CERCETAnT Cu PRIVIRELA TERENURILE DEGRADATE

OTI.I
CINNPIA TRANSILVANIET
{relieful,solurile,sta{iunilegi folosireaameliorativf)
. de ing. GH. MIHAI,
tn aolaborarecu I
n. pInVA, chi.mistM.IONuBCU, i,ng. A. POPA,
Y. TUPEBCU, geografti V. MUTIEAC, geolog

1 3l i c t . i R E $ T r
i955
 (I I'P IT I N It T]I,,

l'"8:--
'flrrrrsilvarrici
I . Calacterul eereet:it'ilor;i bazclc naturalistiec ale Cirnpiei 117
I I . Stilulile, proescle de dcgradare ;i st.afiuniledin ()irnpia Tlansih'aniei I ri6
A. Consideratii gt'lerale asul)rrr colldiliilor de formarc, tlc rir:-
plntlilc si nsul:rla c:rlacteristir:ilul mal inylolLante alc solurilor' 1lJ6
l J . I ) r o c c s e l o r l e r l c g l e r d a r et r s o l u r i l o l d i n C i r n l l i a . f r a u s i l v r i r r i e i 21li
( ) . C o n r l i l i i l e s t a l i o n a l e \ s i e c o l o g i c e d i n O i m p i a T r a r r s i l v a n i e i. :,' I

I I I . -\ncliorarea telenurilor tlegradatc 2(;.1

l
 I. CARACTI'ITULCETTCETINILORSI tsAZI]LE NATUIIAI,ISTICH
AI,E CIMPII'I TRANSIL\:A\IEI

1. S (: ( ) I ' f r L \ s I ( 1 , \ R - \ ( : T l i l t t : L ( l l i t t l : t i ' t ' : i l t l L ( f I t

Cimpi:r'I'ransiivanieieste situat5,in notd-r'estulldrii gi are o srrpt'afa!,d.

<tupi unii autori, rie 524 700 ha. Calactertd acestei regiuni este prerlo-
minant agricol. fn trecut, clatorjtil suprafetelor intinse de terenuri
agricole cu sol fertil, se prorluceau in Cimpia Transilvaniei cantitdli
insemnate de cereale. rrentru ner.oile economice si sociakr ale tilrii.
(,lu timpui 1ns5,, rlin' iauza lcliefului tr,cciclentat, tlefrirsd,rii pdtlur:ilor,
intoarcerii fine{elor, fixirii izlazutllor comunalc pe pante repezi. ;i agro-
tehnicii nera{ionale a cultruilor agricole, suprafele mari tle terenuli agli-
cole protluctir.e au fost transfolma,te in t erenuri <legradate, cu pro-
<luctivitnte retlusil sau chiar neprotluctivc. I)upti, harl,a aproximtr,tir.:i,
intocmiti de l\Iinisterul Agriculturii ,si Silviculturii, iri 19i4 cca. irO000
ha sint scoase ast[zi din circuitui prodrrc{iei usialte zeci de mii tle h:r,
sint cu o protluctir-itate rntdt redusti sub cea normalii. Cera mai mnlt,
tr,cestesuprafe{e, din cauza caracterulti dinarnic si progresiv al procese-
lor tlc eloziune, sint intr-o contimrii cle;tere. In aceastii,situatie, Cimpi:r,
Transilva,niei meritd, mai multzi aten{ie clin partea sectoarelor intere,qatc.
Este neceszu',in primul rind, sir, sc stabilcascii, un complex tlo rntisuli
agro-sih'o-arneliora,tir.e rle pler.cnile ,.qi combatere a eroziunii solului,
c'arc si tin:i seilma r1e fcrrbilitato:l actuald, a solului, tle stacliul proce,se-
lor: cle clegr:atlarc;i clc nevoile erconomico-sociille.Stabilirea mti-qurilor
necesa'r'eltrebuiesi, ilt'eapir cu inr-r'ltarierea precisi :l terenurilor tlt-.glil-
date dupi na,tura ryi intensitatera fenornenelor qi cu organizarca just:i
a teritoriuluio f:icutc <1eo comisie de specialiqti riin toate sectoa,relejnte-
resate. Numai lrr acest lel se ra pune capd,t situa{iei anarhice cle utili-
zare a terenului, se \r:l ajunge ca, fieca,r'eculturd, si,-qi o(rrlpolocul r:u-
r-enit qi si-qi exerclte rolul si'nrecononrico-social qideameliorare a solultd.
In Linlul md,surilol menite isir,punri in r-a,loaresuprafe{ele ilrtinse rlc
t.erenuri degm,tlate. un nrl irnportant rcvine culturilor forestiere. Acesl.etL
- s1lil fornrii flp pd.rluri, tretnzi ryi penlele antierozionalo rle cump[n[ ;i
'r-et'santi- sirrt chematcrsti fixezg qi sd,ameliorcze solul, sii impiedice scrrr-
gerile rle supra,fatd.,sii amelioreze r:c)ildi{iileclin:rtice ;i s[ apere terenurile
agricole tle intpotmolire. l)al in condif,iile stationale ale Cimpiei Transii-
vaniei, caracterizate in gencral 1.rlinf,r-unclimat cte sii"l.ostepi,qi de step[
intrazorrali, cttversanti repezi, putc'rnic insolili, cu soluri grele, sl:lb pini,
la puternic si foartc puternic erodate ;i friiminl,ate cte aluneciri, folmate
in mare palte pe un substrat m:rrnos -qi salifer, instala,rea vegetaliei
l.)i
forestiere devine o problemd dificili,. Din aceastd' caazd" sint necesal't]
in prealabil stuclii pedologice de teren qi laborator, bazute pe cartd,ri
stalionale detaliate qi pe cerceta,rea arboretelor naturale qi artificiale
mai concludente, aflate ln diverse condi{ii sta,tionale, in vederea sta-
bilirii unor formule de impdd.urire care sd, reatttzeze o coresponctenld,
intre condi.tiile stalionale ale terenurilor tlegradate gi exigenlele speciilor
forestiero. Fd,rd, aceste studii preliminare, stabilirea formulelor cle imp6-
tlurire nu s-ar putea face fdri, greqeji insemnate. Lucrarea tte fa!d, - tr
r:ontribulie la rezolvarea acestor probleme - igi propune sd, dea specia-
ligtilor d.in prod.uclie documentarea ped.ologici, necesari, stabilirii formu-
lelor d.e impddurire, precum ,;i criteriiledefolosinld, ralionald, qi tle ame-
liorare integrald, a contli!ilIor d.e sol, pe baza experienlei ciqtigate pini
:rcrun in domeniul lucrd,rilor agro-silvice din lara noastr[.

2. MEI0I)r\ Dli CttH(:El'AltI.l

Sl,udierea cronditiilor stalionale zl solnrilor, a eroziunii qi stabilirea cri-

teriilor d.e ameliora,re integrald, s-a f[cut; prin metocle de teren ,;i labora-
tor care sd, pe,rmitd extinderea cercetd,rilorin toatd Oinrpia Transilvaniei.
Astfel in lipsa poslbilitd,lilor d.eexecutare a unei cart[ri Ia scard,mal'e s-a
recurs la cercetare:l detaliatd, a unor perimetre, care sii princld, qi sd re-
dea cit mai fidel ca,racteristicile climatjceo de relir,i, forma{,iile pet'rogra-
fice qi natura r-r-.getatiei din Cimpia Transilr.aniei.
Ast{el s-au a,lespentnr studii de d.etaliu, perimetrele din comu-
nele Sabed, S[rmipel, IJrca qi Cean.
ln aceste perimetre s-au executat urm5,toarele lucri,ri :
- ss.rtaJ1s21 pe tipuri stalionalc, utilizintl metoda de cartare I.C.D.S.,
elabora,td,t1edr. 0. Ohiritd, cu unele completzili qi adaptari fdcute de noi;
- cartarea detaliati pe grado rle eroziun<:,,la scari, mare;
- sslgsfin'reaeroziunii soiului qi a fenornenelor de a,luneca,r'e, pe dife-
rite secliuni fdcute in aceste perimetre ;
- q'srggt'2veasumard, a r5turii erbircee.
In afari d-e aceste pelimctre - clteie, s-[lr ficut ccrcotlri rte soluri
qi in restul Cimpiei Transih'aniei, in vederearealjzirii unui minirn de puncttr
de cercetare pentm fiecare stafiune identificat5, care sd,pelrnitd, genera-
lrrzarea rezultatelor la intreaga cimpie.
Aceasta a fost posibil datoribd, publicaliilor existente, tlin care s-arr
extras elemente geobotanice ryi dat,e cjimatice prelioa,se. Pe lingil a,ceasta
riatord,m rnr!lumiri geografului clr. \iictor 'Iufescu, care, utilizind. ,Si
hirlile geomorfologice intocmite'de colectivul tle la I.C.E.S., & redactal
capitolul d.e geomorfologie, precum ;i geologului Yasile l'lutihac, care rr
retlactat capitolui rle geologie.
Un aport prelios a dat staliunea I.C.tr).S.-CIuj, repreztrntitt5, priri
ing. Zeno Spirchez, oar€rne-a insolit, pe teren la unele perimetre, ilr. Cl.
Ohirild, care ne-a ajutat la intocmire:r rnetodicii de cercet:r,re;i a veri-
ficat lucrarea in forma, definitivfl, ad.ucincl imbund,ti-tiri insemnate, qi
dr. AJ.ex. Belclie, c2lle ir, verificat capitoiul ,,Consid.eralii asupra vege-
1a-tiei naturale".
fn afard, d.e :lceste lucrd,ri, s-au mai (:ercetat o serie de arborettr
naturale gi artificiale, mai bine pS,strate, in vetlerea cruroarsterii rela-
fiilor dintre sol Ei vegeta{ie. I)intre arboretele natura,le, men,tiond,m pe
cele d.e la Bozed, Si,rmi,qel, Voiniceni, I{ossuved ,1i tr'izegul Gherlei, pre-
158
qur.n !i unsle_ a,rborete a,rtifioiale, printre care menliond,m pe cele d.e la
Sabed, Bozed., Sd,rmi,ryel,Luduq, Bon,tida qi Fizeqril Gherlei.
cercetd,rile de teren au fost verificate qi completate cu analize de
laborator, qi cu un bogat material cartografic neeesar d.ocumentd,rii qtiin
tifice qi care face parte d.in textul lucrd,rii, 6i anume :

1. llarta cu rlsplndirea satelor, care poarti denumirea de ,,elmpie,'.

2. Un profil geologic.
3. Harta prov;nciilor climatice.
'1. Hdrfile perimetrelor Sab:t. Silndg:1, Urca gi din rcj,:aua de per.dcle forestiere.
Ceaun cu tipurile stalionale gi tipurile de degradare a solului.
5. 11 secfiuni prin perimetrele cercetate.

3. .{$Ez-{ItIt.l ct.tOcR.\F'rt;.{,, ttrrttdLE tt cARAcTERISTlcn,H cttoiuoltFot,oclcF;

ALE (II]|TPIBI'InAIISILVANIEI r

A;ezarea geogratie[. Cimpia Transilvaniei, aqezatd,in partea nordicd

a Podigului Transih'aniei, iqi dal,oreqted.enumireade ,,cimpiett, nu carac-
terelor specifice a,le reliefului, {iind o regiune deluioasd,, cu altitudine
mijlocie d,e cca. 500 m, ci caracterelor ei d.estepd,2 ryi folosinlei precum-
pS,nitor agricole a terenurilor. De altfel, denumirea aceasta ,,de ?impie"
pS,streazd,un caracter de iargd, r5,spindire populard,. Peste B0 cle sate.
lo-cahzate in special in jumd,tatea merirlionald, a regiunii, poartil,
ald,turi de numirea lor, adausul ,,d.e cimpie,, : Silvaqul de cimpie, Sam-
$11dul <1eCimpie, Madraqul r1e Olmpie, ZilttI d.e Cimpie etc. Ohiar una
dintre vd,ile care stri,bate axial a,ceastd, parte a regiunii poartf, denumirea
rle ,,valea cimpiei". Denumirea de cimpie a Transilvaniei corespund.er
aqa,darunei realitdli toponimice locale. (Figura 1).
A_qezatd,tntre culmile muntoase ale Ci,limanilor tle t_i parte qi ale
Munlilor Apuseni de altd partq, aceast5, unitate teritorialii apare- fali
de_acestea,.prirr contrast rle relief, ca o regiune joasd,, cu relief plat, slab
vd,Iurat. Din acea,stdcauz:a, pentru aceste linuturi inalte, ca Ei pentru
Maramurequl mai depdrtat, aceastd,regiune'constituie o ader'5ratd, zon*
agricolii, un ,,grin*rtt, de unde muntenii se pot aproviziorra cu procluse
agricole.
Prin caracteristicile sale, regiunoa apzu.etn contrast qi cu timrturi.le
cleluroase de la NY gi S - respectiv Platforma Someqand, 'era qi
pocli;ul
'lirnavelor, puternic
impd,durite. Pl,at'farrtn Bomegand acum T-8
sqcgler-pentru_ cei ce -veneau rtin Cimpia Panonicd,, o adevd,ratd,lard, a
pddurilor, o ,,Silvanie" (de unde denumirile p5,strate pind, astd,zid.s unele
localitd,li ca $imleul Silvanici, Cehul Silvaniei, Sighelul Silvaniei etc.).
Cimpia Transilvaniei apd,rea asl,fel ca ,,regiunea de djncolo de pd,dure,,,
ceea ce a clus la crearea denumirii cle Transilvania. I_,asud.Poddsul,Titna-
r;elar ptezintd,, d.e asemenea, pind, irr prezent, pe lingd, intinaeri relativ
mq,ri dg pd,dure tsi intinse porLgorii, ceea ce a incetd,lenit pentru o parte
a lui denumirea de \Yeinland - tara vinu.rilor.
O altd, caracteristicd, a cimpi'ei, il legd,turd, cu pozi\ia ei geogr.afici,,
eonstd, in aceea cd, deqi este o regiune mai joas5, deoit irnprejurimile, nici
r Crpilol redac,tat de dr. Viclor Tufescu.
2 Cercetirile floristice ale lui A. I)orzaau definit regiunea ca o
stepi antropogend, adicd
proveniti prin despid.uriri, tn vederea oblinerii <le terenuri pentru pirgunat lntr-o fazta mai
veche, pentru ar[turi tn una mai recenti,

159
vi,ile riuriior principale. rrici tlrumurjle mari, nu conrrerg spre centrul ei,
ci o inconjoard, pe la periferie. Din aceastd catzil, este o regiune ocoliti
de marea circulatie, ceea ce ldmureqte, in parte, caracterul ei rural si
inqirarea oraqelor de pe margini.

Lirnitele cimpiei sint, din punct de r-erlere geomorfologic, irr nt:r,re

n[surfi clar rlefinite, prin v[ile mari cat'e o lnconjoari : ]Iurequl la S
qi SIr), Somequl Mic la V ;i Some;ul l\Iare la N. fn rest, trebuie luate in
considerare derrir-eldrile 6ls relief, unele elemente de structurd, cum sirrt
cutele diapire care-i clau ocol din 3 pirli dincl criterii de ctelimitare nein-
rloielnice fati tle {inuturile invecinate, cit qi unele vii secundare care so
aliniazi ir lungul acestor accittr-'ntegeornorfologice (Ariequl la SV, gieul
la NE).
In partea de S gi SE, Va,leaMure;ului - largi qi evciluatii, (iu ter,as('
marginale, cu o luncd de 2-3 km ldfime, in lungul cireia riul formeazii,
meandre intortochiate qi rlespletiri de albie - inclin5 de la 370 m la Reghin,
pinii la 270 m la gura Arie;ului, rlincl o pantd longitudinald a talvegului
de 2ofo, irr amont'e tle Tg. Mure; qi cle 0,7o/ooin aval. Yalea Mureqului se
diferenfiazi nu numai ca orientare ,,siinclinare, ci qi pt'in caracterele geo-
morfologice specifice. Astfel, in imprejurimile Reghinului, dtpi ce iese
din zona diapirelor, valea se lf,rgeqte intr-o micil piald, de adunare a apelor,
clinelnarytereunei unitd,fi naturale mai joase clecit imprejurimile - depre-
sitr'nes ,Reqhi.'nului -in cuprinsul cd,reiaterasa d"e 30 m capdti o dez-
voltare deosebit de mare lre partea clreaptii a r.d,ii, pind, la confluenta
cu piriul Lulul, iar cea de irO m pe stinga, la confluenla cu piriul Gur-
ghiului. In aval de Tg. Ilureq, aceastf,vale capiti caracterul de disimetriti :
r-ersantul dinspre (-limpia Tlansilvaniei este povirnit, pe rrintl cel cle la S,
rlinspre Podi;ul 'lirnavelor, urc5, in trepte de telasi (intre care pretlo-
rninI, ca irrtinrtere cea ale 50 m altitudine relativi). Aceste caractere geo-
rnorfologice dau \iiii llureqului - mai joasi, ct 100-1;0 m tlecit Cimpia
lfransilvaniei - func{iilc unui culoar tle mare circula{ie qi de stld,veche
popnlare, fdcintl pe unii geografi s:i o considere ,,irxd, a pod.iqului Tran-
silvaniei)tr.
La V, limitr.i, cimpiei ia un caractrrr conrplex. Din Yalea Mureqului
pind, itt Truda se continui, pe Ya,lea Arie;ului, care prezintii o luncd, largi
;i putelnic alur.ionatd,, cu porliuui imrnctabile (pe Racoqa), cleasuprzr
c:5,reia,se inalt:i pt-ll.irnisul c,impiei- numit local (,ioctstttGri,nclu,Ltti,
- inalt de ltj0-180 m, a,Ititudine relativd. Pe rlreapta Arieqului, se d.cs-
fi;oari o terasii tlc cca. 3i rn, largzi rle 3-4 km ; iar mai cleparte, o zon.i
rleluroasii, alcirtuin<1Pienotttul \"itttului, format dJn clepozite miocene,
acoperitc cu pietriquri pliocene. Orizontul este inchis la Apus prin inil-
timi porfirice qi calcaroase, cu reUcf seme!, care, dau strinsura in defileu
a \''irii Arieqului qi CheileTurzii. Intreaga regiune dintre por.irniqul Cimpiei
qi marginea munf,ilor constituie o tipicd, deprc'siunede contact, cu formafii
piemontane ;i tte terrlrsi, cireia i se poat,c spune l)eltresi,unea Cimp'iu
'l' u rz'ii.
Intre Valea Arieryului ;i cea a SomeryuluiMic, trecerea se tace pe r"ai
secuntlare (Yalea Florilor), care urmeazd,aproximativ limita clintre cimltie
;i masivul dehu'osinalt al lleleacului, cu ind,llimi de pestc 750 m (punctrii
cnlminant, 933 rn) gi. inl,incleri mari rte pddtre. Prin caracteristicile lor
1 S, Oprenrut, \'alea llure5ului, 'lransilvania.
a-tir econonrir:i a f'rausilvaniei, in revista
nr. 7 (anul 72), Sibiu 19.11.

1ti0
rnorfologice, deal,urile Cojocnei,si,ale Turzii, ile la poalele Feleacului, pot
{i considerate ca fd,cind. parte integrantd, d.in clmpie.
De la Apahida la Dej, Iimita apuseand, a cimpiei o constituie Yalea
Someqului Mic, 1arg5,d.e 2-3 km, cu terase pe margine, intre care este
mai rdspintlitd, cea de 30-35 m altitucline relativd,, bine d.ezvoltati, la S
de Bonfida; la N de aceastd,localitate, marginea cimpiei este alc6,tnitd,
dintr-un povirniq abrupt, de peste 100 m ind,Ilime. Cu caractere similare
ins5, mult mai largi,, este Yalea Someqului Mare, care, lntre $ieu qi Dej,
formeaz5, limita de norrl a Cimpiei Transilvaniei. Prin ld,rgimea ei (4-5
km), porliunea d"intre Dej ,;i Beclean pXstreazd,aspecteleunei mici depre-
siuni intracolinare - dapresi,uneu Reteag. Ambele v5,i au funclii de tre-
ciitori, avind e1e-alungul lor cd,i ferate qi qosele principale.
Dincolo d.e d.efiieul d.e la Beclean, Yalea Someqului Mare se lfi,rgeqte
la confluenla cu $ieul, formind o micd, piald, d.e adunare a apelor. Valea
',-sieuluipd,streazd,aproape in tot cursul ei caracterul unui culoar marginal
al zonei d"epresionare c1e sub munte, care, deqi formatfi, din mai multe
compartimente, o desemndm aici sub denumirea generali, de d,epresiunea
Bi,strilei,, d"incolo d.e care se inalld, masivul Cd,Iiman. Cu toate caracteri-
sticile ei d.e vale - Iimitd,, $ieul nu clefineqte marginea Cimpiei Transil-
vanieir deoarece intre aceast5 vale qi cimpia propriu-zisd, se interpune
irn pir d.e dealuri inaltc (care culmineazil ln Yirful Pd,ttiniq la 691 m gi ln
VfufuI Burg la 746 m), cu structura in cute diapire, cu strd,pungeri de
masive saline, pe care o numin provizoriu culmea Pdlti,nigului sau Ieaca-
$i,eu. Prn tectonica ei accentuatd,,prin altitudinea cu care domind, cimpia
cu peste 100 m, prin relieful cu aspect d.e muscele, contrasfiant fa!d, de
netezimea interfluviilor clmpiei qi chiar datoritd, unor c&ractere de facies
petrografic (frecvente ir.iri de conglomerate), aceastd, culme se diferen-
l.iazd, do cimpie, putind fi socotiti ca o unitate exterioard,. Yalea Teaca
-1i, in continuare, Valea Logigului (afluent al Lululului) capd,td, asttel
valoare d.e limitd, geograficl esticd, a cimpiei.
Din cele ard,tate mai sus reiese cd, din punct de ved.eregeomorfologic,
Cimpia Transilvaniei constituie o unitate de relief bine inclividualtzatta,
datoritd, deniveld,rilor d.e teren ciin jur.
Unii botaniqti au constatat, ins5, ci, asociatiile vogetale erbacee, carac-
toristice Cimpiei Transilvaniei, nu utmeazra totd.eauna limitele naturale.
Flora erbacee gi lemnoasd, ca o expresie a conditiilor stalionale poilo-
clirnatice, indicS, alte limite d.ecit cele geomorfologi'ce.
Deosebiri mai importante sint ln partea vesbich, ,si nord-vestici,
rinde limita botarricii, se d.eplaseazd,mai spre vest qi nord-vest fatd, de
Ypl", Soryeq_ufuiMic qi a Someqului Mare, atingind localiti,file Baciu,
Chinti,u, Giula, Dobica, Cd,qei,pin5,la 4 km nord. d.eCd,ianul Md,re si 8 km
nord-est d.e Cociu. L,imita esticd, trece prin Sd,rata, Nuseni, pintic gi
Iieghin, qlqind apoi c_ursulMureqului spre vest qi sud, pin6 la confluen,ta
cu Ariequl qi apoi pe Valea Arieqului, pind, Ia 2 km,vest de Turda.

Aspeetelc generale ale reliefului. Cimpia Transilvaniei - d.eqi cu alti-

tudine mijlocie de 500 m - prezintd un reiief pulin accentuat, contri-
buincl la aceasta in mare md,suld, structuta aproape tabulard, a celei mai
mari pdrli din cimpie qi rocile friabile car.eo alcS,tuiesc,intre care marnele
argiloase, atit, cle frecvente, dau forme teryite, imbd,trinite prematur,
cu aspect monoton, larg ondulat,
Privit in linii mari, relieful cimpiei se apleacd, d_ela nord. Ia sud., in
marginea nordicd, fiind frecvente lndllimile do peste 600 m, in cea d,o sud
rr AnaleLC.E.g, 161
 cele de 450 m. Dar aceastd, aplecare generald, spre Valea Muregului nu
este continud,. Se pot diferenlia zone mai inalte, cum oste cea de pe linia
Gherla-Cristur-$ieu, cu ind,l!,imi de peste 600 m (Dimbul, 639 m),
cea d.intre Yiga-Jimbor-I-.iechinta (in lungul cd,reia se inqird, dealurile
Picuiefi 553 m, B:uzai,57 m, Marut 563 m) Ei, in sfirqit, o zond,Cojocna-
Sdrmaq- nord de Reghin, cu dealuri cam de aceeaqiind,l{ime (Drdenima
547 m, Gd,vanaLTilacului 561 m, Turnul Bd,i!,ei569 m), intre care se inter-
caleazd,zone cu reUef ceva mai scund..in cunrinsul cd,rora se remarcd, o
rd,sfirare laterald, a relelei hidrografice. In lungul uneia dintre aceste linii
<le inilfimi, pare sd, se fi intins intr-un trecut mai depdrtat cumpd,na
a,pelor rlintre afluenlii Someqului ,gi cei ai Mureqului. In prezent, a,ce std,
cumpd,nd, urmdreqte aproximatir', cu multe sinuozit5,li, cea mai sutlicd,
dintre liniile d.e ind,llimi. Numai unele piraie o d.epdqesccu obirgiile lor
spre nord (Valea Sirmaqului). Dupd, Ioachim Rodeanu, c re a urmd,rit
aceastd,cumpdnd, a apelor r, ea ar reprezenta doar o fazd, recent5, qi lncd
nestabili a impingerii spre sud,,prin inaintarea afluenlilor Somegului - cu
nivel de bazd, local mai coborit - ciltre obirsie.
Dacd, piraiele Cimpiei Transilvaniei, cu ape puline qi lincede, nu repre*
zintd" ele inqile o for{d, care sd, dinamizeze aceste furturi hidrografice,
in schimb, procesele active ale tjroziunii accelerate, contribuie in largir,
mdsurd, la aceasta. Traseul intortochiat al actualei cumpene de ape ,5i
numeroasele qei ci,ptugite cu depozite aluviale arat6, cd,lupta dintre cele
2 bazine n-a incetat qi cd,, intr-un trecut relativ clepd,rtat, reteaua hitlro-
gra,fic5,: cu afluen,tii Mureqului mult mai lungi - pS,stra ctireclia apro-
ximativd, NS, conformd, cu inclinarea generald, a interfluviilor, vdrsin-
du-se tn Mureg.
fn ceea ce privegte relieful actual, Cimpia Transilvaniei se caracteri-
zeazd,prin vdi la,rgi, dar fdrd, terase (sau cu terase greu d.e icientificat)
pe margine, pd,strind caractere d.e corid.oare, in lungul cd,rora se intind
satele. La con-fluenfd,chiar, capdtd, aspectul d.e ,,mici ld,riqoaret', cum se
exprimS, un cercetd,tor aI locurilor 2. Alunecilrile de teren sint foarto frec-
vente, in special pe coastele orientate spre est. Ele capd,bd,forme extrem
de variate - creind. un adevS,rat microrelief al versantilor - care merg
pind, la accentuate inversiuni de pantd, ;i relief in clf,i.'
Coamele largi ale dealurilor se mentin cam la aceeaqialtitudine, astfel
cd,privite de pe o ind,Ilime, par a fi legate intr-un singur nivel uqor ond.ulat,
care variazd, dupd, Ioc, intre 450 qi 550 m. Numai in puline pd,rli deasupra
nivelului general se profileazd dealurj cu 40-50 m mai tnalte, ca n qte
gurguie, <latorite fie rocii mai tari, fie litlicdrii stratelor sub formd, d.e cute
diapire, fie unor martori de eroziune dintr-un nivel mai vechi.
Apele sint md,runte qi leneqe, ad.unind.u-sein mai multe locuri, sub
formd, de iazuri qi bn{i. Mullimea acestora constituie chiar o camctoristicd,
a cimpiei. Ele se datoresc, pe de o parte, pantei reduse a talvegurilor qi
substratului impermeabil, iar pe d.e altd, parte, fenomenelor d.e alunecare
qi a,luvionare care au ctrusla bararea vd,ilor pe cale naturald,. S-a d,ovedit
insd, cd,, in zona marginald,, und.e apar masivele subterane d.e sare, unele
d.intre lacuri se d.atoresc tasf,rii locale a s5,rii 3. Izvoarele nu sint rare,
qi aceasta se datoreqte succesiunii frecvante d.e strate permeabile qi imper-
L I. Rodeanu, Contactul morfologic al bazinului I\tureqului cu bazinul Some;ului ln Podi;ul
T
ransilvaniei, Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., Tom. LIX/1940.
2 I. Rodeanu, ln lucrarea amintiti anterior,
3 L Marim, Un crimpei din evolulia hidrografic{ a Clmpiei Ardelene : Valea Coastei,
Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., Tom. 59/1940

162
meabile care alcdtuiesc teritoriul cimpiei. Pddurile se mai pdstreazfi
numai sub form6, d.e petice pe marginile d.e vest, nord qi est, partea cen-
trald, qi sudicd, a cimpiei fiind mai lipsitd, de vegeta{,ie arborescentd, ceea,
ce ii dd, aspectul de stepf,.
rn vederea stabilirii caracteristicilor geomorfologice ale cimpiei, cara
oxplicd, dinamica proceselor de degradare a solului prin eroziune qi alune-
cd,ri, qi pentru a cunoaqte caracteristicile fiecdrei subdiviziuni din interiorutr
acestei mari unitd,li geografice, s-au analizat, cit'eva caractere ale reliefului
qi anume : energia de relief, gradul d.e fragmenta,re a terenului ryipantele.

Energia de relief sau nivelul de bazd, al eroziunii, cum denumeqte

aceastd, noliune s. S. sobolev 1, reprezintd, diferenta dintre nivelul cul-
milor qi cel al fundurilor vdilor, adicd adincimea cu care s-au incrustat
vd,ile sub nivelul primordial. rmportanla cunoaqterii acestui element,
de relief pentru explicarea intensitd,tii eroziunii este clar ard,tatd,de autorul
sovietic citat. ,,Cu clt cumpdna de apd este aqezatd,mai sus de nivelul
liutui, cu atit acliunea apei care se scurge de pe aceste cumpene do apd,
in ravene-,si vdi este mai pd,gubitoare". L,ucrul se explicd, prin faptul cd,,
in general, viteza cu care se scurg apele din ploi qi zdupezleste determi-
natd, de adincimea nivelelor de bazd ale eroziunii. Yiteza seurgerii, care
determind intensitatea, eroziunii, este supusd, bine cunoscutei legr a
cdderii libere a corpur.ilor, care aratd,, dup5, cum am mai spus, cd, viteza
corpului in cd,dere este proporlionald, cu rd,dd,cina pd,tratd, a indtgimii ae
l*-."r1" se prod_uce cdderea. Deci, cind toate celelalte condi,tii sint egale,
-acelaqi
ad.incimea nivelului d.e bazd' al eroziunii (sau, ceea ce este lucru,
ind,llimea cumpenei de apd, peste nivelul riului; cregte de .4 ori, itezi
apei ln scurgere se rlubleazil, iar pulcrea ei de eroziune se md,reEte;i ea
a,proximativ de 4 ori.
Md,surd,torile de hartd, aratd, cd,, in medie, energia tle relief yariazd, in
cuprinsul cimpiei rransilvaniei intre 140 qi 320 rn) clupd cum wmeazil..
Partea d.enord a cimpiei, cuprinsd, intre Valea Fizesului, Valea Some-
i5ului Mare si Eendiu, are cea mai accentuatd energie de relief cuprinsi
in medie intre 300 qi 320 m. De alt'fel, aceasta este qi cea mai inaltd, parte
a cimpiei rransilvaniei, cu dealuri ce depiqesc frecvent 600 m. rn veci-
nd,tater Yalea _$omeqului are altitudinea cea mai coboritd, din intreg con-
turul de vii de la marginile cimpiei - 263 m la Rcclean, ZB2 m la Dej,
25r rn la Gherla - dind nivele de bazS'locale cobolite, care explicd energia,
tle relief accentuati.
. O energie de relief tot atit de mare (300-810 m) se intilneqte in
regiunea clealurilor dintre Teaca qi Yalea ,r.sieului,und.e relieful culmineazd,
la peste 650 m qi chiar peste 700 m. Trebuie si, notd,m cd, aceste zone
se caracterizeazd'prin cut[ri cliapire. De asemenea,la hotarul d.e sv al
cimpiei, se inalfd, masivul Feleacului, cu o energie de relief asemi,-
nd,toare.
cea mai redusd, energie de relief se inregistreazd,in partea centrald.
ryi de-sud_a cimpiei rransilvaniei. rn por,tiunea dintre cumpd,na apelor
gi Valea Mureqului, energia de relief medii: van'iazd,intre 1b0 gi 16-0 m,
cu-o uqoar5 creEterepeste aceastd,limiti, in apropiere de Mureq ;i'o scd,d.ere
sub 150 m in vecinitatea cumpenei apelor. Aceasta este partea cea mai
pulin proeminenti din intreaga regiune, cu altitudinea miJrocie d.e 4b0-

r S. S. Soboleu, f)ez-rroltarea proceselor de

. eroziune pe teritoriul plrfii europene a U.R.S;S,
ii combaterea lor, vol, II, tr{oscova. 1g{8.

163.
500 m, cu relieful cel mai turtit. Ea corespund.e ariei d"e extensiune a
satelori numite ,,de cimpie" ';i deci portiunii -care eorespund'e cimpiei
propriri-zise,
- - in accepliunea populard, a acestei denumiri.
In partea apus^eind, cuprinsd, aproximatil int{g. masivul deluros
al Feleaiutui lpeste 200'm ind,llime) gi linia Ydii Ghiriq-Yalea !'ati,
adicd, dealurilo'din imprejurimile cojocnei pind, spre Turd.a, energia de
relief mijlocie este d.eiruinai 140 m. Pri.n aceastd, caracteristicd, qi prin
altitudin6a redusd,, aceastd, micd, unitate teritorial5, se prezintd, ca o _!a'
care inlesneqte legd,turile feroviare qi rutiere intre Yalea Someqului Mic
pe Mureq).
' ^Yalori Ctujl qiYaiea Ariegului (respectiv Tlrda 5i oraqelecle
(respectiv
intermediare inregistreazd,lnergia d.e relief in partea apuse-an{'
a cimpiei qi anume : 230 m intre valea FiZeqului qi va,lea Someqului Mict
180-*200 in int"e Valea Teaca, cumpilna apelor qi Vatea tr'izeq-Benghiu_.
Se constat 5, cd, zond,e cu cea mai marb energie d.e relief corespund.
Iocurilor mai bine impd,durite, ceea ce constituie o frlnd, in calea proceselor
de eroziune; de asem^enea, ele corespund.qi unui fa,ciespe-tro_qraticcuori-
zonturi mai'rezistente (cum sint conglomeratele t1ela est d.eValea Teaca)'
care exercitd, acela;i rol d.e opunere la eroziune.

Gradul de fragmentare a terenului este un alt criteriu de_ d.iferenliere

pot
seomorfoloeicS,. Lil aceeagi aititucline ,;i la aceeaqi energie de relief,
iorespuodi,tinuturi cu interfluvii foarte.lalgir ca nigte platouri, sau inguste
ca ni'qte Aceasta are o d.eosebitS, insemnd,tate in dezvoltarea pro-
"tutt*.
de eroziune, intrucit la o d,ensitate nqai male. a relelei tte vd'i cores-
"**4.i" pbsibilitn,ti de eroziune mai activ:i. Dacd, prin studii nu q-? 3iu_ns
-pild
iice ta-sta5ilirea lnui raport cifric lntre graclul de fragmentare rsiintonsi-
tatea
-'--- eroziunii, legd,tura dintre ele este indiscutabild,.
Fentru cimpia" Transilvaniei qi imprejuriryilg imediate, graclul cl'o
fragmentare s-a talculat po un nuirrd,r C.e 2O de bazine secundare, prin
lungimii totale^ a viilor tcu a,pe Permanentg sau temporare)
"rp""rt-"*
i--*pr-ii,fa su%bazinului respectiv.
^qi aratd, c5,, in medie, frag-
T'ezuftateie
-.ot'r*"* iariazd, intre 0,35 o,oa km/kmz. Pe intintleri relativ mari,
este oarecare monotonie ln fragmentare.
Spalial, constat5,m cd, zoni diuafara cimpiei, d.c-le vest de Someqnl
Mic si de la Nord <1eSomequl Mare, aclici marginea Platformei Someryene,
;;d;";;i rar6 retea de v5,i, adicd,cea mai redusd fragmentare, cuprinsd,
i"t"" qeb-q1 O,bOtrinTtrmz.I'i fel, in zona d.enord.-est d.e $ieu, cu masive
d.eluroase
- largi, caracteristice.
fn clmpiE,'fragmentarea ia valori, i' med-ie,.d'epeste -0150'-.O.-"qo?"?
diferenlierdse ren;arc5, totuqi in nordul gimple-rr.unde,.alt'itutlinile sint
mari qi fragmentarei este_mai red.usd,,(q,4gkm/kmz)r ceea ce se
explicd, prin masivi[atea acestor d.ealuri. Graclul d.e fragmentaro creste
""f"--d,i
iriptit, ipre sutt (0,b2-0,54 tmFp., in zona Sicu-Jimbor)' pentru ca
il;;;; cinlrat6 qi sualicf,'a cimpiei (cu exceplia pd,rfilor din vecinf,tatea
Mureqului), sd,aparf,, cea mai male fragmqni?"g (0,158);crescincl in impro-
(rupectiv 0'9? .':i
iurimite Coiocnei qi spre Cluj Ia peste 0,6O km/kmz,
ffilT- fudii-"" fd,rn ap5, p-ermalenti,
-mr,f de tipul vd,itor toren.tiale,
i;;;;;^hA*"g[ "titoi
qi ravenete evoluate care au putut fi cuprinso in
cu zona cea mai clospS,-
'mai icedsti inrlesire qi coincicLtocmai
explicd,
"rt."t,.
d.uritd, qi
----ioiooguf expusd, la p,rocesele eroziunii accelerate'
Mureqului,'desimea relelei {9 vd,i^se..menlinein jurul cifroi
ae o.r1-ffr/km2, d.dci cu valori int6rmcd.iare fa!d, de nordul qi centrul
Cimfiei Transilvaniei.
a64
 Inclinarea terenului. Dintre toate elementele tle relief care inlluen-
fieazil dezvoltarea proceselor de eroziune, f5,rd, indoiald, cE lnsemnd,tatea
cea mai mare o au pantele. Este fapt dovedit cd,, cu cit creqte inclinarea,
terenului cu atit sporeqte gi intensitatea eroziunii. Baportul dintre incli-
narea qi intensitatea proceselor de eroziune a preocupat pe mulli cercetd-
tori. Dacd exiStd, mici tliferenle intre aceqtia, ln cifra medie 1 s-a con-
statat cd, la o inclinare mdritd, de 2 ori, cantitatea de materiale erodate se'
mdregte de 2,8 ori.
Cercetirile privitoare la dinamica eroziunii in raport cu panta, au
ard,tat ins5, cd, problema este mult mai complexd,. La aceleaqi condilii
d.e roc5, vegetalie etc. qi ia aceeaqi inclinare c1epanti,, existfl mari clife-
renlieri in raport cu lungimea pantei (in metlie, dutrlarea lungimii pantei
md,regte cu 3,03 ori cifra giobald, a eroziunii) qi cu forma pantei; altfel
se comportd, pantele drepte, cele convexe, cele concave, cele in treptor etc.
fn Cimpia Transilvaniei pred.omind in genere pantele sub 20' gi numai
destul de rar qi pe suprafelerestrinse, se intilnesc pante mai accentuate.
Se remarcd,, de asemenea, oarecarc diferenlieri locale : in nord.ul ctmpiei
(adicd, porliunea dintre cumpS,naapelor gi vdile celor d.oud,Somege), sint
predomilante pantele cuprinse intre 10 qi 20' qi destul de frecvente cele
de 20*30". In partea centrald, qi cle est a cimpiei, d.e la sudul cumpenei
apelor, pantele sint ln genere mult mai reduse, pred.ominind cele sub 10"
$i clestul de rar cele d.e 10-20'. In vestul cimpiei se intilnesc, ca gi in
nord, pante mai accentuate (obiqnuit intre 5 qi 20", mai pulin intinse
cele peste 20o).
Selec,tionind din mozaicul d.e pante numai categoriile care pd,streazd"
un anumit sens geografic, putem deosebi in Cimpia Transilvaniei urmd,-
toarelo forme rle relief predominante:
- suprafelele peneplanate d.e pe culmile dealurilor, corespunzind,
nivelelor de denudalie qi suprafelelor d.e aluvionare cuaternard, (terasele),
pdstrtncl in genere inclindri slabe, eare nu trec de 5o, insumeazd un total
de 20o/o din lntind.erea regiunii;
- versanlii obiqnuili ai v5,ilor, care pd,streazd, in medie pante de
f)-20o, ocupd, cele mai mari intinderi, acoperind. cca, 40o/o d.in toatd,
regrunea;
- povirniEurile puternic inclinate, cu pante peste 20o, corespund. cle
cele mai multe ori cu liniile de ,,coastd," (adicd versanlii abrupli ai vdilor'
rilo[ocliuale)r pe care lnsd nu le acoperd in tot lungul lor, in rest tiind.
implinite cu pante sub 20" I acestea reprezintd un total d.e cca. 16 o/odin
intinderea cimpiei;
- luncile sau albiile majore, cu pante in genere sub 5o, corespunzind,
cu suprafele de aluvionare actuali,, reprezintd, cca,24o/od.inintindorea totali.
Suprafelele paneplanate, adicd, vechile platforme de eroziuno mr
sint uniform rd,spind.ite; in partea d.enord. a cimpiei, intre Yalea Fizeqului
qi Somequl Mare, ca qi in cuprinsul dealurilor dintre $ieu .i Teaca, au
intinderea cea mai redusd, interfluviile terminind.u-so fie prin spind,ri
inguste, fie prin virfuri. In aceste p5,rti insd,, platformele au altitudinea
cea mai mare (550-600 m). Cdtre sud, platformele ocupd, intind.eri clin
ce in ce mai mari, ajungind ca dincolo de cumpdna apelor mai toate
dealurile si, cuhnineze prin platouri largi, cu altitudinea mijlocie cle 450-
500 m. In ceea ce privegte problema virstei nivelelor de eroziune gi cea
r Medie scoasi tle A. V. Zingg, prin sintetizareacifrelor date de diverpi autori sovietici,
Serrnani ti americani (cf. Soboleu,op. cit., vol. II).

16ir
"aevolutiei reliefului in intregul sdu, amintim doar cd in masir.ul Feleacului,
Emm. cle Marf,onne inclici, prezenla a 2 platforme' respectiv la 700*
800 m gi 450-500 m altitud,ine 1. IJltima are o la,rgdrdspind.ire gi incuprinsul
Cimpiei Transih'aniei. Diferenlierea acestor suprafele aproape plane d.e
restul terenurilor are insemnd,tate practicd,, d.eoareceele nu sint atacate
direct nici d.e eroziune, nici cle procesele de alunecare, tlecit d.oar Ia mar-
ginea lor, und.e furcep povirniqurile. Ele constituie, aryadar, terenurile celt:
mai stabile clin cimpie
Versarli,i adilo: sint de 2 feluri. Yfi,ile simetrice sint incaclrate cle ver-
sanli cu pante cale nu ating decit rareot'i 20'inclinare'invreme ce vdile
disimetrice prezint5, coaste foarte povirnite pe o laturd,, in contrast cu
versantul td,rd,gdnat din partea cealalt5. Privili in rd,spindirea lor spaliald,,
versan.tii ocupd,lntindeli mai mari inpartea d.e la nord de linia Ronlitla-
Teaca, und.e este qi energia de relief cea mai accentuatd, pe cind in jumi-
tatea sudicil, platourile cle culme qi funclurile vililor capd,td, extensiune
maximi,, povirniqurile ocupind. o suprafald mai restrinsd, qi avintl o lun-
gime mai micd,. De altfel, qi cele mai accentuate.pante (cele cle peste 20'),
tot in zona nordic5, se intilnesc mai frecvent, l5't5' a pf,,stra acolo peste
tot caracterul tipic d.e coaste. Ar urm.a ca nord.ul sd, fie cel mai expus
proceselor d.e eroziune; in realitate insd,, zona aceasta fiind mai bine
impdduritd,ryi cuprinzind.rocicevamaid.ure, d.inamicaeroziunii este frinatd.
Pe scurt, versanlii reprezint5, d.omeniul marilor transformd,ri, prin ero-
ziunea acceleratd,, fiind" aqadar zoua care localizeazd' aproape toate tere-
nurile d.egradateale regiunii. Spre deosebirc cle stabilitatea care caracte-
rizeazl, p-iatourile tle c--ulme,'o-ersanlii reprezinti, nn relief in continui,
mlDcare.
Luncile ocupd, suprafele intinse, deoarece vd,iltr tlin Cimpia 'Iransit-
vaniei sint in gdn""e iargi,'ca niqte coridoare, cu funtlul plai. Slaba lor
inclinare nu ctd,posibilitale de d.ezvoltare eroziutrii; tlimpotrivd,, ele con-
stituie d.omeniul aluvion5rii. fntreg materr'alul tletritic rezultat' prin ero-
ziune este acumulat in lungul vdilor, fie sub forrna conurilor d.e d.ejecf,ie'
tic sub forma unei aluviondri continue pe intreaga albie.
Dintre suprafelele peneplalate, versanlii ,si luncile teraselor
pilstreazd, caracttre mixte, sint arli c1evechi aluviond,ri ",sisuprafele inalte
ieqite d.e sub acliunea eroziunii ";i aluviond,rii. Din aceastd, canzd' terasele
la fel ca gi platformele, reprezintd, terenurile agricole cele mai stabile'
Ille.slnt risplqalite in lunggl vd,ilor mari care inconjoard,cimpia pe margine.
-Iongitudi,n,atd,-
Po,nta a talaagurilor, determinind. viteza de scurgere
a apelor, contlifioneazd,modul de aluvionare a luncilor, atit sub raportul
d.imensirinii malerialului transportat, cit mai ales sub raportul grosimii
tlepozitului aluvial. In privinla dimensiunilor, se ;tie c5, pietriqurile cu
grosimi medii de 10 mm nu pot fi impinse clecit atunci cintl apele curgd,-
toare au atins viteza de 2 m/sec, iar cele cu dimensiuni med'ii d-e25 mm
au nevoie de o vitezd, de 3 misec pentru :r,fi d.eplasateetc. Aqa se explici,
cd la inclinarea longitudinald, medie de cel mult 3o/o, a albiilor riurilor
mari din jurul cimpiei 2, se prod.uce o aluvionaro sub form'i tle pietriqulri
.,sinisipuri grosolane.

t Emtt. de llarlorute. Exc,ursion g6ographique cle l'Institut de (idographie de 1'tiniver-

sitd cle Cluj en 1921.
2 Mure;ul 2"/oo ltLre Ileghin (1,7lo1, tntre -I'g' }Iure S li gura -\riesultti; Arie;ul
;i Tg. N{ureq,
2,2o/oo ln aval de Turda; Somegul llit 2o/o0 lntre r\pahicla Ei Llonfida, 1,5]i., lntre Ilonlida Si
Ifej;-Sometul Xfure 1,5%) intre lleclean ,si Dej; Sieut 2?o1 rle la Gura Bislritei-fJet'leau.

166
 _ - M?i impo,rtantd, este insd, grosimea d.epozitului aluvial, d.eterminati,
de inclinarea lolgitudinald, a talvegului toren{ilor. Mai toatb riurile prin.
gipal,e djl cimpie - qi anume : Silimaqul, Comlodul, I.,u!ul, Teaca, iim-
b-oy],.er:qqgl etc..- se caracterizeazd,'prin vdi cu inctnire'longituclinald,
slabd, (sub 5 o/oo)pin5, in apropiere cte obirqie. puterea cle transporf a acestor
rluri este astfel foarte redusd, cu atit mai mult cu cit si ttebitul lor este
red,us. Aqad.-qfr-prin ele inqile, vd,ile principale nu ar putea da naqtere
unor acumuldri insemnate. Prin contrast lnsd,, 'qimicile vd,i afluente qi mul-
tipga _ravenelor laterale cu pante exagerabe putere d.e transpoit c"eo-
sebit de mare (chiar dacd, aceasta estelntermitentd;, aglomereaz,ld, atlt de
i_nsemnate_ca,ntjtd,li de material detritic in vd,ile principale, sub formd,
de conuri tte ctejec,tie,incit riul respectiv nu este in md,surd,sd,le transporte
mai departe qi astfel ele se lngroagd, mereu, ridicintt funtlul albiei.
Dar aceastd,aluvionare este inegald, astfel ci se creeazd,pe aiocuri
ridicd,turi transversale, cate explicd,-cel'pulin unele dintre la6urile atit
rto frecvente ale cimpiei.
. . Existd, totugi o zond,,de-a lungul principalelor cumpene de apd, dintre
bazinele secund.are, und.e pantele longltudinale se menl,in in mddie intre
5 qi 40o/os,u:rde predomin-i, eroziunea=puternicd,,dar gi'transportul activ,
ceea ce explicd, quterea de inaintare cd,tre obirqii a riurilor Leneqe,avind.
ca urmare captdrile efectuate sau in curs d.eefectuare cleicare am-nomenit
in treacd,t.

. - struetura gi faeiesul litologie. Din elementele de analtzd,geomorfolo.

gicd, ard,tate, rezultd cd, in interiorul Cimrriei Transilvaniei I- cu toatd,
aparenfa] de ,monotonie - sint diferenlieri de la un loc la altul, atit ca
ggglgig de-relief, cit qi ca fragmentare ryi pante, ceea ce explicd, ;i deose-
birile locale in intensitatea proceselor d.e eroziune qi alunec[ri.'pentm
p?i justd ln!,elegere a dinamicii acestor fenomene, este necesar[, o scurbd,
"privire, gi asupra alcd,tuirii petrogri,fice qi
a modului de aqezare a stratelor
care alcd,tuiesc a,ceastd,regiune.
- Astfel, aparilia conglomeratelor la est de Yalea Teaca, qi a gresiilor
dure' iltercalate in marnele nisipoase med.iteraneene d.in partea afuseand,
.;i nordicd, a cimpiei, explic5, formele de relief mai semele qi pant-ele mai
accentuate din acele locuri, dar in acelagi timp qi frinarea - in parte
cel pulin - a, proceselor d.e eroziune. Partca centraii, qi suclicd,a cimpiei,
cu succesiune de strate permeabile qi impermeabile formate d.in roci fria-
bile {nisip111i ryi marne), explicS, nu numai relieful mai turtit, cu aspect
imbd,trinit, dar qi extensiunea atlt cle mare a alunecflrlilor der teren. rrr
sfirgit, marnele nisipoase pliocene dintre Mure,1 Xi Valea Mila;ului, cu
desele intercalalii de calcare, introduc o varianti rle rebef bu unele
forme mai zveltel de,si altitudinea nu intrcce cu m.ult pe cea tlirr zona
centrald, qi sudicd, a cimpioi.
Se remarcfi, insf,, nu mrmai o strinsd, legi,turd intre relief qi f..t,iliesul
petrografic, dar gi o vd,diti, adaptare la structurd,. ZoneLe rnargina,le, la,
vest, nord qi est, puternic cutate, cu strate ridicate pini aproape de verti-
cald, qi strd,pungeri de sare, dau relieful cel mai lnal{, ctr vtii care sufer.i
pe alocuri stranguld,ri ryiinterfluvii cu aspect d.e muncele (in spelial, intrrr
$ieu qi Teaca). ln partea centrald, qi sutLicd,a cimpiei, unrle stratele
pdstreazd, inclindri foarte red.use (cel mult 10") i,elieiul este mai
scund, ieqind" la iveald, numai formele sculpturale tlviclenl,iatt-' prin ero-
zirn:ea d.iferenfiali,, ca ln orice linut tabular. UryoarXinclinare tl.X1:r,ivealli

76i
succesiunea, de coaste amintitd,, care nu pdstreazd, totdeauna aceeaqi
orientare, din cauza uqoarelor bomb6ri in domuri largi ale clmpiei.

