CERCETARI PRIVIND STABILIREA TEHNICII

Si A TIPURILOR DE CULTURA CU SALCIE

COSTICA NICOLAE
In colaborarccu:
:IIEXAND/IU CL}NAIIU, ION MANril

1. INTRODUCERE

-"-'rl..r"rit"t
Cultu,ra -air s-a dovedit foarte indicati pentr'u valorificarea ra-
sal,cieicare
do""i; lun." Dunirii, s-a. im,pr.rsii tl"i .mult cu cit, in
;;;;";r;itii ..1or peste 1 100 km de digu,ri,.regimul,hidrologic al^ Du-
nirii a suferit modificlri importante- care au rtdtcat probleme nol atlt oe
;;;i;;.;[;il .tr 9i rch"i.'ii de c,ultur;. Aceasta a fXcut ca 9i cercetirile
;;;t;;; "l
t?-r. d.tlrolt" in mod corespun-zXto1,.impyry fiind 9i.{e i,nt1o-
d;;.;;; i.t .ulrr; a clonelor selecqionaiede salcie obginute in ultimul de-
ceniuin tara noastrX
--'--
i;;;;Arii. .f..tu"t in perioada 1,972-1975 au fo,st orientate asupra
urmXtoareloraspectemai irnportante:
comiDortarea.,rl,"riior tinere de salcie fa15 de inundaiiile ce au loc
in zona
""": dis-mal a Dunirii;
i"n;G; i"CrXti*i"telor- chimice..asupra.dezvoltllii. cultu.rilor de
------- in condilii staqionalespecifice.luncilor rnt€rloare,iara , lr'lgatlll
salcie , .
necesitatea gi'oportunitateaelagajelorartificiale in ar,boretede salcre
albi seleclionatX;
- necesrrarea9i oportunitatea tiierilo-r de ingrijire. (cur5giri 9i. ririturi)
in culturi de salcie'pr6venite
- din plantagii 9i r"generdrinaturale,(rentEurt);
- comporrarea crrltrrrilor de SalCieselecqionataplantate la dlterlte
s'cheme;
"-*^:
influenga indiguirilor asupra cond,ijiilor lri'dro,logic^e din zona dig-
mal Si stabilirea stagiunilor a'prc pentru culturrle de salcte rn raport cu 'ra-
dele de inundabilita'te;

t..don"ti* ri.;i;;i; ;rb;;;t{ pro".nit. din plantalii, tXieri in scaun (suli-

naii) li regener5rinalurale (reniguri).

2. METODA DE LUCRU - LUCRARI EXECUTATE

intre anii
Cercetirile s-au efectuat in culturi experimentale instalate
t; dig-,mala'Dun;rii, it raza ocoalelor sil-
tsoz-1,;ii-,-'in-*";otir*;;
"; n#ila 9i Micin, precum 9i in unele lunci
,;*, nf.*"dn",'Ciurgiu,-i.r.tii,
1Au Floricicd' Ion Popescu, Horia
mai colaborat: Nicolae
Nicolae Origanu, Alcxandru V 1 a i c u I e s c tt, Z o e
NecAolot".t,
Minoiu $i Elena Soica'

147
 interioare: Arses (in_raz-a
_ocol,glui ---
silvic B,ucuregti;9i Siret (in raza ocoaie_
lor si^lviccBrii-ia'9i Hanul Co"".i,ij.
In raport cu.obiectivele de iercetare urmlrite, cercetirile
au fost efec-
tuate in urmitoarele categorii de arbor,,ete;-ie
-^ in plant-aiii instalate s,b formi
-asiv, in virsd de 3_9 ani, exe-
cutatein perioadat967-1975;
, ^ . in plantagii sub formi de perdelepenrru proteqia digurilor in virsti
de 2-4.ani, execuratein anii lgTl:_Ig7>;
- in arborereprovenite pe care
^condigiinaturali ,din .reniguri,in virsti
-"rtii, de 'irr-
7-
20 ani, identificate srajrcnale,gi ,rru.,.rri- d.
.diverse
_i_n
deosebiin lunca Dunarrr.
suprafala totalS a celor 19 suprafegeexperimentale
tuat cercetiri estede circa 100 ha. in care ,s-au efec-

