lateral a centrelor infrastructuriior;
- intocmirea caietului de trasare.
* Axul poduiui se traseaza cu ajutoru! pichetilor de intrare si iesire stabiliti in
reper intrare elemente de_ \ centre ihfrstructufi activitatea.de predare; primire amplasament lucrare. Actiunea este mai dificila
infreistructufa' in cazul podurflor care se: construiesc in curbe. In acest caz trebuie trasat
1 '.."ijT^
i axul cu,rbei. Inaintea acestui lucru trebuie construite punctele care
! marcheaza tangentele de intrare si iesire, cit si eel al bisectoarei. Metodeie
I de lucru sunt specifice trasarii curbelor (trasare prin coordonate carteziene
sau prin unghiuri polare). Axul de simetrie este materializat prin picheti batuti
ladistante de 2 sau 3 m, iar acolo unde este necesar (zona infrastructuriior),
prin intinderea unor sfori sau sirme de trasare.
[ ' ' Fixarea centrelor infrastructuriior (culeelor si piielor) se realizeaza prin
I marcarea1 lungimii deschiderilor poduiui pe axul de simetrie al acestuia.
^'^[.ii
repe>i pentru rVconstitL^ea'axelo^sKcentrelorinfrastructurildr
: Materializarea se realizeaza prin jatonarea si baterea unor picheti.
Transmiterea ' in lateral a centrelor infrastructuriior, se realizeaza pe
arhb'ele parii "ale infrastructuriior. In prima faza se traseaza axele
pod in curba j infrastructuriior care vor fi perpendiculare (sau inclinate dupa caz) , pe axul
reperi .pentru reconstiturea axelor sKcentrelor infrastructuriior "! de simetrie al poduiui, apoi se fizeaza reperi pentru reconstiturea axelor si
centrelor infrastructuriior. Distanteie de la acesti reperi, pina la centrele
infrastructuriior, se aleg in asa.fel incit pichetii sa fie protejati pentru a nu fi
>.-&>'j\ distrusi in timpul desfasurarii lucrarilor de executie. Acest lucru se face prin
masuri. stricte de protectie (de obicei ingradire) si semnalizare
corespunzatoare.
elemente de 'f ..centru rnfrastr.y
infra structure In cazui cind poclul traverseaza cursuri de ape, lucrarile prezentate mai
sus se pot executa numai dupa crearea suporturilor pe care se vpr executa
infrastructure (cieviecea apelor in alte zone si crearea unor platforme,
exe.cutia.;unor batardouri, etc.).
. Toate lucrarile detrasare prezentate mai sus se realizeaza detopometristi
instruiti si cu experienta. Ervor folosi; in mod obligatoriu, teodolite pentru
I: trasarea tuturor aliniamentelor si unghiuriior. De asemenea se vor folosi si
reperi pentfij reoonstltirei . . .centrelcr
stitvrea axeiqrsi . . ,-,..infrpstructurifor
.,- celeialte sciile specifice de masurare si trasare (rulete, jaloane, echere, etc).
In timpul- executiei lucrarilor de trasare si materializare, prezentate mai
FIGURA 1 3 : " - "efementelede reconstitute a lucrarii sus, sefui punctului de lucru intocmeste caietului de trasare. Acesta va
confine o schita- a infrastructuriior, axelor si in mod special a tuturor
Trasarea pentru reconstituirea principalelor elemente ale lucrarii urmeaza distantelor masurate pe teren; Toate dateie trebuie sa fie ciare si lizibile.
imediat activitatii de predare primire a amplasamnetuiui lucrarii (vezi figura
13). Caietul de trasare '"co'nstituie principala inregistrare prin care se pot
reconstitqi elemefftele principale ale lucrarii, pe toata perioada executiei, in
Activitatea este realizata de seful punctului de lucru impreuna cu specialaie Infrastructuriior.
CoijtrqM Processor deexecutietapodurifed^^^^
J4^^jl^{i^Jl^i^ryf^u^i\^mV.:,-- ^ -

; ::^bWj^6L^r DEE
- " ' r.-tiii-'^jo ' -"'
BETON ARMAT GWGRINZI SIMPLU REZEMATE-

>* ,Daca^la.mijlGGub:s.eGOluiui;-:ti:ecut (anii 30-50), metalul era considerat

materialuli deJaza.ih reaiizarea-unot ;poduri cu performante deosebite, in
I ziiele ridastre*,. betonuijarrnat este. materialul de baza care este folosit. in
majoritat^afcazurilor, ;periormantel,e^podurilor executate ,din acest material
.apropiindUse-:r,de eele:salei.metalul.uUEste preferat betonul.armat deoarece
in;primuL>rind. podurilevrealizate din acest material sunt mai ieftine, apoi
-..: --v executiaieste-'mai rapida,opoduriie sunt usonde intretinut, iar perioada de
jexploatare este.<?rnakmare. *;Es.te ,stiut faptul ca suprastructurile din- metal
trebui3&.-8|irtffetintit^i5:pel,mafiietv"*'(Gurata(te sjr-vopsite), iar dupa. o anumita
perioadadeMp metaluhdin'Stru;cturaHorcibose.ste, intrind in curgere lenta.
Acest fenomen nu se intiineste lappdurile.di.nbeton armat, ba,marmuitse
stie, faptul- ca betonul-i,odatai*.cu.1recrea,4impului,- isi mareste rezistenta
mecanica A.dest iueru ane:si-el;0'oarecare relativitate: deoarece, la anjjmite
- , -!
structurina . caror. elamente de trezistenta sunt din beton precomprimat,
armaturile tensionate .sufera ..suele fenomenui de oboseala si intrare in
r
*" '->>- ~ : .(. .-.-, .'t*
; 'icurgere^lenta. ' ,-:,.,-. ^ . ^>x . : :.-
,. Gdnsi'deram^caKunipodreste:din^betpn armat, atunci cind toata structuraiui
este- realizata >din acestotmaterjai;<-Betpnuhj.poate: -fi* armat cu^armatura
normaia^sau^sub tensiune; imcazuj cind armatura este sub tensiune; betonul
devine comprimat.iDupa cum.;am aratatln partea introductiva, betonul armat
se-'intiinestehyla^majoritatea^solutiilDr^tehnice, moduriie de .executie fiind
diverse (monoliterpreturnatei;1 prefabricate); \K>. ,
;' In ''aceasfa earte.se trateazatpoduriierrealizate din'beton armat in solutta
suprastructurii-din iginzi_ simplu xezemate preeomprimate. .Asa cum arn
speeificatinvpartea?introductiva,^ac,eas.ta solutie tehnica; de executie. este
deosebife de~ uzitata astazi^ci.n-special-jn tara .noastra. Toate. aspectele
-tehriice;-.eit s.b;.cele"ralercotrolului. -.calitatii, prezentate. in continuare, sunt
aplicabii;e'p.entrujaceastas0j,utie<tehnica.' - ~ , , ..-,
*, Infrastructuiile-podUriloDidin^betQn armat sunt reaiizate in diferite solutii
constructive.- Astaziij.mai'multca oricind, pentru-fundatii solutiile folosite sunt
-jSrM,;.. t , . cele'de.fundare;.directa;sa.u (D pilotiforati cudiametrul mare. _
 Cpptrpluiproceselprdeexecutjejapodurile^din
Fundarea directa se realizeza prin sapare la cota, in spatiii deschise sau
in chesoane. Chesoanele sunt realizate din beton armat avind forma
dreptunghiulara sau circufara.
Piiotii folositi sint, ae objceir ^Gei^cu .diametrul, mare;;.^adie^ele-.jntilnite in
cazul fundatiiior dlhZpilQti sunt de,objcef,^ se
executa pllelesi duieele.- Aceste eleWefttelpoi fi%'asfve sau'-^diri^cadre. In
unele cazuYi, pentru culeirse^bjosesc&el^
soiutie culeea este inaltata pe piioti cu diametral mare alungiti, deasupra
terenului natural, terasamentul rampei de acces la pod intrind pe sub
aceasta.
FOrmeie piieibr sunt diferiteKdreptunghiulare.'trapezoidalej.etc^lRiglele, in
majoritatea oazurilorsunt'dreptungiulareperporti.u'nea de sprijimsi ittteonsola
larnargini. Gonsolele au forme dreptungriiulare^saufctrapezoidale.fc^or^ -.;
Aparatele de reazem fpldsite pescara-larQa astazi sunt,de4ipt3&Gefor^din
neopren.- Pefiecare deschidere,sub fiedare-ejrinda^la^un capat"este*montat
aparatul mobil, iar la celalalt* cap'at eel fix; Lavnomiin^'-tara" drrriensiunile
geometries cit s i l forma aeestor Mipuri Me.caparater;de;..reazem';.sunt
standardizate; e!e-fiihd ;'executate de 'tsocietati ^pe'cializateissi autorizate.
Aparatele de reazem^sunt asezate pebanGhete.:Banchetel0'Suntihglobate>in
cadrul riglelor. in unele- cazurKsunt realizate'banGfiete o;iis:GOritinue,r:^sub
fiec'are aparat dereazerrj, deasupra rigleior. :^r'n?:. n ,>. ,,?-. ^---K,-;. , . . . . V \
Suparastructurile sunt reaiizate' din-grinzi:Jdin'Libefon rarmatc,,simplu
rezerriate. Grinziie sunt' in majoritatea ocazurildr executate'; dininbeton
pfetensionat sau posttensionat. Ele- -pot -fi- pfetumate >p:eo santier sau
prefabricate. Grinzile preturnate sunt^^executatfe-^pevesantier,* apoiK.sunt
postensionate. Grinzile prefabricate, dintr-o singura bucataiHsaui;din
trofisoanev sunt realizate - inafara santieruiuii - in" ;fabiriGt?:'de^-prefabricate,
autorizate. Celetronsonate sunt-'arisamblate siJposttensioriate;'pe>;santien- -
Numarul grinzilbr in seetiuhea^uprastructurii unui pod Se.tstabilestenprin
prbiectare, avindu-se-labaza>Cbnsrderentedestabilitatesi rezistenta; ? montaj. In majoritatea cazurilonse foiosesc carucioare pe sine tip CF.
In momentul^actual grinziie^efabrieatetfolbsiteiih modvuzuaNunt de:tipul
eelor prefabricate dintr-o singura bU(2atQ"sl>pfefabrrc"ate-tronsonate;>' '<; -'->
'- ^Grinzile prefabricate;;dihtr-o^sing'ura^bucata^sunt 'deaipul GR,-80J:16 -20
;
(grinda de pod, inaltime-80 cm, 'itfngime ihtmviespfna la-^Oim^cucorzi
aderente. "Se numesc- asa -datorita^faptului- ca>otransferul .eforturilor de
iritindere din armatura-preihtinsa se reaiizeazaWbetori&datorita adenentei
aGestuia in rriasa betonuiui: Ele se executa^numap in iritrepririderi specializate
si autorizate, pe standuri speciale iQndev'exista^conditii/'bptimei-.peiritru
realizarea Mnderih controlate: "a armaturiior-^Hla^ efortul'a^prbiectati si
furnarii/tratarii b'etonului-insco'pul realizarii elas'e; prescribe. vForma^acestora
este dublu T cu latimea'teuiui marela partea'superioara^Acears1afbrma,4:de
asemenea, rezulta din proiectare, avindu-se la baza considerente de
Lvcrarile.de infrastructure , . -,-. ,,, . . j ^ - , , , - - .; ..-^.. ., ---, v-, '
stabilitatu.fezistenta in timpul transportuiui si .a mon.tajului. La santier-,sunt
trgrisp'ortate;Gu0mijioaGe-.'Speciale (yagoane QF^amenajate -special, sau,sei,
traifereV Numarul grinzilorvde; acest tip pe o deschidere, este intre. 9 si, 10
bucatb Lapartea superjoara-ele sunt preyazute cu conectori dingier beton,
pentru aserealizalegaturaGu^placadesuprabetonare. ..
;;-Grinzile jtronsonate sunt realizate ,dm.minim,trei tronsoane. Inaltiniea
uzuala este de circa 1,20 ml lungimea fiind intre 18 si 35 mi.- Ansambiarea
tronspanelor.si..monolitizarea lor se realizeaza in santier^pe piste-de beton
special' amenajate., Dupa monolitizare trpnsoanelor.se introduc cablurile de
t.ensionare^care de objee sunt-detipuhSBP I cu maxim 30 fire, diametrul .fiind
g!ej-5lsau 7;mnrv,ln majoritatea ,cazuriior numarul cablelor este 7, traseele in
grinda fiind proiectate:ificit, dupa;.tensionarea lor, sa se asigure rigidizarea
grinzii la ;efortunle de-eompresiune, stabiltte prin calcule atii la talpile
inferioare, cit. sj ia.. ceie supen'Qare..: Dupa operatiile de posttensionare
transferyl.eforturilor, din.xabluri la hivelul. betonuiui, se realizeaza prin
monolitizarea canaleior cu -lapte de ciment., Aceasta actiune,. are si
importantuhscop^de a proteja-cablurile pe intreaga durata de exploatare a
grinzilor din suprastructura podului. Forma grinzii, privita in sectiune, est^ T
cu bulb la partea inferioara. Numarul grinzilor de acest tip, in sectiunea une;
suprastructuri cu un carosabil 4e 7,80 ml, este de4 bucati.
cs- Montarea gninzilorin desohideriie podurilor se realizeaza cu macarale.
,.i, Macarealele se.aleg i.n;functie de tonajuj grinzii si posibilitatile de acces ir
deschideriie podului. In majoritatea cazuriior se foiosesc doua macarale/(cit
una la fiecare.,capat). la.modipbligatoriu.trebuie sa fie de acelasi tip, sau ir
eel mai nefericit caz, sa-continarace^asi parametriLtehnici (putere, marime
brat; in ;Speeiai viteza -rQinimavde ridi.care egale .si deplasare a sarcini in plar
orizontal). Inainte de.,;mpntaj este;n.ecesar arnenajarea platformei de iucru pe
eare/se vor.afla macaralele sudaca.tieste cazul, realizarea unor posibilitati de
translare a^grizilor din zpnele de ansamblare sau preturnare, spre, cele de
., Dupa .montarea; grinzilor .pe.fiecare deschidere, partiie superioare ale
acestora sunt monolitizate prin placi de beton. Pe mijtocu! deschiderii.si U
capete, in sens vertical, se realizeaza monolitizarea prin antretuaze dir
beton armatsimplu sau posttensionat. ?
- -frotuareie se realizeaza monolitsaudin chesoane:.prefabricate. In.cazu
realizarii monplite ;este necesara in prima .faza executia consoleior1;-apo
urmeaza montarea-: borduriio^j placilor etc. Este de preferat ca montares
bordurilor s|:-a'celor|alte subansamble, sa-se.reaiizeze dupa ce s-a realiza
hidroizolatia^pina lanivelul corpnamentului consolelor. . .-.
r l n cazul-realizarii trotuarelor din chesoane, acestea se insiruiesc. p^
grinzile-marginale dupa-car%ise .monoiitizeaza intre ele. .Este. deosebit-. d<
important a^se realiza o prindere^.buna.la niv.elul grinzilor deoarece.:-"n
 . . . Contrglulprocesetorde executie ja podurjle din be&on armatj$:gt^;stopl8:fe)zeffiMe
anumite cazuri.chesoanele au portiuhi in conscla. In fata'ehesoanelor^se
mbnteazabordura^Forma"bordurelorestesfa'ndardizata-si poatefi normala
sau inalta: De obiceif bofdoriie inaite se mont'eaza la majofitatea podurilor
din afara localitatiior. Acest tip-rde trotuare este" specific, ;in^ mod -general,:
infrastructurilor executate'din ! - grinzi-cu corzi adereiite. >;ln acest'taz-;
chesdanele de trotuar,:^impIicit borddiriIe; se monteaza dupa realizarea'placii
de suprabetonare:' ' - -.?:*,
Hidroizoiatia podurilor se realizeaza din matefialespeciale autbhtone'sau
din import, in majoritatea cazurilor ele !se prezinta sub' forrria; de folii
impermeabile cu latimi variabile si lungime mare; Sunt livrate sub forma de
suluri. Executia hidroizolatiei se realizeaza prinasternere deHSfi pevdirectille
transversale sau lorigitudihale axului pbdului. 5 Fisiiie se :suprapdn; pe o
distanta prevazuta in instructiunile de folosire; De asemenea, tot in aceste
instructiuni, se descrie si modul de iipiredS'suprafata de beton si in"zbnele
de s,uprapunere. Lipirea se poate realiza prin sotutii^ specials Jarede sau la
cald. Hidroizoiatia se relizeaza in mod obligatoriu-riumai dupa'realizarea
unui suport din mortar-sau beton de egalizare1 si patita. Dupa'executia
hidroizolatiei; indiferent'-de recorriandarile subfurnizorilorde folie, se executa
sapa de protectie a hidroizolatiei. " ,'r
Imbracamintile pe poduri, in general; se executa din mixtura etansa calda
cilindrata, in grosime" de aprox. 6" sau 8 cm/Este'hecesar caasterherea sa
se realizeze in doua-sfraturi. Pe trotuare^se asterne, de ob'icej; un stratde
mortar asfaltic turnat la cald. * - -
In majoritatea cazurilor parapetele1-podurilor sunt tealizate :din metal.
Tipurilede parapet folositela noi in tara-suntstandarciizate. < i
Lucrarile de executie a podurilor din beton armat,cuprihcisi otjsene:de'iuerari
conexe. Aeeste lucrari.suht: placile de raeordare ale podului cu'terasarhentele,
sferturile de'con, scarife de coborire aflate imediat-in vecinatatea'sfertuiuide
con, amenajari aflate in imediata veciriatate a podului (casiuri iiriga scarife de
coborire, pereur'i pe faiuzele afliate ini fata'cueeior; etc):-"' --v- *.': ; -
Aspectele tehnice prezentate mai-sus, sunt ^dezvoltate:in' detaITU, pe
parcursuf acestei carti. '''*-. > ;-.
Controful procesului de executie la lucrarile de-poduri dins:betori'armat;Gu
grinzi continue , impune mai intii, cuhoasterea din puncfde vedere tehnica
fiecarui proces specific de -tealizare a partilor corYiponerite ale podului.
Urmeaza apoi descrierea' lor prin proceduri tehnice aplicabile care tfebuie sa
fie aprobate de managemehtele tehnice alesiOcLetatilbreX^ecutante. In timpul
desfasurarii fiecarui proces- tehnic, "trebuie realizata monitorizarea
permananta in ofdinea' crbhblbgica de desfasurare. In mod concret
activitatea se realizeaza f r i n observatii direete, verificari si ihcercari ^irt fsitu
sau De corDuri de -oroba orelevate din lucrare si supuse" Unor analize
Lpcfiarih dpjnftaslivctura ^ . , .- . . .- . . . .. ^ ^ . - . ..-..'
[
specifiee inHalspratoare' de \speoialitate. Activitatile de-monitqrizare sunt
i realizate de o serie de factori umani din societatiie executante implicati in
mod direct,[n executie,sau din exteriojul ei. Acestia sunt: sefii punctelor de
] Jucru,;sefii"de ecbipe, mecaniici[delM_tilaj,e,si alte dispozitive-mecaniee si nu in
i ultjm'uUindiXpntrpioriide^aliWteaytorizati si instruiti.
! r'i?Bntru,ase,realizg pbipctiyele calitatikreferitoare la.cali,tate (rezistenta,
stabiiitate, protectia^viefij :si;m'ediului.inconjurator), promo.vate.de. firmele
executante.si a.seSjabilj cqnditiile.apHcarJi elementeior sistemelor calitatii,
este imiierios^neeesara pianiflcareajntregii.-aGtivitati de executie.-Activitatea
s^.concretizeaza prin planulde asigurarea pajitatii.. Referitop la planificarea
pajitatii, in apeasta carte, .sunt--prezentateripentru fiecare, proces, numai o
parte din,"planul dec.asigurareaxalitatii si an'ume Banurile.de Confrpl.Caiitate
.[ncercafi'siA/erificari. .(P.C.Qvy,lv);,-.'pe fluxurilede^executie. A,c,estea(contin de
'fapt planificarea manage,mentul;ca!itatii_proceselor de executie a lucrarilor de
poduri dini-beton armat. ; ; v - ; i .- ,-..-
1. CQNTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE
t U l y ^ A R l L E PEINFRASTRUCTURA
; Infrastructgra reprezinta partea vertieala din structura podului din beton
acmat^Aare^preja^sarcinile-din-suprastructura si le transmite terenului natural.
Irtgeoerali'privind.Gle la partea inferipara a-podului, in sus, infrastructura este
glcatuita < dln> fundatji, radiere- su.eleva.tii; In xorpul elevatiilor sunt cuprinse
rjglele-s[ bachetele-cuzinetilpr. Eleyatiile pot : fi. masive sag in cadre.
Transmiterea sarcinilor. din suprastrgctufa, se realizeaza, prin interrnediul
aparatelor. de^-reazern inTordinea;;banch;ete cuzineti, jigle^ corpuri. elevate
radiere (daca ;; sunt ) Ksi_fundaty..,,Se.,cgnoaste; faptul ca- sarcinile care
actioneaza asupra.jnfrastRucturii sunt din.greutatea statiea a suprastructurii
s];asplicitarilordinarnipe;dintrafic: i -
Formele si. dimensiunile geometrice ale infrastructurii podurilor se
s,tabilesc prin; activitatea.de proiectare, fgnctie de : necesitatile:satisfaceri
conditfilor:de;stabilijate,; durabilitate :sj rezistenta in >timp; a intregii lucrari.
Pentru--realizarea: acestor. aspecter;Q contributie depsebit de mare o are
capacitatea portanta ajterenglui natural.bun de fundare. -
c i Betoanelecare^'intja'in.alcatuifea infrastructurii sunt in general armate^fac
exceptie fundatiile-masive). - , ,^-
Clasele de betoane, ,pentfuJffecare parte component^ a infrastructurii unui
pqd din beton .afrriatcugnhz^ sunt staBilite in activitatea de
proiectare. La' baza acestei. acfi'vltati ,se iauin considerare, criterii|e-.de
stabiiitatesixezistantajHLlimp'aluturp'rcbrhpohehtelorpodului., ,{( .
 Controiui proceseior de executie la podurile din beton armat pugrinzi simply rGzemate
1. COIMTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE LA FUNDATfl'PODURI
Fundatiile unui pod din beton armat ^reprezinta partile rasdunse ale
constructiei. Nu se vad niciodata,-pe toata peribadaTde expbatare,'fiind'de
fapt cele mat importante pairti" ale constructiei Fdin punct devedere functional.
Pe fundatii se sprijina intreagaxonstructie a podului,. plus mijloacele rutiere si
vietuitoarele, in miscare, care circuia in ffecare1 moment pe pod.
In comparatie cu celefaite'elemente din structura podului (elevatli-'gfinzi,
trotuare, hidroizoiatie.'im'bra'caminte^etc^ fundatiile sunt partile ditfstructura
podului care trebuie sa reziste pe toata durata programata de functiohare
fara a se putea repara sau intrefine fri moddeosebit. Be confera, in mod
fundamental, stabilitate si rezistenta in timp, pentru intreag;aconWuctie.j
In cazul aparitiei unbr probiemede pierdere a stabilitatii unorfundatii, sau
alte probleme nedorite, s'ufera de':fapt intrea^a structura a podului,kiar
interventiile pentru reparatii, in intregirne sau partiale, se. pot realiza nurriai
prin intreruperea totala a traficului rutier si dezafectarea suprastructurii.
Reparatia in zona respective, in eel -mai-fericit caZi se poate face prin
suspendarea suprastructurii in deschiderii^ adiacehtefundaiiei cu probleme.
Fundatiile podurilor din beton armat rsunt parfife de-constructie care pun
probleme difidie in executie prin aparitia multor probleme tehnice
neprevazute. Din practica se cundaste faptlil ca'^numai dupa ineeperea
sapaturilor se poate detefmina, in mod exacts natura "straturilorye 'parnint pe
care acestea trebuie sa - le strabata si cotele de fundare definitive^ De
asemenea, problemele cele mai dificile apar datorita pihzelor freatice', -care
trebuie stopate sau evacuate, in timpul executiei' si" a unor-' cbnstruetii
subterane neprevazute sau nedepistate in perioada de -prospectare
geolbgica. Acestea pot fi: cabluri de inalta tenslune; conducte : de'gazf apa;
beciuri, caverne, etc. De ofeicei,-executantii de poduri rasufla;usurativdu|3a
terminarea executiei tuturor fundatiiior unui pod. Acest!lucru este justificat pe
depiin deoarece, s-a ,,iesit din pamint,, trecindu-se astfel peste!faza e'ea mai
grea de executie. > .-..>. .;. i-
Daca privim prbblema din punct de vedere economic, fundatiile unui pod
din beton armat reprezinta eel putin 40 % din costul total aMucrarif. In multe
cazuri, prin faptul ca apar probleme dificile de executie sPnepTevazute, se
depasesccheltuieiilestabiiiteprindevizeieproiectelordeexecutie. ' ->- -
Solutiile adoptate in proiectarea unorfundatii de pod din beton' armatr se
stabilesc in functie de: ^ 'v-'-
- dimensiunile geometrice si tipul suprastructurii; , .
; - intensitatea si greutatea maxima a traficului rutier;:
- adincimea de fundare (stratul de pamintdin structura scoartei terestre,
bun de fundare, pecare se sprijina fundatiilepodului).
La noi in tara, la moitientul actual, solutiile cele mai folosite sunt:
>Lucrarile d'e/mfrastructura: -
-' r-, fundatii directe-; - --t " .--,-.
- fundatii executate din piloti forati cu diametru! mare. /
>"'' Aceste^solutii tehnice sunttratate in continuarea acestui subcapitol...
1.1. CGNTROLUL PROCESULUI DE'EXECUTIE LA^FUNDATIi
- '- DIRECTE PODURI
}
l.l.lVMOTfUNI iNTRODUCTIVE
;V%
Denumireaacestortipuride fundatii deriva din modul tehnic de executie
Se numesc directe deoarece, pentru afi-executate, accesuila stratulbun de
'fiindare-din scoart& pami'ntululy se realizeaza in mod direct prin decbpertareE
straturilor'de"deasupra acestuia. De regula; eie sunt executate prin saparee
unor gropi interehui naturalrcu ajutbruj unor utilaje specifice, dupa care se
executa-furidatia;din betbnsimpru saU armat. Se mai fdloseste si Solutia de
executie prin cheSoane din beito^ (incinte diri' beton ^armat). In acest ca*
executia-sapatufii'se fealize'aza in^interiorul chesohUlui, cdncomitent a
!
patrunderea lui in terenul natural.
*" Formele obisriUite ale^fundatiilor directe sunt paraleiipipedice (de obice
dreptunghiulara) sau cilindrice. Adincimile de fundare se stabilesc in bazs
unor' studii geoiogice'facute ihainte de faza de prdiectare, luindu-se ir
c6hsiderare.urr?iatoafeleasp'ecte:v( =' "- -*.:,.
j ;
*' - -conditii1e geolbgice"Si hidrdlbgicealeterenuiui;
r
" Adincimea de ihghet-dezghet;
' < ; - -gradul de-'alterare a slrafului considerat a fi'bun de fundare; ;
- adincime de afuiere (in cazul cind nu se iau masuri de protectie prir
/sa'ltele,radteVe^fascirieetc.);;- - -
- adincirea aibiei ce se poate produce datorita unor lucrari de
imbunatatiri funciareV '-
- varisitiiie de umiditate.
'
Suprafetele'de^sprijin-ale-fundatiiior directe,*'pe stratul bun'de fundare
sunt orizontale sau inclinate, de regula sunt continue si mai mari decit ah
'eievatiil6r;rcu'cel putih 1D: bm'pe intregul cbntur al aeestbra. Marimile lo
s'unt calculate" in funetiede-capacitatea portanta a stratului bun de fundare
r
s'i presiunea'la^alpa'fundafier; rezultata din incarcarile care trebuie'transmist
din cii'mulul sarcinilbr statite si'dinamice.
" La'fundatiile executate in -straturi care se altereaza in contact cu apa
(sare sau'alte roci sim'iiare), adincimile de-fundare se vor-st'abiii in functie di
procesul de dizolvare in timp, .totddata luindu-se masuri de a impidic;
patrunderea apslorin acestezohe. In cazul cind, dupa ce se ajunge la cot
 Controlul procesefor de executie la podurile din beton armatcwgrinzisimpluiezewate
de fundare, se constata ca stratul este alterat se continuasapaturile pentru a
se inlatura portiunea alterata: < . ' ^-n ~. . ; '-<o.:<.-
In cazuLstraturilor de fundare. alcatuite1 din stinci -sau :rocRdur.e (gpanituri,
bazalte etc.) adincimea de incastrare a fundatiei este de minim 50 cm.-Daca
rocile sunt alterabile in timp, se va tine cont de acest lucru iuindu-se in
considerate sporirea.feftomeniilui.de.erfidare..-:, r:.<, _. ..; n \ .*'.? . furidarfese Considera de.la.nivelul.stratului de betoa: In'cazul cind, in timpul
in mod obiigatoriu, taipile fundatiilor se vor cobori cu/Cel,;putin50 cm sub
adincimea de inghet.
In cazul cind fundatiile se executa in vecinatatea altqr iucrari (altefundatii,
constructs civile, etc.) sau in vecinatatea unor terasamente de drum si in
special CF, se va,avea in vedere ca jntirQpuL.si.dupa.realizarea.sapaturjior,
sa se asigure stabilitatea acestpr lucrarl .-- -. . . t. .-,.,. . /. ;
O probiema ,deosebi"ta, in vstabilirea cotei. de fundare, ,o -reprezinta
terenurile afuiabile (fundurile albiilor, afuiabile), ;.generale sau locale. In acest
caztrebuie luate masuri pentrustabilizarea aqestora.-Jmcazul cind,nu.se iau
aceste masuri cotele^de fundare,ale tuturor:lundatiilor{|;rebuiestabi!ite^in asa
fei incit acestea sa se afle s,ub,.nive,!ul de afuiere probabila, cu valon'le;,. - -.
- 2,5 m pentru adincimi de fundare sub cotafundului;:alb[ei .egajesaumaj
mici de 10 m; . - >(- t . / , . , ,. ;..,.,
- 5.0 m pentru adin.ci.mi de.fundare sub cota fundului albiei.. mai marl de
10m. / .'. ' - . ."' \ '... - V .-V . " . v . r
Fundatiile cu taplile_inclinate:se intilnesc la culei, acestea, trebuind sa
asigure stabilitatea terasamentului din spateie-lor. .Ip-ages^ caz, gentry
paminturi coezive, se va tine cont.cafprtele ce potproduce ajunecari-datorita
inclinarii talpii, incit sa nu conduca la depasicea jezisentei la^taiere a
pamintului. Din acest motiv. este recomandata, a-se adopta. rp- jnclinatie
maxima de 6 grade. , , -,; ...: ,-.;; ; , v . .
In functie de modui de executie, fundatiile directs se pptclasjfica in<doua
tipuri: : y , ; -; _ ; -.. ,.,- ^ .- lr. ,:: ;\
a. fundatii directe cu sapatura in spatii deschise;.,... . ,,, ,,. : : ..
b. fundatii directe cu sapatura in chespane deschjse.saujnchise.r.
Fundatiile directe. cu sapatura.in,spatii deschise se realizeaza in doua
faze distincte. - ,,_ .,i _ . _ . c ;. ..
In prim a faza se,realizeaza gropije fundatiilor, ,prin; saparea.terenului
natural. In. majoritatea cazurilor .sapatura , 0 se realizeaza^.cu- ;ajutprul
escavatoarelor cupa intoarsa, de pe.maj, capacitati.de pinaia.imc,..Sapafea
se poate realiza in taluz sau cu sprijinirea maiun'ior. De^ pbicei, spnijinirea
malurilor se realizeaza pentru ;gropi,mai adinci, de doi metrj. jrr multe cazuri,
pentru aceeasi groapa^se ppjfolpsi.in qpmbinatie; aceste douasolutii. Deja
suprafata.- pamintului se^realizeaza ;sapatura cu,mal, in, jaluzi- apqi. .se
realizeaza sprijiniri. Panta taluzurilor. in timpulsapaturii:;este in fu,o.Gtierdp
natura pamintului si trebuie aleasa incit sa se" asigure stabilitatea malurilor. In
tucrarMe demfrastructura^. .*
; general este de-2/3:Un.;timpu1 activitatii-de sapare, pamintui rezultat este
; incarcat in autobasculante si evacuat , sau se poate depozita in preajma,
| ievacuarea.-.cealizindu^se maktirziu. Sapatura se realizeaza pina-la eota de
i fundare^urmind.-apoi finisarea-maouala a-funduiui gropii. Dupa finisare se
[ realizeaza iun sttaUdef.egalizare<;din.,beton, deaproxmativ-10 cm. Co.ta-de
sapaturii, sau in faze finale, gropile sunt inundate de apele din pinze freatice,
iucrarile;ise::reali^eaz:a numai^prin eyacuareacontinua a apeior. Acest lucru
ri' ;s'e;l;ace;cu:ajutorul pompelonabsorbantede-debite mari.. - ,
: Oi-'In faza a dpua^.se;realizeazafundatia propriu-zisa. Jn general exe,cutia ei
'. ;c'bhsta-in cofrarea: si turnarea betonului-;in forma proiectata. In,unele- cazuri,
:
.atunci, cind.sunt. conditii, indeplinite ;privind ;stabilitatea si. gradul de finisare,
! ' maluriie gropilor pot costitui, in totalitate, sau numai partial, suporturi pentru
meritiherea betonelo'Bproaspete in formeie proiectate ale-fundatiilorj
' >K' -Fundatii directepunsapatura in chespane deschise se realizeaza prin
t parcurgerea concomitenta a.fazeiorde saparesialungire ; a chesoanelor la
" partile superioare.acest lucru facindu-seprin.cofrari si betonari,;pe sectoare
succesiv.e.-Dimensiunile^ exterioare sunt cele. ale, fundatiilor.. Formeie
chesoanelor pot fi cilindrice,::sau.;paralelipiledice cu bazele dreptunghiulare.
iGrosimea peretilor,chesoanelprsunt de pel p.utin-30.cm. Armarea chesonelor
esteistabilitaprin:proiectui de executie.-: Acoperlrea cu beton este de eel putin
.5' cm. In ^tlmpulr<executiei, :chesoane)e trebuie .sa: fie j-ealizate in, mod
- :pbligatoriu,,vertipale,^pentru a'vputeavinainta in'gaura.:dator.ita greutatii lor
- 'proprii. SapareaJin;ch.esone se:p,oate^realiza mecanizatcu diferite dispozitive
>mecanice.avind^oupe adecvat.ei-: Sub^chesone saparea se realizeaza
manual, vertical si !a aceeasi adikcime pe,conturul( acestora pentru a se
j impiediea-inGiinareaJon, .in timpul'.cpboriFii sub greutatea proprie.
T;Bupa atingerea^cotelor derifundare,-^ehesoaneie se umplu cu beton de
i imarca inferi.oara(Ba7.,S;sau Be 40);, In cazul* cind in chesoane-intra apa din
jpinzeie:ifre.atice,rsapare'a impiicit .betonarea se realizeaza numai dupa
evacuarea^eiv Evacuarea .apeior din. chesoane se realizeaza eu ajutorul
| .pompeloriabsorbanteiavinddebite mark; ,<-<-
- Fundatii directe cu sapatura in chesoane inchise urmeaza acelasi
: .procedeu cain cazul celot deschise, deosebirea esentiala constind in faptul
> ca,-,.chesonul,este;,,inchis,"la:(parteajsuperioara pe parcursul desfasurarii
intregului proces tehnologic. In plus, toate lucrarile,* excluzind.:umplerea
; chesonului in faza fmala, se realizeaza numai sub atmosfera compresata, in
rs'copul impiedicariisridicacii apei; in cheson,, Acest lucru impune.Ovtehnologie
de presurizare deosebita, pregatire speciala medicala a. personal.ului
muncitor, fapt pentru care realizarea acestor tipuri de fundatie este folosita
numai in. cazuri de, exeeptie. Nu este prezentata in continutul acestui
subcapitol. \

Controiui proceselor de executie la poduriie din baton armatcugrinzi simpfumzemate
1.1,2. PREZENTAREAPROCESULUITEHNOL.OGIG
Procesul tehhologic de executie a fundatiiior- directe;'cuprinde activitati.si
resurse aflate iritr-o continua interdependenta, "Resursele necesare
desfasurarii procesuiui-suntf-forta* de 'rnunca, materialele/ echipamentele
mecanice, scuie, dispozitive de lucru, de4ncercari,.-verificarrale calitatii-si
documentatia tehnica de executie.- ^ .*' , : > .t
Resursele iimane sunt reprezentate de echipe speciaiizatey(muncitori
specialisti in dulgeherie, betonisti etc^cit si.de. personal de..:eonducere si
coordonare tehnica a iucrarilor. Fieeare organizatie executanta de poduri
aiege si dirnensioneaza echipele de lucru speeializate in functie:de oonditiile
tehnice de lucru, volumul de iucrari*si nu in ultimul rind'nivelul.de caiitatece
trebuie realizat. .,..-. .:. ,.
Resursele materials sunt< reprezentate de materialele specifice-folosite
(elemente de cofrare.-fier beton, betoane etc;): Ele trebuie<sa fie conforme cu
specificatiile din proiecteie da executie sicaietele desarcini, sau standarde,
normative adoptate de ciiehti ca sisteme referentiaie. sDe asemenea ,-daca
este cazul si se pretinde declienti, unele materiale trebuie sa aiba certificata
conformitatea potrivit cerintelorlegaleromanesti. - - ,. ...
Resursle de echipamehtet sunt reprezentate- de~totalitatea'utilajelop si
dispozitivelor mecanice (de-sapat, de tUrnatsi vibrat betoane.etc). Aceste
echipemantetrebuie aprobate pentru,afunctiona.:Seiau inconsfderaresi se
trateaza cu o deosebita^atentie, echipamentele cafe influeteaza in'rfiod^direct
caiitatea, ex/cele de betonare, vibrare betoane etc.^Aceluiasi regirri, privind
aprobarea, sunt supuse si echipamentele-care se folosesc l a incercari si
verificari'ale cafitatii, in situ sau de laborator: .- >
Resursele de, documentatie tehnica 'surit- reprezentate de proiecteie de
executie, caiete de sarcini, staridarde si ^normative- adoptate''- de^clienti.
Proiecteie de executie nu se pot foiosi decit daca -suntatestatede verificatori
de proiecte autorizati.Jn categoria^'resurselorde documentatie'tehnica^sunt
cuprinse si proceduriie.-tehnice 'de executie eare/descriu tehnologiile. de
executie fundatii. Ele trebuie sa fie ; aprobate tde managementuhtehnic al
organizatiilor executante. ,-J X. - - puncfului de lucru.
Intrucit exista diferentieri in' pr.ocesele tehnolo'gice necesare executiei
ceior doua tfpuri de fundatii directe-, mentionate mai sus, .prezentarea
acestora trebuie reaiizata separat. ' - '
a. Executia fundatiiior directe cu sapatura in spatii deschise prin
cofrare
Executia fundatiiior directe cu sapatura in spatii deschise prin cofrare,
cuprinde etapele;
Lucrarile de infrastructura
- trasarea sapaturii fundatiei;
j 1
"- -3ixeB0tia sapaturii fundatiei;
- executia eofrarii;
- executia betonarii. ^ . -
1. Trasarea sapaturii fundatiei,: :
Trasarea ^sapaturij, fundatiei este,,act[unea prin .care se stabiieste, la
suprafata terenuiui natural, conturui sapaturii. Pentru a se realiza acest lucru,
in pVima faza, se > marcheaza centrul fundatiei. Pentru marcarea iui este
necesafa irasarea7"" axelbr fundatiei Trasarea axelor se realizeaza
folosindu-sexreperil de trasare (vezi figura 12) transmisi in lateralui acesteia,
cit si cei de trasare a axului longitudinal al podului. In mod practic, actiunea
consta1 in a'sezarea teodoiituiui* in unui din cei doi reperi si vizarea ceiuiialt
pentru a se st^b'Ui "directia longitudinala a podului, in acelasi mod
procedjndUrse si pentru trasarea axelor transversale infrastructurilor podului.
Este evident\Faptufca centrul fundatiei va fi la intersectia dintre directive ceior
doua axe. Urmeaza apoi trasarea conturului. Actiunea este simpla,
realizindu-se prin trasarea mai intii a dimensiunilor fundatiei in axeie de
simetrie, apoi se traseaza^ cohtUrUI. cu ajutorui echereior sau aparatuiui
teodolit. Conturul este materiaiizat prin patru tarusi care se bat la colturi. In
faza,^ urmatoarerses'itraseaza conturul sapaturii. Conturul sapaturii se va
confunda cu cel.allundatieiin tazul-'cind sapatura se va realiza vertical. In
cazul cind)sapatura s e v a realiza prin sapare intaluz conturul va fi mai mare.
Sporui dirrjensiunilor se. determina,,astf^l:..,Gunoscindu-se cotele de fundatie
proiectata si cota terehtilui ^natural,; se 'determina mai intii inaltimea de
sapatura, apoi in functie ; de panta faluzului (de olpicei.se adopta 2/3), se
poate calcuja sporui de dim'ensiune ce trebuie realizat la suprafata terenului
natural { ve4i fig. .14).. Dimensiunile astfel stabilite, in majoritatea cazurilor,
trebuie mari^rcu pel fiutin 1 ml, pentru a se putea crea in faza finaia (la cota
din prpieeta-fundatiei) spatiul necesar lateral pentru montarea cofrajelor.
- ^cttvttatea Ide trasare al conturului sapaturii fundatiei este deosebit de
" importanta , fapt pentru care selmpune ca aceasta sa fie reaiizata de sefui
". ,^
2. Executia sapaturilor
. Sapaturile fundatiiior la poduri se pot reaiiza in doua solutii tehnice:
sapatura cu pereti verticali cUvSprijtnirea malurilpr si sapatura cu pereti in
taiuz. Prima soiutie este adoptata cind fundatiile sunt reaiizate la adincimi
relativ mici (pina la 5 ml), iar stratifieatia pamintului natural permite acesl
iucru(terenuri coezive care.isi mentin verticale malurile in timpui sapaturilor).
 Controtul-proceselor de executie la podurile dinbeton armat cu grinzi simplu rezemate Lucrarile de infrastructure
i;s.\y{VtVi . .

A doua solutiei se practica in toate categoriile^de paminturi, fundatiile fiind

realizate la adincimi mari. ^
V u
A
r '-.''"^v'
_i sw :

- - - ' - ' ' 'sprijiniri maluri

contur sapatura la nivel teren natural contur fundatie la cotavfi'na(a axe de simetfle"
strat de pamint

'A > - ----- *r

- t

<i. fM
V
' F I G U R A 1 6 - sapatura cu pereti verticali

Executia sapaturilorse poatetface rneeanizat, manual sau in combinatie.

contur sapatura la nivel teren natural .contur fundatie la cota finala.
/Sap'aturile rnecanizate se practical in solutia sapaturilo'r cu pereti iritaiuz,
pina in apropierea cotei de fu'ndare, iar pe ultimii 20 saw 30-em. se realizeaza
^sapatura manualapentru as'e crea.talpa fundatiei, suprafatarile sr pantele
prevazute in plansele proiectulurde executie'(vezi figurile 14 ,15);
> In cazul sapaturilor cu pereti verticali si sprijiniri ale malurilor, posibilitatile
de sapare sunt numai manuale datorita sprijinirilor. (vezi figura 16); In
anumite cazuri sapatura se poate face si fara sprijinire, fapt ce poate
determina ca lucrarile sa^se realizezemecanizat Acestteru se intilnestede
FIGURA 14 - conturul sapaturii fundatiei obicei la fundatii cu adincimi mici de fundare-si in pamTnturi argiloase foarte
;;:' stabile. " ;; ' .
Utilajele obisnuite de sapare sunt escavatd'arele, cu cupa, de pe rriai, CL
capacitati intre 0,25 si 1,25 mc. Ele sunt adoptate, in procesul de sapare, ir
functie de marimea suprafetei de sapare, adincimea la caretrebuiesapate
furidatia si .performantele lor tehriic&r(friarime cupa, lungime brat etc).
. ^SapaturarsB'Orealizeaz^'in straturi succesive grosimea lor adoptindu-se
functie deperformantele de sapare ale utiiajului; In cazul sapaturii realizate
manual, activitatea-ise desfasoara.in acelasi mod; grosimea straturilbr-fiinc
adoptata in functie de adincimea la care se sapa'si posibilitatile de evaeuarc
a'pamintulul sapat.Hlncepind cu> adincimi de pe'ste doi metri, sapaturai-st
realizeaza cu evacuare pamintului in relee sau prin umpierea uritiivas s
ridicareaeluila suprafata cu:ajutorul rnacaralei. * --!" "''"
' "Dupa4erminarea 'sapaturii' shatingerea cotei~ proiectate, se procedeza 1;
finisarea suprafetei funduiui fundatiei, In cazul cind este neCesar^sPspecifics
F I G U R A 15 - sapatura cu pereti in taluz prin ;proiectuh-de executie,- se procedeaza si la compactarea- aceste
 $<\ VI-""' , \:U,V'- ! ' ; ' i i " M s . ' ' T o ''iiO'--'
Controlulproceselordeexecutie la podurile dfrrbetorrarmet ca gritlzi sirfipiayezeiiiaTe Uucrarile de imr'astwctOra--- *

finala suprafata este acoperita cu un' strat de bgtbrii de aproxfrla'tiv 10 cm,
aceasta suprafata fiind la cota de.fijndare: El are-rolul"de a unifbfrhiza si a
crea o suprafata corespunzatoare' Iucrarilor uiterioare. Dupa intarirea
betonului, se poate trece la lucrariie de cofrare. - ... '> >
In cazul executiei unor fundatij la; adincimi ralafiv rhici (sub 5m), unde
sapatura s-a executat cu.pereti vertical!, iar .malurile sunt stabile, se poate
proceda la finisarea suprafetelor malurilpr. inabest caz nu mai este
necesara cofrarea peretilor lateral! ai- fundatiei, jrialurile indeplinind rolul
cofrajului, adica de a sustine betonul proaspat sj de a da forma dorita
fundatiei. In acest caz, pentru a fi siguri ca fundatia este pozttionata corect in
plan orizontal, inainte de finisareaX suprafetelor, maiuril;or, este necesara o
noua trasare (trasarea axelor de simetrii.sixonturuLfundatiei) si verificare a
dimensiunilor geometrice. In uneie cazuri, daca este necesar, pe fundul
gropii se asterne un beton d^.1marcaJnferipara,;de minim 10 grosime, pentru
a se realiza conditiile necesare iucrarilor uiterioare. Suprafata betonului se
va realiza la cota de fundare (betonul nu face parte din eel ai fundatiei). Dupa
terminarqa Iucrarilor, se poate trece Jajaza de-betbnare. > ,;; ,;c. \ ...
Lucrariie de executie-sapatuniv:la fundatiile directe ale rpc-durilor irefouie
conduse de seful punctului;- de lucrjj, Ele ,au o ,importanta,,;deosebita,
deoarece influenteaza in .maj-e masurar cali.tateav.ulterioara --a fundatiei
(dimensiunile geometrice^sicoteiede fundare). ;.;,.;;..,
3. Executia cofrarii .; .,,. ,
acprda''o'^teftli^rfe'oseiijta splidafizafii" .'elernent^lqr intre pie pentru"a" se
imp'iedica 'a%fdrrna ! r'egtlfefsufteaVx^^fH!^'- De aserhehea,'pentru a se
irSpledica ffiiifgeriW"iaptelui beximeht,' irhbinafije diptre eiementele de
cofrare se vor colmata cu chftsaLiprin aedpenrea cubarida adeziva. Se'mai
folo'Se^c r,;fisii'cde t6lafpririse-xWa]utoruVcuisoarei6r, Pe ultimui rind al
e1ementeldr"B'de;:c-bfrare s'e=traseaza cuxreta^au vopsea conturul-superior gl
fundatiei (nlvelul pfna;1a care se^varSaliza betoriarea fundatiei):
^Uegarea si sprijinreaxofr'ajului, fir nrajoritatea cazunlbr, se realizeaza prfn
interior, cusirhnadedi^metrede'6sau:10vmm: Pentru a-reaiizaesolidarizate
uniformav-lateral pe suprafetele inviungimea. cofrajuluij se. aseaza tevi de
n^etai^TotUDdeKsau^^ectangulare, pester care, se tree sirmele>,de ^legare.
Legarea,s.e realizeaza,progresiv.de la baza cofajului spre-partea superioara.
r Q^depsjebita...ategtie trebuie ^acprdata.legaturilor de la partea inferioara
deoarece, in acesata,zonarJm^inge.re,betonului estexonsiderabila.cDupa
legarea cofrajului, daca este nec^sarr.,apes%trebuie sprijjnit pentru a.nu se
iriclina sub "actiuriea 'betonului proaspat. Sprijinirea, se realizeaza, pe
lateraleie man ale cpfcaju]ui,xu ajutorul spraituriior din mahele de.femn.sau
din tevi'de metal, ...,,.- . (( ' ,., , . ! , - .
_T'r#"tar,ea. cofrajulur este ultima si de p'irnportanta'deds'ebita, in crearea
urjei'sufirafete.corespUnlKioare a betondfut Este "recomaiidat ca aceasta
operatie sa : se faca inaihiea betonarii, ca citeva ore.; Materialele specifice
foiosite sdftt; soluiile: cu sub'stante^organice (decbfrbiiil): Suprafetele trebuie
uifse uniform:piiia la irnbibare:0 ' M
' ;

Activitatea de cofrare a fundatiior directe la podurile din. beton armat, se ' 4. Executia, betonarii fundatiei
realizeaza in urmatoarele faze-de executie: 1.'. _,-".. ' - . -, -is. - -;: .-MJ. - .' .. - >
- trasarea conturuiui fundatiei; ft* ^ctivitatea! de- executie a-betbhariifundatiilor directe -la podurile din
- montarea elementejor'de cofrare; ( , r ... . beto^'armati^eYealizeazain'u'rmatoarelefaze^deexecutie: '\ -
,., - legareasi sprijinrea cofrajului-;6 >// , ,_; -, -; / .^'-."pregatireaibetonarii; -"'^ '' " . , - >
~ tratarea cofrajului. >. > ~--H.:. *.- ; -.;-., - 7 . - ' ; J -betonarea;
inainte de a se trasaxonturuJ/:se realizeaza din n.PU'0?trasare;a axelor -' - tratarea'betonului dupa turnare;
fundatiei. Trasarea ,se;realizeaza..numai<cu ajutorul;-4epdoljtuiui.,-Axele< se ^decofrarea. ,*,,->, - '-,,:\ . .-- \ -.-?{ -..-:. . *-.. y.
materjaiizeaza prin intinderea a. <dbua sirme,--sau .prin semne-de-.yopse.a f^regatirea .betonarii este' actiunea prin!care se realizeaza curatirea
aplicate pe suprafata-. stratului suport, apoi- s.e^marcheaza dimensiunile suprafkei csu^ortj qdarea^din-aburidenta a-cofrajului cu^apa si punereain
fundatiei. in axe. Conturul se realizeazarrriaTlntiii.. prin- stabilicea colturilor cu fuhctjune a tuturor dispoz'itivelor, mijloacelor meca'nice de betonare
ajutorul echerelor sauteodolitului, apoi urmeaza.conturarea cu v.opsea, ,sau (vibratoarele de adincime, bene de betonare; uluce, jhgeaburi, acolo unde
intinderea-unorsirmede trasare. .., ,. . - , J -.-
' este /cazul). Curatirea stratului suport de impuritatiie ramase de !laicofrare
Bementele de cofrare, in majoritatea cazurilor, sunt din lemn (scinduri, (aschii rumeg^us etc.), se realizeaza prin sufiare cu aer si cti 'presiune de jet
panoup etc.) de diferite dimensiuni, .Montarea, se realizeaza ,asezindu-se
de apa. Pregatirea dispozitivelor de betonare (uiuce; jgheaburi, se"xreaiizeaza
primui rind pe conturul fundatiei incit, privind-din interiorul cofrajului, acesta !
sa se poata vedea. Asezarea elemeptelor se realizeaza in continuare pipata' | in functie'de adincimea la'care trebuie realizata betonarea si accesul
'1 - miilobului d f i t r s n c n n r t &l W " i ' " * *'J-J-:~ > - - - *
partea superioara solidarizindu-se intre ele orin cute -san cvah^~ o ..-
 Controlul procese/or de executie la podurile din beton.armat cu grinzi simpiu rezemate
betonare maneyrate cu ajutqru| ,macaraleJor. Uluceje sag jgheaurile se
mohteaza-cind adincimea de betonare este mare (pesfe 5m). Vibratoarele;de
adineime, in numar de cej putin dbua. .(unui. de rezerya), sunt verjficate.
functional (turatie, putere.de vibrare, buterpla^etc).. _
. ' r , ty
1
Betonarea efectiva aiundatiei se.re^lizeaza asternind betonu^in stcaturi
succesive. Grosimea lor*se alege functieje posi^ilitatile.de vibrare^indt
dupa asternerea unui strat,.buterolasa patrunda cei putin -10 cm, si-in stpatui
asternut anterior. In timpu|.vibjarii~t>uterola se^introduce in beton la distant
de.icei mult20 cm., uniform pe^toata suprafata startuiui de beton vproaspat
asternut. inaftimea de cadere ai betonului, in-timpuhbetonarii,-nu:va.fi mar
mare de 1 m. Pentru-a realiza acestlucru'sevor crea conditiile-tehnice*
necesare (descarcare ''din bene, <tuburi de^ betonare ^etcO' Dupa atirlgeYea-
cotei superioare, betonul se suprafateazala nivelul liniei'care marcheaza
aceasta cota. In cazulcind este prevazut!in'pi"6iectui'de executie, o atentie
deosebita trebuie acordata monfanTaTicbrelor de-fier, beton care vorrealiza
legatura fundatiei cu armatura&in elevatie!' '" ' * ' ' " de' baterea unui tarus in centrui fundatiei. Cu ajgtorul unei.sirrne se
tfafarea betonului se realizeaza'Mmediat dupa'tufnare. In prima;'etapa,
pina la inceperea intaririi, suprafata. betonului proaspat se acppera, JFara^a'd
atinge, cu umbrare, in zi!ele-.calduroase,'si,.cu maie'riaie fermoizolap^e in.
perioadele de limpfriguros. In. faza urrnatoa're, tirpp, de 7"zile, betdfiul se
umezestejn permanenta.^Dupa.12 pre de la.inceperea intaririi, pent^uc^apa ,
sa patrunda pe feteie laterale, se pot desfce, legatyrile cofrajujui, astfej
acesta desprinzindu-se de pe aceste suprafete. Pe perioada de timp friguros
nu este necesara umezirea betonului. , .,. ..- .,., } .
Decofrarea se realizeaza dupa minim o saptamna de la data turnarii
betonuluLste de preferat ca aceasta.sa se realizeze. dupa 28 zile.- A.atiunea
consta in indepartarea totala aielementeior de cofrare. ;iniimpul'decofrarii
trebuie avuta in vedere mentinerea intacta a colturilor simuchiilor. betonului
intarit. - .
b. Executia fundatiilor directe cu sapatura in chesoane deschise
Executia fundatiilor directe cu sapatura in chesoane, cuprinde etapele: - ;
- trasarea fundatiei; - , -.-
- executia cutitului chesonului; - pamint prin care patrunde. In timpul coboririi chesonului, pentru a se reduce
- executia sapaturilor in.phesori; ,. ..
- executia.pre! ungirii chesonului;:
- umplerea chesonului.
-r'i&ucrarilerdeifo -"- - - -- - - -
"1."Trasarea fundatiei '" /
r j"'Jrasajea'" fundatiei esje' actiyitatea prin care se stabileste contutu!
^rifiktieL^A^J^L", poate ,avea formele_.dreptunghiula.re, circulare,! _sau
"bypj'dMeVFb^ prin activitatea db proiectare.
Moduli de it'rjsare este. identicu'eel specificat .in. cazul trasarii fundatiilor cu
/sapatura jrV spEjtii.deschise, majuple^io ,acest,caz, fiind.sprijinite ,de peretii
"chesbriuiui. In plus, fata cle cele aratate, mentionam faptul ca trasarea
;tre|buie^sa;.fie de^o corectitudirie;,deosebit de mare deoarece, de pozitionarea
s
chesbnuiui, dejainde' defapt" mddui cbrect de arnpiasare al fundatiei in
amplasamentul lucrarii. Nu se permit abateri de la pozitiopare, mai mari de
10 cm., in plan orizontal. Conturul fundatiei se materializeaza prin marcarea
colturilor cu tarusi (cazul formelor dreptunghiulare), appi se intind. sirme de
trasare. in cazul fundatiilor de forma circulara, se marcheaza cu tarusi razele
pe directiile de simetrie'longifudiriala si transversals a fundatiei, urrhata apoi
realizeaza un compas natural, urmind apoi conturarea cercului ce
marcheaza conturul fundatiei. in ..prealabit aceasta suprafata este curatata
de vegetatie si pe cit posibii facuta plana. In cazui formelor ovoidale se
procedeaza la determinarea centrelor ovoidului, dupa care prin acelasi
compas natural, se traseaza conturul fundatiei, in acelasi mod cu eel
prezentat mai sus.
2. Executia cutitului chesonului
Cutitul chesonului este de fapt primul tronson de la partea inferioara a
chesonului.
Prin intermediul lui, chesonul, sub greutate proprie, se infinge in pamint in
mod progresiv odata cu adaugarea de noi tronsoane, imediat ce este
terminata sapatura sub el. Are dimensiunile exterioare similare cu ale
fundatiei. La partea inferioara cutitul are o forma specifica ascutita pentru a
intra in pamint (vezi figura 17). De asemenea, in aceasta zona, la partea
exterioara, peretele este mai gros fata de perete chesonului cu aproximativ
10 cm. Acest lucru reduce frecarea peretelui ghesonului cu straturile de
ia maximum frecarea cu pamintui, se toarna apa pe conturul exterior ai
acestuia. In unele cazuri ,se poate turna bentonita, actiunea vizind doua
aspecte. In primul rind prin proprietatile ei reduce foarte mult frecarea
pamintului cu peretele de beton, iar in al doilea rind, consoiideaza peretele
de pamint, reducind si chiar anulind impingerea lui in peretele chesonului. In
 Corummi proccsejor de executie la podurife dm beton armat cu grinzi simplu rezemate Lucrarilet det infrastructure , V, :'-,.

aceasta situatie frecarea chesonului se Ijmiteaza numai lapartea inferioara a

cutituiui, pe portiunea mai groasa. ' ! i ' '"'. :>fr ,;
* Vcutit'cheson dfeptyngKiular, cutit chesoh circular
Inaltimea cutituiui chesonului este de, aprpximat]v r 100,cm. Grosimea pereti diii betori'a'rmat ' *'
peretelui, ca de altfe! a ihtregului chesbn,. f S u ! t a . ' % de
stabilitate si rezistenyj'fiihd stabilifa prin abtfyitate'a tie pfotejStare, cjar nu Va
fi:mai mica de 20 cm/Ciasa p i i m a ; a bejohulu^c'e treBue feafestaf n S ^ f i
mai mica de Bc15. Armarea eutltulUi "bfi'esqriuibi ,es|te''c(e'v^s^fH^he( ^&Sl!ita
prin activitatea de prbiectare's.rfesfe ^peciffcata in jMansele pVoiedtuluide
!
executie.' ' "'" ""'' "' " '*"m : r;
' ' ! ; ' ' ;lC " :"J!
Activitatea de executie" a cutitulurthesonuiui
;
cuprinde: ufffiatoaYele actiuhi
tehnice: "; '" ''' ' ' " ' '" . '^ ' :: '-'' : ! '> ^' -"
- executia armarii-' .- i >-..< /- ,-
- executiaicofrajuiui; ^ ' '-' ' * ^ ' )''-' J;
3 :
! J u ;
- executia betonarii; ' , !' ' ' ::
- decofrarea si tratarea betonului cutifulul chesonufui. "''"' . 'f

Executib armarii cutituiui chesonului, cuprinde urmatoarele bperatii;

;
- fasonarea oteliiiui beton; ' ' " ' "" ?' i? " -
- montarea amiaturii si legarea'armaturii:' ' " ~J "

' 'DetaHu parte inferioara cutitJ (secta^m^

fate intenoara cutit cheson fata exterioara cutit cheson

prbfii metalic special

f-.,-lfi

! I 1 -I
1
(FIGURA17 !i~ cutit cheson '
 I'
.... Contro!uLproc.eseioj:j^&sxecutieJa.padurile^clin,b.e.ton armat^h 0MtsM0jWeJttate.
Fasonarea armaturii se reaiizeaza avind ca sjstem de referinta plansa de
armare Sin jiroiectuf d ^ Mierea
armaturilor pe categoriije..sHdimensiunile prevazute in tabelul, plansei,
confectionarea-etrieriibfijndoirea ciocurilbr:eter~0~'atentie-deosebitar;daGa
este cazul, trebuie acdrciata operatiei de ihtindefe a/armaturiloF si indbirii
conform a ciocurilor. Dupa fasonare,- arfiiaturile se aseaza in legaturi; pe
categofiifsi in ordinea montfrii. ^ '.-. \ ' ; r
Moritarea armaturilor si;legarea armaturii se reaiizeaza in cofraj, sau 'in
multe cazuri, in carcase Q armatura. Garcasa-de armatura-reprezinta'o
structura'd'earrnatura spatfala, montata in^afara cbfrapuirapbi"este asezata
in cofraj , La^mon'tarea in cofraj, ordinea montarii cit si distantele dintre
diferitele elemente (bare etrieri) este stabilita prin procedurj de lucru si
plansele proiectului. O deosebita atentie trebuie acordata armarii partii
inferioare a cutitului,deoarece aceasta~;este -deosebit -de~ solicitatat" m
procespl; de executie al intregului ches;o,n. O deosebita atentie trebui
acordajta acoperii cu beton*(min. 5 cm), ifiiSpecial a suprafetelqr exteriba)"
cutitului. legarea.armaturilor se reaiizeaza cjancproiteni:^m, 0QDiarea,lor.
Legaturiie;.trebuie realizate la fiecare intersectie In partea inferioara, iar pe
conturul cutitului pe doua rinduri. In cimpul peretilor se reaiizeaza legatura in
sah. Legaturile se reaiizeaza1!!! crlfcefcu sirma neagra de 1,5 mm diametru,
incit barele sa fie bine fixate si sa nu alunce una pe aita in timpul procesului
de betonare.
Cofrarea cutitului chesonului urmeaza imediat dupa trasarea fundatiei.
Activitatea de cofrare se realizeazalW^
- mpntarea elementeior de cofrare;
- legarea si spnjinirea-cofrajulu'i;;!; 'x '""" ' u'''' *"
- tratarea cofrajului. ' ; N. ' . \
Elementele de cofrare, in majoritatea 6;azurilor, sunt din lemn (scinduri,
panouri etc.) de diferite dime|siurjiN;Se pot folosi si elemente metalice,
acestea fiind adecvate formeif^ufifuJuK.(dreptunghJulare sau rotunde). In
prima-faza.de montaj se monte|za;pno|iiul metalic pe conturul fundatiei prin
sudare cap la cap a tronsoanelp^metaiice care il cdmpun. Trebuie acordata
o deosebita grija 'realizarii ciprifo|me, deoarece cutitul este elementul
principal care faciliteaza inaintarea chesonului in straturile de.pamint ale
fundatiei. Dupa consurrtarea acfstei operative trece la montarea cofrajului
din exterior si apoi a celui din intenorul chesonului. Anterior acestei operatii
se reaiizeaza trasarea conturuluf interior; al^ehespnului, avind ca sistem de
referinta cutitul dejd montat. Trebuie acordata o atentie deosebita cofrarii
partii inferioare a chesonului, pentru a se realiza corect forma specifica
prevazuta (vezi figura 17). Montarea elementeior de cofrare, pentru peretele
interior al chesonului, se reaiizeaza asezindu-se primul rind oe conturul
*
tr,asat iincit.^.privind^^djn JrjtirioruJ-.^ojraj^^
^sezar^a " e l e n ^
scoabe ,Se va acprda o atentie deosebita so|idarizarn\elementelor intre,ele
peptru a se impiedica deformarea de suprafata a cofrajului De asemenea,
fieWtru a se impiedica scurgerea laptelui de ciment, imbinanie dintre
elementele de cofrare se vor colmata' cu chit sau pnn acoperirea cu banda
adeziva. Se mai 'folosesc fisii de; tabW'pnnse cu ajutorul cuisoarelbr Pe
ultfnicil rind a! eiementelor de 'cofrare, se traseaza cu creioh sau 'vopsea
confuruTsupenof'ai cutitului (niVelul pina la care se va reahza betonarea)
Legarea cofrajuluui, in majoritatea cazunlor, se reaiizeaza'pnn interior, cu
fsirma^'de di&me1re:d-6 sala lO^mrrT)* Pentru ia realiza osolidarizate'unifbrma
<legare'a=*sei reaiizeaza pitbgresiv1,-defebaza-oofajului'spTepartea'Superioara.:
-in oatentie::deoseWtaBtrebuje:'acordatailegaturildrrdeMa.'partea^inferioara,
debarece^noaeesata^zbnaMmpj^^
iegarefidaca e.ste(necesarv:co|rajLiI.: tnebuiespPiJinifcpentrMiarnuseinclina sub
actiuhea betohului proaspat. Sprijinirea se reaiizeaza, pe lateralele mari sau
rogresiv pe contur (in cazul formelorj,rotun,de), 'cu. ajutorul:-spraiturilon din
manele iemn sau din tevi de metal.
.-Ji;atarea-<cqfrajului,;;este.r^ltima 5sjrde^oer|iar1e,;J.mpojrtanta;jn.r.crearea. unei
sujDrafete^o^
peqirujise'cr^ Este
recqmap.Ciat ca Sceasja. q|eraiif' sff s.e faca\ inajntea getpnrjj','"cu citeya pre,
mateti^lelb sp^cjfice folp^
Suprafeteie'trebule urise'^hifbrrri'pina llfmblbare; " M'" ; ' ,"e ' "'
' ' Exe^cutia betbnariY^se''realize'azaih'u^
'" "-''^'pregatirea^betoh^rii; ?''~ '-~*^'- "?-r- ' ' ^ ' c - :-i:' :-l-'" : '""''-'
n.:r> -betonarea';'' ,; " '-;-'('.- ^.r/- ...-..,
^^-tr^tare^b^ohaluidupialiffriare*--^'-'-" - H ; >'*-; ;;:; "''"f,>:',l<- -'> '-
'S"s" "-tie^ofrareay-'- '?' '-' -''"' -- ' ' ~t- ' :';'
' > --' '
-j::?Pregatirea" jbetonarii' este"' actiunea iprin^-care se^pea!izeaz& iidarea^'din
abUndenta^a (COfrajului?rcu apa" sfrrpuner^a^iri-functiune a dispozitivelor,
rnijloacelor^ecaniee/idei^betonare^vibratoarele de-adincimepjgheaburiiacolo
urtdei-reste rcazul)=.'-M.o.ntarea; sj ^pregatfrear" jgheaburilor,. se ; reaiizeaza in
functie-de!acce;ub-:mijJpcu!ui!|iei.e..transport^betqnola^element., In. cazul'-cind
accesul/e^teigOjsibil riU:,este,necesa^ t _.-,-_ ,^
f^^Betqnarea efecjtiya-^ "lun^atieiyss^ealizea^
succesive^ xl .lar.partpa^.infe^iqaran.a cutitului <,sprejK.partea.^superiqara:
Grosimea lor se alege functie de posibilitatile de,.vibraref-c^inGit.r4upa
astexneregvun.u[str;at^buterolarVi^
I.Q.cjn. si-jq_,str^tul-.^^t^niyt^anterfor^Jrt^.[5ip%u[ vibrariibuterQla,sej|itrqduee4n
b'eton la distante de ce! mult 20 cm., uniform DS tflata-sijnrafew-tapfMiui.jH
 '-J'1" ^ > f - V 1 ; - . -
Conti:oIuiproceseIocM^xecutieJa,pocSarile dioMMonMWStcUW^tiim^kreziiri^te,iQcM@pWpifrwwy&i*^ t,oi i'.r^.
^ '.'

beton prb&spat asternut. ; fe"va ayqa mare grijS'ck iri^tirfiptil betd^nj sa'rili
se ja'tfhgl' afmdtuVa. ^pUpa^atiriyerea.f'tdfe^' s'apferio'afe';;'^fcnuP^se 4- Executia prelungirii chesonului
-f : 0 . :
sup^fateaza J a ' n i v e j u i ^ rfntie
!
de'osebifa'lr^buie acbfdat^ monfarif ancprelQr,cte fieY Bejbn' care vor rel^fek J Prelungirea se realizeaza cu fiecare tronson in parte, dupate-rohs'onul
egaturacutituui cu.tronsonu! de eheson .urmatorf . . ; _ ..... ...,.,-
DeGpfrarea , c u t i t u j u i \ c h e s p n u l u i ^ la
dataturnarii 'betonuTui. ^ctjunea ^risja-if^fnd^p^^fg^totaja^ e.ferfientelor
de cofrare/ln r timpul^
colturiior si mucbiijor betonului intajrt ;.:-.k;;h; .- ( h . ;>..::<:.- >-;.,; > nt^. J
- Tratarea betonului se- realizeaza imeditidupaidecpfcjarieipriR udare/'.cu
apa.. in speGiaLa.supjafeteio^exterjoareHtimp .da-^ileqsaujptnaila tertainarea
sapaturii sicoborirea cutituluMn^pamint^Pe^ nu
este necesara. umezirea. betonuluifSMin contra pr:oteja're:a. impotnva tfngglui,
cu-materiafetermoi20rantet;:ee^putih pinala-inisepereaintaririi^etohLJlui. -v- v
!
3. Executiasapaturiibrrtfcheson-&"''-''' '> '- -.--. "i?-_ *<-"' >

Executla sapaturi!p!rse real&eaza.ln^rima^aza, jnie^iat''aupadfe'6bTrarea

cptitului,; apfoi ;s\jcc'esiv' dupa-^eG'oJ^^ a
chesonului. Daca esitef R6srbri %i/sbnt /ializafef/c6'rfdff[He^tf RVirceV,irVecespre
(dirhensiunile interibare 6 peWn.it'), sapatura se;ppat'e" ff afiz^.mec.aj^izat' in
zoria centrafa a gatirii, a'poi |;e cpnfinua^n^^^
de situatii se foloseste cupa tip greifer. In partea finaia^probterna dee-seblta,
o constituie..sapatura rnanuaja.-.subjcutit,.j'nat.dtupa.jteFrainaijea ei, .cj^espnul
sa coboare vertical,,sai'nu se incline si astfef sa'sevb)opheze:ji|aihtare1aTu^ In
acest sens, sapatura se realizeaza concomitent in mai ~[TiuJte< puncte,
asezate simetric pe conturul chesonului;: j n ^ a z ^ I . c ^ ^ ^
este recomandat ca sapaturile sa se realizeze d la centr.eie.>Jtytflor spre
colturi. Q depsebita atentiestrepuie^aej}.^
de\sub cutii incit, ,dupa ;inde]iartareaicacestoira, ichesdnuUsa poatasccbpri
vertical., -Rericolul - inclinarii. enescnuIuiVppate "aparea.e la 4nceputf -dato'rita
implantarii incorecte;a cutitului impariiintvapoi "pep"aVciirsurfeapaturii-datbrita
!M
saparii inebrecte sub ch'esbn;* Pentru >a - iniaiuYa aMte^'sitUatii,^pe>>-toata $.? tv - . :v
perioada lucaifuiy;treb'uie^
si a peretilbr dfresbnului. Ea'ca'-; la-rhceputi-'eutftuf nu-e^te-peffecfyertibal, ~\^nh tu .fJSMRA"18 - fundatie!,din,cheson umplutcu anrocamente,. ''-v. i :
dupa;intrarea luPtotalain parhiht, s'anse'le^de'bloeSreT'in^fazere ufrriatbare, .ciM-jr .y -r"~ u - " -. >< 1!' (- ''>'r - r - - .
' "-
suhtdeo'sebitde-'riiari. '' / : ''- ; : >"> " -- ^' C- -lf> ;" ' """"" /- *' gs^/ecomapdat ca ,frorisp_nul.ksupo.rt sa ramjna^cu cel'p.utin;1;Q;cm: in afara
!;:
Este de la siheihteles-faptul ca'-peric^'ul^^earii'Ch^Sdnul^^s^rcle.ddate faja^ de/terenubnaturaj, pentm & se pt!tea>aseza cofrajui pe^-betoniil existent
cu-'ihaintarea'lui'in stratufile paminfului.rdatbnta'er^steriiKungM syn^cpt^t/.fel(^'Js.esreg|i[?aidO Gpntijiuitatej perfecja a peretilor^ntreguluJ!
prin'adaiiigafea trbnsoarielor.% - ;
'"" "> .'*s>'.''' or. r;<z\: ?- ;:n>' ' cheson. Inaltimea trbnsbanelor se alege de executant si nu va fi mai mare de
 Controiui proceselpr de executie la podurile din beton armatpugrinzksimpju rezernate
. % c r a r ; / e l ^ e ' 0 f ^ ^ ^ r a l t : ^ : ' yi?l??
- armarea;
-cofrarea; _ , .. ,: . ,. &*.-., -'r; .'.-&. '-* y In acest- caz^^Va a^ebrda 6 ettWritie deo'seblta asezah'i corecte' a bup'oahelof
- betonarea; de^me'tal^ntr^ ' ' '- ''' ' " ^ '
- decofrarea; ... ,- v*-/ ,-: -/*.,-.}>.::; -? /^ Umpierea chesonului cu' f te6h'se ; reaiizeazaurmarind-se teiiologia'uhei
,. -tratarea betoriuluidupadecpfrare. .* .;<.. .-,._ o v , .iV.:; ,G betbhaVrbbls^to Fazele W lucru suht'similars
Mqduide desfasurare. a 'ffecarerfgze este ~s|miiarcu3cel; pre:zenta},mai, sus fiind-prezehtate^
la executia cutitului chesonului (vezi punctul 2 ) . ' " ' punctul a. 4. dih^-acest^subelpitb^.-'Fatd^de b&e pfezehtate se exdud
In final,, dupa ce se ajunge la cota de fundare, chesonul este format dintr- lucrarile de udare a cofrajului (cofraju! este peretele chesonului). Tratarea
o succesiune de inele de beton (vezi figura 18). betonului se rezuma numai la suprafata capacului1 chesonuluPsi consta in
Dupa ultima sapatura si coborire-cheson; suprafatajgauriLjFundatiei este umezirea iui timp de 7 zile. In cazul betonarii pe timp friguros, suprafata se
realizata orizontal cusupfafata uniforma. Este recom^ridata treeerea la5 faza acopera Cu materialef '-tdrmbizolante'-eel-putin piha la iniceperea intarti
imediat urmatoare; in scopufde a se evita umpierea cuapa^sau cu alte betonului. ^ >< vtao^'ris:;;!; -p ' ,, : -. ^
impuritati. ' '
- - 1if:3. WDNITORIZAREA PROCESULUI TEHNOL-OGie
5. Umpierea chesonului
in mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie1- a
jf"

Chesonul se poate umple cind s-a ajuns la cota de fundare proiectata. furictatiilbr :,dfr^ete?'trebUie^^iH^lfea^a 'dS fUnd actiunea cle parcurgere pas"cu
Materialui de umplutiira; este stabilit de proiectarit si el consta in ^s- a- -rprocefsuy p'R'fi"iciiVitati-fd'e^erificari, Iheercari spbeifice, com'parihd
anrocamente de diferite granuiatii, sau betoane inferidare ^u granule de rezOlfafeie"c^pl^fedefiletefe'Fentale (praiecte de executie, caiete de sa'rcini
piatra de pina la 70 mm. In cazul folosirii unor anrocamente, peo portiune.de hormative/^tahdifdea'pfC^blLe). " K_ ,'rvv' "* " -.^ ^ - '
minim 50 cm, la partea supenoara, chesonul se umpletculbetoth. , ---'Scopur'ii^bniWnl^
Umpierea chesonului eu anrocamente (vezi fig Hsj se realizeaza prin putea'duce)'s'aWv^u^;dus WJo ^xecut'iW necohforma," in dlferifeie etape 'de
asternerea materialului deljmplutura in straturi unifofme "urmate apoi de xecu'tier.-"CbHstktariid imediate si::iniatlTrarea-!'cauzelor reale- eare au dus l a
compactare cu ajutorul unor placi vibrante sau maiuru 6rosimea straturilor se aparitiaUnorhecbnformitatirau's'uhfdl 'debseBit'cie beneficpentru efibacitatea
alege in functie de posibilitatile de umpiere (prin bascujare dinteuto, cu bene, si-eficiehta-prbc'esu.lui?1 die ^aserh^ea'^S^sf^rblut preveritiv,- pentru alte
;r ,i:,: ;
manual etc.)- si de compactare. Suprafata fiecarui' slrat trebUie sa fie pfbeese sim'ifare<ce-^ - ; - l ';
orizontala ; nu se trece la asezarea stratului urmator pina:;cindi'nii s-a reaiizat Aspectele prezentate cphduc la ideea ca monitorizarea "procesului de
compactarea stratului suport,, reaiizat anterior. Dupa cum arn^mentionat mai e^ecutie^'al^furffijHflor5 ^ r r ^ e ^ ' ^ ^ l a ^ - p b d u r p '-este "6" pafte'; es'ehtiaia a
sus, pe ultima, portiu.ne a u'mpluturii, pina la nivelul. s^perifor al peretelui m'ari'agemeh'til^^^ ecpnomica
chesonului, se asterne un s t r i d e beton in grbsime de'cej putin 50 cm. Acest pfih 1rllatura"reai:vpierderilor''b^h"esli in tlmpul si dupa
strat de beton, a cargi ciasa^este specificata prin projebtui de executie (de < terminarea:lucrartlor>'"^r^~<-u^
obicei Be 15), realizeaza transmiterea uniforma a safbinfio'r din corpul
elevatiei pe intreaga suprafata a ehesohaiui/De asemer\e^a, asigura conditiile a?Execdtiaifundatiiilor direbtelh spatii'cleschisb prlh cofrare
necesara de lucru si imbjnare dintre corpul chesonului'si-eel ai elevatieif
avind rolul unui capac din beton. Este reepmandat ca-stlatk de beton sa ^MonltoHzaM'prbcesljlurd^ direete deschise prin cofrare
acopera buza supenoara a chesonului cu'celputin 15"cmr^pjb| lainarginea pres'ufcune bj'seFie^^de^^verifibarj fr? situ* si incarcan specifice ,de laborafer;
ei (vezi figura 18). Suprafata stratului-de beton este- onzqffiala.' In unele Activitatea'es'M preieh'teja pe el^pefe'cJerexecutie specifrcate mai sus.
cazuri, la chesoanele culeelor, cind se prevede in proiectuj de executie,
v
poate fi realizata inclinata spre"taluzul rambleului rarripei ^a^e'esrAtdnei ''-tiTrasafeasapktuVirfuhdatlei "'' r v *-' -" "'
cind se prevede. in proiectul deexecutie r in sTratuI de';5etdh^se;infrodCKi;;
mustati de armatura, pe'ntru a.se prinde de aceastea armatur^'dinreievatie.\ !i
;'Actiyitatsa du^R^^a^tiKil^|^zeTh1it&:in-6orrtin'iiS(lre:' _ _; -
i< - 1 /^e^'ddi'&F'H^^Fif'^^HT^rultfirtUndatiei: Actiunea'es'te ralizafa';in
 kyc^file.de infrastructure, i . , <, ,\ lVj i x, - j. ^
Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat^gtilng^lrripl^mz^afe
trasarii ,se;yerifica;modul de identifiGareia ^elr, si ^q^u|sGLi|T!;jse>:^esfaspara
actiuniiedetrasare, lucrul cu a p a r a t u l o ^ f a z a f i n a l a ^ s e 0 y ^ r i f i g i
corectitudjnea trasarii -(ampjasacearc.fup^a|iei - pe=j, axele;., de^gimetrfe,
dirnensiupjie gepmetric'e^ale cpnfurului^etc)^
fuhdatiei.xa sisteme re^erentiale.i;;s,e vo^^a-pl^ne[^d^^i@s^V^c^i%^EId@Wi
dinproieptul deexecutie si specifjcatiile'diri'daie^uldesarcifii^'~ -^ >:^ ~-s.'"j
. 2:. Executia sapaturilor . - , lt : J . ,: , ... > -iliro-,,v
... Activitatea cuprindeactiu^He.-pre^ .f0 ;; ^ ^
1. Verificarea pantelor taiuze'lor, in cazulYealizarii sapalurilor fira;sprijinjri
iaterale. Activitatea are drept scop evitarea surpariior in timpul saparii.' Ea
este realizata in permanenta.^e,. sefu)ipunctulubde\ lyerti^.^upaj saparea
fiecarui strat de pamint. In acest sens se pot monta echere de panta fixe sau
mobile.., _ ... -,. .,,._.,. ..,: , : , !; ... ,, ,,,, S K . K-
2. Verificarea.;mpdu)uj;de:- rjealizaFe a.;..spri]inirjlorr.r;in^a^ul-;rpialj.zarii
sapaturilor yerticale cu .sprijjniri. iActiuneav^are^^drSpt; ^ ^ J n j ^ a . r e a
surpariior care ar:pute,a,,afecJa:,fqrrna,|u^afe
sapatori! In aceasta activitate se verifica atit ma^jn^uTi|^gi|;Ci^^r'^rjd^l^'ij^
asezare in -sistemele de sp$inire. :^ ^ c ^ e ^ ^ ^ ^ l f z a ^ l ^ ^ i ^ f c - ^ p a
montarea fiecarui tronsqn, de, sprijinire,.h mod .obligee-nit!^ c e j ^ p u l a . ^
verificare De. trdnson. (in rtipi.pul- sapaturiIor;^ sejul.ad,ea \e;G|i"ip^^a'-exe,cUt^ o
pexmanenta.suprayegherea^^
. 3. yerificarea.starii malurilorsapaturiC in.caziil cjnd:'ceasta,se^e1al,izeaza
fara sprijiniri. Activitatea sedesfaspara;,,de-sejHj|jdecft^
toata durata saparii, .-r,r, , ,~; - V . ;* ' =-/ : .-"-A "/ .^v^-T^i.--,^ .T H
4, Verjfiqacea grosimii .stratul.ui de. pamint ^sap^t s:;a:;rj3PG^iuiceiie(i]v^de,
realizare a activitatiLdesapa,^
in timpul !ucr,ului-si d u p k f i a c a r e / s ^
asemehea ei poate verifica inopiriat si cor'ectitudinea ac^yjjatn-.de iajpaj-e^in
timpul desfasurarii acesteia. '" '-'';
5 Verificarea m q d u j u V d ^ pjppp.-.Xstratului.^uporl
fundatie). Activitatea se realizeaza dupa ce" se consldera; ca s-i'ajuhs'Ia
cota> .de seful punctulu^^de.Iucru.^Ea^eqpsta in: a.s^.'-venfjca,sfai3il|t
gradul de indesare "a:7parnfntufui., Jn .cazuT-pind; ^ e ^ p % i j ^ p r j n :pajetuUJe
sarci'ni gradul de compactare'se pcte^
laboratorsi emiterea unorbuletinedeahaliza.
6. Verifiarea cotei de fundare (a sapatufH4i;starea?te^
(planeitate, uniformitate, pante etc). Activitatea se'Yealizeazk'dupa ce se
considera ca s-au terrninat toate lucrarile;de.sapaturtsi,finisari, La*realizarea
ei participa- seful pu^ctului,d^Jup5H^inipreuga:,cu r p r e # ^
cazui cind este Drevazut in.caietul de sarcini .SSN pet<a Vmnnc, H<=' Ar^anoio
-. 3 .' M-
tospectiilor rinriconstructii.i ,actiunea> se,_,poate ,considera ca_fiind f^za
deerijiiriantaHn acest caz/fa^realizarea-ei,-participa si aceste organisrrie.
Pentru /demonstrarea conformitatii, se intocmesc,prpcese verbaie pentru
ilupi:ari;;ae} devin ascunset(pentra cotajyndatie), respectiv proces verbal al
fe'ei>determin_ante. - , j - - ,r , > -,
lT'f,5^ . " -< > -~ v . -< , ' ...
iulL3^Executia:,cofrarii - - -
^/'Activitateascuprinde-actiunile prezentate in.cqntjnuare- ( w ,,.
UMJVerificarea trasarii fundajiei.pe stratui-suport (pbzitionarea fata de axele
^^.simetrieadimeasiunile-geometrice alejaturilpr, ^iagonalelor,-etc.) Actiunec
este realizata de seful punctului de iucru imediat dupa t'erminarea lucrariloi
;de ;trasare; si conturarea ifundatiei: pe stratui suport, xare, dupa cum arr
jmeiitionat mai. sus, poate >fi acoperit cu un : strat subtire de.betqn., La bazs
,-,_ ^veriflcarii, ca^sistem referential, se->afla plansele de trasare fundatii dir
proiectul de executie
hs2, Verificarea stariL-tebnice/ bucata-cu ,bucata(ta tuturor elementelor de
Icofrare. I Activitatea- consta- in? 1 verificarea, dimensiunilor, .s.uprafetelor
irjosibilitatilonde-imbinare, ancorare etc. si este realizata inaintea lucrarilor de
$frare;.de<sefuhde echipa de dulgheri.
(o\:3.( Verificarea moduiui de asezare-^ ejementelor de cofrare la pozitie.,
Ka^CcPotixiuitatea^SMprafeteipr, legaturi!e>dintre ele).(si solidarizarea Jor
gpentru;a^nus'Se deforrria cpfrajuhpe suparafete. ^ctiyitatea, este realizata, ir
timpul cofrarii, de seful de echipa, in,mod permanent l=i < t,-
c> ^.'Verificarea mqdulyi deicofrare-a-fundatiei, in faza fipala. Activitatea esfe
realizata-de sefuLpunctulni de Iucru impreuna cu:Teprezentanftui clientului-s
ccpnsta^in.verificarea ipibinani ,.eiement^lor pentru a nu-.pierde laptele d(
ffiiment, dimensiunile geometrice ale- fundatiei, _ planeitatea .suprafetelor
^mo'dul^e legare.si solidarizare a cofrajului, modul de^sprijinire, De aseme;
se verifica tratarea suprafeteior pu decofro). In urma verificarii se intocmesb
spro'cesuhverbahRentrUilucrari^ce-devin ascunse. La1 baza verificarii se afi;
fcp|ansa-:de cofrare si specificatiiie caietuiui-de'sarcini.
si -f 4. Executia betonarii fundatiei ;
% i 'Activitatea cuprinde actiunile^prezentate in continuare:
v -t.j Verificarea modulus de pregatire,-a, conditiiIor.de betonare..Activitate,
consta in verificarea moduiui de curatire (daca este-cazul) a-suprafeteic
cofrajalur,. Udarea -acestora cu. apa,<, curatirea 5fundMlui fundatiei (stratult
sup;ort). De asemenea, o atentie deosebit de mare-trebuie acordata verificar
'stariMehnice a.^dispozitivelor-si conditiilor 1 de ...betonare, incepind-o
.'Vibratoanele de adincime. > cai de > acces disonzitive de directinnare
 d n
QQDUOIMLW^3.^O^3^OM!!^MP^WM. ( ^on armatW?tin%'?simpiii>i'&zetri$te

BelonuW si l %rMiW<e& m'pacelS de^Ha'n;spbrt>bet0m( acblb unde^este Sejneaiizeazasminir&Q/veri^^^ plai^a^de

caz@i51 B ivMel e % ^ ^ <ofrare-din-proje;cHsi ^
!
iilaBfe#fei^Pa^ i MWMI^ m ^o^i SE .iilsHrrnov - svr >*.- ^h -?- - intocmes,te; ^procesul verbalaPSntr^uexaj;^^
Is \^'^um%a?e% be"tful M^^^aMehl^Amiunealfiegpe^G'^verificarea }dupa;-,turnare);; - => -: ,- < -v ab 'vMeinemeie ihstnom BS'isorfheV .T /
bonuiui de transport (date privind caracteristicile tehnice, timpufcdMfansport & it **: '.'-. ? . .: ;".*.;:-:? -^ j-'bom eoftnsv e-3 ioluinsmete sis sisohssxe
etc.) si se continua cu verificarea consistentei prin metoda tasarii, pentru b.*; Exejcutia fundatiUOrdirecte.-^i^3p^i^biTPhJ^@3n!et<|JE@se^!s&iBifiiIo3
fiecare transport sosit pe santier. Activitatea este realfeata>de^efu!^pumctului \K-\ ir. -.';. ' ' ." -^ ,.-'jionuq H/fsa ia sqirios 9b VJIBB sb. fetesifeai
de lucru, iar laboratorul de santier verifica consistenta. Actiuniie sunt Monitorizarea procesuiui de, executie fundatii directe cu ^apatur^iLn
demonstrate prin i n f e p i W e ^ i jfife&aieWI^ de^evidentaftenuri^fransport, chesoane: ,deschise,j presopuoejjgu^ejiifen^fe yerifjaatfbrjn B^fei^ieipca^cari
^ril&a*<fe^&%l^^^^ ispecifice^de laborato^,;Actlvita^arieste . p f g ^ e i ^ t s b l ^ ^ ^ f e ^ e , ^ ^ .
f
rMre^a1e%itei^ ;asa.idupacum>s^ poate^edeai^isontinjuaj^a iui*j~(eiofieftscl Sut^stnese^a'i
^i'2?'f^99? e '' 1Bnirn1 ^' squb xBibemf uioul sb Iuh :- -J-:-. -xi ?. *-:.: r:-: -.>. f'3s:.--y-^'- <-j. . - .';^-;- ,."5 bio^uq si tstnsss^q eismis sb isien&
^ 3 ^ e r i ^ cofraj^si a moduIUi de $ ut;Trasarea1fundatieK < ^ f;h^isrrri s noisd uo B^heqoos ,ibiu|s-\te^
J !
vMrare: Ae!ivftat%a g e ^ a i i M z a ^ h ^p'efeenta Me'^eful d echipa SNpurrct int ;''" -; '.. T'\"\' *; v> , --^d uo s6t6o"so^i oi;? eUiiBrmc^t) a:fiv3
r
d l luu?Lln fiazaSfihall s^v'gnfica^fi/e'MI beibn'Ului^la r> paetea^superioaraTa ,* ^r Activitatea cuprind.6'aGtiuni!.0:fpr;ez^jn;tate^injso.atinuaFe^ sed &J rso
fundatiei. K-'-'-d.v- x V.'?.^'--' v. ,1r Verificar(ea^.:.rnodului.,.:de3ijjstabUireb ^to^dimensLunjoissgeom.etrig,
sfc ^'^grWea^a^ails'ei^e^Mjfdi p^^et^de^^istrUctive^pe C'orptirt^e, probe "-amplasamentui^ pe !axele.de,:simetrie,o^a.sane.a sjri^ateMa|i:zarea^e;eiritur:uJui
beW*%Wa^ fundatiei. Activitatea este realizta de seful punctului de l u c r u ^ u p a
^an!fe^ terminarea^lucrarilorude -tnasare sbe:on|ynare9i!ia Lba^a:W.eri|ea^iTiGavsisteme
majoritatea cazurilor se, preieveaza Ge?$utih< im set de^probe' pe^radier^de '-^eferentiaie, seafla;plar)sele^detrasaFe3feadaiiBsboaiettil^fedP^a
maxim%5i$m1^ .y.^!VerJficatea^lemfentelQp^^CQfnare^oaei^to&
afioi %Se$fe%ibise^ pfed^'9u^iilPfeb#^t6"r2;de - grad^superiorf Im-baza* -unui - prinderi etc). Actiunea este realizata de^efykpudCtuljji/iteliiiGiiUiSbdeBeG^ipa,
^or^ero'i^e^f^riBWtg^^^ bucata-:GUi bucata, inaint^dei-inc^peregiliu^niloi^eifiGfiiac^ssieo^i'ie^/ 0 r
mecanice, apoi eiiberea1f#^[eMe^ahalizar' ' ! l'^ *' ^ ^ o ^ >u . -, -.:- 0.;- Verificarea dispozitivului de .-metalseare && ca:$;0azani,n};;0apul^GUti|uiyi
^ % s ^ f i r i S ^ # ^ f e S ^ r i t ^ ^ > & J f e j t ^ n u l b i " f u n d a t i e i ^ stipfafatarii, >si a .chesonului-, (forma dimensiunkgeometpeeter^Mu!:;dej)0abina
^M&ftlSPff&i^^l^SSlE^festS eaz;lpleJ i'egatura" Gu-arrnatoiratc(in elevatii.- - i-modulelor)^ Activitatea;;este:realizataad@csejuUpun^^^
eb
A&i v l a t a ^ W e a l i ^ a ^ ^ e ^ ^ m i ^ . p u n c r u l u ^ e luerU; Htiupa^fjnisarea ittmpul pozarii -pe. conturul-iun"datiei;;cha ^a^ffle^fjeaBtj^a^sigteronpefer^Jtial,
'He^fil5fi!fiSMi r^^ta^e^<1ancotlF0K^:Este^ dge-Se'blt .de ifriportafotas%erificarea se afla plansa de montaj din proiectu!:!d0^eeutife=;j-e wtec; iroul &o ii-'ujonL'q
^Me^uT3'eYi$a^ 'h % Verificarea trfodulu^e.<asezaiE-9cfttemejfite!o&cJT)etaD
fmj^bllatffe^ * fundatiei, modul- :.de rsolidarizare,-.intceuialen pfiiiBts-siadUnaJuAsEiMitateaieeste
s
^6?sVnficWe'a%f^ be'ton&lu14mediaVdupa realizata jdeoseful punctului de lucrujdinjctimpui sexe,QMtieinipe@ti?ujLtiecare
turnare si dupa dezlegar^"a?p1Hn^rytif#e; ales.cofrajujtai ;(a doda zi:sau dupa - elemenbin partevvDe asemenea^se {verlfiGajtoate) sydufileskasbazaiverificarii
minim 12 ore). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru jmediat ; ca sistem .dejeferintav SBs afia plansajde oaontaue, 0le,memte^raeta!,ic;e;D In^aza
dupa terminarea betonarii si zilnic, t i n p de eel .putinsapte zile^ dupa -finala sereallzeazaniinim'O.verifiGateia^prezeinta'rgpcezenfantuiu!^
dezlegarea si eventual indepartarea cofrajului. : dupa ca're^se intocmeste;proqes^l^ferb^bpento;lii(6Faci cejdeyi&fasmms^as;
7. Verificarea m'^dQItfftodel^ -. v 5. Verificiarea modulukdie&lasGnatei^aaf^a
^--^WPmueWei^^^ deeofrarii de tdiametre:dimensiunirbarei!fetitieri^cioj3uri3ietG^
^e1ultee;ghipaibetSnisi;i^ soeb) immp v- ,j::..b;. .^y::- : ,r -,(>?,. ^punctului de>lucru^dupa^fasoiaareariSiftpregatire.ai arvmaWihipentru v0Q.ntar:e.
i; j ! u%n^ferfff#areaJ^s (ilftli^fStil dl?3 b^t^jfllj I uT/ ^acopetirf i ^ 'SO^ <^b etorv-" ^d imeptsiuri i lor Verificarea se realizeaza pe tipuri de, bare fasonate. La baza iysMfieajf g&afla
J
feofteriGe>ksPCa; ^i^a*sffifffi^&tiefJG^ raxele-* de^sirnetrii&.ale poduiui. plansa.desarmare/CUtit'cheson din proie.ctubde execuiten ssiBoni^V Z r
-^ctln;g^nfeStg'^f'e*ati^at^3 de^H&lfuP punctulukurde^,\mm Impiteunaiacu l v ,6'. ^Verificarea moduluie devfaontare^a fajjn^ujriSaei^tuMsQh^SQn^i. ,6
^epr^iintaTifel dien'tuiui^iifpa deeoTnarea^detinitiva a>eremefituluBde:?;betoa
 ControSul processor de execatie la pocfurile din beton armatcugrihzislrhplQreZemate

rfiodul'de legare:a armafUFiif^ ." /y^d4tf\/erjfieai?ea ^im.ensiynilor.geometricei suprafetelor ^e|pnuluiifaeoperirii

de seful punctului de lucra^dpa finali2are^ I cu beton a armaturii. Activitatea este realizata'de-seful punetului-de lliJ&u,
sistem; referential, ; se<afia :f piahs^ ^ -'*'' \ - impreuna cu reprezentantul beneficiarului, in final intocmindu-se procesul
k
{ 7. Verificarea montarii elementelor de cofrare, pe fetele -interioare* si verbal pentru lucrari ascunse (aspect beton dupa decofrare),- ,.; s ., , _,L
exterioare ale elementufui. Se verifica modul de prindere intre ele, forma si ;
' 15. Verificarea moduiui detratare a betonului. Verificarea se realizeaza de
coiiniaritatea suprafetelorv: rrioduh'teetanseizare a fisurildr; * Activitatea~este seful punctului de lucru eel putin*p Jd^tain zi, tirnp'de sapte zile. o- : -.
realizata de seful de echipa si sefui punctului de lucru, in timpul cofrarii | !
:^' r,.;1 ,;, r~"
' . r
.'-'>" -., / ~r..: -/:'- , - ,.; * " . ' *

eiemeritului. - ^ r 't- "' ^t^,:-**- ::,> M. <. >\ri-; <-.'. ..w.*n<\ - -i^ii^ExeoutiasapalurHorin cheson , u , ., ;. ,, . . . ..
n
BPVerificarea' cdfrarir:'si armani-cutitului shSSonului. ^Activitatea 'este &b '7 ~'.U'>. -. ' ;^, '''- ' ! <; -.. - :.b- 1L<~ " ; ?: .~.:\ ..w
realizata, m faza^fiSal^de^keeutrs, de^sefal.-punciului^de lucru impreuna<cu :-, ^Activjtatea cuprincle.aGtLunilepnszentate iR.con^inuar^. 5:> >,.?:,- , ,:.
reprezentantul beneficiarului iuGfariir Ihoaeeasta'actiune' ^se^verifica. modul <i! -1. Verificarea yedJcaOJatihsi a.modulu],de sapar%;sub cutitui chesonului.-in
general de armare prezentat la punctul 6, suprafatarea si etanseitatea prima.fazaTlavintroducerea lui tnipamint-r-appi duparexecutiaifiecarui inel de
cofrajuiui, acoperirea cu beton a armaturii, solidarizareare6frajului;:p'entru a adaugire a chesonului. Se verifica in permananta simetria zonelor de sapare
se evita deformatiile sub incarcarea cu betonul proaspat, sprijinirile, dupa si verticalitatea chesonului, in special in timpul coboririi. Activitatea este
caz. La baza verificarii^i^ca^sisfem feferentiaiose^afla plansele'tde^cofrare, * realizata de seful de echipa in permanenta cind se realizeaza sapaturile si de
armare, trasare din^proiectul de'fex'ecutiefjOupa finalizareai..verificari!or, se 1
.seftil punctului de lucru, in fazele'finale de coborire a chesonului, pina la
ihtocmeste procesul verbal pentru^lucrari :ce' devinAscunse (afmaref cofrare ! cotele de sapare.
element).' * :>.\-y-.,>. -.* .'; -J_ - *.* ----. . : ; v -.>?b~\ ,2. Verificarea moduiui de umezire sau tratare cu solutie de bentonita a
1
9. Verificarea rmodtfldis.de' pnegatirec a ^betonarii'(udarea cofrajuiui, , pamintului din juru! peretiior chesonului. Activitatea este realizata de seful
pregatirea dis'pozitiveror'idesbetonate^vibratbaFev^pilhii^bene, niijlbacelde ' ' punctului.de lucru, de fiecare data inaintea coboririi chesonului.
transport1 betoW--eto;)?.Actiurie'a'este realizata dexsefui punctului;:de\ lucru, - 3 . Verificarea cotei de fundare a fundatie. Actiunea este realizata de seful
inainteainceperii^aetivitatfade-betonare; ^ >. : , :- -M. , . ; .-v \ punctului de lucru, impreuna cu reprezentantul clientului, tmediat dupa ce se
10. Verificareabonuiui^dertfansporfc-a betonultJi-silaconsistentei'betonuiui, ! considera ca a ajuns chesonul la cota de fundare.,Dupa realizarea actiunii se
'la-primirea:fiecarui mijloc tie *ransp:or#in s'ahtierMctiunile suntrealizate de ihtocmeste procesul verbal pentru lucrari. ce deyin ascunse (cota fundare
seful punctului de' lucru si^labwatorul: desantier.--BoMrile detransp.ort;Sunt fundatie). La baza verificarii , ca sistem referential, se afla plansa din
stocate,-iar pentrufeonsistenta.Maboratorul intocmeste buletin'ode analiza.1- La | proiectul de executie.
baza verificarii 'se-'"afla 'specificatiii'e -cbmenzihidebbetoane. emise>de.>seful
punctului de lucru catre statiade betoane. - - y r-'~- & <-^t rr ,..- "'*-v- -
1 1 . Verificarea m'oduiur.de'betonare aielementului;?Se verifica modul de 3. Umplerea chesonului
asterne a betohuluh'mstratUFi,:modu!~devibrare~si-de finisare. ^ -:-."^;:
;
Actiuriilesuntrealizate in^imi3Ul-betonaVii:dejseful;punctuluifdelucru. '' * a. Umplerea cu anrocamente
12. Verificarea clasei^betonului'Tprin^metode'distruGtive,, pe cdrp.uri de
proba din betonul lucratfi? AetiUnea este realizata de laboratbrul. santierului si Activitatea cuprinde actiunile prezentate in continuare:
un laborator de specialitate,: &*' eontihe^ doua etape, nn^prima etapa 1. Verificarea moduiui de asezare a agregatelor in cheson (grosime strat,
laboratorul de sahtier preleveaza*cOrpurile?de.probav(cerputin o proba pe un uniformitatei modul de compactare etc). Activitatea este realizata in mod
element) mentihindu-lein conditiisstandard:o^anumita perioada-deltirrip, dupa - permanent, in timpul lucrului, de seful echipa si in faza finala, de seful
care in etapa^a' doua laboratorul' de- speciaiitate-Teaiizeazai^inG'ercarile ; punctului de lucru. In timpul lucrului verificarea se realizeaza pentru fiecare
distructive si elibereaza~buletinul.<de' incercari.mecanieej pentru verificarea strat de anrocamente in parte.
ciasei betonului. - - > .;, -. ' .< %. .U- >, .:. , .>_-- - '.>. \ 2. Verificarea moduiui de executie a capacului din beton al chesonului.
13. Verificarea moduiui-de dedofrare a eiementuiui (desprindere elemente Activitatea.este realizata in timpul executiei de seful de echipa si in stare
de cofrare;: stare' muchii-beton ^etc.)^Activitatea-se'!realizeaza^ in timpul finala de seful punctului de lucru. In faza finala se verifica pantele, modul de
decofrariid&sefulde;echipa. ," " - .--, . . ' . ' . , , >
- . Cpntrpiul processor de executie lapodurile dinbeton armafVU'grinztsimplu fel&mafe jklipf-arjle deJ(ifras{njctura^iV^ n,iV3)

suprafatare si daeaeste prevazuf in project, mustatile'"de armattira de care

se va lega armatUra elevatrei'viitGiare. ^.-.N*"' ' > - . . ,.,-.,;.. :-VAA, PkANUL, DE CONTROL: CALJTATE VERIFIGARI S! INCERCARI
' -'* - ' " ' '--' ' : ' . . - " . --.,. : ; > - - ' , : . - . . . ; . . - , < ;
~" 1
b. Umplerea cu betbri ' > r ..*.,; v ^ , ; ; , , , : %^< -Planul/de-iControl balitate venficarksi incercari (F^.C.C.V.l) este>o parte- din
planul' jde' "aslgurare 3>: caiifatii:,iAGesta I este0 intoemit inaintea^ dernararii
Activitatea cuprinde actiunile prezeritate^coht'inuare: ?>' <^-;'.. : ' ' --- lucrarilpr fienexec'utie a poduiui diri'betbn armat. P.C;C.vTH,face parts din
1. Verificarea modului de asternere a betonului irvcheson (inaltimea de icap'itolu! de bazafal planului jcalitatii, adic& eel referitor la controlul internal
cadere, asezarea in straturi modui de"vibrafe et^Amivitateaseste^Tealizata Icalitatii.'Prezentarea lui e s t e facuta tabelarU ~:.f
in mod permanent, in timpul turnarii, deseful de echipa si in faza finala de
seful punctului de lucru. In faza finaia":se verifiedi Mbdul de suprafatare a
betonului, !pantele longitudihare sau 'transversal^si daca este- prevazut* in P.C.C.V.I. PEPROCESE DE EXECUTIE HJNDATHDIREOTE LiA PODURI
proiect, mustatile'de armatura de"cafefeevai/egaarmatureelevatiei viitoare^ DINBETONlftMAT ' " j ,
ACTIUNEAC.C.VJ.; ICINDSE C1NE ,J - ' FRECVEN- SISTEM ENRE-
PE FLUX EXECUTIE 'REALIZEAZA REAt!IZEAZA TA REFEREN G'lSTRA
i -TIAL -RE
-EXECUTIA FUNDATI- i
.

