Atdiervtedefbtryrse #p onqp

Renumele de care s-a bucurat Bistrila de-a lungul

secolelor,in Transilvania,in Moldova, Polonia sau chiar in
Orientul Apropiat, unde ajungeau convoaiele comercianfilor
autohtoni cu m[rfuri, se datora fbrd indoiald meseriagilor sdi.
Despre asociafiile cismarilor, fierarilor, zidarllor, armurierilor,
argintariloq curelarilor, cojocarilor qi cdtealtele, suntcunoscute
numeroaseaspecte,deoareceprintre ei au fost mulfi megteri
renumifi, desprecare s-a scris mult. Ca semn al recunostinfei
urbei fald de meseriaqiicare i-au dus faima, steaguriletuturor
breslelorerauexpusela loc de cinstein Catedralaevanghelicd,,
SfdntulNicolae" giBisericaGreco-catolicddin ora$.
Cert este cd pentru o mare parte dintre meseriagii
bistrifeni, concurentaa fost beneficd gi, acolo unde ea s-a
impletit cu talentul, a crealmaegtrii prestigiogi, greu de egalat.
Atdta vreme cAtmeseriile aveauun caractermanufacturier.s-a
cochetatpeindeletegi cu laturaartisticdameseriei.
xol Odatd cu dezvoltarea procesului de mecanizare, cu
apari[iacomenzilor de seriemare, la inceput de secolXX, nu a
mai fost timp de creafie.Cei ce nu s-au integratrapid in acest
proces de industrializarecapitalistd,au fost repedefalimentali.
Aga se explicd disparifia breslagilor cu vechi tradilii ca gi a
intregului lor egafodaj,ce pdreade neclintit, cu pufin timp in
urma inceputului de secol.
La sfhrqitul secolului al XIX-lea gi inceputul celui de-al
XX-lea, apaq insd, indeletniciri noi, generate de progresele
tehnicii, ca gi de comandasocial6,indeletniciri ce nu au fbcut
partedin vechilemeseriipracticatein orag.
Din aceastdcategorieau fbcut parte gi fotografii! Nici o
altd branqi nu a l6sat urmaqilor atdteainformafii, mesaje gi
instantaneeale urbei noastre si ale oamenilor sdi, ca cele
realizate in atelierelelor qi firi de caremareparte din ilustrarea
materialelorprezentei nu ar fi fostposibili .
Cu toate cd tehnica fotografici erula inceputurile sale,
realizdrile fotografilor bistrileni au avut o ridicatd
profesionalitate, datoratd,in primul rdnd uceniciei acestorala
unele dintre cele mai renumite gcoli gi ateliere de profil din
Viena, Paris, Berlin sauBudapesta.Se parecd zeigaFortuna a
fost de parleamultora, fbc6nd ca ei sd dovedeasc[real talent gi
valenle artistice, a$acum se va constata ceva mai tdrzju" cdnd,
vorajunge renumili.
Estesurprinzdtor sd,constali giazi,lapeste o sutade ani
de la realizarea primelor fotografii in atelierele bistrifene,
calitatearemarcabild a pozelor, exigenlafafd de detaliu,inge-
 niozitatea scenograficd,,cdt qi particularitdlile distincte ale
fiecdruia in parte, ceeace a fbcut posibil ca pdndin 1940,
fotografii bistrileni sdoblindpeste 7b de medalii la Saloanele
