■ JÓ S S Q i

19SG0S

BCU Cluj-Napoca

II
RBCFG2D1203589

ALBUMUL COMEMORATIV
d l

inCOROIttl MM.LLRE6ELE FEROilWlşiREfiilIil

ia ALBA IULIA
 ":V

.... • 'S-
i3

V.

. J

■yW177\ ■»
. ‘'»Ä-V;'' 1
X;
 C A R T E A INCORONAREI
A LB A -1U LIA - B U C U R E Ş T I
- - 15-16 O C T O M BR IE, 1922 - -

SUMARUL
SĂRBĂTORIREA INCORONAREI ARMATA ROMÂNĂ
O R G A N IZ A R E A E I D IN V E C H IM E
SUVERANILOR ROMANIEI-MAR! ŞI PÂNĂ IN Z IL E L E N O A STRE
L A A L B A ItT L IA - IN C A P IT A L Ă - IN TOATĂ ŢABA
PARLAMENTUL
FAMILIA REGALĂ ADMINISTRAŢIA ŢĂRII
CUM E R A M A I D E M U LT Ş I CUM E ST E AZI
M. S. REGINA IN TIMPUL RĂZBOIULUI
A U T O R IT Ă Ţ IL E CARI AU LU A T PA R TE LA
: : INSTITUŢIUNILE ROMÂNIEI-MARI : : : : :: : : : : în c o r o n a r e :: : : :: ::

I L U S T R A Ţ IU N I :
SERBĂRILE ÎNCORONĂRII — FAMILIA REGALĂ — GUVERNUL — MISIUNILE
STREINE — CLERUL — MAGISTRATURA — PARLAMENTUL — CĂPETENIILE
ARMATEI — DEMNITARII ADMINISTRATIVI — PRIMARII DIN TOATĂ ŢARA
VEDERI DIN RĂSBOI ETC. ETC.

B ib i. U n iv T c iu j.
1923
tipărit IN bucureşti anul 1923 TIPOGRAFIA CARMEN-SYLVA, STE. EPISOOPIF.I, 3
 în c o r o n a r e a
egatul român înfiripat încetul cu în­
cetul de Ia începuturile lui si până
la războiul Independentei, fiecare
domn român din M untenia ori din M o l­
dova punând o piatră puternică la temelia
lui, s ’a consfinţit ca atare sub glorioasa
domnie a ‘R egelui R a r of 7, M arele R ă ­
pit an.
R u rodnică chibzuinţă, cu hărnicie şi cu
vitejie, Rarol X de flo h e n sollern a făcut din
cele două principate M untenia şi M oldova
unite sub mâna principelui A lexa n d ru Joan
X R usa, o ţară puternică al cărei cuvânt a
trebuit să impună împărăţiilor vecine.
X ntr’o spornică şi îndelungată domnie ,
ajutat de sfetnici pricepuţi şi cu dor de binele^
tării, întâiul rege al României a izbutit^ să
facă din poporul român un popor a cărui
înflorire să-i dea cuvânt hotărâtor în mai
toate certurile şi neînţelegerile dintre ţările,
chiar cele mai m ari de prin prejur.
Xntre timp ţara se pregătea încet dar sigur
durându-şi arme şi mijloace de resistenţă
egale cu legendara ei vitejie, în aşteptarea
clipei celei măreţe a infăptuirei. idealului na­
ţional : cUnirea tuturor românilor prin des-
robirea fraţilor subjugaţi do veacuri sub căl­
câiul duşman.
J n zilele lungi şi pline de înfrigurată ne­
răbdare în care din evenimente din afară
se închega pentru ‘R ománia putinţa împli-
nirei acestui ideal, M arele Rege R arol co­
vârşit de ani şi de oboselile unei lungi domnii,
cu conştiinţa limpede şi curată a omului care
a făcut toată viaţa numai bine ţării care l-a
ales, cu mulţumirea de a 'şi fi văzut ţara în
cea mai mare înflorire, Regele Rarol închide
liniştit ochii pe care-i aţintise în viitorul de
aur al Rom âniei, — şi plâns de întreaga
suflare românească de pretutindeni ne lasă
ca mare mângâiere o ţară puternică şi bo­
gată şi numele-i nepieritor.
‘R e ’ tronul ţării se urcă ast fel X a l i ­
nând j . . . . .
Sosind ziua cea mare a infăptuirei năzu­
inţelor noastre naţionale, armatele române
unindu-se cu armatele idliaţilor din RLpus şi
R ă să rii-M ia ză -J\o a p te au început războiul
cel sfânt împotriva duşmanilor de veacuri.
S i după un război sângeros de aproape doi
ani de zile în care vitejia fără pereche a
ostaşului român a înfrânt oţelul ucigaş al
nelegiuitului duşman şi in care răbdat ea
plină de nădejdi a trium fat asupra dureri­
lor războiului, victoria a fost de partea
noastră. .
R u neînfrânat avânt provinciile romaneşti
desrobite din lanţurile secularilor duşmani
s ’au unit cu ţara mamă, — ‘România a
ajuns dintr’o dată, ca o răsplată a victo­
riei, R om ânia M a re şi cu idealul pe care
veacuri după veacuri generaţiile romaneşti,
unele după altele l-au încălzit in sufletul lor,
înfăptuit. .
Totul trebuia pecetluit prin jncoronar ea
celui dintâi Rege al •R omâniei M a r i, — şi
aceasta a avut toc în anul una mie noua
sute douăzeci şl doi, in ziua a Io-a lunei
lui ■Octombrie după stilul cel nou. j a r ca
loc al Xncoronării a fo st aleasă, ca un sim-
 19561)8
ÎNCORONAREA
egalul român înfiripat încetul cu în­
cetul de la începuturile lui şi până
la războiul Independentei, fiecare
domn român din «Muntenia ori din «Mol­
dova punând o piatră puternică la temelia
lui, s ’a consfinţit ca atare sub glorioasa
domnie a Regelui Rarof 1, M arele C ă ­
pitan.
R u rodnică chibzuinţă, cu hărnicie şi cu
vitejie, <oarol X de flohen zollern a făcut din
cele două principate M untenia şi M oldova
unite sub mâna principelui M lexandru Joan
X R uza, o ţară puternică al cărei cuvânt a
trebuit să impună împărăţiilor vecine.
X ntr’o spornică şi îndelungată domnie,
ajutat de sfetnici pricepuţi şi cu dor de binele
tării, întâiul rege al 'României a izbutit să
facă din poporul român un popor a cărui
înflorire să-i dea cuvânt hotărâtor în mai
toate certurile şi neînţelegerile dintre ţările,
chiar cele mai m ari de prin prejur.
In tre timp ţara se pregătea încet dar sigur
durându-şi arme şi mijloace de resistenţă
egale cu legendara ei vitejie, în aşteptarea
clipei celei măreţe a înfăptuirei idealului na­
ţional : finirea tuturor românilor prin cles-
robirea fraţilor subjugaţi de veacuri sub căl­
câiul duşman.
Jn zilele lungi şi pline de înfrigurată ne­
răbdare în care din evenimente din afară
se închega pentru Rom ánia putinţa împli-
nirei acestui ideal, M arele liege Rarol co­
vârşit de ani şi de oboselile unei lungi domnii,
cu conştiinţa limpede şi curată a omului care
a făcut toată viaţa numai bine ţării care l~a
ales, cu mulţumirea de a ’şi fi văzut ţara în
cea mai mare înflorire, ‘Regele R a r ol închide
liniştit ochii pe care-i aţintise în viitorul de
aur al Rom âniei, — şi plâns de întreaga
suflare românească de pretutindeni ne lasă
ca mare mângâiere o ţară puternică şi bo­
gată şi numele-i nepieritor.
R e tronul ţării se urcă astfel X'erdi-
nand X
tiosind ziua cea mare a înfăptuirei năzu­
inţelor noastre naţionale, armatele române
unindu-se cu armatele afiliaţilor din Mpus şi
Rasărit-M iază-JSoapte au început războiul
cel sfânt împotriva duşmanilor de veacuri,
ifi după un război sângeros de aproape doi
ani de zile in care vitejia fără pereche a
ostaşului român a înfrânt otelul ucigaş al
nelegiuitului duşman şi in care răbdarea
plină de nădejdi a trium fat asupra dureri­
lor războiului, victoria a fost de partea
noastră.
R u neînfrânat avânt provinciile româneşti
desrobite din lanţurile secularilor duşmani
s ’au unit cu ţara mamă, — Rom ânia a
ajuns dintr’o clată, ca o răsplată a victo­
riei, R om ânia M a re şi cu idealul pe care
veacuri după veacuri generaţiile româneşti
unele după altele l-au încălzit în sufletul lor,
înfăptuit.
flIotul trebuia pecetluit prin încoronarea
celui dintâi Rege al Rom âniei M a r i, — şi
aceasta a avut loc în anul una mie nouă
sute douăzeci şi doi, în ziua a 15-a lunei
lui -Octombrie după stilul cel nou. J a r ca
loc al încoronării a fo st aleasă, ca un sim-
 f n M ffÿtij

M. S. Regele Ferdinand I, al tuturor românilor, sub baldachin înco­

ronând pe M. S. Regina Maria
Alba lulia ,_
15 riOctombrie,
» „ u • 1922
bol, jJlba Julia — cetatea în care cu peste Dar să povestim pe scurt ca să rămână ca
patru sute de ani mai înainte marele voevod veşnică amintire pe cartea aceasta menită să nu
M ih a i Viteazul mai înfăptuise, dar numai piară, cum s’a sărbătorit încoronarea celui dintâi
pentru o scurtă durată, unirea aproape a Rege al României Mari.
tuturor românilor sub acelaş sceptru. Pentru încoronare s'a ridicat anume la Alba-
‘(olipa punerei Coroanei de -őt el pe capul Iulia o măreaţă catedrală a cărei construire a
A i . S . ‘R egelui J'erdinand J a fost una durat mai bine de un an şi care s’a sfinţit cu
din sărbătorile cele mai mari ale neamului puţin înainte de ziua aleasă : 15 Octombrie 1922.
nostru şi-a fost cinstită cum se cuvine Cu o zi înainte de ziua încoronării au sosit
timp de 3 zile de toată suflarea românească de dimineaţă la Alba Iulia, I. P. S. S. Mitropo­
şi de toţi aliaţii litul Primat al
cari ne-autrimis ţării, ceilalţi mi-
ca soli de prie­ tropoliţi şi toţi
tenie tot ce-au episcopii ortodocşi
acut mai de sea­ din România. Au
mă la ei : V lă s­ sosit de-asemenea
tare din familii peste 70 de ge­
împărăteşti şi nerali de seamă.
generali al căror Iar ţărănime a
nume s ’a înscris venit cu zecile de
cu cele mai glo­ mii de nu-i mai
rioase litere de încăpea oraşul.
aur în cartea In aceiaşi zi pu­
Jstoriei. ţin mai târziu, au
Ş i parcă abia sosit în oraşul în­
în clipa aceea coronării şi d. I.
ţara şi-a dat I. C. Brătianu,
seama cât de primul ministru
mare şi cât de al ţării, însoţit de
puternică este. d. general Mârdă-
rescu, ministru
Suveranii ei de război şi de
Încoronaţi peste alţi miniştri.
o ţară întinsă
bogată şi vi­ Primul ministru
tează, cu gineri şi ministrul de
Regi peste două război aduceau cu
ţări prietene şi sine cele două co­
mari, iar succe­ roane cu cari a
siunea la tron doua zi aveau să
asigurată până fie încoronaţi su­
peste două gene­ veranii. Ambii au
raţii prin prin­ luat loc într’o tră­
cipie moşteni­ sură regală ţinând
pe câte o perniţă
tor V>arol al că­
rui fiu de neam coroanele. C e 1
regesc şi prin dintâi ducea co­
roana de oţel a
mamă creşte voi­
M. S. Regt lui,
nic, româneşte Catedrala delà Alba Iulia iar cel de-al doilea
ca o speranţa
in tr’un viitor şi unde în ziua de 15 Octombrie 1922 s’a făcut încoronarea Majestăţilor coroana de aur a
mai mare şi mai Lor. Catedrala a fost clădită anume pentru acest măreţ prilej M. S. Regina.
frumos. Coroanele au
JJr atât de mare Regele acestei ţări mari fost duse cu solemnitate până la^ Catedrală.
în cât din piepturile cari i-au salutat pline Două escadroane de jandarmi călări în mate ţi­
de cel mai fierbinte avânt, Încoronarea, a nută au încadrat trăsură şi s’a format un cor­
izbucnit spontan : Trăiască Îm păratul. Ş i tegiu care detilând de-alungul stradelor trumos
nimeni, român s ’au oaspe strein nu s ’a împodobite cu drapele tricolore, cu ghirlande de
mirat, — tuturor li s ’a părut firesc aceasta brad şi de ştejar, cu flori, cu covoare naţionale
căci Rom ânia M a re e de fapt o mare îm­ .şi înţesate de lume în haine de saibătoare, a ajuns
părăţie a românilor. la catedrală unde o companie a dat onorurile
militare. . . . . c
La intrarea în Catedrală d-nii miniştri au tost
4
 M.M. L.L. Regele şi Regina coborând treptele catedralei în drum spre baldachinul sub
care s’a făcut încoronarea
In spate se văd AA. LL. Principele Carol şi Principesa Elena, moştenitorii tronului, I. P. S. S. Mitro­
politul Primat şi I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului, Preşedinţii Senatului şi Camerei ducând Coroanele

Sub baldachin
Clipa în care s a făcut încoronarea Majestăţilur Lor. (De jur împrejur stau cei mai de seamă dregători ai
ţării şi marii oaspeţi pe cari i-a trimes anume străinătatea)
întâmpinaţi de I. P. S. S. Mitropolitul primat
care a luat coroanele regale şi le-a depus în altar
oficiind un scurt serviciu religios.
In tot cursul zilei, după aceea, trenuri peste
trenuri, automobile şi trăsuri, au adus în oraş
pe înalţii dregători ai ţării, alţi generali şi ofiţeri
superior şi lume cum nu s’a mai văzut vreodată.
* trupele.
* ■*
familia Regală a sosit la Alba Iulia a doua
zi, 15 Octombrie, la 9 şi jumătate dimineaţa,
venind cu trenul. Pe peronul gării onorurile mi-
tament ale locuitorilor oraşului, urându-Vă bun
venit pe acest pământ sfânt, care a primit şi a
adăpostit şi pe marele Voevod Mihai. Vă rog ca
după datinele vechi strămoşeşti să gustaţi pâinea
şi sarea sa. Trăiască Majestăţile Voastre ! Tră­
iască întreaga Dinastie!».
După aceasta Majestăţile Lor trec în revistă
Delà gară s’a format cortegiul în drum spre
Catedrală. Suveranii au luat locul în trăsura de
gală, precedată de două plutoane din escorta
regală şi de trăsura ma^eşahihii Curţii. Trăsura

Coroana de oţel a Regilor României

Coroana e făurită din oţelul unui tun turcesc cucerit la Plevna, în 1877, de vitezele
armate române. A fost purtată întâi de Carol I, primul rege al României şi e purtată
azi de M. S. Regele Ferdinand I primul Rege al României Mari

litare au fost date de elevii şcoalei militare de
infanterie şi o companie de onoare, iar Imnul
triumfal de primire a fost intonat de fanfara
Regimentului 90 Infanterie. De faţă, pe peron
erau toţi miniştrii ţării şi misiunile străine.
Primarul oraşului încoronării, d. Aurel Sava,
a primit pe Suverani salutându-i cu următoarele
calde cuvinte :
«Majestăţile Voastre, Vă rog să’mi permiteţi,
ca să Vă salut în numele locuitorilor oraşului
Alba Iulia, cetatea sfântă, care a fost sâmburele
atâtor generaţii de români. Prezint Majestăţilor
Voastre cele mai protunde sentimente de devo-
Suveranilor era încadrată de generalii Christescu
şi Cihoschi. Venea apoi trăsura cu principii moş­
tenitori, încadrată de generalii Stratilescu şi Razu
după care urmau ceilalţi generali călări şi două
plutoane din Regimentul 4 Roşiori.
In cortegiu se încolonau apoi : drapelele în-
tregei oştiri române cu gărzile lor de onoare,
precum şi şcolile militare de Infanterie, Geniu,
Artilerie, Cavalerie şi Administraţie, Şcoala de
Subofiţeri de la Slobozia etc.
Iar pe deasupra cortegiului, la o măreaţă înăl­
ţime de peste 2000 de metri, plutea majestuoasă
o escadrilă de aeroplane.
 Sub baldachin, după încoronare
D. Mihail Pherekyde, preşedintele Senatului şi d. Mihail Orleanu, preşedintele Camerei, rostind
cuvântările lor de urare, în faţa Suveranilor încoronaţi