1L0R pIRECTE IN | .' ; .. . n i .

SPATII DESCHISE, ,. . . j , . .. :

PRIN COFRARE
M Trasafea sapaturii ' i . .

-Verificarea trasarii \ In timpul trasa- Seful punctului Permanent . Plansa-'de'-'

[ -centruluL, . . ' ,. rii.siinjiaza . dejucru .,. .... cind se luc- , tfasaTe; . '
r-
dimensiunile finala" : ' reaza si mi Caietde ": -
t . geomeVice si ; nim o verifi- trasare^
! materializarea care' in'faza lucrare ^
conturului fundatiel finala
r
<2 Executia sapaturii "-'; i *! - *

-Verifidarea pantelor; In tirripul reali- Seful de echi Permanent 'Pisfrisa1'

taluzeiorlncazul zariilucrarilor pa fespectiv" cindse iuc- "' pentru
sapatuHlorcutaluz.c . de. sapaturL ..seful... .reaza si mi- rear
'-Verificarea5 modului tiu"rietului de -;nimvoverifi- lizarea * - - a

^fe'alteare a""1' ' , lucfU': ' 'ca'fedupa sprijinirilor

sprijihirilor in cazul i realizarea
-'"sapatunlor cu pereti, unuitronson -
t vertical!
a
' nou

i
i
-Verificarea malurilor) In timpul rea- Seful de echi Permanent Procedure!"
sapatuYii fara sprijiniri lizari! sapaturii pa si seful, cind se lucr tehnica'de-
-Verifidareagrosimiii ,. .punctului de , reaza lucru. . . ,.- _:
straturilor de pamint lucru
sapat'sia modului de
realizare a sapaturilor
.-Verificarea modului. ; _ ..In faza finala ...Qefulpunctului 'Minim o ,. ..Plansa de, Buletirf
de'finisaresi " d& realizarp a 'de'IucHrsila- verificare' pe ifun'dare de-ana-
compactare atfun'duiui %apaturifor. .bdratbruide fundatie si sispacifH-'' . liza ;
r
J gropitcind'se ; santier peritru mlnim uh catii-din < -grad'
considera ca s-a ~' verificarea test de'com caietul de1 de com-
ajuns la cota de fun-v *' 1 gradului de pactare 'sarcini'pen : pa-ctare
dare , compactare tru com- --*
ipactare ' -
 Cpntrolulprpceselgrdeexecutielapgdu^
i&riiSM^^^^-l^^'^^Si' :".^''.
ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE CINE FRECVEN- SISTEM INRE- '* r * " " " ST '" ***? "..; rvj?gs*Z!P<i " - 7-.M.~ ;,,- l-V---i-".--'.......
-.. -,.-,.., .- ...
PEFLUXjEXECUTIE ;REAUIZEAZAr iREALIZEAZA;. T A ; . - ^ REFEREN GISTRA < ACilUNEA'jO;c.V.U 1 SISTEM FRECVEi^- 1NRE-
p^iiulcEXEctrriE ; I ^ E A l f l Z E A Z A ' ^ i R E A t l Z E A Z A REFEREN 'TA , J ;
" G1STRA
-tlAL -RE i -RE
-TIAL
: 1 -Verificarea cotei de In faza finala Seful punctuiui Minim o ve- Plansele Proces (
fundare; planeitate si de execufie a ' ';'de Iucru;"impre*'* ' rificare'pe ' " 'dirfproie'c-!''- i .Verbal \/erifparea bonuluijde j La ' * prirnirea '.Seful p u n c t u i u i . Minim o ve- Comnada- -Caiet
,-ta ^uprafatarii- -v ; ' sapaturilor ;.c u n a p u repre- -?. ,;furidatle - -^ 4ul.de exe- - pt cota,, ansport beton i' ;be- ' ; deiucru, res- rificare peh-' cie beton de evi-
1
stratului suport affun- - zeritantul.cll- ' cutie si ,"" fundatu * v'eiificares-ppfisistenr A ~tonului.pe'-san-- -peGtiv^labpra- .. J-tru-fiecare .- emisa de ~denta
datieVfcu-sau'farabe-
:
i[ betonufutpnri m4tcJ-* tor tie^santier " ' -transportin * 1 santier Grafic
ehtu'lui '''* - specificatii
atasaril'"; " J' j i s . ' - J " ....itr,--.. ; - \ ".' parte' tasan
toh'deegalizare) ^ . t -..
' le caietului
Condica
de sarcini,-
3 Executia cofrarii 7'."*' .""v"*":,^"!; j de-bet
fundatiei ,-Verifjcajea Hibduluj "IrrlirnpLfujtur- . Seful de echi- *- -Permanent Prbcedura
-Verificarea trasarii fun Dupa termina- Minim o ve-
'"deasternere'a belbntir narii;^b%tonului ; pa si'.seful cind se luc--' de Iucru ' -
Seful punctuiui Plansa de punctuiui ;de reaza l
NE 012/99'
Iqi in fundatie si a j ,
"". datieipe stratul suport / r e a l u c i a r i l o r ~: 'deiucru -,-*,;:v .r,ificarepe;.i;_ > trasare,, Iucru j
(pozitionare peaxele de trasare "fundatie ^ Caietde... : i ..vfbranipestratun de
" ) tbetpn'are
de simetri, dimensiuni trasare-"^* K *-Verif|carea cigsei b e ; ~\n timpul-beto-- -.Laboratorul.de- .:Minim.o.'. Specifica Borde-
geometrice) I h
'-Verificarea.tehnica a ihainte iri.ce- " Sefurp'urictului ' Miffiim-f/eri-""' ^nuluiprinTTi'etdde; *r7a'rii'sfclL(pa "'*" sSiitierprele-' 'iricercarepe tii- caietui rou'pre-
. elementelor de cofrare pefii cofrarii . - :, de .|UCEU:? ' , ..- ficarepe fie ^dlstfuptive, pe cbVpuri 'f
\ %e , provbad n'B'eton '2'Szjle'-' \ 'Veaza^corpuri-' furida'tie de de sarcini levare
t 'le'Hyborator rria'x. 200 NE012 corpun
l
care 1 r
de"-special itate mc. volurh /1999 'proba
element !- rfl' ll
alifo'rizat rea- Buletm
-Verificrea modului de In timpul Seful de , Permanent -lizesfzaiinper- incercar
asezare si de solldari- cofrarii echipa cind se luc- i- -. \ C t - "'cafiie-meGani-' t i
zare a elementelor de reaza > , - : - * 1 ) -i ce" ,( -" *- ' mecan-
cofrare, intre ele, col- ce
matarea fisurilor corec 1 ;
-Verificarea cotei de i ! 'Dupa' a'sterne- Seful punctuiui Minim oye- Plansa din
titudine' suprafetelor, 1
-
,

planeitate ,unghiurL;
>V. - . ' '-"
-la nivelul superior aj~ - reaultimuiuL . . de Iucru. i . . rificare pe Proiect, pt
i-.: !
beton ulurfundatiei 1 Jt; ^sTratde'b'etori fundatie ' 'cofrare
-Verificarea modului, In timpul* , Seful de echi Permanent < .'ff,\' J;
de legare a cofrajului cofrarii s i in pa respectiv
-Verificarea'mddului ~' Dupa"betbnare' ^Se'flil'ptirictului Minim'o ve- Dispozitn Caiet
cind de luc- ; !
pentru a nuse faza finala'
de tratare a'betdrtuiui " 'de)ucru ; 'rifi6are"pe zi 'desa'ntier tempera:
seful punctuiui reaza si mi
deforma sub incarca- ' (daca este cazul s i j p e ' ' timp de 7, turi ( n u - '
de Iucru nim o verifi- fi
rea cu beton limp ifriguros) zile mat pe

.
care in faza '.
,- -

-Ve rificarea'modu lui" finala / ; ; ., .-1 - ; tim'p fri-;

' ' b ^ ' t ? i guros)
de sprijintre (daca es'te
cazul) -Verificarea modului ^ "Iritihlpultie- - ; "Seful'de ^chi-" * P^erfnanent
de d^cpfrarelldesfa 1 - "'; "cofrarii ; - ' . " :pa ! sf seful, "cind!se;luc- -' . . >t- -
-Verificarea cpfrarii. ,.ln faza finala Seful. punctuiui Minim o Plansa d e } i ,,'Proces
fundatiei (imbinare si cerea cofrajului, stgrea"^ punettilui! de reaza-sidu-' -
.de.executie . de iucru i m - ve rifica re cofrare. < -,_. .verbalj
coimatare fisuri.planei- muchnlor fundatiei)' '- Iucru pa decofrare *
preuna cu rep- pe fiercare. de.cpf-'
~Dupa;:de6ofra-

tate suprafete, dimen cograj de . -Verificarea suprafete Seful punctuiui Minim o ve- Planssi" - ' ; -Proces
rezentantu! , tare fun " - lor botpnuluifdimen- - - ^ r e .. - ^ . de : lucru.si.rep- - . rifica re. pe deicofrafe -; 'jve'rbal
siuni geometrice, tra- cllentului ; fundatie datie : ' '.J ! .'";- ' . ' '

tare cu decofrol a cof siunifQr^geometrice; rez'e'rifentul 'fiecare sup- ^aspect

rajului, legare sianco- ^liehtuluil 'rafata' ^beton
U1 . - :;
rare pentru pastrarea b EXECUTIA EUNDA-
stabilitatii. TIILOR DlRECTE C U

? i
SAPATURAINCHE- -
0 " ' iufufe; , - i " " ' ' " ,1.
-.--
4 Executia betonarii 'soANrbtscrtisE .- i *'i
fundatiei : ^v
- i
-i ; . , -.
1, Trasareafundatiei . 1 i
-Verificarea modului Inainte de . Seful; punctuiui* .-Minim o ve- Dispoz'[tiL?;:, , Tye/ifica.reE(-ltrasariE;, In tirhpulrtrasa-7 Sjefulpunctulul' ^Permanent .Plansa:de '
depregatire a betonarii incepera luc- d.ejucru.; .rificare pen Interne , - _9entru!Ui~";_} '.'!' irii si in fipa- "dalucfu- 7 cind'seluc- tra'sate'',
(curatirea suprafetelor rarilor.de be- tru fiecare ale socles "djmensiuriile;^^' 'finala J " reaza si mi- . . Caie't' de ! "'
de impuritati, udare cu tonare operatie si' geometrice; si'; ^.mate- nim o vefifi- J '; trasare. ,'
tatij : ' ' 1 rfalizarii conturului Tun- care in faza ''lucrafe '
>apa a cofrajului; yerifi- dispozitiv
caredispozttive.de
turnat Deton si de yib- t'
/datiei- \ i finata
1'
 'E:
8,.= c ^ i 0)...
-c-.
ma- <
o;r.w w
S r 5 *
ra S - <u -St! 1 - ra
CQ S Q.Q;
-15.8:15,
L >-. ID 4 3 - liiilll
(0 l
3 eg 13 03
s: t o fc
3 "
{"rui _J '5' 3 B o " to o gs
E S 1 g'x:
to <c .a ^ 3:
8 = 2
a :" O TJQ),(l) Q. -2J
V v . cw-o II a. S 2

ST
LU' .
>' ai Jit <n - e= .ffl : - 2

ffii! ii
o c wrotu CD

nil
c
UJ != t a j o 3> J2 a N TJ N -D u N =J a> . - ?!
U.--.F- l?='J= CO "O
.; CU m 0 or-r;
> _P ^ S S S o o
> c^co -2 = CL; o

a ^ m\
3 E ^ to- to y c
6 - b 3
#g I iil -: K.-P-oo o to'-1 c 3 3 -E- =-
^S^

1"J
&7
to-a
Ufl QJ (0 <U.
a) 0.-0
,3 3 I ^ C -

to -o iffii o
5 CO g
CO
3
y
CLO.S

"B -Q..XJ
ID
AE
.jo. . M2
j_

:2t S'-^rctr S
.C 3

LU
EC
sO o
= 0)
:p x:
'5'

o.ffi
:E^._^ ll
a Bi - S.N
Mill
t -

I
<D
-tO-.r.^. -0) o),3 i i 6o 3
N
3:*S&, ' 3 ca; p^ 3 ,tq ai * 'CL
ai 3 Q-
CO . _ 3 0
N S3 =
3 m o P - Q3

t o ;- XI O JS O C 3 O
c - f, O TJ CO O CO - =
o S* tOi.(]>

Hir E f S - I if=R
& ! =
p <
Ei
<flU ro ft
' 13
t o r- CL-O
-c
to Q-.
23
(0 3 0*

gg;S3
Q
ill ro.2 a>P
! 8. ?
.re.- 3 3
( S > 3
a _
illl
O

- 1 T3 =U=
to t
to'
' 1
^J iSg
p
a.-
a
-S? .
5-S2! E
I'.-
ra
3
n <u o
IBS fe * - " "
> to SI

-t
co . _ 5: 5-8.
p ^
to 9

11^ f
a; to 2 = 5
^8. J 8 S ilillliete
1 'a> ) _
T3 CO S3 -
(0 0> Ct) to 4) 2 wito g__ .Jq

III 111
S 3-
cl a)
.Hi c
it ro -g E
Pro a. 0) " 3
S 3-E Q. S Jo

ill Q)
>"*v
0
1 - QJ
tO-fc-'
Q- o j ;&
isg % > -~ :^'
111Illl f
E j; ti
'c
^
tf
to ' = : T O
o 3 <_,
E'iO'-N
Q- ;o.-,S: c o 1=
c P m E is s# c 1=;
c o 5

.JL'; - 3 .i ' 3

hi*;
-,, -i w -a
<u a>
Q."O
tU-c_;'.^ a j - i . -
<t>-2 3 ^ - 3 .,
-Ct> O - O . .
3
i . 3L . ', i.r-l.
..II
a-ra
Ii ^ & CL - . Q

pi
3
0J..Q 5 3: CU'tO 3.-.W f a>.
|3 3 3 a> P r l ' l
4> ;Q>'. C0,TJ
,?J ;co tU Q)
CD : q. Jr toj-o c o . tn:TJ (
CO 13
a. ro-c-5
,cu o p c <D;X:
t o 13

if to
to
5
c
11. to t o
J2
E c F ~ Q)to
ii fl^
E-p-e
-
Ill
(0
^5 E S' fii !
0
aj
a>. fu." a . . _ ra . j .^- ra 2 o5 S:.2
cuj'55
"B> tu, 15 O
3 to
Qi
3 to g- co == a-= j--
a
Q ^ o = E
" 2 'S i
5 - c to

M
to p _ 3 ^ 2
L IU : . ^ . ^ ._ 3 i : - ^ cu
8.

1
3 >ra ^ p 3
>, S ;.- -.2
3 * &
3 S"dJ*Js
3 , E - r a ra O CO

1-6 a!
I 1
"= ; '- O ti)
I IE^ a " XJ p E c

/- g *s
s
3';. ra
3 P O <a
tu -S
gt 'E ra *
E ra'
O CO - o !=
Era_-J$ i-l5
. , CO'
3 2
If5 O

Ml
3 > m -CU ^
3 >
S'
to 3-B g - 3 - g . f i -~ " O r ;
-

iIS I i ^ <= ' ( f cu

(0 m CU >.^; o N o> " 3 -
're" 3
s c ?> !=raO C S>. - o CO 3 e--g.S;S||
S ^ $ o 'I 8 = S-s 8 B i
o-E

II 1 s:5.g |,.cEra!_-
L--U-,
3 o-
. 0 to eg - 2 = ra
!2 -2 ' iS
3
% 9 ffi-s 3 | S a tu co ra _ - = " CO (J) - 1 Q
Ohiu
<-0.
OJ to.
;K c
TJ C to o
N CO
CO

8
1 1
ill -L.-0.
11!
.O = s

fc
.11si- 8. o o
o -iIf III!
!="E 5> g S cf
> E 3
ra -
5
J2 o

^T E (5 -: P
o o ~ '= o
"" E o *5
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton arma^ugri^si^pju.r^zeroj ucranle de infrastructure ^__

MCTiUNEA ; G.G;v:i:r "EREGyEN^- - S I S T E M ^ INRE^f ,1.2. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE LA FUNDATIl DIN
REFLUX EXECUTIE ' REAtiZEAZ^ t , REALIZEAZA TA ^ I /.REfEREpa: ;J3tSTRA * " - PlL6Tl'FbRAtVcU!cDfAWiETRULMARE '
-VRE'1 1
""-Verifiea re;a;modujuij~: :;vlnajnteacdbo,-r," :;;,Seful;(iUjiqtuJjj|-- T.fyiinlrrfo^vexi--
ll
de umezire a.peretilor . /rjrji chesonu- '" ^cac^lafie'- _( ,te^ica.de. l 1.2.1 ^NdVlUNllNtRObuCTIVE
chesonului sau de tra- -1[uii,pe1.fi'ecare '*' " ' i """ . c ^ . f | z s i d e '.'iupru' " ' .
tare cu solutie de ben- , ififaza-" il: * ; . U v ; i

tonita amalurilordin' .:
V -Oft (
( C - ' !
'/Pilotii!'fo'rati curdiametrUI mare sunt elemente de coiistructii foldsite 1
jurul lui 1 , i-t .< i ealizarea^updatiitgrfurior podunde sdsea'si cale ferata. Se pot folds!.si i
-Verificarea cotei de; Dupa ce sfe Seful punctului Minim overi-. f.Rlanssijdirij- K-proces i;azulxonsoiidarii;undrterenuri al^hec'atoare" care pun in pericdl stabilitate
fundare a chesonului considera'pa de lucru si- ficare' pe ffe- .pfj.eptul,de;. ..yeibaii J
_s:a ajunsla. j^prezent^ntul care cheson executie cota,dfe 'inoVversanti'sau'terasaTftentele'acestorluc'rari. - v-
cata>de''Tuhda4^-f clientuTui"";" T;c" MnlpaiftiT"'' '"ii
j
.'ifundare'"" In majoritatea cazurilor 'acesfe elemente de constructii, ' privite- i
;',re - H' ' - 'it' '">' ! 'A1*
4 UMPLERE ACHES- r "i'<" ' 0 SO --L!' I'.'HtJ iiSflCv
^ectiune, sunt de forma rotunda. Totusi in acesta categone sunt incluse
NUtUI s'w; ,. -c -- jjementele^care au forme patrate sau dreptunghiulare (ex. pilotii forati fai
.a. cu anrocamente t
" " " ' ;
A.VV f T^Baj)rSe'considera pilot cu diametrul'mafe elemritul al carui diametru; ss
.^Verificarea modului' In timpul lucru- Seful de ebhi- Permanent Procedura ^fufa.este pestej?00 him. ' " "
rdeasezare in cheson a lui si in faze pa.respectiv cind se luc- tehnica de

'"m'atenalului (grosime - "finale _;- - --. r ;, -se.ful;punctuluir: -reaza;si,mV- - lucru;, - . V j e f i f ^ l o p l a " ^ realizare si "pilbtilor forati cu diametrul mare impur
strat, uniformitate,. ; ' de;' lucru" {. ''TF riimo verifi- ofesificareaTor in doua categorii 'astfel:
mod : t care in faze 1. piloti forati cu diametrul mare executati fara tubaj,
de corjipactare) finale ,.. i.
'.,A/erificare"a,Ijtb dUIti i; ''irrtirflpqt'exej,:;; "SSTaLTde.|- - -,- r P ^ r p n e r i t ^ ' , ^Plarjs.^;-----, ^ 2.'pilotilfo[atrcu diametrul mare executati cu tubaj.1'
, de.-exjecutie a capace-s,f .cutie),si'in;faz.a_.i' ' cintTsa-. < diri'pro-V T " l^prifha qategorie"cle pijpti, Jorarea' se executa cu dispozitive^rheeanit
^ lor; djrf beton a.cJie,so- .,.-.finala.
nului {grqsime beton,
: -.iK ; respjptiy seful lucreaza si
^punctului de minim o ve-
(ecful,de :y; .
upeciale\del sapat' (cupe grelfer). Pentru a se realiza stabilitatea maluril'
;pante:suprafatare,; ; , .' SJI
rjucru;'. =
( rificare in \ jaunitsapatura*se relizeaza"sub'-noroi1 de sollitii speciale. Dupa'te'rmihare
"montare musteti de' faza finala! sapaturii forajul,, este golit^de noroi si umplut c'u beton armat 1%Thno[6g
'armature) \
,r, )-.< . : ,. \
;unoscuta sTfolosita la hdi'ih'ta'ra pentru executia acestdr tipuri de prloff, es
b. cu beton ! i

-Verificarea modulul Imtimpui beto-'"J -jSefultde ; 1

! Rermanafc uRrocedura.';. -G3ridica I -orarea cu instalatia Kely. In cadrul acestei tehrioiogit cdnsolidareaCmaiuril
de cadere a betonului '-narii-" - . (.echipa-'si cind..e: tehhica:de -.- cde;beT I .se realizeaza cu noroi de solutie din bentonita. Din experienta aplicarii s
si asternerii in chespn punet de lucru lucreaza \ Jucru,.."., ...toane1" ajunslfa^coriclu'^a ca dceasta' tehnoldgie prezinta'fdificUltati deds'ebite
(inaltime de.eadere, : _._K i *'

grosime stratfrriod de lealizare'a^cdhfdlrma'a^pildtildr, uria din cele mai' importante dfficultati'fiit

Vibrare) mposibilitatea asigurari^ controlului stabilitatii maiurilor la anumite'adiricin
'-Verificarea suprafata-' "- ;'1hfarza;finaia ,! ''Se'fuPpUnctului Minim o veri-"
riisiuniformitatii bet!o-'' de-'lttcfu' ficare ! punindu-se astfel in peficol. continuitatea'^ilotului. be asemeneaMehnoloc
nului de-la-suprafata nu se,poate aplica'.in terenuri'fn care selntiln^sc pinze freatice fa adiricii
furidatiei " s j '5!^i?V. S'Jt- ViS'J- *' "t
nici., Acestea/s.unt boar doua'^argumfnte'esentiale'' pentru care'tehnoloc
<ely este aplicata fparte putih'la'no'i in iara asta'zi. , . ';' "-
' \nX ddua.categbrie de7piloti, forarea'se executa tot cu utilaje;speciale,
tubajVcilindrice'.' Inaceasta tehnoldgie tubajul este infipt in' pamihtVdata
^aparea si evacuarea^materialului'din interiorui lui. Dupa terminarea'sa'pati
mteriorul tubajuiJi'see'umVie cu beton !armat Tehnologia cunoaste do
situatii, adica"
- forarea cu tubaj nerecuperabil, " 'J "
- foraj cu,tubaj recu^erabil* } ' ' ' " " ' ' .
Forarea cu tubaj hefec^iparabi! este o solutie care, de'tibicei; este fobs
la consolidarea pamihtunlor'in care pilotii sunt; solicit'ati'ln mdd deosebit p
actiuni orizotale, acestea rezultind din miscarile stratUrildP-de pamintJTiJbE
 ~^C'onfrolul proceseldrde execute \cranie de infrastructure

cilindric, realizat din c i l i n d r i - j d , ^ , ; b e t 9 ! ^ ^ ^ ^ l r ^ ^ ^ ^ & t e t e partea 5 Actiunile la carev sunt supusi pilotii rezulta din insumarea incarcarilor
superioara prin adaugarea tronsoa'belbrfbdata'cu infigerea in pamint ati8eJ,sikdirfamic1e.v',rncar,carile-statice' rezulta din greutatile- proprii, ale
Forarea cu tubaj recuperabil este solutia folosita in mod curent la executia ifraftructuni k' s^ristructurii podului. Incarcanle dinamice rezulta 'dir
fundatiilor specifice podurilor Tubajul este metalic, modulat in tronsoane a ctmni[e sarcinilor mobile exFstbnte in fiecafe moment in zona'constrdStiei: Ir
cite, 6, Tungime fiecareii: exceptie facind primul tronson^numjt ( sapa jtoifefea'f'caziitilor! 1 , inc^Fcahle se tra"bsmit pilbtilor prin Intermediu
(lungimea lui est'e: de^4m). Tubajul este ' extras' odata cu'proc^sul'de mlefelbr.in cazul'un'br bonsolidari "de teren, 'ei pot fi actionati pe inaltimec
betopare, astfelin.paniintrarnine pilotul phndric din betonarmaf "" ""' >r, deterenuj din jur prin presiuni orizontale. *' f> ' ' "''-'
Modui de transmitere a ibcarcanlbr axiale,la terenul de fuhbatie, impune j , Date privind terenul in car'eWdnt executati pilotii cuprind'
clasificareapjlotilorforati.cu^diametrul mare in ' \ % f '^ablribimea probaSila^de afuiere^atuhci cind pilotii sunt executati in albis
1. purtatori pe.virf; L . ..... " ljnpra a unei ape curgatoare; *" ,c"
1 n , r
2.;flotanti:. ' 'y-''^,U^, , I *, \ ' r '['- stratifickia tere'nu?uV de^fun dare" al podului, implicit cara'cteristiciH
.Pilotii p u r t a t e pe v|rfr.s"e folosesc atunci cind ( trebuie sa''transmlta ri febShriice ale pamintuHlortdin":iaceste straturi, ^ ;
":
r f
incarcari axiaie si transversale man' in J Waturi buhe peniru furidaVe* j ! ^1n1veluf apefcPde' suprafata (rriinime'sr maxime posibile); -':
u
(incpmpresibile).D& pbicei dm aceasta(categone de paminfuVfsfc pa'fte I ^hfv|Olapelbrsubtefahe;' > ~ " ^ '
rocile stincoase, semistincoase (marne, argilefe marnoase^'sau granuiare ; - agresivitatea ap^elor subterane.
cum pot fi pietrisurile, bojpyamsuriie , ' " - " " " . ^Scbste^dat^'se bbtinuprin "studierea 'tereriului de fundare prin metode s
1
Pilotii flotanti se folpsesc in" cazunle ^cmd in arnplasameni/pina la ! {ceYcan de'laoorator s'pecificie. ' '' ;
f
adinGimile.maximj^Rosibjte^de executie (de b b i c e i ' ^ ' m ) , ' nu s^'mtiinesc l ^Batelerrfezultate^dih-in'cercarile pe tereh ale piiotilor de proba sur
starturi de\^pamjint'^uNi. cje~fundare In acest caz/ iricarcarile,Iaxi'a'le se ' ecesare pentfu defeYminarea'in mod-^ractic a capacitatii portante. Ntirhan
transmit, datbrita %Qarj(pr,Ide'"la nivelul suprafetei^ilptuiur cu t'trat'unle de 'e^piIoti,;ic?e,|prbBa' i e ' stabilfste in' functie de numarul total al pilbtilor dii
, pamiptprin carepatruncl:eapesta ' J
" IcVlfe,* ^e"c'6mjSiekitateabonditiilorcjebtehnice si de datele existenteasupr
, .FormapilQtlionpeJupg.ijmeaior, impune urrnatdarea clasificare " r lV " nbr^'piidti de'proba^de s pet amplasamente invecmate, 'tipul'si irhpbrtant
(
,,;1,pijpti:cu seetiune,cqnstanta, / ' * \' J Qnsfructiei.jlMl tre6uie"sa fie eel putin 2 cindJnumarul total al pilbfilbr-di
&are'e^te pina la 100 si creste cu inca 1 pentru fiecare suta de piloti i
. Z,pilqti cu sectiCinje'vanabila , ' '
- V a r i a t l a . s ^ b t ^ a ^ ^ i r ^ e s t e numai la \ virful "pilotiilui; care de obiet, JBs La lucfarile'in care numarul piiotilo'reste de pinaMa 20, se admite c
cpnsa^a [ntr-OT,eyazareLr;'inJscopul cresteru suprafetei de sprinn be stratuhn ijlVtif 1n'carcativsa faca p"arte din lucrare. 'in cazul and s'e dispurib d
care.:este 3 inGastr ; at^ h i j\ j ' / ; " " " l " >>h ' " "" s?ulta'tble IricefcariloV unor piloti, rexecutati cu aceeasi tehnologie'' si i
in r^ajoritate^cazupiibp, ^a pilotn flotantt, se feahzeaza o consolidate !a>
J ondifiile-be'tereri-similare, s^e poate renunta' la' incercari pe f)iloti, dan num;
stratului^de^apini^Jriiyirf^cestuia, pfin injectie cu^pte^de clment Injecba W'acordul proiecta'n^uf6i." ' "'' ']
^se. : rea!izeaza.pjrj^4u"^^intrbduse (( in corpul pilotuluufiaintea betonarn I^Satelb'pnylnd "existenta''unor constructii sau alte elemente afrate i
Aceste tubulaturi sunt incasfrate m vicfuPpilotuJu^pe un dispoziliv specia'1 de irfi^lasafnehtul'-Tundatiiior {lu6rarii," se obtin de la beneficiar. Benefician
injeqtie. Tubulatura, este,.pfinsa de armatura,f aceasta ayincTsi refill d V a jcrarii bste obliga't ca prin planul arriplasamentului lucrarii ce urmeaza a
facilitaGrelizareari.hcercarirpr specific^ penW'al'se demonstracbriiinutatea si fbfectata', sa'ihdfce retejele subterane electnce, de gaze sau alte cbhsfruc
calitatea^etongM.din.piloi;p,e,to^a-.m|[ti^aJui;.:^ i ^ ' 1 ; S'P' *' !J L ^ p l 'ubterarWaflate in ampiasam'entlii lucrarii sau in apropierea lui.
Pentru pfoieptiarea'^ ^Ivlaterialele fblosite1 la'extecutia piiotilor forati cu diametrul mare sunt:"
dedatetehniceacesteaconstindln:^ LJ
^H'h'J ^ WNSOJJ t u ^ ^ - v * -beton de-fnarca cehputih1B200'dan/cmp;
- date privind actiunile la care sunt supjjsj pilo#j; ^ .f?^'1* l ! r u:;v? 4
~ armatura cbristifuita in carcasa; '
- date privind terenul in care sunt executaii^Ripii; :BC "'' 'JC ' ^ ^ ' " ^ - tubulatura pentru5 injectie si verificarea contmuitatii betonului;
...- .daterezultate din.jncsrparile,pe;,trejtal^ plfoWb^iff^rSliSi [S'!Qi" - dispozitiv de irifectare pe" virf al bilotului.
,-v dafe p i S v i p i O ^ in Betonul trebuie sa contina urmatoarele caracteristici fizico mecanice:
amplasamentulfundatiilorJucrani.,; "" ' : " ' ' : ' ' ' : MU"'^ s ^ ! f - " 0 ! { 0 ' ' - ^ & J. 1 rO
2 (. " S ^
 ControlQrprocesetord&'executielapodurile-din.b^
..a. cimentul - trebuie sa fie dm grupahl, in cantitate e eel putin(30
Kg/mq pentru betonare in uscat si rrjinim 400 Kg/mfc and bejonare s---
realizeaza.sub apa cu ajutorul pilniei de betonare, _
b, agregatui - trebuie sa fie natural, rezultind pnn amestecul a 4,sortun
obtinute. prin ciuruirea si spalare balastului de frju In majdntatea cazunlor
granuia maxima este de 31mm { ,'
c. raportul A /C - trebuie sa/ie eel mult 0,6t , , , , _ . , - J" , ichisa- ermetic, de obicei rotunda, in care sunt incastrate tevile pentri
d., eonsistenta - trebuie sa fie de 10^ 15 mm la betonarea in uscat si
de 15...18 mm la betonarea sub apa" " :
La fabrjcatia betonului se folosesc aditivi plastifianti si intirzieton de pfiza
in cazuri justificate Betonui este proiectat de up laborator specia|izat,
autorizat potnvit reglementanior.rornanesti in vjgoare Documents elaborat,
in urma proiectani, este reteta de fabricatie'care .trebuie, in mod obljgatpnu,
acceptata si aprobata si de beneficiarul lucranu 1} ^ ' - , , "
- Carcasa de armatura este formata din armatun< onzontaje si verticale
Armaturile verticale sunt formate din otel beton ^PC52 sau OB 37 ^la'rrjetre
de eel putin 16 mm Numarul barelor, in sectiuni, este stabilit pnn proiectare
fiind, specific difentor zone aie pilotului, functie de solicjtanle mecanlce la
care este supus acesta, dar eel putin sase, distanta dintre eleirebuinc! sa fie
,..de: cei putin 10 c m , dar nu mai mult de 35 cm ContinUitatea barelor
orizontale intre tronsoaneie de carcase s armatura ~este realizata"" pnn
suprapunere sau sudura, dupa caz Armaturile orizontale sunt alcatuite dm
cercuri din otel beton OB 37 diametreie, uzuale^fnnd 16 mm Numarul
cercurjlor este de asemenea stabilit pnn activitatea cie proiectare, asezarea
lorfiind.echidistanta, de la 3jpina in 4 m distanta Solidanzarea'clintre barele
orizontale si cercuri este realizata pnn sudun pin^ categona arrnatunlor
orizontale face, parte si.freta, Gtel'uUbeton ^ t e - A a l c a t u J ' S f e - e ^ t S ^ . ^
diametru 8 sau10 mm. Pasul fretei este stabilit prin ^ i e ^ ^ l e g a t ^ 1 ^ f i i p | c l -
realzate la, fiecare interseetie cu barle -lopgitiMnlSe.^^
diametrul:2 mm. La :partea,supe.noarf .a | ^
:doua-diametre de.pilot; pasuVfretehtr(el>uie';s^
. .Distarjtierii (patinele c u m : s t i ^ j ^ e n ^ ' ^ i ^ ^ ^ ^ ^ . F i t elerne^tele
care realizeaza.aeppeji^eavcu^betgn/a-jj3llotujHt E f S ^ P i r?eal|za|%Se^p^el
beton OB37 dj.ametr.u 16,mm. S u n t ^ e ^
numar de 4 bucati, distanta dinjtre\ -pjvsi^re- j a ^ ^ ^ ' ^ n ^ s ^ ^ f g ^ f n ^ ^ e j a 2
pina la 4 m. Prin distantieri trebuie asigurata a a c o p e j ^ r k c ^
- min. 6 cm pentr^pijptli.fo.r^ti cutub.aiTecypJexabiJ;^.' ."" "[.^'W^'*
- min 4 cm. pentru pilotii forati c^:W^}[jie?gcySergbi(; Jz v ! ."',',l.!^.
- min-5cm,-pent^^ "."." ' .'l .?.(. ' ' %^ij>
Tubulatura pentru injectie si verificarea continuitatii Betonului,'cofi'sfa'din.
tevi montate echidistaiit pe conturul interior al carcasei de armatura si pe
i r t t r c m n o i n o l t i m c i a ruln+i ili ii Oattiri i a en r o a l i - r a c i inf+amarila
* -betonului in^piM, se m'G)nteaziat de obicei, treltevi cu diametre^interioan
J ^!armatura tribuie-realizata pfin; mansonare.rastfel facilitind-se trecere;
* in virfUi pilotului iri!stratul de fundatie.
\ ;'La.exeeutiaunoDfundatipale-duleelor inecate, pilotii trebuie preiungiti pin.
ria r n n t i n i i i f a t a
t MaJjleJI^nFrastfticttiteS.-..
i e 58!mm.-Tevile su"nt din-rrietal^ar^continuitatea lor de;la un tr.onson^a.alti
aduGtorilorsde^rnasura'din'alcatuirea'aparaturii de verificare a continuitatii.
5
I Dispozitivul de injectare pe virf al pilotului se-afla asezat la parte;
| iferibara a carcasei de armatura. El este format dintfco cutie din tabla
? ije'ctieV La partea'inferioara'-sMa contaetul cu stratul'de fundatie: eetrebuii
ijectat, ^incutieise^aflapracticate oserie de orificii cu diametrul de 16 mm
J isp"use"pe toata'suprafata acesteia. Peste aceasta "suprafata, prin parte;
i ^tetibara a cutiei,1 se aflar asezata o folie de plastic, ln< timpul Injectar
ceasta'folie, datorita'presiunii. laptelui^^eiGiment, trebuie s a s e sparga 1;
! ivelul orificiilor, astfel facilitindu-securgerea subpresiune^alapteluidecime
i Dupa 'executie, pilotii se'sparg la partea superioara pina ia cota in.ferioar;
! -radierului: pentru a fi-lneastrati in acesta: Spargerea se realizeaza pina h
I. ivelui la-care pilotul ramine incastrat in radier eel putin 15 cm, fara a lua ii
i alcuKbetonul de^egaiizare-turnatla baza):radierului. Armatura verticals
aniiasa- libera, se evazeaza ;si se dimensioneaza la cei putin 40 id (d flint
\ iametruLbarelorverticale). Radierul.;se dimensioneaza tinindu-tse cont c;
* Istantele^de la marginile lui pina lasuprafeteie pilotilor de margine, sa fie d<
' el putin:'25 cm^'Distantele-minime-dintre axeie pilotilor trebuie sa.fie pestt
d^dfiih'd diametrul pilotului). :-. ^
! ^Lungimile pilotilor se stabiiese, pefiecare fundatie' in parte,;prin:activitate<
! esproiectare/ La baza caiculuidungimilor, se,afla cotele de fundare, cotelt
'. Fatformelor de lucru. si posibilitatile maxime de. forare ale utilajului. h
" ^ajbritatea'cazurilor, iungime de pilotforata este mai maredeeitlungimea di
Hot' care va ramine in exploatare (pilotul ramas in exploatare. esti
onsiderat^de la nivelul inferiorxalxadierului pina la cota de fundatie). In cazL
; .noR'piloti flotanti, factorul care dicteaza lungimea de forare a pilotului, esti
osibilitatea r.maxima xle? .forare^ a b utilajului. In acest .sens trebui*
limensionata corespunzator eota .'platformei de -lucru. Portiunea de pile
:
intrecota'platformeHsicea^dela.nivelul inferior a radierului se sparge si si
:
ideparteaza. In aceasta-situatie, asa dupa cum.se mentioneaza mai sus
'
ebuie;sa se tina;'cont de portiunea de pilot ce trebuie incastrata in radie
Ttind5 cm.)/ Pot fi si-situatii cind cota.;pamintului (platformei) este $ub cot
Iferioara^proiectata a radierului. In acest.caz capul pilotului, se vaexecut
estefcQta-inferi,oara a-.radieruluixuminim 0;75 d: -
!" i* nivelul' inferior /ai elevatiei.^;Prelungirea,;se realizeaza prin cofrare i
i etonare, respectindUTse-iniacest caz.toate caracteristicile fizico-mecanie
; le Dilotului forat ?.. --
-*_
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat,eu,grin?i simplu rezemak
Abaterilelimita admisibilein executia pilqtilpoforatieu^iametruhmare fats
de specificatiile proiectului de executie suntiurmatoarelev'.,,-/ < ~
: - pozitia in plan a! piiotilor la nivelui radierului-?max.,;;7,i5 cm. pe pilotii
dispusi pe un rind.si max. 10 cm. ; la piioti.hdispus.iipe doua^rinduri;-
- inclinare.aaxei piiotilor-.max-2%; ,-, - .*. ,
~ cote fundarepilot -plus sau minus 25cm.. - -:
- cota cap pilot plus sau minus 5.cm.:.; - .-,;. r.-. ': -- ,
Astazi la executia fundatiilor podurilor se~aplicain majoritatea cazurijor
soiutia piiotilor forati cu tubaj recuperabjUIn eompar^tie cu-solutiile amintite
mai sus, aceasta prezinta avantajeeconomicesHimp ,redus,de executie. JUn
lucru deosebit de important este,:si faptul ca in itimpuhexecutiei se^ppate
reafiza un control,perfect,al calitatii;jucrarilor,-nelimlnindutse astfel riscurile
ratarii sau a intreruperilonincorpul-piiotilor.' .,,:,. '->, .- - ' - executia si introducereaicarcaseude armatura in t p r a j ; . . .
1.2.2. PREZENTAREA PRGCESUi-UI TEHNOLOGIG BENTRU .
EXECUTIA PIUOTILOR FORATI CUTUBAJRECUPERABm. > .
Procesul tehnOIogicide executie.al-fundatiilorexecutate'diri piloti forati cu
diametrul mare, cuprinde activitati. si ^resursa ^afiate . intr-o'' continua
interdependenta. Resursele neeesare; desfasurarii procesuluhsunt-forta de
munca, materiaiele, echipamentele mecanice,;.sculele, dispozitive de.lucru,
de incercari, verificari ale calitatii si documentatia tehnica de executie. v >
Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori
specialist!, mecanici, betonisti etc.) cit si de personai'de. conducere si
coordonare tehnica a iucfarilor. Fiecare. organizatie executants, alege si
dimensioneaza echipefe^de lucru specializate in functie,de conditiile itehnice
de lucru; volumul de lucrarusi nuin ultirnul rind niyelul de.calitate ce trebuie
realizat. .. - .-,.,.. . *., <
Resursele materiale sunt reprezentate.de.-materiaiele specifice folosite
(beton, tier beton, tevi metalice, ^etc:). Ele;:trebuie sa fie. conformed cu
specificatiiledin proiectele de executie si caietele de sarcini,<sau standarde,
normative adoptate de clienti ca sisteme.Teferentiale/De asemenea ,-daca
este cazul si sepretinde de catre clienti, :uneie'materiale vtrebuie sa aiba
certificata conformitatea in concordanta cu cerintele legaie rdmanesti.. '
Resursele de eehipamente suntreprezentateydetotalitatea utilajeior si
dispozitivelor mecanice (utilajul deforat; dispozitive de executie carcase de
armatura, pilnii de betonare, etc), Aceste echipemante-trebuie-aprobate
pentru a functiona, de echipa iehnica aisocietatihde verificare si;punere):in
functiune. Se iau in -considerare. si se .trateaza^ano' deosebita*:ate'ntie,
echipamentele care.influeteaza in mod; direct calitatea, :ex. ;utiiajul de-forare^si
de betonare. Aceluiasi regim sunt supuse si echipamentele ;care sefoiosesc
la incercarile si verificarile calitatii in situ sau de laborator. n *
]ijs.rarj!e dejnftasir&ctofaS- :"lXw:,',.:,J> L 5 ^ v '
^'l^e^ursele-de^dociamentatie'U^hniCa sunt "reprezentate de proiectele de
J^ecuiiiej 'caiete-Cde/esar;Giili;:J;stahdarde^'Si -normative adoptate de clienti,
^61^616^6'executie nu'Se-p'otifolosi decrtdacasunt atestate de verificatori
;
d'e" prbiecte autbrizati. Tn categofia resurseioT de .doeumentatie tehnica sunt
luprinse si procedure tehnice care descriu tehnologiile de executie ale
)jlotilor. Ele trebuie sa fie aprobate de managementui tehnic al organizatiilor
:
jxecutante. ^
Procesul de executie a piiotilor forati cu diametrul mare, tubaj recuperabil,
;uprinfde;urm7a'toarele^etap'e:;-"^":-- ^ . ; i : - . -
'I ^executia platformelor- :d&:iueru in zonele fundatiilor;
.^. rtfra'sarea fundatiilor din pildti forati; -
-forareapiiotilor;,;.--\.;r - ',<*?'"
* -betonareapiiotilor;-,: .^
pregatirea piiotilor pentru -executia-radierului (face parte din executia
adjerelor) w , - . - > . . . s , . . -.*.: -> ,^. -
, - injectarea p ; amintului.din virful pi|ptilo.c ...
,,,1. Executia platformelor dejucru.
Piatfprmele de. !ucru.reprezinj:a pprtiunile de teren din zonele fundatiilor pe
iare'se desfasoa'ra activitatile" ulterioare de executie (vezi fig. 1*J)
. In cazul executiei piiotilor fundatiijor aflate in albiije rriajore, platforma de
ucru se realiz^aza^ la! cd'ta" ffievazuta in proie'ctUl de "executie, in pinta de
fiaxirri'jOjS'Vo', 3 3 6 ( 1 ^ : ^ ^ 6 1 ' apeldr'pruvialk In functie de cohfiguratia
erenului4 natural executia efeBtiva'cuprindeactivitatr-de sapaturr cbrelate cu
mpincfera ^amiritiilur' penlru compensare, ^suprafatare si consolidarea
i'tpfafetel platformeir-Dupa'-transmiterea cdtei referehtiale; materializafa pe
3H- martor, in' zona -laterala a'platformei, sapaturii'e "se realizeaza cu
)^ldozerul; suprafatarea si : ih- special^ crearea^ pantei facindu-se cu
autogrederul. Este indicat ca in functie de natura pamintului sa se realizeze
si o cbrnpactare; Gonsolidarea-platforhei^se- realizeaza prin asternerea unui
strat'de^jastjeaproxmativ^&crjyjrjiiataapoi decompactare.
x In fiazul execulifei ipilotildT^ratrarfundatiilor aflate. in albia riului, pentru
ealizarea platformeb de^lucru, 4 id majoritatea situatiijor- de, acest gen, se
>COGep!eaza mai intji la d.eviere.a albie^i din zona viitoarei platforme de lucru.
3eviecea ,se' realizeaza ,prin aport de ; material:(balast) ..cu impingere si
;xtiridere.platforma j n albiei s,a,u. rea!izarea; unor diguri de deviere albie in
imontele.JucrariL C o t i a care,..se realizeaza platfprmav,trebuie astfel
limensjonata incit sa.se inlature pericolui de a fi deteriorata, in cazul unor
'jitun.pu^ernice^leapelpr, ,,/', r ' , j 0 It
 Controiui prpbeselor de executie la podurile din beton armat-cu..g$pzi.,sirnpluir&% McrarileMe Mrastructura
Wl I I - ' ' *

Activitatea de executje a; platforrneide/lucru este cpprolpn.ata de^s.ful

punctului de lucnu.A Lucrarile de executie-tretM^supr^ye^ reperi de trasare ax pod
intr.ucit problemele de pierdere a,stgbiIitatii^pjatforrriei f^ia..timp,ub|ucrarilo^,de
forare, poi.duce lamulte incovenienfe si chiarvla .aecidpnte-graye. tehnice si
de proteotia muncii. ,.. ... .-{,- v A v- ,,

2.Trasareafundatiilordin pilotiforati

Trasarea si materiaiizarea* fundatiilor din piioti.for;ati' Gudi.ametr.ulr;mare

este o activitate deosebit de importanta deoare.C0'prin^ee,asta.;se fixeaza de
fapt podul in peisajul natural. In mod realcactivitatea^'Consta.in^stabilireasi
materializareacentrelor pilotilor. Aceasta cuprinde urmatoarefe etape:-
- trasarea si materializareacehfreior fundatiilor; ,l "*.:
- trasarea si materiaiizarea axefor de simetrie ale fundatiilor; . -
- trasarea si materializarea eentrer6Fpiiotildfforati::-c ' *v .-
Trasarea si materiaiizarea centrelor fundatiilor se realizeaza pbfnindj in
prima faza prin trasarea axului de simetrie longitudinal al*pordului. Acest lucru
se realizeaza avind ca sisteme referential reperii de trasare primiti sistabiliti , pichet de reponstituire ax fundatie
prin activitatea de predare primire a amplasarnehtului lucfarii:(: ve'zi partea'
introductiva). Apoi pe axul de simetrie se stabiiesc. prin masurari, cenjreie reperi trasare ax pod'
fundatiilor. Acestea'se m'aterializeaza prinfejaterea;uripr fjrcfi&tf din lerriii sau
din metal (vezi figura 19), ' , ' '"""' "' ' '. '"\ " : : ; '
:
Trasarea axelor fuqdatiilor se realizeaza , pprhih^4f;de ja ptchetii ce . " " : * < *f. . . .

-; \ K; 'FIGURA 19 . -'trasare fundatie din piloti forati cu diametrul mare

marcheaza centreie acestora. ,JvJaterjaKzarea se realizeaza""prin intfhderea
^i- O " " ' - "' ' V * ' "... - ->
unei sfori sa.u sirme de trasare,;rjn zona platforme'i fiecarbiJundatiL'^ste H;' ,_, , ^ _.
foarte important ca.centreie de simetrie ale fiecarvei,fundatii safte transmise Ua baza Jucrarilor.. de trasare a ;fundatiilorvexecutate din piloti forati a
in afara platformeior;de .lucru, prin picheti asezati pe di^ectia axului. In ace,|t diametruLmare, se afla plansa-de^rasare fundatii din proiectul de executie s
mod se poate reconstitui in price moment kcentnele,,fundatiilon Pichetii ,astfl caietu^de trasare a lucrarii.: Activitatease realizeaza "in mod obligatbriu ci
pozitionati trebuie protejati pina |a ;" terminarea:-^tuturpr . lucrarjlprr^cfe :eodojjtul si alte.echipamep^e^e^masura si trasare (metre, rulete, jalpane
infrastructura. ? .- .-..,. . , :- ., . .^.. ^ M .>,;, teuil etc.). Modul efectiv de lucru privind trasarea (asezarea, si regiare;
Trasarea eentreior.pilotilor se-realizeaza in:4oua:e;tape. Inprima^etapa.se penjru^ !ucru?, a aparatului pe diferite puncte,, stabilirea alihiamentelor
traseaza axele de aiiniere a pilotilor din.tfata respectiv^din .spateleiaxului- de jr^glniufjlor, ^istantelor.-etc^este specifica activitatii tppografice si nu costitui<
simetrie a fundatiei,.dupa care in faza a doua se>stabilesc pe ,aceste;axe subiectuf ce trebuie tratat : in aceasta,Jucrare. Trasarea. este realizata d<
centreie pilotilor (vezi> figura 19). -Materiaiizarea^ eemrelbrkipilotilopi se Eopometrisitul santierului sau.de seful.punctului de Jucru. In timpul realizar
realizeaza prin baterea unor. cupoane: de metal :conTeetionafe din OB<38. activitatii se "intocmestetcsii^turde.trasare. . .(
Cupoanele vor aveaiungimeade minim 1 m sPdiamerui'de 20r:saif-25 mm.
La exfremitatea su'perioara de aceite^cu'poane se ieagao'sirrhaide minimal ; ^3-Forarea pilotilor :i
m lungime care ramine* liberarCuponulse'Bate in parriint iriasa mod ihcit'sa
ram'tna in afara max 1 satf2 cm', adica portfunea c#care estecligata sirrria'. i$tf:cjar$,a;'piloJto i n ; solatia tubaj recuperabil si
Sirma va fi un mijloc foarte eficient pentru depistaTea' centrilbr pildtilbf- In Realizeaza cu instelatiiie Beno^^^ Benotto este ui
i
tirriKMi! r\n-i^Qci ill ii H Q f A r o r o jtilai^C0m6lex i n ;=> r.arni r n m r . r . n ^ r t + ^ . ^ . . < - ="*
' --i- - ' **
 Controlul processor de.exeoutie. la\podurile din, beton armatM.grinz&impftJk$^m$ie
orarile d&J^frastructura,,
necesare sustinerii, infigerii in pamint prin luvoaiere a tubulaturii si realizarii
sapaturii cu ajutorui sapei cilindrice tip greifer. Instalatia de luvoaiere este o
asociere dintre un escavator cu brat de draglina pe a carui cablu se afla
sapa cilindrica tip greifer si sistemui hidraulic de sustinerea si infigerea in
pamint, prin luvoaiere, a tubulaturii. : >--u .
Tubulatura este formata din tronsoane. Fiecare tronson are 6 ml. Primul
tronson, numit si sapa, are la 'partesr inferioara o coroana zimtata care
faciliteaza infigerea in pamint a acesteia in timpul lucrului. LuhQimea lui este
numai de 4 mi. Diametrele uzuale interioare ale_ tubulaturii folosite astazi in
mod curent sunt de 1080 si 1500 mm: IrnbiharW frbnsoanelor, in timpul
procesului de forare, se" realizeaza prin suprapuriere la capete si
consolidarea lor cu suruburi ,speciale;d carorcapuri surit>ascunse~in corpul
tubulaturii. Pe suprafata exterioarajubulatura prezinta striatii, in scopul
cresterii aderente cu colierul subansamblului de luvoaiere. In interior
suprafata tubulaturii este neteda. / -Sap,area iri.interiorul,tubulaturii incepe, in faza initial^, ,cu prinderea sapei
Activitatea efectiva de realizare a forarii piiotului cuprinde urmatoarele
etape:
- asezarea pe pozitia de lucru a instalatiei; *-
- montarea primului tronson de tubulatura (sapa);
- realizarea efectiva a forajului."
a. inairjie de asezarea pe pozitia de lucru a instalatiei, se procedeaza la
depistarea centrului piiotului care trebuie forat. In prima faza se cauta sirma,
apoi prin ridicarea ei de pe suprafata pamintului se depisteaza bulonul din
metal care marcheaza^ centrul piiotului. Asezarea "pe p'6zitia:fde, lucru a
utilajului reprezinta de fapt operatia de asezare a subasamblului de infigere
in pamint a tubulaturii cu colierul centrat pe bulonul ce marcheaza centrui
piiotului; In cazul cind se lucreaza cu instalatia'tip" Benbtto/ihfregurcomplex
se deplaseaza pe talpile sauvpicroarele; proprii, incit colieraul sa':ajunrga pe
bulon, dupa" care* urmeaza-ceritrarea pe acesta pYiri miscarf'scurik Dtipa
aceasta operatie instalatiise ridicape calajele:de'lucru In scopul asi&urarii
:
stabilitatii necesare in timpul forarii/ -"" "- -'
In cazul folosirii unei luvd&ieze,' acest lucru se realizeaza prin'ridicarea etf
ajutorui macaralei si asezarea>pe 'pozitie a subansamb'lufui1-de luvoaiere,
dupa care urmeaza ridicarea pecalajele-pentruforare.'- - ; '--'*'.^ -'-
b._ Montarea primului tronson'de tubulatura- (sapa), este- ^'operatie
distincta deoarece de acest lucru depirfde Birectia^pe care'c^y^avea^pifotul
dupa forare. Montarea se realizeaza cu ajutorui cabluruTrnslaratieractibhat
deTOiurDapa introducerea in colier a tubulaturii; rebuie^ealiza^re'glajul in
scopul asezarii ei in pozitie verticals, sau sub un anumit ungbi prevazut in
proiectui de executie. Actiunea-se realizeaza' in-'mo'd ob'lig'atdfiu -la1 fb?area
primului pilot dintr-un rind de piloti (in special p e h t o M ^ e ' p ^ rindul%n;fata'
culeeior), si se verifica in mod permanent la ceilalti piloti. Reglajul se
alizeaza prin catargiif inclinat a! instalatiei., t
,a, E^ealizarea^ efectiva a forajului poate.sa inceapa-din. momentul cind s-a
ezaj'p'e'pozitieprimul(tronson, de tubulatura (sapa) si este strins in coiier.
itivitatea. cuprirW operatiile^de jnfingirea, in pamint a tubulaturii urmata
eeliat de saparea si scoaterea'pamintulufdin interioruL acesteia. Aceasta
fyitejte -.cuprinde- sj .prelungirea tubulatunl. prin imbinarea tronsoanelor
rnatparev , ,, -:
)pe>atia de infigere a tubulaturii in- pamint se realizeaza cu ajutorui
il'ierului prin-miscari succesive verticaie combinate cu rotiri orizontale (de
ioaiere). Actiunea se realizeaza pe.pqrtiuni cje.aprox.-80 cm. adincime
ipa.care urmeaza sjabirea colierului ridicarea lui dinnou ia pozitia initiate,
p|t(nduVse astfel ciclul pina. la intrarea in totalitate a tronsonului de
^ulatura'ih'pamint. * *> . . ...
rculare tip greifer pe cablu, ridicarea si introducerea ei in tubulatura pe la
arginea superioara, urmata.apoi de cadere libera in tubulatura. Sub
eutateatproprie (sapa cintareste aprox. 3 tone) cutitele sapei se infigjn
Smint, \af prin ridicare.acestea, se inchid, astfel inglobind in corpul sapei
amintul dizlocat. Apoi aceasta este ridicata si scoasa din'tubulatura, in fata
sau in lateral, dupa care este descarcata. In cazul folosirii instalatiei
snotto sapa este impinsa < in , fata ^tubulaturii* cu ajutorui unui dispozitiv
)ecial inglobat in-utilaj. In cazul folosirii: iuvoaiezei, sapa este indepartata in
. teralul tubulaturii cu(ajijtorul-bfatuiuiescavatQrului::Acest lucru prezinta un
-. /antaj mare, deoarece descarcarea sapei se poate-re,aliza. in afara zonei de
i-icru. in cazul,.fqk)sirii instalatiei Benotto, este necesar. ca pamintui s,a fie
rdepartat, din fata utilajului cu buldozerul sau sa fie incarcat in auto si
-: anspdrtat in afara zoneitd.eslucru.
In timpul forarii se pot intilni in straturiie pamintului intercaiatii de stinca
. au materialevpe eare sapa nu le poate patrunde sub greutatea propri'e. Ir
oest caz sapa este inlocuita cu trepanul (metalic) incercindu-se astfel
arrriarea acestora
In timpul forarii sub apa ( situatie intilnit'a la majoritatea pilotiior forati CL
lametrul mare, in special 15 cei fiotahti) datorita efectului de piston al^sape
"cadere'si a naturn unor stratuif de pamint de la baza forajului (stratur
i sipoase'slab coezive etc) se pot 'produce1 fenomene hidrodinamice care se
i.anifesta'pjnh -antrenarea pamintului de la baza forajului in sus, insotite de
-a'birea terenuluF'^in jurui-tubulaturii, astfel reducindu"-se capacitates
rortantaa'pilotilor invecinatf-executati anterior. Pehfru a preveni produceres
- :estui fenbfheri trebuie, 1n; mod ^obligatoriu, ca in timpul saparii niveiul Is
. are se^afla" partea inferioara a^tubufaturii^marginea'ei), sa fie in ayans CL
iTJnim 1 m l f a t a d e n i V e l u l f U n d L l l u i f o r a h l h l i npflCPmonoa coimniinAnnntn-
 Controlui proceselor.de exeQutieJapodurile diabetonarmatcu^hn^frnpUiei
de lucru moderat, urmarindu-se'ridicarea lina a'sapei cJin tubulatur
special-la ridicarea imedita de pe fund'uiforajului/ " ! ' r ' ' * ' ' ; ."*'';" \ .
Prelungirea tubulatursi ; este realizata;tier^fietiare date^cind Iron.'
anterior a fost introdusin pamint^iarrfiarginWa iursljpenbaja'a tjuh
nivelul colierului. Operatia impuhe ridicarea! tibultir trdh^'dn' cuf'(ajj!
cablului si asezarea la pozitie, peste eel existent'Prin foVmaJof/la p
marginale, tronsoanele tubulaturii se imbiha1n;asaTmocl ih8it sa se feaii
continuitatea suprafetelor pe exterior si in interior, totodata asigum
etanseitatea necesara impiedicarii patrunderii apenn'tCibulaWfa. Kentru
realiza acest lucru, pe cpntur,' in'"mod simetric^ stint "pre^azute!'Sur '
conicecu cap aseuns pentru consolidate. ;" /' - , '., '
Pe parcursul executarii Torajuluf mecanicuP "de'setverit al util^jului de
sapare este obligat sa observe in peYmahahta riatura pamintului'dinsfrafurii'e
prin care se realizeaza forajui si sa mercheze adincimilela1i bare se Intilnesc
acestea (fisa pilotului). Din; fiecare sfrat se preleveaza probe peritru a fi
supuseobservatiilofsi unor verificari specifice de'laborator'f' 1 - '''> ** - '*:
In faza finala, cind-se cohsidera ca s : a ajutis la cota firiala'a forajului; se
realizeaza masurarea lungimii forate si se procedeaza lareuratirea talp'ii.
Curatirea talpii forajului se realizeaza in mod obiTgatoriu ; si' cpnsta'in
evacuarea iuturor fragmeritelor de! pamint in suspensie. dindu-se4'a1pif,' pe'vcit
posibil, o forma gebmetrica plaha.' *'"' ' -"-"-'-
Activitatea de realizarea forajului pilotului: cu' diametruf mare,' este
realizata dexmecanicul deservental utilajului'>sreste,'cbbrdbnataf:de^ sefuf
punctului de lucru. Este iridicat ca in permarieritarpe liiigsi mecanicui
deservet, in zona de lucru a utiiajuiui de forare, sa' se afl&uri muricitor care
sa observe modul de functionare a subahsamblelortompdnete-Sle-iristalatiei
cit si alte aspecte (descarcarea sapei/starea tehniba'a cabluiui,; prbteciia
oamenilor din zona de lucru, stabilitatea utiiajuiui^ic)^ 1 - *- - * :'** '' : '"' : i '
; v
4. Executiasi introducereacarcasei dearmatura'inforaj' -
Executia carcase! de armatura cuprinde: fasonarea, monterearjaririatuifii;SJ
montarea sistemului de injectie pe yirfa pilptului (teyile s| disppziWyuj.trnetalic
de injectie). La baza executieL ca sistem,referential, se af!aT:p|ansa.de
armare din proiectul de execute. Lucrarile s.e realizeaza.jn.standuri.s^e.cial
amenajate. In majoritateancazuriiorinaceste standuri se-afla in-jOrga^izanle
santierului care executa poduI.Dupa executie^carcasetei.de ..armatura. .sjjint
transportate la lucrare cu ajutprul peridoacelor sau traiierelpii..i., , ArmatLira
pifotilor forati cu diametrul ;mare poate sa contina^una.sau doua;carcas%o!e
armatura, functie dejungimea proiectata a piiotuIui.|)in,practipa;#-a-constata
ca la piiotii de peste IQ.rnLlungirne, este aecesar^ca.^armato^
realizeze prin executie si montarea 3 d'oua carcase de armatura.; -:: -. .,
kjradB^&iri^aW^mra^^ f~~ ^ ' - f ' -
Fasonarea armaturii consta in taierea barelor verticale, taierea s
ihfectionarea percurilor, intinderea si tatierea sirmei pentru executare;
stet' Pentru '-fiebare- trohsbrftie carcasa, armatura este depozitata p
itegorii in zona de montaj. Cercurile orizontaie se executa la diametru
)ecificat, pe tipar, imbinarea capetelor facindu-se prin sudura in soluti;
jprapunereiCu ;cusatura-pe,p,parte;,sau ambele parti.*In aceasta;categoric
t.lucrari sunt- cuprjnse si cele de pr^gatire a tubuiaturi!, irnplici
)nfectionarea dtspozitivulurtig jnjectare pevirf. Tevile cu diametrul interio
;-58 mm .(diametrul.exterior 60v;nrim) sunHaiate la aceeasi dimensiune. De
semeqea'Sunt^pFegatite ^tpate^upoanelerde teava pentru ^mansonare;
ibiriarilor-.,,dintre tevi, in ^scopul realizarii unei continuitati conforme
scesar^ penjru realizarea iricercafilW continuitatli si cahtatii betbnului dir
lot. dispozitivele de injecties'Sunt realizate cbfifbfm plansei de^executie dir
'biect.," '"' ' ' ; * . :, . "
' Montarea carcasei de armatura^impuhe marintii fixarea priri.sudura
srcurilbr verticale pe o.bara^lbngitudinala.lur'mirtd apoi fixareain aceias
od a ituturor barelor longitudinale pe conturul cercurilor. Numarul cit s
stanta'dintre bare;sunt preVazute in plafisa de montaj a carcasei.:Urmeaz
r :
; )oi montarea fretei,,respectindu-se pasui prevazut in plansajdesexecutie.
eta se leaga cu ;sirma^la-toate intersectiile, ,Este permisa si fixarea prir
jncte'de sudura numai cu acordul proiectantuluf In fazatifinala se
onteaza sistemul d.injeetare1.pe yirf.. Acest lucru se reaiizeaza<prin fixarea
apetelpr de teava de primul cere orizontal de la primul tronsoniifffcare va fi
trodusjn tubulatura (vezi figura 2Q).-Apoi urmeaza montareaLteyiior. Tevile
3 prind'de fiebare-cerc'onzbrit'al al carcasei cu coliere de sirma, sudate. Ir
npul montarii se are in. vedere ca fiecare teava sa/fie montata rectiiiniu, iai
- snttnuSiatea" I'bf se realizeaza^prinrriansbhare. La capetele superioare ale
vilor, ; montate pe tronsonul al doilea, se sudeaza capace din tabia, ir
jppiJi:^yitaYiyntraritiapteluLdecimentsau a altorcp^puri-, intimpu! betonari
b v a altor~,fuc)[:ari uJleripace^vezi^g^OJ.
 Controlul proceselor de executie la podun'le din beton armatpu gfinziMroplu rezemate
.-"-.. sectiunea A ' A (detaliu)
Figura 2 0 - carcasa'deariTiatura^u'sistemde'inj.ectie.-pe'virf pilot "".
Introducerea earcaselor --tie armatura in * foraje-se Tealizeaza cu ?ajutorul
utilajului de forare, mai precis prin-intermediuPGablului eJe actibnareia'sapei
tip greifer. Carcasa aste ridicata vertical si coborita in tubulatura. Activitafea
este deosebit de importanta deoarece.in primul rind legatura dintre cabiu si
carcasa trebuie facuta in asa mod incit prin ridicare carcasa sa ia pozitia
perfect verticala si apoi , in al doilea rind, toate manevrelede ridicare de la
orizontala si coborire in tubulatura, trebuie realizate incet cu mare atentie
pentru a nu distruge carcasa. in cazul cind armatura contine doua carcase,
montajul este mult mai dificii deoarece trebuie realizate continuitatile
armaturii verticale si a tevilor in pozitie verticala. In acest sens prima carcasa
2udraYtleude:f$rasirUcttiraJ' ~'. . ~.
este" fixata' pe* marginea lubulaturii cu ajutorui a doua rangi introduse in
cruce, la nivelul uitipfiului (cere, acestea sprijinindu^se la capete pe buza
tubulaturii. Jn afafa lubulaturii ramine iibera. portiunea de'Wcasa necesara
pentru feaiizarea;eontinuitatii\armaturii priat'mpntarea tronsonului urmator de
armatura. Faz'a unmatoare a montajului impurW ridicarea, in aceleasi conditii
ca.srcei6 ; prezeffite-rhai sus, aironsbnulu^al dojlea de armatura, aducerea
lui deasupra celui existent jri tubulatura si re^ljzarea iucrarilor de continuitate.
Continujtatea-;b,arelQr,;verticale se .realizeaza prin suprapunerea si
soljdarizarea lor prinsudura cu una sau doua cusaturi. Cbntinuitatea tevilor
se realizeaza numai prin mansonare exterioara; a -imbiriarilor cap la cap.
Mansoanele sunt sudate la ambele capete-peiritreg eoriturultlor. Dupa
cealizarea continuitatii, intreaga carcasa, este rifticata pentru a se scoate
rangile.de spnjin',va|Dbi'se'cdboara cu mare atentiejin tubulatura pina la fundui
forajului^ fera a o tasa sa cada,. iniaturindu-sie astfel posibilitatea distrugerii
dispozitivului tlefrijectie, satrblocarii ei pe tubulatura forajufui.
Luccarile. de suduri. sunt' considerate procese speciale. Ele trebuie
realizate ^conform specificatiilor normativului, G28/1986, cu personal instruit si
autorizat in mod corespunzator. Toate luorarile sunt cobrdonate de seful
puncluiuijpielucru." -
5, Betonarea pilotllor
Betonarea-este^ 0" activitate deosebit. de Jmpbftanta pentru realizarea
caiitatii ,'piiotilor forati cu .diametrulymarekEa-se poate realiza in uscat, sau
sub apa, functie de existenta si nivelul apei in foraj.
In ambele situatii betonareairebuie-sa se realizeze prin umplerea forajului
cu beton de la fundui aces'tuia spre partea superioara. In acest sens este
nebesary in mod'obliQatoriu,1 fofosirea pilriiei fixe" tronsoriate de betbnare.
Nefolosirea pilniei in timpul betonarii, sau turharea betonului'in foraj pe la
partea superioara in mod direct din jgheab, duce in mod sigur la sesregarea
betorjului datoritacade^ii pe:armatura;: distrugerea fretei sfblocare'a carcasei
de armatura in tubulatura. ^ceste'fenomene'eohdue, in final, (a antrenarea
carcasei de armatura in procesul de recuperare a tubuiaWrii^prih^scoferea ei
din foraj. In cazul cind exista apa in foraj. betonui se va amesfecacu ace'asta
alterirW-se in'tofalftat^^alifatile fizic'o-rrrecahice ale' acestuia.;
pllriia de 'betqn^re e'stf compusa din tuburir trpns'6nai:e in ;fuhgimj
constante'de :ojfia ia;:f,5,ml." si biuperca.'La imbinarile iropsoanelbr tubajului
se m'onteaza membrane cie cauciuc'in scopul realizarii etanseizarii.astfel
impiedicindu-se patnjnderea,%apei in interiorulvei ,(vezi figur ; al). Privit in
secjiuhe tubaju[ aretoVma circulara, dtam'etrul optim interiqrfiind intreJ2Q;si
 Oontroiul proceselor de executie la podurile din beton armat cLtgriQzi strpplu rezen?ak ante cfe infrastrudura, , ...

" jzarea lor se amenajeaza in mod corespunzator,.prin; crearea unor papte

: 'piax.'^ /o , suprafa'ta fiind acoperita/'in functie de ppsibilitati, cu un strat
___" "ciupercg pilriie " . b,a|ast sau piatra sparta. Platforma, pe care va; statipna mijioeuUde
: .import, in timpul descarcarii, trebuie sa fie orizontala. .
!l_.';tubuiatura"fbraj -" i >"" ,y,
'.* J.-.-k ' .( '
-?uri{,sifuatii gIri carp, datorita configuratiei terenului, nu se pot crea-conditii
_ ,.carcasa armatura.pl] sistem injectie :-- .accfe1- a* autobetonierei in vecinatatea,' pilotului... In . acest caz , se
!
pevirf ' "'"'' '*"' ipq'anda, executia ,unor jgheaburi de descarcare a betonului. Aceste
'- ' ' "5r . j./h <'-,<,
:i -)ozitive trebuie dimensioriate cbrespunzatorJn ceeace priveste pantele si
^^-'iitronfeoa'fTetubulatura pllnle . ' * * ''fjuhile^utile, incfr betonul sa se ppata evacua in totalitate si in timp util./ln
"lo-p'te cazu'fi speciale betonarea pilotului poate fi realizata cu bene de
'"-Tonare, actiohate de, macarale, sau cu ajutorul pompelor de betonare.
N "r-*asta etapa include^ si orgahizarea transportuluii betonulgi macfa de la
'itfa.de fabricare pina la locul "de 6etonare...|n acest.sens, luindu-se in
T ~ 7 ^ r - . nivel apa in fpraj, ,
' ^vsideratie distanta de transport, cantitatea debetoq ce^rebuie.transpprtata
:otfru'.'.un pjilbt si faptul ca betonarea unui pilot nu se.poate intrerupe, se
Dejtaliu inifc)inare troh'soane"; : I'erjsjoheaza nurr^arul de autobetoniere astfei incit timpul de asteptare intre
/! e
pilhie i- "ia transporturi sa^nu depaseasca 15 sau maximum 20 minute. In acest
,-:isse va iritocmi uri plan de fabricatie si transport beton. De asemenea,
- :)uie luate'm consideratie posibiiitatlie aparitiei unor situatit nedorite adica
"fsruperea'furnizarii betonului de la statia furnizoare. sau defectarea unor
A
I " r iloace de transport. In acest sens se recomanda a .se re.aliza sL un
:- vtajamenCsuplimentar cu a doua statie de betoane, aceasta fiind.apelata
UZJ] "'U-qai' jn'caz de urgenta. Comandaprivind fabricatia betonului este trimisa la
'" Jli^pe^betoane cu minim 48 ore tnaintea momerituii inceperii betonarii. Pe
-.-^-jitiV'iiTjectie pevirf- ' ; ' garnitura -rianda -' se va . speci|ica irt. mod, expres. frecveta necesara tri.miterii
ii'"3betpniejfelorla punctul deju.cru. . g.'. t . -, . .
FIGURA 21 - montarea pilniei imforaj -. " b.'.IvipntaTea pilniei'dei.-betonare in tubulatura forajului "(yezi figura, 2,1)
.i rihcje dbua faze distincfe." Inprima faza de betonare se,,monteaza tubajul
Fazele betonarii unuipiiotiorat cu diametru! mare-sunt urmatoareie- , r-il iiei,-rpFin .legarea trqnsoaneipr intre vele, incit marginea . inferioara a
,-pregatirea condppr de betonare; , . ; J .. , . : :K--stula/dupajntrpducerea ih^oraj, saramina cu ce! mult 50 cm. deasupra
- mpntarea pilnjei de:betonar; ".]. J -pozitivfJlui de injectie jge virft aF pilotului,.. De asemenea,. tot la partea
- directionarea^utobitoniereUn pozijia dadescarcare abetpnulur mi- riqara a tubajului pilniei de betonare r se mbnteaza un dop detasabil care
- descarcarea betonului in foraj^betoriarea efectiVa); " t. - " ; te tinuifin^pbziti^ inchis tubaj, dero sirma introdusa prin interiorul tubulaturii
:
- recuperarea t'ubulaturii; -.*<..- ^ " : "njului, aceasta fiincf bjpeata in.zona ciupercii pilniei (vezi figura 21). In
-scurtarea. pilniei de betonare.," / j " ''*'' ;.: : \ v a f aLddua, Tpilnia, se jntrodu.ee in foraj cu ajutorul cablufui de aetionare a
a Pregatirea conditiilor de betonare, s.unt r:realizate. in functie'de . : ei tip greifer. Acest^lucru .se^realize'aza dupa amorsarea pilniei, adica
posibilitatile de f acces si descarcare aTbetohuTui iriibraj In maiontatea L "blereacu,beton a tubajului ei piha la.niyelui partii inferioare a ciupercii.
cazunlor, datorita caracteristicilor sale spec1fice."(b special a consistentei -' :os| luo;u. are drept "scop evitarea patrunderii apei, in tubaj pe parcursul
ridicate), betonul'se transports s\ descarcarea cu autobetoWrerele de 5 sau 9 icooririiin'foraj'a pilniei. ;,
;:
mc. capacitate.. - ' *' > -"" c' Directipnarea autobetoniereiJn.zona de descarcare se ia in considerare
: :
Ini cazul cind 'sunt conditir,'sau acestea se.pot re aTiza'; pentru accesul \imai atunci.cihd aceasta poate fi adusa in vecinatatea forajului. MijIocuLde
autobetonierei la marginea tubulaturii forajului,' caile'ne&sare pentru
 !
Controiuipmc&seior de._executie\la\ poduriledin.beton armafcUgrihzi sirnplu rz$m ate
trarisportse directioneaza cu spafele, pina in momentul cind jgheabul lufcle
descafcare, estecehtraT^e;ciuperca'piihiei.. ' ' ' !"/''"'
d. Descarcarea betonulurin foraj;pnh pifhib (betbnarea efectivaa'fo'rajufui)
se declanseaza numai dupa7 ce este fteblocat'dopul detasabil, de pe tdpaf,
prin Wabirea sirnfei. Astfel 'sOb:,greutatea^betoriuluixfin p'iiriie dopul^este
Natural, deschizindu-se caieafedriulufcare patoinde ]a baza forajuf. Sud
presiunea betonului apa este ridicata in foraj' la suprafata terenulUi natural!
Dupa descarcarea primului transport de beton; se 'continua cu ufmatoafel^
pina cirid niveiui b&tonuluPse ridi'ca lainaltimea de peste'6 m, 'adica;'p&ste
lungimea unui tronsoh de tubulatu'ra & fbrajului; In pefioadele de descarcare
a betonului in mod'COtihu sau la ariumite intervale, se'exeeuta miscarile^d^
luvoaie'reatubulaturii forajului.'In timpul acestei operatii carcasa de'armaturs
trebuie sa nu se'misfe. In'caz cdritrar,::se.poatec6nstata ca aceasta'este
antrenata de tubuiatura si in mod sigur, la recuperarea tubulaturii; va f
scoasa afara. D'e asemenea, miscarile de juyoaiere se.realizeaza periodic s
in perioadeie de- timpcit se ;asteapta /;sqsirea rftijlocelor'de 'transport cL
beton, pe santier. Pe pa'rcursul iritregii peribade de betonare se completeazs
condica de betoan'er cit 'si fisa ^de^forare betonare a pilotului, unde se
specifica cantitatiie de beton iriJroduse:jn'foraj pe mijloace' de transport cit's
orele la care acesteasuntiri'trbduse in foraj. ' ' ' .-.
e. Recuperarea.tubulatu'rifferajului se realizeaza dupa scoa'terea pilriie
de betonare din foraj. In /aceasta situatie sistemul hidraulic de luvoajere
lucreaza in sens invers actiunii de irifigere in pamint a tubulaturii forajului
Recuperarea este realizata pina in momeritul cind colierui sistemului de
luvoaiere trece' de imbinare si ajunge pe portiunea tronsonului urmatbr
Urmeaza operatia de prindere in cablu a tubuiaturji la partea sufcen'oara, 'apb
dupa -deriiontarea piuiitelor de solidarizare, aceasta este ridicat sfasezat ir
afara zonei de lucru. Este' deosebitde important ca actiunea de recupera're
sa fie realizata inert marginea Jriferioara a" tubulaturii aflata in"foraj, ss
ramina in zona cu beton a forajUlutpe o irialtime de eel piitiri'5G 6m. Iri cazu
cind acesata margins este scoasa deasuprW betonului, exista pericoluPcs
pamintul din zona rarriasa neacopeiitlr cu tubuiatura (dtntre suprafate
betouiui si marginea tubulaturii): sa"patrunda1 "deasupra betonului si astfe
pilotul sa fie intrerupt in aceasta zona. In cazuri extreme, atuncf'cind.'datcints
unor cauze neprevazute ( pe'ribada de timp dintfe'd6ua;mijlbaefe cle franspori
este mai mare de 45 minute etc), tubuiatura este ridicata pina cirid rfiargiriee
inferioara este la nivelu! betonului, astfel evitindurse blocarea ei datbn'ts
intrarii in priza a betonului.-Actiunea trebuie realizata sub un contr'brdeosebil
de riguros al inaltimii la care se afla betonui. , " ^ _ v:
f. Scurtarea pilniei de betonare'se realizeaza inairiteainceperii unui cicli
nou de betonare? Pentru a se realizaacest lucru, se m'as6afa"tiis'tantade-ls
marginea superioara a tubulaturii pina la suprafata betonului, apoi se
-cfr/(^ de infyastryctura
rteaza pilnia d^,.betonare. Scurtarea pilniei se realizeaza prin detasarea
*rJrj?,nA9anercnn tubaj. In aceasta situatie inaltimea tubajului se alege incit
ia intfoducerea in foraj marginea inferioara a acestuia sa patrunda in
on minim, 1m adincime. Iriainte dne afi introdusa in forj se procedeaza.la o
^^m^prs^re a'pllhieiln acelasi mod ca eel descris rriai sus, urmind un nou
J Se'betbriaref Acestea" operatii s'e'repeta/ih ^acelasi mod, ;piria la
^erarea ultirriului tronson de tubuiatura, implicit umplerea forajului cu
3nrpina-'la hivelul terenului natural? ,
e"esul ^de betonare al pilotilor este codrdonat in mod direct de sefui
ictului'! de; lucru. Este considerat;uh p'roees-special; fapt pentru care el
^Qief'Tealizat" obligatoriu cu personal autorizat -si instruit in mod
sspunzator. ' ~ .
6-iP|"egatirea pilotilor pentrulexecutia radierului.
l4ucarjle<de (pregatire a^pilotiior.pentru executia radierului, in majoritatea
:uril,or, sjjnt realizatejin-cadrul.executiei radierelor. Sunt cuprinse in acest
ijloJv^deoarece se iconsidera ca aceste luerari sunt legate nemijiocit de
iQutia-pilotilor. Ele'cupriaurmatoarele etape de executie:
- spargerea betonului din, eapul. pilotilor; ; - <- -
amenajarea tubulaturii pentru verificarea continuitatii, calitatii betonului
corpul pilotului si a injectieivpamintului ?din virf; . ..
amenjarea armaturit.
a^jSpargerea betonului \din eapetele pilotilor se realizeaza- dupa
ippertacea, saparea^ rad'ierelon pina la eotele; inferioare ale acestora si
'ocutia,betonului de egalizare;;s:trat:suport radier. Pentru a exista conditii
rime.de lucru si defolosire usoara^a dispozitivelor de spargere, actiunea
-te realizata dupa executi&<stratului de .egalizare din beton de pe funduf
.iierului'. Acolo unde/este" nevoiej.in permanenta, trebuie evacuata apa din
" tratii, cu ajutorui,qpompei^-absorbante. Dispozitivele folosite pentru
-nrgerea betonului sunt picbamerele .manualer actionate cu-ajutorui
^sjunii-aerului. Nu se folosesc pichonurile mecanice; Spargerea capeteior
Hilorse realizeaza ;pinaja minim. 25 ;cm. .deasupra cotei: inferioare a
:dierujui-: sau^mai jos,(daea,este cazuO^ pina se considera ca betoul este
vifornfL- In.cazul -cind spargerea^sfe;realizeaza sub cota radierului, :se
' lungeste-pilotul pina la. cota preci^ata mai. sus,; prin cofrare si betonare.
-io'auli^rebuie.-sa -contina aceleasi caracteristici fizico-mecanice'cuccele
:ocifieate. in retetaLde^'fabricatie-a betohuluifolosit la umplerea forajului
'Uului. Acest^lucruesteusor deireallzatin cazul cind exista dejaexecutat
-tonul de egalizare. In timpul spargeril nu trebuie atinse ;cu;.;spitul
 Controlul proceselor de executie la podurile dm beton armat cu grinzi simpfu rezemat
iranle de infrastructure ;.,;*;!r., ; ,!.l'J, ~ I: ,' '':...... . ":. :'. V . : l . .Y -

7. Injectarea pamintullui dip.virful pilptilor C.C.V.I. PE PROCES H i EXECUTIE FUNDATil DIN PILOTI F0RATI GU
' Activitatea de controlJalnj^ctiel parrtintului din'virful pildtilor.cupripc AMETRUL MARE
actiuhile prezehtate^ in coritiriuarfe: '[ ., ._'j * '.
1 Verificarea functipnafii sisfern^Iui'de injectie jn, yirf cu ajutorul apl ACTIUNEA C.C.V.l. ' CINDSE CINE FREC- SISTEM 1NRE-
PEFLUXEXECUTIE - REAUZEAZA:- .REALIZEAZA VENTA^ -' REFEREN G1STRA
Actiunea este reaiizata dejnginerdl.aOteHzat impreuha cu seful/punctuiui, t t -TIAt '-RE' :
lucru, pentru fiecare. pilot alrj'fundatie,dupa' ihlaturarea dopuplor,din teyi, EXECUTIA PLATFOR , lf '. ' " "! , . . - > ; . '
umplerea cu apa a intregujui sistern? Abtiynea 'de1 verificare este realizSa \ MEI.DE LUCRU
_ .
fiecare teava in parte aluncf cinci apa nu s#rid'ica conconiitent pe toate tev'ije. -Verificarea coteiorlsi a , IntirnpuLexe- Seful punctuiui Minim o ver- Proiect de
pgntelqr pfafformer " .jcutieU'if- : de lucru ,< rificare pe ; executie
2. Verificarea functionarii aparaturii de injectie. Actiunea esWrelizata' c ' -
-Jdiferite sec-
inginerui autorizat, cu ajutorul apei, dupa montarea partilor componente ' ".'"' " ''-ii'-, toare
legarea la sursa de energie electrica. ' * "' -Verificarea suprafa^, . In faza fTnala. Seful punctuiui Minim o.veri Proiect de
3.Verificarea consistebj pastei de injectie (amestec He apa cu cimen tanipantelordescur-- deexecutie de lucru ficare pe fie ' executie " -

gere a apelor.grosimii. care platfor-

Actiunea este reaiizata deihgineruTaatoirizk, cu ajutorul pilniei etaloh, pent ma a'funda-
sfstarii de compactare
fiecare sarjafabricatajpe parcursul intregii1 actiivitafi. Se realizeaza minim a stjiatqlui de^balast,' liilor
verificare pe sarja, comparindu-se rezultatele obtinute cu specificatiile retei cjimensiumlorgeom.
de fabricatie, emisa de1 un laborator autorizat conform reglementaril TRASAREA FUNDA-
romariesti. Se completeaza fisS de injectie: , / ' TIILOR DIN PILOTI
i
FORT1 CU DIAMET- ~T-:
3. Verificarea rezis^ntei^rnecahice a pasted de injectie, pe cbrpuri c RUL MARE
proba prelevate in timpul lucrului. QorpUrile de proba sunt prelevate,' A/enffcarea moduiui Intimpul exe^ *- Seful punctuiui Permanent Proces ver
minim 200 mc pasta preparata, de echipa de lucru autorizata si sunt preda de trasare si matenali- cUtiertrasarilor de lucru cind se tra-" bal de pre-
unui laborator autorizat, aeesta realiziri'c! dupa 28 zile incercarile' mecanice zare-'aaxUluidesime- seaza dare-primi- -
trie a podului, centrelor rea ampla-
El emite buletin de analiza pentru rezultatele obtinute, privind rezistente }
sament
de simetne si axelor v
mecanice alpastei infaritei':Rezultatele;s^consemneaza!in fisa de'injectie. fundatnlor, a pichetilor lucrare
i
4. Verificarea moduiui si a eficiertfei sistemului de injectarea1 a parnintDl de reconstitute ale >
din virful pilotilor, prin'observarea permarienta'a'nivelului pastel de'cime acestona ^ ' \ i
Gaiet de
din bazinul pomj3eHde 'injectarea '^Actiunea este tealizata in'permahenta'/[: -Venflckrea moduiui Dupa trasare .\ Se,ful punctuiui Minim o verl-: : piarjsa de
trasare trasare
de trasare si materiali- si '' ; de lucru. ficare pe fie
perioada de functionary a porhpeij< de inginerui autorizat"'impreuna cu $ef zare a axelor pilotilor materializare care rind de : piloti'
punctuiui de lucru,1' Se completeaza^ fisa-de injebti; uncle se-consemneai piloti din fun-
cantitatea de pasta si presiunea la care s-a realizat injectia, in timpul-prescr datie '
de procedura tehnica de'injectie: ,f,; -
;
- ' '< ' FORAREA PILOTI i
LOR CUDIAMETRUL r
MAREi
1.2.4. PLANUL DE CONTROL'GMTATEVERIFICARI SI Asezarea pe pozitia,
:
INCERCARI FUMDATII'DINPIIi'OTI FORATI CU DIAMETRUL" de lucru a instalatiei
de forare !
MARE, TUBAJ RECUPERABIL
-Verificarea pozitiei ! Dupa des-' Seful punctuiui Minim o veri Plarisa de
centrelor pijotilor in ^cope'rir^a'"; de lucru si itie- ficare pe fie- trasa.re "
Planul de control calitate- verificari "si ihcercari (P/G.C.V;I) este documet am\plasamentele>, 'buloanejorbe,-_ canicul instala . care'bulon fundatii din.. -
esential din: planui iide asigurarea. calitatii aeesta'fiind intocmit;' penti fundatnfor ; marcheaza^ tiei de forare ce marcriea- proictul de";
centrele piloti ..za centrul pi- executie
executia podului din'beton armat; inaintea demarariHlucrarilor de executi lor i lotilot :.
P.C:C.V.I. pe procesuhde executie.fundatii din piloti forati cu'diametrul mar -Verificarea centrarii Dupa.aseza- Seful'punctuiui Minim crveri-
tubaj.recuperabilvfaee parte din capitolul.de baza al planului calitatii- adic Colierlilui rea pe pozitia drlucfU'Si me- ficare pe fie -
controlului intern al calitatii. PrezentareaJui "este reaiizata-in continuar subansamblu- . de lucru insta- canicul-instala care piot *
tabelar. - - lui de'luvoaiere, pe latiei de forare tlei
 Controlul procese/or de executie la podurile dm beton armat cu gnnzi simplu rezemate j^-ar//e,jje infrajt^tura:^ w t. ;-,rg (.,- ; \^y\

ACTfUNEA C.C.V.I., * QIND.SE v ' ' * CINE-; -' : ^ : :FRECVEN- ; -fSISTEM jINRE- "f ;rGiND:sEi^ rClNE^r" *: FRECVEN- SISTEM;,; 1NRE-'
PE FLUX EXECUTIE REALtZEAZA REALIZEAZA 'REFEREN -GISTR-'. ,,! tP&FLU^EXEGUltlE REALiZEA^ZA ,|IEALIZEAZA\. sTA .- REFEREN;. GISTRA
-TIAL ' * - R E 1 -TIAL -RE
b Montarea primului V-EjCECUTfAj SBvW'^ " "
tronson din tubulatu- -> r
\, L ' >C '
:;-;:.,-"- - - i- * T
,
'-'.iN'TRC-DUCEREA^ , >".i
ra.''''' : "" 1 GARCASELOR3DE J
v
-Verificarea verticali- Dupa^glarea" "Sefurpurictului-' :Mitiim:'o veri- " Plansa din ^ARMATURAIN i -,-, - .- - - 5
- , ' '

4atii'.sauaunghiluide\ . vUnghiului-.vdin- fipare-.pentf;u. - .prpiectde-i- PIRATE { "!

inclinare sub care se: catargul insta- impreuna ' cu primul pilot J -eKecUtie ^yerificarea modului \ tn timpui sfdu- Seful de echi- Permanent , Plansa de *
monteaza primuj . . . Jatiej\. , '.. ... .;mec;anic.ui din.fiecare^. | 'tie faspnare a arma-,' pa fasonarea pa fierari be- cind se luc7 armare ,,.. .
tronson . ..'. ^instalatiei Tihdrde pilot! | iurji necesare ~ "' ' armaturilorisi ' "tonisti.'in" tim feaza si mi piloti'forati;"
-Verificarea modului . Inaintede a in- Mecanicul; , Minim'b'veri- Carte ferK " executiei~ ^ | dupa executia pui executiei, nim o verifif- din proiec-r.

de calare a utilajului *. cepa forajul instalatieide ficare pe fie- nica insta- 1
1 "earcas^or"(cat)faTe""-'T.' sdjsppatrveib'C . ' respect!^"seful"- "care. pe. faze "tul de exe-7
pe pozitia de lucru forare care foraj : latie otelunbeton, lungimii- -d&injgctie in punctului.de - finale de cutie.
-,-1 , :- . . ! 1 bare pe diametre, dia- . .virf, respectiv lucru in faze executie Normativ- '
i c Realizarea forajuJuP ' in." ' " " r fj , *r ! metre ^ercun suduri) - 'p'regatirea
!
finale C26/86 '
pilotilor . " I 1 -Verificarea tevilorsi a teVilbTde! ;<
i
-Verificarea straturilor -in timpui, re'ali- Mecanicul in- Minim oveii- ^LspozftivuIuLde.. > ..inje,ctie.|: . . .
Fisa de
de pamint prin care " zarii sapaturii stalatiei si se ficare pentru .jforare I j injection yirfutpilotilor-
trece forajul si ful punctului - fiecare strat, 'betonaj ! (diameitru interibr'teVi,
1
compararea cu forajul -in-ordinea '-- -re pilot| etanseltate disjidzi'tiv^
proiecfat lucru i intilniri! : ' f dimensiuni etc)'-- - - ,-
; aces- \ i | -Verificarea modului \ In timpui exe- Seful de echi- Permanent Plansa de .
tora } de executie a carca- \ cutiei carcase- pa fierari be- cind se luc- armare ..
I selorde armatura - I i ! lor si a siste- tonisti, in tim reaza si mi piloti forati ~> ' , . ;'
-Verificareacalitatii; pa- "Dupa.terrjiiha-;: Seful punctului Mm\m<o.Ve- Studiuli i* P V :
j " 1 (distante dintre bare mele de injec- pui executiei, nim o verifi- din 'proie'c-s
1
minturilor din straturi,' reafiecar;ui' fo- - da lucru, prele^ ^rjfjcare^penr jgeotehnlcu, preieva1- ' " "vert[cale~sfcereQ7ir'T VSieMnvifr?"-'T * '-'respectiv seful - 1-carepe faze tul de exe
prin preleyare probe j , raj ,_--,, ?. veaza probe, trufiecare ! dm proiec- re probe . pasu!f(etei,montare: punctuluide finale de cutie
:
laborator de strat de \ tul de exe- /Bulet^n1 ' distantier, suduri) ; i-,-.'. ,-&<; I lucru in faze executie Normativ
special itate; pamint \ de ana-
1
-Verificarea montarii I finale C26/86 '
i
tie
anglizeaza; sjstemuJuf de .injectare,.
! probele * ! la virfaipjlotilqr.; .....',..,. j
i
j I (distante dintre teVi, 1
-Verificarea nivelului \ In timpui fora Mecanicul in-
apeijn foraj (cindapa- . jului sub apa . -stalatiei-sise-...
Permanent Insfrucfiu-
- cind se fo- -. - ne de luc realizarea continitafii;
". ' i"""
i !
exista) .si a nivelului la fuP '-punctului" -reaza -: ru ' for, pnnderealorde 1 , ; . ' ' : L-x'-.l '
care'se afla marginea
\ | armatura, pozitia .' -r I " '~. J " ' - '
de - ' , w * , |
inferioara a tubtiiaturii lucru dispoziiivuluide ... * ' >' .- ' 1 . ;
'i -Verificarea modului ; mjectle^in virf, etarisei-
de ridicare a sapei din ; ! _zaip,a-te^vilor^:capace;-
tubulatura *pt partle supfenoare?--, .
j i . -Venjicarea modului lOitirnpUl'tnoriT- ^ Seful de-echl- Permanent; .. Procedure Pisa de,
1 w t
-Verificarea modului Dupa imbina- ! demdntare^a.carcase- tgfii carcaselorM '"pa'-fierari-beto- cind se mon tehniGade''' , forare
Mecanicul \p- Minim o vej 1
de irnbihare a rea trdhsda-' i Icfr'de aVmatUra (fixa- j si'iriM'azefirjala nisti, in timpui teaza si mi-.' ^lucru . "_ ;be|6n-
' tronsoane-lor nelor ;
stalatiefi:""| ' " ".rificareUupa"'
imbjnarea
"*";" I.I [ rea careaseloF de^tii-i (M mbfitaj" mpntajului si nim o verifi- '.-re '
tubulaturii forajului ' 1 bulattira, reafrzarea' -;n>' -- - l i t . ; . sefUEpufictului care in faze
'fiecaruftrori- ;
(stringere suruburj,- ! ^Tftftiuftatli arrriatutii d6'' ^lucPu in finale
"sgn;de,tubu^-
etanseitate") '"'"," lafura ' , * i vejtirale s! Wvifpi^de
-Verificarea lungimii Dupa 'ce se " SeTuT " . ^ r y ^ i e bobof ftea'ioV i finale \/s
\ ^Mjn'im'o'"v'e-J Plansa'din Pra'ces'
1 forai a carcasetor)! \ >
si a modului'decurati- cc*nsidera*ca purictiilui ; de* 'rifiBaVe'p'e'l proiectul ' verbal , |
rea a fundului forajului s-a ajuris la 'ItfcVu si fe'pr ; ;
fiecaVd :fbraj de execu- r
pt'luo-i \ f BETON'AREARILO-; i
> i
cota de'foraj rezentantullcli- in rpa'rt'-- : tie ran ce j ! 1 TILOR* , i
. . . -.-. . ; -
finala ___.-. , entului, lalpri^ devini i '-Precj&irea condititlot - --*.'r~*^rT".'f ~~~~~ ' . . 3 ^ f '-V..: j
-mul: foraj-: par- ] ii ascunse \ pentru betonare \ v < ( \ J
v
tTcTpajssii- pj"0-;: (cota de \ 1 -Verificarea cailor de * ^>up ajeal)Z&- Seful punctului .Minim -o ve- .Proc.ed.ura>'
iectantui . 1 ^
* ' * - (
fundare', I j acces la foraj (pante, | "rea t'uturor \ de lucru rifica re, pen tehnica de !
pitoti). ; 1 1 i suprafatere, plat?o'rma! amenajarilo)' tru fie care lucru
1 1 A& fihcr*"*r*m*'**^ *
 --

GiSTRA

ascunse
Proces
verbal
1NRE-

lucrarl
. ; ;
Pa to, -lo co . ;
- i
'

-RE

pt.
3 38;gli:S-s
!' Z ro <~^
a ro {ft c E
- . ,- '
Fill
UJ_J r
11 ?g
llll." Hill
Q) O C 3 O
J2 -g jo "S
' O U)S}
o. fi -a i a

1 ..... - in I- -i -

ill
Z * <a > <D EL <D
UJ
>
IS-It
' o _ a) to -=
I*
UJ
x< ; = C= 3 0) o)
2 'n i ; a m
IS: C ffl ' o c
li 111 ; P
C O ^
U T ^
S ' C Q. O
,3
^

'5 "5 3 3 3
<si
'3 3 3, . .. ' a cs
s g g -

ill*
. UJ c
N;
i-l Is: - II 3 -i C ffl

5 UJ E
CO -c
<H
Q) fl)
1 ^
a=
W TJ ff-l Q. 2 ffl O
3 3 OJ
S ^ S" ffi
31 i
" E 6 '
S--
JS i - ra
o

lllllilfill lit!
3 t : - . . ~ - n i ,-

_- ';, a o . ,-; ro
\ S
g - - > .= I_ t e &
2 UJ
1 .,> ". S
u P: 3
r
a . J=i^a 2 i t"-- S/8
.... , . : .
T 3 - v -E, ~, iu a:
- UJ
ro a . 3
1 Hi* !
E M 3 c D) 2

fur 1
3 t 3 .E o c n
ss - E ^ ^ to ,'

lit;
to
3 Q) C m <D ro c "S! - 3 c
; ^ | ; c =; 1 E 1 E S g o S -
oo SJ 3 m E.S
JS " c to c Sz 9 co o i l .a S a

Pii
<-Ui

111I!
"K 5 -5 ffl i ; UJ Q) C O i .
1 3 - 's-S- *V- - * -
" = S IB c .- -. ^ _
ro E o
s*g-g -
si
fe .2 "- si or -d 3 1 . 1 -g I -z
CO
;fe ro -- " : ' c <u w
< c
^ ID = " ' ) - 1 Q. c 115 S
"** - -- <>
. . .
^ri^S^feiawAH^*fifi^^^Kt^irtJ^a^yBpfiJOa^taft^irjfa<%^^.tAA"*^. ,:?'&* ^V,-. mAVfH^-^^aAtiB'- gatfiKSwfa->.'A*J r ^ta '/innrTi iv1irtl-ii^ ***-'* , - t iif-*-"-"- J --*ti

I
J
UiJ-
,: 'C-
ste-sTo*
feS|Sf||fc|&
1H
ss :
S c E
r t ^ 3-

I UJ.
Or.
*f
O"
<u
ro
c
a) a)
oJS i : co
ro
o P
E
i-

o-S
"
d) <t)
-JS" "g -
fW
o
3
*
i f S t *JS &
tNci
IP
|
to
tun
ra O Q - S

IIIIli 111 - ^raro"go . _

OC73i O.S ill
.C
Q o
t3 - TJ
A3'
2 t3 - c
1a
O
N -I 1
H II ssl CO'._ ~ ' C
UJ 2
a) a> 3 3
3 3
g^8|B|-8||
_to O CC CO-5 3SS CO 3
t0"D

i^2
I
1,
S 3 - .to,
ro E r a ro
<B N (0 JC

11 ' ill
E>3,cw 05 O o tt) 3
ro a. 011 > , _
roroa) gj .
2 r o ^ ^ CO 3 QJ
'c 3 3
181 to o - g

CO
Q o Iff
'JS Sis 3^g
8 . .ro
S
oo
UJ
11 s If I* E 5 co Sag
111 II
aj-a)
W
'(0 fi _ 3

-11 ^'roS ro g j i s . 88
i
fill liii II II
c < UJ o E.e.
ill
C CD
o CO ,1)
(0 HI
(0 r = fi.
a-8 ^S
tr -^
ro= ro
ro'N
i ^2 roxi

ll It 51&
C
H) " *
co ' 5 - = ra'5
o 13 J2 c O 3
-5
roro
a
u ra g
S ro
ro*-? "^ rt

111
c o ro > p
O UJ
< a.
o
-111
o a!
Sea
JO"
^ u
CDT3

;sif srroa)

u
? ro

TJ
ra
., O !U
fi"" ^ i Q.

