— G2U 627.42 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 8593-88 comireruL NapionaL |LUCRART DE REGULARIZARE A ALBIEH Inloeuieste = PENTRU STIINTA RIURILOR STAS 8598-19 Rett wontA Studii de t i tari de lahorat © teren gi cereetiri de Inhorator INSTITUTOL ROMAN Bf eoneot orator |S rcaren alfenomerick STANDARDIZARE G53 TRAVAUX DE REGULARISATION )_ PABOTD TO PETYAHPOBANHIO RIVEL BED REGULATION WORKS DU LIT DES RIVIERES PYGIA PEK Ground studies and laboratory Fatudes sur tes lieux et recherches cle | Tonemte oGeaesonanma 1 aa60pa~ researches Taborntoire Tropinae. nicexenonait 41 GBNERALITATT 1.1 Obieot gi domeniu de aplieare - Prezentul standard stabileste prescripyiile privind elaborarca studiilor de teren gi cer- cetirilor de laborator necesare Ia intocmirea protectelor de Ineriri de regularizare a albiei riu- rilor si anume la cele de: — corectarea sau devierea traseului; — corectarea sectiunilor transversale ; onsolidarea gi apirarea fundului si malurilor; indiguiti in albia majord. Prescriptiile prezentului standard pot fi aplicate cu adaptarile necesare gi la elaborarea studiilor pentra lucriiri analoage ca: amenajarca malurilor lacurilor naturale gi artificiale, indi- guiri in Iungul acestor maluri, canale artificiale etc. 1.2 _ Stndiile de teren gi cercetiirile de laborator, la care se reteri prezentul standard, denu- mite in continuare studi, sint : — topografice gi topohidrografice ; nidrologice-hidraulice si de gospodatirea apelor ; geotehnice ; hidrogeologice ; : asupra surselor locale de materiale de canstrucfii ; ceonomice ; aetedrologice-climatice ; . — pedologice yi ecologice. Pree 1.3 Studitle co se efectueazii, volumul gi gradul de aprofundare a acestora se atabilese in funetic de iniportanta obiectivului proieetat si de condifiile locale de teren. Studiile precizato la pet. 1.2 se executts fn caznl Iucriirilor de regularizare complexe si de ainploare ; pontru celelalte Iuctiiri se exeoutd studii sau pAr{i de studii cfectiv necesare. 14 _ Studiile se efectueazi pe bazi de. téme de confinut si de programe de executie, intoc- mite de proiectant in colaborare cu executantul studiilor. . Prin teme se stabilese studiile ce se efectueaz’, zona pentru care se elaboreazi studiile si gradul de detaliera a studiilor, funetie de faza de projectare pentru care se efectuear’. Ju programe se precizeazii esalonarea in timp a realiaArii studiflor de teren gi a cerce- Lirilor de Inborator. 1.5 ' Studitle preced etapele de proiectare si dack apare necesar, pot fi completate pe parcirs (pentru proiectele gi detaliile de execntic). 1.6 Pentru stabilirea preliminar’ a-variantelor de Iveriri in vederea intocmirii temelor de confinut si programelor de executie, se efectueazt documentiri gi reeunoagteri de teren gene- rale, privind zona lucririlor, ca de exempl — analizarea prevederilor din Programul nafional de perspectiv’ pentra amenajarea bazinelor hidrografico din R.S.R., din planurile de amenajare a bazinelor hidrografice, din studii gi proiecte de lucrari hidrotehnice, din planurile de sistematizare ete. ~ documentare prin Atlasul cadastrului apelor, harfi, monogratii ete. ; — identificarea pe teren # sectoarelor de albie de amenajat, a retelei hidrogrofice, @ localitipilor, » cdilor de comunicatie gi a condifiilor generale orografice, geotehnice ete. ; — constatari asupra stabilitafii albiilor in porfiunile neamenajate gi asupra naturil si comportirii Iucritifor de regularizare oxistente, de diverse tipuri, in special pe durata viiturilot importante si efectu! lor in timp; laborat Aprobat de: "CONSILIWL NATIONAL AL APELOR — INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Dat tnirdirtt In vigoare : wl de_Cercetiri si Proiectiri pentru |” Bd, illa Pintilie