UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE I GESTIUNEA

AFACERILOR
LUCRARE DE LICEN
Coordonator stiinific
Conf.dr.ing.ec. Mihaiu Romolica
Student
Roba Viorel Cosmin
CLUJ NAPCA
!
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE I GESTIUNEA
AFACERILOR
LUCRARE DE LICEN
MODALITI DE AMBALARE, MARCARE,
ETICHETARE I COMERCIALIZARE A
STIMULENTELOR
Coordonator stiinific
Conf.dr.ing.ec. Mihaiu Romolica
Student
Roba Viorel Cosmin
CLUJ NAPCA
"
CUPR#NS
Argument
#ntroducere
CAP !. Ambalarea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..!
!.! %efinirea ambala&ului$$$$$$$$$$$$$$$$..!
!." Rolul ambala&elor.'unciile ambala&elor$$$$$$$$....."
!.( )i*uri de ambala&e.......................................................................+
!., Ambala&e recu*erabile-reciclabile.$........................................../
!.0 1stetica ambala&elor de *re2entare 3i desfacere a *roduselor....!4
CAP ". Marcarea......................................................................................!5
".! %efinirea m6rcii.........................................................................!5
"." A*ariia 3i de27oltarea m6rcii....................................................!8
".( Rolul m6rcii.'unciile m6rcii....................................................."4
"., )i*uri de m6rci.........................................................................."(
".0 Semne folosite ca m6rci............................................................."+
".+ 1lemente de marcare.'orme de marcare..................................."8
CAP (.
1tichetarea...................................................................................."/
(.! %efinirea etichetei......................................................................"/
(." A*ariia 3i de27oltarea
etichetei................................................."/
(.( 1tichetarea *roduselor alimentare.............................................(4
(., Rolul etichetei.'unciile etichet6rii............................................(,
(.0 )i*uri de etichete.......................................................................(0
(.+ 1ticheta electronic6....................................................................(8
(.5 Marcarea ecologic6-1coetichetarea...........................................,!
CAP ,. Studiu de ca2
Modalit6i de ambalare9 marcare9 etichetare 3i comerciali2are a
stimulentelor.............................................................................................45
,.! Pre2entarea cafelei si a gru*ei de *roduse gustati7e.................,0
,." Sortimentul *rodusului e:istent ;n reeaua comercial6.............,+
,.( Procesul tehnologic de obtinere a cafelei..................................,8
,., Ambalare9 trans*ort9 de*o2itare.................................................0!
,.0 Marcarea 3i etichetarea
cafelei...................................................0"
,.+ Comerciali2area cafelei Jacobs in h<*ermar=eturi....................00
(
Conclu2ii...................................................................................................+"
>ibliografie...............................................................................................+0
,
ARGUMENT
?n abordarea acestei teme am ;ncercat s6 *re2int modalit6ile 3i lucrurile care trebuiesc
urm6rite la achi2iionarea unui *rodus alimentar.
'iind *u3i s6 aleag6 dintr@o gam6 larg6 de *roduse de tot felul9 consumatorii se
orientea26 s*re acele oferte care cores*und cel mai bine a3te*t6rilor 3i ne7oilor lor9
deci2ia de cum*6rare ba2Andu@se *e ca*acitatea de *erce*ie a 7alorii. 1i 7or alege
acea ofert6 care consider6 c6 le 7a satisface cel mai mult 3i mai bine ne7oile9
a3te*t6rile sau credinele consumatorilor des*re ceea ce a3tea*t6 s6 *rimeasc6 de la
*rodusele achi2iionate. Aceste a3te*t6ri iau na3tere *e ba2a e:*erienei anterioare9 a
afirmaiilor f6cute de *rieteni 3i a afirmaiilor 7enite din *artea firmelor. Pentru
formarea unei re*utaii bune ;n rAndul clienilor9 *roduc6torii trebuie ca ;n mod
constant s6 aib6 la dis*o2iie *roduse de o calitate ridicat6.
Ambala&ul9 marca 3i eticheta *rodusului sunt lucruri care reali2ea26 7An2area
*rodusului 3i a&ut6 la o cunoa3tere mai ra*id6 a *rodusului c6utat fa6 de celelalte
*roduse de acela3i fel.
'iecare client dore3te ca la cum*6rarea unui *rodus s6 fac6 achi2iia cea mai bun69 la
un *re cAt mai mic s6 cum*ere un *rodus cAt mai bun.
Comerul din 2ilele noastre este unul ba2at *e di7ersitate 3i concuren6 ;ntre *rodusele
3i *roduc6torii de *e *ia6. VAn2area *roduselor alimentare 3i *romo7area acestora
c6tre client se reali2ea26 mai bine 3i mai u3or cu a&utorul acestor trei lucruri foarte
im*ortanteB marc69 ambala&9 etichet6. Cu cAt ambala&ul unui *rodus este mai bine
reali2at a7And un design care iese ;n e7iden6 fa6 de *rodusele similare *6strAnd
calitatea *rodusului ;n condiii bune 3i *unAndu@le ;n 7aloare foarte bine cu atAt 7a
a7ea o mai mare atracie s*re *ublic9 f6cAndu@l *e acesta s6 achi2iione2e acest *rodus
mult mai u3or decAt altele asem6n6toare.
Marca este un element im*ortant ;n strategia comercial6 a unei firme9 deoarece
*ermite identificarea ofertei agentului economic res*ecti7 3i diferenierea acesteia ;n
ra*ort cu concurena. Pe de alt6 *arte9 marca ofer6 consumatorilor *osibilitatea de a se
orienta s*re *rodusele de calitate su*erioar69 *use la dis*o2iie de c6tre *roduc6torii
care 3i@au cA3tigat de&a un renume *e *ia6. Considerat6 deseori ca fiind bunul cel mai
de *re al unei ;ntre*rinderi9 marca ser7e3te atAt *roduc6torului cAt 3i consumatorului.
0
1ticheta re*re2int6 un mi&loc de identificare a *roduselor9 de informare sim*l6 3i
ra*id6 a consumatorilor9 de educare a acestora9 de ;nlesnire a o*eraiilor comerciale9
dar 3i de *romo7are a *roduselor *e *ia6.
Pentru reducerea efectelor negati7e *e care *rodusele 3i ambala&ele le *ot a7ea asu*ra
mediului ambiant9 ;ntr@o serie de 6ri au fost introduse sisteme de marcare ecologic6.
Marcarea ecologic6 are rolul de a certifica ;n faa consumatorilor calitatea ecologic6 a
unui *rodus 3i a ambala&ului acestuia.
+
INTRODUCERE
Alimentele sunt ambalate deoarece crea26 o barier6 igienic6 ;ntre *rodus 3i mediul
e:terior9 reducAnd riscul de alterare 3i *relungind durata de 7alabilitate a *rodusuluiC
este necesar6 *entru un trans*ort sigur 3i eficient 3i *entru furni2area de informaii 3i
instruciuni *rin marc6 3i etichetare. Marca este un element im*ortant in strategia
comercial6 a unei firme9 deoarece *ermite identificarea ofertei agentului economic
res*ecti7 3i diferenierea acesteia in ra*ort cu concurena. Pe de alt6 *arte9 marca ofer6
consumatorilor *osibilitatea de a se orienta s*re *rodusele de calitate su*erioar69 *use
la dis*o2iia lor de c6tre *roduc6torii care 3i@au cA3tigat de&a un renume *e *ia6.
Considerat6 deseori ca fiind bunul cel mai *reios al unei ;ntre*rinderi9 marca ser7e3te
atAt *roduc6torului9 cAt 3i consumatorului 1tichetarea are rolul de a oferi informatii
des*re *rodus. 1tichetarea modern6 a *roduselor alimentare *resu*une e:istena unui
mesa& ce conine informaii utile atAt *entru agenii economici cAt 3i *entru
consumatori9 un rol im*ortant a7Andu@l informaiile de ordin nutriional. ?n acest sens9
etichetarea corect6 3i cu*rin26toare a *roduselor alimentare re*re2int6 o ba26 util6 de
date *entru consumator9 a&utAndu@l ;n alegerea corect6 a unui *rodus ;n funcie de
necesit6ile sale9 ;n educarea lui ;n calitate de cum*6r6tor9 res*ecti7 ;n con3tienti2area
efectului *e care alimentul ;l are asu*ra s6n6t6ii organismului s6u.
%e27oltarea si di7ersificarea *roductiei si a consumului de bunuri9 *romo7area
formelor eficiente de comer au determinat e7oluii s*ectaculoase ;n domeniul
ambala&elor.
Ambala&ul ;nsoe3te *rodusul ;n fiecare eta*6 a circulaiei sale9 de la *roduc6tor la
consumator9 a7And un rol im*ortant ;n *rote&area acestuia 3i *romo7area 7An26rilor.
Ambalarea *roduselor alimentare *re2int6 im*ortan6 deosebit6 *entru toi
*artici*anii la circuitul tehnico@economic9 fa*t demonstrat de frec7ena de ;nnoire a
ambala&ului care a fost mai mare decAt cea de ;nnoire a produselor9 ;n ultimii "4 de
ani. Aceast6 tendin6 se e:*lic6 *rin im*actul *e care ;l are ambala&ul asu*ra
consumatorului la luarea deci2iei de achi2iionare a *rodusului.
5
CAPITOLUL 1
AMBALAREA
Ambalarea m6rfurilor a cunoscut o de27oltare s*ectaculoas6 ;n tim*9 ca urmare a
tehnologiilor a7ansate folosite atAt ;n *roducia de m6rfuri9 cAt 3i ;n obinerea de noi
materiale *entru ambala&e9 de noi ti*uri de ambala&e 3i de metode de ambalare din ce
;n ce mai *erfecionate9 care s6 menin6 calitatea *roduselor 3i a mediului ;ncon&ur6tor
la un ni7el ridicat.
%e asemenea9 e:igenele consumatorilor fa6 de ambala& 3i de ambalarea m6rfii au
crescut odat6 cu e7oluiile ;nregistrate ;n modul de 7ia6 3i de consum. Produc6torii de
m6rfuri 3i de ambala&e s@au aliniat acestor e:igene 3i chiar au 7enit ;n ;ntAm*inarea
cerinelor consumatorilor.
Ambalarea este un conce*t folosit e:cesi7 ;n leg6tur6 cu sfera bunurilor cu e:isten6
material6. Actualmente9 la ni7elul ;ntregii *lanete9 se consider6 c6 a*ro:imati7 //D
din *roducia de m6rfuri se tran2acionea26 ;n stare ambalat6.
%efiniiile date conce*tului de ambalare sunt e:trem de numeroase9 uneori e:istAnd
chiar deosebiri de nuan6 ;n ceea ce *ri7e3te sensul dat ;n diferite limbi -de e:em*lu9
engle2eascul packaging aco*er6 3i unele as*ecte ce in de comunicarea informaiei
*rin etichet69 marc69 dar 3i *rin facilitarea 7An26rii.. #nstitutul de Ambalare din Marea
>ritanie considera c6 ambalarea se refer6 laB
un sistem coordonat ce facilitea26 trans*ortul9 distribuia9 de*o2itarea9
7An2area 3i consumul bunurilorC
cale o*tim6 de distribuie a bunurilor c6tre consumatorul finalC
funcie tehnico@economico ce urm6re3te minimi2area costurilor de li7rare.
?n RomAnia9 conce*tul de ambalare este definit ;n standardul S)AS 08,0E!@8+9
*recum 3i ;n rdonana Fu7ernului (/E!//0 -ambala& *entru *roduse alimentare..
1.1 Def!"e# #$%#&#'(&(
Ambala&ul m6rfurilor *oate fi definit din *unct de 7edere tehnic 3i economicB
%in *unct de 7edere tehnic9 conform S)AS 08,0E!@!/8+9 ambalajul este Gun
mi&loc-sau un ansamblu de mi&loace. destinat s6 cu*rind6 sau s6 ;n7eleasc6 un *rodus
sau un ansamblu de *roduse9 *entru a le asigura *rotecia tem*orar6 din *unct de
7edere fi2ic9 chimic9 mecanic9 biologic9 ;n sco*ul meninerii calit6ii 3i integrit6ii
8
acestora ;n stare de li7rare9 ;n decursul mani*ul6rii9 trans*ortului9 de*o2it6rii 3i
desfacerii *An6 la consumator sau *An6 la e:*irarea termenului de garanieH.
%in *unct de 7edere economic9 ambala&ul *oate fi considerat un *rodus finit oarecare
cu o anumit6 destinaie9 *entru care s@au reali2at cheltuieli cu materii *rime 3i
cheltuieli de obinere.
Ambalarea m6rfurilor este definit69 conform S)AS 08,0E!@!/8+9 ca fiind Go*eraia9
*rocedeul sau metoda *rin care se asigur69 cu a&utorul ambala&ului9 *rotecia
tem*orar6 a *rodusului ;n decursul mani*ul6rii9 trans*ortului9 de*o2it6rii9 contribuind
3i la ;nlesnirea acestora *An6 la consumarea sau *An6 la e:*irarea termenului de
garanieH.
!
Comerciali2area *roduselor este de neconce*ut9 ;n cele mai multe ca2uri9 f6r6
e:istena ambala&elor. Li*sa ambala&elor ar face schimbul de m6rfuri costisitor9
ineficient 3i chiar im*osibil.
1.) R*&(& #$%#&#'e&*".F(!+,&e #$%#&#'e&*"
#m*ortana ambala&ului este e7ideniat6 de *rinci*alele funcii *e care acesta trebuie
s6 le ;nde*lineasc6 *e *arcursul circuitului str6b6tut de *rodus ;ntre furni2or
-*roduc6tor. I distribuitor I reeaua comercial6 en detail I consumatorul final.
Rolul 3i im*ortana ambala&ului se reflect6 ;n cele trei funcii ale acestuiaB
conser7area 3i *rotecia *roduselor 3i a calit6ii acestoraC
mani*ularea9 trans*ortul9 de*o2itareaC
*romo7area 7An26rii m6rfurilor 3i informarea consumatorului.

F(!+,# -e +*!.e"/#"e 0 1"*2e+,# 1"*-(.e&*" 0 # +#&23, #+e.2*"#
Aceast6 funcie *resu*une *rote&area *rodusului de mediul e:tern -factorii fi2ici9
chimici9 biologici. 3i este considerat6 funcia de ba26 a unui ambala&.
P"*2e+,# 4$1*2"/# f#+2*"&*" f5+
'actorii fi2ici suntB
solicitrile mecanice -tre*idaiile din tim*ul trans*ortului. @ *ot com*rima9
tasa *rodusul ;n ambala&9 creAndu@se un s*aiu ;ntre *rodus 3i ambala& 3i ca
!
Al.Chis9Romolica Mihaiu9 GStudiul M6rfurilor 3i Asigurarea Calit6iiH9 1ditura Alma Mater9*ag !(0.
/
urmare *rodusul nu mai este *rote&at ;m*otri7a solicit6rilor mecanice
ulterioareC
lumina @ *roduce decolor6ri 3i degrad6ri ale m6rfurilor.-1:em*luB@ *rodusele
care conin colorani naturali se decolorea26 sub aciunea luminii sau *re2int6
*ete 3i culoare neuniform6. Pentru a o*ri *6trunderea luminii ;n interiorul
ambala&ului se folose3te ambala&ul o*ac ca de e:em*lu cel obinut din
amino*laste -materiale *lastice. @ *entru medicamente @ sau din materiale
com*le:e @ *entru la*te9 sucuri.
temperatura @ ambala&ul trebuie s6 *rote&e2e *rodusul de tem*eraturile ridicate
sau sc62ute ori de 7ariaii de tem*eratur6C se folosesc ;n acest sco* ambala&e
din materiale *lastice9 lemn9 folii de aluminiu9 *rotecii su*limentare din
rumegu3C *entru a asigura *rotecia *rodusului ambala&ul trebuie s6 fie
re2istent la tem*eraturi ridicate -dac6 *rodusul necesit6 sterili2are. sau la
tem*eraturi sc62ute -dac6 *rodusul este conser7at *rin congelare..
P"*2e+,# 4$1*2"/# f#+2*"&*" +6$+
Ambala&ul trebuie s6 asigure *rotecia *roduselor fa6 de diferite substane chimice9
caB amoniac9 hidrogen9 dio:id de carbon9 dio:id de sulf9 a*69 7a*ori.
Ambala&ul &oac6 un dublu rolB
de barier6 la transferul de ga2e din e:terior ;n interiorul ambala&uluiB
barier6 la o:igen 3i 7a*ori de a*6 eliminAndu@se riscul de27olt6rii
bacteriilor9 mucegaiurilor 3i o:id6rii *roduselorC
barier6 la substane 7olatile din mediu -fum9 *arfumuri. care ar *utea
modifica *ro*riet6ile organole*tice -gust9 miros..
de barier6 la transferul de ga2e din interior s*re e:terior9 e7itAndu@se *ierderea
aromei *rodusului -de e:em*lu la cafea.9 deshidratarea *rodusului sau
*ierderea ga2ului sau amestecului ga2os introdus ;n ambala& ;n 7ederea
conser76rii *rodusului -dio:id de carbon9 a2ot..
Pe de alt6 *arte9 ambala&ul trebuie s6 fie neutru fa6 de *rodus9 s6 nu influene2e
negati7 *rodusul ;n urma unor reacii chimice.
!4
P"*2e+,# 4$1*2"/# f#+2*"&*" %*&*7+
Rolul ambala&ului este de a *rote&a *rodusele fa6 de microorganismele din
atmosfer, fa de insecte i roztoare9 ;m*iedicAnd astfel contaminarea lor -s6
asigure o etan3eitate *erfect6 fa6 de germenii microbieni..
Pe de alt6 *arte9 ambala&ul ;m*iedic6 contactul direct dintre *rodusele sterile 3i
*ersoanele care le mani*ulea26.
Asigurarea acestor ti*uri de *rotecie este indisolubil legat6 de metodele de
conser7are a *roduselor -uscare9 s6rare9 afumare9 congelare9 *asteuri2are9 sterili2are9
etc..
F(!+,# -e $#!1(&#"e, -e1*52#"e, 2"#!.1*"2
Se consider6 c69 *e *arcursul circuitului tehnic9 m6rfurile 3i ambala&ele lor sunt
su*use la circa (4@,4 o*eraii de mani*ulare9 deci unor solicit6ri mecanice care le *ot
deteriora.
Pentru a ;nlesni o*eraiile de mani*ulare9 de*o2itare9 trans*ort9 ambala&ele trebuie s6
;nde*lineasc6 urm6toarele condiiiB
s6 facilite2e mani*ularea *roduselor9 *rin form69 greutate9 7olum9 *re2ena
unor orificii care s6 *ermit6 *rinderea lorC
s6 asigure securitatea o*eratorilor 3i stabilitatea ;nc6rc6turiiC
s6 fie u3or de sti7uitC
s6 fie *reci2ate condiiile ;n care *ot fi mani*ulateC
s6 re2iste la 7ariaii de tem*eratur6 3i umiditate ;n s*aii deschiseC
s6 fie ada*tate la normele de trans*ortC
s6 *re2inte un ra*ort o*tim 7olum@greutateC
s6 *oat6 fi ada*tate la unit6ile de ;nc6rcare utili2ate -*alete9 camioane9
7agoane..
Ambala&ul ofer6 o serie de informaii cu *ri7ire la condiiile de mani*ulare9
de*o2itare9 trans*ort9 *rintr@o serie de simboluri.
?n *erioada actual6 s@au raionali2at *rocesele de mani*ulare9 de*o2itare9 trans*ort
*rin o*eraiuni de *aleti2are9 containeri2are9 modulare.
Paletizarea *ermite mani*ularea9 de*lasarea9 sti7uirea *roduselor gru*ate *e unit6i
de ;nc6rcare9 folosindu@se *alete 3i electrosti7uitoare.
!!
Containerul este un utila& *entru trans*ortul economic al m6rfurilor9 construit din
materiale re2istente9 fle:ibile9 e7entual care *ermit *lierea du*6 utili2are9 asigur6
foarte bine integritatea 3i calitatea m6rfurilor.
Modularea const6 ;n corelarea dimensiunilor ambala&elor de desfacere cu cele ale
ambala&elor de trans*ort general9 cu ale containerelor9 ale mi&loacelor de trans*ort 3i
cu cele ale s*aiului de de*o2itare.
F(!+,# -e 1"*$*/#"e # $3"f("&*" 0 !f*"$#"e# +*!.($#2*"&*"
Aceast6 funcie are o im*ortan6 deosebit69 deoarece acce*tarea unor *roduse de c6tre
consumatori de*inde ;ntr@o mare m6sur6 de estetica ambala&ului.
Pe de alt6 *arte9 ambala&ul informea26 consumatorul asu*ra *rodusului9 iar *e de alt6
*arte9 ;l atrage *rin dimensiunea sa estetic6.
?n ca2ul 7An26rii *rin autoser7ire9 de e:em*lu9 ambala&ul ;nlocuie3te arta 7An26torului
*rin contactul direct al cum*6r6torului cu *rodusul res*ecti79 contribuind9 astfel la
*romo7area *roduselor *e *ia6.
Pentru a@3i ;nde*lini aceast6 funcie9 ambala&ul trebuie s6 ;nde*lineasc6 o serie de
condiiiB
s6 atrag6 atenia cum*6r6torului ;n mod s*ontan9 s6 fie u3or de recunoscut9 s6
sugere2e o idee *recis6 des*re *rodusC ambala&ul atrage atenia cum*6r6torului
*rin modul de reali2are9 etichet69 marc69 designC
s6 fac6 *ublicitate *rodusului9 dar ;n nici un ca2 s6 nu induc6 ;n eroare
cum*6r6toriiC *entru aceasta9 ambala&ul trebuie s6 comunice *ublicului
caracteristicile *rodusului9 elemente de identificare ale *rodusului9 condiiile
de utili2areC informaiile *re2entate *rin te:te9 etichete9 *ictograme9 coduri ce
se refer6 la marc69 denumire9 *ro7enien69 mod de utili2are9 to:icitate9
im*actul asu*ra mediului ;ncon&ur6tor9 termen de 7alabilitate9 etc.C
s6 *un6 ;n 7aloare caracteristicile eseniale ale *rodusului astfel ;ncAt
consumatorii s6@l deosebeasc6 cu u3urin6 de *rodusele similareC
noul ambala& s6 nu duc6 la sc6derea ;ncrederii clienilor fideli ;n calitatea
*rodusului9 s6 fie su*erior celui 7echiC
s6 *ermit6 situarea *rodusului ;ntr@o gru*6 de *roduseC
caracteristicile estetice ale ambala&ului au o mare im*ortan69 acionAnd asu*ra
*sihicului cum*6r6torului9 determinAnd astfel atracia fa6 de *rodus.
!"
1:em*lu B
forma @ ambala&ul trebuie s6 in6 seama de ambiana9 locul9 modul de utili2are a
*roduselor9 caracteristicile *rodusului9 condiiile de *6strareC ambala&ul trebuie s6 se
caracteri2e2e *rin soliditate9 greutate redus69 durabilitate9 funcionalitate.
culoarea @ acionea26 3i ea asu*ra *sihicului cum*6r6torului9 deoarece9 ;n momentul
7i2uali26rii *rodusului9 cum*6r6torul sesi2ea26 mai ;ntAi culoarea9 a*oi marca9 forma9
design@ul.
grafica @ trebuie s6 fie sim*l69 e:*resi769 clar69 ilustraia s6 fie com*atibil6 cu
*rodusul ambalat9 iar *rin elementele coloristice9 stil9 echilibru9 s6 *un6 ;n 7aloare
denumirea *rodusului 3i marca9 s6 *ermit6 o citire ra*id69 corect69 facil69 f6r6 s6 dea
na3tere la confu2ii.