1
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armaV.cu grtnzt simpiifr&zen He tfeinfrastnictwa-Y^v

ACTIUNEAC;C.V.I. -CIND'SE CINE '' PREG^EN- SISTEM J 1NRE-

2, CONTROLUL PROCESUUJI DE EXECUTIE AL RADIERELOR
PEFLUX'EXECUTIE REALIZEAZAV- REALIZEAZA^ REFEREtf' -*GISTRA
J1AL .-RE.. 21' NpTiyNnNTROpUGTiyE
7 INJECTAREAPA- 1 . : I- :;) 1 >. . '
MINTULUIDINVIR-
FUL P1LOTILOR , 1
-adiar^le sunt strUcturidit{ betbn armat din-dadrul infrastructuriijpoduri]
-Verificarea cpotiu'rtatti Dupa^descope Societati spe- Min 4% dir| Normative Refers I Deton 'arrnat prin care se reafizeaza continuitatea structurii podultii de
si a calitatii betonuluf rirea tevil'of si cializate auto- piloti! pe iuc- C200/81 pnvind 1 .atii-sfpf"e funciatii: Ele sunt specifice podurilor;care au fundatii realjzate,
din_cprpurile pilotilor umplerea cu rizate s rare dar cej C26/85 conclu
prin metode nedtstruc- apa a siste^ putin unul pe ile i-i'-iral/pe piloti. In majoritatea cazurilor au^ forma paraielipipedma. C
tive (carotaj sonic) mului fundatie incer- i' 3t d4 -vedere functional radierele transmit fundatiilor sarcinile statice
- carilor i :mice idiri corpuriie elevatiilor. In majoritatea cazurilor radierele su
-Verificarea functio- ; Dupa realiza- ingineru! auto- Minim o veri- Procedura
narit sistemuiui de,. rea .incercarilor rizat.impreiJna^. ...ficare pentru -tehnica-de - niente ingropate fapt ce ie confera anumitd caracteristici specifice.;
"'cuseful' \ --ffecare pilot i1
injectie in virf pilot, cU de continuftate lucru '"aracteristicile fizico-mepanice ale radierelor.sunt stabilite prin activitaU
apa si calitate be punctului de Hfl parted-i j
ton din piloti lucru :- uroiectare. ^tfeirdimehsiunilevgebmetrice.-se stabilesc din -considered
-Verificarea functio- , Dupa montare ingineru! auto- lnaintea;in> _ Instructiun i- asigurare a rezistentei si stabilitatiinecesa're, !undu-se in considerare
narii'in gbla^ap'aratUfii si conectare 'gepe;rjj!|Qie6-"' de lucru __jj!'afata de teren- acoperita de piloti dupa executia acestora. (vezi figu
de injectie lavsursa de Jariit:c,d,pas:a * i
energie elec- 1 , '.de'ci'ment-'
23). Inaltimea minima trebuie:.sa fie de-minim t00_cm: In anumite situs
i , - i it HJ'
trica deosebite, formele din capetele radierelor pot fi adoptate simiiare cu ceie s
J
-Verificarea cohsisteii- In timpul lucru- IngiherCil'auto- Miriirn o veri- Caiet de Fisa de oiielor.-Astfel pentru radierele aflate in albii minore ale riurilor se pot adop
tei si, a rezistentei me- !ui . .-: -. .. . rizat > -ficare- -|- -sarcini- in^ecta-
canice a pastei de ci- realizeaza I consis- re * *
forme ascutite sau rotunite: Cv < < r ^ j : ; _. , . , 1 _ o , , r - ^ ...
;
ment, prin prelevare _
:
c.onsjstnta.sl .J.enta.pentcy B&Ietin _ Betonul marfa folosit labetonarea radierelor este realizat din agrega
" de corpuri de proba.' ;.prelev.eaza; fieca>e?:sarja Be in- '
corpuriIe.de de,pasta, ' r Lcercanj
r^aturale. sortate sir/cimetuF'rdin^grupa a-doua. Glasacminima.ee,;trebi
proba ; fabricate;, j meca-. reati^ataestaBc 15,. Gfan.ulaimaxima;este de maxim 40jw,$ar:Coasistqn
Laborator au Minim d ' ,' nice -
to rizat incear- 3e-incadreaza^in clase,lejg^aW:iX9;,Se.pot;adopta..claserm,a^rid
proba (un ,
; ' - - - -ea probele du set;"- :;; "' sind betonarea s e ' t e a l i z ^ z ^ - ^ S E E M ^ E ^ - ^ ^ ^ t e ^ G a z u r i granulamxin
pa 28 zile d&corpuri)' aagregatului nutrebuiei;sa^fie4mabrAare.d^:l3^ ,. . -.v
Jab:':'/'-'5.;.
200 mc. sar- *o Armarea radierelor,este deosebit?detG6T\s4iteata si se realizeaza .din101
ja, pentru ; t
& e t o n . - ^ i 2 ^ s i ^ & ^ , diametre yariabife -intre; d6_sjMj^rn,. jVl;o$iuU.(
rezistenta ' , armace,rez:ulta'.din considerente ;de-calculv.si .constructive, ; y^coperirea-i
-Verificarea eficieritei ln(tjmpul;;irijecf.;, ,^ng|ner^ulaut6-J, .V^rjficara'~" :BOPo"uja,::; sfiis^-de! bBtonirebuiesafiade'minim^cjiu--. . -* ",,, ...;. ,. w .
' sistemuiui de injectie ( tari'i.'.v rizaUmpreuna.,^ j.perma.fj^nta "le^nicajde.b
si a modului de injectie cu seful ' ; , lUCTMj,.-...;,^..-. ^^Gofrarea.iradierelor se. Realizeaza cu elemente de cofrare.din lemn s;
pamint in virful pilotului punctuJuide looted ;y;r;rt metal,(panouri tegoj.din;lemn sau:panouri metafiee).ln,,unele;situatii,-pet\\
lucru - -' .mparte t
realizarea unor forme deosebite se potfoiosi, in combinatie, ambeig tipuri 1
elemente.- Pentru solidarizare sbsprijiniri.se-fplosesc materials sau-elemer
obisnuite^acestea fiind sirma OB si tevi, metalice^peatru legare; maneie c
le"mn!sau metal etc. ... y , . . -
-.-~Abaterileadmisibile-practicatersunt.de:
1
... J-^J -g^SjS^rp la dimensiunile^lungimilor si latimiigr radierului;
rf plus sau minus 3-cm. cote inferioara si superioara.radier.
 mtrc ,.. jcesi,,^,uti execuue.lapodurile din beton armat cutyriftZl'Si'ifipiwrezen
2.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIG:
Procesul tehnologic de executie a! radiereior podurilor din beton, armat
uprinde activitati si resurse afiate intr-o -continua irit'erdependenta:
lesursefe necesare desfasurarii .prbcesului- riiant-'-forta:: de-;munca;
laterialele, echipamenteie mecanice, :scule, rdispozitive -deiMucnV de
cercari, verificari ale caiitatii sfdocumentatiatehnicaide'exeeutie^V;,&rr
Resursele umane suntreprezentate' de echipe.'Speciaiizate;.(munGitori
>ecialisti, cofrari, armari, betonisti etc.), citsi T de personal de-conducere si
iordonare tehnica ale lucrariior. Fiecare organizat/> exe'eutahta^ alege si
mensioneaza echipeie de lucru specializatein functie deiconditiileiehnice
i lucru; volumul de lucrari si nu in ultimul rind^nivelul de~ calitate ce trebuie
afizat, : poiitica privind cafitatea'" promovata" de cqnducerile>- aeestor
ganizatii; =
' ..." -' '< ".- "' \ >*'..'
'Resurseie materiale sunt reprezentate- de -materialele specifice^folosite
jton, fier beton, tevi-metalice, etc.). Ele trebuie' rsa -fie 'conforme-cu
9cificatiile din proiectele de executie si caietele de sarcihi; 'sau standarde,
mative adoptate de client/ ca sistemei-efereritiale.-De.asemeneavdaca
e cazul si se pretinde de client^ unele< materialetfrebuie^sa-^aibacertificata
iformitatea in concordanta cu cerintele-iegale romanesti. : . -'- ' .'.;
Resursie de echipamente sunt reprezentate de totalitatea dispozitivelor
:anice de lucru ( fasonat armatura, asternere beton. in cofraje, vibrat
?ane etc.). Echipamenteie care influenteaza in mod direct calitate (ex cele
;Ucr,aril&de infrastructure .s,< *} 5
e;Vfbrat,beton)ttnebuiQ aprobate,,-pentru -a lunctiona, ,de echipa; .tehnicata
Dcietatii^eyerificare-sLpyneFe;iri4unp|iurpe. . :i ,, - :, 1 - .- --
IjSesurSeJej dejfocumentatiec;tehnjca; sunti^prezentate de. proiectele de
xeputie,,.caiete de sarcini, ^standarde. si ..norpative,,adoptate de. clienti,
noiectele.<de--executie nui se.pot^losifdecitdaca sunt atestatende verificatori
g^proiecte autoifizati J n categoria frfiswjjselprde_ dpcunienMie tebqica gunt
jprinse si procedure tehnice de~fxeue;. Aceastea trebuie saiie aprobate
glfj^ggernenturtei^^ ..-- : .-, ,, . v
^igrc^esjuliiefenologiode exa^Mti^a^dierelor la podurile din beton armat
jprinde'urmatoarele faze de*executie:
" - trasarea sapaturii radierului;
-executia sapaturii radierului; _. - ...:
i" - pregatirea capetelor pilotilor;
,.,,_- cofranea-radierului; , :T . >-
L.rarmarea^raciiepuluj.-;, _ ^'t...^v .-.-. *..;.. . ,;,
^;r^etonarea-s[-de^0j:r;arerraciieruiui.,
u. .^.Trasarea sapaturii radierului ;
Trasai^ajLs^patu#4adieruluj,[esjtQ..a_(^iupea.prJn. care.se stabileste, la
ji.uprafata- terenuiuKnatural,vconturui sapaturii. Activitatea este in mare
'>inasura similaracu. trasarea eonturului fundatiei. In acest ,caz trebuie
jicordata 'O atentie depsebita-: corectitudinii-si exactitatii aeestor lucrari ,
tiritrucit. ele- influenteaza foarte, mult ; pozitionarea ,,corecta a intregii
.Jhfrastructuri,afpodului.', spentru.aKse( realiza acest lucru, in prima faza se
!tpseaza_-axele,hde: s[metr]e, apoi : se .rnarcheaza centrul de. simetrie, al .
' radierului. Trasarea axelor se realizeaza fo!osindu-se reperii de trasare
transmisi lateral in zona-fundatiei shcei de trasare,a axului longitudinal al
-dodului. In mod practic, actiunea consta in asezarea teodolitului in unul din
;cehdoi reperiii^v|zarea^eeluna!t. pen.tru arse.stabili rdireGtia;Jongitudirjala', in
acelasi mod procedjnelur-se sj pentru.trpareaaxujui transversal, ^acesia este
,a)eul*.di^simetde^radte^ ,;, Este evident;faptul ca
.centruh;_radieryluirva fi; la;jntei:sectia/d[ntre-,dire.Gtiile; ce|or,doua. doua axe.
Urmeaza,.apoi #asarea,;conturu|uii;. ^Gtiunea este.,-simpla ea ponstind in
trasarea? mai dntiya^udimen.siunilor fundatieijinrTaxeieC;de simetr4e, apoi a
t
corjturului.-pj:p.pi:iu-rZi?J-reu ajutorul^echerelor s^u-aparatului .teodolit. El este
matejaalfeat^ri&i^t^tg^si^Bar^^e^bal: ia^cplturi., In^faza urmatoare^se
'trasea^afeconturul/jsapalurii^ Gp^turuhsapatuninse va confunda-.cu^ceUal
radienjl,ui.r-in?cazuifcjnd:sapaturase.ya^eafizaiVerticalirln cazul cind sapatura
se.,va,reaJiza^{:p,rin:osap,are.Jn^taJuz epnturul : ya. fi mai,.mare. ,rSpprul
.diroonsiyrjilpr se.rdet^rmina -in .mpdul ^urmat^r. Cunosdndurse cotele de
i f l i r i d f l t i f * r i ' m i o r t a t o - e " r-***n *>-. .1..: * - - -
 ,Controluigroceselorde executie la poduriie din beton armat^grihp'simplQj^?^^ 0i$- ^S lQtr8s(ru$uSar~w \

de ^apaturai apoi-ih functi'e'de panta^aluzului'(de obicei-seiadGpt'a 2^3) "s
poate calcula sporul de dimensiune>ce t^eBUre^realizatera^SUpftafatateeniuli
natural, pentru- fiecaredimensiune>-a^ - e l e f t i e i t o Q J H ? ^ ^ ^ ' - ' ^ 1 * 3 ^ I
subeapitolui trasarea^ fundatiiibr^'poljunr^^din/^betori ar'mat)Guim;erisiunll
astfel"1 stabllite/'in"'rriajbritafea-caz^
peritru' a * se putea-erea Jri faza finala -fla rG'otav iHQv\Qara^u^m\4tt^pa^
necesarlateral pe'ritmmbntarea cofrajeTof. "- "-"'^ ^ h Jo^orv, L :.->nwo:
Activitatea de trasare'a'eonti^rurilor^sapatQ'ni radierelor est^'deesebit'd
importanta,'fapt-peritru dare'irrTp'ufie ea*'acbasta^sa'fie:?ea,IJzata^d&.;s'efi
:
punctului de lucru. - -''*3'-''&-*>&I~,T: ' *' ;*
2. Executia sapaturii radierului . H., lb <-...< -i ;: ~r^
Sapaturile radierului la poduriie din beton armat-se-pbf re'alizi-in-dou
solutii tehnice, sapatura cu pereti vertical! si sapatillra;^cu'pereti''!ir* talu;
Prima solutie este adoptata cind stratificatia j; partfrt
lucru (terenuri coezive care isi mentin verticale malurile in timpul sapaturilo
si inaltime relativ mica a sapaturii, adica rr1aX"*2 Sau"3lr# ? lh rriajorifate
cazurilor, in special la fundatnle executate in albule majore ale riurilor, pentr
eXecutiaTadierelor, se aplica solutia sapatunlor cu pereti in taluz. '"
:
Executia; "sapattlor la radierele podunlor se poate false- mecaniza
x
manual sail prin cbrribinafea lor **i
j
De bbieet/sapaturile se reahzeaza mecanizat bu pereti in taluz pina i
apropierea cotei-de 'fundare, lar pe'ultimn 20 sau 30*cm, se realizeaz
sapatura manuala pentra a se crea talpn radierului sUprafatanle si pantel
prevazute in plansele proiectului de executie (vezi fig 14 'de 'la subcapitoii
executia fundatiilor directe)? " ' ' ' ^ ! '... i,i. -v i..*.-* >; ]-\
UtHajeTe'Obisnuite:de sapafe1 sunf'esbal/atbarelfe-c^ cupa'de^pe rn,
capacifati int're 0,26 si : 1^25 mb. Ele:suh't adopta't'e:!pentm sapare'in functi
de rhaHmea -stipYafetei/k;:adin'Srmea^lsP^ca!re- -trebuie^^apata fuYidatia
performantele lo'rHehWiceKm^^^^ * -'"'
$apatura ; se realizeaza1 'in-'s'traturi :sliiecesive''(Vezr fi'g.;'15 si 16 de I
subca'pitolur executia fundaliilbr-direct^ Ic-peadbptindti-se functi
lej^l'tia ra,diej-e!e din^aibiile minore, cind in timpul sapaturii sa intre apa in
-i^d^Lucou.^ltaraces^ caZ'trebuie-montata.^ in zonajoasa; a-sapaturii, 6
$&a,^bsQr(b,anta pentrua,s,e eyacua apa in mod; permanent pe perioada
jlustUia^adienuhin cauza.,, )) ,', - ,_ , , r r .,_>.-* , .,,-,,.
py'p^terjTiinaiiea sapaturi[si,_atingerea cotei pro.ieGtat^,- se^procedeza !a
p!el^upaTBTeTTJgmp"ac^rea~SB~ya realiza cu ajutorul unor-pJaci vibrante.
"fazafinala fundul sapaturii este cacoperjt ,cu. un. s i ^ J - " *
L^QiatiyflQ,cm, suprafata fiind laxotaJnferioaraa;rad!erului.,Betonul;are
yb^i^.^- uniformiza, si a crea o suprafata pQre;sp,unzatoare lucrarilor
^ioareisj^0upa intarirea betonului (in aprox. 3 (zile),:se.poate trece la
mfile ujterior^. , - }l - ^ . *,<..-: , &j -y '^.. - ,,,.
bucrariter de executie jgle sapaturilor la racjjerele ppdufilor trebuie
i^use.pletsejui punctulu^de lucru.,Ele au o importantardebsebita deqarece
yei^teazain mare^masura^alitatea ulterioara a ra.dierelo.r.in.ceeLa'ce priveste
zitigh^re^luij.dimensiunile geometnce, cotele la partiie inferioare, eta.,. ;
34Pregat]rea,cgpetejorpilotilor., .y ic
Pregatirea capetelor- pilotilor,, e,ste o activitate specifica executiei pilotilor,
PHpe.ce ipoate fi-realizatMnainte:?de; executia jsapaturilor radierului prir
acuar^aspamintului dint jurul acestora, lucru intilnit numai Jn conditii .cu totu*
Ge,ptjona|et =Totusii fjuxub.nbrmal de executie impune mai intii executis
patu/ilor *sb'turnarea^ bejopuluj' de egalizare, apoi -urmind, pregatiree
petelompOotilor^Din^acest motiy aceasta actiyitate, este mentionata si ir
bceilib tehnolpgic de-executie jal ^radierelor. Modul. de desfasurare t
^gatiriblcapetelor^- pilotilor este prezentat la punctul 6 din tehnoiogia _de
ecutie a pilotilor forati JCU, diametrul. mare solutia tubaj recuperabii
^z^ntat'inxapitolul anterior.- - .-
4rExecutia cofrarii radierelor ,
'- t > < . ~<i '> " . - ,. *.

de peVformantele^desapare ale' uti!^luir!tri'^ipul-sapaWnlC)r trebuie avute'i Activitatea de .cofrare a> radierelor .la poduriie din beton armat, se
vedere capetele pilotilor aflati in-^erimetrbl^sapatA ele nu trebui alizeaza in urmatoarele faze de executie
atinse cu eupa e'sbavatbrul'ui, fra'gmentele^de Epamint" ramase- in -jun - trasarea conturului radierului;
acestorav"eVacuindu-se'manual. In cazul'sa^patiiiri^reaiizate numai mantis ~ montarea elementelor de cofrare;
:
actfvitatea%e de'sfaso'ara; ih;abeFasP^ ./^lega^e^^pfUin^eaJ0of^^juluiL , . =- - ^
in functie'de adincimba la-'care'se- sapa-si^posibilitatile -de^evacuare- -tratareacbfrajului. >( .,., .^
pamihtului sapat. Incepind^cu^adincimi-de^ peste-dop metri^'sapatura s Inainte de a trasa conturului radierului se .realizeaza din -nou o trasare (
realizeaza cu evacuareapamihtuiUi'in ; ^ vas- elor de simetrTe ale fundatiei, irnplicit ale radieruluL., .Trasarea s(
ridicarea lur la* suprafata cu afutorui ;macaralei. r^e'-Dbt-intilnhsi cazuri i d\\7&&7a numai cu ah rfnn il tpnrlrtlifi ih ii Avolo co material!
 . Controlulproceselor deexecutiejapqdurile d[ni beton armat cu grmztsimfilii rezema
intinderea a doua- sirme, sau prin semhe de vop'sea'aplicate1 pe supfafai
stpatului stiport din beton, apoi?4e%^rcheaza-dimensiuni!e radieruluPin ax
(lungime si latirne). GohturiiJl-'se fealizeaz-a^prinstabilirea, maHntii, a coltuYiic
cu ajutorul echerelor sau teodolitului, apoi prin contura"rea'cu;vbpseaV&a
intinderea unor sirme de lra"sa'fe:v La .trasafea ^cestuia trebuie' sa seQiri
seama si de sup'rafata acoperita de'pil6tF(v'ezi'figura-23)/A'ceasta repreziht
b suprafata dreptungh'iulara:care iheiude;in4nteriorul eftoti pildtirfundatieiVI
acest sens cdnturul radierului trebuie sa fie;mai mare cu minim''25"cmf'f^t
de aceasta suprafata, pe toate1 laturile. -
' - ' '
Elerhentele de cofrare", in'majoritatea cazurilor; sunt din lernn (scin'dUi
panouri etc.)' de diferite dimerisiuni-. Montafea se realizeaza asezinduLs
primui rind pe conturu'l radierului iricft, pfivih'd'din interiorul cofrajului; acest
sa se poata vedea. Asezarea elernentelor se realizeaza in continuare pina I
partea superioara solidarizindu-se intre'ele prin cuie sau scoabe."Se'v
acorda d a'tentie-debsebita solidarzarii'elemehtelor intre'ele pentru a's
impiedica deformarea de suprafata a ce?rajului.'Pentru a se impiedic
scurgerea lapteiui de cirrient, jmbinarire^clih'tre^eidrnentele de cofrare se-vc
colmata cu chit sau prin acoperirea cu banda adeziva. Se mai folosesc fis
de tabla prinse cu ajutorul cuisoarelor, W-ultimul nnd al elernentelor d
cofrare se traseaza, cu creion sau vopsea, conturul superior al radieruh
(niveiul pina la care se va realizabetonarea radierului)
Pentru a realiza d sbiidarizar uriiforrria;: lateral pe suprafetele-aflate-i
lungimea cofrajului, se aseaza tevi de" metal,* rotunde sau rectangulare, i
pozititeorizontaie si verticale^peste care':;& tree sirmele de legare.'Legare
se1 realizeaza progresiv, de la baza cofajului spre partea superioar;
Sprijirirea cofrajului, in majoritatea' cazuriior, se realizeaza -prin 'exterio
montindu-se spraituri din rnarieie^-sauteVi'de metal. O deosebita atenti
trebuie acordata legaturilor ebfrajuiui d la^partile-inferioare^deoarece i
aeesata zona irnpintjerea betonului este^ cbhsiderabila. ' *
Tratarea cofrajului este ultima operatie si de o mare importanta in* create
unei suprafete corespunzatoare a betonului. Este recomandat ca aceast
operatie sa se faca, daca este -posibil, cu' citeva*ore"inaintea m'ontai
armaturii. Materialele specifice folosite sunt cele din categoria substantek
organice (decofrolul). Suprafetele-frebuieunse uniform pina la imbibare.
5. Executia armarii radierelor
Executia armarii radierelor de podUri din beton armat, se realizeaza i
doua etape distincte acestea fiind: " ' '> >
- fasonarea srpregatirea armaturilor-;
- montarea-si Iegarea armaturilor. ' ''--!
Fasonarea armajun^c^prlnde^operatiiie desortare, a, barelor de otel. beton
categorii. sj dj^i!^^^^:;i^#[^i6!>^-jpteiul^.bieton^aftat-ia.colaci- (de-abice
ia cu diametre- pina (a 12 mm), taierea barelor si indpirea lor, implicit a
;urilor, la bancui specializat _,: . i
tarea, barelor.se realizeaza conform plansei de armare a radierului care
>ui,e sa se afle in permanenta la seful echipei de fierari feetonistk Barele se
>oziteaza in zona bancului de lucru pe categorii si diarnetre.., . .,..
iderea^otelului beton trebuie se poate realiza cu ajutorul troliilormanuale
i mecanice Trebuie avut in vedere faptul ca otelui se intinde in mod
itrolat, pina la disparitia formei rotunde sau a anumitor deforrnatii.. Nu se
>aseste acest nivel, deoarece exista pencolul detbrmariC lui (subtierii si
ycerii diametrului), mergindu-se chiar pina la hmita de curgere, ; ' ., .,-
ereajbarejor se realizeaza cu stanta mecanica sau manual, pe categorii si
petrel in'i .functie de .specificatiile tabeiului din plansa" de armare a
lerului Trebuiesc ayute in vedere si luate in calcul mariroiie ciocuril.or la
surarea ,-idirnensiuniior ^barelor -Indoirea barelor si . a . ciocurilor se
hzeaza pe bancui de lucru, t cu ajutorul cheilor de tier beton. Trebuie
>site cheile adecvate diametrelor barelor Indoirea se realizeaza lent fara
un, ir^ specialJa unghiurile.de peste45 grade, evitindu-seastfei, la barele
-te -16 mrn, fisurarea la partea intinsa sau chiar ruperea acestpra. v ,,
:a fosonare _armatura se aseaza pe categorii si diametre in manunchjuri
ate cu4sirma^aceste(a,itransportIndu-s'e,in preajmaxadierului,f, ^.,: ...,, ._.
Vlontarea a/maturii-se incepe mai intii cu cadrui marginal (din aprppierea
rajului), apojjse continua.cu montarea,armaturii. transyersaje,, Armatura
gitudinaja^ inispecia! barele lungi, de la un capt ra-,ajtul,aUradieriilui, se
nteaza, introducindu7se pe _^!a capetele raSieruluhVSe: nipnteaza cu
jritate,barele cotinue.pare suntridiqate prin indoire de^iapartea inferioara
:eat supenqara. ( ln timpul montajului, trebuie respectate ^istantei;e djritre
e si perpendiqulantatea Jor pe laturile cpfrajuluu De asemenea,J:rebuie
ita, perrrianent in vedere respectarea acopeni cu beton^pentr.u fiecare
a in_parte._ Legarea arsma,turii se^realizeaza incepind,cu?ar.matura; de ,la
rgini, apoi.terminind cu.cele din interiorul radierului. La co'lturi,r.pe toate
jrile.radierului, armatura sejeaga la fiecare intersectie,. iarJn cimp, dups
:, Iegarea se^face in sah. Legarea se realizeaza cu,,sirrna moal'e (ni
jui^^a fie otelita) de max 2 mm, in cruce O iegatura buna se considers
nci pind .sirma este bine strinsa cu clestele, barele fiind bine fixate unele
altele. Montajul-intregii armatun este realizat conforrn plansei de armare
impul montajului aceasta trebuie sa se aile permanent in mina sefului df
lipaJieran' betonistij^ ,,,. t , ..;.-, .. k .;; ,
^ctiyitate.ajde arnja^^a raplierelpf,, este depsebit de importanta ,-pentn
areaK Fezistentei,-,si ^abHjtatii infrastrriJGturii, este o lucrare ce deyine
 -,-,. Controluiproceselor de executie la podunle dm beton armat cu grlrizi simplu tQzemate
asbunsa^ ace'ste lucrun impunindT^ih .permanenta, *a l suprattegherb si
cbordonare senoasa, Vespdhsabila din partea seftnlui punctului d lucrur "
6. Executia betonarii radierelor -< ' " ''**'.*
Activitatea'de executie a betonarii radierefor podOTordin'&efbn armat, se
realizeaza in urmatoarele faze de executie -- ' > A
' '
- pregatirea betonarii, ' - "* T ' -r n r" ""'" 'i
- bbtOriarea, .-<*'
c
-I'tratarea betonului dupa turnare, ' - " "'- "l '
'^decofrarea '' ' *"*- " '
Pregatirea"betonani este actiunea 'prin^care "se 'reaiizea'za curatirea
suprafit&i suport de anumite impuntati rezultate'dm adtiv]tati|e^antenoare\
udarea "din abunderita a cofrajulufcu^apa sl'puriere'a irfftihbtiune aHuturbr
dispbzitiveior,' mijioacelor mecanice'de befpnare (vibfatoare'le^de adincime,
benede betonare, uiuce jgheabun acblo un'de estescazul). Curatirea stratuiui
supbrt 64 " jmpuritatile rarnase de ! la cbfrare (asch'ii "rumegus1 etc.-);1'se
realizeaza priri s'ufiare cu'aer si cu'presiune de 5 jet cfer apa."-Pregatirea
dispozitfvelqHf de betonare (ulu'ce, jgheabun) ''se realizeaza' in functie de
adincimea la^ care trebuse reaiizata bbtonarea si ^accesul mijTcTcultJi^ de
transport beton la radier In cazul bind accesu! nu e'ste posibil/betbnarea'se
realizeaza cu benele de betonare manevrate'cu ajutofuVmacaYaletbr' Ulucele
sau j'gheaurile se monteaza cind adincimea'"d'eifbef6nare este '"mate' (jseste
3m); Vlbratbarele de adincime,5 in numar de cei putin tfbua^Unufde rezefva}*
sunf v'erificate functional, pentru turatie sP'putere'de vi6?lrbtitdrfal^.' ** ->!
- Betbnare'a efectiva a fundatief se realizeaza asteYnind''betonul :in;;straturi
succesiye. Grbsimea lor se'alege!'functie de poslbliitatile ,deJlvitDrare incit,
dupa'asternerea unui strat, butbrola'sapatrUrida^ceIwputin IjD^em" si'in stratdl
asternutantertbr in timput vibrani buterbla-se-introduce^fil^betbn-la distaste
decej mult 20 cm., uniform pe toata'suprafata^startului deilseton proasfcat
astbrnut. Este;interzisa atmgefea barblofrde arfriatiira. Irfaltimea'de caderea
betonului, irftimpul betbriani, hu va fi mai marb'de f-m. 'Pehtfu afreaiiza
acest iucru se'vor creea-conditiii'e tehnice necesare'(descarcare^nn bene,
tuburi de betonare etc). Dupa atingerea cbtei supeno'are, betonul se
suprafateaza fa nivelul liniei care marcheaza aceastarcdta.'ffifcazul'Ciria-bste
preVazut in *proiectul de executie, o1 ateritib deosebita trebui&riacordata
mbnfarii anco'reibr sau a':-barbror de;fier 'betbn ,i^r%'"vor^alfza,stegati^a
armaturiiradierului cO armbtur'a'ciin'blevatie:,-'1' cu " : ? '^ *3V.Pin v ^' , ; ? n i -
Tratarea betonului se realizeaza imediat dupa turnarei-^lrl pirtta^efap^,
pina la iriceperea intaririi; supfefa:1^betirti!ftl!fif:prSa^t''-se acbpbrJrfa^a'a o
atinge, cu urribrare in'zifeie- caldtiroa^e shfel^^^^al^TsHftbl^ofarl^'ih
perioadele de timp friguros. In faza urmatoare, timp de 7 zile, betonul se
L,ucranl& de infrastructure!
umezestejn.permanenta, Dupa 12 ore de'la inceperea intaririi betonulu
pentru ca apa sa .patrup^a. pe,ietele lateraie, .se pot desface].sprijjnirili
cofrajului, a,stfel acesta desprjnzindu^e, de pe fetefe laterale. Pe petjbada di
timp friguros."tiu e.ste.necesara umezire,a (Setonului. ..
Decofrarea 'sXreaJizeaza^duiDa'rmlnim saptarriha'de la data turnar
betonului. Este de"preferafJca aceastasa se realizeze dupa 28 zile de !;
\ betonare Actiunea consta in indepartarea totala a elementelor de cofrare. !i
timpul decofrarii trebuie avuta in vedere mentinerea intacta a coiturildr s
mychnlor betongLuiintarit,
r
" 2 ^ , WIONlt<5R|ZA.REA^ PROCE^JULUI TEHNOLOGIC
in^mod prabtjc, mpnitbri2:a.rea procesului tehhplbgic de bxecutie s
radie'relor, trebliie! inteieasl'l"ca .fiirid bctiunea de parcurgere pas cu pas ;
procesului prTrj.' activitati de; verificari, jncercari specifice, comparim
rezliltatele cupreyederile referentiale (proiecte de executie, caiete de sarcir
normative, standards apiicabiie).
,Scopul monitorizarii procesului este d e a eliminabauzele (mediate care s
putea'sau a u d u s l b o executie neconforma, in diferiteie etape de executie
Constatarile imediate si inraturareb/cauzblqr rea.le.carb due la aparitia Unb
neconformitati all Un rot d^osebit:clb:benefic pentru..eficacitatea sl(eficieriti
procesului. Deaseme'riba" au si rolul preventfv, pentru alte procese similan
cese vor desfasura in continuare. r
1
'Aspectele prezfntatb bpnducia idbea ca mbhitorizarea procesului di
executib al r,adieVeibr1..la'podurile din beton armat, este o parte esentiala ;
rrianagementului pa!itatn,';;a"cesfe;aviiid !o eficiehta debsebfta .preventiva *
eebnomica prin inlaturareaplerdenlpf bariestrhecesare remedibrilpfin timpt
si dupa termiharea lucrarilor. .( ,
Monitonzarea procesului de executie, presupune o serie deverificbnii
situ si incarcari specifice de laborator. Activitatea este prezentata ii
continuare, pe etapeie specifice de executie.
.l.iTrasareasa^aturi! radierelor
Activitatea de control calitate' pentru trasarea sapaturilor radierblb
cupnnde actiunile prezentate in continuare:
'1. Verificarea modului de trasare a axelor Ibngltudinale de simetrii al<
ppduiui s( a axe!or r de simetrie ale fundatiiior si implicit ale radierelor
'/^ctiunba se' realizeaza de seful purictului'de Iucru, dupa trasarea s
materializarea acestpra.prin picheti. Se .realizeaza minim o verificare bentn
fiecarl; radier5 in .parte. Verificarea'"se face avihd ca sisteme referential
 i
Controlul proceselor de executie la podurile din, beton armaCGugnrizi simpfuMzemate
ptanul de. tras^re sT fuhdaliei, "prbcesui verbal ;de ' predare primire
amplasamenetiucraresi caieturdetraslfea iucraTii: '.' ' " :i:t
2. Verificarea' trasarif si rm^terfaji2a%,,',db^fffiul.ui'''sapatyr[i ratiierulur.
Actiunea se realizeaza de.; seful piictuluj de' iucru^ d l i ^ trdsa'rea' si
materi.alizarea acestuia. Sefesiiizeaza p e n ^ parteV ' *
2. Executia sapaturii radj'erelor ' ' ' v
Activitatea de control calitate a sapaturilor radierelor cUpnnde actiunile
prezentate in continuare:
1. Verificarea panteior taluzelor sapaturii si a stabilitatii malurilor. Actiunea
este realizata permanent in timpul d'esfasurarii''sapaturiloff 'de "seful de
echipa, respectiv sefui punctului de lucru in fazele avansate. Se realizeaza
pentru fiecare radier al poduiui. Actiunea se realizeaza avind ca sistem de
referinta procedure tehhica care descrje modul de realizare a sapaturilor.'
2.'Verificarea moduiui de protejare a capetelor pilptilpr in'timpu! realizarii
sapaturilor. Actiunea este realizata de seful de "echipa, in mod permanent,
pe toata durata desfasurani sapaturilor.
3. Verificarea cotei fundului sapaturii radierului1, dimensiuniior perimetrului
slra finisaril suprafetei acesteia Actiunea este realizata de seful' puhctUlui cle
iucru, atunci cind se considera ca s-a ajuns ia cota respectiva. Verificarea se
face pentru fiecare radier in parte, avind ca sistem de referinta plansa din
proiectul de executie ' '
4. Verificarea cotei stratului de beton de egaliz'are a fundului radieruluT.
Actiunea este realizata de seful punctului de iucru impreuna cu
reprezentantul clientului. Se intocmeste procesul verbal'de receptie cota
inferioara ai radierului si procesul verbal pe faza determinata in cazul cind'la
aceasta verificare participa si organui inspectiei in constriic'tii Actiunea este
specifica fiecarui radier al poduiui ''
,!
3. Pregatirea capetelor pilotilor ' : ' ;
Activitatea de control a pregafirii capetelor pilojipr^este.prezehtata In
capitolul anterior (Monitorizarea procesului''tehrioI6gic^f'Jexecutiei pilotilor
forati cu diametrul mare solutia tubaj recuperabil).
4. Executia cofrarii radierelor
Activitatea de control a\exe.cutiei cofrarii raclierelor.'cupriride actiunile
prezentate in continuare; ' ' .' . "" ' - v
1. Verificarea trasarilsi materializarii cbnturului radierului'"cdimerisiuni} ,
pozitionare pe axele de simetrie) in rapbrt'cu suprafata acboerita de Dilotii ,f
icarilesde infrastmctufa^ ;
rati cu diament^Lmare. Actiunea se realizeaza de, seful .punctului dejucri
jpa' tfaWea' conturului'radier'uiui;"'"pentru fiecare radier In;'"parte;. S'
'losesp ca sisteme referentiale planseie de trasare fundatii si plan coin
idiere.
-2. Verificarea eiementelor de cofrare. Actiuhea' este' realizata inainte,
ceperji cofrarii^e sefui punctului ,de iucru, yerificindu-se fiecare element ii
-i>
arfe. / ''"''"" ''"' ' ' '''"' ' ' ,
3,;<Verif!carea rnqdujui de asezare si solidarizare a eiementelor de cofrar-
tfe^jele, cp]rps|areal;irn'biri.aril6r;, fisurfbr, corectitudinea suprateteloi
ighiurilor. ^Acfiyriea ^ste realizata in tirripul cofrarii de seful' de echip
jlgheri, iar Mtefzalfiria^ ^ seful punctului de Iucru: Se.realizeaza,pehtr
scare suprMfa'^e'cofraj si pentnu fiecare radier in parte:
4.\ Verificarea^motlului "de sprjjinire cpfraj si a moduiui de tratarex
scbtrpl. Actiunea se rbHljzeazade seful punctului de iucru, pentru fiecar
Dfraj'J^ parte, dupa reaiizarea sprijiriirii 'tuturor peretiior cofrajului si dup
atarea'lbr cu decofroi pbfat'a aderbnta la beton.
' 5 , Executia an^atuVNor radierelor
J^ctivitatea de cqntrql, a exacutiei armaturilor radierelor, cuprinde actiunil
fezentate in contihuare:'
' 1. Verificareaimbdului de.fasohsire a armaturiior. Astfel actiunifecare s
itreprind sunt 4fegkea;calita:tii pteluriior pe.categorii sidiametrb, intindefe
telului aflat'in' cblaciC taierea'si indbirea barelor in special'a ciocuriior :
imensiunile dupa taiere. Activitatea este realizata in timpul desfasurai
icr^rilor, de seful de'ebhipafierarrbefbnisti, iar in faze firialexind arrnatur
stpsortata in mgnunchfuri, d# 6^fui punctului de Iucru. Verificarile se\fs
vind ca sisteme deVeferinfe plansa de armare radier, normativ HE 012/91
JJ\S 438/2-89;sl'TAS 43^3-89:, ^ ' ' ' '
"2. Verificarea" mpduiurdemontare'si" legate a^armaturii in corpu! radieruli
ctiunea .costa in verificarea' disf^ntelor'l'dintre bare, Verticalitatea;
apzotalitatea Jor, numar.de bare ih sectiurii, acoperirea cu beton'; ibgare
rmatu'riloY pe cqnturbrfsi in cirnpui de armare. Verificarile se fab perrnanen
^timpul. mpntajului, de seful de1 e'clSipa fieVari betohisti si de seful de puni
ejblucru,:; cef putin 6 data, in faze'finale de montaj. La' baza tuturt
verificarilor se afla ca sistem referential piansa de armare Radier din project!
cie executie., ' ,.( ; .'
3. Verificarea dirriensiuriilor geometrice ale cofrajului, acoperirea cu bete
K'arrnaturiTbrsi tpate actiuriile specificate mai^sus la puhctul 2. Activitate
esfe Veajizata de seVai punctui'ui "de Iucru si reprezentant'ui clientu|ui;! pehti
Wc'are radier in parte, cind,'se considera ^case poate' trece la ;faza; c
betonare a radierului. La baza venficariibr se afla specificatiile plansei c
 Controlui proceselorde executie la podurile din beton armat cu grhzl'slmplu-rezemat cFarile^deynfrasiructura ;:',' : ' : > V.:'l. . 1 . ' "

armare radiere. Cu aceasta. ocazie se intochieste procesul .verbal peritf '6. Verificarea modului. desuprafatare a betonuiui imediat dupa turnare, <
Jucrari ce devin ascunse. " " ,' stare 'dupa dezygarelTpteilof laterale ale-' cofrajului. Activitatea1 esfc
alizata de sefuL punctului de lucru imediat dupa terminarea betonarii s
6. Executia betonarii radiereior nic tip de celrputin sapte zile dupa dezlegarea si eventual indepartare;
iffajului. -- ;'-:l ''' ''' : i:
; " \ ,";""'
Activitatea de control a executiei betonarii radierelor:cupr"inde actiunil Y.-Verificarea itiodulili de decofr'are-(desfacerea elementelor dePofrare};
prezentate in cpntinuare: ; . ._._ ,. ,. Starii-muchiilpr-betonulUi.--Actiunea este realizata in timpul decofrarii di
1. Verificarea modului de pregatire a conditiilpr de betpna>e. Aptivitate jfufde echipa faeto-nistil/ - - "
consta in verificarea modului de curatire (daca este.cazuj) a su'prafetelc 8'. Verificarea su^ra'feteloHbetonufui, acoperirii cu beton;'dimensiunilc
cofrajului , udarea acestora cu apa,, curatirea /undului radierului (stratuli iometrice si a amplasarii radierului pe axele de simetrie ale poclulu
suport). De asemenea.o atentie "deosebit.defmaretr^.b.uie.aco:rdata verificai ;tiunea este realizata, dupa decofrarea definitiva a elementului de betor
starii tehnice a. dispozitivelor si' condftijlor .de - betohare^ incepind c Useful pu'nctului; : de : lucru ; impreuha : cu reprezentantur clientului. Si
vibratoarele de' adincime, cat .de acces, dispozitive de difectionare alizeaza minim o verificare pe fiecare radier in parte, avindu~se ca sisterrn
betonuiui in cofraje si terrhinind cu mijloaceleje'tcanspprt betpn;.acolo und j referinta planul de trasare lucrare siplansade^^ppfrare armare.radiei
es^e cazul. Activitatea este realizata de se|ul'punctuluf^de1ucruv'ce! putin' jpa-realizarea"activi!atii::"s'e intocmeste prpcesuf Verbal pentru lucrari ci
data, inaintea demararii lucrarilbf. ' ' ' svin,ascunse .(aspect beton dupa turnare).
2. Verificarea betonuiui sosit pe santier.^Actiunea incepe cu verificare
bonului de transport (date privind caracterfsticile tehnice, tirhpul de transpo..
etc.) si se continua.cu, verificarea consistentei prin rnetoda tasarii, pentru
fiecare transport sPsit pe santier."Acliivitatea este realizata de^seful'puhc'tuliii
de lucru si de iaboratorul de. santier. Este demonstrate prin inregjstrarife
calitatii caiet de evidenta boriurj'transport, condica.de betoane si buletine de
analiza. La baza verificarii se aflarsi'stemeie referentiale reteta de preparare,
comanda de betoane si NE;012/1999. . *"6
3. Verificarea modului de asterhe/re beton in cofraj si a modului de vibrare.
Activitatea se realizeaza in permanerita de. sefulde echipa si punct de iucru.-
fn faz'a finala se verifica niyelul betonuiui de la. partea superioara a radierului:
4. Verificarea clasei betonuiui prin metode dislructive'pe corpuri de probe
beton, extrase din betonul lucrarii. Activijtatea este fea!'izata,de Iaboratorul
santierului, atunci cind. sfabileste apest lucru s e f u l d e punct lucru. In
majoritatea cazurilor se preleveaza pel putih uri set de probe pe^adier de
maxim 200 mc. Laboratorul de santier.pastreaza probeiein cbnditii standard,
apoi se predau la un labprator d%grad,Auperion,. in baza unui borderou de
transmitere probe. Laboratorul in cauza,,executa ihcerparile rnecanice, apoi
efibereaza buletine de analiza. .
5. Verificarea cotei superioare a betonuiui radierului', a suprafatari] si a
montarii ancorelorsau aarmaturiideJegatura cuarmaturadin elevatii, '
Activitatea este realizata de seful .punctului de lucru, dupa finisarea
betonuiui si.montarea armaturilor. Este deosebit de irriportanta verificarea
cotei superioare a radierului deoarece anumite greseli due la modificari
importante in armatura si ciimensiunile geometfice ale eleyatiei;
 8a
UJ I - . M-l
ce to m

z.
CM
8-= . 3 o

& & < 2 II 0) UJ

CO -
T-
O OJ II WO) w

| g 1 UJ g
3
-S2 :

2 CD CD
ra p tap
S g s
-K

D. U " D Z Q.T3
a. ta E z : c o ? r ^ 0_ S D. ca o.

.2. .=:, ns
UJ > SJ C o
a> a ._ <Di#S
aj 4S
-m QJ
g 45 o -ffl -g ra 2 -o * 1 ! s
> ra 0) > Q.
8)TOO Q - 3 J= as
jl
c w

*!ll
O-: E; > to o a> . 0 - 1 = >- c ro .(0 cu ca
ra c: g
W-
Q-
TT CD
U
.E co C
te o
- _ to E T J
a. o
N
C
<i> =

O = Q . C i i ! , [illi.; T3 a.

(0

* c *ilf 3

Sifiilt
UJ'

m i 0.2
,; to a
Q) CD
CO - o
5 '&
XJ-'
sfll
Itll 'I) ra ui o
III illi fill
ra.. C 3 N J S
CD
XI
<S o
3
o
E,"iSl XJ
|i.E. II:
N
CO
0 ctf ' ill, N
& o -
O -

T3 , Hit:
r g . ^ CD-
E a
JS-c is
w
2
3

-E -
D;
UJ c i.a^ .| P
c "5 | & :
33 u. CO CD
a o o 1- a- "' n o i*ss
fill e cu o ra 3

< UJ Cctd
o_
o=
I, i II
<D
QJ
-E
0) 4>
O S t o - c a
E m C IIS c
rto %
IS. ' ^ 5 ^
J= <D "S =J"'
J
o "=3--Q
"
-o o^oi-'
" x i to c 2.-5-
t ro-jg >
SfiS.2 II
" (0
a . cu Q .
8S.E

|3
H U.
5-
as ui a
ai S
co cr
C (0
5 5
23
c -g o
8 2 (D
j=
C X
^
O (D
CD ;

S.8
ra 1 = <D
<D
ills ?^ ro ^

"S
D

Iff UJ Q
pi!
~ o c
to-eo "^3
<D _

_ro c i
(0
S J = (D-Xl
E 2 - o Q)
E ro-ih:

T3 . E T3 5 1
2c-
w
5H
w

Jill a
-8 8 '2

1
, . i.
fc'innia4

r-tO^P 3 O E ^s 2 -
CD COO..'

III P =
B S ' S - i ! -co
O XJ >
rt ? 8 2 rx ^
N

UJ '. iU uj. .3!

a) c : o g
N - S L 'aS.S'5
: r (v-
Q.<:^ ?=
c
Sag Q - i : 2 E L D-ro E O i =
(0 , 'gfi S
E 2
m ^ -r> = . 03^ E: E
J
o; -0 SI QrSg*
cBr&;
TO

TO s, ^-* O-: Q ; O-
5-s;
UJ..

&-'
Iff CD

1
CD
^

a2
XI

<D. if?" (13 Q<C

III iii EXJ
CD
Q- '3
C
;X)
Q. "5
N
Io
S
>
CO-
fl>

ro
u ill
E _2 3 . i J,

% "5 9- ou
J5 <D <D

1 CO
EjSSf. 3 l
5 P CD c
is
O - 3 (0 Q .
ir o B
an
O
Q.

:g'
I &1 a CO XJ
CD (D
CO X !
s-g
CO CD I! < Q)
CO X J
3 3 Scg
o> 5J ^ n 5
CO XJ C O 0 ) ^ 3 o

3
E i ! 1 CD CD
O
Oi ' >d b * N <u o ro

II Iii1
* ^ =s (0
I a:
i- '"-Hi-
TO
TO ^ =
g CD C

z. (0 fO i s
W CO
CO g

o
,o
CO
"111.
o 8!'fi-c
-1. O 71 i -
O LU . 3 . D-
o-w CO 13
O'Eo III
8 UJ
CD
XI i _

1
C . 2 _CD
_J
5 .55 i ai ; =t o

I O CO Jtt- g I n
oo D
= a

if
XJ <D

a
g
<
o TJ < UJ
1 5E^
==I
co" a -g - |
ra u

ro-^
N
3
2
i II 2 -
ro
m !
o Q.2
o 3
13
to
TO m
--fee
- CO CO
p u.
O UJ
JJ ra ro _ T3 -2

S " O J |
w.ffl
_0J TO

E^
uj -

roJi
S
* - CD >H
i- as
o o 5> - ^ to
IS?
E ^ &.a
co < a
N
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat&u&rinzi sfpiplu rezemate jgranle $e mfrasjructura ,Jt -,-,_,. ;i-t. \
, ,w, t.jy. -..

ACTfUNEA C.C.V.I: ' CINDSE CINE' -FRECVEN--* iSISTEM^p, INRE- ' , 3. CpNTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE ELEVATH
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA. REALIZEAZA ,TA , , ; :.REtfEREN" GISTRA
* -> - ^ ^ -TiA'L -RE I
3.1. NOTIUNl INTRODUCTIVE
6 EXECUTIA BETONA- " "
, , ; ' . : ;

i
Rll RADIERULUI
-Verificarea modului Inainte de Seful punctului" Minim o ve- .j ;,Dispozitii Elevatiiie- sunt elernenteidiniioffastructura pjaduriloF din beton armat cai
de pregatire a betona- incepera luc- de lucru , rificare pen-.' interne, r ' ,'""'
rti (curatirea suprafete- rarilorde be trufiecarer" ' ale socie-
jtDJi3roluK.de a< transmite.'.v.fundattiioL sareirnile provenit& din cadr
. - .-
lor de impu'fitati, udare tonare operatie si ''tatii ''' '"' ' 1
3
-\Qparastriacturii si a .terasamentelondrlimului care creaza accesul traficul
cu apa a cofrajului, dispozitiv iutier pe pod."Prin sifpristructura; s"&.transmit-elevatiilor. sareinile statice
verificare dispozitive /
de turnat beton si de i rel^'dtriartiidg din traficui TutieN TerasSimenteie actioneaza asupra elevatiili
vibrare, etc). , i culeelor pbriuluij^cu^eforturi de--ihipingere, acestea fiind deosebit c
- ' -Verificarea bbnuluide . La ' ..primirea " Seful punctului Minirn o"ve- - -' Cpninada - Caiet ;
fifjirfenfe in cazul unorpo^uri'cu inalttmr mari.
transport beton | betoriufui ' pe delucru, res- rificare .pen- ' de beton cie evH
1
-Verifigarea consisten- santier pectiv labora- tru fie care. ' emisa'de denta '* ETevat[iiei pociifrilor dih'^etdn armat ^su'ht reprezehtate'prin doua tipuri c
tei betonului prin meto- torde santier, transport in ^santier - Grade'
da tasarii pa'rte fasari
stn^ctari, e l J v a t i i l e p i l e l 6 r s | ^ ; _J '*'
> -
Condicv "' 'ASeste 'elemente trebuie^anaiizafe ;sep'arat dedarece'se deosebesc pr
de be- i frnatoareld aspecte e"s>ntiale: .""" ^ r .._.
toane
-Verificarea modului Intimpuultur- Seful de echi- Permanent Procedura _ , lS\- solipitarein ca^i^|l^ctuKi.de\re^isientaapo"dului;
de asternere a betonu narii.betonului pa si seful cind se luc- de lucru , -
y ; *-' asezare in.ajcatuir^a.stfucturii po^ului; " v ,
lui in radiersi a vibrarii punctului de reaza NE 012/99"
pe straturPde betonare., '-' lucru- "'" . , ' i "*"
.. -7 ^/-forma'si dimensjuni gepmetrice, . .. . -
-Verificarea clasei.be- - In timputbetb-' Laboratorul de Minim p^ * .Specifica- Borde- In cadrufstructurii cie rezistenta;-a podului, elevatiiie pilelor sunt solicita
tonuiui, prin metode narii si.dupa santier prele- iricercafe pe " til din ca- ' . rou pre-'
distructive, pe corpuri '28 ziie veaza corpuri- fundatie de ietul de leva re'
'^actiunea sarciniior statice si dinapijce.-Sareinile statice provin,din masa !
de proyba din beton * le, laborator max. 200 sarcini corpuri r>|S0prie(si-*nrjasa suprastrueturii afensnte fiecarei pile. Sareinile. dinamii
de speciaiitate - mc. volum- ,:NE012-. . proba - jrpvin.cdin miscarea, maselor tcaficuiui rutier, funetie de infiuenta pe ca
autorizat rea- ' ' / r 9 9 . . ; BMletin*
lizeaza incer- -iricer-* ~ cicestea?3au la-tjn^nioment-datasuprafiecarei.pile^Nui-lipsitede importan
carile' mecani- can > i run^sarcinile^suplimeptarepunctuaie provenite din anumite-socuri datora
ce mecan-
/ . ;
- ce'' ' unopcdenrvelarr"(rostun:neconforme; gauri fitcjpfrinarisau decelerarl;brusf
-Verificare.a cotei de Dupa asteme- Seful punctului 'Minim ^ V e Plahsadin ' " ' .
Ouleele poduriiopsunt-solicitateia^celeasi.sarcini,' in plus ele sunt supuse
la nivelul superior al ( rea ultimului de lucru rificare pe prefect .Msarcinile'proVenitefdiHImpingerea'paminturdidinspatelelor. * -
betonului din radier ^stratde beton radier 'cofrare'
-Verificarea modului Dupa beto'nare Seful punctului Minim o ve Pisppzitii^ .Caiet' 'Dupa'ifibdul' de?;:asezare in'^alcatuirea -sfructurii podurilar,"^iIeie su
de tratare a betonului de lucru rificare pezl, de santier ' tempera r!lemirite^rfasezate iri^eleschideri, nurharui lor fiind n-1 fata "de eel
(daca este cazul, pe;
timp de 7 .. turi (nu-
timp frigufos) , - . - ziie"; ' r,'rrfai pe
leScRidefilof3t'%,leste ;humarul'. d'e'sdhideriror):: "Culeeler surit' peTecrie
"V., r
-.. "timp fn- fiargihescpbdiirM^ ;.; '' ' ' ,. .
guros)
-Verificarea modului Irjtimpulde-., Sefut de ecrii- ' Permanent '/rFdrmefe ^si' dirnensiuhile^igedmetnce ale; pilelor sKcujeeior sunt diferi
de decofrare (desface- co'frarii p pa si'seful cind se luc- - - i
Uatorita sojicitariior l a care sunt supUse1 si; ppzitiei Idr in*' cadrul structb
rea cofrajului, starea
rhuchiiior radierului
^punctului de
lucru
reaza si-du
pa decofrare
nadufur.". .Pilele ;subf.el"emnte7srrfai 'suplef pot avea fqrme diferite (.mpno'lite se
etc.) ''", . . nrcadrej" bQleele, in, rnajoritatea^cazurilor, sunfmasive si de, dimensfu
-Verificarea suprafete- Dupa decofra- Seful punctului Minim o ve- Plansa iPrdces - rnpresioria^ite:,...fL J;! . . , v , f , : j -. -._,.. ,_ ..
;lorbetonului;si a di- .r,e de lucru si;rep.:, rificarepe. decofrare ;yerbal- - r
mensiunilor 1
.rezentantul , fiecare sup aspect 'biferentele pre^entate mai susirnpunraspectecieosebite Jn,proiectarea
geometrice clieritului . " ra fata" beton!
. jxecutia acestor-strugturi, fapj; ce impune o prezentare separata a alcatui
ale radierului ^ dupa \
decdfra-, acestora. ';-:. V- -.. ,.$ ^-... . ,'
ire
 uontrojul prpceselor deexecutieja podurile din beton armatvu grifizi sirfiplu rezft\a t-
fJp0^Ikl9MC3y.r, - .- ..,

:'i ii,p;otli ?yertioa&,sau ipciingtij'n mod simetric.fata de.axul de simefrie

:
1. Alcatuirea elevatiiior pileior \^ siiucturii.

In alcatuirea elevatiiior pileior se vor iua in consideratie formelej

geometrice, matefiaieie tiifi* care'Stint alcatuite;si fitalul' de execatre.-. :' '! bancheta cu^ineti
Formeie elevatiiior pileler irezulta dinocalcule-idei proiectare,^utilitateJl
estetica si tehnologii de-execute.;DimpuncUdegvedere; al fo.rmelor^se-ip avantbec
intllni pile cu elevatii.masi.vesi.pile.eu.e.leya.tii-inistraQturi iGadre.,._; .;r, - ^
Elevatiile pileior masive ^sgnt -speejfice pileior .podurilipn cane^ traversea;
riurile. Eie sunt alcatuite. din:,pereti sau.diafragmeAdin,[be|on armatu<
sectiune constanta sau variabila:-trapezoi.^al$.(vezifigiJjia;24j4ln rnajpritafe
cazurilor, partea ^superioara este Jmpusa de. corisjderente^de, asezare
aparateior de reazem. De asemenea^Ta.partea sjuperipara, plleles cpn'tip;
structura numita bancheta cuzinetilor, pe aceasta^.asez^ c
reazem. Bancheta cuzinetilor* este diferita de.cbrpijl ^Hei\;cijn^UDcJ:ul c
vedere al caiitatii betonului, armarii si formej^geometj^
anumite situatii la partile superibafe aleVete^ poa

In ele sunt incluse si'bancheta cUziri'efil6i7-caV&^

;
realiza rigle masive din beton' armat dark ^u paririrt/e^fedla* (vezi ftgura 2E
sau
V
- atierbec.
\
corpul elevatiei A
J A-A
avantbec
discohtinua sub'feare aparat deVeazeml " ,: ;-' v " '"" ;' -" ' " "
La capeter^corpurile elevatiiior :pile!6r rriasive,'-pot avea V; -'forme
asemanato'are sau diferite. Astfel majoritatea'-eievatirrorpileibr masive aflate,
in albiie minore ale-riurilor au7 forma de avantbec* iri> amonte* si arierbec in
aval (vezifigura 24}/Forma deaVantbec^re'O'ds'osebita importanta in
protectia pilei impotriva corpurilor plutitoarepe apa^gbetari.sau alte corpuri);
si a eroziunii. Pilelepodurilor.care traverseaza^vaifara^cursuri de-ape, au '".; : .- T

forme simple dreptunghiulare sau.notunjite ia ambele^capete. -., . >:. ?>:

Dimensiunile geometrice aleLpilelor masive -re^ultatdin prpieotare sh au la
baza considerente de realizare a^rezistentei, siabjlitajtii, .durabpatii.pjt si a1
inaltimii podujui in diferitele dschideri. . ,^ararnete|e pnelor:;rjiasiye sunt
realizate din beton cu suprafataHsa^au.jn diferite forme gefometn,ce,;ace(s"tea
fiind realizate prin constructierEIe pot firexecutate,din-beton.i.ayJndiaceeasi'
clasa sau diferitajata.de,cej folosit in.corpul eley
poate fi realizat din piatrasau.alte maieriaieornarrjen'tale.', '*' ... ' ! l
Elevatlile piieior in structura c a d f u . (vezi fi'sjura ^ ' j ^ s u h t ' s p e c l f i c e ,
viaducteior sau urior podurinecesare travfs,arii vaiipr'fara ^'uVsuri'de ape
sau ale altdr forme de relief. In comparable cu elevatiile' pjlelorrriasive
acestea sunt mult mai suple si estetice, cantitatea de material folosita peritrif
reaiizarea aoestora"fi'irid 'curhult rtfai redusa. '-' :> ' -"* '"'r' -.
Structura acestor elevatii confine stilpi* si- rigle. Stilp pot-'fi lameiari sau
cilindrici. in functie de latime, o pila poate contine unul sau mai multi-stilpi.
.ij,,,.,r. , ., ^ - F I G U R A 24. ( r elevatie pila .rnasi'va cu avantbec.si-ari^rbec
^^n^ajoritateaqazurilor suprafata;lorteste realizata din .beton care.este >
'%ce\$s\$p inlp^la.s^uctur^^slilpulur. Sunt elemente^aroiate..
Rigl'ele sunt structuriie~ onzbtitale ".rriasiye din beton armat. in majoritat
-gazunlpr ele au.pprtiLiniJn^consQla. Sunt elemehte.din..bel:pn armat, ayii
aceiasi tip de beton in toata structura lor.: in corpurile^ rigielor sunt incluse
banchetele cuzinetilor. Se intilhesc si cazuri cind.;acestea sunt execute
deasupra rigielor in mod separat pentru fiecare aparat de reazem,. (ve
fig'ura 26). In majoritatea cazurilor riglele sunt monolite fiind executate
-pozitie (deasupra stilpjjor). .- H
/ : -iyiateriaieles din care sunt realiz'ate ejevatiile pileior sunt betoaneie arma
Glaseje rbetoanejor. sunt stabTlite .prip proiectare, .aceastea. rezultind c
considerente de rezistenta si hu pot fi sub clasa 6 c l l 5 in corpul elevatiiior
SLJb c l a s s Rr. 9(1 in hsmnh^telp r.ii7inotilnr Rotnnul o c t o foJ-ir;^af Hir-, Qr.r^rt--
 ControluLprgcesehrde executiefa poduriledin beton arm&tcp grinzi'Sfnipify. f&z'emaU 'ante1 de thfraSlmciura:- ;

sortate de 6alastierar grahula -maxima fiind131 mm^Acopgrirea :cu;b;6foihi-

armaturii este de min. 31 mm. " .' , \

corp elevatie stilpi elevatie

L A ^.,.
/ ~
A-A \L A-A

FIGURA 25 - elevatie pila masiva cu rigla si cuzineti

Armatura'folosita la;aYmarea elevatiiiorcbYitine bare brizontale si verticale din

< o o
otel beton OB 37 si PC 52, diametre variabile pina.la 32 rnm. Jvjodui d,e
armarea' al elevajiilpr piielor-3se}-stabil'este p'rin * a^iV|fefe^ liS^rdiieiptare,, B-B
luindu:se in coslderatie^ 'cnteriile de ^aisigu'rarea' r^kist^htei^ sfabilftalif,
durabilitatii si cons[defen1:ec6nstrucive>^ ;" ' ; : ''' ' iii
FIGURA ;26 . - eieyatie pjla cadru,cu doi stilpi, rigla si cuzineti.
Da.ca luam in consideliatiei modiilvde-i^ecutie^'eievatiire piielor pbB'^rilor
din betbn arrhatse'pot^diferentia:in doua'oategoriiv -"\ ' Inf cazul .exeGUtieluhor cprpurfxie elevatii.ihalte: (cazjntiinit ^ecvenils
1. executia mondnolita;' " ''' " ' :" --'^r-'.-r.. ; sle viaductelor) se ppate aclpptasi executia prin cofraje glisante.; Z /.,..
2 executia din, elemente prefabricate. "-' ' /"' - Executia din elemente prefabricate este specifica elevatiilor-'pHefor ir
tictura cadru. !n cazul folosirii stiipilor prefabricati, acestia se monteza ir
Executia monpnolita este specifica tuturor tipuriidr de elevatii pilej in umite casete practicate in corpurile fundatiilor directe sau radierelor, dupe
special ale celor,masive: '"AtitxorpUrile'elevatiilor cif sT/bacHete'le cuzifMilor e urmeaza monolitizarile necesare. in cazul folosirii riglelor prefabricate
sau rig!eloP;(acoio"uncle este cazul) sunt execufateprin cbfrare; 'arrViire'ia estea sunt montate pe stilpi, urmind apoi monolitizarea articulatiilor. (vez
pozitie'si in Rna! betonare. "' ' ."-.' D <~ ;jra 27). Riglele prefabricate pot fi realizate dintr-o bucata (rigla intreaga)
 Controlulproceselor de executie la podurile din beton armatm,gtin^^ tfjl_$ d,$J$mstm$pja.-,,-,,..

.'. Alcatuirea eievatiiior culeelor

r A
rigla prefabricate zone cu monolitizari rigla stilpi i alcatuirea eievatiiior -culeelor podurilor din beton armat, se vor lua
0: 1 siderare formele Jor^ggometrice si. materialele din care sunt^lcatuite: C
U f, net de vedere al^executiei,, eleyatiile' culelelor podurilor din beton arm.
\
* 1 -.eiemente mofefiW, executateJn.totalitate pe,amplasamentele podurilo
Din punct de/vecfefe^al formelor, se'cunosedotia tipuri de forme si anur
dcvatii cuiei^nbnmale (inalte) si elevatii culei inecate. Eievatiile culee
normale sau Inalte, (vezi figura 28) sunt caracteristice podurilor ca
'i stilpi prefabricati 3 traverseazi riuri, /acestea avind si roiui de a apara rampele de acces -
eroziuneei' apelor. ' ; Eievatiile culeelor inecate (vezi figura 29) si
caractefstice podurilor care transverseaza vai, Itnii C.F., sau viaducte ace
upde'riu exista apa-eare sa afecteze rampele de'acces. Aceste elevatii si
scLjrte, asezate..pe stilpi cu forme dreptunghiulara saufotiinde. Sub acet
de^culei se afla1 portiuriile "marginaie, sub forme de taluze, aie terasanientel
rampelor de acces. > ./>
monolitizari stilpi la riivelii
fundatiei Formeie eievatiiior culeelor rezulta din calcule de proiectare, utility
estetica si tehnologii de executie. Din punct de vedere al executi
eievatiile culeelor sunt eiemente masive monolite. Dimensiunile lor rezu
dfrf coYisidere'nte' 'de sfaBiiitafe, dufabiliMe, asigurarea irtaltimii si stability
t^sar^nt^rJin,B^telPtv 1 i^itiniea lor este egaja cu.Jatimea podului. 1
p'artiTe laterals, zitiurile^ntoarse^a-trundincorpui terasamentelor minim 1i
Grinzile sunt asezate. pe bancheta jsuzinetilor, in spate fiind protejate de zic
cje garda. Similairelevatiilor pilelorfbacrietele cuzinetilor pot fi continue s.
discontinue (portiunionumai sub fiecare grinda in parte). Paramentele, \
fkele vazute,. sunt, sirnjlare cu cele ale eievatiiior pilelbr. In fiihctie de tip
filindatiilor, culeele pot fireva|izate direct pe acestea sau pe radiere. Peni
A-;A
eyacuarea apelor din spatele ^culeelor se prevad umpluturi drenante c
p'iatra (vezi figura 2?). In multe cazuri aceastea au si importantul roi de
F I G U R A 2 7 - elevatie piia prefabricata din stilpi si rigie reduce impingerile pamintului din spatele culeelor.
\ Materialele difi.,eare sunt. reaiizate. eievatiile culeelor sunt betoane
Toate elementele prefabricate sunt reaiizate in zona lucrarii. Sunt cazuri cind ar.mate. Glasabetbaneloneste-stabilita prin proiectare aceasta rezultind c
acestea pot fi reaiizate in fabric! de -betoahe, fiind apoi * trahsportate in considerente de rezisterita, stabilitate si nu poate fi sub clasa Be 15. Betor
ampasamentul podului cu mijloace.de transport rutiere sau C.F. In mod turnat in bancheta'-cuzinetilof este minim clasa Bc20. Betcnul este fabric
curent, pentr'u realizarea-'elevatiilof pilelbr cif structura in-cadre,'se practica si din agregate sortate de balastiera, granula maxima fiind 31 mm. Acoperin
metoda comb'inata (stilpi monoliti si rigle prefabricate). ' ' '{-''

cu beton a armaturii este-de ffiin 31 mm. in majoritatea cazurilor, intru

eievatiile culeelor inalte sunt masive. armarea lor se realizeaza constructiv.
 Contro/ut proceselor de executie la podurile din beton armat-cu-gtinziSimpb rz~etna Ife de mfrastmctura .-

zid degarda "bancheta cuzineti- *1

zid de garda bancheta cuzineti A I
.tefasgment rampa d&acces.
taluz rampa de acces

sfert de con

i
zid de garda " ' ump'utura drerianta zid de intors terasament rampa acces
zid de garda . umplutura.drenanta , zid. de jntors Jterasament ramp.a.acceSj
bancheta cuzineti "
,r ;A
bancheta c u z i r i e t l " ^ - ^ ^ " Ai^ t ' " Y - J ' " l'"'^''"'" ' \ "1
corp elevatie
corp elevatie ,'- '-'-

taluz rampa acces

A - A V - sfert de con

A
' A sfert de con
Figura 29 - elevatie cuiee inepata

Figura 2 8 - elevatie culeefnalta;; tl*r,.. , ,, ;

Armatura folosita la armarea elevatiilor culeelor contine bare orizontale si
verticaie din otel beton OB 37 si PC 52. Toate partile componente ale
elevatiilor culeelor sunt realizate monolit.
RacbTdarea culeelor cu terasamenteie rampelor de acces, i
ealizeaza prin sferturi de con. In majoritatea,cazufilbr toate sferturile-'de cc
;unt pereate ,-in special ia podurile care traveYseaza cursurile de ape, sau (
naltimi deosebit de mari ale rampelor de acces.
 Controlui proceselor de executie la podurile din beton armat engrinzl simplu. rezetm
3.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Procesul tehnoiogic de-executie af elevatiilor poduriior din beton armat,
cuprinde actrvitatr si resurse afiate intr-o continua interdependenta.
Resursele necesare desfasurarii-procesului-suntforta de munca, materialele,
echipamenteie mecanice, scule, dispozitive~'de:1lucru, de incercari, verificari
ale calitatii si documentatia tehnica de executie.' ir. "
Resursele umane sunt reprezentate de-echipe specializate (muncitori
specialisti, cofrari; armari, betonisti etc.) cit side personal de conducere si
coordonare tehnica a lucrarilor. Fiecare organizatie" execiitanta, aiege si
dimensioneaza echipele de lucru specializate in funetie de conditiile tehnice
de lucru, volumul de lucrari si nu in ultimul rind nivelul de calitate ce trebuie
reaiizat. . <. .._.._
Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice" folosite
(beton, fier beton, tevi metalice^ etc.).' Ele trebuie sa- fie conforme' cu
specificatiiie din proiectele de executie si caietele de sarcini, sau standarde,
normative adoptate de ciienti ca sisteme referential. De asemenea , daca
este cazul si se pretindecieclienti1,unefe materiale trebuie sa aiba certificata
conformitatea in concordanta cu cerintele legale romanesti.
Resursele de eehipamente svunt reprezentate de totalitatea dispozitiveior
mecanice de lucru ( fasonat armatura, asternere beton in cofraje, vibrat
betoane etc.). Echipamenteie care influenteaza in mod direct calitate (ex.
cele de vibrat beton) trebuie aprobate, pentru a functiona, de comisia de
verificare si punere in functiune din societate.
Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate 'de proiectele de
executie, caiete de sarcini, standarde-si- normative adoptate de ciienti.
Proiectele de executie nu se pot folosi decit'daca sunt Restate de verificatori
de proiecte autorizati. in categoHa fesurseior de documentatie tehnica sunt
cuprinse si proceduriie tehnice de executie. Aceastea trebuie sa fie aprobate
de managements tehniaai organizatiilorexecutante.
Procesul tehnoiogic de executie ai elevatiiior poduriior din beton armat
cuprinde urmatoarele faze de executie:
- trasarea elevatiilor;
- armarea elevatiiior;
- cofrarea elevatiilor
- betonarea elevatiilor;
- decofrarea elevatiilor; , notindu-se marimiieabaterilonsAcestea vorfi iuatejn considerare influenti
vile deirifrastructural*
"i
1: Trasarea elevatiilor
<iJ Activitatea :de^:trasare a"'elevatiilor poduriior are scopul de a stal
'sontururile aoestora de Ha partiie inferioare, pe suprafetele fundatiilor s
*a'die"relor. ''r,ln^'prima-'faza-,f acest lucru se -poate realiza numai p
'^donstituirea din nou: a axuiui principal de simetrie al podului cit si a pile
sku^culeelOMiin xauza. Reconstituirea axului de simetrie longitudinal
aociului se>poate<realiza avind la dispozitie pichetii stabiliti prin activitat
-ieUrasare a-.Jucrarii ce-urmeazaV:celei de predare primire amplasarm
lucrare-(vezi partea introductiva axartii). Axele-de simetrie ale fieca
infrastructun-'(piia-sau culee) se pot reconstitui avind la dispozitie reperii
reconstituire a- axelor si-centrelor, stabiliti tot prin activitatea de trasare
lucrarii. ."':..
-.ln faza urmatoare^se stabilesc centrele;elevatii!or podului. Acest lucru
realizeaza prin materializarea axeior de simetrie in.zonele.respecth
iVIatenaiizarea se realizeaza, in cele mai multe-cazuri,-prin. intinder
sirmelor de trasare. La intersectia aeestoraxe se vor afia centrele
simetrie ale~eievatiilor. . ; . '< ,
:
-aTrasarea- contururilor se realizeaza. stabilindu-se Jn prima fs
dfm^nsiunile ^elevatiiior: (lungimeiSi latime) pe axele.de simetrie, apoi
ajutoru! echerelor sau teodolitelor se stabilesc eolturile. Ele
rfraterializeaza prin baterea unorcuie sau realizar^a unor semne cu vopst
acestear.fiind reperele dupa^care se vor'trasa contururile elevatiiior. Ele
materializeaza prin dungi trase cu-vopsea sau prin intinderea unor sirme
trasare.
'^'D'upavrealizarea trasarii, pentruvfiecare structura,, se analizeaza mo'
c'um^aceastaise eentreaza pe -suprafata fundatiei sau radieruiui. Gazu
rdeale sunt;acele'a cind centrele elevatiilor se suprapumpe cele.ale fundati
sau radiereior^ in special in cazul pilelor. Se poate; considera o-situs
confonma; ;* de- executie a fundatiilor - atunci .cind abaterile dintre -centr
fundatiilor sau radiereior si cele ale elevatiilor sunt sub 10 cm.Mn cazul c
acesteasuntmai mari, se procedeaza la onoi trasarkaie eievatiiloti-in sco
ihlaturarikdubiilorprivind corectitudinea de^trasare.^urmindtapoi o analizi
nnarimiivabaterilor. Se pot intilni si. situatii cind abaterile sunt asa de mari ii
contururile -elevatiilor \es :,ih afara .perimetreior radiereior sau fundatiilor.
aceste situatii se eentreaza conturirile elevatiiior pe;.radiere sau;.fund;
ih/eontihuarea Jucrariipdimehsiunile eiementelor din ;suprastru,ctura podL
Pfoblemele.deyin;muit mai complicate cind anumiteJnfrastructuri ale pod
sunt. in curba,deoareee; trebuie;-.sa se tina cont de forma curbilinie
suDrastructurii ce trebuie realizata in Dlan orizontai.
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armaticu'grinzhsimplu rexem
2. Armarea elevatiilor
Armarii elevatiilor podurilor din beton armat se realizeaza iaiunctie a" ,
etapele specifice Jde executie -aie aeestora:- Astfel, armareaselevatijl< i ;
culeelor , fiind elemente masive, se executa. intr-o singura-etapa. .Eleyatiil !
pilelor se executa indoua etape. .In prima etapa se executa -armarea partih ;
verticale aleelementului (corpui masiv-sau stilpii), iar in etapa.a dQua.fS-
executa armarea-.-partilor-.orizontale^adica: riglele.. Armarea^banqhetejoi
aparatelor de reazeme se executa in acelasi timp cucea a. mglelor. Armarea
riglelor la eievatiile pilelor in solutia cadru, - se;realizeaza,'dupa betonare;
stilpilor. In acest caz trebuie creat suportul necesar.la.partilejsuperioar.eal--.
stilpiior prin executarea- unor esafodaje. ;Elevse.vor dimensiona pentru l.
asigura si stabilitatea intregii structuri dupa procesele de cofrare si betonare
In genera! armarea elevatiilor pilelor si culeelor se realizeaza in dou.".
etape distincte acestea fiind: .- ,.
- fasonarea si pregatirea armaturilor; , ^onturul carcarsei, terminindapoi.cu cete din centru. La colturi, pe tc
- montarea -si legarea armaturilor. u . ^ >.<
Fasonarea armaturii cuprinde operatiile de sortare a barelor de otel beton
pe categorii si diametre, intihderea otelului beton-aflat-in colaci (de obio
sirmacu diametrul pina ia 12 mm), :taierea, barelor sLindoirea lor, implicit c:
ciocurilor, la bahcul speciafizat.. v.- , , , ?.;. . . ,
Sortarea barelor -se realizeaza conform plansei -de armare;- aeeasta
trebuind sa se afie^in permanenta ia seful echipehdefierari-betonisti. Barele
sortate trebuie-sa se depoziteze in zona bancului de iucru.pecategotii f.i
diametre.
Intinderea-otelului beton, se poate realiza cu ajutorul troliilor manuale sau
mecanice. La reaiizarea actlvitatii; trebuie avut in vederefaptul ea^otelul si
se intind in mod controlat pina ia disparitia formelor rotunde/saua anumito1
deformatii locale. Nu se depaseste acest nivehdeoarece exista;pericolL:l
deformarii lui (subtierii si reducerii. diametruiui), mergindu-se chiar pina I.,
iimita de curgere. .--. ....
Taierea barelor se realizeaza cu stanta meoanica, sau manual, pc
categorii si diametre, in functie- de specificatiile tabeiuiui din; piansa de
armare a radieruiui. Trebuie avute in -vedere' si-luate in-calcul marimile
ciocurilor ia masurarea dimensiuniior barelor;:Indoirea barelor si a.ciocuriloi
se realizeaza^ pe bancul de iucru cu ajutorul cheilorfier beton. Trebuie
folosite cheile adecvate diametrelor barelor. Indoirea se realizeaza lent fan.
socuri, in special ia unghiurile depeste 45 grade, evitindu-se astfelrlabarelo
peste 16 mm, fisurarea la partea intinsa sau chiar ruperea ,acestora: Do
asemenea trebuie respectate razele si unghiurile de indoire aie ciocurilor
^ucrarilg de [nfratyructyra^. ^ . ^ . - ^ ^ ..,,.,. . ,. .t. - ... , .......
b|relo|.xaje ,trec deJa par^iler:inferioare la partije superioare ale.elementE
^(cazu^armaturii rigleiqr). - > ' - . , . - . . ..-- -
v*:'Dupa fosonare armgtura -,>se .aseaza.. pe categorii \r diametre
4Qabujichiur;i legate^cu sirrria, acesieatransportindu-se in preajma elevatie
P-- '[^r}i?rea^armaturii~se;inQepe:mai infii cu cadrul marginal (din apropiei
Jgeretijor'vijtorgiui'cofraj^^poi se continua cu .montarea armaturii oe:.po
Jsqstjne armatura verticaia. rmatura longitudinaia, in special barele iungi,
ja.'un capat la altul aL^elementuluj^.cazul armarii rigle(pr), se monte;
jiQtroducindu7se pe.-la capete. Se mpnteaza.cu priqritate barele cqtinue c
^Vridica de la partea inferioara j a c e a .superioara.- In timpul mpntaji
Jtrpbyie,respectate ^distanteledintre bare sit perpendicularitatea lor pe latu
cofrajului. iri anumite situatii, ca de exemplu ia montarea armaturii unors
ale, u.npr eleyatii pur!ungimi-mici,.ise poate realiza o carcasa de armatur;
irizqnt^Ia r ,urmind"apoi' aseazarea ei in pozitia verticaia, pe.amplasamt
curafutorul macaralei^j., .-. , ,i:
,',;' {,Legarea armaturii se realizeaza incepind cu armatura de la margini,
.iaturile, armatura^ se .Jeaga ja : fiecare intersectie, iar in cimp, dupa c
legarea se face inisah. Legarea se realizeaza cu sirmamoale (nu trebuie
lie otelfta) de maxim 2 mm, in cruce. O legatura buna se .considera att
Gind sirma este b,ine,strinsa cu ciesteie, barele fiind bine fixate unele
jalte'la Montajul este realizat conform plansei de armare. in timpul montaj
aceasta trebuie 'sa se "afle permanent, in mina sefului de echipa fie
.betqnisti. , , . { . , K:
^fhActivitatea de armare eleyatii la poduri din beton ^rmat, estep^activii
deosebit de, importanta.^pentruycrearea rezistentei, stabilitatii si durabili
jpfrastructurii podului, este;>p, lucrare ce dey.inerascunsar.aceste luc
irnpunind.v"in. permanpnta, .-o?^upraveghere si coordonare seripasa
'responsabifa din partea.sefului punctului deJucru. -,-
, v 3, Cofrarea elevatiilor .,, , t.^
^., Activitateajde; cofrare, a elevatiilor podurilor ,din ,beton armat preci
activitatiior de armare.<:-ln.uneje situatii, cum sunt eleva:tiile unor culei <nia!
de dimerisiunijoarte mari, unde armarea este reaiizata-constructivrxofrs
poate fi facuta inaintea armarij (in aceiasi mod ca !a cofrarea radiere[6r)cr
*( In general,, cofrarea, elevatiilor pilelor si culeelor se desfasoara
urmatoareie faze de. executie: - - ; *-..-
- sortarea si pregatirea elementeior de cofrare;
- montarea.eler^entelorde cofrare; ' /.
-legarea si sprijirirea.cofrajului. -. ,,, , :
 Controlyl proceselor de executie tepoduriledh
Elementele de cofrare, in majoritatea eazurilor, sunt-v !ehinui: (scindurl,
panouri etc.) de diferite dimensiuni, placiie metaliee s f ''alte'efem^nte
specificede soiidarizare a cofrajelor(tevi, bile, niahele etc]'/ -
Intrucit suprafetele eleVatiilbP'Sunt 6U fete vazute 'pe toate pariile ^exceptie
fac nurriai partile din spatele culeei6'r)VtreBgi avuta* o;fdeoseBita%ija ca
acestea sa rezulte mtr-6 forma corectaradecvata specificatiilor'diri piansele
de executie'si dupadorinta ciientilor.-Aeestlucru poate:fire^li'alnumai!'prin
folosirea unor eiemente de cofrare adecvate. "Din acest ^ o t i v ffebuie ca la
cofrare sa se aleaga eiemente cu s'uprafete plariesi poslbilifeti de'iribinare:ctt
mai bune pentru a impiedica:"aparitia fisurilor sail crapaturildr. Tn acest serfs
se recomanda a se folosi eiemente noi, sau dirTceie car"e':'au-uri nurriarcit
mat mic de folosiri. ' ' ' -' ;- -,-- ' ' ** ">
'Montarea elementelor de cofrare se realizeaza asezihdu-se^rimulrind pe
conturul inferior al elevatiei incit/privind dinintefiGrui:cdfrajuIui,;acesi:a sase
poata vedea. Trebuie avut in vedere faptui ca este necesara realizar'ea
acoperirii corespunzatoare cu beto'h a* armatunr pe t;toate suprafetele
elementelor. Asezarea elementelor se*realizeaza in cbntihuare pina la
partea superioara, sblidariiiriclu-se ihtre ele^prin-'cuie sau scoabe. Se va
acorda o atentie deosebita acestui-iucru/penlru a se'irrfpiediea defbrrriarea
de suprafata a cofrajului. ' ^ - ~ - --r, , ;.,-.< .
Pentru a se impiedica scurgerea lapteiurde cihrfent,- imbfnarile dintre-
elementele de cofrare se vor coimata cu chit sau prin acoperireacu ba'nda
adeziva. Se mai folbsesc fisii de tabla prin'se cu ajutbrul^cu'i&oarelor. Pe
uitimul rind al suprafetelor elementelor de cofrare (la partile superiba're ale
stilpilbr sau ale rigielor), se'traseaza-cu : 'creta sau:::vopsea bontururile
superiore, adica nivelele pina la* care se va realiza'betbriireaefementelor.
Pentru a realiza o solidarizate uniforma'lateraia pe suprafetele'aflate!in
lungimea cofrajului, se pot aseaza tevi-de metal roiu'nd& sau reStangulare, in
pozitiile orizcfitale si verticals peste care se tree sifmele de le'ga're: Legarea
cofrajului se realizeaza progresiv, de ia baza';cofajuiui spre partea'
superioara. Sprijinirea cofrajului, in majoritatea eazurilor,' se nalf2eaza prin
exterior, montindu-se spraituri din manele sau tevi de metal. O deosebita
atentie trebuie acordata legatufiIbr:cofraju!ui'de la (fertile inferioare debarece
in aceasata zona impingerea betdnului este c6nsiderabiia.': * * "
Tratarea cofrajului este ooperatie de o mare importanta in' crearea uriei
suprafete corespunzatoare -a betonuiui. Este recbma'ndat ca aceasta
operatie sa se faca pe fiecare element de cofrare inaihte de a fi rmontat,
deoarece datorita armarii acest lucru nu se mai |3oafe realiza ulterior: '
Materialele specifice folbsite sunt cele care; contin sUbstante brganice
(decofrolul). Suprafetele elementului trebuie uhse uniform piria lalmbibare.
Solidahzarea cofrajului trebuie realizata corespunzafor pentru ca acesta
sa nu se deformeze oe suprafata. sau sa-si oiarda stabilitatea sub actiunea
^fariie, de infrastructure .,,. . r,yi, ... -i; . . ,,. ,,, , .,, '., .
jetonului in timpul; betqnan'i si ujterlor. In acest sens solidarizarea. :
JSalfzeaza.prin interior^UiJegakrrJide sjr.rriace fixeaSa,pecetiUgterali iritrei
jj pqate face si prin exte,r/pr^Ufajubfui spraiturflpr. adecvate. In acest sei
;Jqloe'sc bite^manele.s&u alte eiemente specifice de sprijinire.'
to :' -' - >--. -:A<. > . -
i$fa Betonapeaeleyatiiilor ,-.
. Activitatea de executie a betonarii elevatiiior podurilor din beton armat,
ealizeaza in urmatoarele faze de executie:
- pregatirea betonarii;
, ^ t -tbetonar^ea;.. _-..;..
^-.tratare^etqnujui.dupaturnare; . ,
;
[it7^dQpfra^ea.i L "Jr.. v.,_. -- lt , ... . ..-, . / ;c.-.
'FJregatirea, betpn,arii ^ s t e actiunea .priri care se realizeaza curatir
suprafetelor' suport^i lateraie ate cofrajelor,, de anumite impuritkti rezult;
din activitatile anterjparet udarea-.dih abundenta si punerea in functiune
.uturor dispozifiye.loffl/ mijloapelor-.mecanice de betonare .(vibratoarele
adincime, b.ene de.l^qriare^ypiJ^H.de.betbnare, uluce, jgheaburi,abofo un
sste cazulj.-Curatirea stratuiui suport de impuritatile ramase de lacofr;
aschii, rumegus etc.), se realizeaza prin suflare cu aer si "cu presiun
etului de.,apa. Pregatirea dispozitivelor de betonare se realizeaza in func
ie inaltimea la carejfcrebuie realizata betonareasicaderealibera maxims
^etonului care trebuie realizata.'Vibratoarele de adirieime, in riumar de
sutin.doua (unulide^rezerya^sunt verificate functional ia turatie, putere
/jbrare,,buterol'f,e&.',..,., ..-,; .. ' , '"'-:>''.-
BWonar^a^9tiva,<.a*^nda^i'sa.rpalizeaza asternirid.betbnui in stral
succesive.-.Grpsim^a.lor, se^aiege fu'nctie,.de;posibili{atile;de vibrare, jr
dupa asternereaunui strat, JbuterQla trebuiesapatrundacel'putin iOcm, s
3tratuLa!ernut anterior. In tlmpul Vibrarii buterola se'introduce in beton
Jlstante de,,,pe)-,mult 20-cm., uniform pe toata suprafata startului de bei
Droaspatasternut. Este in'terzisa.atingerea barelor de armatura. Inaltimea
:adQr^al.betoniJlui, in UmpuL betonarii, nu va fi mai mare de 1 m. Pentri
-ealizaacest-lucm. se v,or crea conditiile tehnice necesare (descarcare p
sene, tuburi.'de betohare etc.) Dupa atingerea cotei superioare, betonul
5uprafateaza la ; nivelu| hniei care marcheaza aceasta cofa 0 ater
jeosebita tribuia acordata mqntarn'ancorelor sau a barelor tie tier be*
;are';yor. reajiza,jegatura armaturii din element cu armatura din elementele
5e,-ypr reafiza:rdeasupra (este cazul stilpilor la structurile in cadru
3l ev.ati ilpr, pi Ie lor).'
Tratarea betonuiui se realizeaza imedit dupa turnare. In prirjia etapa, p
a inceperea, inta/irii, suprafata betonuiui proaspat se acopera, fara
atinge, cu umbrare in zilele calduroase si cu materiale termoizolante
 Controlulproceseior.de executie.la podurile dinMetonMm^cngtih^siJTipldj^zemHk
perioadele de timp'frigirros. In faza urmatoare, tirrtp de'^zile,'betohul'se
umezeste iii permahenta. pupa'12 'ore de' la ihdeperea'fhtarini, ^eMtrujca'apa
sa patrunda pe fetele; laterale, se pot desTace 'legatnte"si^sprijihiriI^-Tat^rale
ale cofrajului.' Pe perioada de timp friguro^f iii : estefriecesara umezirea
betonuiui. Nu se vor demonta sprijiniriie verticale care sustin .elementele
aflate la inaltime (cazul riglelor la elevatiile inlcadfu), decitn'dmal 1 dupa
atingerea maturitatii betoanelor din elementele verticale de sustinere (stilpi).
5. Decofrarea elevatiilor ' '"'- ' "'
- >
Decofrarea elevatiilor piieior si culeeior se realizeaza etapizat;=dipa minim
o saptamna de la data turnarii betonuiui, peWa Tete^ie iaferale>i elementele
aflate pe fundatii sau radier, si.dupa-28 zile pentru..eresmehteleLiaffate la
inaltime (riglele structurilor in ca'ciril). Actiunea corista Thnnd^parrtarea totala a
elementelqr de cofrare. In timpul ; deeofrarif tfebuie^avuta^lh 1 ^ vedere
mentinerea intactaa colturilorsi mUchiilb^'befo'riu'Iuiihtarit; ' -
Toate legaturile iriteriOafe ale'cofrdjului (sirmeie'ci^ fegaiura^se vbrtaia de la
suprafata betonuiui,; pe toate' partiie^efementulUi.'Actiuriea. trebuie rdalizata
:
cu atentie pentru a nu ciupi suprafata deBetori in acestezonef ~ ;
3.3. MONITORIZAREA PROCESULUl TEHNOlTOGlG
In mod practic, moriitdrizarea" prooesuluHehndlogic de executie al
elevatiilor pilelor si culeeior, trebuie inteieasa ca fiind actiunea de parcurgete
pas cu pas a" procesulul, prin activitatii de./ verificari; inoercari specfifice,
comparand rezultatele , cu preVederile: refere:ntiaie (proiecte; de'executie,
caiete de sarcirii normative, standarde apiicabile). / " :"j
Scopui monitorizarii procesului este'de a eiirhiria cauzele irriediate cafear
putea duce sau au dus la d executie neconforma.Mn^.diferitefe etape de
executie. Constatarile (mediate si;inlaturarea:eauzeioj reale/'care^-duc fa
aparitia.unor'necOnfdrmitati,;au un rol deosebit de l^eneficpentrueficadtatea
si eficierita procesului..De asemeriea au si-roiul/ prevehtiv, pentru alte
!
procese sirriilare ce s>vdrd^sfasuraincdhtinuare^ ' ' r
Aspectete .pr.ezentate'cohduc la ideea.ca mor)itdrizare'a proces"u'IUivde
executfefal elevatiilor la podurile din: betorj ^rmat',' este-'di parfe esentiala a
managementului calitatii, acesta avind o?eficie:nta'deosebita .preventiva:rsi
econdmica priri inlatura'rea pierderilor banesti"hecesarei rernedieriior irt:fm|5ul
lucrarilor si inlaturarea posibilitatii de a aparea aspecte ne'dorite:si la alte
Li ?
procesesimiiafe. '"* -"-*-. '.*-- ....-.;- esterrealizata dejsefuLde'Kechipa fieranir in timpul desfasurarii ;ei,;.Sevverii
JMira({lede1afrastmctijra\"c -.> ...- .... . .,,-.-. ,ov- ..,--. ,y .,
XMonitorizarea^procSsalur de executie, presupune o serie ,de .verificari
sjiu shfacarcari1 spectfieetde faborator.-ActEvitatea esteprezentatape etapi
dW'executie. prezenfatejn contiRuare. ./.
^JU Hirasarea elevatiilor-< ,r i . ...;..
Activitatea de control calitate la trasarea elevatiilor pilelor si 'cuteel
caprindeactiun'iieprezentateincontinuare: , .'.... ..
nt^cVeriftcare^ modululde;"reconstituirei a axelor de simetrie.ale podulu
alafiecarei'ele\?atii;irr parts. Actiunea este reaiizata in timpul desfasurarii
dej.seful punctuiu'p/de;>IUGru;-Ga sisteme .referentiale^ in realizarea aces
aotiuni, se folosesc piansa detrasare a tuc'rarii, caietul.de;trasaFe^uerarar6
notatirle' privtfld r6constituirea pichetilor ;de trasare ai elevatiilor lucrarii
>2. Verifiearea moduiui de stabiiire a centrelor elevatiilor si a modului
trasare a^contururilorr.aGestora^pe suprafetele-fundatiiior sau radiere
(dimensiQniIe.:geometriG.ei unghiurij -forme rotunjite etc).-Actiunea este-d(
importanta.deosebitaxSi-este^reaiizata^de seful"punctului.de lucru, per
fieteare elevatie-insparteiMdupa trasarea contururilor. In desfasurarea actit
se;foloseste^:Ga sistem referential, .planul cdfraj el.evatii pod,;
^:3. Verificareaf^fTodului de .oentrare a trasarii elevatfeh teonttirul ei.)
suprafata su'port fundatie sau radier. Actiunea este reaiizata pentru fiec
trasare de elevatie iri-parte, de seful punctului de lucru impreuna
reprezentantul clientului. In cazul cind exista neconcordante.majore,
stabilesc si aplica de comun acord actiunile corective necesare. Ca siste
referential?, inTealizarea-.actiunji, se folosesc planurile de trasare fund
lucrare si planul de cofrare elevatii. -/.-.
.i 2. Armareaelevatiilor
Activitatea de control calitate la armarea elevatiilor pilelor si..culee
cuprihdeactiunile.prezentaterincontinuare. . , > -vl
;f:,1.-r.,VerifiGareahmqdulitii de fasonar&a armaturilor.rIn aceasta.actiune
v.eitifica- modul'de^soratare^aiibarelon.ipe^diametre si categorii,^lungirt
ba'relon^pa taiere, Jungirhea^ciocurilor,; razeie si> unghiurile de indoire^t
Actiunea este^rrealiz;ata; de 'sefuLde echipa-.fierari. betonisti,; in - tim
desfasurarii lucrarilor. Ca sistem referential se foloseste piansa de armar
elevatie.L ....-. . .,:..-. ?. r - ^ -J --- - - ::fvvv
2. Verifiearea modului de intiiidere aarmaturii^aflata in colaci.TActiur
vizual diametrul:siforma armaturii.dupa intindere?- ^ - - -'r-o-y -y^s^
 Controlu!proceseiorde executie iapoduriledinbeton armatcu-gtinzisimplumtem&te\
r v
'. 3rWerificarea>modului!!de^ itrodul<vde
as'ezare -^pe* ^amplssamente^^ibaYelor^ longMcnnafewsi ' transversal^
perpendicuiaritatea intre bare, distanteie dinteele; numa'rdeibare^hrdiferiteV
sectiuni, modul de legare provizorie. Actiunea este reaiizata de seful de
echipa in mod permanent, ia fiecare elevatie in parteosutie/sefu! punctuTuPde
tucru in faze intermediare. Ca sistem referential se foloseste piansade
arrriare elevatier< ^ ;.:--''r< -. '.^r.-w ,. -7,;.^.-v .*--./.-' -l -t.^--^.
4. Verificarea modului de legare^ a armaturilor. pe eontururite carcasei.de:>
armatura , inscimp^pesuprafete si in^interiorukeL-^Actiuhea^estejreafizata in
timp'ul:'legariiv;de;sefu!. de echipa^ierari, iammfaza fiftala de sefuhpunetului de?;
lucru.c pentru fiecare elevatie ih>ipartei *Ga sslstem^feferential* se- fblosestf?
prevederile:normativului;NE;'012-t999. . ^ - ^ v . ;T:n:--^;:.> r ,. -; .".\>5
-5: Verificarea dimensiunilorrgeometricersi coteleid'e;la:-nivelele superioa'Fe',
ale carcaselor de armatura (pentru cele aflate la inaitime), tipurile, numaru^sh
diametrele barelor^iri diferite. sedtiuni, ;;."dista'ntele ^diritre-v ele,
perpendicularitatea:int're.-bare,emodalde-1egar5a;armatCirilor.^Actiunea este
reaiizata pentru fiecare-: tarcasa .de>armatura;in parte, iarirf^faza.finala ;de
sefui punctului de'lucruiimpVeuna^cuifepr'ezentantuI:clientului; "Ca'sistem;
referential setfolosesc, rn5;primuL:rindplansa;dearmare^eleVatie, aporalte.
sisteme referentiale.curn.>ptft.fi:S7AS 183 7 ^ 1 9 9 5 ; ^NE-O^igs^si altele.-
Dupa finaiizarea>)acfiurtii>%e intocmeste^procesul verbal^pentru. lucrari ice
devin^ascunse. --. - ^ -.:.\ - - v \.-.' >v'- . ; ;;.-.<- , -.-i.. ^..-.^ . Jiecare-transport sosii.pe santier,..Activitateaeste(realizata.deseful ^un.cti
! JriregistrsLr/le' calitatil^; c^letul^deVevidenfa, bonun tr^nspoH, condica
3. Cofrarea'elevatiilor * ;: .. .- v . J , - u; .->
Activitatea de -control; calitate.-<. ia cofrarea 'felevatiilop piielon si> euleelor?'
cuprinde actiunile prezentate in continuare: -\i --r\.- <v :,; - ,.^-'-;
1 .Verificarea modului de sortare a elementelor de cofrare si solidarizare
a cofrajelor. Verificarea se face bucata cu bucata (panou^scindura^etc).
Actiunea este reaiizata de seful de echipa dulgheri inaintea demararii
activitatilordemontarecofraje... r-^ ^.;-\ '. ^ %., .- ...-;;- ,-v
!
2.Verificarea modului;de montare si solidarizare'a.elementelorxle^GQfrare:
intre=ele. Se verifica moduli de-asezare-pe cotur si a$pfrpeintreagbsfoprafata
a elementelor,,de cofrare^ rtro:dulKde:<x)lmatare>< T imbiriarilor- :dintre ><ele^
acoperirea cu beton a armaturipin toate zonele.-.; Actiunea>este reafizata^de.-
s'eful deechipaintimpuldesfasurarii lucranI6r-siin faz;e-fntermediarede<seful;-
punctului.delucru. . o --r \;-rt.;s"v. ...itv. .. ) - ;!- ;.;>
3. Verificarea modului'de legare si solidarizare a cofrajului.. Actiunea este^
reaiizata^infazaiinalai^esefu^punctuiu^delucru/::- :* X:--. -. <,,. . - , pe. bancheta/banchetele aparatelor de reazem. Activitatea este malizatE
4..Verificarea'idimensiunilongeometriee "ale-cofrajului, rcotelbn'la-ipartile-
superioare (cofrajete aflateHa- :inaltime), rcolmatarea imbinarilor cdintre
Luctarjle derinfta$tryptura&;.r^i - -<:-,.>- -'O (S- w^. y.\ <., ;-.=-, -a-.v--. -'o Ki,*--;^ri'-/L,-v;>^;--oQ
PQfraj.^ A.Gtiunea.?esicei;re;alizata jde^seful .ipunGtuiui^e^juGrudr^preuria/:,'
reprezentantuLplientului, in faza finala, -;pentru .fjecaje-ppfraj.de, eleyati^
parje.!,(&A s.istem, /ref^.re^tia,^ fe.^folpsejSte^; plansa, (je^.cofrafe. .eievatie.^ i
intopme.ste prpcesuCverbal^ pentru^cofrare.efevatie^pila sau cuie,e. ' ., '.. ,_..
,*4. Betonarea elevaihlor Ll . h
Activitatea de control a executfei betohariielevatiilof pilelbr st'cuieeior
podurile din beton armat, cuprinde actiunile prezentateJn continuare.,, ^
1. Verificarea modului de pregatire a conditiilbr de' bBferiare/'^ctivitat
consta in verificarea modului de curatire (daca este cazu!) a^ suprafete
cofrajufuf i' uda'pe* &<Sitera*cu 'apsr, "curatirea fundului- (stratuluVs"up6rt).
aserheneaf o- ate'ntii deosebit de 'mare-trebur&^acordata verific'ar'ii -st-
tehhice'a disp;o^itivelor si? bond iti i I or d e betonare- in'eepirid cu vibratoareie
a^dindmeVf';cai^e "acces,-''dis'pdzitive de-directionare a betoniiui,'-=:'a
terminind cu mijloacele de transport beton, acolo unde este cazul.-.Activite'
este relizata'deisefut punctulat<de lucrujr eel putin o data, inaintea demar
JuccarJioV-d^betonare.-'i-,:,, " ^ :-n; ... u- ;.- ; .; ,-;*.
' 2. Verificarea betonului sosit rpSssanti^c--Actiunea, incepe.cu verificai
bp,nuli(Lde;t,ransppiFt^,date priyjnd,caracteristicile tehnice, timpuj detransf:
jetc^si se cpntin^a^TrCU;yerificarea:.cpnsistentei prin metpda tasarii^per
de'lucru^fespect)v. :)! de labor^orulp, .santierului. Este/;dempnstrata; p
be"toane'"si buletine "de analiza. lla "baza verificari! se'afla sistem
referentiale reteta de preparare, comanda de betoane si NE 012/1999.
' 2. Verificarea modului de asternere a betonului in cofraj, cit si a modi
de vibrare. Activitatea se realizeaza in permanenta de sefui de echips
punct de lucru.
\ 4. Verificarea clasei betonului prin metode distructive pe corpuri de pn
beton, extrase din betonu! lucrarii^ Activitatea este reaiizata de laborati
-santierului, respectindu-se frecventa impusa de seful punctului de lucru
majoritatea cazurilor se preleveaza ce! putin un set de probe pe elevatie
maxim 200 mc. Laboratorul de santier pastreaza probele in conditii stand;
apoi se predau la un laborator de grad superiorjn baza uhui borderou
transmitere probe. Laboratorul in cauza executa incercarile mecanice. E
eiibereaza buletine de analiza.
5. Verificarea cotei superioare a betonului si a suprafatarii lui, in spe
seful punctului de lucru, dupa finisarea betonului. Este deosebit
importanta. veVificarea cotei superioare a elementelor verticaie ( c
 Contrpluf procesefor de executie /a podurile din beton armat cu gtih2i-simplu rezeroafe^rari/efde/nfraste^ra.;":- t- :

stilpiforj)4eoareceaiiumite igreseli duela#Qdificafi ntipontanteJn^anmaturasi

dimensiuB[Ie'geqmetni,c'ea!e'!iiig'l0to ;I ;
' '- '* "
-6. \/erWicarea frtoduiui -de iiSE^^r^'^^i^rraSfeteSi1^ ^i^feoni^lui '^Irn^^iWt dupa ; ^V M$ii$m<:' -.;....- .v" : v..-*,*
tumare si >umezire dupa dezfegarea ipartilorilateraie .ale^cofrajuTuiteMdua z\
;
, - ' ' - * "

sau dupa winim 12 ore). Activitatea es:te ;pealizata de seful punctului de lucru i \planyl ,de coritrbl ba(ijt yerificari si Incercari (P.XD.C.Y.]) face parte \
imediat dupa terminarea betonarii si zilnic tip -de'oel rputin sspe zile dupa pjsiipl .oal'ttgilfor'El BstenJ^toJcr^it, pent'tiu jsxec.uiia "ipoGiMluiv.dini be.torilarhn
dez'legarea sj eventual indepariarea cofrajuluj. .hainteademararlii l.ucrarilbr|e-executie. P.C.C^V.I.'-pepro.cesulSeexeGL
[:epr,Szin;ta ^ s i S t e w U . ' j ^ l ^ t i a l , jpenftu,. r^ealizarea aotiyitatilbr ,<Je, irfspec
neercari shtinere sub control a proeeselor de executie. Prezentarea Jui ei
5. Decofrarea elevatiilor . ^' ,
rgalfeata, In ^cqntinuare, tabelar.
1. Verificarea .modului .de decofrare (desfa ceiea elementeJor.de Qoifrare)..si
' P.C.C.iV.I. PE PROCES D E I E X E C U T I ^ E L E V A T M LA PdbURI D I N SET<
a starii .muchiilor.betoriulu!. rActiunea,este neaHzata inJimpul decpfrariLde
ARMAT -. . ..
seful de.ecnipa-betonistL De .asemegea, iaaGeieasi .Gonclitii,, se v/en'ftca si
modu! de taiere a sirmelor,.:prin ^care s-a;asigurat,.legarea cofrajului'-prin ACTlUNEAiG-.-C.1M: .CINDSE > .CINE ;FRECVEN- vSISTEM INRE-
interior -;. : .-" . / - . .-- >-'. -.. ,-- -.- r.., ^." ; "PEFLUXEXECyfiE \ .REAblZEAZA ; REALIZEAZA- .REFEREN GISTR
, ... : -C, - ' f -TIAL -RE
2. Verificarea moduiui de jmdepantanea^sprijinirilop etementelororizontale
1 1.TRASAREA '-
(rigle din structuri >p.e -cadre). Actiunea teste Fealizatadupa .28' zile:<:de-.ia S- ELEVATIILOR -'.
' -!j - ' , . _ -
turna'pea;betonului, de;sefuV;pynGtui.ui>delCicru.
-'> ^ - ' ' -Verificarea moduiui ' Ifi'timp'til t'rasa-'i Seful punctului Verificare -Pla'sa'rfe
de reconstitg|re a axe- Rii - - de lucru Permanent " trasare
' 3. Verificarea supFafetelor^betbhului; acQp^riFii-cutbetdn^si a^diitiensiufiitor JordesimeJne,a.le,po- . cind se . Caietde '-
geometrice. Actiumea este realizata,'rdupa -dedbfrare definittvaPa elementufui dulul si aleelevatiilor '
i
lubreaza , irasare v ;
5; ! ;
de'beton, de seful punctului-de-luc'ru impreuna cureprezentantulclientui'iSi. i -Verificarea-rh'ddulu! Dupa'trasare -* Seft)l punctului Minim 6 ve Plasa de *
de stabilire si 'slritiateYialh de lucru rificare pe Irasare
Se realizeazia minim o verificare1'Pe fiecare suprafata'^e etevatie: Dupa "materiall-zare a . zare ; fiecare ele-. . Caietde - .
realizarea activitatii se intocmeste prdcesul 'Verbal Aspect beton'-dupa jcentreiorsi conr vatie "Irasare^
; l 1 ntururilorelevatiilor
tumare. " "'" "' ' ''" ' (dimens.%ecrnetrice,
'forme) <->'-- r" '
-Verificarea' mdglui de Dupa trasare ; SefuPpunctului Minim o ve >lasa de \ -f' '

cent rare a elevatiei pe . Si materiatiza- \ de lucru im- rificare pe' "trasare

fundatie sau radier : re trasare' ' preuna cu rep- fiecare ele- Caietde'''
i rezentantul cli- vatie 'trasare"" "'
entului ..
! 2. ARM AREA '
'H. '"' : . " ;; "'f -
ELEVATIILOR ., .
-Verificarea modului Iri timpul faso- 'Seful'de echi- Verificar'e '^la'Hs'a'de'"''^
defasonare a armatu- Narii-' ; pa fiera'ri !. permanata * Arma're ; "'.'
rii (sortare.taierejndo- h
cind se luc- ' 'STAS - - ' * "'-
ire ciocuri, raze de reaza 438^^98
indoire) WE012i99'-
-Verificarea modului In timpui intin- Seful de echi- Verificare' "'Prbde'dura '
de intihdere a Derii pa fierari permanata ce lucru ' - '
- armaturH . u. cind se luc- ,.
diricolaci reaza
1 . -Verificarea asezarti. Ouparealiza- ""* SefuC punctului Minim o ve Probedufa
C'irt manunchluri a ar-f Rea activitati- ' "'de'iucr'u rificare'pe '' de;rucru
maturii pe categorii si
Ldr- i i
fiecare ele- '-
i-transpbrt, depdzitare vatie
tla lociilde montare *
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat mgrinzisimptu rezett hie 'de" infrastructura v-v-oi