Mergând snb baldachin

Suveranii se îndreaptă, sub baldachinul purtat de ofiţeri spre Palatul Catedralei unde se
primesc felicitările reprezentanţilor Statelor aliate şi ale înalţilor dregători ai ţării
7
 Prin străzile înţesate de lume, în cari portul conduce pe Suverani până’ ^la baldachinul sub
naţional ţinea un loc de frunte, pe sub balcoane care se face încoronarea.
bogat împodobite cu ghirlande de flori şi de Toate persoanele invitate,' miniştrii, înalţii
verdeaţă, cu covoare şi chilimuri, cortegiul par­ demnitari militari şi civili, şif,misiunile străine,
curge sub o ploaie de flori neîntreruptă drumul ieşind din biserică, iau Icc în urma Suveranilor,
până la catedrală. Aclamaţiile şi uralele cele mai în ordinea cerută de protocol, constituind acest
calde făceau să vibreze întreg văzduhul. cortegiu.
Trupele delà Generalii pur-
catedrală, de sub I tau mantiile Re-
comanda c o l o n e - ----------- _________________________ _ gale, iar preşe­
Iul ui Toiicescu, dinţii Senatului şi
au dat şi aci ono­ Camerei, purtând
rurile militare. Coroanele Suve­
Coborând din ranilor, iau loc
trăsuri şi intrând sub baldachinul
în biserică, Su­ încoronării, înca­
veranii se urcă draţi fiind de e-
pe tronurile lor. piscopi.
Misiunile străine
şi corpul diplo­
matic se aşează la Mantia de în­
dreapta tronului coronare a M. S.
Regina i-a fost
M. S. Regelui,
iar la stânga tro­ dată în dar de
însuşi poporul ro­
nului M. S. Re­
mân, care prin
gina se aşează mi­
lista de subscripţie
niştrii ţării şi
publicată de zia­
înalţii dregători ai
Statului. rul «Universul»
a strâns ban cu
ban, dând fiecare
după puterile sale
Acum începe şi adunând suma
serviciul religios trebuincioasă.
al încoronării Su­ Cu alcătuirea
veranilor. din punct de ve­
I. P. S. S. Mi­ dere artistic a de-
tropolitul Bălan semnului acestei
citeşte evanghelia. mantii, a fost în­
I. P. S. S. Mi­ sărcinat pictorul
tropolitul Primat român d. Costin
al ţării a citit după Petrescu, mare
aceasta rugăciu­ cunoscător al îm­
nea pentru pros­ brăcămintei voe-
peritatea tronului vozilor noştri pe
şi a ţârii şi a sfinţit cari i-a pictat de
coroanele Regale. atâtea ori şi care
I. P. S. S. Mi­ a desemnat mantia
tropolitul Pimen Regală după chi­
al Moldovei a citit pul vechi lor mantii
o rugăciune oca­ Coroana celei dintâi Regine a României-Mari de origină din
zională. Bizanţ, cunoscută
Iar arhiereii şi Coroana e lucrată în stil bizantin, de meşteri din Apus şi e făcută mai pe urmă sub
diaconii au citit din aur scos din munţii ţării numele de Dal-
ecteniile. matică.
Corul societăţii corale «Carmen» a intonat apoi Această formă de mantie a fost adoptată de
imnul: «Vrednic este». către cavalerii de Malta, şi a devenit după aceea
I. P. S S. Mitropolitul Primat înmânează după tradiţională în ceremonialul capetelor încoro­
aceasta d-lui preşedinte al Senatului Coroana M. nate..
S. Regelui şi d-lui preşedinte al Camerei Co­ In privinţa decoraţiunei, autorul ei, d. profe­
roana M. S. Regina. sor Costin Petrescu, a ţinut si se inspire din stră­
Acum Majestăţile Lor ies în privdorul Cate­ vechiul chip românesc de a ornamenta bise­
dralei unde se formează un nou cortegiu care ricile şi documentele religioase, urmând totuşi,
 In pridvorul Palatului Catedralei
I
M. S. Regele Ferdinand I mulţumeşte mulţimei, care -1 aclamă înflăcărată

Mergând sub baldachin

MM. LL. îndreptându-se spre Palatul Catedralei. In dreapta şi în stânga
se văd ofiţerii cari duc baldachinul

9
un spirit ornamenta], care aminteşte bogăţia cos­
tumelor olteneşti.
Pe o ştofă cu totul de aur, prin care se străvede
o nuaftţă purpurie, este aplicată o grea pelerină
împodobită cu împletituri, înflorată cu broderii
de aur, cari închid, într’un elipsoid un M încoronat.
Bordura de sus a acestei pelerine se prelun­
geşte dealungul intregei mantii, coborându-se de
pe umeri şi ocolind toată rotunjimea marginelor
poalelor care se desfăşoară pe o lungime de mai
mult de 7 metri.
Pe piept două mari pafttle de aur, înlănţuind
Ţara reprezentată la încoronare
Muntenia, Moldova, Ardealul, Bucovina şi Basarabia reprezentate prin cinci fete îmbrăcate în costumele
naţionale din acele ţinuturi
într’un chip foarte bogat, faldurile mărginaşe;
motivul care domină această bordură este un
ornament bizantino-românesc inspirat de podoa­
bele delà mănăstirea Secul, împletind în mişcarea
lui, nişte găitane, care de 7 ori părăsesc linia
marginei, spre a da naştere unni chenar despice
de grâu, în care sunt închise 7 chenare mai mici
ce coprind fiecare, câte una din mărcile celor 5
ţinuturi româneşti, şi cele 2 steme ale familiei
Hohenzolern şi Coburg, obârşii aje Suveranilor.
Aceste chenare se sfârşesc în partea lor de sus
printr’o podoabă curat naţională, care închide
crucea albă a M. S. Regina.
Ca o încadrare a acestui chenar, este aplicată
o bandă de blană de hermină.
Suprafaţa întregei mantii este presărată de flo­
ricele stilizate, ce amintesc ornamentele des în­
trebuinţate, de vechii noştri zugravi.
Execuţia mantiei a fost încredinţată d-nei Elena
Niculescu Frunzeanu, directoarea şcoalei de se­
ricicultură şi ţesătorie din Bucureşti, care cu o
măestrie a alcătuit o mantie de o valoare arti­
stică netăgăduită. Este o adevărată fală pentru
ţară că avem o şcoală, în care s’a putut executa
o asemenea lucrare, care poate sta cu mândrie,
alături de mantia de încoronare a Majestăţei Sale
Regelui, şi vestmintele I. P. S. M’tropolitul Pri­
mat Miron Cristea, cu toate că acestea au fost
lucrate în cel mai mare atelier de broderie ar­
tistică din Paris.
Desemnul mantiei M. S. Regelui este datorit
tot d-lui Costin Petrescu. Mantia este din cati­
fea bogată cu podoabe de aur şi cu marginile
îmblănite cu hermină albi.
Felul de podoabă al găitanelor şi fireturile de
aur^ale mantiei M. S. Regelui este în general
acelaş ca şi la mantia M. S. Regina, spiritul do­
minant al ornamentaţiei fiind tras din acelaş
isvor. In amănunţimi însă, aşa cum se şi cuvine,
podoabele se deosebesc între ele.
 Aducere a Coroanelor Regale
D l 1. I. C. Brătianu, primul ministru al ţării şi D-l General Mărdărescu, ministru de război, ducând spre
Catedrala Încoronării Coroanele Regale

r T înaltul Cler a 1 Ţârii i

1. r . b. b. Mitropolitul Primat Miron Cristea, înconjurat de ceilalţi Mitropoliţi ai ţării şi de înaltul Cler
care au oficiat serviciul religios al încoronării
îl’
P Suveranii intră astfel sub baldachin. Aceasta era
format dintr’un acoperiş frumos lucrat şi împodobit
cu coroana regală, acoperişul fiind înălţat pe suliţi
de formă veche al căror ascuţiş e prevăzut cu
o lamă de secure şi care se numesc halcharde.
Sub baldachim iau loc şi domnii preşedinţi ai
Corpurilor Legiuitoare care se aşează faţa în faţă
cu Suverani.
D. Mihail Pherechyde, preşedintele Senatului,
care a înmânat şi Regelui Carol I Coroana sa
la încoronare, înmânează M. S. Regelui Ferdi­
nand I coroana de oţel a Regilor României.
sunt prea sărace în cuprinsul lor ca să cuprindă
atâta bogăţie de mărire. De aceea lăsăm minţei
cititorului să îşi închipue tot ce nu pot spune
vorbele.
Clipa a fost anunţată lumei prin tradiţionalele
o sută şi una de lovituri de tun, şi toate clo­
potele catedralei şi ale bisericilor au prins să sune.
Poporul a izbucnit în urale care nu se mai
slârşeau. Iar toate muzicile militare cari se aflau
de faţă au intonat imnul Regal şi imnul în­
coronării.

Oaspeţii aliaţi la încoronare

Mareşalul Foch, comandantul suprem al armatelor aliate în marele război şi generalul Berthelot, şeful
misiunei militare franceze în România, alături de d. I. I. C. Brătianu, primul ministru al ţării

k Această e clipa supremă din serbarea încoro­
nării celui dintâi Rege al României Mari.
Majestatea Sa Regele Ferdinand ia coroana şi
şi-o aşează singur pe cap.
Apoi Suveranul încoronat ia şi coroana de aur
din mâinile d-lui preşedinte al Camerei, M. S.
Regina, potrivit obiceului îngenunchează în faţa
Suveranului care Ii pune coroana pe cap.
După aceea, M. S. Regina ridicându-se, Suve­
ranii, tot potrivit obiceiului, se îmbrăţişează şi
se&sărută ca un simbol al statorniciei Dinastiei.
Atât 'de' simplu se poveşteşte măreaţa clipă a
Incoronârei, — atât de simplu fiindcă, vorbele
După aceasta d. Pherechyde luând cuvântul,
rosteşte astfel discursul său de încoronare :
«Anii cari au trecut delà suirea Majestăţii
Voastre pe Tronul neuitatului Rege Carol. au
mărit strălucirea şi gloria coroanei făurite din
oţelul unui tun delà Plevna,—coroaua primului
Rege al României independente.
Coroana pe care aleşii ţării o prezintă astăzi
M. Voastre este coroana primului Rege al Ro­
mâniei întregite, cu hotarele delà Tisa la Nistru
şi la Marea Neagră.
Realizarea idealului visat de generaţiile trecute
dobândită de M. V. cu ajutorul marilor aliaţi şi
D. Prim-mtnlstru înconjurat de generalii înalţii demnitari la solemnitatea
de seamă Incoronârei
'I

M. S, Regele primind felicitările generalului francez Berthelot

Un trimis al Franţei: d. G-ral Berthelot General Berthe tot ttând de vorbă cu

Fostul şef al misiunei militare franceze în România doamnă din înalta societate
graţie sacrificiului generos a sute de mii de vremurileTviitoare Veţi fi o pildă de aceia ce
copii ai ţării este azi un fapt împlinit şi înco­ trebue să fie o Regină.
ronarea M. V. consacră faptul istoric şi-l aşează Se va spune pe atunci în basmele poporului
în plină lumină. nostru, că a fost odată ca nici odată, că dacă nu
Coroana de oţel va aminti pururea românilor, ar fi fost nu s’ar fi povestit, o ţară mare şi fru­
exemplele de iubire de ţară, de devotament moasă, cu câmpii şi plaiuri, munţi şi ape, cum
absolut, de energie neclintită, date de Regele lor, numai ea avea în lume, şi în acea ţară o îm ­
atât de inimos secondat de M. S. Regina; va părăteasă şi bună şi frumoasă şi înţeleaptă, a îm-
aminti locuitorilor delà ţară intrarea lor în viaţa părăţit alături de viteazul Ei Soţ peste un popor
publică şi dobândirea proprietăţilor pământului cuminte ce-I adorau.
pe care îl muncesc. Şi-au avut Ei copii mulţi, băeţi nişte feţi-fru-
Nu este un moşi, fete ade­
bun român, vărate Ilene
Sire, care să nu Cosânzene, dar
aducă azi M. aşa de frumoa­
V. tributul său se, încât la
de iubire şi de soare te puteai
credinţă, într’ uita, dar la
un cuvânt, în- ele ba.
tr’un cuget, toţi Şi-au venit
urează căldu­ de peste nouă
ros să trăiţi mari şi ţări
ani mulţi, fe­ crai vestiţi ca
riciţi şi glo­ să le peţească,
rioşi,asigurând căci aiurea nu
tot mai cu te- găsea crăiese
meiu prosperi­ aşa mândre şi
tatea şi propă­ mai cuminte.
şirea neamu­ Şi basmul se
lui.» va înşira me­
reu povestind
* de măreţele
* *
D. M. Or- fapte ale ace­
leanu, preşe­ stor Împăraţi.
dintele came­ Terminând
rei, rosteşte şi fac o urare, ce
d-sa, faţa de împreună cu
M. S. Regina, mine o face
următoarea cu­ tot poporul :
vântare : Să dea Dum­
«Majestate ! nezeu, încheie
Cu mândrie d-nul Orleanu,
românii Vă în ­ ca la vatra ţării
coronează şi româneşti no- á
câte urări nu rocul sa-şi a-
se fac azi în leagă p e n tr u
cele mai de­ t ot de auna
părtate un­ lăcaşul, iar
ghiuri ale ţării Vouă Sire şi
pentru ferici- Ia a lţ iio is p e ţi a lia ţi şi m is iu n ii j militare streine Ja Încoronare Doamnă Vă
rea Voastră şi urez ca drumul
a familiei Voastre, căci întruniţi toate virtuţile pe Vostru tot înainte să vă fie semănat cu flori.
cari Doamnele din epoca eroică a trecutului, le
aveau! Comoara de bunătate ce sufletul Vostru
posedă o răspândiţi ca o rouă binefăcătoare asu­ După aceasta ia cuvântul Majestatea Sa Regele
pra nenorociţilor. rostind pentru ţara întreaga următoarele cuvinte :
Dar acolo unde rolul Vostru, Majestate, a atins «Cu adâncă emoţiune primesc, in chip solemn,
culmi sufleteşti a fost atunci când furtuna se a- această coroană, moştenită delà neuitatul şi în­
bătuse cu atâta violenţă asupra ţării noastre, în ţeleptul meu unchiu ce ca un simbol al vitejiei ro­
cât unii credeau că totul s’a sfârşit şi atunci M. mâneşti şi al unirei între Domn şi Ţară plină
V. a fost între acei cari n’au pierdut nici o clipă de strălucire s’a aşezat, acum 41 de ani pe ca­
măcar, credinţa în succesul final şi Aţi dat tu­ pul întâiului hege al Komâniei, după războiul in-
turora exemplul de bărbăţie şi nădejde, aşa că’n depentenţei şi proclamarea regatului.

