qi o !

ard, una dintre acele numeroase lili in cadrui c6rora s-ar desfiqurat existenta medievald a romAnilor inainte de constituirea Jirii RomAnegti qi a Moldovei. Domnul era Costea pomelnicului de Ia Bistrila, care, probabil, nu se afla in raport de rudenie cu domnii Mo1dovei, MuEatiniil?; in sudul Moldovei de astdzi. Dar {ara era o formalie teritorial-poiitici integrarea te:ritoriala nu a anulat ipso Jacfo trdsiturile distinctive ale vechii !dri, care intra acum in structura statului moldovenesc. Ca pretutindeni, qi in tarile romAne centralizarea statului medieval a fost in acelagi qi de unificare timp un proces teritorial - de concentrare a teritoriilor gi un proces institulional, de a lor de cdtre un principat unificator pulichidare progresivi a autonomiilor locale prin acfiunea institufiilor

terii centrale. In Mo149*v"4 "furmatie*pnl*kic5 avea ..p.d:$i*@;*-rn**nurur,ai"".pe*elaaJJl."jgSt!{1ij;$or adtffriiistrative __ existenla -, *dgJgA,_St a unqi*Jacffi&icr*",d,m,;hite rs.daf.STTe de gl Amintim jn".aneash.-nndine idei, ln prl ea'-'iiifccesoriiorimedi xandi{i- cel Bun, cind fenomeneieffiiintufie de fdrimi{are .feudala_au "care3-a itcatuit adus-diri riou t3.11grafa!5 entitbtilc politico-teritoriafg din procesuiui de uirificare. Inteleserea incheiate Moldove.{fl irftim;' etapd a oferff*iin .prr+gl-..qg-*Lg"q.?em ocina noaste{,#*;$i-;arrr dat iiiBitfiliii*troiitiu fiate, $tefe'hWbd,'6in tr5, linutul anurne, oraEul Chilia qi cu vama Ei cu ozerele ce asculti de acest oraE, qi oraqul Vaslui qi ocolul ce ascultd de acest oraE, qi linutul de la 'Iutova gi Tirgul Birladului, cu tot ocolul, Ei morile Covurluiului Ei
u Presupunerea se intemeiazd pe absen{a olicdrei menliuni referitoare la Costea in letopise{ele moldovenegti. 18In contextul acestor considbralii capdtd insemndtate deosebitd constatarea cd ln tezaurul domnilor Moldovei se aflau, pind in sec. XVI, doud. coroane di,ntre care una a ldrii de Jos. $tirea e cuprins.l in raportul trimis din Iagi, la 6 iunie 1562, lui Fer:dinand I de Habsburg, de solul sdu acreditat pe lingd Despot-Vod'5; ln cadrul uneia dintre conversaliiie cu do,mnul proaspdt instaurat pe tronul {drii, solul a fost in{ormat de acesta despre pierderile suferite de tezaurul domnilor MoIdovei in irnprejurdrile care duseserd la schimbarea de domnie; ,,haec bis repetens me acl Maiestatem Vestram Sacratissimam prescribere iussit simulque summopere eandem rogare ut quoniam in victoria sua bona regni omnia pene que Alexander Moldavus secum habuisset conciderint, desiderarique coronam diadema regni sui inferioris, duae enim sunt, altera regni principis, crucem item que in coronatione apiicari solet, quam stemma vocat. . ."; Hurmuzaki, II, 1, p. 425. Dubla coroand din tezaurul moldovenesc confirmd alcdtuirea tSrii din doud entitlti politice distincte ;i anterioare ,,intemeieril". Ea nu se poate explica prin partilia temporar5 a !5rii sub urnra:;ii lui Alexandru cel Bun, cur? a interpretat-o P. P. Panaitescu, Tezaurul d,omnesc. Contribu[ie la studiul finan[elor teudale i,n. !'ara Romd,neascd gi in MoItlou{l, in ,,Studii", XIV, 1961, nr. 1, p.-64, cdr:uia ii revine rneritul de a fi semnalat cel dintii aceastd insemnatd qtire; vezi qi V. A1. Georgescu, Bgzance et les i,nstitutions roumaines jusqu'a la fin du XVe sibcle, in XIVe Congrbs internqtional des 4tudes bgzantines, Rapports, IV, Bucarest, 1971, p. 60.

de*Tlieii_Pt,eft"n,"uf,uJa ra

re'eelqi-prllo$ i sffiu;iiiib-145{; " fa "utrogtinia pentlu delimitarea teritorialS. a. celoq {,q4i

r oraqul Tecuciu, cu tot ocolul gi Oltenii(rr./Cr-, d""pt cuvint sublinia R. /l Rosetti, cel dintii dintre istoricii romdni care a intuit existen{a a dou.i f vechi formafiuni politice in Molodova: ,,Domnia pentru care se certau / Ilias gi $tefan se compune din doui state cu origini deosebite: Moldova I uEo,cu-m o stapinise Bogdan Ei poate qi Lalcu (din care se trdgeau Iliaq | ;i $tefan) t. ..1 gi Tutova, compusAdin cele trei judele actuale a Tutovei, t Covlrrluiului gi a Tecuciului"s. I lFor{ele centralizirii aveau insi si precumpdneascd asupra factorilor il 'l firimi{arii qi Moldova Ei-a reg6sit curind unitatea; $tefan cel Mare a I sudat definiti"', in cursul indelungatei sale domnii, lara asupra cdreia I domnea/ Dar tocmai efortul sdu de centralizare - nu numai teritoriald lci qi institutionali - avea sd mai declanEezeo dati, prin reacfie, fortele.f5ramiferii gi impreund cu ele vechile realitili. fMatea criza din 1467, cind factorii anarhiei boiereqti'au'folbsit inl ,fitervenfia straind pentru a zdddrnici procesul de centralizare in plind desf fdEurare, a readus la.suprafatA particularismul ,,!drii( pe care Roman o {integrase in Moldovaf Scrisoarea, recent descoperita la Cracovia, a rege\ui Cazimir catre cor{silierii Coroanei, al cdrei obiect era tocmai situa-tia creati de campania lui Matei Corvin in Moldova, aminteqte gravitatea reacfiei interne deziSnluite de actiunea militari a regelui Ungariei. Regele Cazimir amintea, intre altele, sfetnicilor sdi cd ,,de curind intreaga lari de jos a Moldovei aqezatd spre Ungaria s-a risculat, sustrdgindu-ie supunerii fat6 de $tefan(20bis. Dar $te'fan a dominat in cele din urmd qi aceastArdbufnire a particularismului Tdrii de Jos. Unificarea teritoriului Moldovei se situeazd intre dispari{ia lui Petru MuEat la o datd care nu poate fi stabilita in chip precis, dar ulterioard lunii decembrie 1389,cind eI figureazd incd in tratatul de alianld incheiat, probabil, prin mijlocirea lui intre Mircea Ei Vladislav Jagiello?1,qi anterioard documentuiui din martie 13g2, data primului act emis de Roman, cu titulatura modificati corespunzdtor noii situatii teritoriale create intre timp. Dar analiza atentd a desfdEurdrilor potitice din spaliul nostru in aceqti ani oferd posibilitatea restringerii intervalului in care s-au petrecut evenimentele amintite, menite sd atirne greu in destinul celof doud ldri romAne. Acliunea lui Roman Mugat a tulburat profund raporturile mordo'nuntene Ei a introdus un element durabil de rivalitate intre cele doui !dri. Ea s-a realizat in opozilie cu Jara Romaneascdsi in detrimentul ei
rs M. Costdchescu,op. cit., lI, p. 68t-683. . . :u R- Rosetti, Statul bf,rld.dean, in ,,Revista noud,,, II (1839), p. 464_472; vezi $i obieclia neintemeiatd a lui N. Iorga, Stud"ii istorice asupra Cniinet si Cetdfii'AIbe, Bucureqti, 1899,p. 79. 20bis ,,Et nuper tota terra inierior Moldauie versus Hungariam sita obeciien.. tiam ipso Stephano subtrahens rebellavit; $. Papacosteta, TJtt,episod,e d.e la riual.itd polono-hongroise au XVe sibcle: la carnpagne cte tWathias Ciruin en tu{o1clauit:it la lumibre d"une source inddite, in_,,R,evue roumaine d'histoire", VIII, 1969, p. {177. 21 Textul tratatului din decembiie 1389 in Hurmuzaki, T, Z,'p. 315_316.

102

103

Ei a pus capet coaliliei poloho-moldo-muntene ini{iate in 13Bg qi consolidate in anii 1390 gi 13912?. r\qadar, faptul nou al alipirii Tarii cle Jos 19 Moldova s-a petpecut intre 6 iulie 1391, data ultimului din acest qir de tratate incheiate de Mircea cu Vladislav Jagiello, ;i 30 martie 13g2, data primului act emis de Rornan cu noua titulaturd. Aceasta este insd vremea in care Mircea intimpini in propria-i lard primul val al expansiunii turcegti. Trupele de achingii ale ripii puteri, a cdrei stdpinire itinsese acum linia Dunarii, in urma lichidarii diverselor formatii statale bulgare, pdtrund in Jara RomAneascdz3; mai tirziu, pe urmele lor, avea s[ vini insusi sultanul Baiazid, cu care Mircea s-a aflat implicat intr-un indelungli rdzboi.In aceste tondilii de politica generald ;i;;; i"t";;"te fara de Jos in Moldova; astfel s-a incheiat ..intemeierea(Moldovei.
riltiatiYa lui Homan se afld la originea trnui grav litigiu teritorial intre IVloldova gi fara Romaneasca, litigiu care avea sd se repercuteze adinc asllpra istoriei 1or, din aceasta vreme qi pind in sefolul ai XVI-lea. Problema evolutiei frontierei moldo-muntene si a implicaliilor sale internalionale nu qi-a gdsit rezolvarea satisfbcdtoare in istoriografia noastr5, in ciuda unui qir de studii speciale ce i-au fost consacrate. Din ansamblul chestiunii, care revendici un studiu special, relinem elementele legate indeaproape de vremea de care ne ocupam.

Y" - / vr""'r'r

rcea in Transilvania a lui Si

fdcear,r zadarnicd orice veleitate de recuperare Moldovei destinatd sd destrame

pozilii1or pierdute ln sudul Mo1dovei. Eqecu1finai al campaniei din 1395

und impotriva

U__zurpatorul, domn al fdrii RomAneqti dirr_hanil _qg!!-a.4ului a spulbelat pdfFpedTiVarestaurdrii imediate a raportului teri tre Moldova qi lara Romdneascdanterior anului 1392. Dar ciliva ani mai tirziu, Mirbea a folosit, la rindu-i, situalia creatb de infringerea de pe Worskla a lituanienilor'Ei a alialiior lor'intre care gi moldovenii (1399) - de cdtre t5tarii lui Timur Qutlug qi Edtige, sprijinili de Timur Lenk. Primejdia tdtarS, reinnoiti pentru Europa 16sdriteani ca urmare a interventiei lui Timur Lenk in aceasti regiune Ei a incercdrii sale de a supune Hoarda de Aur controlului sdu, a coalizat pe lituanieni, poloni, moldoveni25,Ordinul teutonic Ei pe tdtarii ostili lui Timur, conduEi de hanul ToktamiEzo.Dupi disparilia, probabil in lupti, a lui $tefan Mugat, Mircea intervine in conflictul dinastic din Moldova; intervenlia 1ui Mircea a dus la inlSturarea lui Iuga, noul domn aI !5rii, qi la inscdunarea in domnie a lui Alexandru. Laconic qi eufemistic, Letopise{ul de La Bi.stri{a noleaza: ,,in anul 6907, luna aprilie 23, s-a ridicat domn in lara Moldovei Alexandru voievod, iar pe Iuga voievod l-a luat Mircea voicvod(i2?. Noul domn a trebuit insa sd pliteascd pr6pl concursu1ui care l-a adus pe scaunul Moldovei; iar pre{ul a fost, dacd nu renunlarea la ansamblul teritoriului ocupat de Roman, o largd concesie teritoria16. Cu drept cuvint s-a presupus ci inscdunarea h-ri Alexandru a adus Moldol.a in strinsd iegdtura de dependenla fa![ de [ara RomAneascd2s. SemnificativS pentru orientarea politica a iui AlexandilIf inceputul domniei, este reaclia Poloniei 1a inscdunarealui; la 25 martie 1400, regele VlaCislav, ostil domnului inscdunat de Mircea in Moldova, ia jurdmintul de fidelitate altui pretendent, Ivascu, fiul lui Petru MuEat, atit pentru propria-i persoan5, cit gi pentru fostul domn, Roman Muqat:o. Doi ani mai tirziu, deEi Alexandru cel Bun ii tagaduise credin{i, Vladislav, neincrezdtor incd, ia mdsuri de precaulie. Pan Costea Valahul personaj pe care N. Iorga l-a identificat, clt titlu de ipotezd, cu Costea pomelnicului de la Bistrila - jur6 credinli lui Vladislav, fa!6 de care
25 Iminenta primejdiei ;i a confi:untdrii cu noul val de expansiune mongoid provocatd de imixtiunea lui Timur Lenk in conilictele interne ale Ftroardei de Aur explicd apari{ia tltarilor in caiitate de du;mani ai Coroanei gi irnpotriva cirora de fidelitate domnul Moldovei se indatora si-si ajute suzeranul, ln jurdmintui depus de $tefan Mu;at, in 1395, iui Vladislav Jagiello (M. Costdchescu, op. cit., II, p.611"-615): participarea moldovenilor ia iuptd e atestatd de letopisefele ruse; vezi P. P. Panaitescu. Mircea cel Bd.trin, Bucureqti 1944, p. 276-277, care se indoieqte insd de participarea person'al5 a lui $tefan Muqat. ?6 Fentru antecedentele politice ;i militare ale luptei de pe Worskia gi pentru urmdrile ei, vezi studiul deosebit de insemnat aI 1ui Zeki Velidi Togan, Ti'murs Ostet6opa-Poli.ti,k, in ,,Zeitsehrift der Deutschen Morgenliindischen, Ge.sellschaft", Grenzen in CVIII (1958), 2, p. 279-293; vezi gi Bertold Spuler, Mittelalterliche ()steuropa. I. D1e Grenze des Grossfirstentums Litauen im Sidosten gegen Tirken und, Tataren, in ,,Jahrbilcher fiir Geschichte Osteuropas", V-I (1941)' p. 152-170' zt Cronicile slauo-romdne din sec. XV*XVI publieate de lan Bogdan, edi\ie revdzutd qi completatd de P. P. Panaitescu, Bucuregti, 1959,p. 6. 18 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrin, p. 281. s M. Costdchescu, op. cit., lI, p. 617-621.

dlttlte Po-lonia-Iuizi Tratatul din ianuarie 1390, ibidem, p. 322, qi in [Jrkundenbuclt, zur Geschickte der Deutschen in Siebenburgen, ITI, ed. Fr. Zimmermann, Carl Werner qi Georg Miiller, Sibiu, 1902,p.34*35. r'a Orudj bin Adi1, Teuarih-i AI-i Osman, in Cronici turcetti priuincl tdrile rorndne, volum intocmit de M. Guboglu si M. Mehmet, Bucureqti, 1965, p. 48; Aqikpaqir-Zade. Teua,rih-i, Al-i, Osman, ibidem, p. 83; Mehmed Nesri, Djzhannunle Tqrih-i AI-i Osman, ibident., p. lI2, pentru inceputul conflictului dintre Mircea 5i Baiazid. vezi A. Decei. L'erptid,ition de Mircea ler contre les Akinci de Karinouasi (1393), in ,,Revue des. etudes roumaines", f (1953), p. 130-151; o analizd strinsd a evenimentelor politice din aceqti ani, in legdturii cu manifestdri din domeniul arteL epocii, vezi la Rdzvan Teoclorescu, Despre un i,nsemn sculptat si pictat de Ia Cozia (in jLLrul ,,Despotiei" lui h{ircea cel Bdtrin), ln ,,Studj.i qi cercetiri de istoria artei", Selia arta plasticS, 16 (1969),2, p. 191-208. za N. Iorga, Acte si Jragmente cu priuire la istoria romdnilor, voli'. III, Bucure;ti, 1897, p. 3; tr. Minea, op, cit., p. 45,

104

se angajeazd s5 se opund lui Alexandru, daci acesta s-ar ridica impotriva regelui30. La aceasta data incd legdtura lui Alexandru cu Mircea iI ficea suspect in ochii regelui polon.

ni.ci ea duratd indeiungat5; inca in timpul domniei gi, lui Alexandru poate, chiar qi in zilele lui Mircea, hotarul dintre cele doud tiri a cunoscut o nouA modificare, de astd data in fal.oarea Moldovei. in stadiut actual aI cercetArilor nu poate fi stabilit cu precizie momentul in care s-a produs noua schimbare de frontierd intre Moldova Ei f,ara RomdneascS; sigur insd este ci in ultimii ani ai domniei lui Alexnndru modificarea era fapt implinit Ei c5 ea a redeschis conflictul dintre cele doud tdri cu im30 M. CostSchescn, op. cit., 1I, p. 623-424ar lbidem, p. 630-635; B. P. Hasdeu, Istaria criticd a romdni,lor, vol. I, Bucureqti, 1B?5, p. 3-5; constatarea lui Hasdeu este departe de a fi intrunit adeziunea unanimd a istoricilor romdni; a acceptat, printre al{ii, stdpinirea ldrii Romdneqti ln sudul Moldovei, merglnd pe urma lui Hasdeu, Cristofor S. Mironescu, Ilotarul intre Mold,ouo $i Muntenio, in ,,Anuar de geografie Ei antropogeografie", II (1910* 1911), p. 87-123; au contestat teza lui Hasdeu, intre altii, R. Rosetti, Granilele Mold,ouei pe urenlea lui $tefan cel Mare, in ,,Anal. Acad. Rom.". Mem. Sec{. ist., s. III, t. XV (1934), p. B3-BB ($i extras), qi P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrin, p. 224227. lnlreaga chestiune a hotarului dintre cele doud tdri trebuie reluat6 din punct de vedere geografic qi istoric; un studiu temeinic consacrat acestei probleme ar constitui o contribulie de prim ordin Ia in{elegerea istoriei noastre medievale. .iz I. Bogdan, Docurlentele lui $tefan cel Mat'e, II, Bucuresti, 1913, p. 335. De subliniat este faptul cd aceastd clauzd figureazd in varianta ungard a tratatului, nu inse Si in sea moldoveneascd; ibid,em, p. 330-333; cf. R. Rosetti, Hotaregg Moldooei 1: la sud,, supf-".SteIan cel Mare,ln ,,Revista istorice", X 1924, p. 1B?.

plicalii internalionale. La inceputul lunii iunie 1429, marele cneaz al Lituaniei Vitold ii raporta regelui Vladislav al Poloniei cl Sigismund i-a trimis doi soli cu rug5mintea de a desemna unul sau mai multi repreze-ntanli care, inpreuni cu ,,u1 notar(( al regelui ungariei Ei cu ,,aceqti {o.f uu venit cu ei la noi, s6 cerceteze aceste conflicte de g-ranild valahi "ur" (granicierum differencias), din pricina cerola se iscd conflicte intre bassaVitold, deEi Dar, adauga textul ii6e"i (Bessarabitae)gi moldoveni'633. -Iui el reprezentantul la aceste dezbat-e,ri' nu se domnul'Moldovei si-a'trimis aratd dispus 1a complomis. Mai mult decit atit, scrisoarealui Vitold aduce unele amanunte iniemnate cu privire la iitigiul de granifd: ,,De asemenea, susnumilii bessarabeni gi notarul domnului rege al romanilor ne-au adu! descrierea hotarelor qi a locurilor smulse, dupd cum spun ei' de c5tre voievodul moldovean de Ia bessarabi, pe care descriere sau copie o indrumdm spre dumneavoastre intercalatd intre cele de fa!i. . .; iar cu privire la hotarele sau fruntariile intre bessarabeni qi moldor''eni, se poiuncili s6 se fixeze potrivit hotiririlor adoptate la Luck Ei potrivit textelor anterioare(. Dai modificarea frontierelor de cdtre Alexandru cel Bun intervenise cel pulin cu ciliva ani inainte; in sud-vestui Moldovei ea era fapt irnplinit in martie 1423, cind domnul diruia trei sate in Putna credincioasd slujb[iian. ,*,hii Batin pentru ,,dreaptd 9i Nu vom urmari evolulia litigiului teritorial moldo-muntean, care a grevat puternic asupra relaliilor dintre cele doui ldri in cursul veacuriior al Xv-tea Ei al XVI-lea Ei, pe plan mai general, asupra relaliilor internalionale in aceastdparte a Europei. Ne rdmine se mai subliniem incd o datd temeinicia constitArii lui Hasdeu cu privire la stapinirea timpurie a Tdrii Romdne;ti in sudul Moldovei qi de-a lungul intregului curs inferior aI Dundriiy/ * Sfi.rqitul stdpini.rii,tdtare pe teri.tori.ul Moldopei.. Proces de lungi durate, ,,intemeierea.(Moldovei a fost din punct de vedere extern urmarea

progresivei emancipiri a teritoriului ei de sub stbpinirea tatari gi a afirmaiii politice a diferitelor formaliuni din a ciror contopire avea sa rezulte cea de a doua tard romdneasci. Ansamblul acestui proces indelungat de refulare a puterii tdtare din poziliile avansate pe care Ie ocrrpa In spatiul carpato-dunarean nu intri in preocupdrile studiului de fa!a. Desfrindem, deocamdatf, aspectul direct legat de tema noastrai, anume sfirqitul dominaliei tdtare in Moldova.

Lichidarea puterii tdtare la Dundrea de Jos gi pe teritoriul Moldovei se afle in legdtura directd cu procesul de destrdmare a Hoardei de Aur
xs Cod.er epistolaris Vitokli, ed. A. Prochaska, in Monument^a Medij' Aeai res gestas Poloniae illustrantia, '9ivol, VI, Cracoviae, 1882, p. 835-8.36; continuarea coVladisiav pe aceastd tem5, vezi i,bidem, p. 84L-842; iespondenlei dintre Vitold petit"u conflictul teritorial moldo-muntean in ultimii ani de domnie ai lui Alexandru tel Bun, vezi Ei p. p. panaitescu, Legdturile moldo-polone in secolul XV $i problema Chi,liei, in ,,Romanoslavica", III (1958),p. 98-103. 3r M. Costdchescu, op. cit., vol. I, p. 153-156.

106

107

in- adoua-

XIVrdi 1361),hanul a carui domnie a marcailn5iima intindere teiit6iiildi Hoarl dei de Aur, a deschis_ indelungata perioadd cle confricte penrru putrere, o -de de rapide succesiuni la domnie, de farirnilare a puterii si formare a unor centre autonome fa{d de puteretr centrald a hanatului; fapt Ei mai grav pentru puterea titarS, for{ele externe ostile ei folosesc golul de putere diniuntrul Hoardei Ei restring simlitor aria teritoriald aiupra cdieia se exercita dominalia ei35.Doud incleqtdri militare de prim ordin - ba!g!ig- ae 1a Apele Albastre -_ Sinnie Vodi - in apiopierea Rugutui (136_2-1363),in care olgierd al Lituaniei infringe oqtire tatare, Ei ce"ade la-Kulikovo (1380), care marcheazd inceputul emancipirii Moscovei de sub stdpinirear Hoardei de Aur, au alterat simtitor raportul de forle in Erlropa rdsdriteand. Deqi rnai. pu{in r6sunatoare, evenimente hotdriioare s-.au petrecut qi in spa{iui nostru, unde ia sfirEit, acum, stapinirea titar5, pe porfiuniie de teritorii pe care se mai exercitd incA.'
sfirEitnl dominaliei tatare in spatirll carpato-dundrean se afld in legitura directi cu expansir;nea in direclia vtrrrii Negre a statului lituanian, care timp cie un secol a jucat, ctresine statdtor sau in asocialie cu Polonia, un rol hotdritor in Europa r5sdriteaniL. Doi conducatori de prirn plan au personificat aceasti remarcabili afirrnare inter,national5 a Lituaniei: cneazul olgierd (184b-1372) gi fiul sdu vitold (1384-1430). Dupn o perioadb. de prelungitd colaborare cu Hoarda, in lupta impotriva ungariei Ei a Poioniei, in tirnpul hanului Gianibeg, Lituania incepe politica de enpansiune in detrimentul fostului ei aliat, in vremea in care incepuse criza deschisa de moartea hanului Berdibeg. Folosind prilejul favorabil, cneazul olgierd inainteazd adinc in teritoriile stipinite de tatari gi nimiceqte o insemnatd forfa militari tbtara la Apele Albastre, probatril riul siniuha, afluent al Bugului (13621363). Progresele expansiunii litu;rne in aceasti regiune au-dislocat unitatea teritoriului dominat de lloarda de Aur in spatiul tdrmului nordic qi apusean al Marii l{egrera, fapt care avea sr provoace raprda disparilie a.ultimei Jorm-atii politice tdtare de pe teritoriul nostru. un izvor'polon din veacul a1 XVI-Iea - cronica lui stanislas sarnicki -, intemeiat, la rindu-i, pe informalii desprinse din izr.oarele lituaniene, ne ingiduie sd surprindcm acest proccs declanEat de victoriile militare lituanJene. Referindu-se Ia ultirnutr val ofensiv al F{oardei in teritoriile Rusiei. aDusene gi la reac{ia lituanianS, sarnicki relateazi. astfel evenimente}e: ,,podolia gi-au fdcut-o tributara (tdtarii), in mare parte: de aci (se trag), numele de Bakota, Balakiey, Czapczahey, Ku,czmien, Ka.czibey gi alte-nume uimi_
3' Pentru criza de lungd duratd in care a intrat hanatul Hoardei dupd moartea Berdibgs, vez-i .I. llalnqer Purgstall, Geschichte d.er Gold.enen Hord,e in- xiptscialc, $i P.^esth, 1840, p. 315-326-; Ren6 Grouss,et, L'empire- d,es steppes, paris, 1g39,'p. *s:B. A. ei, ltoard.a Qe -lur ;t" cte'cdd.erea bucureEti, 1991 p. ?rS.^us_orji 19Q3, 256-277; Beltold -I.^Iacubovski, Goldene Horde. Die MonEolen en Russlahd, spuier, Di,e Leipzig, 1943,p. 109-121. 3ii B. D. Grecov gi A. I. Iacubovski, IIoard.a d,e Aur, p. 266. ,".

toare ale unor fortdrele podoliene mai mici, care au rezonanld Ei s51b6ticie scitica; ele se pistreazd pini astdzi, dupd alungarea tdtarilor('. Dar, ada.ugi cronicarul, cneazul Olgierd, in care vede un mandatar aI divinitafii, inainteazd pind la gurile Niprului, distrugind puterea titard in aceastl regiune: ,,$i pe trei comandanli ai lor, Kadlubeg, Dimitrie Ei Kaczibei de la care gi astizi iqi trage numele acel port (Odessa), i-a zdrobit cu oqtile sale, i-a izgonit Ei i-a destrdmat, astfel ci unii dintre ei au Luat-o la fugi dincolo de fluviul Tanais (Donul), iar allii dincolo de Tyras
(Niptru) pina Ia cimpurile dobrogene. . .c:2. \Exoansiunea lituand lrogreseazd raoi

pinirea titireascd de pe teritoriul lirii noastre de stepa nord-ponticd, aflat5 incd sub puterea lloardei sau a diverselor formaliuni constituite in cadrul ei; in aceste condifii, fireqte, ea era condamnatd la o grabnicd dispari!ie. Existen{r acestrri stat tdtdr6sc tirziu pe teritoriul larii noastre este confirmatd, dupd cum se Etie de mult in istoriografia romAnS, de privilegiui acordat negustorilor braEoveni de regele Ludovic; in 1368, Ia cererea judelului Bragovului, regele Ungariei renunli la vama incasatd de la (' (,,mencatores domini De,,negustorii lui Demetrius, principe al ltitarilor metrii principis Tartarorum6(), pentru ca, Ia rindu-le, braqovenii sd poatd beneficia de scutire de vamd ,,1n lara domnului Demetrius{( (,,in terra ip,sius domini Demetrii6()eo. Aqadar, in 1368, la ciliva ani dup[ bitdlia de Ia Apele Albastre, o formalie politici titard este atestatd incd pe teritoriul larii noastre; ea cuprindea sudul Moldovei gi o parte ce1pulin din Dobrogea Ei se afla sub .autoritatea unui ,,Dirnitries(,in care N. Iorga a suspectat, poate cu drep.tate, o forma coruptd a numelui mongol Timura0. In stadiul actual al informaliei gi al cercetirilor, cunoaqterea imprejurdrilor imediate care au provocat disparilia acestei rdmdqile a dominaliei tltare ne este refuzati. in schimb, datoritd noului izvor genovez, sintem in mdsuri sd precizim termenul-limiti - terminus ante quern - aL evenimentului care a elirninat de pe teritoriul !6rii aceastd ultimd stdpinire tdtari. In 1386, nici micar Maurocastrum nu se mai afla sub control tdtar. Faptul c6 o solie genovezi indreptatd spre Moldova urma sd intre
37 Stanislas Sarnicki, Annalium Polonicarurn liber VI, apud J. Dlugosz, .Elistori,ae Polonicae, II, Lipsiae, L712, col. 1134; pentru cadrul general al eonflictului lituano-tdtar, in ace'astd vreme, vezi Jerzy Ochmai{ski, Hi,storia Li,ttog, Wroclaw, Warzawa, Krakow, 1967, p. 84. as Bertold Spuler, Die Aussenpolitik der Goldenen Horde (Die Horde als Grossmacht in Osteuropa und Vorderasien), in ,,Jahrbiicher fiir Geschichte Osteuropas", V (1940), 3-4, p. 254. , * Urkundenbucl't II, p. 315. a0 In legdturS cu acest potentat titar Demetrius, vezi mai recent, St. $tefdnescu, Byzanz und, die Dobrudscha in der zweiten Hiilfte d,es 74. Jahrhunderts. Die Bild,ung des Feudalstaates Dobrudscha, in Bgzantini,sche Beitriige, Berlin 1964, p, 244-246; vezi qi studiul special aI lui Gh. L Brdtianu, Demetrius princeps Tat"(1965),p, 39-46. ,ts,rorurn, ln ,,F.evue des 6tudes roumaines", IX-X

108

109

in lard prin aceastd cetate, la o datd cind genovezii se aflau in conflict militar cu tdtarii, este dovada cea mai sigurd a dispariliei statului tdtar aI principelui Dimitrie. Era dominaliei mongole asupra Moldovei era incheiatd. Tdtarii au continuat sd constituie o primejdie pentru lard prin raidurile lor de pradi qi devastare; din ultimul sfert al veacului aI XV-lea, aceastd primejdie a fost reactivati chiar prin intrarea lor in dependenli fatd de Poartd - care i-a transformat in instrument deosebit de eficace

Iutia acestei iupte; cercetarea ei cit mai adinciti deschide calea spre intelegerea autenticd a istoriei noastre medievale. Relafiile i.nternaf,ionaleale Moldouei in 1386-1387. Ne mai rdmine sb analizlrn imprejurdrile imediate care au determinat autoritdlile genoveze din Caffa si trimit6 in 1386 o insemnati solie in Moldova. In afara concluziilor referitoare la stadiul de dezvoltare teritoriali a Moldorrel ps care o prilejuieEte analiza textului genovez amintit, el oferd o intregire lnsemnati 1a cunoaqterea raporturilor internalionale ale !6rii in vremea in care Moldova era pe cale de a-Ei desivirEi unitatea. Criza prelungiti de Ia mijlocul secolului al XIV-Iea a restrins teritoriul asupra cdruia igi exercitase pini atunci autoritatea Hoarda de Aur, nu numai in favoarea Lituaniei, a Poloniei Ei a ldrilor romdne, dar gi in favoarea genovezilor din Crimeea. Folosind prilejul favorabil care i se oferea, Caffa incepe sd-qi constituie un intins domeniu pe coasta de rds6rit a Crimeii, in detrimentul puterii titare; in L365, genovezii ocupd portul Soldaia (Sugdaia, Sudak), insemnat centru comercial, in care igi desfiqurau activitatea rivalii intirziali ai Genovei in exploatarea Mbrii Ne.gre, venelienii. Dupd un gir de ciocniri, a cdror expunere nu-Ei are rostul in studiul de fa!d, un prim tratat intre genovezi qi titarii din Crimeea recunoagte celor dintii stdpinirea asupra Soldaiei gi aqezirilor - qapte:sprezecela numdr - dependente de acest centru precum gi asupra intregului tinut al Gothiei, intre Soldaia si Cembalo (Balaclava). Dar tratatul, definitivat in februarie 138I., s-a dovedit doar un scurt armistiliu. Incercind si recigtige insemnatele pozilii cucerite de genovezi, titarii redeschid ostilit6li1e, care se prelungesc timp de mai mulli ani, pind in mai 738743. aceste imprejurdri Ei intr-un moment deosebit de dificii penIn tru pozitiile genoveze din Crimeea se situeazd solia trimisi de Caffa in Moldova. Textul registrului Massariei din Caffa care ne informeazl asupra acestei solii nu cuprinde indicalii precise asupra scopului ei; el desperspectivd neintrevtnutb. pini acum asupra poziliei incnrcte rorugr o perspecTlva nelnrrevazura plna acum asupra pozlllel r chide totugi
ternalionale a Moldovei in aceasti vreme./Ceea ce se gtie precis este fa

at potiticii sale in Europa rdsiriteand -_,-$9,;",.d9,*mi*gtla^.H.sgd$L.p.,.ll,#"m#,i f osl ^restauratd MoldovffY****'" in

i al tdrii se afirmi acum - in ultimul sfert une politicd, de data aceasta nomAsecolului al XIV-Iea - o t r aneasc6, fara lui Costea voieVod, yjiloglen laTeffy66a,at3n fluxul imperiului stepel-a-dtlus qi acum la suprafald realitatea tond" care aqtepta clipa prielnica pentru a-gi manifesta individualitatea. in aceeaqi vreme, fdri insi ca o detdrminare cronologic6 precisi sa fie posibili,, se extinde, in regiunea aqezatdde-a lungul Dundrii, stdpinirea Jirii RomAneqti. Un document din 1391, a cdrui autenticitate a fost suspectatd" dar care are toate sansele sd fie autentic, inregistreazd aceasti extindere' spre risdrit a Jdrii RomAnegti, in vremea lui Mircea: ,,Nos Joannes Mirtsa, Dei gratia princeps et vaivoda totius regni Vallachie incipiendo ab ,\Ipibus usque ad confinia Tartariae. . .ttrt. Pdrlile tdtareqti - fosta stapinire tdtdreascd pe teritoriul !6rii - iqi fac acum aparilia in titulatura lui Mircea. intreruptd de situalia creati de invazia otomanS, in irnprejurdrile mai sus amintite, stdpinirea lui Mircea la Dundrea de Jos, inclusiv pe teritoriul Moldovei, e reactualizatd dupd 1400, o datd cu inscdunarea lui Alexandru cel Bun in domnia Moldovei qi consolidatd dupa slabirea puterii otomane, consecutivd catastrofei de la Ankara. Acum, titulatura lui Mircea indici repetat gi hotdrit, din nou, stdpinirea Jdrii Romdnegti asupra ,,pdrlilor t6tdresti((rs,rdmdgild terminologicd a dispdrutei stdpiniri mongole la Dundrea de Jos. Lupta pentru dominarea acestei zone de intensd pulsa{ie econornicd in vremea in care Marea Neagri devenise una din principalele artere ale comerlului internalional este departe de a fi cunosctiti in toate vicisitudinile ei. Rind pe rind, puterea mongoli in declin, Bizanlul cu ultimele' sale rdbufniri de vigoare, Ungaria angevinS.,pe urmele celei arpadiene, laratul bulgar sau formaliunile rezultate din descompunerea1ui, thalassocralia genovezd, Jara RomdneascS,Moldova qi, prin intermediul suzeranitAlii asupra ei, Polonia, in sfirqit, noua for{d in ascensiune,Imperiul oto: man, s-au strdduit s6-si asigure controlul asupra principalelor centre ale activitilii comerciale Ia Dundrea de Jos. Istoria raporturilor internafionale in Europa sud-esticd qi istoria pozi{iei interna{ionale a tdrilor romAne in veacurile XIV-XV au fost determinate in mare mdsurd de evo-

:ffi trffi il'#'fe#ffiF?##i-#ft ffi

ar Documenta Romaniae Histo|"i,ca, B. lara p. 36. a2 lbiclem, p. 63, 66, 70, 73, 75, 80, 90,

Romdneascd, I, Bucureqti, 196Q,"

,r.

' as Pentru desfdqurarea r6.zboiului genovezo-tdtar provocat de expansiunea Caffei pe !5rmul Crimeii, vezi N. Murzakevic, Storia delle colonie genooesi, in Cri,mea (trad. italiand dupd originalul rus), in Miscellanea di storia li.gure i,n rnemoria di, Giorgi,o Folco, Genova, 1966; W. lleyd, Histoire d"u cornmerce de Leoant au Mogen Age, ll, Leipzig, 1936, p. 204-207; A. A. Vasiliev, The Goths i.n the Crimea, Camttrrridge,1936, p. L77-L79.

110

111

fali de problema tdtard in acest moment. In vrernea in care era incd in curs rhzboiul genovezo-titar qi in insuEi anul in care sotriaCaffei a sosit in Moldova, la curtea lui Petru voievod se afla, potrivit Etirilor cuprinse in letopisele1e ruse, Vasile Dmitrievici, fiul lui Dimitrie Donskoi, fugit din captivitatea titardra. Faptul cd fiul marelnr' cneaz a cdutat Ei a gdsit azil in Moldova lui Petru Muqat e un indiciu insemnat pentru ceea ce era orientarea poiiticd a Moidovei fa!5 de tdtari. BeneficiarS, a procesului de destrdmare a puterii Hoardei de Aur in deceniile 1360--1390, Moldova acliona in colaborare cu celelalte forie ostile restaurdrii domina{iei tatare asupra teritoriilor care scdpaserdde sub controlul ei. in primele
ofensiva ungaro=poiona

DOMNI ROMANI SI REGI ANGEVINI: INF RUNTAREA FINALA (1370-1382;*

teand; tot .acggl.l$i, face" anafiiF f or.ma.fiunc.Cp"tj$f *n**a""**e6up&b'ws@sarli.f*ak S+ mijloi'ril- aceluiagi g.-g_g,.gl**n"""eeatd,^de, ,,,"viiaji.f1'.,.,1_4.e iqi inteles-a.l esvlnfiiliii, cel tehnic d.g._vasali cel obis.n-ffi-il6-Eif,:'Eiib conducereaunui voievod care nu se impaca cu ingradirile apdsatoareimpilsed9 noua gol!tf*,t*g'eJiqa_ep"1*elig.11ii19-l trece munlj i qi dd puse'de loua politicd angevind autonomiilor romdnegti, si da lg--33-e._qj5-trSgp-.ryr+r'_tii ltatului 'de cuilnd interii6iat iadiele ile condunerc $i;6.:nout orient'are po1itic6. Noira formaliune romAneascd condamna inceiciiea regatului' uffia e expbnsiune la risirit de Carpali. 'Moldova intemeietorilor gi-a agregat progresiv formaliunile lirile agezate la nord qi la sud, indeplinind funclia de nucleu unificator. Cea din urm6 dintre aceste formaliuni a fost fara de Jos, alipiti in vremea lui Roman Mugat; ca Ei aceasta,larile gi chiar unele oraqe absorbite de Moldova qi-au pdstrat, vreme mai mult sau mai pulin indelungatd, trdsd.turile originare. nsolidarea mdrcii de hotar originare qi evolulia raporturilor internalionale in Europa rdsdriteand, caractedzatd in primul rind prin refluxul stlpinirii Hoardei de Aur, sub loviturile mai ale,s ale cnezatulur lituanian in plind expansiune in a doua jumitate a secolului al XIV-lea. au acceleratsfirqituidominaliei mongole pe teritoriul nostrufin 1386,cel mai tirziu, ultima formaliune politici tdtard de pe teritoriul romdnesc n sudul Moldovei gi in Dobrogga garA romAncasca\ dispdruse, inlocr-litd fiind de o noui

: E4iropa.r+sAlintta"4r1h

Aparilia Ei consolidarea statelor romAnegti de sine stitdtoare, f,ara Rom6neasca Ei Moidova, in secolul XIV s-a reaLizat ln cursul unei indelungate infruntiri cu regatul ungar sub dinastia angevini. Cuprinqi in vasta arie din Europa r6sdritean6 gi sud-esticA asupra clreia se intindeau dominalia sau veleitSlile de hegemonie ale regalitdlii angevine, rom6nii de la sud $i est de Carpali Ei-au impiinit evolufia stataiS cu prelul unei indirjite rezistenle politice qi militare fa!a- de forla care le contesta de ,apfrggp, dreptul la existenfd politici independentafTimp "H,A"'tgSg] regatul angevin s-a pJra-dUit -.eu..rg4g-arq4bil6perseverenli sd opreasci via{a politici a romArdlo*transea,EpatipiLa nivelul voi"evodatelorc{e-'sirictd suborionare, de felui c9t;9.ial iui Litgvoi gi at lui Seneslau care, in ternrcnii diplomei lui Bela IV pentru cavalerii ioanili (7247), fuseserd ,.idsate( romAnilor (,,terra quam Olatis ielinquimus(() sau ceI al lui Dragoq in Moldova, instituit suh egida $J*$gpl;AhrL{figilltfl$1i UFge$pentru care nu era.declt ..tara q.ffi,_rfu.m"oldnVSgp,a.i.l..,$;,terra,'nostra'"raoldav,,aL?l(1 l1moldurtna")/ ' 'Vasta ciocnire dintre regatul angevin bu puternice 'tendinle hegemonice qi popoarele pe care se strSduia sd le domine nu s-a desfiEurat numai pe plan politic qi militar; ea a fost permanent insolitd sau n:ai
* Publigat in ,,Anuarul Institutului de istorie qi arheologie A. D. Xenopol', -/ -r' XXIII, 1986, 2, p. 571-581. . "._ Dalorez semnalarea documentelor noi care s-au aflat la originea stucllulula de fate Si traducerea articolului care le precede bundvoin{ei colegului Carol Vekov cdruia ii exprim gratitudinea mea. 1 N. Iorga, Istori,a romdnilor, III, Ctitorii, Bucureqti, 1937, passim; Gh. I. Br5tianu, Les rais de Hongri,e et les Principuttds Roumaines au XIV-e sibcle,' in ,,8u1-' 1947, p.67-105;" letin de la Section historique de I'Acad6mie Roumaine", XXVIII, di,ntre lara Romdneascd si Ungaria', 1\{. Holban, Contribulii, Ia studiul raporturilor &ngeai,nd, (problema stdpinirii electiue a Seueri,nului qi a suzerani,td.fii in legd.hrd, cu; dintre Tara Ilomdne:qscd. $i' drumul Brdilei) qi Contribu,tii la. studiuL raporturilor Ungaria angeuind. (Rolul lui Benedict Himfy in legdturd cu problema Vi.dinului),. si. XIV, Bucureqti,. irr vol. Din, cronica relaliilor romd.no-ungare in secolele XIII 1981, p. 9I-725 qi 126-155; $. Papacostea, Triurnful luptei pentru neatirnare: intemei,erea Moldouei si consolidarea statelor feud,ale rom6.negti, ln vol. Ca:nstituirea statelor leudale ramdne;ti,, Bucure;ti, 1980,p. 165-193.
8 'Geneza slatului in evul mediu romdncsc

Unificarea Moldovei prin alipirea unui teritoriu care, in parte cel pu!in, fusese stdpinit de Jara RomAneasci, a dat naqiere unui indirjit conflict teritorial, tipic medieval, intre doud lari legate prin comunitatea de origine. incadrat in lupta puterilor pentru stapinirea spaliului carpatodun6rean Ei a guriior Dunarii indeosebi, acest conflict pentru ,,moqtenirea tdtar66( a influenlat profund Ei negativ raporturile moldo-muntene pind in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea.
44 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrin, p. 229-230; L. V. Cerepnin, Otrajenie, jdunarodnoi ji,zni XIV naiala XV u,a. moskouskom letopisanii,, in volumul Mejdunarod,nie stsiazi Rossi do XVII o., Moscova, 1961, p. 250.

L72

1.13"

degrabi incadratd de o acutd confruntare confesional5, devenind un segment insemnat al antagonismului dintre Apusul latin qi Orientul ortodox. RomAnii norddundreni, atit cei intra- cit qi cei extracarpatici, au fost 1 lcuprinqi in totalitatea lor de amenintarea expansionismului teritoriai Ei lal prozelitismului confesional intransigent al regatului angevin care i-a isilit Ia op{iuni uneori concordante, alteori divergente. Pentru romAnii 'adinafara arcului carpatic, optiunea a fost limpede gi a atras precipitarea lprocesului de organizare statali, aqadar de faurire a unui scut protector hmpotriva redutabilei fcj,rte externe care le ameninla existenla politicd proprie. Pentru cei aflati in aria de dominalie directi a regatului angevin, hupugi tmei presiuni prin forfa lucrurilor mai puternice qi mai constante, iopliunile erau mai pulin favorabiie. Acei dintre ei care nu au acceptat ,r,'cadrul politic strdin ;i care s-au strdduit sd-l pdstreze pe cel propriu au ,fost nevoiti, atunci cind nu au mai putut susline pe loc o lupti prea tinegald, sI trcaci munlii si sd consolidezeformele statale romdnegti extracarpatice in Jara RomAneascdEi Moldova (cazul cel mai ilustru e cel :al voievodului Bogdan al Maramureqului). Cei care au rdmas pe loc fie rqi-au pistrat institufiile autonome tradilionale - voievozii qi cnezii l{ar mult diminuate ca insemndtate, qi totodata credinta de tradilie rd$ariteana, tot mai sistematic'exclusd, ea qi adeplii ei, din formula ,,consti{u{ionali( a regatului, fie - e cazul unei minoritdli nobiliare - s-au l$rtegrat in structurile politice qi confesionale create sau consolidate de ffBalitatea angevind, sfirgind prin a se identifica cu ,,natiunea nobiliari( "dorninanti. Asaltul regatului angevin, desfiqurat in mai multe etape sub Carol Ro}:ert qi Lud^.':^{e-f -j^'r,,a cunoscut maximum de intensitate spre sfirsitul dilmniei ceh-ri din urmi, indeosebi in intervalul cuprins intre
premergdf,oare s-au manifestat Ecum doui din motivele dominante Si

prin accepta$ul a fost in sfirEit incununat la Roma, in octombrie 1369, iea solemna de citre impirat a crezului roman,o datd cu abjurarea schispei3,r',Desinu iI angaja inci decit pe impdrat, cdruia ii rdminea sarcina greu de indeplinit de a atrage la supunere falA de Roma clerul qi infreaga comunitate greacia, evenimentul a dat totuEi impuls masiv prozelitismului catolic in rdsiritul continentului. In l34g tarul Sracimir gi solia sa Ana erau reinstalali in domnie la Vidin, dupi ce insd aderaserir in prealabil la catolicism, in timpul captias la

ui

im,g""s a*4e"-ta*,ai af; voievodul Moldovei. care 6ff-t 6iilfi i:Sfif""rdra:rhii

peln, instrument fidel a|'politicii

lui Ludovic, cu titlu de ,,dominus et

impletite ale politicii angevinilor din Ungaria: expansionismul teritoriaL ,qi efortul de a cimenta vastul conglomerat de teritorii Ei popoare cucerite prin reducerea lor la unitatea catolica in formula cea mai rigidn ;qi sub controlul nemijlocit a1 ierarhiei ecleziastice gi politice a regatuluie. Manifestbrile virulente ale acestei politici au silit din nou ldrile romdne s5. infrunte, in acest interval, expansionismul regatului ungar Ei sd se in'cadrezein coaliliiie de for{e care i s-au opus. r;Apogeu] ofensivei catolicismului in Europa sud-estici qi risiriteand secolul XIV a coincis cu cel al hegemonismului puterii angevine din adici cu faza finala a domniei lui Ludovic de Anjou.lDupS va ani de noi incercdri nereuqite de realizare a Unirii intre Bizan! in urma calbtoriei lui Ioan V. Paleologul la Buda (1365),dialo.z:$. iPapacostea, La londation de Ia Valachie et de la Moldauie et les Rou'mains de Transyluanie: une nout:elle source, in ,,Revrre roumaine d'histoire", in )(VII, :19.78, p- 400-406. 3

paur 3 O. Halecki, tln empereur (Ie Bgzance d Ron7e. Vingt ans de traoail runion des Eglises et poui ta d,Iense de I'Ernpire d'Orient (1355-1375), Warsza'wa' $i rolul s&u in cultura rgso, p. lg-4*igg; cf. d. ldzdrescu, Nicod;m_ de Ia Tismana rcmhieascd, t tiina b fi85), in ,,Romanoslavica", XI, Istori.e,.l99l, !' 264*265' -^ L972" e l).-fi. Nicot, The laii ceniuries of BAzanti,um (1.261-1453), London, p. 281' Y' 'vLi' projets d,e concile oecumdni.que en 1367:-un dialogae inedi-t J. Meyendorff, L960,' entre Jean Ca.ntacuzene'et te ldgat PauI, in Dumbarton Oaks Papers' \4, iI acuid pe Lu.dovic de Aniou cd-_l-a-rebotezat pe Srap.-lZ:,"u"delo.tuiimpdrat 'in catolicS; apartenenia sotiei sale, fiica lui . Nicolae Alexandru, la ii*i" "rldittlu atestatd in 1370; Hurmuzaki, \ z, p' 158; pentru "."tt-Y""?-I-up,?li^* "ui"fi"ii-,-" v"itut pehinsulei Balcanice, indeosebi in Albania, in aceqti q4' v. Acta Urotnr 1964, p. 297,379:,^29.3-294 $i -3-51-.s5!: PP. i (1362-1370), ed. A1. Teutu, ry"Fr, -'' ; Fi";;uiiti,"t, i, p. Las-Lag; DRH, 8., ir Pr 1'2-rs. Efortul pape'i urban v ae a+ atrage Ei pL Vtaicir la catolicism se vddegte in scrisoarea pe care i-a trimis-o irr aprilie 1370; cf. Hurmuzaki, I, 2, p' I5g. 1 lbi'dem, p. 160-161. s J. Svkora, pozi,lia internapionald. a Moldotsei. in timpul lui Lalcu: tlt'ptq-yen: 29, 1976, B, pb ptan ertern, in ,,Revista de tru ind.|pehd.enld ;i. iii*or" -istorie", p. --"-',...pu'. 1L42; v. mai'recent C. Cihodaru, Aletandru cel Bun, Ia;i, 1984, p' 23' -' uportolica scripta cbmmittimus et mandamus, quatenus omnes et singuloi episcopos p"oedictos terrae Russiae, quos per summariarn informationern schismaticos esse repereris, ab eorum ecclesiis et epij;cop-atibus^auctoritate'apostolica prorsus amoveas itqui p"iv.s"; Acta Gregorii PP. XI, (137a*7378), ed. A. L' Tdutu, Roma, 1966,p. 81-82.

