Bistrila era strdbitutdp?

nd acum c0tevadecenii de numeroasep0raie, ce-i dddeauoragului un

farmec apafie,idilic. Ele erau insofite pe maluri de giraguri de sdlcii qi arini, printre care apaqipotea
zglobie. Era greu, daci nu imposibil, sE faci abstracfiede Canalul Morii, pe wemea cdnd rdchitele
pldngitoare de pe maluri inrobeau oragul cu parfumul florilor, ce se statorniceao weme peste tot.
Pdraiele indeplineau funcfii igienico-sanitare,in lipsa canalizdrii, dar aveauqi rolul de a asiguraapa
necesardnumeroaselormori existentein acelewemuri.
Unele dintre ele drenau apa pluviald de pe versanlii sudici ai Burbergului, cum erau Valea
Rusului, Valea Cdstdilor sauValea Boilor, altele ins[ igi aveauobArgiain Rdul Bistrifa, in urma unor
amenajdriexprese.
Dintre cele ce stribdteauoragul,PdrdulMorii era cel
mai insemnat, avindgi debitul cel mai mare.El curgeade la
barajul de la Cascadi, de unde sedespleteadinR0ul Bistrila
gi strdbitea oraqul pe direclia est-vest, avind cursul de-a
lungul actualelor strdzi Calea Moldovei, 1 Decembrie,
Ispirescu,pe lAngdactualul Hotel Bistrila, prin Piafa Morii,
ca apoi si sffirgeascd,din sus de Stadionul municipal, in Irzs
RdulBistrila.
Apa acestuiapuneain funcliune Moara dintre richifi,
Moara sistematici, precum gi cele doub turbine ale vechii
uzineelectrice(azi subtribunaB a StadionuluiMunicipal).
in spateleMorii dintre rdchili (in arealul actual al
blocurilor din Cartierul Petre Ispirescu) a fost amenajatla
inceput de secol un gtrand ordgenesc,numit qtrandul lui
Bonnet (dupdnumeleproprietarului).
Acest loc de scaldd pentru orSgeni era amenajat
astfelinc0t pe un mal aveao suprafafdpoditd cu scdndur[,pe
care st5teau la soarenumerogii cetdlenice-l frecventauin
verile toride.
$trandul aveanumeroasecabine,unde cei ce veneau
aici se puteau schimba gi-n care-gi puteau 15sahainele in siguran!6, gi bdnci confortabile de jur
imprej ur pentru odihn5.
Un pode! din lemn, deasupra cdruia se impleteau ghirlande de trandafiri sdlbatici, asigura
accesulpe cel6la1tmal. Aici, pe iarbd,la umbra silciilor pldngdtoarece formau un pdlc mdrigor, se
desfbguraude obicei petrecerila umbri qi r[coare, de c[tre de grupuri venite special pentru a sedistra la
iarbdverde,in maremdsurdferili de ochii iscoditori ai curiogilor.
Egafodajulmorii, inalt, din bdrnegroase,erafolosit adeseorica trambulindde citre cei ce fbceau
salturi acrobatice in apa addncdgi inspumatdde migcareazbaturilor morii ce se invOrteaunecontenit,
involburAnd apa;Spredeliciul celorvenifi la scaldd.
Lapoarta gtrandului,Domnul Pauliner, cu alura sa impozantd, controla biletele gi veghea ca
liniqteacelor ce foloseaugtrandulsdnu fie deranjatdde "cei cu mdini intinse" saude alli neaveniJi.
De altfel, din gtrandlipseaupe atunci gi copiii, deoareceei nu eraudispuqi sdpldteascdtaxa de
intrare,de vreme cemalurile intregului rdu al Bistrilei le eraula indemdni gratis.
 Una dintre cele qasemori de pe pdrdu
Eineder ser:h,s
MrliltlenantBttth ane of the,sirmills ott tJterivulel

'fi30 l2 iulie 1929

5 attgust1930
|
 La sedrldet
Dupi cel de-al doilea tdzboimondial.incepuful
bistrifeni'
eraasociat vacanfelorgi al sezonului estival,
i:1"^t9;;r;l""i tiq. oeci.esa;;u?i.!rr-u pentru
al teilorpuneastdpanire
pe orag'inrob;nou-i florilora. t.i. cdndsuawlpirtum
ililffi;; ile, toatd,lumea griacd a sositvremea
il'#ff$tl,irdihnei siaiau;;;1'ro."iiro,a.pop*1il.1..r..r, inumbra
copacilor
dinzdvoaielJ
cum rdchiti",caginumeroasele
decdfivaani,"Moaradintre canalecarebrdzdauodinioard
din motivea. uruuni.-, il.y:l: d" pl"j;;il;baie oraguldispdruserl
pustii'sauceilallicutimpul seinqirui; d;_alungulr6ului.DacI
gta-"ii ri lJ,
a.-ur""Lri-"r.rr" ia, eraumulfi
1ar1.9g;#; ceice
ffif#:;'::,?,?,1';,xi"m,li*i**;;*l*i:li*ist*,saupodu,Secui,or,un
poourile
dmamitate
in timpulrdzboiului
specraculoar.
rerituii" or"..uuil'l#"il##'tilJi:rffi

j rse

sdrbdtori,mareamajoritateUlr,rrf."ii"l
1.d,:,9ur:ada,,, " in u_o"r. ;#;
sitiatafa: f.m, deorag.
Yry:?'9 drumulspre.Aldor!Fla;;; moard
Gradinile bulsdroai ei
;ffi#''"?ii',:ff
:ffi::j#,f;3#:?yl
J;ft :;

c6nd 31#r ffx+f;T

l*drj'tffirT'
apsre;;';;:;;;:;;;"1:i"TKt#o,y,r,rawe?Fiffiib.r$ir*,tr??",
Mikle'Bulea'MorarusauGotea,
u-pidnau-".o. p*i
isnordm Pe "eT#uia
de-adreptulinvidia,darincercam
id-i
r::,1i:1fll:1tldil:qgrysur criperor
imediat
urmatoare.
,"*.*"o.1?11,?J*u"l'ffif#r".ffijXi5i1Tf,n*.lffi;il,ffiil?i?*.,peca
Este de necrezatt'
cate lucruri''.'puteuu
revisteqi cdrfi,cosmetica-le, aduce aici, de.la colaci de cauciuc
-"t*t, .aj1 a.3ru, srr.ffii,ri,.andr9Je, ai cigti de baie, la
prosoape' acordeoanegichitare, copiide leagdn, cearceafuri
.u4i o"ior, uino.iuri,?"G gah,radiouri
,-darmaiales cele." uuru,

{il,
I pestezi menireade a inlocui energiapierdutdin vAltoareaapei qi aj ocului, produseleculinare gi sticlele
I
It: cu,,energizante".
Cascadapropriu-zisd eraun complex de baraje,canalegi bazine cu stdvilareleadiacente.Era gi
I
F
tr
un canal de fugd descoperitce asiguraapapentru turbinele hidrocentraleielectricede aici. In imediata
apropierea digului apaeru addncd,permildndefectuareamult comentatelorqi apreciatelor,,sturz-uri",
G
de cdtre ,,oamenii cascadei"printre care: ReschnerKlaus, PacuraruVasile, Licd Precupeanu,Tita
Mofoc, Mircea Dohotaru qi cAli gi mai cA\i allli, careerauaici din aprilie p6nain septembrieaproapein
permanenld".lnaval,pe canal, apa repedegi pulin addncdfbceadeliciul celor mai mul1i, inc6t p6nd la
stdvilaruluzinei electriceforfota eradenedescris.
Cdnd debitul rdului eramare saunu funcJionauturbinele, apatreceagi pestebarajul propriu-zis,
pr[vdlindu-se tumultoasbintr-o perdeasidefie sprecele doudbazine de inot, unul mare, cu o lungime
de 50 de m gi o addncimede 1,60m, altul de 30 de m lungime gi cu o addncimede I m, oferind astfel
f,rec[ruia posibilitatea de a-qi alege bazinul dupi statur6, vArstd gi capacitateade a se menfine la
suprafa![.
Doamne, ce hidroterapie se fbcea c0nd te apropiai de potopul ce se prdvdleapestetine de la o
inillime de 8 m! In spumabazinelor se incingeau cele mai acerbejocuri de polo qi volei, in asistenla
sutelorde spectatoriingirali la soarepe incinqii parapelide betonai cascadei.Latoate acestea,sepot a-
diuga gi multe picanterii de culise,pe careprefer sdle omit.

134
|

Cascada in 1960 Sistemul de stdvilare afost tonstruit in 1906

Wasserfall1960 - The Waterfall in 1960 Das Dammsystemwurde 1906 erbaut - The dam systemwas built in I 906

Trebuie spusins[, c[ mulli veneauaici s[ admire qi silueteleqi costumelefrumoaselornoastre

concitadine.Le observamgi pe cele ce frceau plajd impietrite, absente,insinuAndobosealagi soarele
st0njenitor pentru a-gi motiva linuta nongalantd,ca qi pe cele ce, in gralioaseunduiri, se plimbau in
dorinfa de a-gi etala deopotrivd bronzul qi ingeniozitateavestimentafiei,destul de sumari qi in acea
vreme.
Seara,acelagicortegiu, acum domolit, extenuatde frumuseleasi extazul de pestezi, se risipea
pe la case,nu inainte de a-gipotoli seteala bodegile gi grddinile devari ce ne stdteailin cale,cu renumita
berebistrileand.

Rdul la Podul Jelnii Rdul la Puntea Sdcuilor

Der FW von Senndorf/Jelnaaus Der FIUJJan der SzeklBrBriicke
Theriver at Podu Jelnii(JelnaBridge) Theriver at theSzecklerl'footbridge
 Protnensd,u
incepAndcu primele zlle deprimdvard,bistrilenii invadauParculMare, ocupdndaleile, bdncile
gi terasa din jurul Pavilionului fanfarei gi al Gewerbenverein-ului. Cu tofii erau chemafi aici de
parfumul mdlinilor gi al iasomiei. Mirosul ce se fbcea simfit pAndin cele mai m[rginaqe cartiere ale
oraguluide atunci.
Parculeraun loc de agrement,c[utat pentru aerul sduproaspdtgi inmiresmat, dargi. . .. un loc de
intdlnire giprezentare.