4-
M a reşa lu l F o ch de voi bä en G e n e r a li îo m à n i M a re ş a lu l F o c ii

*- %I

Câţi va membri ai mibiuniior militare strvino

M a re ş a lu l F o ch , g e n e r a lu l B e rth e lo t ş i d I I C B rä tia n n
 Atotputernicul ne-a învred licit s’o vedem azi tenţi la ceremonie se formează în ’ cortegiu şi
mai strălucitoare, azi când în urmi grelelor urmează pe Suverani până la Palat.
lupte purtate de întreaga suftare românească ea In pavilionul R-gal, Majestăţile lor semnează
s mbnlizează îndepliivrea acelui mare şi sfânt următorul act comemorativ al încoronării.
dor secular: Unirea tuturor ţărilor locui te de «Noi, Ferdinand I. Regele României, urmând
români. la tron prin dreptul de moştenire în ziua de
Dea Domnul, ca această coroană, împreună
cu ac«ia a scumpei Mele Soţii şi vrednică to­ 28 Septembrie 1914 după’ trecerea la cele
varăşe de muncă şi suferinţe pentru binele obş­ vecinice a slavitului Nostru unchi Carol I, Cel
tesc, să încununeze din neam în neam pe iubiţii care cu ajutorul marilor patrioţi, prin înţelepciunea
noştri urnaşi în tr’o Românie pururea glorioasă şi vitejia poporului şi vitejia oştirei a cucerit
şi fericite. independenţa şi întemeiat regatul im început
Sus inimile! Şi să glăsuim după chipul stră­
moşilor : cu binecuvântarea lui Dumnezeu Domnia Noa­

Sosirea Suveranilor la Catedrală

M.M. LL. Regele şi Regina sosesc în trăsura de gală încadrată de generali, în curtea Catedralei în
care s’a făcut încoronarea

„ic8esta este ziua pa care a făcut-o Domnul
să ne bucurăm şi să ne veselim într'însa şi
unii pe alţii să ne îmbrăţişem şi să zicem fra­
ţilor, şi celur ce ne urăsc pe noi : să iertăm
toate, pentru sfânta unire Aşa să fie !-‘
Cuvântul Maje'taţii Sile c luat de patru crai­
nici ca să fie vestit în cele patru părţi ale
lumei.
***
După ceremonie Suveranii pornesc spre palaul
catedralei, tot sub baldachinul care este purtat de
ofiţeri din Ri gimentul i şi 4 de vânâ.ori, în
timp ce mulţimea salută prin călduroase şi înde­
lungi urale.
Înalţii oaspeţi, demnitarii civili şi militari ai
ţării, misiunile militare streine şi ceilalţi asis­
stră în zilele grele de mari primejdii dar şi de
mari nădejdi.
Cea dintâi grije a Noastră a fost ca neamul,
în fruntea căruia NTa aşezat pronia cerească
să nu piarză prilejul de a-şi asigura dreptul
de a trăi netrunchiat şi de sine stătător.
Luptele, jertfa le şi toată truda generaţiilor
trecute, cari dealungul veacurilor au isbutit să
înalţe treptat dar sigur clădirea trainică a
statului bostru independfcnt Imi luminau zarea
şi îmi întăreau sufletul întru împlinirea dato­
riei Mele sfinte de domn şi de român, cu în­
crederea în Dumnezeu şi în puterea de viaţă
a neamului.
 îndemnat de cuvântul întregului popor şi Familiei regale, reprezentanţii Suveranilor şi
ajutat de sfatul acelora, cari cu credinţă s’au ţărilor aliate şi amice. Senatul şi adunarea
închinat Ţării şi Tronului, Am purtat războiul deputaţilor, căpeteniile armatei, membrii tuturor
întregirei neamului şi biruind restriştile Am corpurilor constituite ale ţărei şi Academiei
văzut înfăptuită unitatea naţională de atâta române şi Universităţilor, delegaţiunile comu­
vreme aşteptată. nale urbane şi rurale din întreaga ţară şi re­
In ziua de 9 .Aprilie 1918 Basarabia s’a prezentanţii tuturor confensiunilor. Ne-am înco­
alipit de patria mumă ; în ziua de 28 Noem- ronat Eu şi scumpa Mea soţie Maria, părtaşa
brie 1918 Bucovina a revenit la vatra stră­ suferinţelor şi bucuriilor mele şi ale ţării.
moşească iar în Alba lulia, în ziua de 1 De- Pentru ca neuitată să fie amintirea zilei de

Colonia franceza din Bucureşti sărbătorind Încoronarea

In mijloc se vede mareşalul Foch. Pe fotografie, în stânga, jos, e semnătura marelui mareşal

cembrie 1918 Banatul, Ardealul şi părţile un-
gurene s’au declarat într’un singur glas unite
pentru vecie cu Regatul român.
Spre a chema binecuvântarea lui Dumnezeu
asupra acestor măreţe fapte din cari a ieşit
România Mare şi spre a le da consfinţire în
faţa scumpului nostru popor, Ne-am adunat cu
toţii la Alba lulia, străvechea cetate a Daciei
romane şi a gloriei lui Mihai Viteazul şi aici,
7 »
azi 15 Octombrie 1922, de fată fiind membrii
azi am întocmit şi subscris în al noulea an
al domniei Noastre, acest de faţă document».
FERDINAND
MARIA
***
După semnarea actului comemorativ, Suve­
ranii primesc în sala palatului catedralei felici­
tările înalţilor oaspeţi şi reprezentanţi ai ţărilor
aliate, ale misiunilor streine şi a!e demnitarilor
civili şi militari ai statului cari rând pe rând se
închină în faţa Majestăţilor lor.
 Intre acestea lumea din
curtea Catedralei conti­
nuând să aclame, Suve­
ranii ies în pridvor şi M.
S. Regele rosteşte câteva
calde cuvinte de mulţu­
mire.
Urmează apoi în sala
Unirei un mare ptâuz de
80 de tacâmuri.
La masa lungă din mijloc,
au luat loc M. S. Regele
care avea la dreapta sa
pe Mitropolitul primat,
ducele de York, infantele
Spaniei, primul ministru I.
C. Brătianu, etc., etc. ; în
stânga M. S. Reginei,
luaseră loc ducele de Ge­
nova , regina Marioara
a Serbiei, Infanta Spa­
niei, principesa moşteni­
toare a României Elena,
mareşalul Foch, generalul
Berthelot etc.
Perpendicular cu masa
lungă erau alte 15 mese
mai scurte, unde au mai
luat loc restul invitaţilor,
şi anume: foştii miniştri,
reprezentanţii Curţilor de
Casaţie, Compturi, ai Par­ Hatmani din cortegiul istoric al Incoron&rei
lamentului, Academiei,
Universităţii,secretari: ge­
nerali de ministere, repre­
zentanţii Camerei de co­
merţ şi industrie, decanul
baroului, reprezentantul
Sindicatului ziariştilor din
Bucureşti, etc.
La masa de mijloc a
celor 15 mese perpendicu­
lare, care venea în faţa
Suveranilor erau aşezaţi
membrii corpului diplo­
matic.
In acelaş timp, cu masa
regală s’a servit o altă
masă de câteva sute de
tacâmuri pentru parla­
mentari, invitaţi, ziarişti,
etc., în sala teatrului Ca-
rageale din parc.
Sala era splendid deco­
rată cu steaguri tricolore
şi ghirlande de brad.
Au toastat d-nii Leonte
Moldovanu şi Tănâsescu
Cluj pentru Suverani,
prosperitatea Ţării, pentru
dinastie şi neamul româ­
nesc, iar deputaţii dr. Jianu
şi Pompiliu Ioaniţescu
Legionar ro m an din cortegiul istoric al Incoronárei pentru guvern.
10
 Din partea democraţilor a tostat d. Măgură- mareşalul Foch, generalul Berthelot, ducele de
Galaţi, care a preamărit însemnătatea încoronării, York, infantele Spaniei şi ceilalţi ofiţeri.
sărbătoarea naţională care este deasupra partidelor. Sosirea Suveranilor în fruntea convoiului că­
Din partea presei a tostat d. Raul Creciun. lări a fost salutată cu nesfârşite urale de mul­
Lângă curtea catredalei a fost un mare ospăţ ţimea adunată.
popular. *
* *
**.
S’a început defilarea. Nouă muzici unite au
După banchet, toată lume a trecut să asiste la deschis marşul triumfal. Mareşalul Foch marele
defilarea trupelor ce s’a făcut pe câmpia de lângă comandant al armatelor aliate în timpul răsbo-
cetate, unde în Decembrie 1918 s’a făcut pro* iului şi trimis al Franţei, salută pe Suverani.
clamarea Unirei. Defilarea e deschisă de micii dorobanţi, bâeţi şi
Terenul a fost pregătit anume: pe o întin­ fete în admirabile costume albe. Trecerea lor
dere de peste un kilometru s’au clădit două produce entuziasm. Urmează legiunile cerceta-
tribune imense, admirabil împodobite cu covoare şilor, apoi defilarea drapelelor regimentelor sub
tricolore, cu stema Ţării, Vulturul României cu comanda generalului Cihoski.
aripele deschise împodobea coşarele tribunelor. Urmau şcolile militare de cavalerie, artilerie,
In faţa tribunelor, s a înşiruit un public imens. infanterie, marină, apoi divizia vânătorilor de
Tribuna din dreapta avea jilţuri în piele roşie. munte, condusă de prinţul Carol şi colonelul Ra-
In această tribună doviceanu ; apoi
au luat loc In­ vânătorii de mun­
fanta Spaniei Bea­ te, defilând şi
trice, înt’o splen­ prinţul Nicolae
didă mantie vio­ ca locotenent. Ur­
letă ; regina Maria mează divizia Mi-
a Jugo-Slaviei în hai Viteazu, sub
mantie de her­ comanda g-ralului
mină ; regina Eli - S că r i şo re a n u .
sabeta a Greciei, Defilează apoi M.
în blană cenuşie. S. Regina Maria
Apariţia Reginei în fruntea reg. 4
Elisabeta a Gre­ roşiori. Urmează
ciei, care fusese mateloţii, escorta
multă vreme greu regală. Tancurile
bolnavă a fost închee defilarea.
salutată cu aplauze M. S. Regina
frenetice. Apoi, Maria, când a de­
principesa Elena, filat în fruntea re­
moştenitoarea Ro­ Comisia interimară a Capitalei gimentului 4 ro­
mâniei, într’un şiori, a dat ono­
splendid costum Aşteptând intrarea triumfală a M. S. Regelui încoronat.
rurile cu cravaşa.
gris-fer, alături de 16 Octombrie 1922
Regina purta o
sora Ei, princi­ minunată căciulă
pesa Ileana a Greciei, în bleu şi principesa Ileana gris închis cu insignele de colonel.
alături de ducele de Genova. Ploaia încetând, defilarea s’a făcut pe un timp
In spatele Familiei regale luaseră loc membrii bun, ceea ce a făcut ca asistenţi să fie enormă.
guvernului, d. N. Iorga, doamnele de onoare, Populaţia şi invitaţii au ovaţionat tot timpul
soţiile miniştrilor noştri şi ale diplomaţilor; trupele cari defilau.
apoi miniştrii plenipotenţiari. In tribuna a doua Micii dorobanţi, care au deschis defilarea au
luaseră loc foştii miniştri, parlamentarii, presa fost obiectul unei manifestaţiuni speciale
şi ceilalţi invitaţi. In tot timpul defilării peste 20 de aeroplane
Regele în uniformă de vânător de munte, au sburat deasupra câmpului.
Regina Maria în uniformă de colonei de roşiori, loatâ asistenţa aplauda frenetic la trecerea fie­
ambii pe cai albi urmaţi de prinţul Carol în cărei unităţi, admirând ţinuta trupelor.
uniformă^ de general de vânători de munte, Defilarea s’a terminat la orele 6 seara.
prinţul Nicolae, locotenent de vânători, pe cai Reginei noastre, care a venit călare şi luase
murgi; apoi^ mareşalul Focb, general Berthelot, loc în faţa avant-scenei Familiei regale, începerii
misiunea militară franceză, reprezentanţii caselor defilării, i s’a făcut o manifestaţie speciaiâ. I s’a
domnitoare, toţi călări au sosit la ora 3 d. a. strigat „Trăiască Maica neamului românesc“ .
printre cele două tribune ca să treacă în revistă De asemenea Suveranul a fost obiectul unei
carŞ creau aşezate dincolo de locul de- manifestaţiuni călduroase. S’a strigat cu însufle­
1. ,.ri!' ,AP°*
s ' a u I°tors sşezâtidu-se : Suveranii ţire în repetate rânduri. „Trăiască bunul român,—
călări mtre cele două tribune, având în spate pe regele Ferdinand I, regele tuturor românilor“ .

20
 Suveranii îu drum spre baldachin
M.M. L.L. Regele şi Regina, urmaţi de întreaga suita ieşind din Catedrală se îndreaptă spre
baldachinul sub care se face încoronarea

înaltul cler care a oficiat încoronarea

1. P. S. 5 . Mitropolitul Primat al ţârii, Miron Christea,înconjurat de ceilalţi Mitropoliţi şi de episcopii
României

21
 Sl.

Impresionantă şi entuziastă a fost manifestata A doua zi 16 Octombrie Serbările încoronării

făcută Reginei Elisabeta a Greciei, care între­ au continuat în Capitala Ţării, Bucureştii.
mată, sprijinându-se însă pe un baston a ţinut Pregătirile pentru aceasta se începuseră din
să asiste la serbări, arătându-se tot timpul bine vreme şi s’au desăvârşit în zilele din ajun.
dispusă şi veselă. Lumea se adunase de parcă marii Bucureşti
Ziariştii stăini, care asistau la defilare şi ser­ nu o mai puteau încape ţi cu toată vremea ploiasi
bări, şi-au exprimat via admiraţie pentru poporul însufleţirea pe străzi era cum nu se poate închi­
român, pentru Suverani şi armată. pui de mare. In deosebi erau de văzut şi de ad­
Ţinuta trupelor, care a fost perfectă, a stârnit mirat primarii din toate comunile ţării, cea mai
admiraţii unanimă. mare parte din ei purtând costumele naţionale ale lo­
Mareşalul Foch impresionat, a adus elogii curilor lor de baştină şi toţi purtând eşarfa tricoloră.
armatei noastre spunând : ,,Sunt convins acum, Toată Capitala era împodobită ca pentru cea
când am văzut os­ mai mare sărbătoare.
taşii voştri, de pa­ Dar mai ales pe toate
triotismul, discipli­ străzile pe unde urma
na, însufleţirea şi să treacă cortegiul
vitejia armatei ro ­ decorarea s’a făcut
mâne de care s’a în chip cu totul deo­
auzit atâta bine“ . sebit. La mici dis­
De asemenea şi- tanţe stâlpi împodo­
au exprimat admi­ biţi cu trapele trico­
raţia şi celelalte mi­ lore aveau pe ei pa­
siuni militare. jura ţârei. La fiecare
♦ doi paşi distanţă,
* *
După defilare, erau alţi stâlpi în
toată lumea s’a dus vârful cărora erau
la gară, unde s’a coşuri de răchită cu
făcut Suveranilor flori albe de toamnă,
ovaţiuni entusiaste. M. S. Regina Elisabeta a Greciei după Încoronarea M. S. «tufănele*. Stâlpii
La Gară M. S. erau legaţi între ei
Regina Maria, mama sa la Alba-lulia
R e g e l e s’a între­ cu ghirlande de ver­
ţinut cu demnitarii deaţă şi de brad. Vi­
străini şi români. trinele magazinelor
La plecare, la ga­ erau frumos împo­
ră, M. S. Regele şi dobite şi decorate ;
A. S. R. Principele portretele Suvera­
Carol au exprimat nilor erau aninate
în special mulţumiri mai pretutindeni,dra­
generalului Averescu pelele tricolore fâl-
care era îmbrăcat fâiau la autorităţi şi
în uniformă, că a magazine şi la multe
asistat la solemni­ case particulare.
tatea încoronării, ge­ Cercul Militar şi
neralul fiind fostul Poşta, erau de ase­
comandant al armatei menea împodobite cu
a doua din Moldova. deosebită grije.
La orele 6.30, Decoruri multe
trenul regal a plecat M. S. Regele, sosind în Gara Mogoşoaia, încalecă pentru erau apoi pe şoseaua
în uralele generale a intra în fruntea cortegiului Încoronării în Capitala Ţării Kisek ff delà gara
ale celor prezenţi. Mogoşoaia şi până
Au urmat apoi celelalte trenuri conform pro­ la intrarea în oraş, — şi mai ales la răspântii
gramului. unde a fost ridicat anume şi ca sa să ramaie
rămâie şi
La orele 9 a fost o mare retragere cu torţe. după aceea peste vremuri măreţul Arc de triumf
Muzicile militare au cântat în tot timpul nopţei. pe sub care avea să ir.tre în capitala Ţării, M.
S. Regele încoronat.
Pavilionul Regal ridicat pe bulevard, largă
Ziua aceasta a încoronării s’a serbat cum se statuia lui Mihai Viteazul, de .imde.suîetanii tre­
cuvine în toată ţara şi mai cu seamă în Bucureşti. buiau să primească defilarea armatei şi a corte­
Aci în Capitala ţării serbarea a continuat a giului istoric, era mult mai frumos ca cele ri­
doua zi după cum urmează. dicate până acum şi împodobit cu mare bogăţie.
*
+ •*
In gara Mogoşoaia în vederea serbărilor, a

22

7
 s. r

Suveranii, călări, primesc, după Încoronare, defilarea trapelor pe platoul delà

Alba-Iulia

Suveranii din balconul catedralei mulţumesc mulţimei care I aclama

23
9 W r
 .S - '

fost făcut un peron aparte de peronul gărei şi } La orele io şi un sfert în gara Mogoşoaia
cu eşirea de-adreptul în soseaua Kistleff. s a format cortegiul regal în frur tea căruia mer­
Eşirea din peron da într’un frumos salon de geau gorniştii reg. 6 vânători şi muzica wg. 4
primire ornat cu covoare, flori şi steaguri tri­ roşiori.
colore.
După muzică au urmat tiupele tuturor regi­
mentelor. In urma drapelelor urma M.S. Regele
Ferdinand călare pe un cal alb şi urmat de ofi­
La orele io fără un sfert a sosit în gara Mo- ţerii generali trimişi ai statelor amice, cum şi
goşoaia trenul special al invitaţilor din care au ofiţerii generali combatanţi.
coborât. Infantele Spaniei cu Infanta Beatricea M.S. Regelui i-au urmat trei trăsuri din cele
sora Reginei Maria, Ducele de York, Mareşalul numite . à la Daumont. In prima trăsură erau :
Focb, generalul Berthelot. Principele Paul al Ju- M,S. Regina Maria a României, Regina Elisabeta
goslaviei, generalul Weygand. Ducele de Genova a Greciei şi A S.R. Principesa Elena.
cum şt ceilalţi invitaţi.
In a doua trăsură erau Regina Maria a Iugo­
La orele ro dimineaţa şi-a făcut apariţia tre-
íiv slaviei şi A.S.R, Principesa Ileana.
In a treia trăsură In­
fanta Beatrice a Spaniei
şi Principesa Itina a Gre­
ciei.
Trăsurile regale erau
escortate de către patru
ofiţeri maiori şi erau ur­
mate de un escadron din
reg. de escortă regală.
Cortegiul astfel format
s'a îndreptat spre arcul de
triumf.
Dealungul şoselei erau
înşiraţi cei 10.000 de pri­
mari, în costumele lor lo­
cale, de un pitoresc deo­
sebit.