774

115

treres", ofensiva catolicd ia o gi mai mare amploare. cehBdri!_frR-4"9iscani qrinpi,e aft'paff,ed'papei dreptul de i exercita in provincie i,rnclii so"cr$et4$, nentrtt*a {ace-fata nevoilor spiritualc ale masei de neofitii0. Acum iqi fac din nou apari{ia;tn'pfdvificie'ii6-rr.r"u.rrr, care aveau ra'i"iii"i""" qi Ia siret o mS.ndstire. organizali intr-o ,,societas fratrum peregrinantlum((, ei erau chemali si joace un rol important in Moldova la inEeputul domniei lui Petru I11. Mdnistirile dominicane din Rusia apuseane si MoLdor.a au fost slrpuse autorit[lii vicarului general al societdqiil2. lnfiin{arrea acestei societdli qi autonomrzarea mdndstirilor dominicane de

fan'rici convertir,, ai

sub conducerea lui

tlt #tffi;fr

ameninfate prin consolidarea ierarhiei bisericegti. gr;lnitor in teritoriile 'ortcCoxe qi a monahismului de inspiratie isihastA, vehement ostil influentei latinet;. Ca qi catolicismul, care Ei-a rezemat prozelitismul pe forla politic;r si militard a puterilor catolice, indeosebi pe regatul ungar, Ei confesir-rne:r rdsiriteana qi-a intemeiat rezistenla ;i contraofensiva pe pllterea statelor qi popoarelor din Europa risdriteand Ei sud-esticd afiliate ei sau pe care se strdduia sA le cigtige la lupta impotriva forlelor adverse.

u . in lfif0, olganizareacclcziasticap*pruU_B.onS*SSIL fost intariti pnn crcirreaccrerd6'ril'A6US"iffii$ili'Il, orn motrve pe careiZv"oErrl"Joo

le indica de,cit indirect. dar de care sigur nu au fost strdine qi necesitSlile cie apdrare irnpotriva presiunii catolicismuluito. Scurt timp dup6 aceaste masura, in inai 1371, patriarhi.a numeqte un mitropolit de Halici, cedind preslr-tnilor lui Cazimir, care decedase intre timpti. NouI mitropolit de i{alici era invitat sd coopereze cu cel aI Jirii RomAnegti Ia alegerea gi hirotcnisirea clericilor din dioceza sa, care, in tradllia Patriarhiei constantinopo).itane, cuprindea neindoielnic qi Moldova18. Aflata la aceasti datd sub autoritatea supremd a papalitalii, Moldova nu putea fi inzestrata cu un i.erarh superior propriu de obedienld constantinopolitanA. superlor proprlu obedtenla constantrnopolrtana. lerarn a"^ fztbaterea de Ia iinia directoare a politicii sale fa!6 de biserica rus6 a fosf lgravrta de Patriarhia din Constantinopol citiva ani mai tirziu prin crearea unui nou ,,mitropolit aI Kievului, lituanilor gi Rusiei(( in persoana iui Cipri:rn ciruia ii era rezervat un loc de prima insemndtate in evolulia situaliilor politice qi ecleziastice in aceastS. parte a Europei in anii urmf,toriie. Percepind exact capacitatea lituanienilor, pdgini incd, de a irifluenta evolulia evenimentelor in spa{iul rus, biserica constantinopolitand i-a incredin{at misiunea de a-i capta pe conducdtorii lituanieni gi iie a organiza rezisten{a anticatolici in acest sector al continentului. Nu rnult timp inainte, Patriarhia din Constantinopol a recunoscut patriarhia sirbeasca, realizinrl cu acest pret reconcilierea cu biserica si statul
15 Penti'u riposta Patriarhiei constantinopolitane la ofensiva catolicd dupd 1369 qi inCeosebi pentru rolul patriarhului Philotheos Kokkinos, v. O. Halecki, [Jn entpereur de Byzance a Rome, p. 235-241. Pentru evolulia la Eizan! care a fdcut posibil5 declanqarea contraofensivei, v. J. Meyendorff, BEzantium and the rise of Ilussia, Cambridge, 1981, p. 96-118 (Capitolul intitulat: Victorg oJ the Llesgckasts irt Bg z anti;um : ideol o g ical and political consequences). 1{tM. Pdcurariu, Istoria bisericii ortodore romd.ne, I, Bucuregti, 1980, p. 248* 251; . S. NAstureI, La partition d.e Ia rnetropole de Hongrotsalach,ie, Freiburg, 1978 (Extras din ,,Buietinui Bibliotecii Romdne", X, 197111978). 1? O. Halecki, Un empereur de Bgzance u Rome, p. 239-24A; F. Tinnefelci, Eyzantinisch-russische Kirchenpolitik im 14. Jaltrhund,ert, in ,,Byzantinische Zeitschriit", 67, L974,2,:173. 18 }iurmuzaki, XIV, 1" p. 9-10. le Hirotonisirea lui Ciprian a avut loc Ia Constantinopol la 2 decembrie 1375; J" Meyendorff, Byzanti.urn and the rise oJ R'ussia, p, 201, care discuti 9i problerna, controversatd astdzio 'a inrudirii lui Ciprian cu Grigore Jamblac, p. 202, nota B; cf. M. Stasyw, Metropolia Haliciensis (ejus historia et Suridica Iorma), Rcma, 1960, r:.36,

ier:rrhia poloni a ordinului corespundea poriticii lui Ludovic de Anjou care s-a straduit, ca Ei in problema arhiepiscopiei de Halici, sa desprindd cnezzr.tul din dependenla polond

{91ta+9^ap1 Hnrrrr. paglnr rnca, .[a catolicismrs/In acest scop, Grigore XI a cerut conffic"ursul-luiLudovic,_a cdrui situafie in Rusia gf in teiitoriile ruse apusene ffii criifica in gradul cel mai inalt spre a deveni ,,braful lumesc(. ai eforffuiui de integrare a lituanienilor in unitatea catolicd. fcbruarie Jf&!.rdspunzind unei initiative a lui Ladislau de op| , I" fP9]n,papa ungore XI, care luase cunogtinla dc marile succesea1eproze[iitisniului catolic in Rusia apuseand, infiinteazi arhiepiscopia de i{alici, freinnoind in termeni categorici hotdrirea de a-i alunga pe-ierarhii bise{ricLi rSsiritenedin diocezSta. ' Formidabiia presiune a catolicismului in rasdritul continentului in ace:)ti ani nu a rdmas.fira replicd din partea tratriarhiei constantinopolitane, arueninlatf, sa piardd insemnate teritorii Ei popula[ii care intraserd cu seccle in urmd ln dependenla ei. Efortul desfasurat de patriarhie in incercarea de a indigui progresele catolicismului s-a manifeitat precum1oMonumenta Hungari,ae lTi.storica, Acta erterd, IIi, erl. wenzel, G., III, Buda;-,est, 1876, p. 54. R. Loenertz, Les ntissions d,omini.caines en Orient et Ia Societe d,es Frbres Pt:regrinants, in ,,Archivum Fratrum praedicatorum", IV, 1g84, p. 1-2; studiul evi.denfiazd rolul politicii lui. Ludovic de Anjou 9i at lui Ladislau'de oppeln in or,,. nizat'ea vie{ii bis-erice;ti 1i, monahale a Rusiei haliciene, in scopul desprinderii teritoriuiui ei de Polonia; p. 11-12; cf. Gh. I. Moisescu, iatolicis;nul an'momoua p{ia lu slirqitul oeacului XIV, BucureEti, 1942, p. 86-9?. 72 lbidem. rz Acta Gregorii PP. XI, p. 1?4 qi A. Theiner, Vetera monumenta poloniae et . L't'thuaniae, r, 1217-1409, Romae, 1860, p. 695; cf. J. Dabrowski, ostatnie lata Lud,wilm w.iellciego, 1370-13B2,_Krak6w, p, 303. Incd din 1369, scurt timp dupd -191_8, 'conversiunea publicS a lui Ioan V Paleoiogul Ia Roma, papalitatea ;i-a intensificat 'prozelitismul in aria de dominalie a Hoarclei cie Aur; 'Acta urbant pp. v, D. zg7299 1a ,,. . . dece'rnentes antistites schismaticorum, si forsitan sunt in eis, tamquam re.rpiobos et indignos, esse ab illis penitus amovendos ac ipsos tenore presentium auctoritate praedicta smovemus ipsamque ecclesiam Halicziensem in- archieniscopalern si.:umetropolitanam erigimus. ..,,; Acta Gregorii pp. Xl, p.26b.
_! 1U

ln

Jiiff: pa.palitatca

un n{)u efort dc atragerea lituanie-

177

sirb20. un front de rezistenld anticatolici era astfel realizat in aproape ansamblul spaliului rdsdritean si sud*estic cuprins de ofensiva catolicismului. Tranzilia de la infruntarea confesionali la qocul militar nu a intirziat mult in etapa_ finald a domniei lui Ludovic de Anjou. Cadru1 general nou in care s-a desfagurat actiunea fortelor anticatolice a fost cieat de rdsturnarca cursului de politica externd. la Bizant, unde, in l3Z2 sau 1373, Ioan v Paleologul, silit de evolulia evenimentelor, a paibsit frontul cruciatei, sau mai degrgbd expectativa

IIaIici regele Ungariei a urmirit sd-qi asigure o"pozifie mai favorabilS pentru a controla evenimentele din Moldova, lumea tdtari si cea lituaniand2r.

tatea gi tributul
corda(ea s*

ale un.i noi tensiuni acuffihtre Tara Ro'mdqr*F"ilbT ?ii'g?igt, unalar,Jndeschis#s.-Lg...d,g-teJa"aminiite.4i'de',nauft,eunBs.g,ltts,,rdfdij,t 4e Ia inceputul acestei.noi faze-.*g*94#Hg,t4tlr*ipdie6pec$ike.d9_u6. g_g', puteli adaugi acum
degenerindTapid in ostilitate

turcesc2lkQ,iJ*,sse,ast6*aararae-.daleaza si_,prime1e inctricii

cruciatei, acceptind suzerani-

rer clatia unui dotumgq!-gecent*ieq{tJa lumind' dln'iirhivdle ungare, clin care_se.coiTstffH-dH*fii l"igg;i.r1"me Ludovic se afla in stare de"razboi si cu Moldova nu riUmatp{t-3n-fa'#.snaane"sc5.Ei regele a pus ia cale in-rcd potriva celui de afliloilea stat romanesc 'o exfffryf"'stfi'" t8fitoriul Rusiei haliciene, sub comanda lui Ladislau'de Oppeln. f,nsemndtatea dcosebitAa informatiei, in ciuda"laconismuluiosqrsei-Care ne-o transmite, impune o analizacircumstan{iataa textului. fof Documentul insuqi e o banalS 9forisoare de',laminare.(a unui proces care, de 1a 6 decembrie 1374 a fost ,,prorogat( ta 28 aprilie 132b.Motivul amindrii - aratd emitentul scrisorii, comitele Jacob de scepus, judecator 1a curtea regala - e plecarea unuia din impricina{i ,,1a oastea brinduitd impotriva moldovenilor(( (,,eo quod idem unacum domino Ladizlao duce oppuiiensi ad exercitum contra Maldvanenses habitum esset profecturusS23. judelui regai Jacob de Scepus aduce aqad.aria suprafala \pcrisoarea r$oriei o campanie organizati impotriva Moldovei, din teritoriul hatician, sub comanda lui Ladislau de oppeln, reprezentantul fidel al politicii -citorva regelui Ludovic. $tirea e menitd sd redeschidd discutia asupra din principalele aspecte ale istoriei timpurii a celui'de al doilea stat romAnesclffi Cel rfat de seamd din aceste aspecte, in optica studiului de fa!d, e ^ tunclia cfiezatului de Halici in raport cu Moldova in politica lui Ludovic cel Mare. s-a observat inca mai de mult cd prin expansiunea in cnezatul
* \r. L'""*"t, L'archeu\que d,e Pei et te titre d,e patriarche aprds l,f\nion d.e 1375, in ,,Balcania", VII, 2, L944, p. 303-310; cf. mai recent. D. Ndstase. Le m,ont Athos et Ia politique du patriarcat de constantinople, de lsss d 137s, Atena, 1929, p- 156-159 (Extras din ,,Simeikta., III). 11 S. Papacostea, Triurnful luptei pentru neatirnare, p. 1Bb. 22 lbidem, p. 185-186. 23 Kumorovilz, L. 8., I. Lajos Kirdlyunk 1375, 6tsi Hauassliildi hadjdrata (es ,,Tdrok) hd.boruja, in ,,Szazddok", LI7, 1983, b, p. 975; potrivit autorului, expedi{ia in Moldova a fost un succes care s-a tradus din punct de vedre politic prin inscdunarea lui Petru I; ibidem, p. 962,

Stdpinirea Haliciului ii oferea insa lui Ludovic nu numai o pozilie strategicd mult mai avantajoas6 decit in trecut pentru implinirea programului sdu de a aduce Ia supunere Moldova, ci gi un titlu in pius pentru legitimarea pretenliilor lui asupra acestei !dri. De altminteri, deinCatd ce qi-a consolidat puterea la Halici, regele Ungariei nu a intirziat si treacA la valorificarea atit a titlului cit qi a avantajului sdu strategic. Devenit rege a1 Poloniei in 1370, el a inceput incd din 13J?,si organizeze acli.unea de ,,recuperare( a Moldovei. Pe plan diplomatii, regele a ob!inut, la 14 martie 1372, confirmarea stipinirii asupra tuturor teritoriilor {inute de el in calitate de rege al Ungariei si Poioniei qi renunfarea la .orice revendicare asupra lor din partea lui Carol de Luxemburg. Men'Liunea specialS pentru Moldova in actul de renun{are la pretenlii teritoriale incheiat intre Carol IV si Ludovic de Anjou ,,t nominatim r,vayvodatus Moldaviae( e indiciul cert al atenliei deosebite de care lara se br-rcura in aceastd vreme din partea regelui Ungariei. De la revendicare Ia acfiunea de recuperare distanla avea si fie cind'Ludovic ii cere lui scria Jan Sykora foarie micS: ,,1n 1372 sale, in Moldova, el Carol asiguriri in privinla respectdrii ,,drepturilor( ss af1a, probabil, Ia inceputul unei noi incercdri de readucere a !5rii sub suzeranitate angevin6(e5. Cit de intemeiatf, e presupunerea eminentului cercetS,tor atit de timpuriu smuls activitdlii creatoare o Etim acum datoritd actului din 13 octombrie 1374 recent pus in circuitul istoriografic qi care rnenlioneazd ca iminentd o expedilie a lui Ladislau de Oppeln in Moldova. si prograimediate care l-au determinat pe ludovic Imprejurarile meze actiunea in Moldova in toamna anului 1374 nu'he sint cunoscute; sigur e insa cA ea a fost manifestarea voin{ei regelui Ungariei de a readuce lara siltr controlul siu riguros qi a refuzului lui Latcrl de a se inclina in fata acestei hotariri. e qi presupunerea c6, dovediti fiind insuficienla protec$4flnareptAtita LYbi flapale gentrul a-i apira {ara impotriva veleitd{ilor de dominalie ale lui Ludovicflalcu a pirisit unirea cu Roma; faptul ci el se afli inmorNicolae, alituri de tatdl mintat la Radau{i in biserica cu hramul,Sfintul siu, e un indiciu probabil in acest sens'f,. Dacd ipoteza din urm6 e intemeiatS, ac{iunea lui La{cu in acegti ani s-a inscris in reaclia ortodoxi declanqati la Bizan! qi care qi-a gdsit in Vlaicu al farii Romdnegti unul din exponenlii politici cei mai ae ieam5l#S-*
2a J. Dabrowskt, Ostatnie lata Ludtoi,ka Wi,elki.ego,p. 298. 2' J. Sykora, Pozigia internafionald. a Molektuei i'n timpul itti Lalcu, p. 1145. ,6 Gh. L Moisescu, Catolici,smul ln Moldoua, p. 80; $t. S. Gorovei, Dragos si. Bogdan, Bucureqti, 1973, p. 139; N. Grigorag, lara Romdneascd a Moldouei pind la $tefan cel-Mare (1359-1457), Ia$i, 1978, p. 42.

118

) f is*{i31'$. r

119

in anii 1359 9i 1365 se constatd agadar gi in 1374,o sincronizare *fr, a acflunii celor doui state romAnegti ir4potriva primejdiei carc Ie ameninla, expansionismul regatului angevinJlb Informalia noud pe care ne-o adudefdocumentul de curind ieqit din depozitele arhivelor ungare ingdduie mai buna valorificare qi a unei alte Etiri, de mult cunoscuti dar insuficient integratd de cercetarea noastri istorici. In lnsdqi ziua cind comitele Jacob de Scepus amina amintitul proces, papa Grigore XI se adresa regelui Ludovic qi celor doi arhiepiscopi a,i Ungariei cerindu-le sd accepte crearea unei episcopii proprii centru ,,acea llai:te a multimii natiei romAnilorf{ (,,Wiachonum(() care traiau 'ungariei spre tdtariu si care de curind trecuserd ,,1a hotarele regatului ,,de. la ritul Ei schisma grecilor( la catolicism, datoritd zelului regelui. scrisoarea papalS mai constati insd cd cea mai rnare parte a romahilor din amintita regiune nu acceptaserd sd intreprinda acest pas deoarece ,nu sint mult'tu:rlifi cu slujba preotilor ungurir' qi cereau un ierarh superior cunoscdtor al limbii proprii (,,qui linguam dicte nacionis scire asseritur(()27. Aria teritoriali la care se referd scrisoarea papei Grigore XI a fost corect identificata inci de mult de C. Auner: pe temeiul comparatiei cu alte_texte papale, referitoare ia episcopiaMilcoviei, c. Auner'a suslinut cu drept cuvint identitatea dintre teritoriul in care s-au petrecut faptele semnalate de scrisoarea papei Grigore XI Ei dioceza MilcbvieieJf,in icest teritoriu prozelitismul fanatic aI lui Ludovic de Anjou s-a izbit de o puternicd rezisten{d cu coloratur6 ,,nalionali( manifestatd prin lupta pentru apArarea limbii proprii. In U7a.4egi-"re,ldAya li Taia RomAneascd concomitent in corlrlrcl se aflau uuficurrlrLen[ 5e drrau In conflict 9.,e^$GRIA*.U.fegatul Ungal, toriul extracarpatic controlat dd6esta, la criibirra mr.rJilor, se declanEase o puternicd efervescenld, manifestare a antagonismului confesional
cu conotatie nationald ale cdrui ecouri ajunseseri la auzul papei Grigore XI. in 1374, aqadar, intreaga arie romAneascd extracarpatici era an-

gaiatd politj,p, militar sau confesional in rezistenla imRotrivg

""#:i'Xl gt'rrns rntr-o

,r:g!gld '.

bor. intr-o pozitie favorabili pentru a urmdri evolulia situaliei pe arnbele fronturi romAnestifiAici i-a sosit, la 25 iuiie 1375, gtafeta trirnisi prin Nicolae l-aclifi derepiscopii Dimitrie al Transilvaniei ;i Ioan dc Wacz, care se zrflau cu conlingentele lor intr-o pozilie militard avansatd' Ei de magi.strul Nicolae de Zeech. Misiva, care ne e cunoscuti doar din rAspunsul"lui T,ud.ovic,pe de o parte aducea Ia cunoqtinla regelui faptul ci sagii au pirasit oastea reg-ald, iar pe de alti parte ii recomanda si se letraga din locui in care se afla si unde nu mai era in siguran{a Ei sa se indrepte spre o alti destinalie: ...Fidelibtis nostris delectis venerabilibus in Christo patribus dominis Demetrio Transilvano et Johanni Wachiensi episcopis ac magistro NicoLao de Zeech. Rex Flungarie etc(etera). Fideles nostri dilecti. Veniens ad nos magister Nicolaus filius Lachk - verbo vestro nobis dixit, ut, quia Saxones nostri de exercitu nostro discessissent,ideo melius esset nobis ad tuciorem locum et securiorem nos transferre; in quibus sicut et in aiiis vestrum consilium approbamus. Attamen vos rogamus, quatenus consideratione nostre dilectionis iam illune locum clst-odiatis alque teneatis; et sicut melius poteritis, servitia nostra expediatis ibidem, caventes pre omnibus nostrum honorem, ne iose honoi noster et fama periclitetur, sicut de vobis confidimus absque dubio aliquali. Certum voJ, domine Demetri, episcope sigillum nostrum apud rros habitum per dominum Johannem episcopum vachiensem nobis tfansmittatis; vos vero domine episcope Johannes Vachiensis, derelicta ibidem gente vestra, ad nos veniatis cum paucis. Preterea significamus vobis, J si aliqua nova nobis de exercitu nostro alio innotuerit, vobis imr"nediate tusciib"mus et vos econverso faciatis illudidem. Daturn in (,,Credincioqilor nogtri iubili Sumbur, in festo beatti Jacobi apostoli((2e venerabililor peirinli intru Cristos domnii episcopi Dimitrie aI Transilvaniei Ei Ioan de Wacz Ei magistrului Nicolae de Zeech' RegeleUngariei ctc. credinci,:Eii nogtri iubili. Venind la noi magistrul Nicolae fiul lui vostru cd, intrucit saqii noEtri s-au retras din Lackfi ne-a sitlrs in nr-rmeLe de aceea ar fi mai bine pentru soi s5,ne mutim lntr-un eastea noastra:" loc ,mai ap[rat Ei mai sigu.r; in care privin![, ca qi in altele, aprobdm sfatui vostru. Totuqi vA rugim ca, de draguL nostru, sd pazili qi sa lineli acei loc si cit veli putea mai trlne trimiteti acolo serviciile noastre,pdzind inainte de toate onoarea noastr6, Ca nu cumva onoarea Ei faima noastrd si ajunga in pericol, lucru in privinta caruia avem incredere in voi, fdrd nici o indoia16. In afarh de aceasta,voi domnule episcop Dimitrie, sd ne trilniteti sigih,il nostru care se afll la voi prin dolnnul Ioan episcop de
23 Kumorovitz, L.8., I. Lajos Kirdlgunk, p. 976'

oublA incleqtare armatd cu Moldova qi cu Turu n#'i)\ neAsc6,I,udovic soseqte.in cursul an$r! ur_mdtor,.1.-32b, Transih'ania in care le pusese la cale in regiunile transcarpatice.*Direc{ia princjpald. a ,!qra Roinaneascb deqi nii' se pot exclude . loviturii a fost de data aceast^a .,$i'opgryalii !-r4potflp_*lVig$qveit'timp'?i-e aproximatlv o lun5, intre inceputul lunii iulie qi inceputul-lunii august 1375, regele s-a aflat la Jim2z tr-Iurmuzaki, I, 2, p. 2J,7;cf..Acta Gregorii pp. XI, p. 224-22i. 28 ,,Cdci cuvintele papei, cu cari determind locul conversiunilor sint identice cu cele ce 1e lntrebuintase curia in anii 1332 9i 1371 pentru eparhia Milcoviei"; cf. 'C. Auner, Episcopi.a Milcoaiei in aeacul at XIV-lea, in ,,Revista catolici,,, III, i914, 7, p.76-77; la 16 septembrie 1371, intr-un act papal, episcopia Miicoviei era'astfei siluatd geografic: ,,quae in confinibus regni Hungariae et prope infideles consistit"l Acta Gregorii PP. XI, p. J3.

pentru a suiriavegheiade A.!fi-pp*Alirla-'iriilitare dil'iiiate-anveirgurd pe

1.20

1,21

wacz;;iari voi, domnule eplscop Ioan de wacz, iisind acolo oamenii vogtri, sd venili la noi cu pulini. In afara de aceasta vd aducem la cunostinti c& dacd ne va parveni vre,o qtire cu privire la cealalti oaste-a noastrd o vom retransmite la voi in scris deindat5, gi voi in schimb sd procedali la fel. Dat la Jimbor, in ziua sfintului Jacob apostolul.(.) Misiva scurtd dar strabdtutd de o puternicd ingrijorare a regelui Ludovic scoate din intunericul in care a zdcut pind aium un episod insemnat din istoria confruntirii militare intre regatul ungar $i statete romdne in vremca celui de al doiled rege angevin' al ungariei. Ea surprinde anlrme momentu-I. care infringerea unei ogti regale trimise peste in Carpafi crease o situalie extrem de precard pentru Ludovic in interiorul Transih'aniei insiEi, 1a Jirnbor, unde iEi stabilise cartierul general. primejdia care il pindea aici qi de care fusese insistent invitat de demnitarii sai sd se puni Ia addpost nu ne e divulgatd de textul scrisorii; ipoteza cea mai probabili e cd pericolul era acela aI unei invazii muntene. Retragerea contingentului sisesc din oastea regald transformase o situalie in sine grea intr-una critic5., silindu-I pe rege sI pdrAseascd postul s6u de comandament, cu teama insi, mirturisiti, ca qi in noul loc care i se recomanda ca refugiu s-ar fi putut afla in nesiguranfd. situa{ia mai era agravati gi de incertitudinea cu privire la soarta unei a doua oqti regale, angajatd in lupta cu aceiaqi adversari. in aceste conditii ingrijorarea extremd a regelui e lesne de intelesso.
I Cit privegte cea de a doua oaste, despre soarta cdreia regele cerea inf$malii, existd indicii c5, ea a operat in sud, in Banat, unde sunt semin aceeagi vreme, intinse devastdri provocate de operatii militaresl. fiplate, pn alt text, din 15 septembrie 1375, inregistreazd o victorie repurtatd. pe comitele de Timi;oara, Benedict Himffy3z. intre aceastd dati gi luna tirziu, cetatea Severinului a fost.readuSA spb..go4i1--o_]rqX /iunie.1-376-cel mai de ansamblu al campaniei din 7375 a fost insd defavorabil /Bilantul fielui. In afara de acest din urmd. succes, marile obiective strategice ale

Anjou in -T-mpasui sfiios in care a fost adusd politica lul Ludovic de romAnii in 1374 Ei 1375 s-a agravat in anul urmdtor conflictul sdu cu cind noi forfe au intrat in luptd. In sud, banul Tvrtko al_Bosniei se proclarni rege, act de riscoalS manifesti impotriva lui,Ludovig35; reconcilierea diritre Patriarhia constantinopolitand gi patriarhia qi statul sirb, la sfirqitul anului 1375 sau la inceputul anuiui urmdtor, a deschis perspectiva idrgirii coaliliei anticatolice prin includerea in acliune a Serbieis6. Primej-clia s-a mai agravat incd pentru regatul ungar in nordul Peninsulei Balcanice in 13?6, in urma retrocedSrii de bizantini cdtre turci a oraqului Gallipoli, fapt in urma cAruia a fo'st restabilitd ledtura intre p-oseslq."ilu lor din Asia-Mic[ qi cele din Europa, ceea ce le-a inlesnit mult deplasdrile de trupe. I1r nord, o alti concesie majord a bisericii bizantine, care a acceptat sd numeascd un mitropolit pentru teritoriile ruse controlate de lituanieni in persoana lui Ciprian Jamblac, la sfirEitul anului L375, antreneazd in acliunea antiungari Ei aceastd redutabild forli milit_ard a Europei rdsdritene, in plini ascensiune. In 1376, lituanienii invadeazi teritoriile regatului poion, inclusiv Rusia haliciand3?. AnuI 1376 a sporit aqadar considerabil primejdia pentru regatul ungar, ameninlat concomitent din diverse directii. Doar marele efort miliTar' desfaqurat de Ludovic in cursul anului urmdtor, t377, atit in sud impotriva turcilor Ei a celorlalli membri ai coaliliei antiungare cit gi in noid impotriva lituanienilor, i-a permis s[ stabilizeze, fie qi numai parstate !ial, situalia qi si intirzie cu ciliva ani prdbuEirea-sistemului de clientelare pe care ii constituise cu greu de-a lungul unei domnii de citeva decenii3$.
3a R. Rosetti, Despre unguri si episcopi,ile catolice din Moldoua, BucureEti, _1905, p" 43 (extras riin ,,Analele Academiei Romdne", Mem. Sec{. ,ist., seria II, t. xxvll). avut loc, dupi toate probabilitdfile, o noud extindere spI:e risdrit a teriAcutr'a toriului !5rii RomAne$ti. Confuziile intre episcopia Milcoviei 9i cea de Arge; semnalate de D. Ciurea, Itlentifi.carea si localizarea Milcoaiei, in ,,Anuarul Institutului cle istorie Ei arheologie" - Iaqi, XXI, 1984, p. 369-371,. nu se datoresc identitSlii dintre cele doud ora;e ;i dioceze ci probabilei extinderi a celei din urmd asupra teritcriului celei dintii. Extinderea spre ldsirit a Jdrii Rotndne;ti in aceste imprejuldri nu excludc gi alta, anterioard. 3' $. Papacostea,'Iriumtul luptei. penh"u neatirnare, p. 185. 3{ilbidefiL, p. 187. 31 lbidem, p. 189. rs potrivii iui Ilurroro'titz, L. B.. rnarea ciocnire intre regatul ungar, pe de o parte, Ei rondni, turci, bulgari, pe de alt5 parte,.atribuitS pin5 cle curind :rnului 'de iSZf istoricii care s-au bcupat de 'aceste cvenimente, trebuie raportatir asupra anului 137b, cind s-ar Ii petre-ut in realitate. E meritul deosebit al autorului de a fi dovedit, pe temeiul materialului documentar recent descoPerit, cd un rnare conflict miliiai intre regatul ungar Si ]ara Romdneascd s-a desfdqurat in 1375. A exciurle noi confruntdri milit'are intre cele doud state in 1377 pare insd riscant. In orice caz, argumente solide pledeazd in favoarea unei puternice ciocniri militare turr.o-ungare-in L377, ciocnirb pe care autorul o situeazi tot in 1375, fdrd temei.

H:i,ffi,??ffi"|'l

ui Ludovic nu au putut fi atinse: Tara F

iei Mileovei. e nierduti ug]-Oeptru qg!3 ac '*
-V\

r e,3-* n 1"*P"9.+s;i " f oar.tepr opqp-il.. i "-i]Mo.i4t

Y,-Y*

fost

usa
eprsce-

gcar p3llce-allatra*:llb corgiolul,*f, g al, care

$i'g"t!ig-rs!"=-gnclfl9a qal ctloceze,

corggnd pgptru c-bJra su*r r*irpi-

30 Situatia criticd in care s-a aflat regele in 1375 inliiuntrul Transiivaniei s-a datorat fie pdtrunderii trupelor lomdnegti in provincie, clup5 retragerea contingentelor sdsegti, fie perspectivi:i unei asemenea evolufii, fie, in sfirEit, unor migcari inlAuntrul provinciei legate de pozila militard nefavorabili a regelui. 31 Kumorovitz, L.8., I. Lajos Kgrdlgunk, p. g76. " . lotUe rn, p . y ( t. 33 La 19 iunie 1376 e mentionat intr-un act regal Johannes ?.::eutel (Trewtyl) irt caiitate de ban al Severinului; Hurmuzaki, I, 2, p. ZSn--Z:O; cf. E. Ldzdr"escu, Nicodim de Ia Tismana. p. 2iT.

122

123

Tn legSturS cu marea bampanie impotrlva lituanienilor au avut loc in Mold.ovri evenimente insemnate care au dat o noud orientarc potiticd !5rii, de adaptare la modificlrile petrecute in vecinatatea ei. l.n 7377, Moldova a cunoscut, in cadrul unor puternice convulsiuni, o schimbare de domnie. La inceputul anului urmdtor 26 septernbrie 1378 - cind papa Grigore XI acorda ,,nobilei femc.i, Margareta de Siret, doamna Valahiei Mici6{, dreptul, solicitat de ea, de a primi iertarea totald de pacate ,,in mortis articnlo'(3e, transferul de putere era un fapt lmplinit cir cel pr,rtin crtr'r-:r luni mai devrerne. Incercarea lituanienilor pdgini de a rirsturna, la sfirqitul anului 1377, noua situafie din Moldova, printr-o acliune rnilitarA, s-a incheiat printr-o infringere{o; ea nu a lasat decit amintirca unor nartiri franciscani uciqi de ,,pdginii care adori arbori(41" Donnitr Margareriei-MuEata si a fiului ei se instaleazS durabil. Cilrc a fost statutul tirii sub aceasti domnie sau, mai exact. a acelui segtrrent al ei care a corespLlns cronologic cu dolxinalia regartului ungan tra ll'alici qi in Podolia? Jar-a sau, mai precis, conducerea ei a continuat sd aparlind confesiunii c;rtolice. O gtim in cazul ,,doamnei !6rii(( din actul papal mai sus pomcnit, dar o stim si in ceea ce il priveqte pe fiui ei Petru din rnirtruia ulterioard a lui troan de Sultanieh: ,,Dominus ipsorum aliquanclo conversus fuit ad fidem nostram catholicam et specialiter meter sua doper Ltnulrl fratrern predicatorern vicarium generalern mina Margarita illarum partium'(+2 (,,Domnul 1or a fost odinioari convertit la credinla noastrd catolicA qi indeosebi mama sa doamna Nlargareta de c6.tre un frate predicator vicar general al acelor parli(). Darr conversiunea la catolicism a noului domn ai tdrii s-a petrecut sub irr,rtoritateir vicariatuhri general al Societdlii frati\or peregri'nanti, in care, la sugestia lui Ludovic de Anjou, au fost incorporate mlnAstirile domirricaiire din Rusia haliciana Ei Moidovaas, aspect important aI politicii regelui de a smulge aceste teritorii Poloniei pentru a le aduce sub elominalia regatului ungelr. llxpresie a aceleiaqi politici de consolidare a cloHotdrirea lui Luciovic, 1a sfirgitul anului 1377, de a consolicla pasul Bran, e si.gur legatd de aceste irnprejurdri 5i probabil Ei de situalia criticd in care s-a aflat in 1375. 3e Acta GreEorii PP. XI, p. 493-494. {0 ,,Item ante festum nativitatis Christi Litu,rni procr-:iserr.:nt contla ilhs de Walachia et ibi fuerunt victi, ita quod paucos equos abduxerunt"; text din analele urrur lranciscan din Toruf , citat de A. Sacercloteaflu, L'tLpta moldouenilar cu litt:arzii i,n 1377,Bucure$ti, 1936, p. 775 (e:itras din volumul omagial Alerandru si loan I. Lapentru acest episod gi pentru fapte legate de el sau cronclogic foarte aprope<La.ttt1; piate, v. $t. S. Gorovei, Fozi[ia internat;ionald a Moldouei itz a d,oua 3u.tttdtete a ceacul'ui al XIY-Lea, in ,,Anuarul Institutului tle istorie si arheclogie" -- Iasi, 16, 197!], p. 19t]-201 qi 205-208; V. S1:inei, Moldoua in secolele Xi-;"ri/', B-rrciireqti, 1982,p. :32 8. +1 ,,,trrchivum Francescanum Histolicum", III, 1910,p. 700. 'i2 $. Papacostea, Un cdldtor in ldrile rotndne Ia i,nceputul ueac'ului aI XV-lea, ir:, ,,Studii. Revistd de istorie", 18. 1965, 1, p. 173. aa A.cta.Gregorii PP. XI, p.492-493; v, mai sus p. tr16. 1r. 4

minaliei regatului sau in Europa rdsariteand a fo;t qi suprirnarea.legAturii directu intru episcopia de Siret qi papalitate; feintrarea episcopiei de dar fapSiret in dependenla Haijciului e atestala documentar in 13914a, probabif anterior. ptabitlrea datei exacte a acestei rcveniri tul insuEi e va fi de prima insemnAtate pehtru inielegerea raporturilor dintre Ludoqi vic de Aniou si Petru I intre 7377/7378 1382+e. p"""rit" irrl i nu a fost insa decit parliala in aceastapririnla. Cu .N:^inclinarc. Moldova lui. Petru I nu a redevenit un voieftoat5 nrobabila ci'ao,ric cu;lr o dorisc arnostra rnoldervana((, ."uo.ao"u.*l,teira t" ;dt& tr;;il Tnca"din prinrele luni ale domniei lui Petru I. LuFZetor tngcle Ungariei. I dovic qila rnanilestat insatisfaclia cu noua formulA politic[ instaurat:i in tr Moldo.ru Ei inclinafia sa cle a-i readuce Ia cirma !5rii pe Drdgoqeqtii de absolutd fidelitatea6. Experienla nefericiti din trecut sau alte griji mai actuale l-au determinat insi se renunle la incercarea de a pune in lnlicare aceasti dorin!5. Dup[ 1377, Moldova a fost incadrati in sistemutrcle state legate de regatul ungar dar ca domnie de sine stitiitoare, cu un domn se intiiula,,Deigratia'(, nu un voievod din mila regelui Un"itu gariei47. Errolutia a fost similarai. desi mai intirziati in cazul ldrii RomAneEti"
neasce va ajunge din nou ,.in miinile noastre(, qi luna mai 1381 cind se igfiinleaz! epis6opia catolic[ de ArgeE, in dependenla de arhiepiscopia de

ti la care Ludovic comunica braEovenilor speranla sa cd lara RomA-

venirea'la

leg5tura cu llngaria

s-a petrecut intre 19 noiernbrie 1377n

Dar qi in raport cu fara RomAneascdsuccesullui Ludovic a fost lidq Ni:indoielriic, crearea.gplF"Cqpigi Argeg., Subordonatf, unui.sqqqp, r-it-at; a major al regelui. Dar suc-c;est-rl ietropoiitan din Ungaria era ut't siiCCes contrchte" fost pietit cu pierdeiea dbfinitivd a teritorijlor transcarpatice macar inteimiient, pinS in"vrbmea rizboiului din 1375 de iegatul ungar' teritorii cuprinse pin6 in aceastd vreme in episcopia Milcoviei- 9i integrate acum in cea recent creatd a Argegului. Precaritatea rela{iilor restabilite cu Jara RomAneascdse constati Ei din faptul cA feudele transcarpaice nu au fost restituite in acest timp domnului !5rii' Moartea lui Ludovic de Anjou in 1382 gi destrdmarea sistemului sau
hegemonic in anii urmitori au plls capdt tegdturilor stabilite de regatul
-1a Waciclingus, A-nnales minorum seu trium, ordinum a S. Francisco institu' L. toruln, eci. Iertia, IX (1377*1417J,Quaracchi, 1932' p' 119-120. ,i tsentru argumenteie cpuse tezei restabilirii raporturilor feudo-vasalice intre Ludovic de An;ori qi X,{olclovasub Petru T, v. $t. S. Gorovei,_ Cu prittire Ia datn pri' nrelor moned,e- moidouenesti, irr ,,Suceava. Anuarul muzeului jude{ean", V'_-19J8' p. 56?-571; rdern, A.rmniriei et rapports politiques: Le ',cas",-moldaue au XIV-q iibcle, in,,Revue roumaine d'histoire", XXiIl, 7SB4'2, p. 125-^128. lu S. Fapa"ostea, Triu.mfut luptei pentru neatirnare,-p. 190. . , a? pentru variaiiile titulaturii lui Petru I, v. L. Simanschi li G. Tgnat, (-'ottstituirea cancelariei'statului feud,al moldouenesc, I, ,,Anuarul Institutr:lui de lstor:ie qi arheologie" - Iagi, 9, 1972, p. 727. ' 48$. Papacosteia', Triuntf ut luptei' pentru neatirnare, p. 190-192.

125

ungar cu cele doui state'rornAne in etapa finali a domniei celui de al doilea rege din dinastia angevini. Din indelungata probd a focului care fusese pentru ele efortul regalit5lii angevine de a Ie reduce la stricti dependenli, statele romAne au iegit consolidate; fapta Ctitorilor, pentru .a relua formula lui Nicolae Iorga, se implinise. Evenimentele de istorie romdneascd din anii 7374-1375, atit cele recent ie;ite la lumina cit Ei cele anterior cunoscute, dar care capitd un infeles nou prin raportarea la cele dintii, ingaduie constatdri generale cu rivire la ,,problema romAneasci(( in secolul XIV. In esenlA aceastS.problema se reduce ia doui aspecte, care le cuprind pe toate celelalte: aparilia;i consolidarea statelor romdne;ti,, pe de o parte, fi,rarea statutului lor in sistemul european de state, pe de altd parte. Deschizind faza Jinali a conflictului dintre regatul angevin si statele romAnegti, infruntarea din 1374-1375 impune reconsiderarea intregului oces qi descifrar,ea semnificatiei sale.

De la inceputurile sale, aEacum intuise N. Iorga cu multe decenii in urrnd, statul romanesc a fost expresia unei naliuni in devenire, spre deosebire de statele de tip Ei aspiralii imperiale cum erau cele de la sudui .Dunarii cuprinse in aria de dominatie imperiald a Bizan{ului. sensul naliona al statului romdnesc alcdtuit in secolul XIV, firegte in stadiul incipient de dezvoltare a naliunii, se videqte in elementele de tiint[ colectiva pe care le-a incorporat qi in funcfia sa externd.
Statul romdnesc in secolul XIV deqi in dubl5 alcdtuire a fost produo' { ul unui singur gi acelagi popor, cel romdn. Faptul a fost recunoscut, incd din aceasti vreme, de instanlele europene cele mai autorizate, iar aceastd recunoagtere nu putea fi decit reflectarea cunoasterii lui de citre romdr lnqlsr.

Cind, in 1370, papa Urban V a consimti,t s5.creeze epis,co,pia Side

ret, la cererea 1ui Lalcu, el afirma rS.spicat gi identitatea etnici a locuitorilor Ei creaiorilor celui de al doilea stat romanesc, de vreme ce adauga pe linga numele sdu specific, Moldova, explicitarea ,,din par{ile sau naliunea Vlahiei'( (,,partium seu nationis Wlahie(). Cum insi in chiar acelaqi an, acela;i papd Urban V folosea aceeaqi denumire etnici pentru celalait stat romAnesc in cuprinsul scrisorii adresate iui Vladislav ..voievodu1 r/lahiei" (,,Latis1ao wayvodae Vlahie(), e evident cd eI recunoEtea astfel unitatea sau identitatea etnicl a locuitorilor celor dou5. stato+e. De altminteri, inci cu citeva decenii in urmd, in 1345, papa Clement VI r'5dise in scrisorile adresate unor ,,nobili( romdni intre bare fiului lui Basarab, Alexandru, cunoaEterea unitatii masei romAneqti norddundrene, a romAnilor din Transilvania Ei a celor din Jara Romdneasci Ei Sirmium, desernnafi cu totii prin denumirea de ,,olachi rornani((, adicd valahii romAni; unitatea 1or de neam era dedusi din originea lor romani comun[5o.
ae Hurrnuzaki, I, 2 158, 159, 160. so Hurmuzaki, I, 1,,p. 697-698. p.