Iras

Promenade,l952'
 Concertelefanfarelor gi grddinile de vard din preajmd ofereauprilejul de popasuriprelungite.
Seacceptaunanim cdmirosul frigdruilor gi al micilor ce sepreparau aici,nu altera aerulinmiresmal,in
schim-bii supunealacaznepe grfinanzi. Mult mai numerogieraucei ce-gipotoleauseteacu cdteun
lap
sauo halbScu bere pe terasaCaseide culturi, la Grddinadintre castani, saula Bombardir.

Pe alei seformau cortegii nesfhr-

140I qite. "Promenada",cum se numea aleea
principald,ce linea din "figdnime" pdnd
la Podul Budacului. era cea mai
aglomeratd.
Saluturile joviale, prezentdrile,
scurteletaifasuri, generaudin loc in loc,
cdte un mic grup care se dizolva rapid,
inghifit de caruselul in permanentd
miqcare,ce gerpuianecontenitpe alei.
In zilele de sdrbdtoare,
proprietarii vilelor din parc cu grddinile
spre promenadd, gedeauin chioqcurile
dintre florile cultivate cuatdtadragostegi
bun gust, incdt stArneau,dacd"nuinvidia,
cu siguran!d, admiralia. Ca la o expozilie,
se puteau admira ingeniozitatea gi
originalitatea arunjumentelorflorale ale
straturilor qi rondourilor. Lalelele,
zambilele, irigii qi magnoliile se aflau
pestetot primdvara, ca apoi ele sd cedeze
locul rozelor qi zorele^lor,
ce inundaup6nd
gi perefii caselor. In grddini, printre
gardurilevii, bine intrefinute,tunsescurt,
englezegte, se contorsionau alei in
arabescuri marmorate) care duceau de
reguld la fAntAnileartezienedin mijlocul
grddinilor. Printre rondourile saupe l6n-
Tbrasafird copertind, 1901 - Te,asseohneDach l90l - Theuncovered
terrace,l90I
gd boscheJiidecorativi,pitici din ipsos,viu colorafi, pdzeauflorile in companiagloburilor multicolore
de sticld,ce impodobeausuporlii plantelor agdfdtoare.
Deseori,porlile dinspreparc se deschideau,pentru a primi oaspeli,neamuri sau cunosculi.Nu
mira pe nimeni cd acestegrupuri igi tridau prezen[aprintr-oveselienedisimulatdore in qir.CAntecelegi
buna dispozifie erauimprumutategi celor cetreceaupe alei, searatdrziu.
Astdzi ... pe locul superbelorgrddini cu flori de altddatdabundd straturile cu ceapd,rogii qi
fasole,sprijinitedearacischingiuifi,acolo,undesemai intAlnescqi acegtia.
Bil[riile gi urzicile, deqi viguroase,nu mai impresioneazdpe nimeni, iar cotefele de gdini gi
magazllle ddrdpdnateaduc a sirdcie gi promiscuitate deranjantdpentru o civilizatie citadindtradifionald',
ce cu puline deceniiin urm6, s-adovedit remarcabild.
Trdiesc cu speranla sd fie aproapevremea, c0nd prosperitateava duce la dispariJia acestor
amprenteale sdrdciei,dezn[dejdii, qi ale grijiipentru ziuademdine.

l.
 Corrp
Fiecaredintre noi am trdit clipe, daci nu vremuri, c0nd stelelene eraula indemdnl, cdndflorile
aveaumenirea de a fi, mai mult dec6tun evantai cromatic parfiimat, fiind pur qi simplu un buchet de
sentimente,de tr[iri afective de mare gingigie, ce le credeamperene.Era wemea cdnd sufletul nostru
curateraplinde sensibilitate gi speran![ juvenil5. .
C-a1idintre noi nu amtrditastfel de momentein adolescen!5,cdndtotul ni sepdreaposibil, cdnd
bundtateagi generozitatea izvorau din dragosteace inunda, uneori, totul, in jurul nostru, fbcdndu-ne
mai ingdduitori gimai generogicu cei din preajm6?Era pe wemea cAndconfundamdorinla cu speranla,
cene pdreauin acelaqifbga$,crezdndsincercdrlul gi falsitatea,minciuna girdutatea,suntstrdinetuturor.
Din generozitategi ignoranli, acceptamlumea aqacum era,qi mi separeun sacrilegiu caazi, sd
condamn acile vremuri, cdnd nu aveam alte etaloanede aprecieresocial6, decdt pe cele filtrate prin
sufletul nostru de tineri inocenfi, neindoctrina[i,incd, ce apreciamtotul prin propriile noastretr[iri 9i
sentimente.
Abia sesfhrgiserdzboiul, sdr[ci a eramaredar bucuria qi speranlardsdreaupretutindeni.
Sd fi fost o manifestarea izbdnzii de supraviefuire?Posibil. Cert este cd acceptasemcu tofii
s[rdcia gi o imp[rfeam frdfeqte.Nimeni nu-gi etala ostentativ bundstarea,dacdeaarfi existatcumva.
'o'l Era pe wemea cfind leul avea subdiviziuni, din care puteai s6-1i cumperi o jeml[,
ori un litru de lapte. Tot oropsitul igi putea permite, in caru.lcd dorea,un loc in grddinile de vari ale
oragului, unde sd mdnince un grdtar impreund cu familia, fdrd sd se gdndeascdla repercusiunile
pecuniare,in zilele urmdtoare,deoareceprefurile eraumai mult decdtaccesibile.Acest calvaril trdim
ibia acumdup dcincizecide ani de ,, efervescenJd creatoaregi grijd nedisimulatd,a oamenilor debine",
fa!6deceimulfi.
Era obiceiul, pe atunci, camarepartedintre ordgeni sd-gipetreacdserileplimbdndu-sepe Corso,
a$acum senumea,po4iunea de trotuar dintre Tribunal qi cofetdria "Trandafirul". Aici, seardde sear5,
oamenii formau un qir neintrerupt, sub castanii inflori1i, de pe vremea, cdnd ei cerneaupeste noi,
petalele albe ale florilor din lampadareleinflorescenlelor,primivdratice, pdni tdrziu in toamn[, cdnd
frunzeleruginite eraurisipite devdnturile prevestitoareale iernii.
Erau mulfi cei ce seincdp5!0nausdnu p[rdseascdCorso-ul, acel loc tulburdtor al verii, unde se
intdlneauatdteapriviri drdgistoase,acelloc al infelegerii din priviri gi al conspirafiilor afectuoasetacite.
Ldfimea mare a trotuarului fbcea posibil ca doul coloane de plimbdreli s5 se deplaseze
nestdnjenifi.PuteaisS-iadmirigisd-iobservipeindelete peceiceseplimbaupeCorso,deoareceajunqi
la capitul acestuia,intregul gir se intorcea spre celdlalt capdt.Desigur c5, privindu-se in cursul mai
multor astfel de raiduri, sepurtauin fiecaregrupule! disculii legatede cei observali,de la imbrdciminte,
frumusefe,cunogtinfe,pdndlafigurile noi pe care le reperamcu uqurinfd.Nu rareori bSielii ieqeaudin
cortegiu,postdndu-sein spatelefetelor ce ii interesaugi veneaudin sensinvers,incercdnd politicos sd
lege o conversalie discreid. in canrl acceptdrii acesteia,in urma flirtului goptit, grupul se mbrea qi
veseliadeveneaperceptibil5.
Ce mai? Corso-ul era un loc de trecere in revistd a bistrilenilor, un loc de intdlniri 9i de
povestioarecotidiene, era un caruselce murmura, deoareceexprimdrile cu voce tare nu erau la modd,
iar trivialitdlile lipseaucu des[vdrgire.
Pdnd Si cofetdria din Piala Micd (PieliSor), luase numele atdt de drag noud de "Corso"
Sogardie CafeteriaamKleinenMarkt (PieltSor)hattedenNamen,,Corso",der unsso lieb war
EventhecaJbin Pielisor(TheSmallMarke) tookthedearnameof "Corso"

Ir+s
 KMkewrw$J
in aceatoamn6 tdrzie aveamobiceiul ca in fiecare dimineald sd dau binele pulinelor frunze ce
mai r6m6seser6pe mdlinul de la fereastramea. Obignuisem ca in ultima vreme sd ne impdrtdgim
singurdtateasi gdndurile,stdndlataclale ore intregi.
intr-o dlminealSun vflnt hain imi risipise prietenele.Aga cd, deweme, am plecat in cdutarea
lor, in speranla
-Am s6le gdsescAis[ ne ludm mdcarrdmasbun.
cutreieratParcul Mare, Stadionul,ba chiar qi malurile riului, frtdsd dau de ele. Vremea
rece formase,deja, o pojghifd de ghea!6,in careiarna seoglindeagi selegdnain bdtaiasoarelui.Gdndul
imi fugise sprealel frricel de ap[ de altddatd,cesedesprindeacAndvadin CanalulMorii 9i aveamenirea
de a aJoperiterenul de fotbal ntr lat de palmd de apdpecare iama aveagrijd sd-l transformeintr-un
patinoarnatural,de caresebucurau "n ordqenii.
Edilii aveau grijd ca cei ce se ocupau de intrefinerea patinoarului sd asigure cele mai bune
condilii de patinaj. La sihrqit de toamndse amenajapavilionul ce eraprevdnttcuspalii incdlzitepentru
echipare, in care se aflau duldpioare individuale, ce puteau fi inchiriate sezonier pentru pdstrarea
echipamentului,contraunei sumemodice. Tot aici seputeaservi o ceagc[de ceaifierbinte, sauun pahar
cu vin fiert. Existau dealtfel gi tonete cu produse de patiserie qi dulciuri, deoarecemulli dintre cei ce | .ro
veneauaici, mai alesdintre copii, petreceaudin zori pAndin noapte.Orarul de funcJionateerade la 8 | '+v
diminealala 8 seara.
Surprinzdtor este faptul c5, in acele vremuri, veneau la patinoar qi numerogi vArstnici. Mu[t
dintre ei practicaupatinajul artistic,incdntdndu-nepe noi ceilalli cu piruetele,salturile qi dansurilece le
executau. Cdnd numdrul patinatorilor cregtea, organizatorii aduceaugradene, cu care ii izolau in
mij locul ringului pe cei consacrafi,
pentru a nu fi deranjafi de
incepdtori.
Dintre virtuoqii patinatori
bistrileni agamintipeLeni Cosma,
pe frafii Linul, comer-ciantul
Massler,Dr. Bdlan, avocatulTini g,
gi lista ar putea continua cu mul1i
allii.
Sunt convins cd qi astdzi,
cu eforturi nu prea mari,
amenajareaunui astfel de patinoar
ar fi posibild gi beneficd pentru
to!i. Nu trebuie decAtsd doreasc[
acest lucru gi personalit[lile cu
responsabilitSlicivice. Benefici-
arr ar fi atdt nostalgicii, cit mai
ales tineretul, de care s-a uitat in
ultimavreme nepermisdemult. 1930, in care
Iatd ofotografi.e cu patinatori adulli realizatd la I6februarie
distingem ;i pe regretatul maistru VasileAmbruS
Erwachsene EisTiuferam lO.2.1SSO, darunterder verstorbene MeisterVasileAmbruS
Hereis a photopresentingadultskaterson FebruaryI6th' 1930'
WecanalsoseeherethelatemasterVasileAmbrus
 t