La arcul de triumf, cor­

tegiul regal a fost întâm­
pinat de membrii comisiei
interimare, în frunte cu
d. G. Corbescu, şi de
membrele societăţei «Ch'n-
dia» îmbrăcate în foarte
Figuri delà, încoronare frumoase costume naţio
Un grup de doamne şi d-nii General Paul Angelescu, mareşalul Palatului
nale care la sosirea re­
şi Colonel Drosso din casa militară a M. S. Regelui
gelui i-au aruncat flori
albe şi roşii, cum şi de
nul regal care a trecut noaptea în gara Pante- care presăra flori în calea un foarte numeros public
Suveranilor. Uralele
limon. Trenul regal era frumos împodobit cu nu mai conteneau.
craci de brad şi steaguri tricolore.
Aci d. G. Corbescu, preşedintele comisiunei
La intrarea trenului regal în gară muzica mi­ interimare a Capitalei, a salutat pe M. S. Regele
litară a intonat Imnul Regal. cu următoarea cuvântare :
„ Regele Ferdinand a coborât cel dintâiu, având
bastonul de mareşal. Au coborât apoi Sire :
M. S. Regina Maria, Regina Elisabeta a Greciei,
Regina Maria a Jugoslaviei, A. A. L L Prind- «C«. ,bucurie , . sfântă, populaţiunea
. > *-~r oraşului u
— .......... —
pesa Elena, Principesa Ileana, Principele Carii , în, tâmPtnar.e‘j Maiestăţilor Voastre,
şi principele Nicolae. astăp când încoronaţi la Alba-Iulia ca Rege şi
M M. L.L. Regele,’ Regina şi toţi membrii fa- j gt" ă . “ ■ R ° mâniei. M ari f i Întregite, păşiţi
miliei regale s’au întreţinut cu Infanta Beatrice p n n ° ? St si” ho1 al ţ i n t e i .
a Spaniei cum şi cu Infantele Spaniei în urmă ; - • , Ş! f e r u iă de a adăposti în sânul
sau întreţinut cu invitaţii miniştrii aflaţi pe peron 1 ’ CCt m ” ul dutof “ I augustei voastre fa m ilii ,
* *P P ’ ltaŞânul scumpelor odrasle ale dinastiei, în iu -
* * rul carora Bucureştii au trăit şi lacrămilt p -
 5r
<;
t
-â
» íj»
fei? «

&v,®r
r -ji

''U f
® x

v *

rí Î7ii grup regesc: M.fif. L.L. Regina Greciei şi Regina Jago-Slaviei alături de
A, S. R. Principele Carol şi soţia sa Principesa Elena

S 'W

g? f r i

-f * r
c é i)
> fc 7

* •% P
^ . j(**r

l k W#*'
J9 {\ 4

Ş fk

rL -4. S. Jí, Principele Carol, moştenitorul tionului României, şi soţia

Sa, Principesa Elena, din familia domnitoare a Greciei, după

rl încoronarea Suveranilor
 lelor neg re şi lacrâmile limpezi ale filelor albe,
populaţia Capitalei înduioşată până’n adâncul
simţirilor ei prezintă Majestâţii Voastre acest
simbol tradiţional al ţării, pâinea şi sarea.
Bine aţi venit, în Capitală rege glorios.
D-nii dr. Scupiewski şi G. Elefteriu au oferit
M. S. Regelui pe o tavă de argint pâinea şi sarea.
M. S. Regele, vădit mişcat, a răspuns astfel :
« C m vie emoţiune primesc astăgi tradiţionala
pâine şi sare, semnul urărilor de bună venire,
iSunt patru ani de când in acest loc am fost
salutat când am venit în fruntea armatei glo­
rioase.
« » •J
Unul din marii trimişi ai Franţei
Generalul Berthelot, vorbind mulţimei cu prilejul inaugurării Monumentului eroilor francezi căzuţi In Románia
* Arcul acesta va repregenta şi gloria Româ­
niei şi timpurile de grele suferinţe.
<Cunoaşteţi sentimentele mele pentru cetăţenii
Bucureştilor, care în orice ocagiune mi-au ară­
tat credinţă şi dragoste.
«C m urările D-voastră de bună-venire, vă
răspund: Bine v'am găsite.
★ Mitropolie, cortegiul Regal soseşte la Statuia lui
# *
Cortegiul regal şi-a continuat apoi drumul tn
uralele a zeci de mii de cetăţeni către Sfânta Mi­
tropolie, parcurgând calea Victoriei, Str. Carol,
cheiul Dâmboviţei şi Bulevardul Măriei.
La Mitropolie încă delà orele 10 şi jumătate
începuseră să sosească membrii Corpului diplo­
matic, miniştrii şi înalţii demnitari.
Cortegiul Regal a sosit la orele 12 fără un
sfert în faţa celei mai de seamă biserici a ţării.
bamilia Regală a fost primită de preşedintele
consiliului de miniştri d. I. I. C. Brătianu, şi de
casele civilă şi militară ale Curţii.
Slujba religioasă a fost oficiată de însuşi I. P.
S. Mitropolitul primat Miron Cristea, înconjurat
de întregul Sinod. Răspunsurile au fost da'e de
corul arhiepiscopiei din Chişinău.
După te-Deum Familia Regală şi invitaţii au
trecui la Cameră, unde s’a rervit o gustare.
De aci în automobile, au pornit la statuia lui
Mihai Viteazul, unde cu toată vremea drfavora-
bilă — ploaia cădea necontenit — continua pro­
gramul serbării.
In aceiaşi ordine după cum sosise la Sfânta
m
Mihai Viteazul, luând loc în Pavilionul anume
ridicat în faţa acestuia.
Cu toată ploaia care continua să cadă mă­
runtă şi rece, pe trotuare şi pe câtă întindere
puteai să vezi cu ochii de jur împrejur era o
mare de capete.
 fe lg »

Fanfara militară anunţă printr’un marş triumfal
defilarea cortegiului istoric.
Cele 15 grupuri ale impozantului cortegiu,
înfăţişează paginile cele mai glorioase ale isto­
riei naţionale.
Iată pe rând diferitele epoci aşa cum au fost
întruchipate în grupurile acestui cortegiu.
Urmează după aceea : împăratul Traian şi
R eg ele D ecebal, după cari vip următoarele
grupuri :
Tribunii romani, Şefii daci, Vexilarius cu
cohortele legionare (eqnites singuläres) şi Dra-
conarius cu cetele de luptători daci.
La o distanţă de jo m. de acest grup apare:

Monumentul eroilor francezi căzuţi in România

Ridieat în Cişmigiu şi inaugurat eu prilejul Serbărilor Încoronării, de ţaţa
tiind şi trimişii Franţei, Mareşalul Foch şi generalul Berthelot, Lângă
monument este artistul Jalea care l-a sculptat

Epoca Daco-Romană (Anul 104). — Acest Epoca legendară (Descălicătoarea), reprezen­

grup este format din călăreţi reconstituind ar­
mata Daco-Romanâşi defilând în chipul următor :
Un grup roman compus din : Centurionul,
Aquiliferit, Signi ferii, Cornicienii şi Phtihraţii.
Grupul dac compus din : Draconarius (stin­
dardul dac), Calaphracţii (alebardieri) şi Suliţaşii,
tând cetele primilor luptători rămâni din vremea
lui Dragoş-Vodă şi Radu-Negru.
In fruntea lor călăresc Buciuma}!î, urmaţi
imediat de steaguri cu străjile lor de Suliţa}i.
Vin apoi cei doi voevozi Dragoş-Vodă şi
Radu-Negru, acest din urmă, reconstituit după
 relicvele delà Curtea-de-Argeş, purtând buzdu­
gane.
Ei sunt urma;i de curtenii lor, Judejii şi
Pargarii, după cari vin Crucele de voinici co­
mandate de Viteji şi Pâlcurile de Hânsari co­
mandate de Soituri.
Seria principalelor epoci istorice. — Mir-
cea-cel-Bătrâu şi Alexandru-eel-Buu.—Acest
grup este format din : Buciumaşi, cari merg
înainte. Steagul Muntenesc cu straja lui de Ar-
baleţi. Steagul Moldovenesc cu străjile de Arcaşi,
apoi loboşani şi Trâtnbiţaşii, cari precedeazi
grupul domnesc.
«Tï>
M irc e a -c e l-B ă trâ n ş i A le x a n d ru -c e l-B u n , în
vestminte reconstituite după frescile timpului,
urmaţi imediat de curtenii lor, Marele Vornic,
Marele Pârcălab, Hatmanul şi Aga Polcovnicul.
Urmează apoi oastea românească de Sulitaşi,
Arcaşi şi Arbaleţi, înşirată în chipul următor :
Pustaşii (cu ghioage), Slujitorii statorniciţi
(cm ne de scuteală) grup compus din Vânători
şi Căuşei şi Lefegii, Bucincaşii, Melelogii şi
Cotoracii).
Aceste grupuri sunt conduse de căpitanii lor
îmbrăcaţi în coifuri şi zale.
Epoca lui Ştefan-eel-Mare şi Vlad-Ţepeş. —
Oastea moldoveana şi munteană înşirată în chip
de alai domnesc se desfăşoară astfel : Marele
Vornic apare în capul oastei şi este urmat apoi
de Steagurile moldovenesc şi muntenesc cu stră­
jile lor.
In urma lor vine şirul Surlaşilor urmaţi de
Hotnogi (purtători de arbalete), apoi Domnitorii :
Ş te fa n c e l-M a re ş i V la d -Ţ e p e ş în cunoscutele
lor vestminte, purtând buzdugane domneşti.
In urma lor vin Copiii de casă cu lungi spade
de paradă, după care urmează : Sfatul boerilor
mari' (Marele Spătar, Marele Polcovnic, Vornic,
Vistierul şi Comisul)..
Urmează după aceea Aprogii domniei. La o
mică distanţă în urma lor apar cetele oştenilor
moldoveni conduse de Armaşi şi compuse din
Iunaci (scutelnicii) cu Vitejii lor şi oastea
muntenească compusă din Arcaşi şi Sulitaşi cu
căpitanii lor, condusă de Marele Pârcălab.
Epoca lui Mihai-Viteazul. Acest grup în-
chipue intrarea triumfală a lui Mihai la Alba-Iulia.
In fruntea oastei Româneşti merg Toboşarii
călări cu tobe împodobite şi aşezate pe ambele
părţi ale cailor şi după ei Trâmbi[aşii.
Vin după aceea în acelaşi rând cele trei stea­
guri ale Ţărilor Române unite, Moldova, Mun­
tenia şi Ţara Ardealului, cu gardă formată din
Ceauşii domniei, apoi Căminarul în fruntea
Paicciilor domneşti (copii de casă).
Singur şi distanţat de ceilalţi, pe un cal alb,
în armură şi cu bogată mantie domnească, trece :
M ih a i - V ite a z u l, sprijinit pe coapsa dreaptă
buzduganul domnesc.
28
Voevodul este urmat de Sfatul vitejilor săi
căpitani: Banul Manta, Banul Mibalcea, V o r ­
nicul Preda Bugescu, Radu şi Mihail Calomfi-
rescu, Căplescu Udrea, Dan şi Stoica Fărcaş.
Urmează apoi Sava Armaşul în fruntea călă­
raşilor săi ( Panduri şi Lipcani], Baba Novac
conducând ha ducii lui şi apoi Vel-Căpitan Deli
Marcu în capul mercenarilor ( Deşlii şi BeşHii).
Epoca Matei Basarab — Yasile Lupu. In
fruntea grupului merge o ceată de Ceauşi călări,
după cari vin Toboşarii şi Surlaşii, apoi Stea­
gurile yPrapure) ale Moldovei şi Munteniei.
Streaja steagurilor e formată de un grup de
Vânători călări conduşi de Vătaful lor. Vin
după aceea voevozii.- M a te i B a s a ra b şi Vasi/e
Lupu în costumele reconstituite după documente
autentice.
înapoia domnitorilor vine Sfatul boerilor mari
în fruntea cărora călăresc Spătarul şi Armaşul
purtând spadele domniei.
In urma lor : Căminarul conducând Fustaşii;
Başbulucbaşa conducând Dorobanţii şi Feren-
darii şi apoi doi lusbaşii conducând Seimenii
şi Chihăii (Poteraşii verzi).
Epoca Dimitrie Cantemir — Constant iu
Brâm oveanu.— Doi „Povăţuitorii" cu steaguri
la suliţe merg în fruntea grupului.
In urma lor vin Steagurile Moldovei şi M un­
teniei.
O ceată de Ceauşi de vânători formează
straja steagurilor, iar Vătafii vergişori formează
straja celor două Tuluri ce vin imediat după
steagurile domniei.
Urmează apoi călări voevozii : D im itr ie C an­
te m ir şi C o n s ta n tin B rân co vea n u , ţine în
mâini buzduganele domneşti.
In urma domnitorului vine ceata At măştilor,
(feciori de boieri) cu brâuri de argint şi suliţe
argintate.
Marele Spătar şi Marele Postelnic merg în
fruntea sfatului boieresc compus din Boierii
Divaniţi de starea I şi Boierii de starea II.
La o mică distanţă de ei apare Sângeacul
(steagul) roşu, semnul încrederii în domnie ce
se dăruia de Sublima Poartă.
In urma lui Tubulhaneaua (muzica ienicerilor)
Iu fruntea oastei, care complectează grupul,
călăresc: Hatmanul şi Aga, urmaţi de Bulucbaşa
în capul roatelor de Seimeni (suliţaşi) şi dei
Velcdpitanl de cete conducând roatele de Scu-
telnici şi Dorobanţi (arcaşi).
Revoluţia din Transilvania. Hori», Cloşca
şi Crişan. — In fruntea Moţilor revoluţionari
merg Buciumălorii (cu tuluice).
După ei vin cei trei şefi H o ria în mijloc,
Cloşca şi C rişan lnlituri.
înapoia lor vine Steagul revoluţiei, pe care se
vede crucea deasupra unei inimi străpunsă de
 Mihail1 Viteaza!
înfăptuit cel dintâi Unirea tuturor românilor sub un
singur sceptru
 spadă şi cu inscripţia „Horia Rex Daciae fioreat“ .
Straja steagului e formată de moţi purtând
topoare şi având în mijlocul lor un preot.
După steag vin cetele Căpitanilor juraţi şi
Căpitanilor aleşi. In urma lor vin Căprăriile
moţilor de Lăncieri şi Puşcaşi conduşi de Că­
pitanii de căprarii.
Revoluţia din Muntenia ( 1821). Tudor
Vindiiniregru. — Acest grup închipue intrarea
lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti în Mar­
tie 1821.
. P ceată de panduri cu şuşuneaua în spate
că ăresc în capul ,,Adunării poporului“ deschi­
zând astfel alaiul revoluţiei.
Steagul Albastru al revoluţiei, reconstituit
după cel autentic, având în dreapta un preot
cu crucea în mână, e urmat de o strajă de
panduri. Vine după aceea singur : „ D o m n u l
tu d o r . Înapoia lui vin căpitanii Cacaleţeanu,
Lioranu, Ghencea şi Caravia, apoi :
Boerii divanîţi (cari depuseseră jurământul) în
anterie şi işlice, apoi: Oastea revoluţionară,
compusă din : Căpitan Urdăveanu cu roata lui
de Panduri , Căpitan Miu cu ceata de Haiduci,
Dehbaşa Hagi Prodan şi Căpitanul Macedón-
sky cu roatele de Arnăuţi şi Neferi.
Amil 1848 : «evoluţia din Ardeal. Avram
lăncii. —- Bvcturnătorii merg înainte. Steagul
revolut,tei între do: lăncieri cu garda de moţi
ti ec în grup având un preot în mijlocul lor.
In urma acrstui grup apare o ceată din vestita
„G ardă Naţională “.
La oarecare distanţă de acest grup trece sin­
gur : A v ra m lancu („regele munţilor“).
El este urmat la câţiva paşi de Tribuni şi
1 1 efecţi, după cari urmează: Cetele de moţi
(lăncieri) şi de vânători-puşcaşi conduşi de
căpitanii lor.
Aceşti căpitani sunt şi ei precedaţi de alţi că­
pitani numiţi Vice-tribuni ce merg în capul gru­
purilor, încinşi cu sabie şi cu puşca în spate.
Un alt grup simbolizează aceiaşi epocă în Prin­
cipate cu mişcarea de desrobire poiitico-militară
a anului 1848.
Un grup de lăncieri şi un altul de Dorobanţi
de judeţ cu ofiţerii lor precedeazâ «Carul ale­
goric* al deşteptării.
O fernee aripată, în costum alb de Arhanghel,
ţinând spada în mâna dreaptă şi trâmbiţa deştep-
tărei în mâna stângă, domină în partea supe­
rioară a carului, stând în picioare în mijlocul
unui cerc de flori.
I e două trepte mai jos, de o parte şi de alta,
coboară 4 fete purtând coşuri de flori.
In partea din faţă a carului un grup frăţesc
de tintri bonjurişti, bătrâni boeri şi ţărani, cu
pai’gici tricolore pe piept, purtând steagul de­
şteptării, pe care stă scris ,,Frăţie şi Dreptate
sfâşie foile «Regulamentului Organic».
30
Restul carului în mod simetric este completat
de tineri revoluţionari, ţărani şi boeri ce s’au
lepădat de ranguri şi privilegii.
Acest car, împodobit cu ghirlande de flori,
stofe şi covoare, e tras de 6 cai, conduşi de su­
rugii în costumele lor tipice.
Carul este urmat de pompieri (din Dealul
Spirei) cu parucicvl lor, după cari vin călări :
Dorobanţi de judeţe.
Anul 1859, Unirea Principatelor. — Acest
grup înfăţişează prima pagină a realizării Uni­
tăţii noastre naţionale «sub sceptrul unui singur
Domnitor.
In fruntea tuturor merge Tamburul major în
capul fanfarei sale.
Cn grup de lăncieri de rând călăresc înaintea
Steagurilor Domniei.
In urma lor, câţiva ofiţeri din Ştabul Dom­
nesc, conduc lăncieri de rând şi de ne rând.
La o mică distanţă de ultimul şir soldăţesc
vine «Carul alegoric» al Unirii.
In mijlocul şi partea înaltă a carului, pe un
tron de flori, stau două fete reprezentând ♦ Ţă­
rile surori » ţinând între ele tricolorul desfăşu­
rat al Unirii.
Intr’o desfăşurare spirală de sus în jos se în-
lănţue o horă de ţărani, ţărance şi tineri «unio-
nişti», iar în mijlocul lor un taraf de lăutari în
antei ie şi giubele cântă «Hora Unirii.,
Carul este împodobit cu flori şi eirbleme şi
escortat de un grup de călăreţi dorobanţi de
poştă.
Anul 18?7, Independenţa. — Acest grup
simbolizează epopeea răsboiului pentru Indepen­
denţa definitivă a României şi se desfăşură în
ordinea următoare: un grup de roşiori urmat
de un altul de călăraşi în ţinuta de campanie,
trec înainte. Vine după acea o trupă de pede-
strime.
'larnburul major merge în fruntea górniştilor
şi toboşarilor lui. Vine apoi muzica unui regi­
ment de linie cu şeful ei, după care urmează o
grupă de vânători.
Vine după aceea «Carul alegoric» reprezen­
tând Reduta delà Griviţa.
Pe o platformă superioară a redutei •Româ­
nia liberă », reprezintată printr’o ţărancă înfăşurată
cu tricolorul României, încununează pe eroii de
la Griviţa, J'ailer Mărăcineanu, Şonţu şi Giu-
răscu.
Mai în faţă, lângă un tun turcesc, Maiorul
Candiano cu sergtntul Grigore Ioan. Mai jos
reduta este flancată de gabioane aranjate tn se­
micerc înapoia cărora apar curcanii Griviţei cu
căciulele lor. Restul carului este completat prin
grupuri de dorobanţi (în bluze) vânători şi linie.
In urma carului călăresc tunari (în tunici) şi
călăraşi (tn bluze).
 Anul 1918, Trium fal Finul. în tr e g ir e a Nea­ tincte de ţărani călări în portul ţinuturilor româ­
mului. — I üregül cortegiu istoric se încheie neşti şi cu care se sfârşeşte cortegiul.
cu grupul care reprezintă realizarea visului na­
ţional «Unirea întregului neam românesc» prin ţinuturilorFiecare grup poartă în alai steagul-prapur al
respective.
bravura şi virtutea soldatului nostru.
Ca o viziune a vitejiei strămoşeşti, un car de Astfel grupul Munteniei duce Vulturul, gru­
pul Moldovei duce Zimbrul, grupul Ardealului,
trium f roman tras de 4 cai (quadrigiu) serveşte
duce stema celor şapte cetăţi, grupul Banatului
d; introducere a simbolului «Victoriei naţionale».
duce Leul şi grupul Dobrogei duce D elfinii.
Doi legionari romani pedeştri conduc carul, Fiecare epocă e primită cu urate ce nu mai
ţinând frânele cailor.
In carul aurit în contenesc şi florile
dreapta şi în stânga se amestecă printre
stau în picioare tdoi picăturile de ploaie,
oftaşi rom anii ţi­
mai multe de cât
nând în mâinile lor acestea, căzând de
prin balcoane, arun­
trâmbiţe de alamă.
Intre ei pe un su­ cate de pe case oii
port mai înalt o fe- de lumea de pe
trotuare.
mee aripată, repre­
zentând «Victoria», *
* *
ţine în mâna siângâ
Primiţi cu aceleaşi
drapelul nostru trico­
furtunoase aplauze
lor, iar cu dreapta
şi cu aclamaţii ce
întinsă încununează
nu mai contenesc,
cu lauri fruntea glo­
defilează cci zece mii
riosului sărbătorit,
de primari ai ţării.
înfăţişat printr’un
Pe judeţe, purtând
simplu soldat ro
mân.
în frunte placarda
cu numele judeţului
Soldatul o c u p ă
frumos aliniaţi în-
locul principal la
tr’o frumoasă împes-
parapetul carului.
triţare de vârste, în
După o distanţă
porturile pitoreşti
mai mare apar câteva
ale ţinutului fiecă­
rânduri compacte de
ruia, primarii trec
cavalerie româneas­
rând pe . rând prin
că în ţinută de cam­ faţa ochilor Suve­
panie şi care prece- ranilor şi ai mulţi-
dează carul alegoric
mei reprezentând în­
al «U n irii tuturor treaga ţară.
rom ânilor ».
Carul reprezimă ***
un adăpost blindat Seara a avut loc
către care se desfă­
o masă de gală la
şoară nişte tranşee Palatul Regal, la
ce înconjoară de trei
care au luat parte
părţi adăpostul. Mareşalul Foch peste 200 de invitaţi.
Pe deluşorul aces­ La prima masă au
tui adăpost, între sâr­ Comandantul tuturor armatelor aliate în marele război,
luat loc Suveranul,
me ghimpate tpatru trimis de Franţa ca s’o reprezinte la serbările Încoronării
având in dreapta pe
ţărancei îmbrăţi-
MM. LL. Regina
şate, reprezentând « Ţinuturile româneşti unite » României, Regina Elisabeta a Greciei, Ducele de
( xomâma Veche, Ardealul, Bucovina şi Basarabia) York, Principesa Elena moştenitoarea Tronului,
se detaşează pe un disc, pe care se vede repre­ Principele Paul Karagheorghevici şi infantele
zentată Stema actuală a ţării. Spaniei. In stârga, Regina Maria a Jugo-Siaviei,
Din tranşee şi adăpost apar soldaţii neclintiţi Ducele de Genova, Principesa Ileana. Principele
la posturile lor.
Carol, Principesa Irina şi Principele Nicolae. In
1 e plattorma anterioară a carului se vede o faţă Suveranul avea pe mareşalul Foch şi pe d-nul
grupa din [Crucea Roşie ) «legiunea eroinelor » I. Brătianu preşedintele consiliului şi pe foştii primi
ce şi-au tăcut datoria în preajma frontului. miniştri d-nii Th Rosetti, general Averescu, Al.
in urma carului unirii, şi în chipul colăceri- Marghiloman, general Coandâ, I. P. S Mitro­
Lor unei frumoase nunţi, apar cinci grupe dis­ politul Primat. La rând veneau apoi şefii misiu-

