s{@M@ffiw&M

Degi mai pu{in numeroasi ca etnie,maghiarii bistrifeni numdrauconform recensdmdntuluidin

1930numai 136ide membrii situ6ndu-se pe locul patrudupdromAni,germanigi evrei,ei auavutunrol
importantin activitdlile socio-culturaleale oraquluinostru la mijlocul secoluluitrecut. Dacdungurii au
reugit sd"realizezenumeroase manifestdriculturale de sine stdtdtoarein numeleReuniunii meseriagilor
maghiari sau a gcolilor maghiare din orag nu este mai pu,tin adevdratcd cei de etnie maghiari au
parttcipatde numeroaseorialdturi de bistrilenii celorlalte nafii la manifestdri comune prilejuite de
ierb6rile debreasld,de tdrguri saucu prilejul s[rbdtorilor religioasesaucomemorativecomune.
O activitate culturald cu totul remarcabild a desfbguratAsociajia tineretului creqtin maghiar
(K.K.A.S.E.),depel6ngdBisericareformatdmaghiardinperioada 1927-1933generatede sdrbdtorirea
a cinci deceniidela edificareaBisericiidinBistrila.
Spectacoleleprezentate de tinerii maghiari din orags-aubucurat de un real succesnu numai in
Bistrila in curteaColegiului Unitar ori la Salade gimnastic6ci gi in spectacoleleprezentatepe scenele
din Ciuj qi Baia Mar". bitrtr. formafiile participantela acestespectacoles-auremarcatin mod deosebit
echipa-de gimnasticd alcdttritdde tineriii Tokes, Olteanu, Erdelyi, Molnar, Kelemen, Szilagyi 9i
lraghici, cea de boxeri, formatd din sportivii Boross-Keres-Tesztes,Gyemant-Ripka precum 9i
nurnerelede gimnasticdsportivd susfinutede DeutschLaslo gi FisherPista.De mare success-abucurat
ln
echipa de dansuri artistice ,,FANTASIA", & fetelor. Dintre membrele acesteiaamintescpe Reinhold
Irma, Nasgy Iren, Konyii Iolan qi DelczegIolan.
Spectacolelesportive aleAsocialiei tineretului cregtinreformat maghiar din Bistrila au excelat
la Olimpiadajuniorilor ce a avut loc la Budapestala29 mai 1934.