S"kW Am$mW&rcm#ad
ConformrecensdmAntuluipopulalieidinlg30,Bistrilaaveaopopulafie de14.l28locuitoridin
cate 5666 erau de nafionalitateromdn6, ceeace reprezentapeste40 prbr.nie din totalul locuitorilor
oraqului.Cu toateacestea, pulini au fost cei ce au reugit,dupi 1918,ra d.gtta imobile in arealulvechii
ceti{i medievale,fiedatoritd situalieimaterialeprecare,fie datoritafaptuiui cd sagilorle-a fost indicat
sdnu-qi instrdinezebunurileimobiliare altoretnii.
Aga se facecEmareamajoritatea rom6nilor trdiauin cartierelemdrginage Hrube qi pestepodul
Budacului. Erau pulini cei ce-qidobdndiserdproprietifi in Burich, intre liliriqti sauGribgil.
Locuitorii se cunogteaubine intre ei, oraqul avdnd o populalie pulin numeroasd.De cele mai
multe ori, ins5,pentruindividualizare,sefoloseauporeclele. . .. porecle,ie nu eraudatein bitaie
dejoc,
saunu defineau neapdtato trdsdturdcaracteristicd,legatddeaspectulfizic, psihic sauindeletnicire
ci,
pur gi simplu, doreausdpund in eviden![ numdrul mare al descldenlilor din aceiagifamilie,
.u urp..t
distinctiv.
Pentru populafia de origine germand ,, Spitzname"-eleerau cunoscute qi tolerate, la fel gi
_
porecleleromAnilor erauacceptateun anim, frrd"a aveauncaracterpeiorativ.
In cele ce ttmeazd. vom nominaliza cdtevafamilii de bagtinagi romdni cu poreclele purtate
1521
deceniide-ar0ndul;
Din cartierul Hrube amintim:
Fam.Bilegan:purtaporeclele:Oloiu, Mucea,Pucu,Tunariu,Mihai guruldgi pacurdi;
Fam.Dohotar:Morghenstein,Rdma,Moroiu,pusla,Herqo-Motoc, Bori qiMoroiu;
Fam.B eclenag : Tiugabanda,Ciocolada, ToaderUnsurosu;

Familie Bilegan (Covrig) aus dem Senndorfer-Tal - The Bilegan (Covrig) famity from the Jelna Valley
 Fam.Moldovan:aveauporecleledeGoroiu,Dascdlu,Cuiufu,Cdlbdgelu, Bugti,PipaqugiBAsu;
Fam.Naghiu:Miniuc, Picaos,Cuza, Melchi gi lepurele;
Fam. Odorhean: B arba, Jugvelu,C[p5ldu,Albu qiAlbucu;
Fam.Petringel:Icodim;
Fam. SAngeotzani Grdsonu,Macarie,Leq,Pipilifaqi Fansula;
Fam.Urs: Mutd dealu,Ghergjhelea,Bindioiu,Jucu, Onifa,Chici,Ripu,gilpate;
Fam.Prislopan:Jigdnagu,Bura,Bobu;
Fam.Simion:Bigndroiu;
Fam.Tdrnovan:Vigtag,Bobaru-Boaq6;
F am.Zd,grean:Curcd,CuhS;
Fam.Ndsdudean:$pricu,Toicu;
Fam.Iuqan:Omufu;
Fam.Vichi:Morcojelu;
Fam.Bucur:Rapi, $cdrla,Clihanu,Cdmpduc AiClisa;
Fam.Timoc: Flocea;
Fam.Ilie:Pldcinta;
Dintre podeni agaminti:
Fam.Filimon cuporeclele:Mintiuca qiPleteoanca;
Fam.Somegan: Togmag;Fam. Pagcu:Unsurosu;
Fam. Ciurar: Ioiu;
Fam.Ieremia:Scobgea;
Fam.Moldovan: Jujica;
Moldovan $tefan: Scuturicea.
Desigur cd in urma schimbirii domiciliului sau a incheierii cdsdtoriilor, familiile s-au mixat,
imprumutAndnumele unuia dintre cei doi pdrinfi sauau ap[rut familii in cartieresauzone noi, cum au
fost cei din Drumul Ndsdudului,Valea Ghinzii sauValea Jelnii, ca familiile Onigor-Cracu,Palagichi- I n^"
Boboaqa,Iencean-Manghi,Puicufa,Gdldlean-Lapteacru, Sigmirean-Tdurean,Petru!-$omcuta,Toma- I '--
Pojar qi mulfi allii.
Am amintit cdtevadinvechile familii de rom6ni bistrifeni ai cdrorurmaqi,azi,pot fi mAndri de
inaintaqii 1or,deoareceprin munca, priceperea gi hdrnicia lor, au reugit sd-gi transforme porecla in
renume,sdsefaci aprecialigi cinstili de concitadinii lor de orice etnie.
In fotografie Fam. EnceanFlorica qi Mihai(a lui Ociucu gi a lui Pila, Unturifa) din Hrube (vezi
pag.83),cu hicele Maria cds. Marcu, Susanacds. Urs(Oni!a), Rafila cds. Doroftei(foiom),Mihai
(Colonelul),Zedacas.Naghiu (Mejchi) gi Ioan (Majurul), fotografierealizatdinanul 1892.Pentruavd
putea da seamade sporul natural pe acele vremuri, doresc si v5 fac cunoscut cd cei qasecopii din
fotografie au avut 28 de urmagidirecli.

Familia D-lui profesor de muzicd, 1907 Familia vecinilor noStri, 1917

Familie desMusik-Professors1907 Die FarnilieunsererNachbarnl9l7
Themusicteacher's family, 1907 Our neighbours'family, I 9I 7
 15

Lanuntdin 1930 - Hochzeitsbild

1930- Wedding,t93l

154I

Cu bunica Si nepolii din Hrube, I 926 Cu nasii Berbec(tr in 1914

Mit GrofmutterundEnkelnausderHrube 1926 Mit denTrauzeugenBerbecarl9l4
Tbgether with grandmother and granclchildrean Together
with theBerbecargodparents,
1914
from the Hrube

*'1

iw
j'

& ;'1

{
 liiliiliilllll::'rr.
:i: IaI :i IIr i i :I: i :.

fll:l::i:a::::i:r:,
'.i! :itt::r:t:tr
',:taaaaa,,::
:::li:::lii

Familia Encean (Encenucu), 1892 - Familie Encean (Encenucu) 1892 - The Enceanfamily(Encenucu), 1892

Irss

milia preotului Cdmpeanutn 1906

Familie des Pfaners Cdmoeanu 1906 ZahlreicheFamilie aus der Hrube l92l
Thepriest C' b familv in 1906 A numerousfamily from Hrube. l92l

Zuhausebei den Vemandtenin Gribsil 1922 - At home to the relatives in Gribsil

 #*rr&t&S#Ke& *Wf€
Yizitatd'cu numeroaseocazii, Bistrila i-a plScutpoetului GeorgeCogbucdin moment ce intr-o
scrisoareadresati fratelui siu, pe cdnd era la Bucuregti, afirmal
,dW6 trecerea celor 12 ani
regulamentaride interdicfie a autoritdqrlormilitare de a md reintoarcein
lara ungureasci,imi voi face o
casdla BraqovsauBistrila ca s[ staucdtevaluni pe anacolo".
in,,Notile biografice,amintiri din viala lui GeorgeCoqbuc",a senatorului Dr.Leon Scridon,
acestaafirma cd s-aintdlnit cu poetul Coqbucdemai multe ori la Bistrifa.
Profesorulde limba rom0ndal lui Cogbuc,Gregoriu Pletosu,la carepoetul
linea foarte mult, se
mutasegi el in oragulnostru,caprotopop,incd din anul 1909.
Pe c0nd se afla in oragla o agapl prieteneascdcu unii dintre colegii de gcoald,cinstindu-sela
RestaurantulPaulini din stradaLemnelor (aziLiviuRebreanu), Gorge-Cogbuc, il zdripe fereastra
localului , trecAndgribit pe dascdlul sdu,gi-i scrisela repezeaT[,pe rin bilejel urmdtoareleversuri:
,