?n condiiile ;n care ra*ortul calitate@*re este egal la mai multe *roduse9 acelea care se
diferenia26 *rin creati7itatea ambala&elor ies ;n e7iden6 fa6 de cele concurente9 fiind
*referate 3i cum*6rate de consumatori.
1.8 T1(" -e #$%#&#'e
Literatura de s*ecialitate menionea26 mai multe criterii de clasificare a ambala&elor9
din care reinemB
%u*6 $#2e"#&(& +*!.22(e!2B ambala&e din hArtie 3i cartonC ambala&e din
sticl6C ambala&e din metalC ambala&e din materiale *lasticeC ambala&e din lemn9
;nlocuitori din lemn 3i ;m*letituriC ambala&e din materiale te:tileC ambala&e din
materiale com*le:e9 ;n com*onente ale *rodusului -membrane naturale9 7afe9
amidon gelatini2at..
%u*6 ..2e$(& -e +*!fe+,*!#"eB ambala&e fi:eC ambala&e demontabileC
ambala&e *liabile.
%u*6 21B *licuri9 *ungi9 saco3e9 co3uri9 t67i9 l62i9 cutii9 stela&e9 al7eole9
flacoane9 borcane9 butelii9 bidoane9 damigene9 butoaie9 canistre9 tuburi.
%u*6 -e.2!#,eB ambala&e de trans*ortC ambala&e de desfacere 3i *re2entare.
%u*6 .1e+f+(& 1"*-(.(&( #$%#&#2B ambala&e *entru *roduse alimentareC
ambala&e *entru *roduse nealimentareC ambala&e *entru *roduse *ericuloaseC
ambala&e indi7idualeC ambala&e colecti7e.
!(
%u*6 7"#-(& -e "7-2#2eB ambala&e rigideC ambala&e semirigideC ambala&e
su*le.
%u*6 -("#2# -e (2&5#"e 0 21(& +"+(&#,eB ambala&e recu*erabileC
-ambala&e reciclabile 3i ambala&e refolosibile.C ambala&e nerecu*erabile.
Rolul ambala&ului este acela de a *rote&a *rodusele alimentare-a menine integralitatea
3i calitatea acestora.9 de a ;nlesni o*eraiile de mani*ulare9 trans*ort9 de*o2itare9
desfacere -a *ermite circulaia *roduselor de la *roduc6tor la consumatorul final..
C#"#+2e"5#"e# 1"!+1#&e&*" 21(" -e #$%#&#'e
A$%#&#'e&e -! 69"2e, +#"2*!, :$#2e"#&e +e&(&*5+e;
JArtia 3i cartonul au o serie de *ro*riet6i care le recomand6 *entru obinerea
ambala&elorB
mas6 mic6C
inodore9 insi*ideC
hArtia *ergament are *ermeabilitate sc62ut6C
hArtia 3i cartonul aco*erite9 laminate sunt re2istente la uleiuri9 ga2e9 alcool9
eteri9 esteri9 aci2i9 ba2e slabe.
Ambala&ele din hArtie@carton se obin din urm6toarele ti*uri de materiale de ba26B
carton *latC
du*le: @ minimum " straturi de material fibros9 unite *rin *resare ;n stare
umed6C
tri*le: @ minimum ( straturi de material fibros9 unite *rin *resare ;n stare
umed6C
carton ondulat @ obinut din !@, straturi netede 3i !@( straturi ondulate9 unite
;ntre ele *rin ade2i79 se folose3te la ambalarea *roduselor care necesit6
*rotecie contra 3ocurilor mecanice -sticl69 ceramic69 mobil6..
A$%#&#'e -! $#2e"#&e 1&#.2+e
Materialele *lastice sunt utili2ate *e scar6 larg6 *entru obinerea ambala&elor9 datorit6
urm6toarelor *ro*riet6iB
mas6 s*ecific6 redus6C
re2isten6 ;n mediul umedC
re2isten6 la aciunea aci2ilor 3i alcalinilorC
!,
re2isten6 mecanic6 bun6C
se *relucrea26 u3or9 obinAndu@se ambala&e de forme 3i dimensiuni diferite
*ro*riet6i igienico@sanitare
Ambala&ele din materiale *lastice sunt<
saci9 *ungi9 ambala&e fle:ibile obinute din *olietilen69 *oli*ro*ilen69
*oliclorur6 de 7inil-PVC..
*ahare9 t67ie9 farfurii@obinute din forme rigide9 care au ca*acitatea de
formare la caldC
ambala&e com*le:e
A$%#&#'e -! $e2#&
Metalul este utili2at ;n industria chimic6. Cutiile metalice ofer6 a7anta&ul rigidit6ii9
e7itAnd riscurile de s*argere ;n tim*ul trans*ortului.
A$%#&#'e -! .2+&3
Ambala&ele din sticl69 butelii9 borcane9 flacoane dein o *ondere im*ortant6 ;n totalul
ambala&elor9 datorit6 *ro*riet6ilor sticleiB
ofer6 *rotecie bun6 -barier6 la ga2e9 7a*ori9 lichide.C
este trans*arent6 -*ermite 7i2uali2area *rodusului9 fiind astfel un factor de
*romo7are a 7An26rii.C
*re2int6 stabilitate fa6 de alcalii9 aci2i -singurul acid care o atac6 este acidul
fluorhidric.C
nu are mirosC
*oate fi colorat6 *rote&And *rodusul fa6 de radiaiile ultra7ioleteC
*oate fi *relucrat6 ;n di7erse formeC
este material reciclabil 3i economic.
Ambala&ele din sticl6 au ;ns6 3i de2a7anta&eB
fragilitate -re2isten6 slab6 la 3ocurile mecanice.C
greutate relati7 mare9 ceea ce le face dificil de mane7rat 3i ridic6 cheltuielile
de trans*ort.
A$%#&#'e&e -! &e$!
!0
Lemnul se folose3te ;n s*ecial la confecionarea ambala&elor de trans*ort datorit6
solicit6rilor mecanice 3i u2ura la care este e:*us.
A$%#&#'e&e -! $#2e"#&e 2e=2&e
Sacii te:tili *re2int6B
a7anta&eB re2isten6 la ru*ere9 higrosco*icitate9 *ermeabilitate la 7a*orii de aer9
a*6C
de2a7anta&eB nu re2ist6 la foc. Au o *ondere mic6 ;n ambalarea m6rfurilor.
A$%#&#'e -! $#2e"#&e +*$1&e=e
Au a*6rut *e *iaa ambala&elor ;n ultimii +4 ani. S@a considerat c6 un singur ti* de
material nu r6s*unde ;ntotdeauna la toate cerinele unui *rodus sau ale altuia. %e
aceea s@a folosit tehnica aco*eririi unui material -hArtie9 carton9 material *lastic9
metal. cu dou6 sau trei straturi de alte materiale9 astfel com*le:ul obinut s6 ;nsume2e
*ro*riet6ile com*onentelor.
1.> A$%#&#'e&e "e+(1e"#%&e :"e++&#%&e, "e(2&5#%&e;
Problema com*atibilit6ii ambientale a ambala&ului a de7enit deosebit de im*ortant6.
KAmbala&ul totalH *resu*une9 *e lAng6 ;nde*linirea funciilor *re2entate anterior9 3i
com*atibilitatea sa cu mediul ambiant -funcia social6 a ambala&ului..
Unul dintre criteriile care confer6 calitatea anti*oluant6 a unui ambala& este
*osibilitatea recu*er6rii9 deci a reutili26rii lui9 sau a materialului din care este f6cut.
Recu*erarea 3i reciclarea materialelor 3i ambala&elor au efecte *o2iti7e9 *e de o *arte
asu*ra reducerii utili26rii resurselor naturale9 iar *e de alt6 *arte asu*ra reducerii
cantit6ii de re2iduri9 e7itAndu@se *oluarea mediului ;ncon&ur6tor.
"
Ambala&ele din hArtie9 carton9 sticl69 materiale *lastice9 aluminiu9 lemn sunt
reciclabile. Ambala&ele din hArtie@carton *ot fi considerate ecologice. Aluminiul9
metalul utili2at ;n *ro*orie mare la obinerea ambala&elor metalice -cutii9 bidoane9
folii. *oate fi reciclat de un num6r infinit de ori 3i nu este to:ic. Ambala&ele din lemn
"
>otea )raian9 GAmbala&e 3i tehnologii de ambalare ;n industria alimentar6H9 1ditura 1conomic69 *ag
"+,.
!+
-l62i9 butoaie. sunt recu*erabile9 dar necesit6 cheltuieli mari *entru recu*erare 3i
recondiionare. ?n domeniul recu*er6rii materialelor *lastice a fost elaborat un sistem
global de clasificare a materialelor de ambalare9 sub coordonarea Societ6ii *entru
#ndustria Materialelor Plastice-SP#. SUA.
Sistemul de codificare *ermite trierea -sortarea. ambala&elor ;n funcie de materialul
*lastic din care sunt confecionate.
Cifrele 3i literele indic6 natura materialuluiB
!.P1)1@ *olietilen6 tereftalatC
".J%P1@ *olietilen6 de ;nalt6 densitateC
(.V@ 7inil9 inclusi7 *oliclorur6 de 7inilC
,.L%P1@ *olietilen6 de &oas6 densitateC
0.PP@ *oli*ro*ilen6C
+.PS@ *olistirenC
5.)J1R@ alte materiale *lastice.
Statele membre U1 au *re762utB
*romo7area ambala&elor standard9 *entru a facilita reutili2area lorC
eliminarea discrimin6rilor ;ntre ambala&ele noi 3i cele recu*erateC
fabricarea de *roduse care *ermit utili2area de ambala&e obinute din materiale
reciclateC
e:cluderea de *e *ia6 a ambala&elor care nu sunt recu*erabile sau reciclabile.
Ambala&ele *re2int6 o serie de simboluri referitoare la *rotecia mediului ;ncon&ur6tor9
deci a 7ieii 3i a s6n6t6ii consumatorilor.
1.? E.2e2+# #$%#&#'e&*" -e 1"e5e!2#"e 0 -e.f#+e"e # 1"*-(.e&*"
Proiectarea estetic6 este o cale non7erbal6 de comunicare a 7alorilor estetice a7And un
rol educati79 de culti7are a simului estetic.
Perce*erea estetic6 a unei m6rfi se ba2ea26 *e elemente *sihofi2iologice ale
*ersonalit6ii umane9 dar 3i *e elemente de cultur69 de teorie general6 acumulate ;n
urma unui *roces educaional.
!5
Necesitatea ;mbun6t6irii estetice a m6rfurilor ne oblig6 s6 ne gAndim la sincronismul
care trebuie s6 e:iste ;ntre gusturile9 dorinele 3i *referinele consumatorilor 3i
gusturile celor care reali2ea26 *rodusul.
?n urma unor studii efectuate ;n diferite 6ri ale lumii9 s*eciali3tii au a&uns la conclu2ia
c69 ;n general9 se:ul feminin a*recia26 la o marf6 caracteristicile estetice 3i mai a*oi
cele funcionale.
'uncia9 forma9 structura9 linia9 desenul9 ornamentul9 stilul9 culoarea9 simetria9
armonia9 *ro*oria 3i contrastul9 lumina9 mi3carea9 tensiunea 3i e:*resia re*re2int6
categorii estetice cu a&utorul c6rora m6rfurile sunt a*reciate sub ra*ort estetic.
Primele ambala&e a*6rute *e *ia6 au a7ut caracterul de Kambala&e marc6H9 deoarece
elementul grafic dominant era numele fabricantului9 sigiliul de control sau de calitate.
dat6 cu di7ersificarea *roduselor a a*6rut Kambala&ul informaieH legat de *rodus9
care a marcat a*ariia autoser7irii 3i a su*ermar=eturilor.
nou6 eta*6 ;n reali2area grafic6 a ambala&ului a constituit@o Kambala&ul seducieH
sau ambala&ul legat de consumator. %ac6 *rimele dou6 categorii de ambala&e a7eau
rolul de a aduce *rodusul c6tre consumator9 Kambala&ul seducieH trebuie s6 ;m*ing6
consumatorul c6tre marfa res*ecti76.
(
'iind un act de comunicare ce face a*el la imaginaie9 ambala&ul ;3i aduce contribuia
;n direcia *ublicit6ii 3i reclamei *rin intermediul elementelor ce@i com*un *lasticaB
form69 culoare9 grafic6 3i materiale de ambalare. Armoni2ate ;n mod raional aceste
elemente contribuie laB
Asigurarea ambianei estetice a s*aiului comercialC
Promo7area unor elemente cu s*ecific naional sau 2onalC
Crearea unei tradiii *entru *rodusele firmeiC
Conferirea unei anumite distincii 3i *ersonalit6i ambala&ului9 astfel ;ncAt s6
*oat6 fi recunoscut u3or de consumatoriC
Sugerarea unei idei *recise des*re *rodusul *e care@l ambalea26C
?ncadrarea *rodusului ;ntr@o anumit6 gru*6 de referin6 sau ;n uni7ersul
s*ecific m6rfiiC
Prote&area imaginii *rodusuluiC
Reflectarea gustului 2ileiC
Crearea sen2aiei de ;nnoireC
(
'alni6 1ugen9 K1stetica 3i ambala&ul *rodusuluiH91ditura Mirton9 *ag !4".
!8
Manifestarea unor cerine de KfastH *rin care trebuie satisf6cute ne7oi legate de
*o2iionarea ;n societateC
Pro7ocarea interesului 3i a curio2it6iiC crearea unui sentiment de ;ncredere 3i a
unei im*resii fa7orabile des*re calitatea *rodusuluiC
)ransmiterea eficient6 a mesa&ului informaional.
Un loc a*arte ;n strategia de soluionare estetic6 a ambala&elor este dedicat ne7oii
m6rfurilor s6 fie oferite dre*t cadou. Produsele 2aharoase9 b6uturile alcoolice 3i
nealcoolice9 *rodusele de *atiserie fin69 cafeaua *rimesc ;n anumite *erioade9 cu
*rile&ul s6rb6torilor de *rim67ar6 sau de iarn69 un ambala& s*ecial. Acesta *oate
*re2enta modific6ri de fond @ oameni de 26*ad69 br6dulei ;m*odobii9 ie*ura3i9 ou6 de
Pa3te sau numai de su*rafa6 *rin ata3area unei banderole cu rol *romoional ce
ser7e3te 3i la ;nchiderea ambala&elor cadou.
S$e2"# re*re2int6 e:*resia unor ra*orturi de m6rime 3i form69 de ordine 3i
dis*unere9 de *otri7ire 3i concordan6 *e care o au *6rile unui ;ntreg ;ntre ele 3i ;n
totalitate.
Prin simetrie ambala&ul cA3tig6 *ro*riet6i de armonie9 echilibru9 *ro*orionalitate. 1a
determin6 o economie de fore9 o *erce*ie mai u3oar6 a aceluia3i moti7 care se
re*et6.
P"*1*",# re*re2int6 modul de redactare a ra*ortului elementelor din *unct de 7edere
cantitati79 al m6rimilor9 reliefAnd aderena *6rilor9 concordana elementelor
com*onente ale unui ;ntreg9 unitatea coninutului 3i a formei9 l6sAnd im*resia final6
de agreabil 3i *l6cut. binerea unui ambala& armonios *oate a7ea loc *rin reali2area
echilibrului dintre *ro*riet6ile funcionale 3i alegerea materialului cu o structur6
cores*un26toare.
C*!2"#.2(& re*re2int6 modul de e:*rimare a 7ariaiei9 as*ect ce ;nl6tur6 monotonia9
stimulea26 7ariabilitatea inAnd cont de unitate. Se *oate 7orbi des*re contrast de linii
3i forme9 de m6rimi 3i structuri9 de te:tur69 de umbre 3i lumin69 de culoare9 de cald 3i
rece.
?n ca2ul *roduselor cunoscute 3i a*reciate de consumatori re2ol76rile informaional@
estetice urm6resc meninerea unor elemente estetice9 *e cAnd ;n situaia *roduselor noi
se urm6re3te ado*tarea unor soluii de ambalare care s6 atrag6 3i s6 tente2e.
!/
La ;nce*utul anilor !//4 o anali26 com*arati76 efectuat6 asu*ra formei 3i graficii
ambala&elor la 7inuri 3i a*e minerale9 reali2ate ;n RomAnia9 e7idenia uniformitatea ;n
*re2entarea acestor *roduse.
?n 7ederea ;mbun6t6irii ni7elului estetic al *roduselor romAne3ti9 du*6 !//+ s@a
acionat *e urm6toarele c6iB
Achi2iionarea din im*ort a unor ambala&e cu design deosebit9 cores*un26toare
standardelor internaionale -ambala&e ;nchise *rin termosudare *entru *roduse
2aharoase9 biscuii9 *aste f6inoase9 stic=suri9 ambala&e *lastifiate de unic6
folosin6 *entru la*te9 miere 3i conser7e de fructe.C
Programul de folosire a unor materiale de calitate su*erioar6 3i cu as*ect
atr6g6tor *entru ambala&ele de *re2entare 3i desfacere9 ca de e:em*lu mase
*lastice9 carton cromo9 hArtia metali2at69 laminat69 cromolucioas6 utili2ate ;n
s*ecial la *reambalarea *roduselor f6inoase9 2aharoase 3i lactateC
Crearea unor ambala&e cAt mai atr6g6toare *entru noile *roduse *use ;n
consumC
Reconsiderarea *re2ent6rii grafice a *reambalatelor din *roducia curent6.
KAm*lastH @ *roduc6torul arge3ean de ambala&e *entru lactate9 intuind ne7oia
*roduc6torilor de a renuna la 7echile *ahare cu seciunea *6trat69 care nu *ermiteau
im*rimarea9 a creat o nou6 matri6 care *6strea26 Kgura *6trat6H9 ;ns6 rotun&e3te restul
*aharului9 dAnd *osibilitatea im*rim6rii cu desene ;n cinci culori. Astfel *roduc6torii
de la*te 3i@au *utut *6stra 7echile utila&e de ;mbuteliere9 a c6ror ;nlocuire ar fi
necesitat in7estiii de 2eci de mii de dolariC un singur utila& *entru ;mbutelierea ;n
*ahare circulare cost6 *este (4 444 dolari.
Caracteristicile *roduselor din gama K>renacH 3i KPrimH au fost *roiectate s*ecial
*entru a satisface ne7oile segmentelor Kint6H. Produsele K>renacH au o 7aloare
nutriti76 ridicat6 sunt li*site de adaosuri de conser7ani sau ali aditi7i 3i sunt
*roas*ete. )otodat6 ambala&ele sunt din materiale com*le:e -carton 3i *lastic. iar
designul este modern 3i atracti7. Culoarea dominant6 albastrul9 indic6 r6coarea9
*ros*eimea 3i e:ercit6 un im*act 7i2ual *uternic a&utAnd la e7idenierea *roduselor
*e raft. ?n schimb *rodusele KPrimH au ambala&e mai *uin *retenioase sub form6 de
*ung69 cu un design sim*lu9 o 7aloare nutriti76 mai sc62ut6 3i la un *re mai mic.
"4
%ac6 *roduc6torul de margarin6 K)o*La<H a trebuit s6 se im*un6 *rintr@un design
nou al ambala&ului9 K>runiH a *referat s6 menin6 designul anilor !/+4 la *achetele de
margarin6 KUnireaH.
'orma ambala&ului de *re2entare 3i 7An2are este ;n cea mai mare *arte un element
estetic9 ;ns6 concreti2area ei *ractic6 trebuie s6 r6s*und6 cerinelor de ordin
funcional9 tehnic 3i constructi7.
?n *re2ent se conturea26 manifestarea a dou6 tendineB una militea26 *entru o form6
decorati769 de lu:9 iar cealalt6 *entru forme sim*le9 *ure9 libere de ornamente9 *entru
*romo7area formelor utile ;n sensul ada*t6rii formei ambala&ului la funcia sa.
Perce*erea 3i a*recierea estetic6 a formei ambala&ului este mult mai com*le:6 decAt
*erce*erea culorii deoarece formele *resu*un ra*orturi ;ntre *lanuri 9 linii 3i su*rafee9
cores*un26toare anumitor 7olume. S*re e:em*lu9 se urm6re3te modul de ;mbinare a
feelor cutiei de carton ori dimensiunile ;n cele trei *lanuri ale acesteia. %e asemenea
se are ;n 7edere sim*litatea liniilor 3i a su*rafeelor sau dim*otri769 folosirea unor
forme ;nc6rcate9 com*licate9 care im*rim6 ambala&ului o anumit6 *ersonalitate9
muchiile de ;mbinare re*re2int6 un mi&loc de obinere a unor ambala&e originale.
Pe *iaa internaional6 a ambala&elor se ;ntAlnesc ;n mod frec7ent formele
*araleli*i*edice9 cubice9 cilindrice 3i sferice deoarece sunt sim*le9 comode9 u3or de
reali2at 3i economice. ?n sco* *ublicitar 3i al *romo76rii 7An26rilor9 al6turi de acestea
sunt indicate formele geometrice com*le:e *recum conul9 trunchiul de *iramid6 3i
*iramida9 trunchiul de con9 forme care re*roduc obiecte din natur6 3i *ersona&e din
desene animate sau din *o7e3ti.
'ormele fante2ii care *olari2ea26 atenia consumatorilor asu*ra *rodusului sunt
destinate momentelor festi7e sau s6rb6torilor tradiionale.
)ot ;n sco* *romoional *entru anumite *roduse se ;nregistrea26 *eriodic 7ariaii
dimensionale 3i de form6 ale ambala&elorB
ambala&e format gigant de ti*ul *ungilor de ! =g *entru cafea boabe sau *entru
%eli=at9 de 0 =g *entru ore2C cutiilor de "90 =g *entru ciu*erci 3i 504 ml *entru
maione26C buteliilor de 0 l *entru uleiC g6leilor de 0 =g *entru =etchu*9 de ,90
=g *entru mu3tar9 de ! =g *entru gemC
ambala&e format s*ecial re*re2entate de t67ie9 co3uri 3i geni din materiale
com*le:e9 *lastic sau carton *entru trans*ortul *roduselor 2aharoase9
*roduselor de *atiserie fin6C
"!
ambala&e format economic de ti*ul *aharelor9 *licurilor9 cutiuelor ce *ermit
do2area *roduselor sub form6 de *orii mici.
1ste im*ortant ca ambala&ul s6 se su*un6 legilor echilibrului static9 *re2entAnd
*osibilitatea de a3e2are *e rafturi 3i e7entual de sti7uire. Pentru a se obine o
stabilitate dimensional6 3i de s*ri&in9 ba2a ambala&elor se dimensionea26 sau se
utili2ea26 combinaii de diferite forme geometrice.
Se remarc6 *reocu*area modern6 de a ada*ta forma ambala&elor la ;ntrebuin6ri
su*limentare9 ;n cadrul gos*od6riei consumatoruluiB
ambala&e sub form6 de saci9 geni9 co3uri din material *lastic sau carton ce
ser7esc la trans*ortul b6uturilor9 *roduselor 2aharoase sau de *atiserieC
ambala&e sub form6 de cutii din lemn sau metal9 *re762ute cu ca*ac din
*lasticC
ambala&e sub form6 de l62i9 bidoane9 g6lei9 casolete9 t67i9 co3uri9 cutii 3i
*ahare din material *lasticC
reci*ieni din sticl6 *re762ui cu ca*ace.