Regionarea geomorfologiei. Pe baza indica!,iilor din paragrafele ante-

rioare, se pot diferenlia ln cuprinsul Cimpiei Transilvaniei urmd,toa,rele
subdiviziuni:
Dealurile Unguragului,, lntre vdile Fizeqului, Jimborului si Some;,
au ind$imile cele ma,i mari d.in intreaga cimpie, cu virfuri care trec d.e
600 m (punbtul culminant, 639 m), cu energia de relief cea mai accen-
tuatd, (300-320 m), cu fragmentare relativ redusf,, (0,45), corespunzind
unei masivitd,li insemnate a interfluviilor, cu pantele cele mai pronunlate,
ceea ce se explicd, prin roca relativ d.urd, gi rid.icarea cliapiri, a stratclor.
Releaua hidrograficd, este ezitantd, fd,cincl, numeroase cotituri bruqtc.
Pdtlurea, care acoperd, incd, suprafe.te mari, creea,z\"w peisaj apropiat-
de cel din Platforma Someqand,.
Deal,urile Si,cului,,care se intinrl intro Yalea Ghirigului qi cea a Fize-
qului, d.atoritd, aceleiaryiroci qi structuri, reprod.uce aspectele d.in unitatcra.
precedentd,, numai ci pdstreazd,o altitudine ceva mai joasd, cu puline
virfuri care trec d"e 550 m qi o energie c1erelief ceva mai redusd,. Chiar
qi pddurile pdstreazd intincleri mari, cu d.eosebire la e,st de Sicu.
Dealuril,e Ji,mborului se intind. intre Yalea Teaca qi Bendiu, ajungincL
la nord pinf, Ia Beclean, iar la sud, atingind sau depd,qindcumpdna dinspre
Mureq. Ca altitudine, acesto dealuri se men,tin intre 500 gi 560 m, d.ar cn
o energie d.e relief relativ micd, (sub 200 m), mai apropiatd, de a cimpiei
sud.ice qi cu o pantd relativ red.usd,,adicd, un relief in genere mai turtit
rsi o relea hidrograficd, mai rectilinie, orientati, aproximativ sud.-norcl.
Culmea Pd,ltini,.sulu'dsau Teaca-$i,au, denumitd, astfel, tlupd, vd,iltr
care o mdrginesc la vest gi est, este chiar mai inaltd, decit dealurile
Unguraqului, trecind" ln tot lungul ei tle 600 m, iar in partea sudici,
apropiindu-se sau depd,qind 700 m (Yirful Piltinig 691 m, Virful Burg
?41 m). Rocile mediteraneene mai dure (conglomerate) qi cutele d.iapire,
explicd, altitudinea ;i aspectele de muncele ale d,ealurilor din aceastd,uni-
tate. Seme-tiareliefului este dat5 ryi de errr-rtgia reliefului, relativ rna'tr-,,
(300-310 m). Pd,ciuriie ocupd, d-e asemenea lntinderi mari.
CAmTtia Bdlmaqului,- care se intind.e la sucl de cumpina apelor
Mureq-Someq gi Valea Mureqului, mergind in vest pind, aproximativ Itt
\ralea, Largd,-qi Coasta Grinctului, iar in est pind, la Valea Comlod.ulur -
reprezinti, partea cea mai tipicd a clmpiei, este cea mai joasd,, are aiti-
tudinea mijlocie de 450-500 m, cu energia de relief eea mairedusd,(160 m)'
cu cele mai intinse platforme d.e culme qi vXi exagerat d.elargi, forma!,ii
tle marne qi nisipuli aproape exclu.siv sarmaliene, cu lipsd, aproape totali
de pid"uri gi cu cca mai mare extensiune a degradd,rilor de teren.
Dealurile Edrdgdulud dintre Comlocl qi Mur:eg, se aseamdnd,cu celtr
d.in Cimpia S5,rma;ului, numai cd, se ritlicd ceva mai mult in ini,llime
(b00-bbb m). Enei.gia cle relief qi panteie sint tot atit ile red,useca qi in
Cimpia S5rmaqului.Pe ind,I-timile-clinspre Mure; apar p:irluri, iar Ia poalelt'
povirniqurilor, se d-esfdqoard, terase largi.
Dealut'i,IeCojomei sint ceva mai joase chiar tlecit Cimpia Si,rmaEului,
ca o Ea care inlesneqtetrecerea intre Arieq qi Someq.Are cea mai red"usi
energie de relief pe intreaga cimpie (145 m), dar qi cea mai mare fragmeti-
tare, care nu este striind, tle cutarea diapirS, tlin aceastd,zond,.
168
 Yd,ile din jurul cimpiei, cu terasele Ei luncile 1or, precum gi- tl'epre-
siunile de cont-act ctin imetliata apropiere (Cimpia Turzii, Reghin etc.)
alcd,tuiesc un domeniu deosebit care se pot ald,tura Cimpiei Transil-
vaniei.
4. FORMATIILE LITOLOGICE T

Cimpia Transilvanjei ocupd, partea nord.-esticd,a bazinului Transit-

vaniei, unitate geologicd, care se individualizeazil intre Munlii $puseni
h v, Carpalii Oiientali la E, Carpalii Mericlionali la S qi mun.tii Preluca.
fibleq
' gi Roclna la N.
naiinul a luat naqtere prin cufundarea regiunii mai sus clelimitate '
dupd, formarea pinzelor mezocretacice care alcituiesc subasimentul bazi-
nuiui, ,;i peste 6are au invadat apele md,rii paleoge,ne.- Marea a dd,inuit
neintreiupt pini, la sfirqitul Pliocenului, cind bazinul a fost cgmp]e!
colmatat. In-toatd, aceast5,perioad5,, actuala d,epresiune tr,Transilvaniei
a funclionat ca un bazin de subsiden{fi,,fapt care explicd, grosimea con-
sid.erabild,a sedimentelor ce s-au depus.
cimpia propriu-zisd, este formatd, din clepozitemio-pliocene, iar funcla-
mentul este lltcetuit din forma,tii paleogene, care apar la zi ln partea
d.e NY a bazinului Transilr'aniei, unde au o dez'roltare completd, qi unde
so poate
^ urmd,ri un profil continuu.
Spro Y d.epozitele paleogene sint suportate d.e cristalinul l\{eseqului'
mai ta] N in irirprejurimile locatiti,lii Jibou, vit in contact 9u d.9no3itele
miocene care se^d.ezvoltd, spre Y, iar in imprejurimile localitdlii Gild,ur
stau pe depozite cretacice.
drizon^tul de la baza Paleogenului este reprezentat prin argile roqii
qi verzi, uneori nisipoase, cu aspect caracteristic vdrgat, do unde qi numele
de argile roqii vdrgate inferioare.
dcestea'se pof ved.eape malul drept aI Someqului, in,dreptul satului
Rona, in gara Jibou, iar mai spre S, in apr_opierede. cristalinul M-eseqului"
devin coo"glo-e"atice, cu multe elemente tle cristalin' fn dreptul satului
Rona, in ieria vd,rgatd,se interca,leazdo LentlJ.d, de calcare d.e apd, dulce'
t1e culoare l-ind,td,,-cu concreliuni silicifiate.
'-r'd,rgate
Deasupra argilelor roqii urmeazi, un orizont de ghipsuri,
in grosime de 3--6 m, cu d.ezvoltaie lenticulard,, care -se poa,te insd, urmd,ri
tn Toatd, zona de la Jibou pinfi, Ia S d.esatul Buciumi, plecum.qi.in lmpre-
jurimile Giid,ului. Acestca se outrosc sub nuurele dc g]ripsuri inferiuarc-
"
fn continuare, deasupra lor se inclividualizeazd' tn complex de sed'i-
mente, care inCepe cu marne verzi, uneori albicioaSe,cu Ostr_ei,peste care
se aqazd,un banC de marne calcaroa'Secu numeroqi nlmuli,ti mari,-.un
adevd,rat lumachel. cunoscut sub numele d.e orizontul cu I{umnt'ulites
Tterforatus,foarte bun reper stratigrafic, cici este constant in tot norclul
bazinului Transilvaniei.
I)easupra bancului ct Nummu,l,i,tesperloraltls urmcazd, din nou ma ne
verzui 'si albicioase, cu numeroase mulaje d.e moluqte.
Complexul desbris, de la partea superioard a glfpsurilor inferioarc
qi pind, la-bancul ca ]{ummul,ites 'perforalzs, inclusiv, :}rc o grosime de 100 nr
!i este d,ezvoltat continuu de ta Jibou spre S, in toati zona,de P:rleo,gen-
iCesta suportS, la rind.rrl siu o serie fle calcare glesoase cu Alveoline,
in grosim6 de ciliva metri, cunoscute sub numele cle calearele grosiere'
inferioare.
I Capitol redactat ,lc l-osile 'lfttliftac' gooloSl-

16!f"
 - Depozitele marno-calcaroase, incepind. d.e la bancul crt fumntulites
pe'rforatus
5i pind, la calcarele grosiere lnferioare, inclusiv, sint clelumite
strate cle Racoli.
rn continuarea profilului, lrmeazd, un com.plex de marne verzi qi
marno-calcare albe. Pe Yalea Repausului, acest-ase prezintd, sub form'i,
g,"q.{ moi, micacee, nisipoase, de culoare vind,td,,n^estratificate; iar in
{" '(argilele
Dealul Repausului, se intilnesc gi argile roqii qi verzi roqii-virgate
superioare), foarte asemi,nd,toarecu oriaontul de la 6aza paleogenrilui.
rntregul "suportd,
9o_mplul poarti, denumirea cle stratere de Turbuta qi
un orizont cleghipsriri cu o grosime de 20 m (ghipsurile superioare;. rtcistea
ocupa o bandd, Iargd, de 300-b00 m, aproape continid in toatd, zona
de Paleogen.
. De.la nivelul ghipsurilor, in continuarea profilului, faciesul se schimbi,
brusc qi este exclusiv calcaros, reprezentat prin calcarc c1eculoare albi-
gilbuie. Acestea incep la baz,r, printr-un cirizont, cle calcare oolitice, tr,
cd,ror elemente ating-1 mm diarnetru ,1i stnt formate pe seamaunormici
'sub
Gasteropode. Calcarele sint cunoscute d.emrmirea'alecalcare g"osiu"n
superi.oare,sau calcare cle Cluj.
Seria €ocend, se incheie cu marno-calcare albicioase nestratificate,
care prin alterare rlev1n fd,inoa,se,ursor antrenate de apeie cle qiroire,
cute sub numele de stratele de Biebi sau marnele 6vBriozoare. Labaza "ot1orl
acestoraseintilnetsteun orizont marnos-calcaros.denumit orizontul sa Nunl-
mu,lites interm,ediusFichl,eli. Depozitele eocene sint, aosad.ar,reprezentate
printr-o alternan{i de depozite-lacustre, lagunarc'qi marine. bupd, ulti-
mele.cercetiri, se pot rleosebi 2 selii marine ,si anume : .seriamarini, infe-
rt^o114-care line tle- la partea superioari, a argilelor vi,rgate inferioare qi
pind,
_Ia_baza argiielor vd,rgate superioare qi seria marin"[ superioard,,care
tlne_a_ela partea superioard, a orizontuiui rle argile roqii-vd,rgaie suporioare
pind, Ia sfirqitui Eocenului, adicf, inclusiv mainele bu Briozoarel seriile
marine incep fiecare cu cite o fazd, lagunari,, cinrl s-au clepus cele 2 ori-
zonturi de ghipsuri, iar la baza aces[ora se intilnesc rlepbzite lacustre.
reprezentatg prin cele 2 orizonturi de ar.gile roryii-vd,rgate.
fn regiurrea Olujului, stratele au orientarea Jproximativ NS qi
tlgpt^t!, c_uc,it ne apropiem de,latula nordicd, a bazinului, capd,ti, d.irec{ia
ND-sv. rnclinirile sinl pinx la 20" pe marginea d.e v ii sbaa sub 1b",
cu cit inaintim spre irrterior. Toate cidelile slnt spre est,-adicd,spre inte-
riorul bazinului.
Dintre formatijle eocene descrise 'cluj pind, aici sint reprezentate in
oimpia Tran",.iivaniei tloar calcarele de (calcarele gr-osiere
- superi-
oare), stratele cu ru,m,m,ulitas,intertnediws gi marnele cu tsriozoare.
{ce_ste3,_ ocupd, o suprafa!5, restrinsi, in imprejurimile Clujului, incepind.
de- Ia Mindstiur spre nold, trec pe sub dealul"Hoia de pe valea some-
;uiui qi sc eontimri, pin5, la localita,tea Baciu.
. Calcarele, fiinrl rnai rezistente la eroziune d.ecit formaliile inferioare,
r.tau forme tle relief caracteristice, in[llimi mai pronunlale cu versanli
abrupti, ja,r mamele cu llriozoare, care pr:in alteraie se t,ransformi, irrtr-uir
p1e.tfalb, uryor antrutrt dc ilpe, dau, mai alcs pc pantel<; confor.me, scri-
jelituri arlinci.
Peste fonnatiile eocene, urmearddepozite oligoccuc, care in perimetrrl
lucririi d9 faln riu se intilnesc tlecit pe^o micii forfiune, ia o".'t a" ctol.
i\cestea sint alcd,tuite Ia partea inferioarS, rlintr-o' alternantfl tle marne
nisipoase g5,lbui-r'errzui,slab stratificate, nisipuri, gresii caicaroase gro-
siere, iar in partea superioarS,,se intilnesc giesii giosiere, gdlbui, after-
r70
rrind cu argile roqii-viqinii. In cont'inuaroa profilului se lntilnesc nisip_uri
verzui, argiie ro$ii $i seria se lncheie cu gresii calcaroase. Intregul paglet
.are o grosime de aproximativ 50 m ,1i prezintd, o rezistenld, relativ slabd
la eroCiune, dind. pante abrupte, acolo und.e apele taie capetele st'ratelor.
In Cimpia Transilvaniei, Oligocenul ocupd, o fiqie ingustd,, pe,
malul drept al Someqului, incepincl cte la Cluj spre vest, plecum oi la
sud de satul Baciu. De Ia aceastd,localitate spre nord.-vest, in afara cim-
piei, formaliile otigocene au o mare rd,spindire, intilninrlu-se in acelaqi
timp qi o schimbare laterali, tle facies.
Cu miocenul, care wmeazd, deasupra depozitelor descrise, ne apro-
piem mai mult d.e Cimpia Transilvaniei propriu-zis5,. Miocenul este repre-
zentat, la lsand,prin gresii microconglomeratice, slab cimentate, care opu!
.o rezistenld uniformd, acliunilor de clezagregare, d.lnd. forme cle relief
rotunjite, qi prin nisipuri gdlbui qi marne ghipsoase. La partea superioard, a
acestora,' ir.rmeazd,d.in nou nisipuri gd,ltrui-albicioase, uneori caolinoase qi
seria se incheie cu prundiquri, nisipuri . rsi argile roqii. Intercalalia ,mar-
noas5,, tormeazd, un strat impermeabil, gi favorizeazd' d.ezvoltarea alune-
'cd,rilor cle teren.
Depozitele descrise pind, aici care aparlin Aquitanianului suportd
un pachet de strate in grosime de 20 m, replezentat printr-o alternal!'i
de nisipuri albe-micacee, pietriryuri, nisipuri albe-silicioase, marne nisi-
'poase.Intregul complex se cunoaqte ln geologie sub denumirea de Stra-
tele de Coruq qi apar,tin ca virstd, Burtligalianului. In regiuneiL care lle
intereseazd,,nu sint reprezentate.
Ou d.epozitele care urmeazd, deasupra Stratelor tle Coruq, se atinge'
marginea vestici a Cimpiei Transilvaniei. Acestea sint cunoscutele Stratc
<le Llida, a ciiror grosime trece de 1 000 m ,;i a cd,rorintindere in suprafa!5
este consitlerabil[.
Dupf,, gresiile grosiere qi argilele roqii cu structura incrucigat5, tipic
,continentald,- Aquitaniano-btrdigaliene -baza Stratelor de Hida aratfl
un pronunfat' caracter marin. Aici intilnim un pachet cle argile calcaroase,
r.erzui-gd,lbui pe suprafelele alterate qi vinete in spd,rturi, proaspd,tfl'
fin micacee, bine stratificate) care se sparg in plfci mici. In accste depo-
-zite pelitice. se intitnesc qi nisipuri cu gresii tlure,inst'rate pind Ia 5 cm
grosime ;i totul poartd, numele de Argilele cte Ohechiq. Zona ocupati, cle
.a,cesteaso poato urmd,ri cu u;urin!il, dupi porniturile foarte frecvente
li], oare au d.at nagtere.
In continuarea setlimentd,rii, peste Argilole de Chechi; urmeazi
Stratele de Hicla propriu-zise, reprezentat'e prin gresii slab cimentate'
micacee, conglomerate poligene, prundiquri, nisipuri qi argile calcaroase.
iar po fisuri se intilnesc depuneri secundare d.e ghips. Uneorir ln masa
.acestor sedimente se intilnesc arcoze) a cilror elemente constitutive sint
in majoritate aicd,tuite ctin feldspat, care prin alterare di' caolin, uqor'
.antrenat, de ape.
Direclia acestor strate este NE-SV, cu cd,deri mici intre 4 qi ?' spre
spre interiorul bazinului. Deranjamente tectonice nu se intilnesc.
Sll, :r,dicd,
Uonstil,u{ialitotogicS,Aiferita a acesior depozite precum qi inclin5,rile
rnici qi constante dau reliefului un aspect caracteristic tabular-colinar,
ti,iat de vdi absecvente qi consecr-ente.Astfel, Yaiea l)ragului, ca sd,lud,m
numai nn exemplur care ln reteaua bazinului hidrografic a[ Almaqului
octpd, pozilie de vale absecvent5', curgind impotriva inclinX,rii stratelor,
in cursul superior qi mediu, trccind prin roci cu rezistenli, tleosetrit[ (con-
glomerate. gresii, rrisipuri, prundi;uri, marne), igi profilc ad.inci
"sapf,,
771
 ln cascade, dind. interfluviilor ter{iar8 dintre ele un caracter d.estul d.e
accidentat. Versanlii inalli din lungul vd,ilor prezintd, un profil longitu-
dinal, cu rupturi de pantd,. Afluenlii acestor vdi curg pe rlireclia stratelor,
fbrmind, in lungul cursului, un relief d.e cuestd,.
Vd,ile consecvente care curg in direclia inclind,rii stratelor, avlnd,
o pantd, domoald, de 6-?or materialul ad,us de liituri qi depus in timpul
transportului colmateazd, toatd, a,lbia majoril. Profilul longitucl-inal aproape
echilibrat, fdr5, rupturi rle pantd, face ca interfluviile principale sd, apar[,
alungite, cu o energie de relief qtearsd,,monotond,.
Dupd, cum am amintit, Stratele d.e IIirIa care aparlin Helvelianului
se intilnesc la marginea vesticd a cimpiei, inaintind. spre est, in lungul
riurilor tributare Someqului, incepind de la Cluj spre nord. Astfel, pe
Yalea Popeqti, se intind pin[ la est d.e satul Baciu, iar pe piriul de la noid
de acesta qi pe cursul mijlociu al piriului Bor;a, inainteazd, pinfi, la jum5,-
tatea distanfei dintre localitd,file Giata qi Borqa. Mai la nortl, Stratele,
de Hiria, se reintilnesc pe Valea Dirja, inaintind. mult la est d.e satul cu
acelaqi nume, apoi pe \ralea l-.,ujirda, pind, in d.reptul iocatitd,lii Tioltur.
De aici, limita trece pe la est de satul Vole, pe la vest cte Dej qi se con-
tinud, mai departe pind, la Caqei.
fnaintarea spre est pe cursul viiilor consecventeqi retragerea spre
vest 1e culmile care separd aceste vdi se datoresc tocmai inclindrii foa,rte
mici a stratelor, spre interiorul bazinului.
Cu depozitele tufacee, cate se continui, in partea superioard, a r.Stra-
telor d,e Hicla, intrdm in Cimpia fransilvaniei. De altfel, tocmai pa,rtea,
superioard, a acestui complex marcheaz5, limita a ceea ce cunoaqtem ln
geologie sub numele de Cimpia Transilvaniei. Limita morfologic5, este
strict determinatd, de formaliile geologice
. Complexul tufaceu aparline Tortonianului gi este cunoscut ln geo-
logie sub denumirea tle tuful cte Dej. Acesta este alcd,tuit la bazd din
marne cenugii gi nisipuri tufacee, cu o grosime med.ie d.e 7 m, peste care
trmeazd, tuf grosolan, friabil, constituit din material piroclastic qi detritic,
slab cimentat. Materialul detritic este alcdtuit din fragmente d.e gisturi.
cristaline, cloritoase, micaqisturi qi feldspali cu CaCOr.
Uneori, tuful grosolan capd,td aspect conglomeratic, continind. gi
blocuri d.e rlacite. Giosimea aceituia est^ede aproximativ 15'm qi suporti.
un tuf mai fin, de culoare verzuie, datoritd unui silicat feros hidratat,
rezultat din alterarea materialului femic, de origine vulcanicd,. Grosimea
tufului verzui este cuprinsd intre 35 qi 55 m. Ad.esea,in acest orizont se
intercaleazd, calcare cu lithothamnii, iar la partea superioari, deyine
gresos.
- Tuful de Dej este rlezvoltat pe toatd, marginea vesticd, a clmpiei,
alcdtuind un orjzont continuu, cu cdderi mici spre est qi cu direclia nbrd.-
s-udrinaintind. spre vest po culmile dealurilor orientate est-vest ,;i separate
de vdile tributare Somegului.
_ - Aceasta se poate urmdri incepind tle la vest rle Cluj, tte po Dealul
Iloia, und,e are grosimea de 1 m, spre nord. cu un contur foafte sinuosr
ocupind uneori o bandd, largd, d.e2-3 km, pind, la localitatea Caqei,unde.
grosimea trece d.e 50 dl. De aici ia direclia est-vest qi se continud, sprc
Bistri!a.
Apele caxe curg in clireclia inclinilrii stratelor, ca : Borqa, Dirja,
Aluniq etc., a cdror obirqii sint la vest d.e limita tufului, l-au feid,struit,
dind vdii adinci, cu per-eqiiabrup(i, datoritd, compacitdlii rocii. Ca urr
aspect morfologic rezultat din comporta,rea dilerenliatd a tuiului qi a rocilor'
l. ?9
subiacente, fald de acliunea agen!ilor externi, se remarc5, cunune festonate
d.e cueste, iorinate d.e'cursurilb d.e ape subsocvente qi consec,vente!i calo-
tele tl.e tuf, care ocupd, ind,$imile cele mai proeminente, dintro Fodora
qi Caqei. Teritoriului bcupat-cl.e tuf li mai sint caracteristice d.-eplasd,rile
gravitialionale (grohotiquri, pornitwi, cascatLeetc.), precum qi lipsa alu-
nec[,rilor de teren.
Peste orizontul tufului de Dej, :ulrmenzd,a;a-numita formalie cu
sare, alcdtuitdr, cltn sare (la Ocna Dejului, .Mureq,_Sicu' Cojocna etc.)'
ma"ire cu slabe intercalalii de gresii iir pld,ci ryi mai muite intercalalii cle
tufuri dacitice, a cd,ror grosime iariazd,intre 0,10 qi 10 m. Uneori, in aceasti
formafie, sarea este lnlocuitd, cu ghipsuri.
Fi,nd,a se putea separa cartogiafic, peste d.epozitelecu sare, urmeazi
un complex mdrnos cuintercalalii de tufuri, a oirui succesiune este urmd,'
toarea :'Labazd, tuf clacitic, apoi marne argiloase cu intercalalii d.e tufurit
rrrmeazd, un pachet, d.e marne cu intercalalii d.e gresii _nisipoase$i soria. se
incheie co ud orizont tle tuf - tu-ful de Ghiriq. Marnele cu tufuri d.acitice
de deasupra formaliei cu sale au o grosime d.e cca. 200 m, iar.in tobal
qi apartin
^oitttA cu tuful ite Dej ryicu formalia cu-sare)ajung la 900 P
(impreun-d,
i," Tortonian-BugiOvianului. l\farnele cu sare, care d.au regiunii
aspectul
^ de cimpie, mai poartd, clenumirea qi cLe Sbrate- d.e Cimpie'
Relieful pre?intd, numeroase alunecd,ri numite tumulus, care in parbea
locului poartd, d.enumirea d.e holumburi sau dimtruri.
Stri,tele de cimpie ocupd, o bund, parte d.in Cimpia. Transilvaniei'
incepincl. de la margi^nea ei Judicd,, ailicd,^de la Arieg, gise intincl lPle N
pe o^zond,largd,d.eS-0-+O km, a cd,reilimitd, estici,-trece qe la Ceanul Mare,
De aici
iio ta,vest aJ Cniriq, Sucutard., Marnic,-pind, la $1eu- Otlorhei.
ie intinde spre sucl-esto zonl,largd, ile 5 km, intre qi
$ieu-Stinbu. -Sirata'
de unde se-bifurcd,in 2 ramuri. Unramvesticcare se intind.e pind,la lud.a,
pe piriuf Dipqa, pi un ram estic cate, dupd, ce face o curbd' ^spre ma'rginea
istita a ctdfitii,'trece pe la Bachi Je1ka, traverseazd,plraielo Lula gr
atinge Murequl la Id.eciul de Sus.
lfarginei, esticd, a cimpiei este datd, d.e limita suporioaril a tufului
do Dej.
Din suprafala mai sus delimitatd,, porliuni clin ilnprejurimile locali-
td,tii vilcelel Ae ia sud de CIuj, precnm qi Ia est de Gherla, sint ocupato
de'depozite m'r,i noi, sarma-tieue,separate prin erozittng d.e zoal' ogupatd,
de Sarpalian, de la esb.
Cu-o iesfinctire qi mai mare inc)i d.scit a d.opozitelor.torbonienegi d.e
o monotonietqi mai exasperantd, se intintl la est dgPozitele sarmaliene'
Acestea incep'Ia bazd cu un orizont d.e tuf - tuful de Ghiril -: vil16-
cristalo-clastic.
Materialul piroclastic d.in acest tuf este replezentat prin.fragm:nte
de plagioclazl,-iar materialul d.etritic ests roprozentab prin granule
de cuar!.
Doasupra tu-fului d,e Gheriq, a ci,rui clezvoltare este constantd, la
limita supdrioari, a Buglonianului, urmeazd, o alternanld, d.e marne tarit
d.e culoare vind,td,,marne nisipoase, gd,lbui, nisipuri cu conCreliuni gresoase
qi gresii qistoase in pli,ci. Spie partea superioard, a d.epozitelor pred.ominii
mirnele nisipoaseqifusipurile. In dezacord.cu aceastd,alternan!5, monotond,
tle sed,imento,apai d.oar Z intercalalii d.etufuri d.acitice, a cilror d,ezvolt'are
nu este constln[i,. Prima intercalalie se plaseazd,la 100 m d.easupra tufului
d.e Ghirig, iar a doua la 450 m, adicd,la jumfltatea d.opozitel-orsarmaliene.
Ira pa,rtedr,suporioard, a Sarmalianului, care are o grosime d.e cca. 900 mt
173
se intilneqte un al treilea orizont de tuf - tuful d.e Bazna - deasupra
cd,ruia se dezvoltd, depozitele ponliene.
Sarmalianul astfel descris ocupd, cea mai mare suprafald, itin Cimpia"
Transilvaniei, la est de limita cu Buglovianul, intre Piriul $ieu la norrl
qi Mureq la sud., cu exceplia unor zone, ca cea de la est de Reghin, apoi
mai la sud, regiunea dintre Poaft,a qi Nazna qi zona dintre Ciopd,ieni qi
Dd,td,qeni,ocupate rle depozite pliocene.
Constitulia litologicd, predominant marnoasd, a Sarmalianului gi
inclinS,rile suborizontale sau chiar orizontale clau reliefului un aspect
caracteristic, cu pante ond.ulate, din cauza aluneci,rilor d.e teren foarte"
frecvente, iar v5,i1e sint colmatate, cu depozite aluvionare.
Cu Ponlianul, care este constant in clteva zone in partea d.e sud.-est
a Cimpiei Transilvaniei, se incheie ciclul de sedimentare din aceastd,
regiune. Acesta este reprezentat printr-o puternicd serie d.e argilo gi
marne, care se aqazd,pe tuful de Baznu. la partea superioari,, se intilnesc
nisipuri gi pruncliquri. Stratele inclind, spre nord.-est cu 1-3o ,1i se afund.d
sub aglomeratele qi tufurile andezitice din lanlul vulcanic, care cilptuqeso
partea internd a Carpalilor Orientali.
%onele din Cimpia Transilvaniei ocupate de Ponlian sint cele rle la
vest de Reghin, dintre Poa,rta gi Nazuaqi qi cea dintre Ciopd,ieni ryi Dd,td-
;eni, d.e pe malul drept al Mureqului.
Pentru. a termina cu descrjerea formaliilor geologice cate intr5, in
alcdtuirea Cimpiei Transilvaniei, trebuie sd, mai amintim de depozitele
cuatetnare, care formeazd terase qi a'luviuni. Terasele sint formate din,
pietriquri d,ezvoltate pe dreapta ,si pe stlnga Someqului, in regiunea Clu-
jului, apoi intre Bon.ticla gi Apahida, in apropierea oragului Dej qi pe
malul sting al Someqului, lntre Beclean qi $ieu-Odorhei. Bine dezvoltate
sint qi pe ambele pir.ti ale Mureqului, in toatd, zona d.e cimpie. Terasele
se prezintd, sub formd, de suprafele plane, cu intinderi variabile: cele d.ela
altituclinea de 600 m pot fi considerate ca superioare, med.ii cele de la 540
m qi inferioare cele de la curba de 400 m.
Aluviunile slnt reprezent'ate prin prundiquri, nisipuri qi miluri, for'-
mtnd qesurile care lnsolesc rlurile ce traverseazd, cimpia.
Din punct de ved.ere tectonic (Fig. 2) Cirnpia Transih'aniei se poate
impdrli in mai multe zone, d.up5,cum urmeazd,:
- zona vesticd, necutatd,;

Zona oesticd,necutatd,se intilnegte la extremitatea vesticX a cimpiei qi

cuprind.e formaliile geologice care alcd'tuiesc fundamentul stratelor de
cimpie, inclusiv tuful de Dej. Totul se prezintd, ca un vast monoclin,
cu strate suborizontale, nedislocate.
Zona med,iand,(zona cutelor d.iapire) se suprapune ariei tle rd,spincLire
a depozitelor tortono-bugloviene, exclusiv tuful d.e Dej. In aceastd,zoni
se intilnesc o serie d.e cute majore, cum este cea d.intre Cojocna qi $ieut
qi o sorie d.ecute strinse, cantonate mai ales in partea d.esud.,intre Cojocna
qi Somegeni. Cuta majorf,, amintitd, se prezint'd, ca un anticlinal aplecat
spre vest, in care stratele ating inclind,ri pind, Ia 70'. Din cauza strd,pun-
geriior diapire ale simburilor de sare, sedimentele sint cutate in djferite
sensuri, formind. increlituri mdrunte qi superficiale.
Intre Cojocna qi Somegeni, d.epozitele sint ingri,miditer dind. nagtoro
unei serii de cute, care se pot urmdri pe ilistanle scurte.
L7+
 Acest stil tectonic este caracteristic intregii zone ocupate de strateie
de cimpie.
Zona d,om,urilor se gd,se,stela est de zona cutelor diapire, in aria de
rdspindire a Sarmalianului, und.e stratele recapi,td, ci,deri mici, intre 1 si
.4",iar dislocaliile tectonice se prezintd, sub forma unor uqoare ond.ulalii,
detectate ca d.omuri qi brachianticlinale, grupate in 2 sectoare, separate
printr-un larg sinclinal, sinclinalul Dumbrd,veni 1.
fn Cimpia Transilvaniei se gd,seqte doar grupul nordic de domuri,
rle la Sd,rmd,qel-$incai. Domurile qi brachianticlinalele sint inconjurate d.e
sinclinale, in cuvete rotunde sau eliptice. $i in structura domurilor ca qi
in cea a cutelor diapire se observd, o asimetrie, ln sensul cd, gi acestea
sint apiecate spre marginea vestici, a bazinului.
Cutarea depozitelor neogene ale cimpiei se datoreqte faptului cd toatra
aceastd,masd,enormi de sedimente a fost prinsd, lntre 2 sisteme de fracturi
dirijate NY-SE, produse de miqcarea subasimentului vechi, care suporta
depozitele rle pe marginea bazinului necutat. In ceea ce priveqte timpul
cind au avut loc cutd,rile, se pare cd, acestea s-au produs in 2 faze. O fazk
a avut loc inainte d.e a se sed.imenta aglomeratele vulcanice qi tufurile
anclezitice d.ela E, necutate qi care acoperd,depozitele neo$eneale cuvetei.
In acest timp, au luat naqtere cutele intense din zona d.iapirelor, care
mdrginesc cimpia. Aceastd, fazd,, insd, a fost precedat5, in timpul Plioce-
nului de o fazd, de miqcdri de balansare a bazinului, a cdrui cufundare s-a
accentuat, mai ales in partea de sud" qi sud.-est, und.e depozitele pliocene
s-au depus in grosime considerabild. Acestei faze se datoreqte formarea
domurilor din cimpie si refularea Pliocenului de-a lungul masivului eruptiv
de la est.
Eaza de cutare care a avut loc in timpul Pliocenului corespund.e irr
gene,ral cu ridicarea Subcarpalilor, iar a doua fazfi,, postpJiocend, cores-
punde cutS,rilor care au imprimat Carpalilor qi clepresiunilor ce-i lncon-
joafi, caracterele morfologice generale actuale.

J. I lAH A(:'rEHIsf t(:tLti (:r.l^lt.tTt|:t,:

Dupf,, clasificalia lui E. Otdteleqanugi prof. f{. Cernescu,cea mai mare

parte din cimpia Transilvaniei se incadreazd, in regiunea climaticd, Dfbx.
Acest climat se caracterineanraprin precipitatii in-tot timpul anului, cu
un maxim la inceputul verii, cu temperatura lunii celei mai reci sub - 3"
qi _temperatura lunii celei mai calde intre 2O qi 22" si, timp de cel pulin
4 luni pe an, cu temperatura medie d.e peste 10".
Pe baza datelor medii de ta staliunile meteorologice de ordinul
II - Cimpia Turzii, Turcla, Sabed, Tg. Mureq qi Cluj - din perioadele
1896-1915 qi 1926-1951, rezult.f t,iteva carzriteristicicsentiaie.

$egimul termic. In regiunea climaticd, Dfbx, temperatura medie

anuald, este cuprinsi, lntre 8 si 9,5', iar 5 luni pe an cu temperaturi meclii
lunare de peste 10'. Amplitudinea temperaturiror variazd, iitre D2 qi 24'.
rn luna'iulier temperatura este cuprinsd, lntre 19 gi 2f, iar in ianuarie,
ln!1e -3 $i - 6'. In aceastd,regiune, s-au inregistrat minimele cele mai
scdzute pe !ard.
Dupd, datele de la staliuni qi din tabelul l, rczuItd, cd, dupd, regimul
termic, perimetrele cercetate se grupeazd,in 2 proyincii elistinrte :.-
I Vezi figura 2.

175
 a) Yoiniceni, S:r,bed,Bonlicla qi Cluj aparlin unei provincii mai reci,
cu temperatura medie anualS, d.e 6-8", cu 18-20' maxima in iulie qi
- 3 pind, la - 5u minima in ianuarie.
Tabelul I
Rtgirnul tcrrnio ln perioadele 1896-tSf 5 9i f926 -f 940

Temperatuti
I0cftlitiiti maxlme in
meilll anualo I iulte I minime ln i&nuaria

6:8 18-20 a

6-8 18-20 -3 -5
8--10 20-27 -2 --1
8-10 20-21
8-10 ,n -t1
6:8 1 8- 2 0 _J -lr
6--8 1 8- 2 0 -2 -4

b) SdrmS,gel,llrca, Ceanul Mare, aparbin unei provincii mai caltle

cu temperatwa medie anualfr, de B-10", 20-2f maxima in iulie qi -9
pini, la - 4' minima in iamrarie.
Temperatura meclie anuald, :ratiazd, qi cu altituclinea I :
Astfel la 316 m altiturline, temperatura rneclieanuali este t1e9o ;
), 4 4 8 m go Z
,,
,, 3 7 9 m r, 8rB";
,, 417 m ,, 816o;
,, 4i4 rn ,, 8r2";
,, 5 0 6 m ,, 8";
,, 632 m ,, 7r8".
Ilin acest tabel rezultd, cd, intre 316 m qi 632 ur altiturline este o
rliferenld, de temperaturd, d.e 1,2".
Caracteristic pentru cimpie slnt qi amplitud.inile mari cle tempera-
turd,. Astfel, se remarcd, un minim de -3216"., inregistrat in ianuarie 1942
la Cimpia Turzii, fa,tf, ite 33" din iulic zr,cclaqian gi d-ela accoaryista,liune,
sau fa!d, de 38,5ocle la Tg. Mureq, djn vara anului 1946. Gerurile timpurii
qi tirzii sint d.estul tle fracvente in lunile d.eprimd,vard,qi toamn5'._Important
este faptul cd, d.in timp in timp un mare numir de zile d.e inghe! se pre-
lungesC prim5,r'ara, pind, in mai qi lncep in toamni, destul de timpuriu'
incd in luna octombrie. Astfel, in anul 1950, s-au inregistrat la Tg. Mureq
7 ziTe in aprilie nsi12 zite in mai, iar in anul 1951, la Cluj, s-a iru'egistrat
2 zilein septembiie qi 17 ziie in octombrie. In zilele cu geruri tirzii, pd,mintul
se menline uneori continuu inghefat, mai mult de 24 de-ore, ajungincl,
la Ciuj,-ta 5 zilein martie qi 4 zile in aprilie 1949 qi la 1,0zile in noiembrie
-Aceste
1948. cifre ne aratd, cd, trebuie ,tinut seama de semilnd,turile qi
plantaliile care suferd, de geruri tirzii qi de extremele de temperaturd,.

Regimul precipita{iilor. Precipitaliile atmosterice - fiintl. agentul _prin'

cipal in cle$teret ,5i d.ezvoltarea plantelor in eroziunea^.qi degradarea
solului - meiitd, o atenlie deosebitd,. Iipsa unei relele suficiente d.e sta-
liuni meteorologice nu ire dd, posibilitatea d.ecit si, tragem unele concluzii
r Ing. Fekete ia7os, Imp{durirea terenurilor degradate din ClmpiaArdoalului, tipografia
Gdman Ianos, Cluj 1876.

1?6
generale. B,egiunoa climaticd, Dfbx, e$te carac-
terizatd, prin regim pluviometric de tip con- f\f-(ocJf(gf'.D.

tinental, cu un maxim ln iunie. trltttl

iiHHiHH
Ft
Dupd, datele cle la staliunile meteoro-
logice Voiniceni, Sabed, Sf,rmd,qel, Ilrca,
Ceanul Mare, Cluj, Bonlid.a - din perioa- {t .$ v c6 cD d) crj
trtlttl
dele 1896-1915 qi 1926-1940 -tezult'd, cxa H i d H i H d
co co d) c{ c\r c\r 6l
qi clin punct de vedere pluviometric in
Cimpia Transivaniei se d.iferen\iazd' 2 pro- trlltlt
vincii : HHiiH*i

a) una mai uscatd,, care cuprind"e pe-

c6NOlC!C\16lC{

rimel,rele: Sd,rmi,ryel,Iltca, Ceanul Mate, cu \O\6lO$\OtOtO

501-600 mm de precipitalii anual l tttlttt
v iFiiHii
.+<'<rcov.$$
b) una mai umed.d,, in care se inca-
dreazd,perimetrele : Yoiniceni, Cluj' Bon,ticla, I
cu.601-700 mm cleprecipitalii anual. al trtlrl
Perimetrele Sabed qi Bozed. sint la li-
FOHiiii
.+to$<r$to+

mita celor 2 provincii; clupd,vegeta-tia er- 16 €rrrrc)o

bacee, se apropie mai mult de cea mai uscatd,. ltttlll
Repartilia anuald, a precipitaliilor este I
F i i H i H d
f-€cO(oOcOcO

neuniformd,. Cantitatea maxim5, d.e apd, ce

cad.eln timpul verii (226-275 mm), repro- Il'rtl

zintil 30 - 40 % din cantitatea anual5, iar *OHsiii

ao)qa@6a
minimul d.e precipitalii care cade in timpu]
iernii (?6-100 mm), reprezintd 72-l5o/o H i H i F H H

din cantitatea anuald. irtrttl

fn luna iunie, cad.e maximul de Pre-

H H H i d H i

cipita,tii (90-110 mm), iar in ianuarie qi

februarie, se inregistreazl, un minim (20-30 oo @rr €
mm). Precipitaliile med.ii anuale variazd, int're rltil
sOHiiOH

limite foarfe largi: In anii ploioqi, ln unele

D-cOr(o(ooOf-

puncte ale cimpiei cad peste 800 mm. Ast- h

@\oro\oro(o@
rrttttt
fel, tn anul 1941 att cilzat la Cimpia Turzii, i H H i i i F

862 mm,iarla Turda, 831 mm. In anii sece- b$<r{r$ a\O

toEi ins5,, regimul precipitaliilor scad._esub

300 mm. Astfel, in anul 1943, la Turd.ar au rllllrl
cd,z:ntS]-7,5mm; in a,nul 1946, la Clmpi-a
H i : i d H H
mmolNNsm

Turzii, 323 mm qi ln anul t947, la B-anct'

265,2'mm. Cele mai multe ploi cad. la in- I tltlll
ceputul verii, parte din ele chiar torenliale. iQiilidH
m cY: 6t c{ i\: 61 6l

Important d"e subliniat est,e faptul cd, ln

ultimii 10 ad, se remarcfi, o accentuatd, rrttttl
scddere a precipitaliilor, fa!5, tle normala eiliiiid
ca co 61 6l o.l N 6t
pe perioadele 1896-1915 qi L926-1940.
Din tabelul 5 rezultd, cd, in anii l-941-1951'
in staliunile din provincia cu climat' mai
uscat, precipitaliile se men!,in sub 500 mm'
ileqi normala este de 500-600 mm; iar in - .g
staliunile din provincia cu climatul mai umedt
se menlin sub 600 mm, d.eginormala este de Fi
I
o6=
ad'-
. o ,-
F
.
Y
m

600-?00 mm. Explicalia acestui fapt incn

nu se poate d.a,in orice'cazunrol iI are qi sc[- :>5c€a 4, rk( ,) (is) t:! . !
rlerea procentului p5'd.urosd.in ultimul secol.
1:ZAule I.C.E.S. 177
 Vinturile. In Cimpia Transilvaniei bat, in general vinturi puline, cu o
intensitate slabd qi cLind.ireclii diferite, determinate de catenele muntoase
din jur.
Tabelul :i
' Ilistributia preelpitafiitor pe anotlmpuri, In perioailcle 1896-1915 $i l$26 -f 940

Locautati
L rarna \rare
fterioada cu
Dloi maxime
I

Voiniceni ?z-1001 r51-1751 226-2b01 126-1b01 601-?001 n-rai - iunie

Sabed . 1 0 0 l t s r - r z s lz r o , l r z o - r s ool o r - z o o mai
l -- iunie
SirmSgel 77-Lool r5r-r751 226-2501r25 -
| 501*600i mai iunie
Urca
i 6 - 1 9 9 1 1 ? g - 1 5 0 12 2 6 - 2 5 0 1 0 1 - 1 2 5 i5 0 1 - 6 0 0 1 mai - iunie
Ceanul l\{are 7 6 - 1 0 0 11 2 6 - 1 5 0 12 2 6 - 2 5 0 1 0 1 - 1 2 5 15 0 1 - 6 0 0 i mai - iunie
CIuj 76-1001751*775125r-2751126-150{601-700i rnai - iunie
Bonlida ? 6 - 1 0 0 [1 5 1 - 1 7 5 12 5 r - 2 7 5 11 2 6 - 1 5 0 16 0 1 - 7 0 0 1 rnai - iunie

Astfel, se d.eosebesc:
- r'intul de nord-vest, care bate mai ales primdvara qi vara, in vestul
sl sud"-vestul Cimpiei Transilvaniei ;
fabelul {
Plolle torenfiale dln perioada 1942-1949
I
fntensitatea Dureta I
fncalititi (mm/minut) (minuie)
I

Turda 0,61 40 20.vI. 19"12

Ctmpia Turzii . 0,81 to 12.tv. 19.1.1
0,61 .lo 8.VI. 1914
Cluj 0,30 {i4 6.VII. 19.17
0,32 90 4.VrIr.1948
Sdrmigel 1,52 10 8.IX. 1942
o,47 i)U 22.Vr. 7944
CriieEti 0,34 220 11.VI. 1948
Tg. Mureg 1,06 5 24.Vrt. 7949

7'abelul i
Preeipilatlile anuale qi medii din perloada l9zrl -1951

Locelit[ti

Clmpia Turzii 862 416 381 573 323 ,191 3 8 6 496 430 426 478
Turda . 831 54$ n: uo: 474 424 424 362 473 335 416 467
Cluj 548 474 4 1 3 3 ? B 453
Band : 368 265 378 398 455 :t7ll
Sabed . 465 4 7 7 539 4 {14
Tg. Mure; _ 581 +++ 727 504 659 456 uu, :60
Ludug .
SdrmiEel
I lt) 'i 311 562 501 ,n, 527 386 627 496
396 487 457 .391 430
Gherla 445 549 6 3 5 543

- vintul de sud.gi sutl-vest, care bate mai frecvenl, toamna qi iarna',

in sudul qi sud.-vestul Cimpiei Transilvaniei ;
- vintul de nord.-est qi est, a'a numitul Nemer care bate primd,valu
qi iarna Di ad.uce frecvent zd,padd, pind in mijlocul cimpiei;
178
 * vintul de sud.-est,care este oonsiderat cel mai slab, inregistreazfl
cel mai scilzut numdr d.e zile.

Indieii de ariditate. In R.P.R., inilicii de arittitate'au fost determinafi

d.eC. foan qi N. Cernescu, cu ajutorul d.atelor meteorologrce qi geobotanice.
In perioadele 1896-1915 gi 1926-1940, aceqtia in Clmpia Transilvaniei
vanazd, intre 30 qi 35.
fn func,tio d6 precipitaliile scd,zutedin perioada 1_9'{1-1951, indicii
de arid.itate-coboard, Ia 20-26. In anii secetogi, in diferite puncte ale
clmpiei, aoegtia coboard,sub 20. Astfel, in anul 1946 au fost 17 Ia Cimpia
Turzii gi in anul 1950, 18 la SabecL.
Prof. Vintild, Mihd,ilescu, cd,utincl sil princld, mai bine specificui
fiecd,rei regiuni, a impirlit regiunea climaticd, Dfbx tlin lara noastrd, in
mai multe pi ovincii climatice. Dupd, aceastd, raionare climaticl,r lrr
Clmpia Transilvaniei se pot distinge celg 2 proyinc]! menlionate mai sus :
a'rentai iscatd', caracterizatd,prin 500-600 mm de precipi-
talii medii anyate qi 8-10' temperaturd, medie anuali;
- o /proaLncte m'aiutnedd,caractetizatd,prin 600-?00 mm de precipita{'ii
medii anirale qi 6-8' temperaturd, med.ie anuald, (fig. 3).
Din datelb d.e mai sus rezultd, cd, regimul climatic al Cimpiei Transil-
vaniei este propriu d.ezvoltdrii vegetaliei forestiere qi ci cleosebim 2 pro-
vincii care d.ifeid,simlitor intre ele, atit prin temperaturd, cit qi prin canti-
-anuale
tatea d.e precipitalii iar tn ultimul timp se observii, o inrd,ut5,!.ire
a condiliilor c[mb,tice. Dacd, totugi in Cimpia Transilvaniei c-oncliliile
de d.ezvdltare a vegetaliei forestiere nu sint la nivelul conililiilor climaticet
ca;rrzatrebuie cd,utatd,in altd, parte. Prezen\a unei pdturi erbacee cu carac-
ter stepic sub formd, d.e ochiuri mici sau pe suprafele mai intinse s-eexplicdi
nu atid prin regimul termic gi pluviometric, ci mai mult prin formaliile
Iitologice, proce.seled.eeroziune qi prin microclimatul d.eterminat d,e panti
qi expozifio. Astfel gd,sim pe expozi,tiile sudice, ou soluri formate p9 marle?
irscd,ciun;a cea mai accenluatd, qi vegetalia ce& mai xerofitdr adic6 acte-
vdrate ochiuri tle stepd,.

r
6. CONSIDERAIII TISUPRA \''IIGETATIIII NATUIIALI|

fn Oimpia llransilvaniei, vegetalia ctbacce qi lemnoasX- prezintd'

aspecte foarte variate qi greu d.e definit. Aici iqi cLaulntllnire elementele
stepice, reprezentate prin asocialiile t Bti,petunaLessingi,ana,e,Iostucetun.
sulcatae, SAucu Artemisi,a campestri,s,cu elementelemontane reprezentatt:
prin fag. Aici se lntilnesc impreund, : Sal'ai,a gl,ut'inosnSi Saloi,a lletmorosa'
eu Testuca sul,cata qi nestuca rubra. Dupil A. Borza (5)' Iipsa aproa,pc'
totald, a ferigilor, numilrul redus cle specii cle muqchi d.e Rubus,,
precum qi preZen(a in numd,r mare a speciilor xerofite, arati caracterul
stepic relativ pronunlat al cimpiei.
Cercetind. rd,spinciirea asocialiilor vegetale, se conslatd, cd, asocia.tiiltr
stepice sint caracteristice expoziliilor sud.ice,cu pante repezi qi cu substrat
marnos. Paralel cu despd,duririle din ultimii 50-100 de ani care au coborit
plocentul
-ciunea pdd.urosSub 10o/oqi cuaccentualea proceselor d-eeroziune, uscd,-
in sol a crescut, iar aceste asocialii stepice s-au extins pe suprafele
mai intinse, qi cdpd,tind aspectul de ,,ochiuri" intinse'
r In colaborare cu ing. Z. SPtrclrc:.