$i autoritalile supreme de Ia Bizanf, imperiul qi patriarhia, au recu-. noscut implicit aceaste unitate de bazi a celor doui state rornAneqti care in terminologta cancelariilor lor s-au numit Ungrovlahia qi Russo- sau Maurovlahia. Limba, elementul constitutiv principal al naliunii, apare pentru prima oard in izvoare in cursul incleqtirii din 1374-1375 ca punct de fixalie decisiv in confruntarea dintre romAni 9i statul angevin in expansiune.. Rezistind efortului de a-i instrdina de etnia proprie, prin ierarhia bisericeascd strdin6, de iimbd striin5, romAnii din teritoriul nespecifcat, dominat direct de regalitatea ungar[, care purtau lupta mai aproape de esenta ei decit cei care iEi constituisera deja statul propriu, dau sensul profund aI infruntarii dintre statele romane Ei statul angevin. in aceeaqi semnificalie se integreazd strinsa corelalie dintre destinui" romdnilor intra- qi extracarpatici, dintre consolidarea situaliei politice a celor de la sud qi rdsdnit de Car:pali, in procesul 'rezistenlei impotriva regatuJui angevin care tindea si le anihileze statele, gi degradarea s,tatutului politi,c gi 'confesional al celor rdrnaEi in aria de dominalie directd a aces* tuia. Trdsatura de unire nationalS intre a,ceste evolutii concomitente dar divergente a fost consolidarea statdlor romdnegti in proces de constituire cu concursul unor elemente nobiliare romAneEti dinlduntrul arcului ctlrpatic, proces a cdrui intruchipare cea mai inaltd, istoric documentatS, a fost actiunea lui Bogdan. Prin fapta lui, autonomia maramure$and strangulata Ei-a gasit o impiinire superioard in constituirea celui de aI doilea stat Ia romAnesc pe care l-a indllat de Ia statutul de voievod'at dependent acela de stat de sine stdtdtor. In sens invers, cele doud state romAneEti aYeau sd asume curind, in culsul aceluiaqi secol Ei in secolul urmdtor, func{ia de factor protector in rapor:t cu romAnii din Transilvania, indeosebi pe plan confesional. ' O data constituite statele romdneqti, inevitabil se impunea qi proadici problema recunoaqterii carac, blema statutului lor international, ,,terului lor de sine stitdtor. Evident. in conditiile vremii, cind realiti[ile r,social-politice se dezvoltau cu necesitate sub vegmint spiritual-bisericesc" 'qi statul avea nevoie de o confirmare bisericeascd, qi anume din partea autoritaiii bisericeEti supreme. Doud erau centrele de autoritate bisericeasci supremi de unde putea veni consacrarea statului: Roma qi Bizanlul sau Noua Rom6, care iqi impdrleau din punct de vedere spiritual spaliul european $i care singure erau in mdsurd si asigure legAtura cu sursa neotestamentar: ,,non est cea mai inaltd a puterii potrivit principiului potestas nisi a Deo(.. Leg5tura directa cu unul din aceste centre era agadar indispensabila pentru ca statele romdnegti s6-9i asigure intrarea ln legitimitatea statala europeane. 1or, legdtura cu Roma.. Ambele state au explorat, 1a inceputurile Inci din secolul precedent, papalitatea recunoscuse fila dificultate statul statul Asinegtilor, pe temeiul acceptairii creat de romdnii suddunireni, romane care ar,/ea de citre acesta a supremaliei Romei. Ideea originii sd insoleasci neaparat toate contactele qi apropierile ulterioare ale Romd-

1?,6

t27

nilor cu Rornq gi care avea si devini una din componentele principale ale ideologiei nalionale_romaneEti, apare Ei in aceasti prim6 legdturd c^amotivatle_importantd a dialogului intre papalitate gi ,o*ani. [Q .1it^ua!ie.sinilari se constati la inceputul domniei lui Alexandru, proirabrl in calitate de domn asociat a1 lui Basarab, cind., cum s-a aritat, in procesul stabilirii legdturii directe intre domn qi scaunul papal, recunoasterea supremaliei Romei qi recunoaEtereade c6tre aceasta a romanit5{ii gi _unitatii romanilor au fost componente esenliale ale acestei noi faze a dialogului intre papalitate qi romanitatea rdsiriteand. Dar, pe lingd rernarcabila dezr'5luire a acestor aspecte a1e problemei romAnesti-i., .r.ipapei clement vI mai inregistreaz| Ei ostilitatea rege1n91 sa: scris-oarea lui Ludovic fali de o initiativd care tindea sd*stabileasci contactul dir"ect intre papalitate gi romdni, peste ierarhia raicd gi ecleziastici a regatului ungar. oprirea de citre Ludovic a scrisoriror expediate de papd nobililor ronani, intre care se afla Ei Alexandru, ciEtigiti de biserica romand, a fost manifestarea clard unui alt aspe"i al'pi6blemei romaneEti in seco-a Iul xlv. Hotdrirea regelui Ludovic d-e,a se interpune ca intermediar oblig;rtor intre papalitate qi masa romdneasci din aiia sa de dominatie gi Je hegerno'ie, de a asigura convertirea romdnilor in cadrul gi sub priei ierarhii catolice, nu a fost insd un capriciu personal, ci expr-esiaunei "gia"'proccnstante a politicii ungqr. Refuzul de a accepta 1egatura di.regatului rectd intre romani gi Roma nu a fost d.ecit manifestarel ecleZiasticd a efo.tului regalitatii.ungare.de a impiecrica evolulia societalii romdnegti spre forme proprii de organizare politica. constituirea celui de al doilea stat romdnesc, prin emanciparea Mo1dovei de sub puterea regalitdtii ungare, sub Rogdan, a dat o noui dimensiune problemei romaneEti qi pe plan internalional. Acum papalitatea se <ieci,:ie un pas insemnat; pe-temeiul conver.iirii lui Latcu la catolicism, ia prin mijlocire polond.,papa urban V inzestreazd tirgul siret cu o episcoActul papal nu nurnai consacra o *oui episcopie, dar gi legitima pe . plan interna{ional existenla celui de a1 doilea staf romdnesc, recunoscut ca atare, si devenit de sine stdtator prin eliminarea dominaliei regatului gt5rll. o divergenlA considerabild se manifesta astfel intre politica" papalit;tii, gata sii recunoascd neatirnarea- celor doua state o dita cu ldentitate;,r lor etiricil comuni, qi politica regelui ungariei pentru care aceste,a ccntinuau si fie ,,terra nostra transal.pina(( qi ,,terra nostra moldavanar. sa'-rceL mult ,,wayvodatus Moldaviae{r. \Ti'rnifestarea cea mai evidentd a acestei divergenle de direclii politice se observi in cazul Moldovei in vremea tui -Latcu: recunoscute in 13?0 ca stat de sine stitator de scaunul apostolic, cu o ierarhie ecleziasticd diract depcndenti de papalitate, deci inctepenclent cle alte puteri lumegti, contestata cioi ani mai tirziu de Ludovic de ,tnjou care, trecind peste ho_ td:rirea papalS, revendic:i in 73zz dreptul de a decide ioarta 1#ii, impo12 8

rata H&ll"'' de aducind d -oin e :"*T J:?ST#ffTi?" F:?.i"ffi1:. ?H;T;

triva" careia avea sa organizezedupS alli do!an5 inl374,oexpedilie-miliani implinire a hoiaririi sale. Victoriite lui Ludovic in ultimii sdi tara c1e politice pe care le-au determinat in sp-aliul de domnie qi restructuraritu acestel legaturi ecleziastice directe intre MoIesteuropean u., pnr"opit dova qi Roma. Oprite de aceastS,stavild in aspiralia 1o1-d3. a obline consacrarea ineecleziastici de.la Romu, 1"ru Romaneasca qi Mol.dova s-au o;:ientat centru de legitimare a puterii, BizanluJ.f vitabil spre aI doilea compl6"e.gu:il,t:1 /atitrrainua Bizanlului faia de romdni a fost mai da tralb de romAnii suddundreni qi _de incercdrile lor de a-El a flomeibr. a reaclionat hotdrit negativ' forme de organiza"u-Jutufa proprii, Bizant,ul acestuia b"r^lu"tutl" spre Roma a statului Asineqtiior^un$e intemeietorii p"i".ii lor nu putea decit s6-sporeascdrepulsi'a Bigesit au fata-de evotulia spre stat a romdnilor gi fa!6 de afirmarea romazaniutui "onru""ur"u nitaiii Lor'/ Dar ir].lecolul XTV situalia s-a schimbat hotarit. cucerirea Peninsuefectivi a Imlei Balcanice de caFfurci, restringerea ariei de dominalie -gati aliali atit impotriva turcilor cit qi periului bizantin, eJortul sdu de u romdnilor de la i-p.rt"rifo, catolice, deplasaroa centr-ului de greutate^a O"ttarii u" aut problemei roirAneqti i:r- opticS bizantini sudul la nordul i"t"t,iqat" decit in secolul precedent. Zdrobit in ordinea ;;-tot"i-ifta -se apiri cu mai mult succes ieritorial-politicd, universatismul bizantin sp-rijinindu-se insd tot m,ai mult pe rea*pirituala qi i" ""ruriurtici, siAtetoare ale Europei sud-estice qi risS* ""n ltnliie etnice qi politG de sine lor a fost conritene. Recunoaqterea acestor noi realititi Ei legitimarea gi, spirituahtnlii biafirmiri a iatriarfriei dilia sirze ,1uo non-i*uft"t""i"i a-secolului XtV. Intre aceste realitali un loc za.nline in a doua i"r";i;l; ,apdrau neatirnarea insennat l-au avut cele dou6 state romAnegti care.iEi intolerefatutut urg"rirr, ho.t6rit sd te-o conteste, Ei-impotriva politic' ililt;i;; tindea si le subordoneze ran{ei formulei rui" a"'pror'uliti*-,, care ^"a"iur" de sprijin lmpotriva forlelor- adverse covlrqilntre Bizanlul 1n produs 'toare statele romaneEti in c6uta-rede legitimitate intilnirea s-a Ei R.omd4easci qi M-oldoY" firesc. La intervaf Je u" sieft.dg.secol,.Jira 'a9 indepcnjiffii a" atr""t cu calitatea de aulbcrat, qdiga. domn, stdpin prrp"J'gi instrumentu1Jpiritual al independentei.institutja denr, iar .u* politica MolmitropqlGi. u evolutie similard ,-u priJ,r. ;yi *!}}.tin de stEtilFdunoscute de Fi ,i intruC ia rindul ei in sistemul tilr*-j:;;;' ar.rconfirmat aceasti evolulie cele doud ldri au fost , t""it'gri;'ult*io-"ure **-a""qtl, agadar cu fond etnic comun, qi au fost .ti" recr;noscuto "u in cadrul concepliei medievale investite cu atrinrliJf" "."tititaiii,'fireEte
rt p."b" .tttudinea in general a lumii bizantine tita bizantinb teand, v. N.-p. ranaitca ,- nimanU, ,tn izioiriie nranuscris prin bundvoin{a autorului)'
g * Ccneza statul$ in evul mediu rominesc

*::" ;;i l't; *mr:lr; :xlln:'tj ii"? s;lt,ffi

"$

ae romanitatea rdseiri(lucrare consultatd in

t\:g

asupra relaliilor interstatale. Jocul fortelor istorice a fScut ca intrarea in r.omAneEti sistemul statelor europene in'secolul.XlV si se rea"iutlior in cele din urmd sub egida Bizanfului Ei a formulei sale de legitilizeze mare a statelor. In concluzie: in istoria romAnilor secolul XIV a fost dominat de procesul constituirii statelor romAneqti Ei de lupta 1or de apdrare impotriva tendinielor regtstului ungar angevin de a le contesta dreptul la neatirnare gi de a le sub6rdona propriilof sale organe politice qi ecleziastice.DeEi inir-o dubld intrupare,-statul romanesc a apdrut ca instrument de apdrare s unei natiuni in devenine impotriva tendinlelor de dominalie directS si de subordonare nationald ,a unei puteri strdine care tindea din ce in ce ma| conEtient si asimileze populaliile heterogene larg pr-edominante numeric asupra cdrora igi impusese dominalia. Aparilia f-imlii ca algument al opoziliei romAnilor iala de acest efort e unul din indiciile cele mai puternice ale intrarii in sceni a naliunii qi in istoria romaneasce. Succesul final al celor doue state in lupta, purtatl concomitent, in repetate rinduri, impotriva forlei care tindea sd le anihileze a fost consacrat pe pian internalional prin recunoaEterea autonomiei lor ecleziastice; cdutatd la inceput in direclia Romei, care a recunoscut unitatea rominilor norddunireni, temelia etnicl comuni a celor doud state, Ei, fireEte, romanitatea romAnilor, dar care nu a fost capabild sd infringi opozilia regatului ungar fali de legitura dipecta intre papalitate qi rorndnin legitimarea a venit in cele din urmd de la Bizant, care a consacrat autocralra puterii dornneqti o datd cu lnfiinlarea mitropoliei celor doud state. Acestea au fost elementele principale ale ,,problemei romAneEti( in secolul XIV.

STATUL BOMANESC IN SECOLELE XIV_XVI. ROLUL SAU tN coNsoLIDAItEA ENTITATII POPORULUI ROMAN*

Cu aparifia statelor rom6ne in cursul. secolului aI XIV-iea, produs tirziu al unor procese social-politice lente Ei complexe, societatea rornAneasci a infiptuit pasul ireversibil in direclia afirmdrii sale ca entitate autonomd, organizatd poltic de sine stititor. Aparifia statului romanesc feudal-centralizator, fie el Ei intr-o dubld intruchipare - Jara RomAqi neascS. Moldova a asigurat poporului romAn un cadru propriu de organizare politicd superioard, un cadru de afirmare a energiei sale pe plan poiitic, economic, bisericesc gi culturai. Statul medieval propriu a fost inveliEul protector al entit5lii etnice gi spirituale romdneEti in indelungatul interval care separd sfirEitul epocii migraliilor Ei aI domina{iei popoarelor stepei de vremea inchegdrii Romdniei moderne. Constituirea fdrii RomdneEti gi Moldovei a fost una din manifestdrile marelui proces istoric care, cu mari decalaje cronologice Ei cu deosebiri de modalitate de Ia un caz la altul, a impus statul centralizator gi unificator ca forld dominantd in viala popoarelor europene, in detrimentul atit al formelor de organizare imperiale qi universaliste, cit Ei ,aI forlelor fdrimi!5rii, generatoare a unei multitudini de alcdtuiri mirunte in cadrul aceluiagi popor. Aparilia acestui tip de stat, feudal-centralizator, cu tendinla de a cuprinde integral sub puterea sa realitatea etnicd pe,care o reprezenta, ra fost una din caracteristicile de seamd ale tranziliei laborioase de la lumea medievald la cea modernd. Convergenla lentd intre stat Ei popor a dominat procesul constituirii naliunilor moderne. Constituirea 6i,structura statelor feudale romdne. Ca mai pretutindeni in Europa medievala gi in spaliul romAnesc constituirea sau, in terminologia tradilionala, ,,intemeierea( statului sau statelor feudal-centralizatoarel a fost rezultatul unui proces de agregare Ei i'ntegrare, sub do* Publicat in volumul colectiv Na'tiunea romdnd,. Genezd, alirmare, orizont contem,poran, BucureEti, 1984, p. 234-252. Din vasta bibliografie a tematicii discutate arn retinut doar citeva din lucrdrile cele mai de seam5, care cuprind insi li datele bibliografice principale. r Etapa centralizatoare a statului feudal se distinge de cea a fdrimi{drii, care coincide cu predominarea puterilor universaliste. Centralizarea insi a fost un proces de lungd duratd, care depdEegte in timp faza concentrdrii teritoriale $i a consti-

131

minalia unui centru unificator, a. unor forrnalii teritorial-politice mai modeste, aparlinind aceleiaEi colectivitdli etnice, gi paralel, de emanci,F)area lor de sub dominatiile strdine. Raritatea izvoarelor abia ingdduie constatarea liniilor generale de desfdEurarea celui dintii proces: in sztdzZCarpa{ilor, tranzilia de Ia uoieaodatele lui, Litouoi, ;i Seneslau, ,,lisate( pe seama romdnilor de regalitatea ungard (1247, diploma cavalerilor ioani!i)2, care a incercat perseverent in cursul reSglgL1l al XIII-lea sd-Ei impuna dominalia asupra ans,ambiului sp aliulF-c araffa#ttillffi ?&n, la unii at eq pol iti cd" r eali zi t a de efortul unificator aI voievoduiui Litovoi in Oltenia (diploma regelui La.dislau Cumanul in favoarea magistrului Gheorghe, 1283)3, lara RomCtIa neascd, rezultat aI integrdrii celor doui centre de putere romdneqti din -. sub
o conducere unicd. in ru, ln

rlile r

tul

uoieuodail din udea ri i M a, ale cdrui @a prime manifestdri sint inregistrate in izvoare in ultimele decenii aie gg colu_Iuid_XIii:ICe, la Jormatia politicd" mai cuprinzdtoare, urmare a un-6i -sub,famili,o.n.ohilinnErnr\ii-ononfr n Draoosesti,Lsr extinderi spre nord, supus[ dinastiei angevine -, la uoieuodatul de sine stdtdtor Moldo--a, instituit prin efortul imbinat al ldrii, rdsculatd impotriva hegemoniei ungare, Ei aI acelora dintre romAnii maramureEeni care, dupa ce incercaser5. zadarnic sd lmpiedice penetrafia puterii regale in tara_aulonomi a ivlaramuresuiui, au gasit reiugiu pentru spiritui ior aF6@&@-Tfi^ qi, in de cealalta parte a munlilor ,,libertatea'( rorn6neasci constituiti sfirqit, Ia unitatea i,storicd. s Moldouei., reahzatd prin integrarea, 1a sfir<|l'q.tp"'

tuirii unor formalii corespunzdtoare unei etnii sau cu tendinla de a o cuprinde.. E e'rident insd, in acelaqi timp, cd dupd constituirea sau ,,intemeierea" unui stat de acest tip nu se mai poate vorbi decit in chip impropriu de fdrimi{are, chiar dacd fenomenele fdrimi!5rii lasd urme profunde gi cunosc recrudescenle de scurtd dur'at5. Tot atit de eronatd e conceplia potrivit cdreia un stat abia ie;it din fornula fdrimi!5rii ar putea fi un stat care ar fi desdvir;it centralizarea. In realitate, cenIraLizarea, luarea sub control a teritoriului prin institutiile corespunzdtoare, contiltud mult timp dupd inchegarea unitdlii teritoriale sau dupd incheierea unei etape i:rsemnate a a<:r:steia. z Documenta Romaniae Historica, D. I, Bucuresti, Ed. Academiei R. S. F,omdnia, 1977,p.21-28. 3 lbid,em, p. 30-35. * Pentru intreg procesul interneierii v. fdrii RomAneqti in secoiele XIII-XIV, rrrai recent S. losipescu, Romdnii din Carpalii Meridionali la Dundrea de Jos d.e la inuazia mongold (1241-1243) pind, Ia consolid,area. d,onTniei i,n lara Romdneascd. Rdzboiul uictorios purtat Ia 1330 impotriua cotropirii ungare, Ei S. papacostea, Triurnlul luptei pentru neatirnare: i,nterneierea Moldorsei si consolidarea statelor leud,a.le ron'tdnesti, in vol, Constatuirea statelor Jeud,ale ramd,ne;ti, Bucureqti, Ed" Academiei R. S. Romdnia, 1980. p, 41:-9b Ei p. 16b-193 (cu bibliografia temei)"

qitul secolului ai XIV-lea, a cursului inferior al Dundrii Ei a firmului Mirii Negre (,,parathalasia() in hotarele aceluiaqi stat5. Avintul creator de stat s-a implinit nu numai prin concentrarea teritoriului romAnesc in cadre statale proprii dar Ei, concomitent, prin eliberarea acestui teritoriu de sub dominatia puterilor str6ine; aceea a regatului ungar al dinastiei arpadiene, sub ultimii ei reprezentanli, iar, dupi stingerea 1or, aI urmaEilor lor angevini, si aceea a imperiului mongol al Hoardei de Aur. Dupi un secol qi jumdtate de infruntdri, efortul regatului ungar de a domina direct teritoriile de la sud qi rdsarit de Carpali a fost definitiv infrint, o data cu ,,intemeierea.( ldrii RomAnegti Ei Moldovei; ofensiva regatelor" catolice, Ungaria impotriva Ei Polonia, Hoardei de Ar,rr, spre mijlocul secolului aI XIV-lea, actiune la care romdnii din launtrui qi din afara arcului carpatic au avut o participare insemnati, a pus capat uitimelor rhmaqile ale dominafiei mongole'ir1 spal fiul romAnesc6; forma[iile teritoriale care se aflaseri in trecut sub puterea mongola au fost astfel integrate in noile state romAneqti?. Cele doua frirectii principale de dezvoltare din care au rezultat statele rornAne dE sine stAtatoare,y'gregarea teritorialA gi emanciparea de sub dominaliile strAine, s-au frelungit dupa ,,intemeiere( in manifestdrile cele mai de seamd ale vielii poiitice interne qi externe a celor dou6 b _- Ei ceEEtti: sla,,torni"ir"r IeIaItefortepo1 it icea1esociet af iir om Anegt i- Wgiate gi- opdrareo noilnr ffnfp cu mijloacele armelor qi ale diploma'1tEr !iei] impotTiva permanentei amenin!5ri care le venea din partea marilor puteri vecine. Viafa politicd internd a Jdrii Romdneqti Ei Moldovei a fost determinatd de raportul intre puterea central5, care, dupi ce a realizat cadrul teritorial, qi-a continuat acliunea prin efortul de centralizare institulionald, Ei forlele politice rezemate pe vechile realitdli teritoriale, particulariste, Ei mai 'ales pe cele intemeiate pe privilegii smulse domniei. Expresia cea mai inalt5 qi cuprinzdtoare a politicii de centralizare a putelii, in opozilie cu particularismul qi cu privilegiul local de clasi

sau de stare, a fost l&$ilglla3gg&&1.

ierii(( statelor romAne, tranzitia

Moment culminant al ,,inteme1a domnie de la or-

de la voievodat

gani's,melestatale multiple, modeste ,ca intindere gi limitate in exerciliul puterii de dominaliile strdine, la statui feudal de sine statdtor Ei centralizator - a fost pe plan intern, ca de altminteri Ei pe ptan extern, o afirmare Ce suveranitate. Proclamarea domniei, adici a puterii centrale autocra.te, a insemnat, programatic cel pulin, subordonarea strictd a cer $. Papacostea, La inceputurile statului moldooenesc. Considera[ii pe ma.rgi,l.ea unui ?zDor rLecunoscut, in ,,Studii si materiale de istorie rnedie", VL, 1973, p. 43-59. b lbidetn. 7 lbidcm.

132

133

lorlalte puteri de stat fa!5 de d.omn (dorninus, authentis, Eospodar sau gos\todiil, asulnarea controlului intregii societali de c6tre acestas. llnstituita dupd modelul bizantin, preluat direct sau indirecte' in a doul jumatate a secolului aI XIV-|ea, domnia autocrati se afirmi de drept divin, revendicare exprimatd prin formula ,,din mila lui Dumnezeu(( (,,Dei gratia((, ,,bojieiu milostiiu(), inscris-d in titulatura domnului. Prin a"eaJte afirmare- a derivdrii puterii ei din harul divin, domnia
disde putere publica nu numai s-a distanlat de ceilalii detinltori qerii RomAneEti, se realizase inca dinainte, prin tanlare care, in cazui titlui de mare voievo6ro -, dar a revendicat chiar pentru sine o putere de esentd superioard tuturor celorlalte dinlduntrul statului pe care il con-

statutul domeniului boieresc

tri

cu

ducea qi aeci suprematia asupra acestory' Car,acterul sacru nu putea fi conferit

decit de o

qi a $i u t"r.tt.elor ei edonomice, a participat }a exploatarea acestora puterii de stat. exercitat larg atributele Asumarea progresiva a controlului asupra intregii liri a imPus -domliei sd extinda aci-ul de guver4are, cu multiplele sale fe!e, de la domeniul propriu la ansambluf teritorriului asupra cdruia domnea qi sd creeze instituliile guverndrii. Principala institulie de guvernare a tarii,_ in carg se gdseau reunite

tor atribulii, a funcliei de conducere pe care o asumase, teritoriald realizatd de centrele unificatoare ale celor doud state, mitropolia qi-au subordgnat ierarhiile ecleJlrir RomAneEti gi cea a Moldovei, care cad ul formaliilor anterioare, au contribuit decisiv, parale[ ziastice din / cu dornnia, la crearea qi consolidarea statului feudalll' centralizarii s-a manifestat hotarit _prin..ejlililf:H+to Dinamica ritatii domrliei de la__domeniulplpptt! lu ig!I9gul-!ggl9.[]1131 larlr (oo-

imm"x;l-.

puteri asupra celoilalli voievozi qi cneji qi asupra teritoriilor supuse auprin politoritalii 1or, procesul acesta s-a afirmat in secolel'eXIV-XVI

fiffine

micar o delegalie Parlia1i de

8 Val. Al. Georgescu, Bizantul si institufiile romdne$.ti. pi1! la mijlocul secoIttlui al XVIII-tea, Bucuregti, Ed. ac'actemiei R. S. Romdnia, 1980, p'.41-16;i19p,x,ostea, La |ond,dtion de |a Valachie et d,e la Moldauie et les Roumsins d'e 'fronsAl' p' 391'--^utiie:une nouuelle source, in ,,Revue rouinaine d'i-ristoire"' XVII, 1978' 3' 392. ! Va1. A1. Georgescu, oP. cit.' r0 p. Strihan, Org;;ii;;"i d,e stat. Voieuodatul qi d,omnia, ^In vol. Istoria drep' tultti romdnesc, I, Buiure;ti, Ed. Academiei R. S. RomAnia, 1980,_p.250-257;-pen' 'aie tittului cle Inare voievod, v. I. Virtosu, Titulaturatiu variateie interpretari (pind in secolul d,imnnor si asocieiea ii- aointn in J'ara Romdneascd ;i Moldoua aL XVI-Iea), Bucureqti. Ed. Acaclemiei R. P. Romdne,- 196Q p' 146-182' -'- --'i' bisericii ortod.ot:e romGne, I, I3ucureqti, Ed. Institutului fi,t. ?icura.iu ,'tstori bibiic, 1980, p. 239-268 (cu bibliografia chestiunii)' -b'ominiim 12Valeria Costactrei, eminens, in voI. Via$a feudald in laia RoYlBucure;ti, Ed $tiin{i1ica, .1957, p. 215-2L9; neascd ;i Moltl.oua (sec. XIV-XVII), deqi reatizatd intr-un cadru feuclal Ei prin intermediul unei institulii_ feudale, -extintllrea puterii domne;ti o datd cu'aplicarea dominiuiui eminent a deschis calea afirrndrii absolutismului domniei intr-o etapi urmdtoare'

ac.st"i staaiu de dezvdltare statal5. Progresiv, pe mf,suna institulionalizdrii statului, au apdrut gi s-au dezvoitat organele centrale qi regionale rCeguvernare. -aannnesc; inilial La centru, alSturi de domnie, se constituie sJfrtql organ de consultare si de asigurare- a cooperdrii intre reprezentan[tr de frfinte ai stdpinilor de pbmint Ei alesul lor ln fulclia voievodald - in obligiliei reciproce de sfat si ajutor, aurilium -et consilium -, "actrut se convertegte lent, din a doua jum6tate a secolului al XIV-lea' sfatul rn organ de guvernbmint, expresie a politicii puterii. centnalel4.Demnitilile"de curt6 cu care erau investi{i inilial aceqti mai mari ai clasei stipinitor de pdmint capdtd o funclie de guvernare care se precizeaz[ 9i se ipecializeaz[ pe masura progresului centralizirii Ei a complicarii - guverriarli insagl. Pe plan secuirdai au rimas &eg3iar;:k t-ng?}",de slujba per,or,ule u do-rrlini gi a curlii ,sale. in ciuda desprinderii lente Ei impe_rfecte a atribuliilor ipeciale din confuzi,a originard I q" {apt o specialigi iiguroasi nu s-a re'alizat decit dupd abolirea sisternului ,""" ut*f"te in secolul at XIX-"lea -, dregitoriile au fost un instrument eficace al centralizirii. Punctul de reazem ,aI centralizdrii ia nivel regional au fost curlile domnegti, in jurul cirora s-au organizat subdiviziunile ad,ministrative ale Din cen'ferii RoinAneqti - jWEi ale Moldovei - t W|Wf
13 P. Strihan, op. cit.; Val. Al. Georgescu, op. cit. -vol. tr p. Slrih;;,-'siatut' istoria dreptului domnesc, in rontdnesc, I, p. 27t)-

--E'ffiiE"t care iqi extinsese intr-atita autoritailAffifrTilie necesitalil,or insi brgane de guvernamint corespunzStoare tea presupunea

r lii pe care-o-gtiVernst

286.

135 134

trele acestor diviziuni s-au exercitat, de cdtre titularii locali ai puterii, cdpeteniile judelelor gi linuturilor, sarcinile militare, judiciare gi fiscale incredinlate de domnie. Gradul avansat aI centralizirii se constatd in organiza,reaqi funclionarea sistemului fiscal. Triumful principiului dominiului eminent s-a manifestai pe planul fiscalita{ii prin dreptul ciqtigat de domnie de a participa la exploatarea intregului teritoriu al ldrii prin mijlocirea diirwlu, drn produse, care reveneau cdmdrii do,mneEti.Ca exponenti a intereselor'; generale Ei in calitatea sa de organizato'area apiririi !6rii impotriva primejdiilor externe, domnia preleva de Ia ansamblul \6rli birtfu dare destinita sd acoperej aupa trib.tt,rl extern sau cheltuiE'lFde r5zboi15. "ui, Oricit de remarcabile, progresele centralizdrii nu au putut anihila realitdtile epocii precedente, a farimi!5rii, care, departe de a dispdrea, se manifeSti incd viguros dupd constituirea celor doud state romdneEti. Manifestarea cea mai spectaculoasS;nu insi Ei cea ls6l persistentb, a acestor vechi realitdli a fost tendinla de a desface unitatea nou creati sau de a-i slibi caracterul unitar. prin accentuarea autonomiei elernentelor intrate in componenla sa (asocierile la domnie cu diviziunea teritorrului intre domnii asociali, crearea bdniei oltene, desprinderea f,irii de Sus qi a Tarii de Jos in Moldova in timpul succesorilor la domnie ai lui Alexandru cel Bun)10. Dar mianifestdr,ileextreme ale vechiului particularism au cedat, in cele din urmd, fald cu tendinla mai puternicd a centralizarii. Mult mai tenace fald de centralizare s-au dovedit microautonomiile dorrreniale oare, deqi amputate de progresul puterii centrale, nu au fost Ei suprimate. Vechea autonomie completa sau foarte larga a domeniului s-a rnetamot"fozat acum in priuilegiu, expresie a limitelor centralizdrii, si fnvestiti deci cu caracter legal. concesie acordatd de puterf?ffi Privilegiite sint fragmente de putere qi de venituri publice pe care clasa marilor stipini de pdmint Ei, in subsidiar, alte categorii sociale le-au conservat sau obtinut prin rezistenla fali de centralizare. Constituirea Jdrii RomAneqti qi Moidovei a fost insolitd sau urmatd de proglesiva transformare a stdpinilor de mogii cu diverse titluri in boieri Ttrtuil.egia{ide domnie (ca, dealtminteri, qi fundaliile religioase gi dorneniiie lor). Prlvilegiul esenlial Ei originar, care a salvat pentru stapinii de pdnrint zone insemnate de putere publicd, a fost iimunitatea; in virtutea integral acestui privilegiu, domnia i6sa pe^ sealna stApinififtEipdint sau parlial dreptul de judecatd, dreptul de urmdrire administrativi, incasareadarilor etc.17. misr.rrd ce imunitatea s-a ilgustat ca urmare a Pe
15D. Mioc, VI. Hanga Ei N. Grigoraq, Organizarea Jtscald, in vol. lstoria dreptului romdnesc, I, p. 327-35L 16E. Virtosu, op. cit., p.256-292- Vai. .Atr.Georgescu, Bdnia Craiouei, in vol. Istoria dreptultti rontdnesc, I, p. :J00-304. r? V. CostAchel, Les i.mmuttitds dans les Principeutes roumaines aur XIV-e et XV-e sibcles, Bucureqti, L974; YL, Hanga, Imunita[ile Jeudale, in .vol. Istoria d,reptului romd,nesc, I, p. 24I-245.

progresului centralizdrii, ea a fost convertitS ln scutirr de obligafii, totale sau parliale, pentru stipinii de domenii qi pentru celelalte categorii privilegiate; privilegiile recunoscute acestora de domnie, in etapele avansate ate centralizdrii, nu au fost decit produsul contracliei imunitdtiils. Rezistenla privilegiului qi a forlelor sociale pe care le acoperea qi-a glsit expresia politici in institutia hfcLrii Adundri a Titrii ser a.Adtln;-;i\ ",oPfiryi" ca qi variante a adunarilor deffieGlFq adundrile de stari s-au ndscut din institulia feudali a Ffatul sfatului gi ajutorului. Dar, spre deosebire de sfatul domnesc, adunarea -lomnesc, stdrilor a fost Ei a rAmas esenlial un organ de reprezentare a intereselor priviiegialilor. Prin intermediul acestei institulii, a cSrei existenla e atestata in secolul al XV-}ea in fara Romdneascd qi Moldova, dar care are neindoielnic rldacini mai vechi, starile privilegiate au fost asociate la actul de guvern5mint, mdcar la acliunile decisive, inte,rne qi externe, care priveau {ara in ansamb}ul ei. DeEi reunite exceplional Ei'degi uneori au fost convertite prin acte de forta de domnie in instrumente ale puterii centrale. adunbrile de stiri gi-au pistrat pini Ia capdt rolul de pavdza a privilegiului irnpotriva tendinlei puterii centrale de a-i ingradi, de a-i amputa semnificalia. Statul feudal romAnesc a fost, aqadar, expresia echiiibrului realizat intre domnia centralizatoare qi categoriile sociale privilegiate care igi imparleau puterea pub1ic5. In afara vietii de stat s-a aflat masa popuIaliei neprivilegiate, indeosebi l6r5nimea dependentS, aI cdrei numdr a sporit considerabii o datb cu extinderea marelui domeniu in secolul aI XVI-iea; pe umerii acestei mase neprivilegiate, pe produsul muncii ei. se rezemau in cea mai mare parte statul feudal qi lumea priviiegiului. Dar, deqi dominat de o minoritate privilegiatd, statul medieval rom6nesc a irnplinit si funclii de interes general care priveau intreaga comunitate cuprinsi in sfera sa de autoritate qi chiar, prin unele din manifestdrile sale, intregul pop'or romAn, impirlit in cadre statale diferite. Cea dintii, cea mai directa qi imediatd dintre aceste funclii gene'rale, a fost rapirarea lnsdEi a statului impotriva tendintelor puterilor strdine de a-l subjuga sau chjar de a-l anihila. Apdrarea statului de sine stdtdtor. Inchegate in lupta impotriva dominalii1or strdine, cele doui state romAne, Tara RomAneascdEi Moldova, a;r-r fost permanent silite sa-Ei apere existenla impotriva marilor puteri dintre Basarab qi Carol Roficatb cu infruntarea militard decisivA bert in 1330, cea sau cele dintre Bogdan qi oEtile lui Ludovic de Anjou
ru $. Papacostea, Oltenia sub stdpinirea austriacd (1718-1739), Bucureqti, Ed. Academiei R. S. RomAnia, I97I, p.. 153-165. re Gh. I. Brdtianu, SIatuI d,omnesc si adunarea stdrilor in Pri,ncipatele romdne, Evry, 1977; Val. A1. Georgerscu Ei Al. Herlea, Adundrile de stdri, in vol. Istoria d,reptului romdnesc, I, p. 264-277

vecine. Dupd cum ,,intemeiereas inslEi, care in chip tradilional

e identi-

r.36

737

domia fost realizata prin inlSturarea stapinirii marilor puteri care tot astfel gi 9onse1in secolele XIII-XIV, ,putiui curpato-aun[rean fdrd de "r" varea rezultatului ob{inut a impus un excepliorlal .efg.t militar' sortite dispariliei. Disproporlia--dintre ar fi foit care statele nou qi cele a1e marilor puteri vecine . I--tgaria'- Hoarda pr.'ptlii" f"r lorle"r"ul" Imperiul [u-l{", sau fragme"iit"f" O"tp.inse din ea in secolul al XV-lea, poloriia _ fala de care-au fost in situa{ia de _ase."pe{? q. im;t";;; Ei doua t6ri ,o*brru si-qi incordeze_in gradul-cel mai inalt resuril;;;i"; periclitat exissele umane qi materiale atunci cind invaziile siraine le-au ten!a. Unadinfunctiileprimordialealedomniei,inscris5dealtminteri sall'rnare uozeuod, chiar in titulatura domn'eas.Aprin termenii de uoi'euocl' comanda efortul militar al i6rii, adici de -a on r era aceea Ei in clipele "no.aortu ,.rp.u.rngfr"a starea J" p""baUre a oqtil qi de a asigura apir'area
de primejdie. puterea militara a celor doua !{ri a reflectat fidel organizarea lo.r a1e oqtii constitutive ,o"i3i-politi,cdr0. Dou6 au fost principalele surse q1.in primele doud ;iariid"rnanegti Ei Moldovei in-epoca ,,intemeierilol" mili-

sJgeryil-9:, gPmfn'1t'.i"1"!o11!..1a slujba seccriecat'e le-au ".-rl. pAmintuiili*conc-6ilTt-deffiIlnie sau conlirmat de aceasi"ra i" schimbul extlnderii dominiului eminent la ansamblul lirii (datoria i", l""itt"t"a la oo.t" de altrninteri confinutul esenlial al.torcie a participa ""ptit"a,s1ujbf,((din actele, dalie a,l:^d:::i-"* qi ;ai";i;asd mulei ,,dreapti $e urmeputernice
s1a53.,ldrq1x ffi;'{&ilt[fii*q

c5ror obligalie U" ale vechilor legaturi 1,-l,t ll 3:lTT in atestat_d secolul al XV-Iea, slujba osf5s,easca, ,""1a pregatiti-purri* social pdstrat pina pina in-secolur ,r 4X{Jk}Fa. trchiribrul, ;_; ;J"ri;ut straturi rein-a doua ;umatatc a sccolului,atgy;::tea intre aceste doud qi celalalt puternic legate stapinirca pamlnrulur - frinul zultatc din numeroase pe de funclia ostaEeasca a ,asigurat fortele militare relativ c?tor doua lari impotriva repetatelo_rasalcare s_a rezemat ,"*irtu"1u prterilor strdine. Ca factor militar subsidiar au participat l'a efori"ti "r" tut-mititar al Jarii Romdneqti gi Moldovei in acest interval de timp cetele ordgeneEtiqi unitilile de mercenari' de Potentialul militar al ]6rii Romaneqti 9i Moldovei..era mobilizat acliunii intreintegral, in funclie 9". p-top-o.1!iile aomni fie' parfial, fie anp.i""". cind primejdia era-iimitata, cind efo'rtul militar nu antrena Ia serviciul ostdEesc- e cazul insamblul masei poplttli"i indatorate peste hotare, -. dornnii foloseau nucleul permaffi5"bt J u"p"aitiilor -a" stujitori (s1ugi) sat curteni., organizate in jrryul nent al oqtirii, ""t"lu centrale, unde se afla domnul insuqi,.Ei cele pro_dbmnegti, cea "or1ilo. gn jud.eie--ii ginuturii. Ci.,a primejdia era deosebit de gravd, ",""i*f"
20 R. Rosetti , tstoria attei nlilitare eu"1rrugfi, fSiT; N.-bt.i""r".t, XVIH;;, tului, romdnesc, I, P' 352-365. a romdnilor pi'yt'6 Ia mijlocul oeacului al Organizarea tiAUtard, ln vol. Istoria drep'

""* o.l*fi,ti"u comunitare ;i a

epoci in aceasta

cind mari expedilii a1e puterilor ostil"e ameninlau existenla insdgi a ![rii, clornnii convocau la oaste pe toli luptdtorii (oasteacea mare)- - Un rol insemnat in apararea tarii, indeosebi in cazul Moldovei, a resi venit cetdtilor a cdror co-nstructie intretinere a fost un-adin preocupA---'=a==pffi-5jur-r exercifiuT fu-nctlei ei mititaie. Rez;s-afe aorfiGnn tenla cetililor a zdddrnicit in cele din urmd unele din cele mai mari incerclri a]e turcilor Ei polonilor de a subjuga !ara. capacitatea de'ap6rare a celor doud ldri gi hotarirea lor de a o folosi pentru a se apdra elau cunoscute peste hotare 9i luate in consideraie cind era preconizata o acliune militard impotriva 1or. Teama inspiratd de forla militara a larii RomdneEti l-a determinat-pe- carol Robcrr sd amine expedilia impotriva lui Basarab atunci cind, dup6 restabilirea puterii centrale in Ungaria, logica efortului sdu de restaurare integrali a poziliilor pierdute de. regat t-ar fi indemnat si intreprindl camlania ]a sud'de carpali. un ihdiciu clar nu numai al fortei acesteia, dar Ei aI preocuparii pe care o inspira 1a curtea rega16 ungard, in anii premergirtori expeditiei tui Carol Robert, ne_-aparvenit din inseqi cercurile Jonducdto-area1e regatului; un izvor de recentd descoperire semnaleazd c[ un nobil, cuman de origine, de ]a curtea lui Carol Robert l-a ponegrit pe acesta afirmind c6 ,,puterea domnului nostru regelg nu p9a!9 intru nimic sd stea impotrivd Ei sd se compare cu puterea lui Basarab(':r. Sernnificativ pentfu puterea militari a Jdrii RornAneqti e faptul c5, , dupa lnfringe,rea lui Carol Robert, regalitatea ungard nu a mai intreaniprins o mare campanie spre a realiza lelurile celei,e;uate in 133-0-: gL _Ies urarea d omita esc cfi-nTrG-Carp_f,$rlD-lrff t alea st at ului ro-mdn .- h i spaiiu. sprijinit pe for{a sa militari organinatr.i sute-d*iieate-lil--eccst zati de voievodul Basarab, care probabil asumase deja 'titlul de mare voievod. cel dintii stat romAnesc, Jara RomAneascd,s-a impus ca fapt politic ireversibii. Mai mult decit atit, noul stat a devenit temelia pe care avea sa se sprijine Ei lupta de elnancipare a romdnilor de la risirit de Carpali, incheiatd Cu constituirea celui de al doilea. stat '^mdnesc; in peispectivi mai indepartatd, constituirea prirnului stat' ronAnesc a pregdtit eliberarea tuturor romdnilor de sub dominaliile strdine. vitalitatea celor doud state gi capacitatea lor de a se apdra s-au manifestat viguros Ei cind, abia iegite din incercarea de putere cu regatul ungar, au fost cuprinse in aria de expansiune a unui adversar incd mai priinejdios, Imperiut otoman. De Ia instalarea turcilor pe cursul inferior il f:unarii Ia sfirgitul secolului al XIV-lea, presiunea exercitatd de puterea otomand a devenit o realitate permanenti care a absorbit covirEitor energiile celor doui state romAne. Efortul lor militar a urmirit, dupl imprejuiari, fie sA evite subjugarea lor de c6tre turci, atunci cind noua putere hegemonicd in sud-estul Europei a incercat sd le anihileze, fie si iimiteze sarcinile impuse de Poarta otoman6, care au crescut vertiginos
21 M. Holban, Despre raporturile lui. Basarab cu fJngaria angeuind si. despre reJlectarea campaniei din lSStl in diplomele regale si in ,,Cronica pictatd",,,Stuclii. Revistd de istorie", tomul 20, 1967, I, p. 42-43.

139

138

in a doua jumitate a secolului al XVI-lea, fie sd inldture cu totul dominalia otomani la Dundrea de Jos, sau chiar, in coalilie cu alte puteri, sA o elimine din Europa. Rezistenla opugd lui Baiazid I de Mircea cel Batrin a demonstrat tur,cilor marea dificultate daci nu imposibititatea de a aplica Jdrii RomdneEti solu{ia impusd in sudul Dunf,rii, cucerirea directi qi transformarea ferilor cucerite in teritoriu islamic; ea i-a silit si-gi limiteze pretenliile la o dominalie indirectd, rnanifestatd prin recunoaEterea suzeranitalii Porlii otornane ;i acceptarea condiliilor politice, econorrice Ei militare Iegate de aceasta. Rezultat aI echilibrului realizat intre forla de expansiune a hnperiului otoman in aceasta directie gi capacitatea de rezistenli 'a TAri i Rom A nc E t i./fo rmu l a s u z e ra n i td l i i a g uvernat pi n5 i n secol ul al XIX-lea raporturile' romAno-otomany'Nici incercarile ulterioare ale unui I)an II, \rlad Dracui Ei Vlad Tepeg de a inlatura dorninalia turceascd Ei rrici veleiti{ile u}terioare ale Por{ii otornane de a transforma Tara RoraAneascl ln pagalic, indeosebi in vremea sultanului Solirnan Magnificul, ilu au rnodificat esenlial raportul-cadru statornicit in \rremea lui Mircea cel Batrin. O evolutie similara, deqi mai tirzie, au crlnoscut gi raporturile Moldover cu Irnperiul otoman. Expansiunea otomane nu a lovit masiv in ccl de-al doilea stat romAnesc decit in a doua jumatate a secolului al XV-lea, in vremea lui $tefan cel Mare, cu acliunea 'cdruia afirmarea Ei arta militard romdneascd ating punctul culrninant. trfortul militar de in mari proporlii, ofensiv Ei defensiv, desfagurat de domnul Moldovei sa Iupta cu turcii a angajat toate resursele farii; 9i, dacd incercarea grandioasd de a preveni instalarea turcilor 1a gurile Dundrii, de a inlatura dominatia otomand din nordul Peninsulei Balcanice prin presiunea exercitata asupra intregului curs inferior al fluviului ;i chiar de a izgoni, in cadrul unei largi coalilii, pe turci din Eurcpa, a equat in cele din urrna! ea a asigurat ldrii sale statutul cel rnai favorabil cu putinla in raport cu puterea hegemonici in sud-estul truropei qi ln bazinul pontic, statut statornicit spre sfirqitul domniei lui $tefan. Un efort militar similar, desfiqur,at de Moldova lui $tefan impotriva veleitdtilor de dominalie ale Ungariei gi ale Poloniei, a dat doud din ceie mai strdlucite momente ale luptei de apirare a ldrii (Baia, 7467 gi cu cele Codrul Cosminul.ui, 1497) qi a permis reasezarea raporturilor doui puteri pe o baza mult rnai favorabila Moldovei decit in trecut. CeIe doua state romAnegti Ei-au aparat existenla nu nulnai cu mijlcacele militare, dar Ei cu cele ale acliunii politice, ale diplomafiei. Istoria politicii lor externe, incd atit de pulin elucidata istoriografic, a fost, in esenla, desfdqurarea efortului facto,rilor lor de conducere de a consolida sau de a salva cadrul statal creat in secolul al XIV-iea. Aclliunea domnilor ;i a forlelor care cooperau cu ei la elaborarea politicii externe a urmdrit, in special, sd giseascd in aiian[ele inchei'ate spnjrn impotriva puterilor hegemonice cele mai arnenin!5toare, pentru ca, intr-un context de echilibru de forfe, sd poati asigura un grad cit 140

mai inalt de autonomie tdrilor lor. Aliantele lui Basarab, Nicolae AIexandru qi ale unora dintre urmaEii lor cu puterile nord-balcanice au avut ca c,biect principal contrabalansarea puterii regatului ungar, in acea vrelne for[a politicd cea mai amenintdtoare pentru Jara RomAncasci. Cu h,Iircea, efortul de indiguire a hegemonismului regatului ungar - in etapa poiiticii sale externe cind aceasta a fost preocuparea dominantd -, s-a extins spre nord Ei s-a manifestat prin alianla cu Moldova qi Polonia. lmpotriva puterii otomane, care a devenit in zilele lui principala pnimejdie pentru Jara RorndneascA, Mircea a reluat legdturile cu Ung,aria, reazemul cel mai important in lupta cu turcii; dar acliunea sa diplomaticd, inspiratd de aceastd confruntare, a fost mult mai vaste, extinzindu-se 1a Bizan!, Venelia Ei in lumea beiior turci din Asia Mici, in lupta 1or cle apdrare'a autonomiei fali cu Imperiul otoman. In efortul cle aparare desfaqurat de marel.e dpmn, acliunea militard, defensivi gi oLensiva, imbinatl larg cu cea diplomatici, a cunoscut cea m'ai vigu_roasd manifestare din istbria medievali a Jdrii Romdneqti, pini la Mihai Vifcazulee. IJin a doua jumatate a secolului 'al XV-lea, dupd eEecul rnarii incerciri a 1ui Vlad Tepeg de a elibera lara de sub dominalia turcd,, in cooilerare cu Ungaria,-a precumpdnit politica de echilibru intre cele doui mai.i puteri vecine, pind cind pribugirea Ungariei dupd Moh6cs a deschis vremea hegemoniei otomane. o tendinta similari a caracterizat politica externa a Moldovei. Fala cu ameninlarea pe care o constituise tendinta de dominalie a_regatului angevin, Moldova inceputurilor, a lui Latcu qi, poate, inainte chiar, a lui s-a orientat spre Polonia Ei, prin mijlocirea ei, spre papalitate. F3og<ian, Stabilirea legiturilo.r directe cu papalitatea a fost prima manifestare cunoscutd.a politicii externe a Moldovei in cdutarea unui sprijin pentru efortul de a-qi consolid,a independenla. Cu Petru MuEat, cu intregirea IVlolcioveiin direclia gurilor Dunirii Ei a Mirii Negre, orizontul politicii externe a larii se largegte considerabil. Din 1387, o dati cu omagiul domnului fald de Vladislav Jagiello, regele Polonieie3, Moldova lEi fixeazA, ceea ce avea si rdmind timp de un secol opliunea sa principali de poiitica externS, alianla cu Polonia, determinatd precumpdnitor de primejdia restaurarii dominaliei ungare. $i in cazul Moldovei vremea celei mai remarcabile afirmdri a putein ci militare a coincis cu ca mai largd acliune diplomaticd, cea anume -domnia in condiliile clin timpul domniei lui $tefan cel Maie. Preluind grele create de luptele intre pretendenli Ei facliunile boiereEti, Iarg intrefinute din afari de Ungaria gi Polonia, $tefan a c6utat, ln prima fazS a domniei, sprijin in regatul polon. Odatd angajat insi in lupta cu Im'/2 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bd.trin, Bucureqti, 1944 (capitolele consacrate politicii externe). 23 M. Costdchescu, Docurnentele moldouene;ti inainte de $teIan cel Mare, 17, Xaqi, 1932, p. 599-602.