'orma ambala&ului trebuie corelat6 cu natura *rodusului de ambalat9 cu dimensiunile
acestuia9 dar 3i cu starea lui de agregare.
?n conce*ia de design9 obinerea unor forme se ba2ea26 *e res*ectarea cerinelor de
7arietate sortimental69 do2are 3i *orionare 3i utili2area unor materiale *rin care
*rodusul s6 de7in6 7i2ibil -sticla9 materialele *lastice sau com*le:e trans*arente. sau
*arial 7i2ibil -cartonul cu fereastr6 la ciocolata K#m*erialH..
?n 7i2iunea de design ;ntre linii 3i culoare trebuie s6 e:iste o armonie de*lin6 *entru a
conferi noului ambala& sobrietate 3i elegan6. %in aceast6 *ers*ecti76 se 7or e7ita
formele coluroase9 liniile aride 3i coloritul i*6tor. Se consider6 c6 formele rotun&ite
cores*und ;n general *ersoanelor fine.
Linia este o categorie estetic6 sim*l6 care determin6 forma ambala&ului.
Utili2ate ca elemente decorati7e9 liniile au un rol constructi7 3i e:*resi79 cu
a&utorul lor se se*ar6 su*rafee9 se e:*rim6 *ro*orii 3i se simboli2ea26
mi3carea.
Liniile dre*te subiri sau groase9 ori2ontale9 7erticale sau oblice sunt su*use
legilor *ro*oriilor. %e3i au cea mai mic6 7aloare ornamental69 ele determin6
armonia. Liniile subiri sunt mai fle:ibile9 mai sim*le9 ;n tim* ce liniile groase
sunt mai rigide 3i mai greoaie. Liniile ori2ontale sunt statice 3i l6esc9 iar cele
""
7erticale *ar ferme 3i subia26. Liniile oblice *ar ;ntotdeauna dinamice9
sugerAnd de*lasarea.
Liniile frAnte *ar nelini3tite 3i ru*te9 iar liniile curbe se de27olt6 larg9 sugerAnd
*lenitudinea. Liniile circulare de7in ornamentale *rin includerea de coninuturi
7ariate 3i atr6g6toare.
Liniile imitati7e -dre*te9 curbe9 alternante. re*roduc elementele obiectelor din
natur69 iar liniile geometrice dau o aran&are sim*l6 a elementelor unui desen9
conferind sen2aia de echilibru.
Cu a&utorul liniilor9 a *lanurilor 3i culorii se trans*une imaginea unei idei9 a unui
obiect9 obinAnd desenul. %esenele reali2ate *ot fi lineare9 figurati7e sau nefigurati7e9
statice sau dinamice9 geometrice.
%ac6 forma ambala&ului re*re2int6 un element estetic subordonat formei *rodusului9
culoarea 3i grafica ;n schimb re*re2int6 calit6ile estetice *ro*rii ambala&ului.
Cerinele unui comer modern im*un o grafic6 sintetic6 3i e:*resi76 care se *oate
gru*a ;n mai multe categoriiB
grafica comercial6 care re*re2int6 *rodusul *rin fotografii9 desene 3i diferite
combinaii figurati7e cu com*o2iie 3i *olicromie de efectC
grafica intelectual6 sau sintetic6 ne;nc6rcat6 cromatic cu simboluri 7i2uale
foarte u3or de descifratC
grafica umoristic6 *entru ambala&e destinate unor *roduse 2aharoase9
cosmetice *racticate cu succes ;ntr@o serie de 6ri.
Volumul de *rodus ambalat 3i ti*ul acestuia9 natura9 *oro2itatea 3i grosimea
materialelor de ambalare9 starea ambala&ului9 diferenele de *resiune dintre faa
e:tern6 3i cea intern6 a materialului9 durata de aciune a agenilor de mediu
condiionea26 *ermeabilitatea sau im*ermeabilitatea ambala&ului. %in acest *unct de
7edere9 materialele actuale de ambalare *ot fi materiale im*ermeabile la ga2e9 lumin69
*raf9 gr6simi9 7a*ori9 arome9 lichide9 res*ecti7 materiale metalice9 sticla 3i materiale
com*le:e 3i materiale *ermeabile ;n diferite limite la agenii *re2entai anterior 3i
anume materiale *lastice9 lemnul9 materiale celulo2ice 3i te:tile.
Modalitatea de ;nchidere etan36 a ambala&ului9 res*ecti7 de sigilare are un rol
im*ortant ;n constituirea imaginii de siguran6 *ri7ind coninutul ambalat.
Materialele de ambalare 3i confeciile de ambala&e tind tot mai mult s*re ermeti2area
coninutului. Cel mai bine sunt asigurate ambala&ele ;nchise ermetic *rin termosudare.
"(
'uncia de *rotecie 3i conser7are s*ecific6 ambala&ului de *re2entare@7An2are
de*inde nu doar de caracteristica materialelor de ambalare9 ci 3i de accesoriile
aferente acestuia. 1ste ca2ul *ungilor de cafea KCarte Noire@Arabica 1:clusifH care
du*6 deschiderea *achetului9 se *ot re*lia 3i ;nchide cu a&utorul unei ben2i ade2i7e.
)otodat6 *e su*rafaa ambala&ului se afl6 o 7al76 @ K7al7e fraicheurH ce garantea26
conser7area aromei.
1lementele care contribuie la reali2area funciei ambala&ului de *romo7are a
7An26rilor 3i informare a consumatorului sunt modul de confecionare9 sistemul de
marcare 3i etichetare9 dar mai ales e.2e2+# ambala&ului9 adic6 as*ectele referitoare la
forma9 culoarea 3i armonia cromatic69 grafica ambala&ului. Aceste elemente trebuie s6
sugere2e destinaia *rodusului 3i s6 scoat6 ;n e7iden6 denumirea *rodusului9 marca9
recomand6rile *ri7ind utili2area9 etc.
CAPITOLUL )
MARCAREA
Marca este un element im*ortant ;n strategia comercial6 a unei firme9 deoarece
*ermite identificarea ofertei agentului economic res*ecti7 3i diferenierea acesteia ;n
ra*ort cu concurena. Pe de alt6 *arte9 marca ofer6 consumatorilor *osibilitatea de a se
orienta s*re *rodusele de calitate su*erioar69 *use la dis*o2iie de c6tre *roduc6torii
care 3i@au cA3tigat de&a un renume *e *ia6. Considerat6 deseori ca fiind bunul cel mai
de *re al unei ;ntre*rinderi9 marca ser7e3te atAt *roduc6torului cAt 3i consumatorului.
Marca este definit6 ;n Legea nr.8,E!//8 *ri7ind m6rcile 3i indicaiile geografice
astfelB
Marca este un semn succesibil de re*re2entare grafic69 ser7ind la deosebirea
*roduselor sau ser7iciilor unei *ersoane fi2ice sau &uridice9 de cele a*artinAnd altor
*ersoane.
,
?n literatura de s*ecialitate e:ist6 3i definiii care *un accentual nu numai *e caracterul
distincti7 al m6rcii9 ci 3i *e garantarea unei calit6i constante *entru *rodusele
res*ecti7e.
).1 Def!"e# $3"+
,
)urtoi M. GAmbala&e 3i tehnici de ambalareH9 1ditura Academica9 *ag 8!.
",
M6rcile sunt semne distincti7e folosite de ntreprinderi pentru a deosebi produsele
sau serviciile, prin garania unei calit6i su*erioare 3i constante9 de cele identice sau
similare ale altor ;ntre*rinderiC semnele care *ot fi folosite ca m6rci sunt urmatoareleB
cu7inte9 litere9 cifre9 re*re2ent6ri grafice9 combinaii ;ntre aceste elemente9 una sau
mai multe culori9 *re2entarea sonor6 sau alte asemenea elemente9 forma *rodusului
sau ambala&ul acestuia.
Prin urmareB
marca este un semn distincti79 care *ermite unui *ersonae fi2ice sau &uridice s6
disting6 *rodusul sau ser7iciile de cele ale concurenilor oferind garania unei
calit6i su*erioare9 constante.
marca re*re2int6 o garanie *ri7ind calitatea *roduselor 3i ser7iciilor la care se
refer6B ea are sco*ul sa dea ;ncredere clientului ;n ceea ce *ri7e3te calitatea
*roduselor 3i ser7iciilor ;n cau26.
marca *oate forma obiectul unui dre*t e:clusi79 adic6 *oate fi *rote&at69 *rin
;nregistrarea ei de c6tre organismul naional de s*ecialitate ;n condiiile legii
-;n RomAnia acest organism este ficiul de Stat *entru #n7estiii 3i M6rci@
S#M..
Conce*tul de Mmarc6M@ cardinal ;n *ublicitate @ re2um6 destul de bine *osibilit6ile
unui Mlimba&M al consumului. )oate *rodusele -;n afara celor alimentare9 *erisabile. se
*ro*un ateniei *rintr@o sigl6 im*us6B orice *rodus Mdemn de acest numeM are o marc6
-care se substituie uneori numelui obiectului.. 'uncia m6rcii e semnalarea *rodusului9
iar funcia ei secundar6 e mobili2area conotaiilor afecti7e.
0
1le trebuie s6 *rimeasc6 re2onane care le indi7iduali2ea26 3i s6 fie ;n2estrate cu
asocieri 3i cu imagini9 s6 aib6 semnificaii la ni7eluri numeroase9 dac6 7rem s6 se
7And6 bine 3i s6 tre2easc6 un ata3ament afecti7 ce se e:*rim6 *rin fidelitatea fa6 de o
marc6.
A*arent9 *osibilitatea de alegere a m6rcilor este nelimitat69 alegerea m6rcii nu este o
*roblem6 u3oar69 el menionea26 cAte7a din condiiile *e care trebuie s6 le
inde*lineasc6 o marc6 de succesB
s6 fie u3or de *ronunatC
s6 fie u3or de reinutC
s6 fie u3or de re*re2entatC
0
)urtoi M. GMateriale de ambala& 3i ambala&e *entru *rodusele alimentareH9 1ditura Alma9 *ag. 0+.
"0
s6 fie atracti76 in ceea ce *ri7e3te as*ectul 3i *ronuniaC
s6 sugere2e cum*6r6torului caracteristicile 3i calitatea bunurilor *e care
urmea26 s6 le cum*ere -3i care au asociat6 aceast6 marc6.C
s6 difere de m6rcile *roduselor similare -*entru a nu crea confu2ie ;n rAndul
consumatorilor.C
s6 *oat6 fi fi:at6 cu u3urin6 *e *rodusele *e care urmea26 a se utili2a9
s6 inde*lineasc6 condiiile legale *entru a *utea fi ;nregistrat6 3i *rote&at6.
).) A1#",# 0 -e5/*&2#"e# $3"+
riginea m6rcii trebuie c6utat6 ;n istorie cu mii de ani ;n urm6. #n antichitate erau
folosite un num6r mare de semne -sigillum. ;n identificarea *roduselor. Aceste
informaii le a7em de la desco*eririle arheologice care ne semnali2ea26 c6 la romani
erau *este +444 de semne cu 7aloare de marc6 folosite *entru *rodusele ceramice.
Aceste semne indicau numele *roduc6torului9 denumirea localit6ii de unde *ro7enea
*rodusul. ?n e7ul mediu se de27olt6 me3te3ugurile9 ;n aceste condiii erau dou6
categorii de m6rciB
marca cor*oraiei@ care asigur6 res*ectarea regulilor de fabricaie a *roduselorC
marca indi7idual6 @ care asigur6 indi7iduali2area unui me3te3ugar ;n cadrul
cor*oraiei.
A3a de *ild69 in anul !"++9 Parlamentul Angliei9 a dat o lege *rin care o brut6rie s6
utili2e2e un semn distincti7 *entru marcarea *Ainii. Pe lAng6 de27oltarea
me3te3ugurilor se de27olt6 3i comerul. A*ar *e lAng6 m6rcile *roduc6torilor 3i m6rci
ale comercianilor9 s@au definiti7at funciile m6rcilor 3i regimul lor &uridic *rin care se
*rote&a marca9 *entru a nu fi falsificat6. Asa de e:em*lu du*6 Re7oluia 'rance26 ;n
'rana a*ar o serie de dis*o2iii s*eciale *rin care se recuno3tea dre*tul fiec6rui
*roduc6tor de a folosi marca *entru *rodusele sale 3i sancionarea celor ce falsificau
m6rfurile cu aceea3i *edea*s6 ca 3i *entru fals ;n acte *ri7ate.
ra3ele care foloseau m6rcile cu *rec6dere mai mare erau ;n general ora3e *orturi9
unde comerul era ;n floare -de e:em*lu ;n t6ri ca #talia9 S*ania9 Portugalia9 Anglia..
?n N6rile RomAne3ti ;n anul !85/ se admite o lege care *rote&a m6rcile romAne3ti
;nregistrate9 m6rcile str6ine erau acce*tate cu condiia ca 3i m6rcile romAne3ti s6 fie
acce*tate ;n 6rile res*ecti7e.
"+
?n anul !88(9 Con7enia de la Paris9 a elaborat Con7enia *entru *rotecia
*ro*riet6ilor industriale9 care este ado*tat6 3i semnat6 de !! state in + iulie !88,9 ;n
Romania ader6 ;n anul !/"4. Mai tAr2iu acestea au format Uniunea *entru *rotecia
*ro*riet6ii industriale.
?n anul !8/! se constituie Aran&amentul de la Madrid9 *rin care se stabilesc
modalit6ile de ;nregistrare internaional6 a m6rcilor. Acesta se transform6 ;n
Protocolul de la Madrid. Prin Aran&amentul de la Nisa -!0.4+.!/05. s@a instituit
clasificarea internaional6 a *roduselor 3i ser7iciilor ;n sco*ul ;nregistr6rii m6rcilor.
Prin Aran&amentul de la Viena -!".4+.!/5(. modificat ;n !4.!4.!/80 s@a instituit
clasificarea internaional6 a elementelor figurati7e ale m6rcilor.
Prin Con7enia de la Stoc=holm -!/5/. se constituie rgani2aia Mondial6 a
Pro*riet6ii #ndustriale -MP#. 3i un birou internaional cu sediul la Fene7a.
?n ara noastr6 regimul m6rcilor a fost legiferat *rin Legea nr. "8E!/+5 care a fost
abrogat6 si ;nlocuit6 cu Legea nr. 8,E!//8 *ri7ind m6rcile 3i indicaiile geografice9
aceast6 lege a fost *ublicat6 ;n M nr. !+!E!//8. Regulamentul de a*licare al Legii
nr.8,E!0.4,.!//8 a fost stabilit *rin JF 8((E!//89 *ublicat6 ;n M
nr.!+!E"(.4,.!//8. Protecia m6rcilor 3i a indicaiilor geografice este asigurat6 *e
teritoriul RomAniei de ficiul de Stat *entru #n7enii 3i M6rci.
?n e7oluia utili26rii m6rcilor9 literatura de s*ecialitate delimitea26 trei *erioadeB
;n *rima *erioad6 a*ar m6rcile *atronimiceB ce se caracteri2ea26 *rin
atribuirea *ro*riilor nume de c6tre *atron -e:.B m6rcile 'ord9 Mercedes *entru
automobile.9 *roduse alimentare -e:.BPa*ado*oulos *entru dulciuri9 dr. et=er
*entru *raf de ingheat6.9 *antofi -e:.B Fuban.9 motociclete -e:.B Jonda. etcC
a doua *erioad6 se caracteri2ea26 *rin a*ariia m6rcilor care descriu *rodusul
-e:.B #27orul Minunilor @ a*6 mineral69 'rutti 'resh @ suc de fructe..
a treia *erioad6 este re*re2entat6 *rin e:istena m6rcilor simbolice ca*abile s6
asigure coincidena dintre marca utili2at6 3i aste*t6rile clientului9 fat6 de
*rodusele res*ecti7e -e:.B Murfatlar9 Pietroasa @ m6rci de 7inuri9 %acia @ marc6
de ma3in69 Canon @ marc6 de im*rimant69 Pentium "9 (9 ,9 0 marc6 de
calculator etc...
?n *re2ent e:ist6 o gam6 foarte larg6 de strategii ;n stabilirea denumirii m6rcilor *rin
combinarea m6rcii de fabricaie cu cele ale *roduselor sau *rin stabilirea unor relaii
"5
;ntre m6rci ;n cadrul gamei sortimentale *e care o reali2ea269 e:.B ma3ini de s*6lat
rufe @ Alba Lu:9 Alba Lu: !09 Alba Lu: !+ etc...
).8 R*&(& $3"+.F(!+,&e $3"+.
Rolul m6rcii este foarte bine determinat ;n *erioada actual6 ;ntrucAt contribuie9 *e de
o *arte9 la identificarea *rodusului 3i diferenierea acestuia fa6 de *rodusele
concurente 3i *e de alt6 *arte9 garantea26 un ni7el calitati7 constant *entru
consumatori9 comunic6 o serie de informaii des*re *rodus f6cAnd 3i reclama acestuia.
Conform definiiei date ;n legea 8,E!//89 *ri7ind m6rcile 3i indicaiile geografice9
marca este un semn susce*tibil de re*re2entare grafic6 ser7ind la deosebirea
*roduselor sau ser7iciilor unei *ersoane -fi2ice sau &uridice. de cele a*arinAnd altor
*ersoaneC marca nu re*re2int6 *rodusul ca atare9 inclu2And ;n sfera larg6 a *roduselor
3i ser7iciile9 ci semnul asociat *rodusului9 astfel c69 atunci cAnd e:ist6 mai multe
*roduse identice sau similare9 *e ba2a semnului asociat9 cum*6r6torul s6@l *oat6 alege
*e cel care cores*unde cel mai bine cerinelor sale 3i s6@l cum*ere.
Re2ult6 din cele ar6tate c69 *ornind chiar de la definiie9 una din funciile de ba26 ale
m6rcii o re*re2int6 f(!+,# -e -e!2f+#"e9 marca ser7ind cum*6r6torului ;n
recunoa3terea unui *rodusEser7iciu sau a unor *roduseEser7icii anume dintr@o mulime
de alte *roduseEser7icii identice sau similareC de e:em*lu9 *e ba2a m6rcii asociate9 nu
7a fi dificil *entru nimeni s6 recunoasc6 un autoturism %AC#A de un autoturism
L)C#) -*rodus similar din *unct de 7edere al soluiei constructi7e9 dar cu as*ect
e:terior diferit. dar 3i de un altul R1NAUL) !" -*rodus identic din *unct de 7edere al
soluiei constructi7e 3i al as*ectului e:terior.C ;n mod similar9 sub m6rcile
KCNN1OH 3i KRANF1H sunt oferite de c6tre doi furni2ori de ser7icii9 acti7it6i
similare9 dar de3i ser7iciile sunt similare9 *e ba2a celor dou6 denumiri9 consumatorul
le recunoa3te 3i9 chiar dac6 *rin marc6 nu 3tie -;ntotdeauna. furni2orul9 el *oate s6 ;3i
aleag6 -*rin marc6. ser7iciile9 3i im*licit furni2orul acestora9 care i se *ar Kcele mai
*otri7iteH.
Sunt ;ns6 @ 3i nu *uine ca2uri @ ;n care numele comercial -;m*reun6 cu sau f6r6 sigla
asociat6. este ;nregistrat ca marc6C ;n acest ca29 ;n afar6 de funcia de identificare9
marca ;nde*line3te 3i f(!+,# -e !-+#"e # .(".e -e 1"*/e!e!,39 *e ba2a m6rcii
cum*6r6torul 3tiind care este *roduc6torul care a *us *e *ia6 *rodusul res*ecti7C
K)RAC)RULH 3i K'#A)H9 de e:em*lu9 sunt 3i m6rci dar sunt 3i nume comerciale9
"8
*e ba2a acestor nume consumatorul 3tiind9 ;n mod direct9 3i cine este
*roduc6torulEfurni2orul *roduselorEser7iciilor sub marc6.
Sunt 3i ca2uri ;n care diferii comerciani ;3i ;nregistrea26 una sau mai multe m6rci 3i
7And sub aceste m6rci *roduse reali2ate de diferii *roduc6toriC ;n acest ca2
comerciantul de7ine garantul satisfacerii e:igenelor cum*6r6torului9 de aceast6 dat6
funcia de indicare a sursei a7And ca subiect comerciantul 3i nu *roduc6torul. Re2ult6
c69 ;ntr@un sens mai larg9 funcia de indicare a sursei de *ro7enien69 ;nde*linit6 de
marc69 are ca subiect -arat6 cum*6r6torului cine. *ersoana -fi2ic6 sau &uridic6. care 3i@
a asumat res*onsabilitatea satisfacerii anumitor e:igene ale consumatorului.
A7And ;n 7edere c6 cele dou6 funcii ale m6rcilor se manifest6 numai ;n acti7itatea de
comer9 *utem 7orbi de funcia comercial6 a acestora9 cele dou6 funcii9 de identificare
-sau de difereniere a *roduselor identice sau similare. 3i de indicare a sursei de
*ro7enien6 re*re2entAnd cele dou6 c6i de manifestare a f(!+,e +*$e"+#&e.
Anali2And diferitele funcii ale m6rcii9 ;ntr@un studiu al A#PP# -Asociaia
#nternaional6 *entru Protecia Pro*riet6ii #ndustriale. se arat6 c6 marca are ;n *rimul
rAnd o funcie de identificare 3i abia a*oi o funcie de indicare a sursei de *ro7enien6.
Marca *osed6 ;n *lus f(!+, e+*!*$+e9 care 7aria26 ;n funcie de utili2area s*ecific6
3i de ti*ul de marc69 *rintre funciile economice *utAnd fi amintiteB
f(!+,# -e +#&2#2e@
f(!+,# -e 1(%&+2#2e@
f(!+,# -e +*!+("e!,3.
Pentru a ;nelege funcia de calitate a m6rcii ar trebui *lecat de la constatarea c6
cine7a de7ine un cum*6r6tor fidel al unui anumit *rodus dac69 du*6 ce a cum*6rat - la
recomandarea cui7a care l@a testat ;n *realabil9 ca urmare a unei reclame sau9 *ur 3i
sim*lu9 ;ntAm*l6tor. o dat6 un *rodus9 acesta a cores*uns e:igenelor *rin ni7elul de
calitate -de e:em*lu9 *rin ra*ortul *erforman6 E *re. folosirea ulterioar6 a *rodusului
confirmAndu@i aceast6 calitate9 el nu numai c6 7a cum*6ra ;n continuare acest *rodus
dar ;l 7a recomanda 3i altor consumatoriC ;n tim* ce *rodusele de calitate determin6
cre3terea re*utaiei m6rcii9 li*sa de calitate a acestora contribuie la de*recierea m6rcii.
Constat6m din cele ar6tate c6 f(!+,# -e +#&2#2e are dou6 com*onenteB f(!+,# -e
+*$(!+#"e -*rin marc6 cum*6r6torul *rime3te informaii des*re calitatea
*rodusului. 3i f(!+,# -e "e1(2#,eB marca9 asociat6 *roduselor a c6ror calitate se
conser76 sau se ;mbun6t6e3te ;n tim*9 de7ine larg cunoscut6 segmentului de *ublic
"/
7i2at *entru *rodusele c6rora marca res*ecti76 li se a*lic69 sau9 cu alte cu7inte de7ine
notorieC sunt ;ns6 3i m6rci care ;3i ca*6t6 KnotorietateaH ;n sens negati79 *entru li*sa
de calitate a *roduselor c6rora marca le este asociat6.