- Din punct de vedere fizico-geografic suprafejere sinr amplasare in ur-

mircarele districtc:
- district.l ,,BIlgii Dunirene"
din ginuturile de stepi (in aval de cI_
l5ra;i) ei de silvostepiale ci'npli R;*e;;-;;'.,l"1mil
ragi);
Giurgiuei ciln_
- districrul ..Luncii.Dunirii" din jinutul
de-srepx qi sirvostepi al cim_
piei din sudulolieni.l i1 u."i."i-i AJ-i;-c"ti;;r"i^ la Giursiu;.
- In legIrur5..cu tehnica de cultur* qi instarar." se fac ur-
mitoarele preciziri. "*purtgelor
Pentru stabilirea influenlei adfncimii de pregitire
-;;;; a terenurui asuDra
evolugiei
culturilors-auficur .*firi*""ti.i i',,
^D'fi;ri"r'"-i:fffir.i,
cimidiferite(20-40 cm)cir ri ii i.r.n "rit ##;;-i"""";fi:
plantatau fost in gendraid; ;bi;&so."_.p"rg"l, a!
c;, ;;;il;_se
-*lii-iiix30xlornsa exper_
1e.tt?l si.plantagiiin gropi d" di*""riu"t *ii
40X40X40 crm). am ,i

-^.".,9,u .ingrigSminte-chimice s-au ficut experimentlri nurnai in lunca Ar-

getulur' unde s-au administrar ingrigrminrc azoroaseqi ^""^ fosfatice i, air.iir.
doze(P 100.. . 300 ksTha);N 100"..:ioo t?h"i"A*
,i
ca material de. plaltar
:s-au t'orosit ptri.gl cit sade. s-au frcut
experimenriri cu ouieli de diferire ".ir t'ii,'-2l"i"ii 9i 3
vi.ste (de-
terite dimensiuni(ialitigile I qi II). ani) 9i de di_
schemele de planta,re au variat de la o plantagie
ra alta, in funcjie de
obiectivelede cerc'eta.e..urmiri,te, a. rr-rIr.* m; major,itateaplan-
taliilor experimentalefiind i"s5 execuiari t^ +x2:..4x4 ^.
^ . Elagajele artificiale s-au executar in mod diferengiat gi anume: la di-
ferite date (inainte. lainceputut^st_i+,qr"{.*T{,.y]}ri-'J*'rrlg"r"tie);
la inil-
iimi diferiti lpini'\ r!2..il- ;rft-]"-l7i5---- ii"-r',iiil;.i"ui-t,"
v/' rr r' virstediferite
ale plantaliiloi-. 1fig. r 9i +;-
de ingrijire {curi,giriile gi ririrurile) s-au efectuat gi
-, - Jii,erile ele d,iferen_
uat in ceea ce orivegte inrensitatea,-prin.extragereaa 25, 3s'rr" soJTr-dT,
numirul.de exe'rnplare.-existentc ila'dlta' intervengiei. Asrfel de lucriri s_au
'dife;;;--u.hu*.,
in plairtagiit" .*uior"r. Ia
lli1t -atit
arborerepr,ovenitedin reniyuri "triri.i"r" cit 9i in
(fig. 3).
t:j,lf:,t:
."r- evolulra in
pr,{r ^difejifilor facmri urmirili prin, cercerare a fost exprimati
timp- ,a -,cuhur,i,lor.surbraportul nurgiiui, i sririi
tagie ei a cresterilor (it. diametr,l, d ;;;;:
'Jt ,ou stabilit pe
baz5 de misurftori anuale u"" p*ri"a*irtiii-r{"u"1, p" ."".
r.l.fi"i

148
 ''r 'ig
E r.?
x
o oct
ci,
E .E.9
o
x **
(, ^ .Ed
aq
:" E !'r
E E E Edi
ctr
s 'E.g
E .g 6)^
jif
silh;
s-E'E :;H .b

Bsg
EB rtq
|aIfEI
I"JrFl
:
I 5
't L,
i
:s....*:= ::
rF ojE
rF
EE&
31!l g6'
7x
H
"EJ ldl
| (Yt
tzt EFm
Itr;
]T
lsio
l>lr
or
I
h -. q,
;g!3
.=.o c-_

EHfl'!.-
I

as
;V
NH

gluqre dold ap)-.-- E o€ 3:g 'g*

<--
gleluaur raoxJ erlelueld
* rs e.*'E f;'efi{' 3;
I!bo
'E
i "j?
.g E O.-c =
t;dA si
riE

u l" i -
o 2lEo
' ii:6?
(' -t
{ j ?'st a3 E.=
d 6 & d EA.a,g Ei
; g
E RRs g-s€:s3'1
>-!
G
I r-r 3.ig E'^EE
E 6-
N
E, a 889€ EH; !'s;
I JJ
E
N