741

periul otoman, el Ei-a extins considerabil legdturile externe, trecind peste ceea ce fusese pind atunci tendinla puterilor suzerane de a in-tercu zice lArii relalii diplomatice cu alte puteri. Acum, in toiul luptei turcii, $tefan a intrat in legdtur[ cu regatul ungar, Venefia, papalitatea, hanatul lui Uzun Hasan, antagonistul lui Mehmet II in Asia Micd, ctl Floarda Mare a titarilor de pe Volga, cu genovezii, cu principatul Mangup, pentru a ldrgi. coalilia antiotomand gi a spori- astfel gansele de succes ale lirii sale in rdzboiul in care se angajase. In ultima fazi a domniei. $tefan, angajat in lupta cu Jagiellonii, a stabilit legituri de alianli cu marele cnezat aI Moscovei Ei cu hanatu-I tdtarilor din Crimeea. Ca qi arta militar5, diplomalia romAneascd,pusi in slujba apdrdrii statului Ei a realizdrii lelurilor sale fundamentale, a atins apogeul in timpul qi prin acliunea lui $tefanza. Acliunea militard qi diplomaticd a celor doud state romAne le-a asigurat supravieluirea, autonomia qi posibilitatea de a acliona ca factori de sine stdtdtori, cu limitdri impuse de situalia geografica qi politica, pe plan exterrl; acest rezultat a fost consacrat prin negocieri cu marile puteri vecine qi confirmat in convenliile incheiate cu acestea. Daca inregistrarea scrisi a unor astfel de convenfii nu s-a pastiat in raporturile dintre lara RomdneascdEi Ungaria in secolele XIV gi XV -- existenla lor e insd plauzibile -, in schimb ne=au parrrenit indirect informalii cu privire la conlinutul 1or. $tim astfel cd, cel mai tirziu in 1324, anul din care ne-a parvenit Etirea, Carol Robert a fost nevoit sd recurroascd,in urma unor negocieri prelungite cu Basarab, noua unitate' poiiticd constituitd la sud de Carpali, fie gi cu rezerva mintali de a o anihila rnai tirziu. Aceasta inlelegere - unele din clauzele ei ne sint cunoscute din relatarea cuprinsd in Chroni,con pi.ctum cu privire la negocierile dintre regele Ungariei si voievodul romdn in tirtrpul campaniei rlin 1330 -, lSrgitd prin noile acorduri incheiate de regalitatea ungari cu rlrmagii lui Basarab - NicoLae Alexandru qi Vladislav I indeosebi -, a constituit baza raporturiLor dintre cele doud state pinf, in a doua jumatate a secolului al XV-lea qi chiar, cu modificdri impuse de evolulia situaliei internationale la Dundrea de Jos, pini la prf,buEirea regatului ungar. In esen!5, acest raport se intemeia pe cooperarea militard intre cele doud state - indeosebi in lupta impotriva turcilor -, p obrligatiile vasalice asumate de domnii Jarii RomdneEti qi pe concesia coreLatd a unor feude transcarpatice de citre regii Ungariei. Spre deosebire de statutul raporturilor dintre Ungaria Ei Jara RomAnea.scA, cel al legdturilor dintre Polonia qi Moldova a lSsat urme directe mai abundente; un lung Eir de acte o,magiale ne ingdduie sd cunoaEtem unuL din elementele generatoare ale raportului de alianti stabilit intre. cele doud state, tot in cadrul specific medie"-al, feudo-vasalic, anurne omagiul gi jur6mintul de credinld ai domnilor Moldovei, incepind cu cel
2a S. Papacostea, Politica erternd a Moldouei in uremea lui $tefan cel Mare; Wncte de reper,,,Revista de istorie", tomul 28, 1975,1, p. l5-3f .

al tui Petru I din 1387: alte documente, mult mai pulin numeroase, au conservat angajamentul concomitent al regilor poloni de- a indeplini, la rinclul lor, iniatorirea feudald de sfat Ei ajutor; o parte din aceste docuntente au inregistrat elemente de contjnut, obligaliile concrete militare, politice qi ecoiomice fixate in cadrul raportului de,\cooperare instituit cie actul de inchinare qi luare sub proteclie. Reduse Ia esenla lor,-aceste acte gi raporturile pe care le-au consacrat au confirmat statutul de sine stit5tor al celui de-al doilea stat romAnesc2s. Acelagi a fost obiectul qi acelaqi rezultatul efortului militar qi diplomaiic aI tArilor romane in raport cu Imperiul otoman. Dupa priqgle s,ocuri, cind turcii au inleles dificultatea militari a convertirii Jdrii RomAneqti gi Motdovei in teritoriu islamic qi, deopotrivi, inconvenientele internalionale ale acestei solulii, cind obiectivul sultanilor s-a limitat Ia 'neutralizarea Ei apoi la atragerea celor doui ldri in sfera de influen!5 a irnperiului, ei au negociat iu domnii sau pretel_dg-ltit la domnie, respectii fracliunile boiereEti care ii sprijineau, condiliite raporturilo" {it: ire Poarta otomani Ei statele romAn-ea ciror existenli autonomi au fost determinati si o recunoascd. Regimul raporturilor dintr-e Imperiul otornan, de-o parte, 9i f,ara Romdneascd qi MoldoYa, Pe .de altS parte, a fost rezultatul negocierilor intre turci qi romAni,- in contextul confruntSrilor lor militare; rezultatul acestor negocieri a fost inscris in acte emise

ffi im,?*'JeJ,.:"T*";'-:?"lll.:1, :fr:"^;f'f,1"4ffi ff-f;

?filE ftaUitit, chiar dacd textele invocate de boierii romAni in 1774 s-au Aoveait a fi, in forma 1or, pl5smuiri. Surse din cele mai demne de crezal.e confirmA realitatea acestor convenlii in secolul aI XV-lea. Italianul FiJippo Buonaccorsi Callimachus, a cirui activitate politici la curtea regitului polon, in a doua jumdtate a secolului aI XV-lea, l-a pus in conIact direct cu realititile rbmAneqti qi cu iegiturile romAno-turce, de care s-a ocupat chiar ca emisar aI regelui PoLoniei, a avut prilejui sd constate existenia unor reglementiri negociate intre turci gi romAni, recunoaEterea autonomiei s-tatelor romAne de cdtre cei din urmi qi raportul di19ct a romAnilor qi acest rezultat. Subliintre rezistenla militari indirjiti niild disproporfia de forle intre turci qi romAni, umanistul italian afirmS, mai intii in ceea ce priveqte lara RomAneascd: ,,$i t-otuEi, acei dintre ei .care se numesc Bessarabi nu numai au rezistat timp foarte indelungat cu fortl atit de mici lmpotriva intregii put_eri a turcilor, dar foarte adesea chlar i-au atacat, inainte de a-l pierde, din pricina luptelor interne cr{ncene, pe acel mare cornandant qi domn al lor, Vladislav Dracula i[. . .] nturi timp dupi aceasta, au ajuns la supunere, astfel i,ncit sd'-si'ptd'streze toate Legile Lor, tmpreund cu auugiile ;i. plnd dproape gi, libertatea.. .(' ,is.n.). Cii priveEte pe romdnii din Moldova, autorul constat6 cd deEi turcii
zs Colectia acestor acte in volumul citat aI lui M. Costdchescu Ei, pentru_domnia lui stefaii cel Maie, la I' Bogclan, Documentele lui $teIan cel More' II' BucureEti, 1913.

142

143

le-elu ripit unele teritorii, ei ,,au provocat adesea in anii precedenli, in mai multe rinduri, pierderi atit de mari turcului, incit acesta a fost silit, in cele din urmd, si-l numeascd aliat qi prieten pe $tefan, domnul moldovenilor qi vasal aI ilustrului rege al Poloniei, care a cedat nu sub presiunect armelar, ci, cottdifi,onot(' (s.n.). $i apoi, sintetizindu-qi constatarea cu privire }a romdni, autorul conchide: ,,iar romdnii (valahii)' dupd ce au respins armele gi incercdrile ei (adicd a1e puterii otomane), s-ou inuazt prin tratate, nIL c& inuin;i ci cu inui'ngdtori( (s.n.)'u. Informalia umanistului italian nu e izolat6; alte numeroase izvoare. care nu au ficut incd obiectul unui studiu de ansamblu, atesth existenla acestor convenlii negociate intre Poarta otomani gi cele douA state rornine in secoleleXV qi XVI?7. Salvarea celor doud state romAne prin efortul combinat al forlei lor militare gi al diplomaliei lor a fdcut posibii[ Ei dezvoltarea funcliilor lor pozitive pentru evolulia ansamblului poporului rom6.n. Statut medietal ;i poporul romdn. Crearea Ei menlinerea statelor rornAne a asigurat poporului romAn un cadru politic inliuntrui caruia gi prin care s-a afirmat conqtiinla sa colectiv5; statul medieval romAn a fost, datoriti qi acestei funclii pe care a indeplinit-o, o verigd insernnat[ in devenirea naliunii romAne. Constituirea gi consolidarea Jdrii RomAneqti qi a Moldovei ar-i fost' prin e]e insele o hotdritd afirmare a conEtiinlei colective romdnegtl, o irranifestare a reactiei poporului romdn impotriva eforturilor de a-I incaclra in tipare de organiiare care ii erau strdine. Indiciu al acestei conEtiinle e insuqi numele celor doud !5ri, care exprimi in acelaqi timp iioud realitdti divergente: congtiinla identitdlii etnice a romAnilor qi duaIisnrul statal romAnescin evul mediu. Ce1 dintii stat romAnesc a adoplat - sau, mai exact, a continuat sa poarte - numslg multora din alcdtuirile politice romAnegti anterioaren bare cuprindeau indicalia etniei creatorilor lor: ,,terra blacorum(', ,,silva blacorurn(, ,,Vlasca (zernlia'(), ,,Vl6siia", ,,Blaquiet', ,,Walachenlands etc. I'oate formaliile care purtau aceste denumiri si altele mai m5runte, cu nurne de va1e, riu, depresiune etc., nu erau insi decit crimpeie ale unei largi unitali ideale, de tip arhaic, care corespundea intregului teritoriu locuit de romAni:,,toate aceste parli -- scria Nicolae Iorga - nurnite dupa riuri formeazi. pentru romAnii de oriunde o singurl {arA rnare, cal.e se numeqte f,ara Romdneascd; oriunde locuiesc romdni este pentru
26 philippi Callim'achi Ad, Innocenti.um VIII de bello Turcis inferendo eratio,. ed. I Lichoriska qi Th. Kowalewski, Varsovie, 1964, p. 50' 27 1n probieina mult dezbdtuiS a ,,capitulafii1or", v.. $t. $tefanes;cu, loro Ro-mdneascd d,e ia Ba,sarab I ,,Interneietorul" pind la Mihai, Iliteazul, Bucuteqti, Ed. Academiei R, s. Rom6nia, 1970, p. 101-140; M. Maxim, L'autononxie de lct Moldouie et de la Valachi.e dans les actes oJJiciels de Ia Porte, au cours de la seconde moiti'6 d,u XVI-e silcle, ,,Revue des 6tudes sud-est europ6ennes"' XV' 1977' 2, p. 207-232; $. papacostea, Trdtatele ld.rii Romdnegti. ;i. Moldouei, cu Imperiul otoma.n in secolele ktV-XVt: fic[iune politicd si reqlitate istoricd., in vo]. Stet, saciet(tte, naliune.interpietdri istorice, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1962, p. 93-106.

eiTaraRomAneascat...].Intoatevegtilemaivechia}etrecutuluinostru de tird decit un nume de acesta general' dupS.nu''*ele rr-"-"ri pornia ""*e locrri[,-tl ;;l; i'. 'l' Va sa zice Tara RomAneascd nrr.rlnului care cea mai inaintatd' cu cea clin urma u'q""it. in epus 5i mergea nin3 .!a cum ardelenii s-au iatd asezareromAneasc6'i"-natitit ! ..].'pttt-t urmaie dincoace in aceiagi far6 Romaneasca. . ."28gdsit impreuna cu ,o-anli de trrimulstatromdnescdesinestStbtorapreluatinacela;itimpcu cuprinsi in denumirea nnruele Ei aspiralia i"t""la dacd nu chiar misiunea de a reconstitr-ri unitatea asLlrnate de Jara Romdneasci, aceea anume poporului al cdrui nume il Purta' $icelde-aldoileastatromAnescafostlargcunoscutsubaceeaqi straine" (Valahia), indeosebi denumire de Jara R;;a";;t"a -T,-.i1lo"t"le a introde n" rip*it qi^li;rd; incerceri in vremea inceputurilor lncd din se;a;;* Mbldoveicluce termenul qi ir. lii"fut"ra oficiald a domnilor in secolul al XV-Iea, exprimind concoiul al XIV-Iea qi ;ui frecvent a unitatii de neam a locuitorilor din cuqtiinta proprie Ei ""r"uirrop;;"1 prinsulcelordouil=tut"to-Aneqti,cancelariilestrdineamintesc"cele qi Mare qi Valahia Micd. trxprimind clar houa Valahii.., sau i"irfri" celor doud !6ri prin acelaqi categoric realitatea i*;ti;ite l" a"""-irea italian Filippo- Buonaccorsi calnume, adica etnicorrJ ior"Il"n, umanistul Ia situalia-politica. a romAnilor (va1',nachus, trlai sus aluzie la cele "iT"t,-t"t"iitta"-t" ca ei !i,,t ,,un neam impirlit in do94"-' iil+;il;;ie 'p""tru A iint Montana Valachia (adicd Va-Va1achie sau doua state ,o*urruiti, ."r" Jarb Valach1a (adic6.cealalt6 lahia munteana) qi-hini" ideea de adicd rt""LiJ""1t;'--il"t- Ei- mai rdspieat traduce XVI-lea Rornaneascd, la inceputul secolului aI ,ir unitate a ceror ao"j,iui"-d"uJ ir.ro" de provincii- ale. Tarii nomaneqti, anume Mol.are s9 refer5 i, ,,Li" dovaqiTransalpina*(denumireacancelarieiungare.penlruJaraRornA_ nu erau decit Ideea polri"]i""ar"iu cele dou6 state iomaneEti formaliile. poneascd)3o. n"m6,neqti, cuprinzinrl t_g1t"e u""i"i"ii fari subriiviziuni ratenta' pe toli romAnii' e un fir aI "r" litice ale romanitoil";ii;;;tpitagie atestat, deqi inc6 insuginctirii sau aI 9""r,Ui"i"1fot pofiti"u inconteslabil c' Iic.ient cercetat istoriografi "-.,td;t"ra etnic comun e stabiliti intre cele doud state de fondul lor ce& d'e VcrtuchiaMajor sau lara Romaneasca ex'primatb gi Au au;"titil" aceasta} stat.Distinctia doilea il; Ei I/oiicnra niiiii{;p!i"1g_."sr."rde-al intemeiere, a timp care apare inca oin se"6t,ri ut XIV-Iea, nu murt -dupd ro'rnAneqti' iar" identifica cele doud tiri fost pentru sttaini ,iti ilijlo"-d" " pentru.acesteainsdEiexpresia'necesitbliig".u.definiraportulierarhic Moldovei, gtefanila, a revendicat in cadrul 5i;i;" ui". r'upt"r "a-aoni""r
4 N. Iorga, O conferinid, d'espre uiala rotndneascd a Ardealului, in ,,Calenilarul Ligii Culturale", 1909, p. 40*41. '-'-i7-i,{uie-gi"s'noain'tn Callimachi Ad Innocend.uas partes diuisa...,'Philippi tiurtu VIII ... oratio, P. 50. --" -30 Hurmuzaki,'Ii, 1, BucureEti, Ed. I. V. Socec, 1891'p' 28'
10 Geneza statului in evul mediu xomanesc

r44

145t

negocierilorcu'TaraRomAneascdinl-s26pentrusinetitiuldemare fati"l domnului celei din urm[ titlul de *";;l;;E voievod (D(taluod'cr risturnare a ravoievod (in izvor uoy6Sao minore)3r,-ceeace insemna o tr"litio"ur intre cete doud state romaneEti, d5 la iveald portului ierarhic in cadrul a ceea ce' iiiop"a" existenfa ur"i "or."nren!e pentru intiietate ca o unitate statald' vag Ei implicit, era inleles ;;"; ElementeledeconEtiinllaunitaliinuauprevalat-insdasuprafac- in statali romAneasca trlrilor care n., g*l-,"'ut qi menlinut dualitate-a Realitali poliiice Ei economice mai puternice decit factorii ei,ul mediu. i" evul mediu desSvir;irea_procesului de concle unitate a, i-pi"aiiut carpatic, de cacentrare teritoriala romaneasci, mdcar in afara ar'cului lre un centru unificator. irr sens .negativ aceasti . Cel dintii dintre factorii care au influenlat doud inseqi ale apariliei ;-prejurarile evolutie e strins l"!r-i;; -celor in teiitorii clespar[ite Y"4 {" celdlalt, -!ara it.t.li'r-ar"qii.-C.;rtituite inainte de a fi inqi I:l,ornAneasca IVIolJo.ru Ei-u.t creat identitili itatate sfirEitul sqcolului xlv. Dar, mai treit in contact teritorial direct, spre ,decisiv decit aceasta trisdture a genezei 1or, a cintdrit, in sensuf menin Europa ii,"*ii auaiitaqii statale, structu,ri raporturilor internalionale tirziu. pesprinse din conglomeiararit"""a Ei'""a-u=ii"6 in evul med^iu "pri" u"ti"tt& de. eliberare' *fara Rom6neascdqi Molrate politice straine .u state de sine cio'a au fost cupririsJ,^i- ."""t timp dup6 inte;neierea 1o,l politice 9i ecostatdtoare, i. grupari de forle internalionaleFcu.interese dacd nu chiar antag.onice,situa{ie care a decurs in nomice divergente a t"rrJinlete de dominafie in spatiul carpato-dunirean *ui.u-La."ra"din "tr;;;ttcentr,all gi sud-esticd. In vreme_::,1"::I::1, :inarilor puteri di" neascds-aorientatfundamentalsprec-oope-r-a{e-acuUngaria'lndeoseDr cu Polo,dupA instalu'ruu trr"iilt ft Orr"atn" a" Jos, Moldova s-a asociat ungar. Rivalitatea cu multiple :nia, pav6za ir,'potri"u-expansio,nismului gi catolice s-i rep-er-cutat asupra celor a ;;;L"i; in cadrul acestei rivalit6li intre ".lor^aoli;;;ii;g"te de"prim plan u. iot ;;;;;";"-romarro. qi Jarra Romdneascl' a iruf"ni" Ei Ungaria qf iu.pu"tiv, -intre Moldova cele doui mari drumuri ale comerlului i1; revenit concurenlJ.i A;;" leg6tura continental5 ternaiional care le ri.anutuu..t teritoriul,. stabilind Nga-gra,qi Inptui pentru controlul gurilor Marea intre Europu "urrt*ia- 'j b,rr,arii, eiement esenqialaI acestei legituri32' Rolulcovirqitoralpresiunii'externeinmenlinereaSep.araliei.celor ,,dclua.state romane u=tost invederat de desfagurarea evenimentelll_ia aspltui iltltral Viteazul, cind cele trei mari puten cu ;ii*Jturumniei
-; H"r-"r.Li, op'cit"' tI, 3, Bucure;ti, Ed. I. V. Socec, 1892,p' 524i E' Virtosu' tdri separate? Bucureqti, Ed'. intr-un cadru pe o bazb de a. L22. s2P.P.Pan aite scu' Dec eau|os t lar aRom d' neos c d . ; i . M o l d o u a stiait a"' i'st.otie economicd' ;i soczald" in vol. Interpretari ,oilaiistirnsriful de a fi pus problema ls+i, p. 131-1aB; iutorul-uts J. S;, de a fi rediscutatd ii".i. i*S; tviaent tema' este astSzi susceptibilS mult mai cuprinzdtoare' infor.matie

Polonia' Imperiul habsburgic ralli de domina[ie in spaliul romanesc' regat ungarslrccesor al pretenqrilot'Jitpat"tului -:i..I:p"ii"I-^o-t^"111t; aclionind"orrrr"rg"rrt-,aeEinuinacord'audestldmatuniuneapersonara 'd;il. relaliilor internalionale care s-au Reaiitalile re.lizatd de marele manifestatevidentindestrAmareaunititiicreatedeMihaiViteazulau fazi din prima a acti-on1!. exprimat insa cadrul de forld permanent care in sensul menline'ri dualit6lii lor statale' romane, ;"#i#rfii"lt"i"i"r sfera ideilor, a con;tiinunitatea;i comuni{atea de origine au rirmas'in fixat in existenla separatir a cer""litutua poritica s-a tei. in vreme "" lor doua state romAneqti. asumati de cele doua trunctia politica, in sensul larg al cuvintului' la pdrlile-poporului romAn culihitrat state medi",r"r" r#atl';;;-; insemnatate istoricd, prinse in hotarele p-prri, "il i"e.t de exceplionala in ciuda piedicilor pe s_a extins ;t urrpr:u^-S-atriitt ii" Transiivania, oput ul"l un cadru statralstrain gi ostil' ""i"J-f"-" inTransilvania,formeledeorganizarepoliticSautohtoniaudispd- de ungar; tdrile romAneqti i"gut"r"i treptat u,ru prtlir"rr;;-ft1i-tt"ti organizare a provinciei introdusd u." 'ut arhaic dispar, ;ft;;;t tip l:lll multe dii aceste ldri ^au dispirut flra a cie regalitatea ungaral CeIe mai din ele au fost inregistrate de Iasa urme in documentalia scris6; ,rn"i" politice romaneqti. (,,terra. bla* izvoare in ajunul dispariiiei 1o1 oa unitati Cei mai bine docucorum.( fli1 sudul iransii.raniei, ,,!ara Ha!egului6')33' voievodald romdrnentat e cazul,,1a"ii-M"""mureEuiuitt, urae"autottomia inainte de a fi suprimatl de reganeasca a opus t t"riti""ta-piefringitd l"itatea angevindsa. ApdsareaexercitatdderegalitateaungardasupraromAnilordinTran_ intre regat Ei statele silr,anfa nu s-a limitrat la acest ".p""t' iicleqtarea voievodul maramuregean Bogdan a il""i"a.-"r1it, romene in anii "f"i, de Ia rasarit de carpali intransformat vechea autonomie to*"rr"ut"a insolitn de o masivd agratr-un stat O" rtrrn-ititatot-[ig-6+-t165) a fost cu r6mAnii din fransilvania, determi.iare a politicii regale in raport lup-tei de eliberare a rornanat6 in mare masurd de teama ca succesele atitu'dini^similare in teritoriile nilor de dincoace'Ju"Cutpuli sir ryu ittspire i; aceEti ani hotdritori,. Ludovic de Andirect controlate d" fi^ittilJ;. Transilvania, orientat5' jou nu nurmai a iir-trod'.r, o justitie expeditivd_in qi un qir de in chip specialqi';erturisit impotriva'romAnilor,-dar.a,luat masiv qi. durabil soarta acestora:: ,t influenleze alte masuri care ;;;; a cllitatii cneziale de' a generalizat principiul recunoal_te1ii obligatorii a pdmintului de aparndbiliate -ittitl"t c1tre rege, u fugul ;i"lirmarea stapinirii prigo.ana {nPo-triva 5}erutyi qi- u tenenta ta "orrtusiur*u "*tou"a prin masurile tui Ludovic confesiunea d'todoxd a fost inl[turatf,r c;rtodox.
sx Documenta Romani'ae Historica, D' I, p' I-2 s\ 22. 'XlV-Iea, BucureEti, Ed'" Acadein ueacul al sn R. Popa, lara Maramure;ului miei R. S. RomAnia, 1979. eL Les:Rou3r S. Papacostea, io Iond'ation de la Valachie et d,e Ia Moldauie une nouoelle sowce, p' 397' ,nal.ns ii irinsatvanie:

L47i

746

din constitulia Transilvaniei qi o datd cu ea aderenfii ei, poporul romdn qi elita sa sociald, au fost inldturali din viala constitutionald a !6rii; in aceastd vreme gi prin aceste misuri s-a fixat una din trdslturile con".stitutiei medievale a voievodatului gi apoi a principatului Transilvaniei, interneiati pe raportul dintre naliunile privilegiate gi religie, mai tirziu ,.reirgiile( recunoscute de puterea de stat36. In situatia creatd de aceste mdsuri, rolul celor doud state romdnegti in :rsigurarea continuitatii mecar a unora din formele de organizare riroprie ale romdnilor din Transilvania a fost esenliaI. Insdqi vecinitatea lor constituia pentru romAnii de peste Carpati un sprijin, prin posibilitatea contactului cu realitilile politice gi bisericeqti superioare, dezvoltate la ziddpost de dominatia strdinS. Dar influenla celor doud state s-a marLife"statgi altminteri decit prin acest sprijin pasiv. ln primul rind prin concesiiLela care a fost silitd si consimte regalitatea ungard atunci cind a inteles zdddrnicia incercdrii de a impune Jdrii RomAneqti gi Moldovei clorninalia sa directi si s-a strdduit sd le obtini colaborarea; in cadrul ac'estor raporturi de cooperare, instituite mai intii cu f,ara RomAneasci sr apoi cu Moldova. Ttegii Ungariei au acordat, cu titlu feudal, domnilor celor doua tdri un sir de teritorii inlSuntrul Transilvaniei, situalie care d, p'relungit ac{iunea. statului, romdnesc de la sud si rdsdri.t de Carpa{i, ;i, iiincolo de m.un;y' Sub protectia acestei prezenle politice a statului romdnesc de dincoace de Carpali s-a exercitat influenla bisericeascb a Jdrii RomAneqti qi a Moldovei asupra romAnilor transilvdneni. lncd din a doua jumdtate a secolului al XIV-lea, in urma prigoanei confesionale dezldnluite in negatul ungar, mitropoiia Jdrii RomdneEti a fost lnvestitd de Patriarhia constantinopolitani cu funclia de pdstorire a masei populaliei ortodoxe din Transilvania si regatul ungar, lipsitd de ierarhie bisericeascd superioari sau pistorit6 doar intermitent de vlddici proprii. Aceastd delegalie Ce puteri a fost inscrisd in titulatura mitropolililor Jirii Romdneqti, care cumulau cu aceasti atributie functia de ,,exarh a toati Ungaria qi al Flaiurilor(3". Patronatul bisericesc aI domniior romAni din Transilvania, incd atit de pu{in cunoscut in continuitatea sa, e ilustrat in formele sale superioare de politica celor mai de seamd detinltori ai puterii supreme ln Moldova si Jara Romdneascd,$tefan cel Mare qi Mihai Viteazul, a cdror ac+"iunea depiEit ca limite qi insemndtate statele asupra cirora au dominat, Ei a investit o semnificafie general romAneascS. Cind, in a doua parte a domniei Iui, $tefan cel Mare a restabilit relatiile de colaborare cu regatul ungar, alianld necesari in lupta impotriva "lurcilor, el a oblinut din partea lui Matia Corvin un intins domeniu ,peste munli. cu centrul in cetatea Ciceu. $tefan insuEi Ei urmaEii sdi au xtins considerabil domeniul addugindu-i noi sate Ei aEezdri fortificate,
86 lbiden'I. fl M. Pdcurariu, Istoria bisericii ortodore romd.ne,I, p.245.

creirzd, astfet o acJeudratd zond de autoritate publicd romdneascd inl(tuntrul 1.'ransiluaniei. Dar mai presus de aceastd semnificatie e fundalia bisericeascd a lui $tefan de Ia Vad pe Someg, m6ndstire cu funclie episcopali, cu un vladica numit de domnul Moldovei pentru supugii sdi din voievodatr-rl transilvan. Cit timp s-a menlinut aceasti situafie, porfiunea din teritoriul transilvan asupra cireia s-a exercitat autoritatea de stat a MoIclovei a fost sustrasi regulilor de guvernare instituite de regalitatea un4;ara in secolul precedent. -Mai indrAzneala inc5, pentru cd o ingaduia evolulia generali a situaliei, a fost in aceastd privinta acliunea lui Mihai Viteazul. In negogi, mai hotarit incd, in timpul cieiile sale cu principele Transilvaniei domniei sale in Transilvania, Mihai nu numai a consolidat Iescurt a] r{.iturile traditionale ale bisericii romdne de aici cu Jara Romdneascd, clar chiar a reuqit si inalte mitropolia romaneasce in insdEi capitala prinun act care, ldsat sd se dezAstfel, eI a infiptuit crpatului, Alba'Iulia. voltc, ar fi insemnat destrdmarea constituiliei ldrii, intemeiat[ Pe eiiminarea confesiunii ortodoxe qi o datd cu ea a poporului rornAn din viala politica a larii. Prin protectia asupra bisericii romane din Transilvania' statul me6ligrral romAn, adicd domnia Jdrii Romdnesti Ei a Moldovei, a asumat o funci,ie de insemndtate deosebitl in dezvoltarea poporului roman in ansarnblul sdu: ,,. . . dar, in schimb, voievozii moldoveni qi munteni, vor addugi, cu un instinct politic minunat, aEezdmintele bis_ericeqti, Vlddiciile, in jurui cdrora se va aduna de acum viala romAnilor din aceste pdrli . . . Cu neapiratele sale urmdri culturale, el singur, acest sprijin bisericesc, era in stare sA creeze o congtiinld de unitate in aceste pdr{i, o conEtiin!fl de legdturi firegti intre romdnii de acolo qi cei de dincoace((38. Ocrotirea culturii romAneEti in faqi a fost o alti funclie de seami _indeplinita cle statul medieval in raport cu intregul popor romdn. Fird .o adevdrat:i crealie culturalfl proprie, nici o colectivitate etnici nu-;i poate implini destinul istoric, nu poate atinge formele superioare ale in -ixistenlei colective. Cei mai de seamd dintre domnii ldrilor rornane au intuit - in unele cazuri actul de inlelegere e chiar secolele XIV-XVI rostul colectiv esen{ial al operei culturale qi, trecind peste evident 'toate greutatile condiliei istorice, i-au consacrat insemnate resurse matenale qi energii umane. Ctitoriile bisericeqti, operele de artd cu care .acestea au fost inzestrate. creatia literard, covirqitor bisericeasci Ei ea, domniei, au pus temelia culturii stirnulatd sar-r sprijinita de iniliativa "naironale romAne. Semnificaiia superioard a operei de culturd promovata de domnie se inieiege limpede, in toati cuprinderea ei, in acliunea lui $tefan cel Mare, care, Ei in aceasti direclie, s-a dovedit personificarea cea mai largi a istori.ei noastre medievale. Opera sa arhitectonicd de vaste proporfii, care a inzest{at Moldova cu numeroase lscaEuri bisericeqti - mindstiri 9i bi3EN. Iorga, Istoria romdnilor din Ardeal Si Ungaria, Bucuregti, 1915' p. 127

serici Ei cu un stil arhitectonic propriu, sintezd bizantino-goticd cu arinprente originale, pictura bisericeascd dezvoltati in acest cadru Ei care avea si cunoascS. inflorirea supremi in generalia urmdtoare, au fost mamfestdri ale voinlei domnului de a inzestra colectivitatea peste care domnea cu o conEtiinti de sine. Deosebit de limpede qi direct s-a manifestat aceastd voinla in cimpul activitalii istoriografice; din inliativa tui $tefan a lost intocrnit, in diverse variante, letopiselul domniei lui, incadratd in intregul trccut al Moldovei, de 1a ,,intemeiere({, viziune care a reconci}i,at pentru prima oard istoriografic cele doud dinastii ale intemeietorilor, DragoEegtii gi Bogdineqtii. Opera de culturd a lui $tefan a intregit actiunea sa politicd, militard qi diplomaticd, conferindu-i un sens superior Ei dimensiunea duratei lungiso. Expresie supremi a actului creator gi sprijinitor de culturi al domnilor romdni din dinastia intemeietorilor, care se sting in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, crealia culturald a primelor secole dupi aparitia stittelor romAne a constituit punctul de reazem al marilor realizdri culturaie din secolul al XVII-lea, componenta esenliall a conqtiin{ei nalionale in proces de formare. Patronatul cultural al domniei a fost una din f urrcliile cele mai insemnate a1e statului medieval romAn. Prin cadrul de viala politic5 proprie pe care l-a creat gi apdrat, prin r:reafia culturald pe ca(e a sprijinit-o Ei, o datd cu ea, prin conEtiinla colectivd pe care a consolidat-o, prin funcliile sale generale privind ansamblul poporului roman, statul medieval, deqi dominat qi instrumentalizat de o minoritate privilegiatS, a fost un eLement esential al devenirii naliunii romAne.

xIv-xVD A TARII nomAr.rnpTl $I MOLDQIEI-(SECOLELE

DRUM $I STAT&

INCEPUTURILE POLITICI

COMERCIALE

cuprinse' In secolul al Xlv-iea, Jara Romaneascagi Moldova au fost internafional- care le stribdteau teriur" pri""*uiiil-;;;;;t intre "oittutlului iori"i, in vastul sisGm de schimburi comerciale in plin6. dezvoltare altd qi lumea asiaticd' pe de n,r.opo ipuseana Ei-centraiS, pe dq o parte, parte. Dezvoltarea Acestor drumuri a tost una din consecinlele.multiple ";;J;;;;ii*Matii in principala arie Negre in secolele XIII-XIV il" Occidentului' AgenJJ i.rtitniru gi redistribuire i produselor Orienlului 9i acestui intens schimb comercial au 1ii ql beneficiarii cei mai de ieamd ai venetienii qi genovezii care, in _secolulai XIII-lea' au eliminat zdvoi&f qi si exploateze rul bizantin de Ia Strimtori qi au inceput sd exploreze internalional legate de bazinul pontic. Intecomerlului il;g itr";.;rile ;trile circuite ald comerlului intercontinental, grarea celor doua F;i'i; acestuia care treceau prin terifiri..-r"g*untele esentiate ate itinerariilor lnsemnata funclie internalionali si a determitoriul lor, Ie-a Aceastd """f"iii-L nat primele muniteslari-",rtor"ute ate politicii.lor,'comerciale' romAneEti 9i implicaliile ei in evolulia de cele doui state i;;d;;;matd qi ;" t"!i""t, firegte, aterrlia medievigtilor romAni ilittiJt-i"r";;";;" come'rciale in isexplic[ literatura relativ birgata consacrata drumurilor calit6lii. studiilor inchinate ttrrodrului romana. tar in irfi"e;rf* -si "ird" celor dou5, mari drumuri comerciale care au legat, acest?i teme, rolul qi, n"r,'a".ur"a qi Moldova, pu-ropa Centr.al6 cu Marea Neagrd p"i"-T-., e departe. inca de . fi ,l1iy""tlf nrin intermediuf eil-"u tnrn"u asiatici, Rindurile.care urmeaza rEl Iti", Ei in unete din aspectele s{e. e-sentiale. domeniu 9i sd contribuie la Iumind in acest propun si aduc6 ;--p;;-a" timpurii a Jirii mai buna intelegere u'u"ui aspect insemnat aI existenlei gi Moldovei ca state de sine stdt5toare' Rorndneqti I.TARARoMANEAscATNITINERARIILECOMERTULUIINTERNATIoNAL leGeneza Legdturi,icomerciale i'ntre Bra;ou,qi' guri'Le Dundrii' Prin Ie m.iilocea, 1![3rea Neagrd a deve-nit o gaturile inte.tialionale pe care dar Ei Zona de puter,niba'a[Ldii" nu numai"pentru Geiiova 9i Venelia,
'P u b l i c a t in ,,stu d i i Ei m a te r i a l e d e i sto r i e 'm e d i e ",X,1 9 8 3 'p '9 - 5 5 '

3! Repertoriul m,onurnentelor si obiectelor de artd din ti,mpul lui gtefan cel Mare. Redactat sub conducerea lui M. Berza, Bucuregti, Ed. Academiei R. P. Romane, 1958; Culturq. moldoueneascd in timpul lui $tefan cel Mare. Culegere de stadii ingrijitd de M. Berza, BucureEti, Ed. Academiei, R. P. Rom6ne,: 1964.

150

151

pentrg_puterile continentale care, prin pozilia lor, puteau aspir,asi participe direct Ia exploatarea comerlului pontic. Doud diritre aceste puteri, regatele ungar qi polon, au dezvoltat o politicd ponticd bogatd in ionsecinle pentru intreaga regiune cuprinsd ln aria lor de acliune. Aspiraliile pontice a1e regatului ungar au apdrut mult mai timpuriu decit cele ale Poloniei. inca din primele decenii ale secolului al Xlil-lea. du-ph caderea Constantinopolului sub latini, regalitatea arpadiana a :nanifestat o vadita tendinfa de a-qi asigura legitura directi cu marea, atit cu Adriatica, cit qi cu Marea Neagr6, gi de a obtine astfel controlutr a.supra unor cdi comerciale de insemndtate internationalil. _ Indiciile timpurii ale tendinlei regatului de a-Ei asigura legdtura directa cu zona Dunirii de Jos Ei cu Marea Neagrd stnt diiect iegate de desdvirgirea cuceririi Transilvaniei gi de expansiunea Sa transcarpatice la inceputul secolului al XIII-lea, cu concursul ordinului teutonic Ei apoi cu mijloacele proprii. UnuI dintre sensurile principale ale expansiunii-regatului 1a rasarit Ei sud de carpali se intrevede din privilegiul acordat cavalerilor teutoni de regele Andrei aI ll-lea in.]lJ\_prin care le confirmr stdpinirile teritoriale, intre a1tele castrul Truceburg construit de ei, cu teritoriul pertinent, gi de aici intreg pdmintul ,,ce merge pind la hotarele brodnicilor gi, de cealalta parte, de la intdriturile Hblmeagului, pind la izvorul apei ce se cheamd Birs,a, qi de aici inainteazd pirea la DunAre(i2. Realitate sau program, situalia inscrisA in textul regal citat indica ceea ce avea sd fie de acum lnainte, timp de peste doud secole qi jumdtate, una din marile directii de expansiune ale regatului ungar, ne* mijiocit legata de interesele politicii sale comerciale. O realitate ecleziastica noud s-a niscut in teritoriile recent cuprinse in aria de dominagie a ungard in acesteteritorii. . Programul regalitdlii ungare de expansiune pini la gurile Dundrii qi. Ill-area Neagra,I chiar in conditiile defavorabile create de invazia mongolA, !' e limpede exprimat de Bela ai IV-Iea in mem,oriul inaintat papei Inocenliu al lV-lea cu privire la primejdia t6tardlin care dddea curs sperantei cd, cu sprijinut cavalerilor ioanili, de curind instalali 1a hotarul regatului, in vecinStatea bulgarilor gi cumanilor, va fi in misurd s6-gi extinda stdpinirea ,,cit se intinde Dqndrea, pind la marea constantinopolitand(a. Expansiunea spre Marea Neagrd era pentru regatul ungar o necesitate cu atit mai imperios resimlitb cu cit participarea directf, 1a comerlul in Marea Adriaticd ii fusese blocata de riposta necrul5toare a Veneliei la inceputul secolului al XIII-Iea. * Dezvoltarea vielii rrb"rr" pe druri-ui'care lega sud-estu1Transilvaniei
t N. Iorga, Points de aue sur l'hi.stoire du commerce de l'Orient au MoAen Age, Paris, 1924, p. Bg-90. ? UKB, I, p. 19; DRH, D, I, p, 1, 3; confir,marea papild din decembrie 7222* UKB, I, p. 23; DRH, D, I, p. 4, 6. 3 Hurmuzaki, I, 1, p. 261.

"9T,"?:tt;tiru:i,1n:'?,w,:i.lHT; ::',*.l1:'"uTl;uffiff

de cursul inferior al Dundrii a fost larg favorizatd de itinerariul comercial care a inceput foarte probabil sd functioneze ?cqm..Braqovul, 9\emat sa incleptineasci rolul principal, de centru redistribultor, al acestui drum, * s'rrrpiir.. intr-un izvor ecleziastic incd inainte de marea invazie tdtari din 1i+1r; o inscriplie funerari din anul 1300 da la iveala. existenla unui saseqti-din ,,comite de Cirnpuiung.,, probabil cdpetenie a conaunitdlii -etapalnsemnatd pe-pringtq4"I drum comercial care lega Jceastd aEezare, Brasovul cu Dundrea'. ffiatu1uiungarspreAdriaticaqiMareaNeagrd1npr!a fost blocati, in primadireclie, de ma jumdtate a secolului al XII-lei Venltia, iar in cea de-a doua de marea invazie titard din 1241{Constituirea imperiului mongol al Hoardei de Aur Ei hegem-otia tatara asupra unor intinse teritorii J,i state din rdsdritul Ei sud-estul Europei, inclusiv cursul inferior al Dunariio, a zddirnicit timp de peste un secol tendinla regatului ungar, atit de evidenti in primele deq9n1 ale secolului al k-i"If-f*, de i-Ei'deschide drumul spre Marea Neagrd. Reluarea incercdrii pr"**p.rr."u inLiturariea in prealabii a domina{iei tdtar-e la rasdrit gi,sud de Cdrpa;l, in spa{iul romdnesc, situalie care nu avea sA se realizeze decit *ijlo"r-rl secoiului al XIV-iea, ca urmare a ofensivei puterilor creEti"pt" prrlonia, Ungaria, tdrile romAne in curs de constituire. Deschisd in nL, rg4O in cnezatul Halici,'prin Qcliunea regelui Cazimit aI Poloniei, sprijinit de oastea ungard, ofensiva antitetare .J cuprins curind qi spaliul 1o*?nesc. Dupir iiccesele inregistrate la inceputul domniei, lui Ludovic de Anjou, ln tS+S*-te46, de &pedifiile transilvane la risarit 9i su$ de.Carpaqi, care au a-,,ut ca rezultat o nou5 extindere a puterii reg9,litdlii un,al doilea val ofensiv, in anii 7352-7354' a laie in aceste terit,:rii, un iedus dominalia tdtar6 in spaliul romAnesc la o zond restrinsd a litoralului pontic; in urmdtoarele-trei decenii sj.aceastd rimaqi-ta a hegemoni:i taiare avea sd dispard?.Legitura directd cu'Marea Neagrd, obiectiv vechi al poiiticii regatului ungar' parea acum asigurata.

u,?1ffiT,?t#?:";""*r,lT"iili.t:#il#ff iff i'Ht: ,o,,##ffi,f,riul numit lalomila, pini in locul unde se varsd, de varse in Dunare se
asemeneain.Dundre, riul numit Siret(8. Actul regal inregistreazd aEadar
o G. Nussb?icher, Wann uur"cl,e Corona gegrLLndet, in vol. Aus {Jrkurt'den und' chraniken. Beitrcige z,ur siebenbirgischen Heimatkunde, Bukarest, 1981, p. 23-24. r E. Ldzdrescu, Despre piatra d,e m,ornfint a comitel'tLi LaLLren[iu si.citeua pro';i bleme arheologice isiorice in tegd.turd, c1l ea, in ,,Studii ;i cercetdri de istoria L-2, p.709-127. artei", IV, 7957, d A.'D""ui, La'Iiord,e d.'Or et les Pags roumains au XIIIe et XlVe sibcles selon les historiins arabes contelnporains, in ,,Romanoarabica", II, 1976, p'- 61-6.3, tdtai asupra gurilol Dundrii, care L-a reactualizat de a pus in lumind controlul fapt pe cel cuman. ' i g. papacostea, Triumful luptei pentru neatirrtgre: intemeierea Molclouei ;i consciidaria'statelor' Ieuctale- romdneSti., in vol, Constituirea statelor f eudale romdrresfi, Bucuregti, 1980, p. 16b-193. I Hurmuzaki, XV, 1, p. 1.