nr. 8 BUCURESTI 1998-05-01 Gospodirirea Apelor ‘Telex 11312 CNST R.STAS 8593-88 ~2- ~ conslatiri asnpra inundabililitil zonei gi asupra apelor de suprafata care so seurg de pe versant — Consiatari asupra apelor subierane 5 — constaldri asupra conditillor social-economice : populatic, forte de muned, obiee- tive social-economice, natura propriotitilor, surse de materiale de cousteue|ii side energic electric’ ele. 5 — constatici privind efcctele bistabilitaitii albiilor nuomniee, | is imndatiilor, asupra obiectivelur Social La Tn tenie xe pre continware sau ximilare extinderea proiectirii de Ia seetorul principal previizut in comand la sectoare adia- conte, secundure, pe riuri si pe afluenti, dat exists influenjo reciproce care impun executarea unor Inenivi de’ regulavizsirt suplimontare corelavea Incritilor de regularizare cu alle lueriiri existente sau previaute, de felut esploativilor de balast din albii, amenajari piscicole, sisteme de irigatie-desceare ote. 5 — existenta in amonte sau in aval a unor Tacuri de acumulare; fi yi studiile rezullate ea necesate in situafii eae je cmumerate in _~ obtinerea datelor necesare rezolyarii problemelor obieetivelor social-econamiee atec- tafe prin Iueritile de regularizare ; — necesitates unor studi de onganizare a teritoriului dask albia regularinata, in special prin modificurea traseului, aduce perturbiti ale organizirii existente ; — lucriiri do regularizare independente sau Bieiad parte dinlr-un obieetiv suvial-cco- homie complex. 1.8 In temese vor semnala shudiile efectuate anterior tu zoni sau in alte zone sinilaye, pentiu @ completa datele obfinute prin studiile noi. 1.9 Lavintoemi toriului a {emelor trebuie si se aibit In vedere’ legislalia privind sistemati a localititilor urbane si ruale si privind fondul funciar, rea te 2 STUDIE TOPOGRAFICE $l TOPOHIDROGRAFICE 24 Studiile {opografice trebuie si redea clementele“planimetrice gi altimetrice ale tore. nului cu acoperitile Tui, Studiile topohidrogratice trebuie si redea relieful albiilor prin curbe batimetri Studiile topogratice gi topohidrografice se concretizeazts in urmitoart gratice 21.1 Planuri generale de situafic ale zonei, realizate dupit planurile directoare-(seara t : 25000) sau dupi alte planuri existente, la scfiri pind la L: 100000. 2.1.2 Planuri de xituatie pentru dispozi{ia generaki a lucritrilor, la seara de 1 : 2000. cu curhe de nivel cu echidistan{a de 0,25... 1,00 m. Pentru regulariziri gi indigniri ‘int suficiente planuri-bands, pe lifimi de teren de 200...500m, care trebuie sii contin gi ambele maluri ale albiei minore. Aceste planuri, in afari de relief si de rofemua hidrograficd, trebuic si vedea: — folosintele + arabil, piguni, finete, plantatii pomicole sau viticole, ‘piduri, axl yegetatie de halta, neproductiv (cu indicarea speciilor, densitifii turii vegetatici de balti) ete. ; = eategoria de proprictate : de stat, cooperatist, particular, cu pree toritor ; —terenurile cu destinaic special: irigalii, deseoiiri, pixciculturi, exploatari miniet rezervafii naturale, monumente ale naturii, culturale gi istorice ete. ; — constructiile si instalafiile : civile, industriale, hidrotehnice, poduri, canale, sere, linii electrice, lueriri subterane, eu indiearea adincimii de pozare (con- duete kau cabluri ingropate, subtraversirt) ete. ; — limitele suprafetelor de pe versan{i a efivor scurgere este interceptata de digurile de remun ; — pozitia in plan, cote si dimonsinni ale clementelor utilizate la exceutia studiilor : borne, repere, foraje, pufuri si ganfuri de studiu, mire hidrometrice ote. 2.1.3 Planuri de siluatie ale albiilor minore la scara 1 :100...1; 2000. Pentru a evidentia evolufia albiei, se colecteazit toate planurile existente, indiferent de seari, in care apare albia, cu precizares date ridieir 1: 10000, orety i diametrul arborilor gi a na- aren defini- ti de comunicatio, 2.14 —Planuri de situatie ale loe: lor de nivel.0,25...0,5 m, eviden fille p itailor, Ta scara 11000 sau 1:2000, cu @ ind pentru fiecare beneficiar perimetrul cons cipale, anexe gi constructiile provizorii. idistanja curhe- uit, construc- 2.1.5 Planuri de situatie ale xltor objective riverane, Ja scara de 1: 100... 