(E
rqe; ;E'E:EEE
jI {d-,8
isi=-" ,9'FF;

-ti ili
gAuE.:E.i;=ss
d
;
{
N
E, ..E$i.EIEEEs
k d l:g
I
G
t
E
6 'Fi-rEfi, , : t : ; .
g
N
E.
s
N
e.
c
E
gliEiSi
EEigFs:
E r s e ,ii; :EE
i fiE
 m

E
7
6
Es

0t! ???ncQ
5
ac +, 4
3

1 I

Variante V'; Y2 v3
anul ? 1 9 7 3 P r 9 7 4 P 1 9 7 5T t 9 7 5 P 1 9 7 3 P 1 9 7 1 P ' t 9 6 t 1 9 7 5 ?r93 P1974 P 1975 T.r975
cuniulat5 3 , r 5 1,31 5,51 6,75 2,61 /",O1 5,?8 6,L3 8,80 3,88 5,t9 5,63
Inalllmea
coalati m
l,t0 J, Ub 0 .8 0 1,62 3.00 1 , 3I L E5 2,E0
r 'Ldin I 35 25 55 r.t 27 40 37 17 25 36 12

Fig- 4. Dinamica cresterii ln indltime t" salcic albd elagato la ltrste si tn'il{imi
"tu"otil"rrlJ

, in cazul suprafegelorexperimentaledin lunrcaD,unIrii s-au studiat con-

diliile stagionllg ,l.i.sub aspect hidrologic. Gradul de inundabilitate, durata
'ale
inundagiilor qi fnildrnea apelor s-au sribilit pe baza ,cotelor zilni,ce Du-
n5rii inregistratein sragiilehidrornerricecele mii apropiate(fig. 5).

3. REZULTATE

ln tabelele r . . . 6 sint prezentate o parte d,in darcle oblinute din

cercetirile intreprinse.
Pe baza acestora p'recurrngi a altora, care din motive de spagiu nu au
pugg fi prezenrate in prezenta lucrare, se deqprind urmXtoarile' rez,ultate
m,alrmportante:
- In ceea ce prives-te comportarea calturilor tinere la inwnd,a;ii, s-a
constatat ci frecvenga- ,mai mare,-nivelurile ,rnairidicate gi viteza de scuigere
sporiti a apelor de inundagie,,favorizate de indiguirile pe mari supraf"ege,
-au
pro'duc pierrderi frecvente tinerelor cutlturi de sal,cie.Inundatiile ce loc
in..prirna jumitate a sezonului de vegetagie(rpinr cel mai drziu in prima ju-
mrtate a lunii iunie) chia,r dacl aru durata continuX de pinX la zc de zile,
in conditii de scu-rgere_apei de tip albie-baltd, ,ru p.o.,ro-u.5calamitiri prea
1
grave culturilor. In schirnb inundaqiile ce au loc in a doua iumitate a iunii
iunie, cind temperatura apei p,oate deplgi 22'c si au o d,urati continuX de
peste 60 de zile, conduc la cornpro,rnitereaaproape integrali a cul,turilor
tinere de salcie(de I ... 2 ani).
- Ret'eritor la instalareacubnrilor s. rczwltat:
. .. aplicarea ingrigxrrnintel,orchirnice in culturile tinere de salcie (in
virst5 de 3-4 ani) inrstaltate in condigii sragionalecaracteristicelumcilor in-
terioare, firi irigalii, s-a dovedi,t ci nu este oportuni. (tabelul 1);

150
 (ur)) g^rlelar elol

u_v- (\
k
j\T ctct c!
r--a'- (o(o
oi ot' co@

u
P

,
a
,
I
a

L
d

a
ts
?

g
r
i

,
d

^=
*
trl O.

n19,
y l-,16 6
1r -rfi O
; -t-- e
u'tl
qtl'i
llal
,

!i

O O.q oo^ o-o- o -P Cl

oo R-R
o)-or' I3- (o(0 c.icD' c! c! -j

"p"ruborp,Ho*

( ul)) e^llelar PloJ

 Tabelul I
rnlluenta lngrdgimrntetor chrmice in eurturi
tnero -dorale-ii"i*isir
io alb6 (z ...8 ani).
Blocut oxperlmentalMthi'esrr ocJui- s:rrrr"
ScheEa de ptutare: 4x2 I11