152

153

pentru prima oare existenfa legdturii comerciale intre Braqov Ei Dunbrea de .fos, urmare nemijlocita a succesului ofensivelor antitdtare din anii precedenli. In acelaEi an.lludovic dF Anjou a reugit si smulgd Veleliei stipiniastfel doud porli rea ldrmului dalmafl$58,)*,fegatul ungar iEi de_schises-e prin care putea sd pTilicipe tlirect, cu concursul alia{ilor sdi genovezi, la lucrativul comert oriental. Dubla deschidere spre mare realizati de Ungaria Ia mijlocul secolului at XIV*Iea a coincis cu adoPtarea unui qir de mdsuri menitc si stimuleze masiv participarea regatului la comerlul internafional, sa-l integreze in marile circuite ale schirnbului de mdrfuri, indeosebi cele dintre Europa Apuseana 9i Centrala qi Orientul asiatic. Privilegiile comerciale numeroase emise de Ludovic de Anjou au urm6rit sistematic sA promoveze legaturile comerciale cu unele din rnarile oraEe ale Europei Centrale, cu Adriatica gi Marea Neagrft, qi si constituie o retea de itinerarii ale comeriului interna{ional prin teritoriul regatului ungar qi spre il]arele beneficiu al acestuia.
La exploatarea perspectiveLor comerciale deschise de dublul acces maritim realizat de regatul ungar in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea un loc eminent a fost rezervat celor doud orage sud-transilvane' destinate, prin pozi{ia lor, si beneficieze cel mai rnult de noile oportunitAti oferite comerlului international,$ihiA$ Ei Bra;ovule. Fireqte, avan-

Neagri' efortului de a de mare anvergure' a revenit legiturii cu Marea diribazinul pontic spre {Jngaria 9i in sens circulaiia des"rifi.; t"g"lituJ"",,"guta l-a urmdrit pe doud c5i: prirr invers. Acest tur, -*t*ifot negustorilor genovezi gi prin activichiderea larga a poitiio. t"gatuigi i.qeu ttuqov6nilor-la Dundrea de Jos qi Marea I'Ieagra' "-rt in ,r,gu.o-genovez6 a cunoscut cea mai larga dezvoltarc c;;ftru..in de interese intre cele doui timpul lui Ludovic ?f" eijr,+gind.comunitatea gir-Jt lkigative qi acliuni comune,.cu funclie covirputerl a generat dg "" 'Amploarea coope_rdriicomerciale li- I nroiec-t9lo^t |ii", ""ii?cne!iani12. marelui privile.giu din 24 iunie 1379 al .cooperarese intreved;il;;trl act, regele In lui Ludovic pentru negustorii g,enovezi13. viitutea acestui genovezi de cetilenia u"oria g""o""riio,. Ei cE-lo.care beneficiau ii;e;;i;i gi pe uscat' Jt;?;"I de a circ"ulu tlb". cu mdrfurile lor ,',P9 a'a Dundrii din OrEova spre Timigoara pine la Buda 9i de asemenea venind de la noastrd cit qi pe..drumul Za,.ortru ai Oatmaliei, atii p" ;;;i;i -^ut"u de genovezi erau scutite de vdmiie Ei - ge rei.. .((. Marfurile de ""tti""fut! felul percepute asupra mirfurilor negustorilor de rind taxele de tot de orice fel. Singura .g"*1,ri regali, de n'obili,'clerici .iau comunitalile iri'cesi'ma,Ia Buda' qi aceasta ins6 redusd vamd Ia j u r n d t a t "ur" "rurr-r-rp,,Ei "t" c Ia qi arginde a achiziliona orice mdrfuri din _regat -- cu exiepiia aurului cu plata taxei"f"i _ gi de a le scoate din larn$pJ drumurile amintite, in care se 1o. uuportate de toti negustorii. La--Buda gi in toate. centrele dreptul la consuli proprii, cdrora le revenea stabileau, g"rro.r"rii uve"au integral jurisdiclia asuPra1or. avea sd Al doilea lactor a1 comerlului pontic al regatului,. al cSrui rol mai auraUil, a iost Brasovul' D-eqi1u s-a dezinteresat *u ao""J"urca m"tf la..rindul sdu citeva privide legitura cu larmui dalmat, degi a obt_inu-t. Bragovul era, fireqte, iegdt_u_ri1a, Iegii care ii inlesneau realizarea acestei gurile Dunarii !l Mut"u Neagr6, care ii ofeorientat cu prioritJ;,t; avantaioase la coreau posibilitatea ;; b;ti""ipa in conditii mult mai " merltrl oriental. de sprijinire a activitilii ,l"Primele mSsuri cllnoscute ale lui Ludovic cind s-a vdzut, anului 135815, brasovenilor la Dundrea de Jos aparfin, cum
ei in rz Vom collsacra un stucliu special acestei cooperdri si implicaliilor sud-estul european. 1857' in r,t Liber jurium reipublicae Genuensis, t' II,' Aug-usta - Taurinorum' "iiirii"i,'"1X, co]. Bs'i-858. Irrivilegiul din 1379 nu a lost 'ta"gitu Hist()r?te Mort.umenta ";i'p;;i; a unui statut special deosebit de faJ" decit un act cle conrirnia"re un g"nn",,riiJr'i"' u"gur,iu; in rszo, Florenta. sotcita lui Ludovic vorabil acordai s t a t u t p r i v i l e g i a t si m tl a ,r _ ""t,i a "ca r e b e n e fi ,ci a u g e n o ve zi i ,M o n u m e n ta H u n q a r i a e Wenzel, III,-Budapesta. 1876' p' 1311-132' Hlstorica, Acta eueri,.,,f.-b' 14UkB, II, p. 354-355; ibid,em, I-II,.p. 128' de Anlou a fost interpretat felurit de isrs Actul din 1:Jbti ;i";;g;l"r iirao"ii t o r i c i i r o m A r r i . P en tr u N .Io r g a ,E.L |,z6 r e a n u .Gh .Br d ti a n u ,a ctu l e iculoaru l carei asigura len d i c( u n e ih sud Ei rdsdrit de Carpali, dominatii efective u t.git"i"i cActivitatea genovezilor nu era limitatS r ^ :* - ^ - r . la import; a eii aveau dreptul

taiul nrincipal al lesAturii cu Adriatici avE sa revina Sibiului. in vara anuIuif{0f,-Ludowla.cuno.qtintAce]orindrepta!iijsi

perceafe'vami in Dalmalia qi Croalia privilegiul acordat sibienilor de a ar voi' ,,la Viena, liber cu mdrfurile lor de orice fe1, oriunde circula Praga, Zara qi Venelia qi aiurea( si de a }e desface in orice centru, inclusiv Buda, in ciuda vechiului drept de depozit al oraqului, fireste dupi revenind asup-ra chestiunii, Ludovic plata v5milor.obipnuitet0...i".JlJg,. sibienilor, indeosebi al celor angaj4{i in a largit considerabil privilegiill activilatea comercialS legati de laranul dalmatll. Ansamblul privilegiilor acordate de Ludovic I sibienilor a fost confirmat ,si largit de Sigismund I a de Luxemburg, continuator deosebit de zelos al politicii comerciale de venelieni in predecesorului sdu. Dar pierderea Dalmaliei, recuceritd al 1.409, eveniment care a modificat sensibil datele comerlului extern Ungariei qi care a generat grave 9i indeiungate convulsiuni internalionale, a pus capAt legdturii directe a sibienilor cu lirmul dalmat Ei seriei privilegiilor regale care il acopereau. Un loc inca Ei mai insemnat in constituirea acestui sistem de relele ale comcrlului internalional, rod aI unei politici comerciale deliberate gi
s Pentru integrarea Transilvaniei in marile circuite a1e comerlului internalional in secolul al XIV-lea, v. N. Iorga, op. cit., p. 101-103; I. Moga, L'orientation d.conomique de la Transgluanie", BucureEti, 19a0, p. 11-15 (extras din ,,Revue de Transylvanie", VI. 1). 10UKB, 1I, p. 297-298. 11 lbidem, p. 337-339, 361*362; pentru extinderea pihd la Viena a activitdfii negustorilor sibieni, v. ibidem, p. 393-394, 401 ;i 402.

154

155

regele a creat o zor,e de liberd circula{ie, de scutire vamali, pentru bragoveni intre lalomi{a Ei siret$ deschizindu-le astfel tatg a"cesul la cof me rl u i pont ic . In.contextul politicii sale comerciale continentale cu implicalii in, tercontinentale, legatura sigurd cu Marea Neagra era, asadar, pentiu Ludovic de Anjou o necesitate imperioasd. Schimbui de mdrfuri cu una din zonele cele mai active ale comerlului oriental, Iegitura directd cu genovezii, factor dominant in bazinul pontic, care asumase de curind qi"controlul. direct la gurile Dunarii, prin aqezdrile de Ia chilia si Licostomo, u", o_veriga esenliali a sistemului comercial internalional promovat de regele ungariei. Aici. insd, in zond, eI a intimpinat rlzistenta Jnrii h,o-aceast6 manegti care iEi desivirgea in acegti ani organizarea statala. De .interes nu mai pulin vital decit pentru regatul ungar era qi pentru Tara Romdnearscti controlul asupra segmentului final al marelui drum comercial continental lega Europa centrald cu Marea Neagra, anume segmen^care tul cuprins intre Bragov gi cursul inferior al Dunirii.lprin amploaria intereselor legate de controlul gi exproatarea acestui segment de drurn comercial, reglementarea statutului sau a devenit si a rimas vreme indelungata o componentd esenliald a raporturilor dintre Tara Romaneascd Ei regatul ungar. Fgt[ cu incercarea lui Ludovic de a crea o zon6 de circulatie liberd intre carpati Ei Dunare, in favoarea bragovenilor, care urmau sd vehiculeze mdrfurile intr-un sens gi in celilart, scutiti cu desdvirEire de vdmi gi taxe (1358), domnul Jarii Romdnesti, Nicolae Alexandru, isi manifestd op o zi ti i .r. 'lconflictul care a reizbucnit intre lara Romaneasca qi regatul ungar inca din anul urnator a avut neindoielnic gi o insemnatd componenta cornerciald, {expresie a luptei pentru controlul drumului comertial. Faptut nu e dircct atestat, dar se deduce din acordul realizat zece ani mai tiiziu de fiul ;i succesorul lui lvicolae Alexandru, vlaicu (viadislav I), cu Ludovic de Anjou, acord cu multipie aspecte politice, teritoriare, militare" religioase Ei comerciale, intre care cel din urm[ a ocupat un loc insemnat" devenind un factor de lungd durata, de antagonism si cooperare, in raporturile dintre cele doui !5ri. Acordul comercial a imbricat forma unui privilegiu conferit de Maicu negustorilor braqovenire. Acest acord s-a incheiat sub supravegdtura intre Bra;ov qi aria clanubiano-ponticd; ca qi in see. aI XIII-lea, expresia ecleziasticd a acestei dominalii a fost o episcopie citoli"e, anume episcopia Nliicoviei, reincarnare a episcopiei cumane, acoperi{d de valurile invaziei mongoie. In_ terpretinrl datele geografice ale priviiegiuiui regal, N. Iorga alirma: ,,Aici e vechea nosie a episcopului cu,manilor" (Istoria romd,iilor, III,-Bucuregti, igsz, p. 161), Alt curent de interpretare,.ai,cdrui exponenli sint P. P. Panaitescu, tf4aria'Holbani R. considerA priviiegiul lui Ludovic un simplu act cle suzeranitate sau, -Manolescu, incd ;i mai putin, manifestarea unei veleitd{i. 1oV. nota 33.

sE gherea regelui Ludovicl?. Actul era menit, in propria sa formulare, pdcii6( intre Jara Romdneasci, de o parteo donsacre, llegdtura vesnic[ a gi Bragov ;i Jara Rirsei de alta (,,pro perpetuo pacis vinculo intor noso parte ab una,'et universos civeS et provinciales de Brasso, vicinos et amicos nostros carissimos, parte ab altera. . .'(). ,"Acordul a fost un compromis intre cele doud puteri; [ara RomAei rdsdritean neAsci iEi vedea recunoscuta stdpinirea asupra teritoriului peste care se intinsese arnbilia cuceritoare a regat-uh-ri ungar;. acesta' 1a rindut sau, smulgea Jarii RomAneqti un privilegiu larg care asigura Braqovului legdtura-cu comerlul pontodanubian/ in condilii de circulalie a m6rfurilor" Ei oamenilor extrem de avantajo'ase, qi pe deasupra o- largi libertate comerciali inlAuntrul Jirii RomAneEti. Culoarul teritoriai intre Braqov Ei DunSrea db Jos, preconizat de regalitatea ungari inca din primqle decenii ale secoluiui al XIII-tea Ei reactualizat de Ludovic de Anjou, s-a transformat, ln temeiul acestui compromis, in zoni de liberd circulalie Ei de regim vamal privilegiat. fara Romdneasci se impusese ca drum cornerla beneficiile exploatdrii importantului tactor participait cial care ii strabatea teritoriul, dar, in schimb, ea a trebuit si acorde un regim de privilegiu extrem de larg Bragovului gi, prin intermediul empoii.,t.rl aidel"at-, regatului ungar. Prin prevederile sale explicite Ei prin vastele sale urmdri implicite, acordul din 1368 a fost prima manifestare cunoscutd a politicii comerciale qi vamale a Jarii RomAneqti' dintre interesele comerciale qi vamale ale Rezultatul confruntdrii celor doud state qi al raporturilor lor de fort6 a fcst,- pe. acest plan, sta'comerciale dintre Jara Romdneasci gi oraEul Braqovo tutul tegiturilor in."elementele sale esenliale, prin privilegiul din 1368 Ei prin cel fixat, cuprinzind un qir de modificdri, din 1413. Reconfirmarea acestui statut a clevenit un eletnent esenlial - care in unele momente asumd chiar rol de condilie principald, sine qua non - al raporturilor dintre Ungaria Ei Jara RornAneascd, atita timp cit a durat contextul internafional care i-a dat naEtere. Regaiitatea ungari a vegheat ca raportul comercial instituit ln 1368 sA nu se deterioreze pentru braEoveni; ea a intervenit in citeva acesa prototipului rinduri direct in formularea textului privllegiului,
1r Cercetdtorii chestiunii au constatat existen{a unui model de canee}arie regal pentru actul din 1368:,,La formule dans sa partie finale au moins, est la mi:rne que celle des diplomes des rois de Hongrie ou de leurs voyvodes s'adressant aux la dtats transylvains; cela ne signifie peut-Otre qu'une copie de ce mod6le par chancellerie valaque, qui redigeait assez rarement Ie latin"; G. 1 Brdtianu, -Les assemblees d'etats et les Roumains en TransEluanie, in ,,Revue des iitudes Roumaines", XIII-XIV, 1974, p. 28; mergind mai departe in direc{ia acestei cor:statdri, un alt istoric a{irmd: ,,analiza scrisului, formularului ;i limbii privilegiuiul aratd. cd eI nu a fost scris in cancelaria domneascS, ci a lost pregdtit gi redacttrt in tancelaria reghld, iar domnul ldrii Romdneqti l-a incuviinlat Ei l-a autentifi.at"; R. Manolescu, Comerlul Td,rii Romdnesti si Moldouei cu Bra;ouul (secolele XIVXyl1, Bucuregti, 1965, p. 26. Sicur e, ln oriee eaz, ed clauzele aesreiului au fo$t inr prealabil negociate de ee:i doi parteneri.

156

757

tuiars. Domnii ldrii RomdneEti reconfirmau, de indati ce erau indiLnati in domnie, privilegiul pentru bragoveni, fie textual, emilind noi acte privilegiale, fie prin referire la vechile privilegii. ,,Pacea'. Jdrii Rom6neEti cu BlaEovul era preludiul confirmdrii sau restaurdrii ,,pdcii'( cu regatul ungar, adica al restabilirii legiturii originare incheiate in vremea lui Vlaicu Ei Mircea. Dan aI ll-lea gi Radu Praznaglava in rivalitate pentru domnia Jdrii RomAnegti reinnoiesc in citeva rinduri privilegiul lui Mircea pentru bra;oveni, indiciu aI efortului de a obline, prin intermediul Braqovului, sprijinul sau rndcar acceptafea, in cazul celui din urm5, din partea regatului ungar (uitima reinnoire, din partea lui Dan al ll-lea, in 1431, e reproducerea textuald a privilegiuiui lui Mircea cel Bitrin)to. Vlad Dracul reinnoieEte Ei el in 1437 ,,aqezimintul6( vechi, ultima confirmare largi, desfAsuratd, in secolul al XV-1ea, a privilegiului braqovenilor de catre un domn aI !5rii RomAneqtizo. In alte caztrti, flrd a mai repeta textul privilegiului sau anticipind rnomentul emiterii unui nou privilegiu, domnii ![rii Romdnegti ii reconfirmau valabilitatea prin referire la textul originar sau prin enun[are rezumativi a confinutului siu: ,,qi sd-mi fie ei (braEovenii) cu toatd dreptatea - scria Radu Praznaglava la 17 mai 1421 - qi domnia mea sd le fiu lor cu dreptate; sd fie slobozi gi sd nu se teamb de nici o rdutate nici ,de prafli, nici de tilharie, nici de oprea15, nici de zdlog. . .ttrl; ,,$i am intocrnit aEa - scria Vladislav aI II-Iea, probabil in 1452, braEovenilor - ca sd umble oamenii voEtri slobozi pe aici, sd se hrdneasci Ei si n'aibe grijd de nimica [. . .] Cit pentru drumul Prahovei, sd vd fie slobod qi pe unde poftili, gi sa ne linem de aEezdmintul cel vechi, de Ia domnii de mai inainte, Ei voi qi noi((2?. ,,$i iau pe credinla qi pe sufletul domniei mele sd lin pace bund cu voi, gi sa fie slobode toate drumurile, qi sa urnble oamenii vogtri la noi sd curnpere gi sd vindi slobozi firi nici o grije Ei fdrd
16 Pentru privilegiul lui Vlaicu din 1368, v. nota precedentS. Mai clar e raportul intre actul regal qi cel domnesc in cazul privileglului acordat de Mircera ce1 tsdttin negustorilor braqoveni (1413), variantd tdrgitd si modificatd a celui din 1368; la baza privilegiului lui Mircea se afld, evident, cel emis la 7 septembrie 1412 de $tibor, voievodul Transilvaniei, din iniliativa regelui Ungariei; UKB, III, p. 545547; DRFI, D., I, p. 191-195. Trei decenii mai tirziu, la 2 martie 1443, voievozii. Transilvaniei, Nicolae de Ujlak si Iancu de Hunedoara, reinnoiesc priviiegiul braqovenilor, care invocaseld vechile privilegii acorclate de regii Ungariei'pentru co* merlul cu Jara Romdneascd; Vlad Dracul confirm5 ,,toate cite sint in actele zigilor dotnni, Mircea, de felicitd pomenire pdrintelui nostru, qi Ioan de Huniade, voievozi ai Terii RomAne;ti qi ai Transilvaniei"; Hurmuzaki, XV, 1, p. 31-32; Fr. PalI, Iancu de Hunedoara si confirmarea priuilegittlui Tten.tru nego[ul bra;ouenilor si al birseni.Ior cu lara Romdneascd., in 1443, in ,,Anuarul Institutului de istorie din Cluj", IX, 1966,p. 80-82; UKB, V, p. 106-108, 145-146. rs I. Bogdan, Documente priuitoare Ia rela{iile'l'drii Rom,dnesti cu B'rasouttl si cw !'ara Ungureascd. in sec. XV si XVI, I, 1413-1508, Bucureqti, 1905, p. B-13, 15-29. 3:-38. 20 Vlacl Dracul a emis doud privilegii pentru braSoveni la interval de citeva Luni; ibidem, p. 71-73; DRH, D, I, p. 340-341 9i p. 463-464. 21 I. Bogdan, DoclLrrlente, p. B-10; v. qi textul de la p. 14-15. 22 lbiddm, p. B7-BB,

I
I t' I

-braqovepaguba, ca Si cum ar umbla prin lara voastri(, scria Vlad TgP-9q cel nilor in 1458 sau 1459, inainte de marele siu conflict cu saqii23.-Radu in contextul creat de invazia lui Mehmet al ll-lea in Frumos, instalat domnia prin. ,,pacea'( ipc] ciatl !a.a RbmAneascd,in 1462, Ei-a inceput deqi avea si-si_modifice ulterior cu Bra;ovul, indaia dupa inscaunare24, sensibil' atitudinea in pioblema comerlului braqovean.,Basarab LaiotA iqi incepe qi eI domnia piintr-o garanfie qtg? acordatd braqovenilot'u..R-9venii in domnie pettttr. scurtd vreme' Vlad lepeq reafirme categoric Iibertatea comerciale a bra;ovenilor:,,si fie gi de aici inainte dup[ acel vechi aEbzimint'( sau ,,cud a fost 9i mai inainte agezdmintul cel vechi qi cum a iost qi in zilele'domniei mele, tot aCq:e lie-.5i de-aci inainte' cit t oi fi in viala domnia mea, ca sd cumpere slobozi -din^toate cite le va fi de trebUinta gi vor pofti(26. Basarab cel Tindr da la rindul siu, Ia inceputul domniei, ,,carie de incredinfare(( bragovenilor ,,pentru negulatorii vogtri ca se vie'ia noi in pace si tot aga ai noqtri. sA meargi l:r voi in pace"n. Mircea, fiul lui Vlad Dracul, pretendent. impgs scurt timp de adica cel $t"fun cel Mare, se angaja gi eI sd lini-,,aqezimintul .cel.vechi(, acordat bragovenilor dJ domnii de odinioard2s.AceeaEicale au urmat Vlad Cdlugdruizs Ei Radu cel Mare Ei unii din succesorii lor din primele dercenii aI secolului al XVI-Iea. Tendinle divergente, abateri de Ia aceasti norma, s-au manifestat in acest interval, une6ri chiar flagrant contradictoriu in raport- cu regr-lla sau convenitd..Fggq!+f gng,3g*1.ince-ic.qt a manifestat intenlia 9g-1 t9Y:1i I din 1358: . ia situatia"lA&m pe care o exprimA privilegiul luj,Iau$ovic a'n-cir"urolie ta Dunaiea de-Jos, farA taxc ;i v5mi. in libertatea totala *floS, in inul insu;i aI acordluluicu Vlaicu gi aI privilegiului emis de acesta, rbgele llngariei a acordat scutire vamala negustorilor din stdpinirile "principele tdtarilor( pentru ca braqovenii si beneficieze la Iui ,,dintitrie scutiri, intr-o zond care neindoielnic asigura legArindu-Ie de as-emenea Nici la inceputurile domniei lui Sigismund ideea tura cu Marea Neagrd3o. directe qitotul libere intre BraEov gi Dunarea de Jos nn era Iegdturii incd definitiv abandonatd, dup6 cum se constatf, lesne din reinnoirea de
2t lbidem, p. 93. za La lb 'dugust 1462, comitele sercuiior ii autoriza pe braEoveni sd respecte illustii principi Radul, nunc Wajvr:da parcium transalpina,,treugas p*i" "ir u m . . . " ; H u r m u z a ki , XV, 1 , P. 5 8 . 25 I. Eogclan, Documente, p. 113. 2Elbideln, p. 95-97. 21 lbid.em,p. f:z-f:A; v. $i p. 145-146, 157. te lbidem', p. 178. a lbidem, p. 183-186, 1BB-189. so uKB, ir, p. :rs; DHlr, o, I, p. 90, Localizarea stipinirii lui Dimitrie propusd de N. iorg'a-ni r"'pu." cbr..i:td-: ,,Wicaieri aiurea decit in Cetatea Albd nu pui"rrr uqez. pe icest plinl ,,t5tdresc", poate - judecind 9"p? 19m" -' cre;tinat' care va fi bvut supi atepi;ir.a sa t'eiliie de jos ale Moldovei, ciincolo ;i dincoar:e clocumente, vol. XXrV, p' 6; locali--zaresimilard 1a G' I' rle prui";-irt. lorya,'Stldii;i niatianu, Demelri:us p,rinieps Tartarorum, in ,,Revue des Dtudes Roumaines"' IX-X, 1965, p. 45-46.

158

159

citre rege a privilegiului lui Ludovic din 1358, care legaliza ,,culoarul'r, zorla de liberd circulalie la sud de Carpa!i31. De partea lor unii dintre dornnii Jarii Romdnegti au incercat, in contexte politice favorabile, s6 se emancipeze de regimul comercial inscris in privilegiul acordat braqovenilor, dar incercdrile lor au rf,mas incd, in tot acest interval, momente ,exceplionale, tendinle anticipatoare produse de situalii de scurtd dura-situatia tdae. a rdmas fundamental nemodificatd,,in cadrul .fixat de acordul tin i368 qi de privitegiile comerciale urmdtoare, jn5pirate din. cel acordat de Vlaicu bragovenilor; ea a fost dominati de interesul regatului de a-si asiAura legertura cu gurile Dunarii 9i cu Marea Neagr6, direclie -dominantA-a politicii saie raiaritene in secolul aI XIV-lea qi al XV-lea, gi de necesitatea men{inerii compromisului cu lara RomAneasce. Regimul comerfului, bra;ouean in lara Romdneascd. Compromisul realizat intre Braqov, rezemat pe puterea regatului ungar' 9i Jara RomAneascS. fost inscris in privilegiile care reglementau activitatea coa merciala a brasovenilor inlSuntrul larii Ei tranzitui lor spre ldri strdine. ;,iDoub au fost privilegiile care au creat cadrul legal, statutul negofului ' braqovean in Ei prin Jara RomAneasca,cel al lui Vlaicu, din 20 ianuarie qi 136833, cel al lui Milcea cel Bdtrin, din 6 august 1413 (varianta latind g 'din 25 august 141S;ar. Statutul privilegiat aI braqovenilor acoperea in pri.mut rind legitura lor comerciald cu Dundrea qi Marea Neagrd, aSadar negolul 1or cu sudestul european qi cu Orientul Apropiat. Dreptul de a circula cu mdrfurile lor in aceastddireclie, asigurarea oblinutd prin acest statut impotriva uncr eventuale misuri de proteclionism comercial -- politici a cdrei principala manifestare in aceasti vreme era formLlla depozitului obliga* ioriu - a fost una din fefele privilegiului exorbitant impus de bragoveni JArii RomAneEti; libera circulalie a negustorilor era, e drept, rdscumparata prin acceptarea unor taxe vamale, dar in cadrul unui regim vainal deosebit de avantajos. Cea de a doua fald a privilegiului smuls de bra.loveni Jarii RomAnegti a fost libertatea exceplional de largd pe care qi-au asrgurat-o pe piala internA a farii. it Mirfurile trarnzitate prin Jara RomAneasci elau supuse unei . vdmi tricesimale (tricesi.ma, kumerk) la intrarea in lari Ia Cimpulung (1368)
01 UKB, III, p. 125-726: DRH, D. I, p. L42-143. Dacd privilegiul din 130'5 e expresia unei realitdli sau doar a unei aspiralii, legatd de recenta campanie a Lui Sigismund in 1\ttoldova gi de perspectivele acliunii sale iminente la sud de Carpa1l, e o chestiune care nu poate fi rezolvatd cu mijloacele clocumentare la indernin5. 3j V. mai jos, p. 168-169. 33 Hurmuz'aki,-xv, L, p. r-2; III, p. 306-307; DRH, D. I., p. 86-87. 14 Textul slav: I. Bogdan, Documente, p. 3-6; DRH, D, I, p. 197-198; textul tatin: L Bogdan, Documente, p. 36-38; Hurmuzaki, XV, 1, p' B-10; UKB, IV' p. 425-126 DRII, D, I, p. 198-201. Originalul lui Stibor, care s-a aflat Ia baza privilegiului lui Mircea, UKB, III, p.544-5471, DRH, D, 1, p. 191-195. Textele din 1413 sint mai amdnirnlite,- dar' ingirarea nediscriminatd a diverselor categorii de rndrfuri qi v5mi sau taxe ingreuiazd intelegerea lor'

- de fapt o vamd centrala.-, inlocuiti apoi (i413) printr-o taxd vamaia fixi (tributum, uamafs.fLa inapoiere, la DunSre, mdrfurile aduse de drumul Briibragoveni erau de asemeneasupus-evimii (tri,cesi'ma)36.fPe Iei, privilegiul din 1368 a creat bragovenilor un regim inci mai favorabil, intrucil negustorii care urmau acest itinerariu nu plfteau vama decit ta i,napoiere,,,la cimpulung sau in apropiere(3z. Ag-adar,potrivit aqezdrnintulii vamal din 1t68, aceeagi marfi tranzitatd de braEoveni .Prin era varnuitd o singurd datd, Ia intrarea in !ar[, la Tara Rom$neascS. Cimpulung gi la Dunfre, iar pe drumul Briilei marfa tranzitati de bra,, r, Eoveni nu era supusa vdmii decit la inapoiere3s' AEezamintul vamal din 14L3 a inlocuit vama tricesimali de la cimpulung printr-o taxS vamald fix5 Ia Rucdr, dar limitatd la un qir de produseo{ ia iegirea din lard gi la inapoiere, mdrfurile tranzitate de bnaEoveni erau supuse vdmii (la vadul Dundrii, la ieqire, 9i 1a Rucdr, }a inapoiere)ao.
u" Deosebirea inlre tricesima (tricesi,mum) ;i tributum, intre vama principald $i cea internd, de trecere printr-un centru urbqn privilegiat, foarte marcatd in actui din 1368, s-a estompat cu timpul; cele doud notiuni s-au confundat, iar termenii slavi sau latini care le exprim'au au fost folosili nediscriminat. 36 Vlaicu acordS ,,civibus et provincialibus de Brasso", ,,quod universi mercatores de Bras;scho sf eius districtu per quamlibet viam terre nostre Transalpine, excepta via Braylan, ad regna extranea transeuntes, de rebus suis mercimonialibus tantum duo tricesima, unum scilicet transeundo et alterum redeundo, nobis solvere debebunt, ita videiicet quod ipsi, terram nostram intrando, tantum unum tricesimum, nobii in Longo Campo vel iuxta persolvant et ibidem, sigillo_ trices! matoris no.tri ru"epto, per terram nostram liberi et expediti transeant. Similiter autem redeundo, tricesimum nobis circa Danubium solvant et iterum, recepto sigillo, per teram nostram expediti procedant". 'it ,,Ipsi autem mercatores, cum rebus suis mercimonialibus per dictam viam 'ad rngna extranea procedentes, tantum unum tricesimum, in _l-g"qg c3ryBrayiam po, non transelnclo, sed redeundo nobis solvere tenebuntur". Ipoteza lui Gh. Br5RomdnesJi, iianu, potrivit cdreia Brdila nu aparlinea lncd la aceastd datd ldrii apartenenld, pentrL cd privilegiile lui Vladislav nu mentioneazd explicit -aceastd nu e intemeiatd (Demetrius princeps T'artarorurn, P' 43)' E foarte probabil' daci nu chiar sigur, cd Brdila aparlinea ]a aceastd datd f,drii Romdnegti Ei c5_regimul mult mai favorabil creat negustorilor care urmau acest drum urmdrea sd asigure dezvoltarea acestui port dundrean. pentru raportril real dintre cele doud centre, Brdila qi Chilia, pentru.. dezvoltarea celui dintii ca urmare a pierderii controlului asupra celui din urmd, v. $t. aX Meteq, Rela!.!il.e cor'tuerciale ale ld.rii Romd.ne;ti cu Ardealul -pind in ueqcul sighigoara I92L, p. 14 (e posibil ins5 ca situalia intrevSzutd de autor xvll't-lea, si se fi creat mult mai timpuriu decit a presupus-o eI)' rs Deplasares v5mii i-mpuse la inapoiere, de la vadul Dundrii la Cimpulung, era uit avantaj suplimentar acordat bragovenilor, deoarece le scutea de vamd mdrfuiiie importate ciin Orient si desflcute in lara RomAneascd, agadar inainte de trecerea prin vama Ce la Cimpulune. ,3 Sul:use taxdrii la Rucdr erau baloturile de postav in tranzit qi, probabil' i n s u b s i d i a r , c e l e cl e sti n a te co m e r tu l u i e n g r o si n !a l g ,i n vr e m e ce b u cd l i l e cl e postav tdiate Ei produsele manufaiturate, qepci, pdlSrii etc.,_erau scutite de taxd. 40 ,,primo, ui omnes cives, hospites et incole civitatis Brassoviensis et totius in districtus Barczensis, Walachiam cum rebUs seu mercimoniis sUis intrantes, tributo ad Ruffam arboren persolvant de panno Yppriensi vel QaUicali XXIIII
t | Geneza statutui io ev'rl mediu ronaDesc

i.60

D.e vlmile interne, orSEene;ti (tri.butum), pentru mdrfurile tranzitaten braqovenii erau cu desdvirqire scutili, in virtutea privilegiului lui Viaicu; mai mult inc5, privilegiul din 1368 a suprirnat etpressis uerbis varna in* ternd de la Slatina, inlSturind un obstacol din calea legdturii comerciale a Bragovului cu Vidinul, al cdrui !ar, Sracimir, fusese restaurat in domnie sau se pregdtea s6 Ei-o reia41. Romdnegti, bragovenii erau fl In privinla comerlului inlduntrul firii scuti{i prin privilegiul din 1368 cu desdvirqire de v5mi, atit Ia intrarea in lar6 cit Ei in orase, cu excepfia vdmii ordgeneEti(tributum) pe care urmau si o achite ,,la Cimpulung sau in apropiere(azfPgivilegiul din 1413 menline scutirea de vdmile interne, cu exceplia vdmii de Ia Rucdr pentru postav f,- introdusA in locul celei desfiinlate de la Cimpulung -, a vdmii tirgului ,,unde vor vinde acest postav{( qi a Dimbovifei, unde aveau sd suport! ;umitate din suma pldtiti'la RucdraaSscutite total de virni in Jara Romdneascderau indeosebi produsele meqteEugului braqovean (fier, in, pdnur5, pinzd, sabii, culite, arcuri, funie etc.)aa.Produsele naturale ale f,Irii RomAneEti cumpdrate de braEoveni (peqte, piei, animale, brinzd) pldteau o taxd la Rucdrr Ei, in cazul peEtelui, taxe Ia Brdila, Tirgugor, TirgoviEte, Dimbovi{a (in aceste din urmi trei Iocuri taxa era simboIicd)nr. '
ducatos, de Lobiensi XVIII, de Coloniensi XII, de Polonicali VI, de panno scisso, ds caligisqug gf mitris nihil, et de eisdem pannis, in nullo alio loco Walachie, tributrim dent, nisi in foro, ubi predictos pannos vendiderint, et ibi tributum Cent ut est preexpressumr et nisi in Dombowycza, ubi tantum medietatern tributi, de supradictiS pannis dare teneantur, . .; sed si cum mercimoniis suis transierint ultra IJanubium, extunc, in vado Danubii de centum persolvant tria, et si sic persolverint, extunc redeundo cum rebus suis mercimonialibus nihil dare tenentur. . .". Aceastd clauzd finald se referd neindoielnic la vadul Dundrii: acelaqi privilegiu amintegtg ins5 obligalia negustorilor care vin de peste mare sau de peste Dtindre de a pldti tricesima: ,,sed ipsi venientes de marinis partibus seu trans Danubiurn de centum persolvant tantum tria". el ,,Insuper, universis mercatoribus de Brasso et eius districtu tributum nostrum in Salatina omnino relaxamus". Textul priviiegiului acordat de Sracimir, ,,{arul bulgarilor", gi disculia asupra datei sale probabile, 1369 sau 1370, Ia R. Dragulev, Scrisoarea larului Stra$imir de Ia Vidin cdtre negustorii bra;oueni, in ,,Revista istoricd 1omAn5", IX, 1939, p. 289-295. Lupta Iui Ludovic pentru Vidin, care in privilegiul lui Sraiimir e calificat ,,gospodskiu kralja grad", a;adar cetate ,,a regelui", a avut o insemnatd componentd comercialS, legatd de func{ia oragului in comertul danubiano-balcanic. az ..Cum autem ipsi mercatores bona mercimonialia infra terram nostram vendiderint aut mercafi fuerint, nu]lum extunc tributum, nec tricesinum, c1e eisdsrn bonis nisi in Longo Campo vel iuxta, non tricesimum, sed tantum iustun et antiquum tributum nobis solvere tenebuntur". a3 V. nota 40. aa ,,ceterum de ferro, panno griseo, tela, iino, gladiis, biceilis, cultellis ac singulis artificiali manu factis, de arcubus, funibus, pelliciis, mastricis et omnibus aliis rebus cuiuscunque generis existant, que ad Walachiam apportantur, in nullo loco Walachie tributa persolvant. . ." a5 ,,Insuper ipsi de Walachia exeuntes, de curru piscibus vel aliis quibusvis onerato, in Brayl, XVIII ducatos, de curru piscium, in Novo Foro, unum piscem, in Tergoist, unum piscem in Dombowycza, de quolibet equo currui alligato ununr.

In sfirqit, cele doue privilegii amintite au statuat principiul respunderii individuale a negustorilor braEoveni in Jara Romdneasca,indeosebi pentru datoriile contractate aici; Iocuitorilor lirii RomAnegti Ie era interzisi despdgubirea pe socoteala bunurilor altor braEoveni, in virtutea vechiului principiu medieval aI rdspunderii solidare a membrilor diferitelor comunititi umanea6. y'Clauzele celor doud privilegii, cel al lui Vlaicu gi cel al lui Mircea, au constituit cadrul in care s-au dezvoltat relaliile comerciale intre Braqov Ei Jara RomAneascaff atit timp cit au continuat sd prevaleze relatiile politice care impusesere acest cadru. Privilegiile emise in favoarea braqovenilor de succesorii lui Mircea Ei confirmirile in termeni generali ale acestor privilegii au reluat textual termenii actelor inifiale sau le-au exprimat fidel esenfa. Unele modificiri introduse in aceste acte ulterioare nu contrazic ci, dimpotrivd, con(i166ristatutul originar. In virtutea acestor acordurl; negustorii braEoveni erau asimilali ca regirn cu localnicii in privinla comerlului dincolo de hotarele Jdrii RomAneqti gi beneficiau de drepturi egale gi probabil chiar superioare fa!5 de aceqtia in activitatea lor comerciald inlduntrul hotarelor fdrii. Beneficiind la tranzrt de un regim care nu le impunea decit o uamd, Ia intrarea in !ard, in drum spre sudul Dundrii Ei spre Marea Neagrd, gi alta la inapoiere, la vadul Dundrii, braEovenii aveau un avantaj egal cu al localnicilor+7. O insemnitate deosebiti a avut modificarea acestui regim prin privilegiul lui Mircea cel Bdtrin; desfiinlind vama de la Cimpulung, inIoc'.liti printr-o taxd vamali fixd pe produsele importate, perceputi la RucAr, privilegiul din 1413 a marcat un pas insemnat in direclia intereselor bragovenilor. A fost anulat caracterul de vami de hotar al taxei la care erau supuse mdrfurile braEovenilor introduse in !ard, iar statutul drumului Dundrii gi aI Mdrii Negre - ,,P drumul Brasovului pini Ia Brdila( - s-a apropiat incd mai rnult de situalia ideal6, urmdritd in secolul precedent de braEoveni cu concursul lui Ludovic. E situafia expriducatum, de curru piscium unum piscem, de equo zomentato, quidquid portet, duos ducatos, de equo non onerato, unum ducatum, de equestre unum ducatum, de pedestre unum banum. Hec ibi: in Ruffa arbore, de curru piscium VII pisces et XXXVI ducatos, de centenario cere XII ducatos, de bove vel vacca tres ducatos, de castrato unum ducatum, de porco duos, de cute cervi unum ducatum, sed de omnibus aliis cutibus nihil. De vermasio, vulgo temelturolt, unum ducatum, de equo zomentato, quidquid portet, tres ducatos, de equo non onerato II ducatos, de equestre duos ducatos, de pedestre unum ducatum". {6 ,,Ordinamus eciam quod nullus terricolarum nostrorum racione debitorum de ad civilatem Brasso vel eius districtu sub credencia traditorum quemquam Brasso et eius districtu arlestare vel impedire modo aliquali valeat aut praesumat" (1368); ,mai clar e formuiat principiul in privilegiul lui Mircea din 1413:,,Volumusque ut nullus ipsorum in terra nostra Walachie ab hominibus nostris pro debitis vel delictis aliorum irnpignoretur aut quomodolibet impediatur. Sed quivis provideat quoil ctii bona sua assignat, ab eodem et valeat rehabere". 4? Avantajul special acordat de Vlaicu bragovenilor pe drumul Brdilei - o singure vamd, pldtitd la inapoiere - reflectd poate regimul general al comeriului ln portul dundrean.

1.62

163

mati plastic de o formulS care _aparein citeva rinduri in privilegiile acordate brasovenilor de urmaqii lui Mircea, dar care se referd li regimul vamal instituit de el: ,,sd fie ei [braqovenii Ei locuitorii tdrii Birseil 6 singrrrd {ar6 cu lara domniei mele.._.( (Radu praznaglava, t+Zt.;,,qi si fie slobode toate drumurile gi sd umble oamenii vostr-i la noi sd'cumpere si sd vinzd slobozi, fela $gi o grijd Ei fara pagubd, ca gi cum ar umbia prin !ara^.voastrd...( (Vlad Tepes, l4i}-74s9) sau, intr-un moment de reconfirma-re rdspicatd a-vechii libertdli de circulatie a bragovenilor: ,,venili cu piine gi cu marfi qi vd hrdniti, cdci a fdcut Dumnezeu sa fim acum o singuri.!9"d" (vlad repeg in 1426, cind a anurat opreliqtile, scalele de hotar, instituite in anii precedenli)aa.E drept cd, in ichimbui vdmii tricesimale de 1a cimpuJulg suprimate, bragovenii au fost siiili sd achite la Rucdr o taxd vamald fixa pe baloturile de postav qi incd jumatate din aceastS, taxd ta Dimbovila gi taxa intreagi lL tocul'de vinzare, pentru mdrfurile desfdcute in !ard, qi vama triceiimald la trecerea Dunirii, la dus Ei la inapoiere, pentru mdrfurile tranzitate; si de aserlenea e drept : cd, probabil tot acum, in contextul noilor inlelegeri, Mircea a intrat in posesia castelului Bran Ei a taxelor vamale percepute in acest loc de trecere. Dar aceste compensalii erau departe de a- fi echivalente. sub rapo.rtul veniturilor, cu vama de Ia cimpulung; pe de o parte, numeroase mdrfuri introduse de braEoveni in tari erau scutite de^vama. iar pe de alta, taxa fixa impusd pe diversele mdrfuri supuse taxarii era desigur inferioard vimii tricesimale. De aceea, gi in lipsa cifrelor acesta e indiciul cel mai important, incercarea domniei ldrii Romaneqti de a restaura vama de Ia cimpulung Ei de a reveni la asezdmintul lui Vlaicu a fost vehement combdtuti de brasoveni. Restauratd Ia o data care nu poate fi {i"qll precis, intre 1416 ;i 7427, vama de 1a cimpulung a fost din nou desfiinlata de Radu Praznaglava, in cadrul poiiticii sale"multiplu manifestate de captare a bundvoinlei bragovenilor: ,,iat6, fiindca m^-ati rugat pentru vama de la cimplung, ca sd nu mai fie [.. .] Am facut domnia rnea ca si fie dupd aEezlmintul ce a fost in zilele lui Mircea voevod((4e. in schimb, domnul cerea, timid, bragovenilor sd respecte statutul convenit pentru negustorii munteni care negustoreau la BraEov. scrisoarea lui Radu Praznaglava care conceda Bragovului, la insistenlele conclucerii oraEului,,revenirea la aqezimintul vamal aI lui Mircea, din 1413, e dovada cd din punctul de vedere aI intereselor brasovene acest agezdmint a insemnat un progres, Ei incd unul insemnat, in raport cu situafia creatd de aqezdrnintullui Vlaicu"
a8.I..Fog-dan,Documente, p. B-70,99, 97-98. Egalitatea de regim pentiu ne. gustorii din lara R,lmdneasci ia Braqov pioclamatd in unele clin aceste documente era nu numai formald, dar in ceea ce privc-Ete esenfialul, inexistentd; v. mai jos p. 165-l66 , , ^Documente, p. 13-14; DRH, D, I, p. 234 (datat 1424-1427 qi, 'i.I. , respot,tiv,. ?9^g_du1 142.j-1127). Nu e iirsa exclus ca documenlul sd aparlina lrrjmei clornni.ri a lur Hadu gi sa.,Iie expresia e{ortului sdu evident c.lea neuiraliza, prin mijlociree bra$ovenilor, ostilitatea regalitdlii ungare.
}_-i+

Deqi informaliile disponibile sint foarte firave, ele lasi totuEi s5 se lntrevaild un conflict vamal intre Braqov Ei Jara RomAneascala sfirqitul domniei lui Mircea qi in scurta dornnie a fiului sau, Mihail. Stdpini pe castelui Bran (Thercz, Turci), cei doi domni au impus braqovenilor in trecere spre lara RomAneasc6qi in sens invers taxe vamale al cdror -arie reaclia Braqovului a de aplicalie nu ne sint cunoscuteso; cuantum Ei declangat intervenlia regelui Ungariei qi a determinat, -in cele din urmd' hotdrirea acestuia de a relua cetatea5r.E foarte probabil cd restaurarea vdmii de la Cimpulung a avut loc in contextul acestui conflict incheiat cu victoria braqovenilor, cafe au obqinut revenirea la regimul privilegiuIui lui Mircea din 1413. in ultimii ani ai domniei lui Dan II, cel mai tirziu, Branul era in stapinirea regatului; taxe vamale continuau s;i fie percepute in cetzrte,dar acum victimele erau nu negustorii braEoveni, ci cei ai Tarii RomAnegti, care incercau prin mijlocirea domnului 1or si-qi capete dreptateai'2. Regimul raporturilor comerciale statuat, pe de o parte, de privilegiile originare ale lui Vlaicu Ei Mircea in favoarea negustorilor bragoveni gi ae moaificdrile ulterioare ale acestora, neesen{iale,iar pe de altd parte acesde concesiile braEovenilor pentru negustorii din Jara RomAneascS, tea din urmd doar indirect cunosctite, a consacrat un raport ftagrant
50 La 7 iunie 1419, Sigismund, scsizat de o delegalie a Bragovului, ia act, inBran' tr-o scrisoare adresatS comitelui secuilor, de instaurarea taxei vamale ia Braqovenii, spUne regele, i s-au plins ,,quomodo castellani castri nostri Turch vocati, per quonaam magriificum Merche, partium 'fransalpinarum olim, et i\I;rlhsgtem. titiurir eius<lem, nunc vayv:t,larn, pro tempore constituti, ipsos diversilnode ir^ antiquis eolum lilrertatibus, per nos et eciam alios nonnullos divos reges Hungarie, fblicium recordacionum, nostros scilicet p|edecessores ipsis [...] gratiose datis'ei. concessis, impedivissent, ymo de personis ipsorutn ptopriis rebusque et bonis, talr mercimorriaiibus, quam aliis, eis, dictum castru.tll nostrum, auctorit:rte eorum propria signum triblti- erigendo, solucionem tributariam inibi a quampluribus temporibus iam retroactis exigissent et extorsissent, exigique et extorqueri tacere non cessarent eciam de presenti, in ipsorum preiudicium dicteque libertatis eorum prerlicte derogamen non modicum"; Hurmuzaki, XV, 1, p'.11; DRH, D, I' p-208' Qi urmare a intervenliei regale, Mihail porunce+te vameEilor clin Bran, Dimbovi!6 qi Rucdr sd respecte privilegiile braqovenilor, si le ia..vamd dreaptd, ,,;i mai mult incd, sd fili ingdduitot:i cu ei", ,,sd nu se mai plingi -de vol pdrintelui domniei mele"' (adicb regele Ungariei, Sigismund); I' Bogdan, Relagiile, p. 6-7! DRH, D,-presitrnea Fundatul raporturilor comerciale dintre lara Romdneascd qi I, p. 201. regatului ungar in favoarea celui din urmi, se intrevede limBraEov, pede 9i intre rindurile acestui clocument, ca de altminteri in atitea alte cazuri. si Inten{ia lui Sigismund cle a iua Jdrii Romdneqti Branul e clar formulatd in scrisoarea sa citre iomitele secuilor, citatd in nota precedentd, in care li atrage quo..vos gubernationem castellaatenlia ca dupd reclobindirea cetS{ii -,atempore n61us predicti castri nostri Thurch adipsicimini" - sd suprime cu desdvirqire incasarea taxelor percepute de la negustorii bragoveni' 5z v. scrisorile lui Dan al Il-lea cdtre braEoveni cu plingeri impotriva vamgDRH, D, I, p. 263-266; ia qilor de 1a Bran la I. Bogdan, Documente, p.30-31; fnceputul anului 1425, Sigismund interzice castelanilor 9i vame;iior rle 1a Bran sd impund la ptata unei ,,tricesime" qi vdmi ,,nedatorate Ei nedrepte" pe negustorij din fira Rom'Aneasc5, invocind represaliile la care sint supuEi din aceastd pricind braq<jvenii in Jara RomAneascdi UI(B. IV, p. 248-249; DRH, D, I, p. 237-238.