Membrii Asocialiei Tineretului CreStinMaghiar

The membersof the Association of Christian Hungarian Yoth
 Cryiisis&ii
Risc sd fiu invinuit de nostalgie,pentru evocareaunei epoci in care uleiul
de pegte,adus din
"Glorioasa Uniune Sovieticd", ni se dddea zilnicla scoali, pentru a cregtevigurogi gi inleiepli
.u .-ii
comsomoligtilor sovietici Timur gi baieiii lui, ori ca Zoia qi
5*u. Era pe *J-.u c6nd elevii se aflau
zllnic in agteptareafeliei de pdine cu marmeladdgi a ceaiului, din recreajiamare,ce
ni se ofereagrafuit
la qcoald,de citre Hani-Bacsi, intendentul qcolii, ce supravegheacu autoritatea-i
t . binecunoscutd,,fiii
claselmuncttoare"_
Toateacesteami sepdreau,atunci,ln semnal grijii societdfiisocialistepentru
copiii
Pulina implicare a.noastr6,a coprjlor,in viala grea de zi ctrzi,ne_adriruiio copildiie fdrii.
cu rare griji,
dar gi cu modestepretenlii. Totul era frumos aaior-neinocenfei, dragosteipentru joacdgi
mai ales
datoritd taberelor gcolare gratuite, atdt de numeroasepe atunci, unde prieteniile
se legau ci atata
u$urmta.
Am rdmascontrariat, maitdrziu,cAnd pdrinfii mi-au spusci : Munfii Iablonoi qi
Ural nu sunt in
lara noastrd,a$acum scriain manualul de geografie,cd titucuf Stalinnu erabunicul nort o, intr-o vreme
cAnd,pdni gi "invdfarealimbii ruse,cantand",deveniseo povard,pentrutoat6lumea.
Md surprindea,pe atunci,pulinul entuziasmal pdrinliloi mei
228:l ce ,fa1i de propagandapro sovietic6
-lu contenea pe toate posturile romAnegtide radio ca gi in presd, la inielimantul politic
sau la
gedinfeleatdt de numeroase,menite sd formeze "omul nod'. Mult
mai tdrziuam descoperitreala lor
griji pentru ziua de m0ine, grijd ce i-a micinat prematur.Pe mdsurdce
cregteam,privindu-i mai atent,
am inceput sdinleleg gi si disting pe chipul lor obosealagi suferin!u, g"n uidde
indelungateintreceri in
munca, importate din glorioasaUniune Sovieticd, cum au fost cele stahanoviste,
int6liite pestetot la
aceagenerafie de sacrificiu.
Incepusemtreptat sdinfeleg multe gi am invdfat de mic sd-mi ascundgdndurile gi
sentimentele
fafd de cei dinjurul meu, ca o condiiie de integritategi supraviefuirea familiei
noastre.
Pentru aceastd.pervertiretimprnie a copiliriei, condamn acele vremuri gi
dac6 doresc sd
amintesccliSeede atunci,nu o fac prin prisma areciivitalii socialeqi a implinirilor,
ci prin ceaa duiogiei
pentruanii copildriei.
CopilSria rdm6ne unicl pentru fiecare, cu intense reverberafii, imordte
din guvoiul curat qi
cnstalin al.inocenfei. Acesta este motivul care md indeamnd sd evoc
cateva aspecte legate de
zburddlniciile unora din bistrilenii de azj maivdrstnici.
Dacdin anotimpul friguros ne intdlneam mairar qi de obicei la sfdrgitde sdptdmdn
d,maiales la
s-dniatgi schiat pe dealurile din jurul oraqului, odatd.cuvenirea verii qi
mai ales a vacanjei, oraqul
deveneaneincdpitor gi locurile dejoacd insuficiente.
Fiecare cartier igi avea terenul tui ae joac6. Aga erau pentru unii Tdrgul
mare, pentru al{ii
Dealul Cocogului,Tabira, Terenul Spartac,Retul de pestepod, la vamd gi
c6te uit.l", locuri in care se
incingeau, cdt eraziua de lungi, diversejocuri. Dintre u".r't.u, fotbalul
sau ,,cude-ahapucul,,,cumii
ziceaupodenii, "!emdl.ul"gi "in !dri" erauiele mai practicate.odatd cu inserarea,
incepeaupe maidane,
poveqtile ce nu rareori se depdnaula tdciunii unui foc potolit, ce pdnd
dura noapt din
diversezoneale oraquluifrecventaudoarpropriul lor loc dejoacd. "uiaotii.Copiii
SingurS,PddureaSchieferberg-uluiaparlineatutur6r copiilor din oraq.Multe
erau,ins6 si aici
posturile de observareale podenilor gi hrubeniloa care,instalateprin
ramuriqul copacilor, eraugreu de
observatgi mai alesde ocolit. Strdbdtdndpidurea,riscamadeseorisi fim soma{i
subameninl-."upruf-
tiilor "a schleiderelorcu goioabede plumb" sdrostim parola pentru a puteatrecemai departe.in caz cd
nu o gtiam, cum se intAmpls de cele mai multe ori, urma un rechizitoriu prelungit. Recunoscdnd
autoritateaunorasaua altora,asuprap[durii, primeampermisiuneade a cutreieracodrii invoie.
Pe vremea aceea,vacan\ade vard era impdrlit5 in doud de cdtre majoritateaelevilor; in prima
parte munceam in livezile Stafiunii pomi-viticole, in tAmpldriile Iprodcoop-ului, sau la plivitul
terasamentuluicdilor ferate sauin alte pd{ri, unde gdseamlocuri de muncd, cum era strdnsulspicelor
dupdsecerdtorigi combine.
Degi tineri, adesealucram in 3 schimburi, la cei 11-13 anigori, lard a imputa cuiva cd suntem
exploatali saumai pulin iubiJi. Era un mod de a ne ajuta pdrinfii in procurareabanilor necesaripentru
uniformele gi rechizitelegcolare.
Cealaltdjumdtate de vacanlderains6 numai a noastrdgi o petreceamin tabere,la scalddsaupe
,"."t1uriledejoac5dinpreajmacasei.
imi imintesc di totul de joacd "intre brazi", in care numai in clipele de rdgaz se puteajuca
"pitule", izbind cu ?nvergunaremonedelevechi de zidurile Azilului de bdtr6ni. Cdnd se adunaumai
mulli copii, incepeaumemorabilelemeciuri de fotbal, carene umpleau toate dupd arniezlleqi aici, vd
rog sd md credefi, se etalauorgolii gi nu era deloc ugor sd fentezi pe l6ngd adversariqi cei unsprezece
brazi ce nu menajau de loc pe copiii careseincumetaus[ nu-i dribleze.Cred cd unii fotbaliqti bistrileni,
printre care qi frafii Ciocan, Stan,ca gi al1ii, care au deveni fotbaligti consacrafimaitdrziu, au de adus
mulgumiri gi copacilor de aici pentruvirtu ozitateadobdndit[ in conducereabalonului.
Nu rareori, cdte un gut neinspirat spulbera geamurile vecinilor Odrobineac, Trines sau
Romanesi,lisdndu-ne pe toli inmdrmurifi. In scurtbweme vinovafii reparau stricdciunile,prezentdnd
scuzelede rigoare, ca apoi meciul sd poatd continua intr-un ritm mai domol pdnd"lareinfierbdntarea
spiritelor.