Uneori9 ;n cucerirea *ieei9 *oate mai im*ortant decAt *rodusul ;n sine9 este ambala&ul
acestuia -3i am ar6tat c6 ambala&ele *ot fi *rote&ate ca m6rci tridimensionale. dar 3i
marca -7erbal69 figurati769 combinat6. *rin mesa&ul *e care i@l transmite
cum*6r6torului. AtAta tim* cAt o marc6 este atracti76 iar ulterior9 du*6 ce a ;nce*ut s6
aib6 o anumit6 re*utaie9 este u3or de reinut 3i de recunoscut9 ea ;ns63i de7ine un
su*ort de reclam6 *entru *rodusul care o *oart6.
Pe de alt6 *arte9 utili2And marca9 se *oate face o *ublicitate susinut6 *roduselor care
*oart6 aceast6 marc69 facilitAnd cum*6r6torului contactul cu *rodusul 3i scurtAnd
tim*ul ;n care marca ca*6t6 o anumit6 re*utaie.
Re2ult6 din cele ar6tate c69 o alt6 funcie im*ortant6 a m6rcii o re*re2int6 f(!+,# -e
1(%&+2#2eC 3i aceast6 funcie se ba2ea26 *e funcia de comunicare a m6rciiB marca
transmite cum*6r6torului informaii succine asu*ra calit6ii *rodusului.
A3a cum am ar6tat9 funcia de *ublicitate nu se *oate substitui funciei de calitate9 ea
a7And doar rolul de a scurta tim*ul ;n care ;nce*e s6 se manifeste funcia de calitate 3i9
*e ba2a acesteia9 marca s6 dobAndeasc6 o anumit6 re*utaie.
?n sfAr3it9 o alt6 funcie economic6 im*ortant6 a m6rcii o re*re2int6 f(!+,# -e
+*!+("e!,3B in7estind ;n calitate -meninerea ;n tim* a anumitor caracteristici tehnice
ale *roduselor9 readucerea ra*id6 ;n stare de funcionare 3i la *arametri a
*roduselorEser7iciilor care9 accidental9 s@au defectat. 3i *ublicitate *roduc6torii 3i
distribuitorii im*un *e *ia6 anumite m6rci9 astfel c69 ;n condiiile unor caracteristici
tehnice similare9 cum*6r6torul 7a *refera *rodusele *urtAnd o marc6 cunoscut6 sau
familiar6 -obi3nuit cu ea ;n urma unei *ublicit6i chiar agresi7e.C cum *rodusele sunt
identice sau similare9 re2ult6 c6 ;n acest ca2 concurena se reali2ea26 *rin marc69
funciile de calitate 3i de *ublicitate susinAnd funcia de concuren6.
Chiar dac69 *entru ca marca s6@3i ;nde*lineasc6 funciile de calitate 3i de *ublicitate9
sunt necesare cheltuieli9 *rin cre3terea cantit6ii de *roduse 7Andute 3i a *reului de
7An2are -cum*6r6torul *l6te3te nu numai *entru funciile *rodusului @ res*ecti7 *entru
7aloarea de ;ntrebuinare a acestora9 dar 3i *entru ;ncrederea c6 *erformanele
*rodusului nu sunt fluctuante de la e:em*lar la e:em*lar 3i c6 sunt stabile ;n tim*.
cre3terea 3i consolidarea renumelui unei m6rci are ca efect cre3terea *rofiturilor
obinute de c6tre utili2atorul m6rcii.
(4
).> T1(" -e $3"+
M6rcile se *ot clasifica du*6 mai multe criteriiB
D(13 -e.2!#,e #/e$B
m6rci de fabricaie
m6rci de comer
Marca de fabricaie este a*licat6 de *roduc6tor *e *rodusele sale9 iar marca de comer
este a*licat6 de ;ntre*rinderea care comerciali2ea26 aceste *roduse. ?ntre*rinderea
*roduc6toare *oate utili2a 9;n acela3i tim*9marca de fabricaie 3i de comer9 ;n masura
in care comerciali2ea26 ea ins63i *rodusele *e care le fabric6. Printre cele mai
cunoscute m6rci de fabric6 sunt considerate m6rcileB Coca-Cola,Sony,Mercedes-
Benz, Kodac,Toyota, Pepsi-Cola etc., iar din cateoria celor de co!er"
!en"ion#!$%didas, &uelle, Trident, 'orati, %ldi,(o!arta etc. )n prezent ,!#rcile
de *abric# sunt !ai r#sp+ndite dec+t cele de co!er", cu toate c# i!portan"a celor
din ur!# a crescut n ulti!ii ani , datorit# per*or!an"elor aduse n siste!ul de
distribu"ie a produselor.
Potrivit unor opinii, se poate vorbi c,iar de o lupt# pentru supre!a"ie, ntre
!#rcile co!erciale -i cele ale produc#torilor. )n pararel se re!arc# -i o alt#
tendin"#, aceea a
co!ercializ#rii unor ..produse *#r# nu!e.., denu!ite -i /produse albe/.
Super!aazinele Carre*our din 0ran"a au lansat, n anul 1234, idea de a o*eri
consu!atorilor produse *#r# !arc#5/Mar6ue libre/7, idee preluat# ulterior -i de
alte !ari ntreprinderi co!erciale.
D(13 *%e+2(& &*" #/e$:
mrci de produse
m6rci de ser7icii
?n ceea ce *ri7e3te relaia dintre *rodus 3i marc69 *ot fi *use ;n e7iden6 urm6toarele
7ariante
+
B
m6rci indi7iduale de *rodus 9 firma *roduc6toare ;nregistrAnd o marc6 *entru
fiecare din *rodusele sale. asemenea 7ariant6 a ado*tat9 de e:em*lu9 firma
ProcterPFamble. %intre m6rcile de *rodus ale acesteia *utem menionaB
Ariel9 Vi2ir9 Lenor9 Meister9Pam*ers etc.
o singur6 marc6 *entru toate *rodusele firmeiBo asemenea 7ariant6 ;ntAlnim9 de
*ild69 ;n ca2ul unui *roduc6tor de automobile 5de e8.$BM9, %udi etc7:
+
Ph. Qotler9'. >liemel9 Mar=eting@ Management. Anal<se9 Planung9 Umset2ungund Steuerung9 89
Auflage9 Schaffer Poeschel Verlag9 Stuttgart9 !//09 *ag +/".
(!
!#rci structurate pe !ai !ulte niveluri, ca de e8e!plu, prin co!binarea
!#rcii de *abric# cu !#rcile individuale de produs, cu! este cazul
auto!obilelor realizate de *ir!a ;ol<s=aen 5;9->ol*, ;9-Corrado etc7,
0iat 50iat punto7 etc.
M6rcile de ser7iciu sunt de dou6 cateorii$
!#rci de servicii care se aplic# pe produs sau sunt ata-ate produselor,
pentru a indica pe cel care a prestat serviciul n leatur# cu aceste
produse 5de e8.$ !#rcile utilizate de sp#l#torii,vopsitorii etc7:
!#rci de servicii care indic# , n di*erite !oduri, servicii neleate de
anu!ite produse, cu! ar *i$ serviciile bancare5Bancore87,de asiur#ri
5%siro!7 , de transport 5Taro!7, servicii de in*or!are5aen"iile de pres#7
etc.
Leg6tura dintre marc6 3i ser7icii *oate ;mbr6ca formele cele mai diferite9 ;n funcie de
natura ser7iciului. ?n unele ca2uri9 marca se a*lic6 *e instrumentele folosite *entru
*restatea ser7iciului- de e:em*lu *e mi&loacele de trans*ort. 9 sau *e un obiect care
este re2ultatul ser7iciului *restat- de e:em*luB a*licarea m6rcii *e biletele eliberate
de ageniile de 7oia&.. 1:ist6 unele ser7icii care folosesc marca indirect -de e:em*luB
hotelurile9 restaurantele9 *ot a*lica marca lor *e *rodusele din dotare..
A! f(!+,e -e 22(&#"(& -"e12(&( -e $#"+3 -.2!7e$:
mrci individuale
m6rci colecti7e
M6rcile indi7iduale a*arin unor *ersoane determinate-fi2ice sau &uridice.9 re*re2int6
categoria obi3nuit6 de m6rci9 care face obiectul *rinci*al al reglement6rii ;n diferite
legislaii.
M6rcile colecti7e a*arin unor asociaii de *roduc6tori9comerciani sau *restatori de
ser7icii. 1le sunt destinate *entru a deosebi *rodusele sau ser7iciile membrilor acestor
asociaii de cele a*artinAnd altor *ersoane 3i *entru a garanta calitatea sau originea
*roduselor sau ser7iciilor res*ecti7e.
D! 1(!+2 -e /e-e"e #& !#2(" !*"$e&*" +#"e &e "e7&e$e!2e#53 $3"+&e .(!2:
m6rci funcionale
m6rci obligatorii
?n *rinci*iu9 m6rcile sunt facultati7e9 dre*tul de a decide a*licarea m6rcii a*arine
*roduc6torului9 comerciantului sau ;ntre*rinderii *restatoare de ser7icii. ?n anumite
ca2uri9 se stabile3te9 *entru unele *roduse9 de obicei din moti7e de interes general9
("
obligaia marc6rii lor. 'e e8e!plu, n !a?oritatea "#rilor este obliatorie !arcarea
obiectelor e8ecutate din !etale pre"ioase.
D(13 +*$1*5,# &*", $3"+&e .(!2:
mrci simple
m6rci com*use
M6rcile com*use -din dou6 sau mai multe elemente 7erbale sau figurati7e.9 sunt
frec7ent folosite 9 *entru c6 asocierea unei *luralit6i de semne *ermite s6 se asigure
mai u3or caracterul distincti7 al m6rcii.
A! f(!+,e -e !#2("# &*" , -e*.e%$:
mrci verbale
mrci figurative
mrci sonore
M6rcile 7erbale9 numite ;n legislaia 3i doctrina france26 nominale-nominau:.9 sunt
formate din semne scrise 3i constituie o mulime de cu7inte ce *ot fi *ronunate 3i
scrise.
M6rcile figurati7e sunt re*re2entate sub form6 de desene9 ornamente9 simboluri9
animale9 *6s6ri9 combinaii de culori etc. Legea 6rii noastre nu ne indic6 e:*res9 care
sunt elementele figurati7e. Astfel9 consider6m c6 *ot constitui m6rci toate semnele
distincti7e re*re2entate grafic ;n *lan sau ;n relief.
M6rcile sonore sunt *rote&ate numai de legislaia unor 6ri. Marca sonor6 re*re2int6 un
fragment mu2ical9 o fra26 mu2ical69 sunetul *rodus de un animal care se asocia26 cu
un anumit *rodus sau ser7iciu. Aceste m6rci trebuie s6 fie clare9 e:*resi7e 3i
caracteristice. Ma&oritatea legislaiilor9 la care s@a aliniat 3i Legea Re*ublicii Moldo7a9
RomAniei9 Rusiei9 nu *rote&ea26 m6rcile sonore fa*t ce se e:*lic6 *rin absena unei
leg6turi directe cu *rodusul 3i de im*osibilitatea reali26rii unui de*o2it material.
Re*re2entarea m6rcilor sonore *oate fi diferit6. Un fragment sau o fra26 mu2ical6
*oate a7ea mai multe re*re2ent6ri distincte9 una fiind semnalul *erce*ut de organul
auditi7 sub forma unei melodii sau a altor sunete9 a doua *oate fi o re*roducere
grafic6 a acestui fragment reali2at cu a&utorul notelor 3i *artiturilor mu2icale 3i nu ;n
ultimul rAnd aceast6 re*roducere *oate consta ;ntr@o oscilogram69 care nu este altce7a
decAt trans*unerea electronic6 a sunetelor mu2icale.
M6rcile sonore sunt *rote&ate ;n 'rana9 Fermania9 %anemarca9 'inlandaC la ni7el
regionalB ;n S*ania9 *entru marca comunitar6 3i la ficiul >enelu:.
((
).? Se$!e f*&*.2e +# $3"+
N($e&e -e $#"+3
Numele unor *ersoane sau *seudonime9 nume istorice9 denumiri geograficeC
*ot a*6rea 3i ca semn6turi.
1:em*leB Chanel9 Filette9 Christian %ior9 'ord9 Atlantic
%enumiri din 7ocabularul curent sau in7entateC acestea trebuie s6 fie de
fante2ie9 s6 aib6 o re2onan6 *l6cut6 *entru a fi u3or de rece*ionat 3i memorat.
1:em*leB Rhir*ool9 )rident9 Sheel9 Foldstar9 Re:9 Role:9 Son<9 Cocolino 9 mo etc.
M6rcile care sugerea26 calitatea *rodusului sau anumite caracteristici de calitate9
destinaia acestuia9 se im*un mai u3or *ublicului9 sunt u3or de reinut 3i au *ers*ecti7a
comercial6.
1:em*leB
m6rcile de autoturismeB Jaguar9 Pantera sugerea26 ra*iditate9 silenio2itate9
comfortC
m6rcileB 1:celent9 1lite9 Lu: sugerea26 calitatea su*erioar6C
marcaB Miss S*ort< sugerea26 tineree9 s*orti7itate9 mi3care.
Cf"e&e 0 &2e"e&e
se folosesc al6turi de numele de marc6 3i semnific6 7arianta modelului9 anul
a*ariiei9 o caracteristic6 de calitate.
1:em*leB Peugeut ,459 Peugeut (459 Mercedes SL009 Mercedes CLQ "(49 Audi A+9
Audi ))9 Porsche Carera F)9 etc.
S7&#
re*re2int6 o *rescurtare cu a&utorul iniialelor9 a unor nume9 a unor firme sau a
unor denumiri facilitAnd citirea9 *ronunarea 3i memorarea acestora.
1:em*leB CQ-Cal7in Qlein.9 OL-Oa7ier Laurent.9 >MR->a<erische Motoren
Rersce.9 #>M-#nternational >ussines Machine.9etc.
Re1"e5e!23" 7"#f+e -re*re2entarea grafic6 a numelui de marc6.
E$%&e$e&e<
sunt semne cu 7aloare simbolic6 *rin care *roduc6torul *oate sugera obiectul
s6u de acti7itate9 calitatea *rodusului9 ideea *e care o *romo7ea26C
(,
se folosesc ;n acest sens figuri geometrice9 re*re2ent6ri din lumea animal6 sau
7egetal69 obiecte9 *ersona&e9 etc.
1:em*leB Puma9 Peugeot9 Lacoste9 Jaguar9 Audi9 etc.
V7!e2e&e<
sunt combinaii de linii dre*te9 curbe9 ;ncadr6ri9 etc.
1:em*leB Adidas9 Mercedes9 Reeboo=9 Lotto9 etc
C(&*#"e#
*oate fi asociat6 numelui de marc6.
1:em*leB Falben @ culoarea m6rcii Qoda=
Verde I culoarea m6rcii Conne:
Violet I culoarea m6rcii Mil=a
Portocaliu I culoarea m6rcii range
F*"$# 1"*-(.(&( .#( #$%#&#'(&( :-e.7!-(&;
1ste mai rar utili2at6 ca marc6.
1:em*leB forma ambala&ului b6uturilor r6coritoare 'anta9 Coca@Cola9 Ciocolata
)oblerone.
M#"+# .*!*"3
1ste folosit6 *entru ser7icii.
1:em*luB semnalele *osturilor de radio.
).B E&e$e!2e -e $#"+#"e. F*"$e -e $#"+#"e
Marcarea este un mi&loc de identificare a *roduselor 3i de identificare a
consumatorilor. %e aceea9 *resu*une o serie de elemente de identificare a *rodusului
3i de informare a consumatorului.
E&e$e!2e -e -e!2f+#"e # 1"*-(.(&(B
denumirea *rodusuluiC
denumirea fabricii *roduc6toare9 marca de fabric6C
calitatea *rodusuluiC
num6rul standardului sau al normei tehniceC
data fabricaiei9 termenul de 7alabilitate sau de garanieC
cantitate ambalat6C
E&e$e!2e -e !f*"$#"e # +*!.($#2*"(&(B
com*o2iia chimic6 a *rodusuluiC
(0
condiii de *6strareC
indicaii de utili2areC
condiii de ;ntreinere etc.
P"e5e!2#"e# e&e$e!2e&*" $e!,*!#2e .e f#+e 1"! ("$32*#"e&e f*"$e -e $#"+#"e <
im*rimarea *e ambala&e de hArtie9 carton9 materiale *lastice9 materiale
com*le:eC
litografierea *e ambala&e de hArtie su*erioar6-cerat6 sau metali2at6.C
3tanarea *e ambala&e metalice9 din sticl69 mase *lasticeC
3tanarea 3i *irogra7area *e lemn.
CAPITOLUL 8
ETICHETAREA
8.1. Def!"e# e2+6e2e
1tichetarea *roduselor este urmarea fireasc6 a de27olt6rii ci7ili2aie umane9 a cre3terii
ne7oii *entru informare cAt mai e:act6 3i mai s*ecial69 mai ales *entru *roduse cum
sunt alimentele9 te:tilele9 inc6lt6mintea9 detergenii din *roduse de cur6at9 *recum 3i
a*aratele electrocasnice.
%eoarece actul de nutriie se ba2ea26 *e des*rinderi em*irice de alimentaie9 se
im*une cu necesitate *rote&area 3i educarea nutriional6 a consumatorului modern9
*rin cele mai 7ariate mi&loace9 dar ;n *rimul rAnd9 *rin mesa&ul informaional oferit de
etichetarea *roduselor alimentare.
(+
1ticheta re*re2int6 un mi&loc de identificare a *roduselor9 de informare sim*l6 3i
ra*id6 a consumatorilor9 de educare a acestora9 de ;nlesnire a o*eraiilor comerciale9
dar 3i de *romo7are a *roduselor *e *ia6.
5

8.) A1#",# 0 -e5/*&2#"e# e2+6e23"
1tichetarea ca mi&loc sim*lu 3i ra*id de informare a consumatorilor asu*ra *roduselor
i3i are originile ;n *ractica farmaceutic6 3i ulterior ;n ne7oia alchimi3tilor de a
diferenia 7ariatele lor *roduse chimice.
?n *erioada antic69 eticheta 3i semnul *roduc6torului constituiau elemente diferiteC
formele *e care le ;mbracau erau *ictogramele9 ideogramele9 momogramele9 care
f6ceau cor* comun cu obiectul -amfore9 *roduse ceramice 3i din metal etc..
?n *erioada renascentist69 caracteri2at6 *rin intensificarea schimburilor comerciale9
eticheta a7ea rolul de a deosebi *roduse similare reali2ate de *roduc6tori diferii
-*rodusele etichetate erauB *roduse arti2anale9 *icturi9 scul*turi9 gra7uri9 *roduse de
u2 casnic etc.
?n ca*italism eticheta de7ine *urt6toare a unor informaii utile desf63ur6rii
o*eraiunilor comerciale caB denumirea *rodusului9 numele 3i marca *roduc6torului9
originea9 cantitatea de *rodus *e unitatea de ambala& etc.
?n cadrul acestei ultime eta*e9 e7oluia etichet6rii a fost legat6 de B
de27oltarea unor noi modalit6i de comerciali2are
de27oltarea aciunilor de mar=eting 3i am*loarea acti7it6ilor *lublicitare
*erfecionarea cadrului legislati7 *ri7ind *rotecia consumatorului
elaborarea unor reglement6ri naionale 3i internaionale *ri7ind etichetarea
cre3terea ni7elului de educare 3i de informare al consumatorilor
e7oluia modalit6ilor de ambalare9 a*ariia materialelor moderne de ambala& 3i
a mi&loacelor noi de im*rimare grafic6
di7ersificarea sortimentului de *roduse
cre3terea gradului de *relucrare a m6rfurilor
8.8 E2+6e2#"e# 1"*-(.e&*" #&$e!2#"e
%i7ersitatea gamei de materii *rime agroalimentare utili2ate ;n industria alimentar69
numero3i aditi7i folosii9 cre3terea com*le:it6ii reetelor de fabricaie9 *erfecionarea
5
Voicu ana@Luminita9 G1tichetarea alimentelorH9 1ditura >ren9 *ag "(.
(5
3i moderni2area *roceselor tehnologice9 *recum 3i e:igenele mereu crescAnde *ri7ind
ambalarea9 trans*ortul9 de*o2itarea 3i *6strarea *roduselor alimentare9 au im*us o
serie de recomand6ri 3i reglement6ri cu referire la etichetarea acestor *roduse.
Cele mai im*ortante reglement6ri internaionale *ri7ind etichetarea *roduselor
alimentare9 de3i au caracter de recomandare9 sunt cele elaborate de C*$2e2(& 1e!2"(
e2+6e2#"e# %(!("&*" #&$e!2#"e din cadrul Comisiei Code: Alimentarius9
organism ce@3i desf63oar6 acti7itatea sub egida 'AEMS. %intre aceste documente
menion6m Codul de etichetare a bunurilor alimentare -AL#NRM 58E"". 3i Normele
generale internaionale recomandate *entru etichetarea bunurilor alimentare
*reambalate -CCAERS @ ! din !/+/.9 re7i2uit ulterior de C%1O S)AN @ ! din !/80.
Potri7it acestora9 etichetarea *entru *rodusele alimentare trebuie s6 conin6
urm6toarele meniuniB
denumirea *rodusuluiC
ara de origineC
numele 3i adresa *roduc6torului9 distribuitorului9 im*ortatorului sau
e:*ortatoruluiC
lista ingredientelor -materii *rime 3i au:iliare9 aditi7i.C
coninutul netC
elemente de identificare a lotului 3i data fabricaieiC
termenul limit6 de consumC
7aloarea nutriti76 -;n s*ecial *entru *rodusele dietetice9 *entru alimentaia
co*iilor de 7Arst6 mic6..
8
%eclararea 7alorii nutriti7e se refer6 la informaiile de ordin nutriional ;ntr@o anumit6
ordineB mai ;ntAi 7aloarea energetic6 -Qcal sau QJ. 3i cantitatea de *roteine9 glucide 3i
li*ide -gE!44 g *rodus. 3i a*oi 7aloarea biologic69 e:*rimat6 *rin cantitatea fiec6rei
7itamine sau element mineral -ra*ortat la !44 g *rodus..
%eclararea 7alorii nutriti7e a fost reglementat6 *entru *rima dat6 ;n !/5+9 cAnd a*ar
standardele internaionale recomandate *entru alimentele destinate sugarilor 3i
co*iilor de 7Arst6 mic6 -CCAERS 5"E5, I !/5+.9 elaborate de Comisia Code:
Alimentarius9 care recomand6 ca *e etichetele alimentelor s6 se declare 7alorea
nutriti769 ;n dou6 direciiB
7aloarea energetic69 ra*ortat6 la !44 g aliment9 sau *entru o *orie sugerat6C
8
Voicu ana@Luminita9 G1tichetarea alimentelorH9 1ditura >ren9 *ag 08.
(8
cantitatea total6 *entru fiecare substan6 mineral6 3i 7itamin6 e:istent6 ;n !44
g *rodus9 sau o *orie sugerat6.