764

165

inegal. Inegalitate in primul rind juridicd: in vreme ce bragovenii Ei-au asilurat lib-ertatea de lrecere prin fara RomAneasqi spre regiunile transdaitubiene gi maritime, in zdne de activitate comerciali aducStoare de mari ciEtiguri, negustorii din Jara RomAneascdse loveau de dreptul de depozit'ai ntaEoiutui, constituit qi consolidat prin multiple privilegii acordate de Ludovic de Anjou53. Regimul vamal.iniiial - o singuri vami pentru aceeaqi^marfa, la tranzit,-deplasarea vdmii de Ia Cimpulung la Rucdr gi modificarea caracterului qi cuantumului ei -, largile degrevdri vamale acordate pentru numeroase'mdrfuri i-au asimilat iegal pe negustorii bragoveni cu cei din {arA, creind condilii extrem de favorabile legiturii.lor comerciale cu Orientul prin fara RomAneasc[. Formula ,,o singuri- !ar[( din privilegiile unoia dintre domnii Jdrii RomAneEti pentru braqoveni exprima entit[li legalitatea.( vamald, fictivi in mare masure, intre cele doud coilponente; Jara RomAneascdqi Braqovul cu Jar,a Birsei. Regimul vamal, atit cii ii cunoagtem, a realizat poate in unele momente^o situalie de egalitate intre negustorii celor doud ,,tiri(( - TuLa.Ro,mAneascigi beneJara"Birsei cu BraEovul - dar, in vreme ce negustorii braqoveni ficiau de imensele avantaje ale comerfului direct in regiunea pontodanubian[, cei din Jara Rombneascd trebuiau, in virtutea dreptului de depozit al Bragovului, sd cedeze bragovenilor beneficiul redistribuirii produselor vehiculate de ei pe piala transilvand Ei, m'ai departe incd, pe cea a Europei Centrale. Dreptul de depozit in vigoare la Braqov pentru-_negustorii munteni Ei dreplul de libeia trecere spre Dunire gi Marea_N9u.: inegalitSlii lri pentru braqoveni prin Jara Ro,mdneaschsint expresia instituit de cei doi parteneri in- a f-undamentale a raportuiui comercial doua jumatate a secoluiui al XIV-lea gi la inceputul lelui de al XV-lea, sub presiunea legatului ungar qi in cadrul general aI reglementdrii .relaliilbr dintre u""lsta Ei lara RomAneasci. Acest rap-ort' inscris in privilegiiie domniior 'fdrii RomAneEti pentru Braqov, a.fost prelungire-a metainorfozatA ar leghturii stabilite intre Jara Birsei qi regiunea Dunbrii in primele decenii ale secolului al XIII-lea si apoi in a doua jumdtate a secotului al XIV-lea, in cadrul ,,coridorului( deschis de regalitatea ungara, realitate potitici cunoscute cel mai bine prin inveliqul ei ecleziasMilcouieisa. Legdtura teriiic, episcopiu cznnand"qi respectiv, epi,scopi.a urma conflictelor 9i inlelegerilor cu toriala directa s-a transformat, in vaJara RomAneasca,in zond de libera circulalie comerciali' cu regim extrem de favorabil. Tara Romdneascd Ei-a impus controlul asupra mal
5e Dreptul de a {ine iarmaroc, acorclat in iunie 1364; UKB, II, p' 2}2-213; dreptul de'depozit (decembrie 1369)' in raport cu negustorii din Europa_Centr"ti intie iare sini neniiona{i cei din Polonia, Germania Ei Caqovia, cdrora le era de acum inainte interzis sd transporte postavul clincolo de Bra;ov; ibidem, P. 136; privilegiile emise cle Ludovic de Anjou au fost confirmate de Sigismund de- Ituxenrbuig; ibidetn,III, p. 118-119; Hurmuzaki, XV, 1, p' 4-5; UKB, III' p' I20Lzt, L26-r27, 142-143, 470*47L. 5a V. mai sus nota 15.

care asigurau legAtura cu cursul inferior al Dundrii, impotriteritoriilor zonA, dar qi-a Va pretenliilor de dominalie ale regatului ungar in ace_astA coniolidat acest drept prin concesii exceplionale acordate Bra.sovului Ei' prin intermediul acestuia, regatului ungar. ' Rorldneq-ti Domnie ;i comert. Politica comerciall a domnilor Jirii in cadrul creat de S-a dezvoltat, aEadar, timp de un secol, precumpinitor aCordul general cu regatul ungar, care a asigurat Braqovului privilegii eXorbitante in tranzitul spre sud Ei in comer[ul insuEi ai ldrii. Cum aceste privilegii qi situalia pe care au generat-o au constituit principalul facRomdneEti Ei a intereselor vamale tor de stingherire a comerlului lirii ale domniei, fireEte, si politica comerciala a lirii s-a definit in primul cu rind in raport cu aceasti realitate; intrucit reglementarea relaliilor a avut caracter excepliona1 qi prioritar, ea a produs qi docuBragovul mentalia cea mai abundeirt[, care oferA cercetirii principalu-l material de investigatie Cadrut primordial de manifestare a poiiticii comerciale a statului in evul mediu - in mdsura in care o asemenea politici s-a dezvoltat -. a fost cel vamal. Desfdqurindu-Ei activitatea intr-o lume a privilegiului, comerful medieval s-a imp5rtdqit din acest siste,m Ei s-a organizat dup[ criteriile lui. Concurenta comerciald, lupta pentru accesul Ia sursele de mdrfuri gi pentru pielele de desfacere, s-au- dezvoltat sub proteclia factorilor politici - oraEul-stat sau monarhia feudala in stadiui ei avansat proprii condi{ii privilecare asigurau comercianlilor de dezvoltnre -, lor qi, cind forla de care dispuneau o ingagiate inlduntrul teritoriului duia, in afara acestuia, in arii mai mult sau mai pulin depdrtate. Sursa acumulSrilor mari Ei rapide de capital mobiliar in Europa Apuseani Si Centrala in evul mediu a fost comerlul internalional, in primul rlnd schimbul de produse cu Orientul asiatic. Accesul Ia itinerariile navale qi terestre prin care se realiza acest comer! Ei controlul, adica posibiiitatea de a exploata in condilii cit mai favorabile din punct de vedere comercial Si fiscal (vamal) aceste drumuri, a constituit unul din aspectele esen{iale, incd departe de a fi cunoscut in toate dimensiunile, manifestdriie Ei implicafiiJ.e sale, ale istoriei medievale, sau mai exact, ale raporturilor internalionale in evul mediu. Politica comerciald a domniei Tarii RomAneqti Ei-a gdsit teren timpuriu de manifestare in lupta pentru controlul qi exploatarea segme!In care ii strdbatea teritoriul. iului de drum comercial internalional lupti cu regatul ungar, Jara RomAneascd a reuqit sa-qi afirme dreptul la teiitoriul care ii era contestat si, o data cu acesta, si preia controlul drumului care lega BraEovul cu cursul inferior a1 Dunarii Ei Marea Neagr5. Dar compromisul de ansamblu realizat intre cele doud state a comportat qi renunldri multiple, dintre care unele, din cele mai sensibile, p,rivesc'interesele vamale aie domniei qi cele comerciale a1e ldrii. intr-adevir, prin regimul vamal acordat braqovenilor, domnia a acceptat o drasticd restringere a venitului pe care i i-ar fi furnizat exploatarea vimii pc drumul Bragovului, daci braqovenii nu ar fi beneficiat de iargi de-

166

767

greveri vamale, Ia tranzit Ei in activitatea comerciaia desfaEurata in infuriorul ![rii; Ei de asemenea,activitatea negustorilor JSrii RomAneEti V fost stingheritd de concurenla comer{ului_bragove.an,favorizat de largi privilegii in interiorul ldrii qi de dreptul de depozit care rezerva blaEovenilof redistribuirea in restul Transilvaniei qi in Europa Centrald a mirfurilor aduse de dincolo de mun!i55. Cum era de aqteptat, legdtura comerciald stabilita intre Jara RomAneascaEi BraEov in asemenea condilii a generat qi reacfii, pe linga sohdaritatea de interese in raport cu alie drumuri concurente. Reacliile au fost de doud feluri: in cadrul sisternului, creat de priviiegiile originare qi in afara acestui sistem, manifestare a tendinlei de a-I inldtura. Reactiile in'cadrul siste,mului nu puteau fi declt foarte limitate. Ele tindeau fie sa intature abuzurile braqbvenilor Ei se restaureze ,,egalitatea( dintre negustorii bragoveni gi cei ai Jirii RornAnegti,fie si suprime unele piedici vamale din calea activitSlii celor din urmA la BraEov. InVqcarea principiului reciprocititii in raporturile dintre cei doi parteneri comerciali exprime, in corespondenla domnilor cu BraEovul, grija- acestora pentru negustorimea Jfirii RomflneEti:,,Ei sA u-mble cu marfd oamenii domniei inele in lara voastr6. . .tt, nu uitd sd adauge Radu Praznaglar.a in cel dintii act al sdu de confirmare a libertdlii de circulalie a fira$ovenilor in Jara Romdneasc6s6; ,,am facut domnia mea ca sA fie dupa ce a fost in zileie lui Mircea voievod: qi de aceasta md voi agezdmintul linea, numai qi voi sd vd lineti. Saracilor domniei mele nedreptate sA nu ii se'faca, pentru cd qi domniei mele mi-e mild de voi", Ie amintea bra;ovenilor a-elaEi domn intr-o corespondentamai tirziesl . Mai concret decit aceastd revendicare de reciprocitate 9i neindoielnic mai util a fost efortul domniei de a sprijini negustorimea proprie impotriva asupririlor vamale Ia care era expusd in activitatea desfdEurata in lara Birsei. Preluarea controlului casteluiui gi vdmii de la Bran, in cadrul noilor acorduri realizate de Mircea cu Sigismund; a fost profitabila nu numai domniei, care oblinea astfel o compensafie, mdcar parliald, pentru un qir de sacrificii consirnlite, dar qi negustorimii JSrii RomAnesti, intrucit a inlaturat o piedica din calea activitatii ei58.Cit de apioi Rolu1 braqovenilor in activitatea comercialS a Jdrii Romdnegti qi urmdrile activitdlii 1or asupra comer'1ului lArii a fost difer:it apreciat de_ autorii care au abordat problemaf Dinu C. Giurescu, !'ara Rorndneascd in secolele XIV si XV, BucureEti, 1973, p. I73-I82, a retinut efectui stimulator 9i profitabil pentru fara RomAneaicd ai'negolului bragovean; viziunea contrarie, in spiritul interpretdrii lui B. Cimpina, la N. Stoicescu, VIad !epe;, Bucuresti, 1976,p. 74-78. i6 L Bogdan, Documente, p. 9-10. ' t lb tde m. o . 1 3- 14. 5s Intratd in miinile lui Mircea qi ale liului siu n4ihail, vama de la Bran a devenit o piedicd pentru negustorii braloveni, greu l'esimtitd de aceEtia, ,dgR3 -curyr rezultS din reactia- 1ui sigismund la plingerea lo;'. In 1419, regele Ungariei ii invinuia pe cei cloi domni cI au in5ilat I3 Brail urr ,,insemn t'amal" (,,signum tributi") gi cd au impus plata vdmii (,,solutio tributaria"), acliunL' care contravenea ve-concedate cle regii Ungariei braSoveniloi; Hurmuzaki, XV, 1. p. ihilor ,,liberfd1i" i9-11; DRH, D, I, p. 208-209.

Eitoare le era vama de Ia Brah, cind se afla in mina dregdtorilor regali, gs vede limpede la lumina protestelor. domniei pe linge autoritdlile regatului sau pe linga braqoveni impotriva abuzurilor sdvirEite in- acest punct de trecere; atrdgind atenlia pirgarilor din Braqov cd pircAlabii de Ia Bran ,,prade pe oamenii domniei mele Ei au ridicat vdmi grele gi prigonesc pe seraci Ei le fac rdu(', Dan al ll-lea ii soma sd intervind pentru ca regimul vamal convenit si fie restabilit, amenin{indu-i, altminteri, cu represalii:,,9i de nu-i veli pedepsi,si gtili cd nu voi ldsa pe oamenii domDar, in ciuda niei mele in pagubS, ci voi rizbuna eu pe oamenii mei((5e. interventiei lui Dan al Il-lea, ca Ei a unora dintre succesorii sdi, vama de la Bran a continuat s6 functioneze, in anumite momente chiar atit de apisitor incit a declanqat noi reclamalii, unele deosebit de categorice, din partea domniei lirii RomdneEti60. Dar, oricit de viguroase, protestele gi acliunile domnilor nu putea.tt spera, in cadrul dat, decit si ingrbdeascd sau si elimine abuzurile, actele de for![ ale braEovenilor gi ale {emnitarilor regali, nu sd suprirne inegalitatea instauratS.in secolul XIV in raporturile dintre Braqov si lara RomAneascdqi inscrisa in privilegiile lui Vlaicu qi Mircea cel Batrin. lnl6turarea inegalitSlii nu putea fi realizatd decit in alt contert politic, care ar fi ingdduit Jarii RomAneqti si se desprindd din suzeranitatea regatului ungar. , Tendinta de a realiza acest obiectiv s-a manifestat limpede in Vremea lui Mircea, ln anumite momentc, in cadrul politicii sale de apropiere gi alianla cu Polonia, legAturd. care a avut o funclie net antiungar6. Or, legatulq p,g-l!!-ice stabiiita de Mircea cu Vladislav Iagiello a fost insolitA Ei'consoliddth in douA rinduri prin cuprinz6toare privilegii co*rnfciale acordate negustorilor poloni. Deschizind larg tara comertului *pblon, Tirscutit de vdmi-- cu excepqiacelei din reqedin{i domneascS, *p6Viqte, ,,unde va fi dezlegarea mdrfurilor. . . qi dupi aceia ei'sd fie slobozi de a umbla in toatd lara Ei provincia domniei mele vinzind si cumpSrind prin toate oraEele,prin toate schelele de pe Dundre, incepind de trAPorfile de Fier gi chiar pind Ia Brdila qi prin toate cdile din munli qi nicdieri sd nu pliteascd vamd, nici intr-un tirg gi nici intr-o scheld.. .(61 -. Mircca a opus comerfului fragovean o foarte primejdioase concurenadmitind cd nu a incercat Chiar substituirea lui prin activitatea ne-g1, gustorilor din Polonia qi Lituania. Alianlele fdrii RomAnegti cu Polonia au avut insd caracter episodic qi, reflex al acestei situalii, privilegiile domnilor munteni care acopereau
re I. Bogdan, Documente, p. 31; in alt rdvaq adresat braEovenilor, Dan al Il-lea le cerea in termeni cominatorii sd obtin5 anularea vdmii ,,de la cetate", adic6 de la Bran; ,,. . . iar vama ce este acolo 1a cetate sd nu fie, cdci n-a fost niciodat5"; i.bidem, p. 30-31. Fn lbidem,, p. 77-79. 6r ,,Arhiv6 istoricd a Romdniei", I, 1865, p. 3-4; textul latin face distinclia lntre ,,tricesima" din Tirgoviqte qi vama (theloneum) din tirguri; P. P. Panaitescu. Mircea cel Bdtri,n, Bucureqti, 1944, p. 353. Contextul politic ai privilegiului rnai restrins acordat de Viad Dracul liovenilor in 1439 nu a iost incd cercetat.

168

169

scurtd. In activitatea negustorilor poloni nu puteau sa aibd decit-via[A RomAneasci.Polonia nu a reugit sd devind un parAOltC"'pii'o"qTe fata h9i"""r-p"iitic de dlrat[ qi de aceea'n] a fost in mbsuri si influenlezg priale !6rii, s[-puni capSt statutului tiritor nici raporturile comerciale ;li&;;t ; nelolului braqovean. Altul. a fost factorul internalional -care, sd modifice o noud situagi.-glopotiti"e la Dundrea de Jos, avea jumdtate a creind comercial statornicit in a doua aiit siatutul politic, blt {i "bt secolului d *tv-tea qi Ia inceputul celui de al XV-lea' "secoiului al'XV-Iea, dominatia atanl446, consolidati in i;--ijlocul -'impune un nou echilibru in raportu" peiiiniuta "Balcanicd $i la Dun6re, pozi\ia qi statutul internalional al J6rii R.orile cu Ungaria, fusese constrinsi de invaziile -oaiti"ina 9i i" deceniile anterioare, lara al rdscumpdrdrii p6cii' 91 sa accepte ^a""qti.- sf, plSteasci tribut, -pre! iri.""iti oUrig;1ii-rata'db pbarta otornand. Dar, la mijlocul secolu;;;il;;^gi-uti" qi sd confirme, Iui al XV_Iea, ,.ng"?ri ,rrrgu" s-a vdzut silit sa recunoascd 'pe "termen l*imitat, raportul stabilit intre Imperiul otoman 1il Ci numai R";#Lur.a- itt detrimentui propriei -tul-".?ttotitd{i qi pretenlii. ;i i;.; qi Iancu de HuXothirtiti"r incheiai pe trei ani intre^Mehmed al Il-lea inregistreazd dubla legiturl a- Jdrii.-RomAnedoara in noiembii'e-t+nt cu regatul .ulga{' indatoririle conl-put1,rl otoman qi ,r"Et1, ."u "n" "r, de qi de celaialt Ei_angajamentul celor douS puteri de tractate fa{d """i interna a larii, doninra gi dreptul de alegere a doma respecta uutonomiu respecta *193i3nului de catre 1arl, in maturt in care gi acesta il1 yq 'incatcat rinduri cu prile-jul- reludrii ostilitain repetate ,rrl-nllf"tr. neqi care a statuat dubla dependenld a tilor antiotomane, l"ora"f di; 1451, acesteia o situafi'e de, echidistanfd. diplomatic no,llAneEti, i ti.il "rnot intu d.oud m.ari'puteri, ttecine, cadru lauorabil recunoscuta in raf,oit-ii cit s-a menaJi.rmdrii autononiei ei. Timp de trei sferturi de secol, atit turco-ungar din 1"451, dar de acordul l-in"t lupo.tul de i;ti;'exprimat podi' 1462, Jara RomAneascaa beneficiat de pe urma acestei ;;i-rl", tagu""ti politice. prelungite, !avoL1pi].e acumuldrii de zifii, a cunoscut materiale qi ciealiei ipiritualeos; pe planul politicii economice,lara "rii".i --III, Bucure;ti'

romdni'Ior, t lf. f""g^Jcte ;i Iragmente cu priDire la istoria pentiu Pera (7-iu iunie lui'Liahomed. al ll-lea 1879, p. 23-27; idei,'piiutiegiul i'i.it. il"t. ist', s' II, t' XXXVI' 1913' p' 2r-22; DF"FI' 1453). in ,,Anal. a"ui.'no-.;, o' t' turci, B'#t?;"nii;t"t cuprins intre anul 1462 qi cucerirea B-elgradului de cdtre cindf,ara Rom6 ne asc d, c uunqir : ge. m om ent eex c ep{i o n a l e 'd a t o r a t e mstatutulinou creat aialesin -

rcgila putut modifica, in favoarea ei, raportul comercial tradilional-cu politici a-creat aEadar"o condilie lt:::!l];:It^1t';"i;;;";.-C"r,iailtu.tla jntcrmccliirr cotru mler"urea larii nomAneEtl de a prelua funclia de porrtodanubian, tot tnlri hornercial intre or'aqeletransilvane qi comertul tSrit controlat de puterea otomanl in ascensiune64' ' semnificativil pentru corelatia dintre statutul internalional- qi ccl rrl e coincidenla in timp, in zilele voievodului Viadislav, intrt' "o-"tl"r"i turco-ungar care a echilibrul dintre cele doud puteri acordul "onia"rut qi primele manifestdri ale unui nou curs cu Jari Ro,mAneasca l"-;;p;ti Faptul n^ou, il p;irti"" comerciali a acesteia'in raport cu regatul-un_g-ar. Iancu de Hunedoara aflat modificator ae cuts, e a"ceptarea de cdtre principiuinca, dupa propria sa martuilsire, in conflict cu Vladislav, a in regatul a negustorilor din Etq. T-a:eascd t"i iiU"tll -un"lr"..tutii presirfnea dom-nului Tdrii RomAl"tl'.."ttfu1 cum lasd t"tt ;;;t1-ft;piuta Ldgald a s6 se inleleaga contextul qtirii, misura e cea dintii confirm,are ac}rcl.at negustorilor di.n_lara Romdneqscd de a-;i uehi.cula arublit"e. aceastd mdsur6 impuiaif"rlili ;i d1*coto de Bragou ;i lara Birsei.. Cu intr-un context politic internalionat se1si de domnia lirii Romdneqti, De sibil modificat, s-a deschis o f'aze noui in poiitiia-comerciald a !6rii' in raporturile cu Braacum inainte, revendi carea reciproci,tdfi,i eiectiue depozit sovul. a cArei principala manifeitarc era suprimarea dreptului de a devenit o tendin!6-de durat5 a politicii domniei' tt;;ii;;;, ;i'*lq"r"l eragovuiui de a accepta in fapt aplicarea.reciprocit[lii a provon"i"r"f cai, prin reaclie, misuri de ingradire a comerlului -bragovean in fara pentru RomineascA, crearea unui barai de puncte comerciale terminus dreptului de depozit i1't echivalau cu instituirea Lrugo.r"rri, s"ale, 'Jdrii "are regatului ungar i'n -sudRomAneqti. tr)paca..hegemonieiiuto""nu d.rept manr,festare pe.plan comerci'al regi'mul de Eurdpnl. istul i.mpuse i"rgi io""isii. ""uii-ii Tdrii Ro'rfine;ti ii fauoarea Bra-;ouului', inscrise o"oiiitu'au clomni.i, [drii ernpori.ului transi*"::,:lt^:.? :!:' iniriuilegiite secoli.biului, ingaro-'tomo,n 1n lara Romdneascd,inceplnd cu mijloanL a domni'ei, afi'rlului aL xv-lea, a adus modi.ficarea politici.i. comerQi.ale (nu numai'-in marea reciprocifd{ii.,li'bertd{ii, de negop i'ntre cele doud.ldri' in iazul ungari.ei) ;i., ctnd aceastd forlara Birsei, do, in'intregui regat, de Carmuld a e;uat, ingrdctirei n\eitapU cornerfului' bra;ouean Ia sud

pati, prin Directia fixatS de vladislav al II-Iea in raporturile cu Braqovul,

6{ Observatia primd a legdturii dintre-.,sl5birea. tY1S,t"Tt11]1 ungare" asupra proteclionistdL, a dornniei, ]a M. caf,drii Romanegti qi "";;"iifi;;-"orlr.r"iura, (1452OttOnXAn sttr les pags roumaii.s-et.sesi incidences mondtaires zacu, Lrinlpuct xII, 1973, 1, p' 159-19.2 roumaine d'histoire", fi04j,ir-,,Revuu noiembrie 1455 in care aminbiaqoveni .iin'ff , s Scrisoarea lui ir"."-"ati" qi intenlia de a-I aplana,- pr-ecum 6i hot5rlrea sa Vliaiifu" te$te conilictul sau ""sa vind cu mSrfurile ior in redatul uncle a permite locuitorilo"-latiin.l-aneEti D, t, p.447-448. Formularea subinlelegc'opoXV, i,'p.'ei;-onH, sar. Hurmuzaki, titia bra$ovenilor care trebuia inldturat6'

s-a ii"u:"Jr"r-rni-s,t"r"""""i irr*"-Ei,nnitiaq.corvin, e' ryentinut-in a;i vdcini ai bi; aceadt. ;i viemea-dornniilor lungi ale dintre

de echilibrul "!]-<tili-t+tSl, VIad Calugdrul it+Bz-t+95), Radu cel M3t9 tui Radu cel FrumoJ care s-a aflat (1495-1508)+i Neagll iiutq-1ub-trir2_]52Il; pentru situalia-noud in Hunedoara de asumat de Iancu de Tara Romdneas"a, " iumniiicativ angaja-"irtirtca urmare a acordului cu turcii: "Ad a nu mai interveni'i" ii"i" p,liitl"J-l-iatii, WlaclislausVayvoda parciurn transalpinarum quam treuga* Wladislaum WayvoquoJ ;;; d" h;" regno .Hungariae con-tra t-p-:lT. est insertus, ita ""iu.nlfi"titit-p"i"""pt ut-itt ip.,rti iuxta vires agredi permittemus"; Hurclam nullarn pot"rr"il*'I"i"i.iuii Iancu cerea bragovenil,p. qzi-+z+; in consecintS' muzaki, xv, 1, p.3i;;nRi;D; 'Tepes' de ac{iune in {ard a lui Vlad lor sI nu sprijine ;";;t""i;'ittt""ti" 170

177

intermediul lui Iancu de Hunedoara, a rimas tendinla caracteristicd a politicii comerciale a domniei in perioada urmdtoare, timp de aproxima'tir, .tn secol; dar aplicarea ei a foit oscilanti, deseori lntreruptd, in funcde fluctuafiile iitualiei politice a Jarii Romdneqti, aI cdrei statut, aEa lie cum iI fixase acordul dintre Iancu de Hunedoara qi Mehmet al Il-lea, a fost pus sub semnul intrebdrii, in repetate rinduri, de iniliative _venite din afara farii. Cea dintii acfiune care a modificat echilibrul politic al de Hunedoara Jdrii Romdneqti instituit in 1451,a venit de Ia insuqi Iancu 'cind, in ajunul unei noi mari infruntSri cu sultanul, a de; in anul 1456, cis sd readuca sub'contiolul siu !ara, unde l-a impus in domnie pe Vlad Tepeq. Readucerea Jarii RomAnegti in orbita exclusivl a regat_ului ungui i.rretnt-ra,firegte, Ei revenirea la statutul comercial impus _d-e ,ac_esta in fa.roarea bragovului. De curind instalat in domnie, fiul lui Viad DraUngariei qi incheie cul igi proclamS'fidelitatea fald de regele Ladislau a-1 cdreia, invocindu-i pe inaintaEii,sdi o conventie cu BraEovul in virtute.a in domnie, anume domnii ditt ,,neamul lui Mircea({, asig,urd negustorilor braEoveni iibetu circulalie prin iar6, fireEte cu p]a-t1vdmilor66' Retatiile lui Viad Tepeg cu Brasovul 1i Sibiul, sensul conflictului sdu'cu ccle doud orage,ca-de altminTcri intreaga sa personalitate qi activitate, sint deformat oglindite in istorigrafie, in parte din pricina ulora dintre izvoarele care ilau inregistrat faptele, povestirile in limba slavi qi germana, impletire de realitate gi legend6, in parte din pricina unui /' detirers istoriosrafic care a situat teza inaintea izvorului qi a cercetdrii. q. O stranie vitai'itate a manifestat punctul de vedere care i-a atribuit lui "Vlad protecfionistd, poTepeg rneritul de a fi imprimat o noui direclie, fi fost ea insdqi n1o$usg]_!mIiticii comerciale a Jirii Romdneqti, care ar p"1i"t"i venit din lurnea, larg consolirlatd spre,mijlo-cul secolului XV, a negustorimii tariia?. ,,lncuraja1 de cursul luat de politica regatului maghiar dupa inscdunarea lui Matia Corvin 9i de primele misuri ale regeiui, VIad intaregte presiunea asupra saqilor; I-a 13 iunie 1458, eI trimite Bragovului un sol, ciruia i se lnminaserl unele cereri ultimative. La inceputul anului 14b9, interneind iar_maroa"gl"--dg-glglili, Vlad stringe pe toii negustorii sagi gasiti inlauntrul JEili-Romdnegti ;i trage in leapi un eii'. $i, dupd o analizi a sistemului iarmaroacelor nimir-insemnat'dii de granild, textul conchide:',,Prin interrnediul iarmaroacelor de granild orag"eniialtt Xutu RomAneascdincep sd desfagoare o- activitate incompajurabil mai vic ca inainte, care le va permite, in cursul celei de a doua ia in stip,inireSiala internf,'(63. a secolului al XV-Iea, si Viziunea aceasta asupra politicii lui vtad TepeE fati de oragele si-atau
66 L Bogdan, Documente, p. 316-317; Hurmuzaki, XV' 1' p-' 45' 6? Formulata p."it" fr.itia oard de B. Cimpiia, Oezuottarea economiei feud"ale Si inceputuritb luptei pentru centralizarea statului, in a doua .iumdtate a se-

\ \se;ti din sudul Transilvaniei, coerentd in logicd abstractd, pdcdtuiegte '$ns5 prin fragilitatea documentaliei pe care se reazeme, daci nu vine |hiar in contradiclie cu ea. In realitate, infiinlarea iarmaroacelor de graizvor. S-a invocat in sprinilA de citre Vlad Tepel nu e atestata_4earciU{r acestei ipoteze, prezentafd de altminteri cd fapt cert, angajamentul JinuJ. asumat de Vlad Tepeq fald de braqoveni, in 1476, inainte de ultima sa lnscdunare, de a-i ldsa si circule liber prin lard qi ,,ca de-acum inainte scala ce a fost si nu mai fie nicdiri in lara domniei mele(6e.Dar nicdieri in cuprinsul acestui docurnent, invocat ca principali mdrturie in sprijinul paternitilii lui lepeE asupra acestei misuri, sau in vreun alt text, domnul insuqi nu o revendicd; in schimb, e sigur, aEa cum se va vedea mai jos, ci fratele gi succesorul sdu, Fadu cel Frumos .A"inqlituit .{.--egi#.pl depozitului obligator, care a ingraciif"diinsiildia6il-daiiTif"teia"'br;q;t6ni. .ffifl.in.Tara RomAne'aicdqi a interceptat in acelagi timp legdtura lor directf, cu Dunirea de Jbs.'hevenind in 7476 in domnie,'",tiotr"utsuL'ostilor regale, Vlad Tepeq se angaja de fapt sd.anuleze mdsuri.Lelui. Radu cel Frumos. Daci nu existi nici un indiciu, provenind de la fepeq, cu privire la instituirea iarmaroacelor de hotar de cdtre el insuqi, nu existd nici vreo acuzalie in acest sens de la saEii inqigi, care nu l-au crulat pe domnul romAn, dupd cum se gtie, de invinuiri multiple qi grave. Povestirile cu privire Ia cruzimile lui f,epeE,in consemnarea scrisS.a cdrora saqii au avut un rol insemnat, Ei alte izvoare ii imputd un qir de fdridelegi, nu insA instituirea locurilor de depozit obligatoriu. Se Etie in schimb ca dupd confirmarea in 1,456,la inceputul domniei, a vechii libertili comerciale a braEovenilor in fara RomdneascS, TepeE a reconfirmat aceasti libertate in 1458, dupa prima sa reconciliere cu saqii, in urma conflictului desfdEurat in regatul ungar intre facliunea regalS,Ei cea a Huniazilor, in cadrul ciruia,domnul romAn qi oraEele BraEov Ei Sibiu s-au aflat ln tabere opuse:,,$i si va fie qtiut domniilor voastre cd de toate cite mi-a
lVlanolescu, Conlertul ldrii Romdnegti, 5i Moldouei cu Bra;ouul, p. 54-56: ,,Contlictul dintre Vlad lepeq Ei braEoveni din primele luni ale anului 1459 se datoreEte deci ciocnirii dintre politica domneascd de ingrddire a privilegiilor negustorilor br'a$oveni in f,ara Romdneasci qi de sprijinire a intereselor negustorilor rnunteni precum gi strddaniei braqovenilor de a-gi menline preponderenla comercialS la sud de Carpati.9i monopolul comercial in Transilvania,de sud-est". lnsupindu-qi aceastd tezi, N. Stoicescu, VIad lepes, Bucureqti, 1976, p. 74-75, ajunge la concluzia: ,,mdsurlle protec{ioniste lu'ate de domnul fdrii Romdneqti - urmate de acelea pe care s-au simlit datori sd le ia succesorii sdi - au dus Ia restringerea treptatd a activitSfii negustorilor strdini in comerlul cu lara RomdneascS, locul lor fiind luat de negustorii valahi". Alt monografist al domnului muntean, $t. Andreescu, Vlad lepes (Dracula). Intre legendd gi adeud.r istoric, BucureEti, 1976, p. 67 afirm5: ,,se pare cd, intr-adevdr, in iarna 1456-1457, el a procedat la unele ,dispozilii oroteclioniste in privin{a comer{ului desfdqurat pe teritoriul fdrii Rom6ne$ti. Numai aga se explicd de ce, I'a nici un an dupd incheierea convenliilor separate cu Bragovul qi Sibiul, domnul era silit s5-qi trimitd ogtile in sudul TransilvavaYriei". m I. Bogdan, Docunl,ente, p. 95-97.

tn t iio66ro ;i lara Romd,neascd. bucrdtiile sesiunii generale iiiiLii it xi-il" Republict4_ -Bucu; iiiiiiiiaii ain z-tz inmip 19s0are Acad,emi'ei voJ' II, Populare Romd'ne, aici de BucuresJi,462' Ci resti. 19S0 (extras), teza a irecut in Istoria Romd'niei, "*;"ograiiite lucrdri speciale consacrate lui VIad Tepe$. qi il'i;;t. '-6i-Istoria*Romdniei,, in unele II, Bucuregti, 1062. p. 468-469. ldeea e rehratd de R.

772

L73

poruncit stipinul qi fratele meu mai mare Mihail Siladi (corect SZilagy) vreau sd ma !in; qi iau pe credinla Ei pe sufletul domniei mele sd lin pace.' bund cu voi qi sd fie slobode toate dru'murile qi sd umble oamenii vog-r tri la noi s[ cumpere gi sd vinzi slobozi, fdri nici o grijd Ei fira pagub6, ca qi cum ar umbla prin lara voastr6. Aqiqderea Ei oamenii noqtri sA meargd slobozi la voi precum mi-a poruncit stipinul Ei fratele meu Mihail
Siladi'(?0.

rnele, ale marelui Vlad voievod ;i apoi pi.i,n zilele domniei nr.ele (s.n.). Tot aqa a poruncit domnia mea si fie qi de aci inainte dupd acel vechi aEezSrnint; ca de acum inainte scala ce a fost sd nu mai fie nicdiri in lara domniei mele, ci si fie slobod Ei volnic fiece om si faci nego!, qi s[ cumpere :si sa vinzd, fhri scatd. $i iariEi, Ei de lucrul cerii, am ingedqt--{gmllia

Fdgdduiala lui Vlad Tepeg nu era vorbd goald qi braE^oveniiau inceput G circule liber in to-ate tirgurite JSrii RomAneqti. in primSvara anului 1459, Ia inceputul noului conflict al lui Vlad Tepeq cu oraEele siseEti din sudul Transilvaniei gi, de data aceasta,cu regele MatiaE Corvin insuEi, pretendentul Dan, instalat la BraEov, invoca cruzimile comise de voievod impot4va braqovenilor 9i birsanilor care se aflau r[spindili in dinBie6ov;-din Jara Birsei, cili s-au fost lara sa:,,$iittolifrb-gtrydrr;rif pe dus cu pace in lara RomAneascd, acei oameni pe toli i-a prins Ei 1e-? Iuat avutul; dar nu s-a putut sdtura numai cu avutul acelor oameni, ci i-a prins pe acei oamenf Ei i-a tras in leapd, pe 41 de inqi. Nu i-a fost destul cu icei oameni, ci s-a indrdcit 9i mai tare qi a adunat 300 de b5ieli din BraEov Ei din lara Birsei care se aflau Ia Tirgovigte qi prin toate tirgurile din fara RomAneascd;pe aceqtia deci i-a adunat gi pe unii i-a prp in leapd, iar pe al{ii pe foctrzt. fk)moua regonci]lere, din 1460, intre Jepeq ;i sagi a restituit neindoieln$/acesto ra I ibertafia--cofr-e;AATe in T ara Rom 6neascd. Reconci lie rea s- a produs in cadrul revenirii lui vlad Tepeq la alianla-cu ungaria, la prel gatirea acliunii antiotornane, care a rdmas direclia dominanti a Politicii 6xterne a'domnului romdn. Dar o asemenea reintegrare a frontului antiotoman, aldturi de Ungaria, dupd modelul urmat de cei mai mulli dinintre tre predecesorii sdi, presupunea restabilirea vechilor raporturi RomAneascd gi regat, inclusiv cele care prive,au comerlul bragovean Jara Ei privilegiile care ii asigurau buna desfdgurare.TDealtminteri, Viad feprivilegiat al in peg insuqi, in "1.476, actul dg:9q@ RomAneascd, care condamni regimul punccomer{ului braqove,anin lara telor de depozit obligator, invoc6 ,,vechiul aqezdmint( acordat braqovenilor de Mircea cel Bdtrin, de VIad Dracul gi de el insu;i: ,,ca sA le fie lor dupi vechiul aEezdmint, cum a fost qi in zilele de mai inainte, incd din vremea marelui Mircea voievod qi pind in zilele pdrintelui dornniei
10 lbidern, p. 93. 'tr lbidem, p. 101*102; o versiune latind a ace-stor informalii, din 2 aprilie 1459, mai concisd, in Hurmuzaki, XV, 1, p. 50-51. ln povestirea germand despre cruzimile lui fepeE, negustorii din lara Birsei sint surprinqi, in numdr mare, de represaliile crincene ale domnului, in drumul lor spre Dundre Ei BrS,ila: ,,Item kouflut und ander lut mit waar gantzer Kouffm'anschaft von Wuetzerland gegen der Thunou gegen Bregal in zal 600 mit allen irem gutt hatt er sy all lassen spitzen und 'das gutt zu im genomen"; L Bogdan, VIad lepeg 9i' naratiunile germane qi ruse$ti asupra lai, Bucuregti, 1896,p. 94-95.

mea ca sA fie siobozi 15. c,r.r1ppe-1e-lg?"te* tif-eur.Il"9$i plig linuturile qi !n in toate locurile din {ara domniei mele, cum, a fost ;i' mai nai'nte agezdnfintul cel uechi: gi cum a tost ;i in zi.lele domni.ei mele (s.n.), tot aEa si fie qi de-aci nainte, cit voiu fi in via!6 domnia mea, ca si culngere slokrozi din toate cite le va ti {-qtrebuinld--giJot-pgfti,f?2. Iatd aEadar, in cusale politici comerciale vintele aomnutrii-iilffiil;;aCT6rltdrd-J,r;priei in raport cu Bragovul; cit de departe e acest text de ,,protecfionismul(( ,comercial pe care i-I atribuie url curent istorio$afic-h1t6in!Infruntarca gpligi dintre Vlad lepeE qi 91-age-!e-Braqov Sibiu a ;i fost aEadar nu un rafroit-ffiereialcu dlanifesTdri politice, ci un*c-suf-Iict pol it ic cu excr-el-c_ggle_-c9.9_q_c_glej3. Dac6, asa cum s-a aritat, represaliile aplicate de Vlad T'epeEoraEelor Braqov Ei Sibiu qi negustorilor lor au fost manifestarea unui conflict politic, daca e mai mult ca indoielnic cd ele au avut trdsiturile unei politici comerciale proteciioniste, atribuitS cu insistenlh domnului f6rd vreun temei documentar, in schimb e sigur cd tendin{a protecfl9;tist5;'manifestata pentru prima oard clar i4 l-aporJglile iui VladisHf al Il-lea cu oJa.gele transilvane, a-fost-i-eludta ae Radu cel Frumos, r,a{e qi-a cules puterea din ruinele lasate de campania devastdt6are aTfrI-Itehmet al II-Iea in in fara RomAneascd 1462.
72 I. Bogdan, Documente, P, 95-97' ra Caracterul eminamente politic al confruntdrii dintre Vlad f,epeq qi oraqele public'ate in timpul din sdsegti se intrevede limpede in lumjna documentelor G. Giindisch in articolele sale consacrate legdturilor domnului romAn cu ".*a-0. Cu priuire Ia retafiite lui Vlad lepe; qt Transi'lo-ania in anii 1456liansiivania: Ii;s:i; ,,Sluaii. R'evistd de istorie", XVI, -1963, 3, p. 681-696 Ei VIad Tepeg und..die Si,ebenburgens, in ,,Revue- roumaine d'hisSiichsisciien Selbstuerualtungsgebidte toiie.., VIrr, 1969, nr. 6, p." 981-9Q2; informatia noud adusd de autorul acestor 'datele 'crinoscute din izvoarel'e anterior publicate. Cu deosebire stuaii intrebeEte clar rezultd din noile documente qi din studiul care le precede implicarea lui VIad pentru lepeq in conflictele politice din cadrul conducerii regatului- $i optiunea. sa iadtirin.i huniazilor. Caracteristic pentru r'aportul intre pozi{ia. s_apoliticd $i policomerciale a _bragovenilor, tica sa comercial5 e renuntarea la blocarea activitdtii i" lASg, dupd ce acegti'a au lircheiat pace cu Szilagy 9i exelusiv pentru durata acestei pdci;'semnificativ p. 174. v. mai sus |n sensul concluziei de mai sus e 5i faptul cd Sibiul a fost implicaiin-conflictul cu Vlad Tepe$, ceea ce nu se,mai-petre-cuse pind atunci 9i 'nu s-a-petrecut nici dupd aceisia, pentru c5, spre- deosebire de Br-aEov;. Sibiul.-nu in Jara Rom6neascS; raporturile dintre Sibiu a beneficiat de statut d-e privilegiu si Tara Romdneascd au foit in general iipsite de tensiuni politice, tocmai- pentru ia iomerqut sibian la sud de Carpali nu era acoperit. de privjlegii smulse de puterea politild a regatului qi care trebui'au apdrate cu mijloace politice.

774

775

Domnia lui Radu cel Frumos a inceput sub auspiciile intelegerii cu / Braqovul, desigur prin teconfirmarea vechilor privilegii ale oraEu1ui,prim/ pas obligator pe calea reconcilierii cu regatulTa. Timp de ciliva ani raporturile dintne Tara RomAneasci gi BraEov s-au desfdEurat in cadrele fixate la inceputul domniei; la aceastd vtrerne de aplicare a vechiului privilegiu, reinnoit de Radu cel Frumos, se referea neindoielnic Vla4 ,eqlggaruli:r-1482, cind reconfirma, la rindrrl sAu, vechiul statut de libertate comerciald acordat braEovenilor de cei mai mulli dintre predecesorii s6i?5. Imprejuriri necunoscute au pus capdt insd, cel mai tirziu in 1468" acestui cadru al rapo,rturilor comerciale intre Braqov Ei Jara RomAneascd. Incd din vara acestui an, Matiqg _C*o-rvin, stirnit de reclamatiile brasovenilor, imputd lui Radu cel f'rufro3*noile.-condi{ii :pa- ;are.G; flxai*regolului bragovenilor"iii"l.afa-iie,--incafcind ,,vechile lor drepturi, libertili qi obiieiugirt,'"indeoSebi insd prin atragerea litigiiior bragbvenilor in sfera justi1i eiaoriineSti,,ceeaCe-scrieregeid*:*mabiceiul(?6. lltra;VedTia nathrita a regelui in probiemele comerlului braEovean in fara Romdneascd e indiciul unei situalii deosebit de grave, al unui impas general al relaliilor comerciale lntre cei doi parteneri. Succesiunea iniliativelor, de o parte gi alta, Ei factorii care le-au declanqat sint imposibil de stabilit, in lumina documentaliei disponibile" altminteri decit cu titlul de ipotezilI. Ceea ce se Etie insd sigur e faptul cd in cursul anului 1468 qi al celor.urmdtori, fara RomAneascdgi EragovuL Ei-au afirmat gi, respectiv, consolidat atitudinile proteclioniste. Replicind revendicdrilor qi mdsurilor lui Radu cel Frumos - cele incrirninate de regele MatiaE Corvin in scrisoarea amintitd, in enunlul ei general ca gi in exemplificirile sale -, braEovenii reafirmd dreptul lor de depozit ca in raport cu fara RomAneascd, de altminteri Ei cu Moldova. La 28 septembrie 1468,un act regal - ceLdintii de acest fel cunoscut in raporturi.le cu Jara RomAneasca- impune negustoriior venili de dincolo de Car*
?a lncd la 15 august 1462, cornitele secuiior a confirnat armisli{iul, ,,treuga pacis", incheiat de braqoveni cu Radu cel Frumos Ei a clat dispozitii co1'espunzdtoare castelanilor de th Bran, semn cA acordul privea circulalia negustorilor; !lurmuzaki, XV, I, p. 58. 70 ,,Dau de ;tire tuturor oarnenilor ce se gSsesc in lara noastrS: gi pircSlabi1or de prin toate oragele noastre si pirgarilor ;i vame5l1or ce sint prin ora;e sau la Dundre, pe unde se vinehz;i pegtele, gi oricdrui alt om, cd au venit soli de 'la bunii nostri prieteni, de la pirgarii din Bra;ov, 1i ne-au cerut sd lntArim vechiul aEezdmint ce a fost pe vremea altor domni Ei pe vremea fratelui meu Radul voievod, ca sd se poatd hrdni siobod si sdracii nostri qi ai lor, cum s-au hrdnit gi mai in'ainte..."; I. Bogdan, Docunlente, p. 183-184. ?6 Flurmuzaki, XV, 1, p. 68-69. ?? Dacd pierderea Chiliei in 1465 gi egecul campaniei regale de recuperare din, 7467 a influentat desfdsuriirile comerciale din anii urmdtori e imposibil de stabilit,ri in condi{iile documentatiei actuale.

sd le transporte mai ti s6-si desfacd marfurile lq-prgaov-1i.le interzice

Ianqattrimiterea";t:#ill'ssstije-:$*?*"*"l4tl-3":lll-*,3i""itl +:rdrrsilt'Lr''lucrLa -oarrie{ui#:--Sri*a;"a*Iiil Raad eftre -br''ascrvenidin pentru aPlanaTa cr

;5$;:"ii;r;'#;;

"'*ir"rnffi o"'.d*tf ceea ce a de'""'mq"trlL-".1:::11""*:?::tt.l:,tl:t',uif':1 ? ,aip.rr,, desigur cu masuri simil-are,

ti,,""""^i:,1u 6-eeirie. t"o,r{i4,9"i.a"1t4 11i0 regal, incheiatdcu ""::.1}1,:,:il1*:1ii solul ?t"Ti' l, ;#^lir.: rj#ti"r'";;d;a;:il-,,i'voiara,(
brasoveniior in acelaqi timp "1u?? principald a tensiuA;;;iti "ipl"t"u depozitului obligator?e._ si solulia pe care o propunea ;ii ..- instituirea hbtrtatea de circulalie in interiorul regapentru rezolvarea mrnteni, libertate "itttti"t.rtni, i.ri.rl,-ro., m6car pirrn tu varazdin pentru negustorii priviiegiu braqoveans0' L"*u sd fie garantat6 printr-un "urn MisivaltiiRaducelFrumoseprimaindicaliecertdcuprivirela-inpentru negustorii brastituirea depozitului Jngator in Jara Romdneascd unde urmau sA-qi desfaci mSrfuritre' Eoveni, a;adar a scalei Jau scalelor Eaadatexpresieobiectivuluirealalnegustorimii-muntene'aceladea ei il constituia Braqovul in calea penetraliei inlStura obstacolul-f" "ur" Institu-irea scalel'or in in interiorul Transilvaniei Ei al regatului ungar. de*iixasHn"a-eainleriorul Jirii Romanegti nu a-*f.ostdecit o m5sur6 de 1a Braqov. Situa{ia creata r"prtmaid^rifiiei-;icale( ;;i"i;l";"i lmpusl de o parte qi alta a carpalilor in vremea lui Radu de masurile ".* din urmd evo."i r,r.r*o, a prefigurat soiulia la care se va opri in cele dintre lara Ro-maneasca ce99i lulia istorica in raiorturile comerciale Nu insi inaTransilvaniei, Br-a-s.ov-ul -qi:$i-biul' trele cornerciale din sudul -iit):i qf rriafi dseil4ili"-inlre sotruliile trecutului, peninte de a fi inregistrat de domnia tru restaurarea cdrora militar-l braqovenii, gi cea -preconizatd al propriilor ei sub imboldui negustorimii autohtone 9i i*ii-n"*anesti, interese.

ll

f,

il li

?s Privilegiul regal pdstrat in arhivele oraqului BraFov e semnalat de R' Manogi tw."1ai29t cu Bra;odul' p'.-43; publicat in UKB' lescu, Comerlut Tarii n\ilaisipricina abu2riril.or, castelanilor de la VI. p. 3bb-356. Noi tensitini lomerciale din inainte de data emiterii 'actului referitor la tapta*ini sint semnalate, Bran "ii"". intr-o. scrisoare a voievodului Transilvanlei; dreptul de clepozit ui--griqo"trfui, Hurmuzaki, XV, 1, P. 69. cum qtili fohrte 7e ,,9i iatd vd dai de qtire -- scria domnu-l bragovenilor.voi n-a!i suierit de la bine de cind m-a uo,r, o,',t'.t"zeu in lara me4 de baqtin-b' nici o dat5 n'ici o rdutate de la i.t""put mine nici o strirrtrbatJ"" .i1or;. "u "-'u ia voi. cdci mergeau acolo sdracii mei qi cu avutul iii,="i'i:;;";&;i-kji-ae mei rdmineau de pagubd 9i nu erau voi, iar .roi le luati avutul Ei -sdraiii am ld.cut ;i eu (tot agal oamenilor aogtri" ""; I' ie'aioea slobozi cu avutul lor. "i+tig"ti Bogdan, Documente, P. 107-109. s ,,Si vd dau aceastd carte, sub pecetea mea' ca s5.umb1e oamenii voqtri in ar pofti, a"-"i"i Ei sd cumpere orice alte mdrfuri bund voie prin toatd iir" 1 1 r r n 6 i v u }p i g i j d e r i g i .i q i 'a n u cu m p e l e -ui. ci a .ce ste a vi n l a vi sti e r i a m e a .Dqi- oamenii mei '.cd a orapului' ca sd umble n{"1t:i ti-mi dar qi voi cartei ;;;J;,-;;t la voi; iar dacd nu pot' sd.fil slobozi a merse cu po1 ta pJ*t. liJb;ri;";; ""e6t iriintrui, ori unde, mdcar pin5 la Var'adin"; ibidem' marfa lor in tara Ao*"uf"i
l! Geneza statului in evul mediu rom6nesc