Varlante Cregteri tealizate dup{..,asi d . el a a . d D d n i s t r a r e : D i n e n s i u n i l e

in dia metru (cm) atboretului la
tr lnblftme (m) vlrsta de 3 anl
Caracteristici (doze
ingr[9trminte)r tn anu atru
t | 2 lTotat 4

3l4l5
10
vr P.300+N.100 2,59 1,58
v2 P.200+N.200
4,17 1 , 9 6 1 , 5 2 3,48 5,72 6,53
2,36 1,89 4,26 2,21 7,47 3,69 5,68 6,43
v3 P.100+N.300 2,27 1,39 3,66 1r96 1,25 3,27 4,94 6,O7
v4 Martor 1,99 1,77 3,76
Semnificafia diferentei intre 1,49 7,87 3,36 5,21 6,18
variante2

r Dozele de ltrsresamint"
' Diferenlele de .,.u-!t-:91J" ln kg gi repreziDta cantit6li
cregteri intre varrante sint nesemnificative. brutc.

- instalarea veg€tarieiforestiere,
in vederea c,rei-riiperdererorde pro_
recfie a dieurilor. i"" cohdi6i d. ;;;;' specifice
gropilor'd. ,-pru*ur, cu
adincimi mii maii a9 r_-, s;{;*;b cota de-s,"orrlir"griae desturde frec_
.
ventein zona dig-mal a ounirii; .;"rn, r"
continuareI pirBi.-; deschisi.Nici
folosirea sadelor-nu^ a condu,'f-;;;ui;ate
sconratg,
";;;;?;r. in"r5"'r"
astfel de conditrii.
Singurasolusie rXmine." pl"r,iirr";;Jli5 f".X dupl o
Tabetul 2 prealabili nivelare sau dupX .ol-"t"r."
11g'rtitagi dimensiunlt" r.o"trrri*'oo lo"r. ln cazu-l gropilor inchise r. i*t;;;
salelo. E€Ieetionatdprovonit aln saac. efectuarea canale pentru
-de evacuarea
Supralata exporlmentald. Giurglu port, apelor statatoare;
Ocolul Silvie Giurglui
scrrema:4x2 m - in c.ondiiii
virera;s ani -stajionale indicate
l| ^. | oi-*"iliTTiut-1 f,',.15",^'.:ltlj:]9,
| ua-.t'"r i-;s;e;i;;;J;;ii";- 1pa-
!e il..*li;#!;#i'-i"Jii;;
11lci1'.in-ipoteza
| "''"" l*"sir'l rnarr;*| "ol i. ,*p;ri,i.ii.,
I r | , l- , l-;-l in mod".rir;;;;";;-;;"#i
exceplionalse p,oarerecurgesila
l n.zu+ l plantareasadelorde salciedin clone se_
I | 8r | 10,8 lecgionate
'-"''' (tabelul2).
I
n'tor- z+ to'o | l,gl
s'2i I
| | I I L legiturd cw lucririle rle ingri-
este situat la 0,6 ''.{j,8 (elagaje, curlgiri,
hid.os;Ltt"n"l iire ririturi) s-a co"ns-
- elagajulartificial in .urturilj"l1t'r"1.i".
, r. .po{q -in-pr;,n"
efectuaincepind din
luna martie dupl trecereaperioadeia. g.rri;i-qi'prri
^morive
lunii mai. Din decadx a
d; fiiorJn;ri, nu'.it"'indicai ir se depiqeascx
data de 15 mai (tabelul3): ";&;
-: inxljimiie echivaien-tecu 3o-4oo/o
. din lungirnea rrunchiului
"ardlici;i;:-'rou 'ilr.ait arbori-
lor, pini Ia' care s€ pgt .r"t";.j;
-'-'
o cores,pun_
zd.toare in cazul culturilor"f..rua
de saliie,
- periodiciratea poate fi de 2-5 ani in funclie de srarea
,elagajelor
de vegetitriea arboretelor:
- datoriti caracteri,sti,ci,l,or
biol,oeice ale _salciei, manifesrate printr_o
puternicl luptI intraspecificl
* J. .tiurrr.- r"i*'?di#i;' aprlcarea rar_
152
 TabeIuI 3

lnlluenfa elagalulul artltlclal exeeutat la dllerite date'

asupra creqterllor in arboreto de salcle alb[ selecllonatl. (R. 103).
Bloeul experlmental ltthtileqti Ocolul sllvlc Bucuregti
Schema: 4x2 m