Moderni2area *roduciei 3i a comerului cu *roduse alimentare a 7i2at necesitatea
declar6rii 7alorii nutriti7e la o gam6 tot mai larg6 de *roduse alimentare *relucrate. ?n
*re2ent tot mai multe firme9 din di7erse 6ri din lume9 inclusi7 din ara noastr69 caut6
s6 g6seasc6 modalit6i cAt mai e:*resi7e 3i mai con7ing6toare a 7alorii nutriti7e9 nu
numai *entru *rodusele destinate co*iilor sau dietetice9 ci 3i *entru alimentele de
consum curent 3i generali2at.
Cu mult mai detaliate9 mai *recise 3i mai cu*rin26toare sunt reglement6rile *ri7ind
etichetarea *roduselor alimentare la ni7elul Uniunii 1uro*ene.
Astfel9 *rin %irecti7a Consiliului C11 nr. 5/E!!!" Inr. !/58 -care a fost com*letat6
cu mai multe reglement6ri.referitoare la etichetarea9 *re2entarea 3i *ublicitatea
*roduselor alimentare *reci2ea26 doua as*ecte *rinci*ale9 3i anumeB
e:tinde inelesul termenului etichetare la Gansamblul meniunilor9 indicaiilor9
m6rcilor de fabric6 sau comerciale9 imaginilor sau simbolurilor referitoare la
un *rodus alimentar 3i care figurea26 *e orice ambala&9 document9 afi39
etichet69 inel sau banderol6 care insoe3te *rodusul sau se refer6 la aceastaHC
se *reci2ea26 interdicii sau limit6ri ale etichet6rii 3i modalit6ile res*ecti7e de
reali2are9 cum suntB
e7itarea inducerii ;n eroare a consumatorului cu *ri7ire laB natura
identit6ii9 calitatea9 cantitatea9 conser7area9 originea sau *ro7eniena
*rodusuluiC
modul de fabricaie sau de obinereC
atribuirea unor *ro*riet6i *e care *rodusul nu le areC
atribuirea unor ;nsu3iri tera*eutice sau *re7enti7e *e care nu le *osed6.
Si ;n RomAnia s@au creat condiiile *entru alinierea la normele euro*ene *ri7ind
etichetarea *roduselor alimentare *reambalate *rin J.F. nr 58,Ese*tembrie !//+ ;n
care9 *e lAng6 *re7ederi cum sunt cele referitoare la sco*ul etichet6rii9 redact6rii ;n
limba romAn69 neinducere ;n eroare a consumatorilor9 se *reci2ea26 c6 etichetele
*roduselor alimentare *reambalate trebuie s6 cu*rind6 ;n mod obligatoriuB
denumirea *rodusului9 o denumire care s6 res*ecte reglement6rile s*ecifice
alimentului res*ecti79 cu res*ectarea urm6toarelor condiiiB
(/
?n li*sa reglement6rilor s*ecifice9 denumirea s6 fie cea obi3nuit6 ;n
RomAniaC
?n li*sa denumirii obi3nuite9 denumirea sub care se 7inde *rodusul
*oate fi o descriere a acestuia 3i dac6 este necesar9 a utili26rii sale care
s6 fie suficient de clar6 *entru a *ermite cum*6r6torului s6 cunoasc6
natura *rodusului 3i s6@l deosebeasc6 de alte *roduse cu care *oate fi
confundatCmarca de fabric69 marca comercial6 sau denumirile atracti7e
nu *ot ;nlocui denumirea sub care este 7Andut alimentulC
Utili2area de termeni *recum GmodH Gti*H GgenH ;m*reun6 cu
denumirea sub care este 7Andut *rodusul este inter2is6C
%enumirea sub care este 7Andut alimentul trebuie s6 includ6 sau s6 fie
;nsoit6 de informaii *ri7ind starea fi2ic6 a acestuia sau tratamentele la
care a fost su*us9 de e:em*luB refrigerare9 congelare9 afumare9
concentrareC
Alimentele care au fost tratate cu radiaii ioni2ate trebuie s6 *oarte
meniunea Gtratat *rin ioni2areHsau Gtratat cu radiaii ioni2ateH .
termenul de 7alabilitate -Aceast6 dat6 *oate s6 difere de la *rodus la *rodus9
astfel c6 me2elurile au cea mai mic6 *erioad6 de 7alabilitate9 ;n tim* ce
b6uturile au o *erioad6 mare de 7alabilitate *An6 chiar la " ani.C
coninutul net -Produselor alimentare *reambalate trebuie declarate in unitati
de 7olum in ca2ul lichidelor si in unitati de masa in ca2ul altor *roduse. 1:ista
cerine s*ecifice stabilite *entru marcarea cantit6ii *achetelor cu mai multe
bucati *reambalate9 a *roduselor alimentare 7Andute la num6r si a greut6ii in
forma uscata.C
numele 3i adresa fabricantului9 a im*ortatorului sau a distribuitorului9 *recum
3i numele 3i adresa celui care ambalea26 *rodusulC
lotul de fabricaie -seria9 data fabricaiei sau a culegerii recoltei.C
modul de folosire9 cAnd utili2area necesit6 indicaii s*ecialeC
locul de origine sau *ro7enien6 a *rodusului9 dac6 omiterea acestuia ar fi de
natura cre6rii confu2iilor ;n gAndirea consumatorilorC
concentraia alcoolic6 -*entru b6uturile la care aceasta este mai mare de
!9"D.C
,4
lista ingredientelor folosite -)oate alimentele trebuie insotite de o lista in care
sunt *reci2ate ingredientele folosite9 toate acestea trebuind declarate in lista de
ingrediente9 in afara ca2ului cind e:ista e:ce*tii e:*rese de la aceasta cerint
conform J.F. nr.+80E"44/ *entru modificarea 3i com*letarea Jot6rArii
Fu7ernului nr. !4+E"44" *ri7ind etichetarea alimentelor. Lista trebuie sa
incea*a cu termenul GingredienteH sau sa aiba un titlu care sa includa acest
cu7ant.#n general9 ingredientele trebuie enumerate in ordine descrescatoare a
cantitatii utili2ate *e *arcursul *relucrarii alimentuluiC totusi9 a*a si substantele
7olati7e trebuie enumerate in ordinea cantitatii din *rodusul finit.%enumirile
ingredientelor trebuie sa fie numele *e care acestea le@ar a7ea daca ar fi
7andute ca alimente si trebuie sa fie insotite de toate indicatiile referitoare la
denumire9 daca li*sa acestora ar *utea induce in eroareC denumirea utili2ata in
orice lista de ingrediente *entru orice *rodus care a fost iradiat trebuie sa
includa sau sa fie insotita de cu7antul GiradiatH sau e:*resia Gtratat cu radiatii
ioni2ateH.C
7aloarea nutriti76 3i energetic6 global6 *entru *roduse alimentare s*eciale
destinate unei alimentaii *articulare9 ca de e:em*lu9 *rodusele *entru sugari
3i co*iii de 7Arst6 mic6. - D"e+2/# C>D>CBDEEC a&uta consumatorul *rin
*re2enta datelor nutriti7e cheie intr@un format standardi2at astfel incat alegerea
sa fie f6cuta in cuno3tina de cau2a iar *rodusele similare sa *oata fi com*arate
cu u3urina .1tichetarea referitoare la coninutul nutriti7 este deosebit de
im*ortanta a7and in 7edere cre3terea interesului *entru leg6turile dintre
meninerea unei sanatatii bune si o dieta sanatoasa ca si necesitatea ca
*ersoanele care trebuie sa res*ecte o anumita dieta sa *oata alege ti*urile de
alimente *otri7ite necesitailor lor.C
Aceast6 reglementare *reci2ea26 ;n continuare c6 aceste meniuni obligatorii 7or fi
com*letate cu alte meniuni s*ecifice fiec6rei gru*e de *roduse9 iar ;n ca2ul
*roduselor ne*reambalate trebuie s6 se indice *rin ;nscriere *e ele sau ;n imediata
a*ro*iere9 fara risc de confu2ie9 *e un afi39 anun sau sub orice alt6 form6B denumirea9
data fabricaiei 3i termenul de 7alabilitate.
8.> R*&(& e2+6e2e ! +*$(!+#"e. F(!+,&e e2+6e23"
,!
1tichetarea este un instrument de *ia6 im*ortant care trebuie *ri7it ca *arte integrant6
;n comunicarea dintre &uc6torii societ6ii -mediul de afaceri c6tre consumatori9 direct
sau *rin intermediari9 autorit6i c6tre consumatori etc. ..
1ticheta re*re2int6 unul din mi&loacele *rin care *roduc6torul comunic6
consumatorului informaii eseniale des*re *rodus9 tot eticheta a7And menirea de a
influena consumatorul ;n a face o alegere *e ba2a informaiei transmise ;n *unctul de
7An2are.
'unciile *e care eticheta le ;nde*line3te sunt numeroaseB
diferenierea *roduselorC
informarea utili2atorului cu *ri7ire la com*o2iia *rodusului ori la cerinele ce
trebuiesc res*ectate referitor la *6strarea acestuiaC
oferirea de instruciuni cu *ri7ire la modalitatea o*tim6 de utili2are a
*rodusului 3i totodat6 atenionarea cu *ri7ire la *roblemele *oteniale ale
folosirii necores*un26toareC
con7ingerea consumatorului *ri7ind concordana dintre *romisiunile f6cute
*rin intermediul *ublicit6ii 3i calitatea *rodusului etc.
1ticheta este considerat6 a fi cea care 7inde *rodusul. CAte7a secunde9 atAt are la
dis*o2iie un cum*6r6tor obi3nuit ca s6 aleag6 *rodusul de *e raft. ?n acele secunde
acesta trebuie s6 i3i s*un6 *o7estea clar 3i con7ing6tor. 1ticheta este cea care face
*rodusul s6 ias6 din raft 3i ;n final s6 de7in6 mai mult decAt un sim*lu *rodusB o
marc6. ?n *lus eticheta re*re2int6 unul dintre *rinci*alele su*orturi utili2ate ;n
acti7itatea *romoional6. %e foarte multe ori elemetele definitorii ale *romoiei se
reg6sesc inscri*ionate *e etichete.
/
8.? T1(" -e e2+6e2e
1tichetele *ot fiB
etichete descriere *rodusC
etichete de ambala& colecti7C
etichete de raftC
etichete de serieC
etichete de sigiliuC
etichete de garanieC
etichete de normeC
/
Voicu ana@Luminita9 G1tichetarea alimentelorH9 1ditura >ren9 *ag !!".
,"
etichete de a7erti2areC
etichete de adres6C
%esignul unei etichete *oate conineB
te:tC
sigle @ logo @ uriC
coduri de bareC
simboluri graficeC
elemente geometriceC
Un ti* a*arte de etichete sunt B
1tichete autoade2i7e
Pentru im*rimarea lor se utili2ea26 marcatoareB a*arate cu acionare manual6 care *ot
im*rima *e etichete autoade2i7e9 de diferite dimensiuni 3i forme9 caractere 7ariabile
-numerice9 alfabetice sau alfanumerice.9 *e una9 dou6 sau trei linii.
%omenii de utili2areB afi3area *reurilor articolelor ;n maga2ine9 marcarea datei de
fabricaie E e:*irare a m6rfurilor la *roduc6tori9 im*rimarea codurilor *roduselor etc.
Cele *reim*rimate *ot fi *ersonali2ate cuB sigla clientului9 diferite logo@uri9 cu
inscrisuri K*rodus la K9 Ke:*ir6 la K9 Klot K9 Kcod K9 adresa firmei etc. Aceste etichete
*ot fi a*licate *e *rodus folosindB
marcatoare Pri: ;n ca2ul ;n care se dore3te ca *e lAnga informaiile
*reim*rimate s6 se ti*6reasca *e etichet6 3i *reul nou9 *reul 7echi9 data
*roducerii9 data e:*ir6rii etc.
dis*ensere -marcatoare f6r6 ca* de im*rimare. ;n ca2ul etichetelor *e care nu
se mai dore3te ;nscrierea altui te:t decAt cel *reim*rimat.
Clasificarea etichetelor du*a ti*ul de ade2i7B
1e"$#!e!2 etichete adec7ate *entru ma&oritatea a*licaiilor -marcarea
*reurilor9 industria alimentar69 industria confeciilor.C
2e=2& 0 f*"2e etichete cu o *utere m6rit6 de aderen6 *entru materialele
te:tileC
.(1e"f*"2e etichete cu o ma:im6 aderen69 recomandate *entru a*licarea
*e materiale siliconateC
-e2#0#%& etichete ce *ot fi de2li*ite u3or9 f6r6 a l6sa urmeC
+*!7e&#2 etichete care ;3i *6strea26 aderena la tem*eraturi foarte
,(
sc62uteC
#!21#23 etichete destinate a*lic6rii *e materiale te:tile fine9
de2li*irea lor nel6sAnd urme.
Te6!+ -e $1"$#"e
1tichete im*rimate fle:ografic 7s. ffset
ffset@ul este acea tehnic6 de *rintare *rin care cerneala este suflat6 *e o su*rafa6
metalic6 im*rimat6 cu imaginea ce urmea26 a fi ti*6rit69 transferat6 a*oi o alt6
su*rafa6 intermediar69 din cauciuc9 ce se *resea26 ;n final *e hArtie. 'le:ografia este
un ti*ar ;nalt care folose3te forme *re*arate dintr@un material fle:ibil 3i elastic.
Printarea fle:ografic6 a etichetelor se *oate reali2a folosind cerneluri cu uscare UV9
cerneluri *e ba26 de a*69 cerneluri *e ba26 de sol7ent9 cu !@5 culori. Se *oate o*ta
*entru urm6toarele *rocedee s*eciale9 *rocedee ce nu sunt 7alabile 3i *entru ti*6rirea
offsetB
l6cuire total6 sau *arial6C
laminareC
a*licare de folie metalic6 3i culori s*ecialeC
serigrafiere.
Se *oate reali2a 3i *rintarea *e stratul de ade2i79 ceea ce face ca eticheta s6 *oat6 fi
a*licat6 *e reci*ieni trans*areni9 folosindu@se *entru inscri*ionare ambele fee ale
sale.
Pe lAng6 su*ortul de hArtie sunt folosite 3i materiale filmice ca *olietilena 3i
*oli*ro*ilena.
*olietilena fiind mai elastic6 se folose3te *entru etichetarea reci*ienilor
fle:ibiliC
*oli*ro*ilena se recomand6 ;n etichetarea su*rafeelor rigide ;n a*licaii care
cer un design mai *l6cut.
1tichetele im*rimate fle:ografic9 de ;nalt6 calitate9 din hArtie sau materialele filmice
sunt adec7ate folosirii ;n industria alimentar69 industria farmaceutic69 industria
cosmetic69 unde imaginea *rodusului ocu*6 un loc foarte im*ortant.
Procedeul de im*rimare fle:ografic6 durea26 mai *uin 3i im*lic6 costuri mai mici
decAt im*rimarea offset. %atorit6 acestui fa*t se *ot ti*6ri 3i tira&e scurte9 ceea ce
atrage toate categoriile de consumatori.
,,
)ratamentul cu ra2e UV face *osibil6 a*ro*ierea de *erforman6 ti*6riturii offset.
Materia *rim6 folosit6 este ;n rol69 nu ;n coal6. ?n final se obin imagini ti*6rite *e un
su*ort ;n rol69 ceea ce face *osibil6 a*licarea cu dis*o2iti7e mecanice9 chiar cu
etichetatoare manuale9 foarte accesibile ca *re.

1tichete 7olumetrice -etichete cu r63in69 etichete cu lentil6 sau dom@uri.
1tichetele 7olumetrice sunt reali2ate din autocolant PVC im*rimat digital9 *e care se
a*lic6 o r63in6 trans*arent69 rigid6 sau fle:ibil6. S*re deosebire de *rodusele similare
reali2ate *rin serigrafie9 *ersonali2area digital6 aduce un *lus de calitate a im*rim6rii
datorit6 re2oluiei su*erioare. Se *ot obine astfel etichete de mici dimensiuni cu un
num6r nelimitat de culori -calitate foto. 3i de a*roa*e orice form6 geometric6.
1tichetele 7olumetrice se folosesc cu *rec6dere la *ersonali2area obiectelor
*romoionale9 a*aratelor electrice 3i electrocasnice9 ma3inilor 3i utila&elor -inclusi7
cele folosite la e:terior.9 a7And o bun6 re2isten6 la a*6 3i aciunea ra2elor UV. Se *ot
a*lica *e su*rafee *lane sau u3or curbate9 ;n ca2ul celor cu r63ina fle:ibil6.
8.B E2+6e2# e&e+2"*!+3
Pe scurt 11F este un afi3a& electronic al *reului9 *arte a unui sistem de *reuri
electronice9 folosit ;n maga2inele retail -h<*ermarchet9 su*ermar=et9 maga2ine
discount9 cashPcarr<..
!4
)ermenii de identificare automat6 3i ca*tur6 automat6 a datelor se refer6 la
tehnologiile care reali2ea26 transferul direct al datelor de identificare de *e obiect ;ntr@
un calculator sau ;ntr@un sistem controlat de un micro*rocesor f6r6 a se utili2a ;n acest
sens o tastatur6 sau un *eriferic similar. Multe din aceste tehnologii au redus la minim
!4
Voicu ana@Luminita9 G1tichetarea alimentelorH9 1ditura >ren9 *ag "!!.
,0
sau chiar nu necesit6 im*licarea factorului uman ;n cadrul *rocesului de *reluare a
datelor.
Sistemele automate de identificare 3i ca*tur6 a datelor sunt utili2ate din ce ;n ce mai
mult *entru colectarea informaiilor ;n a*licaii din cele mai 7ariate domeniiBindustrie9
comer9 trans*orturi9 s6n6tate9 *o3t6 etc.
A*licaiile din industrie 7i2ea26 atAt a*ro7i2ionarea cu materii *rime 3i
materiale cAt 3i *rocesul efecti7 de *roducie.
A*licaiile din domeniul a*ro7i2ion6rii includ rece*ia materiilor *rime 3i
materialelor9 sortarea 3i de*o2itarea acestora9 gestiunea stocurilor etc.
A*licaiile din domeniul *roduciei includ monitori2area comen2ilor 3i a
stadiilor de e:ecuie9 gradul de utili2are al ma3inilor9 *onta&ul muncitorilor etc.
A*licaiile comerciale ale sistemelor automate de identificare 3i ca*tur6 a
datelor 7i2ea26 ;n *rinci*al controlul o*eraiilor de de*o2itare 3i distribuie9
gestiunea stocurilor 3i a 7An26rilor din maga2ine9 etc.
?n domeniul trans*orturilor sistemele automate de identificare 3i ca*tur6 a
datelor ser7esc la urm6rirea containerelor9 a 7agoanelor de cale ferat69 a
camioanelor etc.
A*licaiile din domeniul s6n6t6ii ser7esc la identificarea *acienilor9 la
sortarea 3i gestiunea stocurilor de medicamente9 materiale sanitare9 reacti7i9
sAnge.
?n domeniul *o3tal sistemele automate de identificare 3i ca*tur6 a datelor sunt
utili2ate la sortarea ra*id6 a cores*ondenei 3i coletelor.
Alternati7a la sistemele automate de identificare 3i ca*tur6 a datelor o constituie
colectarea 3i introducerea manual6 a informaiilor. Metoda de colectare 3i
introducerea manual6 a datelor *re2int6 urm6toarele de2a7anta&eB
A*ariia erorilor atAt ;n tim*ul ;nregistr6rii informaiilor *e hArtie cAt 3i la
introducerea lor ;n calculator. Rata medie a erorilor la introducerea manual6 a
datelor este de o eroare la (44 de caractereC *entru com*araie 7aloarea
s*ecific6 codurilor de bare liniare este de o eroare la 844444 caractere9 iar ;n
ca2ul codurilor de bare matriciale de o eroare la +444444 caractere.
%urata relati7 ridicat6 a o*eraiei de colectare 3i introducere a datelor. %ac6 la
sistemele automate de identificare 3i ca*tur6 a datelor *reluarea informaiilor
se reali2ea26 a*roa*e instantaneu colectarea manual6 a datelor necesit6 un
,+
anumit inter7al de tim* *entru ca acestea s6 fie ;nregistrate *e hArtie 3i ulterior
introduse ;n calculator. Vite2a ;nregistrat6 ;n ca2ul scrierii de mAn6 a
documentelor este de 0@5 caractereEsecund6 3i *oate a&unge la ma:im !4@!0
caractereEsecund6 ;n ca2ul introducerii datelor de la tastatur6. ?n schimb
sistemele automate de ca*tur6 a datelor sunt ca*abile s6 citeasc6 sute de
caractereEsecund6.
Colectarea manual6 a datelor solicit6 *ermanent atenia o*eratorilorC im*licit
cresc costurile asociate cu fora de munc69 fiind necesar6 o mic3orare a
7olumului de munc6 *er o*erator *entru a se obine o acuratee ridicat6 ;n
*rocesarea datelor.
Aceste deficiene sunt eliminate efecti7 cAnd este folosit6 identificarea 3i ca*tura
automat6 a datelor.
A*roa*e toate tehnologiile de identificare automat6 au la ba26 ( com*onente
*rinci*ale9 care constituie totodat6 3i *a3i *arcur3i sec7enial ;n cadrul *roceselor de
ca*tur6 automat6B
Codificarea informaiei. Un cod este un set de simboluri sau semne ce re*re2int6
caractere alfanumerice. CAnd datele sunt codificate9 caracterele sunt transformate ;ntr@
un cod ce *oate fi inter*retat doar de ma3ini -la ma&oritatea tehnologiilor informaia
codificat6 nu *oate fi citit6 de obser7atorul uman.. etichet6 sau un tag coninAnd
datele codificate este ata3at6 *rodusului9 *entru a *ermite identificarea sa ulterioar6.
Citirea informaiei codificate este reali2at6 cu a&utorul unui scanner sau a unui cititorC
acesta transform6 informaia citit6 ;ntr@un semnal electric.
%ecodificarea informaiei este efectuat6 de un dis*o2iti7 numit decodor. Acesta
transform6 semnalul electric ;n informaie binar6 din care e:trage ;n final datele
iniiale.
1:ist6 o multitudine de tehnologii ce stau la ba2a sistemelor automate de identificare
3i ca*tur6 a datelor. %e e:em*lu9 numai ;n gru*a codurilor de bare -ce re*re2int6 ;n
*re2ent tehnologia cu cele mai 7ariate a*licaii. au fost in7entate *este "04 de
simbologii.
Te6!*&*7 #+2(#&e
)ehnologiile utili2ate la identificarea 3i ca*tura automat6 a datelor *ot fi clasificate ;n
funcie de *rinci*iul ce st6 la ba2a achi2iiei de date ;n urm6toarele + mari gru*eB
,5
)ehnologii o*tice.
Cea mai mare *arte a acestor tehnologii utili2ea26 simbolurile grafice cu un contrast
ridicat astfel ;ncAt s6 *oat6 fi inter*retate cu u3urin6 de un cititor o*tic. %in aceast6
gru*6 de tehnologii fac *arte codurile de bare unidimensionale 3i bidimensionale9
recunoa3terea o*tic6 a caracterelor.
)ehnologii magnetice.