179
 Pe expoziliile.nordice qi mai pulin pe placore, se instaleazd, ln mod
latural vegetalia fore#tierd, de tipul stejdretelor qi qleaului d.e doal,, in
care speciile de bazd sint : stejarul, cerul ,;i gorunul, formind. tipwi d.e
picturi d.estul de intinse.
In ceea ce priveqte originea elementelor stepice, p5,rerile sint impd,r,tite.
Din cercetd,rile fito-geografice ale lui Borbas (2) qi allii, rezultd, cd
vegetalia stepicd, provine din vest, din qesul panonic, iar d.upd, IIayek
citat d.e A. Borza, elementele stepice au trecut in cimpia de est, d.in Mol-
dova, prin pasurile mai joase ale Carpa!,ilor Orientali (pasul Oituz). Aceste
afirmalii se sprijind, pe faptul cd, altitud.inea cimpiei rransilvaniei fiind
cu 200-300 m mai mate ca a qesului panonic, apele au elitrerat aceast5,
regiune lnaintea celei panonice. In sprijinul acestei ipoteze vine qi faptul
c5, s-au gdsit unele plante caracteristice stepei Transilvaniei - de cd,tre
M. Guquleac qi allii - pe piatra Blrnarului qi in jurul lacului Ghilcoq,
indicind tlireclia esticd, cle pd,trunclere a lor.
Agadar, dacd, se line seama cle rd,spindirea asocialiilor stepice (pe
expozi,tii sud.ice, cu soluri erod.ate qi cu substrate marnoase) qi de speciile
care intri, in compozilia vegetaliei lemnoase, se poate trage concluzia
cd, caracterul stepic aI unor asocialii vegetale din cimpia Transilvaniei
nu este d.e natur5, climaticd, ci mai mult orografic .1ilitologic.
Dintre speciile erbacee rnai frecvent lntilnite in Cimpia'I'ransilvaniei,
menfiond,m:
a) Plante tle pajiqte care indicd, anumite caracteristici ale solului I :
Iestuca sulcatn inclicd, usci,ciune, compacitate, in!,elenire puternicd, ;
Iestu,ca rubra, inlelenire slabd,, mezofitd, i
_- _. Koeleria graeiLis,Ad,onisaernalis, Linum austriucum,Polygata major,
tr'i,li,pend"ulaherapetala, Bri,sa meilia inclic5, uscd,ciuneI
Med,icagolalcata este caracteristicS, pi,quriilor qi finelelor uscate I
I'inum fl,aaum, Agropyrum i,ntermed,ium,uscd,ciune,sbl pietros;
.Dorycn,iumherbaceum,fixatoare d.e sol;
Plantago lanceolata, caracteristicd, solurilor s5,race;
Btipa Lessingi,ana,Agropllrum cristatum indicd, usci,cimre qi sol sd,rac;
Onobrychis arenar,ia, sol nisipos ;
Potenti,lla arenaria, sol nisipos qi sd,rac;
Jurinea transsil,tsani,caeste xerofiti qi terrnofild ;
Ihesi,um linophyl,lon este termofild, ;
Muscari conl,osunL,Potentil,l,a alba indicd, compacitate. gi usci,ciune ;
Achillea asplenilolia, earacteristicd,locurilor nisipoase, umecleryialcaline.
b) Plante cle pfldure din qleauri qi stejd,rete :
Danturia glandul,osa, Erathronium dens cani,s, Bcilla bifolia, Anemone
tanunculo'id,es,Anemona nanxorosa,Hepatica tril,oba, Vi,ola si,hsestri,s, Vi,ola
mirabili,s, Isopyrum thalictroid,es, Hetleborus purtr urascens, Mercuri,al;is
yyerenni,s, Luzula pilosa, Carer pilosa, Asaru,meuropeurn)Stellaria Holostea,
T,athyrus uernus, Poa nemoral,is,Dactylis gl,omerata,Polggonatum multi-
tloylr,mrCaren s,ilaatica, Meli,ca nutans, Mi,l,l,i,umeffwsum, Veronicu offici,-
n,alisr.Fragariaaesga,Potentilla thuringiacu,,Geran,iu,mRobertianum, L'd,tny-
rus n'iger,Galium cruciatum, Galium Bchultesii, Galium oerum etc.
In ceeace priveqte asocia,tiile ierbacee,se pot rnenfiona citeva mai
frecvente, dupd,I. Prodan (25) qi A,.Borza (4).
. _a) Asocialia Btipetum Lessingia'nae,in care inbrd, Stipa Lessingian,a
qi Festuca sulcata, in proport,ii aproape egale, Salaia nutans, Sailainiemo-
r Indiclrfiile slnt cl:rtc tl'. Alex. I]eldie.
d'

180
rosa, Adnnis aernal'is, Duphorbia Cyparissias, Thgntas glabrescens,Ed,lipen-
d,ula henapetala, lragaria aesca etc., care se intilnesc po expozi,tii sudice..
D) Asocialia cu Artem,isia campestri,s gi asocialia cu Festuca suloata,
formate ln majoritate d.in nestuca sulcutu, Ihymus auctus, Thgmus gl,abres-
cens, Eugthorb'ia Cypariss'ias, Tri,foli,um repens, Medicugo lwpul,i,na atc.,
care d.upd,I. Prod.an (25) se intilnesc pe coastele uscate ale expoziliilor
sud.ice,sud-vestice qi vestice.
c) Asocia!,iile formate din nestuea pratens'is, Agrosti,s alba, Alo-
pecurus pratensis ,1i Bromus commutatus se intilnesc in locuri cu umi-
ditate mai ridicati, mai ales pe funduri d.e vdi; asocialiile formate din
Sti,po stenophyll,a, cr Anthouantum od,oratum, Careu humi,lis, Caren Mi-
chel,i,i,,asocia.tia Stipetum pulcherri,mae, asocia\ia Stipetum Toanni,s, cu
Btipa Joanni,s, Btipa pulcherri,ma, Trilolium montanurn, Ii,li,penil,ula hena-
potal,a, Medicago f alcata gi asocialia Andropogonetum, desuise cte I. Prod.an
gi care formeazd,finelele din jurul Clujului, fac legd,turyac\ zon;^pdd.uroasd,.
d) Diferite asocialii d.e s5,rd,turi, in care intrd, ca plante mai caracte-
ristice : Suaeda marit'ima, Salicorni,a herbacea,Pl,antago mariti,ma, Pl,antago
cornuti,, Pucci,nelli,al,imosa, Puci,nell,i,atranssil,aanica, Statice Gmelini, Arte-
misi,a sal,ina etc., care se intilnesc in sdrdturile ctin jurul Clujului, la Somo-
qeni, Dezmir, Gherla, Sic, Dej, Ocna Dejului, Cociu etc.
o) Asocia,tiile de plante rud.erale, dintre care mai importante sfurt:
Ei,erochloE oilorata, Urti,ca d,i,oica,Lgsimachi,a nummularia, Artemisia aul,-
garis, Aegopodi,um Podagrari,a, Euphorbia Cyparissias, Taranacum offi-
ainale, treonurus card,iaca.
Pd,clurile naturale, a$a cum am menlionat mai sus, se lntilnesc pe
oxpozilii nordice qi mai pulin pe expozilii sud-vestice qi platouri.
fn cimpie, este identificat pind, in prezent un numdr mare d.e arbori
qi arbuqti, care au pd,truns din regiunile din jur und.e, cu exceptia specilor
xerofite, se intilnesc pe suprafele mai tntinse. Dintre speciile de arbori
lntilnite, menliond,m : Quercus Robur, Q. Dalechampii,, Q. petreoa, Car-
pinus Betulus, Acer tatari,cum, Acer platanoides, Acer cam,pestre,Ul,mus
loliaeea, Iraninus encelsior,Fagus s,ihsat'ica, Q. Cerri,s, Q. pubescens,Til,ia
cordata, Betula 1)ercucosa,care apa,r mai ales in td,ieturi; pe expozilii nor-
dice qi ln locuri mai umed.e, se gd,sesc: Populus tremula, Balin capraea
iar in albia piraielor qi riuriloy, Alnus glutinosu qi BaIiCI cinerea; d.iseminat,
apar: Prunus aaium,, Malus s,iltsestri,s, Pi,rus piraster, Prunus Padus etc-
Dintre aceste specii, se comport'i bine, fa.td, de climatul din cimpie,
speciile de Quercu,s,carpenul gi mai pulin fagul, care ln tinerele suferd, din
aarLzauscd,ciunii din timpul verii qi a gerurilor tirzii de primivard,. Rdqi-
noasele instalate natural nu se lntllnesc. Dintre arbu6ti, se citeazd,: Sam-
bucus nigra, Cornus sanguinea, Staphyleaytinnata, Euonymus europaea,
Viburnum Lantana, L,igustru,m aulgare, Crataegus monoguna, Crataegus
Oagacanthu, P runus sp,ino sa, Corylus An allana, Rh atnnus cathartica, Rham -
nus Erangula, R,hamnusti,nctori,a,Loni,cera Xylosteum, Viburnum Opul,us,
Malus pumila, Euonymus Derrucosa,,Prunus nana,, Eosa galli,ca, Rosa
canina, Lyci,um halimi,fol,ium,Rubus caes,ius,Cytisus sp., Hedera Heli,n etc.
Aceste specii de arbori qi arbuqti formeazd diferite tipuri cle pid.ur.i
naturale, pure qi amestecate, in compozitia cdrora stejarul, gorunul qi
cerul intri ca specii de bazil.
Dintre aceste tipuri, menfiond,m:
1,. Stejdrete pure de stejar pedunculat, pe soluri brune-slab-roqcate,
brune podzolice, pe cernoziomuri mediu pind, la puternic degradate,
lutoase pind, la luto-argiJoase, avind. in diseminalie : gorun, arlar td,td,rd,sc,

t8l
 uneori jugastru gi cireq, cu subarboret de clocotiq, alun, singer, dirmox,
lemn clinese. fn aceste arborete, dupi.I. Prodan, apar ca raritd,li in cimpie
(de exemplu, stej5,retul cle la Desmir) exemplare de cer gi corn.
Ca flord inso{itoare se r:iteazd' ln ordinea abundenfei : Carer pil,osa,
Hapati,ea,tri,loba, Anemoneraytunculoid,es, 1'h,ali,ctrum Asarum,
aqui,legi.foli,um,
cwopeum) Lathyrus ni,ger etc.
2. Stejd,reteamestecate,pe cernoziomuri degradate gi pe soluri brune-
slab-roscate de pddure, brune, brune podzolice, lutoa.se pind, la argiloase,
cu predominarea stejarului (steji,reto-gorunete) sau a gorunului (goruneto-
stejd,rete).
3. Stejilrete c1estejar pufos, pe sol brun-deschis clepant[, pe rend.zine,
1rc cernoziomuri degradate,pe soluri brune slab roqcaterle pd,dure, brune .
cntcle ,5i trrune.
4. $leauri cle cimpie carpinizate isau nu, pe soluri brune podzolice,
brune slab roqcatesi gernoziomuri degraclate,formate din stejar petlunculat,
jugastru, arlar, frasin, mir, pdr gi cu subarboret de singer, lemn ciinesc,
salbf,,moale, sd,lcioard,,clocotiq etc.
I'r. $leauri de d.eal, cu pred.ominarea gorunului (goru[eto-ryleauri), a
tr,rlarului sau a jugastrului, pe soluri brune, slab podzoliee, porlzoluri rte
tlegradare, soluri brune, cernoziomuri degrad.ate.
6. Gorunete pure de 0. DalechamTtii,qi Q. petraea, pe soluri brune-
slab-ro;cate clc pd,d.ure,podzolice sau nu, lutoase pind, la argiloase, avlnd
itr diseminalie stejar pedunculat, ar\ar tdtilrd,sc, carpen, plop tremuri,tor,
jugastru, cirers,md,r, pd,r, cu subarboret de lemn ciinesc, dirmox, palachind,,
alun, pd,duceletc.
7. Cerete pure sau in amestec custejarpufos, c'ustejarpedunculat,
gorun, cer qi carpen, pe cernoziomuri castanii-inchis nedecarbonatat'e,
castanii-deschis, pseud.orend.zinedegrad.ate, cernoziom d.egrad.at, soluri
Irrnne, brune podzolice, porlzoluri secundare cle degrad,are.
In ultimul secol au mai fost introd.use pe ca,leartificiald, gi alte specii,
trltm sint : pinul negru, pinul silvestru, salcimul, oletarul etc.
In legd,turd,cu vegetalia lemnoas5. trobuie men,tionate citeva aspecte :
a) Toate speciile lemnoase, cu excep.tia celor xerofite, se intilnesc
Ia marginea exterioari, a, cimpiei, ceea ce explicd, prezenta lor in cimpie.
b) Fagul a pd,truns pind in mijlocul cimpiei, ca incazul pdclurfr Silva-
.;u1 d.e Cimpie, citat d.eA. Borza, din fd,getele clin jurul cimpiei. El a fost
eliminat treptat de aici, fiind. scos fie tle mina omului, fie din cauza
climatului necorespuzd,tor.
s) Speciile d.eQuercus,fiind. extrase ca specii valoroase, sint inlocuite,
tleptat., prin jugastru qi arlar titd,r5,sc.
dl Pe unele terenuri degradate se constatd, o invazie rle arbuqti, cum
sint : viqinul pitic, singur sau cu Prunus n&na, Prunus spinosa, Crataegus
monogyna (mai ales pe versanli nordici), specii de Rosa, Lyci'um halimi"
lolium, Li,gustrum aulgare, Vi,burnum Lantana, fluonymus europae&,Euony'
)tLltsuerrucosa,qi Ru,bus.
IJneori, aceqti arbuqti irnbracd, pd,clurile ca un. briu cle centurd,, oprind
inaintarea vinturilor in interiorul pd,durii, alteori apat izolat' pe terenurile
degradate goale qi, in sflrqit, invad.eazi, arboretele artificiale cu consisten-td,
rnic5, ca in terenurile degraclate de la Sabed.
e) Sint unele picluri naturale qi artificiale, care pot da un funrlament
qtiinlific impd,tluririi terenurilor degradate.
I)in cauza nume oaselor defriqd,ri qi bricuiri ale piclurilor naturale,
pentru studiul naturalistic al vegeta,tiei nu poate fi utilizat decit un numd,r
182
restrins din pdtlurile naturale, care s-au pd,strat mai bine. Pe ca,leartificiald,'
s-a lucrat in numeroase perimetre, printre care menliondm: Mera, Juriul
rie Cimpie, Ciurilei, Dimb, Silvaqul cle Cimpie, Agirbiceni, Ilarchiq, Bar'
)a,ca,Rdzbuneni, Cetan-Yad, Negrileqti, Lelegti-Mihd,eqti, Cacova-Poiana,
Aiudeni-\rdliqoara, Lapoda-Cetate, Stejd,riq,Pogida, Mird,sld,u- Cicar, Neslac,
Podeni, Some;eni, Apahicia, Desmir, Bard,i, Nuseni, Bon{id.a-Bologa'
tlizequl Gherlei, Sintejude, Urca, Iclozel, und.e s-au folosit numeroase
specii d.e arbori qi arbugti : salcim, stejar ped.unculat, frasin comun' frasin
american, paltin de cimp, paltin de munte, jugastru, ulm d.e cimp,
plopi negrii hibrizi, ar{ar tdt5,rdsc,md,r, pd,r p{,d.uret,cires, amorf5,,sofora,
lemn ciinesc, salbi' moale, cdtind,.
Din aceste lucrdri se pot trage concluzii prelioase asupra concli.tiilor
stalionale in care pot fi utilizate unele specii fo:estiere in clmpie.
In leg[turir cu impircluririle a'rtificiale, se pot, desprinde d.e asem3ne:r
citeva concluzii.
a) Sint lSrluri experimentale tip Sabed, care au avub la bazd, trn
stud.iu al sta{iurrii, o metod.icd,lntocmitfl gi care ne dau astd,ziurr material
rlocumentar valoros, asupra posibilitir,filor de imp5'clurire a teronurilor
clegradate.
b) Siut lucriri de impddurire, total lipsite d"e hazd, qtiinlificd, ryi tle
interes. Era suficient ca organele din prodtrclie sd, observe pdrlurile qi
"speciile insta,late natural qi sd, rttilizeze rezultatele unor pd,tLuri artifi-
ciale ca : Sabt-.rl,Bozcd,,Bonlicla, Fizequl Gherlei etc.-pentru a evita unele
greqeli furrclamcntale. Iltilizarea salcimului qi a speciilor de Quercus ca
elemente cle bazd,, in impdclurirea terenurilor clegrad"ate,pe substr.lte
marnoase, r[rnine o greqeaid,evidentii.
c) Cartarea stal,ionali, qi stabilirea tle lormule pe tipuri stalionale sint
,:i rdmin metodele cerlemai indicate d.eimpidurire a terenurilor d.egractate.,
d) Este nevoie rle rid.icarea procentului pdd.uros, atit pentru valorifi-
{larea terenurilor clegradate, cit ;i pentru stlr'ilirea eroziunii qi amelio-
rarea conclitiilol clirnatice.

7. FOLOSI-\T,\ TliIUt\UltlL0R

In Cimpia Transilvaniei se intilne'sc, fiind. in mediul lor stalional,

,1 categorii r1e t'olosirr{e ale solului : culturi agricole, pd,;uni, finele' qi
lrIduri.
Daci, se tine searna de condifiile climatice (temperaturi metlii anuale
8-9,|f qi plecipitatii 500-700 mm), cle condiliile geomor-tologice(alti-
tudine medie rle cca. 500 m, reliel accitientat, insii, cu platouri qi coaste
lrrod.ominant sub 100). decondifiileperlologice (solurirlestul d.e fertiie, d.e
tipul cernoziomurilor qi solurilor brune-slab-rorycatepe marne ryimai pulin
soluri pod.zolice),se lnlelege cd in cimpie extind.ereacea mai mare trebuie
si, o arbd, cultulile agricole. Totuqi, suprafefcle intinse tle terenuri degra-
tlato ne inilreptdlesc sd afirmd,m cd,nu s-a cdutat sX se stabileasci, qi sii,se
pd,strezeun amrmit raport intre acesbecategorii r1e foiosinle, irr tuncfit:
de nevoile d,e pistrare qi ameliorare a, solului, ci s-a abuzat cu rlefriqarea
pdd.rrilor qi {inefelor, pentru oxtinderea culturilor agricole. Aceasta explicd,
in bund, parte imensele suprafele d.e terenuri degrad.ate qi reparbizarea
anarhicd, a culturilor actuale. Cu toate acestea, se poate afirma cd, in
Cimpia Transilvaniei, in comparalie cu aite rogiuni ale !5,rii, utilizarea,
fortelor prod.uctive ale solului se face la un nivel ceva mai inalt. Astfel,
culturile ag:ricole reprezentate prin cerealele debazil-griu, secard",ovd"z,
183
 pgrullb-.- se-fac, in.majoritate, respectind un minim cle conditii agroteh-
nice. Pdioasele se cultivd, numai pe platourile gi versantii cu inclind,ri mai
r^nicide 10o; _se evitd, cultu:'a piiqitoarelor pb terendrile incunate, _se.
fac ardturi de toamnd,,pe supiafele orizont^ale qi ard,turi ae primxi,ar:e
pe curba de nivel. coastele arate de multd, vreme pe curba de nivel
-cte s-au
terasat in mod natural.qi pot impjedica scurgerile suprafald,. cu toate
acestea, sint qi suprafe.te
iltinge de cultrri igricole pd,io'aseqi p.d-
pe versanli cu lnclind,ri mai mari de 1"0', uneie cu ard,turi "ni""
pu rl"i,
T!o1I?
de cea mai mare_pantd,fd,cuted.ecu toamnd,.Asemeneagreqeli explicd,in buni,
parte
^suprafefele_imensede terenwi degraclate din c"impie. c-utturi pomi-
cole.slnt pu!ine.-l-iilg: a cd,ror patrie esie pe podiqul riinavelor, aici sint
foartb rare sau chiar lipsesc complet ; expuc^a1ii car'e se dd, este d ingheagd,
in timpul iernii. Totuqi, se constatd, cd pe expozilii sudice, bine ing;opail
in timpul iernii, dau rezultate bune.
. Dintre podr se cultivd, pe scard, mai mare diferite varietd,fi de meri,
peri, pruni qi mai pqtln piersrgi, care dau fructe gustoase. cert este
cd, in
clmpre, culLura cerealeloreste baza qi cd,pomiculturii nu i se di, importanfd
plea mare.
Pq!"ptg ryi ti1g.tgt_egcup? supra,fele.destul de qari, nu au o pozilie.
geograficd,bine stabiltd, ,1ise gd,sescpe tirate categoriile de'pante, pe firndriri
$e-v{,i, pe platouri. rg.ph1s, piqunile'qu sint biie ingrijitu qi tiiii""tio;i
folosite; nu sint curdlite la timp de plantele erbacee"qi l"rorrorse invada-
toare,.lu u se aplicd' lngrd,qiminte pe solurile sdrd,cite qi nici inierbd,ri
artificiale care sd, refaci,-caiitatea.p.3,.ligtii,nu. se aplicd,'pd,qunatul prin
rctalie pe ta,rlale c.a sd, se_dea posi6ihtite'pajiqtii ui ." se iniro-
duce un numilr mai mare ra.pdqunat*al,dit ""rrbd,,
capalitatea pd,ryunii,nu
sg lye i" :rtg
fea]ma d.e epoca optimd, de pd,quirat, introduciidu-se vitile'imed,iat
dupd, ploaie- Si_primd,v.ar_a dupg, topirea zilpezllor, pe locuri umede in
iarbd,^fragedd,,bdtdtorind. astfet solul si sm-ulgind'iairba din rddd,cini.'Ei
.- _^1:^T.r.9p1!p1i gxpligpin bund,parte sitqajia actuar'ea'pxqunitor,care
m malontate sint transformate in terenglld3sraolte, in sp-ecialcele'd.epe
versantii cu inclind,ri mai mari d"e20-90". pd,qunile he aatx **i
provenite din transforlla{ea fine{elor, se mendin mai bine. ""ce"d;,,
f:r npecioJcglo a.o_pofund"qri dc vdi qi cxpozigit nordice, dau
-^.,^Iio-91:lc,
b-Tg, o producfie ridicatd, la hectar. Cele de*pe ixpozili sudice
LiJ.t$r..
stnt de calitate :"
slabd,. se dovedesc un bun apilrd,tor aI soluiui. berinlele
crescinde de terenuri agricole qi^de pdquni- miiqoreazd, continuu s"p"at'at*
lor. Pe pantele mai mari de 2b", unge culturil'e agricole no ar. ce cauta,
und.e se constatd cd, pd,gunile
introd.ucerea finelelor, ca mijloc * po! frina proceserJde eroziune, se impune
importalnt de d.ezvoltar:e a zootehniei.
Pddurile sint' reprezella-te -situate
prin'trupuri iiotaie, [e*airerite md,rimi,
pred.ominind cele de, 10-20 ha, pe expozilii'nordice qi mai puliri
pe platouri nord-vestice qi nord-estice. ca supr^ata1h,in cimpii, trans'ilria-
piei, o_cup^d, un p-rocent redus. Dupd, harta-oficiitd, magniard, intocmitd
in a1$ 1896., pidurile la acea datd" reprezentau cca. r|d/o din suprafala.
r.n ultimul timp, dupd, harta vegetatiei forestiere intocmii; de Miiristeiul
agriculturii qi siilicultulii,.procentul piduros a scd.zut sub 10o/o. Din
aceastd, cauzd',^.pedrept A. SorZa qi alli botaniqti, sprijiillildu-se
^cuvint,
pe cercetdri fito-geografice, susfin: cd, paialel'cu defriqd,rea
cj.mlia Transilranici devine.o rbgiune cu un caracter dgricol'qi fdduritor,
cu un
climat s{epic din ceince mai pronunfat. Defriqarea pd,dwiorare loc din
catuz&nevoii mereu crescind.ed.eteremiri agricoie qi d.6 le*n. La red.ucerea
suprafelei pdduroase mai contribuie qi regenerarea naturald, mai tnceatd,
I.B4
decit Ia dealuri inalte qi.munfi Este dovedit eu prisosinld, cd, proprietatea
particular5, duce la-mdcinared, patrimoniului fortstier qi ta tri,nsiormarea
dealurilor qi munf,ilor noqtri in rujni qi in pustiuri.
ceea ce este mai regretabil este faptul dd pd,durile au fost lnld,turate
chi_ar-pecoastele abrupte, und.e este doiectit ce^atte culturi nu pot asigura
stabilitatea terenului qi conservarea solului. De reducerea
iroceniului
pd,duros sint legate scdd.ereaprecipitaliilor din ultimul timp, dacentuarea
proceselor d.eeroziune pe versanlii defrigali ,;i colmatarea cul-turilor agricole
de pe lunci gi vd,i.
rn acesto condi,tii tle folosin,td, anarhic[, sint necesare introclucerea
gi aplis21s6 unor criterii juste, car6 sd stabileascd,procentul de participare
a fiecd,rui gen- de folosinld,, rd,spindirea spa,tiald,ii funcfie de ielief qi un
minjm de mijlo.ace agrotehnicelare sd, rdglementeze problema scurgerilor
de suprafali qi problema, piocentul dd peste ?0o/o c-"ulturi
.apei in sol.
agricole,.cga, 20o/opd,quniqi finele qi 10o/opdduri, este fotal nesatisfd,cd,tor
oi neechilibrat.

8. CONCLUZN
Din studiul suTa,r al contli{,iilor geomorfologice, litologice, climatice,
al ve_get3,lieiq1folosinlei terenuiui, sddesprind fimito;r;le.
1. Relieful cimpiei rransilvaniei, dominat cle coaste cu inclinare
p,A TlIg de b" qi povirniq'ri, care ae!i1 SOo/odin sopr*i*pa totald, qi cu
{f,rrrtud.memare de cca. 5_00m, ne atatd cd,denumirea de
acestei rggruni,. nractic lipsitd, d.e suprafele orizontale, astduzl ,,cimpierr dati
nu mai
corespund.e realitd,lii.
Z.. rn cimpia Transilvaniei sint bine reprezentate urmd,toarele forme
" relief:
t1e
slab inclin_afi pinn h abrup!,i, in cea mai mare parte
,.^.*:_I:I*1q!iadrca
cusrmerncr' " cu pallg d.omoalepe ^ expozilii nordice, cu povtrniqirri qi
pseudoterase pe expozilii sudice;
aumpene de ape, cu ld,limi variate, de la spind,ri-r------- -inguste pind, la
placore
l1ti1s_e,frecvente ln partea de sud ;
f?i qi lunci intinse, care ajung ta B_.4 km ld,!ime, cu aruviond,ri
rii terasd,ri vechi gi noi.
^, .,,3._J:"t^?_t\.rylatourile ,1icumpene,le,de ape, crr inotind,ri sub 10o,deliniurl
o+"/o ,urn. suprarafa totard, a cimpiei Transilvaniei, explieX
pronunlat agricol al acestei repruni. c,arabterul
4. Relieful accidentat se datoreqte cutd,rilor tecl,onice qi in mod pre-
dominant eroziunilor georogice
ryi_cel6rrecente, qi reintineiesc
continuu culmile versan,tilor.'prin proceseie"r;;-;;bo;;d,de eroziune georogicd,,s-a
hirtrogr3,fic_d,cr1 odeniitate care variazd,intre0,35 qi 0,68
ITT*'"^lefea
Km/km"_ $r cu o energie
5. Formatiile litologice .crerelief destul de activi, de -u"o140-32b m.
sint lep r ezentateprin sirai* *o."rriuni de
strate de marne, gresii qi nisipriri :
- sarmatiene, mai l*toase
gi ryai b_ogate-in sii,ruri -c*.un"r
sorubile, caracte-
risl,ice puncteior sabed,,Bozed, Uica, sdrmaq.L
- t'ortoniene siponlien9r !"4oj, M:rre I
Tai^Tsibgrlg qi mai seiacb in sdruri sorubile,
in care intrd,.perimetretebongiaa, nizeqlurGherrei qi voiniceni
-aluviuni ;
vechi qi_ogiz-terasat6 sau nu, irogate in shruri solubile,
care se intind. de-a lungul vd,ilor apelor curgd,tdare."
6. climatul diferenliat, pe prbvincii cimatice, cir amprituctini
mari
de temperaturdqi precijritalfrii cursul *noroi qi-in-lirif"r perioadei
de
185
\ cgetalie, nu dd stabilitate suficientfi, culturilor agricole qi- pr-od.ucfiei
lorestiere; microclimatul d.e expozilie exercitd, o influenld,-hotd,rltoare'
rtit in repartilia vegeta{iei naturale, cit qi a producliei ag1icole. Aqa se
explici in trund,parte imlpXdrrirea naturalfl a expoziliilor lordic,e qi grett-
tifile mari de instalare a culturilor forestiere pe e_xpoziliile suclice.
7. Vegetalia naturald, cle pajiqte qi fineald, este de tipuri foarte variat,e,
incepind cir cei, caracte,risticd condiliiior det stepd, d.e pe ver,ran!,ii suclici
;i teiminind. cu cea de pe expozilii nord.ice d.e d.ealuri inalte caracteristic'I,
;leaurilor de deal tle tipul gorun6telor, cu elemente d.efag, sau fd,getelor
puTe.
-
8. Din cauza acestor facbori atit d.evariali in timp qi spaliu, frecvent
cu calacteristici d,e limitd, pentru dezvoltarea vegetaliei forestiere' se
impune cercetarea staliunilor qi a eroziunii solului, pentru indicarea cultu-
rilor forestiere gi a celor mai corespunzdtoare md,suri de ameliorare.

II. SOLURILB, PROCBSELR I}E DEGRADARE FT STATIUNILE

DIN CIMPIA TRANSILVANIEI

A. CONBIDERATII GNNENALE ASUPRA CONDITIILOB

DE nonMaRE DE &ABPLNDIRE ^)r ASLTPRA
(..:ARACTERIBTICU.ORIIAI IMPORTAT{TE ALE BOL(IRILOE
1. (:OTDITIILE DS FORIL\nE A SOLUnil,OR

Solurile clin Cimpia Transilvaniei sint rezultatul acliunii complexe a

r-egetaliei, reliefului, substratului litologic, climatului, omului qi timpului
<lc clnd" dat'eazd'folosinla actuald,.
Ace,5ti factori de iolificare in condiliile Cimpiei _Tra'nsilvaniei, gu
ca,racter predominant agricol ,1icu proprietate ind.ivitluald, filrimilatd,' prin
intervenlia continu5, qi*des rcpetaid, a omului asupla solului, au_suferit'
gontinue modificiri, care au sld,bit, modificat sau chiar schimbat -tlireclia
rle solificare, in raport cu utilizarea dati, solului ;i timpul de cind acesta
<Iatea"zra.Dintre factorii de solificare, ruod.ificd,ri profund.e in trecut au
-quferit in special vegbta{,ia ,;i retieful. De aceea, influenla vegetaliei in
plocesele d.e solificare - prin treceri ctoIa pf,dure Ia fineald,_qi.inveLsrs1t1
ite ta fineafd, la culturi agricole - are alt caracter in conditiiie Cimpie3
'Iransilvani6i Aecit in regiunile cu vegetalie naturald, ';i folosin{d, constantd,
1tc.perioade lungi de timp, ca ln regilnile de munte d.e exemplu,-und,e
jrroiesele de solifticarese d.ezvoltd,progresiv qi intr-o direclie bine stabilitd,.
In iegfltur[, cu morJ.ificd,rilefactorilor r1esolificare in d.ecursul timpului
;i c1 acfiirnea acestora in procesele tle solificare, trebuje subliniat'e citeva
llspecte mai importante.
a) vegetali-a natural5, in Cimpia Transjlvaniei este reprezentatd, numai
lrrin supralele'mici de pid.uri ioolate ryi prin finele qi pd,quni de virste
vu,riate ryi greu cle stabilit.
pltlurile ocupd, astd,zi suprafe!,e mult mai red.use ca, in trecut qi 1lnt
irrconjurate de pd,!uni, fine,te qi culturi agricole, care in clecursul timpuluit
tlcptat,
- le-au luat locul.
lniocuirea anl,ropogeni a pd,d-urilor naturale prin silvofinele. qi fineaJa
1merli, Fi, pe expozilii-lnsorite, prin flneald stepicd, ',si culturi agricole'
lransforilarea fineletor in lrd,quni qi culturi agricole qi inv_ers,a condus.Ia
tlivizarea accentu:rtd, a folosiirfeloi qi a ingreunat posibilitatea urmd'ririi
180
€yolutiei, $ub acliunea factorilor d.e solificare qi in special a vegetaliei
Pddurile- al opls o rezistenld mai dirzd pe expoziliile nordice, unde
au g5,sit condilii mai bune de vegetatie qi au fost cru{at-e d.eom mai mult
pe veryanlii abrup{i,
}lde- nu s-au putut face culturi agricole. }'ine,tele
naturale de virste mai inainl,ate sint cele de pe expozilii nordice, unrle,
oblinindu-se o productivitate redusx de cereale la hectai din cauza tem-
peraturii qi luminozitd,fii mai reduse, au fost considerate bunc pent,nr
prod.uclia d.e furaje.
Pe versanlii ,insolili qi pe versan{ii cu expozitii intermetliare $i cu
pante mai mici, predomind pdduri ;i pdqrrniin treimea superioard, cultur.i
;i
agricole in partea inferioard,, sau numai culturi agricole.
, Succesiunile pd,clure-fine,te,pidure-p6;une, fineje-pd,puni-culturi agri-
c.91eqi mai rar culturi agricole-pd,;uni-finele, frecvente in Cimpia Tr-an-
silvaniei, clau unitii.ti genetice de soluri cu'caractere morfoEen:tlce inter-
metliare qi uneori confuze.
b) Procesele d.e genezd'a solurilor formate sub acliunea prer|ominant:i
a -vegeta(iej naturale d.iferi dupd, natura vegetatiei. forma de. relief qi
substratul litologic.
$st!el,_ se,d.eosebesc urmd,toarele tipuri de procese genetice.
.br) Sub qleauri de deal qi sub celete cu elemente-de qleau pe pla-
t'ouri orizontale si slab irrclinate qi pe versanli cu expozilii um6rite ;i
formalii litologice mai slab pini la carbonatate (argi1e,riisipuri, marne
oti alternante de marne ,1i gresii), au loc d.escompunerea pr.edominant
aerobd a miterjei organice f"io formarea^de humus nesarurat,
slab acitl pini, la acid, alterarca "ii.pe"ci,
silica{ilor qi formarea acfivd, a c,om-
plexului.argilos, migrarea par{iald, a prodrrselor: colojdale in or,izontui B,
apari!_iain orizontul A de pete podzolice, sau formarea unui orizont pod-
zolic, levigarda completf,,a sd,rurilorsolubile gi a carbonatului de calciu irinil
in orizontrrl RiD (soluri hrune. brune-slab-ro;eal,hnrrrepodzolicer.
- - D, Sub stejar pufos in amestec c. elemente de qleau sau ryleau de
deal cu elemente de cer ;i girnili,, pe versanli puternic qi foarte puternic
itlolina.ti, cu expozifii insorite qi intermediare, pe formafii litologice puter-
nic carbonatate (marne cenuqii, marne vine.tii, gresii calcaroaJe), au loc
descompun_ereaaerobd, activd, a materiei organice prin ciuperci, actino-
mycete qi bacterii, formarea qi acumularea d.ehumus saturat in orizontul
A, alterarea silica.tilor formarea complexului argilos qi migrarea pa,rtialir
in orizoulul_R, uneori ';i aparilia de pete podzotice in orizontul A, levi-
garea.partiald, a carbonatului de calciu sau levigarea totald, qi la mici
adlncime in stratul de sol (cernoziomuri degradate, rendzind, degradatd,
soluri brune-slab-roqcate).
,.?..!ob formalii cle fineald umecld,cu pajiryti incheiate, pe versanli cu
expozilii umbrite, cu pante mijlocii pind la repezi, pe substrate litologice
slab carbonatate (nisipuri, gresii micacee, marnc nisipoase, compiexd c1e
rnarne qi gresii, argile), au loc inlelenirea stratrrlni cle sol, ciescompunerelr,
materiei organice sub actiunea predominantd, a ba,cteriilor anaerobe, for-
marea qi acumularea rle humus saturat sau slab pind, la moderat acid.
formarea unei structuri glomerulare, altcrarea materiei minerale suti
actiunea humusului slab pini, la morlerat acid, formarer:r,complexului
argilo-humic ;i a orizontului B ;i ler.igarea carbonalilor rtin stiatul pe
sol sub 8Q cm (soiuri brune, blune slab-ro;cate inlelenite qi brune inlelenite).
br) Sub_form.d,!4ide firurald, stepicd, de asocia{ii ctesede graminee;i
numeroase dicotiledonate qi rle asocialii intrerupte de graminee gi plante
aromatice (pelinile), pe versanti cu expozitii insorite qi indermediare,5ipante

187
moderate qi repezi, cu substrat litologic variat (marne, gresii, complexe
de marne qi gresii, catbonatate), au loc procese active de descompu-
nere aerobd, a materiei organice prin bacterii, formarea .1i acumularea"
moderatd, de humus in asocia,tiidese de graminee qi slabd,in asocialii rare,
structurarea solului in agregate glomerulare alterarea slabd, a materiei
minerale, cu levigarea ;.labd, pind la inaintatd, a sd,rurilor solubile, qi
slabi a carbonatului d.e calciu, debazificarea parliald, a silicalilor primari
qi formarea slabd,de argild,, frecvent, qi salinizare de suprafa$d,.
Du) Relieful Cimpiei Transilvaniei secaracterizeazil prin unitd,li mai
mari d.e relief, create de apele curg6toare qi printr-un microrelief specific,
creat d.e eroziuni qi alunecdri.
Sub acliunea eroziunilor geologice gi a celor actuale, relieful Cimpiei
Transilvaniei a evoluat de la un potliq neted, rdmas in urma retragerii
apelor marine, la un relief deluros, cu versanli de forme qi altituclini variate
qi in continud, modelare.
Niveiul general al versan,tilor este intre 450 gi 550 m, rlepd,,;it uneori
cu 40-50 m de unele d.ealuri formatg din roci mai tari sau d.in cute diapire.
Versanlii sint tlespdrlili de vdi largi, uneori cn terase, qi in unele locuri
cu piele de ad.unare a apelor sub formd, de iazuri qibd,l{i. Yersanlii se carac-
terizeazd, printr-o anumitd, expozilie, inclinare qi tip d.e profil.
Datoritd numeroaselor varialii intilnite in naturd', s-a urmd,rit clasi-
ficarea versanlilor ln funclie de aceste elemente, ln grupe mai mari, ln
raport eu influen{a pe care o exercitd'asupra dezvoltdrii proceselor de
solificare gi eroziune.
Astfel, dupd expozifie, s-au clasifica! 3 categorii de versanli: cu
expozilii umbrite, intermediare qi lnsorite (fig. ).
-Dupi, inclinare, se deosebesc: versanli slab inclinali (0-5'), mijlociu
inclinali (5-l-0"), puternic tnclinali (10-20"), foarte puternic inclinali
(20-45') qi abrupli (peste 45').
Dupi profilul versanlilor, se deosebesc: versan{i cu profil cOnvex"
concaY, drept qi terasat.
In general, versanlilor cu profil convex qi profil d,rept le sint caracte-
ristice expoziliile lnsorite qi intermediare qi pantele repezi pind, la abrupte,
iar versan,tilor cu profil corrca:v,le sint ear:r,cLer:isticeexpoziliile nord.ice qi
pantele slabe, pind, la repezi.
VersanJii cu o inclina,re generald, predominantd, sub 20' slnt puternic
terasa{i de alunecd,ri, creind. un microrelief specific. ln Clmpia fransi}-
vaniei, se g5,sesc bine reprezentate urmd,toarele unitd,J'i t1e relief :
- placore ,-qicumpene largi de tlealuri (suprafele peneplanate), ori-
zontale sau slab inclinate (pante d.e 0-5');
- versan,ti variat inclina.ti, pind, la abrupfi;
- lunci largi, cu apd, freaticS, accesibild, sau la adincime marer cu sau
fdrfl piele d.ead.unare a apelor I
- complexe de terase in albiile Somoqului qi Mureqului.
fmportanfa acestor unitf,.ti de reljef constd, in faptul ci ne dd, posibili;
tatea localiz5,rii geografice a unite,,titor genetice d.e soluri qi c5, motLifici
puternic regimul tle umictitate a solului.
c) Substratul geologico-petrografic al Cimpiei 'Iransilvaniei este re-
prezentat prin:
-forma,tii helveliene (Stratele d.o llitla), din gresii micacee slab
cimentate, conglomerate poligene, pruntliquri, nisiprui, argile marnoaset
arcoze qi clepuneri secundare d.e ghips;
LB8
 -.{ot_-a!ii tortonjene, din marne cenuryii, marne cu slabe intercalatii
,
de gresii, d.egresii in pldci, cu interc4lalii d.e-tufuri dacitice, formalii saline
qi nisipuri gresoase;
formafii sarmafiene,..prectomi'ant marnoase qi salifere, din marno
-,_ ;
vrnelu, m&rne nisipoase gdlbui,
{,uf de Bazna,.nisipuri cu concreliuni .intercalalii de tui dacitic'cte Ghiriq qi
g"esoase qi gresii qistoase in pHici;
.-_*,_I:1T:!il p911,."1rpfedorni_nant
nisipoasgd'in nisipuri,pr"",iiq""i,
.argrle qi marne, formind tuful ile Bazna z
- formatii cuate_rnare, reprezentate'prin
depozite cle pietriquri, ce
formeaz5, complexe de terase^in albiiie someqului qi lltureqului qi prin
depozite aluvionare_de prundiguri, nisipuri qi miluri, care formeazil luncile
ce insolesc riurile din Cimpia Transilvaniei;
- depozite recente cle coluvii crepoale, d.ecoaste qi
de terenuri aqezate.
Aceste formalii geologico-petrograficc, dezagregatepe loc sau trans-
portate qi epuseite i,pete"cursd6""qi;il.;;;;ffi;"al g"osimi variate,
.d
.aare constituie roca mamd, pe care se formeazd,soluriie.
Rocile mame imprimii solului caractore foarfe -r,ariater in funclie de
ralcd,tuirealor petrografici, qi compozitia lor chimici.
. _Astfel, pe marne ryi calcare s-eformeazd soluri puternic carbonatate
rezidual,. cu un conlinut ridicat_ de
-argild, Iuto-argilioasegi argilor*"; p"
,T?1"u.Tisipoase, se formeazd, soluri lut-oasecarbon-atate; po ailile, solu'ri
luto-nisipoase qi argilopse necartronatate; po nisipuri loslsoiali qi'gresii,
;soluri luto-argrlo_ase,cu un conlinut, variai de pcielet, carbonatale
sail-
-
uecarbonatate, dupd, natura cimentului gresiei'; pej
. ;mrrne saiifere, se
Iormeazd, sohrri rezidual salinizate.
_ - d) climatul cimpiei rransilvaniei, specific steji,retelor, ryleaurilor tle
deal -qi _cuiturilor de- crereale, este ciiferein\iat , clupii, cantitatea msdie
precipitalii qi dup5, temperatura'medie anirald,-in 2 p.ov.ncii
1,+"rH de.
clrma,trce,(provineia centrald, mai uscatd,qi provincia ma,rginald,mai umedi,)
fiind modificat d"eacliunea reljefului qi a-f6rmaliilor litologice, influenleaZd;
procesele de solificare in mod variaf qi in concorrlanld, "cu acestea. '
Pe versanli cu expozilii insorite, viala biologicd,,'proceselede humi-
t'icare ryi descomponerba materici organi'ce in p-roairse]inale sint mai
rlctive qi are loc ctecio acumulare mai slabd,de frumus decit pe versanlii
nmbri!i.
P,u versant,i, fa!d, cle- platouri, pierd-orea parlialX a precipita_tiilor,
_-_._
prrn Bcurgcri cle supra$.a,td,, incetineqte procesele cie solificare.
, Fq creeazd,_p-e versanli un microclimat tle expozilie, diferit de cel
rte platouri ;i de lunci, cu procese variate de solificare.
2. RASPhDIREA SOLURILOIT
Din cele ari,tate mai sus rezultd, cd, procesele d.e formare a solurilor
"rlin Cimpia -Transilvaniei slnt rezull,atul acliunilor numeroqilor factori
pedogenetici.
cunoa$terca reparbiliei geografice a d.iferiteror tipuri d.e soluri qi
p.rocesepedogenetice nu este posibild decit prin cartografieroa sohi-
rilor Ia o scaid, rnare_
complexitatea a,cestor acliuni ,si fenomene, rolul rLominant reve-
ntnd vegetafiei forestiere qi reliefului, care modificd, sensibil climatll
-lr cLetermind,un anumit mod de culturd,, factori uqor de iclentificat po
ierenr se di, a.exat sub form5, tabelari, rispinclirea geografici a sofu-
rilor intilnite in cimpis,_fransilvaniei, in funcli6 de acersti-itlctori esenliali.
Din tabelul 6 se desprind. cele ce urmeazfl :

189
 a) fn naturd,, rdsplndirea solurilor este foarte variat6', datoritd com-
plexitd,lii acliunii factorilor naturali. Din aceastd canzil,nu se poate urmd,ri
id,spindirea solurilor ln funclie d.e un singur factor qi nici chiar in funcfie
de b gupd, de factori. In naturd,, orice plus cle umitlitate, datoritd, unor
uDoare schimbd,ri d.e microrelief, schimbd, ritmul solificd,rii qi creeazd'
f,ipuri noi.
Un paralelism totu,;i destul d.e lnsemnat se const'atd,int,re asocialiile
vegetale qi complexe rle unitdli taxonomice de soluri, pd,tlurilor revenindu-le
solurile mai evoluate tlin punct d.e ved.ere genet'ic.
b) Expozilia modificd, atit de puternic influenla vcgetaliei qi a cli-
matului, incit chiar in pd,duri naturale, pe expozilii insorite' se gd,sesc
s<rluri caracteristice asocialiilor cle fineali, stepicd. In acest caz,in alatil
rle expozi{ie, intervin qi data recentS,a instal5,rii pd,durilor ryi relntineriren,
continud, a solurilor prin eroziune, clegi in'concliliile actuale d.e con-
sistenld plind, influenla scurgerilor de suprafafd pare si, fie foarte
r erlusd,.
Pe expozilii nordice, intotdeauna segd,sesc,chiar sub aceieaqiasocia{ii
r-cgetale, soluri genetic mai evoluate decit pe expozi,tii sud.ice.
c) Pe suprafelele erod.ate sau coluvionate se gd,sescsoluli cu o eYo-
lufie geneticd, intfuziatd,, fald, tle tipul zonal.
d) Pe versanlii cu pante mai mari, evolulia solurilor este mai intir-
ziatdt decit pe veisanlii cu pante mai mici, und"e scurgerile d.e suprafali
fiind, mai red.use,procesele de solificare sint mai active.
e) In aceleaii condigii de relief, expozilie qi substrat petrografic, se,
glsesc aceleaqi uniti,fi genetice de soluri ln asocia,tii d.e fine,te ca gi in tere-
nurile arabile. cu deosebirea cd, acestea din urmd, sint mai sd,raceln humus
5i mai d.estructurate. Aceasta denoti ci, pe versanli, culturile agricole
sint de date destul d.e recente.
/) Pe suprafefe rle teren caracterizat'e prin condi.tii relativ uniforme
cle relief, pan1d,, eipozilie, substrat, litologic qi asocialie vegetalS, se in-
tilnesc complexe de soluri asemdnitoare.
In legd,turd, cu ri,spindirea tipurilor, sutrtipurilor qi varietd,,tilor de
soluri, tlin datele prelucrate gi d.in tabelul al5,turat rezultd, urmd,-
l,oztlelc-
Solurile stepice crud.e (gilbui, gd,Ibui-brune qi brune-gdlbui)'
formate pe roci dezagregate pe lob sau pe resturi de soluri erod.ate, sint
rilspintlite pe versanlfpulernic gi foarte puternic inclinali,-.cu profil convex'
sau numai pe treimeC superioarfi, a versantului cu profil concavt impd-
durili artificial sau slab ryi mijlociu inte,Ieniti.
- Solurile .tupi.* L""ad (gdlbui, gd,ibui-brune qi brune-gdlbui),
formate pe coluvii, fiecvent inlelefute qi cultivate agricol, sint caracteris-
tice poalelor d.e versanti, locuiilor aqezatepe versanli ,;i treimii mijlocii qi
inferioare, adicd pantelor deluvio-coluviale ;i coluviale.
-- solurile aluviale crud.e, frecvent lnlelenite gi culti'l'atc agricol'
sint caractcristice vdilor gi luncilor.
- Solurile crucle (gd,lbui, gd,lbui-brune qi brune-gd,lbui)' format pe
alunecd,ri fr{mintate, frecvent inlelenite qi impd,durite artificial, sint carac-
teristice pantelor mari, foarte puternic qi iiuternic inclinate, care se intilnesc
in special
-- pe versanti insorili qi intermediari.
soluritc bruno-cLoschis-gd,lbui gi brune-d.eschis de pantd,- se for-
tneazd,pe coluvii soiificate cte poale qi-Iocuri aqezat'e,pe resturi tle soluri
erotlate tle pe versanli puternii incliirali qi insolili,_ frecvent slab qi mij-
lociu intelenili qi sub-steji,rete tle pufos c1ectiferite faciesuri.
J$ { )
 -- cernoziomurile castanii-deschis, castanii qi castanii-inchis
sint
formate qi rd,spindite pe c_oluvii tle poale gi locuri aryezate,cultivate agricol.
pe. versanli continui eroda,ti, puternic qi foarte puternic inclinali,
iredo-
minant-insorifi, slab gi mijlociu in,telenili, sau acoperili de piduii de ste-
jd,rete de pufos.
- cernoziomurile ciocolatii sint, formate pe coluvii cle poale de
versanli.cultivali. agricol_peversanli insorili qi inteimediari, variatlnclnali.
acoperili cu stejdrete de pufos qi cu finele slab qi mijiociu inlelenite.
- cernoziomurile propriu-zise, sint, caracteristic: platourilor in!e-
lenite sau cultivate agricol qi versanlilor slab pind, la puternic inclina,ti.
frecvent lnsorili qi cu substrat marnos.
- cernoziomurile slab, mediu qi puternic clegradate, sint rd,spin-
dite p-e pog,le, -platouri qi cumpene orizontale qi slab incrinate, cultiriatc
agricol. gi inlelenit", p" versanli umbrili gi intermed.iari, variat, inclinati.
acoperili cu pdduri. de qleau de deal qi lnleienili sau cultivali agricol.
solurile podzolice, in terenurile inlclenite, sinb caracteristice numii ale-
prtsiunilcr.
- Solurile brune crud.e, brune de pd,dure, brune-slab-roqcate, brurrc
poclzolice gi podzolurile secundare de d.egrad.aresint caracteristice plato-
q."4ol qi cumpenelor orizontale sau slab inclinate, acoperite cu fd,tturl
qi lnfelenite, qi versantilor variat inclinali, umlirili qi intermecliari] aco-
perili cu p5,cluri gi inlelenifi, precum qi poalelor d.ecoastd, inlelenite szru
cultivate agricol.
- Pseudorendzinele gi rendzinele tipice qi degrattate sint formate
p,e marne qi calcare, pe platouri qi cumpene orizontale sau slab inclinate
qi pe versan!,i tnsoriti nsivariat iircUna.ti, sub pdduri qi pajiqti.
- Solurile salinizate, lS,covigtite gi hleiztte sau- nu "(solonceacuri.
solonefuri,^lS,coviEti) se intilnesc in unele vdi qi lunci inalte, cu apa frea-
ticd, la diferite nivele ;i salinizatd,.