iliil-,;1ff'#:'."JJ'
,
1s8l 3l'#:TffiJlL'',
Noi suntemla paulini,
La vin vechi qi chelnerinoi',.
Invitalia era semnati: ,,GeorgeCogbuc,membru corespondental Academiei RomAne" gi
GeorgeLinul".
A fost una dintre celedin urmd intdlniri dintrepoet gi mentorul sdu, carevatrecela celeveqnice
in anul I934,fiindingropat ca protopop pensionarstavrofor l6ngd Catedralaortodoxddin Bistrila, pe
carea slujit-o cu evlaviegi smereniepesteun sfertde secol.
Asupra acesteifotografii majoritateabiografilor marilor nogtri literali afirmd cd eaa fost fEcutd
la Karlsbad, .., numai cd asupraei existi cdtevaincertitudini, una dind u...u cd,ea afost efectuatdde
marele fotograf bistrilean Alexandru Roqu in anul I9I2, iar personajul din centrul fotografiei este
avocatulbistriteanDr. D. Ciuta.
La acesteaag mai ad[uga qi
faptul cd pe ldngi denumirea maghier:d
qi romdni de Cartepoqtaldperevers,se
specific5 qi denumirea de ,,Bdile
Sdngeozul - romdn", precum qi
menfiunea,,reproducerea interzisd",
ceea ce nu qi-ar fi permis sd faci un
artist consacrat, cum a fost marele
fotograf bistrileanAlexandru Rogu,in
cazulunei neconcordanfereale.
Din momentul in care el
autentificd fotografia prin propria sigld,
suntinclinat sdcredmai degrabdcleaa
fost efectuati pe plaiurile noastregi nu Sdngeorz-Bdi,
I9l2 de la stdnga la dreapta:
inaltd"parte. Sdngeorz-Bdi
I9I2, vonlinl<snachrechts: Sdngeorz-Bdi
1912,ftom left to right:
George CoSbuc,D-na Dr Vaida,Dr. D.Ciuta, Dr. A. Vaida,Si t.L.Corolnt"
 kMWWeWwew
W#*r&*sw$&M
Romdnii din Transilvania au fost cuprinqi dg * enfuziasm de nedescris cdnd au luat la
cunogtinfdc5, imediat dupd unirea cu biserica Romei, impdratul Leopold I gi-a linut promisiunea gi a
dispusinfiinlarea primelor gcoli cu limba depredareromdnd,pentru cei de confesiunegreco-catolicd.in
fapt,maitdrziu,IalT54,sedeschidelaBlaj prima gcoal[centraldcudoudclasein limbaromAnd.
La noi in judej, infiinfarea invdfdmAntuluicu limba de predareromAnds-a f6cut incepdnd cu
afii 1763 qi 1764, in cadrul ,,gcolilor grdniceregtT" apdrute sub domnia Mariei Teresia, dupd
careaufostinfiinfate inI778 gcoalanormalddinNdsiud,gcoliletrivialedinMonor, Prundul-BArgdului,
SAngeorz, TelciuqiZagra.Dupd 1838,au luatfiinfdintoate cele44comunegr[nicereqtiqcolilepopulare
naiionale cu limba depredareromdn5.Dispozifiile Ministerului de Cult gi Instrucjiune Publicd a permis
infiinlarea gi organizareagi a Asocialiunilor profesionale ale slujitorilor gcolii. La scurti vreme a
inceput gi in Districtul Nisdud o asidudactivitate de infiinlare a reuniunii invS!5torilor, subpregedin{ia
Prof. Maxim Pop din N[sdud, ce apregdtitstatutelegi a intreprins demersurilenecesare, astfel incdt din
29 ianuarie1876, ea devineoficiald, recunoscutdin drept
Reuniuneaaprimit numelede ,,MAR[ANA", in memoriainvdfdtorului Ioan Marian, unul dintre | _- .
ceimaizeloqidascSli romdnidindistrict. 1161
In adunareageneralSdin 2 iunie 1878,finutd laN[siud, s-aualesmembrii comitetului reuniunii
conform statutului.Biroul qi comitetul au fost alcdtuitedinurm[torii: vicarul Grigore Moisil, in calitate
I de pregedintegi Mihaiu Domide, Iacob Pop, Ioan Jarda,IsidorTitieni, Maxim Pop, CosmaAnca,Petru
I Tofan,TeodorRotariugi Iacob PopNdseudeanu,in calitatede membri.
Adundrile generaleale Reuniunii sedesfEguraude obiceiarrual,saula cel mult2 ani,in localitili
I
diferite, prilej cu careseprezentaude citre unii membri gi ,, disertaliuni cetite si pertractate".
Adunareageneralddin anul 1899s-alinut la Bistrifa, in zilele de 5 si 6 noiembrie, agacum reiese
gi din imaginea aldturatd. Cu acest prilej s-au prezentat gi urmdtoarele materiale: ,,Cultura si
moralitatea" de inv[fitorul Iuliu Chitta din Bistrila, ,,Cum poateinvdfdtorul cdgtigaiubirea, increderea
gi respectulcomunitdlii sale" de invi![torul Silvestru Mureqan din Rodna-Vechegi ,,Proiect de plan
special pentru gcolile repetifionale economice" susfinut[ de invd!5torul Ioan St. Pavelea din Runc
lucrarece a fost gipremiati, dealtfel,de adunareageneral[ cu l0 florini.
Aqadar, au trecut peste 100 de ani de la aceastdmanifestare,ce a avut loc la Gewebeverein
(actualaCasi de culturd,,GeorgeCogbuc").
Prin bundvoinla Domnului ProfesorGeorgeVasile Rafiu, amaflatcu mare bucurie cd la 15 oct.
1990Asocialia Mariana a fost reinfiinfatd, cupinzdnd, acum, toate categoriile de cadre didactice, aga
cum o consfinfegtede altfel Hotdrdrea cu nr. l67lPJll990, a Judecdtoriei Bistrila datd cu care a
redobAndit personalitateajuridicd, dupl ce in 1940 ea a fost desfiinlatd in mod samavolnic de
autoritdfilemaghiarede ocupafie.
Regretabilestefaptul cd actualulpreqedinte,GeorgeVasile RaJiu,intdmpind, inc[, foarte multe
greutdfi in redobAndireabunurilorAsociafiei, mai ales din parteacelor cu responsabilitifi in domeniu,
ceeace estegreudeTn{eles.
 i'i;:lal
i:,u:iul

Reuniunea invdydtorilor gr cat. "MANANA" in semn de aducere aminte de la adunarea generald

linutd in 5 Si 6 Novembre 1899in cetateaBistrila
Lehrer "MANANA" bei der Generalversammlung
Vereindergriech.-kath. am 5. und 6. November1899in Bistritz
The "MAMANA; Greek-catholic school-teachers'Reunion heldon November5th - 6th, 1899in Bistrilt
at thegeneralassembly
162I
 KMM&MeW
incepdnd cu a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, populafia romAneascddin cartierele
mdrginageale oraqului, in dorinfa de emanciparesociald, a desfdqurato intensd activitate cultural-
artisticd.Aceasta aveaca scop atAteducareatinerilor in spiritul dragosteipentru limbi gi neam, cdt gi
dorinfa de etalare a tradijiilor qi a obiceiurilor romdnegti, in mdsurd sd sensibilizeze concitadinii
celorlalteetnii.
Frumusefeadatinilor, a dansului,a portului popular, ca gi preocupdrileartistice gi culturale ale
romAnilor, se doreaua fi un argumentcd rczewa unor ordqeni,cu privire la stabilirea rom6nilor in
oragulvechi, eraneintemeiatdgi cd atdtpreocupdrilerom6nilor, c6t gi tradifiile qi ndzuinlele1or, aveau
aceeagivaloarecu celealecelorlalficonlocuitori.
Primele formafiuni culturale romdnegtice aLLprezentat spectacolepe sceneleoragului Bistrifa
au fost cele infiinlate pe lAngdBiserica greco-catolic[. Dintre acesteaagaminti; ,,Reuniuneafemeilor
Mariana",,,Corulbisericii"gi,,FanfararomAnd".
Maitdrziu, subindrumareaunor intelectuali romdni, printre care gi numeroasecadredidactice,
au luat frin[d,,,Asocialia pentru literaturd romdnd gi cultura poporului romdn" precum gi ,, Reuniunea
romdnd de cdntdri din Bistrifd", organiz{ii artistice care, decenii de-a rdndul, auprezentatspectacole
mult apreciatede toji ordgenii,spremareasatisfacfiea populaliei romdnegti. I r os
{ : }

Reuniunea "SJiintaMaria" afemeilor de plugari romdni din Bistrila, 1922

Verein,,SJbntaMaria" der rumcinischen
BriuerinnenvonBistritz1922
Romanian ploughmenwives"SaintMary" Reunionin Bistrila, 1922
dejos ln sus/from down to up: Ion Cucu, Dumitru Berbecari $tefan Vaida, Miyi Vaida, Elena Berbecar Diniziu Vaida, Ioan Moldovan,
Pavel Berbecar, Susana Bebecar, Maria Pop, Maria (Jrs, Florica Berbecar, Dionoziu Vaida, Ra/ila Filimon, Roza Vaida,
Yeronica Petringel, Susana SomeSan,Ioan Petringel, Florica lrimie, Maria Bucur, Maria Filip, Anula Berbecari Florica Sdngeorzan
- Maria Cucu, Maria Lichi, Fira rJrs, Florica Naghy, Maria Cucu, Maria Onisori Maria Sdngeorzan, Ana Berbecar, Florica Moldovan
Maria PaScu, Veronica Bilegan, Florica Petringel, Ana Horhondar, Florica Berbecar, Maria Berbecari Maria Berbecar Dochia loliciu,
- Paraschiva Cristurean, Fira Urs, Florica Solovdstru,Maria Moldovan, Maria Bacheq, Maria Berbecar, Maria Cepdnar
Florica Dohotar: Ani;ca Tdrnovan, Rafila Filimon, Susana Ceucq,Florica LeSan,Paraschiva MureSan,Florica Ws
- Lucrelia Bulz, Maria Butuc, Ion Somesan,Firuca
$andor, Ioan Berbecari Veronica Sdngeorzan Vasile Sdngeorzan, Maria Mdgheru$an,
Maria Tbma,Maria Moldovan, Ioan lrimie, Anuca Somesan,Florica Toma, VeronicaMoldova.,
 Reuniunearomdndde cdntdri Bistritrain anul 1914
BisffitzI 9I 4
Rumiin.Sdngenerein
Femei din Reuniunea Mariana de pe ldngd biserica gr. cat., 1920 The Bistrila Romanian Singing Reunion in l914
Frauen des Vereins,,Mariana" 1920
Womenfrom"MARIANA" Reunionaround the Greek-CatholicChurch,1920

166
|

Cei mai importanli cantribuabili la strdngerea sumei necesarecumpdrdrii bisericii in 1895

Die wichtigstenBeitragszahlerzumKauf dergriech.-kathol.
KircheI 895
Themostimportantsponsors amountof moneyto buythechurchin I895
for gatheringthenecessary