Acestea au la ba26 stocarea informaiei codificate *rin magneti2area unui su*ort9
res*ecti7 citirea magneti26rii *ermanente a su*ortului 3i refacerea informaiei iniiale9
;ntr@un mod similar celui ;n care sunt ;nregistrate *e band6 3i redate sunetul 3i
imaginea. %in aceast6 gru*6 fac *arteB
!ehnologii pe baz de band magnetic folosite la cardurile bancare9 cartelele de
acces la metrou9 carduri de fidelitate9 cartele *ersonale de acces la diferite ser7icii etc.
!ehnologii de recunoatere a caracterelor tiprite cu cerneal magnetic folosite *e
scar6 larg6 de c6tre b6nci *entru *rocesarea cecurilor.
)ehnologii *e ba26 de unde electromagnetice.
La aceste tehnologii transferul de informaii ;ntre cititor 3i tag@urile ;n care sunt
stocate datele se reali2ea26 *rin unde electromagnetice. Cea mai re*re2entati76
tehnologie din aceast6 gru*6 este cea de identificare cu unde de radiofrec7en6.
)ehnologii utili2And circuite integrate -ci*uri..
Acestea au la ba26 mici ci*uri -circuite integrate. ;n2estrate cu memorie
semiconductoare9 ca*abil6 s6 *6stre2e informaia codificat6. Ci*urile sunt montate *e
mici cartele din material *lastic -de regul69 de dimensiunea unei c6ri de credit.9 fiind
de aceea cunoscute sub numele de cartele inteligente -smart carduri.9 cartele cu ci*
sau cartele cu circuit integrat. Cartelele cu ci* *ot fi recunoscute cu u3urin6 du*6
contactele aurii care asigur6 cone:iunile fi2ice ;ntre ci* 3i echi*amentul de citire. 1le
sunt utili2ate ;n domeniul bancar sub form6 de carduri9 ;n telefonia mobil6 sub form6
de cartele S#M etc.
)ehnologii biometrice.
Acestea utili2ea26 o serie de *articularit6i ale organismului uman *entru a identifica
;n mod unic9 absolut 3i sigur un indi7id. Cele mai cunoscute tehnologii suntB
recunoa3terea 7ocal69 anali2a am*rentei digitale 3i scanarea retinei.
)ehnologii *e ba26 de atingere.
,8
Stau la ba2a ecranelor sensibile la atingere -touch@screen. ale unor dis*o2iti7e *recum
agende electronice9 P%A@uri etc. #ntroducerea informaiilor se reali2ea26 *rin sim*la
atingere a su*rafeei ecranului ce este dotat ;n acest sens cu sen2ori.
Nu toate aceste tehnologii *ot fi utili2ate ;n cadrul sistemelor electronice de
identificare a m6rfurilor. Cel mai bine se *retea26 codurile de bare 3i tehnologiile
ba2ate *e identificarea cu unde de radiofrec7en6.
8.E M#"+#"e# E+*&*7+3 :E+*e2+6e2#;
Ce e.2e e+*e2+6e2#"e#F
1ste un simbol grafic 3iEsau un te:t descri*ti7 a*licat *e *rodus9 ambala&9 ;ntr@un
document informati7 care ;nsoe3te *rodusul 3i care ofer6 informaii des*re cel *uin
unul 3i cel mult trei ti*uri de im*act asu*ra mediului .
1coeticheta re*re2int6 un sistem 7oluntar de acordare a etichetei ecologice care ;3i
*ro*une *romo7area *roduselor cu un im*act minim asu*ra mediului *e *arcursul
;ntregului lor ciclu de 7ia6 3i care ofer6 consumatorilor informaii *recise9 e:acte 3i
stabilite *e ba26 3tiinific6 cu *ri7ire la im*actul *roduselor lor asu*ra mediului.
C($ f(!+,*!e#53 .+6e$# -e e+*e2+6e2#"eF
1coeticheta o*erea26 *e ba2a unor criterii9 *e gru*e de *roduseB
are o dimensiune euro*ean6B un *roduc6tor9 comerciant sau furni2or de
ser7icii care ;nde*line3te criteriile *entru un gru* de *roduse. Logo@ul este de
asemenea acce*tat 3i ;n 6ri *recum Nor7egia9 #slandaC
este selecti76B eticheta ecologic6 este acordat6 numai acelor *roduse care au
un im*act minim asu*ra mediuluiC
este trans*arent6B consumatorul final 7a recunoa3te logu@ul floare ca
re*re2entAnd criteriile ce au fost stabilite ;n concordan6 cu ghidurile tehnice 3i
3tiinifice cu *artici*area larg6 din *artea organismelor inde*endente 3i neutreC
funcionea26 *rintr@o abordare multicriterial6B criteriile nu se ba2ea26 *e un
singur *arametru9 ci mai degrab6 se s*ri&in6 *e studii care anali2ea26 im*actul
*rodusului sau ser7iciului asu*ra mediului de@a lungul ;ntregului ciclu de
7ia69 ;nce*And cu e:tracia materiilor *rime ;n *erioada de *re@*roducie9 de@a
lungul *roduciei9 distribuiei 3i de*o2itarea final6C
,/
este 7oluntar6Bschema nu este stabilit6 *e ba2a unor standarde ecologice *e
care *roduc6torii trebuie s6 le res*ecte. 1:ist6 *osibilitatea ca *roduc6torul de
ser7icii sau *roduse s6 decid6 dac6 a*lic6 sau nu eticheta ecologic6 *rodusului
sau ser7iciului *restat sau fabricat de acesta. Natura 7oluntar6 a schemei se
traduce *rin fa*tul ca nu creea26 bariere comerciale.
1ticheta ecologic6 a U1 este o schem6 unic6 de certificare *entru a a&uta
consumatorii s6 disting6 *rodusele 3i ser7iciile 7er2i9care nu afectea26 mediul9
eticheta nu se acord6 *roduselor alimentare 3i *roduselor medicale.
Se reali2ea26 *e ba2a unor scheme de etichetare ado*tate de organi2aia de
reglementare a statului -*entru RomAnia9 aceasta este Ministerul Agriculturii9
P6durilor9 A*elor 3i Mediului. 3i *ermite o etichetare a *roduselor care au un im*act
redus asu*ra mediului 3i sunt mai *uin d6un6toare mediului fa6 de alte *roduse
asem6n6toare care fac *arte din acela3i gru* de *roduse.Schemele de etichetare au
dou6 sco*uriC furni2ea26 consumatorilor informaii de ;ncredere referitoare la
im*actul *roduselor asu*ra mediului 3i *romo7ea269 *roducerea 3i utili2area de
*roduse care au un im*act asu*ra mediului redus. 1coetichetele *ot fi folosite 3i ca
instrument de mar=eting9 semnificaia acestora fiind aceea c6 *rodusul res*ecti7 este
unul din cele care generea26 cel mai mic im*act negati7 asu*ra mediului din gru*ul
s6u de *roduse.
1ticheta ecologic6 este o marc6 a Uniunii 1uro*ene de recunoa3tere a *roduselor
ecologice9 iar *rocedura de obinere este destul de com*le:6. Condiia de ba26 *entru
*rocesul de acce*tare a m6rcii este im*lementarea sistemului de management de
mediu9 conform standardului #S !,.44!.1:ist6 un ghid informati7 des*re
ecoetichetare9 reali2at cu finanare Phare 'ondul 1uro*a "44,. marc6 din aceea3i
categorie9 care certific6 *osibilitatea de reciclare u3oar69 o re*re2int6 cunoscutul
G*unct 7erdeK -*re2ent *e ambala&e sub sigla %er Frune*un=t..
A/#!2#'e&e e+*e2+6e23"
1coetichetarea aduce o serie de a7anta&e 3i *entru *roduc6tor. Produc6torul are
*osibilitatea de a 7i2a *iee care ;n alte condiii sunt inaccesibile 3i i3i creea2a 3i o
imagine bun6 atAt ;n rAndul anga&ailor9 cAt 3i al comunit6ii locale 3i naionale. ?n
6rile euro*ene9 consumatorii 7or de7eni cei mai con3tieni de riscul *e care ;l
re*re2int6 *entru s6n6tatea lor9 utili2area de substane *ericuloase *re2ente ;n
*rodusele de consum curent. Astfel9 gru*urile de *roduse etichetate ecologic 3i care
04
garantea26 absena substanelor chimice to:ice 7or a7ea un mare succes. Aceast6
tendin6 se obser76 ;n *re2ent ;n #talia la detergenii cu eticheta ecologic6 comunitar6
3i ;n 'rana *entru 7o*selele etichetate. ?n *lus9 cu eticheta ecologic69 firmele i3i *ot
s*ori imaginea de marc69 dar 3i calitatea *roduselor.Produsele care *oart6 eticheta
ecologic6 *re2int69 com*arati7 cu cele tradiionale9 o serie de a7anta&e. Printre acestea
se num6r6 consumul redus de energie9 li*saEreducerea riscului a*ariiei unor reacii
alergice la folosirea *rodusului 3i folosirea de materiale reciclabile *entru reali2area
lui. ?n *lus9 criteriile eseniale de acordare a etichetei ecologice se refer6 la reducerea
*otenialului agenilor de r6cire 3i de e:*andare9 de distrugere a stratului de o2on.
P"*-(.e&e +#"e 1*2 1"$ e+*e2+6e2#
%in gru*ele de *roduse *entru care se acord6 eticheta ecologic6 fac *arte ma3inile de
s*6lat 7ase 3i cele de s*6lat rufe9 a*aratele frigorifice9 com*uterele9 amelioratorii de
sol9 detergenii9 *rodusele te:tile9 inc6l6mintea9 lacurile 3i 7o*selele *entru interior9
saltelele de *at9 l6m*ile electrice9 hArtia co*iati76 3i cea grafic6.Pentru a fi acordat6
eticheta ecologic69 *rodusele trebuie s6 ;nde*lineasc6 un num6r de cerine de mediu
stricte9 cunoscute ca 3i criterii ecologice. Aceste criterii sunt definite ;n relaia cu unul
sau mai multe as*ecte de mediu ale gru*urilor de *roduse ;n concordan6 cu calitatea
a*ei9 calitatea aerului9 conser7area solului9 reducerea de3eurilor9 economisirea
energiei9 managementul resurselor naturale9 *re7enirea ;nc6l2irii globale9 *rotecia
stratului de o2on9 nonto:icitatea mediului9 2gomot9 biodi7ersitate. Criteriile *entru
fiecare gru* de *roduse sunt 7alabile o *erioad6 de tim*9 re7i2uite ;n general ;ntre ( @
0 ani.
1ticheta trebuie s6 conin6 numele 3iEsau firma *roduc6torului9 adresa *roduc6torului9
ara de origine9 m6rimea9 instruciuni de folosire 3i *6strare. Pe etichet6 trebuie9 de
asemenea9 s6 se indice materialul *rinci*al din care este confecionat6 *artea de
deasu*ra9 c6*tu3eal6 3i tal*a ;nc6l6mintei. Acest lucru *oate fi f6cut fie *rin folosirea
unor *ictograme -simboluri.9 fie *rin e:*rimare ;n cu7inte.
%ac6 sunt utili2ate *ictogramele9 unul dintre 7An26tori trebuie s6 ofere clientului
e:*licaii des*re aceste simboluri. Pictogramele trebuie s6 fie suficient de mari astfel
;ncAt s6 *oat6 fi 762ute 3i ;nelese.
!!
P"*-(.e&e +#"e !( 1*2 1"$ e+*e2+6e2#
!!
Antonescu Mirela9HMerceologia alimentar6H9 1ditura 1conomic69 *ag "(!.
0!
1ticheta ecologic6 nu se acord6 *roduselor alimentare9 b6uturilor9 medicamentelor 3i
a*araturii medicale. %e asemenea9 eticheta ecologic6 nu *oate fi acordat6 substanelor
3i *re*aratelor clasificate ca fiind to:ice9 d6unatoare mediului9 cancerigene 3i nici
bunurilor fabricate *rin *rocedee d6unatoare *entru om sau *entru mediu 3iEsau care
*ot d6una consumatorului ;n condiii normale de utili2are.
'ig nr !.Sistemul unitar de acordare a etic,etei ecoloice n (o!ania
CAPITOLUL >
STUDIU DE CAZ
M*-#&23, -e #$%#&#"e, $#"+#"e, e2+6e2#"e 0 +*$e"+#&5#"e #
.2$(&e!2e&*"
0"
Prin *re2enta9 studiul de ca2 ;3i *ro*une s6 fac6 o trecere a *rinci*alelor caracteristici
merceologice ale cafelei9 care face *arte din gru*a de *roduse alimentare gustati7e9
*recum 3i date cu *ri7ire la *rinci*alele sortimente
comerciali2ate.
?n a doua *arte a studiului 7oi *re2enta modalit6ile de
comerciali2are a cafelei Jacobs ;n diferite h<*ermar=ete.
>.1 P"e5e!2#"e# +#fe&e 0 # 7"(1e -e 1"*-(.e 7(.2#2/e
Aceast6 gru*6 de *roduse cu*rinde condimente9 stimulente9 b6uturi nealcoolice 3i
alcoolice.
Cafeaua face *arte din gru*a *roduselor alimentare numit6 stimulente. ?n aceast6
gru*6 sunt cu*rinse *rodusele alimentare neurotonice 3i cardiotonice9 deoarece conin
substane farmacologice acti7e9 ce acionea26 asu*ra sistemului ner7os central9 asu*ra
sistemului circulator 3i de27olt6 o aciune diuretic6. Alte *roduse care intr6 in
alc6tuirea acestei gru*e sunt ceaiul 3i cacaua.
Cafeaua a fost desco*erit6 *entru *rima dat6 ;n 1stul Africii9 ;ntr@o 2on6 a 1tio*iei9
cunoscut6 sub numele de KQaffaH. legend6 *o*ular6 7orbe3te
des*re un *6stor de ca*re *e nume Qhaldi9 care a obser7at un
com*ortament destul de agitat al ca*relor9 du*6 ce acestea
consumaser6 fructele unui arbust. Curios de acest fenomen9 Qhaldi
a ;ncercat s6 consume el ;nsu3i acele fructe 3i a constatat ca ;i
confer6 o sen2aie de re7igorare. Au2ind des*re aceasta *lant6
e:traordinar69 c6lug6rii au uscat fructele9 astfel ;ncAt s6 le *oat6 trans*orta la
m6n6stirile mai ;nde*6rtate. Ulterior au reconstituit fructele cu a*69 le@au consumat 3i
au b6ut lichidul9 care ;i stimula 3i ;i inea tre&i *entru rug6ciune.
!"

Cafeaua n Europa. Comercianii 7eneieni au adus cafeaua ;n 1uro*a ;n !+!0. La
;nce*ut9 cafeaua se 7indea de c6tre comercianii de limonad6 3i se credea c6 are
calit6i medicinale. Primul maga2in de cafea din 1uro*a a fost deschis la Veneia ;n
!+8(9 iar celebrul Caffe 'lorian din Pia22a San Marco a fost deschis ;n !5"4. dat6
a&uns6 ;n 1uro*a9 aceast6 nou6 b6utur6 a fost *uternic criticat6 de biserica catolic69 iar
muli considerau c6 *a*a ar trebui s6 o inter2ic69 deoarece o numeau b6utura
!"
Smith9 R.'.9 Jistor< of coffee9 eds. CoffeeB botan<9 biochemistr< and *roduction of beans and
be7erage. )he AV# Publishing Com*an<9 #nc Res*ort9 CN. !/80C
0(
dia7olului. S*re sur*rinderea lor9 *a*a a binecu7Antat cafeaua declarAnd@o bautur6
cre3tineasc6.
Cafeaua n America. ?n anii !5449 cafeaua 3i@a croit drumul *An6 ;n Americi datorit6
unui c6*itan france2 de infanterie care a dus cu sine o mic6 *lant6 ;n lunga sa c6l6torie
*este Atlantic. Ast62i9 *este ,44 de miliarde de c6ni de cafea sunt consumate ;n
fiecare an9 cafeaua fiind cea mai *o*ular6 b6utur6 din lume. 1ste interesant c69 de3i
cafeaua este originar6 din Africa9 culti7area arborelui ;n aceast6 *arte a lumii este
relati7 recent6. %e fa*t9 *lantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cre3terea
cafelei ;n Africa9 chiar du*6 Primul R62boi Mondial9 ;nfiinAnd *lantaii ;n 2one care
ofereau un climat 3i un sol *ro*ice ;nfloririi arborelui. Asem6n6rile fonetice dintre
cu7Antul McafeaM 3i echi7alenii s6i euro*eni -;n italian6 McaffeM9 ;n france26 McaffTM 3i
M=affeeM ;n german6.9 i@au determinat *e oameni s6 cread6 c6 numele *ro7ine din
MQaffaM9 *ro7incia etio*ian6 de unde cafeaua i3i trage obArsia. %ar o alt6 i*ote26 a
sugerat c6 acest cu7Ant *o7ine din arabescul MUuahLe=M9 care ;nseamn6 MstimulantM.
>.) S*"2$e!2(& 1"*-(.(&( e=.2e!2 4! "e,e#(# +*$e"+#&3
Se cunosc a*roa*e 84 de soiuri de cafea9 din care se culti76 ;n sco*uri industriale
urm6toarele ti*uri de cafeaB cafeaua Arabica9 cafeaua Robusta9 cafeaua Liberic6 3i
cafeaua Maragog<*e.
Cafeaua Arabica este originar6 din Africa9 mai *recis din Abisinia9 este cea mai
a*reciat6 3i mai r6s*Andit6 s*ecie de cafea. Se culti76 mai ales ;n
America Latin69 dar 3i ;n Africa9 de fa*t ea este cea mai culti7at6
s*ecie 3i este deosebit de *reuit6 *entru cire3ele sale
de calitate su*erioar69 de form6 alungit6 3i culoare
7erde@alb6struie.
Cafeaua arabic6 are ne7oie de soluri bogate ;n minerale 3i o tem*eratur6 de
a*ro:imati7 "4 grade C 3i cre3te la o altitudine de *este +44 metrii. Aceasta are o
arom6 3i gustul mult mai rafinate decAt alte s*ecii.
Cafeaua cu t6rie medie este obinut6 ;n e:clusi7itate din 7ariet6i ale soiului arabica9
*ro7enite din America Centrala 3i de Sud9 Qen<a9 )an2ania9 1tio*ia. 1:ce*ie face
>ra2ilia9 ;ntrucAt 7ariet6ile de arabica bra2iliene au o arom6 mai *uin rafinat6.
Cafeaua Robusta este originar6 din ba2inul Congo9 cre3te mai ra*id 3i este mult mai
re2istent6 acolo unde climatul nu este fa7orabil cafelei arabice. Se
culti76 intens ;n Africa9 #ndia 3i #ndone2ia. Cafeaua robusta9 s*re
0,
deosebire de cafeaua Arabica9 care este *retenioas6 la condiiile climatice9 se
ada*tea26 u3or climatului se7er9 este re2istent6 la boli 3i d6un6tori. >oabele acestei
s*ecii de cafea sunt mici9 au o form6 neregulat6 3i culoare maroniu@g6lbuie. Cafeaua
Robusta are un gust mai neutru9 este mai *uin aromat6 decAt Arabica 3i este foarte
a*reciat6 ;n gama de cafea solubil6.
Cafeaua Liberica este originar6 din Africa9 Liberia9 are de asemenea
o cre3tere ra*id6 3i o re2isten6 bun6 la boli. Se culti76 e:clusi7 ;n
cAm*iile subtro*icale ale Africii 3i Americii de Sud9 unde umiditatea
este foarte mare 3i tem*eratura este cu*rins6 ;ntre "4@"0 grade C. >oabele sunt adesea
deformate9 de dimensiune medie 3i culoare de la brun6 la galben6. Calitatea acestei
s*ecii de cafea este mediocr6.
Cafeaua Maragogype este un hibrid re2ultat *rin ;ncruci3area s*eciilor de Arabica 3i
Liberica9 e:ce*tAnd dimensiunile boabelor9 el a *6strat caracteristicile
s*eciei Arabica9 randamentul acestui arbust este totu3i inferior 3i cultura
sa este e:trem de ;m*r63tiat6 ->ra2ilia9 Fuatemala9 Nicaragua9 Me:ic9
Columbia 3i chiar Ja7a.9 la o altitudine 7ariind ;ntre +44 3i !444 m.
>oabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate su*erioar6 3i medie9
iar culoarea lor este 7er2uie9 ;n ciuda *referinei unor consumatori.
1:tractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubil69 nescaffe sau cafea
instant. Se obin *rin e:tragere din cafeaua *ra&it6 3i m6cinat6 care nu *oate fi
7alorificat6 altfel.
Producia mondial6 de cafea se situea26 ;n &ur de +9+ mil. tone9 din care ++D s*ecia
Arabica. Cea mai mare *roduc6toare 3i e:*ortatoare este >ra2ilia - !9/ mil.tone.C de
altfel9 cea mai mare *roducie este concentrat6 ;n America Latin6 -Columbia9
Fuatemala9 Me:ic.9 ;n Africa -Coasta de fildes9 1tio*ia9 Qen<a. 3i ;n Asia - #ndone2ia
3i Vietnam.. Princi*alii im*ortatori sunt 6rile Uniunii 1uro*ene9 SUA9 Ja*onia. ?n
ma&oritatea 6rilor im*ortatoare9 Coffea Arabica este s*ecia *referat69 iar Coffea
Robusta este folosit69 ;n general9 la amestecuri 3i la obinerea cafelei solubile. ?n
RomAnia se im*ort6 ambele ti*uri de cafea9 Robusta 3i Arabica.
>.8 P"*+e.(& 2e6!*&*7+ -e *%,!e"e # +#fe&e
'ig nr." Schema tehnologic6 de obinere a cafelei
00
Cafeaua se obine *rin *relucrarea seminelor arborelui C''1A din familia
Rubiaceae. Fenul Coffea are un num6r ;nsemnat de s*ecii 9circa (49 din care Coffea
Arabica 9 Coffea Liberica 3i Coffea Robusta.
Prelucrarea industrial6 a cafelei trebuie s6 incea*6 imediat du*6 recoltarea fructelor
*entru a ;m*iedica fermentarea 3i deteriorarea *ul*ei. >oabele de cafea *ot fi *reg6tite
*entru *r6&ire ;n dou6 moduri.
Me2*-# +e# $# /e+6e, .$1&3 0 ef2!3 e.2e $e2*-# (.+#23. Prin aceast6 metod6 se
obin cafelele asa@numite GnaturaleHC metoda este utili2at6 cel mai frec7ent ;n >ra2ilia
3i *artea de 7est a Africii. ?n *rimul rAnd9 boabele culese sunt sortate 3i cur6ate ;n
7ederea se*ar6rii boabelor necoa*te9 coa*te *rea mult 3i deteriorate 3i a elimin6rii
im*urit6ilor9 solului9 resturilor de lemn 3i frun2elor. Acest lucru *oate fi reali2at *rin
7Anturare9 o*eraiune care este de obicei efectuat6 manual9 cu a&utorul unei site mari.
0+
)oate boabele nedorite sau materialele ne7Anturate *ot fi luate cu mAna de *e sit6.
>oabele coa*te *ot fi9 de asemenea9 se*arate *rin flotare ;n canale de s*6lare aflate ;n
a*ro*ierea 2onelor de uscare. >oabele culese sunt a*oi ;m*r63tiate la soare9 *e
*latforme mari de beton sau c6r6mid6 sau *e *lase ridicate *e e3afoade din lemn.