3. T]ANACT}.RISTICII-N I'RINCIPALII ALE SOLUIUI

se 6tie cd, factorii pedogenetici imprimd, solurilor caractere variatt

;i div_ersrd,spindite, in funclie,de intensitatea qi complexitatea actiunilor-
Jegetalia contribuie la, alterarea substratului litologic, la formarea
complexului .argilo-humic ;i migraliunea acestuia, la d.ezvoltarea pro-
ceselor biochimicc clin sol, la formarea orizonturilor, a structurii solirlui.
mdrincl permeabilitatea qi profunzimea solului etc.
Relieful, prin formele sale variate, repartizeazi, neuniform cdlclurn
qi precipitaliile atmosferice ,;i contribuie la formarea a diverse procese
(eroziuni, aluviond,ri, coluviond,ri), care intirzie procesele de solificare qi
schim-bfi, condiliile de sol. Din aceastd, catzdl regimul cle umiditate a
-degrad.area
solwilor, _natura,. humusului, staciiul d.e evoiulie, prin ero-
ziuni qi alunecd,ri a solurilor sint conditionate in bunX md,surd,de relief-
substratului litologic, atit de variat, qi divers rdspindit, i se dato-
19s9, ln cea -mai mare parte, specia texturald,, compozi,f,ia chimicd qi sta-
diul de evolulie geneticd, a solului.
Climatul - galastslizat prin temperaturi, precipitatii .;i vinturi -
'complexllti
contribuie la all,erarea substratului litologic,' la rorhar'ea
argilo-humic qi -a orizonturilor, la levigarea substanlelor nutritiv^e qi clt,-
termind, regimul de umiditate a solurilor.
Din eele atdtat'e mai sus reiese cd, fiecare din caracteristicile sohr-
rilor este rezultatul acliunii r.rnui complex de factori.

l9[
 IEsl
l.o6i
lI I' ii li3glla;iEg
I I l-Bl
ll i t
lt
t-l
li
I
I

-[
I
ii I

l#il
-t I I
b? t - R l c - | t -
;t- 4 ld Xl 'r I K
OFN ON
L - I L I Ll :
,.:El '€ I '.1
AU)* AL aala f | ;
rl l^ I I
o .)
!
3 in ;
-ootrg!
r:iF.l:a

o
:z;
-=A
,.1,o!N-
d |.' N

il 6. .!e? .t9 F
;
€.s
tE
'iE'i N A . \ t N
o -e 9rJ
N
a
=?= F ?.S:P
N

33,3&lo A rl

I
!

, , K L L ! L
s d
/. -, -.2 a- zz, z

/:. i I Nl
o0l : I
i I ! -:.1
q al
=;dtr, | | Gt 6l :l
H4 i I ?l al ol J
! 6.d- t l l ittl
€ -ao=; oiol I I Ot Oi !'t I
. --* !v -t ll lt

{
-i-l
/i/l |t ;: ll =
6t
i =
6l
l |
i
!l
:, I
il
=l
.
ol
Elt - -E;,-?,
b E | - l O l O
I .=1 9l EI ci trlh
E dE d ,i '9 (a. l a .a.
|
l|
! - t
[l
F !
ual
i l
( / ] lI |.l
l t l
t / - . 1-| l U ) tl l & l c

n=ijl
,h 9 I ll lttl itl --'- tt

"-i:l
lftr-_l
| . - l I
I
I
II
| - : t I J

t
I Lt-l
I
I
F t
L l
t t
^ l
l
. l A I : Il
I i F] I
-\
I
LI
I
I il di
t L
I I
-----i-----^
Pl
I
I -7- | ' 9! ^ol
;.;"(i '!; L
Nin
j .=;-- It v ' i =l
€ I
I
. a
c oi i: Li i - -
= -

._\: .-Trl .^Y

? oc d
'=* ral f,s
\ l.c l a !
I q -
i.o
p - Frl> t>
!
l7
. s q

-.___r__ I

za I j" t;-

792
 II
I
I
a
I
e s | : .: ; l 6 :
g :5i
I
I a= I frelB E€I
I
>'l -
II i

__l_ l*
t-
--f
I
! l l
il
l
a)
i tr
l: a
(t
*t * a
I Ot O l xt
I >l d - Pl
ol
At
Nl
at
N
a
I
I I: Sl
J a # El i I a 'ta a
tli '-'-- I

rd
E6t@

JC ;or
boP A1
g.:;
a6 u q jilI
L k Oi

'os. a' F ' G ' F-

N N i

r. (j
\)O7)i
I

OA o

FA

g : e4 6.
bo'i
e. '43 .*,cd .6
o i L

.,i"
o rl ,
>';; = O
o9lo
::i
h ,
d 6
at o d . =
\ L
: ;j rv I
d o $ s cd cd 696
a
ti
I
(J \ - l

tt
-i --l- rt

iit .:

o
*l t-
'!Fl l EO il r
.)

c ti
ki ri P
di vt I
- F lg l g
a
rr> Jlalc lr:
tl
LI I
l--
lrlli
ic6 ll

,t o i
*i9
i 'it
'irF
ht i l ^!
Ht ! | 2t .t .
tl H I Hl -
lll
'.. _i

91 tr c
N
d o^

d Eo
P od OO
6€" 6o
F
---i l
t\ 'a

13 Ande I.C.E.S 193

 llrr
I e ' Fi I
j
lo tt,
tli
| +tr
-l ^91
I Ll
I ta i -.;
oi
-dl

:l _----1-.
,*tl
I
_r-
I
- t - -I
|r l i
lii
rl
, -' l
I

9l
€1
i I

'- -1^
qol .9 .:-
)F 9dl d
- ^l
s R l " 5 - 6,F6 l cd :*rl EFF
F - Ot O 6 0 69
"?'^4 f .il
d3i .;,;
)ca .O c6l c! c6 d d ! 6,61: k6
.h2a 't'r) aaal aa) 2u)
a >ol )>tt tl
POI
I
I -.''--I l'll I
- ,l '" ..f
d, Sg No -. =
! t o - " r. J
:=l =i==l .2== :
= ;i= 5S t a vl ='d
'- 'a ==r 9 )! s
* ET A
='- a6
,t{oi
Fl o
ioi rg -9
!q?
abo
o
n Zi Ji
a '=
-?at
Ii JO
-o I Ot I I ;e
g

4= 'i3 ''1'-i I'r-{

o o9 Lt I - ! L a ,o
rd 5!q i =i j:;
F l H = /
- a6
.i| ; €.a.0 l.qr
e -

vi Lo iv
'sx
i A
v . ;

.r.r X ,b .i N't X Xi oi Nl.:.-d,XI ,fX'r'-, . - N

' "58 h-Ya a

; i ; \ ! ^
- : - : l

I
* ^ -
h l z' ; e i b b l
'\l
el
It
-. -: vr v' il r il -i 'ii z' ; - i I
I rt Y ,L)

,\a
a =
.l.a
qg
:'i =

or3 E3 ;
I

e9 ./F
'F" -F ooo o o'- o9
>c( I
!G ), k L
5 6 v
I ' : :
7G :d
(J UE E>E e

$
>6
3

h !
6
d

g
3 I ! r
2 o
p

K
ol
€ f,lo
a3

FE
tD= i;9
6e bE

H€
]94
 I
o {
; ; * I
6il
Et'
-.
t =
i ;d i4 t =

> a1 I ,i >!
t
II
- t -I I

I
d1
j;

ll ?laO
e
I
i

=i =i I :.H
-;'? ,g &^r;H
I ,sE =s: i iEe :i-i
O r d e i dr.- i -,i -:--
=,s
'=.: i tr .6 =q
.a-6 E U i o
= o,ct o (!
o> ona
,9
)56
aa
3
, t r t6),u6 )J ) A
! 'ct (n
au) a
I : i ' c a '' 6t a a6 c d I o , o - ! d 6 s
I v)a |
-trt) tt-ttu)
II
_l_
!t.; o tcd
1 : =

L . :

99o 9
€-o
at
'- .9'- 6

N o
=.)=
^- , A
!
I
JJA
klo
I I'd
N I.r 'ral XqiX
L!h

90
OL)U] U)(J au)a U) ,ai fi Jt d .i6!,

o(l a
e
k 9tr I k k

o 6
oo o q O.r O
d;> z
sLqrh ItsDn
-oi: c J: 6 = L t r 9
aaaaa EAO Z a9a JE= 4 AeA

k
(J

o
k A
o

'F
6\
hl
o;.
oF

f6

6.i
g: .." aN
6f-
7
6t I
I
 :;o ..-.-.-_,'
: J:: N
tr i3. =-
Eo
o.: t+ -t.' .:
z>
3 i-> ? Z
6 ^=

9..3. ??,tr=
. a . -
Z a

N F r t s F ! - . -
aa = \= i9
L , v :- da!)
',' o6
U. z'J a.h (J a'J
l
,: ---t -- t
d a x
Q! ;;:E ; i .L
'5N -ts 6 ;E : .i
! d
L ' Y :

o3 -ci e
5

!
E
LO
E
€ I J= =
- =a
_=
?
96 '
t
g *."3';
; f + N..
.F: .F: .=: , F; .Ye
' l ' ^N N
XX ) .r'F 3E
5 1 = tr
c FF it
',:
47
C in.a J f U LJ '': aa
i
'7: '<]
i

L
e v l 6
i

"l

!l
( e_a
1,
2l 6 $6
S I vl
----l

Ii l
j

s> .E
1
oE
I
ad I

I
I ,:
I
;
t
3 Lal
?oo
I
i

I
;- I I ,.rl
::e i c3l )i
I v
c

I
'ae .- P.
lLa
i._
I lEoNI ;d
ot s
I
p ti^
I a. I
-1

"-. ; l

z
I
I sf-i T

I 1)ri
 lJste necesar sii se cunoasci cil,eva
din caracteristicile eclafice esentiale ale
solurilor gi stafiunilor, lntrucit acestea
dau posibiiitatea stabilirii nivelului de
fertilitate al acestora qi ile apreciere D"
valenlei ecologice qi ploductivitatea
statiunilor.
'
Caracteristicile esentiale ale soluri-
lor sint urmitoarele.
id
l . -
Grosimea stratului de sol. Este o
ol .e cv . { I S.q comp onent 5,a f ertilitS!,ii solurilor, d.intre
I

- ! : "---"i--
i cele mai importante. In terenuri rJ.e-
;r- Qa graclate, und.e contliliile tLe sol in ge-
N
d
lJ 5
'l
I
|
jj.-
A'F
neral sint mai inr5,utifite, ca,pd,td,o
.d.i - F
importan!il gi mai mare.
bD lpF .2; *6
oai
ii;i
- ^ l
Grosimea stratului d.e sol din Clim-
.ri
,r\kt pia Transilvaniei este rezultanta a 3
= factori esenlia'li : substratul litologic,
N1 NN N N NN NN
relieful ;i formalia vegetald.
at / 7
!L:
Formaliile litologice reprezentate
ol OU .t a) U o(j i
"
ro in majoritate prin sed.imente moi gi
-; I uqor friabile (marne, gresii slab cimen-
tate, nisipuri, aluviuni), aqezatein strate
groase sau in strate subliri qi alter-
nante, perrnit formarea de soluri pro-
funde qi foarte profunde.
aFi Fo tr'ormaliile litologice mai ta,ri (tu-
. P (aa
,?
c6
furi, calcare, gresii calcaroase),pe c&I€
se formeaz[ soluri ceva mai superficialet
l
apar pe suprafele mici qi in petice izo-
late. Pe versanli, stratul de so1este irrsii,
rnult subliat prin procesete d,eeroziurle,
iar pe vd,i, se formeazd, soluri coluviale
qi alur-iale d.e profunzimi neobiqnuit de
mari. Pe placore qi cumpene slab in-
clinato" noatacate rle eroziunc, sc pris-
treazd, solurile cu profunzimea caracte-
-at L . ,. r:isticd concli{iilor d.e formare.
I
Sub picluri, solurile sint' mai pro-
.i
:€ @ funde decit in finele, datoriti inri-
ri5,cind,rii pivotante qi mai aclinci I
. P
i l

ar a 2 ,a vegetaliei lermnoa,so si friniirii mai pu-

l ternice a proccselol de eroziunc.
.TF
In Cimpia fl'ransilvaniei, fieca,retip
de sol se incad.reazi, in anumite limite
rte profunzime qi, in funclie d.e stacLiul
E.d
cle evolulie ,'sicondiliile d"e forma,re, la
9a
fiecare tip d.esol so cleosetrescmai multe
categorii de profunzime. Profunzimea, in
plus, fiincl o caracteristic5, importantd, a
fertilitd,lii solurilor, oste necesar si, fie
rN
urmd,ritri pe tipuri de soluri.
797
 Solulile orude, formate pe ma,terialele clczagregatc pe loc, au pro-
funzimea cea rnai rednsx, (foarte superficia,ld,;i sirperficiaid,,mai ra" inil-
lociu prr-rfrindi).
- Solurilc ctttde,, 1te colur-ii si alur-iuni, sint mijlociu profunde pind, la
foarte profunde.
Cernoziomul ca.staniu, ciocolatiur rrerrloziomul propriu-zis, cernozio-
mul degraelat, soludle brune-slab-roscate, solurile hrune poclzolice gi pod-
zolurilB, sint predominant profunrle' ryi fo:rrte profunde $i numai fe ^ 1-*"-
sanli, d.in cauza eroziunilor, se intilnesc qi solurimijlociu profunde.
. .- cq.""_"-gp!ia solurilor crude. foarte.superficiale
-sp.r,re ;i superficiale, la so-
hrllls
.din cinipia Transilva,rriei, se poate c[ profu'nzimea se inca-
dteazil, in limiteie exigenlelor vegetaqiei lemnoa,sesi^erbacee ryi culturilor
agricole de protluctivitate ridicatd,.-

. Conlinutul de hurnus si natura aeestuia.Diversitatea mare a staliunilor

qi asocialillor vegetale qi mod.ul variat de culturd, qi folosinld, a a'cestora
prod.uc acumulS,ri d.e hurnus la suprafafd, qi in stratul de sol, cliferenliate
atit prin natura cit qi prin continutul d.ehumus, de la o nnjtate g:rneticd,
de sol la alba $i chial in cadrul acelrdagi lip, de Ia o sratiunc Ia alta ryicle
la un mod cle culturd, qi folosinti la altul.
Acumuldrile de muterie olganicd,la suprafata solului, in climpia Tran-
silvaniei, se inl,ilnesc in p:idurile de foioase, sub formd, de mull qi mull-
mod.er, unde formeazf, stratul Ao, gros cle 0,ir-1 crn, frecvent intrerupt
in pd,rturile cu consisten!il mai micd, de 0,8, in pdd.urile p[;unate qi in eole
de pe expoziliile sudice, und.e procesele de humificare qi mineralizare strt
mai active. Trecerea de la stratul de mull qi moder-mull la orizontul su.
perio-r al solului, in A sau Ar, se face printr-o pd,tmndere treptatd,.
fn pd,durile de rdqinoase qi in finefe, in special, se intllnesc frecvent
acumuld,ri d.ehumus, sub forma d"emoder-humus brut ;i humus brut (plan-
ta,tiile de pin - Sabecl),cu strate mai groase, care uneori ating 10-ib cm
grosrme.
Cea mai mare parte din materia organici, humificatd, se acumuleazd
lnsd in stratul de sol, unde formeazilt"orizoitul A, in solurile nepodzolice qi Ar
in solurile,.pottz,olice. In caracteriz-area fertilitdlii solurilor !i a proce'seto,r
genetice din sol, intereseazii a,Lil,laLulil hr-rrrrusuluicit qi-conllnutul de
humus.
Grosimea orizontului cu humus Ia solurile din Cimpia Transilvaniei
variazd' in limite largi, chiar in cadrul aceluiaEi tip tte sol de la o sta.tiune
la altV.;. ln func!,ie de relief, de substrat petrografic ,;i de asodialie
vegetal6.
In ,ceea-ce priveqte grosimea orizontului cu humus, existd un para-
lelism destul de accentuat intre asocialia vegetald,, profunzimea sotutui
q^itexturd, d.e o parte, qi grosimea orizontului cu humus, cle altd, parte.
Grosimea cea mai mic5, o au solurile crude, formate po substrat marnos
qi pe versanli cu pante mai mari qi scurgeri d.e suprafald, mai accentuate.
Grosimea, cea mai mare o au solurile de fineafa, neerodate, de tipul corno-
ziomurilor cle pe forma.tii litologice uqor tLezagregabile.Cu cit solurilo sint
mai uqoare qi mai profunde, cu atit orizontul A este mai dezvoltat.
Dup5, conlinutul d.ehumus, solurile se pot clasifica astfel:
a) Soluri foarte sdrace qi s5,racein humus, in majoritate cu un confi
nut sutr 2'/, qi mai rar 2-3% humus, sint solurile crude qi bru:ne-elescliis
crude, formate pe aluviuni d.evdi, pe coluvii gi materiale d.ezagregate.pe
loc, tle pe versan{i ln majoritate cu expozilii insorite qi intermediarq gub
198
asocialii ierboase cle stcpit uscatd, sau culturi agricole, precum gi'soluriltr
brune- slab-roDcate podzolicer at t-2 o/o humus.
b) Soluri mijlociu bogate in humus, ca 3-5o/o humus, stnt cerlozio-
murile crstanii giciocolatii d.esnb asocialii ierboase cle stepd,mai umed.d,rpl
versa,nfi cu expozilii insorite qi intermediare qi substrate variate, qi pod-
zolurile de degradare de pildure.
c) Soluri trbgate in humus sint cernoziomul propriu-zis gi cernoziomul
.degraclat.
-
d) Foarte bogate in humus slnt, unele cernoziomuri propriu'zise $i
rendzinele formate pe calcare.
Cercetind. tabelut ? cu clasificarea sohnilor cLupd,unele caracteristici
esenliale qi tabelul 23 ctt staliunile cele mai frecvente din Cimpia Transil-
vaniei, se constatd, urmd,toarele:
- Cernoziomwile, qi in special cernoziomul propriu-zis qi cernozio-
mul clegrad.at, sint cele mai bogate ln humus.
- Soluriie crutle qi solurile brune potlzolice qi pottzolurile tLe tlega-
dare cenuqii sint cele mai sd,raceln substanle humice ds ouloare lnchisfi.
- Soiurile lnlelenite sint mai bogate ln humus declt solurilo tle sub
p5,clure.
- Culturile agricole sd'rd,cescsolul in humus.
- Solurile pe marne sint mai bogate in humus decit solurile d'e pe
formalii loessoitle qi pe nisipuri.
- Solurile cle pe expozilii insorite qi intermedJare sint mai sd,race
in humus itecit sohuile de pe expozi.tii umbrite, din cauza proceselor mai
a,ct'ive d.e humificare.
In legdturd, cu nevoile vegetaliei, lipsa humusului nu este simlitd
decit ln solurile crude, foarte sd,raceqi sdrace in humus. Cu exceplia hu-
musului clin solrrrile podzolice qi podzoluri, in solurile d.in Cimpia Transil-
vaniei pred.omirrd, humusul saturat sau slab acid..

Aleituirea granulometriei. Raportul nisip - pulberi - argild,' in

solurile d.in Cimpia Transilvaniei, este d.eterminat de 2 factori: d.e sub-
stratul litologic ln solurile fd,rd orizont B,qide substratul litologic gi intr-o
md,surd, mai redusd, de procesele cle a,rgiliza,ro gi migralie a complexului
coloiclal ln solurile c,u orizont B.
Din tabelul cu analizele gr:anulometrice, privitor la acest raport, se
pot, constata urmi,toarelo :
Solurile formate pe marne au un conlinut tle argild, cate variazd
ln mod frecvent 80lro
ilrtre 40 qi 70lo, pulberile gi argila impreund, depd,qesc
qi ajung gi depilgesc 95 o/o.
Textura pe profil frecvent, se men.tine neschimbatd, Ia solurile fi,rd,
orizont B, gi apar diferenlieri mai importante numai la solurile cu orizont
B, d.atoritd, proceselor d.e argilizare qi de migralie a argilei.
- Solurile formate pe complexe d.e marne qi gresii, formalii loessoid.e
pe calcare qi po diverse luturi marno-gresoase au un con.tinut tle pulb,eri
qi argild mai redus, care impreun5, variazd, intre 40 qi 80o/o qi silt pr_edg-
minant lutoase pind,la luto-argiloase. Textura pe profil vatiazd' in funclie de
substlatul litologic ryi de procesele de alb':rare si migratie a complexului
coloid.al.
- Solurile formate pe gresii cu ciment argilos, gresii fin micacee eu
procent rid.icat d.e nisip fin, slnt lutoase pind,la luto-nisipoase I textura
1reprofil, dacd substratul litologic na vunazd, se modificd, accentuat numai
ln solurile cu orizont B, ln urma proceselor d.e migra,tie.
199
 ',
rl o-----
g sl
bo bri a
d
t, o | 66

i€is k
'it'i- ",d b0 bo t | >>;
* e9 h a' ) i vX v: 5+
$ h ! € -.d I i
oX" I A LJ

t 7 I z> x24 | 2 ,= I
'e'E
E
v > 1 2=.=
'5'5>
i n
= |
I -<5
o
I "-l L) er I 47,<
t;
-1..- -*-
t1 ll
3 I
lt tl 3 Ii 4
I
tt I
tI Li ta

li
tl
l d @
l6
lk
b0 I

l l l h
t+ l.- I
I X L N
o l6 t-^
lPlo ol o I o: a oo
trtq =a
231 6
tt6
AO
6 s 5 I I q! cd
o -et: -t:.Y
ll90
I
I
I
1
i- oi a a
b0
T9
, ,F:Z | 4
bo b0
Cd
.= | 55, b0
h ..,FF
;3Ff
AO :^ KIF i !' a b qooo
II |I ;6 6;o I Y: o Y L YY;
3+

tl zs J '.] , l, 1
,l
-
'-.i
I
I
I
<-a
r.t-5 J c"!a-
,i

m
i"l m nicrj

L.i:=;; "7,1- I l ll I I II i ilt

___-L
6l
-- -l cYllN at 1
I
'l
^lN lc{ Al(nca

,6 :.: E< I r n -t
rl
; O c:
I I tl I ,ll l1 ttt
E 8-:< I !: -l.l c
iN a- c{ . Nal t6t a.t 61 6l
9F i:
4
-l
-'l -l
)
a
*ir. -o c c
I
al dal c\ nr^l6l
-.-E 3 i
L. I -,\ I
n
t -
I
t
O

? 'ld '.d
I ,a

i A

,d3-9

3e ls 'n
-c v
o
i Ey, E3
F, B; ::-d e
,6
)od
oo ,
€! tY €g
I HE ' -iiY
i e9
lS" O;

.qS 9J e6o P.*

.: ii .!l s
* !o *'.( p. 3
?, ;o>J
;i i? .:€
t 'r.d
' i NP 'iu
EP I
53 'a )l
= ? - - = b
n- i ,iB. a U) a a
o

200
 I I

:v tEs
I l 91
'7.'d I 'al
oi
tt
AK
i dl
I
aqo[jEo o o ol oqooooooooo oo9Q
E E E ' ,rEr c J
6cVc!
KH L h L] *r,h IkL!hM grL! h-,i L

EEE.F""E = > > l1 E>,>,>>5..-=27.2 >.ZZ>= z!i

s!4 I
I
^ l
(r
-l
i
ol
I

+ ol oooo
9io O c al
^ l
?o :X.6
si i .ri bo 60i bo bD bo bo
.9.6 I gF90
bo I
h ,l
6l
bo cg k
I I <gcA -l I
6'ai I
I 'a'a'd 'd-'al
oa0) -.1 zzl
",,1 o .,1 oooo oboo oo zd c ad ; 9i ^ 2 a
?,99
6l dqg
s 3l '6 *'6 SSli
;i
c I
6
S
FqPo9q; 901 bo qD 9! AOi Y'l uh0bobox boybo
P P . ?8 . 1 " l Y
hr khkL:
CPI Y.i'
? qdl
il
5 6 6 "Pj ;63 o Al 6 6 5 5; 5;5
I€P 9!E i . -l
r+Prib0 i -i H* 9!F!99t t
JFIPl .11 <Jt] ,t; t i
,.t i J.: -.: J < ;J lJ4<<Jl J
I
I

ct:a:e :Q :?+-,o'?i ,o.],--] \ot\raJFror rt\rr a1==*a,l:11 aY)

llllillllll trirrl rlllllllli lirill
^ o':---'-r-::: ila-aai-idl N
"1
331) o' o--o- ocl ^c o_r l _ r
c
arr@c0r
mrOf
lillllrllli
r).d+(o10D-l
?\I
I r| llrlil ltt I irlllli I
cl
e{ ci.a s :r 5'+ a'! inl <.,(ci 3=i!i.n.DL6
I
I
rl
tt I
c
c6@61 c\l e{6to6lNi c{ 6l ar ci 6{ C{ C{ e\l c{ a\ cr
ltT
inc I
dl Hic\iil
nl I li tnl I
F
i\ ' 3 l r"t t,\ \ ini
c
eaaO
'- o ' @
|1 1 I l

I
P

.fr:€
-. bt

P1
no
a;,= YA:v.i

)N NE ;gpi-5
N il,;.-l
z-t 6
6trd to
o
9 -:ESE u
3
9
'f,
!:
?N

EEE cd

NNN NNNN
F.:
A o.)o
,rtt
QOd)al 3c

201
 \ualize

tt 'lir)ilI,
ntpo'
unitNtee georuor,ul.'gi"5i l,un, a I r i t i a
strb,ipul, substrailll
I,edmetrrU r)rietate& de sol Uiolttgi,'
I I
lr
2a Sabed Versanl Mnrne

),Iarrtc

Marno

I
3n Sabed I Poalc de versant

Agezdturi pe ver- v
sant I brutt d: plntd:
Aqczituri pe ver'- i Orud gilbui- J Cotuvii rnarnoase
"sant 1 l e lp,,rrrti]
brun {de )'illlal
I "att"
I C ud gil bui- i
j blrn rle pantdlColuvii marnoase
-l
VSV nrun-aesctris, Marne
crud <le pantd I
7 IiSE Brun-deschis, I Marne
crud de panri
l_
Tb VSY Brun-deschis lcrdtt m."r"o...-
crud de pantd
20 SSE- Brun-deschis Marne
de pante
27 sv Brun-deschis
de panti

7b

9a
taniu I
: Cernoziom cio- l Mante
I colatiu it -
t=-
I
-

I
-

I sb Sabed Poale de versant Cernoziorncas- i Ilrr rne

taniu I
\i(:rsa nt Cernoziom ca.s- I

Poale de versant

212
 'l
ubelul I
!l rtilu | 1)Ilrol.li(!f

l'olosiD te
aciualii 0,2- i
i ierclrulni 0,009 ,

Pirgune tnijlo- i,21 t19,49 4L,5L

ciu trnleleniti 6,11 56,34 37,51

Pd.gune ln!e- 10,38 1 ? , 8 1 35,43 36,38

lenitir

Pdpune mijlo- 8,98 4 , 2 6 74,O7 40,36 41,3L

ciu lnteleniti 6,68 12,70 r 7 , 6 4 32,86 37,40

.
Pi;une
mijlociu lnfe- 3,06 8,40 14,09 22,47 36,56 30,87 32,57
lenila 1,58 6,30 1 5 , 3 2 36,18 51,50 24,96 23,54
P:i$une
mijlociu lnle- 1,70 6 . 9 3 1 8 , 5 0 17,64 36,74 56,11
IenitI
P59une
tntelenit{ 3,05 1 n t t 2 , 3 9 r 3 . 6 3I 1 6 , 0 2 .rl; 3 8 , 1 4 45,84

Arabil t7120-40 2,59 6 , 5 7 2,39 4,06 7,45 15,92 24,82 10,74 52,81
Pigune 50- 2 , 7 6 10,02 2 , 7 3 8,97 1 1 , 1 0 12,61 26,44 39,05 49,85
lntelenitir 21i10- 2,79 7 , 3 0 3,60 1 3 , 3 3 1 6 , 9 3 13,81 28,66 42,47 40,60
55- /t' 1,95 8 , 2 3 /,ur) 15,00 22,66 12,99 23,40 36,39 40,95
PA$une inle-
leniti 51 ,an 3,97 ),JC 1 4 , 3 6 19,71 73,27 23,02 36,29 44,00
Pdgune
slatr lnfeleniti 2 0 1 1-0 1 , 5 1 13,28 1,.{8 20,98 22,46 1 1 , 8 4 26,37 39,33
Arabil Ah5-85 1"99 8,98 6 , 1 4 16,71 n,s8 12,42 23,30 4r,n
Piguue
mijlociu lnl€- 18110- 2,7L 8,71 8,30 8,69 13,6-t
0,39 25,2t 38,88 52,43
40-50 2,33 8,04 8,03 8,29 10,69
o,26 26,97 37,66 54,05
leniti
-zs{ 40,06
Pd;une mijlo- 3 0 10 - 9,79 3,23 L ? , 1 5 20,38 13,47 26p9 39F6
ciu tntelenitl ,tJ - o,72 11,56 12,63 37,72 50,35 9,66 14,24 23,90 25,75
Pigunc
rnijlociu ln!e-
1-
120-40 2,54 1 2 , 4 8 8,36 I 18,76 27,12 It,22 20,t7 3 1 , 4 3 47,45
leniti 1 , 1 9 14,22 7,r2 l16,20 23,31 9,63 2 1 , 8 6 31,49 45,2O
Pdgune 141";- 8 , 3 1 10,21 115,89 26,10 14,33 24,44 38,77 i 35,13i
lntelenit{ -4
--1--
2,43 12!t7, 2,90 I 9,43 72,33 75,29 tljL 47,LO1 4 0 , 5 7
1--i
Pigune mijlo-
ciu lntel€nitd 9Qa t,JU 14,23 127,87 43,o!_11,3.1 16,89 4lp, | ,n,rr ]
l--l

Arabili 6,11 0,31 0,22 | 6,09 6,31 70,77 24,46 35,23 38,46I
2,80 7,77 0 , 2 2 | 1 , 7 4 1,94 1 2 , 8 9 23,30 3 6 , 1 9 61,87 |
PIdure 2,87 2,28 0 , 1 e I 1 , e 0 2,O9 72,3r 25,62 37,93 59,98 i
0,71 9'?6 0,70 I 20,ti6 2 1 , 3 6 1 2 , 9 3 z c , t a 38,68 39,96 ]

PiEune
ln!elenit{
3,33
tt,
6,55
10,09
7,42 | L7,os
4,26 I1s,68
24,5L
23,94
10,62
12,80
22,05 3 2 , 6 9
20,93 33,73
^r*i
42,33
I
0- 3,47 9,24 0,97 I 6,43 7,40 12,69 21,62 38,31 51,29 i
5- 0,87 20,56 o,44 | 5,64 6,0g 13,89 27,39 r , 2 8 52,64 |
5- 4,42 1,o4 4,45 | 13,88 18,33 10,83 22,5O 33,73 47,94 tr
-45 2,54 5,85 4,O2 t9,54 10,10 23,34 34,14 47,02 )
]l15,52
I I
2,52 2,51 5,52 116,32 27,36 9,69 24,06 44,8eI
i*;i
lstetiuni j
PeriLretrul I
I
Unitatea
geom orlbl ogi c i ]
]
l
sut,stratu
litolosiu

10 Cean ] Versant
i _ i -5 -ISSFf
I_ j \Cernozioru cio- Marne
i rVt llUrlUl |
ccnol e
l al ti irur
l
il;l
l--i-i i_l--_----i
17 et Cean Versant 5 ]ESI3 | Cernoziom pro- ] Marne
I I priu-zis
Loc ageztrt 5 ] S I C e r n o z i o m p r o] -, t { a r n e
i i priu-zis

Versan[. 10
rtl o-- Marne
ISSE | ""j.i::'.-".-
Pnu-zrs I
I I l
i
rill
Uttir j versant I I i
I
It I Cernozio.m
c.r'o"ion, pro-
o.n- Ii \[:rr.rre
\Iltlnc

lP.u-zrs
{
t- It - - - it - ' - . 1l - - - l -l --r-" -t l
I
._-lI
l

lrra Ccan
l Versant
I
Iii r l ...
t, 1.,-_
I ^_.,....,,__
p.o-
1"" I c".,'uriur,' \{arne
I
l iflPrru-zrsl
t---
i Cumplnir
l.l--1,----'_l-
- I lCernoziomde- ] Marne
] i giadrt
iPoale rle vers 'lN " i
SiLlm rl sel Versrurt ; lNn i c.r''orio^ Nlanr.. ;i coluvii
desradat
i i
iriN lCernozion, i -ualne
' degradat
i-_r-r
il'
lrl"l
i

I
1 13 a I BolrJida ] Vcrsanr i l5i N lCernozionr ),Iarne
i degladat
l
- --\-- rl- t- i*
irs*wi '
13 D I Cear' Versant r; E\Jr ,C."rro"io* i .,t,,r,r.
dtgradnt l

13 S lCernozioru \Inrnc
degradrt

t5 S Certtoziorrr
j .lcgradat
r-l
l,
tl
rJ INNV
INNV II Rruu-slab-
Rnur-slab-
I Marne
I JI _ tlo$cat
'o$ctr 1
E]
O i
N
\T /-,,--,^zi^rr-
lCernoziorti
I I desrada
degradal
ttl s
lrjrun-rofcat
20,1
 'l
ubt:lul 3 (c tnlitt.i cLrs)

I'olosint a *il;'"Jl"
actu&la
a i€relului
IE itt''""''i 0,002
iAl ii ._ _l

,,-j,,,1
---l

I
Alabil 30r tt 11 0,55 12,6::l 0 5 , ? {I
__l

\rabil
i'l zs-l; | :,,+oI
70-90 I
12-20 I
3,40 l
5,14
q 1 -
0,5.1
O,t-t2 3,58
o , 5 2 7,0u
o -.t
t(.),(xi
4,10
7,60
8 , 2 3 t 7,89 26,12
9 , 3 3 21,67 30,94
1 3 , 15 17 , 1 8 30,33
"*,i
64,gti I
61,97
il 25*45 I 4,08 I (),29 D , i ) t ) 5 , 8 5 I 1 , ( ) 5 77,i7 2 8 , 8 2 65,33 l
; e5-105] 0 , 7 7 l 17,21) 0 , 7 4 72,31 12,rjE 1.1t,46 20,'ttl 3 4 , 9 0 52,,+2t.
3-1 3 5 - 4 5 1 7,80 i 0,55 5;73 6,28 1r,27 1 9 , 5 5 ti0,82 62,90
60-70 . 1 . 2 : IJ 0,61 8,74 !),:15 1 1 , . 1 119,:10 30,'j,1 {Q Q1
I

Piguuc 1 2 r o - s o ] 6 , 8 0 i 0,r12 0 , 1 i r 3 , . 11 : 1 , 5 6 10,11,127,7:l 32,07 161,37

'in{elenitit
Ll 4 5 - 5 5 | 5 , 4 3 i 0,2ii ! r , l . t 5,1{} I ),JZ I E , 7 3 )) 1'l 3 0 , 8 4l 6 3 , r J 4
$ 5 * 7 5 | 4 , 6 4 0 , 3 2 ( | , 2 9. l 5 , 6 1 I 5 , 9 0 9 , 0 2 2 1 , 1 3 3 0 , 1 5 I t i 3 , 9 5
I

rl
i
:\rabil il D( /i
5,5(i 0.55 1t,05 8,ti0 10,75 20,68 i10,4:l 60.e i
1 0 0 - 1 1 0 2,95 8,82 0,35 i 5,93 ( i , 2 8 12 , 8 1 lC,75 3 1 . 9 6 6 1 , 7 6
_i

Ar;rbil r.alro-zo 3,82 3 , 7 2 i 1 3 , 5 3 17,25 It,17 1 1 8 , 2 : r26,42 56,33

I 35-55 2,06 4,01 i 13,71 1 1 1 ' 9 , u 8 1 1 0 , 4 620,34 5 3 , 9 4
5 2 i 1 0- 3 0 t a; 4 , 4 7 1 2 , 1 J 11 7 , 2 8 7 t , 4 1 I 1 e , 2 0 :t0,61 it2.71

P:isiuLttr ;i ro-zoi -21 .1,73I 19,28 24,01

| 47,82
,1{i,09
in!eleniti 35--.1sI 6,05 4,82 | 19,07 I 2:i,8e
70-80 I 3,55 3,65 i 1s,15 10,8i) 58,8(l
Arabil 2el 0-20 I 7,79 1 , 8 6 i 1 5 , 4 2I 1 7 . 2 8 12,$3
| 20-.ro 6,87 1 . 7 2 i 79 , 5 7 2 1 , 2 e
I
48,38

i
Ftnefe s 20-40 l 2 t.) ,,,r,] ,,r, | 4 . 8 3 1r.1eI 1e,83 | sr"ozi r;r,tsI
ln!elenitc I 60-,75 l 1,itj 0,5.1 .1,30 I
I .1.84I 11.2:l 2:t,54 134,77 G0,3ej
i I
_l_i --.-i t. -,
tt
i-i-i-'
PiEunc
il
1.1 20-30 l 1,56 i 0,6(J
.).)o 1,";i,"-i.__ i^"^,-j
2,8!) n , n ) r c . 2 i] 2 , ; , s ]oo s , o rI
mijlociu ln!e- 5 0 - ( i 0 i 2,58 I a , , t u 0 , 6 1 2 , 6 4 3 , 2 5 12,fi l17,Er, ]:o,sojoo,ssI
leniti I 7 o - 8 0 I 1 , 2 7 0 , 3 1 N,,1,5 6,3.r 0 . 7 9 1 . 1 , 0 0i 1 8 , 2 1I 3 2 , 2 1 I 6 1 , 0 0 i

1 i
' 11
i-r
PriSune 0 - - 2 0 0,09 -l 7,26 1 0 , 6 3 11 , f ) 9 I r r . + s I 2 e , e 11 3 3 , 3 41 5 4 , 7 7i
infe cniti Il n 6
,r
0-80 3,:16 0,81J 8 , 4 7 r l ' ) Q 1 1 1 , 6 13 2 3 , 8 1 4s 5 , 4 7 l 5 5 , 2 ,|1
-,-1{0 I,l t) 2,Ot- 0,9ir 9 , 2 3 1 0 , 1 Ei1o,6riI 25,2?]25,93i-53,89I
i120
Pid.ire 23 l0-20 4 , 1. 3 :1,12 11 a')
1 5 , 8i i 1 1 , 3 7I 2 0 , 2 9I 3 1 , 6 6I s 2 , 4 e
j 5{1-{j() :t,21 9 , 1 3 12.3.1i ti,e7 i 1?,{it}I 2.1,57I 63,09l
--i

l:')ii$une i
-i-

25,: 1 0 - 3 0 5,39
,) ?rl
17,71 i'20,ir{) 1 1 , i r t i
il-l
1 ( 1 , 7 0I 2 s , : j f , i 5 1 , 1 5 l
inlelenitir l 45-60 1,31 2 , 6 0 1:J,79I 1rj,3e 1 1 , 37 1 3 , { 1 3I 2 5 , 3 0 5 8 , 3 1
12i 0-.2(l 3,38 8 , 1 1 1 9 , 8 9 I 2 E , i x ) 9 , l i7 19,51 I 29,4E i42,it2 '.
Pidure 20-4{t 2,41 6,8,Y 1E.57 25,1t.t I , 7 4 1r),2(i I 2f).00 15.55 l
Pndure i1Ir 3-11 3,04 2 , 1 . r 2 r i , 6 7I 2 8 , S 1 E , 3 7 14,67 i,23,A4 18,1.irr
20 -'.1{) 1,44 7 . 9 2 1 2 . ( ) 21 1 9 , ! ) 1 8 , . l { i 12,5() 20,99 r 59,(i7
i
l

:,|0;
j,;.,l Perimetrrl
Uuitatea lllr'o" l ipul, bubtiDul,

l**'*'i
$eornotfologicri zllia r:rtietatea de so]

l-r
i i) Sabed Versant

tl*tl iI ',
J

16a SlrmIqel Versant

,1:-l l
Podzol secunrlar i
<l: d.siad.lre i
\Iarne

.l
I

Voiniceni

t;;; Voiniceni 10

- Pe aluviuni nisipoase qi gresii cu nisip grosolan

;i pulberi recluse,
se formeazd, solur.i nisipo-lutoas-e pind, la lufoase.
Din toate aceste specii de soluri menlionate,
-marne precrominante sint so-
lurile formate pe marne $! Fe complexe de [i gresii, lnto-argiloase
qi argiloase gi mai rar celo lutoase.
- confinut_ul ridlcat_ de pul_ber! qi argild, (textura grea) influen[eazd
mult. condiliilg. de fertilitate a,losoluiilor tlin Cimpia Transilvaniei qi iecluc
simlitor fertilitatea acestora. Solurile din Cimpia Transilvaniei, rlatoritd,
conlinutului ridicat d.e argild,, prezintd, un le ileficienle cl:sbul cle impor-
tant: :
Irl_'^gtt,L:LrLea,zE
cantitd,fi T"d.us.: de apd, cea mai rnare parte pier
" ,cr)
zlndu-se, fie prin evapord,ri de suprafald,, fie prin scurgeri pe versanli.
b) Din apa inmagazinatd,, o cantiti,te insemnatd, este relinutd, sub for-
md, necedabili,, pind, La20o/o,iar o parte (in solurile destructurale) se rid.icd
la supraf_ald,,prin capilaritate qi se piercle prin evaporare, nevoilor vegetaliei
rf,minind.u-le aslf ,I un procent redus.
_ .r)_Apr, avind un drenaj intern defectuos, se strlnge deasupra orizon-
tului_B_qi produce fenomenul d.e podzolire gi immld,rytinare.
d) .In perioadele de seceti, produco cni,pd,turi mari, prin care pierd.o
apa prin eyaporare.
- a) Solrril,; riind. in m",joritate cu textura grea gi cind. sint umed.:
qi cind. sint us_cate,.selucreazd, greu qi sedestructttreazl, uqor, fie prin Iu-
crarea cu unelte, fie prin bd,td,torire. Dpoca optimd, de lucrat-trebuio
aleasd,cF grlid,r pentru a nu inrdutd,fi ryi mai mult condi.tiile d.e sol.
l) 4pa intiltrturdu-se l;tcet qi in cantitf,,ti reduse, in timpul ploilor
torenfiale, scurgerile d.esuprafatd, prod.uc eroziuni accentuate,'in special po
terenurile arabile lipsite d.e scutul protector al vegetaliei.

.Reacfia solurilor pi confinutul de co.ca. solurile cr.incimpia Transil-

vaniei au un conlinut ridicat d.e co,ca, datoritd, substratului litologic
206
 'iabelul
E (cutilinuure)

I' I - -a-Nuio"l.
Folosilrt'a
I I --{*-- I
,El Nlretrrt r,...-..^ r,irl,o.l- I f
r.iusli I E .,.rr l;rrurrs lrxti i O.Z_ i 0.0:-
ateronulri . l2 0,'l 'lotil
]i r,.0lj' | 0.{rl
i*llitl I
lilrll ;
Pi;ur;tr i 5.tr lil-25 i :j,04, I 6 , 9 . J1 3 1 , 0 3l 37,9r1113,ir'1
intcleniti I l3ir--15 | 1,63' 5 , 7 + 2 3 , 3 f -i '2 e , 1 0i 1 1 , 1 8
.. rl1'10 ti) I t,Ei) o , g J 1 2 , { i 9 1 3 , 6 4] 1 U , 2 9
ifr - iiti rt,I,) n.,i1 {i,23 6 , e 7 | 1 3 , 5 4
I --l- I
i - 1; - : li, r'7 21
f ij<lttrc 1r 2. li) , 9 J 25,72 | 15,60 i 2 7 , 0 4 1 2 , r i 4 131,64
' 2 1,t" l i 1 -
l,i:t 2 . 1 t 5 i 1 . r , 7 : 1| 1 8 , 6 0| 1 1 , 6 6 120.24I :J1,e0
1.{e,stl
fj(l*90 r),i; .. 1 . 5 - 1 1 0 , 8 1 I 1 2 , 3 5| 8 , 6 1 1 7 , 4 4i 2 6 , 0 5i 6 1 , 6 0
,. 1 3-liJ 2,:i1 1 i , 1 1 . : i 2 , 1 2 1 1 , 2 6J1 0 , 0 7 I 18,04I 28,11I 30,63
, 1 : t- * 2 i t 1 .I t 1 | , 5 2 2 i i , 8 0 3tt, 2 't17,79 1 2 , 1 71 2 3 , e 1 03e,78
I
i-l----
6o-:,r r,.lti
-,i.- . , - r- . . - - r
I 1
I-i--
t , l r i 2 1 , 1 0 29,56 I 7,03 17,32I 24,35 46,0e
1
til
I

Piqune |
fnt.hnili I
l r -2 -, l 5- --1;5- i - -3 1
i
|25-35 Ir,s6 I
I
--l
,86 I 7 , 0 21 2 s , 0 +| 32,06 I 14,6e [;l;",t;^;
I 5 , 1 7 I 2 5 , 2 1| 30,41 I 13,16 I 1e,37I 32,5:lI 37,06
J 60-70 i 0.75 I , 1,78 ltr,62 | 16,40 I 10,65 1 5 , ? 1 2 6 , 3 6 5 7 , 2 4
llrllll I i I I

pred.ominant marnos $i marnos-gresos qi intr-o md,suri, mai rnicd, ilatorit5,

proceselor de progradare sub asociatiile ierboase stepice.
Intrucit COrCa, in cantitdli mici joacd,un rol important in rrutrilia plarr-
telor qi in cantitd,fi mari devine factor limitativ pentru numeroase specii
forestiere, este necesar sd, se cunoascd,nivelul efervescentei qi conlinutul
d.e carbona.ti pe profil.
Atit nivelul cit qi continutul tle CO"Ca - fiind strlns legate do pro-
cesele de genezd, qi evolufie a solurilor qi fiincl o caracteristicii, esenliali,
a fertilitd,fii solurilor - se po-.,te urmi,ri ln Cimpia Transilvaniei; in mocl
eficace, pe unitd,lile genetice de soluri.
-Solurile crude gi brune-deschis de pe versa,nfi fac efervescenld, d.e
la suprafald,, conlinutul de CO"Ca in primii 10-20 cm depd,$eqte10o/o,
iar pH-uI se menline intre 7 qi 8,3.
-Qslnesismurile castanii, ciocolatii, propriu.zise, nelevigate, fac
efervescenfd, d.e la suprafafd,, sau coboard, intre 10 qi 20 cm, con{inutul
tle CO Ca este sub 3 o/osi, mrmai in mod accident^I, d.epdgeqte \o/oriar pE-ul
este intre 6125qi 7,67.
I'a cernoziomurile d.egrad.ate, d.atoritd, fenomenelor rlo prograd.are,
efervescenla slabd, incepe uneori in primii 20-30 cm, d.ar oonlinutul tle
carbonali este totu$i sim{itor redus sub 1o/oqi pH-ul intre 5,5 qi 7,5. In
mod frecvent, efervescenla incepe intre 50 qi 80 cm.
Solurile brune gi brune-slab-roqcate sint mult mai levigate, eferves-
cenla incepe mai jos ca Ia cernoziomurile d.egrad.ate,sub 1 m qi numai
accid.ental mai la, suprafatd,; pll-ul in orizontul A este lntre 5,5 qi 6,5.
La solurile brune pod.zolice gi pottzolurilo tle tl.egrada,ro,pll-ul coboari
intre 4,5 qi 5,5.
Din aceste date in legd,turd, cu exigenlele speciilor forestiere trebuie
re{inut cd, majoritatea solurilor din Cimpia Transilvaniei, ln special cele
d"e pe terenurile degrad.ate, slnt puternic carbonatate rezid.ual qi ctin
aceasti, r:aluzd,nu se pot utiliza d,ecit speciilo forestiere calcicole.
207
 In solurile pbdzolice qi podzolurile de degradare, pl{-ul este d.estul de
coborit qi are loc o sf,r5cire continud, a solurilor in substanle nutritive qio
paralel cu aceasta, se otrservd,tenclinle cle inlocuire a solurilor d.e d.eal cu
r'erete qi girnifcte.
Natura ;i con{inutul sirurilor solubile. fn unele soluri crud.e, formate
pe marne dezagregate pe loc, in solurile brune-deschis de pantd, qi mai rar
in cernoziomuri, apar frecvent cloruri (in doze mici) ryi sulfali (in cantitd,li
mai rirlicate).
Tabelul I
conlinutur de s:iruri soluirilu
ii l
I Sartrri solubile (%)
iI 1
ttpul I Nivelul
l
--- - ----i--
isiationall Pc,rinretrrrl Profilul (crtr) I
I I 0ll Soq
rl l I
l----- l
')
.l
Srbed 19 l0 -2:t .\bsont (),01
l 35-.15 Urme u,29
43 10-20 flrme slabe o,43
JJ - /+J ,\bseut o,72
55-G5 .\bseut 0,78
Sirmdgel 7 1 0- 2 { } .\bsent Absent
2l 25-35 Absent Absent
BonIitla 7 10- 20 ,\bsent Absent
Saberl 20 10- 3(l Urrne slabe 0,52
l 0-20 t,lrme slabe 0,22
Sabed 0-20 tirme slabc Absent
26-:J6 Ulrne slabc Absent
,7( Sabed 27 10-20 Absent Absent
JD_ /U Abscnt Absent
100-..110 Absent 0,78
, 3b Sabed l) 1 0- 3 0 Urrne slabe 0,05
Urca 10- 30 Absent Absent
t.
Voiniceni i-t 5-15 Absent Abscnt
:t Sabed 29 10- 20 Urme slabe .\bsont
6a Sabed 47 15-35 Urme slabe o,02
Llrca 18 10-20 Absent .Absent
40-50 Absent Absent
Bonfida tt 10- 30 Absent Absent
i {tl) Sabed 30 0-20 LJrme slabe 0,01
7b Sabed 22 0-20 Absent Absent
40 - 6t) Absent 0,73
60-80 Absent 0.7,1
9a Ccan 20-40 ,\bsent Absent
4) - t;) Absent Al,sent
80-90 Absent Absent
I 20-30 Llrme Atlsent
50-60 '\bsent Absent
I Bonbida 20- 30 ,\bserrt Absent
9r, Sirmiisel 3-1Ir Urme Absent
35-45 lirme slabe Absent
Cean 6 0-10 0,01 Absent
75-25 0,01 0,01
30-40 ,\bsont. Abscnt
27. I 30-40 Urme slabc Absent
i1t) 0ean 3ej 10- 20 Absent Absent I
17a tlrc'l \2 10._30 r\bsent Al)sent I
+D - Ci) -\bsent Absent I
t)J - /i) Absent Abscnt I

- Prezenfa sdrurilor solubile in aceste soluri se datore$te Llrmii,torilor

lactorl:
-- substratu.lui marnos salifer, uneori cu ablurdenlir, cte pungi de ghips
;
:OS
 - evapordrii apei sd,r:rte sau s5,Icii din lacuri qi bd,$i cu apd, std,ti,-
toare;
- aluviondrii luncilor qi coluvion6rii terenurilor aqezate pe coaste
cu materiale provenite din roci salifere sau rlin depuneri qi scurgeri noro-
ioase cle pante;
- inmld,gtindrii qi salinizd,rii versan!ilor, prin ie.sirea Ia zi a unor
orizonturi acvifere;
- acumuld,rilor procluse in sol d.evegetalia stepic6, prin fenomene d.e
prograd.are.
Rezultatele analizelor de laborator, din tabelul 10, aratd, cd, unele
soluri sint slab pind la puternic salinizate.
lful,elul 1o
f
I
lL'inuile de Bol care sint lnai
frecYent Ealilizate Gradul de sslhlza{e

*"" ; r,
l.-r",.","
deschis de pantd
0 , 0 1- 0 , 5 2 Salinizare foarte slabi,
plni la puternic{
I Urme slabe

Cernoziomuri castanii, cio- <0,01 Salinizare foarte slabi

colatii gi propriu-zise,
pseudorcndzine 0,01- 0,02 ldem
|

Din aceste clate qi din ce se cunoa$te d.in literatura d.e specialitato'

reiese cd, salinizarea solurilor cu cloruri in Cimpia Transilvaniei are loc
tn limite suportabile pentru vegetalie, cu exceplia salinizd,rilor de lacuri
qi bd,l,ti, depresiuni gi funduri d.e vi,i, suprafele reduse de altfel, unde se
formeazd solonceacuri qi soloneluri. Sulfa.tii sint in canfitd,ti foarte mari,
insd, nu so observd, tn mod pred.omina,nt influenla lor dd,uni,toare asupra
vegetaliei forestiere.
Regimul de umiditate din sol;i aceesibilitatea apei pentru plante. Con-
linutultLeapd,d.insolintimpriluneiperioadedovegetalieestedeterminat de
acliunea qi va,rialia a numeroqi factori: forma d.erelief, panta, expoziliat
temperatura, prccipitaliile atmosferice, vlnturilc, capacitatea de inmaga-
zinare qi relinere a apei in sol, asocialia vegetald, qi agrotehnica aplicatd,.
Datoritd, acliunii complexe a acestor factori pe staliuni, se inregis-
treazh varialia lnsemnatd, in umiditatea solului ln timpul perioad.ei cle
vegetalie.
Apa fiind factorul esenlial aI l-ielii plantelor, ne intereseazd,ln Cimpia
Transilvaniei in ce mdsurd, aceasta satisface nevoile vegotaliei in timpul
perioad.ei de vegetalie gi in special in perioad.ele critice, de secetd,prelun-
giti,. Pentru a putea sd,ne cld,mseama d.eacest lucru, trebuie si cunoaqtemt
pe staliuni, urmdtoarele elemente :
- cantitatea d.e apd, pe care solul o reline weme mai ind,elungatd,
(capacitatea pentru api, in cimp);
- conlinutul de apd, 1n sol la care apar semnele ofilfuii permanente
a plantelor (coeficientul de ofilire);
- var{alia umid.itd,lii in sol, in timpul perioad.ei cle vegeta!'ie anual6,
determinincl, in special, conlinutul de api in sol in perioad.ele cle seceti,
prelungitd, de vari.