32
nitor străine şi miniştrii plenipotenţiari, preşe­ Iar după amiază M. M. L. L. Regele şi Regina
dintele Curţei de Casaţie, rectorul Universităţei, au primit la Palat, felicitările guvernului, ale
şeful marelui Stat Major, inspectorul general al Senatu'ui, ale Camerei, ale Clerului reprezentat
ai matei, mitropoliţii Transilvaniei, Moldovei, Bu­ prin I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ale Magi-
covinei şi Basarabiei, membrii guvernului, Casa straturei, Academiei şi Universităţii, ale Consi­
civilă şi militară a liului superior tech-
M. S. Regelui, pre­ ntc, ale consiliului
cum şi ofiţerii ata- superior adminis­
şiţi m i s i u n i l o r trativ, ale Ateneului,
străine. şi ale diferitelor cor-
poraţiuni de mese­
riaşi şi negustori.
Găzduirea marilor Intre timp s’au
oaspeţi streini a fost dat serbări şi fes­
făcută astfel : tivaluri la teatre, şi
A. S. R. Ducele s’au ţinut conferinţe
de York, Ducele de cari să preamărească
Genova şi Prince- măreţul act istoric.
pele Paul Karagheor-
ghevici la palatul
Cotroceni, Contele Astfel marile Ser­
de Broqueville în bări ale încoronării
casa d-lui Florescu primului Rege al Ro­
ministru plenipoten­ mâniei întregite au
ţiar, Mareşalul Foch durat trei zile.
la palatul Barbu Stir- In afară de Alba-
bey, generalul Jor- Iulia şi de Capi­
keerla casa Geblescu, tală, marea clipă na­
generalul Berthelot ţională s’a săibătorit
la legaţii Franţei. pretutindeni în restul
ţării, delà hotarul
de Apus până la cel
A doua zi la prânz de Răsărit, delà cel
a avut loc marea masă de Miază Noapte
a primarilor, la cari până la cel de Miază-
au participat aproape Zi. In toate colţurile
io.ooo de persoane. ţării până şi în cel
Mesele au fost D. General E. Nicoleanu mai îndepărtat de
puse în Parcul Carol orice drum umblat,
I, unde a fost marea Prefectul Poliţiei Capitalei din timpul serbărilor Încoronării ziua această mare s’a
Expoziţie naţională cinstit cum se cuvine
W ip M
din 1906. Cât de mare a fost masa din faptul ca să nu rămâie suflet de om pe pământul ţării
că pentru ea s’au întrebuinţat 540 de metri acesteia care să nu se fi bucurat şi el de sărbă­
cubi de scânduri. toarea României.
Oaspeţilor li s’a dat ca amintire urcioarele şi Iar cei cărora le-a fost hărăzit norocul să ia
cănile din care au băut la masă, toate anume parte la sărbătorirea din Capitala ţării şi mai
fabricate pentru acest prilej. ales primarii au povestit pretutindeni minunata
înainte de masă toţi primarii s’au strâns în încoronare a Suveranilor noştri, ca să rămâie
Arenele Romane unde au salutat pe Suverani vie în mintea tuturor ca şi aceştia s’o poves­
cari apoi le-au vizitat masa. tească urmaşilor lor, aşa cum se cuvine.

3
 FAMILIA REGALA A ROMÂNIEI
)storia Familiei Regale a României este
strâns legată de istoria maréi înfloriri a
ţării noastre din ultimii 60 de ani.
întemeiată de Carol I de Hohenzollern-Sig-
maringen, Dinastia noastră a prezidat la toate
actele măreţe ale neamului, datele istorice ale
României dinainte de întemeierea Regatului şi
până azi însemnând şi clipele de seamă din
istoria Familiei Regale.
Şi fiindcă spaţiul nu re îngăduie mai mult,
ne vom mărgini să facem aci o scurtă înşiruire
de date biografice ale Familiei Regilor României,
pentru ca cetitorul să-şi aducă aminte din câte
a mai cetit, care e obârşia Suveranilor a căror
încoronare au sărbâtorit-o, cum s’a întemeiat Fa­
milia Regală a noastră şi din câte vlăstare se
compune.
. * **
După abdicarea domnitorului Alexandru Ion
Cuza sub al cărui sceptru se făcuse unirea Mun­
teniei cu Moldova şi după ce contele Filip de
Flandra, fratele cel mai mic al Regelui de-atunci
al Belgiei, nu primise să ne fie domn, locote-
nenţa domnească şi cu ministerul lui Ion Ghika,
consultă poporul prin plebiscit şi acesta la 8
Aprilie 1866 cu 685.969 de voturi alege ca
domnitor pe Carol de Hohenzollem-Sigmaringen.
Alegerea aceasta e întărită de prima adunare
constituţională a ţării care la 1 Mai acelaş an
proclamă menţinerea unirei principatelor şi Domn
ereditar.
Zece zile după aceea, adică la 10 Mai 1886,
Domnitorul Cai ol I, după ce călătorise pe furiş
până în ţară fiindcă vecinii noştri de la nord,
nu vedeau cu ochi buni această întărire a Prin­
cipatelor Române, îşi făcea intrarea solemnă în
Capitala ţării însoţit de Ioan C. Brätianu, tatăl
d-lui I. I. C. Brătianu, prim ministru în vremea
încoronării.
Carol I erea fiul lui Carol Anton Principe
de Hohenzollern-Sigmaringen şi al Iosefinei,
principesă de Baden şi fiică a Ştefaniei, fică m
adoptivă a marelui împărat Napoleon I. Primul
nostru Rege al cărui nume era Carol Eitel Frie-
derich s’a născut la 8/20 Aprilie 1839, şi în clipa
în care a fost ales Domn eră locotenent în al
23-lea regiment de dragoni din Garda Prusiană.
Suit pe tronul ţării, Carol I a avut mult de
luptat pentru asigurarea situaţiei politice a Ro­
mâniei în afară, şi mult de muncit pentru întoc­
mirea ei înăuntru.
I.a 1869, în 15 Noembrie, Carol se căsăto­
reşte cu Elisabetha Paulina, Principesă de Wied,
născută la 29 Decembrie 1S43. Din căsătoria lor
nu rodeşte de cât un singur vlăstar, principesa
Maria, născută la 8 Şeptembrie 1870, dar pe
care soarta nemiloasă a smuls-o din sânul Fa­
miliei ei în ziua de 9 Apiilie 1874.
La 10 Mai 187 7 România îşi proclamă Inde­
pendenţa şi în acelaş an, ca aliată a Rusiei, ţara
noastră intră în război cu Turcia, Armatele
române, sub comanda însăşi a domnitorului
Carol, care îşi cucereşte astfel numele de Marele
Căpitan, fac minuni de vitejie şi ies victorioase.
In acest război Regina Elisabetha şi-a meritat
nobilul supra-nume de Mama Răniţilor, tot aşa
după cum în câmpul literaturei şi-a cules fru­
mosul nume, care a trecut şi peste hotare, de
„Carmen-Sylva“.
Ca urmare a victoriosului război România se
înalţă la rangul de Regat şi la 10 Mal 18 8 1
Carol I se încoronează ca cel dintâi Rege al
României.
 De aci istoria ţării noastre e trăită de fiecare principesă de Edinburg, născută la 16/29 Oc-
din noi şi deci vie în mintea tuturora. Domnia tombrie 1875.
Regelui Caro! a fost o domnie de mare înţelep­ Din căsătoria Lor se nasc :
ciune sub care România a ajuns o ţară mare şi A. S. R. Piincipele Carol, actual Principe
puternică, al cărei cuvânt cântăreşte în toate Moştenitor al tronului României, născut în Cas­
chestiunile şi a cărei aimată lumea întreagă a telul Pclcş delà Sinaia, la 3 Octombrie 1893 ;
putut-o vedea cât valorează în marele război, A. 5. R. Principesa Elisabetha, născută la 3
în care cu orice sacrificii şi cu o vitejie fără Septembrie 1894 ;
seamăn a măcinat diviziile duşmane, scurtând A. S. R. Principesa Maria, născută la 27 De­
războiul şi aducând victoria de partea aliaţilor cembrie 1899;
noştri. Şi în A. S. R.
toată domnia ------- ----- -----------------------—— Principele Ni-
sa, Regele Ca- colae, născut
rol a fost cum • ---- - la 5 August
se cuvine aju­ »V 1903 ;
tat de soţia sa A. S. R.
Regina Elisa- Principesa
beta. Ileana, născută
După o glo­ la 23 Decem­
rioasă şi înde­ brie 1908, şi
lungată dom­ Principele Mir-
nie de 48 de cea născut la
ani Regele Ca- sfârşitului 15^14
rol se sfârşeşte pe care însă
puţin după iz­ n’am avut no­
bucnirea mire­ rocul să-l ve­
lui război eu­ dem crescând
ropean, după odată cu ţara
ce culesese roa­ şi cu ceilalţi
dele războiului fii ai ei, căci
contra Bulga­ s’a stins în
riei din 1913 1916 cu puţin
şi înainte ca înainte de că­
România s ă derea vremel­
intre în ma­ nică a Bucureş­
rele r ă z b o i tilor sub stăpâ-
pentru între­ nireaduşmană.
gire. Regele
Carol moare
la 28 Septem­
brie 1914 şi Urcat pe
este urmat pu­ tionul Româ­
ţin după aceea niei la 11 Oc­
în primăvara tombrie 1914,
următoare, în M. S. Regele
mormântul de ia numele de
la Curtea de Ferdinand I,
Argeş de Re­ fiul Său mai
gina Elisabeta. Carol 1 mare A. S. R.
Carol, deve­
* Primul Rege al României şi Întemeietorul familiei Regale române
* * nind Principe
Moştenitor.
Ne având moştenitor al său propriu. Regele La 14 August 1916 România intră alături de
Caiol înfiiase ca atare pe al doilea fiu" al fra­ aliaţi în marele război şi întreaga Familie Re­
telui sau mai mare Leopold Ştefan Carol, şi gală în frunte cu M. S. Regele iau parte activă
anume pe Ierdmand, născut la 11/24 August la bucuriile ca şi la dureri la război şi împreună
1 5 şi care devine astfel Principe moştenitor cu ţara întreagă culege laurii victoriei de pe
al tronului României şi este actualmente púmul urma căreia România se întregeşte cu toate pro­
Kege al României întregite, al României Mari, vinciile locuite de Români. Astfel M. S. Regele
a cărui încoronare a.m sărbătorit-o acum, la 15, Ferdinand I înfăptueşte visul de veacuri al tuturor
io şi 17 Octombrie 1922. Românilor, întinzând pentru totdeauna graniţele
. Principele moştenitor Ferdinand se ţării până acolo unde se Întinde pământul locuit
casateieşte cu A. S. R. Maria de Saxa-Coburg, de Români.
 ‘' H T á C