>oabele sunt greblate ;n mod regulat *entru a se e7ita fermentarea 3i *entru a le
e:*une la ra2ele soarelui ;n mod uniform. ?n ca2ul ;n care *lou6 sau tem*eraturile
scad considerabil9 boabele trebuie s6 fie *rote&ate *rin aco*erirea cu *relate. ?n mod
alternati79 du*6 dou6 sau trei 2ile9 cafeaua *oate fi *us6 la uscat ;n camere de uscare9
unde sunt uscate termic cu a&utorul unui ar26tor la ,0@+4 grade C. 1ste ne7oie de *An6
la *atru s6*t6mAni *entru ca ni7elul de umiditate din fiecare bob s6 scad6 *An6 la
ni7elul o*tim de !"D din cantitatea iniial6. Coa&a e:terioar6 ca*6t6 o culoare maro
;nchis 3i de7ine sf6rAmicioas6. >oabele sunt a*oi de*o2itate ;n silo2uri mari unde
*rocesul de deshidratare continu6. *eraiunea de uscare este eta*a cea mai
im*ortant6 din tot *rocesul9 deoarece are o influen6 direct6 asu*ra calit6ii finale a
cafelei 7er2i.
Ce#&#&23 $e2*-3 -e 1"e732"e e.2e $e2*-# ($e-3. Princi*ala diferen6 dintre
metoda uscat6 3i cea umed6 este c6 *rin metoda umed6 se ;nl6tur6 *ul*a din bob ;n
termen de !"@", de ore de la recoltare9 ;n loc s6 se *ermit6 uscarea boabelor ;n aer
liber. >oabele sunt se*arate de *ieli6 3i *ul*6 cu a&utorul unei ma3ini s*eciale de
;nl6turare a *ul*ei care *resea26 boabele ;ntre su*rafee fi:e 3i mobile. Pul*a 3i *ielia
fructului r6mAn ;ntr@o *arte9 iar boabele ;n7elite ;n coa&6 r6mAn *e cealalt6 *arte.
%istana dintre su*rafee este a&ustat69 ;n a3a fel ;ncAt s6 se e7ite deteriorarea boabelor.
Cur6area boabelor este un *roces o*ional. Procesul de cur6are este utili2at *entru
;nl6turarea filamentului e:terior 3i a resturilor de co&i9 care r6mAn *e boabe du*6
decorticare. >oabele sunt a*oi ;m*6rite *e dimensiuni 3i *e diferite grade *rin
trecerea lor *rin site cu g6uri de dimensiuni s*ecifice. 1le sunt sortate cu a&utorul unui
&et de aer9 care se*ar6 boabele mai grele de cele mai u3oare. ?n aceast6 eta*6 se
;nl6tur6 boabele su*ra@fermentate sau nedecorticate. Acest lucru se reali2ea269 de
obicei9 manual ;n tim*ul ;n care boabele sunt trans*ortate cu a&utorul unei ben2i
trans*ortoare @ o*eraiunea este efectuat6 cu o 7ite26 3i ;ndemAnare uimitoare. )otu3i9
se *oate face 3i o sortare electronic6 @ a7anta&ul acestei metode const6 ;n fa*tul c6
ma3inile electronice *ot ;nl6tura boabele considerate defectuoase9 care nu *ot fi
762ute cu ochiul liber. rice boabe cu defect sau decolorate sunt eliminate ;nainte de
05
ambalarea ;n saci *e care se marchea26 categoria9 *lantaia 3i ara de origine a
boabelor res*ecti7e. >oabele sunt acum *reg6tite *entru e:*ort.
De7(.2#"e# +#fe&e. %egustarea cafelei este un *roces riguros9 care necesit6 foarte
mult6 atenie. Cafeaua este anali2at6 de un e:*ert care e7aluea26 calitatea cafelei 3i ;i
determin6 caracteristicile. ?n *rimul rAnd degustatorul e7aluea26 boabele 7er2i 3i le
e:aminea26 as*ectul. A*oi9 o cantitate mic6 de boabe este *ra&it6 ;n *r6&itorul
laboratorului9 du*6 care se testea26 aroma 3i sa7oarea. Se *re*ar6 o infu2ie de cafea ;n
a*69 care este Gmirosit6H. %u*6 a*ro:imati7 trei minute9 cafeaua *regatit6 cu a*6 este
amestecat6 u3or 3i mirosit6 din nou. S*uma care re2ult6 este dat6 la o *arte 3i ;nce*e
*rocesul de degustare. %egustatorul ia o linguri6 de cafea 3i este Gmestecat6H u3or
;nainte de a fi scui*at6. Procedura se re*et6 cu toate mostrele 3i se stabilesc anumite
note din fiecare e3antion. %egustatorul anali2ea26 criterii9 cum ar fi aciditatea9
cor*olena9 aroma 3i sa7oarea.
A$e.2e+#"e# 0 1"3'"e#. %u*6 obinerea boabelor de cafea de calitate9 ;nce*e cea
mai im*ortant6 eta*6 din *roducia cafelei rafinate9 *r6&irea 3i amestecarea.Un
s*ecialist com*etent ;n *r6&irea cafelei trebuie s6 fie artist 3i om de 3tiin6 ;n acela3i
tim*9 *entru a menine ;n mod consec7ent calitatea *rodusului. ?n tim*ul *rocesului
de *r6&ire9 se *roduce carameli2area 2aharurilor 3i a altor carbohidrai din boabele de
cafea9 creAnd o substan6 cunoscut6 sub numele de ulei de cafea. %in *unct de 7edere
tehnic9 aceast6 substan6 chimic6 delicat6 nu este *ro*riu@2is un ulei -deoarece este
hidrosolubil6.9 dar re*re2int6 ceea ce confer6 gustul 3i aroma cafelei. Cele dou6
metode de *r6&ire utili2ate mai frec7ent suntB *r6&irea ;n ma3ini cu tambur rotati7 3i
*r6&irea cu aer cald. Pr6&irea ;n ma3ini cu tambur rotati7 este efectuat6 *rin
rostogolirea boabelor de cafea ;ntr@un tambur ;nc6l2it cu ga2 sau cu lemn. CAnd este
atins gradul de *r6&ire dorit9 boabele sunt turnate ;ntr@un reci*ient de r6cire *entru a
e7ita *r6&irea e:cesi76 a acestora. Pr6&irea cu aer cald9 cunoscut6 3i sub numele de
*r6&ire ;n sus*ensie fluid69 este efectuat6 *rin rostogolirea boabelor de cafea ;ntr@un
curent de aer cald. Ma&oritatea ti*urilor de cafea 7erde sunt *r6&ite la tem*eratura de
,44 de grade. Procesul de *r6&ire determin6 umflarea boabelor de cafea9 acestea
crescAnd ;n 7olum cu *este 04D9 3i9 simultan9 reducerea considerabil6 a masei
acestora. Culoarea unui bob de cafea su*us *r6&irii delicate *oate 7aria de la nuana
scori3oarei la ciocolatiu deschis.
M3+!#"e# 0 1"e1#"#"e# +#fe&e. M6cinarea este ultima o*eraiune *rin care
cafeaua trebuie s6 treac6 ;nainte de a fi efecti7 *reg6tit6. ?n trecut9 cafeaua era
08
m6cinat6 ;n *i7e de lemn sau marmur6 cu a&utorul unui instrument de *isat. Mai tAr2iu
au a*6rut diferitele rA3nie de cafea cu mani7el6 sau sertare9 iar ;n cele din urm6 s@au
in7entat rA3niele electrice din 2ilele noastre. Fradul de m6cinare necesar trebuie
determinat de ti*ul de *re*arare a cafelei -fierbere9 infu2are9 *ercolare sau filtrare..
>.> A$%#&#"e, 2"#!.1*"2, -e1*52#"e
%u*6 *r6&ire 3i m6cinare se a&unge imediat la ambalarea cafelei. A3a se asigur6 ca
aroma 3i sa7oarea original6 s6 a&ung6 ;n a*aratele de fiert cafea. Aroma cafelei este
deosebit de sensibil6 la coninutul de o:igen 3i de ume2eal6 al aerului.
%e aceea se folosesc dou6 modalit6i de ambalare B
Cafeaua nem6cinat6 a&unge ;n #$%#&#' $*#&e, +( /#&/3. 1ste ne7oie de 7al769
*entru a e7acua bio:idul de carbon *rodus ;ncet de boabele de cafea. ?n ca2ul
cafelei m6cinate9 ;naintea ;nchiderii ambala&ului9 se ;nde*6rtea26 o:igenul cu
7acum. A3a cafeaua ;3i *6strea26 aroma original6 chiar 3i tim* de !8 luni de la
ambalare.
A$%#&#"e# 4! /- .#( 4! 7#5e !e"2e9 *entru care se folosesc materiale
im*ermeabile la 7a*ori de a*69 ga2e9 sau lumin6 3i alte radiaii9 asigur6 numai
o ;ncetinire a *roceselor com*le:e de *ierdere a aromei9 f6r6 a le elimina ;n
totalitate.
Ambalarea cafelei boabe nu este la fel de im*ortant69 deoarece se *ierde foarte *uin6
arom6 ;n contact cu aerul -su*rafaa de cafea ce este ;n contact cu aerul este foarte
redus6.. Cafeaua boabe *r6&it6 se ambalea26 ;n hArtie metali2at69 hArtie ;nobilat6 sau
*olietilen69 folie de *olietilen6 termosudabil69 im*rimat69 de !44g9 "44g9 "04g 3i
044g.
?n ceea ce *ri7e3te ;ns6 cafeaua m6cinat69 lucrurile stau altfel. Aroma se 7a *ierde
foarte re*ede dac6 nu se *6strea26 cafeaua ;ntr@un mediu li*sit de o:igen9 lumin6 3i
caldur6. 1ste recomandat ;n acest sens9 du*6 deschiderea *achetului9 cafeaua s6 se
*6stre2e ;n ambala&ul original ;n frigider. %ar aceast6 metod6 nu este o*tim6 ;n ca2ul
folosirii dese. %iferenele de tem*eratur6 cau2ea26 condens 3i *ierderea aromei. %e
aceea este recomandat s6 *6strai cafeaua la frigider doar ;n ca2ul ;n care o folosii o
dat6 *e 2i de e:em*lu.
Cafeaua 7erde se ambalea26 ;n saci din fibre te:tile -iut6. cu es6tur6 normal6.
0/
Pe!2"( $#!1(&#"e 0 2"#!.1*"2 ambala&ele de *re2entare 3i desfacere se introduc ;n
cutii de carton9 folie de *olietilen6 sau l62i -din lemn9 material *lastic..
P6strarea cafelei boabe *r6&ite 3i m6cinate se face ;n s*aii s*ecial amena&ate9
r6coroase uscate9 aerisite9 curate9 de2infectate9 de2insectate9 derati2ate9 i2olat6 de alte
*roduse ce au miros *6trun26tor.
Te$1e"#2("# -e 13.2"#"e este de ma:imum "4
o
C9 iar umiditatea relati76 a aerului
ma:imum 50
o
C.
Te"$e!(& -e /#&#%&2#2e re*re2int6 data limit6 de consum. ?n funcie de calitate9
ambala& 3i condiii de *6strare acesta se com*une din formularea clar6 a 2ilei9 lunii 3i
anului -;n aceast6 ordine9 folosind sistemul VVLLAA. 3i ;ntr@o form6 necodificat6.
%ata este *recedat6 de meniunea clar6 M1:*ir6 la data de$M. %u*6 ca29 se *oate
indica doar 2iua 3i luna sau 2iua9 luna 3i anul.
)ermenele de 7alabilitate mari -;ntre +4 2ile 3i " ani ;n funcie de modul de ambalare.
acordate la cafeaua *r6&it6 3i la cea *r6&it6 3i m6cinat6 nu se &ustific69 datorit6
*ierderilor foarte mari de arom6 suferite de cafea9 *rin *6strare ;ndelungat6.
>.? M#"+#"e# 0 e2+6e2#"e# +#fe&e
Conform Codului 'iscal Art."4( marcarea trebuie s6 cu*rind6B Res*onsabilitatea
marc6rii
Res*onsabilitatea marc6rii *roduselor acci2abile re7ine antre*o2itarilor
autori2ai sau im*ortatorilorC
#m*ortatorul transmite *roduc6torului e:tern marca&ele9 sub forma 3i ;n
maniera *re762ute ;n norme9 ;n 7ederea a*lic6rii efecti7e a acestora *e
*rodusele acci2abile contractate.
Art."4,B Proceduri de marcare
Marcarea *roduselor se efectuea26 *rin timbre9 banderole sau eticheteC
%imensiunea 3i elementele ce 7or fi inscri*ionate *e marca&e 7or fi stabilite
*rin norme.
Antre*o2itarul autori2at sau im*ortatorul este obligat s6 a*lice marca&ele la loc
7i2ibil9 *e ambala&ul indi7idual al *rodusului acci2abil9 res*ecti7 *e *achet9
cutie sau sticl69 astfel ;ncAt deschiderea ambala&ului s6 deteriore2e marca&ul.
Produsele acci2abile marcate cu timbre9 banderole sau etichete deteriorate sau
marcate altfel decAt s@a *re762ut la alin. (. 7or fi considerate ca nemarcate.
+4
Ambalarea 3i marcarea se face ;n cutiile metalice sau flacoanele din sticl6 care trebuie
s6 fie ;nchise ermetic. Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru asigurarea
integrit6ii9 reci*ientele 7or fi ambalate ;n l62i.
Verificarea as*ectului e:terior al marc6rii se 7a efectua la minimum !D din num6rul
total al ambala&elor de trans*ort9 cu e:aminarea fiec6rui reci*ient.
Conform cu J.F. !4+E"44"9 etichetarea cafelei trebuie s6 cu*rind6B
denumirea sub care este 7Andut alimentulC %enumirea *rodusului se refer6 la
natura9 genul9 sortul 3i starea alimentului. Citind denumirea *rodusului9
consumatorul ;3i face o im*resie imediat6 asu*ra naturii acestuia. %enumirea
*rodusului trebuie s6 includ6Es6 fie ;nsoit6 sau s6 fac6 referiri laB informaii
descri*ti7e 3i9 dac6 este necesar9 de informaii referitoare la utili2areC starea
fi2ic6 a alimentului sau la tratamentele s*ecifice la care acesta a fost
su*us-refrigerare9congelare9afumare.C meniunea Mtratat *rin ioni2areM sau
Mtratat cu radiaii ioni2anteM dac6 este ca2ulC meniunea Mambalat ;n atmosfer6
*rotectoareM dac6 s@a utili2at *entru conser7are un ga2 a7i2at sanitar. Marca de
fabric69 marca comercial6 sau alte denumiri nu *ot ;nlocui denumirea
*rodusului. )ermenii MmodM9 Mti*M9 MgenM nu *ot fi folosii al6turi de denumirea
s*ecific6.
lista cu*rin2And ingredienteleC
cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingredienteC
cantitatea net6 *entru alimentele *reambalateC
data durabilit6ii minimale sau9 ;n ca2ul alimentelor care din *unct de 7edere
microbiologic au un grad ;nalt de *erisabilitate9 data limit6 de consumC
condiiile de de*o2itare sau de folosire9 atunci cAnd acestea necesit6 indicaii
s*ecialeC
denumirea comercial6 3i sediul *roduc6torului9 al ambalatorului sau al
distribuitoruluiC ;n ca2ul *roduselor din im*ort se ;nscriu numele 3i sediul
im*ortatorului sau ale distribuitorului ;nregistrat ;n RomAniaC
locul de origine sau de *ro7enien6 a alimentului9 dac6 omiterea acestuia ar fi
de natur6 s6 cree2e confu2ii ;n gAndirea consumatorilor cu *ri7ire la originea
sau *ro7eniena real6 a alimentuluiC
+!
instruciuni de utili2are9 atunci cAnd li*sa acestora *oate determina o utili2are
necores*un26toare a alimentelorC
o meniune care s6 *ermit6 identificarea lotuluiC
Meniuni su*limentare de etichetare *e gru*e de *roduse9 3i anumeB
menionarea denumirii 7ariet6ilor de cafea9 ;n ca2ul comerciali26rii acesteia
sub form6 7erde sau *r6&it69 ;n 7racC
;n ca2ul ;n care coninutul de cafein6 este sub 49!D9 ra*ortat la substana
uscat69 se ;nscrie meniunea Kcafea decafeini2at6HC
se inter2ice comerciali2area sub denumirea de Kcafea a amestecurilor de cafea
cu substitueni ai acesteiaHC
;n ca2ul amestecurilor de cafea cu substitueni de cafea se indic6 substituenii
utili2ai 3i *rocentul de cafea din amestec.
?nscrierea cantit6ii nete a alimentelor *reambalate se face ;n unit6i de 7olum *entru
*rodusele lichide 3i ;n unit6i de mas6 *entru celelalte *roduse9 utili2Andu@se9 du*6
ca29 litrul9 centilitrul9 mililitrul9 =ilogramul sau gramul.
Pe eticheta sau *e ambala&ul alimentelor se ;nscrie de c6tre *roduc6tor data
durabilit6ii minimale9 res*ecti7 data *An6 la care acestea ;3i *6strea26 caracteristicile
s*ecifice ;n condiii de de*o2itare cores*un26toare. %ata 7a fi *recedat6 de
meniuneaB
KA se consuma9 de *referin69 ;nainte de...H9 dac6 ;n dat6 este inclus6 2iuaC sau
KA se consuma9 de *referin69 *An6 la sfAr3itul...H9 dac6 se indic6 luna 3i anul
sau numai anul.
Alimentele nu *ot fi comerciali2ate dac6 nu sunt ;nsoite de o indicaie care s6 *ermit6
identificarea lotului din care fac *arte. R6s*underea ;n ceea ce *ri7e3te stabilirea 3i
;nscrierea lotului re7ine9 du*6 ca29 *roduc6torului sau ambalatorului ori agentului
economic ;nregistrat ;n RomAnia9 care comerciali2ea26 *entru *rima oar6 *rodusul.
#ndicarea lotului este *recedat6 de litera L9 cu e:ce*ia ca2urilor ;n care acesta se
distinge cu claritate fa6 de alte indicaii de *e etichet6. ?n ca2ul alimentelor
*reambalate indicarea lotului se face *e ambala& sau *e eticheta ata3at6 de acesta.
?nscrierea lotului se face ;n a3a fel ;ncAt s6 *oat6 fi 762ut6 cu u3urin69 s6 *oat6 fi citit6
cu claritate 3i s6 nu *ermit6 3tergerea.
+"
>.B C*$e"+#&5#"e# +#fe&e G#+*%. 4! 6H1e"$#"Ie2("
"acobs este una dintre cele mai de succes m6rci de cafea comerciali2at6 de
*roduc6torul Qraft@'oods.
Fama "acobs are dou6 liniiB
Jacobs Qronung
Jacobs Aroma
%in *unct de 7edere al ti*ului de cafea cele dou6 se regasesc sub form6 de cafeaB
m6cinat6C
instantC
boabe.
Ca leader de *ia6 conform datelor obinute de #nstitutul de Cercetare F'Q RomAnia
Jacobs la 48.!"."44,9 *rin intermediul "acobs #ronung se remarc6 ;n s*ecial *rin
aroma 3i sa7oarea sa unic6.
Jacobs QrWnung9 lider de *ia6 ;n segmentul de cafea *r6&it6 3i m6cinat69 este *rima
marc6 de cafea din RomAnia care informea26 consumatorul asu*ra coninutului de
antio:idani *rin intermediul unui semn distincti7 a*licat *e ambala&. Calitatea
deosebit6 a cafelei Jacobs QrWnung 3i *ro*riet6ile sale naturale9 coninutul de
antio:idani9 sunt *6strate *rin alegerea selecti76 a boabelor de cafea 3i *rin *rocesul
modern de *r6&ire 3i *re*arare
A7And ca atribut definitoriu Alintaroma9 echi*ele de cercetare de la Qraft@'oods
;ncearc6 ;n *ermanen6 s6 satisfac6 a3te*t6rile ;nalte ale consumatorilor9 *entru a@3i
menine *o2iia de leader de *ia69 oferindu@le cea mai bun6 arom6 re2ultat6 ;n urma
unui *roces continuu de ino7are.
Astfel ;n *rocesul de fabricaie al cafelei *r6&ite 3i m6cinate9 Jacobs Qronung a
introdus o eta*6 unic6 numit6 Chilled$%romaB boabele de cafea r6cindu@se ;nainte de
m6cinare ;n 7ederea conser76rii celei mai a*reciate arome de cafea de *e *iaa
romAneasc6.
Cafeaua Jacobs a a7ut o e7oluie s*ectaculoas6 *e *iaa romAneasc69 combinAnd o
calitate su*erioar6 cu un *re re2onabil. alt6 caracteristic6 a acestei com*anii este
di7ersitatea *roduselor oferiteB Cafea #nstant Jacobs !98 gC Cafea #nstant Jacobs 04 gC
Cafea #nstant Jacobs 50 gC Cafea #nstant Jacobs !44 gC Cafea #nstant Jacobs "44 gC
+(
Cafea m6cinat6 Jacobs Qronung !"0 gC Cafea m6cinat6 Jacobs Qronung "04 gC Cafea
m6cinat6 Qronung 044 gC Paduri cafea Jacobs decaffeinato etc.
Preocu*area *ermanent6 de satisfacere a e:igenelor consumatorului a fost r6s*latit69
"acobs #ronung deinAnd *e *iaa cafelei *r6&ite 3i m6cinate9 cea mai ;nalta cot6 de
*ia6 atAt din *unct de 7edere calitati79 dar 3i cantitati7B 05D.
Po2iia de leader este subliniat6 3i *rin fa*tul c6 de3i este o cafea de *restigiu9 a7And
un *re ridicat9 Jacobs Qronung este cea mai 7Andut6 cafea din RomAnia9 cu un
consum mediu 2ilnic de a*ro:imati7 /44 444 de ce3ti de cafea la ni7elul RomAniei
#ndiferent de ti*ul9 marca9 *roduc6torul9 distribuitorul cafelei9 aceasta se
comerciali2ea26 ;ntr@un num6r mare de unit6i comercialeB
h<*ermar=et@uriC
su*ermar=et@uriC
maga2ine miciC
chio3curiC
maga2ine s*eciali2ate.
La ni7elul h<*ermar=eturilor9 alese ca 3i e:em*lu ;n studiul de ca29 ;n Real9 Carrefour9
Cora 3i Auchan9 distribuia *e rafturi se reali2ea26 ;n funcie de mai multe criteriiB
marca cea mai 7Andut6C
notorietatea m6rciiC
*reC
calitateC
aran&amentele distribuitorului cu unit6ile care comerciali2ea26 cafeaua.
?n h<*ermar=eturile menionate mai sus9 cea mai mare cantitate de cafea distribuit6 *e
rafturi 3i la ni7elul cAm*ului 7i2ual al consumatorului este marca cea mai &'ndut(
"acobs #ronung.
Pe rafturile am*lasate mai &os de ni7elul mediu se situea26 m6rcile cu o cerere mai
sc62ut69 o notorietate mai slab6 3i un *re mai sc62ut. La ni7elul su*erior al rafturilor
se reg6se3te cafeaua cu o cerere mai sc62ut69 dar cu un *re ridicat ;n s*ecial datorit6
calit6ii 3i renumelui ce o recomand6B #ll<9 La7a22a.
Pentru a facilita accesul consumatorului la cafea9 cafeaua se gru*ea26 *e rafturi ;n
funcie de ti*uriB cafea solubil69 cafea m6cinata9 cafea decofeini2at6 3i ca*uccino.