Unde sunte{ivoi, neast6mpirafilorTori, Miga, Resi,Traian,Horsti, Werner,Tudorel SiPiqti ?Aq
dori sd qti\icd,braziinumai sunt,au fosttdialide cei de laprimdrie, fiind acum,pistrali doarin amintirea
noastrd.Alvostruprietendejoaca,Oti !
pzs
 ^k,.4#wm&reMmemm
Dintre personalit5lilebistrijene dr.Alexandru Moldovan a fost una dintre celemai proeminente
atdt carenumit medic veterinar cdt gi ca distins om de culturi implicat profund in propdgiieaneamului
sdugi a valorilor urbei noastre.
S-aniscut la Bistrila la 31 octombrie1906ca cel de-altreileacopil a lui MoldovanIoan a Goritii
de peste PodulBudaculuiqi a sofieisaleMaria Cilica.
$coala primard,gimnaziul gi liceul le face la nemli urmdnd liceul evangheliclutheranpe care-l
absolvi in 1926. Bacalaureatulil susfine la Cluj avdndu-i in comisie pe renumilii profesoii Albert
BergergiBogdanDulcd.
Urmeazf"apoi la Bucureqti,Facultateade medicindveterinard,,obtinAndtitlul de doctor in iulie
1932.
. incepdnd cu 1 ianuarie 1932, indeplineqte succesivpentru scurtd vreme posturile de medic
veterinar primar al judefului Buzdu gi Iagi, ca apoi sd ocupe funcfiile de medic veterinar al
circumscripfiilor Horezu VAlcea,Budegti gi Piteqti Argeg. Reugegtecu greu sd revind spreplaiurile
natale in august 1932 pdndin decembrie 1940 c6nd il regdsim la Rodna de unde in urma ocupaliei
maghiareesteobligat sdia drumul refugiului revenind dinnou abiain august 1945inoragul seunatai ca
zs+l m9d!c primar al judefului Ndsaud,ocup6ndapoi posturile de medic al circumscripfiei gi .ea de medic
gefal raionului Bistrila pdndin 1958.
Obligat si se pensioneze,doctorul Alexandrescu Moldovan insistd si fie reangajat fie gi
provizoriu unde va fi nevoie de el acceptdndgi slujbe neretribuite numai pentru a se afla in activitate
deoarecepentru un om atdtde dinamic cu o activitateprofesionalSremarcabildde pesteo jumdtate de
veacpensionareadevenisegreu suportabild.Aga sefaceci va mai lucra alli 15ani camedic la Satu Nou,
Orheiul Bistrilei qi la Centrul de deratizareqi combatereaddundtorilordin Bistrila.
Ca medic veterinar s-a distins ca un desivdrgit profesionist ceea ce l-a fbcut sd se bucure in
scurtdweme de aprecerea celorce-i solicitauserviciilegi cei din breaslasa.
Fiind un om jovial cu o fire deschisS,gatasdvind oricdndin ajutdrul semenilorsdi el a fost gi un
marepatriot. Multe au fost activitdlile saleextraprofesionalepentru carea meritat laudeincontesta6ile,
ca gi stima gi preluirea contemporanilor.El a definut gi funcfia de pregedintede onoare al Reuniunii
Meseriagilor,Comercianlilor gi IndustriaqilorRomdni din Rodna gi Jur, din decembrie1932estenumit
membru al Cercului cultural din Rodna iar din iulie 1935 este detaqatpe ldngd Fundafia cultural6
Principele Carol in cadrul cercetdrilor echipelor socio-cultural etnografice alelui Dimiirie Gusti in
comunele$anf gi Legu.Pentru avddaseamade felul siu deschis,de bonomiasa gi de felul s5ude a fi,
acela al unui om fErd prejudecdfi estebine sd vd spun celor care nu l-au cunoscutcd el a acceptatqi
statutuldepreqedintede onoarea liganilor din Rodna,ca urmarea propunerilor venite de la Bucur^egti ih
urma unor donafii pecuniaremai consistenteficute de el pentru aceqtivitregili ai soarteice seloveaude
mari greut[fi materialegi inechitdli sociale.
Ca mare patriot ce-gi irnpdrtdqeaadeseagdndurile tuturor el ajunge la scurtd weme dupd
ocupareaArdealuluiin urma Dictatului de la Viena sdintre indizgraliaautoritdfilor maghiarec""u .e i^
face si ia drumul refugiului fiind apoi coptatla conducerearefugLliior din Ardealul del{ord din pitegti
unde activeazd'inceipestepatru ani petrecufi acolo.Din Piteqti estemobili zatpefront unde in calitatea
de medic-locotenentqi apoi aceadecipitan aI armateiromdnes-a distins ca bun ofi1ergi comandantal
serviciului veterinar. S-a distins in luptele pentru eliberarea Moldovei qi cucerirea Odesei, fiind
conducdtorulserviciului veterinar al regimentufui 17 Artilerie, detagatpe ldngdArmata a 3-a.Iatd,ce
scrie desprecomandantulEtapelor de Est generalulArbore in foaia de calificative: ,,foartedisciplinat,
preabuniamarad, manieratin societate,conqtiincios,cu curajul rSspunderii,energic,cu mult[ puterede
muncd. Pentru abnegafie gi curaj pe cdmpul de lupti il propun la inaintarea la gradul de cdpitan
veterinar."
Pentrumeritele saleprofesionale,socialeqi militare a fost distins cu numeroaseordine 9i medalii
printre care: Coroana RomAniei in gradul de CAVALER cu panglicd de ,,VIRTUTE MILITARA",
,,Membru al ordinului CoroanaRomAniei" in gradul de CAVALER ca qi Ordinul "steaua Rominiei" 9i
multe altele.
Doctorul Alexandru Moldovan a fost un om deosebitde preluit gi pentru felul sdude a fi, un bun
sfetnic, un mare prieten al sdracilor qi al celor oropsili. Sandi, cum ii spuneaucei apropria[i, eta o
adevdratdenciclopedie, un om agreabil dispus sd-gi etaleze talentul sdu narativ, pentru a creea o
atmosferdplinb de voie bund gi antren,bucurdndu-secopilireqte c[ puteasdinldture prietenilor sdi chiar
gi pentru catevaclipe g0ndurile de la grijile cotidiened[ruindu-le buna dispozilie. Mulli igi aminlesccu
plicere de naraliunile salepe cdt de pldcute qi reconfortantepe atdtdepline de povele .., Ce mai, !an{i
itu ,tn partener deosebitde agreatin agapeleprieteneqticdt qi in fala sutelor de sdteni prin cdminele
culturaie saugurile de exploatareforestiereunde eradesprezentca membru al brigdzilor gtiinfifice.
Dacd"-armai fi trdit, in zilele acesteaar fi implinit 101 de ani. Ldsdnd multd tristefe in sAnul
familiei gi celor carel-au cunoscuta trecut la cele vegnicein 17 septembrie1991.OraqulBistrila s-a
despdrJitatunci de un om de mare valoare,deputateparhialal Eparhiei RomdneaVadului, Feleacului9i
Clujului, peste20 deani.