internalionalede fotografie din Europa.
Atelierele s-au dovedit longevive qi prospere,
suferind unele modernizdri pdn[ in preajma celui de-al it-l.u
rdzboimondial. Ele eraufrecventatede multd lume gi datoritd
fapfului cd ordgenii nu concepeauca din casele ror s6
lipseascitablourilede familie. De la mic la mare,de la cei din
leagdn , la cei mai vdrstnici, ei agteptauore in qir si facd
fotografii. Fiecareinparte era supusuieianalizepertinente qi
indelungate,demegter,pdndsesdvdrgeaminunea.
CAndtablourile erau gata, se inrimau gi se expuneau
la loc vizibil ca un blazonal casei.cu cdt u..rt"u..tpiind.uu
un numdr mai mare de persoanecu o linutd c6t mai ingrijiti,
cuatdt se cuveneasa fie mai apreciate.Ele aveaudimensiuni
mari, spredeosebirede cele ocazionale,ca portretele,sauca
celeprilejuitedemilitdrie saude sirbdtori cdmpenegti.
Majoritar, fotografiile se realizau in ateliere"
folosindu-seaparatevoluminoase,de pionierat,cu instala{ii
primitive de iluminat, dar cu o recuzitdicenograficd deosebit
varigtd,chiaringenioasd,ce trddatalentgimult bun gust.
f:
Cu toat5 nuanla de desuetudinegi romantism idilic, uqu-.u*
gdndim despreele,azi, cdndprivim acestefotografii deepocd,
ele au fost gi rdmdn niqte opere de artd,,deconspirAnd
meseriaguldevocafie qipatinaepocii.
Ag aminti cdteva din cele mai renumite ateliere
fotografice,cum au fost cele ale profesorului carl Koller, lxt
Eugen Lippert, Alois Ziegler, Ella Alzner, A. petrftz:.
Alexandru Rosu, Rosiu & Hausler,C. Oscar Galter, Berta
Jordens, Alois Wagner,RudolfFleischer, Hausler sau
FredericRomischer,ca s[ amintescdoarpe cei mai renumili
dintre fotografii de la mijlocul secolului al XIX-lea ji
inceputul celui de al XX-lea.
La aceqtiaag mai addugaqi pe regretalii fotografi de
-.ur" '. " , l' -, -
,
&tpd, rdzboi, Victor Frish, petre Roman-qi Enescrr, u., - :
incercat sd continue aceasti meserie p6nd acum cdteva
decenii.
Astdzi,qi in acestdomeniu, situalia serepetd,ca gi cu
celelalte meserii. Odati cu modernizareatehnologiei, cu
1,f ,y/t;r';
amplificarea accesibilitdlii gi a caracterului de masd al
7 .,,',,,,.,
executdrii fotografiilor, precum gi datoritd infiinldrii
laboratoarelorcolor de prelucrare automatd a fotografiilor,
indeletnicirea de fotograf profesionist nu mai are
rentabilitateacerutdgi nici cdutareadoritd,ceeace setraduce
din pdcateqiprin diminuareavalorii artisticegi documentare
a fotografiei, minimalizdndu-se rolul artistuiui fotoeraf de
studio.
Alte vremuri, altegusfuri, altepreocupdri !
Iatd"cdtevafotografii de epocdde la ?nceputde secol
ale fotografilor bistrifeni, ca gi sigla de pe reveriul acestora
cu nelipsitareclaml.
 Pro.fesorulKarl Alberti, 1925
2121 Profess'rr
Karl Alberri1925