ACTIUNEA C.C.V.I. CINDSE CINE FRECVEN- SISTEM INRE- At TIUNEA C.C.V.I. CIND SE . CINE FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUX EXECUTIE... REAL1ZEA2A;, REAL1ZEAZA-- REFEREN GISTR \ PE FLUX EXECUTIE REAL1ZEAZA REAL12EAZA TA REFEREN GISTR;
-TIAH ' " ^-RE -TIAL -RE
-Verificarea modului In timpul Seful punctului Minim o ve'-:"'^ "-Procedura - inficarea modului In timpul tur- Sefui deechi- Permanent Procedura
de iegare a armaturilor legarit de lucru rificare pe de lucru asternere a betonu- narii betonuiui pa si seful cind se luc- de lucru -
1
..fiecare ele^ inelevatii, si^fVlbra* ?. punctului de , reaza,^ , NE 012/99-
X r
valie' ' petstraturi^de'blto^'^ 4ucru' "'"-'
1
^-Verificarea dirnensi 'Iritfazefe-'firiaie- Seful punctului'7 "Mi'him-oi?e- -- Plari'sa de ' Proces, nare s t- .
.Geometrfce^aie car- ; -.: -de executie, de;". ; - lucru/ rifioare/pe.. ,:.Armare verbaj.j rVenficarea clas'ehbe- "In'timpUl'lJefb"-'" "Laboratbful de1 Minim o ' 'Spectfica- Bo'de-
caselor de armatura, ~armatu'rf s. impre-' , fiecare. eie- . SJAS pt lyc- tonului prin metode narii si dupa santier prele- incercare pe tii I caietul roL pre-
!
cdfelorpt. celedeia' ' ' una cu repre--*'' Vafi'e in parte' r'438/r/2-98 ran ce' distructive pe corpuri 28 zile veaza corpuri- elevatie.de de sarcini levare
rigle,?tipurileVcategorii- ' zehfantuir. .'- ' NE012-99 devifi'l' de probadin beton l e , laborator max. 200 mc NE012 corpuri
le de bare pe diarnetre clien- Proceduri asipunse 5 "'de s^ebialitate'- ' volurW-^ "'-- prcba-
numarde bare in sec- tului de'lucru ;.autprizatrea-. . ipu.ein
tiuni, modul de legare. r llizeaza'incer- "i'ncb'rcai
4 ' ! '''. '?' ::'carile nlecani- i
7&COF8AREAKT*-* * 7.: ' I ' ;'.. i . f- :J 'l - - ^
ELEVATULOR "> i
^.rnecan-
r
-Verificarea modului . Inaintea ince-r Sefu! de echi- Verificare Plan de ce .
de sortare si alegere periiicofrarii,.. . pat dulghen , K .Jsu.caja cu ^ . . coftafe _ . -Verifrcarea cotei'df Dupa' asterne- 'Sefaipunctului' Minim atfe- ;-' Plarfsa'diri"7'
' elemente de .cofrare
J
la nivelul superior af, 0 ? rea ultirnului;^ , -.dejucru- -, - , rificare^pe :.. , ^grpiect/t , . 'i '-
-b'ucata'"; s f.elevatie
-Verificarea modului In timpul reafiS';' Seftil tie echIC-'" '.VerifiSS're! ~; ~'.PI&rrde beto'nulurturnat";' stratde BetorT: elevatie" "cofrare >.
>
demontare slsolidari- zarii lucrarilor^ pa dulgheri permanertta cofrare '-Verificarea modului - Dupa'betonare- Seful'p'u'riet'ului Minim-o ve- "- --Dispozitii'-'" Caiet
zarea elemenfelor de'"" ' de cofrare si''" respectivpje cirid se luc- elevatie' de tratare ab^tonuiui -<, de/lugru:.,...;- .- rificare,pe;zi de santier_ ' tempera
cofrare (asezare pe; pe faze inter- punct de (uc- reaza si mi- (daca este'cazui, pe timp de 7' t turi (nu-

i - !
contur, acopenreicU'""" :
.rrieciiare .' x'."" "ru ..,.'>,}..""]" ',"
rilrn;iiuna ;'pe" timpfrifuros)"--' "' ' -' zile' ' - rnai pe
beton;armatura,cdlma-. faze .. ' timp fri-
"<~ i
tare, imbinari etc.) ! gurosj
-Verificarea .modului Dupa-realiza- Seful de echi- Minimovfe- -, Plan de < , t 5. DECOFRAREA
' A
'}. ' rific^re"-p& J"" Bp?frre " _
f, .
de legare'! splidari- 'rea;luccari[or - pa dtilgfieri .- . * { ' - E L E V A T H L G R j ', . . . - ^_- - . . - . -.' ' : , . , .
i, i

sare cofra] " , -,flecare:co!f- elevatie >< > ,;Venficarea modului. In timpul de- v . Sefpldeechi-, Permanent.-,. .
raj ..,.; ', 'de'decofrare"' - ; ^ - ^ "cofrarii'""' " " paWsefDV"' * cind se luc-
-Verificarea-dimenstu- Dupa realiza- Seful punctului Minim., o vte- Plansa de rf iProces r ' ^(desfacerea cofrajLi!uf)lC spanctuiurde.' " rea'za^siidu^:, , ';: . .- r-

nilor geometrice, cote rea lucrarilor de lucru ' rificare pe cofrare verbal \ ,muchn colturi lucru pa de cofrare
la nivelul sup. rigle, de cofrare impreuna'cu fiecare ele- . NE0<1&99, _pt cof- i -Verificare modului de
colmatare imbinari, reprezentantui vatie in parte Proceduri -rare _* taiere a sirmelpr deVf: ,
aco perirecu beton ' clieptului " de Tueru t
' - i 1
' leqare ,. _
armatura, modde5 "r ;V- i - '-Verificarea suprafeteL ' Dupa decbfra- - Sefurpurtctului; Minim o ve-" Plansa Proces
tratare cu decpfrol, 1 Jor.betonuluisKa'di-^-r; <re
;
"'i; J ^deMucru;;si.rep--- "rificare*pe;':" :de 'cofrare"" ixverbal
''- ' ' i I
planeitati si .suprafete rnensiunilor -^ , :rezentantul [ ;fiecare sup- . ;,asp2Ct
curbate. [ geb'rnetnde "? '" " "Glie'nFuiuf ''''"'' "ratata beton'
1 u-dupa
4. BETONAREA ' 'alfeeieyatiilor.racppsrK <
ELEVATULOR i ; re.cu,beton, exjstanta decofra-
-Verificarea,modului Jnaj'nteder '. ,,;Seful; punctului. K/lipim o;ve- " Dispozitii . 'i ! ''seq'regari, gaufi'. h re
de pregatire a betoria- incepera luc- de lucru. i rificare.ipeh-' rinterne
: s? y->'i
rii (curatirea suprafete-
lor de impuritati, udare
cu apa a QQfra[i}lui,
ratilorde be-
to nare
tru fiecare
operatie si
dispozitiv
'aleiSacie;1'
tatn ;l
verifica re "dispositive
de turnat beton si de
vibrare, etc). <
-Verificarea bonului de La primirea Sefu) punctului Minim o've- Comanad" Caiet
~tra nspbrtbetoh;if' . ' - ..bervn.. '/" . /dejlueru.res- .... -rtficare pen- a- ~* evidenta
i
-Verificarea c'onsjsten- . tonulqi pe san- Pectjy<labbra-,., itruifie'carei de beton - Grafic '
tei betonuiui prin tier torde santier transport in emraa de tasan
metoda tasarii parte santier , ;,K. Condlca
i
.de bet.
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat ou.grinzksitnplu reic **
. , -.
II. CONTROLUL PROCESBLDR DE EXECUtl&LA !' i
1UCRARILE DE SUPRASIBUG^URA : >!
Suprastructurile, poduriior din. beton arrhat reprezinta partite functional*
orizbntaie ale constructiei care preia. sarcinile din greutatea proprie si dij
trafic, transmitindu-le infrastructuriior. He sunt impartite in fractiur;
(deschideri), functie de distantele dintre elevatiiie podului. Recars
deschidere este.alcatuita, iruordine, .difyurrtiatoarei^JSlsm'entg esentiale;! ;
structura de; rezistenta, jn a cafei cbmportenta intra grinzil&podului; ]
pIatforma:;rparosabjla din.,beton, in cprriponehta icareisr intra placil]
podului; hidrbizolatia, rosturile fransversale si imbracamintea podului;
- sistemu! de'circulatie'si protectie pietonala, in cornporiepta caruii
intra trotuarele si parapetele de protectie:' pietonala impotriva caderilor ir
decor. . - ! r f,, ^ t u\
Transmiterea sarcinilor la infrastructura se realizeaza prin.- intermediu
aparatelor de reazem. Aceste elemente. creaza 'si gradele de libertafe
necesare ce trebuie sa !e detina suprastructura podului * in raport ci
infrastructura.
3
Formeie si dimensiunile geometrice ale suprastructurilor poduriior < dir
beton armat se stabilesc prin activitatea, de prpiectare, in primul rind pentri
satisfacerea necesitatilor functionaie (facilitarea cit mai rapida a.^scurgeri
intregului trafic}, apoipehtru realizarea cpnditiilor de s.tabilitate, durabilitatt
si rezistenta in timp a constructiei. Nu lipsite de importanta. sunt aspectelt
estetice si.'dupa cum am aratat in partea intrpductiva, a cartii, , aceste
ccnstructii umane suhtde fapt bpefe de "arta'prin unicitatea si marefia lor. Ir
majoritatea cazuriior acest caracter este dat podului de forma si aspectu
suprastructurii.
In comparatie cu infrastructure, suprastructurile poduriior sunt realizate
numai din betoane armate. In cadrul structurii de rezistenta se folosesc s
betoane precomprimate (grinzile si antretuazeie podului).
Claseie de betoane, pentru fiecare parte componenta a suprastructuri
unui pod din beton armat, sunt stabilite in activitatea de proieeiare. La bazs
acestei actiuni "se iau in considerare, de asemenea, criteriile de stabilitate
rezistanta in timp si durabilitate pentru intreaga constructie.
144
Wrarile de suprastructura
^kfr.GQNTROUJL PR0GESELOR DE EXECUTIE MONTARE
APARATBDE REAZEM
. r j
1.1.NOTiUNMNTRODUCTJVE -
"'A'paratele de reazem sunt subansamblele suprastructurii poduriior dir
)eton armat de o deosebita importanta in functionarea normalaa podului p
oata^durata de-exploatare. In structura^poduiui aparatele de reazem sun
asezate pe partile superioare ale elevatiilorv adica pe banchete, pe ek
iprljinindu-se grinzile podului. . , ,, .
Pentru. a analizaJn detali.u rojul.aparatelor de reazem,in functionare<
wfecta a )unui pod trebuie sa luarn in consideratie,, in ordinea imp.ortantei
irmatbareie functi! esentiale pe.care acestea trebuie sa le indepljneasca:
- transmiterea sarcirjilor provenite din suprastructura;
|!K - crearea gradelor de"" iibertate. necesare ihtre suprastructura s
; Rtfastructura podului;
- "prelu'area miscarilbrsi aie! sarcinilpr necontrolafe seismice, in cazu
iparitiei si dezypltarii acestora.' "'
SaYcirjil'e prbv4nite'ciih suprastructura podului surit statice si dinamice.
'"* Sarcififie statice provin dih greutateaprbprie a suprastructurii. Sarcinik
fn'a'mice pr6vinidih''rniscarea;ituturbr"corpuhior mPbile pe ppd la un mpmen
jat. Trebuie luate in considerare sarcinile dinamice proyenite din traficu
.' utier al - autovehicblelor greie. Nu-lipsite de importanta sunt sarcinile
)rbvenite din accelerarile si decelerarile vehicoielor. De asemenea, trebuie
uate.in consideratie sarcinile provenite din anumite socuri datorate treceri
autovehicoielor grele peste anumite denivelari, gauri sau rosturi deteriprate
\cestea actioneaza in permanantaiiin aeeleasi, zone sLmacina punctua
slementeje. din..beton ale, suprastructurii. eete socuri au un impact deosebi
ie negativsi.asupraapar^telorde reazem.
tc Se cuncastefaptul^ca suprastructura unui pod trebuie sa.aiba o anumifcs
3l,asticitate, acest ;.;lucru manifestindu-se prin miscarL oscilatorii in timpu
recerii autcvehicclelor. De asemenea, in timp apar anumite deformari ale
suprastructurii quorate variatiilor. de. temperatura. Aceste miscari impur
ieces'itatea creaiii unor grade "ci'e' ii.bertate a suprastructurii fata de
nfrastructura podului. Ele sunt asjgurate numai ph'ri intermediu! aparateloi
ie reazem. " .'.-'"'
"' Dih studiile'efectuate s-a'cpnstat ca o constructie de pod, pe toata.durata
ie expluatare, es'te s'upusa eel putih" o data tinei solicitari seismice.
solicit'area "seismica-0 imprima Unui pod anumite'miscari, deos'ebit de
mportante, verticale si orizqntale imprevizibile, hecontrolate. Rdlulpreluarii s
/
145
 jcrarile de suprastrudura
Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezemate

atenuarii unor astfel de miscari, revine de asemenea aparatelor de reazem. parat de reazem tip I
Acest lucru este luat in considerare in activitatea.de proiectare. ,
~N--^^^, Fata inferioara grinda^
Aparatele de reazem folosite la podurile din beton armat sunt de o
diversitate foarte mare. Daca trebuie sa facem o clasificare, aceasta se Rlaci de spriji
poate face luindu-se in considerare urmatoareJeaspecte esentialei . supefioara ./inferioara.
- functionalitate;
- materialele din care-sunt realizate; .. u - \- Fata bancheta ancore
- mod de alcatuire, forme, dimehsiuni. -, Aparat fix Aparat mobil
Din punct de vedere functional aparatele de reazem sunt de doua tipuri: v'
a. aparate de reazem fixe; - <
;
b. aparate de reazem mobile. YVparatde reazem4ip II
Aparatefe de reazem fixe Tealizeaza articuSatii cu un sfngu'r grad de '
ita Inf,. grinda -, , - " Placa de primire
libertate, acesta fiind nUmarde rotire.' Ele se aseaza la un-capat ai
deschiderii (sub fiecare grinda se aseaza cite un aparat de reazem fix), '"
Aparate de reazem mobile reaiizeaza doua grade de libertate, ' \EEB[X53twl*53m ~
acestea fiind de rotire si translatie orizontala. Ele se aseaza la capatui opus
ceior fixe, sub fiecare grinda. Prin translatie,, preiau deforrriariie r^:-. Rulou
suprastructurii datorate variatiilor ele terriperatura. " / . ,
Daca analizam modul de asezare a aparatelor pe intreaga coristructie, 'ata bancheta
in mod obligatoriu, aparateie de reazerh" fixe de ia capatui' unei ,deschideri
preced aparatelor de reazem mobile de la captul deschiderii alaturate si-.asa' Aparat fix Aparat mobil
mai departe.
Din punct de vedere ai materialelor.din care sunt realizate, aparatele de
reazem se clasifica in: parat de reazem tip ill
a. aparate de reazem din metal;
b. aparate de reazem din neopreri; .-.-: .
sta tnf,. grinda Placa de prirnire
c aparate de reazem cupendui din^beton armat:
Aparatefe din metai, au toate componentele metalice executate din
otel special si sunt de trei tipuri (I, II, III). Fiecare tip se executa'in maimulte
\
marirni. Fiecarui tip de aparat metalie fix ii corespunde' uriul mobil: Aparatele ."=Iaci de sprijin
X
de reazem mobile delipui i sunt fara rulouri; iar tipurile Ii si III sunt cu rufori sup'Vinf. A
(vezifig. 30). P .L_^-Jii-
ST

Aparatele de reazem din neopren sunt alcatuite din" cauciuc Fata bancheta . ' ^ Tacheti -^^Ruiuu' -
7
policloroprenic fretat cu table de otel. EJe au, forme dreptunQhiulare; surit.de
mai muite marirni si grosiml Fata de cele fixe\ apara'tele mobile surit mai Aparatfix ... Aparat mobil
groase si au mai multe straturi intermedi.are de. neopren,, astfel permftindu-se
deformatiile pe. orizontala. in pozitia de exploatare eje sunt'asezate"pe,,placi Figura 30 - aparate de reazem metalice
metalice. Placile metalice se.aseaza atit pe cuzineti'cit si sub grinzile.care
sereazema.pe aparate. (vezifig 31).

147
 " :'.n
\
Conkplul procesetor de executie la podurile din beton armat cu grinzfsfmpiu rezerriate 'ra'rile de suprastructura
.\ , ;
-.. .forrna^celor din metal* La aoeste aparate pendulele au forme
: jptunghiulare, sunt mult mai mari in comparatie cu cele. metalice sL-sunt
Cauciuc;-neopren. alizat din beton armat. .cAstazLasemenea tipuri de aparate de reazem nu
*: maifolosese.
A A A 1.2. PF^EZENTAREA PROCESULUi TEHNOLOGIC
A Procesui tehnologic de montare al aparatelor de reazem la podurile din
-ton vvarmat, cuprinde, -activitati , si resurse aflate intr-o conijnua
Frete marginale
"erdependenta. Resursele.necesare desfasurarii procesului sunt forta de
Frete intermediare ^ nunca, materiafele, dispoziti^eie rnecanice si sculele.
Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncttari
Straturi centrale de neoprei .; scjalisti montatori, sudqri) cit si de personal de conducere si coordonare
lnipa^alucrarilor. r . - , -. ;
Straturi marginale de neopi
FJesjjrsele materiale. sunt reprezentate de/materialele.-specifice foiosiie
A-A., /paraSeletfe, reazemi mortarul de pozare si ma'terialele necesare pentru
r.ealizarea^.sudurilor), ;.EIe trebuie sa.fie conforme cu specificatiile din
Aparatmobil proieptele. de executie si ..caieteie de .sarcini, sau standarde, normative
adoptate de.clientica sistemereferentiaie. s ,
Resursle de echipamente sunt reprezentate de tqtalitatea dispozitivelor
Fata inferioara grinda Piaci metalice Aparat de reazem "rnecanice de lucru si sculele necesare. . -
Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiecfele de
/ executie, caiete de sarcini, standarde si normative aplicabile, in categoria
resurselor de documentatie tehnica este cuprinsa si procedura tehnica de
montare. Aceasfa trebuie sa fie aprobate de managements tehnic al
organizatiilor executante.
i ..JDebareoe aparatele de.reazem contin subansamble.care se.regasesc atit
pe cuzinetii elevatiildr vcit si pe talpjie inferioare aje grinzilor, procesui
\ tehnologic de montare aparate de reazem cuprinde doua faze distincte de
lucrari sCanume:^
'-, a.. JUcrarL.de inontare ce,se executa inainte de montarea grinzilor;
' b. lucrari de^montare ce se executa in. timpul montarii grinzilor.
Figura 31 -aparate de reazem din neopren1 Aceste faze trebuie analizate separat deoarece se executa in pen'oade de
timpt diferite, eie determinind rnocjul de pozitionare: a grinzilor in structure de
Fac exceptie de la aceasta reguia podurile in a caror suprastructura se rezistenta a:suprastructurji poduliii. -
intilnesc fisii cu goluri. Lucrarile' de montare executate inaintea montajului grinzilor cuprind
Dimensiunile geometrice ale tuturor componenteior aparatelor de urrriatqarele etape;. ,.:
reazem sunt specificate in standardele romanesti nationale: .' - ' curatjrea suprafeteior suport aparate ;de reazem;
- STAS 4031 - 75 pentru aparatele metalice din oteisi " - trasarea centrelor aparatelor de reazem pe suprafetele banchetelor;
- STAS 10107 - 83 pentru aparatele de reazem din neopren. - reajizarealocasurilpr pentru montarea tachetilorde ancorare sau a
Aparatele de reazem mobile cu pendul din beton sunt asemanatoare, ancorajelqrplacilor inferjoare;
- pozarea si solidarizarea piacilor inferioare de sprijin ale aparatelor de
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu i
reazem. f{ _
Lucrari de montare executate in timpul' montarii ^rifiziidr' cp in-: ;'! X",
urmatoarele etape: - . . < - < . - - "-i
- montarea elementefor derezistenta ale aparatelor de reazem .;':
(ruiourilor, placilorde neopren, placi intermediare de sprijin etc!) 0 : '
- montarea placiior superioare de sprijin;- $ ierjrjinateasaqum.s.raaratatmaisus. -i
- lansareagrinzilor-peaparatele de reazem- si fixareVplacilor<deMii :i V'.
superioare pe placiie de primire. r Grinzi in deschideri aflate pe piste
a. Lucrari de montare aparate, executate inaintea montarii grinzilor -Ci1
,, ,
1. Curatirea suprafetelorsuport ale aparatelor dereaziern
Curatirea suprafetelor suport ale banchetelor pe care se' vor ^aseza
aparatele de reazem consta in actiunea de desprinderea "pojghitelor cfe
mortar intarit, suflarea cu aer si spalareaLcu apa': Curatirea pojghitelor de
ciment se-realfzeaza cu ajutbrui unor perii de sirrria sau razuirea cu spaclu!
Dupa suflarea prafului cu aer sub presiurie, spalarea se realizeaza1 cu j'etul
de apa tot sub presiune, pina la apa'ritia un'ef suprafete-perfect curafel
Actiunea se realizeaza pe intreaga bancheta "a cuzihetilor, aturici cinB
aceasfa esfe coritiriua pe toatalatimea'elevatiei. Eventualele denivelari ale
betonului nu se vor indrepta cu mortar de ciment' - -
2. Trasarea centrelor aparatelor de reazem pesuprafetele
banchetelor
Inainte de inceperea trasarii centrelor aparatelor de reazem pe' suprafala
banchetelor, cu ajutbrui schemei de montare aparate de reazem dirVpfoiectuI ,
de executie, se pozitioneaza pe' suprafetele ba'hcheteior, pe fiecare elevatie ;
in parte, rinduriie tipurilor de aparate (fixe si mobile). Ih'hidd bbligatoriu, pe '-
una din culeile specificate in proiectul de executie, se va,afia"rindul de '
aparate de reazem fixe, apbi, pe urmatoarea elevatie de pila,"se;,vbr afla, in j
ordine, rinduriie mobile si "fixepcontinuindu-se pe celelalte pile 'alternata '"
respectiva. In final, pe culeea-adjacenta, se vaaflarfridulde aparate mobile.
Stabilirea pe suprafetele banchetelor a axelor pe care se vor m'onta
aparatele de reazeme se va reaKza in mbduP specificat in coritihuare(vezl
figur'a 32). In prima etapa actiunea trebuie salnceapa cu masurarea
grinzilor, aflate in preajma podului, pe pistele.de ansamblare sau iurnare:
Acest lucru se realizeaza in feluf urmatof'. Peritru fiecare g'rinda, la talpa
inferioara, se vor fdentifica;placiie de primire, apbi se stabilesc axele
transversale de simetrie aieacestora, m'arcihdu^se- lateral pe'bulbulgrinzilor
cu creta forestiera. Se masoara distantele dintre axele placiior de'primire ale
wante'de suprastrudura
,GareUgrinzi dia4eschidere.(distanta,d, specificata in figura32). Pentrua
Healiza o identificareJ;corecta si a se inlatura- eventualele: erori.cje
iitjonare, sau:>.-.masurare,-:.este necesax a se intocmi, pentru. fiecare
.scfcydere.a podului, o, schema in care sa se scrie toate datele^necesare,
' 1
-Placi de primire de la talpile inferioare a!e:grinzilor
^ il 'distanta intre axele de simetrie ale placiior de primire (lungirriea grinzilor intre aparatele de
? teazeme).
":
,
'-
Directiile pe'care se vor afla axele lorigittfdinale ale aparatelor de reazeni
t^ < F i g u r a ; . 3 2 . - pozitionare-dimensiuni grinzi peelevatii
In etapa a doua, se urea pe elevatli si in fiecare deschidere, cu ajutorul
hemei , se.pozeaza dimensiunile grinzilor (d),pe banchete. Extremitatile
".estordistarite vbr'cbnstitui de'te'pidifectiile pecarese vor'askzaAparatele
i reazem pe banchetele eievatiilor. Ele se vor materializa prih dungj
alizate cu creta forestiera., .(vezi fig. 32)..Masurarea distaritelor se va
sctuacU ajutbrui rulelei'avind^angiica metalica. In final pe fiecare elevatie
^pjla se^vqr/bbtine 'd'bua axe 'paralele trasate. simetric fata de axa'de
fietrie a"elevatiei respective."Esfe evidenf faptul ca pe cdlei'se va trass
imSi osinguraaxaf .' ' *" "'"' K ;;,:
'- Axele transversale ale Aparatelor de reazem se traseaza foiosihdu-sl
ansele proie'ctuiui de executie1, in care'se-'prezihta'sectiuhi transversale Sk
idului DirV aceste-planse se determina-diStanteie5 dintre Aparatele de
azem in-sens transversal podului si pozitioriarea lor ih raport cu marginil^
3vatiilor (rigielor, respectiv ale banchetelor culeelor). Aceste distante ss
 Controlui proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu reze
- ' , il,ir
pozeaza pe axele determinate anterior. Ele se vor materializa prin dm
realizate cu cretaforestierai Laintersectia dintre axele'longitudifiale'si . -
tfansversaie, se vor afla ceritrele~a'parateidr de reazem'. l v "" - - I
Pentru a se inlatura dubiile in ceea ce-'priveste corectitudineartras.r "
este indicat a se realiza o repetare'a acesteia, dar nu prin masufare
ruleta, ci prin Juarea pozei,, tuturor distahtelor dintre-'-centrele pla^cilor -i-
primire a grinziior, cu ajutorul unei sirme subtiri, bine intinse. Apoi aces'u
se ridica pe elevatii si se as'ezarearp'e axele longitudinale ale aparatelo. ".-
reazeme-intre elevatii. Extremitatiie'tuturor masurilor>(sir-meior) -trebuie sa se * *
situeze pe acestea.-.Abaten'le admise suntde maxin-40 mm. In caz contrar se
reia actiunea de trasare. "' "' "
3. Realizarea locasurilor pentru montarea tachetilor sau a
ancorelor placilor inferioare desprijin.
Locasuriie necesare pentru montarea tachetilor dp ancorare sau ancoreloi?
placilor inferiaore ale aparatelor dereazem, se realizeaza prin spargerea
betonufui in corpul banchetelor. Actiunea impunejnprima faza determinarea
zonei de spargere si trasarea ei pe suprafata^betonului. Pentru a realiza
acest iucru se determina pe fetele placile inferioare ;ale ancorajelor centrele'
de simetrie, apoi'acesfea;se centreaza pe centrele: iaparatelot de reazem,
determinate anterior (trasate pe betonul banchetei)'. Urmeaza trasarea
contururilor placilor pe suprafatele betonuiui, cu ereta forestiera, dupa
marginile placilor, urmind apoi intoarcerea lor icujtachetii/ancorajele pe _
beton, centrarea lor fiind realizata in spatfiie contururilor. In faza finala, sub " f>
placi, se traseaza pe beton, contururile tachetilor/ancorajelor. Spargerea
betonuiui se realizeaza cu spijuri si daltt din otel. Este lesne de inteles faptul
ca dimensiunile locasurilor trebuie sa fie mai mari cu minimlcm., fata de
toate dimensiunile tachetelor/ancorajelor palcilor, acest Iucru fiind necesar
pentru centrarea si fixarea cu mortar a placilor pe banchete.
4. Pozarea si solidarizarea placilor inferioare desprijin ale
aparatelor de reazem . _;
in general pozarea si solidaqzarea placilor inferioare de sprijin ale
ancorajelor se realizeaza cu mortardeihaiia; r g z i s i ^
Actiunea debuteaza,, in prima faza,"cu asezarea piacRor in coriiururile trasate
anterior, in scopui de a se determina modul deasezare pe,.beton ale
acestora (orizontalitate, mod de.fixare a tachetilpr/ancorelor in locase,). Acest
iucru.se verified cu ajut<5rul. p.plobocului. In cazuLcind bancheta.cuzinetilo/
este in panta (caz. intiJnit, la pocfurile executate in curpa), in:functie, de^
marirnea pantei, orizontaiitatea placilor se realizeaza. .prin ,adaugirea -sub
lcl$ sQprastryctura
: -.die de sprijin- a uribr placi tot metalice cu grosimi variabile. Aceste placi
-, '.it sudate una de alta (in cazul cind sunt necesare mai multe) si apoi de
-cile de sprijin. Faza urmatoare consta in fixarea propriu zisa a placilor.
V-iHaruK foiosit, deinalta rezistenta, estefabricat din nisip natural:sortO-3
lVcimerit( daca se poate^din eategoria 1 cu rezistente initiale mari): Se
'4a"za-mortar mai'' ihtit" in locasuriie - cuzinetilor/ancorelor si in spatiile
iturate1, dupa cave se-fixeaza placile, Cantitatea de mortar care se
,bsesTeeste dozata in asa modincit dupa asezarea placilor, mortarul sa
"liobeze in intregime cuzinetii/ancorajeie,-iar sub- suprafatele placilor sa
/riifta unstrat de citiva mm, excluzind mortarul care preia denivelarile
.r : tonului. 'Este indicat ca acest Iucru sa se xealizeze prin baterea placilor cu
- .ciocan-de metal, mortarul care debprdeaza in afara lor indepartindu-se.
_ iGrarile ulterioaretdemontare, se-yor continua numai dupa ce mortarul are
.zistenta de eel putin 70 % din rezistenta proieetata. Acest Iucru se verifica
; corpuri de proba prelevate din mortarul foiosit. Este indicat ca dupa
laiizarea activitatii.de pozare sUixare a, placilor inferioare de sprijin aie
* . -. aratelor de reazeme, acestea sase acopere cu folii protectoare.impolriva
f - .'liditatii sau a altorfactori de mediu exterhi.
b.' Lucrari de montare aparate executate in timpul montarii grinziior
~*1. Montarea elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazerrV
(rulourilor, placilor detneopren, placi intermediare de sprijin)
'Montajui elemenfelor de rezistenta ale aparatelor de reazem se realizeaza
i functie'de tipui aparatului de reazem. Astfel la aparatele rfietalice mobile
-ii i si II mobile se monteaza partite metalice, respectiv rulourile metalice. In
urnpul montajului se tine seama'de pozitia acestor piese, specificata in
' iftea tehiilca:'a aparatului si de rriodul de asezare' a tachetilor in locasuriie
,* Uacilor de sprijin inferioarirln cazulrfolosirii aparatelor tip lli.aceleasi reguli
,,) -' jbuie respectate pentru"^rnohtareaintregului sistem de rezistenta (rulori si
pi aci de sprijin superioare iritermedfare). t
,;
ln cazul aparatelor de reazem din neopren, atit la aparatul "fijje cit si la
cele mobile, se aseaza placile de neopren. Asezarea se realizeaza axihd
aceste elerhente pe ; contururile placilor-inferioare de sprijin {sau pe
contururile trasate pe -banchete, in.caz'ul cintiplacile de sprijin inferioare nu
exista,( exMa poduri cu fisii cu goIuri),/ln cazul cind este prevazut ip' caietul
de sarcini la lipirea placilorideuieopren,- de suprafata suport;-se vaadppta
tehnologia de lipire prevazuta in specificatiile de folosire a adi'tivulu
spiecificat. a
I
fc
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu-gnnzi simplu reze/naU$0ri!hlde sUprjistructura-'
2. Montarea placilor superioare de sprijin aie-aparatelor de
reazeme , , r ;~
Montarea placilor superioare.de sprijin sifixarea lor pe piacile de primire
se realizeaza cu putin timpjnaintea asezarii grinziior pe aparatele-d
reazeme. In cazul montarii,aparatelor metalice mobile cu rulouri metalice, ir
timpul montajului, se urmareste ca piacile sase aseaze jn pozitiie specificate
in cartea tehnica a aparatului: privind fixarea in tachetii. superior). Unghiurile
de inclinare aiachetilor fata de verticaia se adopta in functie de temperature
mediului ambiant si este specificata in caietui de sarcinL In cazul folosiri
aparatelor de neopren piacile superioare se centreaza pe suprafateleplaciioi
de neopren. Atunci cind este prevazut in caietui de sarcini la lipirea placiloi
de neopren, de suprafateie placilor superioare, se va adopta tehnoiogia de
lipire prevazuta in specificatiile de folosire a aditivului, respectiv. ' hnologic de montare a aparatelor de reazem ia podurile din beton armat
3. Fixarea placilor superioare de sprijin de piacile de * *
primire ale grinziior in timpul lansarii acestora
In aceasta activitate se aduce grinda cu capetele deasupra aparatelor de
reazem (fix si mobil), urmarindu-se apoi ca axele placilor de primire sa cade
pe axele longitudinale ale placilor superioare de sprijin ale celor dous
aparate pe care trebuie asezata grinda.
Daca acest lucru este realizat, se lasa grinda pe aparatele de reazem, dai
fara a o slabi din sufele macaralelor. Fixarea grinzii pe aparatele de reazeme
consta de fapt in fixarea placilor de primire ale grinzifde placilesuperioare
de sprijin. Acest iucru se realizeaza prin sudura. Piacile de sprijin superioare,
se sudeaza de piacile de primire in cordoane continue pe toate laturile. La
aparatele din neopren, se foloseste numai.sudura eiectrica. In cazul montarii
fisiilor cu goluri, axele placilor de.primire se.aseaza : pe axele placilor de
neopren (in cazul cind ou.exista piaci superioare de sprijin). Atunci cind este
prevazut in caietui de sarcini, la lipirea placilor de neopren de suprafata
betonuiui din fisie, se va adopta tehnoiogia de lipire prevazuta in specificatiile
de folosire a aditivului, respectiv.
In.faza.finala sufelemacaralelorsunt relaxate si indepartate de.pe
grinda, astfel aceasta sprijinindu-se pe aparatele de reazem implicit pe
elevatiile podului. Operatiile descrise mai sus se. realizeaza pentar fiecare
grinda in parte ce se monteaza pe elevatiile podului. * Activitatea de monitorizare'a procesului de trasare a centrelor apafateli
154
v<- -1'3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
'In 'mod practic, ' monitorizarea procesului tehnologic de .montare a
jaratelorde reazem la podurile ;din beton armat, trebuie inteleasa ca fiind
ntiunea de parcurgere pas-cu pas a procesului prin activitati de verificari,
sercari specifice, c o m p a r M rezuitatele cu prevederile referentiale (proiecte
executie, caiete*de sarcini normative, standarde apticabile).
-"Scopul mbnitorizarti procesului ! este de a elimina cauzele imediate care ar
utea duce sau au dus la o executie neconforma, in 'diferitele etape de
cecutie'. Cbnstatarile imediate'si inlaturarea cauzelor reals care due la
p'aritia uno'r neebnformitati, au un roldeosebit de behefic pentru eficacitates
'eficienta procesului. De asemenea au si rolul preventiv, pentru alte
ocese-similare ce se vor desfasura in continuare.
Aspectele prezentate' coriduc- la- ide'ea ca monitorizarea procesulu
ste o 'parte esential a managementulu calitatii, acesta avind o eficient;
jsosebita preventiva si economica priri inlaturarea pierderilor banes')
scesare remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturarea posibilitatii de <
raa'rea aspecte nedorite si la alte procese simiiare.
"Monitorizarea procesului de executie, presupune o serie de verificari ii
.tu si incarcari ""specifice de laborator. Activitatea este orezentata ii
ontinuareipe etapele specificate de executie.
3. Lucraride montare aparate inaintea montarii grinziior
1. Curatirea suprafetelor suport aparate de reazem
Activitatea de monitorizare a procesului de curatire suprafete supo
aparate de reazem, cuprihde actiunile de verificari specificate-in continuare:
1. Verificarea modului de curatare a suprafetelor de beton car
reprezinta stratul suport necesar montarii aparatelor de reazeme. Actiune
este realizatade seful punctului de'lucru, pe fiecare bancheta in parte, dup
ce se considers ca aceste-supfafete sunt conforme. Se verifica modul cum s
au indepartat pojghitele de mortar si cum s-a realizat stiflarea prafuluiv
spalarea cu apa sub presiurie.'
- 2. Trasarea centrelor aparatelor de reazem pe suprafetele
banchetelor
de reazem pe banchete, cuprinde actiunile de verificari specificate^
continuare: * -
+**.

Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat gugrinziAsimpIu rezepiate
1. Verificarea moduiui de stabilire a ordinii sirurilor tipurilor ,de aparate
de reazeme pe capeteie elevatiilor (aiternanta fix cu mobil). Actiunea este
reaiizata de seful punctului de lucru, avind ca,sistem de referinta plansa de
montare aparate de reazem, din proieetuLde executie. Se realizeaza-dupa
stabilirea ordinii de catre seful de,echipa montatori.
2. Verificarea existentei si pozitieL placilor de, primire ale. grinzilor, pe
asemenea se verifica modul cum s-au,stabilit axele de simetrie transver-saje
pe grinzi. Actiunea este reaiizata de seful;punctului de lucru pentru fiecare
grinda in parte. ,. - .
3. Verificarea moduiui de identificare a grinzilor in raport cu pozitiile de
montaj si a moduiui de realizarea.masurarii distantelor dintre axele placilor
de primire. De asemenea, se verifica modul de intocmire a schemei de
masurare. Actiunea este reaiizata de seful punctului de -lucru, in timpul
realizarii masuratorilor, pentru fiecare grinda si deschidere in parte. ,.
4. Verificarea moduiui de realizarea masuratorilpr si.stabilire a axelor de
montaj aparate de reazem,, pe. capeteie elevatiilor (pe banchete), Actiunes
este reaiizata in timpul desfasurarii trasarii,,de seful punctului de lucru, \g
fiecare deschidere.a podului. Se.verifica si mo.dui.de centrare a axelor pe
capeteie elevatiilor. Se foiosesc, ca sisteme referentiaie plansele proiectului
de executie privind montarea aparatelor de reazeme.
5. Verificarea moduiui de pozitionare a axelor aparatelor de reazeme ir
sens transversal podului. Actiunea este reaiizata de seful punctului .de lucru
dupa trasarea axelor. Se foiosesc, ca referinta planse cu profile transversale
aie podului si plansa pentru montarea aparatelor de reazeme, r ;
6. Verificarea pozitionarii iungimifor grinzilor pe deschiderile. podului cu
ajutorul sirmei de trasare. Actiunea este reaiizata de seful punctului de lucru,
in fazefe finale de trasare, pe toate deschiderile podului.
3. Realizarea iocasurilor pentru montarea tachetilor sau a ancorelor
placilor inferioare de sprijin v
'' " j-
Activitatea de monitorizare a procesului.de montare a tachetilor sau a
ancorelor placilor inferioare- .de-sprijin, pe.r-banchete cuprinde actiunile de
verificari specificate in continuare: /.. . - . . - - . . ;
1. Verificarea moduiui de trasare a contururil.or placilor, pe suprafats
betonului si a contururilor tachetilor/ancorelor. Actiunea este reaiizata de
seful punctului de lucru pentrg fiecare aparat de reazem,.dupaJerminarea
trasarllor.
2. Verificarea Iocasurilor in beton ale tachetilor/ancorelor. Actiunea se
realizeaza dupa, terminarea spargerii betonului. Se verifica, dimensiunile
geqmetrice in raport cu ceie.ale.pieselor susmentionate, Este reaiizata de
seful punctului de lucru, la fiecare placa de sprijin in parte.
-156
ucrarjte dejuprastrpctura ..
i , , ...
4. Pozarea si solidarizarea placilor inferioare de sprijin ale aparateloi
.dereazem.,
Activitatea de monitorizare aprocesului de so'lidarizare aie placiloi
if;erioare de sprijin, pe banchetele cuzinetilor, cuprinde actiunile de verificar
pecificate.in.continuare: . . . . .
" 1 Verificarea moduiui de pozare si fixare a placilor, cu mortar de ciment
vceea^ce priyeste-incadrarea in contur, planeitatea si grosimea de morta
leisub acestea. Actiunea este realizata-in timpul lucrului, de. seful de echipa
aurdupa terminarea lor de seful.punctului de lucru. Se.verifica fiecare plac;
i partei in special aspectul planeitatii.
h Lucrari de montare aparate executate in timpul montarii grinzilor
f 1 .Montarea elementelor de rezistenta ale aparatelor de reazem
(rulburilor, placilor de neopren, placi intermediare de sprijin etc.)
' Activitatea de monitorizare a montarii elementelor de rezistenta al(
ipWatelor de reazem 'cuprinde actiunile de venTicari specificate ii
continuare:. ' .,. '.
'' 1-Venficarea mqdului de rtiont'arevsi. fixare a tachetilor rulburilor metalice
a unghiurilbr tachetilor fata cje verticala, la aparatele metalice mobil*
netaiice. Acestlucru se realizeaza de seful punctului de lucru, pentru fiecan
gparat de reazem in parte, dupa montaj. Se foloseste ca referinta carte,
ehnica a aparatului de reazem. In cazul celor din neopren, se verifica modu
ie centrare a placii de neopren si daca este cazul modul de lipire de piac;
ie sprijin inferioara. Actiunea este reaiizata in aceleasi conditii. Pentru lipire
se folseste instructiunea de lipire, specifica aditivului respectiv,
2. Montarea placilor superioare de sprijin
Activitatea de monitorizare a montarii placilor superioare de sprijin ait
aparatelor de reazem cuprinde actiunile de verificari specificate ir
:ontinuare:
1. Verificarea moduiui de montare si fixare a placilor pe tachetii rulourilo
(la cele mobile) sau pe tachetii celor inferioare (la cefe fixe). Acest lucru st
realizeaza de seful punctului de lucru, pentru fiecare aparat de reazem ir
parte, dupa finalizarea montajului. Se foloseste ca referinta cartea tehnica i
aparatului de reazem.
 &
-$?<-
Controlul proceselorde executie la podurile dinbeton armat cu grihzisimplu reze /e de suprastructura

*
3. Fixarea placilor de sprijin superioare, de placile de primire ale .._,, 1.4>fLANuilpE CONfRDLGALITATE INCERCARI SI VERIFICARI
_t _ ' ' /,. . ' _ :
grinzilor, in timpul lansarii acestora V%
" i" inul de, control, calitete verificari Si incercari (P.C.C.V.l) face parte dir
Activitatea de monitorizare a lansarii grinzjlor pe aparateie de reazeri - ~...j| calitattu.jEI este. jhtpemit pentru execuiia podului din betoh armat
fixarea placilor de sprijin superioare de placile de primire c'uprinde actii-n laintea demararii lucrarilor de executie. P.C.C.V.l. pe procesul de executie
de verificari specificate in continuare: - jprezinta sistemu! referential pentru realizarea activitatiior de inspectii
1 Verificarea modului de axare a" grinzilor pe placile de sprijin superk- > 'icercab si tinere,sub control, al proceselor de executie. Prezentarea lui ests
ale aparatelor de reazeme (axarea placilor de primire grinzi pe pi.'J \ jalizata' in continuare, tabelar. -
superioare ale aparatelor). Actiunea - este reaiizata de seful -de e'chin f j
montatori, in prezenta sefului punctului de lucru, .pentru fiecare. grinds *; , L,
parte, dupa iansarea agrinzii pe placile de sprijin superiaore. P.C.C.V.l. PE PROCES DE EXECUTIE MONTARE APARATE DE REAZE&
2. Verificarea modului de realizare a solidarizarii placilor de primire "- L A PODURILE DIN BEfON ARMAf CLI GRJNZI, SIMPLU REZEMATE
placile superioare de sprijin prin cordoaneie de sudura ( in cazul fok -p i
aparatelor metaiice). e verifica,pentru-fiecare capatde grinda, gros :r~ - ACTIUNEA C.C.V.I. CINDSE '. CINE FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN G1STRA
cordoanelor si continuitatea lor, pe toate laturile placii. Actiunea ( i -TIAL ' -RE
reaiizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea eel putin, a i r -. 1 LUCRARI DE MON-
solidarizari pentru o. grinda, continuindu-se la toate aparatelede reazeme. ... TAJ INAINTEA MON-
cazul cind se folosesc,aparate de reazem, din neopren si este prevazuta TARH'GRINZILOR-'.
1. CURATIREASUP-
lipirea de grinda", se verifica modul de lipire in timpul mo'ntajului grinzii. ' ; RAFETELOR STRA;-
Acest lucru este reajizat de .seful punctului de, lucru, avind ;ca sistern ; TULUISUPORT .;': - *"
referential instructiunea de lipire s'pecifica aditivului folbsit. -Verificarea modului Dupa'realiza Seful punctului Mkiim o veri- Procedura
, de desprmdere a poj- rea curatirii de lucru ficare pentru de lucru
ghitelorde cim.entde fiecare
mortar intarit, suflare 'Bancheta
praf.si;curatare cu
apa ,
2.TRASAREA CEN-
TRELOR APARATE
LOR DE REAZEME "> * '
PE BANCHETE

li!
-Verificarea modului' Dupa'realiza "Seful punctu- " Platfsa'de
de stabilire a pozitiei rea activitatii lui de lucru moniaj
tipurilorde aparate pe aparate de - ;
-capetele elevatiilor reazem
- frindurile fixe si mob.)

iliil
if In
-Verificarea placutelor^ Dupa realiza Sefui punctu
de primire sub grinzi si rea trasarilor lui de lucru
a modului de stabilire : - - ...
a axelpr lor de simetrie
transversale pe cjrinzi
-Verificarea modului In timpul reali- Seful punctu Mriim o veri- Schema
de [dentificare a zarii masura- lui de lucru ficare pentru "de :
grinzilor si a masurarii torilor fiecare grin nnontaj
distantelor intre axele da
de simetrie ale placilor
de primire .., .

1RR IZQ
 Controlul proceselor de executie la podurile dinbeton armatcu grinzi simplu rezefaaU MMeMB.m.rMrmtiJL^:\.. .. ._"V

ACTIUNEA C.C.V.I. CIND^SE - - - C I N E ;

. : ;FRECVEN- - SiSTEM INREK
ACTIUNEA C.C.V.L CilvDSE CINE . FRECVEN- SISTEM INRE- , GISTRA
BEFluX EXECUTIE^/ .BEALIZEAZA^ ^REALIZEAZA v T A - .?-'' - -REFEREN
PE FLUX EXECUTIE * REALIZEAZA REALIZEAZA *fA , '' I REFEREN GISTRA -TIAL- -RE
-TfAL -RE
-Verlficare mod de fixa Dupa montaj Seful de'punct" Minim 0 ve-' Carte'teh
-Verificarea modului In timpul des- .. , Seful punctu- Minjm o veri- Schema rificare pe nica apa -
(fe|si iipire (daca este de lucru
de realizare a masu- fasurarii acti- luide lucru ficafe pentru ,'de montaj V
fiecare apa rat
ratorilor si pozitionarea vitatilor"' fiecare des- grinzi *"; cazul) a, placilor de
''neopren rat
axelor lorigitudinale ' chidere si ' .?' s "
ale aparatelor de rea- pozitie grin- '6.MONTAREA PLA
zeme pe banchetele f
'da ''" ' CILOR SUPERIOA- .
eievatiilor- \ -RE^DE SPRIJIN, ...,..- .! - ' ' :
-Verificarea modului In timpul des- Seful punctu- Minim -o yerk, Plansa de -.- iS-Verificar,ea modu|u.i Dupa montaj... Sejul de punct, Minim o ve- .^Carte teh-
Hfe'asezare'-pe tafctietr de'lucru' 'rificare pe ' nica apa
de pozitionare in sens fasurarii acti- lui de lucru ficare pentru mo'ntaj
! "ale placilor de spfijin '" .fiecare apa rat
transversal a aparate vitatllor fiecare a pa- aparate - " rat .,
lor de reazemsitra- rat de rea- de reze- jgupjaaparatele .--^
sare axelor zem'in.parte -- me ,-. metalice ,..._
i liVeriflcareaa''seza~rii''
-Verificarea pozitionarii Dupa trasarea .. Seful punctu- Minim b veri- Schema, , 1
grinzilor pe elevatli cu centrelor apa luide lucru ficare pentru cie mbritaj'' 1
peLpIacile de'rtfeOpren
ajutorul.sirmei de tra- ratelor de fiecare grin- grinzi '>' njod^de lipire (daca es- 1 i. ( ' o '
. sare .reazeme "da in'parte i '-te cazul)"

3.REALIZAREA LO- '7fFIXAREAPLACP

CASUR1LOR PEN :LORSUP.ERIOARE SI :
TRU MONTARE TA- - .- - D,E PLAC1LE DE. "-' w,-n'--
..' ':' '""
CHETILOR SAU AN- PRIM1RE GRINZI
:
CORELOR
1
'-Ve'nficarea rribdului - ' In tihipul'des-' Sefulde'echi- Minim o veri- Procedure
-Verificarea modului In timpul des- Seful punctu- Minim o veri- Procedure. L'd&axafe.a'igririzii:--*. -- rfasurariiiacti-. ' 'pa-.resp'ectiv:-'';' ficare pentru' .tehnica
iui de lucru (placije. de primire^pe^., vitatilorsi ...,( ; de punct de ^ >N ^fiecare. placa
de trasare a conturu- fasurarii acti- ficare pentru 'tehnica ,'. ;
rilor placilor de sprijiii vitatilor de-tra- fiecare placa - ' pla'cile de sprfjin's'u-v' dupa" lucru' "metaiica'in
inferioaresia contururilor 'sare in parte <- perioare ale aparatelor montaj parte sau
tachetilor/ancorelor ^dfTreazdme) ,?> j placa de .
-Verificarea reafeanjl- neopren .
-Verificarea dimensiuni Dupa sparge- Seful punctu- Minim o veri Procedure
' fixarli priri cb'rcioarie
lor locaselor realizate rea betonului lui de lucru fies re pentru tehnica - K
in beton pentru tacheti fiecare placa ' de stidu'ra , sau^ipirii -
/ancore in parte (daca este cazut) la-
aparajeje din.nepp-
4.POZAREA SI SOU-
" ';>-
' " - . . *
- - '-
'Ven '
DARIZAREA PLACI
LOR INF. DE SPRIJIN
-Verificarea modului- In timpul des- Seful. de echi- Minim o veri- Procedure
de pbzare in contururi fasurarii acti- Pa,.respectiv ficare pentru tehnica
sifixare in mortar al vita.tilor.si de punct de fiecare placa
placilor inferjoarerde dupa lucriT'' in parte
sprijin -o montaj
b LUCRARI DE MON
TARE EXECUTATE '
IN TIMPUL MONTA- .
t
JULUI GRINZILOR
5.MONTAREA ELE-
MENTELOR DE RE-
ZISTENTA ALE APA
' RATELOR DE REA- "- ,-
ZEM

Werificarea modului Dupa montaj".. Seful de punct-" Minim o ve- , Carteteh- i

de pozitionare si fixare de lucru rificare pe nica apa
in tacheti a rulourilor. i
aparat rat
J
 Controlul prodeselor de executie la podurile din beton armat gu-g$)zi simplu rezemafe
Qciahle.d^Cipras'tructurd':.

2. CONTROLUL PROOESELORDE EXECUTIE A ' T , ": - fgrinzil#ctj L =( 24 - 33)'m, h.= 160 cm, n = 6 pentru centraie si ri = 7
GRINZILOR PREFABRICATE BIN BETON ARMAT, - v ~A . 'ertrdi'margifiare^ riurriarde tronsoane prefabricate 5).
PRECOItflPRIMATE PE SANTIER - !-' ^Tronsoaneie din'tare sutit : formate grinzile sunt eel putin 3'bucati-(urYu
, . , . : , .
t
; ' - i
{
.
c"dntral: si d0ua y marginale). 'Numarurior este 'ales -prin proiectare si' esft
:
:Tcfard^ constdererite de executie, in special de lungimea grinzii, mod d
2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE - - ; , - - - |~ i ilnipulare^si trahlpoftulloT pina la-lbcui ;der punere in opera'(greutate s
' abarite'acceptabilein transpbrtul rutier sau pe calea ferata). In orice grind;
Grinzile simplu rezemate, executate din.. tronsoane . prefabricate i lufnarultronsbarielbrtrebuie sa fie impar.
precomprimate'pe sahtier, sunt elemente de rezistenta ale : podurilor din.
beton armat, ce cunosc o raspindire foarte mare in tara npastra si : chiar jn ' A
intrega lume. Acest lucru este expiicat prin timpui' scurt de executie iTroftsorvdecapar-' Trbnson centra! Monolitizare' Ciuperca
. (rapiditate in ansamblarea tronsoaneior pentru formarea,grinzilor J si'a 1^ /
operatiilor de postcomprimare). De asemenea, se..cunoaste faptu! ca
tronsoaneie prefabricate sunt uzinale, acestea fiind realizate de societal
> L " 1 - ^ j v
X^r
w
9
TF^
specializate, unde sunt asigurate toate conditiile necesare de^executier
pentru realizarea unor produse conforme (in special ale rezistentelor. '^z^^z^w:i^r:^
Inima Bull
betoanelor din componenta lor). Problerhele deosebite care pof'apai;e la sHnda cu 5 cable "
executta grinzilor de acest tip sunt numar de/natura organizajbric^ adica- A A-A
modul de transportare^manipularesi depozitare atronsoaneioiYcaretrebuie.
realizate in conditii specificate prin instructs s a u ' proceduri, pentru Ja
impiedica deteriorarea lor.- . - ' ; . . ,""'"" j
Forma grinzilor de acest tip, privind in sectiune, este de dublur T1 c u !
latimea teului mai mare la partea superioara. In mod populaf acestdripuri de (
grinz !i se mai spune si grinzi cu bulb si ciuperca, datorita fofmelor specifice '
ale celordoua extremitati. -'- i
Dimehsiunile geometrice aie grinzilor sunt proportionals cu lungirjiea1
deschiderilor podurilor, pentru a "se realiza"" stabilitat'ea, rezistenta si J
durabilitatea constructiei respective. Astfei exista un raport bine stabilit intre~
inaltimile si iungmile grinzilor. El este determinat prin activitatea de proiectare
si rezulta din conditiile specificate mai sus, dar si din conditii constructive de
modulare ale tronsoaneior din care este alcatuita grinda.
In anii trecuti institutul de proiectare poduri IPTANA Bucuresti Romania a'
emis cataioage cu grinzi modulate prin care se specifica, pentru anumite
lungimi prestabilite, toate eiementele necesare constructive (dimensiuni in r, IK <'.-...". '
sectiune, numar si trasee de cabiuri pentru realizarea posttensionarilor, ^Tronsonde^papat-i grinda cu 5 cablurj Tronson de centru, grinda cu 5
modul de armare , numar de tronsoane, conformatia si eforturile de control > . - - . cabiuri
din cabiuri pentru clasa de incarcare A30 si V80).
In mod cu totul general putem da citeva informatii, privind proportiile -FIGURA 33 r tronsoane prefabricate grinzi
dimensiuniior dintre inaitimea, lungimea grinzilor si numarul de cabiuri (h -
inaltime grida, L- lungime grinda, n - numar de cabiuri tip SBP i): . La nivelui ciupercilor, pentru realizarea -continuitatii cu piaca poduli
- la grinzile cu L = (22 - 24 m) , h = 80 cm, n = 4 pentru centraie si 5 ttons.oa.nele ,-sunt prevazute cu mustati .pentru- realizarea.,corttipuita
pentru marginale, numar de tronsoane prefabricate 3) armaturii. Tronsoaneie de capat sunt prevazute cu placute metalice la fiecai
orificiu, pe feteie de sprijin ale ancorajelor de exploatare (vezi figura 33).
162
 Controlul proceselor de executie ia podurile din beton armat cu grinzi..sirnp!ux r@zpma.te of ante desuprastructura

timpul.tuturor manipulator, cit si. a transportglui.-pozitia tronsoaneJpntx^bjUie - inei con simplu .pentru fascicole eg fire.de la..24 pina la 48 fire diarn. 1
sa fie numai verticaia. Depozitarea tronsoanefpr ininciin|a.s^ mmcgrosim(f; r. , .,.,., .. . , ..,-_-
sa se realizeze pe platforxpe -orizontale, in. pozitia verticaia. Jn cogditijle de -T ^er&tfa:dbbfu' ; "ffentm^cicdre" cu'fire de la 36'pina la 48 fire diarn; 5
depozitare trebuie prevazute si masuri speciale^priri, cara, sa.-sa injatur^ mm grosime. ... , ,x
posibilitatile.cie rastucnare sau.cplmatare a gaurijor cablurjipt ;c,u impuritatj Forma si dimensiunile angorajelebr^e.-fexptoata^.sun^prezentate in
(paminturi, balast, mil, etc).:Este bine:ca pe toata, peripada de.deppzjj;.aj;e jletinul cpnstruptiilor.lO/^S^npYmativ'JNlE 12-^j?art'ea a dpua.' *"'..
tronsoanele sa aiba orificiiie astupate,. la capete. .Trpnsoaneje; grinziloc.suot 13afontai:unor-^!Potife^'telTn6tog1ce:-di po^ttensipnare, in ultirriii ani, s-a
realizate din betoane armate. Claseje de betoane:sunt--superip,are (ce|..putijfi >a,ndona;t executia fascicplelon dip^SBpl cu fire de 5 mm di'ametru, in
Be 40). Retetele de fabricate sunt proiectate de labotratoare de specialitate ezent(fol6slndu-sevhurnaJ fascicoie'ih a caror~cbrhponenta sunt fire de 7
autorizate conform legislatiei romanest. In components betonului, pentru a m grosime.
se obtine clasele de betoane proiectate, se folosesc cimenturi din g&ipa I ; in majoritatea cazurilqr,,.cablurile, sosesc pe santiere s i % forma de
agregate .fiind de cariera, sau concasate -de balastiera.-In- majoritatea roane, urmind ca tailrea:TdrIn fascicole sa se faca pe santier, in functie de
cazurilor, granuia maxima e'ste 16 mm. O deosebita impprtantasaacofcia ngimile, grlnzilon Acest lucru poate fi stabilit. pnp documentele, de
tramentului betonului _dupa .'turnare..- Astfel, in ^majoritatea .fabricilor...idf
tronsoahe din b;e;tdn p'ejitfu grinzi la poduri, se fpTpsesc^etpde;^moderns,
una d[n ,elefiind tratamentul prin aburire.--Pentru a se obtine suprafete de 1a!intro^ucdfea^ioT /nJucrari.:uatdrita ihajurii ofelui foldsit si a faptului ca firele
beton corespunzatoare si a se realiza un beton cit mai compacts! omogen, 'sun^Vealizate p ^ acest sens trebuie
se folosesc cofraje metalice modulate. luate masuri deosebite dejzplare fata de a'pa'si chiar a'er iricarcat cu vapor
Armarea tronsoanelor este deosebit de consistenta, folosindu-se o jn3'e^ccesWitate.; S^masufa'/deosibit cie eficabe esjte pastrarea' lor in cimen
cantitate 'deosebit de mare de armaturape ml de tronson, in special in bulbii Xacoperitl c& cfm'ehtf. Fascicdlefe; corbdafe Ifolo^ite in executie due U
acestora. Se folosesc oteluri beton OB si PC cu diametre variabile de la 8 scaderea capacitatii de^reluare^a.'eforturilp intindere datorita micsorari
pina la 25 mm. Traseele cablurilor suht realizate prin montarea urior~teci "skctiuniior-'-apoJ^iTST.P^l^Y^0.^i"ter)ppipgip pot scapa din ancorajele
f
metalice flexibile. Acoperirea cu beton, ce- trebuie. reaiizSta ;pe toate preselbr in.timpu^blbcarilj'Wncp^ astfel ducihd lia rata'res
suprafetele tronsonului, este de minim 2 cm. -; J ; ,,,: > pberatieiJdlkppsttensiona.fe, .a fasci^lului, .dar^si.ia aparitia unor aciclente
iiVmiirta i^QrtiS^Kft Jf*cL' i-WwQ , '"in 'v-olo" Vnai m i ilfp ' rayi iri mhrfnld Datnrif;
Privita in secti'une,- o grinda este strabatuta de o serie de canale in care
se af'la cablurile SBPI. Aceste canaie au trasee/ specifice incit prin
posttensionarea cablurilor, in grinda sa se creeze; eforturile "de" comprimare U[20 tf)^(jhjcablti frugjhu^scapat 'din\presa de la un capat, iese din grinda ir
necesare asigurarii rezistentei si durabilitatii in exploatarei, Este lesnede iota1ittfe'si'se;irTiJ)rastie^ ' ,. .,
inteles faptul ca aceste canale sunt proiectate in interiorul tronsoanelor incit, Ancorajele de expipatare,. sunt realizate din oteluri" specie, tratate pe
dupa asamblarea lor, sa se asigure continuitateatraseelor specifice, de la un jsup.rafete sj;in, P^(i^e"-^fe'trebuTe;p'astrate in locuri uscate'pentru ast;
capat la celalalt al grinzii: (vezi fig.33). - ,. ' ... Impiedica bprpdare'a pe;supraf#te, in "speciaj'.'pe acelea de contact cu fireN
Cablurile sau fascicolele sunt formate din sirme:SBPI cu diarnetre de 5 ,ciith fal6icpie.' ;' ', ,..;
sau 7 mm. Numarul de sirme sunt de la 12 pina la..48bucati. Xcest lucru *" Cohtinuitatea trbhsoaneJor in alcatuirea grinzii este reaiizala prir
este stabilit in proiectare si este impus de tensiunea ce trebuie jntrodusa in monoijtizari, Acetea se realizeaza pe,saqti,er. Reaiizarea lor presupune d<
cabiu la reaiizarea;posttensionarii.'Cablurile sunt introduseirigri'hzi manual "fapt conlihWafea apani. eft siT a.betbfiulai, intre tronsoane,. pastriridu-s^
Ele sunt numerotate conform, cataloagelor IPTANA, cu nr 1 de la partea aceleasi caracteristiq fizjeo-mecahice. ; ., ...^. I,
superioara a grinzii (de la ciuperca) in ordinea cronologica pina la cablurile Activitatea de'pbstcQ^primare ^ sau pretensiohare asa'cum._,mai este
din bulb, in procesul de posttensionare'", dupa inlrodDce'rea efoiiurilor de cienumita, fiind considerata' ca un proces .special, este reaiizata. de persona
control, cablurile sunt stopate la capete prin ancoraje de exploatare. Se specializat, autorizat si instruit, in coriforrfjitate cu specifica'tiile cenritelbr ISC
folosesc urmatoarele tipuri de ancoraje sranum'e: ":" <""-'' - '' ' 9002 cap. 4.9 si a legislatiei romanesti in vigbara
- inel "con simplu pentru" fascicole cu 12 si 24-fire, -diam 5 si 7 mm
grosime; ' ' ' ' r-" ; - >

164 165
 Controlul proceselor-de executie la poduri/edinbeton armat cu grinzi simpfu reze
jgfjfe de suprastruptura ^

In faza finala, o grinda executata din tronsoane , se cohsidera' cpf\fc :

1?|xecutia pistelpr de ansamWare a tronsoanelor grinzilor ,
atunci cind sunt indeplinite cerinteie specificate in proiectuVde executi
ceea ce priveste: ' " " ' istele'de ans'a'm blare> a grinzilor sunt lucrari pfovizorii care au scqpul de
- contrasageata la mijlocul grinzii; aqlita ansamblsireagrinzilor dinjronspaneprefabricate. Ele se realizeaza
!|uptafete de"te|:6n,jn:kphere aprop'iate; deschidrilor podului, luiripu-se in
- efortul de compres'iuhe' !a taipa inferipara; ' ^ , r '|r
Ik'fderare ape'dtel$; pfivind po'sjbilitatfle protejarii grinzilor, ih^timpul
- dimensiunile geometrice'ln c'eeace priveste lungimea grinzii intre'jp' -
sfasuraril^tdturof Jucrarilp^Jmpotriva^eveiltualelor inuridatii create de
placilor de primire; . ^ "r
iclteaniveldlui atillQrdin'*apr6piere_si pierd^rii sta'bilitatiiterenuiui suport.
- verticalitate in toate. sectiunile grinzii (iipsa fenomenului de incotoie - .
grinzii in planul vertical). '* '"^" pika'cle ansmbaliV' pista de ansmbalre
deschiderea 2 deschiderea 4
2.2. PREZENTARgA PROCESULU! TEttNOLOGIC sd'JP-

Procesu! tehnologic de executie al grinzilor simpu ^ezemate" *

tronsoane, la podurile din'beton armat, cuprinde activitati si resurse ai r-
1
intr-o cohtinua interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesuiui
sunt: forta de muhca, mgteriilele.'dispozitivele mecanice, scuiele riecesaf^
si resurSele de docurnentatie tehnica. s , ,' ,,)
"
1 1

3 .
Resursele umane 'sunt reprezentate .de. echipe speciaijzate (muncitpri
specialist! montatofi, betoYifstf frefari bestonisti, sudon), cit si de personal de
conducere si coordonare tehnica a lucrarilor. *' ^ ^ ^ > - ^
Resursele de maieriale sunt reprezentate de materialele specifice,folosite curs pinu V 1
elevatii pod

(tronsoanefe privite ca rriateriaie, . cpfrajele, 'betoriul si qtelu! betoh^'ir l

monolitizari, fascicole, ancoraje' de exploatare etc ) l Ele trebuie sa'jie
conforme cu specificatiile din, proiecteie'de executie si caieteie de sarcihi
sau standarde, normative adoptate de clienti ca sisteme referentiale
Resursele de echipamente' sunt reprezentate'de Jptalitatea dispozitiveloi
mecanice de lucru si scuiele necesare (macarale de fidicat, echipamente de
betonat, postensionat etc.).
Resursele de docurnentatie tehnica sunt'reprezentate de "prpiectele de
executie, caiete de sarcini, standarde si normative apiicabile In categoric
resurselor de docurnentatie tehnica sunt cuprinse'si procedurile tehnice
Aceastea trebuie sa fie aprobate de managementu! tehnic al organizathlor
executante. . . ../ ,.
Lucrarile de executie ale grinziipr' din trbnsbarie prefabricate impunf
dezvoftarea in ordihe cronbldgica a urmatbarelor activitati; / 'O pista de ansambiare poate fi contin'ua^sub .toata grinda -saufragmentata
- executia pistelorde ansambiare a tfbnsoarieldr grinzlior; ,\ ._ ";' .
- asezarea trorisoanelor pe pozitiile de arismbiare;, "[, ^ ' . , (f
- monolitizarea troh'sbarielor grinzilor; ',. *; .
- taierea si introducerea cabluriior;.. _ , '[
- postcom prim area grinzilor;
- executia capetelor grinzilor.
' \t pista de ansmbalre pista de ansmbalre
u.~' "fdeschiderealr,- - " , .deschiderea 3
?-. -.. -.-FIGUjRA^3.4-.pozitionarepjste^de'ansambiaregrinzi .,"
jDeiiasemenea^^nU: lipsite.;;de impprtapta--sunt si aspectele. ..
isibilitati|e;re.alizaitii;.unui;.rripntai faciS; al^arinzilor in.condiiiile evitarii aparitiei
lor accidentade my.ncaisau7tehnice>De,:obiqei),;pistelede ansamblaresunl
, upate, ppntru;,; gcLnzile ^ne.cesare .unei deschideri, cit. mai,;aproapei-de
jschiderea^respectiva in.carejse vor;.mpritaJ(veziifig.34). : ;, : ... -
(discohtinua), adica portiuni executate numai in zonele monolitizarilor.
Solutia se adopta in functie de numarul de tronsoane care trebuie asambiate
In cazui cind tronsoanele unei grinzi, ce trebuie ansamblate, sunt de peste 6
bucati este recomandat a se realiza o pista continua.
In majoritatea cazurilor pistele de ansambiare sunt grupate potrivi
numarului de grinzi din deschidere. Astfel la majoritatea podurilor cu grinz
pretensionate, ele sunt in humar de 4 bucati (vezi fig 34). Distanta dintrc
 - - Controlulproceselordeoxecutiefapoduril&dinbetonarmatcu^gnhztsimpfu i^til^e^uprastructu^r.. \,-,\- .> r I'OOO. '< oi' '-^w.-n;:;

piste este aleasa in a'sa mod incit gririziie sa'nu selhteTpat?unda^cDl ts.ta de ansamblare,-discontinua- ;
de armature de la ciupercisi.sa permita realjzarea lucrarijor de .mpr Mtty^-* - " ".--;!.; ''-. . " . - ' :--. '

ale tronsbanelor. ,.--," '"' "/... , ' " ' ',.!*-,-,?".' "^'!'.' (;r. '^ ''''.
Dimensiunile geometrice' ale. pastel s e ' ^ l e ^ fhcit'ace^ta^ia^
stabilitatea iri timpu'l montajuTui tronsoanelprj monpiitiz^afUpr si^inJ;fli.l
tiupa ^osttensibnare, cind grin.da sta "rezematCl'pumarp^
sens/pentru.executia..r0azemelor de 'fa.^ptfteT^ri^rjKzgi."tn^C!ie jre?(
dimensi'onare cores puhzatoa're^ luiha"u-ses"'E in' "Wi6dP''?fact6ni'He1
greutatea totala. a grinzii si capacitatea portanta a pamintuiui |a,nK
fundare reazeme. :- ' ,
Materiaiui din'care este realizata pista este betpnul-simplu ciasa-
Be 15. Betonul.poate fi preparat in statii centraiiza^te.-sau iacazuixi
cantitati mici, se poate prepara shmanual la lbcu.l.;;de:iturnar@.;.Re
fabricatie este proiectata de un labbrator autoriza^Jn compozitia bs
intrind agregate naturale cu granula maxima pinala-31-em-si cim
grupa II. In anumite:situatii, la pistele discontinue, pentru portiunile c ' Pista7cie ansamblare coritinua
sub tronsoanele centfale, cind acestea sunt cugreutati mai redusel -a, j >i- ~ ~. 7". Js
folosi si alte materiale (fragments de prefabricate beton, traverse d HiiJi Tronsoane gnnda'"-"
etc). \ l-r
Etapele de executie ale unei pistei de ansamblare a grinzilor tron
contine urmatoarele etape:. j \ ' r "l"'.-j
;
- pregatirea terenului natural;
:
- trasarea pistei; ' ; -' - ,..-./ Reazeme contmui
- cofrarea si saparea in cofraj; ' '".'
- betonarea si tratacea betonuluN ,^, -Ai
Pregatirea terenului natural consta in defrisarea terenului ,de anumite
resturi vegetale (radacini , arbusti, iarba, daca este cazul) si nivelarea lui cu
ajutorul unui bulddzer sau aUtogreder; Daca seimpune/trebute^realizata si o 1I It
compactare pe suprafataintregii platforme.
Trasarea pistei consta~'mai intii in4rasarea axului de<simetrie longitudinal,
apbi urmeaza stabilifea-' centrelbrr tuturo'r- reazemerop"(in -cazul tpistej .h
FIGURE 35.- piste de;',ahsamblare,.grinzi
dicontinue), pe lungirriea'axuiui. Acestea se'materializeazatprinibatera unor
pichetidin lemn, sau cup;oane de metal; Urmeaza apoi ^stabiiirea colturilor
fiecarui reazam folosiridu-se echerele;" Acestea- se : materializeaza prin
fr,asarea pistei continue jjeste malusoara, intrucitse stabilesc numai. colturi]
bate'rea unor cupoane de metal. '*"' -i-'-fr\ ..n -r
sUiap.marginile laterale^'sunj materiallzate .pri'ri intinderea'.unpr^iirme,^
,rgsare. La realizare^rtrasarii .pistelor',.^ folose.sc p!ansa,.de ixecytfe j
iistelor si.pignsa^de^montare tronsoane v grinzi.;,^
.rasa in mqd corect-Jreazemel^dela capetele^iste'lor.. ,,,',. ,- ,-
yv Cofrarea pjst^oV.-dq^s^mbia^
sofrare obisnuite (pahoufi tego scin'dura de brad-etcj.; Solidarizare- pefetih
lateral! se reahzeaza, cu sirma de 10 mm diametru, prin legaturi fnterioan
 Contrplul prgceselqr de executie la podurile din beton armatcugririzi simplurezemate
Dupa cofrare, in special la reazemele de la capate ,~se fealizeazav-saparea
terenului natural pina la coteie de fundare stabilite prin plansa de executie.
Betonarea se realizeaza manual. Betonul se asterne in "straturi de max.
30 cm, urmate apoi de baterea loreu-maiul metaliG.-:Suprafetele superioare
se finiseaza in mod corespunzator. "Dupa betonare ele se acopera cu
materiafe de protectie, .pina la inceperea intaririi betpnului. Apoi, se inlatura
materialul de protectie si se umezesc timp de 7 zile.
La executia pistelor de ansamblare (formare) a gri,nzilor,_ jrebuie sa se
respecte doua reguli generate deosebit de importanate. Aceastea sunt:
1. pista de ansmblare se executa perfect orizontala (indiferent de tipul ei,
discontinua sau continua); .__ _
2. pistele dintr-un grup de grinzi nu-sevor-executa in capul (in
continuarea) celor din.grupul urmator. ... ..., ....
Prima conditie este lesne de inteles, deoarece trebuie creata o perfecta
orizontalitate, in toate etapele de executie a grinzilor. A doua conditie este
deosebit de importanta in crearea securitatii rauncii in procesul* de
posttensionare. Se cunoaste faptu! ca in acesf prbces, in timpul bit presa
este sub tensiune, nu trebuie sa existe, in fata acesteia^obstacol frontal
uman sau material pe o portiune de ce! putin 30 m.
2. Asezarea tronsoanelor pepozitiile de ansamblare
Asezarea tronsoanelor grinzii pe pozitiiie de ansamblare deButeaza in
prima faza cu trasarea pe pista a lungimii grinzii intre aparatele de feaze'rhe.
Acest lucru porneste, mai intii, cu trasarea unei dungi la un capat al pistei
(pe centrul unui reazem de capat, in cazul pistelor-discontinui) apoi prin.
asezarea lungimii grinzii,. intre aparatele de reazeme, in lungul pistei; se
traseaza la celalat capat dunga adiacenta. Acetea ,reprezinta axele ce
marcheaza lungimea grinziwntre aparatele de -reazeme.- Du'pa-trasare, se
observa pozitia acestor axe pe reazemele de capat sau a capetelor pistei,
procedundu-se la centrarea lor, daca este cazul. Aceasta operatie este
deosebit de importanta siestevrealizata in exclusivitatede seful punctului de
lucru. La reaiizarea ei se foloseste plansa elevatii grinzi. Dupa aceasta
operatie, este deosebit df important sa se urce pe elevatii.(daca ele sunt
executate) si sa se'verffice toate fungimile grinzildr^intrevaxe1e longltudinale
ale aparatelor de reazem) i n raport cu - pozitiiie" eievaViiior5'Xceste': axe stint
trasate anterior, pe capetele elev'atiilor. " In mutt cazuri iuri'gimile grinzffor
(dintre aparatele de reazem) surit stabilite nurrfai dupa reaiizarea acestei
activitati, deoarece, in pbzitioriarea^levatiilor pot apare eforreare'trebuie
neaparat I date in considerare ia^dimensionafe'a lurigimilor^grinzilbrpe-piste,
in procesul de ansamblare. - ' " -- - "'
170
UQra$e:deysuprast{yptijra..:.
Asezarea efectiva a tronsoanelor incepe cu tronsoanele de capat. Astf
n prima faza, dupa aducereartronsonuluHn zona de.montaj, se^detenmir
^ozitiaj placii de primire de' ia taipa inferjoara. Apoi se stabijesteax
ransyersal, trasindu-se, cu creta forestiera, la margini pe bulbcapete
3cestuia^vezifigura32)i-. .
fronsbn-de-capat
Reazem de lemn sau metal
Seriiri pehtru axplac'a^rimire Rezerrt de eapat
r*. .u .,\ FIGU.RA 36-;asezare tronson de capat .,: , -.,_,
;-lnainte de:a.^seiasezatronsonul;pe pozitia finala de montaj, pe,d.uni
trasata anterior,-- se.assaza; un reazem.din iemn sau metal .care va asigu
deplasarea in pian,orizontalsi;,rotirea in planul vertical a capatuiui grinzii,
procesul.de.posttensionare..(v^zi fig., 3), In. qazuLalegerii unui reazem c
|emn, forma luktrebuie sa fie patrata cu latura de 10 cm, esenta.tare (stej
fag). In>,cazul alegerii- unui reazem din metal este de preferat cuponu/1
sinaeG.F. ,Luogimea r^azemului :este ;qal puliin. egala cu tatimea bulbu
grinziiv-Tronsonul se^aseaza; cu axul de-pe piacuta.de primire de lar taj[
inferioara pe centrul reazemuiui, prezentatmaisus. >. , -
Inainte de-asezarea-tronsoanelor, centrale; pe;;ppzitie, se procedeaza
calcultli-^grosimii. rosturilor- monoiitizarilor. -Caicuiul (grpsimilor, ros,turilor <
monoiitizare s,& realizeaza..astfel. Se masoara :distanta, dintre capote
interiare ale, tronsoanelor, de; capat, mjpntate-anterior.^ Apoi,, se.rnasos
iungimea-liecarui -iconspa- ee&trab-dupa care, se- reaiizeaza.suma lungimi
tuturorc^tronsoanelor qentrale^Se- scade.( din.^distanta:.masurata -in'
tronsoanele de^capati^sumadungimilor.tronsoanelor def,mijlocsi se imparte
numarul lor, astfel rezultind lurigimea;;de monoiitizare, intre tronspan
Grosimea monolitizariior nu trebuie sa fie mai mici de 4 cm.