Ca Suveran al acestei ţări mari care se nu­ çu un odor, A. S. R. Principele Mihai, născut
mără printre cele mai mari ale Europei, ca cel la 25 Octombrie 1921.
dintâi Rege al României Mari, M. S. Regele Şi astfel Familia Regală a României este una
Ferdinand I se încoronează la 15 Octombrie 1922 din cele mai puternice Familii domnitoare din
la Alba-Iulia, fâcându-şi astfel intrarea triumfală Europa, vlăstarele Ei fiind pe tronul a trei mari
în Capitala Ţării la 16 Octombrie 1922. ţări prietene.
M. S Regina in timpul Războiului
România se întăreşte însă şi mai mult prin Astăzi, când cel mai mare act istoric al Ro-
prieteniile pe cari, prin vlăstarele Familiei Re­ manilor a fost înfăptuit, simţim 0 mândră da-
gale, le leagă torié să ne
şi mai trainice îndreptăm su­
cu ţările vecine fletele cu re­
şi prietene în cunoştinţă spre
război. Acei, din a
Astfel Fa­ căror bărbăţie
milia noastră ne-am reîm­
Regală se lea­ prospătat nă­
gă puternic cu dejdea atunci
Familia Regală când s t e a u a
greacă prin A. noastră părea
S. R. Princi­ apusă, — spre
pele Moşteni­ Acei, în al
tor care în căror sacrificiu
1921 se căsă­ şi neobosită
toreşte cu A. împlinire a da­
S. R. Princi­ toriei am citit
pesa E l e n a , la vreme cre­
fiica Regelui dinţa neclintită
de atunci al în biruinţa fi­
Greciei. Legă­ nală.
tura aceasta se Suveranii
întăreşte şi mai României —
mult prin căsă­ Prime Senti
toria A. S. R. nele ale inte­
Principesa Eli- g rităţi noastre
sabeta a Ro­ naţionale — au
mâniei, 1a păşit astăzi în
14/27 Februa­ cele mai grele
rie 1921, cu şi cele mai fru­
D iadoch u 1 moase pagini
George al Gre­ ale Istoriei,
ciei (născut la contopindu - se
7/10 I u l i e cu întreaga po­
1890). In urma veste a calva­
evenimentelor rului nostru,
politice A. S. sintetizând toa­
R. Diadochul Regina Elisabeta
tă ardoarea nă­
ajunge Rege Şi-a cucerit numele de „Mama Răniţilor’ in râsboiul nostru pentru zuinţelor noas­
al Greciei, şi Neatârnare 1877—1878 tre seculare şi
astfel vlăstarul îmbrăcând în
Regesc Elisabetha este azi M. S. Regina a Greciei. haina de aur strălucitor, chemată să dea pilde în-
Cea de a doua fiică a Suveranilor României, tregei omeniri, cel mai sfânt simbol care poate
căsătorindu-se la 8 Iunie st. n. 1922 cu M. S. călăuzi viaţa unui popor: Unirea Tutulorde acelaş
Regele Alexandru al Sârbilor, Croaţilor şi Slo­ neam, sub acelaş scut, sub acelaş drapel, sub ace­
venilor, Principesa noastră Maria este azi Regină eaşi Coroană.
a Jugo-Slaviei, România întărindu-şi astfel pentru Şi astăzi, când trâmbiţele Incoronărei au răsu­
totdeauna prietenia cu ţara vecină a cărei capi­ nat între vechile ziduri ale cetăţei lui Mihaiu cel
tală e Belgradul. Brav alături de mii de piepturi româneşti, pentru
Iar Dumnezeu a vrut ca chiar dintru început a aduce slavă Suveranilor, cine n’a simţit că ecourile
continuitatea Dinastiei să fie asigurată şi a bine­ împrăştiate dealungul şi dealatul României Mari,
cuvântat unirea A. S. R. Principele Moştenitor înfiorând munţii şi pădurile, câmpiile şi rîurile, ora­
Carol şi a A. S. R. Principesa Elena a Greciei şele şi satele, vestesc unei ţări nouioviaţă nouă?

38
 O viaţă nouă! — iată dreptul cel mai sfânt gata oricând să cucerească şi să împrăştie au­
al sacrificiilor noastre, necetluit la Alba-Iulia prin reolă, a fost pus de Regină în slujba acelei voinţi,
actul tncoronărei, dat Ţârei de voinţa regală. care nu cunoaşte înfrângere, care ştie că ade­
Dar, pentru a măsura măreţia acestui drept, vărata bogăţie a individului şi a neamului stă
trebue să ne gândim la jertfa din care a ră­ în statornicia energiei, în cultivarea ei în toate
sărit, -— şi, pentru a ne pătrunde de autoritatea acţiunile vieţei, şi care voinţă a fost adusă de
supremă a celor ce ni l-au dat, trebue să ne Regină din ţara înorată a copilăriei Ei, de unde
gândim la Acei cari, în numele nostru şi In ne-a venit într’o zodie fericită, ca un bulgăre
fruntea sacrificii­ de soare menit
lor noastre — atât să lumineze şi să
ale acelor cari am încălziască.
supravieţuit mă­ Şi atunci când
celului, cât şi mai
ceasul i-a cerut
cu seamă ale ace­ voinţă, — de câte
lor cari au îngră­ *
ori i-a cerut-o,
şat cu sângele Regina noastră a
lor fundamentul
ştiut să vrea.
nouei Patrii — au
ştiut să-l cuce­ A vrut izbân­
rească. da, — şi atunci
când cerul se în­
Şi, privind pu­ tunecase g'eu,
ţin înapoi, două când n o r i d e
cuvinte prind far­
plumb revărsau
mec pe buzele durere asupra vie­
noastre, două
ţei Ei intime, Re­
nume săpate pen­ gina a Înţeles mă­
tru vecie în ini­
mile româneşti, reţia luptei şi,
doi sori, a căror rupându-se din
sbuciumul Ei de
strălucire a că­
pătat drept la eter­ mamă, şi privirile
nitate, pentrucă au noastre spre ze­
cile de mii de
ştiut să lumineze
luptători voinici,
calea unui neam,
atunci când noap­ al căror piept
tea era mai în­ sângerând cerea
tunecată, mai vi­ o faşe, ale căror
jelioasă, mai pri­ forţe slăbite ce­
reau un Îndemn!
mejdioasă : Regele
Şi atunci, din
f i Regina tutulor
glasul înecat de
Românilor!
plâns, din pieptul
Alături de sa­ care-şi pulsa du­
crificiul care a rerea cu fiecare
unit pentru tot­ bătae a inimei,
deauna figura Re­ au început să ră­
gelui de aceea a sară, ca nişte flori
lui Mihaiu cel de mângâere, cele
Brav, Regina Ma mai frumoase,
ria a României cele mai dulci cu­
şi-a făcut loc în M.M. L.L. Regele ş i Regina Greciei vinte de alinare
Istorie alături de pe cari le-a grăit
a c e l e Doamne Domniţa Elisabeta, fiica cea mai mare a Suveranilor României, vreodată un glas
Românce, cari au căsătorită cu Ducele de Sparta, astăzi Rege al Greciei
de femee.
ştiut să îmbărbă­ Şi cât de bine
teze, să aline şi să apară în mijlocul cataclis­ a priceput Regina măreţia datoriei Ei, se poate
melor ca vestale ale patriotismului, ca făclii vedea doar din aceste cuvinte, pe cari le sciia în
prevestitoare ale biruinţei. timpul de sbucium, când răniţii muriau cu zâm­
Cea mai româncă dintre femeile românce, betul pe buze, urîndu-I cu recunoştinţă: «Să fii
Regina Maria a avut nemărginitul dar de a uni împărăteasă!» Ea scrie: cMă simt aşa de mică,
sub haina albă a soréi de caritate, o inimă de aşa de umilită în faţa răbdării lor stoice».
mamă şi o voinţă de erou. Ar trebui poate să scrim pagini întregi, pentru
Entuziasmul neclintit al unui suflet de artistă, a putea cuprinde toată activitatea Reginei Maria

/
& y e.
 q i 3 î
T 1'*/ *

*
în timpul răsboiului cel mare şi ne-ar trebui cu­ că, cu toată nemăsurata Ei dorinţă de a face
vinte noui, neglăsuite de nimeni până azi, pentru bine, de a vindeca, soarta era mai puternică şi
a exprima importanţa covârşitoare pe care a ju- de multe ori, mâna Ei invocată până şi în spas­
cat-o Ea în îndeplinirea idealului nostru naţio­ mele morţei, nu venia decât să închidă ochii
nal. Dar ne vom mărgini să arătăm numai ce pilde reci ai vreunui erou.
de abnegaţie şi de credinţă a dat Regina, nu Lângă Iaşi şi aiurea se formau mereu spitale
numai femeilor române cari se grăbeau s’o imite, d; contagioşi, căci tifosul exantcmatic şi febra
dar însăşi armatei noastre’“ retrase în Moldova. recurentă ruinaseră oştirea. Regina intra zilnic
Cine a urmărit în aceste spitale,
ochii Reginei pe fără să se teamă
străzile laşului, a vreodată, — ci
ghicit în umezeala dimpotrivă, apro-
lor o suferinţă piindu-se să mân-
care — intrecând gâe mai mult şi
orice margini — cu mai multe
se revărsa încet, vorbe de încura­
dar continuu şi jare tocmai pe
tragic, împăinje- acel, al cărui con­
nind în lacrimi tact era mai pri­
ochii aceia iubiţi mejdios.
de toată suflarea Pânăla aceste
românească, cari spitale, apoi, până
ştiau să zâmbiască în preajma fron­
atât de frumos şi tului, Regina tre­
de frăţeşte în zi­ buia să treacă re
lele dt sărbătoare. drumuri grele de
Regina suferia, iarnă, uneori să
suferia pentru ră­ umble kilometri
niţi, pentru lup­ întregi pe jos,
tătorii îngheţaţi ameninţată de
în tranşee, pentru primejdii, cu pa­
cei morţi, pentru chete grele în
văduve, pentru braţe, pe cari le
invalizi, pentru împărţia între Ea,
orfani, pentru fe­ Principese şi ser­
meile şi bătrânii vitori, pentru a
râmaşi în teri­ le putea duce pe
toriul ocupat, su­ toate.
ferea pentru toţi, De multe ori
ca o mamă a Tu- ieşia pe drumurile
tulor. de ţară pe cari
Se revărsa din le cunoştea atât
ochii ei în aceste de bine şi pe cari
aprige zile valuri ştia că va întâlni
de milă şi valuri convoae, căruţe,
de îngrijorate. Şi soldaţi, răniţi. Le
deaceea Regina ieşia în cale cu
plângea, plângea pesmeţi, cu bom­
mereu. M.M. L.L. Regele şi Regina Sârbilor, Croaţilor boane, ţigări, cu
Dar în spatele şi Slovenilor căciuli, flanele,
lacrâmilor E i, Domniţa Marioara, a doua fiică a Suveranilor României căsătorită ciorapi, pentru a
lucia o lumină cu M. S. Regele Alexandru al Jugo-Slaviei
le încălzi cu un
metalică : era cre­ moment mai de
dinţa, — credinţa pe care Ea n’a pierdut-o nici vreme trupurile degerate şi a le astâmpăra
odată ! foamea.
In virtutea acestei credinţe, Regina lupta. Era Dar cultul morţilor? Regina a înlocuit lângă
chemată în dreapta şi tn stânga. In fiecare fiecare groapă o mamă, o soţie, o soră sau un
[ír ungher al Moldovei râsăria câte un nou spital, copil. Adeseori gonia spre cimtire singuratece,
şi fiecare rănit simţia nevoia să simtă pe fruntea privind cu spaimă numărul crucilor, cari creşteau
aprinsă mâna albă şi moale a Mamei Răniţilor. din zi în zi. La capătul fiecărui erou, Regina
Mângâerea Reginei părea fiecăruia o scântee de punea o floare şi fiecare floare era udată cu
viaţă. Şi dacă suferea atât de aprig Regina, era lacrimi, era prinosul de recunoştinţă al unei Re-

41
giné şi era în acelaş timp un sărut îndepărtat pe mân care pentru prima dată a unit subt un sin­
care Ea îl aducea'mortului din partea familiei lui. gur sceptru toate aceste ţinuturi, fără să aibă
Dar Iaşii se umpluse cu bolnavi şi muribunzi, însă norocul naţional de a le uni pentru tot­
şi atunci Regina scrie : deauna.
«Am început să umblu prin mahalale şi pe Deaceea desprăfuimcâteva pagini care nu
drumurile delà marginea oraşului, cu automo­ trebuesc uitate, mai 'ales cu măreţul prilej al
bilul plin de provizii şi de haine. Totdeauna încoronării, din Istoria Românilor sub Mibai
aveam cu mine ceai ferbinte şi rom. Mi se sfă­ Viteazul de Nicolae Bălcescu. Iată-le:
râma inima de grozăviile pe care le vedeam şi . „Intr’aceia Mihai Vodă ridicându-şi tabăra delà
de durerea de a nu putea ajuta. Nenorocirea Sibiu înaintă cu încetul spre Alba Iulia. Prin
era prea mare şi năvălise deodată pe toate uşile». toate oraşele pe unde trecu prin cale, locuitorii
Iată care era marele chin al Reginei, alăturea alergau înainte’i cu daruri, trăgând puşti în
de cel al grijei semn de veselie
pentru soarta ţâ­ şi primindu-1 cu
rei : nu-i putea mare dragoste şi
ajuta pe toţi ! Ce entuziasm.
strigăt sublim de Apropiindu - se
mamă ! de Alba, locui­
torii oraşului şi
ai judeţului în­
Dar norii s’au tâmpinară cale de
îndepărtat cu tim­ o leghe înainte
pul. Bătălia delà cu multă cinste
Mărăşeşti i-a risi­ şi daruri. In ca­
pit, făcându-i loc pul lor era epis­
unei clipe de în­ copul catolic Di-
seninare generală. mitrie Naprazdi,
Regina plângea înconjurat de tot
şi atunci: de clerul său. El fe­
b u c u r i e ! Apoi, licită în numele
un vârtej s’a des- p o p o r u l u i pe
lănţuit iar : pacea domn de sosirea
delà Bucureşti. sa, urându-i tot
Regina a plâns felul de fericiri,
munţii, cari tre­ o domnie vecinică
buiau să fie cio­ asupra ţârii Ar­
pârţiţi, dar aceiaş dealului ce el do­
strălucire metalică bândise cu sabia,
pornea din, ochii o viaţă îndelun­
înlăcrămaţi : cre­ gată şi isbânzi
dinţa în izbânda multe care să se
finală nu murise adaoge unelepeste
în marele Ei su­ altele.
flet, conştient de In aceiaşi zi,
vitalitatea popo­ Luni I Noembrie
rului, căruia îşi (s. n.),Mihai Vodă
închinase viaţa. intră cu mare
Şi aşa a fost: pompă în capi­
biruinţa a aşezat A, S. R. Principesa Ileana tala Ardealului.
pe cel mai frumos Dorinţa ce adesea
cap de Regină, avea de a face
cea mai mândră Şi . cea mai meritată Coroană. întipărire asupra popoarelor printr’o strălucită pri­
Urarea muribunzilor s’a împlinit: prin ea, vorbise velişte adăogându-se la vesela îmbătare a unei
glasul lui Dumnezeu, care arăta că împlinirea isbânzi de atâta vreme dorită, făcu pe Mihai
datoriei cu credinţa nestrămutată duce la cuce­ de puse în această intrare triumfală o podoabă,
rirea Dreptăţei ! neauzită în părţile noastre.
Intrarea triumfală a lui Mihai-Viteazul la Alba-lulia Intrarea s’a făcut prin poarta sfântnlui Gheor-
ghe. De la această poartă până la palatul dom­
Acum când s’a făcut, după cum am arătat nesc stăteau înşiraţi ostaşii de ambele părţi ale
încoronarea M. S. Regelui Ferdinand I, ca Rege căei, în mai multe rânduri, în dosul cărora se
al tuturor ţinuturilor locuite de români se cu­ grămădise mii de mii de popor. înainte venia
vine să vedem cum a fost sărbătorit Domnul ro­ episcopul şi clerul său, corporaţiile oraşului, apoi
' \ 'é v - / - '