'iecare dintre acestea se di7id *e m6rci 3i mai a*oi *e grama&e 3i mod de ambalare9
toate *entru a u3ura alegerea consumatorului 3i a@l determina s6 cum*ere aducAnd
+,
astfel beneficii atAt *roduc6torului sau distribuitorului9 dar 3i unit6ii care o
comerciali2ea26.
P"e,(" 1"#+2+#2e &# !/e&(& 6H1e"$#"Ie2("&*"
%in *unct de 7edere al *reurilor *racticate de *roduc6torii de cafea *entru acela3i ti*
de cafeaB m6cinat6 sau instant9 3i acela3i grama&9 e:ist6 7ariaii de *re ;n funcie de
h<*ermar=etul ales de consumatorul de cafea.
)abel nr !. 17aluarea Preului ;n diferite h<*ermar=eturi
%enumire *rodus Pre
comerciali2are
R1AL
Pre
comerciali2are
CRA
Pre
comerciali2are
CARR1'UR
Pre
comerciali2are
AUCJAN
C#fe# $3+!#23
G#+*%. J"*!(!7
)?K 7
!!9,/ lei !49(/ lei !49(/ lei !49// lei
C#fe# $3+!#23
G#+*%. A"*$#
)?K 7
!"95" lei !!95/ lei !!95/ lei !"9," lei
C#fe# $3+!#23
G#+*%. J"*!(!7
1KK 7
598+ lei 59,0 lei 59,0 lei 59++ lei
C#fe# $3+!#23
G#+*%. A"*$#
1KK 7
090/ lei 09"( lei 09"( lei 09,/ lei
P#+6e2 +#fe#
G#+*%. I!.2#!2
1,L 7 :)> %(+;
89+/ lei 89,/ lei 89,/ lei 89+/ lei
C#fe# I!.2#!2
G#+*%. J"*!(!7
1KK 7
",948 lei "(95/ lei "(95/ lei "(9// lei
C#fe# I!.2#!2
G#+*%. J"*!(!7
)KK 7
,!94, lei ,490/ lei ,490/ lei ,!94, lei
Astfel *e segmentul cafelei m6cinate de "04 gr9 la ni7elul h<*ermar=et@ului Auchan9
Jacobs Qronung se 7inde la !49// lei9 ;n tim* ce ;n h<*ermar=etele Cora 3i Carrefour
Jacobs este e7aluat la un *re de !49(/ lei. A7em un *re de 7An2are la h<*ermar=etul
Real care este de altfel 3i cel mai scum* ;n *ri7ina cafelei Jacobs a7And un *re de
!!9,/ lei. Pentru Jacobs Aroma de "04 gr a7em un *re de !"9," ;n Auchan *e cAnd ;n
+0
Cora sau ;n Carrefour un *re de !!95/ lei. Preul de 7An2are ;n h<*ermar=etul Real
fiind cel mai ridicat de !"95" lei.
La cafeaua m6cinat6 Jacobs Qronung de !44 gr se ;nregistrea26 *reul de 59++ lei ;n
Auchan9 *e cAnd ;n Cora 3i Carrefour se ;nregistrea26 un *re de 59,0lei9 ;n Real *reul
fiind de 598+ lei. Pentru Jacobs Aroma de !44 gr a7em un *re de 7An2are de 09,/ lei
;n Auchan 3i un *re de 09"( lei ;n Cora 3i Carrefour9 iar ;n Real este de 090/ lei. %u*6
cum obser76m *reurile h<*erma=eturilor Cora 3i Carrefour ;n *ri7ina cafelei sunt
identice.
)ot la ni7elul de distribuie al h<*ermar=eturilor la ", de *acheele de cafea Jacobs
de !98 gr a7em un *re de 89+/ lei *entru Auchan 3i Real 3i 89,/ *entru Cora 3i
Carrefour.
?n ceeace *ri7e3te segmentul cafelei solubile Cafeaua #nstant Jacobs Qronung de !44
gr Auchan o comerciali2ea26 la un *re de "(9// lei 9;n schimb h<*ermar=eturile Cora
3i Carrefour la un *re de "(95/ leiC ;n h<*ermar=etul Real ;nregistrAndu@se *reul de
",948 lei.
Se comerciali2ea26 Cafea #nstant Jacobs Qronung de "44 gr la un *re de ,!94, lei ;n
Auchan 3i Real9 iar ;n Cora 3i Carrefour a7em un beneficiu deoarece sunt e7aluate la
un *re de ,490/ lei.
%u*6 cum obser76m du*6 anumite criterii de selecie9cafea m6cinat6 sau solubil69
grama& mai mare sau mai mic9 dintre h<*ermar=etele menionate9 constat6m c6 ;n
Real 3i Auchan sunt cele mai ridicate *reuri ;n *ri7ina cafelei Jacobs.
Pentru o abordare mai e:*licit6 ;n ceea ce *ri7e3te Cafeaua Jacobs am ales o
distribuie a *reurilor9 *entru Jacobs Qronung m6cinat6 de 044 grame9 din *unct de
7edere al comerciali26rii cafelei ;n cele *atru h<*erma=eturiB Real9 Carrefour9 Cora 3i
Auchan.
)abel nr ". 17aluarea Preului ;n diferite h<*ermar=eturi
Cafea Jacobs
Qronung 044 g
Real Carrefour Cora Auchan
Pre comerciali2are !/95/ lei !89"4 lei !89"4 lei !/95( lei
%u*6 cum obser76m 3i ;n tabelul de mai sus din *unct de 7edere al *reului9 aceea3i
cafea Jacobs Qronung de 044 grame9 ;n h<*ermar=etul Real are cel mai ridicat *re de
!/95/ lei9 fiind urmat de Auchan cu un *re de comerciali2are de !/95( leiC acestea
++
dou6 a7And cele mai ridicate *reuri. ?n ceea ce *ri7e3te Carrefour 3i Cora a7em o
egalitate de *reuri de !89"4 lei du*6 cum am *utut obser7a 3i la cele cu un grama&
diferit.
Frafic nr !.17aluarea *reului ;n diferite h<*ermar=eturi
19.79
18.2 18.2
19.73
17
17.5
18
18.5
19
19.5
20
real cora carrefour auchan
Evaluarea pretului in diferite hypermarkete
real
cora
carrefour
auchan
bser76m ;n graficul de mai sus fa*tul c6 *reurile cele mai ridicate se ;nregistrea26
;n h<*ermar=eturile Real 3i Auchan fiind urmate a*oi de *reurile de comerciali2are
din Cora 3i Carrefour. 'iecare maga2in dintre cele enumerate deine o *olitic6 de *reC
cel *uin un *rodus se 7inde mult mai ieftin decAt la celelalte maga2ine de gen.
A3a a*are 3i concurenta dintre ele9 tot omul s*uneB GJai la maga2inul O c6 are un
*rodus mai ieftinH9 alt6 *ersoan6 2iceB G1u merg la maga2inul X c6 iau o cantitate mai
mare din *rodusul V la un *ret mai bunH.
Preul cafelei difer6 mult9 ;n funcie de cerere 3i ofert6 3i el este ;n mod continuu
influenat de factori cum ar fiB modific6rile de clim69 mi3c6rile *olitice 3i calitatea9
*recum 3i 7olumul *roduciei de cafea.
A+,(! 1"*$*,*!#&e -e-# &(!7(& 2$1(&(
"acobs 3i@a iniiat ;n ultima 7reme o serie de aciuni *romoionale la ni7elul
h<*ermar=eturilor Auchan9 Cora9 Carrefour 3i Real9 ;n s*ecial *rin reali2area unor
7An2ari gru*ate. La cum*6rarea a !4 *liculee Jacobs ( ;n ! este oferit6 cadou o can6.
+5
Preul la care este comerciali2at acest *achet *romoional de !4 *liculete ( ;n ! *lus o
can6 Jacobs este unul su*erior celor !4 *liculee9 a7anta&ul fiind de *artea clientuluiB o
can6 la un *re foarte mic.
Prin acest *achet *romoional s@a 7i2at ;n *rimul rAnd *romo7area9 susinerea
7An26rilor 3i cAstigarea de ;ncredere 3i cota de *ia6 *entru *rodusul JacobsB
*liculeele Jacobs ( ;n ! fiind e7aluate la un *re de 49+/ lei bucata.
Un alt *achet *romoional s@a 7i2at *rin oferirea a doua *achete de "04 gr fiecare9
al6turi de o can6 re*re2entati769 toate acestea la un *re mai mic decAt *reul a "
*achete indi7iduale Jacobs Qronung de "04 grB"49,4 lei fa6 de "Y!49(/ lei. Astfel s@a
a*licat tactica 7An2arii unei cantit6i mai mari la un *re mai mic9 dar 3i a 7An26rii
gru*ateB dou6 *achete 7Andute cu o can6 la un loc.
CA3tigul a fost dublu *entru cum*6r6torB o can6 gratis 3i dou6 *achete de cafea la
*reul a mai *uin de " *achete. ferirea acestui *re mai mic *entru dou6 *achete
gru*ate la un loc9 dar 3i a c6nii ca bonus a a7ut ca sco* *rinci*al cre3terea cantit6ii
7AnduteC certitudinea 7An26rii celor dou6 *achete *lus o can69 la un *re mai mic decAt
a celor dou6 *achete luate indi7idual a fost mult mai mare decAt cea a 7An26rii
se*arate a dou6 *achete.
%eci chiar dac6 a*arent firma a *ierdut *uin din *re9 ea de fa*t 3i@a asigurat o
7An2are sigur6 a *roduselor sale.
ofert6 *romoional6 recent6 s@a iniiat ;n care se ofer6 un *achet de Jacobs Qronung
de "04 grame *lus " *liculee de cafea instant Jacobs de !98 gr la *reul total al unui
*achet de Jacobs Qronung de "04 grame. Consumatorul *ractic are un cA3tig mic9 dar
a7anta&os9 *rime3te *liculeele de cafea instant !98 gr gratis.
Aceste 7An26ri gru*ate au fost reali2ate ;n 7ederea asigur6rii unor cum*6r6ri sigure a
*roduselor res*ecti7e.
P"e/5(! #.(1"# 1e,e
?n RomAnia *iaa cafelei are un *otenial ridicat9 dar care nu *oate fi *e de*licit
7alorificat datorit6 anumitor resctricii.
VAn2arile de cafea au crescut de@a lungul anului ;ns6 cu 7ariate fluctuaiiB ;n *rimele "
luni ale anului s@a ;nregistrat o sc6dere de (D9 ;ns6 aceasta a fost com*ensat6 *rintr@o
cre3tere su*erioar6 chiar 3i din *unct de 7edere com*arati7 cu anul trecutB 495D
cre3tere9 aceasta datorAndu@se ;n s*ecial cafelei ambalate.
+8
VAn26rile de cafea de3i sunt *ro*ulsate *e de@o *arte de *asiunea romAnilor *entru
cafea sunt inhibate ;ntr@o *ro*orie mai mare de *reul ridicat al cafelei9 datorat
acci2elor foarte ;nalte9 cafeaua fiind un *rodus care de3i nu este d6un6tor mediului
;ncon&ur6tor are ta:e foarte ridicate.
?ns6 Asociaia RomAn6 a Cafelei9 ce reune3te cei mai mari *roduc6tori 3i distribuitori
de cafea de *e *iaa romAneasc69 lu*t6 *entru e:*ansiunea *ieei *rin susinerea
sc6derii acci2elor. Astfel9 *ri7ite din acest unghi9 *ers*ecti7ele de de27oltare ale *ieei
*entru urm6torii " ani sunt o*timiste.
+/
CONCLUZII
?ntr@o lume care e7oluea26 continuu9 ;n care standardele sunt tot mai ;nalte9 nu este
greu de obser7at c6 orice com*anie sau *roduc6tor de *e *ia6 are mare ne7oie de o
re*utaie *uternic6. %e3i schimbul de bunuri e:ist6 ;nc6 din antichitate9 ;n 7remurile
noastre com*etiia este cea care im*une creati7itatea 3i ino7aia. Succesul unui *rodus
de*inde foarte mult de imaginea *e care o are asu*ra consumatorilor. Pe o *ia6 cu
numeroase *roduse de acela3i fel9 este dificil s6 lu6m o deci2ie. %e aceea9 un rol
foarte im*ortant ;l constituie ambala&ul.
Ambala&ul transmite un mesa& *romoional foarte *uternic mai ales ;n ca2ul
*roduselor de marc6. Ma&oritatea consumatorilor aleg *rodusele de marc69 u3or de
recunoscut *rin ambala&ul sau culorile s*ecifice. Culorile nu doar c6 e7idenia26
obiectele 3i *rodusele res*ecti7e9 dar ne influenea26 chiar 3i com*ortamentul.
)rebuie luat ;n considerare im*actul culorilor folosite asu*ra *ublicului int6 la care
sunt adresate *rodusele. Mai mult9 culoarea este utili2at6 3i ca factor de recunoa3tere a
unei anumite m6rci.
?n s*atele *roducerii unui ambala& 7iabil stau numeroase elemente de estetic6 3i
design9 care sunt deosebit de im*ortante.
?n conclu2ie9 un ambala& ideal trebuie s6 *rote&e2e bine *rodusul9 s6 fie u3or 3i ieftin9
iar caracteristicile sale tehnice trebuie s6 facilite2e o*eraiile de mani*ulare9 trans*ort
3i stocare. Conser7area 3i *rotecia *ro*riet6ilor *roduselor este considerat6 funcia
de ba26 a unui ambala& 3i se refer6 la meninerea ;n *arametrii iniiali a *rodusului
ambalat9 care trebuie *rote&at de influenele mediului e:terior ambala&ului. %in
*unctul de 7edere al etichetelor9 acestea *ot fi o sim*l6 bucat6 de hArtie ata3at6
*rodusului sau un desen com*le: care este *arte integrant6 a ambala&ului. Chiar dac6
se *refer6 etichetele mai sim*le9 legea oblig6 ca acestea s6 conina anumite informaii
im*ortante *entru a asigura s6n6tatea omului.
#m*ortana calit6ii *roduselor alimentare const6 ;n contribuia la cre3terea
com*etenei indi7iduale a fiec6rei *ersoane ;n luarea deci2iei de cum*6rare care s6
cores*und6 cel mai bine intereselor curente 3i de *ers*ecti769 ;n determinarea corect6
54
a calit6ii *roduselor alimentare *e care le consum6 *recum 3i a influenei acestora
asu*ra st6rii *ersonale de s6n6tate. Astfel9 toate conce*tele 3i elementele legate de
calitatea *roduselor au ca sco* ameliorarea ni7elului de 7ia6 al consumatorilor ale
c6ror ne7oi eseniale trebuie s6 fie satisf6cute.
Calitatea alimentelor i@a *reocu*at ;n *ermanen6 *e s*eciali3ti. %e aceea9 an de an9 s@
au imbun6tait reteele9 *racticile9 tratamentele9 metodele astfel ;ncAt acestea s6@3i
s*oreasc6 7aloarea9 a*ortul lor la s6n6tatea 3i de27oltarea armonioas6 a organismului
uman. Calitatea 3i sigurana *roduselor alimentare au de7enit un dre*t al
consumatorilor9 cu efecte directe asu*ra calit6ii 7ieii9 iar *roblematica a:at6 *e
calitatea 3i sigurana *roduselor se afl6 ;n centrul ateniei organismelor constituite
*entru a*6rarea intereselor consumatorilor.
Calitatea 3i sigurana alimentelor se ba2ea26 *e eforturile tuturor celor im*licai ;n
lanul com*le: care include *roducia agricol69 *rocesarea9 trans*ortul 3i consumul.
Conform Uniunii 1uro*eane 3i rgani2aiei Mondiale a S6n6t6ii sigurana
alimentelor este o res*onsabilitate a tuturor9 ;nce*And de la originea lor *An6 ;n
momentul ;n care a&ung *e mas6.
Pe *arcursul sec. al #O@lea 3i *An6 ;n *re2ent9 culti7area 3i e:*ortul cafelei a ;nflorit
;ntr@o m6sur6 uimitoare. ?n *re2ent cafeaua este consumat6 ;n orice col din lume 3i
este o marf6 deosebit de im*ortant6 atAt *entru *roduc6tori9 cAt 3i *entru consumatori.
Qraft 'oods Romania9 *roduc6torul 3i distribuitorul cafelei Jacobs se folose3te ;n
*romo7area cafelei de *ro*riet6ile antio:idante ale acesteia. Potri7it re*re2entanilor
Qraft9 cercet6rile recente atest6 *re2ena antio:idanilor ;n cafea9 la un ni7el chiar mai
ridicat decAt ;n ceaiul 7erde. Potri7it unui comunicat al com*aniei Qraft9 cafeaua este
o surs6 natural6 de antio:idani care *ot a&uta sistemul de autoa*6rare al celulelor
organismului s6 reduc6 radicalii liberi a c6ror de27oltare ;n tim* *oate d6una cor*ului.
?n *re2ent *e *iaa mondial6 cafeaua se situea269 al6turi de ulei9 oet 3i cereale9 *rintre
materiile *rime de e:*ort de ;nalt6 7aloare9 situaia economic6 a multor 6ri *rim@
*roduc6torea de cafea de*in2And a*roa*e ;n ;ntregime de e:*ortul cafelei9 ceea ce
*oate duce la cre3terea bun6st6rii lor naionale. Preul cafelei difer6 mult ;n funcie de
cerere 3i ofert6 3i cre3te ;n mod continuu influenat6 de factori cum ar fiB modific6rile
de clim69 mi3c6rile *olitice 3i calitatea9 *recum 3i 7olumul *roduciei de cafea. %u*6
*etrol9 cafeaua este cel mai tran2acionat *rodus9 ;n industria de *rofil lucrAnd
a*ro:imati7 "! milioane de oameni. %e altfel9 este 7orba de cea mai r6s*Andit6
5!
b6utur6 de *e ma*amondB se beau ,44 de miliarde de ce3ti de cafea anual ;n ;ntreaga
lume.
Cu *ri7ire la e:*ortul 3i consumul mondial de cafea9 trebuie reinute urm6toarele
as*ecteB >ra2ilia9 ara care se situea26 *e *rimul loc ;n America de Sud ca ar6
*roduc6toare de cafea9 asigur6 mai mult de (4D din consumul mondial de cafeaC
Statele Unite ale Americii consum6 circa ,0D din e:*ortul mondialC Africa furni2ea26
circa ("D din *roducia mondial6 iar 1uro*a absoarbe circa ,0D din e:*ortul
mondial de cafea.
Pe 7iitor9 conform studiilor de *ia6 efectuate *An6 ;n acest moment s@a ar6tat c6
datorit6 cererii consumatorilor de cafea a a*6rut *e *ia6 o mare 7ariatate de m6rci
*roduc6toare de cafea. Acestea ;nde*linesc *referinele chiar 3i celor mai e:igeni
consumatori. %in cau2a *re2enei *e *ia6 a numeroaselor m6rci de cafea ;n diferite
h<*ermar=eturi9 ;ntre acestea a e:istat 3i ;nc6 e:ist6 o *ermanent6 concuren69
determinAndu@le astfel s6 furni2e2e cAt mai multe 3i mai di7ersificate ti*uri de cafea9
aducAnd ;n *ermanen6 ce7a nou *e *ia6. Acest fa*t duce la o cre3tere *ermanent6 a
consumului de cafea.
?n conclu2ie9 cafeaua a fost9 este 3i 7a fi una dintre cele mai consumate b6uturi alese
de c6tre consumatorii romAni dar 3i de cei str6ini.
5"
BIBLIOGRAFIE
!. Al.Chis9Romolica Mihaiu9 GStudiul M6rfurilor 3i Asigurarea Calit6iiH9 1ditura
Alma Mater9 Clu&@Na*oca9 "44/C
". Angela >retcu9 G>a2ele merceologieiH9 1ditura 1conomic69 >ucure3ti9 "44!C
(. Antonescu Mirela9HMerceologia alimentar6H9 1ditura 1conomic69 >ucure3ti9 "44!C
,. A. Purcarea9 Colectia re7istei GCalitate si managementH "44"@"44,9 GAmbala&ul
atitudine *entru calitateH9 1ditura 1:*ert9 !///C
0. >ologa Neicu9 GMerceologie alimentar6H9 1ditura 1conomic69 >ucure3ti9 "44+C
+. >otea )raian9 GAmbala&e 3i tehnologii de ambalare ;n industria alimentar6H9 1ditura
1conomic69 >ucure3ti9 !//+C
5. Charrie A. and J. >erthaud9 K>otanical classification of coffeeH9 eds. Coffee botan<
biochemistr< and *roduction of beans and be7erage. )he AV# Publishing Com*an<9
#nc.9 Rest*ort9 CN. !/80C
8. %ima %umitru9 Pamfilie Rodica9 GMerceologia si e:*erti2a marfurilor alimentare
de e:*ort@im*ortH9 1ditura 1conomic69 >ucure3ti9 "44,C
/. %ima %umitru9 G'undamentele 3tiinei m6rfurilor I m6rfuri alimentareH9 1ditura
1conomic69 >ucure3ti9 "440C
!4. 'r6il6 Rodica9 KMerceologia *roduselor 3i ser7iciilorH9 1ditura Riso*rint9 Clu&@
Na*oca9 "44"C
!!. 'alni6 1ugen9 K1stetica 3i ambala&ul *rodusuluiH9 1ditura Mirton9 )imi3oara9
"44+C
!". Qlein Ladislau9 K1:*erti26 merceologic6H9 1ditura Vasile Foldi39 Arad9 "44"C
!(. laru Marieta9 Schileru #on9 G'undamentele 3tiinei m6rfurilorH9 1ditura
1conomic69 >ucure3ti9 "44!C
!,. rdin al ministrului s6n6t6ii *entru a*robarea Normelor de igiena *ri7ind
*roducia9 *relucrarea9 de*o2itarea9 *6strarea9 trans*ortul 3i desfacerea alimentelor Nr.
/5+E!//8C
!0. Po* Cecilia9 GMerceologia *roduselor alimentareH9 1ditura )i*oMoldo7a9 #a3i9
"44,C
!+. Petrescu Viorel9 G1:*erti2a calit6ii m6rfurilorH9 1ditura AS19 >ucure3ti "440C
5(
!5. Pendergrast9 Mar=. Uncommon FroundsB K)he Jistor< of Coffee and JoL #t
)ransformed ur RorldH9 >asic >oo=s9 !///C
!8. Smith9 R.'.9 Jistor< of coffee9 eds. CoffeeB botan<9 biochemistr< and *roduction
of beans and be7erage. )he AV# Publishing Com*an<9 #nc Res*ort9 CN. !/80C
!/. )urtoi M. GMateriale de ambala& 3i ambala&e *entru *rodusele alimentareH9 1ditura
Alma9 Falai9 "444C
"4. )urtoi M. GAmbala&e 3i tehnici de ambalareH9 1ditura Academica9 Falai9 "44!C
"!. Voicu ana@Luminita9 G1tichetarea alimentelorH9 1ditura >ren9 >ucuresti9 "44(C
"". J.F. !4+E"44"9 *ri7ind 1tichetarea9 *ublicata in M.. !,5E"44"
"(. LLL.bursaagricola.ro
",. LLL.a*cromania.(:.roEalimenteEetichetare.htm
"0. ro.Li=i*edia.orgELi=iECafea
5,