Controlul prqceselor de executie la podurifedinbetpn armaVcu grihzrsirhptu reze'rpt
Tronson de capar Tronson central > Sirme de pozitidnare ..;. ..'.- _,;,;
FIGURA 37 - montare tronsoane prefabricate;
Grosimile rosturilor sunt trasate cu creta forestiera' be pistele c
ansamblare. Trasarea lor se realizeaza succesiv, incepind de la un capat
pistei. Operatia urmatoare consta in intinderea a doua .sirrrWde pozitionai
intre tronsoanele de capat, una la marginea bulbujuijfa limita ,talpii mfenoai
si cealalta la mijlocul infmu/Cvezi'fig/^ST^-lh^irfe'^^^-asezate pe pist
tuturor tronsoanelor.li se> scot tecile de tabia din toate canaiele si s
buceardeaza suprafetele dela~ fiecare capat. La fiecare tronson se msista
mod deosebit in zona buibuiui. - - - ^,
In fazele urmatoare ale prbcesului de asamblare, se aseaza tronsoane
centrale in ordinea si pozitia prevazuta in plansa de.ansamblare din project
de executie. Este deosebit de important a nu se schimba intre e
tronsoanele simetrice fata de axul' de-simetrie vertical-ai grinzii, deoarec
exista pericoiul schimbarii traseeior cabluriior 2 si 3 , de mijioc (numerotare
cablurilor.se considers de de sus^in josJ.-'Astfel;: n i aceasta.situatii
introduced cablul pe tra'seul -fcanalului"2,-la celalabcapat acesta-va iesi'r.
traseul cahalului 3 si invers. La asezarea efectivaa tronsoaneior 'trebuie sa
se respecte pozitiile specificate in1 plan'ul de ansamblare-tsi- incadrarea-in
iimitele respectarii grosirhilb? mo'nolitizarilor. -Pentru1 &-se aduce la :niveluli
sirmeide pozitionare de la bulb.pe pista, sub tronsoane,~se pot aseza pene
de lemn, jsau din alte materiafe, comune tronsoaneior^ adiacente. Acestea
trebuie sa fie solide si sigu're':'pentrua se asigura^stabilitatea tronsoaneior sj
a ramine in pozitia initiala de-mbntajl'' ' ' ir .-? " . , v-"
Montaju) tuturor tronsoanelor-se'realizeaza cHrnacaraua adecvata. <s h-
In timpul montajului, prinderea tronsonului'in sLifelernacaralei.se realizeaza
de eheutorile special 'montate in procesul de: betonare;: Manevrele-'pentru
manipularea ior trebuie'sa fieMente, astfel evitindu-se: lovirile si strivirea
muchiilor/colturilor de pista sau alte corpurKinGohjuFatoare^gnnziie'montate'
anterior). Pentru griipul-de^rinzi diritr-o-deschideTe., montajuTtronsoaneior
se incepe de la grinda de-la ^marginea grupului si se-se continue* in- mod
succev pina la grindade la marginea bpusa: t:.,->..
479
Whld$supzastcupty&i-w -.-,.',-, v.- --'
' ' - -<-yy...- . wu'j
JrriVlonolitizarea tronsDanelor^grinzilpr - ~ ,>
, *,^
Ipnoiitizarea-itronsoanelor-grinziloneste activitatea prin care se asigu.ra
Iriuitatea caracteristicilorifizico-mecanice ale ;grinzilor. Este o-aclivitate,
te importanta ,deo.areeede.^bur:a,realizare a acesteia depinde stabilitatea
sistenta.grinzilar in procesul de;,posttensio.nare si apohin exploatares
^prinde;urmatoareleifaze suceesivede-executie: . .
urealizarea continuitatii .tnaseelor;cabiurilor (fascicolelor) din grinda:
^^armarea.rosturilor.'de.monolitizare;."-... -'.< . - . :-
*. cofrarea rosturilor de monolitizare ; -
h'betonareaisi^atarea.betonului.derriGnol.itizare. , . . . .
te"alizarea. continuitatii .traseelor cabluriior din grinda se realizeaza prin
multe metode ;tehnicef ,cele; mah uzuale.fiind'metoda cu sobolanii si
Dda^tuturiLdrdin^plastic sau metal.. .
l
nma,metoda/consta, in; intraducerea pe. la capetele traseelor a-unor
dnrmetaliei-capdiametrul*exterioar mai mic cu ceLmult 2 mm fata de
idtruL'^aurilor. > Aceb.lucru este posibil; deoarece ciiindrii sunt prinsi
fatii) de^vergi-jdiniotel beton.cti diametrubde minim 10 mm. Lungimea
drilor-este-^astfelv cal'culata incitsa depaseasca cur;cel putin.:2G. -cm.
.imea-rostuluholmpozitia de exploatrejsunt asezati in-mod.simetricfata de
fuKrostuluii'-;Disp'ozitivele;prezentate (sobolanii) suntrealizate inainte de
perea arrharir rTosttiriloruner grinzii,;-numaru! >lor fiind^egai cu cei al
gi^lor dirixgrinda.'Ele -se; aumeroteaza-(in: functie de n'umerotarea
aielor) dupa-eare se.pozitioneaza pe fieeare.rost.de-.grinda in pozitiile
Mrice, asa.dupa .cum:am prezentat mai sus.-Pentru fiecare rost in parte,
Hc-iiie"care varga se>marcheaza.distant'ele^in raportcu.marginea grinzii. acest
lucru notmdu-se pe vergile de metal. In acest mod, aceste dispozitive. se'*/or
pdtea'pozitionacorect in procesul ;de^betonarelin situatiile cind rosturite sunt
inchisecu ajutorulcofrajelor.Hn procesul de betonare al unuirost, inainte de
a .se ihceper-- activitateasrseJntroduc sobolanii.. Dupa terminarea betonarii
rostuilii se'- asteapta ;'sfirsitul/<prizei si-; inceputul intaririi betonuiui; In
!
- raomentele'imedratiurmatoare,. prin intermedium sirmelor, sobolanii ,se misca
in rosturi, lap/dtipa :cei mult 6 ore se scot afara. Operatiile prezentate mai.sus
sesucGed labetonareafiecaruirostdin grinda. ," .-. :^
,
Se potfoios i-doua--rinduri de^sobolani, betonarea rosturilor putindu-se"realka*
simetric fata deiaxubvertical -de^ simetrie;ak-grinzif. Folosirea sobclaniior
impune o ctinoastereperfectao stadiilonde-evofutie in timp-a betdnultii-turrrat
in rosturi'(inceputuUprizei, sfirsitu!:ei si inceputul;intarii betonului). . <."
'A' douai"metddai se re'alizeaza.'.inaintea inceperii armarii rosturilor"1 si
consta in'introduGereaiinffiedare rost, pentru fiecare traseu de cablu.eare
trebuie continuiuat^a-cite-un^stut din-metal sau plastic. Diametrul luLexterior
 Controluiproceselor de executie la podurile din beton armatcu'grihzfrSimplu rezernatd
trebuie sa fie cu eel mult 2 mm maKffiie^ decit-diametrilil^gauriior^din
tronsoane. Stutul trebuie petrecut cite minim 5 cm in fiecare gaura al
tronsonelor de grinda. Dupa fixarea-lor se^procedeazala colraatareaicu'$sos
a zonelor dintre stuturi - si marginile gaurilor^ in scopuI:de a-inlatura
posibilitatea patrunderii laptelui de^cimentpet'raseelecablurilor.^ ' ~> 'oi
in comparatie. cu metoda ppezentata rnaUsus'. (.a sobolanilor) "prezint^
avantajul ca toate rosturile unei grinzii se pot pregati pentru betonare, i$%
betonarea tuturor rosturilor se poate realiza in aceeasi-zhdin..aeeeasi sarjada
beton. Totusi exista un dezavantaj mare deoarece in ;procesui;;de introcere a
cablurilor, unele stuturi pot fi antrenate in miscarea
. acestuia, astfehbiocindu-
se, datorita infundarii canalufui. . .-' -t --,'<
Armarea rosturilor de monolitizare este.operatiadeosebit-deiimportanta in
realizarea unei rezistente adecvate a betonului din^rost. Ea^estetde' fapt o
continuare a armarii tronsoaneiordegrinda^ln.acest sens .trebuie cunoscuta
si folosita plansa de armare a grinzii. Din.'punct.deoVedere. calitativ.,sit
dimensional se foloseste aceeasi armatura ca la.:armarea.\tronsoanelor.
Trebuie acordata o atentie deosebita armarii rosturilor vdin. zona centraiala
grinzii, acolo unde toate traseeie.cablurilor se.=aduna in zona Lbulbului, In-
aceste zone exista o concetrare mare a traseelor cablelorsi armaturii, rfapfr
ce reduce considerabii spatrile necesare betonulub Aceste-zone^ (zonele
centrale de-la bulbii grinzilor) ;sunt deosebit de importante;deoarece,-im'ele
se concentreaza eforturile maxime in procesul.de/posttehsionarevi Pentruca
se pastara pozitia si acoperirea cu beton, este recomandabca,armatura
monolitizarilor sa fie purictata cu sudura la intersectiile.etrierilor cu^ bane)
longitudinale si tran'sversale. Fazele de armare sunt aeeleasj.oaale unei*
armari obisnite si au fost prezentate anteriori^la^Gapitolulcjiinderse^rezinta
armarea elevatiiior,. sau .a radierelor; Rosturile care^au ;grosimi pina la 6 cm,,
nu se armeaza. -. , -:,.i-^- ; - . . ' ~ M(
Cofrarea rosturilor de monolitizare se realizeazacu materialecobisnuitede
cofrare.. In majoritatea cazurilor se foloseste scindura.-iPentru:a;se realizao
suprafata conforma si aserhanatoare betonului din tronsoaner este;undicat ca
toate cofrajele sa se captusesca cu tabla sibtire > (max.0r5mm)v pe
suprafetele in .contact cu betonul. Cofrajul este raalizaUseparat din doua
tronsoane. Ele .sunt aplicate. pe partile.lateraie al&rostu!ui,;,fiinel legate si
sprijinite pe ceie doua fete alerostului.^Legarea:S:e realizeaza'priminteriorul'
rostului cu sirma subtirA urmarindu-.se>lipi^ea;perle'cta^a-^cof^aju[ui4de;fete|e,
tronsoanelor astfel evitinduTse scurgerea laptelui-de^ciment;.!in:procesul de
betonare. in anumte situatii,.cindiinalttmeaigonziheste-pester,Q. Gmj-este'
indicat ca pe o fata a cofrajul sa fie prevazuta ,~o fereastra:.de betonare,-im
zona inimii, imediat deasupra bulbului...AGestlucru va#acilitar,Q,introducere si
vibrarecorespunzatoare-a.betonului.din^bulbulgrinzii^GQfjjareaTosturilor'se
realizeaza in functie denecesitati.si-este indicata seirfializa.cehputinpentru'
%a(ile dQsupt-asttwt.ura,-. .. .^.W:. . it ...' . ....-: ., .-. - t ...i.^,-
ite rosturile^;unei;u.grMzi0,urmindapoi;,desfacerea si mutarea cofrajelor la
nda urmatoare. Etapele efective de realizare a cofrarii rosturilor
wojitizar-jjop sunt.asemanatoare^cofrarilor elevatiilor .sau radierelor. Ele
ntpruezentate,p^iargjncapitoleleanterioare. y v . _.,
ejonarea rpsturilor, g. .monolitizare ale grinzilor tronsonate este deo
pprtantasvLtalaJAGrearea continuitati.i, stabilitatii si rezistentei grinzii,.'in
geial-pej^trMucrarile de posttensjorwe. Proiectarea retetei betonului marfa
feuie realizataiin rnod.obligatoriu,de un laborator de specialise autorizat.
iGpmpohentarb.etonului trebuie -folosite cjmenturi din .grupa l.si agregate
t$ate;cu fractiuneapina la.;1;mm. Pentru a se asigufa rezistenta mecanica'
pesara.este recomandat ca^.pentru sortu! 7-16. sa se foiosesca materiale
tcajiera <(qpbJyri). .Ganljtatea ,de .ciment ia mc, necesara .amestecujyi,
buie determinata cu fpartemare .atenjtie prin probe; prelimiharii. Se vor
Qsun-mod pbligatonu a.ditiyi^pSastifjanti, redupatori de apa si in mod special
tjienpri -de aer: .Betooul- tretjuie fabricat in mod obligatoriu in statii de
toane,centra!izateiv\,. r 5-.,-.K ,, f .. ,
De o deosebita- impprtanta: este ,v|brarea .betonului in .special in zona
Ibuluj monolitizarilorr ^e.ya realiza o vibrare cornbinatade adincime si pe
pjafata cofrajului. Vibrarea.de adipcime, se poate- realiza cu buterole sabie
^byterolas^yibrajprului^se sudeaza.,0 lama care poate patrunde printre
Tdatura.pina.la^parteaiaferJ.oara.aTbulbului monolitizarii). Vibrarea depe
prafata cofrajului se realizeaza- manual.,prin baterea permananta. a
ftajujui cu.cipcane de lemn, pina in .momentele cind.se umezesc marginile
frajului siinc^pe sa.curga'apa.rdin eL In cazul^unor monolitizari prevazute
i ferestrerlaterale - incprima-faza sevor betona bujbii prin acestea, urmind
^ifjncbjd,er^adP^^s^.cpntinuarea.betona^i inimilor pe.la partile superioare.
;te interzisaMntrej;up,erea.betQparii unyi rost indiferent de nivelul la carese
apzeaza,^aceasta.:;,saur; cre^ea , unor-rpsturi .transversale in betonul
3jioiitizarilpF.:;: , -. .-.:. ; o r ^ .... .-, , . . .
fEtapele^betonarji. supt. .ceje^obisnuite si s.unt .prezentate ,pe larglin
pitolele anterioare iaexecutia elevatijior sau ale radierelor. ' , j . -;.^
Betonafearrosturilpr.d mpnojjWzare-ale^grinzilor tronsonate.se realizeaza
isnumaiipe;tiiTipf;ealdurpS;,in.sensuUspecificatdenormativul C16/86. ,v^ .
!X>(Deeofrareaorpsturilor de;monqiitizare se poate realiza dupa ;6 sauj7;ore
, de Ja term|nauafbetonarii.\Acest iucruLse realizeaza .prin taierea Iegaturilor
jde.lg nivelui-supratetelorccofrajului si, indepartarea acestora. Trebuie avuta,o
pgrija ,|deoseb|ta la^desprinderea;, cofrajelor. de. pe suprafetele. betoanejor,
r.pejj\tru a^pjoteja 1,muGhiilevbMnuluiI,4n ;specia! in zoha,:bulbilor. fratarea
nbetonuiui cp.nsta.inivumezine^a permanenta a tuturor suprafe.telor betqnutui
sproaspat,-4imp;de,cei_putin:,7,zile. . , r *i""-3\'i
 Controlul proceselor de executie la poduriledinbeton-armapw'-grinzt'simplu
4. Taierea si introducerea cabiuriior in canalele-grinzilorn-l .<< i
Dupa cum am mentionat mar sus,: activitate'a de^taiere a1 cablunlt
realizeaza numai atunci cind acestea sunt livrate sub Torma de cQlacI
cunoaste faptul carnajoritatea producatorilor din t'ara noastra, de~s1frria
I diametre de 5 sau 7 mmy-primBsc cdmenzi pentru'cabluri, de^la exe~&3
de poduri, cerindu-le sa sementioneze'-numainumaful de-fire care-tn
sa-I cohtina cablui respectiv. Producatorut livreaza-produsul in "units
greutate (t6ne;cablu):'Aeest iucru explica faptul caproducatorul'nu do
sa-si asume responsabilitatea'Jungimii cabiuriior,-'datorita1(unor exper
anterioare (din necunostinta, o parte din exeeutantPau 'comandat cabl
lungimea grinzilor rietinind cO'nt pde iungimile'supiimeritare'care
necesare prinderiT'cablelurilbr in presele deftensionare)\
Operatia de taiere a cabiuriior consta-'in-scoatefea'coiacilor din mag
in care au fbs't pastrate, transpbrtafea -in- zoha grinzilor, desfacei
intinderea si sectionarea la lungimiie necesare. La stabilirea iungimilS
tine cont de portiunile de cabiu' necesare-pentru pririderea"in ancoraje
inventar ale preselor.De fapt i: ^lesunt : stabilise firin proiectul de exei
pehtru fiecare numar deacablu din grinda" Operatia'de infroducere fn"'
consta in pregatirea oapetelor deMntroducere, iegarea-cabiuriior cu'sin
introducerea in canalele grinzilor. Aoeste-o'peratir se~tealizeaza-suc
pentru fiecare cablu in parte:al fiecarei grinzF ~": - - ' '
Taierea firelor durcablu se realizeaza cubstanta speciala. In i
cazuri, pe santiere, neexistind acest dispozitiv acest Iucru se realiz
asezindu-se firul'pe o riiiichfe'de metal ( debbicea unui cupOn de sin;
si lovirea cu'unciocan de 10 Kg. Datbrita:rezistentei deosebit' de m
otelului din care este facut firul deSBPI, el nu^se'poate taia manual cu (
Capul-cabtutui care se introduce in grinda's'e pre'gateste in sensul c;
da mai intii o forma de virf de lance apoi este legat cu o freta de^sirn
pasul foarte rriic (chiar spira linga spira).' Urmeaza apbi Iegarea-cu sir
cabluluipetoata lungimea lui (a'distante^d^cirM^m:'-' :> - ' ' ' ' -
Introducerea cabiuriior se "realizeaza numarmanuaif-Se insirajmun
pe lungimea cablui sr apoi se introduee-pe-la un capat al gnnziif In t
actiunii, daca acesta se opreste;" se:'-trage :inapbi si'se ihcearcar,dir
ihaintarea lui. Este iriterzisa' rasucirea cablului in acestetsituatii;fdeoare<
cablu introdus prin rasucire are; q forma eiicbidala^iar-in timpul'tensic
priri intindere, se'vor'crea efortur^su|3fimehta'rel- de^retire, care pot'du
smulgerea lui diii ancorajele d'e'ihveitar';alevfjre%'elbr si- astfel ra
pbsttensionarii lui.- Dupa introducere,toateca"petele cabiuriior se acope
folie de plastic, pe intreaga suprafata, pentr'ti^a ~fi> protejate impi
corodarii, pina la demararea operatiilor de posttensionare.
rez 3 deysijpra.strijpturai. .--r, -,; .-..-y.^, y.-,- >. - ,=' -"*
' i.icerea cabiuriior in grinzi se realizeaza in mod obligatoriu cu maximum'
. i oiziiejnaintea'inceperii operatiilor de posttensionare.
5. Postcomprimacea grinzUordintronsoane,,
L
HGomprinQa'rea. grinzilor. este actiyitatea prin .care se confera grinzilor
-rotatiie d^.ijezistentain exploafare. Prin aceasta activitate se introducin
tsele grinzilor.tronsonate eforturi de compresiune deosebit de importante,
"rharime care sunt in sens^cbntrar eforturilor ce apar in exploatare. In
itiune, o grindasprecpmprimata ,-inainte dea fi urcata pe pod siintrodusa
exploatare, va avea eforturi de compresiune :maxime la tajpa. inferioara
jib) si minim;.s,au chia^vzero-la talpa superioara, (ciuperca). ^
Eforturile de coitvpresiune se.introduc prin introducerea uhor tensiuni IF
olelo|v,SBP I s], biqcgrea la capetele grinzilor prin ancorajele de exploatare
aceasta ponsfa defapt.activitat^a tehnica de posttensionare a^ cabiuriior de
3st,gen, impjicit,5tarea de^grinda ppstcomprimata. . . . .
Rrocesul de'-ppstcomprirhare^esfe^considerat, in sensul ISO 9002 cap
), ,un proces special..^e,p.^epsebita-importantain asigurarea stabilitati
^istentei si durabjlltatii intre?^ii, consirUctii. ,Din .acest motiy este reaiiza
riaLcu echipe spefcializate, autorizate.conform cerintelor legale romanesti
bjpele care realizeaza aceste. pro.cese sunt constitute de persoant
itorizate, ca.persoane.fizice si suht.condus.e de un inginer responsabil.
ihipamentele mecanice fplo^ite ,jn tara noastr'a pentru tensionarei
icicolelor din sirme de inalta rezistenta SBP I sunt presele.tip IMEC de 12(
pent'ru fascicple constituite din^fire cu diarnetruK5mm(si de.140 tf.peptn
j-.cicbie constituite din fire^cu- diamntrul de 7mm-^Presele sunt hidraulice s
.nt actionate..'de pompe tip iMJSC^ de inalta. presiune (400 atm.).: Uj
r
.hiparnent compelet pentru tensionarea- unui, .cabiu, de la ambele capete
^te format dirrZpWe, respe.Gtiy Z pompe,, - :] _ . ' c , .
In procesul-, de^ posttensionare,. cablurile , curbate din-grinzi, -sur
-nsionate simuitan de la ambeie capete. pabl.urile rectilinii-se tensioneaz.
umai deJa un capat,. la ceialat capat fund stopate prin dorn de ote,l;c
nmetrui de 6i3mm, Acest lucru-expiica faptul ca toate fascicolele rectilinii.
atejn bulbii grii^zilor?Msuntx^Iizate cu bucla la un capat Dupa cum ar
r sci'ficat. maiTsus, in proiecte'l'e IPTANA Bucuresti notatia cablurile
.~scicoielor)] ipcepe cu pi din partea supenoara a grinzn si se termina c
- beie C5 , C6 din bulbii grinzilor (notatia se refera la^gnnda centrala cu
Forta ' care trebuie introdusaJn, presele de tensionare, in faza fmala d
-nsionare a upui pabiu esteFf. Aceasta se expnma prin relatia
.... Ft^.Fc+^AF unde-
 Controlul proceselor de executie la podurile din betqn armat cugrifrzi;simplu'rezer
Fc - forta de control, "adica forta care treouie sa' ra'rriina in cablu In f.i-j
finala de tensionare, fiind data de proiectant prin proiectul de execu1--
pentru tipul grinzilor ( cablurile din grinzile'margirialealetfnendeschicferi.*\
Fc mai mare decit in cablurile celor centrale). Este exprimat in tone forta.
AF - forta suplimentara pentrii invihgerea 'frecarilor cablului, iri'spei .1
cu peretii canalelor, fiind considerabila la',::cabrurife' curbate. Ea
determina in nibd practie/ pentru fiecare tip de cablu7 dintr-o grinda' Eat-
considerata ca pro'cent din Ft si exprimatalh tone forta.
Parametriitensionarii unui cablu, care trebuie reaiizati, surit forta de con'i '
(Ft) si alungirea de control Al. Al este alungirea- cablului in faza Tinalu *i
este calculata de proiectant-, printr-6 formula feorefica speeifica, depins.. ,
de numarul de fire din fascicol si Ft. -E&'fe exprimatalh'mm..
In timpul desfasurarii luerarilor de tensionare a unui cablu; la pupitrele ri
comanda' ale preselor, se urmareste'presiUnea'riee'esarace trebuie realiz -J *
in pompe, pentru dezvoltarea fortei';de;trageresi alungirea masurata r--
acorajeie de inventa'r ale preseibr^Presiunea^'es'te'exprlrhata-in ban.'Ev-
evident faptul ca alungirile ma'surateia'cfele dbua prese" surit: cumulru-
acesta fiind "cazuf tensibnariruhurcablude la'arnbele' capete. ; i
Tehs'ionarea cablliluhse- realizeaza in; minim 5 trepte de presiun
masurindu-se pentru fiecare:treapta~alungifea* respective. Datele'se rioter.-'-
intr-un caiet de-lucru, ap'bf urmeaza intbcmirea fiseide tensionare' Pen iu
fiecare cab|u se intocmeste cite 0 fisa de tensionare.
Inainte de demararea-propriu zisa a" activiiatli' de posttcdrriprimare -
intocmeste ,,prbgramul 'de tensionare,V:Acest program este Intocmit5 f =
proiectantdl grinzilor si irigiherul ?esponsabil: al echipeiY Priri'!el se stabiles
parametrif detensionare prezentati mai sus,la fata iocului, dupa realizarea <r
mod practie al pierd^rilor de efort pe fiecare tip de c'ablli ift'parte, Program 11
este documentat printr-o inregistrare adeevata si reprezinta sister^
referential care va sta la;baza reaiizarii tuturbVlucrarilof de-postcbrnprimare a *
tuturor grinzilor- din cadrui poduiui. ' ':. <# izoritale In grinda,^acestea.Jducmd la iricovoierea grinzii. in plan orizontai s
In mod practie prbcesul'-'cte postco'mprimare a grinzilor dih beton armaV1
v liarja rupere:ei.-
tronsonate cuprinde urmatoarele faze de~:execufie: " ' ;*
- dezvelirea capetelor fascicolelor (cablurilor) sirnontarea ancorajelor de'
exploata'rela capeteleacestora;
morffarea preselor pe fascicole si- determinarea pierderilor de efort pe '
traseele cablurilor unei grinzi; r '' ' ' """ " ipetelor cablului-in/:ancoraje!e, de inventar ale preselor, blocarea^s
(
- tensionarea cablurilor si realizarea transferului de efort in grinda,
curatirea canalelorfaseicolelorcuapasiaer; -"
<:
- pregatirea grinzii si ihjectarea canalelor cu lapte de-'Cimerit -'
Dezvelirea capetelor cablelor se realizeaza pe grupuri de grinzi, ce sunt
supuse postcomprimarii. Dupa descoperire, cablele sunt verificate si curatate
-ITS
oxajile decsugra^{ryctura .,^ v o-_.,- _.. - . , - v , ,, ^ ,. -. -. M>-..;-;
ypraf^sau^urme, de alte.jnTpuritati^Apoi^urme^aza operatia de montare a
cgr^jelor- ;s|-, a,r rozetelor. de ordonare. Montarea se^/ealizeaza-^eje
emene% ;pe~un grup, $e: grinzi si in functie de numarul de rpzetetde
dpnJaredin,dotarea,ephipei.: ..,,.-,> . , ,. . --*:. ;-...-.^-
^tnainfe^de^ se aseza, presele.-pe1:cabiuv se .prpcedeaza la montares
hipajTientuluLMpntarea eptiipamentului consta in conectarea pornpeipfd^
alta<presiune la prese. Acest-lucru se,realizeaza,prin.furtune spepiale de
3lta.presiune cu.insertie,;dubijg..La pompe se : monteaza manometreje de
alta presiune. Dupa , terminarea montajujui si verificarea tuturoi
n,exiunilor, se.pornescarnbele .pompe si. se yerifica modul de functioanare
gol al echipamentului. .. . M:-
[Determinarea .pierderilor dejafprt se realizeaza de.obicei- pentru toate
Wurile'C.urbate djntr-o, grinda, acest lucru. fiind stabilit prin programul de
^sionare. In mod practie se monteaza pe cablu presele (fara a se-monta ir
corajele de ,exploatare, si conurile), apoirpompele.se pun in pozitia; de
isionare/Se stabileste care" din celedoua'prese este activa, cealalta;pres<
rriinind pasivay adica in^pozitia detensionare initiala. Proiectantu! stabilesfc
esiuneapina.la'caresetensioneazacablul, pentru ca alungirea remanent;
fie cit mai' mica. Dupa atingerea treptei;rde presiune stabiiita fa pomp;
tiva,-se citestepfesiunea sla manometrul pompei pasive. Acestevaloari d(
Bslurie,' ihtrodusa ihtr-o formula speeifica, indica de fapt pierderea d<
^iune dato'rata frecariP cablului cu peretii canalului si' a altor cauz
ecifice.'' '- "* " v ' : ( * '-' :"- ,i''',"'\ ' ' - , '
;
fensionarea cablprilor si realizarea trarisferaibj de efort in grinda, estedi
)Jfaza pfincipala;a a c t i v ^
ecificat anterior,:cablufile^curbe se terision#aza: simultan de laambele
[pete iar cablurile rectilinii,.din.'bulbi, se.te'hsipneaza numai de la un capat
jjiecare grinda;tensionlrga cablelor. rectilinii se realizeaza,simultar
iparece fiind ^ezaxate, fata de^planulJongitudinalt:de''simetrie al grinzii, prir
[isionarea separata ^ai'^^unui; cablii^se poate introduce' eforturi unitare
.-- ,..r ,: ,-
,'Ordmea de tensionare a cablurilor unei grinzi, specificata de institutul; de
oiectari ipfANA.Buquresti;! este G l - G5r de. la ambele capete-ia.r,C6<a
T simultan:de la un capat,(cazul unei grinzi;marginale cu 7 cabluri).^-,...,; -.
lav mod. practie, dupa urcarea preselor. pe cablu,> urmeaza ordonarec
inderea piha ia prima treapta de. presiune, apoi se marcheaza pe cbrpurih
jlitelor ancorajelor de inventar, semnele dela care' se masoaraalungirile
ndu-se ca punetfix'margiriile ' corpurilor' "preselor: Se continua>apc
tinderea^-cablului;: irf' treptele de presiune stabilite?; la'-fieeare" treajfti
asUr!nduLse* si notindu-se in caiet atungirile bbtiriute: "Infazafinala'tciHci's
179
 Controlu! processor de executie la poduriie din beton armat cugrifizi'sirriplu rezetriate^
a atins treapta de presiune finala), se prodcedeaza la blocarea conurilor
ancorajelor de expioatare prih ' intermediui unor pistSa'neinterioare ai&presef;
actionate tot hidraulic. Aceasta actiune reprezirlta de fapt-faza de:1ransfe:r
adica momentul cind tensiunile din cablu sunttrarismiseHri betonul gririzii ca
efdrturi de conipresiune, prin -intermedjcjf"'aricbtajelor dee! expioatare.
Activitatea de transfer'se sfirseste cu relaxarea: preselbry urrhataifide
rnasurarea scurtarii sirmelor "intre ancorajele de ihventarsi'tele-de]
expioatare. In faza finala se cobbara pres'ele;de pe cablu sise bbserva
intrarea sirmelofin pieseie ancorajelor de'exploafare. "!
Operatiile tehnice prezentate"'mai sus se:repeta in aceaisi mod pentru
fiecare cablu, in parte, din grinda. . ' ' :
' unui coffaj si turnarea uhtii beton cu aceieasi. caracteristici ca al celui dir
' In toata perioada de terisionare a cablurifbr,' in special la^tensionarea
ultimilor 3 cabluri, se' bbserva[si masoara, dupa ten'sioharea fieoarui cablu,
contrasageata grinzii. - " - " - '
Pregatirea grinzii pentru injectare consta in taierea capetelor cablurilor.
Taierea se realizeaza^ de;Ia: minim^dOOrnm fata/devfetele ancorajelor de1
expioatare.. Se realizeaza;; perpendicular .pe iCablu, cu^aparat. de' ssudura
oxiacetilenica.^Dupa.taiere.capetele firel.on seindoaie in pozitie orizontala cu
ajutorul unei chei, Este/jnterzis.a incJ,Q.irea prin.bataiecwcioeanuU
Curatire canalelor, se realizeaza^imediat inaintea Jnjectarii. cu lapte de
ciment,-Activitatea impunemai; intii mcntarea la pompa, de injectie, a
furtunuiui si conectarea prin .intermediui stutujui la. cablurile. grinzilor.'
Curatarea cu apa consta in introducerea pe canalele cablelor a unui jet de
apa sub presiunea creata de pompa de injectie. Acest Jucru se realizeaza
pentru fiecare cablu in parte de la,fiecare grinda/pupa, spalarea cu apa,
toate canalele sunt ..evacuate, de apa prin aer sub pfesiune,, creat de 6
instalatie specifica affaia in dotarea santierului. ...
Umplerea (injectarea) ' canalelor se realizeaza cu japte be. ciment.
Proportiile in amestecui apa ciment surit stabilite prin rete.ta de fabricate
elaborata de un laborator die speciaiitate autbrizat, fuind'u^se' in calcul
caracteristicile specificate "(consistenta, fluiditate). "Amestecui, apa ciment
este realizat ihtr-un butoi prevazut cu a'gitator mecahic vertical. Operatla de!
injectare este realizata cu pompa de injectie tip IMEC Bucuresti.; lhainte de a
incepe injectia, l fantele diritre sirmele aricorajeldr de 'expioatare rsunt
colmatate cu ciment Acest lucru se realizeaza rriai-intii astupiridu-se'drificiile.
de injectie cu dopuri de lemn, dupa. care se imprbasea pe^ancbraj lapte de
ciment. Prin aruncarea de ciment* peste ancoraj,< se ;realizeaza colrnatarea
fantelor. .. Injecita propriu zisa a unui canal se realizeaza prin conectarea
furtunuiui la ancorajul unui capat, prin intermediui unui stut< si. introducerea
sub presiune a laptelui de ciment in canal -In momentul cind laptele ajunge la
celalat capat se continua-procesul-pina cind-acesta iese in jet continual
semn ca s-a eliminat-|ot aerui de p>e canal. Sa opteste^pompai .apoi-se
introduce in orjficiul ancprajliiui dopuf.din lernn.-Se;pprneste din npu pompa
si la atingerea presiunii de cep putin 10 ban (masurata pe manometrul
isn
impei de1 injectie),: sedeconecteaza'rapid furtunulintroducindu-se'cepul de
tin-in ,ancoraj'-vD.upa. o ora se,.-realizeaza reinjectarea cablului, prin
petarea actiunilor finale, prezentata mai sus.' . . i
)f6. Executia capetejo^grinzilor,,
l>Executia capetelor: :grinzilor este^activitatea, prin care se acopera , la
ribeie capete de grinda, ancorajele de-inventar dindu-se capetelor grinzii
rma''continualsi finisata specifica suprafetelcr laterale ale grinzii. Acesi
cru'se rpjalizeaza prih montarea;'; mai intii a unei carcase de armatura, apb;
onolitizarj. Luhgirriea^portiunli, de contiriu'itate a grinzii .(capetelor grinzii;
iie .stabilita in funcjtje de xosturile^caretrebuie sa ramina intre grinzi in fazs
lala cind vor fi-pe ppd.. Acest lucru este stabilit prin planseie proiectuiuhde
secutte. :Pentru a iniatura eventualele erori, este recomandat ca execute
apetelorgrinziior sa se reaiizeze, pentru fiecare deschidere in parte, atunc
nd toate grinzile sunt mohtate pe pod. ,
fArmarea, :betoharea sl ; tratarea;.betoniilui dupa turnare se. realizeazs
^ectinduTse.acefe'a'si principit tehtiice, prezentate mai sus la .executis
bnblitizarilor. -.'.*
'^2.3. iWONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
k . , .,,-' .
'; In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie af grinzilb
trohs'onate la poduriie 'din betorr armat, trebuie ihteieasa ca fiind actiunea de
parcurgere pas, cu pas a procesului prin activitati de verificari, incercar
specifice, comparind rezultatele bbtinute.cu prevederile referentiale (proiecte
de executie, caiete de sarcini normative, standarde aplicabile).
1
Scopul monitorizarii pnocesuiuh'este daa eliminacauzele imediate care a
putea sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de executie
Gonstatarife imediate siinlaturarea-cauzelor reale care due la aparitia uno
neconformitati, au un rbldeosebifde benefic pentru eficacitatea si ejicieht;
prbqesului. De asernenea, jau si 'irolul .preventiv, pentru aite ptocese similaR
ce"se Yor'desfasura in continuare. - ;. ^:-
s Aspectele prezentate. conduc la. ideea pa. monitorizar^a procesulu
tehnologic de. executie al grinzilor-tronsonate la poduriie din beton; armat-.
este o parte esentiala a managementulu calitatii, acesta avind - ;o- eficienfc
deosebita- pfeverftiva'' si economica prih iniaturarea' pierderilbr-' b'anesi
riecesare reme'dieriibrjti timpui jiucrarilor si' iniaturarea pbsibilitatii de i
apareaas^edtenedoritesiiaaite'prqpesesimilare. _ _ ." :.
 Controlui proceselor de executie la podufile din beton armaicuigrinzirsiinpfu.re^emai
Monitorizarea procesufui de executie,^ presupune ,:o- serie de- verificariq.
situ si incarcari specifice de faborafor.-Activitatea'este pfezentata-ipe etap'el
de executie prezentate in continuare. * " !' - '
1. Executia pisteior de ansamblare ale trbrisoanelor grinzilor -
Activitatea de monitorizare al. procesului de ansamblare;a tronsoaneioi
grinzilor cuprinde actiunile de vsrificafi specificate in-continuare: , "*>.
1.. Verificarea modului de euratarede restufi vegetaleaterenuiui-ptstei-de
ansamblare si a modului ,de realizare a suprafatarii /cpmpactarjLActiunes
este realizata de seful, punctului de lucru, dupa terminarea reallzaririucraril^r
Se realizeaza pentru fiecare^platfprma in parte, din zd'na podului.
2. Verificarea modului de trasare a pisteior de ansamblare. Se verifici
axele de simetrie pentru fiecare pista, .pozitidnarea ceritrelor reazemelor's
pozitionarea fata de pistele de ansamblare din grup'til de grinzi aflate 'ir
apropiere (in capul lor). Este realizata, dupa. trasare si materializare ct
picheti, de seful. punctului de. .lucru, pe fiecare .*pisja de asamblare. Se
foloseste, ca sistem de referinta, plansa de.executie,. piste de.ansamblere. ,
3. Verificarea dimensiunilor geometrice afe pisteior. de ansamblare. Se
verifica latimile si lungimiie. reazemelpr salTa .intregii piste (cind este
cdriti'nua). Actiunea este realizata, dupa' stabilire'a cdlturilor si mate'ri'alizarec
lor prin picheti, de seful punctului de lucru, pentru fiecare pista in parte.
4. Verificarea cofrajului si a sapaturilor de fundare a reazemelor d
capete. Actiunea consta in.a se verifica dimensunile geometrice (in specia
inaitimea cofrajelor) si adincimile sapaturii. Este realizata de seful punctulu
de lucru, dupa terminarea lucrarilor, pe fiecare pistaiaparte. . : stonarii, pentru fiecare rost.
5. Verificarea betonarii .pistei de' ansarhblare. Se.; verifica, in timpu
betonarii, asternerea si batera betonujui' cu rhaiul de tier, iar in faza finals
inaitimea si orizontalitatea intregif piste. Este realizata de seful de ecnipa, ii
timpul betonarii si in faza finala de seful punctului de lucru.'
. 2. Asezarea tronsoanelor pe pozitiilede ansamblare
Activitatea de. monitorizare a ; procesului,, de asezare a tronsoanelor*
grinzilor, cuprinde actiunile de verificari specificate in continuare: .; . .
1. Verificarea modului de tras.are si centrare pe pista. a.dimensiunilor
grinzilor intre aparatele de reazeme'^si doreiarea cu distantele dirrfre axele'
aparatelor de reazeme de pe elevatiiie pbdDlui. Actiunea este realizata'
numai-de seful punctului?de lucru, pentru fiecare pista si grinda In parte si
deschiderile aferente acestora. Ca sisteme referential se fblosesc plansele!
de ansamblare tronsoane si elevatii grinzi. . in parte.
2. Verificarea modului dejfjepistare a placilorde primirepe.tronsoanele de
capat, marcarea axelor si a modul de asezare a; tronsoanelor pe. reazemeie
de capat (orizontalitatea si. verticalitatea troqsoahelor). Actiunea * este
realizata de seful punctului de lucru dupa asezarea tronsoanelor de capai,
pentru fiecare grinda in parte.
182
ctSnled&stip/astructura ^ -* : __ ^:f -_ ' _ ;;,- _ _ ''.."'',":
*3:r ^'Verificarea scoaterii tecilor de tabla si a buciardarii cap'etelor tuturbr1
* )nsoanelor grinzilor. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru;
hohtru toate^ronsoafieie, inaiMedemnontaf.
vH^uVerificarea calcului *gtosirfiii ro'sturilor' mbnolitizarilor. Actiunea este
alizata de.seful punctului :delubru dupa realizarea calculelor-si marcafea
f.^ piste alf"grosimilor- respective: Actiunea este realizata de seful:punctului
j^lucru", pe<totp.arcursuNesfasurariiacestoriubrari sMnaintedeafi montate
^rfsoanele grinziu . . . .
i5.~ ;Verificarea modului de'asezare a tronsoanelor centrale pe pozitiile
Mfinitive. Se verifica prinderea tronsoanelor in sufele macaralei, modul ale
s'anipulare, >asezarea la sirmele de<axare si-in limitelei respectarir grosimii
i-^starllor. Deasemehea, se .verifica pbziti'onare tronsoanelor, fata de axul de
.metrie vertical,;pehtar'a nu se- iriversa traseele cablurilor. Actiuriea este
.alizata in timpul montajului, de seful de echipa montatori si seful punctului
M lucru, pentrtffiecare tronson de grinda in parte.
3. Monoiitizarea tronsoanelor grinzilor
^Activitatea de-rnonitorizare a ^procesului de monolitizare a tronsoanelor
i inzilor,'cuprinde actiunile de verificari/specificate'iii: continuare:
-1-. Verifibarea ffibdului ^de executie a dispozitiveior de continuitate a
Sseelor in timpul 'betOnarir(dispositive!or sbbolan)'. Se verifica dimensiunile
:-^ometrtce si lUriginiea-^ergilor de otel beton. In timpul betonarii rosturilor se
.isrifica mcdul de pozitienare pe resturi. Actiunea este realizata de seful
i Jhctulur~r;de" lucru> pentru fiecare1 dispozitiv in parte si inaintea inceperii
;,
2. Verificarea moduiui'de; realizare a cbntinuitatii traseelor la rosturi,
folosindu-se stuturi din metal sau plastic (diametru exterior, mod de
^olmatare pe coritUfurt). Actiurie^ este realizata de seful punctului de lucru,
la fiecare rost in parte, inaintea inceperii armarii si a betonarii lor.
. 3. Verificarea'armarii 'ro'sturilor moriblitizarilo'r. Actiunea consta in 'a se
verifica tipul si nurflarurbarelor-in sectiuni, asezare, acoperire cu beton si
Solidarizare intre ele. Se realizeaza de seful punctului de lucru, la fiecare
rbsMn parte,'inainte-de realizarea betonarii.
> -4'. Verificarea modului de realizare a cofrajelor (dimensiurii geometrice^
mod de captusire'cu:tabla). Actiunea este realizata de seful punctului'de
lucru, dupa .executia cofrajelor. ':;;
*' 5. Verificarea modului de moritare si legare a cofrajelor. Se verifica modul
de fixare-pe suprafetele tronsoanelor, pozitionare"si legare cu sirmar Se
realizeaza "de seful punctului de lucru, inaintea betonarii, pentru fiecare rost
6. Verificarea modului de pregatire a conditiilor de betonare. Activitatea
consta in verificarea" modului de( udarea lor cu apa, piriala imbibarea
suprafetelor de beton. De asemenea o atentie deosebit de mare trebuie
dcordata verificafif-starii tehnice a1 dispozitiveior si coriciitiiibr' de' Betonare,
inoepind'cU vibratbarele 'de adiricirrie, cai-de acces, etc. Activitatea este
 Controlul proceselor de executie la podurile din keton armat QU grinzi simplu retj
relizata de seful punctuiui de Iucru,- eel putin o. data,- inaintea dem;
lucrarifor de betonare. , ... , ,
7. Verificarea betonuiui sosit pe santier. Aetiunea; incepe cu verific
bonului de. transport (date privind caracteristicile-tehniee, .timpul de Iran;
etc.) sj.se continua cu .verificarea ^pnsist.entei 'primmetoda tasarii, pe
fiecare transport sosit pe santier. Activitatea.;este><ealizata'de seful punc
de iucru si de laboratprul de santier. Este demoriistrataj prin. inregisti
calitatii, caiet de evidenta bonuri transport, condica de betoane si buletin
analiza. La baza-verificarii.se aflasistemele referentiale reteta de prepa
eomanda de betoane si ME012/199&
8. Verificarea mcdului de betonare rosturi. rSe verifica modul
introducerea a. betonuiui prhvferestrele de.. betonare sau pe la_ p
superioara* a rostului, modul de vibrare interna cu ,vibratorul sabie,c
externa prin baterea cu ciopanele de lemn. Activitatea se reaiizea2
permanenta de sefui de echipa si punctde lucru^.pe toata durata desfasi
betonarilor.
9. Verificarea clasei betonuiui prj.Q,metpde;c!istr,UQtiye, pe:corpuri de p
beton extrase din betonul lucrarii. Activitatea este, realizata de labora
santierului, la frecventa .stabiiita de.;:seful .de punct Jucru, In majorii
cazurilor se. preleyeaza eel-putin-un.set;(de probe pe^'schimb',de li
Laboratorul ,de santier pastregza probelejnxonditii standard, apoi~ace
se predau la uh laboratop gutprizatdagrad superior.vin^baza unui bord
de transmitere probe.. J_aboratpruljn cauza executa incercarile mecai
apoi eiibereaza buletine de analiza.
10. Verificarea modului. de tratare a suprafetei betonuiui rosturilor im<
dupa dezlegarea si indepartarea cofrajului de pe rpstyri.. Activitatea-
realizata de seful punctuiui de Iucru zilnic, pe o perioada de cekputin sapte
4. Taierea si introducerea cabiurilor in canaiele grinzilor
Activitatea de monitorizare a, procesului .taierea cabiurilor si introduce
in grinzi,. cuprinde actiunile de verificari, specificate iapontinuare:
,1. Verificarea lungimii traseelor cabiurilor-din-grinzi si,a modului
masurare a lungimii cabiurilof inainte de a flsectionate..Este realizata ina
de taierea cabiurilor din colaci.de sefui punctuiui de lucra.Se realize
pentru cablurile dintr-:0 .grinda-marginala-a^unei deschideri. Se foloseste
sistem referential, plansa elevatie grinzi. : ; - . . -r, >>
2. Verificarea pregatirii capetelor cabiurilor .si a modului de introducer
canaiele grinzilor. Se reaiizeaza in timpul desfasurariUuprariior, de^sefu.
echipa montatori. De asemene el verifica si modul de, prptejare a capet
cabiurilor cu folie, dupa reafizarea actiunii.
5. Postcomprirriarea grinzilor din tronsoane
Activitatea. de monitorizare.a procesului de posttcpmprimare a grin;
din tronsoane, cuprinde actiunile de verificari, specificate in contjnuare
l^eyuprasjrtipturaj:^} >.
\ ' Verificarea; funetionamin^gol a epniparnettteior de tensionare. Aetiunea
ste realizata de'inginercil responsabil, dupa montarea lor,. ; . , : -- K^:
^'Verificafea;>madulcii.rde realizare-,a>ipierderiiPr.;4e efort pe-traseele
ablufilor. Aetiunea-estetreaJizata'de;- ingine.ru! responsabiLpentru fiepare
sblu dintr-o grinda.
^Verificarea programului de tensionare.-;! Se.verifica modul. destabilire al
sfafhetrilor de tensionare (forta de tragere si alungirea de control). Aetiunea
feti-fealizata de proieetanrtuk luerarilor. si inginerul :responsabil dupa
2terminarea.pie'rderilorsdeefortiptras'ee; -b . -.. L
24,*--Verificarea modului de montarea ancorajelor de expluatare;si rozetelor
^cabluriie grinziiorMctiunea.este/ealizata dejnginerul responsabil al echipei;,
mtriii^ecai^;'grindaMnpartei'inaiatede;urcareapreselorpe.cabluri. ..
5;-Verificarea modului de-realizaFe-a'tensioriarii cablurilor._Aetiunea se
=&fasbara in. timpul. ^desfasurarit tensionarii,..-de:- inginerul responsabil si
Sefatorii echipamenteiof,-verificindu-se ordonarea si. biocarea cablului m
icosajele pres;elorj'stabilifea.. reperilor de-masurare alupgiri,- respectarea
sptelor de presiune si masurarea -lalungirilor, pe fiecare treapta^ modul de
utionare a pompelor de operatori. In timpul tensionarii aiungirile de contra1
3 trepte de presiune si finale sunt trecute in caietul de Iucru apoi, dups
Tminarea^prepomppmarji;u^
"6; Verificarea "modului de'realizare a? trahsferulUi efortul'di din' cablu ir
lasa betonuiui, grinzii. Se yerjfica mpdul. de bippare al capeteior cablulyi ir
iqcrajele de; explp^ta're^^sf^reiaxare^" presei, prin verificarea scurtari
ap'etelbr cablului; iJe asemeneavse'Veriffca intrarea sirmelor iri':ancorajele
^exploatare.. Se pompleteaza rezultatele masuratorilor (scCiftare'Si intrare
*0)f"in caietul'de I'^jcru, apoiMri^i^a de tensionare.
7< Verificafea^modCilui^de^taiere a cabiurilor la capete si a.moduiuide
iticire'a fireiorpeste-aricoraie.-Aetiunea^este realizata de sudor, in^mpu
lierii si indoirii, iar in faza finale pe fiecare capat, de inginerul responsabil.
^8 ;Verificarea modului.de-puratirg-a^canalelor^ablurilor. Aetiunea es}j
jalizata fde 'operator^ sipngi0er;iresponsabiij in timpul. desfasurarii tuturo
icrarilor. Se varnehtionaacestlucruinfisade injectare.
9(. Verificarea modului/de-preparare al- lapteluii de.ciment s| s
aracteristicilo^'lui tehhice .'(fluiditate,, rezistente mecanice pe "corpUri; d(
roba cubice cu latura de 10 cm.). Aetiunea este realizata pe fiecare "sarji
-eparata/In c"eea ce priveste ^luiditatea s\ minim o probaf-(trei ctiburi) 'pt
:himb ,de Iucru pentru incercarl mecanice. Rezultatele fluiditatii, masurati
a pilnia etalorif.-stint consemoate infisa de injectare. ProbelelmecaniCe--sun
gstrate si inMrcate'me.canicia uh labpratpr de.specialitateautorizat/Aeesti
nite buletine de analiza,... i,. ; ,- ,/-
40.~Verificarea-modului de.injectare al ..cabiurilor grinzilor.; .Seyerifica;|i
in
npul desfasurarii lucrarilor,, de catfe operatori si ingin'e'r res'portsabihv modt
s functioriafeya porripei'si presiunea la manometru, mbdul'deeta'nseitate
apetelpr cabiurilor, tinipul de umplere a unui canal, .fluiq^itateaja.-iesjre
iptelui.de ciment din cabKj si a aerului antrenat de acesta, ^modul d
lalizare a persiunii in cablu si rifundarea orificiilor de la capete- Re5:ultatel
1QC
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezep _- ucrarile\deisuprastrjjcturax>u, -,
:

verificarilor fluiditatii si a timpului de, injectare-ahunuircablueste consemnai n 'ACTIUNEA-CSC.-VJ. ; &C)ND:'SE CINE-.' FRECVENT S|STEJfff.--i- INRE-' .
fisa de injectare a fiecarui'Gablu in parte. . " .< .> ,* WFLUXEXECUTlg REALIZEAZA- 7. REALIZEAZA TA; .*:'. ^REFEREN: GISfTR.
1
1 " 1 . . vT. '. -TIAL
11. Verificarea modului ; de. reinjeetare,-Se verifioa.*moduLdaetansitati * Minim:o veri- Plahsq-de
stutului sipresiunea reaiizata la rrtanometrul pompei;de injectaj^e. ,v 1 -Verificarea' dimensitf- ;Dupa realiza-,.: .:Seful punctului
'nilorgeometrice-.ale - rea actiunii de lucru \ ficare pe fi-^ executie
. '- * - '
! pistelor a-modului de ecare pista Procedura,
6. Executia capetelorgrinzilor --<.-. r.\ : - . ' " i cofrare'sisapare fun4 tehnica, ,
datil la reazemele de^
a
l capete -!
Activitatea de monitorizare a procesului de-executie a?capetelor grinzil 3/enficarea modului t In timpul actiu Seful deechi : Permanent PJansa de i

tronsonate, cuprinde actiunile de verificarfc specificate inscontinuare: , c de betonare (asternere nii si in'-faze 'pa respectiv-' '. ,cInd,selucT executie
' 1 . Verificarea moduiui dearrnare^si oofrare capete. grinzh Actiunea e V I 4s\ batere in cofraje, finale . * u : punctde lucru reaza si
siiprafataresi minim o ve-
reaiizata de seful piinctului de lucru shreprezentantul cfientului.-Sesexeciii. rificare in
orizontalitate
de obicei pentru capetele-grinziiorxinei deschideri a:podului: S e j n t o c m e c faze finale -
procesul verbal pentru lucrari'ce deviaascunse.,.,;- x' <..: -- 2. ASEZAREA TRON
2 . ' Verificarea modului de betonare' a capetel or,grinzi lor (udare cofrai i SOANELOR PE >
compactare beton'pe fetele^cofrajelor) si a- udarii betonului d u p a d e c o f r a i - PISTA ' i ,

Verificarea modului ' In timpul trasa- . Seful. punctu- Permanet Plansa de

timp de 7 zile. Actiunea este:-reaiizata de seful de eehipa si pumct de lucrt. de'trasare" si centrate lll - ' -i . lui delucru cind se tra- elevatis
timpul betonarii respectiv dupa decofrare.- VSM... .. . -: a dimebsiunilorgrinzi- seaza. grinzi
lor pe pista si corela-
rea cu deschiderile. :
dintre elevatiile po'du-
2.4. P L A N U L b E C O N f R p L C^LITATE VERIFICARI SI INCERCARI .lui . i-yj-t Tx

*-Verificarea modQlui < -Inainie si'du- Seful punctu . Permanet PJansa de

de deplstare a piaciidr ' pa asezarea lui de lucru cind se- mo'n- elevatie -
Planul de'control,calitafe.yefificari.:si iricerbari (P.C.6,V;I)'face parte ' i n de pnmire de la tron- tronsoanelor teaza grinzi
planul calitatii.. El e s t e - i n t p c m i t pentru e x e c u t e pddului ""din beton' afm :T , soaneie de capat si Procedura
tehnica
inaintea demararii; lucrarilpr de,executie. * .., >: ,.'. , -, tasezarea lor^rje, ..,
Jca petele"pisteToro^
P.C.C.V.I, pe procesul d e executie ^eprezipta sisterriuh .referential pen Ti i .^/enficareascoaterii. - . Inainte de a fi s Sefubpunctu- < , Minim o veri-
realizarea activitatiior de inspectii, incercari si tinere subcontjjpj *a calitatii .'i stecilorsibuciardarii ' '.montate ; lui de lucru ficare pe ' --. -
tronsoanelor ;. <.-.: , tronson
proceselor de executie. Prezentarea luieste reaiizata tabelar, in c o n t i n u a l Verificare Plansa de
^-Venfioarea calcularif Inainteidea fi Seful punctu
"si tras^ni pe piste a_ montate lui de lucru pentru fieca- montaj -
P.C.C.V.I. P E PROCES DE EXECUTIE GRINZI BETON A R M A T DIN grosimii rostUrllor re rost tronso^ne
-Verlfiqarea asezarii -- In timpul mon- Muncitorii- : Permanet Plansa de>.
TRONSOANE PREFABRICATE PRECOMPRIMATE PE SANTIER ^ tajului.''-- montatori si cindse Montaj
tronsoanefof cntrale
pe piste (prindere in .. seful punctului monteaza Tronsoane-
ACTIUNEA C,C.V.i: CIND SE CINE 'FRECVEN- S1STEM" INRE- ! t sufele macaralel, ma- de lucru centra le.
PEFLUXEXECUTIE REALIZEAZA' REALIZEAZA TA ' 'REFEREE GISTR.- nevrare. aliniere la
-TIAL . , sirmele de axare si
1. EXECUTIA PISTE, ^incadrarea in limitele,_ '1 ;
.

LOR DE ANSAMBLA- - ' " . ; "

- respectarii latimii,ros-
\-i ' '" ,- - '

RE TRONSOANE tunlor)' - . ;: , -
! -Verificarea modului '!nalnte-de . SefuLpunctului Minim o ve -.Procedura .
1

-Verificarea moduiui Dupa realiza "Seful punctului"; ' Procedura

de curatare a supra- "' rea actiunii ' -de'lucrii :
'tehnica "de exe,cutie'a betonare ; de lucru rificare pe, tehnfca-.i '.
fetelor si a realizarii 1 idispozitivelbrde rosturl fiecare rost
supra fa tarii/compa-tarii >(continuizare ale in parte
-Verificarea modului Dupa.reaNzar Seful punctului^ s Minim o veri-. traseelor cablurilor irj
:rj monolitizari.
vde.trasarea pisteloV . rea actiunii ' de lucru "ficare p.e'fi- Procedura
ansmblare (axe ecare pista ''' tehnica (dimhsluni lungime
simetrie center reaze- vergi) prin metoda
< soboianilor
me) amplasare faia -.
de pistele alaturate (in ;
as' .. L '
capul lor)

10ft 1R7
 ET
Controlul proceselor de executie la podurile din beton arniabcuigrinzi.simplu'rei 'e de?supra$\ruc\ura,

1UNEAC,C.V.I.T CINE, ; FRECVEN-1 SISTEM /.; INRE-

ACTIUNEA C.C.V.I. . CINDSE f CINE FREGVEN- , 3 I S T E M ^ tlNF REREREN .GISTRL
.LUXXECUJl REALIZEAZA' REALIZEAZA TA - ,
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA I- ;
REALIZEAZA TA1 '''' 'REFEREN. \J3K -TIAL
-TIAL RE 'i- i
ifidarea sMRrafetp- ;Dupa d,ecqfra: 'Seful punctului Minim o ve
-Verificarea modului Inainte'de Seful punctului- .'Minirmove- . Procedura ~ 1 ;
; etonulu^sia \ re- dejucru rificare pe
de executie a dtspozi betonare. de lucra rificare pe" tehnica* IJ I L
arfi timp de 7 zile fiecare sup
itivelor'de contiftulzare rosturi fiecare rost - ~n ra fata
ale traseelor cablurilor in parte si : v > s'i1
custuturi (dimensiuni. cablu '. ' '-.!' ' ^ - I i" MEREA5MNTR0
geometrice mod.de ..,. -o [EACABLURl-
colmatare imbinariV >

: z .0 ' " ' 1 I1 ! IN GRINZI

rjfibarea lungimii Inainte de a . Seful punctului Minim o veri
-Verificarea modului 0upa;armare Seful punctului Minimo.ve-. Plansa de 'PA
^elor cablurilor si incepe taierea .de lucru ficare pe
de armare a rosturilor "%?' -de lucru si rep- rificare..pe \ armare 'lUCl
nlirea lungimii lor cablurilor fiecare canal
(tiparmatura, numar rezentantul cli- fiecare rost ce
al unei grinzi
de bare, mod de lega- entului in parte . vin
Permanent Instructiu-
re, acoperlre cu beton) ~ cur ifidarea pregatirij in timpul/eali-.. Sef de echipa
eteior cablurilor si zariiactivitati-'- cid'se intrq- nede
-Verificarea modului Inainte de . Seful punctului Minim o ve ^Procedura, ~'- . v

idilcem pe canale lor duc cablu Iri lucru

dede executie al montare de lucru rificare pe tehnica
cofrajelor (dimensiuni fiecare cof J -
OSTCOMPRIWIA-
, . . * - . ' '

acoperire cu tabla) ral*V;'" ",.,-. . ' i tii

-Verificarea modului Dupa monta- Seful ^punctului Minim o;'ve- Rroqedura , J 4 = , , . \fJR)NZ)LOR
de montare acofraje rea cofrajelor de lucru Dupa monta- Inginerul res- Minim o ve Instructiu-
rificare pe ' .tehnica ' -r1 rificiarea functiona-
rea echipa- ponsabil rificare pe. ne"de '
(lipirede tronsoane, j fiecare rost: - it 1 jg6la echipamen-
leqare si solidarizare) in parte mentelcr echipa merit "lucrii
- -, '
rdetensionare. t
-Verificarea modului inainte d e ; Seful punctului Minim o ve^- dispozitii t * nficarea modului' Inainte dein- Inginerui res- Minim o ve Instructiu-
. de pregatire a betona- jncepera.lu'C;,. de lucru rificare peri- ealizare a pierderi- tocmirea pro- ponsabil si rificare pe. h'ede
interne
rii (udarea suprafetelor rariiordebe- alesocie- :fe.fortpe cabluri gramului de .proiectant tip de cablu lucru
-fru fiecafe ' 1
cu apa a cofrajuiui, tonare *
operatie'si* i tatii --- tensionare;
verificare dispozitive :>
idispozitiv Dupa intod,mi- inginerul res- Mjmm o ve Plansa de Progr-
*\ IP rificarea intocmiriL..
de turnat beton si de gramului de tensio re- - > ;ponsabil'si rificare'pe tensionare de ten
.0 i
vibrare,) P.- , ns , - , , proiectant' tip de cablu din;proiect sionare
L
-Verificarea bonului de La prjmirea. _ . Seful punctujgi Minim p ve- Comanda -iCaiet lT rificarea modului. InaintSMe ridh'f' inginerul res- Minim o ve Instructiu-
transport beton betonului pe ;;. de lucru,-res- rificarespen- debeton evid'enf" montare a ancora-.._ careapres'elor ponsabil rificare pe nede
-Verificarea consisten- santier , pectiv labora- tor fie care \ emisatte u .ta.Gra-j ir pe capetele' * i pe cablu fiecare lucru
tei betonului priq J o r d e santier transport in santier fie tasan >|urilorsiarozetelor cablu
metoda tasarli ' ,,; >.'. . '
parte' v Condica ordonare
Operatorii si Permanent Instructiu- Caiet
! betoane rificarea modului In timpul ten-
realizare a tensio inginerul cind se ne de luc de lucru
-Verificarea modului In timpul tur- . Seful echipa Permanent Procedura , 1 r ' sionarii
de betonului arosturi- ns cablurilor responsabil tetisioneaza ru Fisa de
narii betonului seful punctu cind se belp- ; de lucru . r donare si blocare tensio
lor (introducers beton , lui deilucru neaza . \ NE 012/99 ni
aete cable in presa, nare
pe fereastra sau ' , . . - ' < r

partea' superioara .' bilire reper de

grinda, mod de vibrare
.1 . . - . '

j,
!1 isurare, respectare"
,
in beton si pe supra- '-' J.
.-- j ' :siune pe trepte,
fata) , !~:\-
iionare pompa
-Verificarea clasei bel- In timpul beto- Laboratorulde Minim o Specifica- Borde- isurare alungire pe
.tonulufprin metode.j_ nariisidupa . santier pr.ele: incercare pe tii caietui rou'pre- pte de presiune).
distructive pe corpuri 28 zile veaza corpuri- schimb de deisarcini i levare jrificarea modului In timpul ten- Operatorii si Permanent Insfructiu- Caiet
de proba din beton le'i.laborator betonare corpun realizare a tran- sionarii Inginerul cind se ne de luc de lucru
NE012 ,
de specialitate r'ului (blocare anco- responsabil tensioneaza ru Fisa de
/1999 - proba
autorizat rea- e si relaxare prese tensio
j Buletin
lizeaza incer- urtare sirme) nare
incercar
carile mecani- mecani-
ce ,ceo erificarea modului Dupa tensio- Sudorul si Permanent Instructiu-
-Verificarea modului In timpul de- Seful de echi Permanent : ' - . ' <
taiere cablurilor si narea unui inginerul cind se taie ne de luc
de dec'ofrare (desface- cofrarii responsabil cablurile si ru
pa si seful cind se luc- . _ Joire dupaancdraje grup de grinzi
in final
rea cofrajuiui si t, punctului de reaza si du
indepartare) lucru !
pa decafrare

i XL 18Q
1RR
 Contro/ul proceselor de executie la podurile din beton arm'at'eWgnnzi sinlp'lu rezerr, ile de^uprastructura^ i.T.f,:*
? P -
ACTIUNEA C.C.V.l. CINDSE ' CINE FRECVEN- SlSTEJVr 'INRE- n 3-CONTROLUL PROQESULUI. DE .EXECUTIE AL GRINZILOR c,
PE FLUX EXECUTIE REAL1ZEAZA REALIZEAZA - T A ' "-' i 'REFEREKl - GISTR' - ^ M O W L I T E BRECOIVIPRIMATEPESANTIER . .
-TIAL RE '
-Verificare mod de cu- - Inairrte de Seful-puhctului -Minim; o veri Instructiu- ' 1
j i - 1 ,;
ratire canale cabluri injectare de lucru ficare pe s ne de luc ! 3JK -NOJIUNIINTRODUCTIVE
ta
cu apa si suflare cu ' canal ru
aer "1 ^ftnzile-simplu rezemate, mononte.ppstcornpri.mate, se executa in fabrici,
-Verificare mod de Dupa prepa- Seful punctului Dupa fieca- NE 012/99 Fisa~d^
preparare lapte de rarea unei de lucru prele- re sarja flui Injecta] ' -iajizate-sau pe santiere. Ele sunt-elementele de rezistenta ale podurijor
ciment (fluiditate si
rezistente mecanice
sarje veaza, probe
laboratorde
ditate si mi-
nim'o proba' i "i
re' *J
Buletin
ibv beton armat, asemanatoare :grinzilo.r din tronsoanss prefabricate
pe corpuri cubice cu specialitatein-'1 pe schimb demd
^ cbmpnmate f Smgura .diferepta^este faptul qa.aceste..element .de
latura 10cm cercari meca rezistenta can ml saastruotii sunt realizate in totalitate, dintrro singura bucata,;uzinal in fabric!
nice dupa 28 canicej
ziie - r-( K jpeciaiizate sau pe santier. Forma grinzilor de acest tip, privite in sectitine,
-Verificarea modului ' Iritimpul des- Seful punctului 'Permanent : instructiu-' Fisa d^ Sje'tot dublu^T.cu,latimea:teulMi;.mai,mare la. partea superioara.'tn mod
de injectare a fasurarii' injec- de lucru sil cindse i ne de luc injecta' &pular\acestbr;iipuri de,gr;inz lj.;se waj.spune si grinzi cu buib si ciuperca,
cablurilor tarii operatorii ' injecteaza ru re
_i
(colmatare fante anco- ! 5T iatocita formelon specifice al.e'celor^doua extremitati.
r
raje, presiune de injec- 1 Dimensiunile geometrice sunt. proportionate cu lungimea de.schiderilor
tie la pompa, fluiditate oodurilor, pentru < se.rre.aliza stabiijtatea, rezistenta si durabiiitatea
la iesire lapte din ca
nale, iesire aer'de pe f 20nstructiei respective.^Astfel exista-;un-raportbine stabiUt intre inaltimiie si
canete.presiun'ela :,"' lahgimile grinzilOD Eleste:determinat prin activitatea de .proiectare si rezults
astuparea orificiilor, !
mod de reinfectare. i tFiiconditiile^specificate mai sus,;:
5.EXECUTI A CAPE-

TELOR GRINZILOR i
-Verificarea modului' Dupa termia- ;:Sefu! punctului Minim o ve Procedura P^V-pt
dearmare sicofrare rea injectari- de lucru si rificare pe' tehnica lucrarif
:
"capete grinzi lor ; reprezeritaritul capde .ascdns
clientului ' ,, .grlnda i
-Verificarea modului, In timpul Sefechipa si Mjnjm o ve Procedura
de betonaresitratare betonarii punct de lucru rificare grin tehnica
beton dupa turnare ' da ' I

:'

Bulb ctuperca
n j(3rinda.mbnalita-cu"S cable

FfGURA 38-grindamonblita r - ,,;f

'3 Iciasel^de betoaneiprbiectate, Rentru reaiizatrea^rinzilor; suht^superioap

(c'el'putinVpc^O^ Ejeteiele de ^aBncatiesuritproiectate de. laboratoare d;
specialitate, autbVizate , conform ,. iegfslatiet.romanesti.0 I n 'coiriponerif;
betonuiui/pentru a' se "oBfine clasele de betoarie proiedate, se foloses

1 an
 Controlul pracesetor de executie la podurije din beton armaCeu grinzf simplu ref6m6fe_, *
cimenturi din grupa I , agregate de fcafiera "pentru pietnsuri sorturi pes'te J*
mm, sau de baiastiera concasate'.- In* majdritatea caziiViloKgra'hula' maxims"
este 16 mm.
Armarea grinzilor este deosebit de corisiste'hta, fold'sindu-se'O cantitate! -: [
deoseblt de mare de armatura pe mi grinda, in special la bulbul ei. &
folosesc otelufi beton OB-si PC cu diametreVariabile de^la 8 pina-la>25~mm
Traseele cablurilbr sunt realizate prin nriontarea* unbr teci rotunde nietahQc -Jjg*
flexibile. La capetele grinzii, pentru fiecarecablu, se monteaza, inglobate^ir
beton,' pi acute metal ice pentru sprijinul ancorajelo*rxie"expioatare^(vezitfig ' '
38). Acoperirea cu beton ce trebuie reaiizata pe-toate suprafetele grinziifeste
deminin2cm. - " ' ' - .." : --*?-: 7ir ^ y
Privita in sectiune o grinda este strabatu'ta de:o>serie de canaleln 'careuse
afla cabluri SBP I. Aceste canale >-au - trasee specifice^ incit-':prir
posttensionarea cablurilor se c'rezaze1 eforturile de fcomprimare- necesar>= \\
asigurarii rezistentei si durabilitatii'lri expluatare a-grinzii.> -~'' ^;j: ''- ,'
Cabluriie sau fascicolele sunt formate din^sirme-SBPI cu diametre.de> i ;'
sau 7 mm. Nurriarul'de sirme-sunt'de la--12 pina la 48ibucati. Acest lucre:
este stabiiit in proiectare si este impus de tensiunea-ce-trebuie irjtrodusanr
cablu la realizarea posttensionarii. Cabluriie sunfcintrodusein;grinzi manual
Ele sunt numerotate, conform cataloagelor IPTANA, cu nr 1 de la partes.
superioara a grinzii (de la ciuperca) in ordinea cronologica pina, la cabluriie-
din bulb. In procesul de postensionare, dupa introducerea eforturilor de
control, cabluriie sunt stopate la capete prin ancoraje de exploatare. Se
folosesc urmatoarele iipuri de ancoraje: """ ... ;
- inel con simplu pentru'fascicole cu 12 si 24 fire, diam. 5~ si 7 mm
grosime; : " ...'
- inel con simplu pentru fascicole cu fire de la 24 pina ia 48 fire diam. 1
. mm grosime; "" ". i
- inel con dublu pentru fascicole cu fire de.ia 36-pina la 48 fire diam.
mm grosime. ... i ; ' - ' '"
Ancorajele de exploatare sunt r e a l i z a t i o n oteluri speciale* tratate pe
suprafete si in profunzime. Forma si dimehsiuhile ancorajeleon<e.expioatare |
sunt prezentate in buletinul constructiilor 10/1999, normativ NE 12^99 partes. r
a doua. _ . . . . , . '
Datorita unor probleme tehnologice de postensionare, in ultimii ani s-&
abandonat executia fascicolelor din SBPi cu fire de-<5 mrrKdiametru, in ,
prezent folosindu-se. numai fascicole in a caror componenta sunt fire de 7
mm grosime.
In majoritatea cazurilor, cabluriie sosesc pe santiere sub forma de
toroahe, urmind ca taierea lor in fasciqble independente sa se "faca pe
santier, in functie de lurigimile grinziipr. AceSt lucfu poate fi ;stabi!it iritr^-
executahti si producatorii de fascicole1 prin docdr^errtele "de-aprovizioha>e'v * i
,Vlicfatifedesuprgstruptura ,.'
- -
. - . , . . . ; , >. .-,-;>
Deosebit de importahteste modui r de pastrare a loroanelor in santierpina
i introducerea lor in lucrare. Datorita naturii otelui folosit si a feptului ca firele^
" .,.., font realizate prin trefilare;;sunt deosebit de corodabile. In acest sens trebuie
ufafe masuri'deosebite'de-izolare fata de apa si ciiar aer incarcat ou-vapori,:
n* excesivitate. O' rriasur'a deb^sebit de" eficaee^este pastrarea lor in cirhent
acoperite cu ciment). ' Fascicolele1 cbrodat'efotosite in exeeutie-duc la
caderea capacitatii de preiuare" a eforturilor de intindere datorita micsbrarii
'-ectiunilor, iar dih'pun'ct de vedere tehriolbgic pot s'capa din ancorajele
. reselor in ttrnpul bfocarii, astfefdUcind ia ratarea operafiei de posttensibiiare
-l r produce t rea unor acidente urriarie deosebit de grave."Datorita eforturilor'
!..
osebit de mart <^,frebUeji^3u.sejih'ca1)luii (se ajunge piha la '120 tf)1 un
ablu.ruginitjScapaidinpresa tie ia un capat, ies'e din^gririda in .totalitate si
st -
-e-imprastie pe.Taze mari de'teren. Lovitura.'numai. a uriui fir, este mortala
; v ;-ehtru om. '
'Ancorajele,-de.asemenea^trebuie pastrate in locuri uscate pentru a se
npiedica-cprodarea pe. suprafete, in special^pe aceiea de contact cu firele
in fascicole.
aAetivitatea de precomprimare a grinzilor;, fiind-considerata ca.un proces
pecia'Iy este reaiizata de personal specializat - autorizat si instruit, in
:onformitate'CU specificatiile - cerintelor iSO 9002i-cap. 4.9 si-a legislatiei
imahe'stPin vigoare.-
In faza finala, o grinda executata monolit posttensionata pe santier,.se
: f
co'rt'sidera ; cdrifdrma atuhei cihd sunt indeplinite cerintele specificate ir
. roiectul de executie in ceea ce priveste:
- contrasageata la mijlocul grinzii;
- efortul de compresiune la talpa 'inferioara; ' : s
- dimensiuniie geometrice in ceea ce priveste lungimea gnnzii intre axele
'
{ placilordeprimire;
'
- verticalitate in toate sectiunile grinzii (lipsa fenomenului deI incovoiere s
grinzii in pianul vertical).
Asa cum am mentionat mai sus grinzile de acet tip se pot executa s
uzinal in fabrici specializate. In acest caz iungimile lor si greutatea, sun
t
"imitate in functie de posibilitatrle, legale de.Jransport ratier sauC.F.pjna Is
Jcrare. De asemenea, datorita unor conditii specifice,'pi-ecomprimarea
jrinziior se practiea prin, pretensipnarea. cabluriior (cabluriie.sunt tensionate
f e,fStanduri speciale, urmind,-apoi ; turnarea betonului in cafraje^.transferu
ealizindu-se prir^ taierea:for la cape.teie grinzilor), Prin;aceasta:/metoda ni
te pot realiza dealt grinzi numai:pinaia maximum 25 mi ungime. < -
1 :
103
 Controlul proceselor de oxecutie la podurile din beton armat cu.grinzhsimplQ reze
3.2.PREZENTAREAPROCESULUITEHNOLQGIC- :,
Procesu! fehnolbgic de executie grinzi jsimpu! rezemate mop)
precomprimate, la podurile din(..beton.armat,. cuprinde.; actiyi|ati si rest
afiate intr-o continua; interdepepdenta., ResiirseiQ necesare .desfasu
procesului sunt forta de.munca, ,materialele,.dispozitfvele mecanice, sci
necesare si resurseie de documentatie tehnica,
- Resurseie umane sunt reprezentate de echipe .specializate (muric
specialist!, montatori, betonisti fierari.betonisti, sudori) cit si de persona
conducere si coordonare.tebnica a lucrarilor.'.''.!.. ; .
Resurseie de materials sunt reprezentate de materialele specifice'folc
(cofraje, beton, otelul betori, fascicole, ancoraje de expioatare etc. ) ~
trebuie sa fie conforme cu specificatiile din proiectele de executie si caie
de sarcini, sau standarde, normative -adoptate de clierifi ca' sist<
01
referentiale.
Resurseie de echipamente stint reprezentate de totalitatea-dispozitiv
mecanice de lucru si sculele- necesare (macarale de ridieat, echipamente a^
betonat si posttensionat etc.). i-
Resurseie de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele1 de,
executie, calete de sarcini, standarde si-normative aplicabile. -in categorja
resurselor de documentatie tehnica sunt cuprinse1 si procedure tehniceA
Aceastea trebuie sa fie aprobate de managementul tehnic ai organizatiilsr
executante. .-. ,. .-..-'
Lucrarile ,de executie aie grinzilor mono.lite precomprimate, impune
dezvoltarea, in ordine cronologica, a urmatoarelor activitati: ,. * _I.
- executia pistelor de ansamblare a grinzilor; . f
- montarea placilorde primire, sprijin ancoraje, tecilor, si armarea
- grinzilor;
- cofrarea grinzilor; , .
- betonarea, decofrarea si tratarea betonuiui grinzilor;
- taierea si intrbducerea cablurilor;
- precomprimarea grinzilor.
1. Executia pistelor de ansamblare a grinzilor
Pistele de ansamblare ale grinzilor sunt iucra'ri provizorii care- au scdp'ul
de- a facilita executia grinzilor. JHIe se realizeaza. pe suprafete deteren, in
zonele deschiderilor podului, luindu-se in considerare aspectele. privind
posibilitatile de a'se profeja grinzile in timpuf desfasurarii futures lucrarilor,
impotriva eventualelor inundatii create de ridicarea nivelului apelor din
apropiere si pierderii stabilitatii terenului suport. De obicei, pistele de
1QA
muprastruGtura
nblare-sunt.grupate: pentatgrinzile necesare uper.deschideri; cit,mai
ipe de descbiderea respectiva in care se vor monta grinzile.,La executia
lor monolite'pista.de ansamblare^ este. continua.-,(vezi; fig. 39). In
itatea cazurilorele suftt>grupatein,functie de numarului de.grinzi-din
iidere?Astfel la majoritateapoduriloncu grinziie.de acest gen^-elesuni
rriar^de" 4^bucati. i-Distantadintre .piste este.aleasa in asa mod inch
le sa nu se;interpatrunda cu ancorelede armatura de ia ciuperci si ss
ta're'alizarealucrarilordearmare.cofraresi betonare. - .', r
Tierfsiuniie geometrice ale pistei se a|eg.Jncit aceasta sa asigure
it'ateain timpu!tuturor lucrarilor, implieita incarcarikcu b.eton-^apoi dups
'eGomprimare,..stabilitatea.re'zemarii pe capete a acesteia. In acest seni
apetele pistei trebuie dimensionatein mod adecvat, luindu-se in calcu
eutatea; totala a grinzii dupa^precomprimare si capacitatea portanta ;
Bmintului la nivelul fundatiilor.
nda mpnoljta
t
r
G
FIGURA 39 - pista de exe'cutie grinzi' '
Materialul din care este realizata pista este betonul simplu clasa minirr
3c 15. Betonul se prepara in statii centralizate. Reteta de fabricate es1
iroiectata^de un laborator autorizat, in compozitie intrind agregate natura
;u gfanula rrtaxirha' pina'la.,31 cm si ciment din griipa If. Etapelede'Tealiza
i unei pistei de executie5 grinda monolita, contine'urrriatdarele eta'peV
;;
"- pregatirea terenului natural; " " ^ '
,x - . trasarea pistei;'
- cofrarea si sapaVea in cdfraj. ;,;=.- .
- betonarea, decofrarea si tratarea betonuiui.
. Pregatirea terenului natural consta in defrisarea de anumit'e'resturi vegets
(radacini", arbusti, iarbac, daca este cazul)" si- riivelarea llfrcuajuforul lir
r-
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cugrinzisiipplu rezpt
buldozer sau autogreder. Daca se impune, trebuie reaiizata si o compac]
pe suprafata iritregii piatforme. " '- - > - - ; . ' v..
La trasarea pistei se porheste maHntircu.* trasare: axului de s\w
longitudinal, apoi se continua'cu stabilirea marginilor'ei peacestax. Aces
se materializeaza prin batera unbr picheti din lemn, sau cupoane de.mr
Urmeaza apoi stabilirea colturilor folosindu-se echerele* Eler
materializeaza prin baterea unor-cupoane de'metal. Marginile laterale.
materializeaza prin intinderea unorsirme de trasare.Larealizarea.trasari
folosesc plansa deexecutiea pistelorsi plansa demontaretrdnsoane grjr
Cofrarea'' se realizeaza folosindu-se^ eleraenete de cofrare obisrft.
(panouri tego, scindura'de brad etc.), Solidarizarea peretilor lateral!
realizeaza prin legaturi interioare din sirma' de 10/mm diametru.'D.
cofrare,-in special la -capate; se realizeaza saparea.-terenuiui-natural pin-
cotele de fundare stabilite prin plansa de execatie; L . v > >1-
Betonarea se realizeaza manual. Betonul se asterne in straturi de m
30 cm, urmate apoi de baterea lor cu maiul de metal. Suprafata se finise
in mod corespunzator. Dupa betonare intreaga suprafata- se acopera
materiale de protectie pina la inceperea intaririi betonuluL.Dupa Nature
acestuia, intreaga.pista^se.umezesteiimp.de 7 zile,.; '
La realizarea pTstelor pentru executie grinzi monolite, "trebuie sa
respecte doua reguli generale deosebit de importanate. Aceastea sunt:
1. pista se executa perfect orizontala;
2. pistele dintr-un grup de grinzi nu se vor executa in capul
continuarea) celor din grupul urmator de grinzi.
Prima conditie este lesne^de inteles, deoarece. trebuie creata o perte-
orizontaiitate a grinzii in toate etapele ei de executie. A doua conditie i
deosebit de importanta in crearea securitatii ' muncii in procesul
posttensionare. Se cunoaste faptul ca in acest proces, in timpui cit pf-
este sub tensiune nu trebuie sa existe, in fata acesteia, obstacoi fron
uman sau material pe o portiunade eel putip 30 m.
2. Montarea placilor deprimire, sprijin ancoraje, tecilor si arman
grinzilor monolite
Montajul placilor, metalice a grinziii,. incepe cu placile de prim
continuindu-se cu placutele de sprijin ale t ancorajelor. Acest5 lucru
realizeaza, mai intii prin trasarea iungimii :grinzii intre.aparatele de reazi-'
pe pista de executie. Ele se marcheaza pe beton prin doua durigi.trase
creta forestiera. Apoi pe aceste dungi se aseaza placile^de primife astfei in
axele lor de simetrie tranversaie sa fie axate pe acestea.
Pentru a se monta placutele.de sprijin ale arieoraje|or, in prima(faza
executa fundurile cofrajului. Acesteacvor avea suprafata specificata in plan;
foe
^//e^e spprastructura^. _ ^ .,. . _% :... ^ .
ipfrarearmare. Pe.ele.se.prind si fixeaza cu suruburi, placutele de sprijjn
^ncotajelor;fn;poz]ijile si\la distantele specificate in plansa cie cofrare
iar'eL,grincia. In drepluffiecarei gauri a placutelor suprafata cofrajului se va
upa, pentru a permite scoaterea capetelor tecilor in afara cofrajului.
iciarHe'cofrajuiiii;grihzii astfei pregatite se aseaza in pozitia verticala, pe
igile^are rriaVcheaza capetele grinzilor. Pentru a sta in picioare, ele sunt
Jiriite prin exterior ctf sprafturi. TotusMn activitatile de introducerea a
tbV sf in spe'eiai al introdUcerii armaturii orizontale lungi, unul din funduri
Va-demonta/remontarea lui realizihdU-se in faza finala de cofrare. Atit
ille de primire cit si cele de'sprijin ancoraje, se vor aseza lipite de
'fafefele ^sufDOrt, cu ancorele' in interiorul grinzii. Se va acorda oatentie
is'ebita-fixarii lor coriforme, deoarece in timpui vibrarii betonului, ele se pot
ilasade la pozitiile initials.
^marea grinzilor este o activitat deosebit de importanta. In comparatie
alte'-elemente ale podului dinnnfrastructura (radiere, elevatii), aici trebuie
lizata o>'carcasa de armatura ;deosebit de densa.in spatii inguste, in
'*dal zona buibului.grinzii,,:Problemaceste.difici!a si prin faptul ca in grinda
)Uie realizate o serie de canale. care* la -mijlocul grinzii, sunt concentrate
nai in bulbui grinzii. , ,-. ..^, -
In-general armarea grinzilor monolite se realizeaza in doua etapedistihete
'steafiind:
,-ffasoriarea si pregatirea armaturilor;
p montarea, tecilor flexibile si a armaturilor.
^asoriarea armaturii cuprinde operatiiie de sortare a barelor de otel beton
eategorii si.diametre, intinderea oielului beton aflat in colaci (de obibe
]a clidiametre .pina ia 12 mm), taier^ea barelor si indoirea lor, implicit ale
lirilor, la bancui specializat.
tareabarelor seYealizeaza conform'piarisei dearmare, care trebuie sase
>'ih permanerita la seful'echipei de fierari betonisti. Barele sedepoziteaza
onabancului delucru pecategotiisi diametre.
iderea otelului beton se poate realize'cu ajutorui troliiior manuale sau
canice, Trebuie avut in vedere faptul ca otelul se intinde in mod controlat,
a la disparitia tofmelbr rotunde sau a anumitor deformatii. Nu se
>aseste :acest nivel'deoarece !exista pericolul deformarii lui (subtierii-si
ucerii diametrului), mergindu-se chiar pina la limita de curgere.,
ereabareloY se realizeaza cu stanta mecanica sau manual, pe categorii si
metre,' in functie de specificatiile tabelului din plansa de armare a grinzii.
buie avute in vedere si luate in caicut marimile ciocurilor !a masurarea
lensiuniior barelor. Indoirea barelor si a ciocurilor se realizeaza'pe^bancul
lucru cu ajutorui cheilor Tier beton. Trebuie folosite cheife adegvate
,metrelor barelor. Indoirea se realizeaza lent, fara socuri, in special la
unghiurile de peste 45 grade, evitindu-se'astfei, la barele peste 16 mm,
1Q7
 yapie de $upras(ructura
Controtui proceselor de executie la podurile din beton armal'bu"grinzi simplu re'zenra

fisurarea la partea intinsasau chiar ruperea acesfora. De asemenea trebui 3,- Cofrarea grinzilor monolite
respectate ra'zele de indoire ale cidcurilor si unghiurile de; indoire ale etnerili
; (,Gpfrarea grinzilor, monolite este qperatia prin care se creaza sup'ortul
sau agrafelor. ,. "" '
cesar asigurarii'iormei si suprafetejor grinzii. Este.o activitate deosebitde
Dupa fosonare, armatura se aseaza pe. categorii si diametre \ stentioasa, deoare.ee trebuie create spatii inguste in. care se afla 6 mare"
manunchiuri legate cu sirma, acesteatransportindu-se.in preajma pisei. t, pcentrare~de armatura.
Urmatoarea operatie consta in trasarea marginilorgrinziilabulb. Acestea's .'grinzile monojite cofrarea se. reaiizeaza' prin alaturarea a doua parti'de
marcheaza pe beton cu. creta forestiera. Este-de o -deosebita'" important- *jrah simetrice si independent. Aces'tea, la rindul lor, sunt al'catuite din trej.
trasarea corecta, lntrucit.de aceasta. depinde latimea. viitoarei gnnzf sSule. Doua module simetrice se\folosesc pentru cofrarea grinzii pe
Activitatea urmatoare este mpntajul armaturii..Jn prima faza se monteaz.- jrtiunile unde inima> are sectiunea yariabila si modulul central untie inima
armatura verticala principala (etrierii),. apoi .acestia sunt fixati prin barel !
nzii are sectiune .constanta. Aceste module, prin alcatuirea lor, asigura
longitudinale de la .colturi. Astfel se. creaza. cadrui necesar pent} :
mele bulbului si a ciupe'reii la partea inferioara. (vezi fig. 40). .
introducerea si fixarea tecilor. Tecile flexibile din tabla- sunt introduse;pe< i
un capat ai grinzii. Se introduc succesiv de-la partea inferioara .spreparte Solidarizariverticale
superioara a grinzii. La-capete'ele-sunt scoase prin orificiiie piacutelor.d
sprijin ancoraje. Traseele tecilor sunt stabilise conform desenuiui din.plans
de armare. Fixarea lor se reaiizeaza* cu agrafe, de>etrieriii verticali. Distant
la care se monteaza agrafefe riu va fi mai mare de 1m. In caz contrar exist <
pericolui deplasarii ior in timpul betonarii grinzii. o
i
Armatura longitudinals, in' special barele iungi de la un capat- la altul <
grinzii, se monteaza introducindu-se pe la un capat. Se-monteaza c.
7
prioritate barele cotinue care sunt ridicate prin indoire de la partea inferioar
la cea superioara. In timpul montajului trebuie respectate distariteie dintr dule cbfraj pentrU portiune cu inima variabila Modul. cofraj pentru portiuni cu inima:
bare, cit si perpendicularitatea lor pe laturile cofrajului. Legarea armaturii s ;ectiunea grinzii constanta in sectiunea grinzii
reaiizeaza incepind cu armatura de la martini, de pe corituful cgrcarse
terminind apoi cu armatura din centru. La colturi, pe togte laturile grinzi ^. . RGURA. 40 - module cofraje pentru executie grinzi
armatura se leaga .la-fiecare intersectie, iar in cimp, diipa caz, legarea s
face in sah. Legarea armaturii se reaiizeaza, in cruce, cu sjrma.moale^ni ,Pe-santier moduiele, de, cofraje sunt alcatuite din lemn. Suprafatele care
trebuie sa fie otelita) de max 2 mm. O legatura.buna se considera atupci cirjr ."igura forma betonuiui sunt realizate din scindura sau pal, suprafeteie in
sirma este bine strinsa cu clestele, barele fiind bine fixate unele pe a!tej intact cu betonul fiind inyelite, in intregime, cu. tabla subtire. In sectiuni,
modulele de cofraj, sunt splidarizate-prin dispozitive specifice din .lernn.sau
Intregul montaj este realizat conform plansei de armare. In timpul montajulu
"stal. ;:..,
aceasta trebuie sa se afle permanent in. mina.sefului de echipa fierai-
-fabricile debetoane aceste module sunt realizate integral din metal.;
betonisti. La partea inferioara (la nivelul betonuiui; din pista), acopericea a.
beton a carcasei de armatura trebuie sa fie de, eel putin 2 em, aceasta -fiinu ', Cofrarea grinzilor monolite se desfasoara in urmatoarele faze de
asigurata prin montarea unor distantieri din mortar sau plastic. Activitatea de :^:ecutie:
armare a grinzilor, este deosebitde importanta pentru crearea rezistentei - pregatirea modulelor de^cofrare;
- montarea modulelor de cofrare;
stabititatii si durabilitatii constructiei, este e lucrare ee devine, ascun,sa
i, -. Iegarfea si sprijipreacpfra]ului. ,, ..,:
aceste lucruri impunind, in permanenta, o supraveghere si cooFdonarc Pregatirea modulelor de cofrare consta in curatarea lor de urme de.beton,
serioasa si responsabiia din partea sefului punctului de lucru. ' imase de la folosirile anterioare, repararea coiturilor, colmatarea .sau
c '
i pararea unor fisuri prin acoperire cu folii adezive sau tabla batuta in

199
 I5-

Controlul proceselor de oxecutie la podurile din beton armat cu gnazi.simplu rezemit l^^^j^iL&^tii -
l ;
" y
cuisoare. in cazul cind este necesar, se repara si elemehtele de 'solidarizars '^ |> pregatirea'betonarii "este .actiunea prin care^-se reaiizeaza curatirea
verticala. y -Mprafeteior suport ( de obicei fundul cofrajului) de anumrte. impuritati
Cofrajul se realizeaza prin montarea separata a fiecarei parti. Montaju : r #tiltate^'diniact!Vitatiletanterioare(' udarea dircabundenta a cofrajului cu apa
unei parti laterale incepe cu modului pentru portiuneacu sectiunea variabih .^.pdrierea^in-'fanctiurie a tuturor.dispozitivelor, mijloacelor inecanice. de
a inimii grinzii (de ia un capai) ac'oio unde se afia montata funduY cofrajului %ohare.'-(vib.ratoapele de adincime, de' eofraj; bene de*'betonare..etc.),
Apoi se monteaza modului simetric de la capatui opus ajgrinziir Jh~ fa~ ^fatifea stratuluii suport de Jmpuritatile- ramase de la cofrare (aschii,
finala se monteaza modului de mijloc {pentru portiuriea'Tnima coristantajir 'irrTegus etcv);<se realizeaza .prin suflare cu saer-si cu presiune jet? apa.
sectiune). IVIddulele se sprijiha in lateral cu spraituri sise solidatizeaza prit JjbVatoarele<de adincime, in numar de eel putin doua (unulde rezerva), suni
exterior la imbinari, cu a!ispozttive specifice'din lemn sau metal. La interior HI 1 . erificate'functional (turatie^.putere1 de vibrare buterolaetc).A/ibratoarele de
pe suprafatele in contact cu betonupprbaspat; se acopera cu ba'nda adeziv'j ofrajjfee'monteaza pe partile laterale-ale cofrajului in cazui cofrajelor integral
sau cu fisii de tabla batute'in cuisoare, in scopu) impiedicarii curgerii faptelt^i tetaiice, irvafiumite puncte" bine stabilite. ,Este bine sa .se foloseasca.-si Is
de cimet. Acelasi lucru se realizeaza si la! funfdul cofrajului.' De obiceKir ,ele,tdin lemn, dar cu atentie pentru a nu afecta-cofrajul .datorita vibratiiioi
aceasta zona se realizeaza o chituire cu ipsps. Urmeaza apoi montares " itfbduse in timpul'lunctiohan^vibratoarelorvEste deosebit^de important a se
celuilalt fund al cofrajului. Colturile verticale ale grinzii se chituiesc prir tegati si mijloacele 4e'idesgarcare^a^betonuiui pe; grinda {beneie de
'

interior. In ultima faza se monteaza partilejaterale ale ciupercii grinzii. Ir
aceste zone cofrarea este deseori anevoioasa deoarece trebuie practicate ir. ' up feplDzitivelor^ de - descarcarei 'Se recomanda ca la betonarea grinziloi
scindura orificii prin care sa-'se pozeze mustatile laterale de armatura ale
ciupercii. De asemenea, si la acest nivel trebuie asigurata ih totalitatee
etanseifatea cofrajului practicindu-sechituirea cu ipsos. Acoperirea cu beton
a armaturii, pe toate fetele cofrajului, trebuie sa fie de eel putin 2 cm. Aces'
lucru este asigurat prin montarea unor distantieri din mortar sau materia.
plastic.
Legarea cofrajului grinzilor.monolite se realizeaza prin iegaturi interioare i
Acest lucru este posibil prin introducerea ancorelor de sirma, in zonele
specifice, pentru a pastra forma grinzii in toate sectiunile ei. Stringeres
ancorelor trebuie facuta cu atentie pentru a nu deplasa'partile cofrajului de la
pozitia initiaia spre interior, dar nici a se permite distantarea lui sufc
incarcarea betonului proaspat si astfelaparitia unor:deformatii pe suprafetele
grinzii. - L
Sprijinirea cofrajului se realizeaza prin spraituri laterale si verticale"
Spraiturile se aseaza in zonele specifice pentru-a realiza stabilitatea"grinzii ir
perioadele de betonare, pina ia intarirea acestuia. La asezarea lor se tine ;
cont si de crearea spatiilor rieeesare pehtru; toate rrianipularile din timpul
activitatii de betonare.
<i
4. Betonarea, decofrarea si tratarea grinzilor monolite
Activitatea de betonare a grinzilor din betonarmat monolite, se realizeaza
ih urmatoarele faze: - -leosebit de benefic pentru-aderenta cu stratul de beton egalizare si-pants
- pregatirea betonarii;
- betonarea; I M
- decofrarea si tratarea betonului.
-etonare) aceasta constind in curatire, udare \;cu. fapa si. verificares
1onolite-lsai;sefblosesca pompel&. de betonare, acestea excluzind toate
. lijoacele dedesearcare ale: betonului. .- - i
j [Betonarea efectiva se realizeaza asternind betonui in straturi succesive
E orizontale, incepind?!cu-bulbu! grinzii: Numai dupa; betonarea.'bulbului ir
ltregime, se trece la betonarea inimii si a ciupercii. Vibrarea betonuiui ir
iifcilb se poate realiza prin* exterior, pe suprafata cofrajului, Semnele. une
Ibrari complete.sunt umezirea cofrajuluija colturi si sunetul,infundat,specific
dfitin urma^bateiloDGurcioeanui metalic.pesuprafata cofrajului, Betonare.s
limii'.se. reaiizeaza^unifprm^orizbntai* in iungimea ^grinzii, folosindu-se.s
.it^rarea in interionubbetonului cu ajutorul vibratoarelor de adincime. in cazu
'Dlosirii acestui mod-de^vibrare reste interzisa atingerea armaturi cu buterola
'.^altimea libera de;>cadere;a>betonului,>in timpul betonarii, nu vafi mai mar*
le 1ivm. Este: interzisa- intrerupereai; betonarii unei. grizi. Este interzi:
eaiizarea unor rosturi in-jbetonul; grinzilor. Activitatea- de betonare trebuif
ipganizata incit.iprice situatie neplacutacare poate intervene in desfasurare;
' i . , sa nu afecteze si sa, duca ia intreruperea -betonarii. Betonarea ciuperc
^e^reahzeazaTespectindu-se aceieasi pcincipiir.Trebuie realizata acoperirei
>MU beton pejswprafata ciupercii sh uniformitatea betonului. Pentru grinzili
rare sunt prevazute.cu-.conectori pe-suprafata ciupercii, conectorii.sun
i isezati la inaltimea.siinsjruirea prevazuta in plansa.de armare.,Suprafat!
", letonului de pe ciuperca grinzii nu necesita ofinisare deosebita. Este chia
ndicat ca aceasta,sa aiba o< suprafata<rugoasadeoarece' acest lucru, esti
oau placa de suprabetonare. Pina la intarirea betonuiui.-intreaga suprafata ;
ciupercii,' sefva acoperi cu.ovfolie de plastic; Jn^ cazui foloSirii,.cofrajelc
netalice este indicata .siabirea tuturor suruburilor, imediat dupa incepere

m
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armatcti grinzjr$impt&/$Zi
intarii betonului, astfel evitindu-se. ulterior;- imposibilitateacdesprindefuje
pesuprafetele-betonululintarit.'.. ;,. - - ,<;; >c J J ^
Decofrarea :se poate- realiza imediafc dupa incepereavintarini-betci?
Este de o foarte fnare importanta; acordarea unei atentiirdepsebiteraci
activitati in scopul evitarii aparitiei unor.stirbiriale muchiiJQfcin special la*fc
grinzilor. In prima faza se vor inlatura;toate spratturile si se^vpr taial
legaturile de sirma de pe cofraj. Apoi urmeaza^desfaeereaJTiQdulelpndi
suprafetele betonului. Se desfac, .in prima fazas ,moduie)e.de^a cap$
grinzilor, urmind apoi desfacerea fundurilor eofrajului (dela capetele grn
In partea finala se desfac modulele centrale. Jn limpuj desfacerii (module!
de fapt pe toata durata decbfrarii, rangile nu.se aseaza cu;punctele de s,j
pe;suprafatele betoaneior. ; > v ., -.- , rea lui . Este interzisa rasucirea cablului, in aceste situatii, deoarece
Tratarea betonului se realizeaza imedit dupa^decofrare^ Astfel timp,1
zile, in mod permanent, toate ^suprafetele ;grinzii tr.ebuiesa fie umed<
special in zilele Galduroase. ?*-*:...
Betonarea gerinzilornu se realizeaza: pe tirhp friguros,,.insen'sul'SpecifiCc
normativu! G16 -86: intrudi este' o' activitatea deosebit de. important
pretentioasa, este condusa nemijlocitde seful punstuluixJe/lucru::
5. Taierea si introducerea cablurilor in canalele grinzilor
Dupa cum am mentionat mai sus, activitatea. de;.taiere a cablurilo
realizeaza numai atunci cind acestea sunt livrate sub fonma^de coiaci:
cunoaste faptuLca-majoritatea producatorilondin tara>ncastra de sirma S
diametre de 5 sau 7 mm primesc comenzi.-.pentrucabluri de la;executan
poduri, in care cer sa se mentioneze numarui defireieafeirebuie sa-lcor
cablul respective Producatorul Uivreaza prod.usul in unitati de greutate (
cablu); Acest lucru explica faptul ca producatorul 'nurdoreste sa-si as
responsabilitatea lungimii cablurilor-, datorita mor-. :experiehta antefi
neplacute (din necunostinta^ o parte din exeeutanti au.comandat cabli
lungimea grinzilor netinsnd cont de lungimiie suplimentare care
necesare prinderir cablului in preseledetensionare). -_
Operatia de taiere a cablurifor consta inrscoaterea eolacilor-din magazii
care au fost pastrate, transportarea in zona grinzilor, desfacereas intindi
si sectionarea la lungimiie necesare. Operatia de introducere a cable
consta in pregatirea capetelor de introducere,, legarea 'scablurilor
introducerea in canalele grinzilor. - s ;-
Lungimea cablului este stabiiita in functie de lungimea canalului in'<
trebuie introdus-, la aceasta adaugindu-se 2<;lungimi necesare operatie
prindere in presele de posttensionarev - ;-. ~ ;\ *
Taierea efectiva a firelor din cablu se realizeaza cu o stanta specials
multe cazuri, pe santiere, neexistind; acest. dispozitiv,. acest- lucru
0(\0
aza'asezindu-se'firul pe:o rnuchie de metal ( de obice a unui .cupon de
f?'))-fsi'lovireae^-un.ciocan de1 10 Kg: Datorita;rezistentehdeosebiUde
EOteluluKdFh care "este facut firul detSBPl, el nu se poate'taia^manual
a ' . - - -
cablului care se introduce-in grinda;>se pregateste, in sensu! ca i se da
fpo'forma:--cap; de iance/apoi este legatcu ofreta de sirma cu pasul
ffiic (chiar spira linga'spira):. Urmeaza legarea cu sirma a-cablului pe
jngffinea lui la distante decirca 2m. --*--
ic'erea cabluriforse realizeaza numai manual. Se-insira muncitorii pe
lea c"ablului'si-apoii'se,introduce' p e l a u n capat al grinzir. In timpul
il-;"daca acesta "se-'0preste;v.se*trage irapoi si se-Jncearca din noti
lu introdusiprinrasucire'afe:': forma elicoidala; iarin timpul tensionarii,
Hindere, se:vor creaiefortUii suplimentare <de rotire care-pot ducela
area lui din anccrajele de inventar a:e preselor si astfel ratarea
isionarii.
introducere cablurilor, capetele acestora, se acopera, in intregime, cu
3.plastic; pentru a:fi.protejate:impotriva,.corodarii: * .
ucerea cablurilor in grinzise realizeaza in-mod bbligatoriii cu1 maximum
5z!ile inaintea inceperii operatiilordeposttensionare. . ..
Postcomprimarea grinzilor din (tronso.ane
-tepmprimanea grinzilor este activifatea prin care se confera grinzilpr
^tatile de rezistenta. in exploatare.-Prin> aceasta activitate se introdue^jn
. 5 grinzilor-rnonplite eforturi de^compresiunexleosebit de-importante ca
'evcare sunt.in,sens contrar^eforiurilor ce apar in exploatare. Privita in
me o grinda.pcstt.ensionatavinafnte de a fi urcata.pe podsi intrpdusa in
3tare, va avea^eforturi de, cocnprasiuneifnaximela talpa inferioara;{bulb)
nm sau chiarzerp^atalpa.supe^oara>(ciup.erca),. .,.
rtunfe de. cornpresiune se-imtfpdue pri.n intlnderea ,qablurilor S.BP I si
.3a la capetele grinzilor^prin ancorajele.de..exploatare. in aceasta
3 de faptactivitatea tehnica<de postcomprimare a grinzilor de acestgen.
>ul de>ppstcomprimare este ccnsi.derat.JnsensulISO 9002 cap...4.9,
:oces special.de ...p. deosebita importanta. in asigurarea-;stapijitatii
-ntei si -djjrabiUtatiii.intregiirconstuuctii.. Din acest motiv,-. este, r^ealizat
cu echipe specialjzate autorizate conform cerintelpr legale rornanesti.
le care realizeaza aceste prpeese-rsunt censtituite de ;,persoane
~ate, ca persoane fizice si sunt cpnpluse de uninginer resppnsabil.:>-.*_
iimenteie'^m$canice.T.foi.osite-. in .tara^ncastra,-, pentcu ,;teo.sionarea
olelor (cablurilor) din sirme de inalta, rezistenta SBPJsunt prespie tip
. de -^120-tfi pentru fascicple..icpnstituite din fire cu diametful-Smm-sLde
 Controlul procese/or de axecutie la podurile din beton arifiat;cu:grinzi-:SimplU,r0z$
140 tf pentru fascicole constitute din fire cu diamntrukde 7mm;J?resele~
hidrauliee, fiind actionatede pompe tip IMEC de inalta? presiunie (400:a1
Un echipamentcompelet, pentru lensionarea unukcablu, ,esteformat~d
prese, respectiv 2 pompe. = i
In procesul de posttensionare, cablurile;. curbatedin grinzir sunttensicj"
simuitan de la ambele capete. Cablurile rectilinii se tensioneaza.;numai >c
un capat, la celalat capat fiind stopate prin.dorn derotel.diametru de 6
Acest fucru explica faptul ca fascicolele rectiiinii (din-buibul grinzilor)_aub
la un capat. Dupa cum.* am specificat mai sus, in ,proieetele> -J PT>
Bucuresti notatia cablurilor incepe cu CA- de la partea superioara a grjm-
se termina cu cabele C5 , C6 .din bulbul grinzilor, (notatia se referat
grinda centrala cu 6 eabluri). : .,- - , ... zh
Forta care trebuie introdusaHn.presele-^de.tensionare,' in faza fina
tensionare a unui cabiu este Ff: Aceasta se exprimaprin r e l a t i a ^ u A
'k
Ft= Fc + AF unde:
Fc - forta de control adica forta care trebuie isa. raminaln cabiu in f
finala de tensionare, fiind data de proiectant prin proiectul dei exeot
pentru tipul grinzilor ( cablele din grinzile-marginale''ale.:unei.deschideri au
mai mare decit in cablurile celor centrale). Este exprimata in tone forta.
AF - forta suplimentara' pentru invingerea frecarilor. cablului; in spe
cu peretii canalelor, fiind considerabiia la cablurile curbate. Ea
determina in mod practic, pentru fiecare tip -de cabiu dintr-o- grinda E
considerata ca procent din Ft si exprimata-in-tone forta,.' *:* - A
:
Parametrii tensionarii unui cabiu, care trebuie" realizatu sunt-forta de cor
(Ft) si ralungirea de control-Al. Aleste-alungirea cablului in faza final;
este calcuiata de proiectant, printr-b-formura>"te'oretica'Specifica, depinz
de nurriarul de fire dinfascicol-si Ft. ^steexprimataln'mm.
In timpul desfasurariilucfarilor de tefisiohare-a unui cabiu, la pupitrele
comandaapreselor, seurmarestepresiun'ea^necesara^Cetrebuierealizati
pompe, pentru :dezvoltarea fortei de trage're^sh'Siungirea-masurata r\
acorajele de inventar ale preselbr>Presiuriea este exprimata1 in ban. E
evident faptul ca alungirile masiirate-la cele dbua prese':-stint cumuls"-
acesta fiind cazul'tensionarii unui cabiu de la ambele capete". -^
Tensionarea cablului se realizeaza-in minim 5 trepte de'ipresiune, masurinii i
se pentru fiecare treapta-^alcingirea respectiva. Datele se ^noteaza intr i
caiet delucru, apoiurmeaza'intocmirea fisei'de tensibnaTe. Pentru fiec-'-
v ;
cablu se intocmeste cite ofisa de tensionare. * '" " Tehsiona'rea,lcablurilor sijealizanea trapsferului de efort in grinda,,este de
Inainte de-demararea^propriu zisa a activitatii'^de~ postcomprimare i
intocttieste programul de tensionare;, . Acest program este intocmit ~.-
proiectantul grinzilor si ingiherul responsabil ai eChipei. Prin ; el se stabile.-
204
tf% sUpfastructura--. (,
trii.de trjsipnare.jprezentati,rri,aisu&rla fata locuiui, dupa realizareajn
sipjig a pierderilor de efoirt pe fiecare tip.de cabiu in parte. Programul
ocu^nentafc(!;pnntr-Q J:nregistrare adecvatg.. si -reprezinta sistemul
tlaT^caaecva staj.a,.bazareglizarii; tuturor lucrarilor de postcomprimare a
grinzilor din cadrulpodului.
]od!pracJiG;proc.esuir:de.,postpompriraare a grinzilor din ,beton armat
e *9uprin"jdejurrjiatqarele faze de executie:
szyejirea;capetelprfaseicolelor (cablurilor) si montarea ancorajelor de
itpioataigsiapapeteJLcablurilor; , -_, ,,,,..'
pntareajareselor pe fascicole si jdeterminarea pierderilor de efort-pe
aseelecab.!elor,.unej grinzi; :: , ; , v .:....
'hsionarea;catj[Urilor si-reaiizarea transfeiului de efort ^grinda;
liratirea cariaielpr.fascicolelpjr.cu apa si aer;.
egatirea grjnzilsi jnject3rea:Ganalelor cu'ilapte de cim.enb.
^elirea Gapetelor;cabluri|oi: se.reaiizeaza pe-grupuri de> grinzi. asezate
pe aceiasi platforma, Rupa descpperire, ele sunfcverificate si-curatate
\sau alte4mp.uritati. Apoi-urmeaza.operatia de montare arancorajelor
zetelor-de ordonare.-Montarea se- realizeaza; de : asemenea, pe un
3 grinzi si l.n. furictie de^numarulfde^rozetede ordonare din dotarea
ite de asez,area-.preselpr ,pe cabiu, se .procedeaza ;la ; montarea
nentului si, v.erificareaiunctionariujui in gok Montarea echipamentului
tin conectarea pompelor de inalta presiune la prese. Acestiucru se
aza.; prin, furtune speciale,-. de. ,inalta.-presiune, cu insertie (.dubla
a. La pompe se monteaza manometrelede.inalta presiune.
^rminareaHpierderilor de efqrtse realizeaza, de obicei, ; pentru,.toate
e dintr-o grinda, in perioada cind se stabiileste programul, de
iar,e.-Inr.mpd praciic setmpn.teaza pe cabiu, presele (fara amonta in
iele:dee^ploatarepie.sele:-interne),-appi ppmpele se pun in pozitia de
atere. Se stabileste care din cele doua prese este actiy.a, presa
ita ramiijind in.pozitiarde^teasionareiCpasiva).-Proiectantul stabileste,
sjuoe.a-piria la care se trage cabluhpentru ca alungirea remanenta^sa fie
"rhai mica.,; vPupa,;atingerea-,treptei de presiune se citeste-presiunile la
nometrmbpompei pasive. ;Vaiorile \ de presiuni,- obtinute la-^ cele-doua
npe, ihtfodus,ev:intr-o^formula -specifica indica de fapt pierderea de
siune.-datorRta.freEariivcablului .cu peretihcanalului si a altor fepomene
jqifice; ; pi.erderea v de- ( efort este-exprimata in.procente din Ft si .--se
lizeaza^n^ai la^pa(Dju(riif;qu tiiasee curbiiiniii . , . ,,,
t,faza"pFincipaja a activitatiiideh.posttensioahre a unei grinzi/^sa curri am
;cjfipat'anteri6r,' f cab|yriie cyrbe se tensioaeaza simuitan de la ^rnbele
)e'te, tar cele rectilfnii, din" bulb, se tensioneaza numai de la iih capat.
?nc;
 Contfolulproceselor de executje la poduriledin beton arma't cu grpipsitpplurez^mate
Tensionarea cablelor rectilinii-se realizeaza simultan, dedarece eie sunt
dezaxate, fata de planul vertical longitudinal'de simetrie a"grinzii.- Prin
tensionarea separata a unui cablu, existspericolul ihtrdduce'riPunbr eforturi
orizontale unitare, in grinda,'care"pot dUceMa iricbvbierea-in-plah orizontafsT
chiar ia ruperea ei. " :' "' '''""' "" ^
Ordinea de tensionare ale cablurilor unei griri'zi,'-'s^ecificata''de insfitutul de
proiectari IPTANA Bucurestir-este C1 --C5, de la arnbele eapete iar'-C6-si
C7simultan delaun'capat. (cazul unei ghnzi marginaie'cu 7-cabluri): r
in mod practic, dupa urcarea preselor -pe^cablu- urmeaza ordonarea
capetelor cabluluf in aneorajele de inventar ale ' pfeselor,^ blocarea si
intinderea pina la prima treapta de presiune, apoi se ma~rcfreaza!'pe;cofpurile
piulitelor ancdrajului de inventar semnele de la care'sevmasoaraalufigiriie,
iundu-se ca punct fix marginile" corpurilor>'preselbr.'-Se cofitinua apoi
intinderea cablului in treptele" de presiune stabiliter la fiecare treapta
masurindu-se si notindu-se, in caietr alungirile dbtinute. In faza finala (cind
s-a atins treapta de presiune 'finala) se -prbced'e'a'za -la blbcarea conului/
conurilbr ancorajelor deexpioataTe^ prin intermediui ^unbrptetbane interioare
aie presei; actionate tot rYidraulic. Aceastavactiune~ reprezinta de-fapt faza~de
transfer, adiea- atunci bind tensiuriiie: din cabiu guilt fransmise? in betonul
grinzii ca efort de compresiune, prin intermediui ancorajelor de exploatare":
Activitatea de transfer se sfirseste 'cu relaxarea preselor,^ urmafa de
masurarea scurtarii sirmelor intre ancorajeier-de - inventar3 si cele de
exploatare. ;~ , : . .. . ^abluiui, prin repetarea actiuniior finale,7-prezentate mai sus.
in faza finala, se coboara presele de pe cabiu si-se observa irTtrarea sirmelor.
in pieseie ancorajelor de exploatare; - -' /' ' *"' "'-
Operatiile tehnice prezentate maisus se repeta in acetasi mod pentru fiecare
cablu in parte a grinzilor. "
' -' - ^ ' Executia-'capetelor gnnzildr' esle activitatea prin care se acopera , i;
In toata peribada de tensionare , in special latensioriarea" ultimilor-3 cabluri/
se observa si masbara- la mijiocul grinzii, dupa tensionarea' ftecaruia^
contrasageata. - - - "-
Pregatirea grinzii pentru injectare constafri taierea-capetelor: cablurilor:
Taierea se realizeaza de la minim 100 -mnrffata de 'fetele ancorajelor de
exploatare. Se realizeaza perpendicular pe cablu ->cU aparat^'de sudura
oxiacetiienica. Dupa taiere, capetele firelor-ise'indoaia in 0bzitie: oWzontala *cu
ajutorul unei chei. Este^interzisa indbireaprin bataie cU ciocanuf. f' *"
Curatirea canalelor se realizeaza inaintea ihjectarii- culapte->de ciment'
Activitatea irnpune.in prima faza, mdhtareala-pbrnpadeinjectie a furtunului
si conectarea prin intermediui stutului la cablurile grinzilor. Faza"urmatoare;
con'stain introducerea pe canalele a unui jet de. apa sub pFeslunea creata
de pompa de injectie. Acest lucru se'reaiizea'za pentru fiecare'cabiu in partef
de ia fiecare grinda. Dupa Spalarea cu apa; tbate canalele suhf evacuate de
206
j-uprafjle- de-^uprastr-uctur^y,
apa prin aer sub presiune^creatdeio instalatie specifica aflata in dotan
.santierului.
fnjectar.ea canalelor se realizeaza.cu ;i,apte de ciment *Proportiile de amest
apa cu ciment,: sunUstabilite prin reteta de fabricatie,. eiaborata: de i
fabbrator deo-speciaiitate" autorizat, Juindu^se- in calcui caracteristic
specificate (bbnsiste"nta^flUiditate),-Amestecul efectiv este tealizat intr-f
putoi ,prevazut--cu^'agitatb'F^meeanic^ vertical. Operatia de injectare" ea
realizata cu pompa de injectie tip IMEC Bucuresti. Inainte de a Incej
jnjefctia,^ fantele dintre'sirmele ancorajelor 'de expluatare sunt cblmatate t
^mWnt.,v\c4st'1ubhj se/ realizeaza, maHntii, astupindu-se orificiile de injebj
.cu cfopuri 'de ,%fWn, a'pbi 'Se;"ihiproa;s,ca pe ancoraj iapte de ciment. Pf
a;mcarea:fde|cin)erit peste%ncoraj;se' realizeaza colmatarea fantelor.
Injecitia propriu zi'sa a Unui banalse5 realizeaza prin conectarea furtunului
ar^corajul uqui,capattde canal, prin intermediui unui stut si introducerea si
presiune a lapt^iuj de ci'merjt in cana1rln momentul cind laptelaajunp'e.,
;celalalt capat, -s'e ..pontinua prpcesul^pina.c'ind acesta iese in jet contjnu
se^ma ca s-are]iminat:tot. aerul de'lpe(,canal.. Se opreste pompa, appi.s
eiritroduceJn.prificiulanGoriajul.ui.dQpul dtn.jemn, Se porneste din nou pomp
si la atingerea presiunii de:iCeL;p.utin:tO;..bari (masurata pe manometn
tpompei de injectie), cse, deponecteaza rapid stutul, introducindu-se foari
utepede, cepul de^lemn'dn-Ancoraj.;.Dupa o ora_se realizeaza-reinjectare
7. Executia capetelor grinzilor
^ambele capefe[id'e:grJhdf/^hc6rajele de inventar, din'du-se acestora forrni
fcontinua si finisata, specifica suprafetelor laterale ale grinzii. Acest lucru si
^alizeazaprin mpntarea^ mai intii, a?unei' carcase de armafura, apoi a unu
^Qfaj fj .turnarea unui ;;betbn cu aceleasi caracteristici: ca a celui'dii
monolitizari. u h g i m e ^ de'continuitate a grinzii, este staBilife
.in (functfe^d^Tpsturi|e;|are trebule sa ra.miha intre capetele grinzilor "in^fazj
cfipala,, cind.ele y9r.fi^pe^pqd. .Aqest lucru.este stabilit prin plansele'pfoiectuiu
^de-executie, Pentru a injatura eventualele erori, este recomandat ca.executis
capetelor grinzilor sa se realizea atunci cind toate grinzile sunt montate pe
tp^-i^ - ' .-,.-, ;,-.'.-., , -.;'"" '
~ Armarea, betonarea si tratarea betonului .dupa. turnarei: se realizeaze
fr^spectindu-se^ aceleasi principiKtehnice, ca cele prezentate. maivsus Is
Executia monolitizarilor.
 Controtul procese/or de executie la pqduriiedin betgn armat cu'grirlzPsimplu r4zenfa
3.3. MONITORIZAREA PROCESULUITEHNOL-OGIO < v - >, >i
In mod practic, monitorizarea procesuiuMehnologic^eiexeeutie aLgrinzik
monolite postcomprimate, de la podurile-din beton^arrnatvtrebuie'inteleas
ca fiind actiunea de parcurgere, pas cibpas,,al proeesului; pria activitati,-c|
verificari, incercari specifice,. comparind -jrezultateie c,u\ prevederij
referentiale (proiecte -de executie, caiet%;de.;sarGini!;normatiye) standard
apiicabile). . ; 1 ; . ,, . J .. ( ' "l
Scopul monitorizarii procesului .este, de a-alhflinafauzeie jmediate care,i
putea, sau care au dus, Ja,o executie neconforrria.'Jn.diferiteie etape^b
executie. Constatarile imedlate si,jniaturarea!,cauzeior r,eale care 'tduc j
aparitia unor neconformitati, auu^rol deosebit de henefic^entru.eficacitate
si eficienta procesului. De asemenea,;,au;si rpl.preyehtiv pentru^a'lte probes
simijare ce se vordesfasura irf continuare. '"" " i ! ! ;
' ~'li
:
A'spectele prezehfate conduci'la ' ideea ^ca 7mon,itd'rizarea' 'procesult
t8hnologic~de executie al grihzilor mon6iiter po'McSrVipnmate^la" podurile di
betorrarmat, esle 6 pa'rte^es^ritialal manag'ementulu'^calitatii,' acesta avin
b eficienta debsebita, preventiva sPecoh'omica p'nh'irilaturarea pierderik
banestr necesare remedierilor-in;tirrip'ul iUcrarilo'r; si "iriraturare'^pbsibllitatii^d
a aparea aspecte nedoritesi la alte prbcese-similare. -'>*> - :? * sDprafata pistei-de ansambfarev-Actiunea1 este realizata, dupa^trasare'i. de
Monitorizarea procesului de executie, pmsupune^o sefie ;de verificari A
situ si incearcari specifice de laborator, Aetivitatea .este iprezentata j
continuare, pe etape de executie specifice. ,.. -.., - .,- t, ><.>% ie;Cofrare a-grinzii.Actluriea^este realizata"pentru fiecare:grinda1n parte..-
1. Executia pistelor de ansamblare ale grinzilor,,.,. r;,, ;.:,
Aetivitatea ,de monitdrizare a procesului ,de. execytiq, a-pisteior di
ansamblare ale grinzilor monolite, cuprinde^actiynije^deverificari specificat
in continuare: aJ(, . " / . ._ .: .
1. Verificarea modului de curatare de res^uri"vegejate ,a. tere'nului'&
amplasare, pista de ansamblare si a modului de;-reaiizare''a"suprafafar
/compactarii. Actiunea este realizata de sefUI punctuiuf de : fucru, dup^
terminarea realizarii iucrarilor, pentru fiecare'-platformairi pafie.' v : c
'*
: p
2. Verificarea modului de tras'are* a pjs teldr de anarhbiare: Se verifies
axele de simetrie, pentru fiecare pista'si'pozitiona'realldr^ata^e pistele-'dt
ansamblare din grupul de grinzi aflate in aprbpiefe' (in- ca^ui' lor). Estt
realizata, dupa trasare si rfiaterializare cu picheti^de'seful punctuTurde lucfti
pe fiecare pista in parte. Se foioseste, ca sistem de referinta, plansa'd<
executie piste de ansamblere. .- >; .. ,, pr.., -
3. Verificarea dimensiunilor geometrice ale pistelor.de- ansamblare.- JSs
verifica latimile si lungimile pistelor. Actiunea este realizatandtipa stabilire;
trxa
>mfarile\desuprastruptura- rv >'''- ''&:.< -. ' . ' -. . . :.
idlturjior si rnaterializarea'lor priri: picheti, de seful punctuiui de iucru, pentru
iecare pista in parte.
)h4itV_erificare'aG0frajulur si a. sapaturilor.de fundare a reazemelor de pe
lapete^Actiuflea'^consta ihastseverificadimensiunile^geornetrice (in special
Eialtimea cbfrajelorOiskadineimile sapaturib Este'realizata de seful punctuiui
JetirucrupdupaterminarealuGfarilor ,/peiieeare pista in parte.
y5." :Verificarea,ibetonarii pisteKdec ansamblare. Se verifica, in timpul
jetoharii, mddulde asternere.si batera betonului cu maiul.de tier, iar in faza
ihata/sei verifica inaltim'ea si, orizontalitatea intregii piste. Este, realizata de
jefuhde echipa,;in timpul :betonariisi in faza finala de seful punctuiui de
ucru:r * -:--.-.-*, i.- h ^' .
>u~- - . . . ''* " ; :' 1
- v
-
ii .2: Montarea placilorde primirey: placilor de sprijin ancoraje, tecilor si
irm'ar6agrinzil'mondUte .x.\. y. <.
^^Aetivitatea de control ^calitate- a rnontariRplacilor de sprijin, . placilor de
>$pnire, tecilor.sharmarea grinzilor monolite;- cuprihde! actiunile -prezentateir
iontinuare: o --. - .f ->$* * ^ -" ..: ;.<-
HiHrfVerificarea^trasarii^lungimii grinzilorii'intreiaparatele'dereazem.-pe
seful opuGtulur--;de* Iucru,^ Se verifica si modul.de1 trasare a dungiloi
ief^endicuiaT^pe'betonul'pistei^Sefoioseste, ca.sisfern de;referinta; fclansa
** ^ ^ Verificarea'ifoodului deasezare si-solidarizare pe suprafata betonuiu
iistei; a placilor de primire. Actiunea ^consta-in a verifica asezarea<axeloi
jlacilor pe dungile de pe beton. Este realizata de seful punctuiui de Iucru, Is
iecare capat de grinda si pentru toate grinzile ce urmeaza a fi executate.
'"""'3.. Verificarea executiei si asezarii piacutelor de sprijin ancoraje pe
undurile cofrajelor grinzilor. Se--*verifica~-axaxea Ion pe -mediana grinzii
iistantele dintre ele si modul de prindere prin iritermediul^surubuFilor. Este
!
ealizata,:de seful^punctuluideaucru, pentru fiecare fund'de cofraj si grinda ir
)arte.-Se foloseste.-ca^sistem de referinta, plansa de cofrare grinda.-'
"4.1"Verificarea ^modtilui de fasonare a^armaturih Se verifica modul d<
fdrtare'a armaturilorpe'tipurivsi diametre, intinderea celor aflate in cola'ci.'ci
ii^dimensiuhileta^care setaie-barele pe tipurr si-!diametre,.Sef verifica, de
asSmgRea^ luRglm'ile^ciocurilor, diametrelefetrierilor.^agrafeior si modul-d
ndoireaie'tutu'rdr barelorrdupadomuri. In final, se verifica modul de asezarc
n pmanilinGhiurivpentm>avfi=trarispoPtate^la iocul de^mohtaj.^ Actiunea esfe
e"alizata,; in'permane'nta^ afunGi :cind-se fasoneaza^armatura, de seful d<
johipafierari' betottsti-si in-'faze; finale de;-sefui :punctului de Iucru.. La bazi
uturor verificariior/'ca-sistem-referenttai, se alia plansa de armare- grinda
 Controlul proceselor de ex&cutie la podurite din beton armat ewgriflzisimpl
Verificarea se realizeaza pentru armatura fasonata a fiecarei grinzi
sau pe grupuri de grinzi. - -r,;,;
:
5. Verificarea modului de montare .a>armaturilor,(e^ecutia':car
armatura). Se verifica in . prima ' faza montareau armaturii:3vertici
urmeaza verificarea modului de montare-si -pozitiiletecilor-fiexibile
traseeior ior si modului de prindefe cu agrafe.Derasemenea^si
modul de conectare cu placutele de;sprijin;.a ancorajefor. Urme
verificarea modului.:de montare a armaturii orizontale (.verticafitate.
dintre-bare, pozitionare, in inima:si ciuperca grinzii, in-special la bull
faza finala, se-verifica rriodulde legare a armaturiy in special -,pe.cc
modul de montare a distantierilor, atit la talpa inferioara, cit si j
laterale ale carcasei de armatura. Actiunea este realizata, pentr
grinda in parte; in mod permanent, de seful de.echipa fierari beton
faze finale, de seful punctului de lucru. Ca sistem.<referentialse.
plansa de armare grinda, din proiectul de executie.
6. Verificarea dimensiunilor geometrice ale-xarcasei de armatun
de bare si numarul ior, in; diferite sectiuhi, modukde. legare
armaturi, pozitia piacilor de primire, pozitionarea si legarea tecilor
cqnectarea cu placutele de sprijin a jancorajelor, asezarea distant
feteie specifice,. Actiunea este: realizata de sefui. punctului deilucru, i
cu reprezentantul clientului ;pentru-fie'care grinda in1 parte.-d.up
considera ca s-a incheiat procesul de armare. Sistemele "referential
sunt planseie de cofrare si'-.armare, .cit sialte sisteme externe c
normativul NE 012/99, standardele din seria 438 pe 89. Se in
procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.
3. Cofrarea grinzilor monolite -,
Activitatea de control calitate a cofrarii grinzilor monolite;
actiunile prezentate in^continuare: - nH'antele de betonare): ~Se verifica-:cum este realizata compactarea
1. Verificarea modului de^pregatire a modulelor de cofrare. Se
modul de curatire a urmefordeibe.ton anterioare , regularitatea.sup
modul de reparare al-'colturilor, fisurilor?. si:ale elementelor. de solida
exterior. Actiunea este realizata, pentru- fiecare moduHn.parte;
punctului delucru; in timpul si dupa.terminarea lucrarilor pregatitoare
2. Verificarea modului de montare si soiidarizarea modulelor-de,|
laterale ale grinzii. Se verifica,modul derasezare perconturul trasat
apoi moduf de colmatare a .imbinarilor-dintr:e^eIet acoperirea^u
armaturii in toate zonele.iDe asemenea; se verifica leolmatareaJnbir
la colturile si marginile de jos a i am be! or parti de ansamblare ale c
Se verifica si modul de cofrare a marginiior. elupereii si a mc
inglobare in cofraj a mustatilor. Actiunea este realizata pentru fieca
210
9'de stiprastrtJctura-
:ev de*sefulrde lechipa, .in timpul desfasurarii lucrarilor si,in faze finale,
#punctuiui deMuau .< - .c..,-t t
/erificarea modului de legare a cofrajului, prin interior, cu ancore de
"Se verifica strjngera, anQorelqr, in-scopul fixarii. corespunzatoare a
r Jaterale. ( pe. asemenea,, .se:if-yerifica;. toate sprijinirile laterale si
\\Q. Activitatea se, realizeaza, in timpul desfasurarii lucrarilor, de seful de
r- \ "dulgrjeri. si in faza finajp,. peh,tru -fiecare grinda in parte, v'de seful
::u!uj,de lucoL, . , '
4. Betonarea, decofrareasi tratarea grinzilor monoljte
- /.ivitatea ,de/control a e&ecutiei betonarii grinzilor nibnofite, la podurile
I -ton armat, cuprinde;iaHrunile"prezentaie in cohtinuare.
Verificarea-mbduiui-de pre'gatire"a qofrajului. Se- verifica legaturife
:Ju !de euratare de ahumiteimpufitati (afiate'de'bbicei la fund) si modul de
Istf^'din abuhderita. 'Actiunea^se1 realizeaza^ me diatHnainte^ de inceperea
tonarii, de s'eful p'utfctulukde lucru, pe-fiecarecofrajin parte. . -:
^'''--Verificarea' rhoduluh. de pregatire..,^ a., dispozitivelor. dev.betpnare
fratoarele de^eofra} si adjncimei- ben.elede betonaresi aite conditii de
Jonare specifice). Actiunea se realizeaza inainte de Inceperea betonarii, de
fuf punctului de lucru, pe fiecare s.chimb.de lucru,, > . ;.
3/ Verificarea betonului sosit pe santier. Se verifica bonul transport beton
-seful punctului,detlu,cru,Ja fiecare transport si consistenta prin metoda
sarii de laboratprui;:s^ntie/ului,.'ide. asemenea pentru fiecare,transport,
inurile de transport se depozi'teaza, iar pentru consistenta se intocmeste
aficul^de tasari. .Se folosesc, ca.sistem de referina, reteta de pfeparare
ton! 'comanda de betoane -si prevederile"normativului 'NE 012-99. Se
mplet4aza, pentru fiecare transpbrt:de beton, coridica de betoane:
'^iVerificarea^mWulur de betohare al bulbiilui grinzii (daca este prevazut
fonului, in aceasta zona, prin vibrare de exterior. De asemenea, :se
rifica mo'dui-de-asternere si vibrare. a betonului din inima si ciuperca
fizfr, modui'de. vibrare.prin interior si- pe cofraj. La ciuperca se verifica
pperirea cu beton a armaturii pe suprafata. ei si modul de asezare a
nectorilor (daca este cazul). Activitatea este realizata de seful de echipa
tonisti si seful punctului delucru, petoata,perioada betonarii.
'5. Verificarea clasei betonului, prin prelevare de corpuri de proba.
.ti,uflea este. realizatade laboratorul s.antierului, la cerea sefului punctului
lucru. 'Libpjatorul sankefulu.i .preieveaza eel putin un set de probe (trei
buri cM,.)a|ura de.is^m) pentru un set de grinzi si le pastredza in cbnditii
fndard, intocmind.. boYderoul de prelevare prbbe. De' asemenea, se
mpleteaza si conciic'a de^bet'oane. Laboratorul aiitorizat incearca mecanic
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armatc&grinzisimplu ret ' iB.dejsuprastrudurasf,
corpurile de proba, emitind buletine de^analiza:^ La^.baza verificariic.
incercarilor, ca sistem referential, se afla specificatiile retetelor de prepr1*
beton. -:. -.o.- - . , ;.. ^ .
6. Verificarea modului de -decofrare -ai grinzii. ;Se verifica mode1
indepartare, mai intii, a fegaturil6r:'din-ancore-sr sprijiriiri, ap'oi se ve i1
modul de indepartare afmo'dulelor cofrajuluirin scopuRhdepfertarii pericUU
de stirbire aie muchiilor1 sau cdlturilbr>;Este'realizata'de' seful* de eii. r '
dulgheri si seful punctului de lucru, pe intreg parcursul desfasurarii liicrX.
de decofrare, la fiecare grinda in parte. ,
7. Verificarea aspectului betonului dupa "turfiare. Se" verifica exfs-
alveolelor, corectitudinea suprafetelor si muchiilor,sau colturilor, starec
verticalitate a grinzii in tpate sectiunile.. Pe.aseme,neavse verifica si ase^M .
placuteior de sprijin ancoralevSi.cprectitudjnea trjaseelpr cablurilor ia~cap"\
Activitatea este realizata. ,de. ,sefuLv RunGtujui.^de: lucru, impreuna
reprezentantul. ciientuiuip;imediat ..dupa decofrarea.-fiecarej^ grinzi, ^apri -
intocmeste procesul verbal:;pentru.aspect.beton;dupa decofrare.
8. Verificarea tratarii betonului. !Se verifica ziinic-^de seful punctului 'i
lucru, modul de udare a betonului, pe toate suprafetele, timpde 7 ziie.
5. Taierea si introducerea cablurilor -. * -
Activitatea de monitorizare a p'rocesului de tafere; a^ cablurilor :
introducerea in grihzi, cuprinde actiunile de verifica^ -'specificatt- i
;
continuare: *" ' *" ' '
1. Verificarea lungimii traseelor. cablurilor din grinzi si a moduli. ;
masurare.a lungimii cabielor. Este realizata inainte.de taierea cablurilor <n ii r
i?
colaci, de seful,punctului de,lucru, Se. reafizeaza,pentru cablurile dint c
grinda marginala a uneijieschideri. Se foloseste,* ca,.sistem/refere^i-l
plansa elevatie grinzi., .,,. -.~i . -. .>
2. Verificarea modului de -introduces a cablurilor- in.&analele grinzilor -
modului de protejare a .capetelor. Se- realizeaza in> timpul desfasi rn .
lucrarilor, de seful de echipa montatori.
6. Postcomprimarea grinzilor din tronsoane * ; 9.
Activitatea de monitorizare a procesului de postcomprimare" a grinzi
monolite, cuprinde actiunile de verificari, spepificate^n dbntiriuare:
1. Verificarea functionarii in gbla^instaiatiei"de fensionaYe. Actiunea c . ^ \ \ .-chimb de lucru pentru incercari mecanice. Rezultatele fluiditatii, masurate'
realizata de inginerul responsabil, dupa montarea ecriipameritului. 'l
0-1 o
yenTipare_a^mp^yIui;;^et.realizare,a plerderilor de efort pe; trase.ele
rilor. Actiunea este realizata de inginerul responsabil si proiectantul
Ipf,' pentru'fiecare cablu dintc-o grinda, de obicei marginala.,
^e^ificare^a^prQgEamului.de-tensionare. Se verifica modul de stabilire a
-ietrjlqr $e4'gns'ionare;(forta>de tragere si-alungirea de control). Actiunea
ireajizata ,de:, proiectantul .lucrarilor si, inginerul. responsabil, dupa
. >1JC. minareaL.pjerderilof de efort pe traseelor cablurilor.
1
'kJo&nVerifipareia,. mgdului. : de montare, a ancorajelor de exploatare si
i .Stejor^ pe,, cablurile- grinzilor.,. Actiunea. este. realizata de inginerul
"4sppnsabil al echipei,,pentru fiecare grinda in parte, inainte de urcarea
. Jesgipr^e cablu. . _-, .
\ ,|^ s ye,rificajea mqdu|ui.tder/ealizare a tensionarp cablurilor. Actiunea se
', salfzeaza in timpuUdesfasjJrarii tensionarjjj-;d/. inginerul.,.responsabil,. si
l-l^er'sitorii echipamentulut, verifieindu-se ordonarea si blocarea cablului in
'-ficorajele preselor, stabilirea reperiiorde .masurarg-alungiri, respectarea
eptelor de presiune si masurarea alungiriior pe fiecare treapta, modul de
m ; ||bnare a ppmpelp^de^operatorj. In timpul tensionarii, alungirile:de control
fejfepte de ..presiune si finale, sunt trecute in caietul.,-de lucru, iar-.in fa,za
|a[aF< dupa terrrjinarea tensionarii unei grinzi se intocmeste fisa de
'^sidriare^a grinzii. respective. , . . . * -
. | f e (Ver|ficarea^ modulu.i de fealizare al transferului efprtului din cablu in.
lasa betonului grinzii.1 Se verifica modul de blocare.al capetelor cablului Jn
- ncofajele de exploatare si relaxar;e'a presei, prin, verificarea scurtarii
s "jgetelor' cablului si jntrarea.(sirmeior in ancorajele de exploatare. Se
, * ampleteaza-.rezultatele 'mas^ratorllorXscurtare si intrare fire), in caietui de
** ? jcru, far in Unal, in fisa de tensioh'are.
, L7. .Verificarga- moduli de^aierea^caburilpr, la capete si a, modului de
niddijea firelbr pe ancofaje. Actiunea este realizata de sudor, in timpul taierii
<4indoirii, iar in faze finale pe fiecare capat, de inginerul responsabil.
j 8. Verificarea modului de curatire a canalelor cablurilor. Actiunea este
ializata de operatori si inginer responsabil in timpul desfasurarii lucrarilor.
^e.va mention^ acestJucr,u in.fisa de injectare. v .
J
Verificarea mdciului de preparare a laptelui de ciment si a
"^facteristicilor ,lui tebnice (fluiditate, rezistente mecanice pe corpuri .de
*: K rrbba'cubice.cU.latura de1 10 cm.) Actiunea este realizata, pe fiecare^arja,
'"' \, Icreparata, in ceea ce priveste fiuiditatea si minim o proba (trei cuburi),pe
cu'pifnia etaion, sunt consemnate in fisa de injectare. Probele mecanice sunt
 Controlul procesetor de executie la podurile din beton armat cu Sfinzfsimplu rezemate 'r iqrariteidessuprastructtiray.-s . . : --.,., - - -,