Corul bisericii gr cat. in 1942 Suslindtori financiari ai bisericii, I 9 I 9

Griech.-kath.KirchenchorI 942 Finanzielle Untersttitzerd.Kirche I 9I 9
TheGreek-Catholic churchchoir in 1942 Churchsponsors,1919
 k#exwWW
_ Organizatd,dupd,modelul sagilor bistrileni, ,,Reuniuneameseriagilor rom6ni" din orag,
s-a
alcituit din breslagi, ce se aflau intr-o gontlnud competifie, chiar gi artistica. Dealtfel
ca 9i saiii, ei
pdstrau steagurilebreslelor in bisericd, ba chiar gi locurile ce le ocupau in strand
erau stabilite gi pe
acestecriterii.
Fiecare breasld igi avea formajiile sale artistice ( fanfard, formafiuni teatrale, grupuri
de
declamatori,grupuri vocale etc.).
De multe ori ins5, meseriagiirom0ni iqi uneaufor,telein organizareaunor spectacolecomune,
agacum a fost cazul gi in cel desprecareestevorbainrandurile demaijos.
latd cvn atdta invitagiaoriginald la unul din spectacoleleie au avut loc in anul l9l9 (vezi
pag.90).
Prefurile de intrare erau stabilite astfel: Locul I - 6 coroane,Locul II - 5 coroane,Locul III -
4
coroane' Loc de statgi galeria- 3 coroane.Semenliona cd venitul create destinatin favorul reuniunei gi
cd suprasolvdrile qe primesc cu mulpmitS. Comitetul reuniunei mai preciza pe prima pagini
a
programuluicd: ,,Bileteledevdnzaresepotcdpdtalacasd,delal1-I2,precumgi seara
de la6 oare,,.
Programul a constatin declamareapoeziilor ,,Meseriagul"db Mihai Eminescu, de cdtre Ioan
r
Bozgagi a poeziei ,,infrdlireanoastri " de Di. Comqa,in interpreiareadomnigoareiVictoiiu
nigurr. I r os
S-au interpretat dou[ piese intr-un act, prima fiind ,, in sat la Tinguiegti" de Virgil 5nifu, cu
urmdtoareadi stribufie;
Gditan,f Sraneconom,..............pavel Butuc
Lipug, firan econom,...............VasileNdsdudean
Ilie Gufan,mdiestru mdsar,.......Alexandru Mdgheruqan
LeleaMdrie, fdrancd,................EugeniaHara
Florea,fl Scdudin sat,................Ioan
Botcariu
ToaderG0lbwu,.ldranbdtrin,...Maximilian pop
Florica,fatdmare,......... VictoriaFigan
flig,crdgmarin sat,......... Iuliu Grama
Invd!6toru1Gavrild,..... OctavianLune
Bdiefi de qcoali

Ceade a douapiesda fost ,, Vl5duful mamei", av6ndurmdtoareadistribufie:

Vlddulul mamei,scolardin sat,........Iuliu Grama
Eftimie SbArciog, bdtrdnpddurar.....Ioan Fri gan
Costici $oimescu,tdnir boier,........IoanArchiudean
Sevasta, mamalui Vldduf,...............Elena
Filip
Smdrindila,ficalui Eftimie,.............Elena
Rui
[dranigi ldrance
Spectacolgls-a incheiat cu jocurile populare ,,Cdluqerul" gi ,,Bituta", condusede Alexandru
Mdgherugan.
Ca intotdeauna,dupi astfel de spectacole,urma petrecereacu joc pAnI dimineafi. Dans,chef gi
ospdlintoatlreguh !
 Interprelii piesei "Idil la lard" Si "Trei doctori", 3 martie 1907
DarstellerdesStickes,,IdylleamLand" und,,DreiDoktoren"am 3. Mrirz 1907
Theactorsoftheplays "Lovestoryin thecountry"and "Threedoctors",march3rd, 1907

'I N' V.I I.A R. E ,

Reuniun@ Blffrisliln. .ri't Bi3rrtp
''ir 'r vrL ' vr b wr h

Producfluneo teolrotd
i r n p r o t r n a l ac u i u c ,

Duftlne& ,r lu n*.rtt" iL n' lglg

170 ln ,ale (e,{4tu de:4 C\w**rere:r<

| t'"8'r'

In,et,t"i p.tris la 7 rtr, .err.

.,fc

Aspecte din piesa

de teatru jucatd cu
aceastd ocazie

Ansichten aus dem bei

GeI eg enhei t aufgef.ihrt en
Theaterstiick

Snaphotsfrom the play

performed on this occasion
 Iatd trei dintre cei mai activi artisti amatori ai Reuniunii meseriasilor
Hier sieht man drei der aktivstenAmateurbiinstlerdesHandwerker-vereins
Hereare threeof themostactiveamateurartistsof thecraftsmenReunion

Flavius Dumbravd Pavel Butuc Alexandru Moldovan

lnt

Ansamblul artistic al meseriasilor maghiari din Bistrila la spectacolul din decembrie 1919
Kiinstlerensemble der ungar.Handwerker
in Bistritzbei einerAuffihrung im Dezember1919
Hungariancraftsmenartisticgroupperformingin Decemberl9l9
Bistt'i1a's
 Comitetu,l b,isericii Greco-Cutolice
&omdnedin f.istrits sn, 1924

1741

""';!T:f ul:::;u:tr;;
;2::;:,f:
:*:"f';;! /::r,j'i'
; :;';::,:l
Cu rol de emanciparenafional5,culturald qi sarcini ecleziastice,Comitetul Bisericii cuprindea
pe cei mai onorabili cetileni qi cu o mare autoritate.
De jos in sus: Ioan Sandor,Vasile Berbecar,Mitru Toma, Ioan Moldovan, Ioan Sasu,$tefan
Ocnean,Marcu Pavel,PavelUrs Goroiu
George Matheiu, Ioan Cucu, dr. Alex. Palagies,Pavel Sdngeorzan,Ioan Petringel, Dioniziu
Vaida,dr.D.Login, dr. GeorgeLinul,PavelBotcar,PavelBequan,IlieMuresian
Ioan Somesan,ToaderMoldovan, StefanVermesan,Ioan Toma,Pavel Bilegan, Mihai Encean,
Vasile Sdngeorzan,Ioan Tirnovan, VasileBucur, Ioan Ilie
Pavel Pagcu,Ioan S0ngeorzan,Pavel Filimon, Mitru Urs, Dumitru Berbecar,Pavel Berbecar,
Gorila Toma,Ilie Moldovan
 Fanfara Reuniunii, I 928
1928
Vereinsmusik
TheReunionbrass-band. 1928

<
T
-rr ""lt1".iF €:*.
J I *--=+-=*:='
=-€s*,' =rr*
.q;arc'ff

Defilare cu steagu.lReuniunii, 19
Defilee mit der Vereinsfahne19 lrzs
Parading with the Reunionflag, l9

*..
1

Fotografia grupului vocal, 1927

Chorgruppe1927
Thephoto ofthe vocalgroup,1927
 Orgunizaliil e tin e,retu,Iuigcolar
din Sistr$,e,la fneeputde secal