14 ]|orle I.L-.8,S. r09

 ' i
i;8g ns I oooi
d4-d €v -@+o
i 6
-r-
.r , & U I F '.t;oicr'"j+k;.i
ftSESB$FN
i=i i? , TTT?Ii
EEeE I
tlni l n]
i | | I ++++++ i+r
i
. .._-.
.---'.-.-.: l
<o!
i_.____-_t--_t-_-_=-
.f',8',f:il[l- sB i KF3: . .I ? i rooo
oc\l
i o6ttr)o)@oorF€
o(ordro€5ior:
'',""]i:;{'J'H";
's!xararrrlpJuo
[- ,
-'.
fR dNoi--;
*: r ' 'r i
| 6r-
r d-sFl
: lK$FsRFgR:
slrqrserouscul* =S
ep€rl€rtJrdeJl- 6i.j
| . a a n

,
i
:8Sg
atot-jj
ss.:
ooiod'
t r-lj
s$p:ss-sss
n]Ndrjd.ioi,rt=t
Ir lH I
I l$lllptuntsi roo I :.rco*<,
cC€ -n-r6l 3!?" C!n o66lcos.€61 6r
llJrralearucar- , t.r3 c{o rosoJiGiacib
: ? a J € "o_t :e \I oo
ii I
rrcF
iHc\6{ NNH
fl i N r: 'd
-ct
I ri5l c.irsdf 6ivi j
comtrjdicnc.t+o;fj
,
li' l---
,",,,roi- 3:
aprntudtJrJmc i g VS+
joiot,-i
|.-+a
c!a!)
i
.
co'.)
No
v$cr)61€Ficro
c.lclF--so.odc-
l- dd I 6{^*i6i , oici ddr i.i+;"j.:
I r I F F FF ' H I C.lCliC{iF6{FF
a l q o r d o c s o r s rI q i ror I -^-- ,j?q!.o
spuF"ujol .l'1 m-an\ -.o I nscc6l<+6ooo
I f,-rcy ms i I-oOO<)CtFoi6
lnlua.rclJsoC *:c) (o(roF- oo r'c €- ct i ij ct ^i ai c"i d 't c..i 'i
| I I inHHHFiii
___*..__l
! . ^ . ^ '
e Llnc)ronroooo
' L c .el e6 { $ LQ*' I
i E l-] TTiTT]T m3 ^l6lt,or

I rl
o€9
,
r
c{6
ti
cor:dim6-66
tlttttltl
" .r'r 'l iFmH iic")
6!,r
Hr
i
|
roloolo66OOO
c\t!+6 CrrC\6-
I .-_-_i___t-_--
l- -.-.-f-l-;-l-."- . L . x l : l r o r . l !
I ttrluor.lls] | I

- il :i ,l
I

Z I I I
i o *,F d 6l
!

N E
fl I' ] ,sq I 3; !E E= 3Fl
i o I #
, t gs 3
3 ='Ai
a
i i I aai

;@6 ii , - l -
ool
an

a
R ,'
^ : r

= dG I
r rii
*d I o L EE;.€I € P

.i = .-'I J d a-
o t
J
6€
"€
)
1."
a2
€
' r -E" -
i
I
a
.. 'q.a E l
6'= 4\
d
.F .E* .E€
i; o i: as
E* *9
oo r 3 X
-
)c
bo .-i bo.-i I
)6
Ea I .Z :
E E_ j :i g t:'frc'ff1
ru =? I - !
J il oci ul
N E XE !E
I E I
7 , i :n
",'o 3 ^oa6)
-
Firln
il
ig
l*
q ,n,i] o 90

--.-_,1
I
"rrr"-'u
l* o
olo
tam4Jrur

**
ttr
c
I

Ituollqs lndlI

270
vmr\rc I r sroorNr r oi
S(oi€lrtlroc)hmm-+rl<@ c9ot
. - l t T !l l r r
saal'a I I Nitr-Io.+(o I cOC\ r\ 6t
i i I I I ; -+--f++-l-j- I ' ,
i ++
i,
il
l_i.___-_i__ -_t..__
Cr-fl 5C) I 3t9i(OC\O) no 6l (0
$OC)c i I OCONiNO I C{i c/ln
imf)- i or-6$6N i mH
Fits+
-1-;;:;^;;o*;-
I NC{Cilc{a\N I Clat

;=;-l : i
i ; - l !
3 ,,
i3 l:i
i.-
I
I
I
-*9 s
cOO
cOO
I
j l p r : . F L r f l g N Q i f l
r tr .. oo66nn66i ai a
l $l C
$C) m) €
l-
|
I
I
*. i €
€ -
am
cOOHD-.1
$OrrI\$
.O

ran-f r@ I 6rrnr=€r=f € rn ro ro ca c{ (9 n1
HiHH*HiHii ii * i H i i H
- - . - . t _ _ _ , _I .-l

ffIr-€ arro i €d€o6lz€oo<f I m*

os-c €D- I Fo$€oo(o.<tiF-co<!
^ n
| l -i -*- - dr '$ f- (9 cl co
|l ^ n I
NS* -i O
C) :i tl \ s i '- +€ €€ €* tc€\ to€oOr r6N. r@r N ( 9 |i r s' ; l aoc{6)r@i
mm:am mm cF)cocrmmc?s€m$(f) cs o O dc )D m cD N cil cD cr)
-l-- ]I I I I

trH€ "5rO I odn6ocl@o6nl Laa I Hoo)iioo

r!6a.ln a{D- I s .n $ €. D - O L a N c ' o c t ( o I J;; I o=l'ocl)ro€
I | :---
raorc : -@ i €oo€o(oHoro i A;' aOrIO!:tiOO
**'. i__*1c..-cr*N1.-1 i .- | iiiniH
'
@aaiF -n rrt,o€Nsci.a,a j+ ] rcc)6.4F€
c- @@^
C r : \ c- t \ r\ i A Cc,-: Cc^r N a l i Z € a iin
'a^ z^ €^ n^ tr\: €€ .IO€iN*
\. \.1.! I
^it*'.i I ml n m - l r * v o i **.:'-_*
m' I .i:n NiOCOi
:1:a :_a I :': a: -i J;-; :iiiHH

,:,:=Nra:'alCn ,-,. C'a3rOC-

H,qitr i .an *-toH+o=rcOn -a: I N=tN*€5
tllllll iillllllltltllllll
-KFoRRS3:9
6-lco(o I Ns Ir l K€ I :33gRR
.t---
I
l--'-1--"'-'-------l
ato *ma.rl,^l-r.G
T t *
- _ _t__
I i-
I il
i]Lr
t- il'fl
iq!qtrt{F
3 ': 'i
,' li l;g
I it=-r
lr *
I
).2.2i*
,1t- _

i
i
*

1
I e &: z
3
-t

1
l
Ii f *q I II
p
!F ed E ,
.- r
'== -ai c a n . i
: :'t ?
dE 6-o
rii
I iE
! qi: : :
a':.
a.: =
; iiEii; , rE I
c:lto"i'c'i:
I ;*- 4i € | =*:';?.c*
6ii 'qsEE r i I qdEg,E-E4
N I N -
i sE i ; i EE.sE:sE
d, ;;
Ir i6E
- i6& i ;= I ;gE E ?,ti F iI
|: ,.i
'ii-vl I Lq ,q?
-i---=l=---|-._-l
u, B a z
-ill lnq ' h l z l z l {r,,rr | I
.J)
a
" -l-
'" ;-
-* -*--i--^* * * i
i I lr .l i
_t--____t___t___-_t
'-l.-'--

i-lli
tsltl
l90rl€lpl

it E ?i:\=;=Ftl
?..?lllS.,.1

l> r
-t-*-----t
l" I € j.' I
lFlilRl
l-l'I

2t r
 r:=-
I
I oroco€cot\ raHF COO)
rtov :\OOC{€-(:
>t
€@- aic\ia\Cit.: N6l .$d ii
-l +!-1 r +-i-'l-+ | -i - IIII II
\l
\l

Nrc+oo c\co
: l c{ctor r(o
iic{H olc{
, ' i
sl
! o€o)Lorarhioo
l
o::trNv.+=nr€o?
-in6l@669CdF
I iiiiHd:\anC\t

I
€at+i\oco6(oal'o
I ir(C(tFcCO)cDcD
€o€norosro(o
cOcOC\gOalmS=N$

O.+tOO€Hnr€
rCCQN€'IN'IO
€€ii,O:nO<\O$
*iiiidNdl6l

^lt\€c.3rrro)00
*alro@o<i6
Ff,)@<!3!ta.t #NO)cac)m€r(O
idii:F* - H * * F H H H

n|ootooc!n
iCb<if-COnF N€C{SCCFCa\OcO

iltrrlt llltlrll
ntoIo\ocon
6tcoirN<(' 9Hmra d$ro

=
6

N :

: e 6

IllrZ0dril
7'7'12.; .Ja
r" 't
iI
rra-rP'tll)(t[ - ]

it

ti.
1a
., v
-= 1 ..
i?) a
7
'-

lltr(lrlrts !r(!i i. -
aa

.) I ')
;N 1l rl
lo j
-r >*
I col-com i
@- .r)-61^(i^={
: I
.: I rr ;.d;"t
€ i ++++ t-.

__l
11
I r ,qS€ao €.i! roourN
I n r. o \ o m \ o N€ I
I ordmaro
i ,oao
ciiao
ii e
m d
o le
d ld
dNs .dl d d , j ' I ;N;c+i i ;J+d r
$.o II ;j iro-i ,c ro
I
.:
1 ooEr\Qc OO €oON6l ] .cm=
c! iO\c{€.om b(or-+ I 6;=
co <i'$ m rj 6i d'd c.i-f rjoid | : ; i
,j I:_:ji_a ,:a- , n.{ I i:*
ro &CDrO* O)m 5N+.-m
e €u.m+o -J I ;5N:;.i l ' 3 .$^ I^"r 6. -
i 6ioioid.i -ioi d ri v-.d:l I is;"i
n i iF i
I

I t, TT,?f= *6 ;;;:iXi< I I.UF

itiitlt{tilttriil
I c' raroao3 e3 I ,1 :ncc: i -, i- nj c. i o
i / *at-3.1 N rr':a

*-nh'ltt i.l

l*l
I I

7i = Eg t

E
-
Hi?-=
t - =t
o : 6 -' :: =a c
) : !

rE, ga;;l;q.
- .' :; :, dg-E
;a -!i tE
i- f. '-€G.;' a; i;. :- !7-

1i
r. =

* e ='3rg -
l ;!: z^n - 1
I
!
C
f ic I I"
E;i: ' ild
q , 5- - I -
-l'r-^

*.1!
€:'l! '5F;E; .|iE 2[ r'i -
i
71-^E i -F
Fx:'ts:*;iE r€
:------* l:- -: -l
z;--;-:
2 l-;;- i-"
- -zzl l- _ - , . _l_.-_i_ I
ro*,n^1*\oi,"l
Hdl*"iFl
lll
l----l----i

2l;l
 Aceste determindri pe cit sint de gleoaie pe atlt sint d.e necesare, in
special pentru rogiunile bintuite de secetd,.De aceea polte (':stenecesar
ca problema ce-rcetd,rii umiditd,lii in solwile din clmpia Transilvaniei sil
fa,ed,singurd, obiectul unor lucrd,ri separate.
In acest studiu s-a d.eterminat numai coeficientul maxim d.ehigrosco-
picitate, iar prin inmul,tirea acestuia cu coeficienlii respectivi, s-au calcu-
'
lat coeficientul de ofilire qi valoarea echivalentf, a umiditdfii.
Prin diferenla clintre valoarea echivalentd, a umiditillii gi coeficientul
cle ofilire, s-a oblinut capacitatea de apd, accesibild, din sol, care reprezinti,
a,pad.ecare putea dispune solul vreme mai ind.elungat5,, pentru nevoile
vegeta,tiei.
Pentru a ne d.a seama d"ece apd, d.ispune cfectiv solul in perioadele de
secetd de vard,, s-a d.eterminat umiditatea d.e sol in perioad a 75-20
august 1952, cincl s-au fd,cut majoritatea cercetd'rilor d.e teren din acest stu-
diu. S-a ales acest moment, intrucit cle la 1 iunie 1952 nu mai plouase in
perimetrele cercetate qi s-a considerat ca unul din momentele d.e maximd
uscdciune. IImiclitatea la probele d.e sol ridicate d.in staliunile mai impor-
tante a fost determinatd, prin cintd,rire.
Scdzlnd. din apa g5,sitil in sol in acea perioarld, conlinutul cle apd, la
care incepe ofilirea plantelor, s-au obf,inut cifrele rlin coloana ultimd, a
tabelului, c&re ne clau ind.ica{ii generale asupra apei cedabile existcnte in
sol (cifrele cu *), sau asupra deficitului de umid.itate (cifrele cu -).
Din tabelul nr. 11, cu constantele hidrofizice qi umiditatca in sol,
se desprind urm5,toarele:
a) Solurile <1inCimpia 'Iransilvaniei, d.atoritii conlinutului de humus
qi argiH, ridicat, au capacitatqa d.e a re(ine vreme intlelungatil cantitdli
in,qemnatede apii. Se observd,un paralclisrn strins intrc texturi,, structurd,,
colrtinut de humus ;i r':r,loarea echivalent[ a umiclitd,{ii, e,uplins intrtl
nrrnd,toarele limite :
- la solurile stepice crude, mai s['ratre in humus ;i rlest,rrrt''1,lrra,ltl,
jntlt-, 20 qi 25)1,,mai rar 2;-30o/o;
- la, solulile brunc-deschis d.e pantd,, cernoziomurile castanii qi cio-
colatii mai bine structurate, cu un conlinut mai rid.icat t1e humus, intre
25 ;i'- 35olo;
la cernoziomurile propriu-zise, cernoziomurile clegra'clateqi soluriltr
brune-slab-roqcateqi brune, intre 35 qi a\o/o;
- la solurilc blune podzolice, pod"zolurilefiincl mai si'rac,eirt lrttrntts,
valoarea echivalerrtil a umiditi{ii coboald,intre 20 qj 30}o.
b) Dar trebuie subliniat cd, aceastd,cantitate de apfl re.tinutit in -cirulr
\'l'eme mai intlehingal:i ,sidenumitd, d'in aceastd,cutzd' valoarea echiYalent il
:r,umiditrilii d.e cinrp nu este in intregime accesibild'r''egetaliei.
Comparincl ctatile tlin coloana 10 dirr tabelul 11, care ne indicd, con{i-
nutul cle apd la care incepe ofilirea in sol, cu datele din coloana 12. care rtt'
inclicd,capicitatea cle ap6, accesibil[, se constatd, ci, ln condiliile solurilot'
din Cimp,ia Transilvarriel, prerLominant iuto-argiloase;i argiloase, mijlocitl
bogate ,si bogate in hunius, mai mult -t[e jumd,talg Ai+ a-cgastd,apd' este
re,tlnuti'in .s6l sub formd, necedabild,, din cauzi' cd, peliculole tle apfl sirrt,
fiiate l"a,suprafata particulelor coloid"alecle sol, cu for{e mai trrari drrt'iL
^putcre:r tlei sugere a ri,tld,cinilor.
Pe canrplbxe de soluri, situalia cste cea rlin tahelul 12'
Di1 r-rceitcd,ate reiese cd solur:ileclin Cimpia Transilvaniei ating foalt,tr
frecvent I'alori ridicate privind. procentul cle api' retinut sub formii nectr-
datrili qi la e:rre incepe ofilirea plantclor.
:ll.i
_ a-)rn pelioadele'd"e secetd,pr_elungitd,
d.iferenlelede umiditate in raport
t9!er (l3,qte, expozifie) qi_Tolosinlater_enuluiapar qi mai aceenrriate,
$9
dar nrooentul de ap[ disponibild,pentru plante este qi mai redus.

-l- Ta.belnl 12
i
I i I '- auiar;
Limitele intre csrs ---"--,--l I
i N.. I 'fiouri
'fiDuri l-- , I
ii crt-
crt- I de soluli
de soluli I II -a^oni+6]^o I
epacitatea n^
de
L I ooeficieDtul deofilire I apa &ccesibili
ol
i--- /o
'1 Soluricrude: 1l
.i 9 , 8 8 - 1 3' , 9 b I 8,0.1-11,96
I Soluri stt:picebrune-deschisde panti. Cernoziomuri] l
clocgra.lli e,28_23,01| 7,s5_1.1,44
, .^:i,^,_1l1.:1,
Lerfrozromurr prolriu_zise pi degraclate i
.' -s',si_ii',E
LZ,A6_ZS,2Z I 'i',ae_
fO,ga_Zt,OS
1I Soluri brune podzolicegi podzoluride desradare
I fi,r+
ir
__._ .__ .l _

comparind dateledin coloana13, tabelulll, carereprezintil - conlinutul

de apd in sol la data cintd,ririi, cu datele dln cbloana io, ne ind.icil
con,tinutulde ap{,la careincepeofilireaplantelor,prinai}ei,en1d,, "r"" pe coloana
14, se poatc vedea
la acea datii vegetafia :.o.tjr "tl.] {" ap.d,-utitizabiiide ;;;; aiup"n" ;i;i;
iorestierd,.din acesteaate, ' su pit
L--- ded.uceurmd,_
toarele:
d) rn unele soluri d.eflnole, d.eficitul cel mai pronunlat d.eumiclitate
apare..intre.2_0gi 50 cm.adincime, adicd,in raddanilor. Datoriid,
qy.telii mari de sugerea ri,cld,_cinilor'vegetali"i "o'"4- procentur de umi-
ditate a solului a- scdzrt sub coeficiuitol'de ";il;;; ofilire.'ri-lineleL
-"u"*
mijlociu inlel^gnite, procentul dg apd, in sor e*tu .rrnJi
'rioicaf -to'e
mai
exemplu, profilul nr. 4 Si,rmd,qel).
e) rn pd,cluri'seremarcd,d.easemeneafrecvent un d.eficitde umiditate,
mli,pu.tin accentuat decit in finele; deficitul Ou-"t"i4itate remarci,
ilsi
rn specral pe expozi.tiile.g3r{ice, se
numal i" p"rllt b0-60 cm, sub
'exemplu, *p"""
qi un plus de apd,ced"abilX(de piofitete Sil;;ff "*"u
2 etc.). 2,23, B;-!iA;
l) fn terenrui qgllcole se gd,seqteapd,. in sol, in special sub
_c.edabild,
L9^ :T : 1j1cim9 si .in.tr-unproient' mai riaicat pq.;Tp"-rtiril",i_ilit; $i
mar redus pe expoziliile tnsorite (de exemplu,p"-ofileldcean 1?,
9,5 etc.). c"rn 16,
3",t*
, mult a" {"9!-9 gi.pd,duri,conlinutul d.eapd,in sorin terenurile agricoro
este mai ridicat ce bste important este faptul cx s" *atd;
un plus.de ap3,."dr|lli.!i. "qu? j1 perioaA,et" a" ."1"# p".r-r"gfte. A""Jl"p;
scoate in rt_i
procesele d-e-evidenfd,_importanfa agrotehnicii, ca md,surd,*impo"tantd-in
acumulare qi pd,strarJa arrei in sol.
g) In solurile qa,r.11goareqi cu rin,co"!i""t mai red.us d.e humus,
procentul de apd, cedabili'este mai ridicat aedit pe
;;i*i;grele qi b;6i;
tr. humus, de tipul cernoziomului degradat.
h) rn solurile p9.nuo1e mai ieqezi ryi cu scurgeri de suprafatd, se
const,atd,un procent t" mai-red.us
ae uniiaitatu n".it p-u^pJ"t.r"'-"i'rrii"i,
sau cu scurgeri mai reduse de suprafala.
In.conr.Iuzie_, teSdturd, co^apr'in
.
terenurile d.egradate,! trebuie gublin-i2fi sol gi lucrd,rile de impid.urire pe
s urmdioarele.
-.rn perioad.ele de .secetdse inregistreare
aet"rte se'ioase de umi_
il,uol,:p special.pe versanlii inslrili,
$_!"tg
pronunlate. Din aceasti, caazdu,se'impun mi,suri-care **ii qi scurgeri
"".p*"t* se impieai""-*-*i-g;_
"o

21it
rile tle suprafald, qi sd, permitd, colecl,area apelor ia i.dddcinile puielilor
(terase,^gtopi in chincons fdcuted.ecu toamnd,, ti,blii lucrate agricol etc.).
- fnierbarea semd,nd,turilor qi plantaliilor tinere duce la secd,tuirea
solului in rezervele de ap5, gi la compromiterea lucri,rilor cle lmp5,tlurire,
clatoritd, faptului cd, vegetalia erbacee esl,e mare consumatoare d.e apd, gi
puterea do sugere a rdd.deinilor fiintl mai mare ca Ia speciile forestiere,
nu mai lasd, in sol nici un plus d.e apd, pentru nevoile acestora.
Din aceastd cauz6,, semilnilturile qi plantal,iile trebuie fd,cute ilr tere-
nuri lucrate anterior . agricol gi ln care iucrd,r,ile cle intrelinere (pri,qit,
plivit, spart crusta), care impiedicf, pierderea apei prin evaporare ilu fost
fdcute 1a timp pind Ia inchid.erea masivului.
- S5,se utilizeze in lucrdri tle irnpiduliri s1-recii forestielE-, irr rilport
r'u umiditatea staliunii si rezistenta la usciciup-e :l acestora.

R. PROOES]]LN DE DEGRADARE ,+ SOLURTLqR, DIIi (Ii.x:IPIA

, I R A I { B I L T T A NI E I

Solurile d.in Cimpia Transilvaniei, sub influenla lactorilor {izico-

geografici (factori climatici, edafici, geoniorfologii:iqigeologici).a factorilor
biotici (animalele ,1iplantele) si mai ales a factorilor antropeici (intervenf,ia
omului asupra utilizdrii fortelor de procluclie a soiurilor), ,1i-au pierdut
pe suprafele intinse, parlial sau total, stabilitatea qi rezisten{,alor, precum
qi capacitatea de a intre{ine via{a plantelor, capacitat,ea de producfie.
Dupd, modul cum se asociazd,ryi intensitatea cu care aclioneazfl
liecare din aceqti factori in natur5,. yel,riltd o serie d.eprocese de degrad.are
a solurilor, printre care in Cimpia Transilvaniei meritd, o d.eosebitd atenlie
in special procesele d.e eroziune ryi d.e alunecere, care constituie cauza
principald, a intinselor supraf,ele de terenuri degr.adate,d.in aceastd,regiune.
Ca urmare a proceselor d.e eroziune qi de alunecare, s-a desfd,gurat
un proces contimru de modelare a reliefului Cimpiei Transilvaniei qi de
creare d.e noi forme de relief.
Pentru a cunoagte complexitatea fenomenelor care participl kl opera,
de 4egratlare a solurilor qi la moelela,rea relrefului, pentru a ne putea
expliss suprafetele de terenuri d.egraclateexistente qi formele actuale d.e
relief din Cimpia Transilvaniei, trebuie sd, cercetim procesele de eroziune
gi alunecare prin 2 perspective:
a) eate sint qi cu ce intensitate lucreazS,agen,tii de degradare a solu-
rilor ;i d.e modelare a reliefului;
b) ce rezistenld, opun solurile gi cliferitele terenuri, privite prin faciesul
,1i structura lor litologicd,, proceselor d.e eroziune qi alunecd,ri.

1. rtHozIUtuA sor,trr.ur
Eroziunea este un proces fizic d.eroad.ere qi de transport al solului qi al
tocilor, sub influen{a agenlilor dinamici externi gi in special a apelor.
Eroziunea igi exerciti opera sa de mod.elare a reliefului sub ac,tiunea a
2 factori esenliali qi anume :
- acliunea ploilor care d.d,pluviod.enud.alia;
- ac{iunea apelor curgitoare organizate (riuri qi torenli), care dd,
e,roziunead.efund. 6i laterald,.
Procesul de pluviodenud.alie se dezvoltd, la suprafald, (eroziune tle
suprafa!fl) sau concentrat, pe anumite direclii (eroziune d.e ad.incime).
216
 a) Catnzeleproceselor dc eroziune. Atit pluviodenudalia clt ;i ero-
ziunea prin riuri qi torenli sint ajutate sd, se dezvolte sau sint impieclicate
de anumili agenli de eroziune. Aceqtia aclioneazil cu intensitate variatd,,
atit pe versanli cit, qi in lungul riurilor qi care nu se pot separa in naturi,.
Dintre ager!,ir mai importanli menliond,m :
. a) Lungi,mea gi,profilul, wrsa,n{,ilor.Se qtie ci pe versanlii cu eondi!,ii
fizico-geografice egale, irrsd,cle lungimi d.iferite, clin cauz:1,vitezai de scur
gere a apelor Ia suprafa![, care creqte accelerat eroziunea este cu atit
mai intensd, cu cit lungimea versanlilor este mai male.
Dupd, cercetd,torul sovietic A. Zingg, la dublarea lungimii r,-ersanfilor
cregte. eroziunea d.e 3,03 ori. In Cimpia Transilvanioi, r-e;rsanlii a'rrlungimi
care in mod frecvent valiazd intre 300 qi I 500 m.
Cercetind rrele11 sec{iuni anexate - din perimetrele Sabed, S{,rmd,gel,
Ilrca, Cean-rezultd cir influenla hrngirnii in dezvoltarea proceselor de
eroziune se urmd,regte greu, datolit:i nnmero,silor factor.i ;i complexit5lii
acfiunii lor, care uariazd"extrem de mult pe acelarsiversaut. Nu se gd,sesc
, versarrli de aceeaqifolosin,ti gi de aceeagiinclinare, d-ar de lungimi d.iferite,
pentru a putea urmdri numai influenla lungimii asupra dezvoltS,rii proce-
selor de eroziune, insd, in mare se constatd, ci, pe versanli mai lungi, cu
conclilii mai apropiate, eroziunea este mai activd, d.ecit pe vemanli mai
scurti.
Profilul versanlilor arc, tle asernenea,o ntare insemnd,tate Ei clestul de
evidenti in condiliile reliefului Cimpiei Transilvaniei. Pe versanlii cu
profil convex, eroziunea este mult rnai pronun\atd, d.ecit pe versanlii cu
profil concav. Dacd, ne referim numai la perimetrele studiate, acest fapt
este generalizat, lnsd, se observd mai evirlent in perimetrul Sabed.,unde,
pe versanli convecgi, preclomind eroziunea de gradul 5. Din motive carto-
grafice, nu se pot prezenta perimetrele cartate cu curbe de nivel, care s-ar
fi putut urmd,ri mult mai uEor, insd se poate spune c5, majoritatea sta,tiu-
nilor cu eroziune d.e graclul 5, din perimetrul Sabed, sint pe versanli
convec;i.
fn cazul versanlilor cu protiie complexe qi tlecliviti,fi diferite, se
constati, d.iferen!,ieri importante, in func.tie d.e acestea.
ar) Inclinarea terenului. Este unul d.in factorii importanli, care influ-
enleazd,dezvoltarea proceselor d.eeroziune. Se qtie cd,dacil panta se md,reqte
d.e 2 ori, cantitatea de material erod.at, qi transportat cregte d.e 2,8 ori.
Iu cirnpi:r, Transilvaniei, pantele ocup5, aproximativ urmiltoa,rele
procento d.in suprafala totald, :
'- lunci, vii, culmi orizontale, 24% 133 000 ha

- ::,.#l1;Y#;",XlT"Ji.:
tr";,,0.,
XZ(i
ii:3::
::
- versan[i cu pante lntre 10 gi 20", 20% 110 000 ,,'
- versanli cu pante intre 20 qi 30o, lO% 55 000 ,,

::i:*:';i;?i' *t lY; 'i333

- ;..,,,,1i .,
Din tabelul 17, cu rd,spind.ireaproceselor d.eeroziune in Cimpia Transil-
vaniei, reiese legd,tura strinsd, lntre folosjn{i,, inclinarea terenului gi d.iua-
mica proceselor de eroziune. In general, se remarcd, ci eloziunea mai ac-
centuati,. eroziunea d.e gradele 4 pi 5, este pe versan{i c'upante mai mari
d.e20". Din datele d.emai sus reiese cd,versanlii cu pante mai mari d.e20"
delin abia un procent d,e 16o/n qi cd, aao/o d.in relieful Cimpiei Transilva-
niei este practic orizontal sau cu inclind,ri sub 5o qi d.eci ferit d.e procesele
277
 de eroziune. Pe versanlii ou panteintre i,si20., proceselede er.oziunese
pot infrina u[or,-.nun:oai_printr.-o_justd, organizire a territoriului. Deci,
in condifiile-de relief ale ()impiei Transilvaniei, nu i se poate atribui incli-
n5,rii terenului rolul dominant in crearea intinselor, sufrafe,te de terenuri
tlegradate de pe pantele sub 20',,1i mai mici chiar, ci ryialtbr caire care ajutd,
<lezvoltar^ea_proc_eselor de eroziune pe versanli.
!) Gradul' ile lragrnentare morloiolficd, (deisrtatea relelei de vd,i) con-
lribuigt..dp asemenea, la 'r'ers.anliidezvoltarea proceselor rie ei.oziune, care ss
tlezvoltd, in maj.oritate pe viiioi I de aceea, cu cit existd, o relea
mai lra,ro d.o vd,i, cu atit eroziun'ea este rnai prezenid, qi mai activil.
I)acd, ne referin
$q qo" la. suprafala ocupatd, d.eterenurile inclinate,
se constatd,, din tabelul de mai sus, cd, versanlii vd,iror clelin o suprafald,
^
ca,re depdqeqte 50:,i din suprafa\a t'otalia a cimpiei rransiivaniei.
rn cimpia 'r'ransilrraniei, densitatea relelei de vd,i, marcind un pro-
pun,tat catact'er de uniformitate, vanazd, pe' bazine, intre 0,30 qi 0,60^km
lungime de vdi, cu ;i.fdrd, ape curgi,toare, fie kiiometrul pd,tr'at. Diferenlele
de fragmentare a reliefului pe bazine fiind reciuse, mr |ermit o zonar'e a
intensitd,.tii- eroziuniJ., in funclie de graclul de fragmeitare a terenului.
. ar) Bubstr"ntrtl,litultryir esie reprezenta,t prin formalii cu rezistenli,
variatd la procesele de eroziune.
- -N-isipuriie qi. pietrigurile in stral;e groase, necimerntat,e
. u$or
permeabile,.permit infiltra,rea apei in sol qi impiedicd, scurgerile 4e"qi s,.p"r-
fa!5 qi eroziuter.
- ]tarrrele si argilele, miri sla,b cimentate qi g.r'orr permeabile,
*ritie tle u1rd,*e lnmoaie ulgr $i curg, ori formcaz:i ta suprafa,ld,qi-
liilg
1'ol1'r__(.are. rod Dr transportd, cantitili lnsemna,te de matt:r:ial.
Ilrispindirea neuniforrni a substratrrlui lil,oloejc iu :idi.ncinre si in
.qupralt,tli nu pcrmitc insd o zo:narea eroziurrii sohirilor uurnai in funclie
de atx st factor, de acer,a trebuie urmi,ritd ln func{,ie rle toti factorii.
Cert este cd, substratul litologic din Cimpia Tiansih.aniei are actiuni
c.ontrare, cle la marnele care aecentueazil procesele d.e eroziune la nisipu-
rife uf!]' permeabile qi la rocile d.ure, compacte, greu dezagregabile'qi
nlterabile, care frineazi procesele d.e eroziund. rn leg'd,turd,cu i,cfunea de
rlegraclare exercitatd, d.e substratul litologic, mai treiuie merrlionat salini-
zarea solurilor cu sdrurile solubile din- r<icd,,dizolvate qi iransportate
de apekr curgdtoare, qi rolulhotd,ritor pe care substratul'litologi6il are
itt determinarea texturii solului qi permeabilitdtii solurilor.
as), rlepartili'a.anarh'icd, a culturi,lor agricole d.in cauza micii gospocld,rii
._ _
larr,neqti ryia lipsei unui plan de sistemaiizarc a terenului : cultdri ie nril-
;itoare qi pdioase pe pante mai mari d.e 10o, pd,quni utilizate nerali6nal
qi pe _pante mai mari d.e 30", d.rumuri Ia piqunai qi d.r*muri d.e ca,re pe
linia de cea mai mare pantd,,'sint factori liotd,ritori'in dezvoltarea proct-
selor d"e eroziune qi care explicd, in bund, parte eroziunea puterricd, ,;i
roarte pntemrci pe asemenea terenuri.
.t!t) Agrotehnica gregi,td,cu ard,turi d.e toamnh, pe linia tle cea mai mare
pa,nti,' provoaci, eroziuni cte suprafald, qi de adincime, de-a lungul canalelor
formate de acestea.
ar) Procentul, red,us de ,pdd,uri, gi, fi,ne!,efald cle restul culturilor din
( limpia l'ransilvaniei
,si repaitizarea' ror necorespunzd,t,oat:efa!d, de nerioile
rle protectie a solului
Plidurile tlin Cimpia Transilvaniei ocupi un prooerrt sub lt)fzo fa!i,
rle
^suprafa1,atotald qi sint instalate in major,irato pe expozilii rrb"raic'e,
cu inclinriri reduse I versanlii cu expozi{ii sudice, putefnic
;l}oartc pul,ernic
'2lf(
inclinaji, cu eroziunile cele mai putemice, sint ln maioritate tipsili d.e
scutul protector al vegetaliei lemnoase.Pidurile existente, prin stlatul de
litierd, ce-l ueeazil, micqorlnd. d.e cca. 40 de ori viteza d.e scurgere a apei,
cind- sint bine ingrijite. cu consisten!,a peste 0,8, asiguri in Cimpia
Transilvaniei cea mai bun5 proteclie a solului ryipot s5,frincze eroziunea,
chiar pe terenurile cu predispozilia cea mai accentuatd.
Finelele ocupd, suprafele mult mai mari '.ri exercitd, de"asemenea
un insemnat rol de proteclie a solului. In terenurile lipsite de vegetalie,
se gtie cd, eroziunea lucreazd,de cca. 60 de ori mai repede decit pe un
teren inierbat, insi nici finelele nu sint pd,strate pe terenurile cele mai ex-
puse la eroziune, unde adesea sint inlocuite cu pd,quni.
In tabelul cu rd,spindirea eroziunii solului in func,tie de pante qi folo-
sinfe, se constatd, cd pddurile qi finelele bine lngrijite asiguri, cea mai
bund, protec.tie impotriva eloziunii solului.
Pddurile sub formd, de fiqii qi perclelede cumpd,n5,qi versan-ti, flnelele
sub formii, de benzi pe linia de cea maj mare pantd,, alternind cu culturile
agricole, se dovcdescc[ pot asigura o protec{ie depiind solurilor expuse
eroziunii, dacd, sint judicios plasate pe curba de nivel gi au ld,limile ;i
densitatea corespunzd,l,oarenevoilor tle protecfie a solului impotriva elo-
ziunii.
ar) Caracteru,l'pktilor. ln Oirnpia Transilvaniei, sint frecvente al,i{
ploile scurtc ci1 si ploilc. rle duratii, care satureazd,solui cu apd', fd,cindu-l
impermeabil qi ploiie torenliale, ca,re r'lau pinil la 70 mm in 24 d.e ore.
Aceste prccipita{ii din cauza permeabilitd{ii redusea solurilor, d.eseori
tasate, produc scurgeri de suprafa!5, croziuni ryi coluviond,ri.
Pe lingd aceasta, tlizolvd silmrile solubile rlin formaliile litoiogice .si
salinizel zd, solnrile din pa,rtea inferioard a versa,n{ilor si c1e pe
Iunr'i ;i r ii.
u^\ Natul'a solu,hti. Solurile din Cimpia Transilvauiei, rlatoritd, substrtt-
tului predominant marnos, au un con{inut ridicat de argild, sint grerr per-
meabile, se taseazh prin piqunat qi se d.estructureaz[ prin crrlturi agricole.
Permeabilitiltea rcrlusd a, apei la solutilc. luto-argiloase qi argiloase
;i chiar la solurile cu texturd' mai uqoar[, dar tasate ,1i d.estmcturate.
explici, in ]run'i p:rrtc intirrselt' sullra,felede telenuri degradata clin Cimpilr
Transilvarriei.
Prir-itor la factorii cale provoaci, sau frineazd procesele de eroziunr:
,1i de alrrnecarcrlin ('inlpir'rTrurrsilvaniei,sc pot rt'ntalca urm'iloarelt':
- aclioneazd"un grup foarte mare de factori, greu de separat ; supril-
fe!,ele cle terenuri rlegradate din Oimpia Transilvaniei sint.o rezultantir
a acliunii lor rromrrrreqi nu a unui factor izolat ;
- acfiunea factorilor luali individual ,;i rezultanta 1or, rareori, i;i
p6,streazi, aceeaqi inten.qitate pe toatfl lurrgimea versan.tilor, deoareco
au loc frecverrte schimbirj de pantd,,de folosin![ gi de agrotehnicd,aplicatd,,
care modificti pnternic dinamitra proceselor de erozjune; aga se explic[
suprafelele cu grade cliferite de eroziune, c&re se inscrirr de-a lungul la,nt( r
r-ersan!ilor;
- interisita,tea cu r'alc actiorrcazd factorii de d.egradale clin Cimpia
Transilvaniei nu constituie o problemS, prea rlificili, de invins cu mijlorr-
cele teturice cunoscute, in r-ederea std,vilirii proceselor de degradare 1i
punerii in valoare a terenurilor degrad.ateI
- intensil,atea cu care ac{ioneazi, d.ivergii factori din Cimpia 'Iransil-
vaniei este cam tle acelagi ni'i'ei qi nu este posibild, o zonare dupd' prerlo-
rninarea actiunii unuia din acest.i factori.
219
 b) Cartarea et'oziunii solurilor in perinretrele
-care cercelate. S-au atdbat,
in capitolele anterioare criteriile dupd, au fost alese perimetrele c1e
cercetale qi scopul cartdrii acestora.
Cerceta,reagi carta,rea s-au fd,cut pr.ir.inrl iletermina,r'ean2 aspecte:
- tipurile de degradare a soluliri :
- unil,d{ile qi tipurile stationale.
. Tipurile.de degradare a terenwilor sint cLracttrr.,iza,l,e ln rnod pred.o-
minant in cimpia .trangilvaniei prin eroziuni de suprafali, qi adincime,
alunecd,ri, coluviond,ri, aluviond,ri qi rupturi
caract'erizarea qi cercetarea fenomenelor de degrarlare a solulrri au
1""p.! scop completarea cercetdrilor cu noi elemente de cunoaqtere a sta-
liunii, imlortante din punct d"eved.ereecologic qi prezentareh gravitd,lii
Ei rd,spindirii "spa{iale a fenonenelor, ln vec'L-erea' stabilirii criteiriikrr .ie
folosire ameliorativii si de frinare a eroziunii.
. Metocla adoptat5,'la crrrtarea eroziunii cle suprafafd,const[ in tleter-
minarea g-rosimii 'stratului cle sol rd,mas, in comp^arali'e cu un plofil de
sol. norrnal qi neerod.at, in_fiecare unitate qi tip stalioi.al, delimiiat d.upd,
criteriile ard,tate Ia capitolul respectiv.
. DuBi grosimea stratutui de sol neerodat, se determini, gradul cle ero-
liune-, dupd criteriile metodei _ad.optateoficiar in u.R,.s.s.-qi expuse d.e
sobolev in lucrarea sa 1.
$stlgl, se disting d grade d.e eroziune in' supra-
fafd,, care se noteazd cu I-Y.
Eroziunea in suprafatd, este insotiti frccvent d.e eroziunea in aclin-
cime^.qi.s_em-rnifgstd,m_orfologicprin-rigole, ogaqe qi ravene. Acestea se
clasificd, dupd, d-esimea,ld,lime-a qi-adincimea, ioi, in moctul in care au fost,
expuse de dr. C. Chiritd, 2.
Nota{iile folosite sint cele ard,tate in icgenda hi1,r,{ilor..
Din cercetarea tabelelo{
9o staliuniie p-erimetrelor qi a harlilor cu
tipurile d.e d.egradare a solului, precum qi &n studiile d'e teren. "rezultd,
pentru fiecare perimet,nr citeya caracteristici mai impor.ta.nte.
Peri,metrul Sabed este o continuare -a arboretului experimental Sabed
sl f.age parte d.in d.ealurile Fd,rf,,gi,ului situate in partea i.e sucL-esta cim-
pie_irransilvaniei, cu ind,lfiTi cuprinse intre b00*qi bbO m, cu energie de
reriet red.us.t!(160 m)
pnri.loessoide. ^qi cu formalii exclusiv sarmatice, d"e mar'e qI ntsi-
.suprafa,ta cercetat-d,este cle Eg,gl ha qi se caracteiizeazd,
printr-o vari-atd,. ,;i mare extensiune a d.egradd,rilor d.L teren (eroziuni gi
alunec5,ri, coluviondri qi aluvionS,ri). Perimetrul sabed. cuprind.e un moraic
de versan^li-cu inclini,r-i, profile qi folosin,te variate.
Rd,spindirea tipurilor d.e degradare se dau in tabolul 18.
Peri,metrul sdrmd,;el, sit-uat-in mijlocul cimpiei sdrmaqului, laco
parte din dealur"ile sd,rma,quluj, cu altiiudinea mijlocie ae +trb-trbo m,
cu energia d.e relief redusd, (160 m), cu platforme iirtinse qi vd,i targi iri
formalii sarmaliene d.e marne qi nisipuri loessoide.
Perimet'rul cartat arg q quprafatd, de l5g,lgha,rdspindirea tipurilor
cle d.egradarese r[[ irr Li,b,.lrrl14.
Perimetrul urca situat la nord. de cimpia Turzii, in partea inferioard,
-pred.ominant
a vi,ii Rjldutllui, cu formatii sarmaliene irarnoase, are o
suprafald, d.e 60,55 ha, in cale predomin-d, versanf,ii puternic iliclinali.
1 SoDoleu S. S., Dezvoltarea proceselor
de eroziune pe teritoriul regiunii europene a
U.R:S,!. 9i lupta lmpotriva lor, vol. I, Moscova-Leningrad 1948.
I"St dr_. C- Chirild 5i inl. G. Ceuca, Metode de cercitare gi cartarc a terenurilor degradate
- I
dupd grade de eroziune qi tipuri stalionale, Seria I, vol. XIi. Bucureqti 19b1.