pastrate si incercate mecanic la-un laborator.de specialitate autorizat. Acestg I' S>.C.VX ; pe prpcesui:-deV executie reprezinta sistemui referential pentru
emite buletine de analiza. ' r -. ' f'*3 -jalizarea-actjv/itatilor de inspectii.incercari si tihere sub control al:calitatii iri
iJ
lO.Verificarea moduiui de injectare ai cablUrilor grihzifor. Se verifica^IR '" - "oceseie;deexecutie. Prezentarea luieste reaiizata tabelar, incontinuare.
timpu! desfasurarii iucrarilor, de operator! si-'ihginer respdnsabfl , mo'di/d!
functionare a pompei (debit si presiunea masurata la manometru ), modul/dS ' P.C.C.V.I. PE'PROCES DE EXECUTIE GRINZI MONOLITE DIN BETON
etanseitate a capetelor cabliirilor, timpul-de umplere'a unui 'cabYu7'fluid itaiel ' PRECOMPRIltiAT . *- I . , . ....
ACTIUNEA C.C.V-.I. CIND SE ' CINE FRECVEN- SiSTEM 1NRE-
la iesirea laptelui de cim'entdin cabiUsi a aerului antfenafde aeesta, m9dul 1PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTR.
de realizare a persiunii in f cablu si irifuridarea orificiilbr 'tie- la capete" -TIAL
Rezultatele verificarilor fluiditatii si a timpului tie injectare aPuniii cablu'surf 1,EXECUTIAPtSTE-
LOR DE ANSAMBLA-
consemnate in fisa de injectare a fiecarui cabiu in prte. ' ' - * -> REA GRINZI
-Verificarea moduiui Dupa realiza- Seful punctului Minim o veri- Procedura
11. Verificarea moduiui de reinjectare. Se verifica modul'de etansitate ' de curatare a suprafe- rea actiunii de lucru ' ficare pe fie tehnica
stutului si presiunea reaiizata la rhandmetrur pdm^ei de injectare, in timpul. telor'si a realizarifsu- care supra-
desfasurarii activitatii, de operator! si-inginerul resporisabil. " #* "prafatani/compactarii fata '
-Verificarea moduiui Dupa realiza- " Seful'punctului Minim overi-
' ... i' - "i *
de trasare, a piste'lor rea actiunii de lucru ; ficare'pe fie Procedure'
7. Executia capetelor grinzilor t?* ansmblare, (axe.sime-
trie plasare fata de
care pista tehnica
" .- 4^ pi stele alaturate
Activitatea de monitorizare a procesului de executie a capetelor grinzilor -Verificarea dimensiu- Dupa?ealiza- Seful punctului Minim o veri- . Plansa de
: nilor.geometriceaiet rea actiunii de lucru ficare pe ff- executie
monolite cuprinde actiuriile de verificari, specificate in contihuare: ' "^ -pistelor a moduiui de ecare pista ; Procedure
1. Verificarea moduiui de a'rmare si cofrare capete gririzi. Actiunea est$ cofrare si sapare fun- tehnjca
datii laf;reazemele de
reaiizata de seful punctului de lucru si reprezentantul cliehtuiuh Se execute1 la capete ;
de obicei, pentru capeteie grinzilor unei deschideri 'apddului. Se fh'tocmeste {-Verificarea mp.dM.lui- - In timpul actiu ;:Seful-de echi Permanent - Plansa de
.tie betpnare'(ast^rne- nii si in faze pa". respectiv cind se luc- executie
procesul verbal pentru lucrarfcedevin ascunse. . rh re sfb'atere in qpfraje, finale .pu'nct de lucru reazas'i
i; s.u'pfafatare si'orizori- minim o ve
2. Verificarea moduiui de" betonare a capetelbr grinzilor (udafe cofraj] "talitate) rifica re in .
introdQcere beton si compactare pe fetele cofrajelor). Actiunea este reaiizata faze finale
de seful punctului de lucru, la fiecare capat de grinda, iri timpul realizahY '2. MONTAREA PLA-
betonarii. . ~ ' ' /' CIL0RDEPRIM1RE,
DESPRIJINANCOi
"-
3. Verificarea udarii betonului dupa'decofrare, timp de 7 zile: Actiuneai RAJE JECILOR SI
ARMAREA GRINZH.
este reaiizata de seful de echipa si purict de lucru. '- <* "-Verificarea trasarii v "" Dupa trasarea Seful punctului ' Minim o veri- Plansa
lungimii grinzilor intre si materializa- de lucru ficare pentru cofrare
aparatele de reazeme reaaxelor.pe tru fiecare grinda - '
pista qrinda
-Verificareaas'ezarii] "" Dupa'jaseza're Seful punctului Minifn o veri-
:
3.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERlRCARi SI INCERCARI placilor de prjmjre grizi si soiidarizare ,de lucru. , ficar,e'pen4 - -
pe axele de pe pistalsi tru fiecare.
a moduiui de solidari- capat si
zare. grinda-
Planul de control calitate verificari siincercari (P'.C.C.V.I) face parte dirf
-Verificarea montarii Dupa executia Seful punctului Minim o veri- Plansa
planul calitatii. El este. intocmit pentru executia 'podul din beton arrnat)1 placutelor de sprijin fundurilorsi de lucru ficare pen cofrare , _,
inaintea demararii Iucrarilor de executie. " ' * '' ancoraje pe funduriie fixare placute tru fiecare grinda < ,
cofrajului (asezare pe capat si . \\ \i , .
- axul de simetrie, dis^ fund de
tante intre ele, mod de grinda
fixarefnsuruburi) ;

OiA.
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu^riiizi simplu 're %uprastructura ,

ACTIUNEA C.C.V.I., CIND SE JNEA C.C.V.I. CIND S E CINE: - ' FRECVEN- SISTEM ., INRE- -
GINE ' - FRECVEN- SISTEM ! IN
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN -UX EXECUTIE R'EAUZEAZA , REALIZEAZA, TA REFEREN GISTR.
Gl
-TIAL '' * -TIAL
-Verificarea rnodului ' :
In timpul faso- -Sefu] de echi- Permanet'in" "Plahsa de carea modului In timpul si du- Sefuideeohi- , Permanent Plansa de
de fasonare a armatu narii si in faze pa fierari be- )ntare al modu- ;pa reallzarea pa dulgeri si cind se mon cofrare
timpul faso- armare
rii (intindere armatura intermediare tonistijcind'Se' ;narii. si mi e partite late rale montajului seful punctului teaza si Grinda
grinda
dincolaci sortare si fasoneaza s'i' * nim o'verifi- inzn (asezare la de lucru in minim o ve- NE 012-99 -
NE 012-99
alegere pe tipuri si sef punct luc \ de pe pista,, sc final rificare pe
carepefaze STAS1 .i
diametre, dimensiuni ru pe" faze are intre ele. col- ^ fieecare par
dupa taiere, mod de
'&m$9 * e'toate imbinari- te de cofraj
finale .
indoire, lungime re module si la i al grinzii in
ciocuri,'dimensiuni m la colturi, aco- final
etrieri si agrafe, ase- a cu beton pe
zare in manunchiuri fetele grinzii a
pentru montare) urii

-Verificarea modului In timpul. mon- Seful de echi- icarea modului' In timpul si,du- Seful deechi- Permanent Procedura
Permanetjin P(lansa de
montare a armaturii tajului si in pa fierari be- timpul mon- ja're cofraj cu arj- .pa realizarea- . pa-dulgeri si cind se mon de lucru
Armare
veilicale, a tecilorde faze interme tonisticindse tajului ,sr mi snn inferior s i , legarij, spriji- .seful punctului teaza si Plan de
"Grinda
tabla si a armaturii diare monteaza si nim o'verifi- area sprijihirilor "n'irii "'de lucru in minim o ve- cofrare -
NE"0^i2-99
orizontale sef punct luc care pe faze STS ' laterals, verticale"" final rificare pe
(perpendicularitatea^ ru pe faze finale 438/2-89 ' Dentru ciuperca. "'' fieecare
barelor, distanta dintre finale i
cofraj fina-
bare,-legareatecilorin lizat
agrafe si a traseelor 4. BETON AREA, DE-
lor, asezarea distantie- COFRAREASITRA-
rilorla talpa pe inima TAREA BETONULU1
si ciuperca, legarea GR1NZII MONOLITE
armaturii) Minim o veri-
i -Vsnficaea modului de Dupa pregatk Seful punctului
pregattre a cofrajului re cofraje de lucru ficare pe - -
-Verificarea dimensi In'faza.finala Seful pu'nctului Mininip've- P&hsa de Pro |curatire si udare din fie care cof
uni geometrice carca- dupa montare ' de'lucru si rep- rificajV pe armare Ver abundenta) raj
sa armatura, distante armatura rezenta'Htui fieca re grin- grinda*' LUC Verificarea modului - ;!naintea ince- Seful punctului Minim o veri- Procedura ,
dintre bare si numar'in clientujui ' da armata. NE 012-99 ce( de pregatire a mi]- * perii betonarii de lucru ficare pe tehnica
diferite sectiuni, mon vin oacelo de betonare fieca're
tare distantieri, trasee
STAS -
438/2-89 cun (vibratoare de cofraj, schimb de
teci, le'gare armatura, de adincime si bene lucru
pozitionarea placilor de betonare)
de metal si conectarea La primirea Seful punctului Minim o ve- Comanda Caiet
Verificarea bonului de
la tecile flexibile betbnului pe delucru, res- rificare pen de beton eviden.
ransport beton'
. Verificarea consisten- santier pectiv labora- tru fieca re emisa de Grafic
3.COFRAREA ei betojiului prin torde santier transport in santier Tasari,
GRINZILOR netodatasarii parte Condica
MONOLITE betoane
Verificarea modului In timpurbeto- Seful deechi- -Verifies re NE012-
-Verificarea modului 1
In timpul si du Sefuideeohi-' Permanent Procedura' 1e beonare al bulbului narii - pa betonisti perrhananta 1999
de pregattre a modu- pa pregaiirea pVaillgrieri si cind'se pre- grinzii (introducere be- si punct de cind se b e -
de'lucru
lelor de cofrare (curati- modulelor seful de puct gateste si on priri ferestre'/virare '
lucru toneaza
re de resturi beton, re- de lucru in minim o ve- De suprafata ) _ ..
pararea colturilor, su- final rificare pe Verificarea modului '
prafeteior, solidari- modulin fi debetonare inima si - - -
zarilor colmatarea nal ciuperca (asternere
fisurilor crapaturilor) :eton vibrarein cofraj "

-verificarea modului 5i pe cofraj, montare

de tratare cu decofrol i xneotori in ciuperca
al modulelor acolo unde este cazul.

*> .9-17
 . Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grmrsjrnpju'jezern, ucranle de suprastryctura

ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE CINE FRECVEN^ SISTEfVT 1NRE- ""ACTIUNEA CpMX ' CINDSE C1NB ,: FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA' REFEREN GISTR. ,PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN ' .GISTR.
-TIAL -TIAL
-Verificarea clasei be- In timpul beto- Laboratorulde Minim o Specifica- Bprde- ^-Verificarea modului? " , In timpul ten Operatorii si Permanent Instructiu- Caiet
tonului prin metode' liarii si dupa santierprele- In'cerca're pe tiid'in caie- [ rou pre,- Veajizare a tensionarii sionarii Inginerul cindse ne de luc de lucru
distructive pe corpuri 28 zile veaza corp'uri- schimb'de' tul de sar- ' leVare ' | cablurilor ordonare si responsabil tensioneaza ru Fisa de
de proba din beton le , laborator betonare cini g corpuri blocare capete cable Tensio-
de specialitate NE012 'proba "inpresa, stabilire re- Nare
autorizat rea- /1999 Buletm' perdemasurare, res- '
lizeaza incer- incerc. pectare presiune pe
carile niecanj -trepte, actionare pom-
mecanice ce pa, masurarea alun-
:
-Verificarea modului In timpul de- Sefui de echi- Permanent gini pe trepte de presi
' une
de decofrare a grinzii cofrarii pa si seful cind se luc- c
' - '

(desfacerea ancorelor punctului de reaza si du -Verificarea modului In timpul ten Operatorii si Permanent Instructiu- Caiet
sprijinirilorsimodule- lucru pa decofrare de realizare a tran- sionarii inginerul cind se ne de luc de lucru
[or late rale) sferului (blocare anco- responsabil tensioneaza ru Fisa de
-Verificarea suprafete- Dupa decofra Seful punctului Minim o ve- Specif! ca- Proces raje'sirelaxareprese) tensio
lorbetonului (alveole re de lucru jm- rificare pe tiidin 'verbal, nare
segregari, stare coituri preuna cu fiecare caletul aspect, -Verificarea moduiui Dupa tensior Sudorul si Permanent Instructiu-
si muchii, acoperire cu reprezehtanful suprarafata de sarcinl 'beton \ detaiere caburilorsi narea unui inginerul cind se ne de luc -
beton, placute de spri- clientului si grinda Proiect dupa * Indoire dupa ancoraje grup de grinzi responsabll tale cabluri ru
jinancoraje, trasee executie turnare si in final
cabluri, verticalitate in NE012 -Venficare mod de cu- Inainte de Seful punctului Minim o veri- Instructiu-
toate sectiunile grinzii) ; /1999 . . ratire canale cabluri injectare de lucru ficare pe ne de luc -
-Verificarea umezirii In fiecare zi Seful punctului Minim o veri- NE012 cu apa si suflare cu canal ru
permanente a betonu- de lucru ficare /1999 - . aer
Iuitimpde7zile -Venficare mod de Dupa prepa- Seful punctului Dupa fieca NE 012/99 Fisa de
5. TAIEREA SI preparare lapte de rarea unei de lucru prele- re sarja flui injecta
INTRO CEREA ciment (fluiditate si sarje veaza probe ditate si mi re
CABLELOR rezistente mecani laborator de nim o proba Buletin
IN GRINZI ce pe corpuri cubice specialitate ln- pe schimb de incer
-Verificarea lungimii Inainte de a Sefui punctului Minim o veri cu Iatura 10cm) cercari meca rezistenta cari me
traseelorcabluriiorsi incepe taierea nice dupa 28 canice
de lucru ficare p - \ zile
stabilirea lungimii lor cablurilor fiecare Ganal
al unei qrinzi -Venficare mod de Dupa prepa- Seful punctului Dupa fieca-. NE 012/99 Fisa de
-Verificarea pregatirii In timpul reali Sefdeechipa Permanent preparare lapte de rarea unei de lucru prele- re sarja flui Injectae
Instructiu- ditate si mi
capetelorcablelorsi zarii activitati- eld se intro- ciment (fluiditate si sarje veaza probe Buletin
ne de nim o proba
introducerii pe canale lor rezistente mecanice laborator de de incer
duc cabluri lucru pe schimb
pe corpuri cubice specialitate in- cari me
6. POSTCOMPRIMA- cercari meca rezistenta canice
iatura 10cm
REA GRINZILOR nice dupa 28
-Verificarea functiona- Dupa montare Inginerul res- Minim o ve- Instructiu- zile
rii in gol a echipamen- echipamente ponsabil rificare pe nede Seful punctului Fisa de
-Verificarea modului In timpul des- Permanent Instructiu-
telorde tenslonare. -echipament lucru \ mjectare a cablurilor fasurarii injec- de lucru si cindse ne de luc injecta
-Verificarea modului Inaintede inginerul res- Minim o ve- Instructiu- (colmatare fante anco tarii operatorii . injecteaza ru re
de realizare a pierde- intocmirea ponsabil si rificare pe ne de . raje, presiune de injec-
rilor de efort pe cabluri programului proiectant tip de cablu lucru tie la pompa, fluiditate
de tenslonare la tesire lapte din ca
-Verificarea intocmirii Dupa intocmi- Inginerul res- Minim o ve- Plansa de Progr. nale, iesireaerde pe
programului de tensio- re ponsabil si rificare pe tensionare tensio- canele presiune la
rare proiectant tip de cablu din proiect naie astuparea orificiilor
-Verificarea modului Inainte de ridi- Inginerul res- Minim o ve- Instructiu- mod de reinjectare
de montare a ancora- carea preseior ponsabil rificare pe ne de
jelor pe capetele cab- pe cablu fiecare lucru - 7.EXECUTIACAPE-
lurilor si a rozetelor de cablu TELOR GRINZILOR
ordonare

91 S
 ^delsupra'stfuctlifa -^ _ :;

4'. E0NTROLUbPROCESEL0RDE EXECUTE MOIMTARE GRINZI

; ; ! - . * * , . ; , . . - . , - .

4.i;'NOTIUNi INTRODUCTIVE

r/cntarea grinzilor-podUpiiordin betoh armat este o activitate "deosebit de

portanta in executia podurilor, deoarece dupa realizarea ei, ;se co'ntureaza
-ma structurii de rezistentaal acestuia. In lumea executari'tilor acest Iucru
prezinta ,,un salt definite, in firializarealucra'rilor podului.Este activitatea
gradul eel mai ridicat de dificultate si rise. Este dificila-deoarece implica o
elegere -si conlucrare" petfectaMntre echipele de mecanici r(inmajoritatea
zWilor" macaragii) si constructori impiicati in proces, impunind
anipularea.-cu un;grad ridicatde'finete, a unor sarcihi deosebit de man.
fte^fiscanta-deoarece aparitia unor neconformitati de organizare si
-ictfonarea tuturor. dispozitivelor mecariiee, poate duce la scaparea sau
^inarea"grinzii din. legaturi, dis'trugerea ei si a altor elemente ale podului
late pe traseu, in cadere. In majoritateacazurilor acetMucru duce si la
la'ritia unor accidente grave" de-munca soldate cu rahiri grave sau pierdefi
i= vieti 'omehesti, cumulate cu distrugefea< utilajelor sau dispozitivelor de
:: v
3niaj.- '
sLuihd in consideratieaspectele pmzentatemai sus, activitatea de montaj
fpdne inaintea inceperii lucrarilor realizarea - unui program-deosebit de
Jtaliat, in care sa se specifice pas cu pas, pe iinga-alteaspecte, toate
itiuniie de verificari si incercari' realizate pe resursele folosite (oameni,
flaje; dispozjtive-de legare a sarciriiior etc.) si in timpul montajului. De
.emenea, acest program trebuie sa contina si scheme grafice de montaj.'
tfrebuie analizat desefii-tehhicijerarhiei'superiori sefului punctului de Iucru
acrobat dupafinalizare.- --._- ;.
iModahtatile/de: montaj a'grinziior la podurile de beton armat sunt multiple,
jestea find specifics- dhia^fieoarei-lucraTi in parte. Totusi o categorisire ale
;estora se poate realiza luindu-se in considerare tipuriie Utilajelor sau
s'pozitivelor de montaj si desfasurarea acitvitatii in'raport cu pozitia lor fata
j'elevatiile podului. ' v' ' -
li)apa tipuriie utilajelor sau dispozitivelor folosite, rriontajul se poate
ferentiain: /" ''-
- montaj cu ajuiorul maearaleior, brat mobil(vezi fig. 42 si'43>;
- ^-montaj cu ajutbrul unor dispozitive fixe (gririzi de lansare, poduri
ovizorii vezi fig. 41).
NDupa pozitiiie-utilajelor sau dispozitivelor in tinlpul mdritajului, fata de
evatiile podurilor, montajUlsepoate diferentia in: - f
- montaj de la nivelul superior al elevatiilor, utilajele sau dispozitivele
 Controlulprocesetorde execute la podurile din beton armaicu grinzi simolu maw 'ft\ i!e d&suprasfructura

afiindu-se la nivelul superior al elevatiilor ( in-lateral sau;pe! rampfele Mtiile -cind' podul traverseaza forme de relief deosebit de abrupte si ci
. acces); se''debsebit de"~anevoioase(prapastii,: vai adinci etc.), intilnite in zonek
- montaj de la nivelul inferior al elevatiilor sau al terenului natural (de , Wse, grinzile sunt- pozitionate pe rampele de acces ale podului
pe platformele de lucru), utilajele de montaj\(numai macaraie), aflindu-se . .ajulirealizindu-s;e-asa curh's-a prezentat mai sus; cu ajutorul grinzilor de
nivelul acestuia, de obicei in lateralul deschiderilor. are sau pod provizoriu (vezi fig. 41)
in mod general montajui grinzilor, este conditional de:urmatorii C\
factori esentiali: =,-. .... . -' - A1 grinds de lansare
- cqnformatia terenului natural din zona de montaj; .-.- i ^
- pozitiile grinzilor in raport cu deschideriie podului; -.. - ,. .
- dimensiunile geometrice si greutatea grinzilor;. <( .
Conformatia terenului .din zona* de montaj .depinde de zona in care e.-i
amplasat podul, Astfei se pot identifica doua situatii generate, poduri $\i-
traverseaza forme ,de relief fara cursuri~.de; ape si poduri care traverse...-
cursurile de ape (riuri, piriuri). In prima situatie o influenta deosebita o :. . f, r=i
adincimea vaii in zoneie deschiderilor, deoarece acest lucru influents J.": +
volumul, umpfuturile de ;pamint necesare executiei platformelor de lucru r
timpul montajului si..inaltimilela*care trebuie ridicate grinzile pe elev > :
atunci cind montajui-este reaiizat.de la^nivelul terenului .natural. In situati. '
doua este necesara devjerea cursurilor ape[or,pe diferitele deschideri *'
podului, in scopul realizarii platformelor necesare montajului. Acest luc."
este posibil la .podurile care traverseaza riurLcu albii minore largi. In c i :
contrar (situatii intilnite fa riuri/ piriuri de rnunte) montajui ,se poate realize^--'-
de la nivelul superior al elevatiilor, prin lansarea grinzilor, succesiv de r I
fiecare deschidere montata anterior, cu. ajutorul unui dispozitiv sp$v. :
s grinda de lansare
(grinda de lansare vezi figura schematics .41), sau de pe<un,pod.provizi
executat paralel cu podul in constructie.
Pozitiile grinzilor in raport cu .deschideriie podului sunt stabilite ante
perioadei de realizare a pistelor de montare sau executie ale acestora. S
acest caz, se pot identifies doua situatii. Astfei in cazul cind ped
traverseaza un.curs de apa.unde aibiaj:majora este ;destul-,de larga, grinzi
se pozitioneaza in grupuri de ..cite 4~,bucati -.(numarul .necesar pentru-
deschidere) lateral fiecarei deschideri, Pentru^deschiderea/ deschideriie-,d
zona acoperita cu apa, grinzile se monteaza pe maluri (vezi fig 34)> Montaj
grinzilor pe aceste deschideri se.xealizeaza dupa.devierea cursului apej
crearea platformelor de montaj prin umpluturi de pamint. Aducerea grinzili
in zona deschiderilor se realizeaza prin lansarea lor pe un sistem c
carucioare, acestee fiind asezate ;pe Itnie tip CR. In cazul cind pod 10
traverseaza o vale (fara curs de apa), larga si cu accese facile, in drept
fiecarei deschideri; lateral, alternativ sau peacee.asi parte,. grinzile se aseas A-.A
grupate, fiecare grup fiind alcatuit tot din 4- bucati. Montarea, lor se realizea*
cu ajutorul macaralelor brat mobil.

FIGURA 41 - montaj prin lansare grinzi, cu grinda de lansare

 Controlul proceselor de executie la podurile din beton .armaUcu:gritizisimply rezi
Dimensiunile-geometries si greutatea -grinziiqr ,,sunt, caracter
determinate in reaiizarea activitatii de montare. Acestjueru :de,termin
primul rind alegerea utilajeior.sau dispozitivelor de montaj;.. apoi modi
dimensionare si executie a platformelor, cit si?a caiior de iansare.grinzi, <
acest lucru este necesar. , ., ^ rior al elevatiilor, adica de pe platforme de montaj. "
CZD
FIGURA 42- montaj cu macara brat mobil de la nivelul superior al
eievatiifor
Grinzile usoare (maxim 10 tone grejjtate), de dimensiuni mici, se monleaza
de obicei cu o singura. macara. In acest cazmontajal:este influentat si de
pozitia pe care o poate lua macaraua fata de elevatiile deschiderii respective,
in momentu! cind grinda este asezata pe aparatelecde reazeme. Acet montaj
se realizeaza de obicei ia podurile cu una sau doua deschideri de maxim 18
sau 20 ml, pozitia macaralei fiind la nivelul superior al elevatiiler, pe rampel
podului sau deschideri montate anterior (vezi fig 42). Se poate realiza mont
si de ia niveiui inferior al eievatiilor,.de pe platforme (vezi fig.,43);.
224
* ariiede^suprastrudura .,,...... ,
Qrinzile cops|derate .grele Clp^ste 10 tone), la poduri cu descjderi man de
1B~25 m, se'mo'nte^^ fiecare la cite^un
a,t 'de grinda^. In .ac'easte situafii'montajul este^, influntat de "ppziifiMe
ajelbr fata clee'fevatii/ In'tdate cazurile mpntajul se'realizeaza de la hiyelui
>a cum am aratat mai sus, |arrpodurile unde acesul ia nivelul terenului
jral sub pod este inacesibil montajul.se realizeaza cu grinzile de iansare
.'de pe pod provizoriu. in majdrjtatea cazurilor se folosesc grinzile de
;are. Grinda de Iansare este uh Hispozitiv metalic special realizat dintr-o
ida" cu zabreie uriasa. Ea este dotata .-,. la partea- inferibara, cu
)dzitivele necesare pentru prinderea si iansarea pe deschidere a grinzii,
rripul montajului. Pozitia (grinzii pe perioada mpntajului este prezentata in
raschematica nr. 41. ' i
FIGURA 43- montaj cu macara brat mobil de la nivelul inferior al,..
v v
' elevatiilor, de peplatforme amenajate
D prpblema deosebit de importanta in montajul grinzilor cu ajutorul
acaValeTor il reprezirita alegerea corecta a acestbra'. Pararrietrii necesari
^ajului care;tfebuie cunoscutila care
poate ridica'" in pbzitiap'everticala maxima a'Bratului si'sarcinile sub
eritele unghiuri iriclih'ate^^aie'bratuluii'pina'la'brlzbht'al'a; Acest lucru este
szentat grafic in cartea'"fehhica ;al, utiiajuiui. In rriajoritatea cazurilor
idubatbful macaralei prezinta;! pe ;copefta; cattilor tehnicef nurhai sarcina
axima pe care o poate ridica utilajul cu bratulln pozitia verticala maxima.
225,

Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat'cugrinzisimpfu
Acest iucru poate constitui o cappana penfru mpntatpn,' debarece macaralelf ".
trebuie sa incline bratele'la rriqjitaj sub WiFerite ungftiuri, astfel sarcinile p\
care le pot lua macaralele scad considerabil odata cu crestera'unghiulu['d ':"
inclinare a bratului fata de verticaia., -..: **A .:
uh'ghi minim, cu sarcina maxima posibila ce se poatfe'
lua in* incirlig, la.mcfntajKt"
unghi maxim defavorabjl, cu sarcina
utila in cirlig , ia montaj,
d - distanta minima posibila de apropiere a macaralei de elevatie
FIGURA 44- pozitiadelucruamacai^aleCcu bratuiui in unghiu!
maxim defavorabil
De asemenea, trebuie sa se curioasca,gabaritul. maxim al utiiajuluj.jp
pozitia,. calat pe tbate caleje. .Cunbs.cind taceste caracteristici si pqsibil'italle
de pozitionare in zona elevatiilor, fa distante minime posibile (distanta d! eiih.
fig. 42), se pot determina unghiurile bratelpr.macaraiejor sub car se pot
aseza grinzile p'e.elevatii in pozitiile finale. Sacohsulta apoi graficele ,
macaralelor, dete'rminindu-se astfel sarcinile maxirne utile pe care |e pot
suporta sub aceste unghiuri.. .. ' ' " ' l
9Dft
'pranle desuprastructura
rezenfat -*'~
},rnacaraeste. cprespunzatoare.mpnJajului atunci cind sarcina-utija.pe care
ppa'te i'uf u|l^juf i n r di rl sg u t bra'tu I u f siib ;unghiul'cel maf defavorabij' de
oritaj, esie mai'1fiare~;ci!i cdl putift ib^ 70; fata de greutatea grinzii, saua
rftatatu acesteia, incazu! cind sefolbsesc ddua malcarale la montajul unei
i Enzl (vezi'fig. 44): frijcazul' rbalizarii' rho'ntajuldi' cd:doua macarale este
scesar'ca macaralele^slfie delcelasrlip? Daca acest iucru riu este posibil,
i - acaralele folosite la montaj trebuie sa aiba caracteristici identice, adica
..ngirtii ibrateV -sarcina maxima; viteze de riclicare si-deplasare :a sarcinii pe
"fz<5htala.' v - -, - ' - * . '' :
"; ' - .. , - , i ' - i: :
; ;
K' ^ln-continuare"Vomi prezenta^procesurte hnologic de montafe al grinziior de
-3ton<armat postcomprimate:de peste^O tone greutate, luhgimi de peste 25
'-|,>>asezate pe platforme.^in zonele deschiderilor podului.
s^4.2. PREZENTAREA PRQCESULUtTEHNOLOGIC
nPi;ocesui tehnolqgic.de montaj; grjnzLsirnplul rezemates la, podurile din
'&jprV armat, . cuprinde.; actiyitati si ,.resurse,s aflate ^intr-p continua
iterdepegdenta. ReSursele necesare desfasurarii procesuiui sunt forta de
i^ncat)dispozitivele. meGanice.si.accesoriile lor* resursele:;dedocumentatie
" thnica
Resursele umane ,sunt reprezentate de echipe,specializate;(muncitori,
, iiontatori.^sudqri, mecanici.), cit si de persona! de conducere, si coordonare
' ihnica a lucrarilor. . j -.
Qi<spozitivele..mecanice si accesoriile lor sunt reprezentate de.macaraieie
-ecesare/xnontajului si dispozitiveior. deJegare ale.sarcinii (cabluri, sufe,
:pnzi metalice etc,),,de calare macarale; CQntragreutati macaraleetc,
URe^ursele de documentatie tehnica sunt reprezentate.de^schernejede
jpntaj, carti. tehnice. macarale,, etc._ In aceasta categorie sunt cuprinse si
Tocedurile tehn'ice de montaj. Acea,stea trebuie sa fie, aprobate de
"lariagementul te,hnic al qcganizatiilor executant's, . ..,
."sLucrarile de montaj a grinziior,, simpiu rezemate la.podurile din beton
tt 7rnat, cuprindt ,in ordihe cronojogica,. urmatoare activitati;-
r^*intocmireaprogramuiui,de montaj; - . ,j
- ''executia platfo'rmelor de Iucru; t: ,.. ,, , r
r lansarea, riparea si. ridicarea grinziior pe.pqd;,,
^ asezarea grfnzfjor pe aparateie de reazeme.
1. Intocmirea programului de montaj
Programui de montaj reprezinta documentatia tehnico-organizatorica
"upa care se realizeaza montajul tuturor grinziior podului. Asa cum am aratat
227
!**-
 Controlul procesetor de executie la.podurile din beton armatcu grinzl simplu rezemaie, }arlle 'de sbprastructura

in partea introductiva', montajuf grinzilor este d,e"6!m'are im^prtanta, avmd^irj 2. Exbc'utia platf prmeipr do lucru
vedere gradul ridicat de tehnicitate si .risc.care impiica .de.sfasurarea acestoi
tipuri cie lucrari. .El este intbcmit'a de seful punct'ului de lucru^-verificafa^a Platfprmele de1 lucrti reprezinta suprafetele terenului'natural amenajate, in
aprobat de seful santierului.^ Este( indicat a, .fi.examinat, aprobat su.qe, jele'>'deschideriior, in scopul: desfasurarii lucrarilor .necesare montajului
proiectantul lucrarii/Documentatia trebuie sa cuprinda capitolele prezentat^ jplasarea si calarea macaralelor, asezari intermediare ale grinzilor etc.).
in continuare. . > --. , ,< n ^m mod practic aceste platforme.sunt specifice fiecarei deschideri in parte.
1. Prezentarea lucrarilor de montaj. Sereaiizeaza o.prezentare geqer^a, jzktig. 45) Ele se exeeuta cu suprafetele orizontale.
a lucrarii de pod accentuindu-se pe cafacteristicile geometrice ale grinzilop;
greutatealor, asezarea in zonele^lucrarii, necesitatea translarilor si riparilor,
daca.este cazul. De asemenea, se prezinta tipul si caracteristicile utilajelotf
de ridicat, argumentindu-se din punct de vedere tehniccnecesitatea'alegeni
acestora, in scopul realizarii unui montaj adecvat care sa confere siguranta
2. Organizarea montajului: Se prezinta pers'onsilul implieat in montaj, pnn
decizii scrise de conducerea santierului, pentru conducatoru! tehnic al
montajului (de obicei seful punctuluide lucru), legatorii de'safcini, macaragii,
personal manipulant.De asemenea, sunt prezentatefise cu sarcinisi atfibutii
specifice montajului pentru fiec'are categorie de personal. In acest capit'ol
sunt atasate copii dupa autorizatiife-ISCIR-ale macaralefdr si autorizatiilor
macaragiilor.
3. Planurile de'verificari. Sunt prezentate sub forma tabelara verificarile
realizate pe utilajele de ridicat si acesoriilor acestora, cine le face cind si in1
baza caror sisteme referentiale. Aceste verificari sunt realizate inaihtea*
inceperii montajului. De asemenea, se prezinta sub'" aceeasi' forma, pas cu
pas, toate verificarile care se reaiizeaza in timpui desfasurarii montajului: '-
4. Procedura tehnica de montaj. Se prezinta descrierea pas cii'pas,;din
punct de vedere tehnic; a desfasurarii iritregului prtices de montaj. In aceasta
procedura se cupririd, pe' linga ' resursele neces'are' si atributiile/
responsabilitatile persoanelor implicate in proces.
5. Graficele de montaj. Suntreprezentari grafice ale pdzitiiior'macaralelor1
si grinzilor in diferitele etape' ale montajului. Graficele se iritocmesc la scar a. '/ FIGURA 45 - piatforme pentru montaj gririzi
Hi. >

continind specificatii privirid distante, unghiufi etc. Se pot realiza pentru

monjul fiecarei deschideri in parte, sau-se reaiizeaza uri grafic general pentru
montajul tuturor deschideriior podului. -
6. Carti tehnice ale macaraleor de montaj, certificate de calitate ale
accesoriilor de montaj (sufe, cabiuri etc.), caietul cu dispozitti de lucru ale
macaralelor.
:xecutia lor impuhe etapele de umpluturi cu pamint si cpmpactarea
Drafeteior. in majbritatea cazuriibr, ex'ecutia umpluturiior si crearea
Drafeteipr.orizofitaie, se reaiizeaza prin saparea si impingerea pamintului
ajLitorul buldozerelor, ;din zo'neie adiacerite. in fazele finale, daca este
sesar, se astern straturi de bafast sau pietris'de aprox. 10 sau 15 cm.,
nate apoi de compactare. Acest lucru se realizeaza^numai in deschiderile
le'tefenul natural este'din pamint poeziv. in albiile riurilor acest lucru hu
e'necesar dedarece.piatformelese reaiizeaza cu aport de baiast sau cu
iteria!(pietros din,.zona, acest. I'Cicfiu conferind stabilitate si rezistenta
eriului1 natural. Asa cum aim prezentat in partea introductiva, platformele

i n n
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu gnnzi sirqplujeziqi
&. de"suprastruclura

ce trebuie realizate in albiiie riului, pe curjsurjle. ,de ape^ sunt posjbile

fe de'ripare se realizeaza \i ridicarea grinzilor de pe piste' si asezarea
devierea apelor in deschiderile unde s-au moritat grinziie. Activitatea
Wcioarele caiior'de'rulare. Urmatbarele operatii de acest gen se
realizeaza, in amontele podului, prin impingerea materialului dip late]
S&za, la coborirea" 'or 'de p e ' carucioare si asezarea in drep'tul
albiei rriiriore, cu ajutorul byldozereior si formarea unpr, diguri, astfe^
fdefilor/ urmind apoT, ridicarea si "asezarea pe eievatii. Ultimile rjpari
cursul riului sa poata fi deviat . S,
- i . &-, .. \f, lalizate pentru asezarea grihzilor pe'aparateie'dereazeme.
irui'"activitatilor de ripare macaraieje;;se aseaza la" capetele grinzilor.
3. Lansarea, riparea si ridicareagrinzilor pe.pod . l t j,
^iegarea 'ghnzii in cirligele rriacarsiielbr prin.jnfermediul sufelo'r
!-
VilSr) de legare, urmeaza"[ridicarea"'c6ncomitenta de pe poziiil, la o
Lansarea este activitatea de deplasare a grinzilor in lungui lorin,sjH
\e' apreciabila" si rotirea cu aplecarea concomitenta a bratelor
de a le aduce in zohele deschiderilor. Acest iucru se realizeaza numai an
alelor in'directia si sensul in care se doreste a se realiza riparea grinzii.
cind grinziie se afla asezate in zone diferite deeit cele ale deschidenlorf
figura 45 - sageata orizontala indica directia si sensul de lansare a grin; 1&.-47J. " "*-' ' -
ce se vor mdhta pe deschiderea 2). irea grinzilor pe pod este poate.operatia.cea mai dificila si cu gradul eel
dicat de periculozitate.
Activitatea se realizeaza in functie de lungimea distantei pe care-tret
lansate grinziie. in cazul cind aceasta este scurta~(una saujnaxirn c!
lungimi de grinda), lansarea se face prin miscari succesive ale gririzi:
ajutorul macaralelor. Se aseaza macaralele cite una la fiecare capat sf d
carucidr'lansare linietip CF
ce se ridica grinda de la sol se rotesc concomitent Bratele'in sensul dorit.
In cazul cind distanta este iunga (peste doua lungimi d,e grinda) lansares
realizeaza numai cu 'ajutorul unor cai 'de rulare.'O cale de rulare confine I
de tip CF asezata pe piatforma peste care circula carucioarele de lans
E
cm
(vezi fig. 46). Calea de rulare porneste din - zona "laterala. a gri'riz
terminindu-se in zona din vecinatatea deschiderii. Ridicarea - grinzilor' de
piatforme si asezarea pe carucioarele caii se realizeaza cu ajut
r-** n m it m
sfeiji ;
n ,n n r
l9Q-Hgr
macaralelor. Deplasarea grinzilor pe caiea de rularet'se" realizeaza I ii t %>
tragerea lor cu ajutorul buldozerului. Buldozerul ihcaieca calea de'ru grinda,
(vezi figura 46), iar legatura dintre buldozer si sistemulvgrinda carucioare
realizeaza printr-un cablui dimensionat corespunzator. Cabiul se leaga
caruciorul din marginea grinzii aflata spre buldozer. Translarda se va res
jsieme'de spnjinlre laterals)
cu mare atentie, numai pe directia grinzii pentru a nu crea forte transvers
cu viteza mica pentru a, nu smulge caruciorul de ,sub. grinda, a;
inlaturindu-se pericolui rasturnafii acesteia de" pe carD'cioare/Pe carucic
grinda este sprijinita in lateral cu spraituri. Daca este necesar caruciarele
vor lega iritre ele pe sub grinda c u u n cablu. Este" interzi's^' s^e'trage grin
cu buldozerul pozitionatjn lateral fata'de axele longitudinale ale grtnz
linie tip CF
Lungimea cablului de tragere trebuie i a fie de minim b jurriatate din' lurfgir
grinzilor. Este1 iriterzisa impingera grinzilor cu ajutorul, buldozerului sa'u
alte utilaje.similare. ' r '"" ' ..
Riparea grinziilor' consta in actiunea de deplasare transyersala fata A- A
directia lohgitudinala a"acestdra..(vezi figura.45 -.sageata'verticaia int
directia si sensul de ripare a-grinzilor ce se, vor rnohta^e'deschiderea 2).
ijgura 46 - cale'de rulare tip CF, pentru lansare grinzi in deschideri
realizeaza in diferite situatii de montaj, nurtiai cu ajutorul rnaca'ralelor. P),

?ari
 Controtul proceselor de executie la podurile din beton armatcugpnzjsimp. WprastrciGtura- w_. --

Ea consta tot in pqzitionarea. macaralelor la capeteie.grinzilor, legar- < &) =.fca -fiecartavcapat de:-gEindase vor afla-. cite minim doirlegatori de
in cirligele macaralelor prin intermediul sufelbr ,de. legare si rid " 0ina,^fiecare;legare,. inainteide ridicare, yaiiinspectata de-conducatorul
concomitenta, de la ce'le doua capete, pina peste .nivelul'sut- i gtaiuJUfj ~tJ -;, .^ . - , :('.; . -M - - -
elevatiilor. Aici;macaralelerexecuta o'rotire scurataspre elevatii u ftrJP pncevppzitie^a-macaralelor, :qu sarcjniie incirlige, macaragii vor
imediat de aplecare concomitenta a bratelor'si jasarea sarcinit din c 'I ipKia-j.bratele astfelJincit in permanata cabiurile lor.sa fie in. pozitie
pe marginile elevatiilor. .Pehtru asezarea.pe aparatele fie reazehr a |cala," :i .,.;, ( .- . ,. .G. , .... {C. _
sunt ripate prin ridicari cohcomitente si aplecare a bratelor. Ope.j :N ,Est%interzisa continuarea. manevrelpr.'de lucru ale macaralelor daca se
dificila deoarece irfcijnareabratelor macaralelor sub;diferite ungHiuii n istata cedarea tergnujui de/sub uri%.sau rrjai multe cale, sau ridicarea
si scaderea puterii de ridicare a acest'ora in yirfurile^ Qirligelor.. I 'i Dpcale,de pe pjatforma.' .^ ,; f,iK"/'"'' . ,.. ^
situatii macaralele sunt deosebit de soliqitate, uri rol deosebit de i.np 7 , Irftimpul desfasWafii. rrianeVrelbr cie'ridicare siJin special al celorde
reprezentindu-l stabilitatea utilajelor pe platforme, prin intermediul-'c?' vA ije^gnhzile se'Vo'r%tapjni'der1a;\capete prin: irifermediul unor'fringii; este
Irils'a1 im'pingera'griMilbrin'mo^ cu brateie (exceptie de la re'gula se
directia si sensul de ripare a grinzii e flumai atunci'cind grinda se'aseaza pe aparatele de reazeme).
grinda
macara
V I 8 To^te'maKevrel^'maearaielor'se vor realiza cuviteza minima posibila.
7^

% .
sens rotire brate macaraie ^ ;"- y f
5 ^ica sarcina din cablu .<
ara.
ridica'sarcina diri brat" cobbarasarcina"din
11 macara. ^ - .'.brat.macara .
r1^^ spH
I - pozitia grinzii in feza initiala
II - pozitia grinzii dupa ripare

Figura 47-riparea grinzii i--: 4

vcob.oara,sar.cma;din'cab|ij ;7- >- - -, > , ,: 'l
In cadrul unei deschideri, ordinea montarii grinzilor este stabilita n macara s . . ,
foarte judicios de seful punctului de lucru. Ga-regula generaia, se v."i .n" ' Figura"48 - semn'e'convehtlCihale, cu bratul miioiidrepte, pentru
mai intii grinzile cele mai departata fata de macaraie, adica de la 1113 comanda1 macaraie"
deschiderilor. Urmeaza apoi montarea in ordine a grinzilor centi k 3I1-J :-'X'c'/t '"v-'{* .-\ .\- ' -' ''"-..

fazele finale sunt montaie grinzile margiriale, ^adica ce)e aprop'i

utilajele de montaj. Fiecare grinda este ridicata pe elevatii si asezate r.
la marginile acestora, asa cum sra descris mai sus, urmind apoi ase^.u
aparatele de reazeme prin ripari succesive. ^ 5 f
In timpui desfasurarii activitatilor, de montare a grinzilor se vor re&p-_<-
strictete urmatoarele reguli:
1. Montajul se va incepe numai dupa consemnareaaJ$vitatii in c **i"
comenzi a macaralei si reaiizarea;-unui instructaj deosebit de efic-
intregului personal participant ia.aceasta activitate; -, . ;.'_"* ~ .
2. Comanda activitatii se va realiza de o singura persoana, aceub;.
conducatorul intreguiui proces de montaj (sefui punctului de lucru), ei *,
aseza intotdeuna in zona cu viztbilitate permanenta pentru ambii macarc
3. Pe peripada intreguiui prppes,,comenzile se vqr realiza prin ,sep
cunoscute, standardized; realizate cu bratul miinii drepte (vezi fig?48)'.
"4.3Asezarea grinzilor pe aparatele de reazeme
X sezarea jae 'aparatele: de'Teazerrie-'ale grinzilor o: consideram ca o
eratie distmcta deoarece este dificila'si-de' 0 exacitate-:Udeosebita.
iaOftalea 'ei Gresteddata cu lurigimea si greutatea grinzii;;de6arece sunt
cesare manevre deosebit de scurte1 cavspatiu sitimp, acest lucrufiind greu
reahzat prin miscarlle macaralelor, datorita.inertiei deosebit de mari.a
rcinii. . -.'- .- ,-. . >j ,--> .jv.,- , ;...,, .--
pnma faza actiunea^ constaMn-ridicareagrinziloadepe marginile elevatiilor
riparea pe directive aparatelor de reazeme. Urmatoareg*:faza consta in
ropiarea grinzihcu <placilor,;de,primireide-.placile;superioare ales aparatelor
reazeme, incit-axele!transversale:ale^acestora sa se suprapuna. De
emenea, se urmareste reaiizarea aceluiasi lucru si in planul transversal pe

o%o
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cugrinzrs(mpllt<rke
fiecare aparat de reazem. Actiunea este. realizata concomitent la cele c
capete ale grinzii. in faza-finala, cind se considera ca s^au^reaiizat^ao
doua aspecte, grinda este lasata pe aparatele de reazeme, dar fara aT,o *
din sufele macaralelor. in mod practic, datorita'-inertiei- foarte "mar
deplasari a sarcinii, asezarea pe aparatele de reazem'e'a uiiei'grinzi']
deosebit de dificila, operatia repetindu-se de foarte muite ori pina'cinc
considera ca s-a incheiat cu succes. * Toate rhanevrele de axarl trel
realizate dirijind grinda, cu bratele, de muncitorii " montaton/';
supravegherea directa a conducatorului montajujui, ;Fixarea : placilor!
primire ale grinzii de placile superioare de sprijin ale. .aparatelor.de r.eazt
se realizeaza prin sudura,. conform ^celor specificate, anteriprja/, cap.,
(Controlul procesuluide executie a! aparatelorde reazeme). ._ j " , -
In faza finala sufele macaralelor sunt.relaxate si jndepartate de pe
grinda, astfel aceasta sprijinindu-se pe aparatele de reazem implicit
elevatiile podului. Pentru a inlatura pericolul rasturnarilor grinzile .!
sprijinite cu spraituri laterale la fiecare capat Daca este posibil se pot pri
una de alta prin vergi de otel beton sudate ia capete, de mustatile ciuperc
4.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de montare a grin,
la podurile din beton armat, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurg
pas cu pas a procesului prin activitati de. verificari, incercari specil
comparind rezultatefe cu prevederile referentiaie.
Scopul monitbrizarii procesului este de a elimina cauzele imediate can
putea sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de execi
Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care due 1a aparitia i
neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficie
procesului. De asemenea, au si rolul preyentiv, pentru alte prpcese simi
ce se vor desfasura in continuare. ;
. 5dul de leQare'a^sUfeldr; mainntii de grinda, apoi in^cirligele macaralelor.
Aspectele prezentate conduc ia.; ideea ;Ca: monitorizarea proces
tehnologic de montaj al grinzilor la podurile din: beton; armat, este o p.
esentiai a managementului calitatii, acesta avind o eficienta-deose
preventiva si economica prin inlaturarea pierderilor banesti neces
remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturarea posibilitatii dea aparea aspe
nedorite si la alte procese similare. , ' _ .tefn.
Monitorizarea procesului de executie, presupune o serie de verificar
situ. Activitatea este prezen'tata, pe etapele demontaj, in continuare.
234
atile desuprastrmttfra^ ;_'';.;':: :r....-/. '.'". " " '.'.'* ' ' - - -
(I < i r- ."-
1. Intocmirea programului de montaj
* * , ^ - - P - - . - r
- '
\"ctiviatea de' Control a programului de montaj" cuprinde verificarea
fiponentei si corettitudiriii documentatiei, in concordanta cu eerintele
cedurii de intocmire. De asemenea consta.si in verificarea concordantei
fetficatiilor-din^documentatiecu conditiile existente pe teren, in special
icativitatea graficelor de montaj. Actiunea este realizata de seful de
itier"si:proiectantul lucrarilor-,- inainte'a demarar'ri activitatii de montaj.
2.'Executia platformeiof demontaj grinzi
Activitatea" de control a executiei platformeior de montaj'grinzi cuprinde
iBnNe verificaredimensiuhi-te'ometrice^planeitate, orinzotalitate si gradul
stabilitatea a suprafetelor5 slib; actiunea utilajelor de montaj. Aceste
ificari'sunt;reaiizatede sefuPpiirietuluide lucfu, pe fiecare platforma in
-te'fdupa^exeeutiaacestorasiinaintea'incep'erii rhontajului.
3. LarifeareaVriparea si ridicarea grinzilor pe pod
Activitatea de control a lansarii, riparii si ridicarii grinzilor cuprinde
iuhile de verificari prezentate in continuare.
.l! Verificarea cailor de rulare. Se ;verifica ecartamentul si. prinderea
lelor, stabilitatea pe platforma, amplasarea in zonele de incarcare si
scarcare-a grinzilor: Actiunea este realizata de- cohducatorul tehnic al
intajului, pentru fiecare calede rulare in parte, dupa executia acestora.
2.-Verificarea'stabilitatii suprafeterplafformei de montaj si a caielor, dupa
larea macaralelbn^Actiunea-este' realizata de macaragii si eonducatorul
inic al montajtilui dupa fiecare' calare'sHnceperea ridicarii sarcinii, pe tot
Ccursul rhontajului tuturor grinzilor.
3; Verificarea modului de iegare a grinzilor de macarale. Se verifica
tiunea-este realizata dupa'fiecare Iegare,-la fiebare capat aljgrinzilor, pe
reg^parcursar-rnoritajuliii. Persoanele implicate suht, in primul rind legatorii
"'sarciria autonzati; p6i cbnduoatorul tehnic al^montajului.
A.- Verificarea modului de asigurarea a stabilitatii grinzii pe sistemul de
isare (linieVtip CF^si1 caruciaore).1- Se ve'rifica mbdul de spraituire, de
hdUcato'rul-mdntaJLi!ui,'dUpa ridicarea shasezarea fieearei grinzi pe acest
-\- " .-
5. Verificarea modului de Iegare a sistemuliiKde' lansare grinzi de buidozer
a modului cum este realizata tragerea grinzii pina in zona deschiderilor. Se
?3fi
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cuigrinzksimplu reze
Wlie,(je,suprastructura - .,, . . _-, ;- ^ . - - .
. i m .... _,* ;>., ., i - .. I I . , , , . .

verifica legaturile sufei, viteza de deplasare si rulare a carucioarelor pe

tipCF. ... :>y r, v r < 4:4 ' PLANUL'DE CONTROL GALITATE VERIFICARI SI
6. Verificarea suprafetei terenului pe care se aseaza grinda, in -2 j rirlNCERCARh .....-. ,.. ' .
deschiderii, dupa descarcarea.de pe carucior..Actiunea este realizat?
conducatorul montajului, inatntea-descgrcarii fiecarei gripzi, in zona.fiec i "^anul de control calitate verificari si incercarM(P.C.C.V.I) face parte cfin
deschideri a podului. ..;- ., ,;.- - -.-?': "- ' lurxaljjatii: -El este; 'intbcmjt pehtruexecutia podului din beton armat,
7. Verificarea amplasarii si a modului de caiare^amacaraleior, in vedi * frtea, demararinucrariioride executie;. P.C.G.V.l. pe procesul de executie
ridicarii grinzilor pe pod. Se verj'fiGg distanta pina la elevatii siunghiurile, t- --ezinfa sistemul "referential pentru realizarea activitatilor de' inspectii,
mai defavorabile ale bratelor care, se ypr adopta. cu sarcjna in cirji ; srcarj sUinere sub cpntrpl a proceselor de executie. Prezenta'rea lui este
macaralelor. Actiunea se realizeaza de conducatorul montajului, c , izata tabelar, in continuare.
realizarea fiecarei calari aie macaralelor, irnediat, inaintea, montajului
sisteme de referinata se folosesc schemele de montaj. i a clc.tf.l. PE PROCl&QJE EXECUTIE MONTAJ GR|NZI LA PODURILE
8. Verificarea-modului de ridicare si asezare a grjnzilorspe elevatii .^l'J.BETON ARMATCUGRIN2LSIWIPLUREZEMATE
verifica, in permanenta, manevrela macaralelor, _pozitia:ca(3lurilpr si agrj 1 . , - ' - - - . . .

modul de stapinire din fringhii, directia si intensitatea vintului,.daca este c; CTIUNEAC.CV.1. ' C1NDSE CINE FRECVEN- SISTEM 1NRE-
pe tot parcursui operatii.lor de ridicare. De, asemenea, i-in-iaza finala E FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTR.
-TIAL
verifica modul de asezare a grinziipe elevatii ..Aceste yerjficari sunt reali
. INTOCMIREA :
permanent de conducatorul montajului si macaragii, la ridicarea si asez, OCUMENTATIEl DE
pe elevatii a fiecarei grinziin-parte.:Rentru intensitatea sldirectia yintului 'IONTAJ(PROGRA-
recomandata o persoana de specialitate. IUL DE MONTAJ)
Verificarea programu- Inaintea ince seful de san- Minim 0 Procedure
FJ privlnd alcatuirea, perii lucrarilor tierimpreuna verificare tehnica
lotivatla alegerii utiia- de montaj cu beneficia-
i9rjte,mqntaj,.Qq.iv,, rul /proiectan-
4. Asezarea grinzilor pe aparatele.de reazeme, .,.,' ardanta lui cu situatii- tul
din teren in special -
Activitatea de control a asezarii grinzilor pe aparatele de reaze,- le graficelor de mon-
IJ, aceptarea lui de
cuprindeactiunile de verificari prezentatein cqntinuare. ;. > eneficiar si proiectant
1. Verificarea realizariktuturor rnapeyrelor de ripare, in scopul ase; . EXECUTIA'PLAT-
grinzilor pe aparatelede reazeme. Activitatea se realizeaza in. permant. ORMELORDE -. . >.

fiecare grinda, de conducatorul montajului impreuna cu macaragm w . MONTAJ

Verificarea dim'ensiu- Dupa executie Seful punctuiui Minim 0 ve procedure
2. Verificarea moduiui de axare a placHor de primire,grinzirpe placu ilorgejometrice, uni- si inaintea de lucru rificare pe tehnica
superioare ale aparatelor de,; reazeme. Actiunea este realizata de^ s )rmitatea si compac- inceperii mon fiecare plat-
irea sfiprafetetar, on- tajului forma -
montajului la fiecare grinda in parted si ,pe fiecare, capat, atit in tirr sntalifatea lor
montajului citsi in fazele finale^ dupa ce grinda este asezata,pe pozitie. . LANSAREA, RIPA-
3. Verificarea verticalitatii grinzilor.si. adistantelor dijntre ^ele. Activity EA SI RIDICAREA
este realizata de seful .punctuiuide-Jucnu, dupa montarea;;fiecarei grinzi s iRiNZILOR PE POD
Verificarea caii de Dupa executie Conducatorul Minim o ve Procedura
final a intregii deschideri. - insare'a grinzilor si inaintea montajului rificare pe tehnica
4. Verificarea modului de sprijinire si asigurare a grinzilor dupa montaj' ;cartament-si prin- ? -- montajului "- fiecare cale -
ere sine, stabilitate,'
verifica modulde realizare ai spr/jiniriiorlaterals shal legariigfmzllor Intre mpiasare'ihzona'de
cu vergi din otel beton. Actiunea este realizata de seful punctuiui de It lontaj)
pentru fiecare deschidere in parte. , , /enficarea stabilitatii Dupa fiecare Conducatorul Minim 0 ve
latformei dupa cala-, calare a montajului . rificare dupa -
;a macaralelor (stabi- -macaralelor fiecare-ca- -
tatea calelor si maca- lare
jlelor).

236 237
 Controlut proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu'fazef. ile\de suprastructura^u..

flUNEA C.C.V.l.' CINDSE CINE FRECVEN- SISTEM INRE-

ACTIUNEA C.C.V.l. CIND SE CINE FRECVEN- SISTEM INRE- REFEREN G1STR.
PE FLUX EXECUTIE ,. REALIZEAZA. REFEREN FLUX EXECUTIE REALIZEAZA-. .REALIZEAZA TA ,
REALIZEAZA ?TA-jv> '-j -TIAL
: ! -TJAL
nficarea modului..; .IrKtimpuT'des-' ;Conducatorul . .Verificare Procedura
-Verificarea modului Dupa realiza- Legatorii de Minim o v e - ' r Instructiu- permanala tehnica
jxare a grinzii cu fasurarii acti- montajului
de legare a grinzilorin rea fiecarei sarcina autori- rificare la fie- ne de luc- la capetele planse cu -
sutele de primire pe vitatii si dupa
cirtigele macaralelor legari , . i.zati si^ondu- car^ca.pat, ru .
cu ajutoruf sufelor catbrrnontai de grihaa
vr" ;ile de sprijin ale asezarea pe fiecarei sectiuni
iratelor de reazeme aparatete de 'grinzi si transversa
-Verificarea modului' ' Dupa aseza- Conducatorul 'Minim bve- Instructlu- dupa ase le pod
; nficarea verticalita- reazeme
de asezare a grinzii pe : rea grinzilor. monfajului ~rificare"pen- ne"de luc- zarea, pe fi-
carucioare (stabilitate,,, i a distantelor din-
tru.fiecare . ru. - ecare grinda
mod de ancorare) grinda ' ' ahfizi ' *
fifjcarea, .modului : Dupa<asigura-< . Seful punctulul Minimo veri , ; Procedura
--Verificarea modului Dupa iega're- Conducatorul -Minirrr'o ve*-- Iristructm-
sprijin si asig'urarea .reagrinzilor ,de iucru ficare pen- de lucru
de realizare a tegarii si in timpul montajului rificare .pen- - nedeluc- ( -
tragerii izilor-pe'p^aprifr"'-' pepod' : tru fie cafe
buldozerului de siste- tru flecare ru deschidere
a'ltuire/iegare intre '-
mul grinda carucioare sistenj.grin-
si a modului detrage- dacarucioa- '
re grinda pe cale re"< ; \
-Verificarea suprafetei Inaintea des-
T'
Conducatorul Minim ove- ~
terenului.inzonade. . . carcarii grinzii montajului ..rificare,, . --_
asezare a grinzii'dupa de pe caru
lansare cioare \
-Verificarea mo'dului dupa ampla- Macaragii si Minimo ver . Scherna
de ampalsare a sarea si caia- conducatorul rificare demontaj
n!
macaralelor in zona rea macarale montajului
elevatiilor si a modului lor si dupa ridi-
de calare (se deter- carea sarcinii
*
mina upgfiiurile cele ' de lasolcirca
mai defavorabile ale 0,5 m. i
bratelorfara sarcina.
in cirlig) i
tU

-Verificarea intensiia-tii Inaintea fieca- Persoana spe "i

si a directieivintului rui montaj cializata dota- i n
ta cu aparatu-
ra specializa-
ta
-Verificarea modului In timpul mon- Conducatorul Verificare Pro,cedura
de ridicare a grinzii pe tajului montajului im- permanenta demontaj
elevati si a asezarii pe impreuna cu cind se schema <
margineaacestbra. :
macaragii < mpnfeaza "de rribntaj
(se verifica: orizonta- grinzi pe
tea si verticalitatea / f
Pd,
grinzii, verticalitatea ,
cabluriior, corectitudi-
nea si concordanta
manevrelor de ridicare
l
/rotire/apiecare brate
macaraie, stapinirea ~ *r
grinzii cu ajutorul frin-
ghiile etc.)
i
-Verificarea realizarii "In timpul 'reali Conducatorul Verificare Pjocedura
manevrelor macarale zarii lucrarilor montajului Irn- permanenta de montaj
lor in scopul riparii impreuna cu cind se ri- , ' ~i
grinzilor pe aparatele macaragii- peazagrinzi-
de reazeme

TJO
0"3ft
 3^ri(e~dersuprastructura yv-.,
Controlul proceselor de executie la podurile din beton armatctigrinzi si'mplU'rez>

etpanele-'foiositeiiin srealizarea acestor*elemente sunt din -categpria ceipr

5. CONTROLUL PROCESELOR DEHXECUTiE A PLACILOR; jperioare (minim Be. 40). r.> .... - , ::!
CONSOLELOR TROT0ARELOR SI ANTRETUAZELOR
r v>r -
ilaonsola trotuar .
5.1.NOTIUNMNTRODUCTIVE
... ,
'.'-,,..,
. - ' i ..'it i i i "V '
Placa; podului se considera eiementu! de beton care uneste si realiz* J.. cable oreterisitmate
continuitatea partilor supenoare ale grinzilor (ciupercile grinzilor) EsiL _
element foarte important,; din structural podului, pe acesta sprijinihalu-sk
straturile de hidroizolatie : si imbracamintea rutiera. Are < forrrfc
dreptunghiulara,, girosimea fiind eggia cugrosimea ciupercilor grinzilor. D&C.
privim in sectiunea unui pod cu un carosabil continind doua benzi de"- Dnsola'
circulatie, executat din grinzi monolite sau prefabricate simplu rezemate r.; jtuar--
fiecare deschidere sunt trei astfel de placi (vezi fig. 49). La cape'.
deschideriior, fiecare placa este rnarginita de antretuaze.
Sunt situatii cind placa podului este executata dintr-o singura buc u* j
deasupra ciupercilor grinzilor. In acest caz grinzile, datorita caracteristic I. t
lor de rezistenta, sunt mai numeroase in sectiunea podului si apropiate m - J
de aita, fapt care impune lipsa antretuazelor, in termenii folositi o-s*
constructor!, acestui element i se mai spune si placa de suprabetonare r ,
obicei, placile de suprabetonare se intilnesc la podurile cu suprastructura I
grinzi cu corzi aderente.
Consolele trotuarelor sunt elementele de beton executate la margin's-
deschideriior (vezi fig. 49) si asa dupa cum sunt denumite, sunt executate- u.
consola, fiind suporturile pe care se afla trotuarele podului. Ele au fo.n
dreptunghiulare, la podurile in aliniament si curbilinii la podurile aflafo in"
curbe.
Antretuazele sunt elemete din beton armat dreptunghiulare .asezatc ir
capetele si centrele deschideriior, perpendicular pe acestea. In cazul nosln
se intilnesc la podurile cusuprastructura din grinzi postcom prim ate (vezi f-
49). Pe fiecare deschidere sunt doua antretuaze de capat si una'centr.il*
Ele consolideaza structure de rezistenta a suprastructurii fiecarei deschici.: i
conferindu-i acestea o conlucrare spatiala. In majoritatea cazurilor, penliu a
realiza o consolidare cit mai buna, aceste elemente sunt precomprimatc- r j '
ajutorul a doua fascicole realizate din sirme SBP I diametrul de 5 sau 7 mm intfe;tuza ce'ritrala
Numarul firelor din fascicole este de obicei 24 la antretuazele de pe capete si '- -io . v ..- ; - - AT-A.
12 la antretuazele din centrele deschideriior. Procesu! de postensionare este
similar celui descris la realizarea grinzilor postcomprimate din tronsoanr < FIGURA 49- - antretuaze, placKsi conso!e4rotuare,
prefabricate, sau monolite.
Clasa de beton din care se executa elementele podurilor din beton armat "egatele^fotosite-in fabricarea betoanelopsuntsbrtate, de-balastiera.lntruc
prezentate mai sus, este stabilita prin activitatea de proiectare. cile si consolele trotuarelor sunt considerate elemente subtiri (grosimea Ic

OAC\
 Controlulprocsselorde executie lapodurile dinbeton armakcurgtirizisimplu rezetr
fiind de maximum 20cm.), acoperirea cu beton^rebuie satie-de?aproxmativj<
cm., iar granula maxima a agregatelor maximum 16 mm.."-' -M- -; > . T'-;<M
Armarea acestor eiemente este deosebit de importanta. Modul de arm,
este stabilit prin activitatea de proiectare. Este important a se acorde
atentie deosebita continuizarii armaturii din ciperciie grinzilor cu armature
piaci, in special in zona consolelor trotuarelor.
Cofrarea se realizeaza cu eiemente obisnuite, din panouri- de metal sau-
lemn. Trebuie acordata o atentie :deosebita realizahl etanseitatii"cafrajeloi m
a unei solidarjzari conforme in scopul evifariiaparitiei; cedaril.br de-co
locale. . _ I ...._'
Betonarea este activitatea prin care se realizeaza finalitatea elements
prezentate mai sus. Trebuie acordata o atentie deo'sebita "prpcesului
vibrare a betonului in scopul evitarii aparitei segregarilor. - '
In practica, la executia podurilor, in prima faza,,pe toate desphiderile podu
se executa mai intii antretuazele si pjacile poduiui, tirmind apoi in""fc
urmatoare executia consolelor trotuarelor. Es'te de preferat ca execi
consolelor trotuarelor sa se faca in aceeasi faza, pe toate deschide
poduiui, acest lucru facilitind o aiiniere conforraa a marglnilor .acestor^,
toate deschiderile, in special la podurile.ce se executa jnxurBa.
5.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Procesul tehnologic de executie* a placiior, consolelor trotuarelor ,
antretuazelor podurilor din beton armat cu grinzi simpul rezemate, cuprir
activitati si resurse aflate intr-o continua interdependenta. >Resurs
necesare desfasurarii' -procesufui sunt iorta de munca, materials -'
dispozitiveie mecanice si documentatie tehnica. - - - ,
Resurseie umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncii-
fierari betonisti, dulgheri, betonisti) cit si;de personal de conducere ,
coordonare tehnica a iucrarilor. ; , ' i .[
Resurseie materiale principale sunt betonul, otelul betjon, elementele
cofrare si de sprijiniri. Otelul beton cit si betonul rViarfa, trebuie ,,
indeplineasca anumite caracteristici; specificate in . proiectele de execu i
caieteie de sarcini sau alte sisteme referentiale impusedeclienti.;. t] ;
Dispozitiveie mecanice sunt -specifice celor-; de - betonare (bene .'
betonare sau pompe de betonare, vibratoare etc.). Ele.sunt alese^ ..
executant pentru a se realiza activitatea 'conforma a procesuiui de betonar^
Resurseie de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele i-
executie, caieteie de sarci.nksi stand arde/n or mative aplicabilepentru ace" -
lucrari, adoptate de clienti. in aceasta categorie sunt cuprinse si procedu"i--
tehnice de executie. Ele trebuie sa fie aprpbate.de managementui tet^jpij" -
organizatiilorexecutante. - - _. , :; ' --.
242
lie de siiprastfpctura.^ c\;y^- - '.,... . _ ^ ,
icrarile de executie EU pa lei lor, .consolelor trotuarelor si ; antretuazelor
rilar- din beton armat Gu^arinzi/.simpju rezemate cuprind, in ordine
)lP3iCa;iiUrmatoare;activitatU-, ; , . - . . . ,
$rruarea si cpfrarea antretuazelor poduiui;
tcofrarea placilorsi consojeior trotuarelor poduiui;
armarea piaeiJs&s* consolelor trotuarelor poduiui;
ibetonarea antretuazelor placiior si.consolelor trotuarelor poduiui i
sexecutia stratyluj. de.beton pentru egalizare, si panta.
* >;Ar;marea si cpfrarea antretuazelor poduiui
atonta faptului ca sunt considerate eiemente subtiri (au latime redusa)
fce'a'antretuazelor podulgi.se realizeaza inaintea cofrarii. Activitatea se
:eaza in cele trei sectiuni distincte potrivi&spatiilor. d.irjtre grinzi (vezi fig.
Jraainte de annceper activitatea Ade armare, trebuie.-verificate gaurile
v'ersale practicate in-.tgrinzLEle sunt.necesare trecerii cablurilor pentru
:area postcomprimarii,antretuazelor (vezi.fig:38). In princlpiu.se verifica
a lor pe aceeasLdirectie si1 perpendicularitatea.pe grinda. In.cazuLcind
tea mi corespund.acestorcerinte, seprocedeaza.lacorectii:,cu,ajutorul
>ratoarelor de beton. .; :
tu a se crea suportunle^necesar sprijinirii careaseloK-de armajura,- in
a faza, se monteaza-fundurile cQfrajelor. Apest lucru este.mai. difici!
iu.-antretuaze.le centrale deoarepe.daca la cele de capat .exista^ suporturi
'afetele superioare;,;aie,eievetiilor), aidi trebuie realizajs> sisteme de
nire. In majorirtatea cazurilor acestea sunt realizate prin crear,ea:unor
le,^agatatedeciupercile sau b.ulbii grinzilor;,!... :.^. : . v,
rnarea antretuazelpr se realizeaza in douaetape distincte acestea .fiind:
fasonarea si pregatirea;armaturilor; . . . . ?
m'ontarea.5i-.legarea armaturilor. . . -:-.. -. ..
ssonareaarmatLirjicuprinde operatiile de sortare a barelqr('de otel beton
ategorii skdi.ametre, intinderea-otelului beton aflat in; cplaci (de obicei
a^cu diametre pinala f\2 mm), taierea barelor sijndoirea lor, implicit a
irilor la.bancul speciaiizaj;:
area barelor.se, realizeaza -.cqnform.plansei de armare antretuaze, care
lie sase afle in permanentala-seful eehipei de fierari betonisti. Barele se
ziteaza in zona-banpului de.lucru.pe categotii si.diarpetre. ;,
1erea.otelulu,ir.betont:Se-poate,: realiza -cu ajutprub.troliilor manuale sau
aniae. Trebuie av.ut in vedere faptul ca otelul se intinde in mod controlat,
,la disparitia<..formelQr- rotunde ^-sau, a anumitor-deformatii. Nu, se
iseste-acest snivel, deoarece- exista pericoluLdeformarir lui (subtierii si
serii diametrului), mergindu-se chian pina la iimita de curgere.
243
 Controlulprocesefqrde executielapodurile din betonarmatWgfi^zi'Simplur6z6
faierea barelor se realizeaza cu starita mecanica sau manual,' pe catego
diametre, in functie- de" <:pecificatiile tabeliiiui ^dini plansia1 de? armaj
radierului. Trebuie avute in vedere si luate in calcul :mar'imiieciocui$<
masurarea dimensiunilor barelor. Irlboirea ^barelbr^'si; a ciocurllor
realizeaza pe bancul defucru cu ajutorul brieiior'fier beton; TrebOie-fpl?
cheile adecvate diarnetrelor barelor. Iridbirea se realizeaza'lenfcfara'Bocu
special la unghiurile de peste 45 grade, evitihdu-se astfel^ia^barele-pe'st
mm, fisurarea la partea intinsa^sau chiar raperea'aeestorar:De aseme
trebuie respectate razele de indoire ale ciocurifor si unghiurile' de indoi
barelor care tree de la partile inferioarela'-partile superioare ale eiemenl
Dupa fosonare, armatura se aseaza pe grinzi, in manunchiuri legate
sirma, pecategorii si diametre. -:.. - >^=
: ;olidarizare a cofrajelor (tevi, bile manele etc).
Montarea armaturi, incepe -mai intihcu'arm'atura-'transversaia-(etri
eotinuindu-se cu barele lo'ngitudinale de la- margin!-;-astfel creindu-se a
necesar. Se continua cu;cefelalte bare longitudinale.'ln-timpul. monts
trebuie sa se tina cont*'de montarea ;,'tecilor flexibiie nece
postcomprimarii". Daca estecazui, inainte de a.incepe.'montajul/iarm;
longitudinaie, se monteaza mai intii teoile^La intrarea7 lor-in gaurile griff
acestea-secblmateaza prin exterior cu ipso#sa& mortared ciment pen
se impiedica intrarea laptelui de ciment din beton pe-trasee ininterioru
Onnzotalitateatecilorse-realiz'eaza prin prinderea:lor cu agrafe-din 50 (i
cm, de armatura--fongitudinala, astfel evitindu-se -aparitia cotunlor car
putea impiedica introducerea! fa'scicdlelor."-In timpul. rnontajuluharrm
trebuie respectate-distantele:'dintre bare' si perpendicularitatea iorpe lat
elementuiui. ,; ' ...".--*" ' ,i
;i
Legarea armaturii se realizeaza incepind <cu armatura des-.la -rnargmi
coriiurul carcarsei, terminind cu cele din centru.-La colturi, pe toate lat
armatura se leaga la fiecare intersectie, iar in cimp, dupa caz, legare
face in sah. Legarea se realizeaza cu sirma moaie:(nu trebuie sa ffe ofe
de max 2 mm, in cruce.'O legatura-buna se consideraatunci cind sirma
bine strinsa cu clestele, barele fiind bine fixate uneletpe aitele; Montaju!
realizat conform piansei de'armare- In timpul montajului aceasta trebur
se afle permanent in mina sefului de echipa fierari; sbetonisti: La p
inferioara, pentru a se putea a'sigura aGOperireacu beton:-fata de^fu
cofrajului,' se folosesc etrieri; din; mortar sau plastic. Asezarea-loi
realizeaza la distantele necesare- asigurarii- acoperirii cu beton pes"t
suprafatafundului cofrajului. Activitatea de armare-a'antretuazelor pod
este deosedit de ;importanta pentru crearea rezistentej, stabilitat
durabilitatiisuprastfucturii boduluiv este o lucrarece devine aseunsa, ac
lucruri impunind, in permanentai o supraveghere si coordonare seno
responsabila din partea sefului pUnctUlui de iucru *'-' - j ietuazele marginale. acest lucru este usor realizabil datorita existeni
iritede^uprasfcuotura,-, ,.>;-_,. tv.. ... . - - , . -n . _^
^tivitatea de epf/;are. a<antre,tuazelor se realizeaza imedit dupa activitate;
armare.-Ea^cohsta-de^fapUp acoperirea cu cofraj a, suprafetelor lateral!
carcaselor de armatura. La partea superioara acesta se va imbina ci
ajul pjacilor podului. ; ; . ; . :
jpeatde cojrare.a antretuazelor se.desfasoara .in urmatoarele faze.di
sgortarea si pragatirea elementelor de,.cofrare; . , : ,
^montarea elemeptelor de cofrare;
legarea si sprijinrea cofrajului. -
nentele de cofrare, in majoritatea cazurilor, sunt din lemn (scindur
ouri etc.) de diferite dimensiuni, placi metalice si alte elements specific
acjt suprafetele antretuazelor sunt cu fete vazute pe toate partile, trebui
ta^o-deosebita;^gFija ca acestea^a-rezulte intr-o forma corecta adegvat
cifica.tiiior;din..planseie de .executie si dupa dorinta-clientilor. .Acest lucr
te fi realizat numai prin folosirea unor elernente de cofrare adecvate.,Di
s't^motiv ,t,re.bu]e.sa se aleaga elernente cu suprafete plane si posibjlita
mbinare cit mai bune pentru a impiedica:aparitia fisurilor sau crapaturild
icest sens se recomanda,a .se.foiosi elernente noi^ sau'din cele care a
luniar cikmai miG.clefplpsirUr . - t.
^a.cum^aqiiSpeGificaimai^sus,. montajul cofrajului cpnsta inasezare
r panpuri.laterale. Acestea se creaza jos, din:elementele. decofrars
jnd apoi: .ridicarea.~IOF,CU ajutoruL-macaralei si fixarea, la pozitie p
iur|]e mont,ate.in prima faza, inainte de armare. Forma pahpurilor trebui
izata in asai:mpd incjt(dupa montare, rosturile dintre cofraj si suprafetel
zilorsaffe citmaj-mici, -pentru a-se putea colmata cit mai usor cu ipsc
^mortar de-ciment-j-pe asemena, trebuie avut in vedere acoperire
^spunzatoare cu./beton a armaturii pe, fetele iateraie/ In acest sens trebu
ntati etrieri) din^mortar sau plastic.... - ,:
zarea lor se realizeaza la distantele necesare asigurarii.acoperirii c
3RpetoateKsuprafetejelaterale^alecofrajelor... . . --,. .
^entru^- realiza>p spli;darizateruniforma,-.pe suprafetele . laterale a
ajelor, se pot aseaza teyi de metal, ^rptunde sau rectangulare, in pozitii
o<F\$k\e si verticale^peste-care^setreG sirmel.e de legare..Legarea"cofrajul
ireaiizeaza progresiv, ,de la^ baza cofajului spre partea superioar
ijinir.ea.p.pfrajuiui, asa cumam, specif icat mai. sus,. pentru antretuaze
itrale, se realizeaza cu ajutorul unor schele agatatoare-de grinzi. Pent
rafetelor. elevatiilor. -..v - - , - .
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armafrpii grinzi/SitiiplU r&zer rile desuprastructura -. H ]

0 deosebita atentie trebuie acordata legaturildr- cofrajului1 priri interior, fret

a se realiza latirriea necesara eiementului dupa'turnarea^eforiuluf s/a ,A"
impiedica deformarea cofrajului in lateral. -; '' "*~ - ne cu piulite la pariile.superioare . , . ., eleemente de sustinere sistem
Tratarea cofrajului este o operatie de o mare importahta: in crearea^ii] ' " '^---^^Vv elerrferite de cofraj (panouri)
suprafete corespunzatoare "a b'etohului. Hste'^" recomartdat 'ea-acea
operatie sa se faca, pe fiecare panou lateral, inainte de a fi montat, deoars
datorita carcasei de armatura, acest lucru'vhuvsemai pbate realiza niter
Materialele specifice folosite sunt cele cu substa'hte'drgahiceCj{decofrol
Suprafetele elementuiui trebuie unse uniform11 pi ha la irribibare. - "r "'<

Cofrarea placilor si consolelor trotuarului - '-- ' -1

Activitatea de cofrare a placilor se realizeza etapizat -pe- -fjfefi

V e'iemente trahsvefsale de sustinere cofraj
deschidere. Ea urhieaza imediat dupa-activitatea de cofrare;a-anfretuaze ete-lbngitutiinale de sustinere cofraj\ : : -. ..;:
La capeteledeschiderilor si in centr'u, cofrajuPpalcilor trebuie -sa-fie"
comun cu eel al antretuazelor. '-' ; <;-"'- := ** ri 1"""TT
Cofrarea placilor podului se desfasoara in urmatoarele faze' de executie': >
- sortarea sipregatirea elementelor de cofrare;
- montarea elementelor de cofrare si sprijinirea lor. *---''
- ' *'
*,