Izss

Dr. Alexandru Moldovan (Sandi)

 ffixsMeW
Din motive pufin cunoscute,dacdnu dintr-o modestieancestral5exageratd,avemobiceiul de a
nu ne evaluaoamenii gi faptele acestorala adevdratalor valoare decdtatunciidnd acesteas-aucuibdrit
in memorie ca valori ce au aparlinut trecutului cu toatec[ aveamcertitudineaperenitdlii faptelor lor cu
multd weme inainte. Dacd am face acestlucru doar din modestiear fi condamnabil,deoareceau fost
preamulte personalitdlilede pe acesteplaiuri caregi-augdsit apreciereagi recunoagterea meritelor doar
dupdtrecerealor in lumeaumbrelor. Aziimi face o deosebitdpldcereca acum,la inceput de an, s6aduc
un omagiu uneia dintre cele mai proeminente personalitdli bistrilene ale secolului XX, doctorul
Licinius Grapini, cdruiape aceastdcale ii urdm multd sdndtate,asigurdndu-lde dragosteagiprietenia
noastr[, dragostegi prietenie pe care insuqi Domnia Sa a oferit-o mereu, ajutdnd dezinteresatpe toli
ndpdstuifii soartei.
S-a ndscutin Comuna $anf la 19 august I923,fiindfiul renumitului luptdtorpentru drepturile
socialeqi nafionaleale neamului sdu,EneasGrapini.
$coalaelementardgi liceul le face la Bistrila dupdcareurmeazd,Facultatea de Medicind din Cluj
pe careo termindin anul 1948.Este numit apoi ca medic de circd la S6ngeorzBdi. Din anul l95l a
24ol funcfionat ca medic microbiolo glaLaboratorul de Igiend din Bistrifa piste 47 de ani. Atdt ca gef al
unitdfii cdt 9i ca microbiolog el a fost evidenfiat in repetaterdnduri pentru calitdfile sale de desdv6rgit
specialist gi pasionat cercetltor. Degi nutrea reale aptitudini pentruihimie, frzicd",matematicdgi rnai
alesastronomie,nu aavuttimp suficient si se dediceacestorpasiuniextraprofesionaledeoarece,fiind
inzesttat cu o sensibilitateexcesivdla suferinfele semenilor,$i-a petrecut mult timp la cdpdtiiuf celor
bolnavi doftoricindu-i qi alindndu-lesuferinlele.Prin sufletul sdudischis, prin generozitateqipricepere,
dr._LiciniusGrapini, Lifi cum ii spuneauprietenii, se bucurd de stima qf pref,rireaconcitadiniloi s[i.
Imbucurdtora fost qi faptul cdmunicipalitateai-a acordatqi titlul de CetSleande Onoareal Bistritei.
Mi inclin cu deosebitdconsiderafiein fafa unor astfelde OAMENI r
 I
E