Caracter ist i- C r e g t e ri l e
cile arbore- realizale inllfimea
Var ia nte
tului la data ln primul an elagati
elagAl i i de la elagare

Data executerii elagajului

D D H H %
cm m cm m m diu II

314
vr 1 9I I r 1 9 7 4 5,66 5,50 0,41 1,69 33
v2 20 tv 1974 4,6() 4,95 0,87 0,24 1,54
\ra 10 v 1974 4,00 4 , 6 1 1,03 0,31 1,62 2a

Semnificatia diferenlelor lntre varianter I

r Celelalte elemente (d pi 7l la data elagirii prccum 9i cregtetile lu in6lfime dupd elagai) nu
slrrt aemnificative'

turilor schematicenu este indicati. Ca atare in toate arboretelede salcie,

prov€nite atit din plantagii cit 9i din regener;ri naturale (reniguri) rXriturile
vor avea un pronuntat caracterselectiv;
- virstele indicate p€ntru efectuareaririturilor este necesarsi se sta-
bileascl in funclie de bonitatea staliunilor qi de robusteteaarboretelor.(expri-
mati prin coeficient'ul de zveltege care reprezinti._raponul
-a intre in5liime
(in mj si diametru (in cm) XlOO). in toaie cazurile rezultat ci trebuie
rnterv€nlt cu r"rrtuii cind coeficientul de sveltete depXteqtevaloarea de
100... 120. Cu cit productivitateaarboretelorestemai-ridicati cu atit r;-
riturile trebuieficute mai timpuriu gi invers;
- lntensitateaex,tragerilor(rXritu,rilor)a rezultat ,c; tre uie smbiliti
atit in funcjie de volum'ul de exiras cit qi in funciie de numlrul de arbori.
in cazurile experimentates-a constatat cX cele mai eficiente rXrituri au fost
cele in care s:au efectuat extrageri cu inten'sitateade 39070din volu'm sau
primii 2 ani de la efectuarearXriturilor,
500/odin numirul de arbori. Desi in -rima$i,
din cauza nr.r,m5'rului mic de arbori arborercle tnregistreazXcregteri
medii mai mici, se realizeazdin schimb o mai buni stabilitate a arLroretelor
(coeficientulde svelteqe sereducesimiitor). (tabelnrl4);
- in arboretele provenite din reg€ner;ri natural€ (reni;uri), ca. ti in
cazul arboretelor pro.'enite din plantigii, a rezultat ci rXrittrrile sint de
asemenea justificatJatit din punct de vederetehnic cit;i economic(tabelul5);
- intensitatea tlierilor, in cazul reniEurilor, a rezultat cX trebuie sta-
biliti in funclie de stareaarboretelorastfel:
1. |n cazul arboretelor pafcurse normal cu t[ieturi de ingriiire, inten-
sitatea extragerilor va fi de lO-lSo/o din volum sau din n,urnirul de arbori
existentla data rXriturii.
2. ln cazul arboretelor neparcurse anterior cu tiieri, intensitatea prrirygi
intervenlii (curljire sau rXrituri) poate fi pinl la 500/o din volum sau din
rrumlrul de arbori.

153
 Tabelul 4
Caracteristicilc arboretelor experhnentale ile salcie albi .selecflonatir (R. g0t)
parcurse cu rdrlturi de rlilerite intensltifi.
Blocul experimental Blsca, Ocolul Silvic Briila
Schema de plantare initiale: 4x1 m