\L
n '" ~r _j
I
i _j i ' ' i t

Elementele de cofrare, in majoritatea caz'urilor, sunt din lerrin (scindi

panoUri etc.) de diferite dirnensiuni, placi metalice si alte elernierite"specif
de solidarizare (tevi, bile manele etc). <'-*' - > -"
!:...! I m II
Intrucit suprafetele inferioare ale placilor sunt t u fetele vazute,-treb
avuta o deosebita1 grija ca dupa betonare' acestea sa'rezuiteTntr-b'fo'fi
corecta, adecvata, continua, conform Specificatiilor'din plansele de execu
Acest lucru poate fi realizat numai prin folbsirea unor elerherife de coffi
g Ji i
i :i
adecvate. Din acest motiv trebuie sa se' aleaga elemenfe cu ;suprafete pis
si posibilitati de imbinare bit mai bune, pehtru a'impiedica'a^'atitia fiSuri
ii _rcr T U T ~F:IT. T~".TT
sau crapaturilor. Se recomanda folosirea ceior noi, sau din^eele1'care au'
numar cit mai mic de'foibsiri. - ' ,:- & - ~\-. .
Montarea elementelor de cofrare serealizea'zacbncomitentcu sprijinir
- /
I = E
IP I 4JL1 i rr.~r
lor. Exista o miiltitudirie de solutii'de sprijiriire Webfrajelor placilor podului
consolelor trotuarefor, una din cele mai simple si eficace este soiutia'1
sprijinire de ciupercile grinziior (vezi fig.-50). In acest caz'se foldsestei r' i
sistem format din elemente de sutinere-de deasupra si de'dedesut mente de sustinere ansambluV^ 'eiemente cie"' cofraj (panouri)
podului, legatura si stringerea dintre ele faeihdu-se pfinJntermediul'ur
buloane cu'suruburi la c'apetele aflate deasupra sistemului. - - < * *
Elertientele de sustinere a sistemului, aflate deasupra podului, potfi realize
din lemne (bile de lemn), iar elementele de sustinere ale cofrajului^ po.
realizate din metal (teava^metalica rotunda sau rectangulara). "JRA 50 - schema sistem de sustinere a cofrajului placilor si consolelor
trotuarelor, la poduri din beton armatcu grinzi simplu rezemate
OAP, 247
 Controlul processor de executie lapodurile din beton armatcffgriHzi'eimplu t"e
-Buloanele sunt realizate din 01- minim 20 mm diametru. Toate elemer,
din componenta sistemului, se dimensioneaza dupa un calcul de rezi ' .
reaiizat inaintea montajului si in functie de posibiiitatile de procur;--
resurselor materjale. in calcul se.ja in.con.sideratjesi preyeriirea fenorrif;'
de deformare a cofrajeior sub incarcarea betonului cit si elemente &po-,m>
privindprotectia omuiuL .= . _ . . ,
Trebuie acordata o mare atentie mo'ntarii cofrajului vertical ce delim*- '
latimea consolelortrutuareior. in aeest sens, ;asa cuiti arg prezentatrrui
este bine ca activitatea de cofrare ale^acestor:elemerate,sa"se realize.: '
intreaga lungime a 'podului, in special la podurile cafe se executa in ci:
Acest lucru duce la o aliniere si o cqntinuitate corecta a marginilor conso -
trotuarelor pe toate deschiderile podului.
Dupa montarea tufuror- elementetor de cofrare (panqurilor)./se va ace .-*
atentie deosebita stringerii piuiite/or buloapelor, incit fetele cofrajului * :
lipeasca corespunzator de suprafetele inferioare,alejciupercilor> gri :
astfel evitindu-se scurgerea mortarului din beton'si irj faza"finala apariti.. -.
diferente dintre 'suprafetete placilor si.cele ale placildri Pentru a se impit '
scurgerea laptelui de cimerit, imbinariie dintre elementele de cofrare z L\
cele longitudinale de la nivelul cofrajului si grinzilor, | e vbrcolmata CL.
sau prin acoperirea cui banda,adeziva. "Pentru imbiriarile'"diHtre"elemei.
de cofrare din. iernn, se mai folosesc ._ fjsii de tabla'prinse cu(aju".
cuisoarelor. , ... '* ' ...'/ ''.?.-
Tratarea cofrajului este o operatie de o mare impoftanta in crearea . _
suprafete corespunzatoare- a betonului. Este fecomandat ca ace.
operatie sa se faca/ inaintea inceperii ;procesului. de' armare a p1 '
Materialele specifice fqlosite sunt cele cu substante organice (decofr ".
Suprafefeie cofrajului. trebuie unse uniform pina la imbibare.
2. Armarea placilbr si consplelor trotuarelor podului J*
Armarea placilor si consolelor trotuarelor la podurile din beton armLi
reaiizeaza in doua etapedistincte'acesteafiindy. ."_ .
- fasonarea si pregatirea afrnaturilor; ' : . - , zeaza de la nivelul betonului, pentru a se putea realiza co.ntinuizarea
- montarea si legarea armaturilor. ; aturii.se va sparge betonul pe minim 2 sau 3 cm, pentru a se descoperi
Fasonarea armaturii cuprin'de operatiile de sortare^a barelor de otel t r
pe categorii si diametre, intinderea otelulurbeton^aflat in^eolaci-(de cr
sirma cu diametre pina la 12 mm), taierea barejor si iridQireaJor.Jmpii' r .
ciocurilor, la bancul specializat.
Sortarea barelor se reaiizeaza conform plansei de armare, care trebuie rn :=. /
afle in permaneftta la seful echipei de fierari betonisti. Barele se depozite..-" >,
in zona bancului de lucru, pe categorii si diametre.
248
mi& de suprastruptura, ,-
r ^er-ea otelului beton. se poate realiza cu ajutoruf troliilor manuale sau
" anfee. Trebuie, avut in vedere faptu! ca otelul tsa se intinda in mod
. ;Folat1 ipina la;disparitia formelor rotunde sau a anumitor deformatii. Nu se
' - -isjeste acest nivel, deoarece exita pericolul deformarii lui (subtierii si
t \ eri? diametrului), mergindu-se chiar.pina la Nmita de curgere.
-" ,rea barelor se-reaiizeaza cu stanta mecanica sau manual, pe categorii si
"'Metre, in^functie de specificatiile tabelului din plansa de armare a
vi srului. Trebuie avute in vedere si luate in calcul, marimile ciocurilor la
; ".-urarea -dimensiunilor .barelor. Undoirea barelor si a ciocurilor se
.-. '.zeaza^be bancul de lucru cu ajutorul .cheilpr fier beton. Trebuie folosite
.j'- . e adecvatediametrelor barelor. Indoirea se reaiizeaza lent,fara socuri, in
-: ~;ial*Ia unghiurile de peste 45grade, evitindu-se astfel, la barele peste 16
.". vfisurarea la-partea intinsa sau ehjar ruperea acestora. De asemenea,
*njie.respectate .razele de indoire a .ciocurilor si unghiurile de indoire a
*. s lor care tree de la partilejnferioarela partile superioare ale elementului.
. - -ecomanda fasonarea armaturii etapizat, pentru c.deschidere a podului,
* .rid continuarea activitatii dupa terminarea procesului de betonare pe
: '-ifaiderea respectiva. In caz contrar ,apar prebleme ,de identificare a
; ilor de bare - sau fenomene de pierderi, deteriorarea armaturii, prin
. r ;>zitare.indelungata (ruginire excesiva).
...rafasonare, armatura se,aseazape categorii si diametre in manunchiuri
;-;te cu sirma, apoi se transaporta si se aseaza pe suprafata grinzilor
* 'Wui. . - . -
Montarea armaturii se face separat, pe fiecare placa si consola de trotuar
. parte. ,Dupa :montarea armaturii pe un astfel de element se trece la
- -rientul urmator.-.
"-3':;itatea de montare debuteaza cu indreptarea in pozitie orizontala a
*i i=tatilor de armatura din ciupercile grinzilor. Indreptarea armaturii se
lizeaza cu chei specifice incit barele sa fie continui (fara coturi la nivelul
-itonului), drepte si in pozitie orizontala. Barele care se rup, in timpul-
.- :roptarii, se vor continuiza prin sudarea unor bare de aceeasi calitate si
letru. Sudura se reaiizeaza prin suprapunere. In cazu! cind. ruperea se
x\ de.armatura necesar realizarii acestei activitati.
tarea propriu zisa a armaturii incepe cu montarea barelor transversale
il. de jos (de la nivelul cofrajului) si, legarea- acesteia de mustatile
:ilor, Urmeaza.;mQntarea barelor longitudinale, in^special a celor lungi
oare sunt-ridieate la partea superioara la capetele placilor. In ultima faza se
monteaza barele transversale si longitudinale de pe rindul de sus.
In timpul montajului trebuie respectate distantele dintre bare, cit si
oerpendicularitatea lor pe laturile placilor. *
 Controtu! proceselor de oxecutie la podurlle din beton armaV-eu grinzi- simp!u:rekel
Legarea armaturii se realizeaza incepind cu armatura de -la.s.margini
conturtil carcarse),' termirimd cu cele din centru. La colturi, pe toate tat
armaturii, legarea se face la fiecare intersectie pe minim douafindunVis
cimp, dupa caz, legarea se face in sah. Legarea se realizeaza in cruce,
sirma moale (nu'trebuie sa fie otelita)de max 2 mm. Olegatura buns
considera atunci cind sirma este bine strinsa cu clesteie.barele-iiindl
fixate unele pe altele. Montajul este reaiizat conform plansei de'armare
timpul montajului aceasta trebuie sa se afle permanent in mina sefului
echipa fierari betonisti. Reaiizarea acoperirii- cu beton a armaturii - est
activitatea deosebit d e ' importanta -datorita -suprafetei deosebit de.^ma
carcasei aflata in pozitte orizontala. La reaiizarea ei se folosesc distari
din mortar sau plastic, asezarealor facindu-se, la distante determinate
seful punctului de lucru, in scopul asigurarii acoperii necesare-'pe^intre
suprafafa dorsaia a placii. In cazul cind se impune, pentru a^se^pa
distanta egala dintre rindurile dearmatura, se folosesc calareti, acestia^t
confectionati din otel beton. -: *. ; -'
Activitatea de armare al palcilor si consolelor trotuarelor,' este o activi
deosebit de importanta pentru creerea rezistentei, stabilitatii si durabili
suprastructurii podului, este o lucrare ce devine ascunsa, aceste luc
impunind, in permanenta, o supraveghere si coordonare'/serioasa
responsabila din partea sefului punctului'de lucru.
3. Betonarea antretuazelor, piacilor si consolelor trotuarelor
Activitatea de executie a betonarii antretuazelor, palcilor si console
trotuarelor podurilor din beton armat, se realizeaza in urmatoarelefaze
executie:
- pregatirea betonarii;
- betonarea;
- tratarea betonului dupa turnare;
- decofrarea;
- precomprimarea antretuazelor.
Pregatirea betonarii este- actiunea prin care se realizeaza -curati
suprafetelor suport si laterale ale cofrajelor de anumite impuritati rezuli
din activitatile anterioare, udarea din abundenta a cograjului' cu : apc
punerea in functiune a tuturor dispozitivelor, mijloacelor 'mecanice
betonare (vibratoarele de adincime, bene de betonare, pilnii de beton';
uluce, jgeaburi acolo unde este cazul). Curatirea 'stratului suport
impuritatile ramase de ia derufarea activitatilor anterioare se realizeaza }
suflare cu aer si cu presiune jet apa. Pregatirea dispozitivelor de betonare
realizeaza in functie de inaltimea la care trebuie realizata betonarea si
250
ar/te desyprasiructura ., ,.\ v . . _ :
. erea libera a betonului? .Vibratoarele de adincime, in numar de eel putin
. a (unul derezervajr sunt verificate functional (tucatie, putere de vibrare,
tfl K .. stola'etc). i v .
*! - 3etonarea efectiva a ( elementelor sus.mentionate incepe cu betonarea
*E^ "
*'3a 'g.tuazeio'p, iar. dupa finalizarea lor se continua cu betonarea piacilor. Daca
'
"^1B h E' i .cuprinsa in aceeasi.faza de executie,. se continua cu betonarea
. solelor trotuarelor. Betonarea antretuazelor se realizeaza asternind
'* i anul in straturi succesive. j3rosim,ea-lor se-alege functie de posibilitatile de
. " are, incitdupa.asternerea unui strat, buteroia vibratotuiui sa patrunda eel
. " a 10" cm. si in stratul-asternut anterior. In. .timpul vibrarii buteroia se
. f arfuce ir* beton la distante de eel mult.20 cm,., uniform pe toata suprafata
" "tului, de beton proaspat asternut. Este interzisa atingerea barelor de
. datura. Inaltimea de cadere a betonului, in timpul betonarii, nu va fi mai
re-de 1 m. Pentru.a realiza acest lucru se yor crea conditiile tehnice
esare (descarcare prin bene, tuburi de betonare etc.).
lonarea placilor.se realizeaza, in prirna faza r prin descarcarea betonului
I " mijlocui acestora, apoi imprastierea tut cu ajutorul Ippetilor pe intreaga
^rafata. Urmeaza fazele de vibrare si suprafatare. Vibrarea se realizeaza
i onditiile prezentate mai sus, excluzindu-se modul de vibrare folosit pentru
turtle succesive. Pentru a se putea realiza o asternere conforma la
.' ^/console, trotuare,- trebuie reaiizat un.beton cu caracteristici specifice, in
cial consistent adecvata (tasare prin con sa fie peste 9 cm). Trebuie
l
~ i fa in vedere, dupa vibrare, reaiizarea grosimii uniforme necesara a Rlacii.
1 >st lucru se realizeaza cu ajutorul dreptarului care culiseaza sprijinindu-se
= apete pe suprafetele grinzilor adiacente placii . La consolele trotuarelor,
st lucru -se realizeaza culisjnd. -dreptarul pe grinda de margine, cu
I'iunea de finisare a dreptarului in consola. Completarife pentru reaiizarea
j'.simii, sau indepartarea betonul in exces, se vor realiza manual cu
!- orul-mistriilor,, In fazafinaia nu este necesara reaiizarea unui grad ridicat
finisare a-suprafetelor, betonului, recomandundu-se chiar o suprafata
i. ;3asa, acest lucru facilitind aderenta-cu stratul superior (de egalizare si
I - nta). In timpul Iucrariior de betonare muncitorii vor circula numai pe
lUpuri din lemn (grosjme de eel.putin.-50 mm), asezati cu capetele pe
i'i~zile adiacente placii. Este interzisa intreruperea betonarii inainte de
-minarea Iucrariior, sau crearea de rosturi j n placile si consolelor trotuarelor
"L ului. .
Tratarea betonului se realizeaza imediat dupa turnare. In prima etapa,
I M la inceperea intaririi- suprafata betonului proaspat se acopera, fara a c
."mge, cu .umbrare .in zilele calduroase si cu.materiale termoizolante ir
|j-i.oadele.de tirap friguros. In faza urmatoare, timp de 7 zile, betonul se
umezeste in. permanenta. Pentru a se, mentine umezeala, se recomande
asternerea pe suprafata betonului a unui strat de nisip argilos, de maximurr
251
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simptu reze
5 cm. Pe perioada de timp friguros nu este necesara umezirea betonuii
din contra, protejarea lui impotriva .friguiui si a aitorfaetorideTnediU;
Decofrarea antretuazelor, placiior podului si a consolelor trbtuarelo
realizeaza in mod obiigatoriu dupa atingerea; maturitatii< betonului (<
minimum 28 zile de ia betonare). Actiunea se realizeaza in prima^faza
decofrarea antretuazelor. la-decofrarea acestor eiemente trebuie avu
vedere protejarea muchiilor de la partile inferioare.
Decofrarea placiior si consolelor'trotuarelor se realizeaza prin siabire
scoaterea buloanelor. In acest mod sistemuf-de sprijinire de pe p<
dorsale ale placilor/consolelor este eliberat, acestea cazind in gol. in ao
moment se desprind si elementelede cofrare (panouriie). Coborirea ac(
eiemente, la sol, se" realizeaza manual cu ajutorul fringhiilor, introduse
gaurile rezultate in urma scoaterii buloanelor. In cazul cind o serie
eiemente de cofrare ramin liplte de suprafata betonului, este nece
intocmirea unei schele si dezlipirea manuala. Este interzisa ramin
resturilor de cofraje pe suprafetele betonului, in special la colturile d
antretuaze si placiie/consolele trotuarelor.
4. Precomprimarea antretuazelor
Activitatea de precomprimare a antretuazelor se realizeaza d
decofrarea lor. Din punct de vdere tehnologic ea este similara activitati
precomprimare a grinzilor. In comparatie cu aceasta este mai dlf
deoarece trebuie realizata !a inaltime, de pe schele agatatoare la cape
antretuazelor. Prezinta si riscuri mari privind protectia omului deoarece
cazul scaparii unui fascicol din ancorajul de inventar al presei-aceasta p(
cadea pe schela astfel punind in pericol stabilitatea ei si in final v
persoanei care lucreaza.
Etapele-desfasurarii procesului de precomprimare, a antretuazelor,":
similare cu cele prezentate in cap. 2.3.2. puhctu! 5 (controlul proceselo;
executie a grinzilor monoliteposttensionate pe santier.)
5. Executia startului din beton pentru egalizare si panta
StratuI de egalizare si de panta are rolui de a crea suportul nece
pentru asternerea si protectia hidroizolatiei, implicit de a crea pan
necesare, transversale suprafetelor imbraca'mintii pe pod, pentru scurgei
apelor pluviale. El se executa din beton, avind marimea granuiei piha la
mm si consistenta necesara unei asterneri si finisari corespunzato
(tasarea masurata cu conul in jur de 15 cm). Activitatea se realizeaza,
obicei, cu o saptamina inaintea demararii lucrarilor de hidroizolatii.
252
g/e, de&Ltgrastt-uctLira.-,
inj 'considerente ^constructive; si- de realizare conforma a panteior
sversaie pe pod, StratuI de beton se executa etapizat pe.fiecarejumatate
suprafata podului, adica pe fiecare sens de circulatie. Realizarea impune
atoarele faze: , .....'
-trasarea axului de simetrie al podului si a marginilor, urmate de
rarea unor reperide axare.si de nivel; x.
-, asternerea si finisarea suprafetei betonului;
^-tratar.ea-betonului dupa asternere.
ras,a/ea axului,de-si.metrie-ai..podului este realtzat de seful punctului de
Jj materializindu-l prin picheti. Pichetii se aseaza la distante maxime de
iM',6 m .<;Pe else aseaza^ reperii de.nivel cdnfectionati din mortar de
jntAceiasi lucru se realizeaza.si la marginea stratuiui spre trotuar.. In
it,i;caztr la stabilirea .cotelor, trebuie sa se tina seama de panta
sVersaia a suprafetei. - , . . . , -
etorjarea stratuiui ;se realizeaza, ,asa cum am specificat mai sus.pe
ire= jumatate din suprafata podului (sens de circulatie). Betonui este
at la inaltime cu ajutorul benelor si se, descarca in moyiie reparttzate
?rm pe intreaga suprafata a placiior podului. Asternerea se realizeaza
mai cu ajutorul lopetilor. In cazul folosirii pompelor de betonare,
'itatea este.-deosebit de facila deoarece descarcarea si imprastierea se
zeaza cu ajutorul -furtunului,: in toate zonele de betonare, excluzindu-se
si operatia de imprastiere manuala.
Suprafata ce trebuie betonata este marginita de scinduri asezate la
le din marginea axului podului respectiv marginea dinspre. trotuar.
rafatarea betonului se realizeaza prin culisarea unui dreptar din lemn
^at perpendicular pe suprafata, \acesta sprijinindu-se in.permanenta pe
durile de la margini. Completarile cu beton se realizeaza manual cu
srul lopetii sia mistriei. ; \ .
l faza finala se realizeaza o finisare deosedit de atenta si o driscuire a
'gii suprafete, intrucit acest lucruJnfluenteaza in mod pqzitiv protectia in
xploatare a stratuI de hidroizolatie, Driscuirea se realizeaza cu o drisca
emna carei-suprafete suntacoperite cu ofolie dintabla.
"lodul de executie prezentat mai sus-se aplica si celeilalte jumatati a
-afetei podului. In acest caz trasarea si asezarea reperitor de nivel este
2sara numai la marginea dinspre trotuarul. opus, deoarece in ax se
seste marginea stratuiui de beton turnat anterior. StratuI din beton pentru
lizare si panta.se realizeaza fara rosturi transversale. Singurul rost
tent este rostul tehnologic din ax rezultat in .urrna astemerii separate a
inului pe jumatatile podului. Dupa finisare, intreaga suprafata.se va
Deri cu umbrare, piqa la inceperea intaririi betonului. Dupa aceasta faza,
ideparteaza umbrarele si timp de minim 7 zile intreaga suprafata se va
253
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armatcu-grinzi simplu rez'em
mentine umeda.'Acest lucru este iniesnit prin asternerea unui strat de rii:
fin argilos umezit inpermanenta:' "' ?0
. - '' : A
5.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOG1C
In mod practic, monitorizarea procesului -tehnologic de exeoutie"
antretuazelor, placilor si consolelor trbtuarelor la podurile din-beton arm
trebuie inteieasa ca fiind actiunea de paarcurgere pas cu pas al procesu
prin activitati de vefificari, incercari 'Specifice, comparind rezultatele'
prevederile referentiale. ' *
Scopul monitorizarii procesului este de a eiimina ; cauzele imediate care
putea sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de execut
Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care due la aparitia ur
neconformitati, au un roi deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficier
procesului. De asemenea, au si rolul preventiv, pentru alte procese simile
ce se vor desfasura in continuare.
Aspectele prezentate, condue la ideea ca monitorizarea procesu
tehnologic de executie a antretuazelor, placilor si consolelor trbtuarelor
podurile din beton armat, este o parte esentiaia a jrianagementului caiita
acesta avind o eficienta deosebita preventiva si e c o n o m i c a p r i n inlatura'r
pierderilor banesti necesare remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturar
posibilitatii de a aparea aspecte nedorite si*'la alte-procese similare pen
alte lucrari asemanatoare. '" ';
Monitorizarea procesului de executie, presupune o s e r i e de verificari
situ si de laborator. Activitatea este prezentata, in continuare, pe etape
specifice de executie.
i Verificarea dimensiunilor geometrice ale carcasei de armatura, calitatea
1. Armarea si cofrarea antretuazelor podului
i urii, acoperirea cp p e t o n , .pozitionare in structura carcasei (distante
Activitatea de monitorizare a armarii si cofrararii antretuazelor cupriri
actiunile de verificari prezentate in continuare.
1. Verificarea gaurilor din grinzi; prin care se vor monta fascicolt
necesare precomprimarii antretuazelor. Se verifica coliniaritatea sau axar
lor pe toate grinzile din sectiune si perpendicularitatile pe sectiunile grinzili
Actiunea este realizata de seful punctului de lucru inaintea inceperii armarii
montarii tecilor flexibile, pentru fiecare antretuaza in parte. r
2. Verificarea mondului de montare a fundurilor cofrajelor antretuazel'
pentru a sprijini carcasele de armatura. Actiunea eonsta in a se verifi
dimensiunile geometrice, in special a inaltimii la care s-au montat cit si
modului de sprijinire, in 'Special "a fundurilor antretuazelor centraie, act
unde trebuie reaiizate schele agatatoare, Este realizata de seful punctului
lucru, pentru fiecare fund de antretuaza montat. La baza verificarii, ca siste
OZA
le de supra'structura^ ,r
sntial, se afla.plansa ;din proiectul de executie care prezinta modul de
efcofrarea.antretuazelor podului.
., j yerificarea modului de fasonare a .armaturii necesare armarii
uazelor. Activitatea consta in verificarea modului de sortare si alegere
tatii otelynlor betone, dupa marci si diametre, modul de intindere a
u'i betop aflat 'in' colaci, dimensiuhil'e barelor dupa taiere cu stanta,
l.de'indpiere a'ciocurilpr, modul de indbire'a barelor si in final modul de
s in mahunchiuH'a barelor, pe categoriile'specificate in plansa de
e. Actiunile sunt reaiizate in mod permanent, de seful de echipa fierari
isti, in timpul desfasurarii activitati! de fasonare si de seful punctului de
in faze finale. La baza tuturor actiunilor de verificari se afla plansa de
e armere antretuaze si NE 012/1999, S T A S 438/1,2 - 1 9 8 9 .
Verificarea modului de montare a armaturii. Se verifica asezarea
)r in .structura carcasei, perpendicularitatea. pe laturile antretuazei,
itele dintre bare, numarul de.bare in sectiuni. Actiunea este realizata de
d e echipa fierari betonisti., in mod .permanent cind se monteaza, iar in
male, pe fiecare, antretuaza, de seful punctului de lucru. La baza verificarii
ssesc aceleasi sisteme referentiale ca cele prezentate mai sus. '
/erificarea modului de montare si legare teci flexibile necesare montarii
olelor S B P I. Se verifica coliniaritatea cu gaurile , modul de colmatare a
lor in gauri, legarea lor de armatura. Activitatea este realizata de seful
ului de lucru, dupa montarea tecilor, la fiecare antretuaza in parte.
'Verificarea modului de legare a armaturii si asigurarii acoperirii cu
; la'partite inferioare ale'earcasetor. Actiunea este realizata de seful
ului de lucru, pe fiecare carcasa de armatura, dupa finalizarea
ilor
imetrele,barelor de otel., fc>eton, numar de bare in sectiuni, legarea
bare perpendicularitate). Actiunea este realizata de seful punctului de
impreuna cu repreze.ntantui clientului, pe fiecare carcasa de armatura
t e de la fiecare antretuaza. La baza verificarii, ca sisteme referentiale,
a plansa de cofrare armare din proiectul de executie, NE 012-1999,
438/1,2-1989:'Se intdemese procese verbale, pentru lucrari ce devin
i ise, pentru arhiarea antretuazelor.
Verificarea modului de sortare si alegere a eiementelor de cofrarare,
J executia partilor l a t e r a l e ale cofrajelor, verificarea formelor,
isiu'nilor geometrice si a,modului de ungere cu decofrol, dupa executia
etiunila sunt reaiizate de seful de echipa dulgheri in faza initiala pe
irsul desfasurarii ei si in faza finala de seful punctului de lucru, pe
i e parte lateraia de cofraj executata.
255
 Controlul proceseior de executie la podurile din beton armalcu.grinzi simplu reze
9. Verificarea modului de- montare a partilor laterals ale cofrai
antretuazelor. Se verifica fixarea pe pozitie, dimensiunile -geometi
acoperirea cu beton a armaturii, imbinarea si colmatarea cu fetele grin?
modul de legare a cpfrajului. Actiunea este realizata de seful punctului
lucru impreuna cu reprezentatul clientului, pe fiecare cdfraj iri parte^dup;
se considera incheiata activitatea de cbfrare. Ca sistem referential
foloseste plansa de cofrare armare. Se intocmeste procesiil verbal
cofrare antretuaze.
2. Cofrarea placilor si consolelortrotuarelorpodului
Activitatea de monitorizare a cofrarii placilor si consolelor trotuar-
cuprinde actiunile de verificari prezentate in continuare.
1. Verificarea modului de alegere si sortare a elementelor de cof- i i -
(panouri din lemn, metalice etc). Actiunea este realizata de seful de eel
dulgheri, inaintea inceperii activitatii de cofrare, bucata cu bucata elemen -
cofrare.
2. Verificarea elementelor componente al sistemului de sprijinire cqfraj
ciupercile grinzilor. Se verifica buloanele si natura, implicit" dimensiui I
tuturor elementelor de sprijin de deasupra .si de* sub placi (eimeq - --
trasversale si longitudinale). Actiunea se realizeaza de seful punctului
lucru, dupa primirea acestora pe santier. Toate caracteristicile tehn
verificate se compara cu schitele si desenele intocmite inaintea incej
activitatii.
3. Verificarea modului de montare a sistemului de : sprijinire cofraj.
verifica distantele dintre elemeritele transversaie si montarea, stringeu
piulitelor buloanelor. Actiunea este realizata de seful de echipa dulgher
timpu! desfasurarii lucrarilor de montaj. Se foloseste, ca sistem de referiri J.
schitele sau deseneie de montaj.
4. Verificarea montarii elementelor de cofrare. Se verifica coriso ,r
trotuarelor in diferite sectiuni, imbinarile dintre elementele ,de cofivi-
colmatarea fisuriior si rostururilor de la nivelul contactului cu fe^.v-
posterioare ale ciupercilor, tratarea cofrajului prin ungere cu decofrol.
Actiunea este realizata de seful de echipa dulgheri, in timpui montajului si de
seful punctului de lucru si reprezentantul clientului, in faze finale, pe fiec I K
placa sau consola trotuar cofrata. Se intocmeste procesul verbal de cofr-T "
placi si console trotuar.
256
"- iriledesuprastructura '"" .
' 3. Armarea placilorsi consolelor trotuarelor podului
Activitatea de.monitprizare a ^ r m a r i i placilor si consolelor trotuarelor
;inde<aciiuniieie verificari1 prezentate.in continuare.
- * i. Verificarea modului de fasonare a armaturii necesare armarii palcilor si
- * 3olelor trotuarelor podului. Aciivitatea-consta in verificarea modului de
- * . -are si'alegere calitatiiotelurilcrbetone dupa marci- si diametre, modul de
. udere a otelului beton aflat iri'cotaci, dimensiunile barelor dupa taiere cu
- nta, modul de indoiere a ciocurilor, modul' de;,indoire a-barelor si in final
iul'&e legare'in manuhchiuri a barelor pe categofiile specificate in plansa
armare. Actiuhjle'sunt realiz&te, in mod permanent, de seful de echipa
an betonisti, in,timpui desfasurarii activitatii de fasonare si de seful
. ctului de lucru In faze,finale.- Ua baza tuturor actiunilorde verificari se afla
1
isa de cofrare armare .antretuaza si ,NE 01.2/1999, STXS 458/1,2 -1989.
I Verificarea modului de indreptare a armaturilor de pe fetele iaterale ale
- .>ercilor grinzii si a continuizarihcelor lipsa,sau rupte. Activitatea este
-'izatade seful punctului de lucru, dupa indreptarea lor, pe fiecare fata
-rala de ciuprca grinda.finalizata.
J Verificarea modului de montare a armaturii. Se verifica- montarea
: 3lor!'frah'svefsale.siiegarea-|or de ; armatura ciupercilor, montarea barelor
gitudiriale pe cele ddua rinduri, distahta dintre bare si perpendicularitatea
- laturile elementului, nurriar.de fere pe ml. De asemenea* se verifica, in
" / a finala, modul'de legare;a armaturii si asigurafii a'coperirii cu beton, la
r tile posterioare, .prin montarea,de distantierl dinmortar sau plastic; Daca
2 cazul, se verifica si montarea calaretilor, Actiunea este realizata de seful
. ripa fierari betonisti, in timpui montajului si in faze finale, de seful
. .ictu1ui.de,lucru. Ca sistem referential ,se foloseste plansa de armare placi
i onsole trotuare.
4. Verificarea tipurilor, diarrietrelor' barelor din carcasele.de armatura ale
Mcilor si consolelor trotuaretoiy J'pozitionare lor (distante dintre ele si
-ipendicularitate pe laturilerelerneritelor), numar de barepe ml, asigurarea
iperirii cu beton, asigurarea distantei dintre rindurile de armatura, modul
de realizare a legarii armaturii.'"Actiunea se realizeaza, dupa ce se considera
ca s-au incheiat. Iucrarile de armare, de catre seful punctului de lucra si
reprezentantul clientului... Se realizeaza pe fiecare parcasa de armatura de la
-fiecare element, apoi se incheie procesul verbal pentru lucrari ce devin
ascunse (armare placi si consoletrotuare).
257

Controlul proceselor de executie la podurile din beton -armatcu grinzi simplu rez$
l artare ..mai intii, ale lejaturilor,,.appi ale panpurilor lateraie antretuaze
4. Betonarea antretuazelor piacilor si consolelor trotuarelor " fr^ajelor, de^la 'rrjargfriire ' fitSGllpr yotuareicr, in seppul iridepartarii
Activitatea de monitorizare a betonarii "antretuazelor, piacilor, corisol
trotuarelor, si poscomprirnare'a antretuazelor, cuprihde actiuriiie prezental
continuare. " ' --;-'
1. Verificarea modului de pregatire a cofrajelor pentru betonare:,
verifica modul.de curatare de anurttite impuritati-si.modul de,: udare,j
abundenta, cu apa. Actiunea se realizeaza cu putin timp inainte de incepe
betonarii, de seful punctului de lucru, pe fiecare cofraj in parte.
2. Verificarea modului de pregatire. a dispozitivelor de betor
(vibratoarele de..adincime, benele de betonare si ajte cpnditii de be'tqr
specifice). Actiunea se realizeaza cu, putin'timp, inainte de incepe
betonarii, de seful punctului de lucru, pe fiecare schimb de lucru."
3. Verificarea betonului sosit pe sahtier. Se verifica bbnul transport be1
de seful punctului de lucru, !a fiecare transport si consisiterita' pnri mel
tasarii, de laboratorul santieruiui.de asemenea pentru fiecare transr.
Bonurile de transport se depoziteaza, iar pentru consistentavse intocrrn
graficul de tasari. Se foiosesc, ca.sistem de referina, reteta de-prepa,
beton, comanda de betoane si prevederile ,normativului NE .012-99.
completeaza,, pentru fiecare transport de beton, condica de betoane
4. Verificarea modului de betonare a.,elementelor susmentionate.
verifica cum este realizata asternerea si compactarea betonului, mai inti
antretuaze si apoi pe suprafetele piacilor sau consolelor. \n fazele final*
verifica modul de aducere a betonului la grosimea prescrisa prin culiss
dreptarelor pe grinzile adiacente placilor/consolelor si completarile'manu
Activitatea este realizata de seful de echipa' betonisti si seful punctulu
lucru, pe toata perioada betbharii.
5. Verificarea elasei betonului, prin preievare de Gorpuri de pr(
Actiunea este realizata de: laboratorul santierului, la cerea sefului punci
de lucru. Laboratorul santierului preleveaza eel putin un set de probe^
cuburi cu laturade 15 cm) pe fiecare schimb de lucru. si !e pastreaz,
conditii standard, intocmind borderoul .de preievare probe, De asemenea, se
completeaza si in condica de betoane. . Laboratorul. autorizat incearc'a
mecanic corpurile de proba emitind buletintde anaiiza. La baza veriftcarilor si
incercarilor ca sistem referential se afla spedficatiile retetelor de prepa'rare
beton.
6. Verificarea tratarii betonului dupa turnare. Se verifica, in pnma faza,
modul de protectie cu umbrare, apoi modul de umezire permanenta, timp de
eel putin de 7 zile, a intregilor suprafete de placi/cbnsole trotuare. Actiunea
este realizata permanent, in exclusivitate, de seful punctului de lucru.
7. Verificarea modului de decofrare a antretuazelor, in prima faza si apoi
a piacilor /consolelor trotuarelor in faza urmatoare. Se verifica modul de
9SS
le de suprastructura.
Sfu'lui de'^tirbire a mupjinlpr. .Actiunea esteVealizata de seful" de echipa
jiyj.eVisi seful purictului'de1 lucru, pe iritreg parcursui desfasurarii lucrarilor
|-decpfcare. v
- ii,Verificarea' aspectului\ betohyfuf dujsa turnare. "Se verifica exisfenta
leolelor,1 corect'itudiriea suprafetelbr .si'muchiilpr.'Activitatea este realizata
seful punctului de lucru, impreuha1 cu reprezentantul clientului, imediat
jpa'decofrarea elementelor, in special consolele trotuarelor, apoi se
' rrieste procesul verbal pentru aspect beton dupa decofrare.
Precom prim area antretuazelor
;tivitatiie'de monitorizare a precomprirnariiJ antretuazelor podurilor din
l arrhat suht similare celot'.Specificate la e>cecutia grinzilor mdnolite. Ele
tit' ^rezentate in capitoiul 2.Z\ punctuJ4. (Monitorizarea procesului de
^'Autie,grinzi monolite ciin'beton precornprimat la poduri).
6 Executia startului de beton pentru egalizare si panta
-" ctivitatea monitprizarii executiej, stratujui de beton de egalizare si panta
. "ine fazele de verificarrprezentate in continuare.
' Verificarea trasarii si asezarii reperilor de nivel. Actiunea este realizata de
"-I I- punctuluj.de lucru, in timpul desfasurarii lucrarilor si-in faza finala. Ca
stem referential se foldseste, plasa, in care se specifica cotele in ax pe pod.
(
2. Verificarea?;ealitatii betonului marfa. Se verifica, mai intii, bonul de
I ansport si apoi se determina consistenta cu ajutorul conului de tasare.
erificarea bonuiui si stocarea lui, este realizata de seful punctului de lucru.
orisistenta betonului este realizata^de labpratorul santigrului,',"appi se
itocmeste graficul cu tasari. Pentru aceste actiuni se foiosesc sistemele
jferentiale cornanda de.beton si reteta defabricatie prbiectata de. un
laborator de specialitate. Actiunea este realizata pentru fiecare transport de
beton in parte. Seful punctului de lucru intocmeste si completeaza. condica
de betoane.
] 3. Verificarea modului de asternere si de suprafatare a, betonului.
|\ctiunea este realizata permanent, in timpul asternerii si suprafatatii
betonului, de catre de.seful punctului de lucru!. Se verifica gradul de
suprafatare (starea denivelatilor locale).
j 4. Verificarea modului, de.finisare a betonului. Actiunea se realizeaza
dupa terminarea actiunii^ de seful punctului de lucru. Se verifica gradul de
finisare si de sclivisire a intregii suprafete de strat.
259
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armal cu grihzi simplu rezen je-supfastructura

CINDSE CINE . FRECVEN- SISTEMI 1NRE-

5. Verificarea. tratarii betonului, dupa asternere./lhprima;feza se" veff :TIU,NEA p.c.y.j. \
REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTRA
l FLUX EXECUTIE
modul de asezare a umbrarelor pentru a nu fi afebfata suprafta betbnujuf -TIAL -RE
faza a doua (dupa ihceperea intaririi betonulpi) se'Verifica umezj ire in manunchiuri pe
suprafetei in fiecare zi. In cazui cind se'folosesteiiri strat de nisip, seVef(i1 un si-'diametre :
Plansa de Proces
Intimpulmon- Seful deechi- Permanent
grosimea stratului, iar in final dupa cel^putin 7 zile, se verifica m6du|. 'enficarea moduiui' verbal,
tajuiui'si In fa pa fiera'ri b'e- cindse cofrare ar
; montare a.rmatura'
curatire si indepartare a acestui strat priri srnaturare. Actlunile sunt reaiiz'j lozittonare pjsiaturi, za fiiiala ,dupa tonisti respec- monteaza si mare pentru;
tiv seful pet. minim o veri- lucrari
in exclusivitate, de seful purictuiui de lucru. " stante dintre'bare, mpntaj
ce de-
de,l(ucrusi ficare in faze
imardebarein sec-
' reprezentantul finale pe vi'n
.1 - -o jm,, legare armatura
cliehtlilui in fa- fiecare ascunse
coperire la partea '
_ze finale de carcasa de (armare
5.4. PLANUL DE CONTROL CALITAT E VERIFICARI SI " iferioara fund cofraj)
' rhontaj la fiecare antretua
i a pozarii iegarii
INCERCARI _ . . antretuaza ze)"
( :cilor;flexibile pentru
lontare fascicole
BP1 j - -
Planul de control calitate:.y,erificari si incercari (P.C.C.V.I) face patfe verifiearea moduiui Inainte si du Seful de echi- Verifica re Plansa de
planu! calitatii. El'este intocmit peptru executia podului din beton arn pa executia pa dulgheri bucata cu cofrare si,
e sortare si alegere armare
pa rtilor late rale respectiv seful bucata pe
inaintea demararii lucrariibr de.executie. P.C.Ci.V.I. pe procesul de execi lemehte de cofrare cit
ale cofrajelor ' punctului fiecare'* antretuaze
iafofmeisldk
reprezinta sistemui referential pentru realizarea activitatilbr de inspei ncnsiunildrgeometri- de'lucru element si
incercari si tinere sub control^ proceselor de executie. Prezen'tarea'lufe parte' latera-
e dupa exebutia'
la de1 cofraj
realizata tabelar, in continuare. ^artilof laterale ale
:ofrajelor
Dupa realiza Seful punctu Minim o ve Plansa de Proces
Verificarea moduiui
rea cofrarii lui de lucru rifica re pe cofrare si ' verbal
de montare si legare
Impreuna cu fiecare co armare 'pentru
P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE ANJRETUAZE PLACI POD- cofraje (imbinari si cbl- antretuaze
reprezentan fraj de an lucrari
matari la colturi si la
CONSOLE TROTUAR LA PODURILE DIN BETON ARMAT tul clientului tretuaza in de cof
contactul cu suprafe-
parte rare
te!e gr'inzjtor, acope-
ACTiUNEAC.C.V.I. . CIND SE CINE
rirecu.be'tonpetoate
t FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUXEXECUTIE REALIZEAZA suprafetele, dimensi
REALIZEAZA TA REFER- GISTF
uni geometrice) mod
TIAL- .
de prindere de cofra-
1. ARMAREASI
jul de Ja piacile podului
COFRAREAANTRE- .
TUAZELOR -2. COFRAREA PLA-
CILORSICONSOLE-
-Verificarea gaurilbr Inaintea ince- Seful punctului Minim o ve-' Plansa J LORTROTUARELOR
necesare introducerii perii luprarilor .de lucru rificare pe cofrare ar Verificare Dipoziti
i -Verificarea moduiui Inairitea ince- Seful deechi-
fascicoleiorin grinzi de armare fiecare grin- mare ah- bucata cu
' (axare pe aceeasi di- >, de sortare si alegere perfi activitatii pa dulgheri
da tretuaze de cofrare bucata
rectie, perpend iculari- elemente de cofrare'
tate- pe planuri qrinzi)
Jc (panouri, lemn sau
elemente metalice) '
-Verificarea modufui Dupa realiza Seful punctului Minim 6 ve Plansa de Seful punctului Verificare Schite
f -Verificarea elemente- Dupa sosirea
de montare a fundu- rea montaju- de lucru rifica re pe cofrare ar de lucru bucata cu si desene [
; iorsistemuluidesusti- lorpelucrare
riior cofrajelor lui- 'fiecare an- mare an- bucata de execu
. tretuaze
nere cofraj placl si
tretuaza tie
console trotua re
-Verificarea modtiiui in timpuj faso- Seful de echi- Permanent Plansa de (buloane elemente
de fasonare a armatu- narii armaturi- pafieraribeto- cind se fa- cofrare ar-
metalice transversale
rii (sortare otel dupa lor si in faze nisti si seful soneazasi,.._ : mare si
punctuluide . . minim o ve- ... NE 012-99
si longitudinale)
calitati si diametre, finale Permanent Schite si
-Verificarea montarii In timpul mon- Seful de echi-
mod de intindere pt. lucru" rificare pe / STAS" cindse desene
sistemulul de tajului si in fa pa montatori
otelul-aflat in colaci faze finale zmn,2-Q9 . vi za finala respectiv seful monteaza si de montaj
dimensiuni bare si cio- sustinere cofraje
(pozare si legare ele punctului de minim o ve
curi dupa taiere, ase- rificare pe
mente de sustinere lucru

5cn OP.i
 b'suprastructO/a
......... -. -.
ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE GINE ERECVEN,- \SjSTEM IN RE FRECVEN- SISTEM INRE-
riUNEA,c".c;v.i.; CINDSE . CINE
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN ,GISI REALIZEAZA TA REFEREN GISTRA
FLUX-EXECUTIE REALfeEAZA
-TJAL -TIAL -RE
transversale si lon fiecare des- Seful puhctu- Minim o ve Piansa de Proces
nficarea carcase- ,Dupa ce se
gitudinaie). chidere si ' i> '
lui'de Iucru si rificare pe cofrare a r - . verbal
'it de arrriatura (tipul !consi'dera ter
element minate activi- reprezentantul fiecare pia- mare si pentru'
ulUi beton si a dia-
-Verificarea moritarii In timpul mon- 'Sef echipa Permanent Piansa de Proo'e tatea de arma- clientuiui ca si conso- NE 012-99 lucrari
relor, distante
elementelor de cofrare tajujui si in fa dulgheri si in executie! cofrare 'VerBa la in parts STAS cede-
re armaturl, numar re
placi si console trotua ze finale de seful puncfului si minim o armare ' cofrai 308/1,2-89 vin as-
Dare pe mi, mod de
re (latimea consolelor executie de iucru im- verificare pe plac? jre a armaturii, cunse
imbinare , colmatare preuna cu re- fiecare pla- corist perire.c'u,beton la "
rosturi intre elemente prezentant'ul ca sau con- tiotu= ilul supra'fete'lor
si cu fetele grinziior) clientuiui, in sola, in faza
ajLilui)
-Verificarea ungerii cu faze finala i finala
decofrol ale suprafete-
lorcofrajelor JETONAREA AN*-
ETUAZELOR,
3. ARMAREA PLA- W LOR, SI CON-
CILOR SICONSOLE- LELOR TROTUA-
LORTROTUARELOR LOR
-Verificarea modului In timpul faso- Seful de echi Permanent Piansa de Minim o veri
rificaea modului d e . Dupa pregati Seful punctului
de fasonare a armatu narii armaturi- pa fierari beto- 'cindse'fa- cofrare'ar- gatire a cofrajulur re cofraje de Iucru ficare pe - -
rii {sortare otel dupa lorsi.in faze nisti si seful soneaza si mare si
ratire'siudare din fiecare cof-
calitati si diametre, finale punctului de minim o ve NE'012-99
Iucru indenta) raj
mod de intindere pt. rificare pe STAS Procedura-.
nficarea modului Inaintea ince- Seful punctului Minim o veri
oteiul aflat in colaci faze finale 308/1,2-89
pregatire al mijloa- perii betonarii de Iucru ficare pe tehnica
dimensiuni baresicio-
curi dupa taiere, ase- ar de betonare fiecare -
, jratoaresibene de schimb de
zarea in manunchiuri
Iucru
pe categorii de arma- I betonare, etc)
La primirea Seful punctului Minim o ve Qomanda Caiet
turi) I -Verificarea bonului de
. transport beton betonului pe de Iucru, res- rificare pen- de beton eviden-
-Verificarea modului' Dupa intinde- Seful punctului Minim o ve
-Venficarea consisten- santler pectiv labora- tru fiecare emisa de ta
de intindere a armatu rea armaturii de iucru rificare pe
tei betonului prin tor de santier transport in santier Grafic
rii (mustatilor)de pe fiecare ' i
i metoda tasaril parte tasari
fetele laterale ale fata laterals
i Condica
ciupercilor grinziior a ciupercilor betoane
grinziior
-Venficarea modului In timpul beto Seful de .echi Verificare NE012-
-Verificarea modului In timpul mon- Seful de .echi Permanent Piansa de
de betonare al antre- narii pa'betonisti permananta ;1999 ,,;
de montare a armaturii tajului si in pa fierari beto- cind se mon- cofrare ar
tuazclor (asternere be si seful pun cind se be-
in placi si in console faze finale nisti si seful teaza si mare
ton in cofraje, virare ctului de Iucru toneaza
trotuare (asezare si le- punctului de minim o veri
gare bare transversale Iucru in adincime)
ficare pe
de mustati, montare -Verificarea modului
eiementin -
bare longitudinaie pe de betonare a placilo'r-
faze finale
rinduri, distante dintre si a consolelor (aster ''< i

' nere beton vibrare

bare , montare distan-
tieri, calareti daca este realizare groslmi fini-
cazul, modul de le- sare)
-Verificarea clasei be In timpul beto Laboratorul de Minim o Specifica- Borde-
gare a armaturilorin
tonului prin metode narii si dupa santier prele- incercare tii din ca- rou pre-
cimp si pe margin!)
distructive pe corpuri 28zlle veaza corpuri- pe minim o ie-ul de levare
de provba din beton l e , laborator serie de pro sarcini corpuri
prelevate din betonul de specialitate be prelevate -NE012 proba
introdus in elementele autorizat rea- pe schimb /1999 Bulein
podului lizeaza incer- de betonare incercar
carile meca
mecanice nice

262 263
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grjnzj simplu n
de suprastructura

ACTlUNEAC.C.V.l., .C1NDSE- CINE FRECVEN-- SIST;EM ~- * -ir>

PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA ;REFEREN" G
-TIAl * ONtkOLUL PROCESULUI DE EXECUTIE A HIDROI20LAT1EI-
-Verificarea moduiui In timpul si du -Seful de echi- Permanent -
de decofrare arttre- pa decofrare pa respectlv cind se luc- . 1 T iir
tuazelorsia piacilor seful'punctului reaza si du NOTIUNIINTRODUCTIVE
/consolelor trotuarelor de Iucru pa decofrare
pe fiecare - aizolatia este partea din suprastructura podului de beton armat care
element in
parte
'azaUliicrarea de actiunea nefavorabila.a apelor pluvial.ce patrund
-Verificarea moduiui Imedit dupa Seful punctului Minim o ve- NE. ibraeaminte,. Ea 'trebuie executata din t materiale impermiabile,
de tratare a suprafe- betonare si de Iucru rificare pe 01.2/1999 it sielastice ila transmiterea sarcinilor de pe suprafata imbracamintii,
telorbetonuiuipinala zilnic timp fiecare ele "I
intarire si a moduiui de de min.7zile ment dupa
id astfel ; deformatiile din structura/fara a se deteriora. .Aceste
umezire a suprafete- betonare si Hstiei trebuie. sa fie pastrate, in mod deosebit iarna, atunci cind
l o r t i m p d e m i n . 7zile
-Verificarea suprafete-
in fiecare zi e de:temperaturi sunt foarte scazute.
Dupa decofra Seful punctului Minim o ve- Specifica- P
lorbetonuiui {alveole re de Iucru im- rificare pe t'ir'din ca- *v;
trista experienta de.pina acum, se cunoaste faptul ca o hidroizoiatie
segregari, starea mu- preuna cu re- fiecare sup- ietul de ' "a )rma duce ia aparitia infiitratiilor de apa in intreaga suprastructura a
chiilor, acoperire cu prezentantul rafata si
betori) in special pe ciientului grirtda
sarcini b. , fund afectate placile si in, mod deosebit consolele trotuarelor. In
praiect di
marginile si feteie executie ft
atea cazurribr sunt afectate si grinzile.; Acest Iucru duce ia scaderea
posterioare ale conso NE0 - 12 rapida a - rezjstentei in timp si in unele cazuri chiar la pierdera
lelor trotuarelor /1999 To! 1
' itii unor parti a structurii, in special a consolelor trotuarelor. In
5. EXECUTIA BETO- i atea cazurilor acest fenomen se cumuleaza si cu o executie
NULUI DE EGAUZA- i irma a rosturilor de dilatatie; astfel sporindu-se gravltatea fencimenului.
RE Sf DE PANTA F
sunoaste. faptul ca hidroizolatia la podurile din. beton armat este
-Verificarea trasarii si In timpul trasa- Seful punctului Permenet Plansa cu
asezarii reperiior de- rii si in faza de Iucru cind se tra- cote, in ax
Tata conditie minima necesara derealizare a rezistentei in Jimp, a
nivel in axsimargini finala ' se'aza si pod tatn si stabilitatii cbnstructiei, acest Iucru fiind reglementat, la noi in
minim o ve- i n legea 10/1995. Deci 'executant!! care executa poduri a caror
rificare in
final
ilatie se dovedeste a fi neconforma, in'exploatarea constructiei, intra
-Verificarea calitatii Dupa sosirea Seful punctului Minim o ve- Coma'nda Con'dic-
identa prevederilor acestei legi, suportind consecintele prevazute in
betonului (bon de pe lucrare de Iucru si rificare pe de beton betoarl
transport, consistenta) laboratorul-de -fiecare -Grafic!
santier transport tasan >> jriaiele folosita la executia. hidroizolatiilor sunt impart'ite* in doua
-Verificarea moduiui : In timpul lucru- Seful punctului Permenet f -ii. In prima categorie fac^ parte membranele bitumate, , lipite sau
de asternere si finisare lui si in faza de Iucru cind se luc- i
beton finala reaza si min. . - te pe;suprafata suport .fiind protejate deasupra cusapa din mortar de
o verificare In categoria a doua fac parte spoielile cu bitum filerjzat, asezate pe
in final
Verificarea moduiui de Dupa turnare Seful punctului Verificare
ta suportln doua straturi de asemenea fiind. protejatadeasupra tot
, f
tratare a suprafetei beton timp de Iucru ' In fiecare zi - " '- i i din mortar de ciment. Aceasta solutie se foloseste in exclusivitate ia
betonului dupa tumare de min 7 2 f e timp d e 7
"0 e dalate sautubulare. ,s
zile
ibranele (sau .foliile) bitumate au o serie de denumiri, unele deosebit
gatoare. Cert este faptul ca la baza tuturor materialelor se afla colile
sane celuloziee, uneiedin ele armate cu diferite fibre sintetice; stida
regula, toate foliile, sunt impregnate .pe. ambele fete cu bitum sau
ubstante organice. In-trecut, se.folosea, pe linga cartonul obisnuit
, folii de aluminiu acoperite cu straturi subtiri de bitum* pe ambeie fete.
)
\ costurilor deosebit de importante, s-a renuntat la folosirea ei pentru
I
a hidroizolatiilor la poduri. Ele erau mult superioare materialelor

264
 Controlulproceselorde executielapodurile dinbetonarmatcugrinzisimplu
folosite astazi, datorita rezistentei si elasticitatii lor foarte bune la solicit
mecanice, in conditii de temperaturi seazute. * - * ' i
Din punct de vedere tehnologic, executia hidroizolatiei la poduri cuno
doua metode si anume:
- executia la cald;
- executia la rece.
Executia la cald este de fapt metoda clasica aplicata acum 10 s.au 1E
la toate podurile din tara. Prin aceasta metoda hidroizolatia este -r.eali
prin asternerea alternativa, pe suprafata poduiui, a unorstraturi-.de b
fierbinte si folii de" carton bitumat De regula, se astern alternativ (ince
cu stratul de bitum) 3 straturi de bitum-si doua de carton bitumat,In z
noastre se mai practica o metoda considerata tot la cald, aceasta constir
incalzirea portiunilor de material, ce sesuprapun, cu ajutorul unei flacs
lipirea lor una peste alta. Este lesne de inteles faptul ca prin natura
materialele respective contin straturi de bitum sau alte materiale orgat
care permit acest tratament. De obicei, la aceste tipuri de hidroizolati
asterne numai un singur strat de material. Flacara se poate obtine use
ajutorul unui arzator alimentat dao butelie de aragaz.
Executia la rece se practica astazi'tot mai mult, datorita faptului ca"<
mult mai rapida si usor de aplicat, inlatun'ndu-se astfel operative de incal
a bitumurilor, fenomenele'de poluare a atmosferei si pericolul lucrulu
materiale fierbinti- Prin aceasta metoda, fisiile de folii sau membr
(denumirea utilizata in mod frecvent astazi) se=Jipesc-cu ajutorul unor ao
pe suprafata suport cit si pe portiunile de suprapunere. Ei sunt recoman
si livrati in acelasi lot cu materialul necesar realizarii -hidroizola
Subfurnizorii materialeior, pentru realizarea hidroizolatiilorla poduri, :
obligati sa furnizeze executant! I or, odata cu materialul de hidroizolatu
instructiunile de preparare a aditivilor, inclusv tehnologiile de iipire ale folii
Acest lucru trebuie specificat prin conditiile contractuale.
Indiferent de materialul si metoda folosita, la realizarea hidroizolatiilor treh
sa se respecte urmatoarele reguli generale esentiale:
1. hidroizolatia se aseaza in mod obligatoriu pe suprafete plane drisci
fara denivelari, acestea fiind realizate din sape din mortar de ciment;
2. in cazul realizarii hidroizoiatiei din mai multe straturi, benzilede folir
aseaza alternativ unele pe celalalte, primul strat asezindu-se in lun
poduiui;
3. in mod obligatoriu benzile de folii dintr-un strat se suprapun-peste <
asezate anterior, cu eel putin 10 cm, atit in lungul lor cit si in prelungire.
4. la marginile poduiui (spre trotuare), in mod obligatoriu, hidroizolatia
ridica pe suprafeteie verticale minim 20 cm;
5. la rosturi, hidroizolatia se executa cu eel putin 5 cm. peste margii
acestuia;
OCfl
He de suprastractura
da podurile noi, montarea guriior de scurgere a apelor de pe pod, se
teaza' inaintea executiei hidroizolatiei, iar practicarea gaurilor in dreptul
tora, sa realizeaza numai dupa ces-a executat .stratul de hidroizolatie;
toate-ttpurile de hidroizolatii trebuie protejate cu sapa, in grosime de 2
3\cm;' realizata din-mortar de ciment.
:Ur . . . .- '
,2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
rocesul ! tehnologic de-executie al hidroizolatiei podurilor din beton
it;-'cuprinde activitati si resurse aflate-intr-o continua interdependenta.
jrsele necesare desfasurarii procesului sunt forta de munca, materialele
^cumentatia tehnica.
esurseie umane sunt reprezentate de echipe specializate {muncitori
tatori, betonisti), cit'si de personal de conducere si coordonare tehnica
.rarilor.
esurseie- materiale principale sunt materialele necesare realizarii
lizolatiei.,Be -trebuie sa-indeplineasca ahumite caracteristici specificate
oiectele de executie,- caietele de^sarcini sau alte sisteme referentiale
impuse de clienti.
- Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de
executie/caietelede sarcini si standarde/normative aplicabile pentru aceste
lucrari, adoptate de clienti. In" aceasta categorie sunt cuprinse.si instructiunile
de lucru si de folosire a materialeior elaborate de subfurnizori si procedure
tehnice de executie. Acestea din urm'a, trebuie sa fie aprobate de
managementul tehnic al organizatiilor executante.
In continuare prezentam procesul tehnologic de executia al hidroizolatiilor
realizate din folii (membrane), in situatia cind suprafata suport a hidroizolatiei
este conforma. In caz contrar lucrarile se vor incepe numai dupa corectarea
si finisarea acesteiav *
Lucrarile de executie a hidroizolatiei din folii,. cuprind urmatoarele activitati,
desfasurate in ordine cronologica:
-,- lucrarile-pregatitoare;.
- T asternerea'straturilorde hidroizolatie;
}.-. realizarea proteetiei-hidroizolatiei.
i . Lucrarile pregatitoare
;. Lucrarile pregatitoare sunt demarate'.cu putin timp inaintea inceperii
activitatii de executie; efectiva, rezumindu-se la activitati de pregatire
materiale si curatire strat suport,
Activitatea de pregatire a materialeior se realizeaza in functie de tipu
hidroizolatiei si tehnologia aplicata. In cazul cind se realizeaza o hidroizolatie
267
 Controlulproceselorde executielapoduriledinbetonarmatcugrinzisimplurezen
din folie bitumata, lipita cu bitum fierbinte, este necesare topirea.'incalzire;
mentinerea temperaturii bitumului la- temperatura de minim 130 >grc
Celsius pe toata perioada de lucru cu., acest material. Acest iucru
realizeaza, de obicei pe santien, in butoaie de tabla, incalzite lajpar
inferioara. In cazul folosirii unei folii care se lipeste pe portiunile*
suprapunere prin incalzire, este necesar pregatirea dispozitivului de incal;
(incalzitor cu butelie).
Pregatirile materialelor necesare executiei hidroizolatiei cu folii in soli
la rece, consta in prepararea solutiei de lipire.. Acest lucru se realizeaza
functie de prescriptiile indicate de subfurnizorul materialului, din ameste
proportional a doua sau mai multe preparate urmate apoi de stocarea lo
vase. i ectiva se va rula un cilindru manual din metal pentru a se realiza o lipire
Curatirea; startului suport este realizgta inainte cu maxim o jumatatej
ora de a incepe operatia de asternere a hidroizolatiei. In prirna faza
matura foarte bine indepartindu-se toate impuritatile inclusiv praful, iar
faza urmatoare intreaga suprafata.se spala cu un jetul de apa. Operatia
asternere se realizeaza numai dupa uscarea perfecta a stratuiui suport.
cazul cind este prevazut in tehnologia de asternere, suprafata este tratata
anumite solutii pentru lipirea foliei.
In cadrul lucrarilor pregatitoare putem considera si activitatea-'de pregatin
sculefor de lucru necesare, in special ale celor de.'carat si impras
materialele de adezivitate fierbinti (galeti, cancioace, mistrii etc.)
2. Astemerea straturilor de hidroizolatie .<<
Indiferent de tehnologia adoptata si materialele folosite, la execi
hidroizolatiilor, trebuie respectate in totalitate cele 7 reguli minime neces.
prezentate maisus, in subcapitolul notiuni introductive.
Activitatea de asternere a foliei de hidroizolatie trebuie diferentiata
functie de tehnologia de executie adoptata.
Astfel tehnologia de asternere la cald impune desfasurarea concomite
a activitatilor de imprastiere a bitumului fierbinte cu derularea sulului de f<
(carton bitumat) pe suprafata acoperita cu bitum. Primul rind de folie (i
cum am mentionat mai sus) se aseaza in lungul podului prin derularea de
un capat al deschiderii si din marginea dinspre trotuar. In cazul cind
anumite portiuni ale suprafetei podului exista parita. unica, intotdei
asternerea se va face de la marginea aflata in avalul deschiderii. Derulai
foliei sa se realizeze dupa. acoperirea cu bitum fierbinte a. unei portiuni
max 1 ml in fata sulului. Pe latime suprafata acoperita cu bitum. fierbinte
depasi cu aprox. 10 cm latimea sulului, la ambele capete. In cazul cind f<
din sul se termina inainte de a ajunge la capatul deschiderii, innadirea ei
realizeaza cu folia din sulul urmator, suprapunerea faciridu-se pe eel putin
268
rile de suprastructura..
trin lipire cu bitum fierbinte, Asternerea.stratului de bitum fierbinte trebuie
ta cu o Rompa pulverizatoare, in.strat cit se poate de subtire. Manual se
e -realiza cu ajutprul canciocului, calitatea peliculei depinzind de
minarea muncitorului care efectuiaza aceasta operatie. Se mai practica
letoda tumarii bitumului fierbinte pe suprafata suport, urmind apoi
defea lui cu ajutorul unui teu din metal,
.ul suport.se acopera cu bituro in totalitate, suprafata lui fiind cit mai
>rma.t
sns, longitudinal (asa cum am specifjeat mai sus) suprapunerea benzilor
3lie trebuie s a j i e d e minim 10 cm. Trebuie, avuta o mare grija la lipirea
Dr pe aceste portiuni, Dupa asternerea fiecarui ml de folie, pe suprafata
a.,,j. Straturlle urmatoare de.folie (daca sunt prevazute in solutia adoptata),
se^of realiza in aceieasi conditii tehnice, respectindu-se aceleasi reguli.
Asternerea la rece a foliilor de hidroizolatie se' deruleaza urmarindu-se
aceleasi operatii. Specificitatea consta numai in faptul ca aditivii de lipire a
(oliei de suprafata suport, cit si a portiunilor de suprapunere, sunt substante
asternute la rece. In aceste cazuri trebuie respectate in totalitate si
fecomandarile facute de subfornizorul produselor, in ceea ce priveste
amestecul substantelor, timpul de folosire si grosimea in care trebuie
astetnute.
U asternere^ foliilor, indiferent de solutia adoptata, trebuie respectate cu
strictete regulile pentru protectia omului si a mediului inconjurator. Aceslea
sunt documentate prin instructiunile tehnice si procedurile tehnice intocmite
de-executant. ,
, 3. Realizarea protectiei hidroizolatiei.
-Protectia hidroizolatiei se realizeaza prin asternerea unui strat de mortar
de cimentmarca. M400, pe intreaga suprafata. Exista subfurnizori ale unor
membrane de hidroizolatii care, recomanda asternerea imbracamintii
bituminoase .asfaltice direct pe suprafata hidroizolatiei. Din experienta de
Fjjna'acum, multi constructori au tras concluzia ca acest !ucru_se face numai
pentru reclama, deoarece, in activitatea de realizare a imbracamintii, utilajele
de^repartizare mixturi calde s i j n special temperatura ridicata a acestora
afecteaza iremediabil hidroizolatia.
: Asternepea rhortarutui se realizeaza manual. StratuI de mortar trebuie sa
fiejintre. 2 si 3, cm grosime uniform si constant; pe toata suprafata suport.
Rentru a avea un,control cit mai bun asupra activitatii si a realiza toate
aspectele prezentate mai sus, esje indicat a se adapta, aceeasi tehnoiogie
ca la asternerea stratuiui de beton de egalizare si panta. Aceasta este
prezentata in capitolul anterior (executia placilor, antretuazelor si consolelor
269
 Controlul.proceselor cfe sxecufie /a podurile din beton armat cu grinzrsjmplu,{eze
trotuarelor). Dupa asternerea stratulUi de mortar-si ince'pefea intarfi
intreaga suprafata trebuie mentinuta umeda, prin stropire cu apa, tifrip dt.
putin 7 zile pentru a se impiedica aparitia fisurilor dincontractiile mortarul
6.3. IV10NIT0RI2AREA PROCESULUI TEHIMOLOGIC '';
In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executi
hidroizolatiei la podurile din beton armat, trebuie inteleasa ca fiind a'ctii
de parcurgere pas cu pas a procesului-prirvactivitati de verificari, irice
specifice, comparind rezultatele cu prevederiie'referentiale.
Scopul monitorizarii procesului este dea elirriinacauzeie imediate cai
putea sau au dus la o executie' neconforma, in diferitele'etape de exec
Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care due la aparitial
neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficl
procesului. De asemehea au si rolul preventiv, pentru alte1 procese sirh
ce se vor desfasura in continuare.
Aspectele prezentate" conduc la ideea ca monitorizarea proce:
tehnologic de executie a hidroizolatiei la podurile din beton armat, es
parte esentiala a managementului calitatii, acesta avind o efici
deosebita preventiva si economica prin inlaturarea' pierderilor bat
necesare remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturarea posibilitatii rc
aparea aspecte nedorite si la alte procese simifare pentru alte lu
asemanatoare.
Monitorizarea procesului de executie,' presupune o serie de Verifies
situ. Activitatea este prezentata, in continuare, pe etapeie specifice
excutie.
1. Lucrariie pregatitoare
Activitatea de monitorizare a lucrarilor pregatitoare cuprinde actiunl!'
verificari si incercari prezentate in continuare. - .
1. Verificarea materialelor necesare realizarii hidroizolatiei (folie, aditf\
lipire etc). Se verifica -aspectul',- dimensiunile geometrice si starea
impregnare a foliilor, exisfenta'certific'atelor de calitate sa'u'declaratiile
conformitate. Daca este cerut de client, prin .caietele de sarcini, se vet
elasticitatea implicit rezistenta la rupere a foiieiv sau' membranei, in cbi
de pastrare la terriperaturi mult scazute sub tempera'tura de inghet a
Incercarea trebuie realizata intr-un laborator de specialitate. Verific
enumerate mai sus trebuie' realizate de' seful punctului ide'lucru inai
inceperii lucrarilor, pe fiecare lot de folie, in parte. La';bazaverificariIor se
prescriptiile tehnice si instructiunile de folosire ale materialelor. Daca
270
arife cfe supra&tjuctura,^ .,
j'l,' se intocmesc procese verbaie de constatare si alte inregistrari
cvate.
2. Verificarea modului de curatire a suprafetelor suport hidroizolatie.
verifica, in prima faza aspectul, pantele transversale in diferite sectiuni,
- j'-sjarea de.curatenie^AQtiunea este realizata de seful punctului de fucru,
rteuna cu reprezentantul clientuluirpe fiecare sector pregatit, in vederea
\t periri'i cu hidroizolatie (de;igbicei una deschidre -a podului). In faza finala
ntoomeste procesui verbal de constatare.
J^ln-cazul folosirii bitumului, :ca aditiv de lipire intre foliile de hidroizolatie,
s/necesara verificarea temperaturii in starea topita, pe toata peripada de
u-cu acest material. In acest sens, seful punctului de. lucru, verifica cu
orul unui termometru temperatura dupa topirea si incalzirea fiecarei sarje.
completeaza caietul cu temperaturi. In situatia in care se folosesc aditivi
nfecesita proportii de arffeste'e, seful punctului de lucru, va verifica
portiile in functie de prevederile^specificatiilor date de subfurnizor.
2;Asternerea straturiior de hidroizolatie
n i -- . " '
Activitatea de monitorizare a lucrarilor de asternere efectiva a straturiior
I ""hidroizolatir cuprinde actiunile de verificari si incercari prezentate in
itiriuare.
I Verificarea modului efectiv de executie a straturiior de hidroizolatie. Se
ifica asternerea aditivului pe suprafata suport, urmata de intinderea si
f ;zarea foliei, suprapunerea benzilor cit si a portiunilor de prelungire, modul
lipire a benzilor pe suprafe'tele suprapuse, acoperirea cu folie la rosturi",
dul de practicare a gaurilor in dreptul gurilor de scurgere. Se mai verifica
ltirnea.de ridicare a hidroizolatiei pe suprafetele verticale si moduLde lipire
DiieLde sujsrafata suport. Actiunile de verificari sunt realizate'de seful de ,
ijpa si seful punctului de lucru, pe parcursul desfasurarii lucrarilor. In cazul
ilizarii! hidroizolatiilor din mai multe folii suprapuse, se verifica in" primul rind
11 dul de asezare a fisiilor fata de cele asezate anterior,- la prirriul-strat,
nate apoi de-aceeasi gama de verificari ca cele prezentate mai sus, in
sleasiconditii.
I I Verificarea'hidroizolatiei podului dupa terminarea lucrarilor.. Actiunea
t e'realizataf pe fiecare deschidere in parte, de seful punctului'de lucru
)reuna cu reprezentantul clientului. Se verifica asezarea si suprapunerea
izilor!(straturiior de folii daca este cazul), modul de lipire intre folii si pe
srafata suport, inaltimea ridicata pe suprafetele verticale, acoperirea
turilor si modul cum sunt practicate, etanseitatea in dreptul gurilor de
'jrgere ale apelor pluviaie de pe pod. In faza finala se intocmeste procesui
t bal pentru iucrari ce devin ascunse.
 anle de^suprastructur&
Controlul proceselor de executie la podurile din bjston armat cu gfirizi simply rezei
CIND SE CINE FRECVEN- SISTEM 1NRE-
i.CTIUMEAC.C.V.1. GISTR.
REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN
,'E FLUX EXECUTIE
-TIAL
3. Realizarea protectiei hidroizolatiei Seful punctului Minim o ve- Planse cu Proces
/enficarea suprafete- Inaintea ince- verbal
r suport hidroizolatie perii efective de lucru si rificare pe cote si
reprezentan- fiecare de's- pante pe pentru
Activitatea de monitorizarea lucrarilor de protectie a hidroizofe" lantetransversale, a activitatii lucrari
tul clientului chidere a pod
jprafatare, stare de podului ascunse
cuprinde actiunile de verificari privind modului de realizare a stratului jratcnie) -_
Presciptii Caiet
protectie hidroizolatie. In acest sens se verifica grosimea, modul1 * /enficarea tempe- . Dupa topirea Seful punctului Minim o ve
furnizate de tem-
nturntifturriului'fiefblni Tiebarei'sarje- delucru rifica re pen
asternere si uniformitatea stratului de mortar. Actiunile stint - realizate tru fiecare de produ- peraturs
;in cazul c}nfc|,,se folo-
timpul executiei stratului, de seful de echipa, iar in faze -firiale,** este ages^t material, sarja catori
deschiderile podului, de seful punctului de lucru. De asemenea,'p< au a proportiilor de
m'estec pe'ntru prepa-
perioada de eel putin 7 zile, se verifica modul de umezire a- intr area altop;8.ditiv.i
suprafete. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru. 1
.ASTiERNEREA
< i JTRATURltpRDE
HIDROIZOLATIE) :
Injimpul des- Seful deechi- Verificare Procedura
VenficEfrea asterrteril de lucru
6.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI Si 1
,tartului de adltivi pe ... fasurariUuc- pa si seful permanenta
1
.uprafata supoifsi' pe rarilor de as punctului de cind se luc- Instructiuni
INCERCARI EXECUTIE HIDROIZOLATIE LA PODUR! >; ternere a ' . lucru reaza de lucru, .
' jorliumle"de>suprapu-
i lere a foliilor, verifica- straturilof de prescripts
Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.l) face parte , ea modului de aseza-, hidroizolatie furnizate
e a foliilor si a pdrfi- de produ-
planul calitatii. El este intocmit, pentru executia podului din beton arr 1 catori
Jnifor-de 'supra puneri."
inaintea demararii lucrarilor de executie. P.C.C.V.l. pe procesu! de exec i- -Verifipareaacpperirii'
reprezinta sistemul referential pentru realizarea activitatilor de inspe 1
a margifiea rost'urilor,
incercari si tinere sub control a proceselor de executie. Prezentarea luN I a modului de-prae-*-
, ticare si etanseizare a
realizata tabelar, in continuare. gaunlprJn dreptul gu-.
1
nlor de scurgere, si a
1
irialtimilor^de hidroizo-
I latie pe suprafetele
P.C.C.V.l. PE PROCES DE EXECUTIE HIDROIZOLATIE LA PODURILL i verticale.
Dupa termina-. Seful punctului Minim o veri- Procedura Proces
DIN BETON ARWIAT 1
-Venficarea executiei
de lucru impre ficare pe de lucru verbal
hidroizolatiei (modul rea lucrarilor
1 una cu. repre- fiecare des- instructiuni pentru
de suprapuneje a;fo- de hidroizola
CIND SE CINE SISTEM zentahtul chidere a de lucru, iucrari
ACTIUNEA C.C.V.I. FRECVEN- INRE I lnlor, modul de'lipire! tie prescripts xe *de-
PE FLUX EXECUTIE REALiZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTV , ridtcarea-hidroizolatiei' clientului podului
furnizate vin as
-TIAL pe portiunile verticale de produ- cunse.
1. LUCRARl PREGA- '< I prelungire.a peste ros-
1
tun, modu'ide etan-'
catori
TITOARE
-Verificarea materiale- Inaintea ince- Seful punctu- Minim o veri- Instructiuni Proce selzarii in jurul guritor
lorfolosite la executie perii lucrarilor lufde lucru'si ficare pe de- utiliza- verba de scurgere).
1
(aspect, dimensiuni, la receptie laboratorde fiecare ele re cartl. de re 3. REALIZAREA.
stare de impregnate , specialitate ment in par tehnice, ceptie i PROTECTIE! HIDRO
elasticitate si rezisten- te dispozitii si con IZOLATIEI - .'
te ia temp, scazute a de aprovi- statar -Verificarea,modulur In timpul exe Seful punctu Verificare P/ocedura
foliilor, existenta certi onare de realizare arstratului cutiei si dupa lui de lucru permanenta de lucru
ficate de calitate sau v i *
de protectie din mor executie . intimpuP
declaratiide conformi- tar (grosim'e.unifor- executiei si
tate) mitate umezire dupa dupa intarire-
mtarire 7 zile") ,.

273
 Controlul proceselor de executie la poduriled'm beton armalcu grinzi s/mplu rezetn
7. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE TROTUARE
7.1.NOTiUNilNTRODUCTIVE "' , ,
1
Trotuareie podurilor din beton.armat stint eferrienteie deconstructirlcc-
asigura circulatia pietonala si trecerea pe'pod; prin corpul.acetgraVa difejrn
utilitati (cablurilbr de diferite tipuri telefonice, de ertergie electric'
conducteior pentru lichide si gaze etc).. Trotuareie trebuiel!proiectate,
executate incit, pe toata perioada de utilizare a podului, sa. asigi"
securitatea oamenilorsi utilitatilor prezentate mai sus. La. poduHle'din-bet' f
armat, de obicei, ele sunt pereche, exceptie facind poduriie, afaffjrate, ub I }
se intilnesc numai pe partile marginale ale arterei de circulatie.- Latjrrt > .!fe
trotuarelor este proiectata in functie de pozitia podului (in localitate saU i
exteriorul acestora) si marirriea sail intens'itatea traficului pietonaf
Partile componente ale unui trotuar obisnuit (clasic).isunt bordurile, cofp'
trotuarului si parapetul de protectie (vezi figura 51). "" -
Bordurile sunt elemente de constructs standardizate ele calsificindu-
functie de forma si dimensiunile geometrice. Dupa inaltime, se pot clasifK
in doua tipuri, borduri inalte si borduri mici sau joase. Bordurile inal.
depasesc inaltimea trotuarului, acest lucru fiind deosebit- de.benefic u
asigurarea protectiei pietonilor (vezi fig. 51). Acet tip de borduri se intilne^
de obicei, la trotuareie podurilor afiate in afara localitatilor. Bordurile jqa"
sunt la nivelul trotuarelor (vezi fig. 52) acest tip de borduri intilnindu-se '*
podurilor afiate in localitati.
Bordurile sunt elemente prefabricate in iungimi de 1rn si Q;5 m. Bordurile '
lungime de 0,5m (scurte) se folosesc pentru executia pe portiunile curbihn.
ale trotuarelor. Betonul din care sunt executate bordurile--este de cla:'
superioara (minim BC 25), granula naturala cu dimensiunea maxima pina
16 mm. Este realizata dintr-un beton special datorita faptului ca a c e r *
elemente sunt supuse la agresivitate deosebita din partea factqrilof de rhet.k .
(in special inghet dezghet in stare saturata).
Corpul trotuarului este format,, in ordine, din imbracaminte, piaci si spati
prin care se introduc utilitatile specificate mai sus. Exista trokiare ale cai oi
corpuri sunt realizate din chesoane prefabricate. Chesoanele suntxealizc "
uzinal, cu ajutoruf unor cofraje metalice. Ele cunosc o varietate de forme, ur
exemplu tipic este prezentat in'figura 52. Caracteristicile betpriului'ar,,
chesoane sunt asemanatoare cu cele ale betonului folosit ia/executia'
borduriior. Dimensiunile geometrice si modul de prindere de elementele:
suprastructurii (grinzi, placi eta) rezulta din considerente ^de realizare a-
stabilitatii, rezistentei si tehnologice de montaj. Ele sunt stabilite prin
activitatea de proiectare. Montarea chesoanelor este o activitate deosebit de
01&.
arile desugratfructura
ortarita deoarece prin aceasta se asigura atit stabilitatea, rezistenta in
i, cit si estetica podului. In majoritatea cazurilor chesoanele de trotuar se
sesc |a poduriie a caror suprastructura este realizata din grinzi casetate
_ 0<
,upr'astructuri cu placi de suprabetonare, sau la poduriie la care nu se
nesc console de trotuare. Nu se folosesc la executia trotuarelor peste 1 m
Tie.;
/Q,
: parapetprotectie dala' carosabila trotuar imhracaminte bordura inaita
metalic - /
W1-* a:tic din beton
..conso.|a.trotuar spatU pentru utilitati hidroizolatie fisii de sprijin dale trotuar
FIGURA 51 - trotuar obisnuit, clasic
In general, im.braeamintea trotuarelor este realizata din mortar asfaltic
indrat la cald. Placile carosabile (folosite numai la trotuareie clasice,
>isnuite) sunt prefabricate, din beton-armat, betonul fiind de.:Glasa minims
: 20rDimensiunile geometrice sunt-alese in functie de latimea.trotuarelor s
)sibilitatile'tehnologice de.montaj. Astfel trotuareie-pina la;, l^milatime se
rtacoperi eirun>singurrindde placi carosabile (dale). La trotuareie peste 1
latime-este'necesaracoperirea:cu doua sau mai multe rinduri de dale. Ir.
:est caz; inr.saptiul destinat.utilitatilor, se creaza fisii de sprijin intermediary
r 3ntruidale..:rSpatiurnecesarutilitatilor poate fi realizat prin montarea uno
conducte de plastic cu diametre variabile functie de-.necesitatL In mult*
situatii, aceste spatii ramin pur si-simplu libere. Incazul trecerii printrotuare :
unor conducte de gaz sau lichide, acestea sunt montate inaintea acoperir
trotuarului cu .placile carosabile. In cazul folosirii-chesoanelor de trotuai
conductele trebuie pozate inaintea montarii acestora.
275
 Controlul proceselor de execute la podurile din-beton armat cugnnzi-simplu
miria curenta
parapet protectie cheson trotuara imbracaminte trotuar
I /"" monolit din beton
margine pentru alinierea borduriior
suprastructura spatiu pentru utilitati
zona de prind~ere prin ancore
FIGURA 5 2 , - trotuar realizat din chesoane
Parapetefe de protectie sunt realizatedin beton sau metal. Ele au diferil
forme specifice. Pe linga utilitatea Ion principaia de a proteja oamenii-'
animaleleimpotriva caderilor de pe pod, au unr rolul deosebit de important,
estetica poduiui. Parapetele-din beton sunt executate monolit. Parapete,
metalice sunt realizate din panouri prefabricate. Acestea sunt aliniate
monolitizate in iocasuri prevazute in aticurile de beton ce marginesc ;podi
(vezi figura 51). La suprastructurlie prevazute cu piaci si console trotuan
aticurile sunt executate odata cu.executiaacestora.
Pantele longitudinale^aie trotuarelor sunt asemenea ceior ale imbracamin
poduiui. Pantele transversale se vor realiza intre 2. si 2,5 %,. scurgere
apelor fiind spre carosabil.
rezem, 'lie de suprastructura .
2. PREZErtiTAREA PROdESULUI TEHNOLOGIC
ocesul tehnologic de executie a trotuarelor la podurile din beton armat,
nde1 activitati si resurse afiate intr-o: continua interdependenta.
r^s'ele riecesare desfasurarii prbcesului suntfortade munca, materialele
icumentatia tehnica.
i:a 5surselevurhane' sunt reprezentate de echipe specialfzate (muncitori ,
atori, betonisti) citsrde personal de conducere si coordonare tehnica a
crarilor. ': '
'Resursele princjpale materiale betoanele si prefabricated de beton sau
Malice necesare realizarii trotuarelor. Eie %ebu'ie sa indeplineasca anumite
aracteristici specificate in prbiecteie de executie, caieteie de sarcini sau aite
steme referential impuse de ciienti.'"-
^Resurseie de do'cbmenta'tie' tehnica sunt reprezentate de prbiecteie de
tecutie, caieteie desarci hi-si standa'rde/ndrmativekplicabile pentru aceste
dfari, adoptate de-"ciienti. In "aceasta categorie sunt cuprinse si
structiunile*de'lucru si de folosire a materialelor elaborate de subfurnizori
procedure tehnice de executie; Acestea din urma, trebuie sa fie aprobate
3 manage'mentul tehnic al organizatiilor executante. - - .
I n continuare prezentarn, irvmodsuccint, procesul tehnologic de executie
trotuarelor.' --"' "' -
icrahle de'exe'c'utie" a trotuarelor la podurile din beton armat cuprind
hidfoizolati* matbarele activitati; desfasurate in ordih'e cronologica:
- r ' montareabbrdurilor; ''*'
- ' ' executia;corpului trotuarului;
- executia parapetului de protectie.
""1. Montarea borduriior
Procesul tehnologic de montare a borduriior cuprinde urmatoarele faze
stincte: ' ' ' '
^ tfas'area marginii borduriior;
- as'ezarea borduriior pe pozitie; -
- colmatarea rosturilor (rbstuirea borduriior).
Pe'nfru a realizarea si'matefializarea, pe suprafata suport a rnarginilor la
ire trebuie montate'bordurire pbdului,'in prima faza seitraseaza cu mare
entie axul longitudinal al poduiui. Operatia este deosebit de pretentioasa, in
:azul podurilor afiate in curba. Materializarea lui este realizata prin marcarea
;u vopsea a unor semne, pe suprafata mortarului de protectie a hidroizolatie.
Este exciusa baterea unor cuie, in scopul evitarii perforarii stratului de
077
 Controlulproceselor de executie la podurile din beton armajcugrinzi sirnplujegei
hidroizolatie. Urmatoarea faza consta in trasarea efectiva a marginilo.r. At
lucru se realizeaza prin masuratori exacte a latimii benzilor de circulate
fiecare parte a carosabilului, in djferite sectiuni,. Iuindu-sekcasvsistem
referinta axul longitudinal ,al poduluL Aceste sectiuni se vor alege injury
de forma suprastructurii ppdului. Rroblemele deosebije se ivesc-la,poclL
caror suprastructura se afla cu portiuni in curba. In acest caz se vor a.1
mai intii sectiunile ce delimjteaza portiunjle in aiiniamenti;!apoi. cele,
centrele curbelor si punctele de referinta specifice. ..punctele as
determinate, la margini, se materializeaza in aceiasi mod ca cele p'reze
mai sus. Activitatea de trasare a. rparginilor fa care se.vor monta, bqrdi
este deosebit de importanta, din acest motiv trebuie regjizata de s
punctului de lucru, sau o persoana specializata in trasari.
Asezarea bordurilor pe pozitie debuteaza prin intinderea unor sfori.de tras
intre punctele ce delimiteaza .marginile, urmind apoi asezarea succesiv
alinierea lor dupa aceste sfpri. Se pot fplosi doua sfpri, una perjt.ru a al
corect bordurile in plan orizontal la margini si o* sfoara pentru a le asez
aceeasi inaltime. In majoritatea cazurilor s.e. fploseste o singura sfc
aceasta asezindu-se la inaltimea necesara pentru, alinjerea bordurilo
marginea lor superioara spre carosabil (vezi figura 52).- In pprtiunile. aflat
curbe sfoara se va intinde dupa reperi .asezati cit maLaproape unuj de altul
pentru a se da o forma cit mai corecta curburii pe aceste sectoare
Bordurile se aseaza pe un strat de mortar de marca WS4Q0. Intre ele.se lasa
rosturi de lucru de aproxatiy 2 cm,. 0 atentie.^deosebita^ trebuie acordata
asezarii bordurilor in portiunile curbilinii. In acest sens trebuie .alese cu mare
grija lungimile lor, reducid astfel, cit mai mult,- dupa.montaj, aspectuj.de linie
frinta.
Rostuirea bordurilor se realizeaza dupa intarirea mortarului pe care acestea
sunt asezate. In prima faza se procedeaza la curatarea^rosturiipr de.ariumite
impuritati sau resturi. Curatarea se realizeaza cu ajutorul unor bucati de
sirma din otel beton diametrul 16 mm. Pentru anumite fragmenteintarite-din
mortar, se foloseste dalta. Rostuirea se realizeaza manual cu mortar-f.marca
M400. In timpul desfasurarii activitatii trebuie sa se tin^cont-de^faptul ca
intregul spatiu dintre borduri sa fie umplut cu mortar,- Pe suprafetele
bordurilor, in special pe cele vazute, mortarul se finiseaza la nivelui acestora.
La .executia trotuarelor a caror corpuri .sunt realizarte, din chesoane
prefabricate se recomanda ca montarea bordurilor sa -se ?faca numai dupa
montarea acestora. . .
07S
tfi'rilelde 'Mdpra$ir.uctura.T
% Exebutia cbrpuluitrbtuaruiui (monolit si din chesoane
Ji
^refaiiric^te)
Dupa cum am mentiohat in partea IntrodUctiva, corp'ui trotuarului se poate
aliza monoiit sau din prefabricate (chesoane trqtuar). Fiecare solutie are
ractenstic^ specifice, faptpeiltru care irripuhe tratarea lor separata.
Executia monolita a" cbrpuluhtrbtua'pujui irripupe derularea urmatoarelor
5
eratii:
,,,- executia fisiilor din beton pentru sprijinul dalelbr;
- realSzarea locasprilor pemru utilitati conexe (conducte cabluri etc);
J
v -mohtareaclalelordarosabilealetrotuarului; ' '"
- executia imbr^camintiitirotuarului.
Fisiile de r beton pentru sp'rijihirea daleior trotuarelor se realizeaza din
fan clasS BC ,15. Lalirrlea lor este de aprox 20 cm., iar inaltimea trebuie
*asa in asa mod irtcit dupa montarea piacilor carosabile sa ra'mina eel pcitin
:m. inaltime pina la niyelul bordurii, ace'asta distanta fiihd necesara pentru
ezarea irhbracamihtii'tro^uaruf.di (cazul'este vafabil a'tunci cind'se foiosesc
rduri joasej. Dfea'semenea, la executia lor,-trebuie sa~se tine searha de
3lizarea;paiitelbV longitudinal" siin special ale celor transvarsale, la care
va realiza" imb'racamintea trotuarelor. Fisiile de sprijin se executa contihu:
3 toata luhgimea trotuarelor,^ intreruperile 'facindu-se : numai in zohefe
sturilor podului.' Cofra"fea se realizeaza din scindura. Turnarea: betonului,
desarea lui uv cofraj, implicit finisarea la partea superioara, se realizeaza
anual.
Realiza're'a Ip'casurilor pentru'utilitati conexe se realizeaza, in'majoritatea
cazurilor, prin montarea unor tevi de plastic." Gontinuitatea tevilor %ste
realizata prin mufare. Tretuie respectate prevederiie proiectului de executie
privind realizarea dbntihuitatii' in^dreptur rosturilpr intre deschideri! Este
indicat ca in teyi, pe toata lu'ngimea lor, sa We introduca un cablu, acest lucru .
'facilitind introducarea1 conductofilor sau cablurildr, prin legarea si tragerea
lor pe la capatul tevilor. ; ^
Daleie carosabile ale trotuarelor se moritea'za numai dupa intariraa si
realizarea'a'eel putin 70 %"'din"clasa betbhului din fisiile de sprijin. Ele se
aseaza maniia?;fara^ a ; se lasa" rosturi intre ele.? In cazul cindtotusi apar_.
rostUri, acestea1 Se'cofmateaza'c'u mortar deciment. ;
-, 'Dupa cum am arata'in partea iritrbductiva, imbracarriintea pe trqtuare se
realizeaza din mortar asfaltic' Mortarul ^este fabricat intr-o: statie centralizata;-
temperatura optima1 de asternere fiind intre 1Sb si 150 grade C. Asternerea
se realizeaza manual. In prima faza, mortaru! se aseaza in gramezi pe
lungimea trotuarului, appi se: imprasti'e si se uniformizeaza cu greblete
metalice. Compactarea se realizeaza cu rulbul rnetalic manual. Peritri;
anumite trotuare, cu latimi peste 1 m,. se pot folosi minicompactori. La
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu rezem
asternere trebuie sa se tina seama de grosimea optima incit, du
compactare, nivelu! suprafetei imbracamintii sa ramina la nivelul bordt
(cazul este valabii pentru folosirea borduriior joase).
Executia corpuriior trotuarelor din. chesoane prefabricate, impu
.derularea urmatoarelor operatii: [ "
- pozare dispozitivelor pentru utilitati 'conexe;
- montarea, solidarizarea si monoiitizarea chesoanelor trotuarelor;
- executia aticului pentru parapet trotuar;
- executia imbracamintii trdtuarului. _ jpecificatiiior din plansa proiectului de executie, sau a distantelor dintre stilpii
Pozarea dispozitivelor pentru utilitati conexe este o activitate xelath
deoarece in cele mai multe cazuri spatiile formate in.trotuar.dupa montar
chesoanelor, destinate acestui scop, ramin goaie. Pozarea lor se reaiizea
conform proiectului de, executie s i . consta in asezarea tuburilor, s
conductelor respective. Este indicat ca ia aceste operatii "sa fie chenis
societatiie care au in obiectul de activitate realizarea si exploatarea utilitati
respective (telefonie, efectricitate, gaze etc).
Montarea chesoanelor trotuarelor se realizeaza manual sau mecanizat
ajutoru! macaraiei in cazul cind greutatea lor depaseste posibilitai
manuaie. In prima faza se aseaza pe pozitie chesoanele de referinta aflate
capatul deschiderilor si ceie aflate in puncteie specifice (intrari iesiri curt
centre curbe). Asezarea celorlalte chesoane se realizeaza dupa sfori intin
la marginile superioare din exteriorui chesoanelor de referinta, Actiunea e:
asemanatoare montarii borduriior. In timpul montajului se urmareste aiinier
conforma a marginilor din exteriorui chesoanelor. Acest lucru influenteaza
mod fundamental estetica podului, in special cind chesoanele sunt prevazu^
cu sorturi de ornament (vezi figura 52). "^
La fiecare cheson, dupa asezarea pe pozitie, se realizeaza prinderea cu
ajutorul dispozitivelor de ancorare. In majoritatea cazurilor aceste dispozitiye
sunt din fier beton, prinderea facindu-se prin sudura electrica (vezi figura^z).
Solutia tehnica privind prinderea chesoanelor prin dispozitivele de ancorare
este specificata prin proiectul de executie. Dupa cum am prezentat anterior.
pentru a se facilita realizarea conforma,a ancorarii chesoanelor, este indicat
ca bordurile sa fie montate dupa, montarea lor pe pod. Chesoanele se
aseaza la distante de aproxmativ 2 sau 3 cm. distanta, astfel creindu-se
rosturile necesare monolitizarilor intre ele. La interfata cu bordurile, lattrhea
rostului de monolitizare, in lungul chesoanelor, rezulta in functie de latimea
necesara ancorarii. Monoiitizarea rosturilor, longitudinal la nivelul bordurii cit
si transversale, intre chesoane, se realizeaza cu mortar de cirrient marca
M400.
Aticului pentru sustinerea parapetului trotuaruiui se realizeaza din beton
armat, clasa betonului fiind similara celei din cheson.
280
uhranie de sUprastructd'ra'
n prima faza de executie se rnonteaza carcasa de 'armature. Aceasta este
xintiriua si se corifectioneaza la pozitie. -Modul de armare este realizat
;onform specificatiilo'r plansei proiectului de executie. Prinderea arrnaturii de
ihesoaVie se realizeaza prin muStatile montate la executia acestora. Cdfrajul
jste realizat din scindura, legarea lui facindu-se prin interior cu sirma. In
nteriorul cofrajului se'introduc dispozitivele patrate din scindura care
ealizeaza locasurile necesare montarii si monolitizarii stilpilor parapetului
rotuarelor. Pozitionarea lor, in lungul aticului, este realizata conform
lanourilor de parapet (cazul mbhtarii parapetelor metalice).
3etonarea aticului este realizata-mahua!. Vibrarea betonului este realizata cu
ajutorul vibratoarelor de adihcime. La realizarea lucrarilor se vor respecta
oate prevederile specifice unei betonari a unui element din beton armat.
\cetea sunt prezentate pe larg in capitolele anterioare, referitor la betonarea
jlevati'ilor, antretuazelor etc. Decofrarea trebuie facuta dupa eel putin 2 sau 3
:ile de la betonari. Avin'd in vedere' faptu! ca aceste elemente sunt vazute in
)ermanenta, actiunea trebuie realizata cu : o mare grija in scopul protejarii
riuchiilor.. Dupa decofrare betoriul trebuie pastrat umed minirh 7 zile prin
jdare permanenta cu apa.
!
' 'Imbracamintea trotuaruiui se realizeaza din mortar asfaltic': Modul de
ealizare a lucrarilor este similar celui prezentat mai sus, adica la executia
nonolita a corpuriior trotuareior.
3. Executia parapetului de protectie metalic
Dupa cum am" aratat in subcapitolul notiuni introductive parapetele
trotuarelor se pot ^xecuta monolit din beton, sau din panouri prefabricate
metalice. In ultimii ani, datorita usurintei si rapiditatii inmontare, se foloseste
in exclusivitate solutia a doua, fapt pentru care o prezentam, pe scurt, in
contmuare.
Montajul debuteaza cu pregatirea locasurilor de monolitizare a stilpilor
panourilor. Acest lucru cdnsta in scoatere cofrajelor de iemn din aticul de
beton si curatirea gaurilor. In prirria faza montajul parapetului consta in
asezarea si alini'erea pfovizorie a tuturor panourilor, iar dupa verificarea
"modului de aliniere si aspect, se procedeaza la monoiitizarea stilpilor in
locasurile din atic.
Pentru a realiza o aliniere conforma a intregului parapet, in prima faza, se
procedeaza la pozarea panourilor de referinta, acestea fiind cele de Is
capatul deschiderilor si cele aflate in anumite puncte caracteristice
(intrari/iesiri, centre curbe in plan orizontal si vertical). Asezarea si aliniere*
celorlalte panbUri se. realizeaza dupa sfori intinse, la partea superioara, intrt
panourile de referinta. Stilpii sunt asezati si sprijiniti in locasuri prin cupoant
281
 Controlul procese/or de executie ia podurile din beton armat cugrinzi sjmplu^rezerfi
de otei beton sudate la partite inferioare, iar stabilitatea in plan vertica
panourilor este asigurata prin spraituirea fiecaruia. Dupa fixarea; definitive
tuturor panourilor, fiecare stllp este.monolitizaUn iocas. Monojjtizarea
realizeaza prin umplerea spatiilorramase iibere cu mortar decirrient mar
M400. Scoatereaspraiturilor, necesare asigurarii verticafitatii panourilor,
realizeaza dupa minim 7 ziie de la montajul parapetuiui. ,' .
7.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
in mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de~ executie
trotuarelor la podurile din beton armat, trebuie inteleasa ca fiind actiunea'
parcurgere pas cu pas a procesului prin activitati de verificari, incerc
specifice, comparind rezultatele cu prevederile referential. .
Scopu! monitorizarii procesului este de a elimina cauzeie imediate car.e
putea sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de execul
Constatarile imediate si inlaturarea cauzelor reale care due ia aparitia ,ur
neconformitati, au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si eficier
procesului. De asemenea au si rolul preventiv, pentru a Ite procese simile
ce se vor desfasura in continuare.
Aspectele prezentate cpnduc la ideea ca monitorizarea procesu."
tehnologic de executie a trotuarelpr la podurile. din beton armat, este o pa .
esentiala a managementului calitatii, acesta avind o eficienta deosebi*
preventiva si economica prin inlaturarea pierderilor banesti necess
remedierilor in timpul lucrarilor si inlaturarea posibilitatii de a aparea aspec
nedorite si la alte procese similare pentru aite lucrari asemariatoare,
Monitorizarea procesului de executie,, presupune o serie de verificari n
situ si incercan specifice. Activi.tatea. este prezentata, in continuare,
etapele specifice de excutie.
1. IVIontarea borduritor
Activitatea de monitorizare a lucrarilor de montare borduri, cuprinde
actiunile de verificari si incercari prezentate in continuare.
1. Verificarea modului de trasare si materializare a axului podului.
Actiunea este realizata de seful punctului de jucru, in timpul .desfas.urarii
lucrarilor de trasare. Dupa trasare se verifica modul de materializare a
punctelor specifice.referentiale.. La baza trasarii, ca sisteme referentiale, se
afla plansele de trasare si sectiuni transversale ale podului.
2. Verificarea modului de masurare, stabilire si materializare a punctelor
ce marcheaza marginile, dupa. care se vor monta bordurile, in special ale
celor din portiunile curbilinii. Actiunea este realizata de seful punctului de
282
fe suprastructura'
i, pe'.sectoare specifice (aliniamente, curbe), in in timpul
timpul desfasu
desfasurarii
itatilj" avind aceteasi sisteme referentiale ca cele specificate mai sus.
Verificarea modUJui de as;ezare a sfo'rilor-de" aliniere borduri. Actiunea
realizata, dupa iritiHdefea acestbra, pe sectoarele specifice.
Vefificafea modului de asezare a bordurilor, la sfoara, pe stratul de
ar. Se! verifica aliniera fetelor vazute si marimea rosturilor. Actiunea este
zata, in mod permanent, de seful de echipa, in timpul desfasurarii
. t !, irildr si de seful punctului de lucru in faze finale, pe sectoare specifice
iamente si" portiuniin curba).
. Verificarea modului de curatire si colmatare a rosturilor dintre borduri.
jnea este realizata de. seful'de echipa , in timpul desfasurarii lucrarilor si
efOl punctului de lucruin faze finale.
.Executia corpului trotuarului (monolit si din chesoane)
ctivitatea de monitorizare a lucrarilor de executie a corpului trotuarului,
monolit si din chesoane prefabricate, cuprinde actiunile de verificari si
jncercari prezentate in continuare.
' - 1. Verificarea modului de executie a fisiilor din beton necesare sprijinirii
dalelor carosabile ale tortuarului..Actiunea consta in verificarea modului de
trasare cofrare, :urmata apoi de verificarea inaltimii, in timpul betoharli, scopul
fiind acela de a se realiza pantele longitudinale, transversale intre fisii si
grosimea netesara imbfacamintii dupa asezarea dalelor carosabile. Actiunea
,este realizata de seful de echipa betonisti si sefu! punctului de lucru, in
timpul desfasurarii lucrarilor.
11 2. Verificarea modului de montare a tuburilor necesare utilitatilor conexe.
'Se verifica 'coliniaritate"a si modul de realizare a contihuitatii tuburilor.
Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, in faze firiale de mdntaj,
'pe anumite^sectbare specifice. In'final, se intocmeste procesul verbal pentru
Vnpntaj utilitati conexe trotuarelor. Daca este specificaf, la aceasta actiune
participa si reprezentantul clie.ntului.
3. Verificarea modului de asezare a dalelor trotuarului. Se verifica
alinierea si existenta rosturilor. Actiunea este realizata de seful de echipa, ir
timpul montajului si de seful punctului de lucru in faze finale, de obicei pe
trotuarul unei deschideri.
f
4. Verificarea modulus de asternere a imbracamintii pe trotuare. Se
verifica ternperatura mixturii la primire, modul de asternere si uniformizare
iar In final, modul de compactare la nivelul bordurilor (acolo unde este cazul)
Actiunea este realizata de seful de echipa asfaltatori si seful punctului di
lucru, pe toata perioada desfasurarii lucrarilor. Se intocmeste caietul d>
temperaturi.
9R^
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi sifoplu rezetnah

ictului de.lucru, dupajnontarea-tuturor parapetilor de acest gen, pe o

5. Verificarea pozarii conductelor de gaz say- lichide (daca este cazul}
sau ale altor utilitati, inaintea montarii chesoanelor de frotuare. Actiunea est te*a podului.
realizata de sefui punctului. de l.ucru, impreuna cu reprezentantii societatilc 3. Verificarea.rnodului de pozitionare a panourilor dupa sfoara de aliniere,
specializate. In faza finaia.se intocmesteprocesul verbal "de montaj. ' r isa ihtre parapetii de referinta-Actiunea este realizata de seful de echipa
6. Verificarea asezarii chesoanelor de referinta. Se verifica 'punctele di ntatori, in timpul desfasurarii lucrarilor, iar in faza finala, dupa montarea
referinta specifice si pozitionarea Jor. Actiunea este" realizata de^sefL jror parapetilor, ea este realizata de seful punctului de lucru. In cadrul
punctului de lucru, dupa asezareasi fixarea chesoanelor. ivitatii se verifica slmodul-de solidarizare a stilpilor in gauri si modul de
7. Verificarea modului de asezare a, chesoanelor, dupasfoara de aliniere aituire a panourilor pentru a-si pastra pozitia verticala.
Se verifica, in primul rind, alinierea sorturiSor (daca este cazul), urmind ape 4. Verificarea modului de,monolitizare a stilpilor-parapetului in locasuri.
verificarea rosturilor dintre chesoane si rostul de ia interfata cu bordurile. D iuneia este realizata de seful de echipa, respectiv de seful punctului de
asemenea, se verifica modul de prindere a ancpreior, prin sudura, d "u, in timpul reaiizarii lucrarilor si in faza finala.
suprastructura podului. Actiunea este realizata de seful de echipa si sefi
punctului de lucru in permanenta cind se monteaza chesoane de trotuar. I
faza finala seful punctului de lucru realizeaza o verificare generaia de alinier
a chesoanelor la marginea podului, urmata apoi de verificarea modului d 7.4 PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI
colmatare a tuturor rosturilor. INCERCARI
8. Verificarea armarii si cofrarii aticului pentru parapet trotuar.- Se verific
dimensiunile geometrice ale armaturii, acoperirea cu beton, modul" d Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I) face part din
montare si distantele dintre patrateie din scindura care marcheaza (ocasuril anul calitatii. El este intocmit, pentru executia podului. din beton armat,
de monolitizare a stilpilor parapetului de trotuar. Se verifica, de asemenec aintea.demararii lucrarilor de executie. P.C.C.V.I. pe procesul de executie
modul de legare a cofrajuiui. Actiunea este realizata de seful de echipa, i prezinta sistemul referential pentru realizarea activitatilor de inspectii,
timpul desfasurarii lucrarilor, iar in faze finale cje seful punctului de lucru. L sercari si tinere sub control a proceselor de executie. Prezentarea lui este
baza verificarii, ca sistem referential, se afla plansa de armare cofrare di alizata tabelar, in continuare.
proiectul de executie.
9. Verificarea modului de betonare a aticului. Se verifica iucrabilijate C.C.V.L PE PROCES DE EXECUTIE TROTUARE LA PODURILE DIN
betonului la primire pe santier, modul de asternere in cofraj, modul de vibrar =TON ARMAT
si finisare a suprafetei superioare. Dupa intarirea betonului se verifica modi
CINE FRECVEN- SISTEM INRE-
de decofrare si umezire a suprafetelor, timp de 7 zile. In timpul betonarii s ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE
REFEREN GISTR.
REALIZEAZA REALIZEAZA TA
preleveaza corpuri de proba din beton pentru a se verifica clasa betonuk PE FLUX EXECUTIE -TIAL
prin incercari distructive la virsta de 28 zile a betonului. Actiunea est
4.MONTAREA BOR^
realizata de laboratorul santierului. Se intocmesc condica' de betoane DURlliOR
In timpul tr'asa- Seful punctului Verificare Planse din
buletine de preleyare probe si incercari mecanice. -VerifiQarea-moduiui proiectul
rii si materiali- de lucru permanenta
de trasare si materiali- in timpul tra- de execu
zare a axului podului zarii
sarii tie
3. Executia parapetului de protectie metalic Verificare Planse din
-Verificarea modului In timpul trasa- Seful punctului
rii si materiali- de lucru permanenta proiectul
de masurare , stabilire de execu
Activitatea de monitorizare a lucrarilor de executie ale parapetului metali. si materializare a pun- zarii in timpul tra-
sarii tie
cuprinde actiunile de verificari si incercari prezentate'in continuare." ctelor care marcheaza
1. Verificarea modului de curatire a locasurilor pentru monolitizarea imarginile bordurilor
stilpilor. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea
curatirii tuturor locasurilor.
2. Verificarea pozitionarii panourilor de referinta. Se verifica ,zona de
montaj si corectitudinea pozitionarii. Actiunea este realizata de seful