E
=
=
l9n {N&elpf*W$ E

Dintre concitadinii nogtri mul1i au fost medici cu vocafie, cu talente intr-ale scrisului gi ale
k
muzicii, cadre didactice cu har sau prestigioqi conducdtori de institufii, fondatori de aqezdminte
culturalesaupersonalitdlicu frrnclii socialede mareresponsabilitate.
E
tr
F
Parepufin verosimil, insd, ca o singurdpersoandsd le fi intruchipat pe toate acesteagi totugi cel F:
ce a fost hdrdzit cutoal,ecele amintite mai susaici, la noi, a fost DOCTORUL IULIAN CHITUL. T
DespreDomnia Sa,cei mai mulli gtiu puline lucruri, pe de-o parte datoriti respectdriide cdtre a

fogtii sdi prieteni a doringeisale expresede a nu i se face publicitate gi a i se respecta anonimatulla

vremea senecfufii, iar pe de alta parte din motive de ignorare a celor din perioada ,,proletariatului
victorios" a celortreculiIa celevegnicece auaparlinutaltorpdturisauclasesociale.
Deqi bistrifearr prin ,,adop!ie" el s-a dedicat concitadinilor sdi nu numai cu probitatea sa
profesionali de excepfiedar qi cu talentelesalepe cdt de valoroasepe atAtde multilaterale gi necesare
pentru popula{ia romdneascda Bistrifei in acele wemuri de restrigtea inceputului de secol XX. El a
petrecutpemeleagurilertoastrepeste50 de ani ddruindu-sebistrifenilor.
Dacd,lanumeroaselesalevirtuti mi-ar fi ingdduit si mai adauguna aceastaar fi generozitatea,
atdtde bine evidenfiatfiirr dragosteapentru neamul ---''
sdu,pentru
r -"-' a cdrui emanciparesocialSqi nafionald*a | - .,
trudit o viafdintreagd. i'243
Iulian Chitul s-a ndscut la 24 iunie, 1872 la Haleg, fiind unul dintre cei cinci copii ai
perceptorului loan Chitul pi al soliei sale Marta. Rimaqi de mici orfani de tatd, ei primesc totugi o =
educaliealeas6,dearecempma lor, fica preotului Cherestegiu,s-aocupatmult de acegtiamai alesdupd
ce semutasealituri depdrinlii sdi la Chefiu, ldng[ Beclean.
Iulian a fost crescutde mic in dragostepentru limba gi neamulrom0nesc,in datinile obiceiurile
gi tradiliile sale,astfel inc0t a devenit o viafd intreagdunzelos serv al semenilorsii, unul dintre cei mai
congtincioqiexponenliai migcdrii de dobdndirea drepturilorpentru naliunearomdnd.
Primele clasele face la $coalaprimard confesionalddin Gherla, continudndapoi la ,,Gimnaziul
superioralpiarigtilor,,din Cluj pe care-labsolvdinanul1892,cu,,Magnacum laudae".
Ca elev eminent se distinge gi in activitdlile cultural - artistice scriind versuri gi prozd, frind gi
primul redactoral revistei clandestinea Societdlii,,Julia". El a fost dealtfel gi intemeietorul orchestrei
elevilor liceului clujean.
Degi era un isousit violonist ?ndrigeqtegi flautul pe care il va studia cu pasiune astfel incAt il
gdsim gi angajat perrnanental orchestrei Operei clujene, ca flautist, in perioada studenfiei sale la
FacultateadeMedicinddin Cluj.
La 25 iunie 189Eobline titlul de doctor in medicina universald.A exercitat profesia de medic
peste54 de ani, ca doctof sgrcualla Beclean( 1898-I9l4), apoi doctor militar qi comandantulSpitalului
militar din Bistri{a ( I 9 14-19 18).
Din 1919 Corlsiliul Dirigent al Transivaniei il numeqte medic primar al Judelului Bistrija
incepdndcu14octombrie1919,funclie ce adelinut-opdndin anulpensiondriisale,1933.
A desfSguratd ihtqnsd activitate de educafie sanitarda sdtenilor mai ales, prin numeroasele
prelegerificute prin conlunelejudefului Solnok- Dibdca qiNdsdud,cu scopprofilactic. Prelegerilinute
in limbile romflni, mdghiard sau germandin funclie de nafionalitateaauditoriului s-aubucurat de un
real succes. Dintre Inuterialele suslinute atunci ag aminti cdteva pe care le mai pdstrez in
original:,,Lupta contr.[ t)olilor venerice" , ,,Desprebolile contagioasece se transmit de la animale",
,,Obligativitateadeclardrii avorturilor" , ,,Despretuberculozi sau hectic6" , ,,Despreajutorul intAi la
 sAngerdrigi fracturi de oase".Multe dintre aceste,, prelegerilepentrupopor" cum le numeaDr. Chitul in
perioadaanilor I9II-19I4 serefereauqi la alte domenii decdtcel sanitaraqacum au fost celereferitoare
la: ,,Deprinderirele la poporul nostru" sau,,Desprediferite soiuri de gunoi gi intrebuinfarea1or".
Din 1919 a fost numit de Consilul dirigent din Sibiu in paralel qi medic-legist pe ldnglt
Tribunalul Bistrifa.
A publicat mult in presavremii, in ziaregi reviste de specialitateprintre care,, Clujul medical" ,
,,Revistamedical[ budapestand",,Revista chtlarrd", ,,Noua Transilvanie" sau in buletinul oficial al
Inspectoratului general al sdndtdfiipublice ,,sinitatea Publici". Dar a scris gi cdrli ce au apIrut in
edituraBibliotecii popularea asociafiuniiAstradin Sibiu.
Pentrumeritele saleprofesionalea fost distins cu Medalia de onoareclasaa I-a cu decoraliade
rdzboide c[tre CruceaRoqie,,,Diploma de laudd" de cdtreComandamentulmilitar din Sibiu, ca gi cu ,,
SignumLaudis", Diploma de onoaregi,,Medalia comemorativiA.R.P.A", Crucea,,Meritul Sanitar"
clasaI-a, Semnul onorific ,,RdsplataMuncii pentru 25 de aniin serviciul Statului" , ,,Ordinul Coroana
Romdnieiin grad de CavaLer"ca gi ,,Ordinul CoroanaRomdnieiin gradde Comandor".