220
 7'abelul 13

Nr. Prcceutul I',lsf,indiree feGouretelor db degraCare

crt. Natnril degra(lirii ir funciie de relief 9i folosinti

lill
1 I Eroziunede gradul 1 23,8e ,10,55 tgTlf tnfelenili, cu pante ptnd
1 I I poale de coaste $i versanti
I i I Platouri,
_- -i - i i_ _i :,,{ttvati_1q!c9!!t-!t1t, jllb-lo"
1tl

-l 2
--l--li I
Eroziune de gradul It . j o,us
I
o,r; I rt_rsaglj lnletenili, cu lnclinare plni

;; ;;;;";;l ;;;I ;i ;;;:,"r.*.,ti

3 *;,;;; i
i Eroriu,re de gradnl I\: I t,o, I r,7c i Versanti tnteleniti. cu inclinare plnd

i I f I Versanli cultivali agricol, cu lnclinare I

--l--r I i I ptni la S0.
' '
4 Eroziune de gradul V . . tS.S; 32.00 | Versan^liinleleni[i. cu inclinare 1rlntr
I
I rirorio''" d: adtncir'o I I I cultivali asricol, cu incli- |
- lI- l I "#.f"t;
nare plnd Ia 30' :
5 | Coluviontrri ] 6,73 t tt,+Z I Poale de versanli tnlelenite, cu lncli- ]
I j i 1 niri ptni ta 10o i
I Poale de versanti cultivate agricol, cu
I I lnclinare pln[ la 5"
I
l I i Lunci qi vii lnfelenite sau cultivate
i-- -i- -i - - ,-l- 3qirel--
lo Alunecdri . j s,ez I Versanti lnlelenifi, cu inclinlri ptni
1.1,12|I Versanli
tl,t2
!
I I I l a l 10o
la o'
] | Versanli cultivali agricol, cu lnclinare
i --l__i _ _i_ !t'e_ls'
I Total . I 58,91 I 100,00 i

T'ubelul 14

I i .,,n.o-,
."u,,,degrad*ii I Jijil i prmenrur .**Lu*1,""i,J1:",i:?11ff1,"ffp*
*. i i l
I rnar
ti*'ll I
tlrlll i
t1 I{ Eroziune de gradul
Eroziune de gradul I ]I G3,86
ti3,86 I 40.11 I1 Versanqi
lo.lr Versan[i inleleni[i,
inleleni[i, cu lnclinare plni
cu lnclinare plni i
I i i ' la2o'
l l . - - r -\j - - l
2 Eroziune de gradul II I 11,16 7,20 I l,latouri cultivate agricol cu inclinurc
|
-- -l- Pini la 5o
il-L-i 1'17,3i
1: '
3 j Eroziune de gradul \' 21r,76I Versanli slab lnlelenili, cu lnclinare l
_I i _ _ l I Pfrr.tla 30o
+ ]' Cotuvloniri 21,64 i 15,18 i Poale de vers:rnli cultivate &gricol,
I I
I cu inclinarc ptnir la 1o''

I inree,enitc,
i /i,xilii'ni-1,,1i,1'\1:'::"1.';',,I (c
I c^ ,ur ii nnnctli inn, ,ar r- ^c. r n : r
plnri ll a
o 5 " I
I , i
iil
i ; I Aiuntr:iri I tt.:1,; I ;, tr;r, \'crsanli inlelciri!.i,tu irrclinarr pr';rir
I i I i rar(io
iD *l
! 1_gtjl . . i15er1!i 100.0t) _:
221
 In tabeiul 15 se di rdspindirea tipurilor rle degrarlare.
Porimetrul relelei tle ,perclel,a
(leanu,l -lfarc situat lrr, nord tle Cimpia
')'tttzli, intre Yalea L:11;ii Valea
,si .ISolrlutului. lace parte clin dealurile
7-uhalul 1i

l
Nr, I Iiiispinrlircl firu{,Dlenelor de degr.rdare.
cri. r\atrua degrodalii
I iu tilr,.tie ,l. rclict ti folosinli

__t___

1 ] Eroziune de gradul I

i, , . t2 . -j .E r o z i u n e de gra(tul I\: 3 , 1 .41 I 5 , 1 9 j] V

\ ' e r s a n l i s l a b l n t c l e n i tl i , c u i n c l i - fl
I I I rrare pini la 10o I
I

i, t'u inclinare

I
a ColuvionIri 20,35i i33,61 | l'oale de lersanli inlclenite. cu in-
cllnare Jrinir la 10' :
II i t--_--

.\hrnec:iri 3,.r8i r,Zf ] Poate tle versanli flimtntate, ln- 1

.!
_ -t_ ] [elerrite, cu lrrclinarc pinii la 5'
I l
I'otal 60,55 1t)0,00
i 1
'rurzii, care sint in general
tlealuri joase ;i cu o redus[ energie tle relief .
Suprafala ceroetatd, pe traseul perdelelor este de J0,2i ha.
In tabelul 16 se dil repartilia tipurilrr de degradare ln (luprinsul
relelei de perdele.
T'abelul 16
I
I
Suprefat& Ri"splrrdirea leuorneDelor de degrillere.
Natua de$eltrii totali, Prftentul
j in fmciie de relief ti folosilriE
(ha)
i
I
Eroziune de gradul I I Versanti lnlelenili, cu lnclinare
I plni la 20"
i \,'ersanii cultivali agricol in mnd
rational, cu lnclinare plnn la 20"

Eroziune de qradul II Versanli cultivali agricol, cu ln-

clinare plnl'r la 10o
a Eroziune de gradul Vdrsanli cultivali agricol, cu tncli- i
narc pinii Ia 10o i

Ernziune de gradul V

D Coluvioniri

A$ezituri pe versant, cultivate

agricol, cu lnclinare]ptni Ia 5o

Alunectrri . Versanli lnlelenili, cu tnclinare

plni la 5o

ro,25 100,00

oqt)
 c)- Ilialura, intensitatea ;i rfispindirea crozirinii solurilor in Cimpia
Transilvaniei.
ct )iattna proceselord,eeroziuna. rn cimpia Transilvanici, regimul anual
aI ploilor este foa,rte variat. fn unii ani, ploile sint repartizate relativ uni-
form., in alfii, se clisting perioatle foarte ploioase si perioatlc de secetd,pre-
lungitd,. Apa- ploilor este agentul principal al morleld,rii reriefurni, prin
eroziunea solului. Actiunea d.e roadere se exercit5, atit pe versanti gi in-
terfluvii, cit ryi in lungul vdilor. rn anii cu ploi r,epa,rtizaterelaiiv'uni-
form, apele curgd,toare, chiar cele mai mici, au debitul aproape consl,a,nt,
scurgerile torenliale retluse la minimum, eroziunea pe versanti qi inter-
fluvii ac!,ioneazi,uextrem d.e incet, este aqa-numita eroziune normald,.
Eroziunea normald, se pistreazi atita vreme cit sc mentine un echj-
libru natural intre factr-rrji eare influenleazd, qi cei care accele,retr,z.ii.
procesele cleeroziunc.
.In anii cu ploi inegal rd,spinclite qi cu un promrnlat caracter toren-tia,l.
'aqa-numita
eroziunea capitd, forme excesive pe versanli, este eroziirne
acceleratd,, apele curg5,toare ataci violent crlrnpenelerle apd, si fd,rimi-
\euzd, inte.rfluviile.
. Intervenlia omului, prin cuJturi gi agrotehlricd,necorespunzXtoare ;i
pr'in distrugerea inveligului vegetal - factorul principal de-echilibru na-
tural - inlesneqte d.ezvoltarea fenomenelor de eroziuno normald, in ero-
ziunc acceleratd, sau contribuie Ia accentuarea eroziunii rlo sunrafatd
chiar pe terenurile cultivate agricol, .oi cu versanli cu pante rethise.
Dar opera de denutlare sau de modelare cu ajritorul apei nu se exer-
citd,_peversanli numai ca eroziune accelera,t5,ln suprafald, ci qi ca eroziune
acceleratd in adincime.
Eroziunea accelelatd, in supra;fa.ti,,ca qi cea in adincime se constati,
cd ]ucreazd in_general dupI, acelearyilegi, d.ar sint qi particularitili carac-
teristice ca,re le diferentiazd, fd,rd,sd,fie intre eld insd, granile distincte ;
se poate chiar vorbi d.eraporturi tle filialie, prima trecind prin evolu-tie in
cea de a doua.
Deci eroziunea accelerati' exerciti procese de roadere a stratului tle
sol in suprafa{d,, gi seapreciazd in 5 grad.ede eroziune.
Scurgerea apelor la suprafald, nu se tace ca o pinzd, continud,, ci sub
formd, de qiroaie foarte subliri.
$iroaiele sint cu atit mai mari, cu ciL neregularitS,lite relielului d.e-a
lungul cdrora se formeazd, sint mai mari gi cantitatea de precipita.tii mai
ridicatd. $iroaiele rod. continuu, fonnlnd o relea d.e rigole mici, clin care
unele se contopesc cu altele mai mari gi ma,i adinci, formind- ogaqe qi
ravene.
Atita vreme cit rigolele iEi pdstreazh o adincime de 5-20 cm, tleci
pot fi nivelate printr-o ard,turd, normald,, eroziunea poate fi consideratd,
de suprala{d,; cind rigolele depf,qescaceste dimensiuni, eroziunea de supra-
fa{i, trece in eroziune de adincime.
Eroziunea de adincime se manifestd, sub formd, de ogaqe, de qiroiri
eare dep[qesc in adincime 30-50 cm qi nu mai pot fi nivelate prin
ardturi, gi sub formd, de ravene rare, de 1-5 m adincime, 10-30 m lun-
girn-e,cu profil transversal in formd, de Y, in cliferite statlii de evolu,tie;
unele ravene se dezvoltd, continuu, trecind. in torenli.
In afari de eroziunea de pe versanli, mai au loc- procese de eroziune
de-a lungul vi,ilor cu ape curgd,toare, temporare sau permanente, care
se manifestf, fie in adincime. fie lateral.
r)r).t
 Fenomenul de eroziune, atit cel de suprafafd, clt qi cet de adincimo,
este -lnsofit de transportul materialelor erodate qi cle ttepurorea lor tri
pd,rlile mai joase, producind. fenomene d.e coluvionare gi i,luvionare.
Procesele de eroziune mai sint insolite frecvent de tasd,ri prod.use
de ape sau rle vitele la pd,6unat qi de alunecd,ri.
Moclul cum se asociazd,aceste fenomene cle tLegrailarea solului pro-
duce in cimpia Transilvanioi diferite tipuri de degrad.are, printre care
cele mai frecvente sint urm5,toarele :
* p5,guni bitd,torite, cu eroziuni in petice mici printre cd,rd,riledo
pd,qunat, formind arya-numitele,,coaste jupuite', ;
- ,,coaste jupuite", cu ogaqe qi ravene rare
I
*,terenuri agricole, cu eroziunea in suprafald,, de d.iferite grade qi
ogage de qiroiri;
- terenuri agricole, cu eroziunea in suprafald,, insoj,ite ile ogaqe
Ei
ravene;
pd,quni qi finele siab qi mijlociu irrlelenite, cu eroziunea in aclin-
cime qi piistrarea intactd, a terenului dintre ele.
cr) Intensitatea si rd,spi,ndirea procesel,or de eroeiu,tte.S-a ardtat, cd
procesele d.ed.egraclarea solului prin eroziune constau d.in eroziuni ln supra-
fa!f,, de graclul 1"-5 qi eroziuni in arllncime. Acestea d.eterminS,apoi pro-
cesele de coluvionare qi aluvionare.
. Intensitatea qi rd,spinrlirea proceselor rlo eroziune trebuie urmd,-
rrte pe :
- unitd,li de relief (platforme, r,t'rsanli qi lunci) qi pe regiuni geo-
morfologice.
Platforrn,ele satt, srtpralelel,e Tteneplanate, d.e pe culmile tlealurilor,
pistrincl in general inclindri slabe sub ,l-ro,nu sint atacate de procesele
de eroziune decit Ia marginea lor, unde incepe zorr tle sub cumpilnd,.
Forma, intinderea, inclinarea ,;i altituclinea platformelor d.etermind,inbunfl
parte intensitatea proceselor cle eroziune.
Astfel, in partea de nortt a cimpiei, intre Yalea Fizeqului qi Somequl
llare, qi in zona dealwilor dintre gieu Si Teaca, platformele au-intinderea
cea mai redusS,altitudinea cea mai mare (550-OOOm; gi se termind prin
spindri ingnste; aele care nu slnt puternic apdrate de scutul protector
a'l vegetaliei forestiere, slnt puternic atacate he eroziune.
Cdtre sud., cumpenele devin d.in ce in ce mai largi, ajungind ca la
strd, d.e cumpdna apelor ma,i toate dealur.ile sd, culmineze prin platforme
largi, eu altitutlinl mijlocii intre 450 .,si1100m, foarte slab atacate rle pro-
cesele de eroziune.
lrersangii, ad,i,lor reprezintd, un relief ln continnd, mirycare ,1i sint
cei care localizeazd, aproape toate terenurile d.egrad.ate.
Analizlnd. sectiunile fzicute plin perimetrele cercetabe qi hdrf,ile cu
tipurile d.e d.egraciare a terenrilui, irrivitor la natura qi' intensitatea
proceselor d,e eroziune pe versanli, se pot trage urmd,toarele concluzii.
- Pe versan{i, facl,orii determinan!,i cle clezvoltare a proceselor de
eloziune sint lnclinarea qi profilul versanlilor si folosinla terenului. Ver-
sanlii cu fpantele cele mai mari sint cei ai vd,ilor disimetrice qi cu rocile
celc mai d.ure.
- Versantii cu profil convex sint in majoritatea cazurilor atacatj
'eroziune
tle puternic,{ si {oarte puternic5,, c6i ,o profil concarr, iocali-
zeazd, eroziunea accentuatd, numai in treimea superioard,, in treimea
mijlocie gi inferioari, mai ales, d.ominind d.eprneriltr ctelur-iale.
- \rersantii eu profil drept prezintd, carastere intermed.iare.

22-r
 - Pe velsanli r,u inrrljniiri unifolme sau relativ uniforme, se poate
ulmd,li grosimea orizontului cu humus qi a profilului solului, care creqte
treptat d.e sub cumpd,nin unde sint solurile cele mai sub{iri qi cele mai ero-
date, cd,trepoale, unde sint solurile cele mai profunde, cu orizontul A
cel mai d.ezvoltat, frecvcnt pe coluvii d.e poale.
- Pe versanli cu rttperi cle pantd,, grosimea orizontuluiA qiprofun-
zimea solului nu urmeazri aceste reguli; aslfel apar soluri mai subliri in
partea inferioari, pe porliuni t1c pante mai repezi decit in partea supe-
rioard, a versanlilor, pc parrte mai line, und.e se pot intilni profile de
soluri mai d.ezvoltate.
- Pe versan{i cu pante intrerupte (ruperile de pante qi pante in
trepte), nu se poate urmdri influenla lungimii versantilor asupra intensit5,lii
eroziunii solurilor.
- Intre inclinarea .oiinterrsitatea proceselor de eroziune se constat[
un paraleJism nerlesmin{it.
- Yersanlii abrup{i ai r.i,ilor disimetrice, frecvent insorite sau cu
expozi!,ii interliediare, sint totcleauna a+arra!id-eeroziune de ointensitate
mai mare decit versanfii opuqi, cu pante mai line, frecvent cu expozilii
umbrite.
_- Pirlurile cu consistenla 0,8-1, qi apoi finelele inlelenite, asiguri
cea mai bund, protec{ie a soiului impotriva eroziunii.
- Culturile agricole fti,cute nera'.rional sint agentul principal al ero-
ziunii solului, chiar pc versanlii pulin inclinali.
- Acliunea compl:xd, a- numerogi factori nu permite urmd,rirea
proceselor d.e eroziune c1up5,un singur factor.
fnc[narea versarr{ilor qi folosinla terenului sint factorii d.omi-
nanli ai intensitf,,.tii gi r5,spinrlirii eroziunii solului. In funclie d.e aceqti
factirri se tl[ in tatrelul 17, rispirrdirea eroziunii d.e suprafald, pe ver-
sanlii rlin Cimpia Transilvaniei.
nispilrdireil t'roziunii solurilor po vcrsanti llabelul 17

Crade de erozime

,o- ,0
l,o- r o
Culturi de prdgitoare, pe curba de nivel 5 5

Culturi de plioase, pe curba de nivel J-t 5 5

Pirquni nerational folosite J c

Flne{e slab lnlelenite. Gradul de lnierbare 4-5

sub 50 o/o.

F'lnele mijlociu inleleuite. Gradul de

lnierbare 5g-75o/o z*J

Flnele lnlelenite. Gradul de tuierbare 100 o/o

Plduri cu consistenla 0,6-0,8 2-3 ls-al

IUduri cu consistenta

* In perimetrele cercetate, suprafelele neatacate d.e eroziune sarr

i-r
cu eroziune slabd,nu depd,qesccu mult suprafelele cu eroziune foarte puter-
nicd, qi excesivd.

l5 Anale I.C D.s 225

 - Eroziunea d.ead.incime in raport cu eroziunea in suprafafd, ocup6,
suprafele foarte red.use.
Pe lunc'i, au loc procese d.e:
- aluviOnare qi coluvionare, care dau naqtere uneori la salinizarea
solurilor cu cloruri, sulfa{i qi carbonat de sodiu;
- inmld,ustinaro;in Cimpia Transilvaniei sint a,sa-numitele,,pie!e cle
ad.unare a apelot", und.e stagneazd" apele care Se aflund, prin Scurgerile
de suprafa!5, de pe versa,n,ti.

rl) Situatia froziuni sclului in raporl cu relieful. Dacd, se cerceteazd,

schilele ;i hd'r.tile anexate, se poate observa gruparea urytd,lilor mici d.e
reliei, cri caracter relativ uniform, in unitd,li mai mari, d:numibe r:egiuni
geomorfologice.
Cercetarea gi caraaterizateu eroziunilor pe rtlgiutli geomorfologice
apar ca o necesitate evirlentd,, d.in urmi,toarele motive :
O rcgiune geomorfologic:i, fiind caracterizabir prin anumite unitd,li
d.e relief, de structurd, qi facies petrografic, reprezintd, si anumite tipuri
cavactrr.istice t1e clegrac1a,re.
- Cartarea eroziunii pe legiuni geromorfologice,claracterizate prin
anumite tipuri d.eeroziune, se poate face mai usor qi pte>zintd'un deosebit
interes praitic, cdci permite stabilirea md,surilor d.eameliorare, in,funclie
de intensitatea d,egradirii qi face posibile concentrarea materialelor qi
personalului d.e execu,tie rsi indrumarea, lucrd,rilor.
- Bxecutarea lucrd,rilor de ameliorare pe regiuni geomorfologice
'poate cond.ucela rcaliza,rea unei amelioriri integrale. L,ucri,rile de ame-
liorare pot exe-'crtao acliune unitard, care s5,frineze astfel mai u$or pr.)-
cesele d.e eroziune a apelor curgd,toare.
- Permite o raionare a culturilor agricole qi forestiere ;i accst hrcru
este de mare importan!5 economici, osipracticd in combaterea el'oziunii
solurilor.
- In cadrul fiecd,reircgiuni, se poate face organizarea t'eritoriului,
in funclic de intensitatea gi rd,spindirea eroziunii, de caracterul culturilo-r
;i de nevoile d.epdstrare qi d.e ameliorare a forlelor prod.uctive ale solului'
In capitolul de geornorfologie, se ildicl regiunile geomorfologicc ou
condi{ii de relief caracteristice.
Ar fi important si se poati, face o clasificare a lor mai precisii, d.upd
intensitatea qi rdspindilea proceselor de eroziune, tlar aceasta &r presl1-
pune in prealabil o caltare a eroziunii, lucrd,ri care se fac numai cu
ocazia intocmirii proiectelor de execulie d.e ci,tre organele cle produclie'
$' deci depigelte cadrul preocupirilor noastre de cercetare.
ln ,"u-mtd, clasificarei in afi,ril, d,erelieful, tle struct'ura $i de faciesul
litologic, trebuie tinut seam'i c1e in-fluenta predominantil a vegetaliei
ca factor de frinare a eroziunii, care poate schimba intensitatea eroziunii
pe suprafe,te mici, d.e la un loc la altul, iar d.e o hartd, cletaliatil a folosin-
lelor terenului nu d.ispunern.
In linii generale, relieful cel mai inalt Ei cu predispozilie mai mare
la eroziune este cel de la nord. d.e cumpdnd, care ds.spart;eapeie Someqului
de ale Mureqului, d.ar aici procentul pd,duros fiincl cel mai rid.icat, qi unele
forma{ii litologiee fiind mai tari, eroziunea este in mare mf,swfi, frinati,'
Dupd, relief qi observalii de teren, o clasificare aproximativd, a regi-
unilor geomorfologice in ordinea predispoziliei qi intensitnlii, eroziuniit
este urmi,toarea : tulmea Pi,ltinigului, masivul Feleacului, d.ealurile Un.
226
guraqului, dealurile Sicului, dealurile Jimborului, Clmpia Sd,rmagului,
rlealurile Fdrd,gd,ului gi clealurile Cojocnei.
Mai trebuie menlionate citeva culmi dc dealuri mai inalte, cu predis-
pozifie mai accentuati Ia eroziune, cum este cea d.e pe linia Gherla-
_Crisbur-$ieuJ cuind,itimi de peste 600 m, cea de pe linia Viqa-Jimbrr-
Lechinla, in lungul cd,reiase in;ird, d.ealurile Picul{ bd3 m,-l3:uza bb7 m,
$jt"! 563_rn, qi il sfirqit culm le de dealuri de pe lir.ia Cojocna -
Sdrmaq-Nord de Reghin, cu dealuri cam d.e aceea$i inillime. "

2. r\l,U\-rl{titrlt.ti DIt T}iltll\

l.lnul din fenomenele detlegradare a solului, rle ceamaimare impor-

1antd, economicd,ln Cimpia Transilvaniei, sint alunecilrile
Alunecdrilc de teren, aga -curn Ie defineqte N. F. pogreanov 1, sint
,racele fenomene fizico-geografice care se procluc la suprafa,tiaptimintului,
datoritii, acfiunii- combinat,ea gravit5lii qi a apei superficiale qi subterane,
fenomene care tinrl si, schimbe relieful scoarfei, 'a piin transportul qi acu-
mularea spre pd,rtile inferioare ale pantelor, prod.uselor rezu.ltaie din
sfirimarea rocilor rle pe r-crsanli sau chiar din deplasa e& unor por,tiuni
intregi de teren".
I'enomenul de alunecare, spre ileosebire de celelalte fenomene de
{egrarl:lre a solului, se caracterizeaz5, printr-o perioadd, de pregdtire
tlestul d.e lungi, qi treptatd, qi prin viteze mari ; uneori, se prod.uce chiar
instantaneu, producind insemnale deplasrli d.e teren, amcninlind. -cdi ;i frec-
'rent chial tlistrugintl construc{ii
importante, ca : poduri, ferate,
drumuri, cliitliri etc.
Alunecd.rile, pe c,it sint de importante din punct de vedere social,
economic, datoritd, complexiti{ii fenomenului. pe atit sint de dificile cte
studiat. Nu s-ar putea spune, cu toate studiiie fdcute in problema alune-
cdrilor in alte !dli;i la noi, cd,s-u,pus lrr,punct o metorlicl corespunzd,toare
pentru studiul aluneci,rilor. Diferitele studii intreprinse pinii, acum privesc
numai.anumite aspecte ale alunecd,rilor, fdril sd,aibd, preten!,ia cd, au imbri-
ligat in_toatd complexitatea qi cd au reuqit sd, pd,trundd, in procesul
intern al fenomenului qi si, meargd,d,e Ia catzd, Ia efect.
Acest fapt se datore;te in primul rind. complexitdlii fenomenului
ca e comportd abortlarea _de probleme d.in domenii diferite : geologie,
geomorfologitr, hidrologie, hidrogeologie, petlologie, botanic5,, sitvibulturdi
constmclii hid.rotehnice, construclii civile etc., greu de std,pinit cle uri
singur specialist qi apoi sint necesare sd,pdturi si lucrd,ri rie construclii
costisitoare. Dacil metod.ica de cercetare a alunecd,rilor nu este inci, pu!6
Ia punct, cu atit mai pulin se poate afirma cd, sint cunoscute fenomdnole
de alunecare qi cd, s-au putut da solulii tehnice pentru combaterea lor.
Alunecflrile djn cimpia Transilviniei au fost studiate in anul 1944
de dr. rmrti J6zsef 2, intr-o lucrare separatd,,in care se ad.uc citeva ele-
megtg _im-portante, unele bazate pe observalii cLeteren, altele qi pe cer-
cetd'ri de laborator. Cercetdrile insd nu aboideazd, ^alunecare.
proTlema circulatiei
apel in sol qi acliunea acesteia in procesele de Se ocripd,
mult d.e cercetarea alci,tuirii granulometrice a solului gi ate determina,r-ea
coeziunii Ia diferite faciosuri petrografice.

r Citat din Geologia tehnici, de N.

$t. Itihiilescu, vol. I., Iiditura Tehnicl 195i1,pr1g.376.
2 Dr. Imri ..Idzsel, I{iycdrile de sol gi tipurile lor ln bazinul
carpatic, Cluj 1g44.

.)r)t
 Abord.area problemei trebuie sd, plece d.e la cauzd,la efect, adici, s[
stabileascd,natura qi intensitatea fenomenului qi, in funcfie cle acestea,
mdsurile d.e prevenire gi combatere.
Noi, in studiul de fa!d,, n-am intreprins cercetd,ri speciale, ci numai
unele observafii sumare, mai mult in ceea ce priveqte n&tura, intensitatea
qi rdspindirea fenomenului, considerind cd, cercetd,rileder.d.inamica feno-
menului depdqesccadrul cerceti,rilor noastre, axate in special pe ped.ologia
terenurilor tlesrada,te.
Prin cercetirile intreprinse d.e dr. lmrd J6zsef qi observaliile noastre
tle teren, se pot trage toturyi cite'ya concluzji mai importante, privitor la
cunoaqterea fenonenului :
a) Cauzelealuneciirilor. Aluneci'rile se produc in urma unui dezechi-
libru creat intre inclinarea terenului, modificati continuu d.eagen{i externi,
qi structura qi faciesul litologic.
Cauzele mai importante caro prod.uc alunecd,rile din Cimpia Tran-
silvaniei sint ilrmi,toarele :
ar) Stru,ctur&,cornpqci,tateagi contpoai,ti,amineralogi,cii u substt'atului
litologi,c.fn Cimpia Transilvaniei predomind,alternan{e de strate formate
d.in roci cletritice rnai slab cimentate si greu permeabile, cu structurS,
uniformi (marne ryi gresii) qi din roci del,ritico necimenl,ate (n'sipuri gi
nisipuri loessoid.e),usor permeabile, cu structuri neuniforrn5, cu bobul
de forme qi dimensiuni variate.
Stratcle groase din roci detritice necirnentatc fiind. ugor permeabile,
sint in general mai stabile, se deplaseazd, greu sub actiunea agenlilor
externi.
Stratele groase din roci, moi, clotritice, cinentate fiind grcu per-
meabile, aclsorbind multd, ap[, se inmoaie qi curg la suprafati,.
Alternantele de strate subliri formate ciin roci permeabile qi roci
nepermeabile sint cele mai expuse la aluneci,ri ; apa de la suprafa!fl pi,trunde
prin stratcle permcabile, inmoaie str.atele nepermeabile care iqi pierd
puterea d.e sprijin qi iasd, sd, lunece, de-a lungul pantei, stratele d.e
0.easupra.
Stratele d.eroci mai d.ure (gresii, calcare),sint mai rezistente 1aacfiu-
nea agenlilor extemi d.e d.eplasarea acestora.
a, ) Crdpd,turile di,n soluri, formate in peri.oad.eled.e secei,5,,datorit[,
proprietd,lilor d.e contractare a argilei prin uscare, d.istrug integritatea
pdmintului, micqoreazd,coeziunea gi frecarea interioar5, lasd, sd, pi,truncl5,
rsor apa pind, Ia stratul impermeabil clin adincime, care se lnmoaie qi rlevine
pat de alunecare.
a) Capacitatea rnare d,eadsorbli,aa teranur'il,or(pilminturilor qi rocilor).
In Cimpia Transjlvaniei, rocile moi, slab coezive (marnele Qi argilele),
au o mare extensiune. Acestea au proprietatea d.e a adsorbi multd,
apd,; ele trec succesiv, in raport cu procentul tle umid.itate, prin d.ife-
rite stadii d.e consistenld (tare, virtos, plastic, vlscos, curgdtor), car&c-
tefizate printr-o stabilitate specificd,; paralel cu creqterea umictitd,lii
acestot soluri, scatl qi capacitatea portantd, qi stabilitatea.
Deci, cletermina,rea umidit5,fii soluiui ne dd, posibilitatea stabilirii
limitei d.9 consisten,tS,qi ne orienteazd asupra stabilitd,lii terenului.
a) Ineti,narea ierenu,lui gi raportul dintra panta' geomorJologi,cd, gi
strati,grali,cd,.Predispozilia la alunecare a terenurilor este strins legatd,
qi cle inclinarea versan,tilor. Aceqtia, cu cit au o inclinare mai mare,
cu atit forla cle gravitalie aclioneazd,mai puternic qi stabilitatea stratelor
este mai redusd,.
2'9,
 Acliunea gravitaliei este mult mai lnare pe tererrwile in care panta
geomorfologicd,este concordantd,cu panta stratigraficd, qi mult mai red.usd,
pe terenurile in care panta geomorfologicd, si cea stratigrafici sint in
raport cle discorclanld,.
Cimpia Transilvaniei, aga cum se aratd, ln capitolul tle geologie,
clin punct de vedere tecton.ic, se imparte in 3 zone :
- zoua vesticd, necutatd,, cu strate suborizontale nedisiocate;
- zona med.iand,(zona cuteior diapira), care se lntintle in aria de
rd,spindire a clepozitelor tortoniene-bugloviene, exclusiv tuful cle Dei gi
care este caraclerizatd' prin strate care ating inclind,ri pini, la Z0',
cutate in cliferite sensuri, formincl increlituri nirunto qi superficiale qi
vd,i absecvente gi consecverrteI
- zorra rlomurilor, in aria de rd,spinclire a Sarmalianului, cu cd,cleri
mici de pante, 1-4o, ryi cu direclia stratelor variatd,.
a) Presiutueaererc,itatd,asupru,terenului. Presiunile pe care le suferd,
terenul de la coloana stratiErafici de roci, d.eIa materialele clepozitato. de
Ia constnrelii, rle la vegetalia lemnoasd,ii de la alte sarcini in,rbile,'pob
influenla favorabil stabilitatea, attta timp cit terenrll prin inclesare iqi
micryoreazf,porozitatea qi umiclitatea.
Jn cazul presiunilor mai mari, se procluceinsd,o comprcsirrneneelasticd,
a masei rle p[mint, care micqoreaz5,brusc cooziunea si freca,reainterioard,
qi prin aceasta distruge stabilitatea.
a..) Slii,birearezisten{e,istratelor pri,n fenom,enulde sufoziurc.
Apa rle infiltralie p5,trunde pini Ia suprafa,la stratelor impermeabile,
d.e-alungul cd,rora circuld, sub forma unei pinze de apd,freaticf,. Apa care
se scurge contirruu d.e-alungul stratului impermeabil antreneazi particule
din stratul permeabil, producincl goluri interioare I se prorluce fenomenul
de sufoziune, d"escrisprima oard,de A. P. Pavloy, c&re sid,beqteconsistenla
teremrlui qi cld, naqtere la alunecarea sau pribuqirea torenului.
ar) \regetalrlaexercitd, actiuni multiple asupra terenului : il fixeazd,
prin sistemul siiu de ri,rli,cini, micqoreazd,canl,itatea ele ap5, care se infil-
treazd in sol, intrucit o parte estc absorbitd, ia,r.o partc este r.e(inutd, rle
ramuri qi frunze si nu poate ajunge ia sol.
Distrugerea vegetaliei mireqte cantifatca d_e apii, cart ajunge la
sol, accentueazd,scurgerile qi eroziunilc d.e suprafald gi deci micrloroazd,
stabilitatea terenului.
Vegetalia preil dea,s5,de asemenea este rld,und,toare, crr.t.i mic-
goreazd,er.aporarea, impiedicd, aerisirea terenului, umeze;te terenul pu-
ternic, si formeazfl mlaqtini care micqoreazd,stabilitatea.
ln Oimpia Transilvaniei, terenurile sint acoperite de pdquni, finole
qi intr-o mici, md,sur[ de pdd.uri.
Rolul r-egeta,tieiin proceselede alunecare se observi usor I ln piduri,
alunecd,rilelipsesc silu sint foarte slabe, in p5,;uni si fine{e sint mult mai
aeccntuate.
Deci in legilturi, cu alunecd,rile, trebuie subiiriiat urmd,toarele :
- Alunecd,rile sint rezultatul actiunii comhinate a rliver;i factorj
greu do separat qi greu de rlelimitat in naturi contritru.tia fiecfiruia.
- Fenomenul se prod.uce dupd, o fazil ptegd,titoare, in general de
lungd duratd, uneori brusc, alteori lent.
- tr'actorii care aclioneazd, in faza pregd,bitoare pot fi diferili do
cei care declanqeazd,procesul cle alunecare. Ace;tia din urmd, aclioneazd,
uneori cu forle reduse, insd, starea rle echilibru fiinit slibitd,, pot provoca
a,lunecdri.

229
 - o zonare a factorilor dupi ac\irnea lor rezultantd, nu se poa,te face
-care
cu suficientd, precizie. Dlementele trebuie luate in c6nsiderare
indeosebisint : cele3 zone tectonice, pantele versan{ilor qifolosinla terenului.
- combaterea alunecd,rilor trebuie sd, inld,ture atit cauzere pregati-
taare, cit qi cele care declanqeazd,fenomenul.
b) Natura, intensitatea gi rispindirea alunecflrilor. rn ]iteratura d.e
specialitate se cunosc diverse clasificd,ri ale alunecd,rilor. cea mai cuprin-
zdtoare qi mai rd,spinclitd,ln II.R,.S.S. este clasificarea prof. F. V. Slava-
renski, -completatd,de r. Y.
Bopgo, intrucit line seamd,de mai mulli factori
care influenleazd, procesele de alunecare. In acord. cu principiile
-se cl'asifici,rii
sava_renski-Popov 1, alunecd,rile din cimpia Transilvaniei, pot clasifica
astfel :
_ b-.) Dupd, pozi\ia, alunecd,rii pe versant ,;i fa!d, d.e niyelul riului, se
d"eosebescalunecd,ri d.e pante, aluneci,ri clin-treimea mijlocie, arunecd,ri
djn treimea . superioard,. Trebuie subliniat cd, in cimpiir, Transilvaniei,
alunecd,rile sint rd,spindite pe toatd, lungimea versanlilor. Mai frecvent,
alunecdrile se pro<luc in treimea inferioard, qi ceva- mai pu{in in cea
mijlocie gi cea superioard,a versan{,ilor.
br) Dupd structura geologicd, a versan{ilor, se tLeosebesc :
- Alunecd,rile asecvente, caracteristice versantilor nestratificali, sirrt
frecvente in zona vestic5,,necutatd,. Deplasarea se'procluce in funcqie de
forlele d.e coeziune qi cle unghiul d.e frecare interioard,.
- Alunecdrile consecvente sint caracteristice versantilor stratificati
qi cutali, _fiind. frecvente in zona mediani, qi mai pulin'in zona estic'i,
(a domurilor). Aici se produce alunecarea solului vegretd,tpe un pat stabil
al unei roci impermeabile, alcdtuit d.in marne sau argile compact-e. Aceste
alunecd,ri se produc cu sau fdrd, frdmintarea terenului.
-Alunecd,rile insecvente sint caracteristice versantilor stratificati
qi cutati, cu strate alterne, in care alunecd,rileau cuprins ,strate de compd-
zilie diferit5,. Frecvent, se intilnesc in zona esticXl
, br) Dupd, natura stratelor qi rocilor care ia,u parte la alunec:iri se
deosebesc:
- alunecarea stratului de sol, pe un substrat mamos;
''-- alunocaroe un'i strat de sol qi d.e nisipuri necoeziye, gi permea-
bile, pe -rrn strat de roci coezive (marne, argilb), impermeabile';'
* alunecarea unui strat marnos, pe un alt strat marnos, clupd,
linia de separalie a stratelor.
- b ) Dupd natura apelor care pd,truncl in rocile vorsantului ryi pro-
duc alunecirile de teren:
-l aluneci,ri prod.use d.e precipitaliile atmosferice2 ca e imbibd, gi
^
irrmoaie stratul de la suprafa!il;
- alunecd,ri produse d.eizvoarele de pe versan{i, care inmoaio rocile
dedesubtul lor qi prorluc scurgeri noroioaseI
- aluneci,ri prod.use d.e apele d.in pinza d.e api freaticd;

depresiuni.
b-) Dup5, lnclinarea pantei :
- alunecd,rilesint frecvente in Oimpia 'Iransilvaniei, pe toal,e cate-
goriile d.e pante, incepintL d.e la pantele sub 5' pini, Ia panlele peste 20".
Se d.eosebescastfel alunecdri de pe versanti slab, mijlociu, puternic
qi foarte puternic inclinali.
r Citat din Geologia tehnicd, de N, gt. MihAilescu, 'fehnici,
vol. I, Editura 1954.

230
 bu) Dupd, ad.lncime, se d.eosebesc :
j alunecd,ri superficiale, frecvent noroioase, care constau ln alu-
necarea stratului cle sol sub influenla unui izvor de apd, de pe versant',
sau ln alunecarea stratului de sol sub influenla pantei qi a infiltraliilor
apei d.in precipitalii atmosferice I aceste forme de alunecdri sint rd,spin-
dite in toatd, Cimpia Transilvaniei;
- alunecd,ri pulin ad.inci, pind, la 5 m, frecvent fd,rd, frd,mintarea
terenului, alteori cu fr5,mintarea terenului, se prod.uc in regiunile cu
strate alterne, de-a lungul unui strat impermeabil, sub influenla pantei ryi
a prccipitaliilor atmosferice; sint cele mai frecvente in cimpia Transil-
vaniei, rd,spindite in zona mediand, gi esticl,;
- alunecd,ri foarte ad.inci, d.e peste 20 m, se prod.uc sub influenla
unei pinze de ap5, subterane qi a pantei versantului qi rocilor; sint rare'
se intilnesc mai ales in zona med,iand,.
S-au ard,tat mai sus tipurile de aluneci,ri qi rdspintlirea lor predomi-
nantd, in Cimpia fransilvaniei.
In privinla intensitdlii lor, precizdrile sint mai tlificile, d.atoritd, com-
plexitd,lii defactori care ac{ioneazd'gi a formelor variate sub_care se pre-
zintd,. Numai o cartare d.ed.etaliu, dupi, natura qi intensitatea lor, ar putea
ela o rd,spind.ire mai precisd pe zone gi tipuri de alunecdri.
Aceste lucrd,ri insd ttepilqesc preocupi,rile noastre.
Aici se poate afirma, din literatura de specialitate qi d.in observaliile
d.e teren, cd, alunecd,rile sint mai frecvente in cele 2 zorre- mecliand, qi
esticd,- qi cd, in cadrul acestora se mai observd d.iferenlieri de unitd,li
mai mici, dupd, relief, inclinarea stratelor litologice qi d.upi, procentul pdtlu-
ros. In linii generale, partea d.e Ia sud de cumpd,na apelor, cu caracter
pred.ominant agricol, este mai frd,rnlntatd, d.e alunecdri ilecit partea d.e
nord, care are un procent mai ridicat tte pdtturi.

(\. 00^,DrTrrLE STATT}NALE #r ECOLOGICE DIN CIMPIA

TNANSILVAI{INI
1. T]RI]'IJIIII DE CAR,ICTEIIIZANN lil CLASII]ICARNA STATIUNILOR

In natur5,, intre organisme sau comunitd,lile de organisme qi mediul

lor de viald, so stabilesc relalii reciproce strlnse, incit pe drept cuvint
se pot considera cd" formeazd, o unitate d.ia1ectic5,.Dar med.iul de viald,
al plantelor suferli, sub acliunea factorilor externi transformd,ri treptatet
Ia care vegetalia se adapt'eazd, continuu.
Corespondenla strinsd, clintre asocia,t'iile vegetale qi caracteristicile
med"iului explicd,, pe d.e o parte, rdspindirea geograficd, qi localizarea natu-
raId, a plantelor in condiliile de mediu Ia care au fost ad.aptate, qi clispa-
rilia acestora, cind nu se pot atlapta noilor cond.ilii ,ln care sint puse
sd, trd,iascd.
Pddnrea, in lumea vegetald,, realtzeazd' cea mai complexd unitate
dintre organism qi mediu. In pd,dure, se stabilesc relalii d.e reciprocitate
intre plante, lntre plante qi med.iu, intre diferitelo lor etaje d.e vegetalie
$i, h sfirqit, intre intreaga asocialie vegetald (fitocenozd,) qi staliunea
forestierS,. Pd,durea, cu intreaga sa fitocenozd', evolueazd,ln stad.ii qi faze'
realizind noi tipuri cLepd,dure qi asocia-tii vegetale qi, paralel cu aceasta,
se schimbd, qi condifiile edafice, formindu-se noi tipuri qi subtipuri de
soluri, corespunzd,toare stadiilor qi fazelor d.e evolulie a pS,clurii.
Cunoaqterea caracteristicilor st,alionale care d.efinesc gi limiteazd
mediul de viald al vegetaliei lemnoase este de mare importanld
231
pentru silvicultura noastrf,. c5,ci permite folosirea optimd,, pd,strarea si
ridicarea potenlialului productiv al staliunilor forestiere, prin adaptarea
continud, a formulelor cle impd,clurire qi a metod.elor d.e culturd la noile
conclilii rle mecliu stalional qi d.ecreare de arborete cu prod.uctivitate
ridicatS,.
In Cimpia Transilvaniei, cu concli,tii sta!'ionale atit t1e variate rleter-
minate cle diversitatea d.e reiiof, substrat litologic. concli!,ii hidroiogice
qi hidrogeologice, numai cunoaqterea documentati qi caracberizarea eco-
logicd, corecti, a marii diversitd,li stalionale vor putea evita numeroasele
eqecuri qi rezultate slabe inregistrate in trecut ryi orienta culturile
silvice pe un clrum sd,ni,tos.
Este necesar d.ecisd,cunoarytemdefinifia colecti, a staliunii qi factorii
care influenleazd, mediul de viafd, al plantelor (care determind, staliunea)
qi sd, cunoaqtem care factori sint favorabili qi Care sint nefavorabili qi
intre ce limite.
Staliunea este d.efinitd, ca un spa{,iu biogeografic delimitat pr.in
anumite caractere omogene qi determinante pentlu vegeta!,ie.Dup5, asocia-
liile vogetale cu exigente variate gi dupd, folosinla actuald, se deosebesc
staliuni de pd,duri, staliuni de flnele qi p:iryuni, staliuni rie terenuri culti-
vate agricol qi staliuni d.eterenuri total neprod.uctive; din punct d.evedere
forest'ier, intereseazd,toate aceste categorii de stafiuni, intrucit vegeta,tia
forestierd, este chematd sd,rezolve probleme variate : punerea in valoare
a terenurilor degrad.ate prin impd,durirea lor totali, frinarea eroziunilor
prin perdele cle cumpind ,tri cle r.ersanli, care se fac atit pe pi;uni cit
qi pe terenuri agricole.
Staliunile din Clmpia Transilvaniei, caracterizate in general prin
condifii climatice apropiate, se definesc in naturd, clupd,urmi,torul com-
plex de factori:
o) Factorii geomorfologici : unitd{iIe de relief reprezentate plin vd,i
gi lunci aluvionate, versanli slab, mijlociu, puternic gi foarte puternic
lnclinali, cumpene largi qi culmi inguste gi slab inclinate; microrelief
creat d.e alunecdri, de neregularitSlile pantei rrersantilor, de eroziuni.
Expozilii insorite, intermed.iare qi umbrite (fig. 13).
li) Substratul litologic reprezenta,f prin formatii moi (marne,
nisipuri, luturi loessoid.e,gresii slab cimentate), qi formalii mai tari
(tufuri, gresii calcaroase gi calcare d.e faciesuri variate).
c) Nivelul apei freatice, foarte ridicat, pind, aproape de supla{a!5,,
pe .suprafelele mici ale unor terase qi vi,i joase.
d) Caracteristicile edafice importante din punct de ved.ereecologic, sint :
- tipul, subtipul qi varietatea geneticd, r1e sol;
- profunzimea solului;
- grosimea qi confinutul de humus I
- textnra;
- regimul d.e umiditate ln sol;
- ptezenla, nivelul gi conlinutul de si,ruri solubile qi al carbonalilor;
* structura, aqezatea, coeziunea, permeabilitatea ;
- drenajul extern qi intern, unde este cazul;
- natura qi intensitatea d.egrad.5,riisolurilor (eroziuni, coluvion[,ri,
inierbare, tasare, inmldqtinare, salinizare, etc.) ;
- stabilitatea terenului ;
- grosimea stratului de sol.
e) Yegetalia gi folosinla actuald,.
l) Fe,rtilitate solului.
232
 g) Sinbeza stalionald,.
Spaliite biogeografrce, caracterizate qi separatn dupd toate sau numai
dupd, unele d.in aceste criterii mai importante, se clefinesc ca varietd,li
stalionale.
In naturd,, maimulte varietf,li stalionale, caracberizate aproximativ
prin aceleaqi eiemente, care variazd,in anumite limite, pi se compenseazi,
intre ele incit rezultanta lor este aceeaqi,formeazd, staliuni cu acelaqi
poten!,ial protluctiv, aceeaqivalenfd, ecologicd,(6).
Asemenea staliuni apte pentru acelagi mod de culturd,, qi pentru
aceleaqimetod.e d"e regenerare, refacere ,1i cond.ucereaarboretelor, s-atr
insumat in unit5li mai mari, clenumite tipuri stalionale.

2. (;/\R'rAnfiA sTATro\AL-,{ iI t,uRrl'tHTttEl,tr cltR{tHTATtt

Separarea terenului care formeazd" obiectll unor lucrd,ri forestiere,

in varietS,li qi tipuri stalionale, presupune urmd,toarele lucr5,ri :
- parcurgerea amfi,nunf,itd a terenului, cu profile de soluri de o
anumitd, densitate, care sint costisitoare qi cer mult timp;
- pianuri detaliate cu curbe de nivel, pe care s[ fie figurate toate
neregularitd,file terenului (culmi, ape, ravene etc.);
- planuri cu folosinla actuald, a solului;
- planuri care sd, exprime natura qi intensitatea rlegrad.d,rii solului.
I)in aceastd,cauz:a,asemenealucrd,ri pretenlioase, de cartare d.eta-
liatd,, nu se executd, decit pe suprafele mici, de zeci qi sute rle hectare,
care formeazd, obiectul unor proiecte de execulie.
Pentru nevoile unui studiu, chemat sii, traseze liniile directoare
pentru lucriri de produclie qi sd,prezinte elementele aare caraaterizeazd,
varietS,tiie qi tipurile stalionale cele mai frecvente din Cimpia Transil-
vaniei, s-a considerat suficient prezentarea cartografici pe tipuri stalionale
a unor perimetre-cheie (perimetrele Sabed., S5,rm[rye],Urca, ryi releaua
de perclele experimentale Ceanul lfare), cu un dublu scop :
- stabilirea staliunilor cele mai frecvente clin Cimpia Transilvaniei;
- punerea la dispozi,tia proclucliei a unor perimetre cartate pe fun-
rlanrenIe qtiinlifice.
Metocla d.e cercetaro aplicetri pdstleazd in bund, parte critetiile rrru-
tod.ei elaborate de fu. C. Chiri.td, pi publicati in Stuilii ryiCercetiri, Seria I,
volumul XII, 1951. Fatii, d.eaceasta, s-au fd,cut ;i unele complet5,ri, care
s-au consiclerat necesare.
Staliunile se dau sub formd, tabelarS,,iar la caractefizatea, acestora se
dau incd, 2 elemente : tipul genetic de sol, na,tura rlegracldrii qi grad.ul de
eroziune.
Tipurile sta{,ionale, iu modul cum se redau -- materializate pe h5,r.ti
qi tabelar - cu suprafele pe vrr,rieti,ti qi tipuri stalionale ryi cu indicarea
prescurtatd, a caracteristicilor esenliale, prezintd, o serie d.eavantaje :
* se dd, o orientare mai uqoari, qi o caracteizara mai completd, a
conditiilor d.e fertilitabe ale solului, pentru a servi la fixarea culturilor ;i
metod.elor d"e ameliorare qi a materialului de impS,durire, in func,tie de
suprafelele ryi tipurile sta-tionale;
- se pot grupa, anumite tipuri stafionale, cu caracteristici asemd,n[-
toare, cind. nevoile de impdd.wire (lipsa d.o puieli, rapitlitatea sxecutd,rii
lucrd,rilor, lipsa de personal specializat) cor acest lucru I
233.
 99o
N a b0 b0:
d{ x ^N 9 -
;6 o-g * -
,Fr E=
D k c
E.A Lh

o dr6*d, oo
,-__-.--,-
S ! . V A
't F 4 9 ;
L d

t'== E= P.Er E :ET

9.-r c) 9 0 9+ e o 9e
3.: E '3.:
r-' O E;E9;s HB;6
-a=/4, FtA
+ FF
g-
a
J. Yi E
. EFF
Fts-
aa

k
o-

--bo fri
i6l

7,2 Z> I r >rZ >rZ

E
a >oa>>lqa>a> "22
-q3

n:
a

!O

E E
!-E

6o
id .-tr
Ee
a3 )cd
a
?6 i-
F A

'i)!
.*{ ,5r Ir.i .s. r-: '., J o's-Y/ H,s -
d i) )Ft -))) ,)J >)?
Sd A 2
rF b! b0 bO b0 bO bO bD E SEE EEE
H N d
F F h tr9oFf r'P i$ FthJbl hf qf f ,;r ,5'F-,;r
A B H HH *H *** HF*{ As}J{

It !i E H H
E EEU ZEZ

.:€ rico
mto
itA O)ce rO)O
.+$\o
r] OcAr
co o, co
m:Yl<.
i=Jl 6t 6I a4

(t€
IEUoIlBls
du'rr{
 I.,o I
€ ;q
+= I -l HH-l
_l .i
"._
-O
6e
.r:=
'6
!'d
o
f5t | r f t lr E i
l=5 :(6L -. - I o=

r !E
o-- i3" la" 6 tr=
L
:l
f €

o:1
9p rl
o a;a
't
o - na H
!;' o o bo
ii

rl
orl!
l.:
orilo
6 -o I q:= -
o N - l ! . k .J
l:= F a rl a'cd a)a! | a O

o.o I o-h
r 4 ' F# f i = I f r ' t
----o--16o---1crr
x'<
r,1rlr,\v
I x'!q
IH
X
gJ N

; co Io
(f) c\ 6l d) 6il I

I
a
v)
> r4> >
6tt)tt al
l > a
U) a

5. 1 lr
'd | 'qd
s -E le* > |t q i . -
€E 'Ei
S " lsfi
6l'44

*b: rl ^iiF: q:
g't
.l dji
Ptr----
- - . -

BP Ba l|4" 4ta
A !l>

ttl
lt.-l
It t o l I,k I
.- ' t ' - i^=l " . , t q I - -1,.f
t=t
----r t -9 l< I
-----l----.!-
'- *
| 'F I g
I ci I * I
l.=E t E

oo ' r|l r-g. =E .| l E '

*,!qr : : r : l - E g,
I i:
k
Il . E
t,!
Y lL :! g ,l . f i?e z
r9

{ _t2 :)
-t
;rl p e-ll e*li -'i

:l
--l bo
D

.l
->r

bo
:l
b! bD bo b0

F rrl FJ
lr'1 El h1 H *l :'11 El 'i
El
>: =l H
HI
HI

>r
Hl
FI
vl
Hl
Hl
Hl
>l
HHHH

?_

dc{
6l :t
-l r
6t
:l*l -l-l TO n :]
-l
6lN
rcOC)<4
ot c\ q\ ii .$m

I II II I
; gt -'i.
;
t ;-
rO c.-
o
-i ll
I r EI
oi \l
-l
Ol

-i ll
t-qoior
@rr@
6loloo
tflfl
lN@

t-
hl r | - O, C{ | C.l N
e^l m- cDr c.^ trl 6-
'l ^l
\
^ |
| o ol € i
| o o
€
t* | 1
-
€l
loa
t; I co
I
I
i-r
sl
I
,o
lo
€
 I
o
II
€
.D ^t
6 l"
lh

rt,

t ,.il I I
I
i i
l+ l-
i:Ee*16
:' - i 6 : ' :
t6 l!^
1tr IF
^ie
I'F
lq? xi
TIJ
o6
.r $.- i
- lto
- - . . ! |4 -A t€ 4 Fi 0i
- i-

a
a
Nrl

.
,^
s'
.- .^.'