sa

M. S. Regina Jugo-Slariei A S. R. Principesa Ileana

După o fotografie din copilărie După o fotografie de acum un an

M. S. Regina Maria a României Regina Elisabeta

După o fotografie din tinereţe După o fotografie a sa ca principesă de Wied
 ^ 0 ,

o bandă de muzică, care se compunea din opt
trâmbiţe ce cu multă armonie modulau sunetele
lor, din atâtea tobe de oţel după obiceiul turcesc,
dintr’un bun număr de flaute şi fluere. In urma
acestei orchestre venea Mihai, călare pe un mă­
reţ cal alb. Opt copii de casă, învestiţi cu mare
eleganţă, înconjurau calul domnului.
Mihai purta pe cap un calpac unguresc îm ­
podobit cu o Iulie neagră de cocor, legată cu o
copcă de aur ; o mantie lungă albă de mătase
ţesută cu fir, având pe lături ţesuţi vulturi de
aur; o tunică albă de aceiaşi materie; lungi
Astfel în mijlocul concertului trâmbiţelor, to­
belor şi altor instrumente, în sunetul clopotelor
şi în vuetul tunurilor cu cari se uniau strigătele
de bucurie ale poporului, intră Mihai în capitala
Ardealului şi trase la palatul domnesc.
In cale, până a nu ajunge la acest palat, Mi-
haiu, se îndreptă către un nobil ungur Stefan
Bodoni ce căzuse prins în bătălia delà Sibiu şi-l
întrebă unde ar fi mai bine să tragă.
,,Fără îndoială — zise Bodoni, — în palatul
prinţului Andrei“. La care vorbe Mihai răs­
punse, „Ce, nu sunt eu încă biruitor ? ‘, mi-

A, S. Regală Principele Mihai

Fiul A. S. Regale Principelui Carol, moştenitor al tronului României, şi
mama sa, A. S. R. Principesa Elena

ciorapi de mătase albi, cusuţi cu pietre scumpe
şi cisme de săftian galben; de brâu atârna o
pală de Taban împodobită cu aur şi rubine.
O ceată de zece lăutari urma îndată după
domn, cântând cântece naţionale. Opt şeizi du­
ceau de^ frâu opt cai acoperiţi cu şei preţioase
lucrate în aur şi argint şi împodobiţi la cap cu
pene mari. Apoi veneau o mulţime de boeri şi
ofiţeri străluciţi, toţi călări şi o numeroasă trupă
de soldaţi. Lângă domn se purtau steagurile lui
Andrej Batori, luate în bătălia delà Sibiu. Ele
erau desfăcute şi plecate spre pământ, în semn
că Ardealul este supus.
rându-se că încă se da numele lui Andrei unui
palat care-i acum era cu drept cuvânt al
său.
Toată ostăşimea se împrăştie în linişte şi cu
orânduială prin ospătării şi case publice, fără a
face nici o pagubă sau vătămare locuitorilor
Nimeni nu ar fi îndrăsnit a face vre-un rău,
ştiind pe straşnicul domn acolo.
Exemplul albanilor fu urmat de locuitorii tu­
turor oraşelor ţârii, cari se grăbiră a trimite
deputăţii la Mihai spre a-i aduce închinăciunile
şi credinţa lor şi a cere mila şi ocrotirea lui.
GUY E R N ÜL Î N C O R O N A R E !

GUVERNUL I. I. C. BRATIANU

§g
- x'
'/■V- iK V^V>
Ä
 a s ig u r ă r i v ă m u ir i

TELEFON 44/39 Í
ASR.TE1.CARMENC0 §
T A R IF E REDUSE SERVICIUL PROMPT I

A G EN ŢII Şl C O R E S P O N D E N ŢI
I IV X A R Ä
id_ Chişinău Curtici Giurgi Oradea-Mare Sibiu
ila Cernăuţi Episcopia- Gr. G1 Orşova Timişoara
şov Constanţa Bihorului Halmi Ploeşti Valea-lui-
piniş Craiova Galaţi laşi Satu-Mare Mihai

S T R Ă I N Ă T A T E
Aachen Mannheim Regensburg
Amsterdam Furth I. W. Maribor Riga
Anvecg » .Genova Marseille Rotterdam
Barand Hamburg Milano Salzburg
Basel Jägerndorf München Simbach
Belgrad Innsbruck Myslowitz Sniatin-Zal
Békéscsaba Kaschau New-York Sofia
Berlin Kattowitz, Nürnberg Stensch
Bodenbach Ketegyhaza Nyrabianyi Tetschen
Bomst Királyháza Oderberg Triest
Bregenz Koenigsberg Oswiecym Varna
Buchs Lindau Paris Veneţia
Budapesta Lipsea Passau Varşovia
Constantinopol Londra Postum ia Viena
Dresda Lublinitz Praga Zagreb

XXXXXHXXXJöt
 PARTIDELE POLITICE ALE ROMÂNIEI
----- —io* —
----- -

ftn I. C. Brătimnu
falia Mania Şeful Partidului Naţienal-Liberal
Şeful Partidului Naţional-Român

Gen. Alex. Averesea

Nicolae Iorga Şeful Partidului Poporului
Şeful Partidului Naţionalist-Demoerat

Alex. Marghiloman
Ion Mihalmhe
Şeful Partidului Conservator Progresist
Şeful Partidului Ţărănesc
I. P. S. S. Mitropolitul Bucovinei
Baronul Wladimir de Repta I. P-. Ş. S. Mitropolitul Pimen
al Moldovei

I. P. S. S. Miron Chrlstea Mitropolitul Primat al ţârei

I. p . s. t T w m Báian
Mitropolitul Ardealului P. S. S. Mitroplitul unit
Dr. Vaslle Suçiu
Războiul, ce-l mai mare prăpăd al
omenirei, este piatra de încercare a
sufletelor mari; căci numai el scoate
în plină lumină adevăratele valori.
 Se cu v in e în cartea această de sărbătorire a măreţie a acestei arm ate pe care nu există condei
în coron ării celu i dintâi R ege al R om ânie în nici cu v in te pentru a o pream ări în deajuns.
tregite cu m ai toate ţin u tu rile locu ite de ro H otarele ţării noastre trase de vrem uri si de
îm prejurări numai cu oco­
luri de tot soiul, erau
atât de în tin se, atât de
lu n gi când Rom ânia s ’a
i______________ avântat în focul tnarelni
război că nici de patru
ori atâta armată câta a
putut ridica ţara noastră
^ g p < S| M i |f a r n ’ar fi putut, risip in d u -so
d e-alu n gn l lor, om lângă
om, să le păzească bine.
n jurul ţării prctutin-
4 delii num ai şi numai duş-
ţ ^ . |< a E 8 B H Â toE | mani, hotarul din spre
toM M H I Răsărit cu Rusia ne fiin-
' du ne garantat prieteneşte
<f_ de cât scurt timp după
T fcfg m |p fe Ş a S B {iţ începerea războiului.
La Miază noapte duş­
mani, la Miază zi duş-
^ mW mani la A pus duşm ani, şi
[ la Răsărit, puţin după
aceea, ca si duşm ani. Aţâţi

m âni, să rorbiju şi de A rm ata ţării, de această

v itează armată care cu sân gele e i pe cât de îm
belşugat pe a*ât de
rodnic, a adus v icto ria FSSSESSESS^^S
final a, a p rileju it In- JH ' !'J' .
făptuirea R om âniei j H I " p f:- -A.
Mari peste care s'a în ­
coronat ca R ege M. S. 5fe*rvl5
F erdinand I. jf
A şezarea’ geografică **■■■.. -
a Rom âniei d in a in te de
m arele război, cu ho-
tare mult mai în tin se
de cât orice altă ţară
din lum e, In raport cu
suprafaţa teritoriu lu i
ei, — şi cu o populaţie
prea puţin num eroasă j
pentru a face faţă din
punct de ved ere m ili- '4 -^
tar, — arată m ai bine
ca orice de câte sacri- f f e y »-.
ficii şi de câtă vitejie
nepieritoare a trebuit
să facă dovadă mica
armată română pentru
ca, în cele d in urmă
şi cu sp rijin u l în d e­ Vederi din timpul războiului
părtat d e m a r ilo r M. I Sa Regele In inspecţie pe front
aliaţi, izbânda să fie desăvârşită de partea ei. cunoştinţă,
. .—< croise arme de luptă
O repede ochire asupra celor ce-a u fost înainte şi de apărare noui cari nouă nu ne-au putut fi
şi în tim p u l războiului, arătă lăm urit întreaga trim ise. A stfe când Rom ânia a hotărât ca prin
 sânge şi foc să-şi îm plinească v isu l ei de veacuri
şi s ă ş i dserobească fraţii subjugaţi, m ica noastră
armată, armată cu m ijloace în vech ite şi puţine
a pornit să dea piept cu armate de- zeci de
ori mai num eroase de cât ea, înarm ate cu
tot ce produsese mai nou şi m ai ucigător
grozava ştiinţă a războiului, şi având şi
marea experienţă a celor doi ani de război
de până atunci.
H otărârea de a porni la război în ase­
m enea codiţiuni cuprindea în ea însăşi o
vitejie fără 'seamăn. Dfe câtă v itejie deci a
trebuit să facă dovadă armata ca în aceste
coudiţiuni, să sfârşească prin a fi ea cea
biruitoare? In care istoria din lum e se
mai găseşte vre-o pereche a sfin tei armate
române ?
Războiul a fost greu, se’nţelego.
Armata ţării a avut să infrunte prim ejdii
sub greutatea cărora ori care altă armată
ar fi căzut copleşită pentru totdeauna, —
a avut să sângere aşa cum n ici o altă ar­
mată din lume n'a sângerat vre-o dată. —
a avut să simtă în şapte cuţitul m işelesc
al trădării unei ţări pe care o credea prie­
tenă, — şi şi-a văzut şi puţinele ei rânduri
mmm

amarnic secerate de frig de foamete şi

de m olim e pe caid ţara nu le cunoscuse
încă. Toate astea au adus atâta vărsare
de sânge şi-atâta p ieire cum niciodată
până atunci nn’şi putuse închipni o minte
de om că poate fi.
Dar Vitejia străbună, dovedită atât de
puternic de-alungul zbucium atei istorii a
neam ului românesc, nu putea să mintă
n ici de data aceasta. V itejia străbună a ui-

General de Divizie Mărdărescu

Ministru de Războiu

cordât şi m ai puternic braţul rom ânului care are

«şeapte vijeţi în pieptu-i de aramă». Armata ro­
mână, cu ajatorul puţin pe cari n i l-a u putut
trimite dip depărtare aliaţii, a găsit în sufletul
ei însuşi putinţa de a renaşte şi num ai cu pum nul,
fără altă armă de cât iubirea de ţară, şi cu
pieptul gcjl, fără altă paloşe de cât vitejia, a în ­
frânt puhjoaiele ce nu se m ai sfârşeau de armată
duşmană,!— a înfrânt oţelul înspăim ântătoarele
arme şi m aşinării inam ice.
A rm ată română, puţină câtă m ai răm ăsese, a
arătat la M ărăşeşti turfaşilor gen erali spărgă­
tori de fronturi că ori câte d iv izii ar asvârli
im potrivâ-i, peste ea «nu se trece», — iar la
Mărăşti a arătat că ea ştie să treacă peste frontul
d u ş m a n .;
H otarele udate cu atât de genei-os belşu g de
sânge v itejesc, nu se putea să nu crească ;— şi
vitejia arm atelor, rom âneşti a sfârşit prin a
întinde fron tierele ţării până acolo unde răsună
cnvântul dulce rom ânesc, până acolo unde bate^
inim a de român.
Iar această ţară mărită de vitejia ostaşului
român şi m ai m ănoasă îneă prin sângele vărsat
General de Brigadă Munteanu fără precupeţire de acosta, la 15 Oetombrie 1922
Secretar General al Ministerului de Războiu s ’a încoronat prim ul ei R ege, urmaş dem n al
 Generalul Const. Christescu Generalul David Praporgescu

Generalul Poetaş Stan

Mort in Basarabia 19 19

• Gtneralul Eremia Grigorescu Generalul Dragalina

 a

celu i ce s ’a încoronat, după războiul In d ep en - I“

denţei ca c e l dintâi R ege al R om âniei m ici.
U n atât de greu şi de lu n g război im punea
mult în cercatei armate române, lin işte şi odihnă.
Dar îm prejurările n ’au vrut aşa. V itejia şi pu­
terea de rezisten ţă a ostaşului rom ân trebuiau
să dea o nouă dovadă de m ăreţia lor. Ş i-a u í
dat-o cu bogată prisosinţă.
In U n garia se iscase o sângeroasă revoluţie
care dăduse stăpânirea de partea celor cari nu
urmăresc de cât distrugerea. U n garia avea n e­
voie să fie scăpată de la moarte şi n im en i dintre
ţările ce-i erau aproape şi-i fuseseră aliate în
război n u -i putea da m ână de ajutor, t-a fost
dat astfel arm atei române să arate că poate dă
ajutor şi altora,—şi m ai ales să’şi arate nobila-i
m ărinim ie, salvând de la distrugere o ţară care-i
fusese duşmană.
A rm ateie române au înfrânt la Tisa arm atele
revoluţionare ale lu i B ella K un şi-au intrat în
capitala U n gară Buda-Pesta, restabilind ordinea,
redând ţării aceleia lin iştea şi hrănind cu din
puţinul ce avea şi pe flăm ânzii ei.
Iar d e-a tu n i şi până acum ostaşul român
n ’are clip ă de^odihnă. în con ju rat de toate păr­
ţile de duşm an , ostaşul român trebue să stea
veşn ic zi şi noiapte de veghe, dar n u -i pasă.
N ici un sacrificiu nu e prea mare pentru armata
română când e vorba de apărarea ţării. Iar ţara
se ştie sig u r apărată d e-u n ostaş care a dat General de Divizie Stratilescu
atât de m ari dovezi de v ite jie şi care nu s a Inspector General de Armată
lăsat n ici odată biruit.