1: 2000, eu echi- distan{a curbelor de nivel 0,25 ...0,50 m, care s% tedea perimetrul folosinjelor, constructiile,” instalafiile ete. 2.1.6 Releveole constructiilor (iucluaiy cele de regulaiziti) si instalafiilor, aflate pe ampriza lucratilor ce se proiecteazi sau care influen{eaz’ semnificaliy curgorca apelor, In. scdri gi de talieri cerute de proiectant. °2.4.7 Profilurile longitudinale prin falveg on malurile, digurile, suprafiat rea datei ridiedrii), Ineririle existente (in albia minora, nite astfel ~ lunginile, Ia scare plianlui de situatie a albiei; ~- inilfimile, lao seara de 5.25 ori mai mare deci, seara adopt 2.0.8 Profilurile 1 ol apei (en consemua- imajori’), derivatiile, confluentele, ioe pentin Inngimi, isversale priv albia minor’ gi plate, fntocmite la se Distanta medie intre profilurt 250m in curbe ¥i jorti, en constructiile si instatatiile inter fi de ping la 500m in scetoarele rectilini, de eivea rival mal dese in sectuarele ew relieful deaschit de diversificat. Se exventti. profilari tr in seelinnilo caracteristice (contluente, podari, caplini, mic hidromet rie Litivi san i senaificative efe.), Profilarile transversale ver cuprinde athia minor, Tuneile inmdabile gi versantit pink la 2m peste uivelurile maxime cunosente, Daci preainti interes numai atbia minor si rerANny INgUSHA, Se efeetteaz% pio. filuri (ransversale de I expnitz , iar Ja intervale mai mari, profiluri tran rsale pe toatt times albiei majore. 22 Nivelurile se mportenzi, la nivelmentul general al (aril, Cind so adopt un nivel de comparatie conventional, acesta se materializeagi po teren prin cel palin dak, borne consem: sate in planul de situatio yi eventual si prin sehite de reperaj avind catele inregistrate pe plan gi in memorial proiectdui 2.3 Dupiefectuares studiilor pe teren trebnie s falni, care se marehen iNLLCGE borne, necosare aplicirit projec ve pe phamuil de situatie si daek este nocesar gf prin shite de repera}. 8 STUDU TM EDROLOGICE HIDEAULICE SE DE GOSPODARIREA APELOR 3.1 Studiile hidrologice Hebuie si preziite earacteristicile regimului de eurge Jui de api gial afluentitor in regim natural de scurgere gi in regim modifieal de amen fente jn mmonte gi aval, inclisiv de Incrivile de regularizare ce se project eazi Th cazal in care in zona studial sint preconizate amenajiri care inflientears. regimul descurgere, in acest sector Gebuie si se (ind seama de efectulacestora asupra parametrilor hidta- lagici de calent, Ja cores proieetantulai se efeetueazt coreeliiné de lahosator je modele hidvautie pentra rezelyares unor probleme comple val curs uiirile ey ie 32 Ti sevtinnile de stndiu este necesar si se cumoased :* ~ datelo morfometrice principale (suprafetcle bazinelor de receplic, lunginile rinvile pantole oglinaii apelor mari, nedii si mici ete.) ; debitele masime anuale gi nivelurile corespunzittoare en diverse probabilitiyi de © tr regim natural gi amenajat de seurgere 5 debitul maxim (istorie) si nivelul corespuayiter canosente, en mentionares dated Poducerii si aprecicrea probavilit iii de produce + hivelurile imaxine preduse de xipoare ; = eaparitatea de traaspork a albier minor = dehitul media multianal gi = dehitele medii zilniee mintme ( de proieetant si niyelurile eovespanaiitaace § ~ debitele solide in suspenste gi