Tineretul studios german a avut organizalli cu

caracter cultural emancipativ incd din secolul al
XVII-lea. Abia la sfhrgitul secolului al XIX-lea
tinerii au participatla manifestdri culturale cu un
catacter permanent, devenite in scurt[ vreme
tradifionale. Manifestdrile artistice si sportive,
odatdcu extindereaoraquluiau inclus gi qcoliledin
periferiile romdnegti gi maghrare, primind un
caracterconcuren{ial.
Marea majoritate a manifestdrilor erau Organizalie a elevilor din gimnaziul maghiar 1915
Organisation der ungarischen Schiiler des GymnasiumsI9l 5
etalatecu prilejul serbdrilorgcolareqi al maialurilor
tradifionale, cdnd se respectau cu rigurozitate
1781 tradifiile specifice.
Fdrd indoiald, cd, specificul nafional era
prezent atdt in Societatea elevilor germani
"Bistrifia", c6t qi in asocialia studen{ilor romdni
"Dacia" sauin a celormaghiari.
Abia mai tdrziu,incepdndcu 1913,cdnd ia
fiinfd qi in judelul nostru migcareacercetdqeascd cu
legiunile, cohortele gi centuriile diverselor gcoli,
e l e m e n t u l n a f i o n a l i s t s e e s t o m pe a z d
tr eptat,impundndu-secaracterulcompetitiv.
Organizalille tineretului studios au avut
astfelnu numai un caracterde emanciparena{ionald, Coetus Bistritia, organizalie a elevilor germani, 1927
CoetusBistrilia, Organisationder deutschenSchiiler 1927
ci qi deintegraresocialdgi de competifiecitadind.
Astfel, intre organizallile Geschichte der
Deutschen Phadfinder Bistritz (D.p.F), a
Gimnaziului evanghelic Bistrifa, Cohorta
"Gherasim Domide" a liceului ..Alexandru
Odobescu" qi miqcarea cercet5geascdmaghiard
,,CserkeszCsapat", s-a instalat o atmosferi de
colaborareqi concurenldbeneficdabiain deceniulal
treilea al secolului XX. Aceasti deschideres-a
datoratin primul rdnd,miqcdrii cercetdgegti.
Infiinfatd in Anglia, de cdtre Generalul Sir
BadenPowel,in anul 1908,migcarea,, Boi Scauts"
s-a extins cu repeziciune in toati lumea ,deoarece a lrceulut roman,
Kohorte ,,GherasimDomide" desrumtinischenLyzeums1923
corespundeadorinlelor de instruire gi autoeducare The "GherasimDomide" scoutsfrom rheRomanianiigh school,1923
a tineretului din acele vremuri. Prin legile sale, cercetdgianu a venit in contradiclie nici cu dogmele
religioase qi nici cu cele morale ale societdlii, ba mai mult, ea a constituit un imbold in dorinta=de o
perfecfionaregi autodepdgireatdndrului, o nizuinfd,
aspiraliela autoperfeclionare.
Indemnul de a iubi natura, de a petrececdt
mai mult timp in mijlocul ei, qi de a o ocroti,
dezvoltareaspiritului de iniliativl", a curajului, a
dragosteifafd de semeni, fald de adevdr,aldturi de
efortul permanentde a te intrece pe tine insufi, au
constituit liantul care a fbcut ca migcarea
cercetSgeascd sd prosperepestedecenii,s[ cdqtige
din ce in ce mai mulli adepfi, astfel incdt azi sd se
manifestein toatecolturile lumii.
Csapat",1940- ungaxverein
intr-O lume atAt de plind de Contradi clli, Ca Organizalia"Cserkesz "cserkesz
Csapat"
ceadeazi,cercetdgiareugegtes5insufledragosiea,
lacarc sdserdspunddcu dragoste.
Iatd de ce a fost imbrdligatd qi de tineretul
studiosal Bistrilei, cu mult entuziasm.
Migcarea cercetdgeascd din RomAnia ia
fiinld in 1913,dareaa fost imbrdfigat5la noi injudef
cevamaitdrziu.
tncd de la inceputul secolului, tinerii gi mai
ales elevii de liceu, ,,studenlii" cum se numeau pe
atunci, s-au organizat in asocialii, cum au fost
,,Bistricia", a nemlilor din gimnaziul luteran,
,,Dacia", a elevilor liceeni romdni din Bistrila, sau Strdjeri bistrileni in anul 1937
cele ale maghiarilor din orag.Ele aveaumai mult un
caracterde emanciparenalionald,prin valorificarea
obiceiurilor 9i tradiliilor strimogegti, devenind de
multe ori separatiste, chiar prin condilionarea l17
participirii tineretului la activrtd[Ileorganizate de
nalionalitateaacesluia.
Odat5 cu infiinlarea miqcdrii cercet5gegti,
principiile umanitare gi perfecjioniste depdgesc
caracterul etnic, apcentul punAndu-sepe apdrarea
valorilor umaneuniversale.
Miqcarea cercetdgeascirom6neascd din
Bistri!aseorganizeazd|aLiceu1deb5ie!i,,A1.*organiza|iagim,o,,,/,ffi
Odobescu" in anUl 1923, cdnd aici ia fiinld, sub - Thegirtsgtmnasiumotsanisation
vereindesMridchenstmnasiums
conducereamaestrului de gimnasticdLongin Bucur, prima cohortd ce
purta numele memorandistuluiGherasimDomide qi carenumdra42 de
cercetaqi, care au depus jurdmAntul, conform Regulamentului
cercetdqesc. Cohorta a avut un numdr impresionantde activitdfi pe plan
local, particip0nd gi la Jamboreeleinternalionale de la Sibiu ,Mamaia,
ca gi laceledinGo{rilo (Ungaria) 9i GdiniadinPolonia.
In primele zlle ale anului 1930, a fost intemeiatd gi miqcarea
cercetdqeascdla Liceul evanghelic-luteran din Bistrila-Deutschen
Pfadfinder Bistrite ( D.P.B.), sub conducerealui Richard Suhany ,
preludnd gi eleme4televaloroasedin Asociajia Wandervogelce activa
de mulfi ani, insum6ndacumcirca 100de membri. Carte poStald a
In anul 1930,se organizeazdla Pietrigprimatabdraa cercetagilor cercetasi Ior bis tri! eni
germanidin sud-estulTransilvaniei,subconducerealuiAlfred Bonfert, Postkarte der
Bistritzer Pfadfinder
la care participd $1cercetagiiromAni, se pun bazele unei colabor[ri Postcard of
interetnicefructuoasepe plan local. Bistrila Scouts
Practic, din aceastl perioadd acfiunile tuturor cercetaqilor
bistrileni auprimit un caracterunitar,indiferent de etnie.Tot acum sere-
 nunl6 la floarea de crin, ca simbol al cercetagilorbistrifeni, preludndu-seca simboluri v6rful de lance qi
insemnulrunic al biruinfei. Sediul cercetaqilordevineTurnul Dogarilor din Bistrila.
Dupi reorganizdri,epurdri, renunfdri qi dispute succesive,in anul 1930 numdrul cercetaqilor
bistrilenigermaniseridica la cca. 60.
Migcarea cercetdgeascd maghiard a avut o activitate intensdmai ales in perioada 1940-1945,
fiind indrumatl gi condusdde Dr. Sarosi.Numitd CserkeszCsapat,ea cuprindeainsi 9i mulli adulli
qi mai alesmeseriagi.O altdmitate era organizatdla Liceul de biiefi ,, Hunyadi Janos",cecuprindea5
grupe,num6r6ndcca.110 membri. in cadrul organizalieide aici se puteauinscrie insb gi tinerii de alte
nalionalitdfi, vorbitori ai limbii maghiare.
Toateacesteorganizaliraual'ut acliuni multiple, cu accentpe formareaunor deprinderipractice
de supraviefuirein cadrul naturii, de dezvoltarea dragosteipentru natur6,de formare a unor tr[sdturi de
caracterderespectgi intrajutorare, de dragostepentru semenigi farain cares-aundscutgi trdiesc.
in atrui l992,la insistenfeledomnului Flavius lJrsu, fost lider al cercetagilorbistrifeni, gi cu
sprijinul cercetaqilorseniori austriecidin Salzburg,sereinfiint eazdla $coalaGeneraldNr.2 din Bistrila
liost ticeul A.Odobescu),UnitateaGherasimDomide, aldturi de care au venit astdzialte cinci unit6ti,
formdnd Centrul Local Bistrifa al CercetagilorRomdniei din caream onoareasdfac gi euparte.

180I

Cercetaqii bistrileni in.Austria, I 997 13 iunie 1998,data ffiinldrii celei mai tinere unitdli de cercetasi
Bistritzer PfadJinderin Osteneich1997 13. Jdnner 1 998,Griindungsdanmderjiingsten Pfadfinder'Einheit
Bistrila scoutsin Auslria,1997 Junel3th, 1998- thefoundingofthe Youngest scoutsunit

impreund cu Cristl Weberreprezentantacercetagilor

din Salzburg Si Flavius Urs mentorul reinJiinldrii
miscdrii cercetdseStibistrilene, I 992
OscarScrabel,Christl Weberals Vertreterinder SalzburgerPfadfinderundFlavius Urs,
der Beraterf.ir die Wiedergrilndungder Bistritzet Pfadfindet I 992
Togetherwith Christl Weberthe representativeofSalzburg
andFlaviusIJrs,thementorofrefoundingtheBistrila Scoutsmovement,
Scouts 1992
 Soc,ie,fufu
,rDACfA"
Iatd ce mi-a povestit dr. Alexandru Moldovan despresocietatea,,Dacia", a c5rui membru a
fost:
"La inceputuri, activitdfile extraqcolarese rezumau la cele din cadrul societdlilor gcolare
germaneWandervogelqi Bistrifiae, in caremanifestdrile?naerliber aveauun rol preponderent.
Abia in clasaa VI-a, in 1923,am trecutla Societateastudenfilorromdni ,,Dacia"din Bistrila,
societateconstituitd, ca gi ceaa elevilor germani, dupd modelul studenfilor din Heidelberg.Multe ore
am petrecutnoi,elevii romdni de la Liceul german,la Ber[ria din Hendergasse,unde ne aveamsediul.
Scopul societdlii era, conform regulamentului, dezvoltareacongtiinJeinalionale gi educareain sens
nafional, dezvoltareaspiritualdgi trupeascda membrilor, unirealor in cugetsi simliri" .

Iras

Mitglieder der Verbindung,,Dacia" 22. Juni 1924 Members of "Dacia" Society,June 22nd 1924

Membri fondatori ai Societdfii au fost elevii clasei a XII-a din anul qcolar 1909-1910,
Alexandru Bugi1d,Emil Mdndstireanu,Valeriu Pop qi Emil Rebreanu.Un statutferm stabileacadrul in
care se desfiqurau activitdtile, modalitdlile de adresareca qi obligajiile qi drepturile fiecdruia.Asupra
multora dintre acesteanu voi insista.Ag dori totugi sd spicuiesccdtevadinarticolele statutuluipentru a
sublinia valenfele formative ale organizaliei, ca qi caracterul nostalgic Ai chiar desuet al enunldrii
articolelor din Statut,a$acum au fost ele formulatein aceletimpuri:
$ 4. membri ordinari sunt studenlii din cls.VI-VIII ale liceului evanghelic-luterandin Bistrifa.
$ 24. Fiecare client este indatorat sd invefe statutelesocietifii, istoria qi literatura neamului
rom6nesc,cdntecelegipoeziile stdrorite,drept aceeaesteobligat de a sesupuneunui examen.
$ 25.Fiecaremembru ordinar are dreptul sd dezvolte activitateain sdnul societ[fii, conform
scopurilorei, sdfoloseascibiblioteca,sdpropundgi sdvoteze.
$ 34. Oficianfii societdfii sunt; prefectul, proprefect-secretarul,tribunul, cassar-bibliotecarul,
paharnicul,cantorloci qi conducdtorulexerciqiilorde gimnasticS.
 Statutul era insolit de Comentul de commers al societdfii ,,DacLa"spre deliciul membrilor gi
rezervapdrinfilor. Spre gtireacelor interesafi iatd cAtevaexemple a$acum erau ele formulate in acea
vreme:
$ 2. Comersulva fi deschisde cdtrepraesidiu cu cuvintele ,, Ad loca, silentium ! Commercium
incipit !Dupd care se cdnta,, Hai sdciocnim pocalul" La sfrrgitul cdntdriiexclamdpraesidiul ,, Cdttare
suplimdex! Un Schmollis frajilor! Dupd ce corona urmeazd"cu,, fiducit" incheiat va fi commersulde
cdtrepresidiucu cuvintele,, Silentiuml Commerciumex!" qi cu cdntarea,,StrigaJi bdiefi."
$ 4. Ca materie de commentestestrict luatd numai berea.In mai larg inleles insi toatebduturile
alcoolice. Nealcoolicilor e permis sd fie prezen[i la commers,insd se supun urmdtoarelor scurtdri de
drepturi;Lor nu le estepermis 1. Sd bea Schmollis,2. Sdiaparte la duel cu bere.Fdrd amai intra in
am[nunte cu privire la duelul cu bere, boicotul de bere estenecesara fi ldmurit deoareceera greu de
infeles gi pentru pdrinfii din wemea aceeacd deviza,, Neincetat va fi beut" nu se referea la bdutul in
negtire,ci cd in ori ce moment oricaremembrupoatefi provo cat,,Ia duel", fiind in staresi participe fbrd
a depSgilimita bunei cuviinle qi a suportabilitAfiisale.Existau ritualuri gi pentru Commentul amorului,
Commentul luiALAH, Salamandrulq,Introitus gi Libertinifrcarea,toateinsoJitegi de cdntece.
Fiecaredintremembri aveaunume de comersca: Cep, Corb, Dac,Lac, Mo!, Nuc, Pip, Rac, g,
Tip, Zor etc.Numelemeu eraArc.
Societatea, lisdnd la o parte ritualurile libertine incorsetate in regulamente studenlegti
imprumutate, a fost o qcoald de insugire gi etalare a congtiinlei nafionale. Printre rigurozitatea
disciplinard impusd noud elevilor ?nliceul evanghelic-luterangi libertinajul admis in cadrul societdfii
Dacia,mi-am fbcut uceniciaeducafionald"- spuneainterlocutorul dr.A. Moldovan.