. r :i j :a-J4J ' G l r
ls
t./
I
N
l..
'l?
t6
1N
I
l'
I

::
8:=
a

.x 'i
tit

trr
-o-s-ro-r
c\ c\i
ta

I
ll
-i l1a
r€
-v)
-r- t6
ro
I
I
\O tO
"l-
1
d,N-
Jl.l

E i
iltl-i--i-.
iq=q=; €'
3 ,, fIillF , ^i r?,s,l'AF:l.,,,1 ,.'g.!
-;^iH e?.4=
i l$ilsFr t lSFglEEl gg
l:_t- l- H le I I ')

jEl T---l-]-r-
*ii l; I r r'i ::
II ' i , ,Il u i ,, ,Ij, , t i il
--f_ l8 I _ t_ I I I
-E-
tg
l3 Il -r lE
lE L
t" lil

'lg'"lg'']f_ la I I 16 1= l=

lj q?, c .,9EF. 1 EE l: li rQ
: :: .9Er :lSrllR:;:H:l

;'_-IgI3'___
.i
_|fl l:E8;
lEg.lfd
1613
N dN
,8Fo
lEs
t3
l!
l:
t6
.'^.*1.,
ll
15
lfi
,E
li
f

'ro 'd
bo : of, bo b0 bO bx, bo s bol bo bo bn
]
. r 6 - N N 6 0 € 6 h s
T T H , h h h . F F h h - + . .
"o

! H'1
l H q

-l---* *
l- l-
l r l l li,t -l ( l

a\ aN
iirlir
€ H i -+rt Jo ai oimroc.rJ<,os* moro
HN d f?=f r. 6jNLi@lro6,o@!€,oe
I ] l-
lillli
L___-lit_i___
!- Larc ,O @ @ 'g@ F n n raliostsS €'CO
i 5- r\ rO rC\ C..l Os O 6 rc.1-cr3> Oic0€r--6
gl=€ d dd
- lj -]r_-:-:1 r- " "i:-q:idatd'6]d1r
atrE 3 ?lar -.=
-F-
5[ |
iR i-Tig
t- r ii-
d a
ItsuollBtB rraLolN+16le@
l= r I i:o
dIT'IN
| | li lr l* l*-

236
 '.1
-
9l
al t';^l ,li | li
s3 lil;sli llE,. I ll
:,: lE'Efr.,lg
lsliE,, ,,],,, ,ieii
v al
F q re l o

a
6 drd

1513;
li't lg lS.g lS lslg
lll
rll
i-.-1.-l
II
,:t r; t.*l
l*
'l:l *'i OIJ - t'E
1c
'-sl ='--l):"
=Ft 1 , ! z - t t sl H t <
.t ____
1l
I tr | |
,t r tt !i
d

' l. so s q l',i
a
, f - = , f = = , F Fj r , [ " = , i ,
r .i vrJ i/Jt-
-,c -s
lw = n=o tce c cirr f-c\-c€- cac.in N c,t,@
lSUrlCtrT
l' - | l::*__:l-'
l* :_"':''__l:-
l* Ir ^-2- ,.tt l,, l" ^)r.,r\r^2 >\n\>
Hs L I _ \' ',. 1 > l
I l- -t-l---
I l z z z --[-r
z lzzz z Iz
I 1 r lr I
'ci
a )'i I, ,, i I',1*l l3? i;"
,i i; |
l; 1: .i .il3,, -l,l, u *ir" I
I
l5l llEii ur
lsl - -i-=-f- r[
Ao
E>J
il i ' 2 1 , = ' r l l , Ei'-
.r;l
l-, F ;
.^r I.E et | .P'3 G,l
l:.r'lr ::: l'lE '1iE;= l F i L i t ! H d ' l F i r , i i ' a l i lt
z I i 3 'i^'; i , 3 i i r"r -
l:gl lr* l=i''i I I lli,
a

E>-
iE€' : i rl?. aiEi-F;rFr"ii "' 'l'l;l
ii?8
F
lEA, i'l3e'iE:E;Fl!E'!ii,'
l-f p
I r i^l - t N
- l l - ;-
r l h
6

;tr ir
-.1^-* - - l - 1 ^
DplppD
ll a-l - l - l- l'l-
tA b0 bo bD b, d l - ^
Eo boi bo bo b! bol bol bo

n
IT
,rl I:I
thtH htH FF
HIH Hl* *l* *
-l-]-
H H g
l t l

FE> H l i H l k

*l-l-
l - l H H l s
H

l>l; ;l; ti

3E R RRK =i=
r l- ieioo ]*1. \o c{ -- o^ll-iri-
a.
l- l*l-
olo coo<1
r60
t@ ti cts
nln
lor €r
$co
-c q*Rlt*L O- F- r -t r ]t l-c lo -l f -
3
d
L'=3
lI
colo -'t- 6 )aa
I tl
!i loi d
Hi
.i qiotoi
ii
.il'il<r
| |

Yld
d lE?
t-
."1
@l
I
r
ol
l-f
t-'i
ml€
l.c I
i<r I
.^l
€i
ml*l*
rtit<
$t I
-T
,1 I
-- il --
.ll 1- il
1 ^i o l€ l\: l"
H lcr l^ l- l; IO JN I'1
s
qr 1 . . : , 9I
6H i e ld elK
N"r
oX
-o
HE lE116
Fr o* : =F 1 9 : l ' a
> & l l : =i l . ,
(J 53 l: glE \J 6.4
6

at
6l
I
trl
-"1. !p O
Al :.F ^ ' i
-o
?l I o
a\ --i-- I a =
l. rr l: ll.- l

'(
::
I
Il
I
iI U: .: --rr .€' -. - tl ' i: = |F- . E, 3! i ; io=. _ ie
, ,ii,Zi',a,'2.V'
=.: =.: ia
1'ai,2Ez
r=
i'=
N;fr.s
1.
l=

_x r t r 6 , , l f r ; 1 6 . 6f r
i'Y

6trfi O
lJl
-rn@ - OA.U
l r6rrr ,N 'o 3 Or
la
@ 6 r
- r 1 . , r ri ! iFil.{ Hii:\ ^*i F I
I I

'n"lz i . . r - - -\- 'rA

V l' r,- l' B
* |
i Eul' z'leA"ln
-gITil,l1 ,. ,-
,,'iE',lU',l'El;E ::lriiE
I

p
I Ei ,o
s
i=H
';
l;;::;3
l€=:i,;'i,:'i:'r'
i .'!; \ i ;'il"iI rui,-l:ls lslr'sl I
pi !r'i i I f I
I ! l: r l; 'l'! GZ
l-i. 3 13 3 3^ I I
--l -
i=z
a
,EE,'E*_ i* i6 ieiA 5ti,',,8 . :
-eE.E
;FE , iFi'
, , ,::E, ,.:g, ,i:lJ:'i =',=;AZf7
a
''e
tt1 5 5 ""4 ,EE__,3,,_-5=
: -'5;-:6t i5
,-. ; .rr', j"'.l;Elu , l? ], ,uj ]r, : jb 0
EE;bo
t Ei 's
b,bDboE
,t-o*o',}
-:le
E,-!. *=
f e]*
,f*o *s
le
i*r
el" "
*.r"*o
]t
Lf
bobo
]*
f*
b!
ff
l"o
l+ f 'f,
i-' ',= z=-7';
| '9! i
'l
Jr+rA FIr 'Jr'Flr rJrA rl" l{r FL A 14 ** H

*l= ,==?| p
,-*=l^fi:;UF_gE_lt
-=l* _
laAl- :*lal, ]x l' {l ls :
iE'i , l_-I l: il I
l-ll^l* .-t1o qq]q Eqls"lq E"ls-iq le" u"il. 6" q
iNlN inls -l* o i l*,
l+ i oi
lSlESlS 33$l: l= l* [*
lBltul- rlE"r-=t--=tqffi=
fl{lolol'l 'l_ 3
l_li:l
leEl
__11l l l , r , l
I :! la l- 5 lu l€ l. I lo lo
I Ag l* li icr lr: lcn lco In l- l=
oa I
r

|.--_6-
l P "

. --:= | ;
ga i4. I s :P
.-n
\a

d i.-

t .E! 6EE. R '

6'n o:= U,:.T O
' r'c u !
qN 5.: -::
X
rrl a-4
til
X-X
ht ht * > a .lll{ ' 3
rr I

EEI€UIICUI IY roi-c')

H I I >>rd o
a
a
lfJ] Z l> aoa a
(h
tz
I aau) JIJ
la

U6' 'g
rcj
6 ;-
LJ n9 F

)d
c
P
lrl

Z
=
4) =. )d . -
=l 4
'l -g^ hl
xl 2.- XI
a 6
' ' '6a''== ll
o X ?? X -- oo N

5E €l *'* 53
Bi 5ij iH
p 2p D DD
u bo b! bo
r
ri
H

€)
=

FPE
d d I a
^,.c,,F.
** c",r. r i
cY) c/)
o ] ^
-
6to)
mcn
I I
o 6ld)<' i (0r co nr
m cO CY) tO $ -f @s !+ i6
EE
Fv
a

a (n
a m
?{
o v

.sE
ZE

239
N

le
9
a I
I
I
. 1 '*F
l .?P
€ E,lgi€3
a t t : - Y F i r -
t6 6
!
4 EI:i-42 4. 4

3'< I
tri9 a.9 0i 6
ra 4>tr
i{-
€AIEUJICIIJ

] - r,|
, , V . H a a\22^ 12ilT1^
N
H .^.1 rr:
a a lalaZiz
a lz,Azz I z lt{ tAlz z lFrekrl

38 NO
6
e'a
-- -'i i:
\v -7,
! o op ^- a
4-da
6 o6:d
,X inI !'! ^'99

E
I

rr>r lr'ir'ir'f I I
5
&I
i
z:: I
I
^E-
I
F's
-
ig 's'i
.'€ IFF "
r.P tv

3a trl

pp fl

b0 b!-
I
b0.-- bo

F ,,11

Fa* l-^-- l- m
€{ cc lo6)co

l^--l^
lH H^l d ] H H M
x !'=
5;
---l I
d! tsro
rN r
o.'--
iCqcgC\l
l* a
(9
a on
col
ld
dddil.i d -l "--l-
lm
a
= d
€

zs

24A
 - hirfile, datoritd, d.etaliilor d.e teren po care le con-tin, a modului
cum s-au tlelimitat varietS,tile sta-tionale pe tipuri d.e soluri clau posibili-
tatea tehnicianului executant cu on miniin ao-cunoqtinre tte pettologie qi
-impd,d-uriri
stafionaler sd, le identifice pe teren .si sd aplice formulele de
corespunzd,toare.
Notaliile folosite sint urmd,toarele :
a) Grosimea stratului de sol:
f : mai mare cle 70 cm;
II : 40-70 cm grosime;
III : 2A-40 cm grosime;
IV : 20 cm grosime;
V : soluri schelete:
VI : soluri de grosime vanatd,, din alunecdri;
YII : roci descoperite prin eroziune, fd,rd, un strat rle sol;
fII] .depozite de coluvii gi aluvii qi conuri cte rlejec,tie.
D) Grosimea orizontului ou humus :
rri : peste 30 cm grosime I
I[2 : \0-20 cm grosime I
E[1 : 1-10 cm grosime I
Ilo - practic, fdrI, orizont cu humus.
c) Textura:
n : sol nisipos, practic fd,rd, argild, ;
ll : sol uqor (nisipo-lutos pind la luto-nisipos);
m : sol mijlociu (,utos, lutos spre luto-nisipos);
0'
D
: luto-argilos ,1i argilos.
d ) fimiditatea :
u - uscat, cu mare cleficit de umiditate;
llr : uscat reavd,n pind, la reavd,n-uscat;
u2 : reavdn;
u1 : jilar,;
tll : Umed;
u5 : soll ud, cu exces d.e apd,.
B. srATrtiNrLDDrN cluprA TRANSTLVANTET
rn formularea staliunilr.'r, s-a linut seama d.e o serie de elemente ce
au fost ald,tate in capitclul anterior,
Tn legd,turi, cu modril de alcd,tuire a staliunilor, [rebr,rie subliniate
urmd,toarele :
_ ^-: Diferenlierea staliunilor s-a fd,cut in functie de unul sau un eomplex
de factori,_.care s-alr considerat clominanli rtin punct d.e vedere ecolo'gic.
Aqa se explicd,cd,pentru acela;i tip qi subtip de so1,in funclie de alte caiac-
tere, s-au diferenliat mai multe staliuni.
- S-a plecat de la nivelul potenlialului actual al staliunii, fd,rd,a se
diferenlia staliuni avind. drept criteriu d.e bazd, folosinta actuald, a solului.
s-a proced.at in acest mod., clatoritd, faptului cd,parte dih terenurile agricole
actuale au fost pind, de cur.ind fine.te qi pd,ryunisau invers.
- Pidurile naturale cu soluri evoluate au format staliuni aparte.
Parcelele impddurite dc culind ;i unde condiliile cle sol nu au evoludt sub
influenla phdurii, ele pistrindu-si caracterul vegetafiei erbacee sau al
terenurilor- agricole, s-au inglobat in staliuni cu acestea.
- In forma d.e.prezentare tabelard,, cu toate caracteristicile esenliale
geomorfologice, geologice, edafice qi de folosinld, actuali,, se d.d,o orien-tare
generald, asupra staliunilor din cimpia Transilvaniei, uqor de identificat

1S An&le I. C,E. S. 2&l

 Staliuniltr cclc rttai importante

- Natura Bl Etediul dc
Tipul Unitate& geomorfo. degratlare Tipul, subtipul
Btatioml logicd (unitatede trlxpozitia Substmtul litolocic Fi Yarietatea
reliefFi Inclinare), Tersanfilor - Folosini& mtuali ii de Bol

-i
stabllitatea terenurilor

I
,rsantriputernicllnsorifiqi it - Erozirne totali. Nlarne dezagre- ]Cruoe gatlui
tnclinaIi I termediari - gate pe loc I ti
(10-200) vestici Pdquni qi flnele
Snlbui-brune
| slab qi mijlociu ]
tnle'enite, expu-
se eroziunii.
- Terenuri agricole
expuse eroziunii.
- Planta{ii tincre
expuse eroziunii.
- Piduri; stabili-
zate

iI
I
Complexe de I Idem
marne tl greJ
sii, marne nisi-l
poase dezagre-l
gate pe loc
I
I
I
t-
2a Versanti foarte Idem - Eroziune totali. Marne dezagre- lS'rluri crude
puternic lncli- gate pe loc I gA.bui, gel-
- PtrSuni gi flnete
natri I bui-brune qi
slab qi mijlociu
. (20-45') | [,rune-gdlbui

-
lntelenite $i ex-
puse eroziunii.
Idem lnlelenite, tl
I
-
stabilizate.
Impidurite, sta- tl
-
bilizate.
Arablle,
eroziunii.
expuse I
I
242
din (iirnpia l'ransillaniei
Camteristicile stationale
lmportante din punct de vedere
ecologic {regimul de umiditaie.
t)rofunzirne&,
'.e srositnea $i cottirrutul
hunN, prezenta, nivelul td conti-
rlutul sirurilor solullile Bi al carbo-
ratilor, texiura, structura, co(timea
Fi penneabilitatea, drenajul intern
Fi extern)
Staliuni cu regim de usciciune
acccntuatd. Soluri uscat-rea-
vin $i reavdn.', foarte super-
ficiale plni la mijlociu pro-
funde,foarte sirac plnd la sI-
racr ln humus, orizontul A de
10-30 cm grosime, eferves-
cenli puternici de Ia supra-
fafe, luto-argiloase, uneori
slab plnd la foarte puternic sa-
Iinizat: rezidual cu sulfali
iSOn) gi foarte slab cu cloruri
(cl).
Structura parlial realizati,
permeabilitate slabd plni la
rnoderatd, rezerve foarte re-
duse de umiditate ln perioa-
dele de secetd prelungitl de
vare
.Aceleapi caracteristici stalio-
nale, cu dcoscbirea cd solu-
rile slnt lutoase, mai ugor
permeabile qi cu apd ceda-
bili ln cantititi mai mari.
Rezerve de apd sporite ln pe-
rioadrle de secetl de vartr
prelungitd
Stafiuni cu regim de uscdciune
foarte accentuat. Solurl us-
cate $i uscate reavine, foarte
superficiale plni la supcrfi-
ciale, cu orizontul A pini la
30 cm grosime, sdrace plni
la mijlociu bogate ln humus,
luto-argiloase ptni Ia argi-
loase, efervescentl puternice
de la suprafafir, uneori cu
conlinut slab plni la puter-
'l'abelul
22
l'mtorii hotiritori Re@mandiri p!'ivird folosiret
gi productivitatea amelioratiYi, a solurilor pe
statiunii statiuni
Statriuni lnsorite, cu so- -{.meliorarea pigunilor gi flne-
luri de profunzime lelor existen[e, slab qi mij-
foarte micd, slrace tn lociu lnlelenite, prin: insS-
humus, conlinut foar- rnin{iri artificiale, grlpAri,
te ridicat de carbonali discuiri, combaterea buru-
de la suprafali qi ienilor, curiliri de arbugti,
uneori qi de sulfafi construiri de drumuri de
Hotdrltor : uscdciunea. acces potrivite, reglemen-
profunzimea redusd si tarea pdgunatului, stabilind
conlinutul ridicat de numlrul de vite la hcctar, ii
carbonali de la supra- epoca de pisunat pe tarlale
fatl Transformarea terenurilor ara-
Staliuni de productivi- bile tn asolamente speciale
tate foarte scizutd de proteclie de 3-6 ani, cu
ierburi perene, sau lntele-
nirea qi transformarea tn pd-
quni 9i llnele,
Culturi viticole ti pomicole cu
amenajdri speciale de lupte
lmpotriva €roziunii ; perdele
de cumpdnd, terasarea tere-
nului ln tarlale late de 20-30
m, canale de nivel g. a.
Impddurirea terenurilor cu ero-
ziuni ln adlncime (ogage,
ravene dese) gi a terenurilor
agricole puternic expuse ero-
ziunii
Idem
Staliuni de productivi-
tate scdzuti, lnsi cu
regimul de umiditate
ceva mai ameliorat
Versanfi lnsori{i qi cu Ameliorarea piqunilor qi fllne-
pante mari, soluri ln !elor existente, slab gi mij-
majoritate foarte su- lociu tnlclenite, prin meto-
perficiale 5i sdrace tn dele indicate la sta!iunea
humus, texturi grea, nr,1a
usciciune ln sol foarte 'fransformarea
pigunilor de pe
accentuatAln perioa- versanli cu pante mai mari
d.le de seceti. de 20o ln ftnele
Hotdrltor : continutul Transformaroa culturilor agri-
redus de apd, nestabi- cole ln flnefe, prin lnierblri
litatea terenului, alca. artificiale
2+3
 - NatumFistadiil de
TiFul Lhitatea gmmorfo- degrailere Irrul, subtiptrl
stational
logicd, (unitate de Expozttie - Foloslnt& etu&li $i Sul)stratrrl litologic Si Yarietalea
reliel Fl hclinare) vefsaniilor stebilitate& terenurilor de sol

i
2b Idenr .Corttplexe de
I Itlern
I
I marne $i gresii;
,l
I
i

____l
I i
I

2c I ldent Idem Itietn Gresii 9i fornrafii] Ittt nt

loessoide i
I
I

24+

Caracteristicile stetionale
importante din pmct de vederc
ecologic (regim[l de umiditate,
DrofuMimea, grosimea gi continutul
de humw, prsenta, nivelul fii @nii-
Dutul seruilor solubile si el @rbo-
naillor, textura. gtructur&, coeziunea
gi permeabilitatea, drenajul interr
Si extenr)
uic dc sulfa[i (SOn) qi cu I
u r m e d e c l o r u r i ( C l ) ; s t . r u c -|
t u r a s l a b r e a l i z a t i . p e r m e a - | Stafiuni
bilitate mijlocie
slabd, rezerve foalte reduse j
de apd tn perioadele de se- i
ceti prelungiti de varS;
conlinutul de ap[ coboard
uneori in stratul d.i la supr.r-
fa!d sub coeficientulde olilire
al plantelor
Aceleaqi caracteristici, cu deo-
sebirea ci solurile slnt ceva
mai profunde (superficiale
ptni la mijlociu profunde),
mai bogeto ln humus, cu un
conlinut mai ridicat de nisip
(lutoase), cu permeabilitate
mai bun[ Ei rezerve de apd
ceva mai mari.
Idem, soluri cu profunzime
mai mare (frecvent mijlociu
profunde), texturA ugoard,
(nisipo-lutoasc plni la luto-
nisipoase), u$or permeabile,
conlinut mai bogat de humus
qi cu carbonali mai levigali.
Permeabilitatea mai mare pi
conlinut ul de argile mai
redus lmbunitdtesc partial
regimul de umiditate tn sol,
Fetorii hoteribri
si productivitat'ea
statiunii
linitatea tn sol gi pro-
funzimea nicd.
de producti-
plni la I vitate foarte scdzutd
plni la scizuti, pen-
tru speciile forestiere
de silvostepd
Idem, cu o ugoarl lmbo-
gilire a bilanlului de
api cedabili ln sol, a
permeatrilitltii Ei pro-
furrzitrrii solulrri
Staliuni de productivi-
tate scizuti
Idem, cu profunzime qi
permeabilitate mai
mare 9i o uloara
ameliorare a umidi-
tdtii ln sol
Stafiuni de productivi-
tate scdzutd
(conti nuare tabelul 2 2)
Ideomand6ri Drivind folGirea
ameliorativi a solurilor pe
statiwi
Nlenlinerea culturilor pomicole
gi viticole pe versanti cu
pante plni la 30o, cu agro-
tehnicl $i m{isuri speciale de
protec{ie a solului irnpotriva
er ziunii, dintre care men-
liondm: arituri pe curba de
nivel, terasarea versanlilor
ln ta lale late d.e 10-20 m
l5!ime, a$ezate pe curba de
nivel, perdele antierozionale
de campdni gi de versanli,
pe versanli mai lungi de
ll00 m, lngrd$iminte pentru
restructurarea solului
Pdduri, pe versantri cu pante
mai mari de 50o
Pddurile naturale si fie bine
lngrijite, ferite de pi$unat.
C o m p l e t a r e a c o n s i s l ' , n l e ia r -
boretelor degradatc. retm-
Pidurirea suprafclclor ex-
ploatate gi nelegelrerate
245
 - Natum si stadiulde
Tipul UxDozitis degmdare Tirrul. subripu,
staiion aI vusaniilor Substntul litologic gi varietatea
- Folcinta actuali gi de sol
stabilitat€8 terenuril0r

i3 t"-
l - Coluviondri
lla Poale de versanli] Idem 1Coluvii marnoa-iCrudegelbui-
Ei locuri a;e-
- Piguni qi finelej
I se brune
zate orizontalel
sau slab qi mij-l slab qi mijlociul
Iociu lnclinatel inlelenite
.$i .."1-i
(sub 1()o) | puse eroziunll lr
I
colu vlonerril.
- Irlnele lnlelenite
qi stabile. I
- Arabile ;i expusel
eroziunii. qi co-j
luvlonarlr
I

3b Idetn Idem Coluvii marno-

€lr€!-coase

JC Idem Coluvii nisipoase

$i loessoide
provcnito din
dezagregarea
greiiilor

:+6
ll

Careterist'icile stationale
lmttortante din Funct de vedere
ecolocic (resimul de miditate,
profuuimea, grosimea gi coDtinutul
de bumw, prezenta, nivelu.l Bi conti-
nutul si,rudlor solubile si el catbo-
natilor, textun, structura, coezime&
$i permeabilitatea, dr€na.iullDtem
Ei extem)
Staliuni cu regim de umiditate
variabil, dupi lnclinarea te-
renului, Soluri u ca:e rea-
vine gi reavdne, mijlociu
profunde plnd la foarte
profunde, cu orizontul A de
20-40 cm grosime, serac ln
humus, efervescenli foarte
puternici de la suprafa|i,
deseori slab salinizate cu sul-
- fati (SOj sau cu cantitili
mai reduse de cloruri (Cl),
de la suprafali sau de la
mici adlncime tn sol, luto-
argiloase pini la argiloase,
coeziune ridicati gi perrnea-
bilitate slabi pe solurile
bititorite prin pi$unat $i
nestructurate si moderati
pe solurile tnlelenite Si cu o
structurd bunI. Rezervele
de apl reduse, uneori co-
boari pln[ la coeficientul de
oiilire
Idem, cu deosebirea c5 slnt
statiuni cu uscdciune mai
putrin accentuati, cu soluri
mai ugoare (lutoase), mai
permeabile $i cu un continut
mai ridicat de sulfafi gi
.cloruri
Regimul de umiditate simlitor
ameliorat, datoriti texturii
ugoare (nisipo-lutoase gi Iuto-
nisipoase) $i permeabilitdtii
mai mari
( c o n t in u a r e t d b e l u l 2 2 )
Foctorii botiftorl Recomandari priYirrd folosirea
Bi productivitatea smeliorutivi a solurilor pd
Btatiunii statiuui
Profunzimea mare, us- Culturi de furaje (graminee qi
ciciunea mai moderatl leguminoase) pe soluri cu
pe suprafelele orizon- orizontul A sub 20 cm
tale qi cu expozilii grosime, foarte sirace gi si-
intermediare $i accen- race ln humus
tuatd pe versantii slab Asolamq,nte de clmp cu p[ioase
ptni la moderat tncli- Si leguminoase .si cu soli in-
nati gi cu expozitii ierbatd de 2-3 ani, pe solu-
lnsorite ri cu orizontul A mai mare d ;
Hotdrttor : regimul de 20 cm, folosind arituri adlnci
umiditate, textufa fi pe curba de nivel, Ilslnd mi-
conlinutul de siruri riqtea lnaltd 9i nclntoarsi
solubile, Stafiuni de pini tn apropierea noilor se-
productivitate scizu- mdndturi qi ogor ocupat
ti plnd la mijlocie Culturi agricole ln figii de 50-
60 m lilime, alternlnd cu
Iinele de lilimi variate
Inlclenirea pe o perioadi de
5-10 ani a terenurilor colu-
vionate cu soluri mai s[race
tn humus qi mai destructu-
rate, unde culturile agricole
dau rezultate slabe
P{duri cu specii xerofite pe
poale lnr'.in te sau cu specii
hidrotit . e locuri umede
Idern, cu o simlitoare
ameliorare a bilan-
lului apei ln sol, ln
special pe poale qi lo-
curi a$ezate, orizon-
tale sau slab tnclinate
Ei cu expozilii inter-
mediare. Staliuni cu
productivitate redusd
Idem, cu ameliorarea gi
mai accentuati a umi-
ditnlii in sol, fflrd lns{
ca apa si poatd satis-
face integral exigen-
lele Yegetaliei ln pe-
rioadele de seceti pre-
lungite de vari. Sta-
liuni de productivi-
tate mijtocie
,247
 I

-Naium Fi stsdtulde
Tipul Unltatea geomorfo- TlDul, subtipul
Expoziiia degrad&re
st&tionol loglcl (uitete de Substrstul litologic
relief Dl hclinar.l
verg&arllor fli Yarletate&
- X'olclnts rctua.li 9i d.e Bol
stabilitatea terenurilot

Lunci gi vii Aluvii gi coluvii Crude ghlbui

brune, alu-
- Plguni $i flnete viale
lnlelenite, expuse Licoviqti $i
aluviondrii. soluri lico-
- Culturi agricole viEtite
expuse aluvioni-
rii

I
Idem - Coluvionf,ri
I
I lcruaegatbui,
i li gilbui
I
brune, so-
culturi agric,rle lonceacuri
supusecoluvione- $i solonc-
rii !uri

e gelbui,.
brune gi
brune-gil-
bui

248
 (continuare tabelul 22l

Caruteristicile statiorele
importante din punct de vedere
ecologic (regimul de umlditatc,
Drcfwiime&. grosimell si continutul Frutorii hotd,ritori Reomendilri privind foloslro
de humus, prezenta, niyelul ii conti- fli productlvitatea emeliomtivd & solurllor pe
Iutul si,rrrfilor solubile gi &l carbo- siatiunii ststluni
mtllor, textura, structura, coeziunea
gi Demeebilitatea, drenajul inten
gi extern)

Stafiuni cu apa freatici acce- Umiditate suficientd, Culturi agricole pe terenuri cu

sibild, uneori cu un plus mare profunzime mare, con- nivelul apei freatice sub 80
de umiditate, pini la exces linut ridicat de argill, cm adtncime,nesalinizate.
periodic sau permanent de permeabilitate redusd Flnele, pe terenuri salinizate
apd stagnanti. Soluri pro- Hotdrltor: gradul de $i cu apa freatici aproapede
funde gi foarte profuncre, crr lnmldgtinare gi de sa- suprafa!{.
orizontul A de 20-40 cm linizare a solului, dr€- Piduri, pe soluri lnrnl5gtinate
grosime ln soluri aluviale si najul intern nefavo- total, periodicsaupermanent,
ptnl la 60 cm ln soluri lico- rabil. Ei cu salinizare slabe.
vigtite ; sirace Ei mijlociu Stafiuni de productivi-
bogate ln humus ; cu eferves- tate scizuti.
cenli de la suprafati, slab
plni la puternic salinizate;
lutoase plni la luto-argi-
loase; drenaj moderat plne
la gieu, din cauza c,xrtrinrr-
tului ridicat de argili qi a
bititoririi solurilor

Idem, cu deosebirea ci au un Idem, staliune de pro-

regim de umiditate moderat ductivitate scdzutl.
gi cu usclciune sensibild ht
perioarleie de seceti prelun-
gitl; puternic Ai foarte pu-
ternic salinizate, drenaj greu
pe solurile pdgunate $i blti-
torite.

Staliuni cu regim de umiditate

variat5., tn funclie de expozifia Stafiuni cu regim de Flnefe bine ln{elenite, pe ver-
urrridital,e -toarte va- sanfi cu pantd plna Ia 20".
li microrelicful creat prin a-
lunecdri. Pe ridicdturi cu riat, cu terenuri ne- Pdduri, pe versanti puternic
pante mari ti expozilii su- stabile, profunzime fr{mintati de alunecdri.
dice, usciciune accentuatS. mare ;i cuntinut de Plantafii de rAchit{ 9i de sdlcii
ln perioadele d seceti prelun- humus ridicat. ln locurile cu iviri de api
giti, pe aqezituri orizontale Hoidrltor: gradul de zilnice,
cu expozi!ii intermediare, re- stabilitate, de salini-
gim de umiditate mult spo- zare qi regimul de
rit pentru umiditate.
acoperirea ne-
voilor vegetaliei; soluri pro-
funde qi foarte profun-
de, sdrace gi mijlociu bo-
gate ln humus, cu A de
2O-40 cm, efervescenld pu-
ternicd de la suprafati, frec-
vent salinizate rezidual cu
sulfati (SO1) 9i cloruri (Cl),
lutoase gi luto-argiloase cu
structufA, coeziune qi per-
meabilitate slabd plnd la
moderate.

249
 I
il
- Natura si stadiul de
'l
iDul
stal,ioual
Uuitatea gmrrrorfo.
losicl (uniiate de i t'no,,tt"i degradare.
Substretul titologic
'fil)ul, subtlpul
si Yariet&tea
relief gl lncliDare) - tr'olosinta actuali Fi de sol
trabilitatea terenurilor

-t l**""0"o"1
,---|
1l
[31

)D Versanli irnmrn-j Umbri!i ldem Idem Idem

tali de arune-l
ciri
II

i-"--
Ir)a
Versan!i mijlociu'Insori[i 9i in - Puternic $i foarte Marne Brune deschis
qi puternic fn-l termediari puternic erodali crude de
clina!i
clinati I w estici
vestici panti
(5 - 20')

- Piquni Ei flne
lnlelenite Ei st
bilizate

putilnic Idem - Puternic erodatilGresii gi tnarne Brune des-

IIarne nisipoase chis, crudo
- l\{ijlociu tnleleni!e de pant{
gi expuseeroziuni Brune crude,
- Piduri, stabili- ln. evolufio
zate spre rond-
zinl

25A

Cancteristicile statioDale
iDlportante din punct de Y3dere
ecologic (regimul de umiditate,
DrotuMimea, grosimea Ei contitrutul
de humus. prezent,&,livelul $i conil-
autul sirurilor solubile ei al carbo.
natllor, textura, structura, o)eziunea
Bi premeabilitatea. drenajul intern
si exiern)
Idem, tnsd alunecdrile stnt mai
putin frecvente gi regimul de
umiditate mai favorabil dez-
voltirii vegetatiei forestiere
Si lnlelenirii.
.Staliuni cu regim de usciciune
accentuati, ln special ln pe-
rioadele de seceti prelungit[.
Soluri uscat, uscat reavin: s,i
reavi.n , mijlociu profunde,
cu A plne Ia 50 cnr grosime,
sirace fn humus, efervescen!i
{oarte puternici de la supra-
fa{I, uneori slab salinizate,
rezidual cu sulfati qi urme de
cloruri, luto-argiloase ptni
la argiloase, slab structurate,
coeziune $i permeabilitate
moderati, rezerve de api
reduse ln perioadele de se-
.cetl
Stafiuni cu regim de.usciciune
foarte accentuati.tn perioa-
dele de secetd de vari, soluri
uscate, uscat-reaviine, super-
ficiale, cu A de 20-30 cnr,
s{rac tn humus, efervescenla
de la suprafafi, luto-argi-
loase gi argiloase, struct..rd,
coeziune Si permeabilitate
slabd plni Ia moderatd, re-
zerve de umiditate redusi.
tractorli hottuitorl
il proiluctivitateastaiiunil
Idem, lnsi insulicienlele
din sol, ln bunl parte,
ameliorate prin bi-
lanlul, de api mai
ridicat.
Statiuni de proclucti'r'i-
tate scizutd.
Ilotirltor : regimul de
umiditate, conlinutul
ridicat de carbonali gi
de slruri solubile tn
sol. textura grea, con-
tinutul redus de hu-
mus
Staliur-ri dc productivi-
tate scizutii
Idem, condiliile de umi-
ditate $i stabilitatea
terenului, mult lnrdu-
tntite.
Staliuni de productivi-
tate scizutd
I
(ctntinttare labelul 291
Recomand[ri pdvind folosirea
ameliorativa a slurilor pe
statlud
Idem
Asolamente de clrnp cu pdioase
Ei cu soli lnierbati de 2 - 3 ani
$i ogor ocupat, pe pante plni
la 10o
Ameliorarea pigunilor gi flne-
lelor existente slab ;i mij-
lociu trrlelenite prin lnsl-
mtnf iiri artificiale, griipiiri,
discuiri, cornbaterea buruie-
nilor, curlliri tle arbugti,
teglemcntarea pigunatului tn
ceea ce prive5te epoca $i
numirul de rite la hectar.
Transf ormarea terenurilor ara-
bile t:u soluri puternic ero-
date de pe pante mai mari
de 10o, ln asolamente spe-
ciale de proteclie de 3-5
ani cu ierburi perene.
Impddurirea terenurilor nesta-
bile, u;or erozibile gi foarte
puternic erodille ctt sPecii
xerofite
Culturi viticole gi pomicole cu
mdsuri speciale de luptd lm-
potriva eroziunii pe terenuri
nestabile qi putin erodate
Idem, 2 A
2El
 - Nrtur&si8tadlulde
Unit&ts geomorfo- Expozitia de$adare fipul, subtht
loci(i (uitate de yeBaniilor Substr&tul litoloslc Fi Ymletstoo
rellef Fl lnclimre) - nolmlnta acturl6: gi de sol
gtabllltatea terenuilor

Idem Insori{i Pdduri, statrile Calcare, Rendzine

gresoase Brune crude
Brune crude
tn evolulie
spre rend-
zine

ldem Insoriti qi in- - Slab qi mode llalne gi marne Brune-des-

tcrtnediari erodatri nisipoase chis dc pan*
te
- I'e$uni $i fine
mijlociu lnfele-
nite, expuse ero
ziunii
- F'lnete, stabiliza

Versanli rnijlociu Idem Complexe de Idem

$i puternic ln marnc ti gresi
clina[i Formafii
(5 - 20') de

jPoale de \€rsanl Insor;te ti marnoase Brune-des-

I qi locuri aEe intermediar chis
I zaLe,orizontal, vestice
sau slab ti mil
I

252

Cuacteristlcile siaiionole
importente din punct de vedere
ecoloclc (regimul de umidit&te,
profwlme&, sro€lmea si continuhil
de hmus, prezeafo. nlyelul 8l contl-
rutul Birullor solubile sl o cubo'
notilor, textua, sttuctur& coezlueo
gi Dermedrilit&t€&, drenaiul intem
Fi ext€m)
Idern, cu usciciune gi mai ac-
centuati ln sol
tstatiuni cu regim de usciciune Hotdrltor:
foarte accentuati ln special
ln perioadele de seceti de
vari, soluri uscate, uscat-
reavine, profunde gi foarte
profunde, cu A de 20-45
cm, sirace ln humus, efer- Statiune de productivi-
vescenttr puternicl de la su-
prafali. uncori foarte slab j
salinizate rezidual cu sulfali i
gi mai rar cu cloruri, luto- l
argiloase plni la argilo-Iu-
toase; structurir, coeziune,
_permeabilitate moderat:i
Idem. cu deosebireaci slnt mai
uqoare (lutoase), cu o per-
meabilitate mai buni, care
aduce o uqoard ameliorare a
bilanfului apei tn sol.
I dem, cu deosebirea ci regimul
de umiditate este mai ame-
liorat, fiind mai putin €xpus
argilei soarelui gi vlntului,
(conti nuare tabelul 2 2l
Fsctoril hotfrltori RecomaDiliri prlvind foloslrer
El productlylt&te& ameliontivi a solurllor pe
statiuil stoilui
Staliuni de productivi- Idem 2 a
tate si mai redusi
reglmul de * Pe pante ptnd la 30" amelio-
umiditate, continutul rarea pdtunilor ;i flnelelor
ridicat de carbona!i existente, slab qi mijlociu
de la suprafali gi une- lnlelenite, prin lnsimtn!5ri
ori gi de sdruri solu- artificiale, grdpiri, discuiri,
bile; texturi grea. combaterea buruienilor, apli-
carea de tngrd;iminte, regle-
tate scizute. rnentarea pequnatului.
- Restructurarea folosin!elor
actuale ale solului, transfor-
mlnd terenurile arabile :
a) pe pante pini la 10o, tn aso-
lamente cu cereale pdioase
Ei sold lnierbati;
b) pe pante tntre 10 9i 30", ln
asolamente speciale de pro-
tecfie de 3-6 ani, cu ierburi
perene, sau ln culturi viticole
qi pomicole, cu amenajlri
speciale de Iupti lmpotriva
eroziunii.
- Trarlsformarea pi$unilor de
p .vcrsanli cu pantc mai mari
de 20o in flnele, prin inierhdri
artificiale
- Piduri cu specii xerofite pe
versanIii, cu pante maimari
de 25-30o
Statiune de productivi-
tate scizuti plni la
mijlocie Idem 6 a
Asolamente agricole cu :
a) plante prigitoare, pe tere-
nuri cu lnclinare sub 5o;
253
 - Natura 8i stadiul de
TipuI Unitatea geomorfo- TiDul, Bubtipul
.. degradere
BtaIiorEl logicd,, {unitete de versantilor Substratu.l litolocic 9i varietatee
relief Bi lnclinare) - Folcinta rctulE si de sol
stabilitatea terenurilor

lociu lnclinate
(sub 10")

ersanfi mijlociu'Umbrifi qi ir - Slab Ei moderat I,[arne Cernoziomuri

Iir'i+"i""""- I ;;;;i;i
qi puternic ln-l termediari erodali castanii It
ciocolatii
(5-20") - Arabile, expuse
I eroziunii
- Pd uni si finelt:
lnlelenite gi sta
bilizate

Slab gi modera
erodati
b*tl Cernoziomuri.
castanii
Arabile
eroziuni i
o"*l
fi expus
te Si sta-l
InleIeni ite st,
bilizate
Pdduri, stabili-
,li-
zal.e |

I

C&trct€dstlcile statiomle
lmport&nte dln pmct de veilere
ecolocic Gegimul de mliditate,
Frofimzimea, crosimea $i con inutul
de hmus, prezen'j,, niyelul 81 contl-
nutul siruilor solubile Bi al cilbo"
n&iilor, texturs, st'ructura, coeziuea
Bi pemeabilitatea, drenajul intem
ii extem)
qi cu orizontul A ptni la 50
cm $i frecvent mai sdlinizate
prin coluvionlri
Statiuni cu regim de umiditate
moderati. Soluri reavlne gi
reavdn jilave, profunde gi
foarte profunde, cu orizontul
A de 30 -50 cm grosinre,
miilociu bogate gi bogate ln
humus, efervescenli de la
suprafatd, cu un continut
slab de carbonati gi uneori cu
urme de cloruri ti sulfati,
luto-argiloase; structura, per-
meabilitatea, coeziunea 9i
drenajul intern slab, cu scur-
geri de suprafali. Rezerve
relativ reduse de umiditate
ln perioadele de vard.
Statiuni cu usciciune mai ac-
centuatd, cu soluri cu regim
de umiditate, uscat-reavinel
gi reavine, profunde gi foarte
profunde, cu orizontul A de
30-60 cm grosime, mijlociu
bogate gi bog tte ln humus, e-
fervescenfade la suprafati,cu
un conlinut ridicat de carbo-
nafi, sdriturare foarte slabi
cu cloruri ; luto-argiloase plnA
( c t , n L i n u a r et a b e l t t l 2 2 |
l-etorii botdrltori Recomandari privind folosirea
ei productivitatea am€liontivi, a eolurilor pe
Bt'atiunii st&liui
b) plioase, pe terenuri cu tn-
clinare lntre 5 9i 10"
Culturi de furaje pe soluri nc-
stabile, expusc coluvioni-
rilor
Culturi pomicole gi viticole cu
rnisuri speciale de frtnale a
eroziunii
Expozi!ia gi condifiile Culturl de cereale (piioase) cu
de sol, ln general, fa- arituri adtnci pe curba de
vorabile dezvoltlrii nivel, firi tntoarcerea braz-
vegeta!iei foresticre dei, pe versanli cu pante
Hotdrltor: conlinutul plni la 15" qi lislnd miri$tea
ridicat de carbonali lnalti plni la noile sem:l-
de la suprafafd, per- nlturi
meabilitatea solului Asolamente speciale de pro-
gi rezervele de apd din teclie, cu 4 - 6 ani ierburi Pe-
pcrioadele de secetA rene pe versanli cu pante de
Staliune de productivi.: 10- 20"
tate mijlocie plnd la Perdcle de proteclie de cumpi-
ridicati, pentru spe- nii gi antierozionale de vt:r-
ciile forestiere xero- san!i
fite Benzi lnierbate (tampon) de
10-20 m lilime, alternind
cu tr tiale de culturi agricole
de priqitoare, pe pante Plni
la 10o
Plantalii de vii qi pomi cu ame-
najiri speciale anLierozio-
nale: benzi de protecfie, ca-
nale lnclinate de colectare
a apelor, perdele silvoPomi-
cole pe margine gi Pe curba
de nivel
Inlelenire prin inierblri artifi-
ciale
Idem, cu menliunea cd
este o staliune rnai
uscatd, cu un con{inut
mai ridicat de carbo-
nali de la suprafa!{.
Staliune de productivi- Idem 9 a
tate mijlocie, pentru
speciile forestiere xe-
rofite
255
 - Natm gi ste.diul de
lIlDul Unitafe& seomorfo. llxDozitia tipul. subtlDul
Iogdce (udtate de degndare gubstraiul litologic
siatlortsl Versantilor gi !-arietet6
rellef El iacllmre) - Folcinte mtuald Bi de eol
stobilitate& terenuilor

t0 Insorili qi in- - Neerodali Marne

termediari
- Coluvioniri qi a-
lunec[ri

- .\rabile qi expuse
eroziunii
- Flnele mijlociu
lnfelenite, expuse
erozjunii qi alune-l
canlor I
- Ftnele
Ftnete lnlelenite,
lntelenite,l
stabilizate
- Piduri, stabili-
zatc

Idem - Coluvioniiri pe Marne

_l
ic".noriomuri
poale i ^ri.e
nropriu-
i
- Eroziuni imper- j
ceptibilc qi slabel
pe versanli
i
- Arabile qi expuse
eroziunii
- Pigurli ;i ftncle
expuse coluviond-
rii pe poale
- Id m, rn{elenite,
stabile pe culmi i
I

i
I
i
I
I

I II
I I
i II

216
 (con{inuore tabelul 22

Cwteri8ticile stationa.le
importante dln punct de veder€
emlogic (resimul ale mlditst€,
r)rofwime&, grosimea Bl conthutul F&ctorii hotirltod R€comandiri privinal foloshe5
{le hrmu, prezeDtb, nivelul gi conti. 8i productlvit&tea aEelioativl a Bolurilor De
nutul sErutilor solubile Bi al crbo- stottunii statluni
rlatilor. textun, structure, coeziue&
si permeebilitete}. dremiul intern
li extern)

la argiloase; structuri, po-

rozitate, permeabilitate dre-
raj int€rn moderate. cu scur-
geri de suprafa{ri; rezervele
de apl reduse, conlinutul de
:rpI un. ori coboarl sub coefici-
cntul de ofilire, in perioadele
<[e secetir.

fitaliuni cu uscirciune slabd HotArltor: usciciunea Idem, staliunea 8

pind la accentuati. Soluri din perioadele de se-
reav{ne, profundc ;i foarte cete, conlinutul de
profunde, cu orizontul A de carbonatri de la supra-
la 30-60 cm, mijlociu bo- fatd
gate ptni la bogatc ln humus, Staliuni de pr(rductivi
€fervescenla de la suprafa[i, tate mijlocie plne la
cu continut redus de carbo- ridicati pentru specii
nafi, flri sdruri solubile; forestiere xerofite
luto-argiloase plni la argi-
loase; structura, coeziunea,
permeabilitatea moderate.
lezervele de api reduse; ln
perioadele de seceti prelun-
giti, continutul de api co-
boari ptni la coeficientul de
ofilire

Statiuni cu usclciune slabd Hotirltor: regimul de Asolamente de clmp, cu cereale

pini la moderatii. Soluri
reavine gi reavin jilave,
profunde qi foarte profunde,
cu orizontul A de 30-?O crn.
l)ogate Si foarte bogate ln
hunrus, firrir siruri solubile
in stratul cle sol efcrvescen{a
.sub 50 cm, cu un continut
Ioarte bogat rle carbonali,
luto-argiloase pirrri la argi-
Ioase, structur:i glomerularii
bine realizati; coeziune, per-
nreabilitate, drenaj intern
rnoderat, cu slabe scurgeri de
suprafa!{: cu rezerve reduse
de api ln sol, ln trrerioadele
tle seceti, firl a atinge frec-
r.ent coeficientu'l de ofilire,
umiditato, conlinutul pEioase, plante furaJere gl
de carbonafi, gradul pre$itoare, cu mesuri anti-
de structurare Ei per- erozionale: ardturi adlnci
meabilitatea solului pe curba de nivel, canale de
Staliune de productivi- nivel pentru colectarea ape-
tate mijlocie plnd la lor, perdele forestiere antiero-
ridicatir, pentru spe- zionale dc cumpdni gi versan-
ciile forestiere xero- ti; tarlalele cu porumb se
iite rsi culturile agri- fie lncadrate de tarlale cu
cole pdioase, benzi lnfelenite, sau
flnele S. a.
Plantafii de vii qi pomi cu
unele misuri antierozionale
ca; perdele silvopomicole gi
canale de nivcl pe margini,
perdele antierozionale de
cumpdni
Impdduriri de proteclie acolo
unde se apreciazl ca nece-
sare

1; .1D&bf.C.E.S.
257
 Unlt&tea gmDrorfo.
I
I * Nrtum fi stadiul oe
Tlpul degndtr,
si*tlonal logic[ (unlt&te de
relief tI tlcliure) * tr'olGinta mtuali $i :
stabilitatea terenurilor

lrb

I
----i
I
--___,_l
I
I * Slab Ei mijlociulMarne 9i com- Pseudorend-
12a Placore $i culn-l Llmbriti
pene orizontalcl erodate plexe de marnej zine degl'a*
sau slab 'plnirl I ;i gresii date. Cer-
la mijlociu ln-l - l\Iijlociu tnlele- noziomuri
|
clinate i nite, expuse ero-l degradate
(sub 10') i ziunii $i alune-i
clrii I
- Inlelenite,stalili-j

-* Agricolo, stabili'j
zate I
- Pliduri, stabili- I

tl
tl
ii
-i---_--*l
Idem Idcm raem
I I

Comct€rlsticile statlomle
import&nte din puct de vedere
ecologic (regimul de uiditate,
Drefuzime&, grosimea $i coniinutul
de humu, Drezeuta, trivelul si conii-
nutul Blrurilor solubile si al carl)o-
natilor, textura, structurn. coeziuea
si Dermeabilitates, drenajul intern
8i extem)
Statiuni cu regim cle umiditate
moderat. Soluri reaviin-jila-
ve r;i jilave, profunde qi
foarte profunde, cu orizontul
A de 30-70 cm grosime;
bogate gi foarte bogate ln
humus ; firi siruri solubile
ln stratul de sol; nivelul
efervescenlei mai coborlt,
frecvent sub 65 cm, luto-
argiloase plni Ia argiloase,
bine structurate, cu struc-
turl glomerulari tipicl,
coeziune $i permeabilitate
moderati, cu rezerve mai
mari de ap5, cu scurgeri de
suprafall.
Staliuni cu regim de umiditate
moderate. Soluri reavln-ji-
lave qi jilave; profunde gi
foarte prolunde; cu orizon-
tul A de 10-75 crrr, mijlociu
bogate ptnd la loarte bogate
In humus. nivelul eferves-
centrei variabil ln funclie de
stadiul de progradare, frec-
vent sub 70 cm, uneori gi sub
120 cm; luto-argiloase plni
la argiloase; bine structu-
rate, cu structure glomeru-
lari mdzArati; coeziune fi
permeabilitate moderati;
rezerve slabe de umiditate
ln perioadele de secete.
Idem, staliuni lnsd ceva rnai
uscate, cu soluri predomi-
nant reavtrne ;i rcavlu-
jilave
(continuare tabeIuI 22\1
Fmtorii horirlrcri RecoDoDdtri privind fol$irea,
9i productivitate& ameliontiy& a s(turilof ID
staiiuni i statimi
ldem, statiuni de pro- Idem
ductivitate ridicati Asolamente speciale de protec-
lie de 4-6 arti, ps soluri cu
eroziune rnoderati, de pe
versanfi cu pante mai mari
de 10o
Culturi de piioase pe versanli
cu pante plnd la 15', ln flqii
late de 20-30 m, alternlnd
cu flgii de lelini sau perdele
antierozionale
Impiduriri de proteclie, cu
specii de stejar mai xerofite
pe soluri moderat erodate qi
puternic expuse eroziunii
Staliuni de productivi- Staliuni proprii culturilor agri-
tate ridiczrti, plni Ia cole Ei pldurilor.
foarte ridicatd, pentru Asolamente agricole cu priqi-
culturi agricole ;i fo- toare pe terenuri cu lncli-
restiere nare sub 5o gi cu pdioasc, pe
cele cu lnclina e plnd la 10-
15" gi cu sol slab erodat.
Asolamente agricole cu soli
lnierbattr de 2-3 ani, pe
solurile moderal erodate qi cu
pante lntre 5 9i 15o.
Ingrijirea p[gunilor qi ftne]elor
existente, prin reglementarea
pigunatului gi lns6mln!5ri
artificiale, pentru ridicarea
consistenlei pajigtei.
Pdduri de protecfie pe mar-
ginea placorelor, pe treimea
superioari a versantilor mo-
derat erodati Ei pe cumpene.
Ingrijirea pldurilor existente
prin lnldturarea pigunatului,
ridicarea consistenfui, ex-
ploatiri judicios f5cute, care
si asigure regenerarea $i
pistrarea solului
Idern, staliuni de pro- Idem, vii gi livezi de pomi, cu
ductivitate ridicatA, mdsuri spcciale de lmpiedi-
pentru culturi agri- care a eroziunii.
cole qi lorestiere
.?ss
 - N&tw gi stsdiul de
TiFul Unit&t€a geomolfo- Expozitia decirodare. Tipul. rubtiDul
losicl (unit&t€ de gubstr&tul litOlogic Fi Y&rletet€&
stetioml Yersalrtilor
relief rJi lnclirnre) - Fol6int& aatulii ti de ml
st&bllitetea terenwilor

13a LImbri!i - Slab Ei mijlociu

crodati degradate

- Arabile, expusee-
roziunii
- Mijlociu lnlele-
nite, expuse ero-
ziunii
- Infelenite, stabili-
zale
- Pdduri, stabili-
zate

Idenr Intermediari Idem

I
Idenr Insori!i Idem
Idem
I
-**;;
LJmbriti Brune gi bru-
eroziunile imper- ne-slab-
ceptibile roEcate
* Mijlociu tntele-
]
nite qi expuse ero-
zlunll
- Inlelenite stabili-
zle l
- Agricole stabili
l
zate I
- PAduri, stabili-
|
zre
I
I
260
 (corrlinunretabelul 22Y

Canctcrletlcile st&tiomle
importsnte din Dunct de Yeilere
e@loeda (regimul de rmiditate,
Drcfwime, grsimea sl cod,iDutul Faetodi hotlrttori liecornandiri privind lblcires
de hmw. prezente, niYelul 9i conti- 8i productlvitete& ameliorativi e soltuilor pe
nutul sirurilor solubile 9i 8,1 carbo- sts.ti$ii 8trtiuni
ratllor, textura, structura,'co€ziunea
$i Detme&bllltete&. dfto&iul iDt€m
6i extgln)

Statriuni cu uD regim de umidi- Factorii edafici ln limite

tate moderat. Soluri reavin- favorabile culturilor
Jilave 9i jilave, profunde qi forestiere,plni la op-
foarte profunde, cu A de time. Pe versanli cu pante pln:i la
35-60 cm, mijlociu bogate Staliune dc productivi- 10o, asolalnente de cfinp eu
tate ridicati plni la graminee Ei leguminoase gi
$i bogate ln humus, firi cu m[suri antierozionale :
siruri mlubile, nivelul efer- foarte ridicatd.
vescenlei variabil dupd gra- canale lnclinate, perdele sil-
dul de progradare, frecvent vopomicole Pe versanli 9i
sub 70 cm; luto-argiloase curnpene, culturi ln flgii late
plnl la argiloase ; bine struc- de 20-40 m, alterntnd cu
turate, coeziune qi permea- benzi tampon de lelini pe
bilitate moderatd. rezerve terenurile cu eroziune moale-
slabe de umiditate ln perioa- rati.
dele de secetd, firi a coborl Asolamente speciale de pro-
la coeficientul de olilire teclie cu 3-5 ani de solfl
lnierbati pe terenuri mo-
derat erodate.
Transformarea terenurilor ara-
Stafiuni cu regim de umiditate Idem bile moderat erodate qi a pa-
mai sclzut, soluri reavene, Statiuni de productivi- qunilor slab
Ei ftnelelor
reavln-jilave, progradarea tate ridicatl lnfelenite ln asolamente
mai accentuati speciale de proteclie sau
ln lelini deasd, prin lner-
birri artificiale -si inlitu-
rarea pe$unatului.
Impdduriri cu specii de gleau
qi Quercus, mai xerolite pe
expoziliile lnsorite qi specii
de gleau de deal pe expozilii
mai umtlrite,In terase simple
;i ln gropi largi de taamn[
Statiuni rnai uscate, solur{ pr"- SLaliuni de productivi-
dominante reavine, progra- tate mijlocie ptnd. la
darea gi mai acceutuat.i ridicatA Ii
-*-.-l
I

Staliuni cu umiclitate mode- Idem, staliunea 13 a Asolarnente de clmp cu p'iioase,

ratA. Soluri predominaht $ i l e g u m i n o a s eq i c h i a r c u p r i i -
reavin-jilave fi jilave, pro- qitoare, lncadrate de culturi
funde 0i foarte profunde, cu rlc piioasc sau dc benzi-
orizontul A ptnd la 70 cm tampon, 9i tle perdele silvo-
grosime, mijlociu bogate plnd pomicole pc cumpene !i
la foarte bogate ln humus, curba de nivel.
firi siruri solubile, nivelul Plantalii de porni, cu mdsuri
efervescenlei sub 120 cm, speciale autierozionale.
luto-argiloase pln:i la argi- Impiduriri cu elemente de
loase, bine structurate, coe- ;leau de <leal, pc treimea
ziune ;i permeabilitate mo-
derati, scurgeri slabe de su-
prafald, rezervele de api ln

361
 I
i
- Nahrra qi stadiul dc I
L-nitarea g€onlorfo- 'llipul, subtipul
Tipul Expozifia desrelarc'
st&tloml logicl (unitate de yemanlilor i s,,uut.utur titotoeic Si varletatea
relief Ei lDclinare) - l'.olGixta actrul[ :i de sol
i
stabilitatea terenurilor I
Ir l
-llr -i
,r t 6

il

14b ldem Idem Idem \Iatne nisipoese Brune-ro$cate

Idem - Neerodali

* Arabile, stabili-
i zate
1- Pir$uni9i ftnete,
I tnlelenite, stab!
I lizate
i- Plduri, stabili-
I zate
I
I
I

1ii a Idem - Neerodali JIanre Potlzoluri dc

degradare
* Piduri, stabili- secundaril
nic lncliua!i tate
(5--20") t.
]'
iI
I
i
l
I

i i
II i
I
I I
I
Iti b tlmbrifi -- \ect'odzrte jl)odzoluri dc
i'Ierenuri afczate i Mame
I si vcrsanli rnij-
i lociu $i puter- - I'i;urti ;i Iirrc!e
I I degradare
i I secundari
] tric lnclina!i I lulelenite, stabi- |
is -20") lizate I l
]
l
I ,

I I l

262
 (ctntinttare labchtl 22J
-i------li
Cmcteristictle staiiorBle
iI li

importantg din punct de vedere

l:
ecologic (tegimul de umiditate, I II
$rofwimea, grcimea Si cont'inutul Filtodi hotirito{ llecomanddri Drivind foleirea
de hwrB, Drezerrta, nivelul 9i conii- ,5i productiYitatea anleliontivl a solurilor pe I
nutul sirtrilor solubile 9i al carbo- Btatiudi siatiuni I
rntilor, textm, structura, cmziune&
fi perme&bilitatea, drernjul intem
8i extefir)
-'-'

perioadele secetoase
nevoile solului
o.o'"r'
I superioarl a versanlilor qi
pe cumpene. La cele natu-
rale : completareaconsisten-
tei, lnldturarea piqunatului,
exploatarea ralionalfi.
Idenr Sta{iune de productivi- |
tate ridicatl I

Statiuni cu umiditate mode- Relieful qi factorii eda- Inslmlnlarea artificiald a flne-

rati, soluri predominant ji- fici, prezintil condilii lelor qi piqunilor slab
lave, foarte profuntle, cu ori- satisfdcltoare pentru Infelenite qi lngrijirea lor,
zontul A de 30-60 cm. vegetalia forestierd; pentru relacerea irtlelettirii
mijlociu bogate plni la coboari {ertilitatea, ra si poatl ameliora in
bogatc, ln humus lutoa- drena.iul intcrn al so- parte gi podzolirea solului
se ptn:1 la argilo-lutoase, lului care in orizontul Transformarea terenurilor ara-
slab gi moderat structurate, B, este compact, argi- bile ln asolamente speciale
r:oeziune ridicati, permea- Ios, greu plni la im- de 4 -6 ani, de proteclie. cu
bilitate redusi, drenaj intertr permeabil legurninoase pentru imbogri-
greu, din cauza orizontului B Statiuni de productivi- {irea solului tn azot Ei humus.
argilos. rezerve de apl sufi- tate mijlocie, pentru Ingrijirea qi extinclerea pidu-
cicnte ln perioadele dc secetl vegetalia forestieri do rilor actuale pe troi statiuni
prelungiti tipul Eleaului de deal similare.