rile pe faa, precum albiilor, dep olul eoresptunaditor 5 site) cit probabilitaten de producers prec izalt, wie date privind eolmat rea get En tanga seetoardor de albie se stabitese datele privind : =~ immdabilitates lerenurilor la debitele maxime de caleul, in situ roginy amenajat 5 tronsoanele avin o slabilitate naluralé Inaxi, demumite seetoare model (dacs exist & In seetoarele studiate sat ia sectoarele aptopiate avind conditii morfometrice asemiinitoare) si caracteristicilo acestora (razcle cnrbelor, hngimen eurbelor gi aaliniamentelor, see¢iuni tran: versale in ourbe si in aliniamente, profilul in Ting priat falveg, natura snaterialelor din compo nenta malurilor yi fundaliti) ; enrbele suprafetel ihore 2 apei in regi Jin existent si in amonajat, avind in vedere debitele max ime annale gi lueririlo eare influenteazt eurgeren, indieate de proiectant, necesare eatentelor hidia- alice in eazul proicetivii anor indigairi mM alhia major saw a oltor Inerdri care produc sehin vi sonuiifieative ale condifiilor de ourgore existento (derivadii, ridieavi ale fandului albiel prin pragurd ete.) — camporitia chimied a apelor, agresivitates asupia sua gi asupre solntui, 34 Daeii prin indiguiri sau alle Ineriiti din complesul de regularizare se inlercepte gerea apelor de pe versau(i saw alte aportin i de apt, (rebnie s le proiectaat, ne iectirii Incrivilor de ¢ rulelor de constracfie nit seu sedctormine elementele solicitate euare a acestor ape. STAN 8593-8888, a 3.5 In caatl apelor stitatoare se stabilese — nivelurile gi varia(ille niveluritor provorate de debite aftuente sau defluente, de pier= deri si consumuri, de etre vint: ~ diteetille de propagare gi marines: valurilor; = regimel ghefurilor ; ~ Compozitin chimic Apelor si influenta asuy matel lelor de construetie: t STUDI GEOTEHNICE trebuie ale p 4.1 Stndiile geotebu caracteristicilor geotehn Uinefiilor, necesare “dimension: furnizeze date en privive ly stabilitaten mabieilor yiasn miinturilor din funda{il yi a acclota folosite in eorpul eons Incririlor gi stabilitii proceselor tehnologice de executic™ 4.2 Stuliile trebuie si peezinte: aractoriztrea generaki a zoned; ~ eerectares ferenulai prin reeunoagteri, cartiird yi prospeetinni, pentru stuhilives strutificatiel Hitologice pe traseele prezumiate pentin albiile minore tegularizate gi entra indi guiti; He lahoratar efeetuate pe probe de priming, in vederoa stabilinii earacterie or geotehnic — gradul de s enisionte gi identifi nicitate al zoned, comportaren } is cutrenme a Inerivilor hidralehnice Jurale ale forenurilor sen sible In en nplasamentil Jnevivitor (malari inalte sau versan{i instabili, ou stratifieatii i, potenti: tle Fichefiere) 125 « deleonind careteristicile geolehaice ale plmintiilor din flecae stret si amine = granulozitaten ; — greulaten volumies (y)s — Poruzitates (1). indicele porilor (), gradul de didesave (fy): ~ unitlitates (0) 5 — Timitele de phisticitate (a,. gi, — covficientul de pormeabilitate — compresibilitatea: — panumetrii de forfocare: rezistenta la fotfecare (,), coezinnen piimintutui (6) si Uunghial de frecare interioar’ («b) — wnghinl talizal (8), Ta construetiite vealizate din piinint compactat. le cereres proiectantului, eoeficient ul de permeahililate si rezistenta Ty forfceare se deteriniad pe piminturi en diferite grade de compac- hare, ~ 14 Pentti proiectarea const rueliilor hidrotchuiee, studille lrebuie sit dea indiealii priviut : —omodul de findare a constrefillor : adineime, sistem de fandare, presinne conven Lionala : — Masuri speciale necesare pentin exceutares sipituriler: modul de compactare a ramleclo — posibilifilile de producere a sufozici si misui de evitare le Timits ale curentulai ape’ functie de natura materiatetor