186
|

intrunireafestivd Si carte"apoStald emisd cu prilejul sdrbdtoririi in anul 19i5 a unui sfert de veac de activitate a Societdlii "Dacia"
Festliche Veranstalttmg und Postkarte zu den Feiern aus Anla.fJdes 2S-jdhr Bestandes der Vereinigung ,,Dacia" im Jahre 1935
Thefestive assemblyand the postcard issued on the occasion ofcelebrating 25 years ofactivityfor "Dacia" Society, 1935
 Liceul,*ALEXANDRU ODOBESCUu
Lainceputul secolului, in oraqulnostru exista o singuri scoali cu limba de predareromdnd,ce
era situatdin parteade susa oraqului,pe actualastradda Crinilor, in carefunclionausimultan claseleI-
IV. Posibilitilile absolvenlilor de a continua qcoala gimnaziald,inlimba romdni erau limitate doar la
qcolile din Ndsdudgi Blaj, dar gi aici accesuleraingreunatdeputerile f,rnanciar
e scdzutealeromanilor.
Iatd de ce, cei mai mulgi dintre cei ce-gidoreaucopiii gcolifi eraunevoi{i sd-i dea la una din
qcolile locale cu predare in limbile germand sau maghiarS,cum erau
$coala confesionald catolicd
(Roman Katolikus Ellemi N6p Iskola), cea a Bisericii reformate (Reform6tusN6p Iskola), ambelecu
predarein limbamaghiard,,saugcoalagermanddin cadrul Liceului evanghelic-luteran,sau Gimnaziul
de fete, ambelecu limbi depredaregermand.
Mai funcfionau,in acelevremuri,pe l6ngdacestea,qi unelegcoliconfesionalepe ldngi biserica
greco-catolicS,in limba romAnd,qi una isr aelrtd",pe ldngi sinagogaevreiascS,ultimele nefiind asimilate
cu cele de stat.Ele aveaumai mult rolul de a invdla copiii sdscrie qi sdciteascdin limba m atemd,avdnd.
un pronunlat caracterreligios, deoarecein acesteagezdminte,cursurile erau susjinutedepreofi.
populafiaromdneascda devenitm qoritardqi in oraqulBistrifa, seimpuneainfiinlarea unor
. Cum
scoli gimnazialegi licealeromdnegti.Datoritbpoliticii nalionalistedusdde Statulungar,acestiucrunu a
1eo
I lost
posibil decdtdupdfEurireaStatuluinalional romdn.Astfel, in urma iniliativelor rom6nilor bistrifeni
dinI920 qi,, Memoriului" inaintat,Ministerul Instrucfiunii aprobdcu adresanr.688911923infiin[area
la Bistrifa a Liceului romdnesc,,AlexandruOdobescu",ceva funcfionain localul fostei Scoliregegtide
stat maghiare,de pe acttala str.Al. Odobescu(azi $coala General5Nr.2). Aici, de altfel, igi deifbgura
activitatea,deja din 1919, $coala civild de stat romdneascide bliefi din Bistrifa. Clddirea a fost
conceputdcaunitatede invdldmdntqi a fost edificatdin anii 1893-1894,dupdplanul arhitectuluivienez
Frrilisch. Liceul "Alexandru Odobescu"a funclionat aici pdndin anul l940,cdnd, in urma Diktatului de
la Viena, el estedesfiinfat,reluAndu-giactivitateaabiadupd1944, in cadrul fostului liceu german.
q'
f,

*F
T =

Heutige Grundschule Nr. 2

 Deschidereafestiv[ a Liceului romAnescs-afrcutla22 septembrie1923,cdnd,dupi celebrarea
Sf. Liturghii , profesorii qi elevii s-auintrunit intr-o sal[ de clas5,unde directorul Emil Domide a linut
un discurs festiv emofionant.Corpul profesoral aveaurmdtoareacomponenfd:Emil Domide-director,
profesor de matematicdgi frzicd, Macedon Linul - profesor de limba romdnd gi geografie, Grigoriu
Toma - profesor de desengi caligrafie, Longin Bucur profesor de muzicd, gimnasticS,Ioan Loliciu
profesor de istorie, geografie, Ludovic Dunogier profesor de francezd, Ioan Buta - profesor de
german6,romdn6,Liviu Greabu - religie greco-catolicd,ConstantinFlSmind - religie ortodoxd,Ana
Cucu - gtiinfe naturaleqi chimie iar Dr. Iulian Chitul - eramedicul gcolii. Laaceqtias-aualdturatin anii
urmdtori alli dascdli de prestigiu, cum au fost $tefan Lupu, Jtiger Francisc, Ieronim Bal, Anchidim
Candale,Marcu Tiberiu qi mulli a[ii. Aceqtia au fost dascdlii care s-auocupatde instruirea gi educarea
celor 199 de elevi ordinari din claseleI- V, incd din primul an de funclionare.
Dupd confesiune,133elevi au fost greco-catolici,46ortodocAi,6 romano-catolici,2reformali,
1 lutherangi11izraelili.
ConformAnuarului I al Liceului reiesecd, dupd nalionalitate, rom0nii erau in numdr de 181,
germani 1, maghiari 6 gi evrei ll.Marea majoritate a elevilor era din orag gi din alte localit[1i ale
Judefului Bistrifa-Ndsdud.Datoritd prestigiului de care s-a bucurat, maitdrziu,liceul a inceput sd fie
frecventat gi de cdtre copii de altd na\ionalitate.Astfel, numai dupd trei ani de funclionare, numdruI
elevilor maghiari creqtela 21, iar al evreilor la I 4.

|1e1

Profesorul$tefanLupu, ultimul director

al liceuluiinaintede desfiinlareaacestuia
Professor Stefan Lupu, der letzte Direktor
des Lyzeums vor seiner Aufldsung
The teacher $tefan Lupu, the last headmaster
of the high school, before it was broken up
 $coala de agricaltwr&
Forumul Universitdlii sdseqtidin Sibiu hotdrdgtela 12 decembrie1868,ridicareaa trei gcoli de
agriculturd in Transilvania,menite sd instruiascdtinerii agricultori sagi,astfel ca, dupd 700 de ani de
agriculturd tradifionald, sd dobdndeascdgi noile descoperirieuropenein domeniul culturii plantelor gi
creqteriianimalelor.HotdrAreaprevedea?nfiintareaacestor$colila Feldioara,MediagqiBistrita.
La Bistrifa, gcoalade agriculturds-adeschisla 15 aprilie 1S7O,funclionAnd pe ldngdGimnaziul
evanghelic,pendcdndreprezentanfiinumili ai noii institulii vor construinoul sediual celei ce va deveni
celebraAckerbauschule.
$coalaera frecventatdde baielii fdranilorsagi
din Bistrila qi mai ales ai celor din satele din i ..xr**t;3lr,r*.",,:*- ,:
imprejurimi, de unde veneau qi subvenfiile ce se
ridicau la peste 2000 de guldeni, la inceputuri,
ajungAndu-sela peste20.000 de coroaneanual,prin
a n u l1 9 1 8 .
Ridicarea noii qcoli pe Ridul Rosenburgs-a
datorat dob6ndirii de la primdrie aici a unei suprafefe
de 5755 m.p. teren, care prin donafii gi cumpdrdri lrss
succesive,a ajuns s5 mdsoarepeste 100 hectare.Pe
acestterens-auinfiin!atSera,1oturi1eexperimentale;
pomicole,
viticolegihorticole,
cagio ferm[zootehnicd. .s"t
n,uo,,"nfi:X:::,!;;r:''I1l!,,2,1j!"ur"r""r
in]8e8
Aici, sub supraveghereainginerilor agronomi, qcolali la institute europene, a tehnicienilor qi
profesorilor, elevii germani,cu vdrste?ntre13 qi 17 ani, in doi ani de qcolarizaretrebuiau sd-giformeze
deprinderilepracticeqi s6-gi?nsuqeascd cunoqtinlelenecesare pentrua fi buni agricultori.
Dupb 1918 gcoalaqi-apierdutcaracteruletnic,fiind deschisdtuturor elevilor,eadevenindmai
tdrziurenumitaScoalShorti-viticoldqi apoiLiceul agricol,ce ddinuieqi azi in Bistrifa.
Iat6, care au fost directorii $colii de agriculturd din Bistrifa, pdnd,Ia cel de-al Il-lea rdzboi
mondial: FerdinandKrcek 1870-I 871
AloisFarmatti 1 8 7 11- 8 8 2
HeinrichGrasner 1883-1887
WilhelmBock r88t-1917
MichaelEnglisch 1918-1940.
Aceastd gcoald a avut un rol deosebit in dobAndireade cdtre marea mas[ de tineri !d-
raniacunoqtinlelor legatede agrotehnicile moderne, de agriculturadesfrguratdpe bazeqtiinlifice, la
nivelul acelor timpuri. tn sistemul agricol de inv[!6m6nt erau admigi doai copii saqilor. Cum
majoritatea acestoraaveauun numdr mic de copii, iar suprafalaterenurilor agricole din proprietate
depdqea,de regul6, capacitateaforfei de muncd a familiilor, ei au fost obligali sd apelezela ajutorul
vecinilor romdni, care,din bund vecindtate,omenie sauchiar in calitatede slugi angqate,aucontribuit
la prosperitateagospoddriilor sdsegti.Nu estemai pufin adevdratcd ,,imprumutdnd"noutdlile vdzute qi
practicatein gospoddriisdsegti,romAni ardeleni s-audovedit mult mai gospodaridecdtconfrafii lor de
pestemunfi, stdpdnindo agrotehnicd mai avansatd.
De altfel, pentru orice tdndr,efectuareastagiului militar gi absolvireagcolii de agriculturd erau
atuurile principale pentru intemeiereaunei familii, erau o dovadd de responsabilitatesociald, ce era
apreciatl,caatare.
 * ri, a
1

6t

1e6
|

Cu Scoala terminatd Si armata/dcutd

Mit abgeschlossener
Schulefrisch vomMilitdrdienst
Schoolgraduatedandmilitarypreparationdone
 WW
Cei ce se plimbau odinioard pe promenadadin Parcul Mare, trecdndpodelul peste Canalul
Morii, sprecartier-eledin susale oraqului,cunoscutecu numele de Hrube sauGribgil, setrezeau,dintr-
odatd,intr-unpeisajcu totul aparte.