Ministerul Sdndtdliiil numegtecu data de 12 septembrie1928 qi director medical al bdilor din
S0ngeorzul-romdn.in aceastdultimd calitate se implici in mare mdsuri in studiul efectelor apelor
minerale, cercetdndefectele balneare gi curative ale izvoarelor de aici ca apoi s5 publice in 1937
lucrarea ,,Rezultateleterapeutice oblinute in tratamentul diabetului zahnat cu apa Hebe din com.
SdngeorzBAijud. Ndsdud" , editdndapoi gi numeroasealtepliante depopulaizarea stafiunii.
De-altfel, Dr. Chitul a fost cel care a pus bazelegtiinlifice a tratamentuluibalneo- climateric in
judeful nostru.
Degi pensionat ca medic generalist, activitatea sa de medic balneolog la SAngerz-B[i a
continuatfiind numit chiar gi director administrativ al stafiunii in perioada 1948-1952.
Dinl923,anulinfiinfdrii Liceului romdnesc,,AlexandruOdobescu"dinBistrifa a funcfionat ca
medic al qcolii gi profesor de anatomieqi igieni. Demisia sa din 4 feb. 1945 din aceastl funclie a fost
respinsdprin adresanr. 67 din 9 feb. 1945 astfel; ,,la abzicereaDomniei Voastrevd rugdm sd revenili
2441 din motivul cd incepdnd de la infiinlarea acestui liceu ali funclionat neintrerupt in aceastdcalitate,
achitdndu-vdin modul cel mai conStinciosfaldde indatoriile Domniei Voastre.Menliondm mai departe
cd intre imprejurdrile de astdzinici nu ali puteafi inlocuit Si cd orele de igiend Sianatomiele vom a$eza
in orar conform dorinlei Domniei Voastre".
Aga se face cd timp de 25 de ani a indeplinit qi funcfia de cadru didactic a primului liceu
romdnescdin Bistrifa, activitateincheiat5in anul 1948.
Doctorul luliu Chitul s-aimplicat de timpuriu in activitateacultural-artisticd.Dupd ce a infiinlat
Despdr,tdmdntul,,Astra" din Beclean, duminici de duminicd susfineain cele peste 80 de comune
apa\indtoare,conferinfe gi spectacolecu formaliile artisticepregitite de el. Ainfiinlat qi supravegheat
corurile sdteqtidin localitdlile apar,tindtoare.
Dupd terminarea Primului rdzboi mondial 'infiin\eazd la Bistrila ,,societatea Corald lacob
Mureqanu" a cdrui pregedintea fost necontenit pdni in 1940. Au fost organizate de societate sub
conducereasa lunar concertede coruri gi orchestrS,linAndu-seastfel mereu aprins[ flacdra cultului
pentrumuzicd gi arti in oraqulgijudeful nostru.
Cu prilejul acestormanifestdriseinterpreteazdpentraprimaoar6la Bistrita, cu artiqtii autohtoni
operetelerom0negti,,CraiNou" de Ciprian Porumbescu,,, $ezdtoarea"de Tiberiu Brediceanugi ,,Baba
Hdrca" de Al. Flechtenmaher.Nu estemai pulin adevdrat cd,au fost interpretategi arii qi coruri din
operele ,,Tanhauser", ,,Faust" , ,,VasulFantomd" sau din operetele,,Dragostede !igan",,,Liliacu1",
,,Gioconda",,,Viduvaveseld"gi altele.
In cadrul Societdfii corale el a avut grijd de repertoriu incluzdnd intotdeauna muzica
romdneascdctiltd, dar frcea gi prelucriri gi aranjamentedin tezauruI folclorului romdnescdin jurul
Bishifei. A avut o activitate muzicald atdtde bogati incdt a compuspeste200 piesemuzicale, operete,
doine qi dansuriromdnegti,romanfe,marguri,valsuri ugoaregi clasiceca gi baladecu motive romdnegti.
Tot el a fost gi libretistul operetelor sale. Activitatea in acest domeniu al muzicii a fost atdt de
prodigioasdincdt a.devenitmembru al Uniunii Compozitorilor din Rom6nia, mt;zicasaa fost frecvent
interpretatdde ansambluriprofesionistede prestigiu qi des difuzatdpe postul nafional de radio. Multe
dintre creafiile salen-auvdzut incd lumina tiparului gi nu au fost interpretateniciodatb.
Dacd imi esteingdduit agcita un fragment din articolul apdrutin ,,TribunaArdealului la l0 oc-
tombrie 1943sub semndturalui Titus Poienaru,,Dr lulian Chitul de o viald intreagd lucreazdin taind,
cu talent Sipasiune, indrdgostit de sonoritdlile infinite ale muzicei Si de motivele de crealitzspecifice
neamului nostru.Lucrdnd in tdcere,JdrdreclamdSiJdrdgrabd,cu specificul marilor creatori" ' Despre
activitatea muzicalda Dr. Iulian Chitul voi reveni,pe indelete,insd cu un alt prilei.
Frate mai mic al scriitorului Tit Chitul, cel care prin romanele ,,O fatd de tarabostes",
,,CatastrofaDaciei" qi ,,SteauaOrientului" a fost consideratintemeietorul romanului istoric rom6nesc,
Iulian nu a fost lipsit qi el de talent literar dovaddfiind numeroaselecrealii ce aurdmasde la Domnia Sa.
Dintre acesteanu aqnominaltza acum nici una, agreleva doar aspectulcantitativ deareceo evaluare
valoricSlipseqtedeocamdatd,multe dintre lucrdrile salenu au fost publicate fiind qi astdziin stadiul de
manuscris.Ag aminti scrierile pentru copii cum sunt cele opt piese de teatru, patru piese de teatru cu
cAntecegi 26 de povegti. Pentru adulli a scris 13 piese de teatru, unele dintre ele in patru acte, 6
monoloageqi 30 denuveletoatecreatein perioada1944-1960.
S-astins din viaJdla vfirstade 93 de ani, in anul 1965.Un pios omagiu gi vie recunoqtin!5pentru
cel de laacdrurnagteres-arimplini in acestan 135de ani.
Ar fr o mare bucurie, pentru mine, dacd agintdlni oameni de specialitatedoritori s[ scoatdla
lumind ceeace estevaloros in opera sa, deoarecevolumul mare de materiale ce trebuiescrevdzuteqi
pregitite detipar depdqescposibilitdlile mele actuale'