Floricula Bilegan, I 926

 ""11"' Familia comanclantu|liui'iiUlo, at Bistriyii, realizatd in atelierul
fotografului Koler in i 875
Familie des Militrirkommandanten von Bistritz, Atelier Koler I 875 - The photo of the militaty commander of Bistrila, taken in Koter 'sStu(lio in I g7 5 lxt

,,-ti
*i,t, -''
r;
-i

4,.
,,.-'f!i-

-xffi***

Adunarea populard cdmpeneascdin anul 1 882 - foto Alexandru RoSu

desLandvolkesI 882 FotoAlexandruRosu- Thecounttyfolk assemblyin 1882-photobyAlexandruRosu
Versammlung
 {lliii*lll}llllllgllllllill&lix,!illl*llslll}li!l'lll;*i9}l1i1iileii1}ll!r$S:11},r::l{S&Wil$Sltlli$lllii;i&'irlr,ill{giil$Xgixtlt:&
Familia Broser 1908,fotografe realizatd de A. RoSula domiciliul clientului
Familie Broser 1908, von A. Rosu im Hause des Kunden - The Broser family, 1908. Photo taken by A at the clients'home lxs

Fotografia defamilie a doctorului nostru, l9ll realizat in atelier

Arztes,I9I I im Atelier angefertigt- Our doctor's.familyphotograpf,I 9l I , takenin thestudio
Die Familieunseres
 Popula{ia evreiascds-a numdrat intotdeaunaprintre grupdrile etnice cele mai numeroaseale
oraguluinostru.Astfel, cu prilejul recensdmdntuluidin anul 1930,eisesituaupe locul trei, dupdromini
qi germani,numdrdnd2 177de suflete,ceeacereprezentapeste15 procentedintre bistrileni.
Degi azi pare greu de crentt,pdndlaindoctrindrile politice qi rasialedinpreajma celui de al-tr-
lea rdzboi mondial gi a perioadei bolgeviste, divergenle de naturd etnici nu existau. Am copil[rit
juc0ndu-nepe aceeagistradS,ani de-ardndul, copii de sagi,romdni, ewei, maghiari qi nu-mi amintesc
nici un diferend legat de apartenenldetnicd. Ceea ce insd era sigur, era cd ne inlelegeam. Toli copiii
cunogteaulimba romdnd, chiar dacdunii mai pistrau accentebizare, ce trddau limba materndfolositi
acas[. C6qtigul a fost benefic pentru toli copiii, deoarecepe l6ng6limba romdn6, am invdlat in mare
misurd limbile celorlalli.
in perioada interbelicd, nu exista in T0rgul Bistrilei nici un ordqeanmatur care sd nu s€
,,descurce"in cel pulin douSlimbi din cele ale concetilenilor de alte etnii.
Am scris toate acesteanu numai din dorinla de a etalao toleranld ce dovedeaun grad inalt de
civiliza\ie citadini, dupd care azitdnjim, cdt mai alespentru a sublinia incd o datil, dacdmai era caztL
faptul cd mai alespopula1iaizraelitdera-una fErdconcepteizolafioniste qi poatechiar exageratde loiali
22ol fa!5 de cei ce conduceaudestinelefarii. In indelungataei existenldpe acesteplaiuri, comunitateaa ajuns
s5sufere tocmai datoritdsmerenieigi ingdduinlei lortradilionale.
Comunitatea,fiind puternicd, reugeqtein anul 1856 sd edifice Sinagogadin Bistrifa, pe care o
prezentdmin fotografie. Tot acum a fost construitdvis-d-vis gi casarabinului, ca gi baia rituald. Aici
godinul fierbinte incdlzeaapaqicu alteprilejuri, pentrutoat6lumea.
Mulli au fost cei de o aleasdomenie gi de o probitate profesionali incontestabilddin rdndul
populaliei evreieqti.Dintre ei agaminti doarpe cei ce i-am cunoscutdupdrdzboi, ca medicii: Rahmuth
Fleischer, Cula, Weinberger, dentigtii: Weiss, Zeiger, comercianfii: Massller, Rubinstein, Hirsch"
Mendel,Wessinger,lacares-arputeaaddugamulli alfii.
Din pdcate,din dispozilia hortiqtilor din Cluj qi Tdrgu-Mureq,in ziua de 3 mai 1944,evreii din
Bistrila, Ndsdudgi sateledin jur, au fost adugiin Lagdrul din Bistrila,, Stomboli ", unde au muritin doar
7 zile peste300 de oamenidatoritd condifiilor inumanein careau fost linufi cei 6300 de evrei adugiaici-
in scurtdvreme, datoritd zelului hortiqtilor, la 10 mai, peste 7000 de evrei din judeful nostru au fost
trimiqi in lagdrele de exterminare din Birkenau-Auschwitz. Dintre ei pulini s-au mai intors, iar din
acegtia ceamai mareparte s-audusin Jara Sfhntdcu dorul meleagurilornoastre.
Dintre personalitilile rabinice ucise in holocaust, ag aminti pe Horowitz Pincas,Lichtenstein
BeniaminZev, RosenfeldMenahemIehudaHelevi gi Spitz Meir, ca sdnumescdoar cdfiva bistrifeni din
cei comemoralideplaca demarmorddin Fala Sinagogiipe carescrie:
,, IN AMINTIREA CELOR TOOOCOPII, FEMEI, BARBATI EVREI DEPORTATI DIN JUD.
NAsAuo, scHINGrurTr$r ucrgr iN cnsrraAToRrrlEDIN BIRKENAU-AUSCHWITZ.
PRECUM $r iN AMTNTTiTEAMTTLORDE ROMANT DU$r iN RCilA$I FEL iN SCT,wIE $I LA
MOARTE DE CATRE FASCI$TI $I HITLERI$TI.''
Mulli dintre noi vd mai pdstrdm incd in sufletele noastre cu o duioasd aducere aminte.
Dumnezeusdvi odihneascdin pace,buni prieteni!
Pentru ei seroagi astdzigicei cAfivaevrei bistrileni, c0nd sdndtateagi bunul Dumnezeuii ajuta
si seadunecel pulin'zece, ca sdsdvdrgeascislujba de sabat,la Sinagogadin orag.
 Sinagoga
Die Synagoge - The synagogue

lzzr