Ce-a fost armata ţarii, d e-alu n gu l tim ­

purilor şi până după 1877 a arătat-o etapă
cu etapă, cortegiul istoric al încoronării ;
• ce a fost ea în zilele noastre, n e -a arătat-o
m arele război: o armată vitează fără sea­
m ăn şi biruitoare în totdeauna. Aşa după
cum de pildă M ircea cel Bătrân, la R ovine,
ori Ştefan cel Mare, la Podul în a lt au
înfrânt oştirile ca frunza şi ca iarba, nici
odată înfrânte până atunci, ale îm părăţiei
turceşti, tot aşa in m arele război ale cărui
roade au fost binecuvântate şi p ecetluite
prin încoronarea Suveranilor, o mică oaste
rom ânească a biruit oştirile nenum ărate
strânse îm potrivă-i de patru îm părăţii duş­
mane.
N u e rostul să facem aci un istoric al
arm atei române d e-a lu n g u l veacurilor, n ici
un istoric al războiului, dar n ici nu se
poate ca în cartea aceasta de sărbătorire
si de nem urire a în coron ării celu i dintâi
R ege al R om âniei Mari şi în tregite să nu
vorbim de armata care cu sângele e i vărsat
cu im belşugare dar şi cu rodnicie a pri­
leju it m ărirea şi în tregirea ţării
Când a izbucnit m arele război in E u­
ropa, armata noastră o ştim cu toţii câtă
era. R idicată din năuntrul strâm telor fron­
tiere ale vech iu lu i R egat, num ărul e i nu
putea fi prea mare. Iar frontierele pe cât
erau de strâmte ca să cuprindă teritoriu l
ţării, atât erau de lu n g i ca să ocolească
m arginele ţărilor v ecin e care la fiecare
pas făceau intrânduri adânci in inim a ţării
noastre. Ş i totuşi armata noastră a putut
ţin e cu b ărbăţie'luni de zile piept la toate
hotarele, m ăcinând în fiecare punct unde
era atacată de zece o ri'm â i multă oştire
de cât aveam noi.
General de Divizie Razu Cristide Soarta războiului a cerut ca la un mo­
Comandamentul Corp. I Armată m ent dat să ne scurtăm hotarul de apărare
 General Mihail lonescü G e n e r a l u l M ihail D . Ş t e f a n
Al 2-lea Sub-şef al Marelui Stat-Major Insp. tec h n ic al d o m en iilo r

General Gheorghe Negoeseu General T. Lişcu

Inspectoratul technic al domeniilor Comandantul Div. 14-a
 G e n e ra lu l M irc ea P. B o tte z
Generalul Vasile Gh. Makarovitsch
In sp e cto ra tu l tec h n ic al R em ontei
Comand. Artileriei Corpului 7 Armată

SJHOHrSW
General Panaitescu General Ioan Dejoianu
Comandantul Diviziei 6-a Comandantul Div. 7-a
 văraţi repreaentanţi ai oştirei romane pururea

•" .
victorioasă.
'v- ***
P op oru l a ştiut să răm ână întotdeauna re­
cunoscător faţă de eroii săi cari i-au apărat
a v u tu l in tim puri grele. R ecunoştinţa lu i s’a
m anifestat sub d iferite forme, răm ănând Insă
întotdeauna p lină de aceiaşi ev la v ie pentru aceşti
sfin ţi ai neam ului.
C instiţi si Înălţaţi în grade acei cari au su ­
pravieţuit m arele m ăcel, servesc astăzi de pildă
gen eraţiilor cari vor conduce m âine ţara la
g lo rie. P entru cei cari au câştigat-o, gloria, cu
sa crificiu l v ie ţe i lor, în afară de grija ce ţara
poartă pentru văd u vele şi offan ii lor s’au Înălţat
im punătoare cim itire-altare, în care oricin e gă­
seşte o clipă de reculegere alături de crucile ce
stau în fip te pe gropile m arilor sacrificaţi ai
R om ânism ului.
„Ziua E roilor“ o m om ent de pioasă celebrare
a m em o rei. bravilor oştirei române, cu jertfa
v ie ţe i cărora s ’a în făp tu it R om ânia-M are.
Ş i dacă m ulţi dintre eroi nu sunt cunoscuţi
şi form ează obiectul adm iraţiei noastre, fiin d
încă în viaţă, iar alţii sunt g lorificaţi după
moarto, nu s’a uitat nici m ulţim ea de ostaşi —
o fiţeri şi soldaţi — dispăruţi fără num e, cu
m iile în va lu rile de gloan ţe şi fum . A ceştia
sunt eroii necunoscuţi. L or le-a ridicat ţara
m ausoleul neperitor, sim bolic, al „O staşului n e­
cunoscut“, urnă pentru toate lacrim ile celor
cari nu găsesc aiurea o cruce cu num ele scum -
Comandantul Diviziei 1 1 -a ţ _ p u lu i lor brav mort pentru Patrie.
. .•.........Ţara ştie să-şi cinstească eroii.
în raport cu num ărul de oştire ce ne m ai ră­
m ăsese.
Şi atunci soldatul român, rămas fără v e st­
m inte şi adesea fără hrană, cu toată oboseala
războiului de până atunci, a arătat la M ărăşeşti
şi Oituz că acolo unde stă e l de pază n im en i
nu poate trece, iar la M ărăşti a d o v ed it că el
poate trece pe un d e vrea.
Oastea română s a luptat cu duşm ani de zeci
de ori m ai num eroşi ca e a / -7- s’a luptat cu
foam ea, cu frig u l şi cu toate m olim ele, — şi a
în v in s. V itejia rom ânească străveche nu s’a
d esm in ţit nici un mom ent.
D ar nu num ai atât, abia ieşită din război, ea
are încă puterea să facă un nou război, acela
de p acificare a U n g a riei bolşevizate.
Arm ata aceasta p rin v ite jia şi sa crificiile e i;
a făcut sub conducere în ţeleap tă R om ânia Mare,
p rileju in d în co ro n a rea S u veran ilor ca c e i dintâi
R ege şi R egin ă a i ţării în tregite. D e-a ceea
armata a luat la rg ă parte la serbările în co ro ­
n ă rii şi ca un sim bol, baldachinul sub care
coroanele s’au aşezat pe fru n ţile R eg eşti a fost
purtat d e o fiţeri rep rezen tan ţi a i arm atei v ic­
torioase.
D e-a ceea ş i’n cartea aceasta de comemorare
a m arelu i ev en im en t de care ne-am bucurat cei
din gen eraţia aceasta, facem un loc de ciijstè
arm atei. V ite jii e i com andanţi, astăzi poate la
alte u n ităţi de cât acelea cu cari şi-au însem nat
n u m ele glorios în isto ria ţării, — de sig u r cu
grade m ai m ari de cât cele cu cari au com andat Colonel Emil Gabrielescu
in război, - îi înşirăm aci c a p e cei m ai a d e- Com< Reg< 37/3 Obuziere, Şef de Secţ. In Marele Stat-Major
.. ’ eV . <-• (. V. • O
60
 General Alex. Theodorescu General Negru Athanasie
Comand. Adj. al Biig. 28 68 Inf. Comand. Diviziei 2-a Vânători Comand. Brigăzei de Specialităţi

General Dănilă General C. Şerbescu General ion Vlădescu

Comandantul Divizei 18 Comand. Diviz. 20 Inf. Tg.-Mureş Comand. Diviziei Silistra

General G. Manu General M. Constantinof

Comand. Brig. 3 Roşiori, Arad Comand. Brigăzei 57 Infanterie , Comand. Brigăzei 16 Infanterie
 Col. Vasile VasilesGU Colonel Tubaşi Col. G. Păucescu Col. Virgil Vilşoreanu
C-d. Brig. 18-a Artilerie C-d. Brig. 53/54 A.-Iulia C-d. Brig. 7 Artilerie C-d. Brig. 5 Căi. Silistra

Col. lacob Constantin Col. Corniţă Ioachim Col. MihăilescU Col. Răzvan
C-d. Brig. XI. Artilerie C-d Brig. 15 Inf. Cernăuţi C-d. Reg. Brig. 45 Inf Col. Brig. 2 Roşiori

Col. Capeleanu Pompiliu Col. Ion F. Bădescu Col. Botez M. George Col. Poltzer Eduard
C-d. Brig. 30/40Inf. Muscél C Grup. I V. d. M. Braşov C-d. prov. Brig. 15 Inf. C-d. Reg. 8 Artilerie

Col. Al. Petrovici Col. G. Georgescu • Col. C. Stailon Col. G. Boyan C o l. I . F lo r e s c u

Şef. Serv. Renio R C-d. Cerc. Recur. D-viţa C. Reg. 4 R. Regina Maria C-d.'Reg. 29/4 Ob. Bacău C -d . R e g . 24 A r t i le r ie
l- a m » m . » m » m » m i» m x * m » m » m * » %
kfr

4k
T
&*iW
&
&

•A-
A
rp

Col. Oh. Argeşanu Col. Ion Bălănescu Colonel Dragomir Col. D-tru G. Popescu Col. Ancescn Grigore
C-d. Reg. 2 Călăraşi C-d. Reg. 1 Căi Ferate C-d. Reg. 35 Artilerie C-d. Reg. 20 Inf. Teleor- C-d. Reg 85 Inf. ft *

M
"i

*A

Col. T. Constantinescu Col. P. Christescu Coi. I. G. Florescu Col. C. D. Constantinescu Lo’. CAlatorescu
C-d. Reg. 2 Căi Ferate C-d. Reg. 4 Vânători Şef de Stat Máj. Div. 18 C-dj Reg. 1 Călăraşi C-J. Bat. Jand. Pedeştri

vn

Col. St. Pleşoianu Col. Aritonovici Col. Adrian Plesnilă Col. Şendrer Eugen Col. Aurel Marinesou
S Şef Serv. A. şi M. c. 5 a- C-d. Reg. 18 Vânători C-d. Reg. 73/78 Inf. Ç-d. Reg. 7 Căi. Botoşani Şef Stat Maj. Div. 2 Cav.

Col. G. Marlnescu Col. Iordănescu Gh. Col. Grigore Vasilescu Col. F. Gheorghiu Col.G. G. Gheorghiu
C-d. Reg. 5 Pioneri C-d. Cerc. Rec. P.-Neamţ C-d. Cerc. Rec. Buzău C-d...Cerc. Rec. Roman C-d. Reg. Pontoni. Brăila
K
g * » o iK i m » ix m fc m x ib m m * m » m » m y » m » m »
 ă i * i '<s^Slk

Col. Voinescu Col. Slomnescu Mihail" Col. Dem. Dianiandi InÈjÇoVC- Drăgliief-^ -Col. Pascu „Constantin
C-d. Reg. 6 J-d Chişinăn C-d. Reg. 12 Roşiori C-d.*Reg 83 Inf. Cluj Şef âerv. Intd. Cdt. 3 T. * C-d. Reg. Co î'an 1 1

Eö' t
CoJ. Ion Georgesçu Co'. Corneliu Negulescu Col Ştefan Şachim Col. lulius Sieber Col. Edvin Cralovean
1 M.S.M Dîr.Ad. Rev.R.M C-d. Reg. 2 R. 19 Caracal C-d. Reg. No:’ 8 *BuHu C-d. Reg. 87 Inf. C-tf. Reg. 92 Ir*

Col. Artur Phleps, Col. Gh. Theodoresou - Col. Petre Stratilat- Col. Gâghi <Çpl. Const. Ştefănescu*
/•' -:,Crrf^Relg.-'84' ‘liig. î , % C d.,.Çfir<^ Rec,., laşft. .,VP-d‘. ÇerJ.VReç.'Ploejtî X-dt,;jReg Robiile, 28 V, C-cf* Cerc. Rec. Vâkêà
. ,s). .... ::: : i V"

Col. Benedict Răureanu Col. Neagu Constantin Col. N. Toderiţă C ol. C o s m u ţă

C-d. Reg. 1 Jand. Craiova C-d. Cerc. Rec. Tecuci Col. Rcg. 12 CSlăraş C - d . R e g . 6 9 7 7 ln f. B o t o ş .
 Col. Gearím H- Col Milcu Haralambie Col. Moescii Col. Victor Basarabeanu Col. Patiii R Siivu
" -C-d. Reg-. 89 Inf, • ; C-d. Cerc. Rec. Prahoda C-d. Reg. 13 Călăraşi Reg.! V.Regele Ferdinand C-d. Cerc. Rec. Sibiu

Col. Augist Denghel Col. Constant. Dobre Colonel Stareşin Medic Co'. Nicuiescu S. Medic C l. Gh.'Pàrvulescu
C-d. Reg. 5 Roşiori C-d. Cerc. Rec. Al.-lulia C-d. Cerc. 53/68 Inf. Şef Serv. San. Div. 14 Dir. Inst. Sanitar Iaşi

Medic C-d. Vasiliad Col. Popescu D-tru Col. D. Gheorghiu Col. Dobrescu Alex. Col. Coroiu Alexandru
Şef Dir; V-tori Oradea*-M‘- C-d. Reg. 93 Inf.- C-d. Cerc. Rec. Alba-Iulia C-d. Reg. 7 Cuza-Voda C-d. Reg. 10 Roşiori .

Col. G. Marinescu Col. Const. Radulian Col. Hidu loan C o l. H e d ric h Ş te fa n Col. Gh. Däniiä
Şef Serv. Art, Corp. II a. C-d. Reg. 90 Inf. Ctd. Reg. 4Ö Căiugarebi C -d . Reg. 114 In fa n te rie Sef.S. M. Div. II V-tori
 Col. Tomescu V. Col. P. Anastasiu Col. Fr. W. Heinerich Col. Tulea Carol Col. C. Homoriceanu
C-d. Cerc. Rec. Ptilna C-d. Cerc. Rec. Botoşani C-d. Reg. 1 Roşiori C-d. Reg. 17 Ob. Cernăuţi C-d. Reg. 6 Călăraşi

Col. Hugo Drienberger Col. C. Závoiu Col. Diaconescu St. Nie

C-d. Diviziei 1 tren Séf Stat Máj Div, 9 Silis

Medic Col. Stănculescu S. Medic Col. Sp. Mlhăilescu Colonel Dimachi Medic Col. Dobrinescu I. Medic Col. Bucur V. P
Şef. Serv. San. C. 3 I. Şef Spital corp. IV arm. C-d. Reg. 8 Obuziere Şef Spit. Militar Craiova Infir. ele ochi Cernăuţi

Col. M. Georman Medic Col. ManiuAureţe Lt. Col.D. Constantinescu Lt. Col. Verescu R. T. Lt. Col. Papili/n D-tru
C - d . R e g . 11 R o ş i o r i Şef Spit.. Milit. Cernăuţi Aj. c-d. Reg. 3 Inf. Galaţi C-d. Reg 42 6(5 Infanter C-d. Reg. 107,108 Infant
 Lt. Col. Marinescu Lt. Col. Gh. Braviceanu Lt. Col. loan Nicoleanu Lt. Col. N. Theodorescu Lt. Col. Gheorghiu P-
Cerc. Rec. Suc. Fălticeni C-d. Cerc. Rec. Mehedinţi C-d Cerc. Rec. Olt C-d. Cerc. Rec. Rădăuţi
C-d. Reg. 54/56 Infant.

Lt. Col. Athanasiu Lt. Col. Cost. Bratu Lt. Col. Frunzescu
Lt. Cdl. Râdulescu Lazăr Lt Col. Barcan
Şef S. M. Com. III térit. C-d. Reg. 54 56 Infanterie C-d. Reg. 50/64 Infanterie ^C-d. Cerc. Rec. R.-Sărat C-d. Cerc. Rec. Hotin
Era

Lt. Col. C. Mitulescu Lt. Col. Th. Călinescu Lt.(Col. Victor Negrea Lt. Col. N. Tomesou
Lt. CoL Gh Plosnilă
C-d. Cerc. Rec. Teleorman C-d. Reg. 75/79 Infanterie C-d. Cerc. Rec. Timişoara G-d. Cerc. Rec. Argeş
- C-U, Cerc. Rec. Ismail

RJ?) L t . Col. M a riu s Herescu Lt. Colonel Tiuţu C. Lt. Col. Ştefănescu Lt. Col. Cost. Manolache Lt. Col. N. Dumitresou tsjal
C-d. Re g . 2 R o ş io ri C-d. Cerc. Rec. Huşi Reg. 7 Jandarmi Iaşi Prim Comis. R. corp. IV a. C-d. Cerc. Reo. Vlaşea

ssg â ăsS i
 £n îfeâŞft Vr^ißB]jaKiST'.»i'ÖSHa,B!iî?S?Vis
â ü ü i ^ a i i s H i mm

Lt. Col. G. Popea Dr. Dimitrig. Oprtscju . Medio Lt.TCol k Apostoleann Comandor Cor. Bncholtzor Comandor D. 1. Bârbuncanu
Reg. 39 Petru-Rareş Sef Şţrit.'Mii, Regină Jl&ria/Şef S’pit. Militar Botoşani C-d. Şsoal. Nav. Constanţa Dir. Marinei Jl'his. Război

Medic Maior Aurel Bottez Medic Maior I. Sărdăroscu Maior G. Grocoa Maior N. Manoleşcu Maior 1. Iliescu
C-d. Comp. 4 Sanitară Ç-d. Comp.4.- Saffilaiï Priai'Comis...Regal C. Răz. Reg. 3 Jandarmi Rog. 24 Int. Tigbina’

.
Lt. Col. M. Costiniu Lt. Col^JIugescu, Cornel Lţ. Gol. Áptoéu-Nicolae »... Int-.Lt.Gol. M. Protopopescu Lţ. Gpl. Constantinescu
C-d. Divizion 5, tren --Reg. 55/67 Inf.- Piatra .‘N-..' ó-d;' Reg-. J? J andarm’i . ’ . h ‘Div; .^'Cavalerie Şef Stat Major Div. 14
- >- - - - •

Int Lt. Col. Popovici Leon ' C-d Pieţei Maior Hensel Maior Vergu int. Maior P. Profir Maior Clinceanu Vasile
. Şef Serv. Int. G-d. i teii. Reg, 24 Inf. C-d. Div. II Art. Căi. C-d. III térit.- Buftea Brigada 43 Infanterie
.âa. Z *-’* *
Wm.