lz+s

Dr. Iulian Chitul

 F otogrufii, msrtori la evenimente bis,tri{ene
Fotogrufien als ZeagnisseBistritzer Begebenheiten
Photographs- witnessesto Bistri(a events

Prefectura - Priifektur - ThePrefect'soffice Piala centrald - Hauptplatz - Central Square

zszl

- Reformierte Kirche - The Protestant church Gimnaziul de - The girls giq.r.Lw

azarma
Strohgasse - Straw Street Kasetne des Regimentes Nr. 84 - Regiment EJ 6c-r:L'
Restaurantul Rusu 1902
RestaurantRusu1902
RusuRestaurant,1902

Izse

Vederegenerald, 190j
Stadti)bersicht
1903
Panoramicview,1903

StradaAlbert Berger,1904
Albert-Berger-Str. I 904
Albert Berger Street, 1904
 Hotel Fritsch, 1914
HotelFritsch l9I4
FritschHotel.l9l4
Cufamilia inaintea plecdrii la rdzboi, 1914
Mit der Familie vor Antritt des.,.Milixirdianst9;*:.!9ffikfyith thefamily before going onfront

j * ***l

ilM tiillll

2541 -...r..!.{...., Liceul Evanghelic-luteran, I 9 I I

.rr"

Evang.Juth.LyzeumI 9I I
13:strjtT,Si.knbilf!{r. 1'ftt t,l td The Evangelical-Lutheran highschool, I 9 I I

i'ii {-ln'""
, ' o , , , '. '., ' {n' i
,,{ ,^.f /''r'ai--'.-/ '
),\; rr . , , '* , , , At,7i llt tf;
, 1,:i, "(:V n ' "
i' , ) i'i.r'l,-;,'/ii,;',
( '' ''' '/- ^
"',:/'/'/17 "- "'/

Spitalul Keinzel, 1901

SpitalKeinzel1901 Vederegenerald dinspre Goldberg, 1904
KeinzelHospital, 1901 Stadtansichtgegenden Goldberg1904
Panoramicviewfrom Goldberg,1904

Vdndtori bistrileni, 1907

BistritzerJdger1907 Slujba religioasd tnainteaplecdrii pe front, 1914
Bistrila hunters,1907 Gottesdienstvor der Abreisean die Front I 914
Thereligiousservicebeforegoingto thefront,1914
 In curtea $colii primare romdneqti, I9I4
AUJdemHof der rumrin.Grundschule 1914
InsidetheRomanianprimary schoolyard, I 9I 4