din ile} sidin albie majors (zona dig-mal in eaznl indiguirilor asprin ine lizurilor gi asupen nisinilor de prote bin minor (und s Lie, ka imalurile albiilor T2HI-SL, § STUDIL WIDROGBOLOGICE, 5A Shediile hidragentogice trebuie si fuenizeze date in legiturs ew apele sublerane, nee sare determinitii stabili i versan{ilor penten dimensiones Inerivilor de con- solidare, de protectio a malurilor si vel stabilitilii Lorenurilor sub digari. Aceste studi (rebuie si stubilease: —_nivelil aped subterane, direetia de curgere, permeabilitaten stiatilui acviter si dehi- Int speeifie al carentidud subteran = componitia chimied a apel structic lor subtorane resivitatea asupra materialelor de con 6 STUDIED ASUPRA SUL LOR LOCATE DE MATEREALE DE CONSTRUCTH 6.1 Avoste studii (re perives cantilatilor aprec lolor, earacteristicile, condi costurile, Shidiile (reluic corelate cu cele preeizate Ia pet. 4 stinbilease » reese le de ox pleat yewele wtilizabile de materiale Teele ponte lucriivilor, ayind in vedere natura materia. vate de transport siialeole 3 bas tale we pentrit 7 ante, pimintari peate dnlefe, brazde pentew (alwrri ete 62 Studiile (rebuie =A wiba in vedere alit mate lor, digurilor de ditijare, pintenilor, masivelor | lor din albiile majore etc., cit si materialele nece piatra pentrn pereuri, balask pentru straturd fi gregale pentru hetoaie, nuiele pentru sullele de faseine si ga ave vealizivii eorpului constrn wrilor dint albiile minore, diguri TUDIT ECONOMICE, Ta Studiile economice trebuie s& fw tant a constiuciilor hidvotehsiee avin in yedere prevede tuarea caleutelor de eficientit economics a lucririlor proic zeze datele necesire pentin stubilivea clased de inupor- SPAS gi pentrn efed ile 72 Prin studi proieetate. La stubilires paguhelor in dinamiea dezvoltieii lor se aw in_ vedere — pagubtle de productic: de materii prime, de produse, do fonduri fixe ete. care se pot produce, functio de situatit obiectivelor gi de modul de desfigurare a inundatiilor, in situalia existent 5 pagubele efectiv ire acle eompetettte 5 — reaullatele altor studii (ea de exemplu cele riverane obtinute in wane studiilor precizate ly pe economics xe determing pagubele posibile daes au se eseculit luc trate la viituri anterioare, determinate in colaborare 4“ orga ak erenurilor aw privire Ie inumdabilitate 3}. 7.3 Megeren: variantei aptine se face pe baza criteriului cheltnictilor minke. La elaborates studiilor economice se iaw in considera efectele lneriait proivetate gi se ye avea in vedere daei Incraren proieetata nu are si alte efecte decit cel de apirare hy triva immdatiiior. 8 STUDIL METEOROLOGICE-CLIMATICE 5.1 Shudiile meteorologice~ matics tebuie FX hunizece date eu privire le factorii care curgeres ayclor si foumarea valuzilor, conditioncaz’ dezvoltarea vegetatie’ si {ii asupra perfoadelor critice gi optime pentin executarea luc do teren, influent dex indie 8b tuiiile nieteorologice-climatice se intuemese pe baza ubservafiilar statiilor meteorolo- gice gia posturilor phiyiometrice din zona lueriiritor gi din apropiere gi vor cuprinde datete care canal eaait . — reginul precipitatiilor atmosferice eu aprofundarca regimutui ploitor torengiale 5 —ieginiul vinturilor : directii, viteze, freevente yi durate ; = ieginul temperaturi acrului cu aprofundares reginulut ingheturilor (temperaturi minime absolute, datele extreme gi medi de incepere si de terminare a ingheturiler). 9 SPUDIL PEDOLOGICE $1 BCOLOGICE ucteristicile lor sia taluzurilor 2 sit stabileascd Lipurile de sol, ¢ fin wtilizata ke protee{ia maluril Studiile pedologice si ecologice Le) it iil re se poale dezvolta veg inelusiv pliniatiile din gonele dig-mal. De asencnes, trebuie si xe de indicatii privind protejarea fore’ gi famnei existente