L77"

776

ajlgc^tie imprimata de actiunea rui gtefan poriticii *^-I?.ut in.-1473 fdrii Roa puslupSt"nu numai domniei lui Radu cel Frumos dar T"n".!ii qi politicii inaugurate de el fa!5 de Bragov cu ciqiva ini fn iirma. Inscau_ nat de gi avizat Ia concursut tii gi al regatului ungar penrru a ^$tefan unei putea face fatd in'evitabile reaclii turcesti, -r,arota Eai*ar+F iEi l"_ cepe d.omnia prin mari concesii fdcute braEoveniioi-ffi5 prln reverurea la vechiul 1or agezimint pe ;ai6 se-engaja, in limbaj plastic, sd-r aplice in spiritul cel mai larg: ,,deci oricum v-a iost aEezamintul de la d"Tli' cu acest a;ezamint voi rdminea qi domniu *"u, Lu gi;;;"^rili ""itulti qi intdresc, de l'a da Dumnezeu; si orice negulitor sau orice om al vostru sd-umble. slobod p.in lara domniei mele !i sa tirguiasci pe unde-i va placea; gi daca ar purta chiar coroand de urr pi cap, tot srobod sd yqb1""1. Neinlelegerile care par sd fi apdrut, spr'e sfirlitul domniei trui Laioti Basarab in rela{iile acestuia cu Bragovuf ru ur avut timp si ia dimensiunile unui antagonism comercial institutionalizat. Revenit in domnie, cu.ajutorul regatului, pentru scurtd \rreme insd, Vlad Tupeq confirmi" r,-echileprivilegii larg favorabile brasor.enilor gi condamnd'practica scalelor, a depozitului obligatoraz. _ Tormula ,,scalelor((,reacfie a politicii rarii RomaneEti fald de refu'zul BraEovuiui de a ingidui trecereb negustorilor romani inLauntrul rran_ silvaniei, tinde totuEi tot mai mult sa ie impuni ca soluEe finald. Anu_ latd in momentele cind acliunea poiitica a ungariei p"rmitea braEoveni_ lor sd revind la regimul originar spre care ni*zuiau,'"r, noilor "o.r"ursul $oqli instaiafi cu sprijinur regatului ungar qi aI ror ingigi, ,,Iibertateaa larga asigurata bragoveni era din nou anulatd de manifes'egustorilor tarrte .polrticii protectioniste ale chiar aceloragi domni; capabil inci sd intervina, cu intermitenfe, in viala politica a f,rrii Romdnesti qi sa aduci la conducerea ei pretendenli refugibgi in Transilva"iu, ungar nu mai "Lgitu1 .avea insa gi puterea de a smulge definitiv lara de iub autoiitatea Porlri otomane gi de a o readuce exclusiv in orbita sa. Au continuat, fi1e;"t9,ri manifestdrile pe planul potiticii comerciale ale acestei pozilii de dubrld legaturi cu regatul ungar Ei cu Imperiul otoman. Tot mai frecvent apare acum funcfia de intermediar pe care negolur gi negustorii rdrii RomaneEti tindeau sd o asume intre rmperiul otJman qi,Transilvania: ,,dau de Etire domniei voastre - scria Tepe-lUq bfA5q"* nilor, spre sfirEitul domniei sale - ci mi-ari venit-li mi-s:;u piiri! !aracii, care-sint negutatolii.cu. mgrl6 ga dupa ce vdt toemili-.u ei, voi nu le " luati marfa cu-sofoc,_ci ii !ig*i-ec-ql9_qi nu rq platili; ilar sdracii nogt?i iau marfa de-]a triici;$i-aceEtia ie pun'3orob, iar ei la'soroc nu pot plati, fiindcd_ nu le platili voi,, ca sd se pJdteasca ei de turci. Astfel a"!Uti; Ei aduc cdr{i de la impdratul Ei neavind ei de unde sd pieteasce, ii d't;
lbidem, p. 112*114; aproximativ doi ani mai tirziu, Basafab LaiotS re-.81 :op-1trm? privilegiul ,,'agezdmintului vostru cel vechi, precum a fost 9i ln zilele tatalui domniei mele Dan voievod qi precum a fost si pe vremea altor domni bdtrini . . ;'; ibidern, p. 118-119. 82 Y. mai sus p. lZ4-175.

i;";*ttt**Ufi-affi;;i;i'-ffi*; -.i;;. d"utrliulu ale raporturilor comerciale dintre

ga[i turcilor. AEa mi s-au sirdcit toli neguldtorii,_ cici voi nici nu Ie ititi. nt"i nu-i'Idsati sd pinzd 3tltol 1gegp{dtoridi.n Tara ungureased"

Jara RomAneascirqi Bragov; tbndinta negustorilor munteni de a implini funclia de intermediar intre gOmeriul pdt ti" Ei sud-dunirean, acum controlat de turci, Ei cel al 'Irarnsitvaniei gi aI regatului ungar, in contextul politic favorabil creat cle echilibrul'intre Ungaria gi Imperiul otoman, rolul. de interpret al acestei asumat de-domnia Jarii RomAneEtiin a doua jumitate a secolutenctrinte lui al XV-iea Ei refuzul Braqovului de a ceda vechea sa prerogativd, de a renunta la drcptul de dcpozit in raport cu Jarg Bomdneasca. aomnie, infaptuitd cu concursul Ardealutrui, r)ar o;ililAliitibale-de
co,merciale pentru bragoveni. aduce o noud revenire Ia formula libertitii Vlad Calugdrul, scurt timp dupa inscdunarea.sa cu sprijin ardelean, confirmd braqovenilor ,,vechiul aqezimint ce a fost pe vr-emea altor domni Ei pe vremea fratelui domniei mele Radu voievod" (refe'rire ]a inceputul dOmniei acestuia); ,,De aceea poruncim tuturor oamenilor mai sus zigi,

oatete iltitthd trmpeae

rr?

cd oriunde vor veni bragoveni cu marf5, Ia orige*Lilg:;agla*Dundre-sau Eib6 v-9ie .qi sa;linzd oriunde, fie ca sd vinz5, fie ca sd cumpere, el- sEL gi sA cumpere ;i prin tirguri-s;i-Ia"bdl.!i-Ci.1a-D^-una:e,,D.ffiJG-,sau,"Qri-c-e."?1ta marfd..8a.Dar. in cursul aceleia$i domnii, fortele care se opuneau acestui reeim $i-au spus din nou cuvintul. O prim5. alarmi la Braqov in_Iegdtuia cu intentia domnului de a reintroduce punctele de desfacere obligatorii pentru bragoveni a fost dezminfiti de acestainsuqi:,,Iar de alta ce mi-ali poruncit, ci venind cineva Ia domnia voastri v-a spus ci am fi zis noi cum cA de-aci inainte mai departe de TirgEor oamenii voEtri n-au si meargd, sa qtili domnia voastrd cd pini acum noi,n-am gtiut nirnic nici nu este cu invdldtura noastra. Ci aEa si spuneli despre a=ceasta,. domnia voastri tuturor oamenilor voqtri, cd vor umbla slobozi prin toatd lara noastrd, ca s5 tirguiascd Ei sa se hrdneasca in bun5 voie, pinS l. Ptn6re(s5. Dar mai tirziu, tonul domniei devine cominatoriuso. Cind bragovenii se opun hotdrit incercArii negustorilor_ munteni de a trece cu mirfurile lor dincolo de Braqov, Vlad Cilugdrul ii ameninld cu inchideLibertatea smulsd de domnul romAn rea drumului in Jara RomAneasc6s?. regalitalii ungare care, din considerente politice, a acordat negustorilor mutttuni dreplul .de a negulitori dincolo de emporiile sbseqti din sudul Transilvanieias a fost curind anulatf de acestease' Alternanla tendinlelor a continuat gi in_anii urmdtori; dar in cele dinL urm6, refuzul bragovenilor de a renunla la aplicarea dreptului lor de:
83 lbidem, p. 175-176. 8a lbidem, p. 183-184; v. qi 185-186. 85 lbidem,, p. 1BB-189. w lbi.dem, p. 193-195. 8z Hurmuzaki, XV, I, p. L42; v. si I. Bogdan, Docunl.ente, p. 343. s $t. Meteg, Relagiile comerciale ale ldrii Romdnegti cu Ardealul, p. 94, gg lbifl"em.

178

779,

dep-ozit in raport cu muntenii a fixat gi poritica RomaneEti la formula centrelor de. desfacere obligatorii pentrulirii bragoveni. Mdsurra se ytrecizeaz\.qi se definitiveaza. sub Neagoe Bisarab, in a cdrui politici comercialS, s-a desdvirsit.reactia-negust6rimii autohtone impotriva protec_ t,ionisrnului bragovean ;i efortul domniei de ,a_tragebeneficii cit mai largi de pe urma activitdtii_.negotului. Rdspunzind so'iicitdrii bragovenilor d% a restaura rrechea lor iibertate comerCiald cu lara Romaneascd,domnul le,opune considerentele sa]e.cu priv.ire- la protectia negustoritor'propriei "sa-Ei sale tdri si 1e anunld aesfala buri_ _instituirea lirgurilor unae aveau gatonu marfa, cu ridicata: TirgovGte, TirguEor qi Clmpulung. Nu fird a adiuga insa c[ era dispus sd"ienunte 1a iplicarea acesiei formule dbcd bragovenii s-ar fi in'oit Ia recunoaqt"rea reciprocitdtii: ,,Dacd veqi siohozi insa do'rnia pe ne-gulatorii noqtri ra Ei sa vinzi "qu*_tt+ peste tot prin tara indllimei sale craiului, "riop".e Ei la orode Ei la'clui Ei la TirniEvar si ir Riqnov Ei in lara Birsei, atunci vo,m stotoli gi noi p. oumenii domniei voastre -peste b-,! i"^ tara noastra, sd fie volnici gi sd vinzi qi sii cumpclg- in tara noastrd(e'. In aceeaEivreme cu mbsurile de limitror6' n actrutalii braEovenilor in f,ara -Romdneascd,domnur a ingrddit drastic acti'itatea .ne.gustorilor:turci, afirmind astfel locul de intErnne_ diar. comercial al firii Romanegti pe drumul comercial Lure tegu truropa Centrali cu Dunirea de Jos Ei Mare-aNeagrd. _."^_PT :lolllti,r.evenimentelor nu a ingaduit fdrii RomAneqti s6 pdsLleze vreme lndelrmgatd, statutul acesta foarte avantajos: citeva decenii mai tirziu echilibrul politic in Europa centrala a fosi rdsturnat in fa_ Yoarea Imperiului otoman de ofensivele victorioase ale sultanului Soliman aI ll*lea. sub inveliEul protector a1 puterii otomane, negustorii turci qi levantini din aria lor de hegemonie pdtrund masiv in comertul Jdrii RornaneEti si in Transiivania. Apelului adresat d" ;"g"J;rii bragoveiri qi sibieni domnului Jarii .Ro.matt"qii p" care ir indemnJu sd se opund invaziei negustorilor levantini, u"".t" ie rdsp.und" p;i; ;;oaEterea nepu_ t1n{e,i sale desirvirqite in aceastd privinld, ,r.o,u." a situaliei gurr"ril", drastic modificati in favoarea otomanilor: ,,Iar p""t." greci, "grafiozitatea voastri i-a!i invS-lat astfel, gi oprili-i pt"cr-'Etifi, caci domnia mea nu vreau sd-i opresc, fiindca lara noastrd este a domnului nostru cinsti_ tul impdrat,*i ei sint: Ei s-au invdlat a se hrani astfel, qi eu nu pot sd-i iopresc iar gra{iozitatea voastrd, mdcar dacd o putefi, apoi voi opiiti_iunt. rn strigatul de neputinla aI voievodului Radu paisie'e cuprinsd. o in_ treagd noud realitate a istoriei comerciale a tirii, in contexiul celei politice, de care nu poate fi despdrliti: aceea a penetraliei masive a levantiniior, sub proteclia hegemoniei otornane.
I- Bogdan, Docurnente,si_,regeste priuitoare ta reta,tiile ldrii Bra;our1lgi ungaria in secorur_'.xv xvi, eucureqti, r90i,'p. goj8r; Romdne;ti cu ii cr. t""iG",r, 534 documente, staoo-rorna7.9^!.i.n*lara RomQrygascd.';i ruofi.ori erirj,*iiriii l;;i: turile cu Ardeatul (1346-160J),Bricuregti, 1931,p. ZrA_ztiA .si-zfi_zO+. sr lbidem, p. 340-341.. r. 180

II. MOLDOVA

TN CIRCUITUL

COMERTULUI

INTtrRNATIONAL

,tl

.,'In secolul al XIII-Iea, in cnezatul Halici, ora$u1 cu acelaEi nume- a controiat o iLrter[ insemnata a comerlului internalional care asigu-ra lepatura intre interiorul Rusiei, indeodebi teritoriile - supuse Hoardei de in hur, si Europa CentraL5g+. secolul XIV, tot qui. ltgqY".nt apare men'!ionat' Lu.6w'-u1, care se substituie treptat oraEului Halici in funcfia de centru comercial principal aI regiuniies'f Ofensirra antitatara care, in decurs de aproximativ un sfert de secol, a adus cnezatele Haiici Ei Madimir sub controlul regatului polon a avut si vaste repercusiuni comerciale. Regirnul comerlului pe itinerariile continentale care conduceau spre sudutr fr,usiei, stabileau contactul cu Orientui Ei mijloceau schimbul cu produsele suiu, a clevenit de indatd prilej de contestalie intre factorii iornerciali si politici indreptdliti sd spere cd vor putea beneficia de pe
$2 penti:u geneza gi inceputurile clrumului moldovenesc, v. intre altele: St" Lewicki, Lem'b{rg's Stappetrecht, Lemberg, 1909, p. 82; I. Nist-or, Die aus'toiirtigen Hanclelsbeziehun{en dei Motd,au im xIV., xv., u:nd, xvl., Ja'hrhundert, Gotha, l9[,1, p. Lv-2L; l-. Cliarewiczowa, Hand,et Lru'6wa z Mold,auia i Multandmi rt; uiekach ired,nich, in ,,Kwartalnik Historyczni", 38, 19;24,'I-2, p. 37-47.. P' P' Panaitescu, La raut6. comm,erciale de Pologie d Ia Mer Noire au Moven Age, Bucureqti, 1934' p. 3-8 (extras din ,,Revista istoricd romdn5", III, fasc. 23)' ^ e3 invazia tat6r5 9i stabilirea domina{iei mongole in Rusih de sud a avut pentru comertul interna{ional qi pentru itinerariilo neindoielnic insemnate'urmdri sale continentale, incd insuficient studiate, in parte din pricina materialului documenlar foarte lacunar. ea Incd inainte de invazia tdtar6, in 1236, la Halici e atestatd o ,,po'arta germand", lndiciu probabil aI l,egdturii cornerciale cu Germania p-e drumul spre Kiev; FI. Weczerka, fias mittelalterliche und lruhneuzeitliche Deutschtum inl Furstenturn p. Moldrtu, Miinchen, L9{30, 42. sD pind la instaurarea dominafiei polone in ftlalici-Volhynia, in urma expede Cazimii cel Mare, cu - concursul h.li Ludovic de repetate intreprinse ditiilor Anjou, in intervalul i340-1366, Vladimirul a de{inut funclia- de princ.ipal _cgn}rJr mi;iocitor aI legiturii intre Europa CentralS - pri! Breslau,-Marea Balticd, Gdafsk sub control +i Toruri - p6 ae o par:te, 9i centrele comeriiale din sudul Rusiei, tdt'ar, pe de alta.

1B1

urma modificdrilor petrecute, ci vor participa in condilii avantajoase la rivnitul comer! oriental. Citiva ani abia dupS primul val ofensiv polono-ungar in cnezatul Halici, germenii rivalitilii comerciale i;i fac aparilia, prevestind viitoarele infruntiri pentru asigurarea iegdturii cu zona comerlului oriental in Rusia, ale cirui centre principale erau acum agezdrile genoveze Ei veneliene din Crimeea gi de Ia gura Donului (Caffa gi Tana). In 1344, regele Ungariei imputa lui Dimitrie Detko, ,,capitaneus Ruthenorum'( c6petenia care timp de ciliva ani a controlat cnezatuL Halici, sub protectia recunoscutd a Iui Cazimir a1 Poloniei -, faptul cd negustorii din Ungaria erau supuqi la ddri mai grele decit cei poloni in teritoriile sale si solicita regim de egalitate vamald intre negustorii celor doud regatet)6. in 1352, Carlot al IVIlea de Luxemburg, impdrat german qi rege al Boemiei, sub autoritatea cir-uia se afla qi Silezia, acorda negustorilor din Breslau dreptul sa aplice represalii supuqilor regelui Cazirnif al Poloniei, in cazul in care acesta le-ar fi blocat trecerea spre Polonia, Rusia sau Prusiasl . Cazimir insi afirma categoric in 1354 gi in 1355 ,,ci el a cucerit lara Rusiei cu propriii sdi oameni gi ci aceea trebuie sd fie deschisa numai oamenilor Ei negustorilor sii(08. in 1356, in cadrul efortului 's5u de a consolida poziliile comerciale ciEtigate, el inzestreaza cu Iargi privilegii ora$ul Lw6wee, fdcind in acelaqi timp insd, sub presiunea intereselor contrarii coalizate, qi insemnate concesii negustorilor strdini
e6 G. Fejer, eoder diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac ciuilis, IX, 1, Rudae, p. 209*2fii cf. H. Paszkiewicz, Z dziej6u: rErualizacji polsko-tuegierskej na terenie Rusi hal.icko-rulodzimierskej to XIV uieku (TrzlJ traktatu z lat 1350-1352). ln ,,Kwaftalnik Historyczni", 38, L924, p. 283; la rindul siu, Ludovic acordd ora$ului ,,Cassa"' (Ca$ovia) drept de depozit in raport cu ,,omnes mercatores extranei, cle regnis scilicet Russiae, Poloniae et provinciis eorundern in regnum nostr:um Hungariae venientes. . ."; G. Fejer, Codeu diplomaticus, IX, 1, p. 210-212. 'lret ani mai tirziu, hcelaEi Detko reinnoia privilegiul pentru negustorii din Toruri care urmau sd-qi reia activitatea la Lw6w; Monunlenta Hungariae Historica, -Actcl Erctera, Budapest, 1877, ed. G. Wenzel, II, p. 259. Pentru legdtura deschisri, in aceeagi vreme, intre Toruf gi LJng'aria, prin Sandomir, probabil identicd cu ,,via nova" de la Toruri la Lemberg, v. Fr. Gruns-H. Weczerka, Ilansische Hand.elsstrassen, I, Kijln-Graz, 1967,p. 646. e? G. Korn, Breslauer Urkundenbuch, Breslau, 1870, p. 184; pentru un proiect de ocolire a Poloniei, prin Lituania, cu concursul Ordinului teutonic, v. H. Wendt" Schlesien und der Orient. Ein geschichtlicher Rrickbli,ck, Breslau,-1r916, p. 20. impotriva acestui proiect, care pare a fi devenit re'alitate sau care, cel pu{in, era pe punctul de a fi pus in aplicare, Cazimir a protestat pe lingd papa Inocen{iu al VI-Iea, care la rindul sdu l-a dojenit pe m?restrul ordinuiui teutonic, expuninriu-i Paubele pe care avea sd le sufere regatul polon de pe urma noului drum Ei eigtigul pe care aveau s5-l realizeze lituanienii pdgini; A. Theiner, Vetera monumenta Poloniae et Li,thuaniae,I, 1217-L409, Roma, 1860, p. 577-578. s8 G, Korn, Breslauer Urkundenbuch, p. 770*L'12. ca Akta grod,zkie i nem.skie z czas6w Rzeczypospolitej Polski,ej, III, I-w6w L872, p. 13-18; cf. I. Nistor, Die ausud,rtigen Handelsbeziehungen p. 3. Pentru imprejurdrile care au precedat aceastd evolulie, v. M. Malowist, I-es routes du comnxerce et les marchandises du LeDant d,ans Ia aie de la Pologne au Bas Moyen ,Age et au dibut de I'6poque rnod,erne, in vol. Med"iterraneo e Oceano Indiana, Firenzen I97Q, p. 160-163.

,care urmereau sA oblini Iibertatea de a trece dincolo de centrul comercial rus, pentru a aiunge in oraqele italiene nordponticeloo' Oscilaliile 'de -politicd schimbltoare 9i de forfa' concurenfilor conjunctura impuse comerciali nu au putut anihila tendinla Lw6w-ului de a-qi asigura monopolul legiturii iomerciale terestre cu centrele comerfului italian din sudul Rusi-ei, prin Podotia, pe itinerariul care e numit in izvoarclc vremii ,,drutnul tet5resc" (,,via tartarica(). de Anjou ,,'uniunea personale polono-ungari infaptuita sub Ludovic Poloniei a creat o condilie, favorabild afirCaztmir al drie ;;;i;a-tui mirii intereselor comerciale ale Ungariei in cnezatul Halici.{in doud rinduri, Ludovic asigura negustolilor din ungaria-.faciutati comercrale ln Rusia haliciana ii tszz, ii.ra tn acorde, in egald mesure cu negustorii p"i""i, trecere liberl ,,ad civitatem nostram Lemburgensem' ac ad alias Rusiae pro mercibus seu reii"*t".'quaslibet et provincias terrae nostrae generis, speciei, coloris seu materiei ac cuiuscunque t** *"i"i*onialibui precii existant, emendis Seu comparandis pariter ac commutandis ' ' '(101' alte pSrti Ei provincii ale llrii {,,1a cetatea noastre Lemberg qi in oricare curipara precum qi spre a schimba mdrfuri sau norrstre a Rusiei, spre a lucruri de negustorie de oriie fei, speie,_culoare, materie sau pre! _ar fi .. ."); a doui oa;a in 1380,aqadar dripe ahpirea la Ungaria a ',regatului rus( : cnezatul Halici -, cind reinstltuie dreptul de depozit la Lw6w, dar cu libertate pentru negustorii din Polonia ii Ungaria de a trece mai J;e";t" ,,ad Tarthariam ei ad quasvis Thartariae p-artel6'mdrfurile care -de 14 zile, in centrul nu vor ii fost vindute dupe expunerea 1or, timp rus102.Realizare-auniunii personale nu reuqise aEadar sA sucomercial prirne rivalitatea ungaro-poloni pentru dominarea Ruteniei Ei pentru accare lega, prin cimpiile din sudul Rusiei, cesul la drumul "oriet"iit Lwriw-ul cu centrele comerciale itiliene; desprinzind cnezatul Halici de Poionia gi alipindu-l la ungaria, Ludovic de Anjou incercase se asigure ,durabil legatura negustorilol din teritoriile dependente de. {egatul u"g?: ,cu aceste centre. Cfrlva ani dupi moartea lui Ludovic, modificarea rapide p93 situaliei politice avea sd deplasezecentrul de gre-utate a1 rivalitdlii insemnat conlinut comercial, din Rusia apuseani in rn lono-ungaru, ",, Moldova. ca In prima etape cunoscute a existentei ei istorice,,Moldova apare 1a poalele Carpafilor risdriteni, intre Tranalezate un voievodut, o de -utci iitvania qi statul halician. Dezvoltat desigurin jurul.centrului urban de unde Ei-a tras- Ei la Baia (,civitas Moldaviensis() pe vaiei Moldovei, numele, voievodatul car apare pentru prima oard sub numele sf,u in1ooH. weczerka, op. cit., p. 44; o infiltrare ceva mai tirzie a unei case cotana, p. aiumut Lw6w-ului, semnalatd de W' merciale din Niirnberg-'pi"a'l'a in d.en (jrient, in Festsc'hrift Stromer von ReichenAfici, XOntg Siegnr,uid,s}ii*rat" Herrnann Heimpel,II, Giittingen, 1972,p-' 6O4' iir LUL f;iii'oil.c",' Acta sttera, III, ed' G' Wenzel, Budapest' Monumenta Aiilgariai 1876,p. 30-31. Lvz Akta grod.zkie i zienlski.e z csd.s6w Rzeczvpospoli.tei Polski,ei, IIl, p. 6L-62.

182

183

tr-un act emis de Ludovic de Anjou (,,terra nostra moldavana..), incepe si se manifeste inc5 d.in-a doua;umatate a secolului al XIII-lea,'cind un izt'or narativ il surprinde in conflict cu ,,bructenii(., probabil ruEii.cnezatului halician. Teritoriul siu era strdbdtut de un dorrurigu;u, neindoielnic incd din secolul al XIII-lea, legdtura intre agezdrile tralnsil"uru 'prii vane de la Rodna gi Bistrila Ei Halici, intermediul ciruia se stabilea contactul cu emporiite din sudul prrl"iros. ciliva ani dupd moartea lui Ludovic al ungariei (1382), cind criza -r: dtnastica a precipitat dezagregarea sistemuiui de state clienielare tinr:te sttb ilomina{ia sa de mina de fier a regelui angevin, polonia, asociatd cu T-,ituania, in cadrui unei uniuni destinate sd divini pentru mai bir:le, de douu secole principala forta politicA a Europei rdsdritene, recigtigd. derlnrtr\r, cnezatul Flalici (1382). Adaptindu_se miscdrii, Moldova .sJ aliaz6 9i] loua putere, asocie_remanifestatd prin omagiul lui petm MuEat cAtre Vladislav Iagiello (1382)ln acecaqi vreme-,.wloldova atinge larmul Mdrii Negre (intre 1Fg6" cind sigur cetatea AIba nu mai era controratd de tdtarl, Ei'13g2, cinii. Roman I se intituleazl ,domn de la munte pind la Jaii"*imoldo-poloni qi intregirea teritoriald a Molclovei spre -ui"ri;roaDundrii si gurile spre mare, procese.larg sincronice, au avut insemnate consecinfe de ordin corne'cial. pdaca nu chiar au fost determinate de considerente comerciale. Fapt semnificativ, tot acum, adica in 1386, e atestat cel cxintii contact politic intre Moldova, in plina afirmare, qi centrul sisternului genovez pontic, Caffa. in 1386 o solie a genovezilor din Caffa s-a infdtisat la curtea dc,rnnului Moldovei, Petru I, pentru consultdri legate de rdzboiul atunci inci in curs- de desfdqurare cu tdtariir0s. Informafia, deqi foarte laconicd, pare, s5 revele o acliune coordonatd impotriva tdtarilor si e indiciul probabli aI desfbqurarilor militare care au pus capdt dominatiei tdtare in sudul Mol99y"i.lDar legdtura -moldo-genovezd pe care o surprindem intimplator in 1386 a avut probabil leluri mai largi decit cooperirea politicd Ei militard impotriva tatarilor;.ea s-a {!a! la originea unui nou itinerariu comercial,l a glei noi legaturi, prin Moldova, intre Lw6w Ei drurnurile al caror trafic iI colecta, pe de o parte, Ei caffa genovezd, pe de alte parte106. cu-priiejul reorganizdrii in r4r2 a vdmii de la Rodna, pentru negotul cu Moldova, sint invocate.mdrturii cu privire l'a chipul in care'funcfionase-areastd vama ,,tempore ab antiquo, ante predictum quonclarnprocopium ac suos sucfle-csores"; Hurmuzaki,XV, 7, p.7. rH M. costdchescu,Documentele moldouenesti inainte de $tefan cel, Mare r., Ia;i, 1931, 7-8. p. s..Papacostea, La inceputurile statului rnold,ouenesc. consicleralii pe mar^,_--to: gznea. unui 1zuor necunoscut,in ,,studii qi materiale de istorie medie,., vi (rszs), p. 45. 106 Documentatia disponibild nu ne ingdduie sd stabilim cu certitudine clacd ^ incercarea fdcutd in aceEtl ani a avut rezuliate imecliate,cum pare totuEi probabil, func{ionarea efectivd si masivd a drumului inoldov'enescnu'a'incepui :1u.,d.acd decit in primii ani ai secolului XV, de cind dateazd ;i primul privilegiu cunosbut al domnului Moldovei pentru lioveni. 184

Destrdmarea Hoardei de Aur in a doua jumitate a secolului XIV, qi dupi di.sparitia hariiior bjanibeg Ei "Berdibeg, fdrimifarea hanatului lungf, duti-i aat nagtere, conflictul de cohvulsiunite'pretungfii1" Ctlln"uu 9i titari, de- ta 'c3-reau preluat Itl.q"l rata intre g"to.r"rii-ait, "drotu au co'trolul asupra prmuiui nordic Ei vestic al Marii Negre107, periclitat tdtiresc qi au pus acut problema :rlternativei Ia p"' 6t""*l ;il;irtj; ."tJ-is aa_ltgz condilia geopoliticd favorabili dcschiderii ;;;;;-;;-:ii'i cnel-o* le;dt;i i;t* 9i Caffa a fost creatl prin reintrarea il;*i. "oide H:riici .rril-ao-ittalia po1on6, prin stabilirea raportului d"--t'lzatului ttt^t1zeranitate-vasalitate intre Polonia qi Moldova, p,rin integrarea 1i Mdrii Negre, ,,parathalasiqi'cu centrul Ia ued.or: a teritoriului timitrof din 9"1{llp."-pl:ri?: il;;;lb; ii ;;; ir,riit"tr"u regatuiiicu-senovezii intirziat; inca orn -poiitic prielnic nu a rea comerciala a acestui cadru drumul mbldovernescapare, in prime1e izprlmll ani ai *"". ui"iy-lea, tat5care iI atesti. ca toarte atrAgdtor, de vreme ce' aidoma celui voare Cracovia Ei Lemberg pentru resc, a iscat rivaliiitlu i"tt" neguJtorii'din mai dreotul de rr-Ltoio.iid; De acum"inajnte. drurnul moldovcnesce tot ce drumul tatdrdsc, f51a a fi cu desdvirsire ;;ilT;;;t";,'l;;""reme sub abandonat, picrde rirrr'tito, din insernndtate' Moldova linea acum fi"ut al itinerariului continental care mijlocea controlul ci segmetiiut' bazinul pontic, regiunea MArii Baltice qi o schimbul a" pria"."-intre parte insernnati a Europei Centrale. a Cucerirea Ilusiei haiiciene de cdtre Polonia Ei intregirea .ln 'sud avut insemnate urmdri pentru regatul ungar' voier..odatuiui MoldJvei au gi cea care a pierdut doua legaturi cu comerlul oriental: cea prin Lw6w tartarorum",- intrate acum sub eri" l"i'lt"riile lli ,,Demetrius.princeps St"plnlt"u Moldovei.' Singurul itinera- accesibil spre Marea Neagr6 care "Braiiei; de unde insemndtatea legaturii ",o11"1ii rdmdsesc era arumui Instaurarea controlului Molciut" u ora;ului glfoi'-"u Jara Ro_mdneascd. guriief5'unarii,'prin Chilia, capacitatea-pe.care o dobindise dovei Ei la de mdrfuri ln amontele fluviului, constituia-o astfel" de a opri tr"iiit"t in primejdie serloasa fJntru singura arterd comercialf, a regatului ungar de Necesi"tatea- a menline fluxul continuu prin Aireclia Marii N"d;;. unaceastd arterA a O'ai naqtere problemei Chiiiei in politica regatului XV-lea' gar ca Ei a J[rii Romdneqti in sec' al politicii comerDatele fundamentale ale comer{ultti qi, implicit, aie -- c'a qi cele ale fbrii RomAneqti, dar XIV-XV ciale a luoldcivei #;;;geopoliticA a mai compl""n A""ii ale acestei? - au rezultat din situalia feudo-r'asalicacu Polonia qi pre1Arii, care r-,.,rrorr-ii"rtat prin: legdtura qlominarea i,-rteres.iJi itinerariulJi comercial intre Llr''tiw qi Marea. Nu?Ungariei pentru u-Si .?* Ari, pe de o parre; presiunea permanenta a Marea Neagie 9i, cind era posibil, tiber spre Ciii;,';dmul E;;,";r; ii piuqi d.eCesfacerein Moldova' pe de alta palte'
10? 108

S. Papass5ls a, ,,Quod non iretur ad TananL", P.209-217. P. P. Panaitescu, to route commerciale, P, 5-8.

185

statutul drumului mold.orenesc. In temeiul privilegiilor comerciale oblindte de Ia domnii Moldovei, dintre care cel dit tii Jurroscut este cel emis de Alexandru.cel B.un, regatgl polon Ei teritoriile dependente de eI legdtura liberd Cu bazinul pontic prin intermediul ora-, ,iEi_asigurau care a, reuEit in cele din urmd sr-Ei consolideze monopolul . !*3*: ?.Y111 runcLrei de intermediar atit pe drumul tdtdrdsc, cit gi pe cel modovenesc, indegsebi impotriva principalului sdu concurent la exeicitiul acestei func_ !ii, cracoviatoe. Poionia iqi deschidea astfel un nou itinerar - mult mai convenabil,_ pentru cd ocolea r.imile tdtdreqti, qi mai sigur, mai la adapost de vicisitudinile politice din hlmea tatara - inspre Mirea Neagri gi spre centrele vitale ale comerlului pontic. In desfasura.ea schimbrilui lumea orjental5 pe_aceastd cale, Lw6w-ul indeplinea fa{d de regatul "r, polon runctia pe care Braqovul o dobindise in sistemul de relatii -comeiciale internalionale ale regatului ungar. Romdneascd, liovenii iEi desfdgurau negotul . fc? qi b_ra;_ovenii -in Jara prin Ei in Moldovagin temeiul unor privilegii acordate de.domnii f,drii. Aceste privilegii care reglementau }egdturile intre un oraq qi o lari acopereau un raport de inegalitate, in primul rind pentru cd acordau liovenilor trecere libera prin Moldova inspre diverse teritorii straine, indeosebi_spre principalele ernporii pontice, in vreme ce negolul locuitorilor din Moldova se lovea, in Polonia, de regimul depozitului obiigator de care beneficia Lwriw-ul. Aqadar in virtut6a privilegiilor acordaie liovenilor de domnii tarii, Moldova era lipsiti ae ciEtiguiile foarte insemnate pe care i le-ar fi dat funclia de intermediar'eiclusiv al schimburilor realizate pe drumul care ii stribdtea teritoriul. Dezvoltat in umbra raportului politic de suzeranit'ate vasalitate cu polonia Ei componenti insemnati a acestui raport, statutur comerciar al drumului moldbvenesc fixat de privilegiile domnilor Moldovei pentru liovcni s-a mentinut atit timp cit si raportul care il generase. simiiitudinea insemnata constatata intre regimul comerfului braEovoan in Jara Rorndneasci ;i al celui liovean in Moldova nu exlude ins& gi deosebiri sensibite intre unul gi celalalt; confruntarea privilegiilor braqovenilor si liovenilor da in vileag condiliile vamale Ei comerciale net mai favorabile pentru lara 1or fixatE de domnii Moldovei liovenilor. in raport cu cele convenite de domnii ldrii RomAnegti in negocierile lor cu bragovenii. Deosebirea principala, determinantd, a derivat din faptul cd Lwow-ul ^ gi f.o$a politica pe care se sprijinea nu qi-au intemeiat, ca Brasovul, privilegiul pe o dominalie anterioari sau pe revendicarea unei asemene-a domi n i rti j . pr et ent ii d e l i b e rta te v a ma l a to ta l a i n comerl ul cu Marea .cu Ner-gra. Iu vreme ce privilegir-rl care acoperea activitatea brasovenilor a rezultat. din compromilul incheiat intre regatul ungar Ei fara Romane,asca, in rivalitate pentru controlul culoarului teritorial care lega Bra;ovu1 cu guriie Dundrii, privilegiul liovenilor a fost negociat intre fara MoldoLN lb i d e m .

qi Povei. intreBitd sub raport teritori,al prin includerea ,'parathalasici((, ^;;ilit"ta rusc apuscn. qi cdreia a* curind in stdpinirea cnezatelor i#;,

gt**m;

situa

er it . e. la or iginea lnsemGiiTati.ru intre cele dor-ri serii de privilegii'

trolau. .casi. cei at.fdrii RomAneqti' ,.Si'sternulvamal al Moldovei era organizat, secundare' de alnt.e-.p"-vu-h p" "",,ttu16,.[rincip,ule,qi,vdmile "..nfuft agezate p"'"airerr"te itinerarii stribStute de li-oveni spre Marea trecere, " centraljl iS"&;;: eti*;;"i Jara RomAneasce 91.Tr.a .!9ilYania' Vama -s-a qi la nivelul initial, in cur-sulsec. al XV-lea, mentinut constant tu sLt""orro dc J a .cimpul ung -";;;';;;;"#;-;;-f;r" unde \-ama centrala Rom6neascd, 'a-io.t besfiinfat6 rrrU pruti.,"ea bragovenilor. Taxa vamald de 1a Suceava, *itou),'era. percep"tl q1:ll"uJalil marfuri'"*ra,rraprinciputa t,g"rit""; era de ambele rnir'irl.fPosLarul, principala mar1d a.dus-d lioueni, lor in groqi cle grivn5, iar.marfa td.tdtaxat la vama din S,r""u.ru la valoare, 5 principalul obiect ipiper, diverse spilerii, mdtase Ei 4!"- {esdturi), "or""ade pradise' orientale- prin Moldova, suporta o t'axare vaal tmpirtLlui a" 3 groqi de grivni era supo,rtata de mirfurile loricd identicA;,, "fi; care soseau Ia Suceava, fie ie erau d"esfdcutesau achizilionate aici,.fie comelcraLe cA Lrau transportate mai departe sau cump6rate din centre mai indepirtatc. erau animalele, A1 doilea obiect de seama al comerlului liol-ean' spre_ ,,lihuturile tStireEti( din Polonia, nia"u.1" Ei pi"u", exportate Vitele co'nute uneoni chiar'din luotdouu. sau'indrumatc spre-PoIonia. 'tdtareEti erau taxate Ia Suceava 4 groqi una, indrurnate rpr" ti"uturiie trectite la inaiar suta de oi cu oo a" gtoqi. Animalele, pieile qi bldnurile diferit taxate, dar in toate cazurile sus"""i"i'erau poiere prin va'raqi1 de rndrfuri portau vami superioare celor percepute in alte tirguri' Un vamuite la greutate (la "cintar(()' specificate (piperul)' S&ll rlu, erau sctl,$spre deosebire de braqoveni in_J-ara Romapeasci, *fie-tnjegtr:al' 'degrevati de acestea, lisyetlil'3)"9au iie parliai titi de unele ',.,rmi interne, in toate centrele gtecliv- exig;'-n19loryT"l: . dJ' In v_am1. virtutea raportucare tr"i"n" ''-0.#'i"la'1"-Moldovei qi unde-funcfic.rruru " rrrUaOe*p-fin'intre ;;; principald gi vamile cle trecere, cele din urmd trui instituit
110].[qv61uzaki, I, 2, 111N. Iorga, Stuct" p," 104.
_LO'

''rffj*tuo;rrpra

chiliei si cetdlii' '4lbe, Bucu'eqti, 1e00'

186

percepeau o parte fixd din cuantumul impus la suceava. Departe de a fi simbolicd, taxa vamari perceputd la vamile secundare, de trecere, reprezenta intre o pitrime qi jumdtate din vama sucevei: ra postai., ia suceava_sepercepeau 3 grogi-de grivni in vreme ce in celeruit" ti"ir.i :u Yaml 2 groEi sau, in trecere spre Transilvania, la Baia, Moldoiita. Bacdu, TrotuE, un _grogEi jumdta6 de grivna; i" ,,.""rt"'iitarrr"X;'* percepeau 3 groEi de grivni,,la suceava qi 2 grosi in cerelalte tirguri 1in cazul unor produse orientale - piper - sau-autohtone - lina l, _adu_ se din fara Romaneascd,se percepeau tax_ade jumatate rubra a" uogilt de. 12 cintare, la Bacau, -Ei d^eo .rubld a." ursi"i- ru s.r"".r,uy]-l* anin:ale ;i. piei se percepeau diferenliat vdmi, oufra tt m ruau drumur. Lwirw-ului, mai uqoare, sau erau indrumate spre linuturire tdtdre;ti, in care caz erau rnai. apisatoare (deosebirease mentine insd intre cuantu_ rnul vamii sucevei Ei ccr al celorlaite vdni); pentru peptete adus de ra Brdiia percepea ra Bacdu sa' ra Birrad lri J"'!rr.rrra, iar ra sui;; -se grivnd, 9i apoi rar ieEire, ta Siiet'din fiou r,izz grost sl i^"T:_:".q1:.,i^9^" ra uernaurl vama p-e importata din Jara RomaneascaEi riara-cal; la Bacdu, silvania era vdmuitd la fel-ceara la suceava qi ia siret, adica un grog de piatra; ,,lucrurile.m(trunte(',produse din posiav, etc.,"suportau cite 3 grosi de grir.ni lii intrarea in iari, 1a-uLi"r*ie siret, iEr la ieEireo jumatats din cit erau vdmuite la Suceavarlz. organizarea vamal,A a Moldovei, astfel curr reiese din privilegiul acordat liovenilor de Alexandru cel riun - confirmat in termeni identici sau cu modificdri neesenfiale de succesorii sai, inclusi., $i"tu., cel Mare Ei.din.alte acte, dd la iveald un sistem vama] puternic centralizat chiar dacd a rezultat din inglobarea unor structuii vamale diferitelx3 -" sistgm in centrul cf,ruia se afla vama princip:rra de ra suceava. centrali. a virmii din oraqul de reEedin{A a domniei rezrilti -,. /Furctia diri convergenta deliberati, aici, a tuturor drumurilor comerciale insern_ nate care strabateau teritoriul Moldovei: acelea ,"ruuu din polonia, prin cernSuti si siret, sau prin Hotin qi Dorohoi, acela "or" =u indrepta tinutul tdtaresc, cu cele doua direcgii prirrcipare, ""r" 15tre cetatea Allrtl si crimeea, prin Tighina; acela care fdcea legdtrra rr""Jii;"--;"'; plt"l Raia qi Moldovita, "" sid-erti,cd, prin Baciu Ei Tro_ f:."::l;".! in,sfirgit' care trecea spre ""a Jara Romdneaicd, prin Biriad sau :y^sj=n""lu' ,'acau- Aceasta convergenta a fdcut din suceava punctul ^de trecere obli_ gator pentru toate sau cele mai multe si vaiorqlse marfurl comercializate in Moldova sau ,tranzitate prin teritoriul eifca in general in comer_ !u1 internafional medieval, organizat pe raportdl intre in centru comercial predominilnf - care concentra activitatea comerciali a u'ei arii intinse sau era asociat la exploatarea vamald a acestei a"tirritail Ei era prin_ cipalutrei beneficiar -_, suceava a asumat funclia de loc Je iniilnire'="ide
112M. Costiicherscu, Dacumentele moldouene;ti inainte Iaqi, 1932 , p . 6 3 0 - 6 1 J 7 . u3 N. Iorga, Istori,q comer!,ului romdnesc,I, p. 83_97.

comerlului in,,vam6 principal6(, obligatorie, pentru ansamblul relaliilor * .ternalional in Moldova . ' Aceasta funclie principala rezultd qi din elementele sau rttdimcntcle de drept de depozit $i ae etapa pe care le dau la iveald privilegiilc. clornnilor Molaovei^pentru lioveni. Vama Sucevei, spre deosebire dc celclalte vimi din Moldiva, avea caracter de vamd a unui centru de desfacere obligator al rndrfurilor. de ,,descircare'( a acestora (isklad); de aceea, la chiar cind, pentru aceeaEi marfA, erau SucJava erau vdmuite mirfurile cind vor cllrripercepute vimi Ia locul de achizi{ie, in alte tirguri:,,iar pira marfa tftdrascd, in suceava, pentru m6tasa, piper, camhd, tebencin vin gr"""s", de grivn6. in Suceava, cite trei groqi. Iar cind vor cr-rmpara mutff tatarascd ln alte tirguri ale noastre, vor da acolo r-rnde cumpdrd, in suceava, de grivni trei de grivni doi groqi, iar }a vama principali, grosi, Ei apoi vo'r putea sd o vindd cui le va pldcea"11a.Dar sfera de aplicatib d depozitulul sucevean era totuEi foarte ingustl, urmare a regimrii,rl statuat pentru lioveni prin privilegii; totugi, din marfa descircat1 gi vamuitl la Suceava, cel pulin o parte, -pos!-avgl bucali -- ]SLfar ng fialoturile -. urma si fie vindut pe loc, redistribuirea acestuia inliuntrul Moldovei fiind rezervatd negustoiilor localnici: ,,bucdlile de postav-le vor vinde la descarcare, in Suc&va, iar in alte tirguri nu au voie sA le vindactrrs' in comerlul intern gi de ttanzit aI a Lw6w-ului Pozitia privilegiati in cel. de Moldovei nJ a ex"-lus activitatea comerciah a transilvdnenilor comercial al acestora a fost trarg aI doilea principat romAnesc; dar regimul dependent de marile fluctualii ale raporturilor politice intre regatul ungar pi Mol dova. fDupa disparitia lui Luclovic de Anjou, BraEovul a pierdut legitr"rr,a 'cu 'Neagri prin teritoriile sudice a1e Moldoveill6 si a Jost dir''ecte Marea intreruptd qi legatura prin fara Romdneasca. Cum amenintat s[-gi vadd primejdia s-a concretizat in citeva rinduri, cum Moldova, in cooperare cu -Poiotria, a oprit la Chilia navigalia in interior, asigurarea libertatii de circulalie ta gurile Dun[rii a devenit o chestiune vitald pentru comerlul pontic it Unfuri"i. E ceea ce a conferit problemei Chiliei un loc de frunte, hotdritor, in raporturile dintre statele beneficiare ale celor douf, rnari pontic: Un- drurnuri continentile care legq,u tru^1qpa Qentrala-cu bazinul -!?ria BrAilci, Polonia Ei Moidova, prin qi Jara RomAneascd prin'drumul drti mui mol dovenesc/

"

:J3'ii"ilg: ftl"?#":r*ffi *",,1"0:;:?ili",+#f#'i,i'J;?'T3f r-tngar a clesfAAmeninlat sa piarda legdtura cu Marea Neagri, regatul
qurat o acliune perserrerentapentru a o menline in- funclie 9i efortul sAu in aceasti'direclie, punct cardinal aI poiiticii lui Sigismund de Luxem1I, 114 M. Co$tdchescu,Decunentetre mOld,OUenesti, p. 630" 633, r$ Ibidem, p. 631, 634. 116 mai sus nota 31. V.

d,e $teJan cel Mate, Ilo

1BB

189

burg Ei Iancu de Hunedoara, a asigurat succesul acestui obiectiv. Dacd teiul imediat al campaniei 1ui sigiimund din 139b in Moldova, pentru ,,recuperarea !5rii6', nu e mdrturisit in izvoare, obiectivele politiiil regale la rasdrit de carpati apar limpede in deceniile urmitoaie. in 1411. in cursul negocierilo_rcu Folonia, care angajau un vast cirnp de probleme, sigismund a fdcut din reglementarei probiemei chiiiei o conditie esentiali a reconcilierii, ameninlind cd, altminteri, portul dundrean va deveni ,,scinteia declanEatoarea rizboislsicll?. acoiait polono-ungar din 74!2, cel dintii statut cunoscut aI chiliei in raporturile internalionale, a fost.insofit de cea dintii reglementare, din care ne-au parvenit elemente, a relaliilor comslgisls intre Transilvania Ei Moldova1t8. t$i_in Moldova, ca Ei Jara Romaneasch,lelul principal ar politicii co. merciale a regatului ungar a fost acela de a asigura cbndiliiie cele mai bune cu putinla activititii bragovenilor, de a le inlesni legdtura cu centrele corn-er{uiui pontic, Bccesul la produsele orientale vehilulate pe drumul- rnoldovenesc qi, in sfirgit, la schimbul intre produsele proprii gi cele ale localnicilor. Privilegiat prin excelenfd in comerfut cu vrbtaova, dintre oragele transilvane, a fost agadar Bragovul, in rdstimpurile cind contactul politic a impus acest statut de priviiegiu, care nu facea decit sa preIungeascS,in forme noi, diminuate in diverse grade, vechea libertate de trecere a bragovenilor spre teritoriile de la gurile Dundrii qi {Ermul Mdrii Ncgrc in secolul al XIV-Iea. {.a"t dintii privilegiu al cancelariei Moldovei in favoarea braEovenilor e din vremea lui Alexandru cel Bun; actul insugi, emis, ca gi cel paralel al lui- Mircea din i-413. nu mult timp dupi intelegerea ungaro-poloni de la r,ublau Ei in legdtur5. nemijlociti cu aceasta,nrr s-a pistrat; in schimb, referirile la acest act cu prilejul reinnoirilor sale de su""esorii lui "dtre Alexandru cel Bun in domnie sint explicite Ei ii atribuie, toate, incontestabil, paternitatea celui dintii privilegiu comercial emis de domnii Moldor.ei in favoarea bragovenilorile.fcltuzele privilegiului pot fi reconstituite, aproxirnativ, din- continutul reinnoirilor sale din iursul secolului XVJ desi nu c sigur ca ele au rdmas identice de-a lungul anilor./ ci;tig rezultat pentru bragoveni din regimur prfvilegiului libertatea era '?rincipalul-de a circula Ei de a face comert in Mol-dova.fbexteld prirr7 Fl. Constantiniu gi S. Papacostea, Tratdtul d.e Ia Lublau (15 nxdrtie 1412)si s-ltlejia internatianald. a Moldouei la iitceputul ueacull-Li aL xi-tea, in ,,studiii,, XV l[ , ]96 4, 5 , p . 1 1 35 . in ,,It-g,yqq roumaine ci'histoire", XV, 1976, 3, p. 42i-*426. lltr FiuI lui Alexandru, Stefan, reinnbieste in 1435, privilegiul braqovenilor, ,,precu1n au avut de la rdposatul nostru pdrinte", M. costdchescu, Documentele motrlo,oeneSti, lI, p. 626-6?2. Tot el, in 1444, reconfirmiL privilegiui, ,,in eaclem libertate et paciencia sicut habuistis in tempoie patris nostfi, wafvode'sanclri,,; ibidem, p;.^72!r-732,,740-74I: 742-746, 7b2-7s5, 7bg-761, zzt-ttz; DRH, D, t StS, tt+, 393, 401-402,"_407-409, 412-4L3, 427*429. gtefan cel Mare cind confirmii, la rindul sdu, privilegiul braEovenilor, atribuie iniliativa.primd bunicului sdu Alexandru; L Bogdan, Documentele lui gtefan cel Mare, II, Bucuregti, 1913, p. 26I-26b.

vilegiilor, sau mdcar unele dintre ele, confirmi bragovenilor acest drept, ln diferite formuldri: ,,sh meargd cu marfa lor in btini voie in lara noastrb .. .'t, stabilegte, destul de vag, actul lui $tefan voievod din 26 rnai 1435120',,pentru aceasta - se adresa Roman voievod in 7447 braEovenilor, anunlindu-le inscAunarea sa -, vdzind aceasti carte, voi venili la noi gi in {ara noastri cu toate mdrfurile qi poveriLe voastre, nctcmindu-r'd de nici o pagubS, cdci lara noastrd vd este dcschisi, li nu veli avea de la noi nici o strimbatate, ci vd vom linea in acelaEi drept qi otrriceiuri, cun le-afi avut pe vremea sfint rdposatului pdrintelui nostru, Aler xandru voievod(12l; ,,ca sd le fie ior tuturor slobod qi cu buna voie a veni in {ara noastrS, cu marfa 1or qi sI umble in lara noastrd, vinzind gi cumpdrind marfa pretutindeni, prin {ara noastrd, prin tirguri, citA le va trebui'(, consemna privilegiul lui Petru voievod din lL septembrie 1448\22. # Libertatea aceasta nu era ins6 nelimitat5. Primele privilegii pentru bragoverri nu se referd decit la activitatea lor inlduntrul ti,rli, nu la tranzitul spre alte !dri.1C5 in aceastd primd etapa, bragorrenilor nu le era ingdduit tranzitul mdrfurilor lor prin Moldova, o afirmi explicit un alt act domnesc aproape concomitent (29 aprilie 7437), de la Ilie voievod caren dupa ce insirA privilegiiie recunoscute braqovenilor, adaugd: ,,;i asernenea, cind vin cu marfd, ei s5-gi descarce marfa 1or in tara Inca'(123. Abia la mijlocul secolului al XV-lea, mai exact din fuft[p. c inscris in {p3privilegii dreptul negustorilor braEoveni de a merge ,,peste 11s1s'rr?4. ritia, la o dati tirzie, a clauzei cu privire Ia negolul braqovenilor in bazinul pontic, prin Moldova, exprimd aEadar o situaiie nou6. Ea a fost urmarea instalarii unei garnizoane ungare la Chilia, din ordinul lui lancu de Hunedoara; controlul direct al Chiliei de cAtre regat a influen[at neindoielnic favorabil comerlul pontic al br,aEovenilor qi a iipsit Moldova de o inscmnatir pozilie comerciaia. Aqa{ar, in ciuda concesiilor pe care i le-a impus acordul de Ia Lublau, Moldova $i-a rezervat, pind la mijlocul secolului XV, beneficiile funcliei de mijlocitor aI comerlului cu produse orientale in Tr;rnsilvania prin teritoriul ei125. Chiar gi inliuntrul Moldovei, regimul negofului braEovean a suferit varialii in funclie de raporturile politice dintre cei doi parteneri. Liber120 M. Costdchescu. Doczmentele rnoldouenesti, II, p. 676-{377. 12rlbidenl, p. 731-732. 122lbidem, p. 740-742. 123 lbidenl, p. 710-711. 124 lbidenx. p. '142-745t v. si 759-761. lzs Mai muft incd, in momentele de crizd acutS a r:aporturilor sale cu Ungaria" Moldova bloca. in intelegere cu Polonia, trecerea vaselor spre Chili'a, in atnontele punf,rii, cum s-a intimplat in 1429 din ord.inul lui Alexandru ce1 Bun; din 1438 s-a pdstrat un proiect polon de deviele spre Polonia qi Boernia a procluselor importate din Orient prin Chilia; v. S. Papacostea, Kilia et Ia politique orientale de Slgi.sm,ond d,e Lurembourg, p, 432. Aceste actiuni Ei proiecte constituiau o amcnintnle serioasd pentru legdtura BraEovului cu luntea ponticd; reaclla lui Iancu tle F{r'lnecloara in 1448, ocuparea Chiliei, a creat situalia ideald pentru comeftul pontic al regatului ungar.