284 285
 icrarile de supretstructura
Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cugrihzi sfmpIO rezetn'atl
ACTIUNEA C.C.V.I.-,.. XINDSE--. CINE FRECVEN- SISTEM INRE-
ACTIUNEA C.C.V.I. CINDSE CINE " FRECVEN- 'SISTEM INRE- ^ , PE FLUX EXECUf IE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTR.
i
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN' GISTR. ; -TIAL
'-TIAL A/erificarea modului _ Inaintea mon- Seful punctului Verificare Procedura Proces
-Verificarea modului Dupa asezare Seful punctului Minim ,overi-._ de pozare a utilitatilor tarii chesoa de lucru impre permanata de lucru verbal
de asezare a sforii de de lucru fica're pe fie-. coneze (conducte"cu' nelor de tro una cu repre- cind se luc- de mon
aliniere bordurijn spe cafe' sector ^
.'". " gaze sau lichide) pe ' tuare zentanti ai reaza si mi taj
cial pe sectoarele suprafata suport unor soc. spe- nim o verifi
curbilinii lizate care in faze
-Verificarea modului Jn timpul des- Seful de'echi- Verificare Procedure' finale
de asezare borduri la fasurarii luc'ra- pa si seful permanenta'*" de lucru i- - -Verificarea a'seza'rii 'Dupa'aseza- Seful punctu- Minim.o ve Procedura
sfoara de aliniere rilor -punctului de cind se luc- . pe pozitie achesoa-' rea chesoane 'luide lucru
rificare pe de lucru -
(aliniere fete, marimea .lucru reaza si.mi- nelorde referinta lor de referin fiecare sec
rosturiiordintre borduri nim 6 verifi ta "' ; tor
fixarea pe stratul de care pe fie- r, -Verificarea asezarli -In timpul des- Seful de echi- Verificare Procedura
mortar) care sector chesoanelor dupa fasurarii lucra- pa montatori permanata de lucru
dupa montaj sfoara>de aliniere (ve rilor'siinfa'za si seful . cind se lucr
-Verificarea modului In timpul des- Seful de echi- Verificare Procedura rificare rosturi intre ele, finala punctului de reaza si mi
de curatare si colma- fasurarii lucra- pa si seful permanenta de lucru realizarea prinderii lucru nim o verifi -
tare rosturi intre bor rilor punctului de cind se luc- prm ancore) si a mo care in faza
duri lucru reaza si mi dului de monoiitizare a finala pe
nim o verifi- - rosturilor transversale parte de pod
care in final si lonqitudinale
2. EXECUTIA COR- -Verificarea armarii si In timpul des- Seful de echi- Verificare Plansa de
PURILOR TROTUA- cofrariiaticului fasurarii lucra- pa montatori permanata armare,
RELOR MONOUTE (mod de armare, aco- riior si in faza si seful cind se !u- procedura
SI DIN CHESOANE penre cu beton, cof- finala punctului de creaza si mi de lucru
-Verificarea modului In.timpul exe- Seful de echi- Verifipare . Procedura rare si legare cofraj, lucru nim o verifi
de executie a fisiilor de cutiei si in fa pa respectiv permanenta de [ucru montare dispozitive care in faza
sprijin a dalelor'tro- ze finale seful punctului eihd se luc- din lemn pentru loca- finala
tuarelor (trasare, cof- de lucru reaza si mi sun de monoiitizare
rare, betonare, nivele,
.! stilpi parapet)
nim o verifi
pante longitudinale si care in faze -Verificarea betonarii In timpul be Seful de echi- Verificare Comanda Condica
intre fisii) .fiiiale . aticuiui (calitate beton tonarii si dupa pa betonisiti permanenta beton, betoane
-Verificarea modului In timpul exe- Seful de echi- Verificare Procedura la primire, asternere in intarire, deco- seful punctu in timpul be reteta de Buletine
de montare a tuburiior cutiei si in fa pa respectiv permanenta de lucru cofraj, ciasa beton prin frare lui de lucru si tonarii, rea- fabricatie de in-
pentru utilitat'tconexe seful punctului . ,cind se [uc- prelevari de probe, laborator lizata de sefi beton cercari
ze finale .
de Eucru reaza si mi - i vibrare beton, decofra- laborator meca-
nim o verifi re dupa intarire, ume- care pre- nice
care in faze zire timpde 7 zile du leveaza si
finale pa intarire) verifica pro
A/erificarea modului In timpul exe- Seful de echi- Verificare be pentru
Procedura- -,
de asezare a dalelor cutiei si in fa pa respectiv . permanenta de lucru clasa beton
(coliniaritate, rosturi) ze finale seful punctului cindse luc- 3. EXECUTIA PARA-
de lucru reaza si mi PETULUI DE PRO
nim o verifi TECTS METALIC
care in faze -Verificarea modului Inaintea ince- Seful punctu Minim o ve
finale de curatire a tocasu- perii montaju- lui de lucru rificare pe - -
-Verificarea modului In timpul exe- Seful de echi- Verificare - Procedura . rilorde monoiitizare lui fiecare lo-
de asternere a imbra- cutiei si in fa pa asfaltatori permanenta de. lucru stilpi parapet cas
camintii pe trotuare ze finale respectiv seful ' cind se luc- - Verificarea modului Dupa monta- Seful punctu Minim o ve
(temperaiura mixtura punctului reaza si mi de pozitionare a pano- rea tuturor lui de lucru rificare pe - -
la primire, imprastiere, de lucru nim o verifi urilorde referinta panourilor fiecare pa-
uniformizare, compac- care in faze nou
tare la nivelul borduri- finale
lor (daca este cazul)

287
 Controlul proceselor de executie la podurile-din beton armat-cu grinzfsfmplu rez't 3rile-.de suprastructura

ACTIUNEA C.C.V.i. CINDSE CINE. FREGVEN- r.SISTEMi ; INR

.; CNTROLUL PROCESULU! DE EXEGUTIE A IMBRACAMiNTII
PE FLUX EXECUTIE REAUZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GIS PEPOD
--TIAL -.
-Verificarea modului In timpul-mon- Seful de echi- Verjficare - Procedure if
de asezare a panouri- tajuluisi in pa montatori permaneta .de. lucru
"

,- lid
J! -
L1. NOTiUNi INTRODUCTIVE
lordupa sfoara de ali- faze finale de si seful pun- la mpntaj si M ) 3"
niere, sprijinere in lo-: montaj ctului de lucru minim o veri- aH podurile- din beton armat imbracamintile reprezinta partea din
casuri si spraituire in ficare in fa
pozitia verticala ze finale astructura podului care intra in contact direct cu rotile vehicolelor care
-Verificarea modului Dupa o verj Seful punctu Minim o ve'ri- Procedura *pe ^"od- He trebuie sa realizeze continuitatea. imbracamintii de pe
de monolitizare a stil- ficare a alinie- al de lucru ,-ficare'pe de lucru , pele de acces.alepodului, incit sa asigure toate conditiile de confort
pilor parapetului in rii parapetului fiecare tro- i
atic pe intregul pod tuar si fie 3safe traficuiui rutier. In general, aceste imbracaminti, sunt realizate din
care stilpde uri bituminoase asternute la cald.
parapet in
parte lixturilebiturninoase folosite la realizarea imbracamintilor pe poduri sunt
siderate speciale datorita faptului ca pe linga functia de baza, aceea de a
sta sub actiunea traficuiui .rutier, ele trebuie sa fie impermeabile sub
jnea-apelor pluviale si rezistente la inghet dezghet in stare saturata. Din
st punct de vedere, compozitia acestor mixturi este diferita fata de
ipozitia mixturilor obisnuite folosite la realizarea straturilor de uzura de pe
nurile publice, ea fiind impusa, prin reglementari tehnice specifice, de
linistratia Nationala a Drumurilor de la noi din tara, in functie de
; Drtanta constructiei: -
)in punct de vedere al tehnologiilor de asternere, mixturile folosite la
"acamintiie pe poduri, se clasifica in :
"-.-mixturi etanse cilindrate;
- mixturi turnate.
lixturile etanse ; in comparatie cu mixturile obisnuite, au un procent
at de bitunvrespectiv filer, avind si o compozitie granulometrica specifica.
srnerea lor pe pod se realizeaza prin cilindrare. Se foiosesc, in realizarea
oritatii irribracamintilor lucrarilor de poduri. din tara noastra, necesitind o
lologie de fabricatie si asternere obisnuita:
'./lixturile turnate ;au o compozitie cu totul. speciala.fiind fabricate,, la locul
turnare, prin tehnologii speciale. Ele sunt deosebit de consistente in
TI, astemerea lor pe pod se realizeaza manual, nefiind necesara
ipactarea stratului.. Datorita. unor- dificultati atit in fabricare cit si in
irnere, aceste mixturi se foiosesc - foarte putin in realizarea
cacamintilor pe podurile-din tara noastra.
nTibracamintile etanse se realizeaza; in grosime maxima de 6 cm.
I Astemerea for pe ..suprafata podului se face in: doua straturi, turnate in
aceeasi zi. Este interzisa turnarea imbracamintiHntr-un singur strat, in scopul
evitarii aparitiei deniveiarilor. Fabricarea mixturii' se realizeaza- in statii de
asfalt. Retetarde fabricatie este proiectata.de un:Iaborator. de specialitate
autorizat. "Poate fi pusa-t in aplicatie numai dupa ce este aprobata de

289
 Controlul proceselor de executie ia podurile din beton armat cu grinzt simplu rezeg
beneficiarul lucrarilor. Ternperatura la care trebuie sa soseasca' mix!
calda la pod, trebuie sa fie intre 150 si 170 grade C.
Ciiindrarea mixturii se incepe la ternperatura de 130 grade C si se termin;
ternperatura de 100 grade C. -.
Pantele transversale si longitudinale in care se asterne imbracamintea s
identice cu cele ale stratului de protectie hidroizolatie.
Pe portiunile viitoarelor rosturi, ale podului,- inainte de a se aste
imbracamintea podului, in scopul de a se realiza continuitatea acesteia,
astern placi din tego, urmind apoi scoaterea lor ia executia rosturiior. - -
Abateriie maxime posibile admisibile, la grosime, sunt de max. -10%,
pentru pante transversale si longitudinale, plus sau minus 5mm/m,;fata
valorie prevazute. Abateriie locale de la cote in ax pot fi de plus sau mi
10 mm, tot fata de valorie prevazute.
Asternerea imbracamintilor pe podurile din beton armat se realize
mecanizat cu ajutorul vibrofinisoarelor. Ciiindrarea mixturii se realizeaza
cornpactori specifici pentru asfalt.
In continuare vom trata numai imbracamintile podurilor executate
mixturi etanse, la cald, cilindrate.
8.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Procesul de executie al imbracamintilor, executate din mixturi etar
calde cilindrate, cuprinde activitati si resurse aflate Jntr-o permanei
interdependenta.
Resursele necesare desfasurarii procesului sunt: forta- de munca,
materialele, echipamentele mecanice de executie de verificari, incercan si
documentatie tehnica de executie referentiaia.
Resursele umane sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori
specialisti in executie imbracaminti bituminoase, mecanici utilaje de
asternere si dispozitive mecanice, etc.), cat si personal de coordonare,
conducere a diferitelor activitati.
Resursele materiaie sunt reprezentate de materialele specifice folosjte,
adica mixtura bituminoasa fabricata ia cald, materiaie pentru amorsaje etc. .
Resursele de echipamente sunt reprezentate de totalitatea utilajelor,
dispozitivelor de asternere (mijloace de transport mixtura, vibrofinisoare,
cilindri compresori, dispozitive de amorsat suprafata suport si de taiat rosturi,
etc), in aceasta categorie intrand si echipamentele specifice de verificari si
incercari ale calitatii, incercari in situ sau de laborator.
Resursele de documentatie tehnica sunt reprezentate de proiectefe de
executie, caiete de sarcini, normative si standarde specifice adoptate de
clienti. In acesta categorie se considera cuprinse si procedurile tehnice,
operationale , instructiunile de lucru.
?pn
vile de-suprastructura
'oatev resursele^skactivitatile, specifice executiei imbracamintilor calde
drate- trebuie sa'fie conforme unor conditii specificate prin sistemele
'entiale impuse de clienti (proiecte, caiete de sarcini, standarde,
nativeretc),
Procesul de executie, imbracaminti calde cilindrate, pe poduri , cuprinde
ele prezentate in continuare.
Pregatirea suprafetei stratului suport
lainte- de a se demara procesul efectiv de;- asternere, se impune o
[atire conforma a; suprafetei stratului suport. In prima faza, aceasta
i sta in maturarea si suflarea cu aer sub presiune a-stratului de protectie a
Dizoaitiei. Actiunea este deosebit de important in cazul cind tratarea
tarului de protectia s-a facut cu un strat de nisip umezit, sau dupa
itarea lui a trecut o perioada .consjderabila de timp. Faza urmatoare de
satire consta in amorsarea stratului suport. Acest lucru se realizeaza prin
erizarea, pe suprafata acestuia, a materialului de amorsaj (emulsie
)nica sau bitum fierbinte), cu ajutorul unor pompe pulverizatoare. Stratul
jie sa fie cit mai .subtire, uniform si sa acopere toata suprafata; nu
1
uie sa ramina pete neacoperite. Amorsarea se realizeaza, pe o jumatate
i deschiderea;!podului'.(functie si de lungimea acesteia), cu putin timp
inaintea inceperii procesului de asternere. In cazul folosirii unor emuisii
cationice cu rupere rapida este necesar a se incepe asternerea numai.dupa
ce se produce ruperea emulsiei (evaporarea apei si intarirea bitumului)...
s Lucrarile de.pregatire fac.parte din categoria celor ce devin ascunse. Din
acest. motiv este.: necesar ca dupa:terminarea acestor activitati, seful
punctului de lucru impreuna cu .reprezentantul clientului sa receptipneze
lucrarea de pregatire, apoi se intocmeste procesul verbal de receptie pentru
ilucrari ce devin ascunse.
2. Executia stratului de imbracaminte
' Asternerea stratului de mixtura calda se realizeaza mecanizat cu ajutorul
-vibrofinisorului- pentru asfalt. Se poate asterne manual numai in anumite
'zone unde nu poate fi folosit vibrofinisorul (completari la margini, linga
trotuare, guri de scurgere, etc). In acest caz asternerea se realizeaza prin
imprastierea si suprafatarea stratului de mixtura cu ajutorul greblelor pentru
asfalt, urmind apoi compactarea cu rulourilpr metalice manuale.
In majoritatea cazurilor imbracamintile pe pod se executa pe cate un sens
de circulate, de la un capat la celalalt capat al podului, in una saumai -multe
benzi, functie de latimea partii- carosabile. Asternerea mixturii se realizeaza.
in mod obligatoriu incepahd cu banda de la axul podului si se continua cu
291
 Controiul proceselor de executie la podurile din beton armatcui grinzi sinjplu re
celelalte benzi, spre margin!. In cazul cand.la margini, spretrotuare, i
fasii pe care nu se poate- asterne. mecanizat mixtura calda,- actiun
realizeaza manual. " ....."
Etapele specifice realizarii acestei activitati tehnice, sunt prezent
continuare. ' -*--,
a. Trasarea axului si marginilor imbracamintii
Actiunea consta in trasarea, material izarea axului podului-si. a;;mar
imbracamintii, prin semne realizate pe stratul suport, la distante de ap
m . Semnele sunt realizate cu creta sau vopsea alba. In unele zone
situatia o impune, (zona curbelor, schimbare de deciivitati, etc.) s
margihile sunttrasate prin linii continue.
b. Marcarea cotelor de referinta
Actiunea debuteaza prin'stabilirea pichetilor principal! in axui:podi
pichetii astfel stabiliti se aseza mici mameloane din mixtura, la. cotf
referinta ale stratului de mixtura. Intre pichetii principali, pe portiur
aliniamente, cotele de referinta se pot stabili cu ajutorul teurilor de trass
In cazul cand se folosesc vibrofinisoare cu palpator, la asternerea
benzi de circulatie (langaaxul podului), activitatea de marcare atcote
referinta, se realizeaza prin intinderea sarmei la cotele stratululde m
pe care va culisa palpatorul. Sarma se intinde intotdeauna pe.partea i
a utilajului, luandu-se in considerare sensul- de inaintare. In ace,*
trebuie, mai intai, determinate cotele de referinta din axul podului, dup
urmeaza determinarea cotelor pe care se va intinde sarma. .Se poate
lateral utilajului si grinda culisanta, dar de aceasta; data pe-partea d
luandu-se in considerate sensul de inaintare. Ea reprezinta suportul p
se va sprijini in permanenta palpatorul.
La asternerea primei benzi de imbracaminte, de pe sensul opus,
folosi numai grinda cu palpator, aceasta culisind pe banda de cin
alaturata asternuta anterior, pe cealalta jumatate a podului, cote
referinta fiind impuse de suprafata acesteia.
In cazul asternerii mai multor benzi de circulatie pe acelasi sens (
late cu mai multe benzi de circulatie. pe sens), folosirea sirmei de re
este necesara numai la banda dinspre ax, celelalte benzi executandu
ajutorul grinzii cu palpator, care va culisa pe benzile deja executate.
c. Asezarea vibrofinisorului in pozitia de lucru.
Activitatea se realizeaza pentru fiecare banda noua de.circulat
inceperea lucrarilor, dupa montarea sistemuluhcu palpator (acolo und
cazul), grinda repartizatoare a utilajului se aseaza pe doi distantieri dir
acestia fiind asezati la capetele grinzii. Distantieri-au grosimea eg.
292
cranle da^sypfastructura <,-.,.-. ..;,-
osimea stratului de mixtura-neqompactata. Scopui acestei-activitati este;de
se realiza* asternerea mixttirii bftuminoase calde la grosimea prescrisa,
liar din startul utilajului. Este jndicat c,a startul.utilajului sa fie dat-de pe
mpa de acces a podului ia distanta de minim 2 m;de pod. Pentru a nu se
ea situatii care sa impuna Jaierea unor,rosturi tehnologice utilajul de
ternere nu trebuie*sa fie oprin;pina la capatul opus al podului.
Transportui mixturii bituminoase calde
Activitatea trebuie realizata cu autobasculante dotate cu bene ( daca se
>ate termoizolante) acoperite cu prelate, incat pierderile de temperatura pe
jnoada transportului sa fie minime. Benele trebuie sa fie uscate si curate,
ainte de realizarea primului transport, este necesar ca suprafata utila a
;estora sa fie tratate qu solvent, ;pentru a facilita descarcarea rapida si in
talitate. ,.
Asternerea efectiva a stratului de mixtura calda.
Asa cum am aratat mai sus, este bine ca, activitatea sa se desfasoara
>ntinu, pentru a se evita stagnarea vibrofinisorului si astfel executia
sturjlor tehnologice pe pod.' In acest sens fac:orii. de .raspundere, din
intier- (sefii de punct lucru stsefii de santier, etc) trebuie sa dimensio.neze
irespunzator proceselede fabricatie si transport mixtura calda.-In cazul
ind acest-lucru nu este.posibil, trebuie sa se asigure aprovizionarea cu
ixtura, incat vibrofinisorul saaiba maximum c o p r i r e de maximum 15 sau
) minute si -la minim ..10Q m strat asternut. In acest modse evita scaderea
mperaturii mixturii din utilaj {zona grinzii)-, sub 120 - C. In cazul cand
mperatura mixturii scade-sub., aceasta temperStura, se procedeaza' la
oaterea utilajului din zona si Tealizarea; rostului pentru intrerupere
hnologica.-jeiuandu-se.procesul numai dupa executia lucrarilor specifice
liere rost, amorsare, etc).
sternerea efectiva a mixturii calde. cuprinde actiunile de descarcare din
jloaceie de transport in ;;bunca-ul utilajului, concomitent cu miscarea
;estqia si. asezarea ei in strat.de grosime consfepta, suprafata plana.si
nogena. De asemenea, stratul de mixtura calda trebuie, sa fie realizat in
intele ^transversale specificate. Actiunea de asternere presupune^ si-o
evibrare.a* stratului de mixtura, calda, prinsistemul de vibrare a grinzii
lajului. ,\.
Asternerea-mixturii .caldepe benzile paralele, de pe acelasi sens, sau pe
le de pe sensul opus, se realizeaza numai dupa taierea si- amorsarea
nsistenta a rosturiior longitudinaie. Taierea se realizeaza numai cu ajutorul
spozitivelor mecanice, cu panza, rotative si nurnai la limita zonsi unde
osimea stratului, este constanta. In timpui taierii trebuie avut grija ca pinza
se opresaca inpermanenta la suprafata stratulutde protectie hidroizolatie.
293
 Controlu! proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi'simplu rezbn
Este interzisa existenta denivelarilor intre berizife de!circuia'tie pe lungin
rosturilor longitudinale. " * . > ., . , *
Temperatura minima la asternere trebuie safie de min.135 C, per
mixurile preparate cu bitumuri tip D 100/120 si 140 C pentru'Tnixil
preparate cu bitumuri tip D 80/100 sau D 60/80.
In curbe, asternerea se-va realiza numai din interiorul curbei spre exter
In pante (daca sunt situatii de acest gen) este de dorit ca asternerea sa
realizeaza numai in sensui de urcare. ' - I
Asternerea stratului urmator de mixtura calda se realizeaza-in maxim
zile de la asternerea primului strat. <> i*
f. Compactarea stratului de mixtura calda
In mod curent activitatea se realizeaza cu' ajutorul utilajelor -
compactare, pe anumite portiuni de strat asternut, in spatele vibrofinison
concomitent cu asternerea mixturii calde pe sectoarele aflate in f
acestuia. Utilajele de compactare pot fi cu rulouri. metalice (ciiin
compresoari, in greutate de minim 120 KN, sau cu pneuri compresori
greutate minima de 160 KN. Tehnologia de compactare este stabiiita
sector experimental. Prin sectorul experimental, functie de natura
performantefe tehnice aie utilajelor de compactare, se stab'ileste nurm
minim de treceri, incat indiferent de natura si grosimea stratului, gradul
compactare sa fie realizat in proportie de -minim 96 %, iar supraf
imbracamintii sa rezulte fara denivelari si ur'me.
Jn timpul desfasurani procesului de compactare, in toate situat,
actiunea se realizeaza prin treceri succesive. Prima trecere se realizeaza -
marginea benzii, spre trotuar, apoi, acolo unde se impune, se trece imeci .
pe rostul longitudinal dintre behzi. Prima trecere pe rostul. longitudinal
realizeaza cu doua treimi din rulou pe stratui rece,-asternut anterior, pentn. "
realiza colmatarea si uniformitatea dintre ceie doua straturi. UrmatoarL
trecerile trebuie realizate numai in iungul benzii, cu o suprapunere de-mir r
10 cm. intre eie. Schimbarea.directiei fiecarei treceri trebuie realizata in af; .
portiunii supusa compactarii. In cazui folosirii unor cilindri cu vibrare, este
necesar ca primele treceri sa se realfzeze, fara vibrare, pentru a se evita
aparitia valuririi mixturii. De asemenea, in aceasta situatie; se recomanda
viteze mici si deplasare constanta, uniforma fara opriri sau' acceleran ale
utilajului. Ultimile treceri se realizeaza fara vibrare si au roiul de a ihlatura
toate urmele de pe suprafata stratului. Jn iocuriie inaccesibile utilajelor de
compactare, stratui de mixtura se compacteaza manual, cu ajutorul ruiourilor
mecanice manuale.
Temperatura minima a mixturii din strat, in momentulinceperii operatiei de
compactare, trebuie sa fie de minim 130 C, pentru.mixturi' preparate .cu
bitumuri tip D 100/120 si de minimum- 135 C, pentru mixturi preparate CUL
on-i
ante de suprastrudura
muri. tip D 80/100 sau D,-60/80. , Operatia de compactare trebuie
linata-cind temperatura-,mixturii >scade- pina la maxim 100 C. Sub
asta^emperatura,compactarea nu-se mai poate realiza.
-.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGtC
n 'mod. practic, monitorizarea procesului :tehnologic, de executie a
nacam.intilor cilindrate, la podurile din beton armat, trebuie inteleaza ca
1 actiunea.rde parcurgere pas cu pas a procesului, prin activitati de
ficarji incercari -specificei comparind rezultatele cu prevederile
srentiaie.
Scopul monitorizarii procesului este^de a elimina cauzele imediate care ar
sa sau au dus la o executie neconforma, in diferitele etape de executie.
istatarile imediate. si jniaturarea cauzeior reale care due la aparitia unor
onformitati, au un rol deosebit ,de benefic pentru eficacitatea si eficienta
:esului.De asemenea, au.sirolul' preventiv, pentru alte procese similare
se vor desfasura in continuare. . .
Aspectele prezentate conduc la ideea ca monitorizarea procesului
nologic de executie a imbracamintiior la.podurile din beton armat, -este o
;e esentiala a managementului calitatii, acesta avind o eficienta
isebita preventiya- si economica prin inlaturarea pierderiior banesti
esare remedierilor in timpul-lucrarilor si inlaturarea posibilitatii.de a
.wK^rea;;aspecte nedorite si ia alte procese similare pentru aite lucrari
asemanatoare.
Monitorizarea procesului de executie, presupune o serie de verificari in
situ, si incercari specifice. Activitatea este prezentata pe etapele de excutie
prezentate in continuare.
1. Pregatirea suprafetei stratului suport imbracaminte,
.. In prima faza, activitatea de monitorizare a procesului, impune verificarea
curateniei suprafetei stratului suport, dupa curatare si suflare cu aer. In
urmatoarea faza se.- verifica modul de amorsare aceasta constind in
verificarea uniformitatii si "a grosimii peliculei. In cazul cind ^s-a folosit o
pelicula de amorsaj cu ruperi rapide, se verifica timpul, dupa eare se
realizeaza acest fenomen. Actiunea este realizata de seful. purictului de
lucru, inaintea inceperii asternerii efective a.mixturii.
2. Asternerea efeqtiva a stratului din mixtura calda
Activitatea'de'monitorizare a asternerii stratului de mixtura, in scopul
realizarii'imbracamintiior la podurile din * beton - armat, impune actiunile
prezentate in continuare.
295
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi simplu reziffl-,
a. Trasarea axului s;i marginilor imbra'carnintii ? 'u*
Activitatea impune verificarea corectitudiniisemnelor de-marcare a-<'axtl
benzii de circulate pe stratului suport cat si a celbf de pevmarginiMctivitati -
este realizata de seful punctului de iucru, dupa realizarea acestei faze*i:
executie.
- - .. :*'*-;; \ ^
b. IVlarcarea cotelor de referinta
Activitatea impune verificarea cotelor, la nivelul mameloanelonV
mixtura, din axul podului, in pichetii specific!. Ea" este realizata ^diij
terminarea lucrarilor, de seful punctului de Iucru.in cazul cand se^foloses -
sarma de referinta cu palpator, in aceleasi conditiiV se verifica cotele-ia'ca
s-a intins aceasta. .<-,-:
c. Asezarea vibrofinsorului in pozitia de Iucru * .* ;,
Activitatea impune verificare modului de-asezare^ a distantierilo'r i s i :
grinda vibrofinisoare a utilajului, urrnata'apoi de verificarea paritei sub ca.
aceasta se afla asezata. Actiunea este' realizata de seful punctului de~ lucr
inainte de a se pune in miscare utilajul de asternere. . - : . : .
d. Transportul mixturii bituminoase calde
Activitatea impune verificarea starii tehnice a mijloacelor de transpc
(curatenie, stare tehnica prelate, tratare cu solvent suprafata utiia a ben
inainte deprima cursa, mod de basculare); Ea' este realizata de'sel
punctului de Iucru, pe parcursul transportului, pentru fiecare mijloc < -
transport in parte.
e. Asternerea mixturii bituminoase calde in straturi
Activitatea impune verificarile si incercarile prezentate in continuare:
1. Verificarea temperaturii mixturii calde in mijlocui de transport, inainte (I
a fi basculata in utilajul de'asternere. Activitatea este tealizata de sel'1
punctului de Iucru, pentru fiecare mijloc de, transport. - Temperaturiie astl '
determinate, cu ajutorul termometrului metalic, sunt consemnatein caietul c
temperaturi si apoi in fisa decontrol.pe.flux de executie. ..
2. Verificarea modului de directibnare a utilajului de asternere la semnele
marcate pe suprafata suport si a modului- de fealizare a previbrarii.
Activitatea este realizata imediat dupa--.pornirea utilajului si ,pe.:parcursu!
asternerii, de seful punctului de Iucru si mecanicul-deservental.utilajului.
3. Verificarea planeitatii, omogenitatii, grosimii si pantelor transversale a
stratului de mixtura calda asternut. Grosimea-stratului se'; verifica prin
introducerea unei sonde etalon in stratul de mixtura, minim o data la 5 sau 6
m, alternativ, pe latimea benzii in spatele^vibrofinisorului.-.Pantatransvejsala
se verifica in permanenta cu ajutorul tiparului specific^ asezat pesuportul
j/vfe, de saprastruclura -.,
| M ril repartizatpare...Activitatea este, realizata, de seful de echipa, in
J* - mane'nta cand funcfioneaza utilajul de asternere.
I ' -Verificarea temperaturii .mixturii bituminoase, in zona snecului utilajului,
f '-azul cand se5 produce statipnarea .utilajului de .asternere.. Activitatea
k"* . -uie realizata de seful punctului de Iucru, din cinci in cinci minute, pe toata
f. oada de-stationary
I' i( Verificarea. modului de .executie a,rosturilor Jongitudinale (liniaritate,
w re, grosime'mixtura la,rosVmod de amorsare). Activitatea este realizata
L . n- seful, de ecbipa si seful punctului de Iucru, pe trohsoanele realizate,
Mainte de asternerea mixturii,
:' " 6 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii calde, pe corpuri
:
" e proba mixtura, extrase din materialul folosit la executia straturilor. Probele
? de mixtura calde sunt prelevate de laboratorul santierului, o proba la minim
." 200 -tone de .mixtura asternuta si trimise la un laborator de grad superior
r autorizat, pentru realizarea tuturor incercarilor fizico-mecanice (continut de
bjfum, compozitie granulometrica, absorbti^ apa, stabilitate si fluaj, rezistente
"rflecanlce, greutate specifica, determinate ,pe corpuri de proba , cubice si
) cflindrice, realizate in laborator). taboratorul in ca'uza, emite buletin de
analiza. .,,.-_.,.<.
;f. Compactarea straj;u,lui de mixtura bituminoasa calda
'., Activitatea -impune verificarile si incercarile. prezentate in continuare :.
1 Venficarea'temperaturilor mixturii asternuta .in. strat. Activitatea este
realizata de seful punctului de Iucru, inainte si dupa terminarea compactarii,
- pe anumite sectoare de Iucru aflate imediat in spatele utilajului de asternere.
r Temperaturiie, determinate cu ajutorul termometrului metalic, se
consemneaza in caietul de temperaturi si apoi in fisa de control pe flux de
executie.
2. Verificarea respectarii tehnologiei de compactare stabilita prin sectorul
experimental (numar si ordinea trecerilor, suprapunere treceri, mod de
compactare pe rostul longitudinal, modul de folosire a vibrarii etc.)
Activitatea este realizata de seful punctului de Iucru si seful de echipa, in
permanenta atunci cand se desfasoara activitatea de compactare. La baza
desfasurarii lucrarilor se afla specificatiile instructiunii de Iucru.
3. Verificarea denivelarii suprafetei imbracamintii, in sensurile
longitudinale si perpendiculare pe imbracaminte, cotelor in ax, 'grosimii si
; pantelor transversale. Activitatea se considera ca facind parte din procesul
de receptie preliminara, fiind realizata de seful de santier si reprezentantul
clientului. Verificarile se realizeaza pe minim 200 mp strat, sau dupa cum
este specificat in caietul de sarcini. Dupa receptie se intocmeste procesul
verbal de receptie, in care se consemneaza rezultatele obtinute.
297
 ^
Controlul groceselor de executie la podurile din betgn armafvu gfinzi si'mplu rezet {arile de suprs.tructura.~

i .C.C.VX. PE PROCESUL; DEEXECUTIE IMBRACAMINTI BITM1NOA-

4. Verificarea caracteristictiorfizico-mecanic'eale betonol'ulasfaltlc ex
din imbracaminte prin carote'(continut de bitum, corripozitie;vgra'nulometr E'EXECUTftTELA CALD'PIE PODURI DIN B ETON ARM AT
greutate specifica pe placute, grosimesi adefeYita'stra\absbrbtie pe plac" 1
ACTIUNE C.C.V.I. CAND SE CINE i FRECVEN SISTEM INREG1S-
stabilitate si fluaj, rezistente mecanice, umflare libera, rezistenta ia ingl I REALIZEAZA REALIZEAZA , TA REFEREN TRARE
FLUX EXECUTIE
dezghet). Activitatea este reaiizata de un laborator despeciali'tate autorj TIAL
Rezultatele obtinute sunt consemnate in buletinul de analiza'intocmtt PREGATIREA
acest laborator. Carotele se preleveaza minim una la 40G mp. irfibradam SUPRAFETEI .
STRATULUl
s\ in mod obligatoriu dupa 28 de'zile de la ihtrodu'cerea irrexpioatarJ I SUPORT
imbracamintii podului. Buletinele de analiza, ,pentru fiecare carotaj s "'-Verificarea modu- Dupa-curatafe Seful punctului Minim o Procedura
Jui de curatare si si amorsare. de lucru verificare de lucru
prezentate clientului si constituie inregistrari ale calitatii care" se dep'ui pe s'ectoa- -
amorsare a stra-
cartea constructiei. tulU! suport re de lucru
.J ASTERNEREA '

STRATURILOR
' DIN MIXTURI
8.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI - BITUMINOASE
CALDE
Planul de control' calitate verificari si incercari este un document spe( ,1 . Trasarea axului '!
' si marginilor
planificarii calitatii. El face parte din capitoiul controlul calitatii, din struci . imbracamintii
planului de asigurare a calitatii. -Verificare modulul Dupa,termina- Seful punctului Minim o Profile .,
de marcare prin ,. rea iucrarljor ; de lucru verificare transversa-
Trebuie intocmit inaintea inceperii lucrariior de executie a imbracamihtilor in pichetii. le din'pro-
; semnea axulujsi, de trasare
bituminose executate ia cald. marginilor (pozitio- principal!, iectele de. ' " . -

Prezentam in tabelul urmator planul de control calitate verificari incercari^ nare pe ax distan- pe sectoa- executie,
te intre semnele re de lucru
P.C.C.V.I). in procesul de executie imbracaminti bituminoase executate la de fa marginea
;
cald, realizate pe podurile din beton armat -' benzii)
& Marcarea cotelor -
'ide referinta
. 1' -Verificarea 'modu- Dupatermina- Seful punctului Verificare . Profile
ii
luicte marcare si rea lucrariior de lucru in pichetii transversa-
a cotelor de re de marcare, principal] le proiect ' . -

ferinta din pichetii respectivde executie si

principali montare sarma de lucru,
palpator - dupa nivel-
(dupa caz) ment
c- Asezarea vibro-
finisorului in
i
pozitia de lucru
-Verificarea aseza- inaintedease Seful de Minim o Procedura
rii disfantierilorsub pune tn misca- echipa verificare de lucru "''
. grinda utilajuluisi re utilajul si punctde ' in fiecare

panta transversala lucru situatie

'.

a acesteia specifica
d. Transports i
mixturii bitumi
noase calde
-Verificarea bene- La sosirea si Seful pet. de Minim o Instructiu-
lor autobasculant. descarcarea lucru verificare ne de lucru'
(curateriie, prelate) mixturii calde pentru fie i - "
care base.

299
 ranl&de' siaprastructura&iV.V.,
Controlul procesejpr de executie la pqdurile_djn betgn arjy&Pc&grFnzi simp'iu re%en

FRECVEN SISTEM ':* INREGIS-

CAND SE; "CINE, , U '.'-I'
l ; 1 ACTIUNE CCVvI. TA , .- REFEUEW TRARE
ACTIUNE C.C.VJ. OAND Sir CINE-" ^FRECVEN- SISTEM - INREGl^ REALIZEAZA READZEAZA
FLUX EXECUTIE TIAL
FLUX EXECUTIE. REALlZEAZA'- .REALIZEA2A REFEREN TRARE-^
TIAL
COMPACTAREA
e: Asternerea
c STRATURILOR
rhixturii bitumi-
rtbase calde, in f DINMIXTUR1 Bl-
:.straturi,.pepod, - TUMINOASE
La sosirea mij- Seful pet. de Minim o Caiet de Caiet ci? " ' 'CALDEPE POD ;Gaiet.srcini' Caiet tem-
-Verificarea Se,ful pet: de Minim o .
lucru tempe+ra 1-Verificarea . Inajnte si dupa" STAS . peraturi,
temperaturii Ibcului de tran verificre sarcini verificare
uri J 1 ! -temperaturii s : compactare 174/2-1997 fisa de
mixturii calde sport pentru STS 174/2 pe fiecare
fiecare 1997 fisatehno ' rmxUirH calde" sector pe confrolpe.
^mijloc-de, .; Togic instratasternut i - care se flux tehnic.
transport. f luca lucreaza. .
-Verificarea Intimpuldes- . Seful pet. de Permanent Instructiu- SefuTdeechi Permanent InstructWrii' Fisa*'de, ' '
iMimpuTdes-
modului de fasurarii lucru si meca- cind utilajul ne de lucru : -Verificarea tehno-
fasurarii pro pa, SefuKpcti'' cand se 1 - de de luerir L'eontrolpe '
directionare a proce- nicul utilajului functionea- logiei de^cbfnp'ac- compactea flux.-.tehno-
cesului-de 5de,lucru,meca- logic
utilajului de aster sului de aster za in tim- tere (numar de tre : nicul -utiljului rza
nere pe semnele nere efectiva pui aster "cerl, suprapunere^. compacare .
compactor
de pe suprafata nere compactare pe
suportsi a modului rosturi, ordinea
de realizare a treceriior etc.) Proiect de Proces
previbrarii prin La,receptie|n j Seful.de san : Minim o ...
-Verificarea den i- Verificare- executie' ' verbal de
grinda utilajului velarilorpe supra ve derea intro '; tVersi repre caiet de;,: ;recepti,e;
duce riiiri'ex- s e n t s ntul'blir la 200 mp.
-Verificarea planei- Intimpuldes- - Seful de Verificare Caretul-de Fisa fata, pante tran-.-. sarcini- i prelimina;a
-ploatare , - entului . --> suprafata,
tatii, omogenitatii, fasurarii 'echipa, seful pernianerit sarcini logic -sversaler-cote in
pantelortransver- procesului de pet. de lucru,' ' respectiv iri
cirid se luc-' profile fluxi ax..grosime strat
sale si grosimii asternere mecanicul reaza: -'' fie care pi-
transversa- eS'e'c
stratului de mixtu- efectiva ' utiljului pante in pi- chet import
(e
ra necompactat, cheti princ. tant .
Minimo Caiet de " Buletih de
rezultat in urma grosime Laborator de
-Verificarea ca'rac- ^ Dupa 28 zije Verificare' sarcini'-' ahaliza - !:'
utilajului de min. la 6 "de la daria'-in specialise'
' teristicilbr'fizfco- pe.o carota STAS ^ l ;
asternere mistral, autorizat "
;
mecanice-a.imbra- exploatare ;
extrasa ia .174/2-1997
aslernut
camintiiasfaltice:,. 400 mp.
-Verificarea In perioada.de;. Seful punctuluj Minim o fnstructiu- Caie grosime, adefe'rita',
verificare :..strat de
temperaturii stationare a de lucru* he de-lucru temp compbzitie'.greuta-
mixturii in zona dupa . .imbraca-
utilajului si tespecifica^ab-
snecullui vib- fiecare 5 minte exe-
asteptarea I'sorbt'ie.stabil.it.ate^
rofinisorului minute cutata
mixturii "fluaj, rezistente
-Verificarea Inaintea aster- Seful punctului Minim o Procedura mecaniee, umflare
modului de execu-. nerii mixturii de lucru verificare de lucru
Jibe.ra.prin extra-^.,.
tie a rosturilor pe stratul pe.sec- "gere'de carote.
longitudinale alaturat toare de'
(taiere, amorsare) lucru aflate
irj fata uti-
' lajulur
-Verificarea calitati Intimpulaster* Laboratorulde Minim o Caietde __ ;. Proces,
mixturiicalde: nerii prin ex- santierextrage verificare sarchi " ., verbal de
compozitie stabi- tragere de. probele,,labo- pe o proba STAS prelevafe
litate fluaj, corpuri proba rator de grad la 200 mc. 174/2-1997 , bufetin de
permeabilltate mixtura c'alda superior auto-. mixtura as- 'aha'li^a
greutatespecifica, rizat realizea- ternuta
rezistente za incercarile
mecaniee, absortie, -fizicomecan-
pe corpuride ce
proba
realizate in labo-
rator
 Controlulproceselorde executie lapodurile din beton armatcugrinzisimpluiezemate Lucrariie d&isuprastruotura

9. CONTR0LULPROCESELOR DE EXECUTIE A L 7 "v > -.'" -' b^'sistemuh'de acoperirisiGu.dispozitiv dintabla cu bucla; se foloseste la
ROSTURILOR DE DILATATIE ' r r- ;3M '*; rosturile cu deschiderea aproximativa de 35 mm (vezi figure 55);
c. sistemul realizat cu acoperire de membrane elastice din cauciucuri
9.1. NOTIUNIINTRODUCTIVE speeiale; se foloseste lafosturi cu deschideri aproxmative de 50 mm (vezi
figura 56);
Rosturile de dilatatie ale podurilor din betpn armat sunt dispozitivele'care
asigura spatiile neeesare dilatatiei suprastructuriipoelulu] datorita variafiifor plasa de sirma imbracaminte dala beton hidroizolatie
de ternperatura. Lipsa rosturilor sau impiedicarea functionarii acestbra
datorita blocarii, poate duce la aparitia unbr tensiuni deosebit de rnari in
structura de rezistenta. Acest lucru favorizeaza aparitia unor fisuri, care in
timp, reduc in mod substantial-rezistenta si diirabilitatea intregii eonstructii-. -
Pe linga functia principala; prezenta.tamai.-:sus, rosturile de dilatatie trjabuie
sa indeplineasca urmatoarele functii, deosebit de importante pentru crearea
confortului necesar traficuiui rutier si pfote'ctiei impotnVa apelor pluviale;/
- asigurarea continuitatii imbracamintii pe pod, incit la trecerea
autovehicolelor sa nu seproduca socurisau zgomote nepiacute; - .
- asigurarea etahsitatii, impotriva apelor., pluviale1, intre descbiderile
podului, in special in zona trotuarelor.r.;ln prezent -aceste functiWsunt
deficitare la majoritatea rosturilor de pe podurile din "beton armat din tara Figura 53 - rost acoperit cu imbracaminte armata
noastra.
Datorita faptului ca rosturile podurilor din beton armat sunt elemente care
sunt supuse unui tratament deosebit de sever, din-punct de vedere meca'nic placa de metal dublu articulata imbracaminte dala beton hidroizolatie
si a factoriior de rhediu (umezeala, inghet dezghet in.,stare'sa'turata1,'etc),
dispozitivele de acoperire ale acestora se deterioreaza,i fapt care-impUne
schimbarea lor periodica,rpe t'oata durata de functionare a ppdulLii. Dirt acest
motiv o caracteristica principala, pentru intretinerea ^rosturilor, este
posibiiitatea schimbarii usoare si rapide, cu eforturi financiare rnici,; a
elementelor de acoperire iniocuibiie, uzate (intr-o singura zi, acestea trebuie
sa se schimbe, la un rost, pe toata latimea podului). - i .> ;
Deschiderea rosturilor podului, este st'abilita prin activitatea de proiectare.
Pentru acest lucru, pe linga alte criterii, se ia in calcul deformatiatotala a
suprastructurii, aceasta variind si in functie de lungimea deschiderilor 15mm
podului. La podurile din beton armat cu grinzi continue aceasta variaza intre,
15 si 50 mm. Deschiderea rostului impune solutia tehnica adoptata pentru Figura 54 - rost acoperit cu placa metalica dublu articulata
acoperirea acestuia.
In prezent la noi in tara, solutiile adoptate pentru acoperirea rosturilor la
podurile de acest gen sunt: ' d. . sistemu! de acoperire'realizat ' din placa metalica , se foloseste Is
a. sistemul de acoperire a rosturilor prin: rosturilejbu d,eschidere de 100 mm. In trecut, la noi in tara pentru podurile
- aramarea imbracamintii in zona rostului cu diferite materiale si dih'beton armat cugfinii simplu rezemate^.'se folosea pe scara larga solutia
- acoperirea rostuiui cu placa metalica dublu articulata; se folosesc la 'de acoperire cuBupja de fabla si dop de .mastic bituminos (vezi figura 55).
rosturile cu marimea de max. 15 mm (vezi fig. 53 si 54); S-a" 'demontrat, de-a.!ungul Jimpuluj, ca :aceasta solutie nu este viabila
datorita" taptului "cfeteriorafii rapide a' buclei de tabla si a imposibilitatu
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cu grinzi sjmplu rezeniatt hucfarile, ^suprasti-uctura,A.:,Y? ,,

inlo'Guirii acesteia, clecit numai daca. .se demonteaza-intreaga'aeoperire c Jucru .Kse^reaiiizeaza,..)^^^ si cu costuri reduse, in
rostului si se inlocuieste GU alta^ '! O i cqmparafeeu r ce!el^ ,
rrqrmele, Gali|atilerelasti,ce:'.si de durabilitate a membranelor acestor acoperiri
bucla de tabla , imbraeam;nte dop de mastic bituminos de rostun',rsunimultlpie, acest lucru ducind de fapt la aparitia muitor.tipuri de
produse, pe piata concurentiala din comunitatea eurppeana.
Solutla.de aGqperirejCy:;placi,me,tarfces a rpstunloriapodurile din beton armat
iSe foloseste. cu p r e c a d e r e J a j ^ de marLAcesie
tip de acoperire este foarte^rezisjent in-tirnp, necesitind o intretinere deosebit
de usoa_ra.-;N,u sespqate. ppmpara, dirvpuhct de vedere ai-crearii coofortului,
cu solutia,u_membrana.elastica.-E?te totusi oisoiutie foarte scumpa si fojosita
numai in cazuri extreme (atunci cind deschiderile rosturilor sunt rhari)'.. \
Acoperirea rosturilor se>realizeaza-.pe.intreaga sectiune a poduiui (carosabil
jsj trotuare).-:.iy!odu| de_mpnta,re si\intretinere este specificat de producator prin
instructiuni de lucru. Aceste documente, impreuna cu cerificatele, de calitate
dala beton sau declaratiile de conformitate, suntprimite de executant pdata cu.produsul
respectj^.;,.; ,_v:,,;..-..,
Figura 55 - rost acoperit cu bucla de tabla si dop demastic bituminos In continuare vom prezenta procesui de executie al acoperirii rosturilor in
solutia membrane^elastice de cauciuc, avind ,drept motavatie aspectete
prezentate mai sus.
placa met. superioara bulon prindere placa met. inferioara imbracaminte

hidroizolatie
/ jnaltime acoperire rost- 'tl 9.2/PREZEM^
* A
1
-"--'" i 7V . ( . Procesui tehnolpgic de .executie a.acoperirii rosturilor la podurilor, din
beton armat, cuprinde activitati si resurse aflate intr-o continue
~ \ L \ interdependent. Regursele necesaxe desfasurarii procesului sunt fpiia de
.munca, materjaiele si documentatia'tehnica.

Resurseie umane : . sunt repr.ezentate daechipe specializate.(muncitori
.montatpri); cit,si ide personal de ,,cpnducere si coordonare tehnica
50 mm'; Jucrarilor^ t. , .. ,
Resurseie principale rnateriale sunt materialele sau piesele, necesarc
dala beton membrana elastica . banda cauciuc de etanseizare realizariUacpperirji. (placile ;rnetalice, membraneie elastice, buloane, suruburi
etc) Ele -irefciuievsa in'deplineasca anumitel caracteristici "specificate i'r
Figura 56 - rost acoperit cu rnateriale elastice de cauciuc Jns^ructiuni, caietele de.sarcini.sau alte.sisteme referentiale,,,
Resurseie ,de.dpcumentatie tehnica,:sunt reprezentate de projectele d<
Astazi, la majoritatea podurilor din beton, se foloseste solutia de acoperire cu executie,,, caietelede sarcini si standarde/normative aplicabile pentru acestt
membrane elastice. (vezi figura 56). Aeeaste solutii sunt deosebit de fiabile, Jucrari, adoptate.jde .clienti, In aceastaecategorie sunt cuprinse instructiunjli
deoarece sunt indeplinite, cu succes, functiile de atenua're a zgbmotului si de -lucru, _de fqioslre -a .materiajejor' sau dispozitivelbr. elaborate : di
reducerea socuriior la trecerea rotilor autovehicolelor, acest fapt: ducind la u'n /Subfurnizprj sif procedurije teftnice.^de executie. Acestea din urma trebuie s;
confort sporit al participantilor Ja trafid' De asemenea, acest tip de acoperire, itfie aprobate^cje managementul tehnicaiorganizatiilorexecutante., ,
este viabil si eficient pentru Iritreaga peripada de e^pluatare a 1 poduiui, . in continqare prezentam, in rnod,succint, procesui tehnolbgicde executi
intretinerea lui cohstind de fapt numai in ihlocuirea benzii elastice. Acest a acoperiirosturilor, in solutia membrane elastic^. ,..\ , .,

Contnolul proceselor de exeeutie lapodurile din beton armSfbci-gnnzl sihiplu rezefftH
In mod general, piesele din care este' dompOsa'^coperireffde acest gen feW
(in ordinea montarii): membrana de etahseizarev^laciife^metalide inferioafe
buloanele de priridere in dalade'beton :a'plaeiror!'i'nfefi6are metalie'e
membrana de caucic elastica, placile superioare metaliee; surubiiirile cfi
prindere ate piacilor superioareelastice:- ''"'" i ,; :' -; - ' ' * "*''" '*
Membranele de etanseizare si cea elastica" de Acoperire, sunf continue pi
toata iatimea podului. Placile metaliee iriferioare-^ sj/stipe'rioare-au form<
specificesi suntlivrateinlungimi deaproxmativ 1 m. - :"
Lucrarilede acoperire cu membrane elastice'a-rosturildr; la ;podufile'dfi
beton armat, cuprind urmatoareie faze de exeeutie; delsfasurate'in-ordirii
cronologica:
- trasarea rostului si taierea imbracamintii pe pod;
- perforarea betonului pentru solidarizarea piacilor inferioare pn
buloane; , . . . , . _ .
montarea piacilor metaliee inferioare; ' ' > 3. JMonta^ga;placilpr.m&^^
- asezarea membranei elastice si montarea piacilor metaliee superioare.
1. Trasarea rostului si taierea imbracamintii pe pod '"- ' '
Dupa cum am specificat in capitolul referitor la astemerea [mbracamini
pe pod, pe rosturi, inairite de a se asterrie imbfacamintea; se* aseazfa i
membrana de tego pentru a impiedica infundarea "acestuia cu mixtura, li
acest mod se poaterealiza si o continuitate buna a Fmbra6amintii in zon.
;
rosturilor. ' "* -'" ; - ;
Trasarea rostului , in prima faza, consta in'tiepistafea-eentrului acestuia-J
marcarea printr-o linie continua,'; r&alizata pe imbracaminte. In faz
urmatoare se traseaza lateral dduaiinir paralele, simetrice fata de lihia tras.
anterior, care vor marca marginile acoperirii: Distanta dintre aceste doua lih
reprezinta Iatimea totala a acoperii rostului in aceasta solutie. Acest' lucru
este specificat in schema de:rnontaj. -^
Taierea imbracamintii se' realizeazain in mod obiigatoriu cu o pinza rot'ativa,
montata peun dispozitiv, specific (masina-de taiat rosturi); lnaihte;de taiere,
se determina grosimea imbracamintii in zona respectiva, apoi se-regleaza
pinza pe dispozitiv incit taierea sa se faca numai pina la nivetui hidroizolatiei.
Dupa taiere, se indeparteaza mixtura asfaltica si se curata zona ramasa
libera, prin maturare si suflare cu aer sub presiurie-'-Se masoarainaltimea
imbracamintii sise compara cu inaltimea acoperirii rostului in4faza fiiiala-tle
montaj, specificata in planseie demontare(vezi-fig. 46). Ele trebuie'sa'fie
egaie. In caz contrar, corectia sefealizeaza, dupa baz; prin adaugarea unui
strat de mortar de ciment, sau prin raschetarea stratuliii de beloniri zona de
montaj a rostului, pe ambele MTiargini, urmata apoi de realizafea'-unei
r*r^rcir-t\\ ri i i i n ctra+ c n h t i r o Ho m n r t a r Ho r i m o n t
Ipgraple de sypra$tfuctuf5f.--i- -. ? ^ j .,
2. Perforarea betonuluVpeifitru solidarizarea -cu buloane a
. - ,piacilQ.rijiferiQare o . v
Pentrua,;reaiiza,.perfpcare.?i.rbevtpnului, inscopul realizarii.unor gauri in care
se vor introduce buloanele de solidarizare ale piacilor metaliee inferioare,
sste necesara, in prima faza, trasarea acestora. Trasarea se realizeaza , la
oozitie, dupa montar$ar:prpyizorie a piacilor pe intreaga latime a podului si pe
ambele margini ale rostului. Semnele se pot realiza cu ajutorul burghiului
asezatjn gauri. In faza urmatpare.se demonteaza placile si se perforeaza
Detqnul. Acttuhea este_realizata cu rnasihi de gaurit speciaie, pe ambele
Margini ale .rostului, /DTrrjensiunile .gaunusunt.alese in functie de cele'ale
bulbanelor. Acestea sunt specifiGatejn instructiunile de lucru. Recare gaurs
este curatata de resturi prin suflare cu aer sub presiune. .
. ,.
; Jnaintea'^fnpntarii.rplacTprihfen^ aseaza1 memBraria de
1
sauciuc pent'rU etanseizare;, pe tbata luhgimeei rostului si pe arnbele margir
'-MMt'"
aleacestuia.' Placile rnetalice se aseaza uria cite uha, pe ambele margini ah
rostului, incepind de la centrul deschiderii spfe-margini. "Bupa, asezare;
luturor piacilor si Tixare'a pe gauri; se introdub buloanele1 de'solidarizare
Solidarizarea ;buloahelor in gauri esteI specifica fiecarui pr'odueator de rostur
O"soiutie utilizata frecvent este aceea'prin care:bUlonul'Speciai construitj pri
5tringere/IdiIata:tin dispozitiv special la.capatul lui, astfei solidarizindu-se d
marginile gaurii. O alta solutie prevede introducerea unor aditivi speciali i
gauri, urmind apoi'introdUcerea buloanelor. Buloanele se string pinarcin
placile metaliee se etanseizeaza perfect pe margini prin intermedia
membranei de cauciuo montatadn acest- sens. Buloanele suntcu capuri
ascunse in placile de^ etanseizare- Trebuie ..avuta o deosebita grija,
margini, acolo unde.placile sunt urcate pe borduri, si se continua pe trotuar
Solutia constructiva de ridicare este specificata in instructiunile de montare.
4. Asezarea membranei elastice si montarea piacilor superioare
Membrana elastica de cauciuc .se. aseaza pe toata lungimea rdstu
inclusiv pe trptuare.,. Trebuie avuta. o deosebita grija la montajul realizat
zonele'de urc,are pe. trptuare, deparece aceasta se indoaie sub uhghiuri
90 grade. Modul cte nealizare a.acesteLacti'uni este explicat in Instructiun
de montaj..' Dupa .nipntaj rnembrana elastica trebuie sa fie centrata pe re
Asezarea piacilor1 superioare se xeaiizeaza in.acelasl mod ca a ce
inferioare. Dupa ppzarea'lor, pe^tpala lungirhea rostului, inclusiv pe trotus
se introduc sur'uburh'le de'pfindere ih toate gaurile. Stringerea \orse ft
 Controlulproceselprdeexecutielap^
succesiv, placa cu placa; cfe' as'emenea:''in^^ae'eMsFbi'dihe-; "pina la
etanseizarea perfecta pe membrana elastica. De asemenea sUrObufile au
capetele ascunse in placi. In faza finala placile, inclusiv partea superioara a
membraneLelastice, trebuie sa fia la acelasi nivercuVuprafatalmbracaminij
dinzona. - " r v . . ( ^ :*3
9.3. MONITORIZAREA PROCESULUITEHNOLOGIC ' .' i
in mod practic, monitbrizarea" procesuiui 'tehnologic de- executie r a
acoperirii rosturilor la podurile diri; beton armat ih^solutie membrana elastica,
trebuie inteleasa ca fiind actiuhea;de p&rcurere;pas cu paVa procesului prin
activitati de verificari," !incercarj : spe'cifice, ' ;cprhparind rezultateie -' cu
!
prevederiie referentiale. "" '"' ''- '" M "" ""
Scopul monitorizarii procesului este de a elimina cauzele imediate care ar
putea sau au dus ia o executie heconforrria, in difenteie'efapfe de executie.
Constatarile imediate si Jnlaturarea cauzelor reale care due la aparitia unor
neconformitati, au un rpf deosebit deBenefic^pentru'eJicaci^atea si efiqenta
procesului. IDe asemenea, au sTrolul preventiv,.pentrualte/procese similare
fi
ce se vor desfasura.ir\ continuare. " . '
Aspecteie . prezentate . conduc " la, ideea, ca monitorizarea procesului
tehnologic de executie a acqperii.rosturilor in solitia cu.membnana elastica, la
podurile. din beton armat, estex) parte esentjala>a rnanagernentulu caii^atii,
acesta avind o eficienta deosebita preventiva si e^onomica-prin Jnlaturarea
pierderiior banesti necesare. :remedierilor in ..timpui jucrarilor, si - injaturarea
posibilitatii de a aparea aspecte jiedorite^ si la^alte^procese-.similare pentru
alte lucrari asemanatoare. .-.-> . . ^ . >- .. .
Monitorizarea procesului de executie; presupune o serie.de verificari ir\
situ specifice. Activitatea^este prezentata pe-etapeie de executie: prezentate
in continuare. - - -'
1. Trasarea si taierea imbracamintii pe pod
Monitorizarea activitatii de taiere a imbracamintii pe pod cuprinde
actiunile de verificari prezentate in continuare. - ' "* '' T "' il
1. Verificarea modului cum s-a stabilit. si trasat ceritrdl rostului s i ' a
margihilor, dupa care se va'-taisr imbracamintea^de "pe pod: Se; verifica
corectitudinea centararii pe rdst, a 'liriiel dCrrjyfot st a . M a n t e l dihtreiihiile ce
marcheaza marginile, Actiunea' es.tg realiz^ata^ide%efiiif purictuluf de'lucru,
dupa activitatiie de trasare, ia fiecarerost in parte aCJbqduluV ' "
2. Verificarea rriodului de.taiere a imbracamintii,ih scopul cie a e proteja
Lucrarll-derSUPfastructuras:r^^r--^ ..'< ,,v, ..., . ..-..- -' . ..-.,
verificahCeaLare^ si.apo.i, in timpul.taierii, daca
aceata ;ajuhge< ia bidrplzoi^tie^Actiunea; este realizata ip.prima faza de, seful
punctului .deJucru^atfiecare. margin&de:rost implicit la toate rosturilepodului
si apoivM^tim'pul taierii; de-sefu| c|e echipa. i( , .
2. Perforarea betonului pentru introducerea buloanelor
Monitorizarea activitatii de perforare a betonului pentru introducerea
buloanelor cuprinde actiunile de verificari prezentate in continuare.
"--.'1.'Verificarea rhbduluhdeipozare provizorie a placilor metaiice iriferioare,
,in* vedereacmarcariil.gaurilQr buloanelor. Actiunea este realizata de seful
purictuiui^de Jucru1, ;dupa< pozafea provizorie-a placilor, pe fiecare rind a!
rostului si laioat&rosturile.poduluir >- - , .
" 2.- Verificarea modului de realizare a gaurilor si adimensiunilor acestora.
. Actiunea este realizata de seful de echipa, in timpul desfasurarii iucrarilor si
de seful punctului de lucru, in fazele finale, pe fiecare rind al rostului si la
fiecare rost ai podului. In faza finala se verifica, prin sondaj, adincimea
!
gauriibT:' * "/ 1,,;U [ii>7 ;'\ -;. '
3. Montarea plaptiornietaliceiaferioare
I Monitorizarea activitatii de rhontare a placilor metaiice iriferioare Cuprinde
^actiunile de verificari prezentate in continuare. /;--v. "
; 1. Verificarea asezarii rnembranelor de etanseizare pe^pozitiile finale.
''Actiunea.este realjzata de seful punctului de lucru, pe fiecare'rriembr'an^sils
fiecarerost alpodului, , ./ '.:,' ,: .-
2; Verifiearea modului de asezare a placilor pe pozitie si axarea pe
;gauri. Actiunea este realizata de seful punctului de'iucru, lafrecar^placaJr
' parte, pe .fiecare rind aLrostului sija toate rosturile podului: ... ;:,; .;..
3: Verificarea krihg;e;fu;surU^ de
.Jcauciuc! Actiunea; este.reai&ata de seful punctului delucrurdupa tprmiriareE
activitatii, pe ambeletinciijri ale rostulul-srla toate rosturile poduluii
i. 4. Asezareajiiembraneiejasticesimbntareaplacilorsuperioare
' Monitorizarea. activitatii de asezare a membranei elastice si rnpntare^plac
^superioare cuprinde actiunile de verificari, prezentate in continuare;
; 1. Verificarea asezarii si centrarii pe rost a membr0ei\.:elasti'be ii
vSpecial.'lairotuai^. Actiunea este realizata de seful punctului. de lucru, dup
asezarea fiecarei membrane, la fiecare rost al podului.
 Controlulproceselor de .executiela ppdurile din betgn armat'cu -grinzPsimplu-fezen Ivcreifjfa4e'S^prasf%,cfpra\y,.-- : \.:-K\

ACTIUNEA C.C.V.I. ' CIND SE ONE FRECVEN- SISTEM INRE-

2. Verificarea montarii placiior superioare metalioePSe vkrific'a-asezai" . REALIZEAZfl.: REALIZEAZA,. TA REFEREN GISTR.
PE FLUX EXECUTIE^
lor pe pozitie si st'ringerea sumburilor pinala eTahLseizarea-s pe/rneirnbran, -TIAL
Actiunea este realizata de-seful de echipa in tinipiiil iucruIUJ side.se.'"'. 2. PERFORAREA
BETONULUI .PX SO-
punctuiui de Iucru in faza finala de montaj pentru?fiecar'e fbst ai podului." L1DAR1ZAREA
PLAC1LOR METALI-
. *< +. - ...*r.,>e. CE INFERIOARE
-Verificarea modului In timpul reali- - Seful de echi Verificare Plansa de
9.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIRCAR1 Si de pozitionare provizo- zarii Iucrarilor pa si seful pet. permaneta montarea
INCERCARI . > - .: Vie'a plabilor irif/si a ' si in faze fiha- de Iucru ' in Iucru si'' rost
ma'rcarii gaurilor le:> - minim o ve- -";
jificare in
Planul de control calitate verificari si incercari (P.G.C.V.iy.face parte" din laze finale -
planul calitatii.' El este intocmit pentru executia rpo.dul'ui din.beton^armat', t* "pe'fiecare
parte si rost-
inaintea demarani iucrarilor de executie. P .C.C.V.I,:' pe< procesul -de executie In parte
reprezinta sistemul referential pentru realizarea activitatilor-de inspect]!, -Verificarea dimerisiu- ! Dupa perfora- Seful punctuiui" Verificare Plansa de
incercari si tinere sub control a proceselor de executie. Prezentarea lui este nilor gaurilor :~ re'' - " "" ' ' ' de-lucru prin sondaj montaj
r
realizata tabelar, in continuare. - _ .-.-.- '3.M0NTAREA, >.. :
,. >s

. PLAC1L0R, INFERI
OARE METALICE. *
J
-Verificarea m'odul'ui Dupa asezare: Seful punctu Minimo Ve- Plansa de "
de asezare a membra membra na iui de Iucru rificare.pe montaj.
P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE ACOPERIRE ROSTURi CU. fiecare parte
' , ~ '

ne! de etanseizare
MEMBRANA ELASTICA LA PODURIL E DIN RFTQN ARNIAT si rost pod
-Verificarea montarii In timpul mon- Sefu'lde echi Verificare Plansa de
ACTIUNEA C.C.V.I. CIND SE placiior inferioare (a- tajului si in fa pa si punct de permanata montaj
CINE FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA REFEREN GISTR. sezare pe pozitie s i - za finals- Iucru cind se mon- -
pe gauri^sringere si teaza si in
-TIAtf > " * final pe fie
etanseizare)
1. TRASAREA care parte si
ROSTULUI SI TAIE- -;' i "rost pod ;
REA IMBRACAMINTII , 4. ASEZARE MEM-
BRANA ELASTICA SI
- Verificarea modului :
Dupa trasare Seful punctuiui Minim o ve- Plansa de* PLACI METALICE
de stabilire si trasare a si piaterializa^. de Iucru rificare pe montare>-, SUPERIOARE
centrului rostuluisia re prin dungi,_ fiecare rost acoperire -Verificarea asezarii si Dupa asezare Seful punctuiui Minim o ve Plansa de
marginilor'pe care se ai podului i
centrarii membranei si centra re de Iucru rificare pe montaj -
va taia imbracamintea elastlce pe rost fiecare rost
-Verificarea modului Inainte de.ta Seful punctuiui Minim _o ve -Verificarea modului - ' In timpul mon- Seful de echi Verificare Plansa
de taiere a imbraca iere si dupa de Iucru veriff- rificare a de montare a placiior . tajuluj'Si in fa pa si seful pet. permanenla montaj
mintii pe pod in scopul -taiere ca reglajul reglajului _v superioare metalice ze finale de Iucru la montaj si
protejarii hidroizqlatiei . pinzei, seful ., permanent, ' ? ' ., * (asezare, stringere su- minim o ve
(daca este cazulj de echipa ve- cindse'taie ruburi, etanseitate) rificare in fi
rifica in timpul nal pe fieca
;
'.taierii . '. re rost de
-Verificarea grosimii Dupa realiza Seful punctu Minim o ve Plansa de pod
imbracamintii rea activitatii iui de iucru rificare pe montaj
compararea cu grosi- fiecare rind rost - .:
mea acoperiri si a, si rost
modului de corectare ;-;
cu mortar a suprafetei
(daca estecazul)
 Lucrariieje supr&tructura ,
Controlul proceselor de executie la podurile din beton armai cu^rinzi simpl'u rezemat

latimea, carosabila a rampei de acces, In aceasta zona. Asezarea lor se

r rpalizeaza-fara^se.lasa rostujUntre ele..
lO.CONTROLULPROCESELORDEEXECljfiELUGRXRI ' - :\ ^ S f S u r i l e d e con,/;sunt structuri rezultate .in urma prelucraru
CONEXE PODURILOR DIIM BETON ARMAT ~ O ;;;., "V *- " terasamentelor laterale cuieeior podului.
(placi de racordare cu terasamentul si sferturile de con) ' ' ^ '

10.1.NOJIUNIINTRODUCTIVE '-.O^ld\.l taluz rampa de acces

n
Placile de racordare.cu terasamentul sunt structurile din cadruLunui po<
;din beton armat care realizeaza trecerea de pe pod pe rampeledeiace|j
;RoluS lor.este de aatepua, pe;cit posibil, socul ce ia nastere, in autovehico
la trecerea rapida de la structura rigida a podului la structura eiastica sa
semielastica a sistemeior rutiere din rampele de acces la pod.
Din punct de, vedere :icohstructiv, asa- cum sunt. djenumite,- placile d
racordare cu terasamentul sunt formate din placi de,beton dreptunghiular
armate, prefabricate sau monolite, asezate in spatele cuieeior, aceste
sprijinindu-se cu un capat pe marginea pbsterioara a culeei, iar 'cu celalc
capat pe o grinda de rezemare, asezata transversal in corpui rampei d
acces la pod (vezi figura 57).
pereu sfert de con corp culee inalta
zid de garda cuiee placi de racordare- cu terasamentul slstem rutier rampa aces pod

terasament rampa acces

corp culee inalta

corp terasament rampa aces strat de fursdatie grindade sprijin placi

F I G U R A 5 7 - sistemul placi de racordare cu terasamentul

Dimensiunile geometrice ale sistemului piaci de racordare cus terasamentul, scara aces pe pod
moduf de armare, clasa betonului foldsita ia turnarea lor, suntstabilite prin' fundatie pereu
activitatea de proiectare. Ele sunt documentate prin planseie de executie. In A - A
majoritatea cazurilor piacile sunt prefabricate, fiind executate in unitati
specializate. Grinda de sprijin este executata monolit la fata locului. Montaju!
Figura 58 - sferturi de con la culei inalte
placilor se realizeaza cu ajutorul macaralelor. Numarul de placi este stabilit
functie de latimea acestora, incit dupa montaj ele trebuie sa acopera toata
 ,-, '\c
Controlulproceselorde executie la-podurile dinbetonarmatcti'g,rinzi$irripiu'rezeme' Mi&HWll%dq&ypr%stniQtyMx.- ., . -:

>La euieele ineeate ^pereerea se reaiizeaza si la partea anterioara a

Eie au forma speeifica incit sa se poata asigura stabilitafest -taluzelorl^11 terasamentului, adica ih^tata culeei (vezi figurile 58 si 59). Pereerea se
majoritatea cazurilor-aceste structuri sunt pereatepe portiunea#otunjita. reaiizeaza cu dale din beton armat prefabricate sau monoljte.
'^Executia, sferturilor.de con .reprezinta .de fapt activitatile prin" care se
corp culee inecata "i^SazfoOTele;sRecBice/AceSt lucru se "reaiizeaza prin' completer! cu
-pamintTfinisarea taluzelor, ufm'ate apbi de; activitatea de pereere. Pereerea
se reaiizeaza de la baza taluzelor spre virfuri. La baza taluzului, primul rind
de.dale se sprijina pe grinzi de'fezerhare realizate din beton (vezi fig. 58).

">, 10.2, PR^ZENTAREA PROCESELOR TEHNOLOGiCE

pereu sfe

- Procesuftehnoiogic de executie a lucrarilor conexe (placi racordare cu

terasamentuUsi sferturi de con) la podurilor din beton armat, cuprinde
actjyitati si 'reslirse aflate intr-o continua interdependenta. Resursele
Aece^af^'desfasurarii procesului sunt forta de munca, materialele si
doqume'ntatia tehnjca
'. Resursele umahe sunt reprezentate de'echipe speciahzate (munciton ,
betonisti)* cit,si de-personal decbnducere si coprdonare tehnica a lucranlor.
fundatie pereuri pereu fata culee inecata Resursele prihcTpaie materjale sunt materialele si prefabricated necesare
reaiizarii ; Jucrarildr^betori, ptacf prefabricate, etc.) Ele trebuie sa
incjepJineasGa anumite' caracteristici specificate in instructiuni, caietele de
terasament rampa acces
sarcini'sau alte sisteme referentiale. (
" ' Resursele Be dbcumenfatie tehnica sunt reprezentate de proiectele de
executie, caietele.vde sarcini si standarde/normative aplicabile pentru'aceste
iMcrian.^doptate declienti. In aceasta categorie sunt cuprinse si proceduriJe
iehhjce''^eL.execufie. Acestea din urma, trebuie sa fie aprobate de
managemerttui t^ -
'in pontin'gare pf^zentar^.'in'mpdsuccint, prdcbsul tehnologic de/executi<
iaplacifor a V r a c ^ H a r ^ a sferturilbr de con. /
,.- Lucrariie^de,executive.]a piaciior.cje racordare cu terasarn^ntul c.upnhi
urnaatoarele f a z ^ ':
7 \executia grinzii derezemaret ,.: . .,
v , , montare.a'plai^ - *' . ,,, ..V ... .
-.Luprarile^de'executie a "sferfurilor de con cuprind urmatoarele faze d
Fundatie pereu sfert con
executie:. .. "... (
pereu sfert con scara acces pe pod
.'-- execuiiafundatiilprderezemarepereu.dindale; '. .., .
- A -. .cornpietarile si-ffnisarea taluzelor sub forma conica; .;..".
- pereerea taluzelor. ;

FIGURA 5 9 -sferturi con la culee inecata

 Controlul proceselor de-executie la podurile din beton armat ctigrinzi simpiU Yeze'watp
1. Executiaplacilorde racordafe cu terasamentul ;t
' ' ir
''
a. Executia grinzii de rezemare , ^
Grinda de rezemare se executa dupa executia stratului cJe fundatie"al
rampei de acces ia pod, pentru a,ses .tirea'^U^brtdlMheF^^arsO)stiher|l
acesteia. Fazele de execute sunt; '" '.._ T ' ",.' " ' v r-
- trasarea si sapareajn stratul suportal grinzii;'' " " "; ?y ; ;
- cofrarea grinzii; ' . . - -
- betonarea grinzii. -
Trasare grinzii se realizeaza dupa terminarea bperatiifb'r d& executie a
fundatiei rampei, in zona respectiva, in special dupa terminarea compactarii.
In caz contrar exista pericblul ca sub solicitariietraficurui rutier acesta1 sa se
taseze si astfel sa apara, in exploatare, deformatii ale rampei ime:diat" la
intrarea sau iesirea de pe pod. Trasarea "grinzii fcohsta maiintii in trasarea
axului acesteia si apoi la trasarea marginilor.'Trasarea marginilor s'e
realizeaza tinindu-se cont de spatiul necesar lucrarilor de sapatura si cofrarel
Trasarea se realizeaza conform speeificatiilb.r .plansef' '$\n prdiectul'de
executie^ Dupa trasare margihile se materiaiizeaza, de obicei, prin ihtinderea
unor sirme de trasare. Saparea necesaVa peritrifreaiizerea Ibcasultii grinzii
se realizeaza manual. Dupa ce se ajuhge la cota, suprafata fundui lo'casului
se finiseaza si se acopera cuuris'trafde Hisip de 2, sau 3 cm. Peacest strat
se asterne o foiie impermeabila. Acesta folie va impiecli'ca scurgerea lapteiui
de ciment in corpui stratuiui suport '' ' - . "' :
Cofrarea grinzii suport se realizeaza cu scindura'saupanouri'tego.Acest
lucru presupune mai intii retrasarea grfnzii, urmarindu:se'aceleasi etape
prezentate mai sus, cu mentiunea ca sirmele*de"trasare^'m.argiriiiorse vor
aseza la distanta care marcheaza iatimea grinzii;;'Urmeaza' apoi realizarea
cofrajului pe laturi si la capetele grinzii. Dupa baterea un'or stilpisbri de lemn
pe laturi, se aseaza la nivelursirmelor scihduriie, prinzindu-se de acestea cu
cuie. Marginile grinzii se vor cofra pina la hiveiul acostamenteior rampei de
acces. Soiidarizarea cofrajului se realizeaza prin/legarea'cu sirma a
stilpisorilor adiacenti, la partea superioara. Infaza finala s'e procedeaza la
colmatarea tuturor inbinarilor cofrajului, in special la hive'fu1: stratului suport.
Nivelul superior al betonului, din grinda, se traseaza pe suprafata fetelor
cofrajului. Daca este specificat prin proiectul de executie, in cofraj se aseaza
o carcasa de armatura executata anterior conform specifidatiiior plansei de
cofrare armare. La partea inferibara carcasa se aseaza pe distantieri,
l
avindu-se grija si la realizarea acoperii laterale.
Betonarea grinzii se realizeaza manual, betonul astemindu-se in doua
sau trei straturi. Vibrarea se realizeaza cu ajutorul unui vibrator de adincime.
Betonul va avea clasa specificata in plansa de executie. La partea suprioara
betonul se finiseaza la nivelul trasat oe cofrai. DuDa betonare. sunrafata
Lucranle'de suprastructura . .: v.-^;.^. ' -c. -
. \ -.--. . ,.,-, .,,,., .:\ . -
betonuiui-se acopera cu o folie de^plastic pina laJnceperea intarii. Dupa o zi
se indeparteaza cofrajul si se umezesc suprafetele vizibile timp de 7 zile.
b. Mbntarea placHor de racondare k. ; . ,.-
" -Placiie ;de^;Facoryare - c u ; terasamentul, '\cs majoritatea . cazurilor; sunt
prefabricate. 'In ;scopul executieUlornsantierul va Jnainta o; comanda, ,la o
sbcietate'speeializata.^Odata cu eomandawa preda si piansa de executie in
care frebuie sa'-se"specificejdimensiuhile gepmetrice.modulde armare si
clasa betonultiii. Rrimirea-placilor^pe-santier se^va realiza vnumai^dupa o
receptie in curtea executantului si ia:-sosirea pe santier. Pina la-montare
acestea;se depoziteaza in santier in conditii deiprotectie-impotriva fisurarilor
sau'altor- fenomene5'degradante; Rentru^a se putea^ monta, fiecare placa
trebuie safie>prevazuta'cu eheutori.de prindeFe.din otei-beton, inglobate in
acestea;-.-'- sx&&~-*.<& <<-' ,.< ;'-..,,-. ,. ''...,>: .
IVIontarea placilbpse'ireaiizeaza^numai dupa atingerea a ceLputin-70 %-eiin
clasa ptescrisava'betowuiui grinzii de rezemare. Deasemenea,stratul suport
fundatie rampa-acces, aflat iritre grinda si culee, sev.aq'uce la forma si ia
niveluP^"necesar,'jprin- ebmpletare^eu. materiab'rsimilar si^realizarea-,gnei
compabtari ?.ade'evate^ cu -^ajutorul &unei-placi vibratoare, in: special in
vecinatatile zidului intors al culeei si grinzihde rezemare./: ,. _..;-
Montajul se relizeaza asezind placile de la un capat pina ia capatul opus.
Nu se iasa rosturi intre.placi. In timpul montajului trebuie respectate anumite
reguli^pfestabilite-ineifc'Sa-.s^'poata^evita .scaparea.din cirligele macaralei a
placilof^lovirea. lor de'aite corpuri din jur si accidente de munca.
2. Executia sferturilor de con
v
Sfefturile;de con sUnt-iiiltimile-luerari-care se.executa la o lucrare de pod.
Elese-realizeaza'irifunctie de tipul culeei. In cazul unei culei inalte (vezi fig.
58) bazaMor porneste^d&la-nivelukfeteiculeei si se continua pina la partea
posfe'ribara :a"izidului-de:garda.> in cazul .unei-culei inecate, (vezi fig.59)
datbriM^terasamentulQi care trece pe sub aceasta; baza-sferturilor de con
porneste de la piciorui taiuzuluil aflatJnfata culeei, are o intrerupere la baza
euleel dupa-caYe continua, de^asemenea; pina la partea posterioara a zidului
v
degarda.Eles-unt%coperite^cu dale din-beton armat; pe portiunile rotunde.
-I'n-'ambele-situatiKehnblogia de executia este aceeasi si contlne fazeie
prezentate'in^continuare. ,: ' '>#. . - ;,
aiiEidcutiafUndatiliorderezem ; *- j
>;
' Fundatiile-de rezemare se executa din beton. Fazele de executie sun
i irmatnarpsle*-
 Controlul proceselor de executie lapodurile din beton armat cugrinzhsimplu rezemaje,
- trasarea si saparea fundatiilor de.rezemare; - . .<._..< . r
, i ;$
- cofrarea fundatiilor de rezemare; .-- ~s > ~~ - : .< ,
- betonarea fundatiilor de rezemare.
Trasarea fundatiilor de rezemare se .realizeaza;* conform -pl^nsei, de;
executie. Prin aceasta activitate;se determina conturui fundatiei la partea
anterioara. Materializarea conturuluhose realizeaza 4>rjn: ;ba|er,ea \unor
cupoane de tier beton, apoi se, intinde sirma de trasare^Trebuie-avuta o^grija
deosebita privind trasarea pe portiunile rotunde^in-ibeea ce priveste
corectitudine curburilor. Pentru a realiza.acest-Jucru'inmod-practic, se,.pot
fofosi compasuri sau alte mijloace .adecvate. - v.
-Saparea santurilor fundatiilor/.se realizeaza -manual. .La stabilirea
idimensiunilor sapaturii se-vor lua-in/ seamarspatiila necesare cofrarib<Dupa
saparea santului la cota stabilita in proiect.se realizeaza o.;compactare a
fundului acestuia pe toata lungime iui. Compactarea se realizeaza cu o placa
vibrahta sau maiuri metalicemanuale. Dupa.compactare,-pefundul santuluij
se!asterne un strat de nisip de 2 sau 3 cm urrnind;iapoiacoperirea-iui cu Q
membrana impermiabila. " - = -..-.-. ', , ^
Cofrarea si betonarea fundatiilor de sprijinpereu din.;dale-este similara
cofrarii si betonarii- grinzii -de rezemare de la,placile..de.;racordane,-cu
terasamentul. Activitatilesuntprezentate maisus. >,, *,-; - '
b.Completarile si finisareataluzelor sub forma coniea ..: .r -
Actiunea este speeifica lucrariior de' politura- terasamente., Rental- a
realiza aceata lucrare-, inprima faza,. trebuie sa stabilim punetul'Care'va.fi
virful conului. Acesta se materializeaza pe zidul de sprijin prin vopsea. Este
indicat a se prinde in betonul zidului un cirlig din ote\ beton. De acest cirlig
se leaga o sirma de trasare lunga pina baza conului. - t - *.- - <
In prima faza de lucru se intinde sirma pina la- marginea. anterioara a
fundatiei pereului, urmind apoi plimbareaei pe lungimea jntregii fundatii. !n
acest mod sirma. va-fi .generatoarea-conului si,va marca,fgrma-conica a
taluzului, determinind \n acest mod, zonele necesare-a ,fi, razujte sau
compietate.cu pamint. Sirma varamine legatade zidul dasprijin perrnanent,
pina la sfirsitul lucrarilorsferturiiordecon, fiind un mijlpc,;eficient deyeriflcare
a suprafatarii si conicitatii suprafetelor, acestuia, >-.*;, -, , - , . :' - ,.*
Gompletarea suprafetelor.se va reaiiza; eu< acelasi tip de -pamint ca-cei fplosit
in corpul terasamentului rampei, folosindu-se treptele.de infratire. Jn.-.acest
mod se inlatura posibilitatea desprinderikpamintului adaugat.de suprafata
taluzului. In faza finala, dupa corectia si realizarea forme] speeifica conjee,
intreaga suprafata este ,,batuta,, cu ajutorul unor pfaci metalice. Batera
trebuie realizata perpendicular pe. suprafata. In acest.sensse poate folosi
bratul unui escavator, la care se adapteaza dispozitivul. necesar realizarii
,tUorad&de^ra^^tura^
sc/Pereefea taluzelor^j :>
' * '^
'",;^Pere;erea!*seTealize'aza:*prin-asezarea.da!elor prefabricate pe rinduri de la
un capat la altul al zbnei ce trebuie pereata. De obicei, la aceasta >activitate
se folosesc dale cu dimensiunile 500X500 mm. La margini, colturi, sau in alte
zone specifice, sau acolofunde^este necesar./dalele. sefragmenteaza in
jumatati sau in alte dimensiuni. Dalele se aseaza pe un strat de nisip de
aprox. 2 sau 3 cm. Asternerea nisipului se realizeaza -inaintea asezarii placii.
-in unele cazurWeh'tar~dupa asezarea^ piacii> pe la partea ,superioara. datorita
pantei ;taluzului,dntre dalei:; pe toate laturile, se iasa rpsturi-de aprozmativ 2
.cm. Dupa asezarea-'fiecareidale aceasta se bate :usor ,cu run maide lerrm.
;Primul rind-dedaie-iseaseaza pe fundatiarde sprijin, Urmatoarele rinduri se
aseaza in^asaf mod.5 incit rosturile verticale=ss.,fie; intercalate c u c e l e d e la
rindul asezat anterior* $n-;acelasi mod ca la realizarea zidan'ilor). Serpoate
'adopta;si solutadala pe dala.fdar acest lucru este greu de realizat, impunind
un profesionalism deosebit al, .muncitonlor Dupa asezarea fiecarei dale
pozitiarei se verifica cu-ajutorul sirmei (folosite antenoar la taluzare) intmsa,
de ace'asta data, pina la suprafata pnmului rind care se spnjina pe fundatie
In fazafiRara se:tealizeaza rostuirea intregii suprafete Rostuirea impune, in
prima faza, curatarea-rostunlor de nisip sau alte impuritati, urmate apoi de
urnplereaicu;mortar de ciment marca M400 Umplerea rosturilor se face pina
la suprataklalelbr adiacente lor.
(
10:3. MOfalTORlZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE
-In mod 'pfactic, 'monitonzarea proceselor tehnologice de executie a
lucraTilor^conexe(p!aci de racordare cu terasamentul si sfertun de con) la
podurile din beton armat, trebuie inteleasa ca fund actiunea de parcurgere
pas cu pas v.a: proceselor prin activitati de verificari, incercari specifice,
comparihd^rezultatele cu prevederile referentiale.
Seopul mohitorizarii proceselor'estedeaelimina cauzele imediate carear
putea sau :au dus la b executie1 neconforma; in diferitele etape de executie.
ConstatanTeimediate siinlaturarea cauzelor'.reale care due la aparitia unoi
necohformitati; au un rol deosebit de benefic pentru eficacitatea si efi.cientE
procesului. De asemenea, au si rolul preventiv, pentru alte procese similar
ce se vordesfasuraincontinuare.
Aspectele- prezentate cohduc-'la ideea^ca monitorizarea proceselo
tehnologice de executie a vacestor procese este o parte esentiafa ;
managementului calitatiiy activitatearavind o eficienta deosebita preventiva s
economioar.prininlaturarea pierderilor banesti necesare.remedierilor in timpi
lucrarilor-'sisinlaturarea posibilitatii de^a aparea aspecte nedorrte si laalfc
procese simiiarepentru alte lucrari asemanatoare:
 Controlul proceselor de executie lapodurile din beton armafccutgpnzksimpju nezemate

teimj$area lucrarilorv.4e: seful punctului de lucru,. la fiecare terasament in

Monitorizarea proceselor de executie, presupune;sO;ise"h'^e^verificaRi
insitu.specifice: Activitatea este-prezentatape etapelede excutie.pRzentate
in continuare-.^
, '': - .> . -..-. -; .- .. V J :-J ^K-
1: Executia placilorde racordarecii terasameritul -^ v. w; , - (> <-
a. Executia grinzli-de rezemare* ; . .^^ - f L ; ;
Monitorizarea activitatii < de" executie* a grinzii deiq-ezemare placi de
racordare cu terasarnentul, impune actiuniie prezentatein contibnuare: - '*v ,;
:
1. Verificarea modului -de trasare si'materializarea4rasarii grinzii.-Se
verifica amplasarea ei in spatele culeei, perpendicularitatea fpe*axul
longitudinal al ramped distanta.intre<sirme. Actiunea este reaiizatade sefal
punctului de lucru, dupatrasafe/materializare.lafieGare'igrindaapoduluir >
' 2. Verificarea cotei sapaturii s i ' a -modului de^amenajare a:ifundului
aceste'ia, in scopulimpiedicarii ^scurgeriii laptelui de c'iment? Actiunea este
reaiizata de seful punetUlUi de lucru; dupa- terminatrea- sapaturii-'* si
amenajarilor specifics, pe fiecare grinda in parte, ;.-..._
3. Verificarea cofrajului si 'armarii* (daca este cazul)';a grinzii^Se verifica
dimensiunile geometrice, carcasa de armatura^'acoperirea cu beton, modul
de colmatare; Actiunea <este reaiizata inainte'a-inceperii betonarii; de seful
punctului de lucru, impreuna cu reprezentantul clientului, la fiecare- grinda. -In
final se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.
4.Verificarea-modului debetohare a:#in2ii^SeV0rifi'ca^rn6doi;de asezare
a betonului in cofraj, vibrare si supnafatare la cota, umezire timp de 7 zile
dupa-decofrare. Actiunea este reaiizata de sefui de~echipa impreunaTCu seful
punctului deiucru, in timpul betonarii si dupabetonare.Hnftimpul betonarii'Se
completeazacondica debetoane. -' -.* - * * - . . -, < : *,
5. Verificarea clasei: betonului prin preievare de co.rpuri:de proba, de catre
laboratorul santierului. Actiunea se realizeaza sin 'timpul ^betonarii';: de
laboratorul santierului, apoi probeie suntincercate mecanio la un laborator
de specialitate. Acesta emite buietin.e >de* incercare. Laboratorul de: santier
intocmeste borderoui de preievare probe. .Se preleveaza o probate"'beton
pe grinda. .<.*--. ; betonarii se completeaza condica de betoane.
parley .- ; ' ^ u ^ - .-. / .M..,..-.
* ,3;; Verificarea mQdului de^montare a placiior cu ajutorul ^macaralei. Se
verifica prinderea^in; cirlige at placiior, manevrele macaralei si moduLde
as^zareirpe^pozitia- finateA^Gtivitatea se-realizeaza permanent; in timpul
montajului;,'vde^ seful ^punctului d e l u c r u impreuna cu, mecanicii de pe
maGarale.-l.n':faza-:fina!a; seful. punctului delucru,, impreuna cu reprezentantul
clientului, receptioneaza lucrarea intocmind procesul verbal pentru lucrari ce
devin ascunse. De asemenea in timpul montajului se completeaza condica
de monta] prefabricate.
2. Executia sferturilor cte con
a., Executiafundatiilor derezemare pereu
, Monitorizarea activitatikde executie a fundatiilor de rezemare a pereului
sfertyrlor de con,; impune actiuniie pnezentate in continuare: .
1. Verificarea :tnodu1ui: deJxasare' si materializare'a marginiior anterioare
ale fundatiilor, in special a zonelor curbilinii. Actiunea este reaiizata de seful
punctului':de lucruydupa trasare: sumaterializar.ea marginilor, pe fiecare
fupdatie^in-parte. u- -.: .- ' * ''
2. Verificarea dimensiunilor geometrice ale santului fundatiei si a modului
de amenajare a fundului acestuia, in scopul impiedicarii scurgerii laptelui de
ciment. Actiunea este reaiizata de seful punctului de lucru, pe fiecare
fundatie, dupa terminarea.iluprarilor de sapatura:
3.- Verificarea modului de cofrare a .santurilor fundatiilor. : Se verifica
dimensiunile geometrice, modul de colmatare a imbinarilor, modul de legare
^ a cofrajului: ^Actiunea; e;ste.-reaiizata de seful punctului de lucru, dupa
realizarea lucrarilordg.cofrareja, fiecare fundatie inparte.j .- -. - \
4.,-Verificarea modului de b.etonare, a fundatiilor. -,Se verifica modul de
aseza^e.a betonului jnicofraji yibrare si suprafatare.la-cota,--um.ezire timp de
7 zile, dupa.4ecofrare..-Actiunea este realizata;d& sefui de echipa impreuoa
cu seful punctului de lucru, in timpul betonarii si dupa betonare. In. timpul

b. Montarea placilorde racordare - b. Completarile si finisarea taluzelor sub forma conica

Monitorizarea activitatii de montare a . placilor -de ^> racordare. cu
terasarnentul, impune actiuniie prezentatein continuare: , ' . ivr
1. Verificarea rezistentei betonului din-placa prin consuitarea buletinelor
de incercari sau Jncereareaunor probe iriainte de 28 zile^ Actiunea este
reaiizata de seful punctului de lucru.Jnalntea inceperii.montajului placiior. - ;
2. Verificarea modului-de completare si compactare^a, portiunii de
terasament dintre culee si arinda de rezemare. Actiunea este reaiizata Huns.
Monitorizarea activitatii de executie a lucrarilor de completari si finisari ale
taluzelor sub forma conica, impune actiuniie prezentate in continuare: .
1. Verificarea modului de stabiiire a virfurilor sferturilor de conuri si a
modului de legare a sirmelor de verificare suprafetelor curbe. Actiunea este
reaiizata de seful punctului de lucru, dupa realizarea activitatilor, la fiecare
sfert de con al podului.
 Controlul proceselor de executie la podurile din beton armat cugririzi <sitriplurezemate Luciarile de suprastructura

2. Verificarea, cu ajutorul sirmei, a suprafetelor taluzelor in zona conurilor- P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE LUCRARI CONEXE (PLACI DE
scopul corectarii suprafetelor prin razuire sau adaugare de pamiht RACORDARE CU TERASAMENTUL SI SFERTURl DE CON) LA
:tiunea este reaiizata de seful de echipa in timpul desfasurarii lucrarilorsi in PODURILE DINBETON ARMAT
zefinale de seful punctului de lucru, la fiecare sfert decon in,parte. ,-'" :-
' 3. Verificarea modului de compactare a suprafetelor taluzelor prin batere ,; ACTIUNEA C.C.V.l. CIND SE CINE FRECVEN- SISTEM 1NRE-
i placa. Actiunea este reaiizata permanent, de seful de echipa, cihd -se PE FLUX EXECUTIE REALlZEAZA REALlZEAZA TA REFEREN GISTR.
creaza si in faze finale de seful punctului de lucru, la fiecare sfert de con in -TIAL
irte. ;
1. EXECUTIA PLACI
.' LOR DE RACORDA
RE CU TERASAMEN
Pereerea taluzelor TUL '
a Executia grinzii de
Monitorizarea activitatii de pereerea sferturilor de con, impune actiunile sprijin
ezentate in continuare: -Verificarea rrioduiui " Dupa trasare'' Seful punctului Minim o veri Plansa de
1. Verificarea modului de pereere. Se verifica , in ordine, modul de \ de trasare si materiali-' si maten'aliza- de lucru ficare pe fie executie
zare a grinzii de reze- re care grinda -
iezare a placilor de pe rindul de jos pe fundatie si a celorlale rinduri de pe mare (amplasare, dis-
luz, pantele la care sunt asezate, modul de asezare a stratului de nisipsi a tanta intre sirme per-
sturilor intre dale. Actiunea este reaiizata in timpui lucrului.de seful'de pendi cularitate)
-Verifica rea-cotei ioca-. Dupa realiza Seful punctului Minim o veri Plansa de
;hipa, iar in faze finale pe anumite portiuni, de seful punctului de lucru la' surilor grinzii.si a mo- ' rea sapaturii de lucru ficare pe fie executie
ate sferturile de con. ' duiui de asezare a fo- care grinda -
liei impermeabile
2. Verificarea modului de curatare si colmatare a rosturilor. Actiunea-feste, -Verificarea cofrajului Dupa realiza Seful punctului Minim o veri Plansa de Proces
aiizata de seful de echipa, in timpui desfasurarii iucrariior, iar in faza finala si a armarii (daca este rea cofrarii deiucru, im- ficare pe fie executie ' verbal
seful punctului de lucru, la fiecare sfert de con in parte. cazul): dimensiuni ge- preuna cu rep- care cofraj pentru
ometrice.-acoperire cu rezentahtul lucrari
beton, mod de colma clientulul ascurse
tare
10.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI -Verificarea modului In timpui beto- Seful de echi Verificare Plansa de Condica
de betonare si a tra'ta- narii si in faza pa si-seful permamenta . executie de be-,
INCERCARI rii betonului dupa tur- finala punctului de cind se be- toane
nare (asternere beton, lucru in faze toneaza si
vibrare, finisare la co- finale minim o ve
Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I) face parte din ta superioara, umezire rificare in
inul cahtatii. El este intocmit pentru executia-podului- din beton armat timp de 7 2ile) faze finale,
nntea demararii Iucrariior de executie. P.e.C.V.i. pe process de executie pe grinda
srezmta sistemul referential pentru realizarea activitatilor de inspectii - Verificarea clase be- ' In timpui beto- Laboratorul de Minim o NE Borde-
tonului prin prelevare, narii santiersilabo- proba pe 012/1999 rou
ercan si tinere sub control a proceselor de-executie, Prezentarea lui este de corpuri de proba . . rator de spe grinda preleva-
aiizata tabelar, in continuare. la betonare cialist in in re probe
cercari me Buleth
canice de in
cercari
mecani
ce
b Montarea placilor de
racordare cu teras.
-Verificarea rezisten- Inaintea mon- Seful punctului Minim o ve
tei betonului prin studi- ? tarii de lucru rificare pe - -
erea buletinelor de grinda
Incercari mecanice
 Controlul proceselor de executie la podurile dinbeton armatcugrinzhsimplu rezemate
Lucrarile de suprastructura

ACTIUNEAC.C.V.l. CINDSE .CINE FRECVEN- * YSISTEMA INRE-

FRECVEN- SISTEM INRE-
PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA , REALIZEAZA TA -REFEREN GfSTR.- ACTIUNEAC.C.V.l. CIND SE CINE
REFEREN G1STR.
:flALrv" PE FLUX EXECUTIE REALIZEAZA REALIZEAZA TA
-Verificarea modului In timpul mon- Seful de pet. Verificare -':-''Plahsa'-de Condica' -TIAL
de montare a placilor tajului si in de lucru, im- permanenta executie de Dupa realiza Seful punctu Minim o ve
-Verificarea modului
(prindere in-cirlige, faza.finala -preuna cu me- cindse . . procedure montaj - rea lucrarilor lui de lucru rificare pe
de compactare taluze
manipulari, asezare canicii'de'pe monteaza.si ; de'lucrii ' Proces prin batere
fiecare su-

la pozitie finala) macara'i i n ' miriim d veri verbal prafata
faza finala cu ficare in faza iucran , rafata sfert
reprezentantul finala pe fie ascunse - de con
clientului care capat Seful de echi- Verificare Plansa de
-Verificarea modului In timpul rea-
de pod pa in timpul permaneta executie
de realizarea a pere- lizarii lucrari
lucrului si se cind se luc procedura
erii sferturilor de con lor si in faza
- ful punctului reaza si tehnica
2. EXECUTIA SFER- cu dale din beton finala
TURILOR DE CON de lucru in minim o ve
(asezare rinduri de
faze finale rificare pe
a Executia fundatiei de dale, pante cu ajuto
fiecare sfert
sprijin pereu dale rul sirmei, marime ros-
de con in fa
-Verificarea modului' Dupa trasare Seful punctului Minim o ve Plansa de turi, strat de nisip sub
za finala
de trasare si materiali- materiaiizare de lucru rificare pe execute. - dale
zare a marginilor fiecare fun- -Verificarea modului
.fundatiei (in special tatie de rostuire (curatire
a! portiunilor curbilinii) rosturi, umplere cu
-Verificarea dimensiu- Dupa saparea Seful punctului Minim o ve Plansade mortar)
nilorgeometrice a fundatiilor de lucru rificare pe executie " -
santurilor si a protec- fiecare fun- .
tiei fundului cu folie tatie
-Verificarea cofrapi Dupa cofrarea Seful punctului Minim o ve Plansa rde
fundatiei (dimensiuni fundatiilor de lUcru rificare pe executie
geometrice, colmatare fiecare fun- ,
cofraj.legare) tatie
-Verificarea modului. In timpul'beto- Seful:deechh Verificare - Plansa de - Condica
de betonare si a trata- narii si in:faza pa'si seful permarrienta; executie' de b e - ,
rii betonului dupa tur-

finala punctului de cihd se be- toane
nare (asternere beton, lucRTinfaze toneaza si
vibrare, finisare la co- finale minim o ve- .
ta superioara, umezire rificare in BIBLIOGRAFIE
timp de 7 zile) faze finale,
pe fundatie PODUR1 DIN BETON ARMAT -autori P.I. Radu, E. Negoescu, P. lonescu.
b Completarea si fini? \: * STAS 2561-4/96 - Piloti forati cu diametrul'mare . Prescripts de proiectare si executie.
... NE 012/99 Cod de practice pentru executa elementelor din beton armatsi precomprimat
sarea taluzelor
-Verificarea modului Dupa stabilire Seful punctului Minim o ve- . Plansa de STAS 438-1,2,3/75 - Otel beton in constructs
de stabilire a virfurilor si legare sir- de lucru rificare pe ' executie STAS 4031-2/75 - Poduri din beton armat si precomprimat. Aparate de reazem.
STAS 8270/88 Poduri de sosea. Dlspozitive de acoperire a rosturilor.
sfertului de con si a ma fiecare virf
STAS 10167/83 Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din neopren
legarii sirmei de veri de con
ficare. NormativC16/86^ -. Executia lucrarilor pe timp friguros.
STAS 174-1,2/97 - Imbracaminti bltumunoase executate la cald.
-Verificarea cu ajutorul In timpul des- Seful de echi- Verificare Project
SR EN ISO 8402/95-. Managementul calitatii si asigurarea calitatii. Vocabular.
sirmei a suprafetei ta fasurarii lucra- pa in timpul permenete de execu
SR EN ISO 9002 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si
luzelor in scopul co- rilor de trasa lucrului si se cind se tie
rectiilor si a modului re si terasa- ful pet. de lucreaza si Procedura Service.
de corectare cu aport mente lucru in faze minim o ve delucru
de pamint in zonele finale rificare'pe
dificitare fiecare sfert '
con in final