Varianter
Caracter ist ic i U/II

A. lnainte d.eprima rdriturd (Ia utrsta de 5 ani - tn anul 1973)

3 500 2 4 8 0 1 | 2 5 7 o3 070
2'9 4'o | 3'5 312
717 7 , s| 7 , 6
912 s , 7| e , 0 9 r 3
729 720 I 118 725
56,0 54,6| 5r,7 5 5 , 3
Ll,2 10,9| 10,3 t l r t
ituri
al t.7 25
17,2 15,1 t2r7
56 41
C. Inainte de rdritwa a iloua (Ia. ulrsta d.e 'I ani - toamna 7975 )
Numdrnl de arbori arb/ha 1 350 1 450 t 540 2 360
Suprafata aferente a unui arb, m2/arb. 7,4 6,9 6r5 4,2
Diametrul mediu cm 13,9 1 3 , 5 1 3 , 3 11,4
lniltimea medie m t3,7 1 3 , 6 13,7 1 3 , 0
Coeficient de svelteJe H/D 100 99 101 103 114
Volumul arboretullui2 m3/ha 140,8 138,5 144,3 757,6
Cregterea medie m3ian/ha 20,1 1 9 , 8 20,6 22,5
Cregterea ln volum ln perioada
dintre cele doud ririturi (2 ani) m3/an/ha 42,4 42,0 45,8 57,2
D. Intensitateard.riturii a doua
Volurn extras
Arbori extragi
m3/ha
% j-l 1 1 , 6| 1 8 , 9
t?
ln
r l/ariantele se diferentiazi ln laport cu inteusitatea e:-tragerilor (lu volum qi numer de arbori)
precizate la pct. B ltr cazul primei rerituti gi la pct. D ln cazul celei de a doua-rd.rituti.
t Confine gi volumul extras la prima ri'ritura.
3 Semnificafia s-a notat: l*rdifetenletoartesemnificative; r dil. semnilic.; - dif. nesenlific.;
'nu s-a calculat sennificalia,

3. Suprafaga aferentl unui arbore, dupX efectuarea ultimEi riritruri, va

fi de 18 ... 22 ,rnzfatb., urmXrindu-setolo'dar; 9i o s,pagiere,uniforrmi a
arborilor in plan orizontal in vederea preg;tirii aoestort penrru tXierile de
regenerare(in scaunsau ras).
Referitor la condiSiile stalionale indicate pentru cult,,rrdsalciei in zona
'raport
d'ig-mal a Dandrii, in cu grad€le de inundabilitate, au rezu,ltat:
- din cauza indiguirilor masive regimul h'idrologic al apelor Dunirii
a suferit importante modific;ri in ceea ci privegte fre&enga gi^durata inun-
daliilor, inIlgimea apelor de inundalie 9i- perioadele cind acesteaau loc.
Luind in consid€raredu,rata de 100 zile, cit se apreciaz; ci rczistd culturile
tinere de salcie la inundalii, in sezonul de vegetagie,datele din tabelul 6,
arat; c; cotele terenurilor respective, exprimate in hidrograde, variazd, de
la un post hidrometric la altul;
- luind in co,nsiderarefrecventa de 500/oa anilor cind se prod,uc ca-
lamitXri datorate inundaliilor, plantarea, in acest caz a aceleiagisuprafete

t54
 Tabelttl 5

Intluen[a rlrittrllor selective ile iliterlte lntensltifi'

asupra arboretelor ile salcle albi provenite-ilin reni;'
Supralala experlmentalfi Funilu llare, Ocolul Silvic Laoul Sirat

Vatialter

Caract etlst ic i
vl",l""
-s
| 4l 5

A. lnalnte ile rdriturd (Ia uirsta de o.ni - todnne 7913)

1 Numdrul de arbori din care: arb/ha 2 100 2 090 1 840 2 000

t - Calitatea I*II % 49 55 59 51
e - Calitatea III+IV o/
/o 45 JJ 49
m2/arb. 4r8 4r8 5,0
Suprafala aferenti unui arbore
o14

cm 18,8 lg,7 19,8 19,9

5 Diametrul medin
indlfimea medie m \7,5 16,9 16,7 l7,0
6 85
Coeficient de sveltele H/D 100 93 87 85
7
8 Volumul la hectar m3/ha 447,3 464,O 423,2 456,O
q
Crestereamedie m3/an/ha 24,8 2 5 , 8 2 3 , 8 25,3

B. Intensitateaettragerii

m3/ha 1 9 5 , 9 128,0 61,0

1 Volum extras
, % 43,8 27,6 t4,4
Volum extras o/ 50 38
3 Arbori extra$i /o

C. Dupd 2 ani d.elardriturd(Ia virsta ile 20 a.ni - toamna I9T5)

1 Numirul de arbori din care: arb/ha 837 1 180 1 120 1 180

, - calitatea I*II 0/
/o 99 96 91 80
e - calitatea III+IV % I 4 9 20
m2/arb. 11,9 8r5 8r9 8r5
4 Suprafafa aferente unui arbore
o Diametru mediu cm 26,7 25,7 24,7 24,6
6 lniltimea medie m 20,4 20,7 20,6 20,6
H/D 100 78 82 84 84
Coeficient de zveltete
8 Volumul la hectarr m3/ha 588,3 644,5 535,4 503,0
I Creqterca medic! m3/an/ha 29,4 3 1 , 5 2 6 , 8 25,2