Corpul profesoral al Liceului german, 1923

Professorenkollegium
desdeutschenLyzeums1923
TheGermanhighschoolteachers,1923

Izss

Societateabistrileand de ajutor la a 50-a aniversare, 1920

BistritzerHilfsotganisationbeim50-jd.hr.Jubilcium
I 920
Bistrila helpsocietyat the50thanniversary,1920

Culesul de struguri la WiSoara,1920

Weinlese in l'iisoara1920
Grapeshartestingat Wiqoara,1920

Defilarea de la l0 mai 1936 (Prefectul Nacu Dumifiu, Primarul

Dr. MureSan, Subprimarul loan Rusu, Comandantul Si adjunctul
Diviziei 2 Vdnatori muntel
Defilee zum 10.Mai 1936 (Prtifeh Nacu Dumitru,
B,ilrgermeister Dr. Muresan, tr4zebiirgermeister Ioan Rusu,
Kommandant und Adjunkt der 2. Division der Gebirgsjriger) Wzita Mitropolitului Bdlan la Bistrila in 3 marrie 1931
10th May, 1936 Paraile (Theprefect Nacu Dumitru, Besuch des Mitropoliten Balan in Bistritz am 3. lfir 19-11
The Mayor Dx MureSan, The Mayor-Depufit Ioan Rusu, The visit of Bdlan, the Mefi'opolitan bischop.
The Commander and the Deputy of the in Bistrita on March 3rd 1931
SecondDivision Mountain Coros)
 Besuch von Erzbischofluliu Hosu in Bistritz 1942
Bishop Iuliu Hossu's yisit to Bistrila in 1942

Familia Hopdrcd in curtea gospoddriei de pe Burich, 1942

FamilieHopdrcdbei ihremBauernhofamBurgberg1942
256 TheHopdrcdfamily in their household
on Burich,I 942
|
Fichy torcdnd, 1948
Fichy beimSpinnen i;
I
fl

s
l
f
f
-
,
t I
Defilarea sa$ilor bistriteni, 1940
Defileeder BistritzerSachsen1940
TheBistrila saxonpeoplebparade,I 940

Vederegenerald din CodriSor, 1940 La sdniuSpe Dealul Budacului, 26 ianuarie 1986

UbersichtvoinCodrisorausI 940 BeimSchlittenfahren
auf demBudakerBergam 26.Jrinner 1986
Panoramicviewfrom Codrisoa1940 Sleighingon BudacuHill, January26th,1986
ffif

Sistri{u ieri gi azi

Bistritz gesternund heate
Bistri{a: Ycsterfuyww&t@

lzst

Turnul Dogarilor - Der Fa"Bbinder-Turm

2s8I
Biserica evanghelicd - Die evangelischeKirche - The Evangelical Church

#d'ffiw'

'*i
i

A,*#$j

Sala Polivalentd - Der Allzwecksaal - The Sports Centre

 -*fr'{
,J

is;i
e**
i:{ff1l;ffi

PoSta veche - Die Alte Post - The old Post ffice

259
 j {""
sss
#
#-+

i*
i ,:\+

,'

260 Blocul Si complexul comercial "Domus" - Wohnblockmit Geschdftskomplex,Domus" - The block offlats and the "Domus" shopping centre
|

Casa Argintarului - Das Haus des Silberschmiedes - Silver Jewellerb House

 Casa Municioald de Culturd - Das st(idtischeKulturhaus - The Town House of Culture

1261

ffi# $
ffi,, # lls
gl

Trff#
Camerade Comer{,Industrie Si Agricultura a.iudelului
desLandh'eises -
Kammerfr)rHandel,IndustrieundLandvitlschaft TheCounr;Chartber,;'t(,;;n;n;;r;. 1'":".:7'
 t{ffiTffi1
'tr

,tfi1

2621 - Hotel Codrisor - "Codrisor" Hotel

'
,'K.lt '
i.r -' "

$liriiffi
iiinllilllt
iirLuf:l!il

Colegiul Na|ional "Liviu Rebreanu" - Nationalcollegium ,,Liviu Rebreanu" - "Liviu Rebreanu" National College
Strada George Coqbuc
Strada GeorgeCosbuc
GeorgeCoSbucStreet

Izsr

b
F

I
F
 Primdria municipiului - Rathaus der Stadtgemeinde - The Tbwn Hall
2641

Prefectura - Prcifektur - ThePrefectbOlfice

Noul pod al Budacului Die neue Budaker Briicke The new Budac Bridge

Izo

Palatul dejustilie - Der Justizpalast The Court qflat

 ffi

Piala Centrald - H(tuptplatz - Central Square

Bulevardul Independenlei - Bulevardul Independenlei - The Independence Boulevard

 lzaz

'.;;
?,
l;4

*"q

&.-'
{'+"
**
!.
il
i*n.!.::, ! Fft,iri-lri;i:rJPr 1r{r:

Liceul "Andrei MureSanu " - The "Andrei MureSanu" highschool