Staliuni cu regim de urniditate Statiuni cu regim de Xlentinerea pidurii gi ridicarea

rnorlerat. Soluri reavln-jila-
ve qi jilave, foarte profunde,
cu orizontul A1 prna la 35 cn
glosime, mijlociu bogate
pini Ia bogate in humus ;
prczenla sirulilor solubile ;i
a carbonalilor nu sc remarcl
ln stratul de sol, luto-argi-
loase, moderat structurat!, c.u
permeabilitatc rcdusi din
cauza orizontului L3,compact
si a,giros. rezerve de apii
suficiente ln perioadele clc
sec.etii
l(lelr, mai bine structr-lrat $i mai
lrogat tn hurnus
umiditate moderat,
lnsii din cauza orizon-
tului Il irnpermeabil,
o buni parte din aPit
stagneazi la baza ori-
zontului A, formtnd
un l\, Puteruic sir[-
cit ln substanle nutri-
tive
Ilotirttor : drenajul ori-
zontului Bo gradul dt:
structurare, grosimea
;i conlinutul de hu-
mus din A1, aerisifea
;i aciclitatea solului
Staliuni de productir.i-
tate sciizutai pin:1 l:r
mijlocie, pcntru qlcaul
dc cleal
productititilii acesteiaPrin :
interzicerea piEunatului, lu-
crari culturale la timp $i de
tehnicitate ridicat[, exploa-
tlri ralionale care se conducji
Ia regenerarea naturali qi sii
nu degradeze solul. Comple-
tarea artificiall a consisten-
Iei arboretultti cu spccii co-
respunz[toare
n{entinerea finelei ;i ridicarea
|rotluctivitf Iii llcesteiir prin
curiilirea de vegetalie ar-
l)ustilu, dc buruieni d[un[-
toare, dc pictre, trrleleniren
artificiali a golurilor, tnlitu-
)'cre{r pxgullatului lll lcl'ioll-
dele nenerrnise.

263
 - Natura rii stadlul de
Tipul Unitatee geomorfo- Expoziti& Tipul, subtinul
degrad&re
lostci (unit&te de gi vadetate&

b_
8t&tioDal vemDtllor
telief gl lnclina,ret - Folostnta actueli si de sol
st&bilitater t'erenurllor

17a - Slab qi
erodali

- Pflduri,
zAte

r7b

pe teren d.e cd,tre organele de produc{ie, se dd, posibilitate unitd,filor sit-

vice sd,-qilntocmeascd, proiecte tl.e funpiltLuriri pentru perimetrele rLin te-
renurile clegrarlate din raza lor de acliune, permit o juclicioasd, folosire
ameliorativd a sta{iunilor qi o justd organizate a teritoriului po sectoare d.e
activitate, fdrfi, a neglija interesele generale gi nevoile economice locale.
- Pentru intocmirea tabclului staliunilor din cimpia Transilvaniei
s-au folosit atit datele -lin staliunile perimetrelor ca,rtate cit qi clatele altor
staliuni din Cimpia Transilvaniei, prin care s-au completat acestea. Con-
cluziilo privind. productivita,tea staJ,iunii permit gruparea acesteia it
uni!,a!i mai mari, in complexe_d.etipwi stalionale, in raport cu nevoilc si
posibilitd,f,ile d.e ameliorare.

III. AMELIORAREA TERENUNILOR DBGRADATE

1, CONSTDEnATTTASUPRA NMLULUT ACTUAL AL FEnTILIT.ITII SOLURrr,On,

polrENTIALUr"ur EcOLocIc AL STATIUNILOn SjI TITNDI\TI]LD
DE HT/OLUTIE ALI' A{;ESTORA

Aqa cum s-a vd,zut in capitolele anterioare, solurile qi sta'liunile Cim-

piei Transilvaniei prezint[" condi{,ii de fertilitate foarte variate. Astfel, pe
versanli gi placore, succesiunea incepe, la solurile normale, cu sohirile
stepice (brune-deschisde panti) qi se incheie cn podzolurile d.e degradarrr
caracteristice qleaurilor tle dealuri. ln privinla elegratl5rii solurilor, se
264
 (continuare tabelul 221

Caracteristicile Bt&tiomle
imDorteute din pmct de vedere
ecolosic (regimul de umldit&te,
profunzimea, gmsime& ii con iDutul Reeomtllri Drivind folodireg
de humu, Drezent&, nivelul 6i conti- a,selloratiY* a slurilor De
nutul Birurilor solubile ti al carbo-
mtilof. textun, structura. coezime&
Ei Derme&bllit&tee, dreDaJul intem
8i extern)

Staliuni cu regiln de'urniditate Staliuni de productivi- Idem 2 a

moderat, cu soluri reaven- tate ridicatdn pentru
jilave qi jilave; profunde; culturi forestiere
bogate ln humus; cu A de
30-60 cm, lutoasespreluto-
argiloaso, moderat structu-
rat, cu permeabilitate mode-
rati plni" Ia buni..

Staliuni cu regim de umiditate Staliune de productivi- Idem 2 a

slabd plnd la moderati, cu so- tate mijlocie, pentru
luri reavlne qi reavine-jilave, culturi forestiere
mijlociu profunde, cuAl de 20-
30 cm, bogate ti foarte bogate
tn humus, cu nivelul e{erves-
centei sub 20 cm, luto-argi-
loase bine structurate, per-
rneabilitate rnoderati

intilnesc tipuri foarte yariate, rezultate din combinarea a diferite forme

rle eroziune, cu alunec6ri, t,ashri, inmld,qtind,ri, saliniziri etc. Ca rezultat
al fenornenelor de rlegradare, se formeazd, d,e asemenea,o intreagd, gami, de
soluri, cu profile anormale. Condi.tiile de sol sint ameliorate sau tnrd,utd,'
lite de o serie de alli factori, ca : expozilie, regimul anual al precipitafiilor,
inierbi,ri, tasdri etc. Cunoa$terea factorilor favorabili qi nefavorabili dez-
voltilrii culturilor, modul cum se compenseazd,qi potenlialul ecologic al
staliunilor sint de cea mai mare importanfd, pentru produclia forestierd.
-Numai realizarea unei strinse corespondenle intre productivitatea staliunii
qi exigenlele speciilor forestiere poate asigura un succes deplin culturilor
forestiere.
Pe lingd acestea, cunoa$terea tendinlelor d.e evolulie a solurilor qi a,
J)eJicolelor de degradare, cunoaqterea factorilor nefavorabili qi a cauzelor
acestora, dd, posibilitatea s5 se ia din timp md,sgrile d.e pd,strare a fertili-
tifii solurilor, de prevenire $i combatere a fenomenelor de degraclare.
fn tabelul cu statiunile din Cimpia Transilvaniei, s-au ardt'at carac-
teristicile stalionalo qi edafice mai importante din punct de vedere ecolo-
gic, factorii limitativi ,1iprocluctivitatea staf,iunilor qi s-au fd,cut recoman-
tld,ri plivind folosirea ameliorativd, a solurilor.
Cele 35 cle staliuni descrise, grupato d.upd unele caractcrisbici comun()
in l7 sta{,irui, pot fi qi mai mult restrinse la stabilirea qi aplicarea formule-
lor tle impdeluriri, d.acd,rrevoile de executie sau lipsa de material cores-
lrunzX,torimpune acestlucru. Nu ne putem permite s5,facem aici o grupare
llrbitrarii, aceasta trebuie fd,eutir,in funelie rle ecologia speciilor utilizate
26i-t
in formulele de imp5,clurile. Dacd, se ut'7hzeaz6"d.e exemplu specii asupra
cd,rora textura solului nu ars o influen!5, d.ominantd,,atunci toate st'aliunile
diferen!,iate clupi texturd,, cgre au celelalte elemente comuner pot fi rcgru-
pate lntr-un singur tip Stalional.
Ca o vedere d.e ansamblu asupra potenlialului tle procluctivitate a
staliunilor, se poate afirmd cd, in Cimpia Transilvaniei se intilnesc cle la
staliunile cu conctiliile cele mai grele (soluri crud.e de pe versan!,i ins_gri!_t'
cu pante mari qi substrat Rlarnos salifer), pinf la staliunile cu contliltjle
cele mai bune (versanJ,iumbrifi, cu pante mici, cu soluri cle tipui cer:nozio-
murilor degradate gi al solurilor brune-slab-roqcate gi brune).
Fixarea formulelor qi d"ozarea md,surilor d.e ameliorare pe staliuni'
in scopul menlinerii ,;i riclici,rii continue a prod.uct'ivitd.lii staliitnilor, sint
probleme pretenlioase qi de strictd, specialitate.

cnrrnRrr $r METorlErln urrrrzAlln rtATrot-rl,-l 1r tln

2. r,RrNCIPil,
AITEI-IORANE INTI'GNALA A. TERENURILON DI'GiIIADITE1

Problema utilizdrii ralionale a for.tei de produclie a st,a{iunilor,

prin culturi corespunzd,toare, trebuie sd, ,tind, seama c1eI aspecte :
- sd, dea protiuclia cea mai riclicati;
- s5, pistreze qi si, amelioreze continuu forlele dc pt'otluclie altr
staliunii.
'
Intinsele suprafele d"e terenuri d.egraclate din cimpia Transilvaniei
trebuie consid.erate,in prirnul rind., ca o consecinli, a ntilizd,rii necores-
punzd,toare a staliunilor, atit in ceea ce priveryte culturile clt ryi rnisurile
de ingrijire aplicate. In contliliile sta.tionale actuale, mult agravate prirt
eroziurre qi alunecdri, stabilirea culturilor pentru care solul este apt'
fixarea formulelor qi d.ozarea mi,surilor c1e ameliorare pe sta{,iunir sint
probleme preten!,ioase, la rezolvarea cdrora trebuie s[ participe specia-
liqti din toate sectoarele interesate: agricol, silvic qi zootehnic.
MS,surile de ameliorate c re se fixeazd, trebuie si, plece r1eltl citeva
principii:
- sd inlStare ca,azele tlegraclirilor prin eroziune ;i alunec5,ri
":i s[
lupte impotriva efectelor acestora,I
- s5,!ind, seamad.especificul regiunii, care are un pronun{at caracter
a,gricol, pentru a nu prod.uce un d"ezechilibrueconomic local;
- si, conducri, la o ameliorare integrald, pe raioarle geomorfologice
sau pe bazine hid.rografice.
Md,snrile;i lucrri,rileprin ca,rese pot atingo aceste obiectir-e se imltilr[
in.3 grupe :
n) otgarizarea terjtoriului ;
b) lucrilri ameliorative agricole, agrosilvicc tsi siivice1.
c) lucriri hiclrotehnicc, de reg'lententare a scrurgcrilor tlt' suplafali,
frinarea viiturilor, oprirea erozir:rniit1e aclincime.
Organizalea, t,eritoriului este veriga principald, tlirr coml-rlerttl t1e
misuri precorrizat de Dokuceae'l'-I{osticer'-\riliams qi crorrstirin :
n) delimitarea fiecdroi suprafele de teren, in funclie dc putcreit rle
produclie qi nevoia c1eameliorare I
b) fixa,rea culturilor care asigurd,proclucfia cerl rn:li rirliclttir 1i arnt:-
liorarea cea rnai bund, pe fiecare sta{rune.

1 La elaborarea acestui capitol s-au avut tn vedere principiile stabilite la lL.\.S., cu ocazi.t
intocmirii planului dc pcrspectivi pentru ameliorarea tercnurilor degradate.

266
 fn legiturd, cu culturile arneliorati\-e qi antierozionale care si stea,
lo"baza organizd,rii teritoriului, s-an dat inclicalii'fiecirei sta!,inni. Acestea
trebuie d.iferen{,iate pe :
- unit6li d.e relief ;
- raioane geomorfologice qi bazine hidrografice.
-Pe unitd,!i de relief, s i n t i n c l i c a t e u r m d t o a r e l ce u l -
1,uri qi md,suri de ameliorare.
pfr21,culturi agricole, pd,guni qi finele, in funclie do
!-. 4" Lunci, gi,
newoile locale qi productivitatea solurilor. Pe terenurile inmld,rstinhte ,si
saliniz.ate prin scurgeri de suprafa!5,, se vor alege cu mai multd, atenlie
culturile corespunzd,toare qi se vor executa o serie de ameliora!,ii agricoie,
care sd, asigure reu,;ita 1or.
2. Pe aersan!,i,,pentru std,vilirea eroziunii solurilor, ameliorarea gi
punerea in valoare a terenurilor degradate, se impune ln primul rintt
folosirea terenului qi restructurarea folosinlelor actuale, d.upi, urmi-
toarele criterii.
a) Culturi agricole, pe terenuri cu eroziune imperceptibild, pind, la
moderati qi anume prd,qitoare pe versanli cu inclinS,r.ipind,la b",pd,ioase
pe versanli cu inclindri plnd la 15", insolite de unele lucrd,ri tte prevenire
;i combatere a eroziunii :
ardturi pe curba d.enivel, cle tbamnd, pentru pdioase, cle primir,vari,
timpuriu pentru prd,gitoare;
, -- miriqtile sd,setaie cit mai inalte ryisd,se lase near:atepin[ la apro-
pierea semd,niturilor ;
- introducerea asolamentelor rle cimp cu ierlluri perene pe tcrc-
nurile cu eroziune slabd,pini la moderati,;
- transformarea tcrenurilol agricole cu etoziunt, clc grarlul 3 - 5,
in asolamente furajere pe l'elsan,ti-cu inclinir:i pinii, la ZOi in finele pe
versanli cu inclind,ri pind,1a30" usiin pdduri pe versarrl,i cu inclin5,ri mai
mari de 30'1
- transformarea terenurilor agricole cu eroziunc de gradul 2-3,
in pd,quni pe versanti cu incliniri intre 10 qi 20', in finele pe versanli
cu inclind,ri mai mari d.e 20" qi iu pd,duriintliferent de inclinarea versantulni
rlacd, s-au formpt ogaqe qi ravene d.ese;
- pe versanli mai expuqi eroziunilor, cultivarca terenurilor agricole
in fi;ii late ele 50-60 rr pe curba d.enivel, alternind cu fiqii cle finele de
l5lirli variabile, in funclie cle rezisten{a solului Ia eroziune ;
- Ia marginea fiqiilor de culturi agricole d.e30-50 m ld,!ime, pe \rel,-
sanli cu predispozitie mare Ia eroziune qi eroziuni pin[ la gradui 3, sint,
indicate valuri d.e pd,mint sau canale de nivel pentru colectarezl apelor;
- perdele t1e cumpi,ni
;i de poale, pentru std,vilirea eroziunilor si
a, coluviond,rii lucrd,rilor, pe versan{i mai lungi de 300 m.
b) Culturi pomicole qi viticole, pe versanti cu croziune slabri plrti
la moderatX qi cu incliniri pindla 20o si menlinereat.,clorexistentepe ver-
sanli cu incliniri pind,la i30",sprijinite rle m5,surispocit-rle clt''piistrarefi amc.-
liorare a solului ;i anume :
- arituri pe curba de nivel;
- [sr2g21ea 'l'ersantilor in tarla,le de 20-30 rn ld{imt_:, :r,;ezate1re
curba rle nir.el ;
_.-:perdele de cumpd,nd,ryi perdele silvopomicole pe r,ru'ba de nivel,
rte liltimi corespunzi,toare nevoilor de pd,strare a solului I
- r.aluri ile pdmint si canale de nivel pentnr colectarea apelor
_ ;i
lr'irrarea eloziunii.

26i
 c) Pdquni, pe versanli cu inclind,ri intre 10 qi 20', fd,rd eroziune de adin-
cime qi cu eroziune de suprafa!6, pini la gradul 3 ryiunde nu slnt culturi
viticole qi pomicole I acestea au nevoie de lucriri permanente de ingrijire
qi ameliorare, printre care menlion5,m :
- reglementarea pd,qunatului; numd,rul d.e vite la hectar sd' nu de-
pdqeascd,capacitatea cle pd,qunat stabilitd, de specialigti pentru contliliile
locale ; pd,qunatul si, se facd, prin rotalie pe tarlale, qi s5 fie intrerupt in
perioadele clnd solul este prea umed., pentru a nu se produce tasarea solului ;
- insd,minlarea artificial5, a pdqunilor slab ,;i mijlociu inlelenite, cu
graminee qi leguminoase de productivitate ridicatd, qi care pot realr.za o
bund inlelenire a solului, in vederea mflririi rezistenlei terenului Ia,procesele
de eroziune I
- executarea de lucri,r'i de intretinere la tlmp : grd,parea izLazartlor,
curd,{irea de pietre qi buruieni etc ;
- reglementarea drumurilor de acces al vitelor la pd,qune, in func{ie
rle panta terenului;
- extindetea culturilor d.e furaje de mare prod.ucfie (lucernX,, trifoi,
.spareetd,etc.), pentru formarea de tezewe furajere necesare hrd,nirii ani-
malelor la stabulalie, in perioaclele de liniqte ale pd,qunilor;
- transformarea pd,qunilor slab ryi mijlociu inlelenite, pe versanli cu
inclind,ri mai mari de 20", in finele pe terenuri cu eroziune pind, la grattul 3
qi in pdduri, pe versanli cu eroziune d.e graclele 4 qi 5, sau cu ogaqe qi ra-
vene dese, indiferent de gradul de eroziune d.e suprafa{d,;
- perd.ele de cumpd,nd,gi {te poale, pentru std,vilirea eroziunii qi inl[.-
turarea coluviondrii vd,ilor, pe versanli mai lungi cle 500 m.
d) Finefe, pe versan,ti neeroda.ti, cu inclini,ri mai mari de 20" ryipe ver-
san-ti cu eroziune d.egradul3-4, $i inclind,ri pind, la 20'. Acestea cer d.e ase-
menea unele lucrd,ri de intre{,inere qi ameliorare qi anume :
- inierbd,ri artificiale in cazul unei inleleniri slabe qi mijlocii, sau
rlegradarea pajiqtii, in scopul inlelenirii cu ierburi de c,alitate ,1iprottucti-
ritate ridicatd,, pentru hrana animalelor;
-ingrd,gd,minte artificiale pentru ridicarea prod.uctivitdfii pajiqtii.
e) Pd,ctuli pe versanti cu inclind,ri mai mari de 30' qi pe versanli cu ogaqe
ryi ravene dese,qi deincliniridiferite.Pd,durileexistent'e, p_entrua-qi putea
exercita rolul lor cle proteclie a solului, d.e fixare a versd,n!,ilor gi de std,-
vilire a scurgerilor superficiale, trebuie sd, !ind, seami, tle urmfltoarele :
- aplicarea principiilor zonilrii func!,ionale a pd,d.urilor, prin rliferen-
{ierea pd,durilor ln raport cu nevoile de proteclie a solului;
- completarea consistenlei pdclurilor d.egrad.ate;
- interzicerea p6gunatului, intruclt bd,td,toreqtesolul ryirdreqte arbore-
tul;
- ridicara nivelului tehnic al lucrf,rilor d.e ingrijire qi conrlucerea
arboretelor pentru a crea pd,duri de productivitate mai rid.icatd ;i fd,rd, a'
rlescoperi solul;
- erploatarea culturalil a pd,cturilor, in sensul d.e a nu provooa ero-
ziuni pe versan,ti, prin defrigd,ri ,;i td,ieri rase pe suprafele mari.
Impdd.urirea terenurilor goale cu inclini,ri mai mari d.e30' qi a versanlilor'
cu eroziune d.e grad.ul 4 qi 5 sau cu ogaDesi ravene dese, ind.iferent d.cr
inclind,ri, trebuies5, so facd, d.upd,urmiltoarele principii ;i md,suri:
-pe bazd"de proiect de execu!'ie, cu cartarea rletaliatS, pe grade r1t'
eroziune gi pe unitifi qi tipuri stalionale;
- lucriri agrotehnice speciale, care sd,lmpiedice eroziunile de supra-
fali ,;i s[' amelioreze rleficientele in sol, dintre care menliondm :
268
 - gropi de toamnd, de 40/40 cm, a,lezabein cbincons, cu deschideri
largi lu amonte pentru a capta toatd, apa d.epe versan!,i ; la plantare, aces-
tea se umplu ln jurul rd,dd,cinilor puietului cu humus din stratul d.e la
suprafald,;
- gropi d.e toamnd, in terase simple qi terase cu g5,rdulele, aqezate
pe curba de nivel, pe versanli cu inclinare pind la 45oI terasele au d.imensiuni
diferite, ln funclie de panti qi de predispozi{ia la eroziune a solului; di-
mensiunile medii sint d.e 0,60-0,80 m ld,!ime, 7,5-2,5 m distanld, din
ax in ax; plantafiile, in terase rare, se completeazd, cu un rintl tle arbuqti,
plantali in gropi;
- gropi qi gd,rdulele, pe versanli cu inclind,ri mai mari de 45o, uneori
qi mai mici, acolo unde sint necesarepentru relinerea solului si fixarea
planta,tiilor executate I
- canale t1enivel, pe linia de cea mai mare pantd,, la clistanle variate,
in funcfie d.e inclinare, pentru impied.icarea scurgerilor de suprafald,.
l) Pentru combaterea eroziunii de adincime, se recomancld,urmd,toa-
rele :
- sx11s,|sde nivel, pentru a impieclica scurgerile rle suprafafd, sd
pdtrund,d, ln canalul ravenelor qi totenlilor;
- impddurirea terenurilor. din treimea superioari a bazinului de
receplie, pentru dispersarea apelor qi impiedicarea pitrunderii acestora
pe canalul torentului;
- garnisaje, cleionaje, pinteni gi praguri pe fundul ravenelor toren-
lilor mai mici, pentru a opri aclincirea vdilor qi pentru a ridica fundul,
astfel incit viteza de fund a apei sd,fie redusd sub valoa,rea vitezei minime
rle antrenare a materialelor, in vederea relinerii acestora pe albie;
- de md"rirnea bazinelor de receplie, intintlerea suprafelelor d.estinate
reimpddurii qi amploarea eroziunilor depinil numilrul, natura gi mdrimea
acestor lucr{,ri;
- barajele de zidd,r'ied.epiatrd, pentru toren{ii activi, pu$ine la num{,r,
sint chemate sd,compensezepanta, sd,contribuie ald,turi de celelalte lucrd,r,i
la stingerea torenlilor. Trebuie subliniat cd,executarea lucrd,rilor hid.ro-
tehnice se face numai in situaliile cele mai grele qi exceplionale clin Cimpia
Transilvaniei. Aceste lucrd,ri trebuie sil se execute simultan qi coordonat, cu
lucrd,rile agro-silvo-ameliorative, ca,reconstituiebaza ameliordrii terenurilor
degradate. Fdr[, respectarea acestor principii, lucrd,rile hidrotehnice mr-gi
a,ting scopul.
3. Cumpene s'i placore z
a) culturi agricole prd,qitoare ,1ipdioase,pe placore orizontale sau cu
inclinare sub 5o qi incadrate pe margine de perdele antierozionale;
b) pd,guni, finele, pd,duri, pe placore, cind nevoile economice locale
cer acest luc,ru, indiferent de inclinarea terenului, cu perdele de margine
pentru impiedicarea scurgerilor pe versan!,i;
c) pd,duri pe cumpene inguste, in forme d.ecreste, de spind,ri sau d.ega.
Pe regiuni geomorfologice nsi bazine hidro-
g r a I i c e In capitolele anterioare s-au ardtat mod.ul de folosintd
ra.tional5, qi metoilele de ameliorare, pe staliuni qi pe unitdli tle relief.
In fiecare aaz in parte, s-au ard,tat culturile qi md,surile rle ameliorare
cele mai indicaLe.
In Cimpia Trarrsilvaniei, unitdlile de relief qi stafionale nu au o rd,s-
pintlire uniformd', cele cu caracter mai apropiat se grupeazd, ln unitd,li
mai mari - in regiuni geomorfologice - care sint caractettzate prin
anumite forme de rehef uside substrat litologic, iar ca o consecinld, a acestni
269
fapt, ele sint cracterizate ryi prin anumite tipuri de rlegrarlare qi tle
eroziune.
Eaionarea culturilor qi md,surilor d.e ameliorare pe regiuni geomor-
fologice are o deosebitd, importanld, economicd, qi practicd,, cd,ci
permite:
- crearea cle culturi diferenliate, d.e inaltd, prorluctivitate, pe sup a-
fele mari, in funclie tle sta.tiune, uqor de realizat, qi condus din punct d.e
vedere tehnic;
- o bund, organizate a teritoriului, in funclie d.enevoile d.eame-
liorare ;
- executarea lucrd,rilor d.e ameliorare pe regiuni geomorfologice,
poate cond.uce Ia o ameliorare integrald,, prin lucrd,ri care pot exercita o
acliune unitard, capabild, sd frineze procesele d.e degrad"are a tere-
nului.
Ar fi important' si, se poatd, face o raionare precisS, a culturilor qi
mS,surilor d.e ameliorare pe unitdli geomorfologice, insd,aceasta presupunc
ln prealabil organizarea teritoriului in funclie d.e profilul gospod.d,riilor
d.e caracterul predominat al culturilor pe fiecare regiune geomorfologicd, qi
de nevoile economice generale qi locale.
ln general, regiunile d.ela, marginea cimpiei, cu relief mai accentuat
qi cu altitudine mai mare, sint mai indicate pentru d.ezvoltarea zootehniei
,5i culturilor forest'iere, iar cele d.in centrul cimpiei, pentru dezvalt'atea
culturilor agricole.
Clasificarea aproximati'r'i' a regiunilor, tlupd, pretlispozilia reliefului '5i
int'ensitatea eroziunii, itatd, la capitolui II, trebuie sd,stea labaza raiond,rii
culturilor qi md,surilor d.e ameliorale. Este d.e obsen'at ci regiunile geo-
morfologice nu se suprapun totdeauna cu bazinele hiclrografice.fn condiliile
Cimpiei Transilvaniei, raionarea culturilor qi md,surilor d.e ameliorare pe
regiuni geomorfologice poate fi consideratd, cd, rezolvd, problema ameto-
rdrii integrale, tot atit de bine ca qi pe trazine hid.rografice, cu deosebirea
cd bazinele hiclrografice au cond.ilii mai variate d.e relief, care cer culturi
gi metod.e d.e ameliorare mai complexe qi mai greu d.e executat.
 ,/t

cLlJ i
v \-z'
',
\t
I
\< / o.-1

&re cue Pe,ii in tr/nete rt

1
' De Ci"P'e'
@ ;::"',::ore

l:'ig. 1 Harta cu localitllile carb poartd ln numelc lor specificarea,,de clmpie"

CimpB fran*/vaner

t-=E=:Z j7:-;.:7--h7!7'e

LEGENOA

F=] Ponlran r-m--J fiedleranffD

F''Tl SemeJ/a, 0/roocen
E-i=l fo-ten
t-:-:jt l0rloflao-Bugloytso mmm tralalin

Fig.2 Profil geologic transversal cu succesiunea $i cutarea stratelor dirr clmpia Trausilvaniei
 lorab

Le6exoe
{thpnlorzt
G €uhzonamat uscgti
nl ' ' amediil

^ Purtle ceffelete

t'ig. l]. Uita provinciilor cllmatice tlirr clmpialTransilvanici

t----==

Ntyt/ ( ilNf
un
fl

Fig, .{ Hxpozilia versrrrlilor

tnr ,tfif
;
 ,6

j rs
U)

\t- o

I
c\

I&

EBSE ++

Auale I. C. tr;. S.
 't:.
;.|.

;. .,'. i
ll
i''r,.; il ,"
, ;,;',:''-,"
| ".. :.
I
_t
I
'l:''

'I* | .....
'.)
t-t

i=--i-,-'
n !t i

a
. F--.i i.bl-

I FF
I a
I
t
-\-
- \\q? h;

_@ t:

sB

ss$ssR
ERSSSSSSFSSS
-s
s
ss
-:}i
€
41
-I I

i
lo
lx

\R

L:li:t-
8*E

REEER

3 ?.El!-
+ C-il '=
iltE
=

il*

a
i
c

s s
s s
(-
$

II
(')

=3EBBB

EE=
o'c 6
..gLi
.g(')
 #HZLW='. :1;--_-..
FFFFI'IiF::
\-:-_---_'
w-ll--1
v---t
ffi:! LeeexoA
>E- *- '+
::--;#El! f---l Ierenneeroda/j
FlI,l [o/r,',o,;r,,u,ur,orr,
F':A ttu,ncdn
Fla fru,*, te lttuu/ I

l+fftFH If
"
l, ?,J, l/nt/eh ;-/alo1a/t
- - * 1t)nrk alr'k:lnbr lrlnnd/e

,, lrade/or Ceero//np

F ig. 16 Flarta cu tipurile de degradarea solului din perirnetrul Sabed

 ,ru
ru
ili

-_h_-:
/--+---- .. Leaenol
--- -/:::-_-
-
---/- ::#-= :_-_7:1:
_:i_*_-
:E
,f| 50,u. ./'op i( rtrj depql"glitr,o1
rrnr"n
. -co/uvx
93{..
f:.:., J .. J/uy,un/
':7---(
;-;L1- --J-_
1_----f
Zb)---.1-/
X-1 Zt l ---7,
J---_Atl
.fZ), Br;PdHChls crudedelt /i
t----.J-
__ _ +_ _ t.W
- .. trpeili
_ _ _ l _ _ - - - -v/,
- -v,t -.8
- - - -. -\_ (ernnonr, tisraar delenti

\- -----u- m - de4rata/p
:_\---=#\; %, grrn, ,, Drrre srabr6ta./e

iitjil
=ryffi
E:t
Fl ., podzor/P
ffi Porzo/urtsetunlare
l.Z,J, Ant/irs/a|/ondie
@@ r,r,.n
-,___ t/m//& 4nlil//or a/ah1na/e

^ /lpu/L/ S/'sl/ontl

F-ig. 17 Harta cu tipurile stalionale din perimetrul Sabed

 liilllll
itifl
ts- -F*SILH*
/:-_.ffiffi3
/=---ffi
ffiiil,'liillilrlr:li
il( " iii;
r j ; i ; i 1r ;,\
'cg

'6
U)

i*5ffi ilr,;s
l]tlrrlrr;t';'
{rr.lLritLli-l I
-",

-,{-Jffi;
t\ tt ''
"t
r'
o

#ffiil€
l= li-#,i}\':,r\-_-=
::-tiilllJ',

r-:7.4iff.r{S'-
'i)=-
ffilrW#, I

bo
o

F F F F ' rr ' l
o

Yi'i,';'ii
1 ' l : ll r
f:i'l''. iiir:rllr $
lr
I
t
ffi";:i;i:ij'i,i'l.i$
ij
-1:
a
s I

S
I'l'i,i,i'l^l\
l;l'i,i'i;;'f,'
;'l'r';;i'i;l'l,i"l,l'1.;'r,,
il t ' $
n i &

IrK';.lrr r'- rc; l'; ii ,"i '

t f l h l . ; . 1 ' ; - il ' rl I ' i i ' i i , l
iiN t s

il,i'l"l'i-itlji
{1 R: I
gl

.\\5
' t-.
\
N
s 5r
o
2 $jt
l| t ! >
t
TD
t| s t (s $\
ss xt ctr'
!l SN
EM
rm
t-t F;]
| ||.,:il
I-{FH
tsnffi
rJui t-iH
 lfrlii
iir/E--T
ilff,F-=-=:
tt7--+ _

/Ee:j
==-_==

iljiiiljil
4

jil
U'

#w o

ffi-is#
ffillffi
iiiiiiih*-:HLili

rJiNiilililillll

W',ffi
bo

.rijiiiffi
ffiffi
WI
 6

ao

-
i

,.;

ii
ii i

Sss
;ti]ffiE
s
s FiI
/s i I
T,ll F Sfl
Li.uE=ffi
.:i

c s: ,
:i; -\
 -:'1
I
I
I

s !
.i

.! i

E t F
\i;
dl
9l i
ul
*

!
i :. f':

di
i :\ :
{l I \'S.q
-rl
f=-l.l;;tm
li:rrl
ujj EiuJL',,"1
ul g-G,
ttn/le
 ts>
n- "t
l. s'
.-t t. s: : r.l
s
el Eg'Ei
Elrisi
t- r 3'
s
-1 TtTlfilli,lFl
llllffi *'
I r_Jt[1LdE] [uffi:

9=

t?o
soZ
- oJ
:Lo
+
* s E EE
dF&
EO
:-o
*n
 I
.\
$.
lii ..2r:
I
I
:; Q", Ii
s- lil ,/'/' t
*'N"..t-" i/3\s'
\7'
I
i
t
$i$E$$r*
ilS $€
,(: t;
lr
I
I
'Se ii ii
qS ' f . : *6) I
I
T6
MEtilEffiE I
iI
I
I
I
I

oa
.!.1 e

*=
/ d

5(c
r-'li
d P6
9c*
6v9
ts"F
"' o
*q.
 BIBLIOcR.aTFIE

l. Bi)cklt Q. - Kurzer zusammenfassender Ilericht iiber die Ergebnis"se

der in den Jahren 1911 - l9L2 durchgefiihrten Untersu-
chungen des Erdgasvorkommens des Siebenbiirgischen Be-
ckens, Budapesta 1913.
2. Borbas I'. -- Erd€ly flora jAnak kis p6tl6ka.

3. Ilorza A. - pentru studiul ecologic al Cimpiei l'ransilvauici.

Materi;le
BuletinulGriidinii botanice, Cluj 1928.
4. llorza A. -- Studil botanice ln Clmpia Transilvaniei, 1920.
5. Ilarza A. - Studii geobotanice ln Ctmpia Transilvaniei, 1935.
6. rJhirild C- -'Pedologia generald Si forestierd, Bucuresti 195.3.
7. Chirild C. - Cartarea stalionali, referat prezentat la conferinfa de ti-
pologie. 1955.
3. Ciupaaea I). 7-. -- Nowelles donn6es sur la structure du basin trausylvain,
Buletinul Societrifii romlne de geologic, vol. Il, Bucuregti.
1935.
9. Enculescu P. -- Antestepa din Cimpia Ardealului, Rcvista Pddurilor, pag.
255.1939.
10. b'ekcte L. - Impidurirea terenurilor degradate din Ctmpia Ardealului,
Tipografia Gdman JAnos, Cluj 1876.
17. Koch A. - Die Tertiiirbildungen des Beckens des Siebenbtirgischen
Landesteile I Paleogen II Neogen, 1894 qi 1903.
12. Tlacooei Gh. * Geologie stratigraficd, Bucure$ti 1954.
13. r'ffanciulea St. - Ctmpia Transilvaniei, Bibl. ,rJari gi Neam", Bucureqti
1940.
71. De Marlonne Emm, -- Colinele Transilvaniei, ln volumul comemorativ ,.Transil-
vania, Banatul, Cri;ana, l\taramure;uI", vbl. I, Bucu-
re$ti 1929.
li;. De M.artonne Emm. -- Excursions g€ographiques de I'Institut de Geographie
de I'Universitd de Cluj en 1924, tn ,,I-ucrlrile Institutului
geografic, univ. CIuj", vol. I, 1922.
16, X[atim I. --- Clmpia Ardeleani poate fi socotiti o regiune geograficir
naturali.? Rev. gtiintifici Adamachi, Iaqi.
17. tuIaxim I. - Un crlmpei din evolulia hidrograflcll a Clmpiei Ardelcno :
Valea Coastei, Bul. Soc. reg. rom. de geogr., Tom. 59, Du-
curegti 1941.
18.. Mihdilescu V. - Curs de geografie fizici a Romlniei (litografiat), Bucu-
reqti 1948.
J9. ilIihdilescu V. - Romlnia - Geografia fizicS, Bucure;ti 1936.

20. Mrazec I. qi Jekelius Ij. - Apergu sur la structure du bassin ndogdn de I'r'ansylvanie
et sur ses gissements de gaz *,,Guide des excursions",
Bucuregti 1927.
21, Xlrazec L- - Consideration sur I'origine des ddpresions intornes des
Carpathes Roumaines, Bul. Soc. rom. geol., vol. I, 1932.
22. Pngcouscfti S. -- Situalia noud ln arboretul experimental Sabcd, Rcr'.
Pddurilor, nr. 10/1953.
23, Pagcooscfti S., Cftfrifri C. - Directivele conferinlei de tipologie, manuscris LC.E.S.
f. a. 1955.
24. Pop-Cdmpeanu I. - Cimpia Transilvaniei, ,,Cunoqtintc folositoare", Seria (1.
nr. 1711928, Bucuregti.
25, Prodan I. - Flora pentru determinarea $i clesc}ierea plantelor ce crcsc
ln Romlnia, Cluj L923.

286
 26. Rodeanu I. :* Contactul morfologic al bazinului 1\Iuregului cu bazinul
Someqului ln poditut Transilvaniei, Bul. Soc. reg. rom.
de geogr., vol. 59, Bucureqti 1g41.
27. Opreanu S. - Valea Muregului, axd economicda Transilvaniei, Revista
'lransilvania,
nr. 7, anul ?2, Sibiu 1g41.
28. Sauricki L. - Beitriige zur Morphologie Siebenbiirgens,Cracovia lgl2.
29. Sobolep S. S - Dezvoltarei proceselor tle eroziune pe teritoriul pirlii
europene a U.R.S.S. ti combaterea lor, vol. I, Nloscov:r
1949.
30. Some;an 1.. - Structure orographiquc de la Transylvanie et son ir-
fluence sur la vie populaire, vol. ,,La Transylvanie",
Acad. Rom., Bucuregti 1938.
i)1. S7;LrchezZ. - Observalii asupra cregteriiqi dezvoltiirii speciilorforestiere
din arboretul experimental Sabet, manuscris, Biblioteca
I.C.E,.s.
32. Yancea A. - Contribution a l'6tude g6ologiquede Ia formation e gaz
de la cuvette transylvaine, An. Inst. geolog. al Rom.,
vol. 19, Bucuresti 1938.
33. Vancea -4. - Observalii geologice ln regiunea de sud-vest a Clmpiei
Ardelene. Sibiu 1929.

*
I4CCID/qOBAHI'I'r AEIPAAIIPOBAHIIbTX IIOqB lJ I'ABIII{HE ?P.{HCI,TJBIJ{Hr4I,I
Pegroi,{e
Il nactoarqeft p:rdote, aBTop a lrepBofr rracra uccne.Iyer ecrecrBenrrrneu gBor{oilaRo^
coqlarr,nEre orBropBr otrpeAenaroqtreruo,{opo.{EocrEtroqBd u trpoqeccoBeposfrrtg. oflo,l3ngr
rbrrBraf uHteEctBgooTBc Boropoft AeficrBytor aals,(hrf,trB flt x.
ts pa6org naorcl xaparTeptrcrtEa Bfiruarnlrecrox a reouopoo.roruuecrcrlxycnoBntr, xtr-
TonornqecrueiDopuaq&tr,ecreerBennaflpacr,[Ter]EoerB E ctroco6nenoJrbaoraf,ns geuntr.
IIa ocnoBe aayrregttff srnr orctopoB BhraBnfletetrTo, rlro rlxlrilarf,qeefiue yc.rollr
nsregsrcTeg n SaBuefrLrocruor penBeoaa or reorpaoflqecKoto 'Iecrollonoftesna. Tax uanpu-
vop B pafEax sonBr peairbEoro !,lrjruare .{.o,B.x. r roropys oEa Bxo.(ar no Kenneny, paelu-
qapTca 6onee BacymrDBbretr 6o.tee r,rraftanre no,qaonr,Ia Bf,yrpn
[oc,reJEux ilor(so B6r.(erurr,
unrpoaogrr. peareo paBntrf,br Tpaucu.rr,uaxru [epeceqefi
opoipaoarecxae & JflrToJrorl[trecftEe
Iolrls&uu, cnnonbr rloroprrx Saglu&ror ?6 npoqenror lrnoqala o6racru & c Bo:Iopag.qenaxn
Eaxo,1aq&uncfl tra ypoBse uexn,y 453-TbG x.
Bo nropofi qacfe pa6or6trlarorcfi:
1. Onncaxue [otrB paBrnsbr Tpascalrsanau c trx xEMlqecErrMR 11 aa314qsc6rriltr 11pfrg_
Earlautr' a Tar8e rr B.rtrflrlue pacT[Te.]If,n6rx eopila{idft, penreoar rpyf,T:r x rreJoaena Ea
oTrn
npraEaBrL Otnocltteabso oaanqecr&r u rlriltaqecE x rrpnsHBEoB, ueo6ro.{[Mo [onsep6nyrb
6oagmoe u oqonb 6olrmoe ootropftasse l'lf,nlr ropnot tropo,qlr rcoropoe paBgseres
a cpo.qaelr
40-80 npoqerrron n oqegr, qacro rrpenocxoAlrr gO-gb trpoqenToB. glo
eonparqaer Boguofr_
Hocrb saKotr,reErla BfarE R floqBe t[ sa.4epEuBa€T anary a uoqBe
tro 20 lpoqerrroB.
6) Q6t4at Bnac,notrEallua nolrt IIo ?Etrau, rro.4TrItld, B]rJ,a[ q rpytrfia)r tr oaAe.]rBgo
lJ
Btr,4e ra6n[q '{aeTct pactrpocrpanen.!{e Ko!{rrJercoB noqB rro reo]ropoonolnrlecs]r!{
e.rltn[uail B
paBHnfle Tpaucu.rrnagun.
B) Aaprctr TErIhr ueerorlonoaenrra Ea .4erpa,4apoaanrr6rx troqBax c tx lJaBrrgr{tr
11oir-
BOBEEIMTllpt8naBalit tr Mero,IBr ooxpaEes[8 noqB rI lIx Me.rnopaqng,
r) l{aro'rca trpt{Bntrtl fiorrn Ea EoropBrx npouBpacraroT ynoBnerBop.lTerr,{o a xopo111o
29 ;reennr tropo1 Bcrpolramquecfi qitrge Bceto u& paBsnse Tpanculraanlfi.
A YctasaarntatoTcrt reeorocauerBesn6re tr ,Tecotexnnqecrue !(ero,4r,r r rlplleubl 11on-
Eofi E ffo!fitrJleficEoiiMelraopaq[tr 1erpa,nupoBarEhrx lrogn ua pr3nRrre Tpaneu"lr,naunft
B Ko-
Topblx r.[IlBHOe ltElltall0c ;Io.IifiHo dLITtr y]eneno 6n0;rOf[.IecxOii CToportc,
a f,tl Texfinqecrcofr.

28?
 lla caoxuoorf, o8Btopoa & ttrnoB perEooo uoorEocrtr, B6lacs{ercf, qto ofloceflre,{e-
rps.{Eporarf,$r [o!rB f,a paBBtrEeTpauourbaru[ nonxtro ocnoBrrBattcs ,ra EaptupoBatrotr
p€rE€oa !(ecTsocrs' roropoe Aa,ro du f,eo6xo.4ruyrc .roBytresraqsro ,I,ns trpaBq'[buoft fcrtr-
noBBEoopryn IIo o6receBtrrc.
*

NECHERCI{ES CONCERNANT LES TERRAINS DIiGRADIiS DE LA PLAINE

DE TRANSYLVANIE

nEsuuE
Dans la premidre partie l'auteur recherche les facteurs naturels et dconomico-sociaux
.qui dfterminent la fertilit6 du sol, ainsi que les ph6nom0nes d'drosion et de glissements. fl met
en €videnceleur intensit6 de r6action.
Dans ce but, it considdreles caract6ristiques g6omorphologiques, lcs formations lithoiogi-
gues, la v6g6tation naturelle et le mode d"utilisation dn terrain.
L'6tude de ces facteurs ddcdlela variation des conditions climatiques en fonction du relief
et de la situation gdographique.Ainsi dans la zone r€elle de climat D.f.b.x., qui comprend
.d'aprds K6ppen, la rdgion 6tudi6e, on distingue des sous-zonesplus sdcheset des sous-zones
plus humides; A I'int6rieur de celles-cion peut, ensuite, sdparerdes microzonesde natute oro-
graphique et lithologigue; le relief de la plaine de Transylvanie est accidentd; des valldes et
des versants occupent 76t" de la surfacede la r6gion, avec des interfleuves s'dldvant i des alti-
,t udes comprises entre 453 et 765 m.
Dans la dernidre partie d: travail on trouve:
a) La clescription des sols de plaine de Transylvanie avec leurs caract6ristiques physiques
ct chimiques, et I'action des formations v6g6tales, du relief, du subsiratum pdtrographique et de
I'homme. Il faut souligner, en ce qui concerne les caractdristiques physiques et chimiques' le
€ontenu 6lev6 et m€me tr0s ilevi en argile de la roche sous-jacente,qui se maintient en moyenne
€ntre 40 et 80% et d6passeassezsouvent SA-95oh. Ce fait donne au sol une capacit6 r6duite
.(l'accumulationd'eau; ces sols retiennent sous {orme non cessible,jusqu'ir 20o/ode leur capacitd
:rqueuse,
6) La classification gdndrale des sols en types, sous-types,espdceset groupes,- puis
s6pardment,soustorme de tableau, la distribution clescomplexesde sols dans les unit6s g6omor-
phologiques de la plaine transylvaine.
c) Les types naturels des stetions eux terrains d€graddsavec leurs caract6ristiquesp€do-
{ogiques dominantes, ainsi que les mdthodes de leur conservation et am6lioration.
d) Les caract6ristiquesdu sol sur lequel prospirent d'une maniere satisfaisantcou mieux€
.29 espdcesforestidres, frdquemment rencontr€es dans Ia plaine de Transylvanie.
c) Lcs m6thodes et les proc6d6s agrosylvicoles et sylvotechniques d'am6lioration int€gral'
et complexe des terrains d€grad6s,situ6s dans la plaine de Transylvanie ; I'accent y doit 6tre mis
sur le cdt€ biologiqueet non pas sur le cdt6 technique.
Dc la cornplexit6 des facteurs et des types de stations, il rdsulte que le Lroisementdes
terrains d6graddsdelaplaine de Transylvaniedoitse fondersur une cartographie des sols qui
puisse fournir la documentation n6cessaireA l'dtablissementdes formules justcs de plantation.
 FF
?s
"E. q

E6
qE
ss
aj<

iE)
Fr
SN
SF
Fr
 RE
st
n:

<D

a,
,E
I,J-J
hr,

\
I

t.t R
t,s
t.s
N

IF
I'
fitl t 1 -i'r l\ its
e--]F*-a-- l'n
l!
1...r
II
t;
lsi
t\

sssstss $sR
 a

(-

!5
,5