(in volum ei n'mir dearbori)

p.."i,JtJtTil"t:'l:niitT:il'i'i,ti."no"cuintensitateaextragerilor
! Contine ti volumul extras prin rAritura dil 1973'

ficindu-se de 2 ori, f,imitele inferioare ale terenurilor indicate Pentru..cul-

rura salciei se recomandi a fi: 4,5 hidrograde-in- cadrul ocoalelor silvice
f;.-ffi;;;;lJ Gi,rtgi", Mitreni si CilSraei; 5,0 hidrosrade in cadrul ocoa-
'corabia,
i.i;t^'t;l:;;-'C"l;?;?;-'s.g"to.", Alexandnia, Feteeti,. cernavodi'
it;tih; M;.in qi Tnrliea; ti S,S hidrograde in cadrul ocoalelor silvice Sadova'
Hirqova 9i Slobozia.
Coeiicientul de subtirimc al t'ibrelor celalozice,care depigefte.valoarea
fS ffiind cu,prinsintre 30 qi 48) dovede$rcc; 9i lemnul de salcie obFnut
de -"tUi..iele-
Ji" pro'trettitedin reni$u;i 9i din tdierile in scaun (sulinari) poare
fi folosit in conditii bune in industri4 papetari. Ca atare.problema promo-
vIrii. proteiirii Si conduceriirenigurilordin lunca Dunirii merrte o atentre
si *ii?"rJ in viitor, atir pe linie de produrcliecit 9i de cercetare.
155
 TabeIuI 6
valoarea hidrograderor tn ru-nctie de lrecventa
Inunilafiilor eu durata de r00 de zile
(ln sezonul de vegetatle)- pe ocoalo sllvtcri

Grupe de frecvette
a inuldafillor:
Postul hidrotrretric rv:
Ocolul silvic
peste
65%
Valoatea hidrogradetor

Ll516
Calafat Calafat gi Segarcea 6r5 o'O 5r0 4r5
Bechet Sadora 6'5 6,0 J'D 415
Corabia Corabia 6,lr 5,5 5,0 4,O
Tr. I\,Idgurele Tr. illdgurele 6,0 5,5 4,5 4,O
Zimnicea Alexandria 6,{) 5r0 4rO
Giurgiu Giurgiu 615 5,5 4,5 4,0
Oltenifa Illitreni 6r5 515 415 4,0
C{ldragi Cdliragi 6r0 5r0 4'5 4rO
Cernavodd Fetegti qi Cernavodi 6r5 5r5 5r0 4r0
Hlrgova Hlrgova qi Slobozia 7r0 6,0 o'O 4,5
BrAila Briila gi l\rdcin 6,5 5,5 5r0 4'5
Tulcea Tulcea 6r5 5,5 5,0 4r5

4. CONCLUZfi.
Din cercetxrile efectuate,se desprind urmitoarele concluzii
finale:
1. Inundagiile ce_ au loc in a doua-ju,mXtatea lunii -J. iunie, cind tem_
peratura apei Doaredepxgi 22"c
si au o drirati ."".lnu; peste 60 J. ;ii;,
conduc la- compromitetea *pr*ri. l"*gra; a culturilor rinere cle ,arcie
(de1...2ani).'
2. Atit in cazul..arboret_elor provenire din-prantagii cit qi al celor pro-
*enite din
.reniquri, tlierile de, ingrijire. lcuriliri-qi ;i;i;r;i) srnt oporrune $r
necesare..atitdin punct de vederJ tehnic' cit qi econo;i;.
i; toate staliunile,
extragerilevor avea un pronuntat caracterselectiv.
3' ln arboretele provenite din plantagii, rXriturile trebuie
efectuate la
irrtervalede 2...: ani in.ceired. piodu.tirri;";; ;6;;;"".."Ei
r" 3...5 ani
in celede produ,ctivitaterniilocie.
4' In arboretele provenite din reniquri, intensitatea r5riturilor
se sra-
hileste.in funclie de itructur" qi
;roJ".tivitatea arboretelorla data inter-
l'en(Ier'urmarrndu-s€ca in final sI se realizezeo spafiere
cit mai uniformx
in plan orizontal. suprafaga rf.r."i;-rr'ri';;;o;;, dupx efeciua-
l^-"rbijibl
rea urrrmel rarrrurl, ff€buie sd fie cupr,insi intre lg
si 22 m2larbore.
- -.5. Jinlnd seam; cx c'ulturile de sarcie din zona dig-mal -Jilrrrilo,
a Dunxrii in-
deplinescqi funcgia de prorecfie abrorut3 pentru apxrarei
qi a ma-
l'urilor contra valurilor,-ad'mitgrea .r**ri ,iu" de calamitare a a,ceslor,a
erstein€_
'itabil5. stabilirea corelor inferioare t..."urlto, il;; ;;r.u
'--- cultura sal.
ciei trebuie sx se faci in mod diferengiat "t.pe unirlgi sil.,o-ic*