Irss

Era aici o strddu!6ingustd,cu cdsufeinghesuite,pe doudr6nduri, printre carei9i fbceaucu greu

loc potecile, spremicile refugii solitaredin spate,incropite din motive igienice, str6du!6pe carecu toJii
o numeauJigdnimea.
 Acoperigurile supradimensionatestriveauparcdacelecasesubpovaralor qi, cu toatdvioiciunea
adusi de muqcatelede la ferestrelemici gi intunecate,aici totul p[rea in suferinld qi sdrdcie.Aceastd
senzafieera sesizabildmai ales dimineafa gi in zllele de sdrbdtoare,cAndo linigte atotstdpdnitoare,
nefireasci, dddeaimpresiaunei str[du{ep[rdsite, abandonatede curdnd.
ZugrdvellleColorate ale caselornu reu$eaunici ele sb ascund[ crdpdturileqi deniveldrile din
ziduri, uimind cu incdpdldnarealor de a rdmdnein picioare, aga gdrbovite cum erau. Denumirea de
,,Tigdnime", atribuit[ sinistrei str[dule, devenit[ ulterior ,,BarbuLdutaru", nu aveanimic peiorativ sau
neapdratcuconotalii etnice,ci mai degrabdsedoreaa tuqaaspectulei discordantfa\dde celelaltestrdzi
ale oragului,prin lipsa depreocuparc alocatarilor de a-giintreline edificiile.
Ea erao striduld s ctrtd,cu vechi caseddrdpdnate(amplasateinzona actualeiS51iPolivalente),
ce au fost demolatela inceputurile deceniuluiaI VII lea al secoluluitrecut.
,,Jigdnimea", cum s-anumit inainte de a primi numele celebrului 16utar,era o striduld linigtitS,
adormitdpe stezi,ce seinvioraabiaspre seard,cind depestetot se auzeauacordurimuzicale.
Aiordurile din muzica instrumental[ clasicbsauldutdreasc[tridau indeletnicireacelor de aici,
ce exersauacum, dupdodihna diurnd. Cu tolii erauldutari ce-qitransmiteauldcaqul,meseriaqi talentul
din generalie
- in generalie.
Impresiainifiald cd aici ar locui ceamai oropsit[ categoriesocialda concitadinilornoqtri, se
risipea raprd, cAnd ii intilneai pe trditorii din aceastSstradS,intr-o linutd deosebit de ingrijitd, cu
prestanJd, pulin orgolioasd,insd,plini derespectgi solicitudine.
Caoameni umblali prin Europa,pe scenelegi prin localurile marilor metropole, cu prieteni in
lumea interlopd, ei iqi fEuriser[ un sistem de relalii ce cu siguran{dle asigura o anumitd bundstare,
neetalatd,insd. Muzican{ii dovedeauo jovialitate fireasc5,uneori cultivatd, altoitd pe un servilism
geneticmoderat,ceeace-i fbceadeosebitde agreabili.
Virtu ozitateaurtorale creaseo aureold cu un statut apafiede artigti consacra{i,stabilindu-se o
rerarhizareunanimacceptatbchiar printre ei, sesizabil[ cu uqurintl de c[tre ceilalli.
Iati cijiva dintre cei mai cunoscufi muzicanlicareputeaufi intdlniJi pestetot pdnbacum cdteua
2oo decenii, la mrnfi, botezuri gi chiar la inmormdntdri, in sala Omnia, acompaniind filmele mute, in
I restauranteleBraedt, Central, Hofmann, in grddinile de vard Tufi, Bombardir sau Stefan, pe scenele
Gewebeinverein-uluisau la renumitele baluri ale cercului militar, ale amploiafilor de la primdrie qi
-Goghi sauin diverseleasocialii gi uniuni cu conotafii f,rlantropice,culturale sau etnice: violonigtii
prefecturd
Carol, Musta Dionisie, SebegAnton, Mihai Carol, MoldovanAlexandru,Arman Jancsi,Istvan
Gheorghe,care au cdntatin lungi turneein Italia, Austria, Germania,Ungaria qi bine-n{eles,sezonier,
aproapein toatestafiunilebalnearedin RomAnia.
Din tarafurile locale au mai fbcut parte:
saxofonistulToth Zoltan,clarinetigtii SebesIoan 9i
Yarga Ionel, acordeoniqtii :Tini Io sif, Istvan Stefan,
Mulller Mihai, Urs Pavel, violonceliq
tii: Tini Ioan si Baloi Ioan, contrabasigtii:Ciubuca
Carol, bateriqtii Mihai Oden gi Tini Ernest, cdt qi
fambalagiul Dongo Francisc.Fdr[ preteniia de a fi
epuizatlista muzicanlilor din liginime, deoarece
arcitoata lumea exersa,de la cei mai mici pdndla
cei vdrstnici, sper totuqi s6-i fi amintit pe cei mai
renumiti din acelewemuri.
De altfel, cu excepfia flordresei Wagner, a
fierarului Adamifi, a precupeleiMarianda gi a croitorului Ignatinci, toli ceilalfi eraul5utari.
Ei au avut grijd ca decenii de-a rdndul sd ddruiascdbistrilenilor buchete de melodii, atdt in
momentedebucurie gi exuberan{d,cdt qi in celede cumpdnbsauchiar de restriqtegi durere.
intotdeaunaau frcut-o cu profesionalismgi cu afectivitatea cumpdtatSa artistului. Iat[ de ce
i-am preluit giii amintesccu respectqibucurie.
 Orchestra reunitd a muzicanlilor bistrileni cu cea a Batalionului 84,
la balul din ,i938sub patronajul chestorului de polilie Pop Baldi
VereinigteOrchesterder Bistritzer Musikantenmit demdesBataillons Nx 84, beimBall von 1938unter der PatronanzdesPolizeidirektorsPop Baldi
TheBistrila musiciansorchestraunitedwith the84 Battalionorchestraat the 19j8 ball by thepollice fficer PopBaldi

lzot

In clipele de relache se incingea cAk unjoc de cdrli

In der Krihe spielend im Restaurant Ciocarlia I 974 In denPausengab esmanchKartenspiel
Singing in the cold "Ciocdrlia'l 7 they used to play cards

Orchestra bistrileand in concert Cluj, 1958

Das BistritzerOrchesterbei einemKonzertin Klausenburs1958- The Bistrila orchestraperforming in Cluj, 1958
 Poatepulini dintre cititori gtiu cd oraqulnostru era,la inceputul secolului al XX-lea, unul dintre
celemai cunoscutecentremuzicale aleTransilvaniei.
Dacd infrinfarea unei fanfare intr-o unitate militard,,cum a fost Regimentul 84 Infanterie din
Bistrila, era un lucru firesc, o obligafie, existenlaunei orchestresimfonice, ca cea a Filarmonicii din
Bistrila, ce suslineaconcertede sine stdtitoare incd din anul 1898,a fost nu numai o exceplie,ci gi o
revelalie.
Existenlanumeroaselorfanfarecivile, printre careqi cea aReuniunii meseriagilorbistrifeni, se
datora tradifiei. Mai ales in familiile sdsegti,numeroasepe atunci in orag,instrumentelemuzicale de
suflat, fbceau parte tradilional din zestrea familiald. Insugirea tehnicii instrumentele, dezvoltarea
aptitudinilor qi a culturii muzicale se ficeau inc6 din copildrie ca o indatorire ce se transmitea din
generafiein generafie.
Muzicanlii numerogice asigurauorchestreledin localurile bistrifene, la nunli qi baluri, atdtde
numeroasepeatunci,fbceaupartedintr-o altdcategorie,desprecarevomvorbipeindelete.
Ag dori acum sd v5 prezint oameni care, ati de-a rdndul au desfbqurato activitate, dacd nu
neapdratartistic6,cu siguran!6,plind dehar gi strdnslegatdde lumeamuzicaldbistrileanblutierii.
206
| Aq face o nedreptate,carenu mi seva ierta, dacdnu agaminti aici pe doi dintre ei, oameni de o
deosebitdprobitate profesional6qi de o noblefe sufleteasci cu totul aparte.Este vorba despreDomnii
Iulius Chita gi Ilie Griga, care au cunoscut in amdnunt viefile, bucuriile qi tristelile muzicanJilor gi
l[utarilor autohtoni.
Lutieri talentati,bine cunosculi, ei au construit,
reparatgi intrelinut, decenii de-a rdndul, instrumentele
cu coardeale localnicilor gi nu numai, deoareceei aveau
un renumebinemeritat?ntotArdealul.
Aici, in Bistrila, in ateliere, se impleteau gi
despleteau de cdtre muzicanti toate poveqtile, gi
intdmplSrile din spectacoleleqi petrecerile la care au
participat, impestrifate intotdeauna cu cancanurile de
culise.
in acesteateliere,pe perelii cdrorcerau expuse
instrumente muzicale cu coarde de toate tipurile, se
dialoga de cdtre megter doar cu proprietarul
instrumentului. Atelierele acestea asigurau atdt
atmosferazdmislirii instrumentelormuzicale, cdt qi pe
aceeade confesarea muzicanfilor.
Cu siguranfdcd multe din viorile frcute aici au
purtat in rezonanla 1or qi sensibilitatea lutierului,
alSturidepersonalitateainterpretului.
Pe 10ng[ viorile fEurite de mAna lutierilor
bistrifeni, au trecut prin aceste ateliere qi viori ale
renumitelor ateliere cremoneze, ale marilor lutieri
italieni Guarnieri,Amatti sauStradivarius. Atelierul Iulia Chita, 1920
WerkstattdesIulius Chila 1920
Thelulia Chitu l|orkshop,1920
 Pufini gtiu ca marelenostru violonist Ion Voicu a concertat,ani de-ardndul, pe marile sceneale
lumii, cu vioara ce aapa\infilutierului bistrifeanGriga Ilie.
Iatd o meserie sau, dacd vreli, o indeletnicire, pe care azi oragul nostru a pierdut-o, odatd cu
trecerea in eternitate a ultimilor lutieri bistrifeni, ce qi-au ar,ut atelierele aici, pe strada Andrei
Mureqanu,vis-d- vis unul de celilalt, ca seflrnal prieteniei lor de o viald,,al respectuluice qi l-au purtat,
Iuliu Chitaqi Ilie Griga, dascdlqi discipol, oamenidetalentqimaresensibilitate.

lzot

Iatd o fotografie din anul 1927 a atelierului qi a maestrului Ilie Griga

WerkstattdesMeistersIlie Griga, Fotografie von 1927
Hereis a photo of masterllie Grigaand his worlcshop in 1927