156
 6. Datoritl productivitXlii ridicate 9i a calidgii corespunzitoarepenrrrl
industria. p.apetari .a lemnului provenit din reniquri, problema..promovXrii,
protejirii 9i ingrijirii acestorameritX o atenlie gi mai mare in vritor.

BIBLIOGRAFIE

1. Clonaru, Al. ( 1 9 6 7 )-
C u l t u t a p l o p u l u i q i s a l c i e i i n l u n c a D u n d r i i .E d . A g r o - S i l -
vicd, Bucuregti.
2. D e c e i, I. (1971) - Ptoducfia, ptoductivitatea gi adaptabilitatea arboretelor de salcie
(Salir alba L.) din lunca inundabili a Dunirii. in: Revista pidurilor, nr.9.
3. II e r p k a, l. (1963) - Culture vrba (traducere). in: Topola VII - 36-37, Beograd.
4. Lupe, l. 2,, L ates, IVI. p,a. (1968) - Apdtatea taluzului digurilor din luncile
inundabile cu ajutorul vegetatiei. Ed. C,D.F., Bucure$ti.
5. M a I t i n, R. R, (1971) - El cultivo de les salicaceasen la Republica Argentina. Doc.
FO: CIP 7112.Apendice 1.
6. Nicolae, C., CIonalu, Al., Manta, I . $ . a , ( 1 9 7 5 -) C e r c e t i r ip r i v i n d
tehnica de instalare a culturilor de salcie, In: Studii gi cercetdri LC.A.S., Seria I, vol.
XXX, Bucuregti.
7. R a du, $ t. $.a. (1968) - Cercetiriprivind culturile de plop gi salciedin zona clig-mal.
Ed. C.D.F. Bucureqti.
8. t * * (1971) * Rapoartele nalionale ale fS.rilor membre ale Comisiei lnternationale a
Plopului (C.LP.) - FAO la Sesiuneaa XIV, Bucureqti.

UNTE,RSUCHUNGENZUR BESTIIWIUNG DER TECHNIK

UND DER ANBAUARTEN MIT \TEIDEN
Zusammenlassung

Die zwischen den Jahren Lg72-1975 untetllommenen Untersuchungen hatten als i,i.l
die wissenschaftliche Fundamentietung einiger Aspekte det Technik und def Anbauarten mit
Weiden. Zut Zeit, in spezifisch hydrologischen Bedingungen der rumiinischen Donauau, wetden
mit dieset Holzart iiber 1000 ha/.Jahr Vollbestockungen oder Scbutzstreifen der Diimme durch-
gefilhrt. Die Untetsuchungsergebnisse beziehen sich auf folgende Aspekte:
- Das Vcrhaltcn dor Jungon Weidenhulturcn gcgcnil.ber Uber.schwemrnungen in der.
I(aideichzone der Donau;
- Der Einfluss der chemischen Diingung auf die \Yeidenkulturentwicklung in den spe-
zifischen Standortsbedingungen der inneren Auen, ohne Bewasserungsanlagen;
- Die Notwendigkeit und Opportunitlit der Pflegearheiten (Jstungen, LAuterungen
und Durchforstungen) in Weidenkulturen, die aus Pflanzungen und Naturverjtingungen stam-
lllon;
-- Das Verhalten der geziichteten Weidenkulturen die in verschiedenen Verbiinden
gepllnnzt wurden;
- D e r E i n f l u s s d er E i n d i t m m u r i g a t t f d i e h y d r o l o g i s c h c n B e d i n g u n g e n a u s d e r K a i d e i c h -
zouc, und Bestimnrnng jc nach dem Uberschrvemrnungsgrad, der filr die Weidenkulturen f[hi-
gen StandolLe;
- Die Charahtcristiken der zellulosischen llolzfasern der nngeziichteten Silberweide,
die aus Pflanzungen, aus Kopfholzschoss und natUrlich vcrjUngten Bestanden geerntet wurden,