190

191

tatea de nego! era desigur foarte 1arg5, dar _apar in privilegiile domnegti i uureie in$radl.i, manffestare a tendingei de a asigura o funcfie, Ei.1:_ .marfa Eustorilor t6calnici. Astfel, $tefan, fiul iui Alexandru' recunoaqte in 1437 'numai lor, in toati iara noastrd, Bi"q""""ir"r dreptul ,,sb-gi vind[ cd vinzarea cu aminuntul era cu cotul sa nu ;itt65iireo, ceea ce insemna rezervate autohtonilor, fiagment salvat dintr-un drept de-depozit general In 744g, degi lJ aceastd datd presiunea regatului ungar era Ia "ni"ao"ut. ,culme, domnia inci rezerva localnicilor desfacerea cu amdnuntul a Poltavului: ,,insa pinza qi boboul s6 le vindd cu cotul, iar postavul sd-] vindd cu bucata, cu cine vor negu!a((127. Varietatea sistemelor"de vimuire inglobate in sistemul vamal aI MoIdovei face dificili, dac6 nu chiar imposibile, compararea taxelolvamale la care erau supuEi liovenii qi braqoveniil2s. sdsescdiri Transilvania nu era sediul unui trafic intens ceirtru "om"riialintre Apus qi Rdsdrit; comerlul intre Eistrila Ei Moldova in schimburile s-a desfaEurat potrivit- tariiului vamal stabilit de Stibor de Stiboricze, voievodul'Traniilvarniei, qi celui fixat de Alexandru cel Bun, acesta din i.rrrna pierdutlze. -. b",ti."-de prima insemnhtate ne-a parvenit cu privire la politica lui Aiexanclru cel bun fa!6 de negolul tdtar. Scrisoarea din 74 martie 1'428 a hanului Hoardei de Aur, ulug Muhamed, c6tre sultanul Murad II, atesta oprirea de citre domnul Moldovei a circulaliei negustorilor titari prin lara sa spre linuturile turceEti: ,,DeEi v-am-fi.trimis oameni, nu i-unr fi putut pune pe drumuri, cdci romAnii (Ulak) ziceau ci nu pot trece [. . .1. Asa'stind lucrurile comunicd-mi cum ar fi mai bine s5-1 in16tr-rrani dintre'noi pe ghiaurul Ssta de romAn. Negustorii pirtaqi ^mergind ,9i venind pe uscat qipe api, sd vadd traiul sirmanilor 5[139itt130' ' Informatii mult piea lacunare pentru a ingidui reconstituiri sigure de ansamblu ne-au parvenit cu privire la comerlul genovez in Motrdova Din qtiri privitoare ia mijlocul secolului al XV-lea qi Ia regimul acestui-a. se poati deduce cd o vaml genovezd funcliona la Cetatea AIb5, desigur
126 M. Costdchescu, Docurnentele moldouenesti, II, p. ?09-710- t2' tbidem, p. 743'-745 confirmat mai pe Larg in 14b-2,ibid'em, p' 759-t62 :i 'Ce Stelan cel Mare in 1458; I. Bogdan, Documentele, 1I, p' 261-265' - pe '- -ti'p"nt1'u cele tlei formule de vdmuire in Moltlova secolelor XV-XVI vaioa:e, pe greutate (sau capacitate) gi pe bucatd -, v. I._ Nistor,. Das moldaui.scl* Zotlweien lm lS. und, 16. JahrhuncLert, fn ,,Jahrbuch fiir Gesetzgebung, Verwaltung unrl Volkswirtschaft im Deutschen Reich", 36, 1912, I-2, p' 244-245' 12tl Hurmuzaki, XV, 1, p. 7-8. 130M. D. papa, eii)tte ale politicii internationale a ldrii Romd'ne$ti $i M.oIde istorie", .rlouei i,n tilnpul tui,'Miriea cel Bdiri,n gi Aterand'ru cel Bun, in -,,Revista probabil 31, i978, Z, i. ZSq-ZS5 Ei consideraliiie'de ia p.262-264.,A'utorul,considerS, mdsura lui Alexandru cel Bun privea nu rumai tranzitul tdtar spre ;ultif-icut,-'"a dar gi ,,comerful practicat de tdtari in interiorul -fdrii". Ne-am imperiut'oto*utt, '"a, de aplicare absolutd a dreptului de depozit in ra' afli a-sadar in fata urrui partenerii comerciali ai Moldovei' porturile cu unul din

cu l\{oldovanu a fost supus'pini in i^"":l"l#^: . gpgr+t-Ui++td obligatoriu, probabil pentru-.ca cel de al trellea depozitului regiriTilui

rpentru negoful genovez, semn al unei neindoielnice autonomii comerciale 'ge*o.r"ze In.u"est insernnat port ponticrsf Penetralia genovezilor ln comerlui Moldovei qi relaliile lor cu Lwovy'-ul sint Ei ele incontestabilelse, de5i nu sintem in misurd sd stabilim condiliile in care s-au desfdqurat. Sigur este ci in primele decenii ,ale secolului al XV-Iea, genovezii _p_uteiu circuia cu merfurile lor pind la Lw6w pe drumul moldovenesc. Hotdrirea regali din L444, care a reinnoit dreptul de depozit al Lw6w-ului, atestb prezenla in oraE a negustorilor ,,transmarini(, intre care gi ,rryercatores italici(, interzicindu-Ie in acelaqi timp sd desfacd in Moldova mdrfurile cumpdrate in centrul rutean, pentru a nu prejudicia interesele negustoriior liovenilsa. Daci incordarea care a intervenit in aceiaEi ani intie Moldova qi Genova, a cirei conducere .a luat hotdrirea de a aplica represalii comerlului moldovenesc, pe mare Ei pe uscat, ca urmare a confiscdrii de cdtre voievodul $tefan a mdrfurilor unui mare negustor genovez134, fost sau nu in legdturd cu ingrddirea de cdtre poloni a actia vitalt comerciale a genovezilor in Mo1dova, e o chestiune care nu poate fi solulionatd pornind de Ia informaliile disponibile. Oricum, raporturile moldo-genoveze au suferit de acum inainte o serioasd deteriorare, care . s-a pre"lungit pind spre sfirgitul sistemului pontic genovez, in 74751Y I\Lodificarea politi.cii. comerciale ct domnilor Moldouei'. $i in Moldova ca gi in Jara Romdneascd,modificarea politicii comerciale a domniei in raport cu principalul partener comercial - a fost urmarea unei schimbdri decisive a contextului poiitic internalional; ca Ei in cazul Jdrii Romdneqti, Ei in cel al Moldovei, factorul decisiv nou al acestui context
131B. p. Hasdeu a semnalat existenla unui privilegiu aI lui Alexandru cel Bun in favoarea negolului genovez in Moldova; L Nistor, Die auslDiirtigen Handelsbezieltungen d,er Moldau, p. 184 a acceptat autenticitatea actului, care a fost insd respinsd justificat de N. Iorga, Istoria comer$ului romdnesc, I, p. 119. 132In 1443, genovezul Christophoro Frago transportd din Lw6w spre Moldova o insemnatd cantitate de postav; I. Nistor, op, cit., p. 3L. ,rt ,, . . . secundo, ut mercatores italici vet alii quicumque pagani vel christiani de transmAritimid partibus. cum mercibus quibuscumque Leopolim venientes, ipsas merces sive res quascumque ultra depositum l,eopoliense ducere non valeant nequ* prae5umant. secl om.nia ibidem deponere et vendere debent, venditisque mercibus predictis et' aliis in Leopoli comparatis, illas in Valachia vendere non audeant, sed irans m'are vendendo transferre teneantur, ne incolis, mercatoribus et deposito Leopoliensis clvitatis praeiuclicium causarent vel quovismodo inferrent; si autem inhibicionem mercatores Italici vel alii quicumque contr:a nostram presentem partibus in Valaehia. eorum.-merces vel pagani ve1 chrisfiani de transmaritimis ieJ quascumque venderent, excedentes, extunc ipsis civibus et consulibus I,eopopresentibus omiimodam damus facultatem de talibus excessoribus ei liensibus huius decreti transgressoribus penas secundum exigentiam et estimacionem merciu6 llapsgredientis vel tlransgrediencium cum moderamine favoris capere et tollere"; Akta grodzkie i. ziemskie, V, p. 133-134; cf. I. Nistor, Die auswiirtigen Hatu delsbeziehungen d,er Moldau, p. 185. 134 Iorga, Acte ;i fragmente,III, p. 16-21. N. res p. renla.cat cd incordarea pare a se fi extins qi la Polonia; ibid,em, p. 22*
te

192

13 -

Geneza statului in evul lnediu romdnesc

193

@eriu1otoman,acdruiexpansiune1aDunareqiin ie iniiiativelor politice Ei a dat naqtere' ,rngi noi structuri a raporturilor internafionale. Comerlul qi politica comercialf s-au adaptat la noua situalie creati de expansiunea otomana. in destinul istoric al Moldovei, Impe,riul otoman a incepi-rt si cintSreasce covirqitor o dati cu ocuparea Constantinopolului qi cu instaurarea controlului otoman la Strimtori. Evenimentul prevestitor al indelungatei hegemonii otomane a fost somalia adresatd de Poart5 tuturor- putgrilgr riGrane de a-i recunoaEteautoritatea Ei de a se supune pldlii tributuLuirso. I" L[E[=J356r.CUpi amindri qi deliberdri pre]ungite, Moldova a acceptat termenii soma{iei137. De Ia inceput, prin insuqi textul actului sultanal care confirma plata tributului de c[tre Moldova, componenta comercialA a acordului era afirmatd. Luind act de incheierea picii 9i de ,,inliturarea duqminiei( dintre el gi Petru, domnul Moldovei, sultanul Mehmet aI Il-lea adduga: ,,Ei am poruncit ca negustorii aflali in tinuturile sale, la Ahkerman, s6 vinn cu cordbiile ior Si sd facd aliqveriE cu locuitorii la Adrianopotr' qi CIauza comerciali a inlelegerii moldo-otoirlane 1a Bursa qi la Istanbul'(138. . rispundea unui interes esenlial al Moldovei, alume acela aI principaiei legaturi a comerlului internalional care ii stribdtea teritoriul. Dar @#ir" rdspundea in acelaqi gulrSrea continudrii functiei drumului. r-noldovenesc unui interes comercial de prim plan aI Poloniei, care a ar"ut o Timp si -rnoldoffirticipare insemnqtd dacd nu Ia elaborarea clauzelor ,qqord.r;lui btoman, cel pu[in la acceptarea de citre Moldova a gltimatumului sultffiului'Mehmet aI ll-learas. Acordul amintit nu pare aqadar a fi modificat esenlial datele comerlului extern al Moldovci qi aie legiturii comerciale internalionale care ii strdbAtea teritoriul; abia evenimentele militare qi politice din ultimul sfert a1 secclului aI XV-lea aveau si determine modificiri majore qi pe plan comercial. Rdspunzind inceic5rilor puterilor pontice de a se elibera de sub regimul triEutului otoman gi de a restaur'a libertatea comerlului in lVfarea Neagr6, Mehmet al II-lea integreazd in cursul a trei mari expedilii pocucerirea zitiil; cheie ale litoralului acesteia in stdpinirile sale: '14$,,i? Trapezuntului qi a intregului llrm nordic al Asiei Mici;. $f!. gq"nl"i.T.n caffei gi iichidarea pozitiilor nord-pontice ale Ge-noveiEi_venetieii J*pr!,, cucerirea Chiliei qi Cetnlii AIbe. Lupta lui $tefan cel Nlare cu turcii, segment al unei rnari infruntdri pentru libertatea Marii Negre si a Duneiii, s-a incheiat printr-o infringere cu ccnsecinle exceplionale qi de
136S. papalostea, Die poldtischen Voraussetzungen Iiir die .tt:i,rtsthttltl.i,cheVtrReiches in'L Schuarzmeergebit:t (1453-1434), in ,,l,ttn' herrschait d,ei jsmaiischei chener Zeitschrift fiir Balkankunde", I, 1978, p. 219. i3? Idem, La Moldaoie dtat tribl,Ltaire cle l'Empire ottoman au XVe siacle, in ..Revue roumaine cl'his1-oire",XIII, 1974, 3, p. 447. " teu M. [{. Mehme<l, Do'cutnente tirceiti priuind, istoria Rom6.niei, I, 1455-1774" Bucureqti, L976,p. 2. rau'S. pspis6stea, .La Motcl,auie etat h"ibutaire de l'Empire ottoman au XVe sibcle, p. 445-461.

hilned duratd. controlind acum toate centrele insemnate aie M6rii Ne- '' --1'''-d otoman incepe exploatalll9, ln pflrflUr. rln 2itotul acesteia,-Imperiul -FEa econom;.ca teritotiiio" lui $tbfan d6 a preintima "i-tutane.'1n*c-elCdrea poziliilor pontice ale MolAondinatidi"otolnlne asupra ;ltff-deffiiltivarea iOvei, in colaborare cu Polonia, efort in vederea cdruia a acceptat s5 Drestezeomagiul vasalic regelui Cazimir (Colomeea, l4&D a devenit caMoldova era prinsi intr-un iuca o data ci incheierea pdcii turco-Poloner+0. verticai de interese otomane gi polone convergente sau conciliate care E3 svea sd constituie aspectul principal al situaliei ei intern-alionale.pin[ in secotrulXVIII. Orieniindu-qi politica externi in funclie de aceasti realitate, $tefan a incheiat la rindul sdu pacea cu tr,rrci.l, aqezate sub garanstabilitd iia atianlel sale reinnoite cu Ungaria, 9i a rupt- hot6rit leg-atura politicii oiientare a deschis ultima fazd a ia Colomeea cu Polonia. Noua iate *"t"rtre, confruntarea cu Polonia, a9s-ta1u3!.1 pe pian politic, mili* tar s,l, aspe"t mai pulin cunoscut, comercial. Echilibrul politic polono-otoman' consacrat de pa'ceaintre cele doui state a constituit cadrul in care inc&carea domnului Moidovei de a pune capat vechiului s-a desfSEur,at regim comercial, al liberei circutalii intre Lw6w 9i 1\{area Neagri, prin oblifaia sa, gi de a conferi negustorilor acesteia funclia de intermediari gatorii intre Polonia gi Imperiul otoman. , Pacea tprco.poloni qi confirmirile ei succesiveau stipulat, in termeni ". generali, libertatea comerlului intre cele doui state, ceea ce presupunea iirculalia nestingheritd a negustorilor 1or prin teritoriul Moldovei spre puncteie de destinalie colneriiale fixate14l. Dar acordului comercial turcoa pus-o in practicd boio", $tefan i-a opus proprla sa conceplie pe. care poate fi precizatd, dar care in orice caz e incepina de la o date care nu ieguia de noua situalie crlati i[oldovei prin pacea turco-poloni-.lndati din nou relaliile sale dripa mo'brtea lui $tefan, incercind si _reglementeze statului polon a trimis la Poartd o incu Imperiul otoman, conducerea s"*rroie solie, ale cdrei instrucliuni cupiindeau qi prevederi de ordin comercial. Revelatia cea mai insemnatd a acestui text pentru inlelegerea politicii lui $tefan se referd la masurile pe care acesta Ie-a luat pent13 negustorilor poloni Ei turci prin !ara-sa, fie dir-ect, fie ;-;pti-"it""la!ia pritiexorbitinte pe cafe Ie-a impus pe mdrfurile lor: ,,Ve1it precip"t."a*ite urma sd recomande solia polone-.sultanului Baiazid al II-Iea ' quod libere mercatores vadant, quorum libertatem olim Joannes Stephanus woyevoda walachie violabat, non permitebat..mercatores turcos venire et nostros ad vos et quando non potuit_ transitum facere id "", piottllr".", tunc imponefuat vectigalia rnaxima gravando sicque eos depactando,'propter qias depactationes mercatores non venibant, qui temcrescebat amicilore patrii vestre ierentiiatis libertatem habuerunt et iia fraterna inter dominos. Crescebant eciam thezaurorum augmenta et
a r40 ldem, De Ia Colmeea la Cod.rul Cosminului (Po?!.-!i_9_i'n,t^e!?ationald. Moldo535' vei. Iq tlirritul secolului el xv-lee),,,Romanoslavi9a", {V{J, 1970,-p' -iri N.'Ioigu, Stud.ii. istarice asupra Chi'liei ;i Cetd'fii '4lbe, p' 296-297'
1 0 Fi

194

pax viguit tuta". (,,si binevoiascS sd ordone ca negustorii a cdror iibertate odinioari o incSlca Ioan $tefan voievodul Molclovei si meargi liber;_ iacesta] nu ing6duia ca negustorii turci sd vini la noi qi ai nogt-ri la voi gi cind nu putea impiedica tranzitul, atunci impunea taxe foarte mar,i, apdsindu-i qi storcindu-i astfel [incit] din pricina acestor stoarceri n_u [mai] veneau negustorii; ,[care negustori] in timpul tatdlui Serenitatii voastre aveau [aceastd] libertate, [Ei astfel] prietbnia fraternd crestea intre stapinii For]. sporeau insi qi tezaurele iar pacea era trainicSairae. Prpa apro^apeun _secolde la instituirea sa, regirnul privilegiului pentru lioveni a fost anulat de noua politica a lui $tefan. Noua o.rientare comerciald a fost direct legatd de desprinderea Moidovei din legatura cu Polonia instituitd de Petru Muqat; produs al unui context int6rnational care se manifestase prin suzeranitatea polona asupra Moldovei, privilegiul a incetat sd funciioneze o dati cu modificarba acestui context si cu incetarea suzeranitdlii polone. Cu incercarea lui $tefan de a asigura Moldovei funclia de intermediar comercial intre hnperiul otoman Ei Folonia s-a manifestat un nou curs de potitici comerciali a cdrui aplicare intermitentd avea sd alterneze cu revenirile la vechiul regim comercial, cel al privilegiului liovean, qi la incadrarea in realitatea noui impusa de acordurile polono-otomane care aveau si prevaleze in cele din urma. oscilaliile intre cele doui tendinte au urmat indeaproape vicisitudinile situatiei politice. Primii urmaqi ai lui stefan au urmat linia de politicd comerciala pe care acesta a fixat-o spre sfirqitul domniei saie.l.pgg[qn,.deqi prin pacba incheiati cu Polonia in 1510 se angaja sa permrta ubera trecere a negustorilor poloni spre Turcia gi Jara Romaneasci, interzice in fapt trecerea acestora spre Dundrea de Jos$3. La inceputul domniei tui Stefanjta. sensul autentic aI infruntdrii e rel.evat de instrucliunile ,n"i ffil!?ffi.|e polone trimisd la noul domn: ,,secundo: quod sii libertas eundi in Turciam mercatoribus subditis sue Maiestatis juxta privilegia et federa antiqua, alioquin esset ea res inconveniens mutue concorclie, amicitie et federiJ. Garbacik, Materi&IA do dziej6w dyptomacji polskiej z lat 1486-1816 (Kodeks_.zagrzebskil, Wroclaw-Warszawa-Krakdw, 1966, p. L26. Conceplia polond despre libertatea acordatd negustorilor moldoveni-de a'face comer! in polonia e lmpede exprimatd. de loan Albert in 1499, anul incheierii pacii moldo-pclone: ,,subditisque suis mercatoribus cum mercibus generis et nanierei cuiuslibet ad r:ivitatem nostram LeopoLiensem mercature gracia veniendi seu mittencli in earlermclue civitate nostra Leopoliensi mercandi et merces quaslibet, quas secultl atlduserlnt seu illuc duxerint, exponendi, vendendi, res pro rebus commutandi et canbiendi et tandem in eadem civitate nostra standi, morandi et pausandi, quamdiu res et nrerces ipsorum vendiderint, vel pro rebus aliis commufaverint, exinde ac propria curr rebus et mercibus eotum si i1las habuerint, redeundi tute, libere, secure sub tuteia et protectione nostra..."; llurmuzaki, II, 2, p. 446. E evident cd hotarul liberei circulalii a negustorilor moldoveni in Polonia era Lwdw-ul. Intr-e su totul 'alta perspectivd decit cea a studiului de fa{d si incaclratd i-ntr-o coerentd de idei proprie, tema instituirii proteclionismului comercial in Mcldova .de ,ciltre $tefan cel Mare a fost sustinuta de B. Cimpina, op. cit., p. 32. 143 Iorga, Istoria com,ertului romdnesc, I, p. 111. N.

bus; quodque cives leopolienses habent privilegia vetera de emporio et depositorio suo que i}lis per Maiestatern regiam violari non possunt'(144. (,,In al doilea rind: negustorii supuqi ai MajestSlii Sale sh aribe libertatea de a merge in Turcia potrivit privilegiilor Ei tratatelor strlvechi, altminteri ar fi o situalie nepotrivita cu concordia mutualA, cu prictenia Ei cu tratatel6; iar cet6tenii lioveni si aibe vechile lor privilegii cu privire ls emporiul qi dreptul 1or de depozit, care nu le pot fi incSlcate de cltre Majestatea Regal5.'(). Termenii instrucliei regale care insista in favoarea inrestaurdrii vechiului raport comerci:tl intre Polonia qi Moldova temeiat pe de o parte pe privilegiul liovenilor qi libera 1or circula{ie spre Imperiul otoman qi [ara Romdneasci, iar pe de alt[ parte pe dreptul de __ dau la iveald evolulia concepliei codepozit absolut aI Lwdw-ului Moldovei. Refuzul Poloniei de a suprima in favoamerciale a domniei rea negustorilor moldoveni depozitul obligator la Lw6w a atras represaiiile comerciale ale domniei, in primul rind anularea esen{ei insa;i a privilegiului acordat liovenilor, libera lor circulalie prin Moldova. Dupi campania victorioasi a lui Soliman aI Il-lea in Moldova in 1538, cursul politicii comerciale devine mult mai osciiant' Tratatul moldo-polon din 1539 confirrna vechea libertate de circulalie a negustorilor poloni spre Imperiul otomanfit. I)ar, restaurat in domnie, Pgl**.$ffr+ revine Ia politica de ingradire a cotnertului polon in lara s6. lnstructiu, -ni l e-i nmi nate in pr im avar a anului 1546 solului polon t r im is I a Pet r u Rareg iau irct de hotirirea sa de a infiinla ,,obroace(( la hotar peltru-cornerlul cu boi, ingradire pe care regele o consideri inacceptabila; fapt Semnificativ, regele condamnd m6sura in numele tratatului turco-polon circulalie a negustorilor intre cele douA laritas. tn care stipula'libEra toamna aceluiaqi an, sensul conflictului apare mai limpede in textul unor noi instrucliuni regale, inminate de data aceasta reprezentanlilor poloni la comisia mixta de la hotar. I-uind act de refuzul lui Petru RareE de a se incadra in prevederile tratatului turco-po}on, actul regal constatd instituirea de cdtre domn a unui ,,nou antrepozit, care nu voieEte sd ingdduie sd fie ocolit, iar dacd ingil,dr-rie atunci face greutdli acelora care Je intorc in statele noastre, le ia mSrfurile, ii bagd ia inchisoare, iar pe unii dintre ei i-a dat morlii, prin care fapt este calcat nu nlrmai acest tratat, pe care domnul il are de lat noi, ci qi acela pe care il ayem cu impdratul turcesct(. ln continuale aijare argumentul moldo."'enesc al controvor zice cE si negr-lstorilor rnoldoveni nu le este ingaduit versei:,,Daci sd meargd decit prin [corect: ]a] Liov, comisarii noqtri vor spune ce antrepozitril din Liov este strivechi qi c5 dupa el arn dat domnului voievod tratatul, iar ci antrepozitel.e clor,lnului voievod sint noi, ficute in urrna tratatului, astfel ca n-ar trebui sd pricinuiascd pagube supuqilor noq144 M. Costicirescu, Docunten.te nzaldoueneSti de la $tefdnild' z;oieuod (1517I 1 5 2 7 ) , a q i , 1 9 4 3 , p. 5 1 5 . 1a5Hurmuzaki, SupI. II. 1, p. tI9, 124. 1a6I. Corfus, 'Doiumente priDdtaere la istoria Romdniei culese din arhi'u"ele polone. Secolul aI XVI-Iea Buclu"etti. L979.p' 107.

196

197

trirl+t. Dan IliaE, sliccesorul imediat al lui Petru, reconfirm6 polonilor vechea libertatells. In activitatea lui Alexandru LdpuEneanu, cele doui tendinie s-au intilnit. Incepindu-gi domnia sub semnul suzeranitdlii polone reinnoite, Lipugneanu intdreEte ;i el regimul liberei circulalii a neMai tirziu insa el instituie - jarmaroace gustorilor poloni prin !ar'a sa14e. hotar, .rnde uvea sd se desfriEoarecomerlul moldo-poion15o/Dar in ulIa tirnile decenii ale secolului XVI, direclia de politici comercialS inauguratd de $tefarr cel Mare o datd cL1anularea privilegiului liovean a fost pardsiti iub presiunea acliunii turco-polone conjugatel5fl

,Nir dea naEtere unui stat, iar cealaltd linie comerciaid. a Crin'reii qi a canc s-a intebaffei t. ..i avea sA creeze un alt stat paralel cu celSlalt, nlai intii in Carpali, pentru a cobori curind pind ia Duni:trc. Aceasm;i; cu ras& romand, a unui principat roman [a a fost necesitatea i;te;eierii' pentru a sluji linia Dunarii i.nferioare, qi ace-ea a intetrreierii, de o parte,

N E NArro aLn MXT#r??.X*T;frrXlHrR RU rrr.D M$rsrAr : DJiu

in cercetarea evului rnediu rorndnesc, funclia drumului internalional de comer! in constituirea statelor a fost ignorati pind cind Nicolae Iorga, precursor qi in acest domeniu ca in atitea altele, a stabilit corelagi p6* fla lntie aceste dou6 realitd{i istorice. Cu privirea cuprinzdtoare opera istorica, $. Iqgga"a descoperit caracterizeazA irunzdtoare care ii al'XIV-lea, al si subliniat rispicat rolul poiitic covirgitor, din s'dt"olfiI drumurilor de iomert internalionale care au strdbatut teritoriul Jdrii RomdneEti qi Moldovei, punind in eviden!5 contribulia lor la constituirea celor doui'state: ,,Alcituirea potitic[ indoit6, adicd Jara RomAneascd qcria istoricul romAn in 1912 - o cereau qi mari nevoi de Ei Moldova vialr economicd universal.S,care au prezidat la unificarea tirzie a-vielii $1 dupa lnfaliqa![ranegti libere in jurul celor dou6 centre domneEti6(. rea drumurj.Ior care legau Carpalii rneridionali de linia Dunarii qi a imprejurdrilor apariliei legiturii comerciale a Poloniei prin Moldo\ra, autorul conchidea:,,Ca gi principatul muntean, ea, Moldova, a pazit-dru-a mul. a garantut lini$tea, #ifurat coffrerful(tI5t. ,,S-a observat cu drep'tate si im spus-o mai de muit - afi'm1 istoricul roman in 1920 - cd interneierea Principatelor noastre, . intli principatul Jdrii RomAneqti in .r\rgeq,pe la i300, qi pe urmd principatul Moldovei, la Baia, pe 1a 1360, a tosi'in legitura cr,r o arteri de comer! care trecea de Ia Miazdnoapte Ia Miazdzi, sau mai bine, cu cele trei ramificlri ale ei care s-ar-ldiferendoua liat pe urmii, trecind prin principatr-rl muntean, pe lingd una sau care'treceau prin Moldbva(t;3. $i, doi ani mai tirziu, in cadrul unui ciclu de conferinle {inute tra Sorbona: ,,Linia de comer! a Dunirii de Jos avea
Lt ? lbi d , e l n t p . 1 2 1 . \48 lbiciem, p. 146-147. tle lbi{Jeln, P. 187. \ " u lbi d " e n r , p . 1 9 a - 1 96 . 151I . N i s f o r - D u s m o ld a u isch .e . Z o llt:e se n , p . 2 4 6 - 2 47. 152N. Iorga, Trei lectii de dstorie despri insemtzdtatea aersald, VStrenii rie Munte, 1912, p. 23*24-. ,. 133' N. Iorga, Drurnuri aechi, BucureEti, 1920, p. 9-10. Lvo

a principa_tuluiMoldovei' in d" u"i spry 135-9 d;ie-"it;;u'"ici -1360, Ideea qi-a gdsit intruparea suVaii" f,iirt.ului, Prutului' Ei Siretului(1;a. p""*a in lucrarea care inscrie in titlul ei gindirea autorului: Drutnurile "d,e 19281tff' comer{ creatoare ale statelor romdneqti (BucureE-ti' Viziunea lui Nicolae lorga despre raportul drum _- stat in geneza integral sau pallial, farii RomAneqti gi Molclovei 1 fost preluatd, 9:_ sa ""irl din cei mai de seam6 rnedieviEti din generalia elevilor sdi. lncercind rnedievalA a romAnilor, P. P. Panaiexpfice dualitatea statala in istoria ageza in rindul intii intre factorii creatori de stut ln istoria noastescr_r M'i tra in secolul al XIV-lea ,,deschiclereade drumuri comerciatre(156' apariliei 3t-t9:?. internaliolale caiegoric insf,, cercetincl imprej-uririle prinilpate care a strdbdtut Moldova, din secolul al XIV-lea, Gh. I. Braiianu constata c[ principatul, la inceputurile sale, s-a instituit oaznic aI acestui drum comercial in devenirc, ci ,,aici drurnul a putut sa creeze
5fgf1-tlcc15z.

Nlodificarea in deceniile din urmi a unghiului de vedere zrl cercet5rii asupra interneierii statelor romAne, deplasarea-accenttilui investiga- dezvoltarea bazei eco{iei asupra proceselor social-econotniceintc'rne nomice'qi constituirea unei clase nobiliare feudale, generatoare de stat feudal - s gsncl;1mnatla uitare dacf, nu chiar la discredit concep{ia }ui m. toogu uirpr* funcliei creatoare de sta,t a marelui druirr internalional de ccrier! in istoria noastre medievalS. $i totuqi, adincirea in uitimul ii*p u conceptului insuqi de ,,intemeiere(( a statelor noastre medievale, inleleasa astazi ca un proces extrem de cornplex, gi de lunga duratd, .ca de altminteri geneza oiicdrui stat feudal,-Ei cuprinCerea sa in realitdlile de istorie gendrariacdrora le aparline Ei fara de care nu poqtg. f] c-orqc-t Jes"itout, iu readus la suprafalf corel,alia drr'rrn - sLat stabiliti dq 1{' Iorga, integrind-o, cu nuanliriie de rigoare, ],mpuse.de investigalia cea mai recenti, in lesittlra de factori caie au dat naqtere statelor nedievale romAne. Sa incerc6m sd desprindem locu1 drumului comelcial in acest complex de factori.
154N. Iorga, Points d.e 1)ue suT !'ktistoire du cammerce de yarient au |o{ayen Aqe. Paris. 1924.p. 93-94. ----' fiSdr" sa1e, istoricul $i-a atenuat in oarecale mAsurd activitdlii Jifi.lituf geneza dcspre teza. repetat si rdspicat afirmatd in trecut,.creadA drumurile comerciale 9i -- afirma el in 1939 - ci nuinai ai: fi o greleald sd se riii6f"r'rb-aiu, ,,.1. <frumurife de coiaerl au creat lirile noastre"; N. Iotga, El-emente eLonomice i|I' p.-50' cultura noastrd., in Conf erin[e qi prelegerii, Bucure,sti, 1-943' -f -156p. p. tranaitescu, be'ce au ost lara Romdneascd ;i Molc{o'La {dri' selrap. Bucureqti, 19'1?' 132' rate?.in Interpretdri ron'Ldnesti, 'irr- 61'r. I. gl'atianu, O enigtnd gi un' miracbl istoric: poporul r.)ntd17.I:lucure,sti, 1940,p. 111.

rarndnilot

in istrtt'i.a ztni'

199

/Incetarc.a monopolului bizantin asupra Mdrii Negre, odati. cu instadrarea cruciatilor Ia constantinopol (1204), a transformat bazinul pontic, in a doua jimitate a secolului al XIII-lea qi indeosebi in secolul urmdtor, ln principaia verigd a co'merluiui intre lumea mediteraneani $i Asia Central5 gi Rasiriteand/cel rnai de seamr mijlocitor al mar:elui comer! internalional, care a 6ontribuit masiv la modificarea realitdtiior social-economice gi politice ale Europei. Marea Neagrd, unde, potrivit unui izvor venelian autorizat de la mijlocul secolului al XIV-Iea,-se afla ,,izvorul tuturor mdrfurilor(( qi caiie de acces spre ea devin obiectul unei ,multiple qi indiriite confruntdri polprigi concurenle, rnanifestata prin Iitice qi militare. Trei mari conflagratii veneto-genoveze, cu largi aderente in rindul for{elor politice ale lumii mediteraneene gi pontlce, au fost urmarca nenrijlocitd a rivafililij gqlol doui republici cornerciale pen-

lumii mediteraneene dar, cu un decalaj de aproximativ un ,secol, qi aiupra Europei centrale, qi a Mdrii Baltice - -arie acoperitd in mare mdsurd de regir,rul Hansei -, zor'e care s-au straduit sd intre direct sau macar indirect in contact cu Marea ltreagrd, devenitd principalul loc de intilnire a drumurilor comerciale care lcgau Europa gi Asia. _circulalia mdrfurilor intre Europa centrald, respectiv Baltica qi Marea Neagrd, ciqtigd in intensitate in secolul al Xlv-lea, iar controlul drumurilor care asigurar-r aceasti legaturi a generat rivalitdti nu mai pulin inversunate intre pttterile acestei p6r{i a continentului decit cele caie au opus thalasocratiile__,me_diteraneene pentru bazinul pontic. Agadar, *t11 Lrlui XIV, Marea lVeagrd a der-enit locul de intilnirc prirrci_gursu]"5eco1 pal _ aI m ar ilor linii a l e c o me rtu l u i i n tc rn u ti onal , al i ti nerarj i l or ai i uti ce, m'editeianecne $i centfal-eufopene; sau, pentru a invoca formula fericitd a ceiui rnai dn scami cercetator al istori,ei Ma.ii rv"gr",'Gh. I. Brdtianu, aceasta devenise ercum ,,placa turnant5{( a economiei de schimb ..mondial e ";, b az inul c ol6, q b . q i re d i s tri b u i to r a l u n o r mari artere mari ti me, fl uviale 5i te'estrc. f Doui serii ile desfaEr-rrari pe plan international, concomitente, studiate de cercet6rile recente, au influentat decisiv er-olutia leg5.turiJ.or continentale cu Marea,Neagr:a: ofensirra puterilor cregtine in Er-rropa Rdsiriteana impotriva Floardei dc Aur, care a pierdut acum insemnate teritorii in aria apuseand a dominaliei ei, si in.staurarea controlului genovez asllpra firnr,rlui nordic qi apusean al Marii Negre, inclusiv gurile Dundrii, cle asemenea in detrimentul hegemciriei mongole; modificari poiitice ;i teritoriale strins legate de interesele comerlului internalionai qi in mare rnisur:d determinate de acestea. In acest context nolitic modificat s-au dezr.oltat in a doua jumi"tate a secolului al XIV-iea legdturile comerciale intre Eulopa Central6 qi Marea hle:rgrd prin teritoriul rorn6nesc. cr:plitls elcum in rnarele trafic de irirfr-rri intr:e Orient si Occident. Instalarea genovezilor ]a gurile DunS.rii ca putere dominantd Ei efortul regalitalii angevine din ungaria de a deschide prin teritoriile sale o

" tru controlr-rt **"*-Atractiacomeitului MHiifNGnI61 bazinillui pontic s-i Jxercitat puternic nu numai asupra

200

pro_priului sdu legdturd comercialS cu Marea NeagrS, pentru interesele -riJ,go1 qi pentru a-qi asigura participarea la beneficiul tranzitului de marprincipalului i"ii i"tr" Occideni Ei lirmea- oriental5, s-a aflat Ia originea Tarii Romineqti, cel care lega BraEovul c-u Briila qi de aici cu e;il-;i blr"i""f pontic.fin 1358, Lndovic de Anjou creeazA o zoni de imunitate PrinciPalii vamala intre riurile lalomila gi siret, in folosul braEoveniloraf beneficiari ai noului itinerar ccmercial; in anul urudtor se der'agenli si qi Jara lloq;i.f,iau o noua etapa a conflictuiui dintre regatul ungar rol important a revenit luptei pentru conn"ui"a, in cadrul c5reia un pentru Iror"r Legmentului de drum dintre BraEov qi Rrdiia Ei,^desigur, lupte, in cursul cireia care ii strabatea. I-a capatul acestei ia"iioti"fpe desivirq-eqte Tara RomeneascAatinge qi in r6sdrit hotarul ei istoric' iqi cu qi se inT,est:reazd, institufiiLe statului de sine stit5tor' lhri"p"t-ta""!ar Romadrumr-ll comercial BraEov-Brdiia s-a aflat sub controlul lirii insemni,it in fixarea pe terlnen lung a raport't-l1"llor negti. In 1368, moinent trin,oAn"uu"a qi qg_.Tia, privilegiul braqovenilor pentru cirIl"irn^lur', reinnoit, dar nu_de Ludovic, ca in ii negolui pe drumul siaiiel e ""r-tll ;i'A" fhui".t. Tn lupta-pentru controtrulsegmentul-riBragov * Dui5Sg, care lega Europa ,rar"L de Jos din marel'e diul'r continental european q1 Tr*nsilvania, 1'ara Romdcentrala de Marea 1ri"u!r4, prin ungarla neascd a sfirgit prin a-gi faCb recunoscut dreptul', '""controlul drumului internalignal $; i" l"r"r'Moldovei, lupta^ peptru inte,meierii statului. Se qtia-mai de comert a coincii cu etapi. finala a a celui de Je rnutt cii inchegarea teritbrialS, 1n limitele sale istorice, -_ -al lidoilea stat rom8nesc s-a desavi sit prin inglobTgu l,pltuthalasiei( _-, emancipata cle sub-dominalia titari,. fapt petrecut intlt: toralul m6rii domniei lui Petru MuEat gi. inceputul rlcmnic:i h'ii ]f,ornan, care rifii"L inseamnf, evenimentul in tituiatura sa prin adaugirr:a.formulei ,,don:n si de la m.rr,,te pin:i io- 1ar-"t mdrii{(. Ca !i in cazul Jdrii RomAnelti. etapd de inchegare teritorial6 a statului .1 fost insou"""rta uttinri qi de infi]nlarea Mitropoliei, institu"i"i, tG'a" afirmarea domniei autocrate Dar,'fapt Ia fel de important' aceste iniii 3f" stalului de sine stitdtor. drumului conoiri au coincis cu o noui orientare eiterna in care firul mercial apare in eviden{A. cu tStarii, .stabilesc1eg5s in 1386, genovczii din caffa in plin razboi prin Cetatea .Aiba4- term'en tu"L-ou principatui Molclovei iui tretru I, qi"* at eliUeiarii acesteia de sub tatari; un an mai tirziu, Moldova *ii domn iEi orienteaza politica externi spre Polonia, care^ Ei-a u""i"iiil feudorestaurat stapinirea ,*pru Rusiei h-aliciene-(instituirea raportului pian politic c6rora cle ia Lw6rv, i3B7); desfa,gurAri.pe vasatic prin omagir.rl e legitim si se presupuna c6 le-a corespuns insti.luirea unei noi legdturi comErciate intre Potonia qi i\4area Neagr6 controlati de genovezt. Aguq cleplasareasesizatA inci de hult de istoricii romAni qi poloni ,-u "rod*, (uia tartarica), - care lega. Lw6w-ul qi^intinsa i" r5-irt"-"i'iaiat"u" cu orientul ,orre dir,. Europa centrata qi Marea. Baltica, aI c6rei comer!Marea Neagrd, prin Polonia si stepa nord-ponticd -, il centratiza, du 201

la drumtrl moldovenesc (uia ralachica). trnformalia izvorului nu demult descoperit in arhivele Genovei cu privire la leg5tura stabilitd intre Caffa gi Moldova in 1386 di consisten{i ipotezei acelora dintre istorici care au fixat in a doua jumatate a secolului aI XIV-Iea deplasarea spre Moldova a marelui itinerariu care lega Lw<ilv-ul cu Marea Neagrd qi a fdcut chiar posibile insemnate precizdri cronologice in legdtur[ cu aceasti mutalie decisiva. y'mprejurdrile apari{iei celor doud drumuri a1e comerlului internain Jara RomAneasci Ei Moldova au determinat Ei statutul 1or, de* lional finit in raport cu interesele comerciale ale statelor vecine, pentru care cele douA lari romAne constituiau poarta spre Marea Neagri: regatul ungar $i regatul polon. Regimul drumurilor in raport cu cele doud state vecine a fost inscris in privilegiile acordate oraqelor care indeplineau func[ia de etapi obligatorie a legiturii qi cu Marea lrleagr5: praqovul Lwow;uI. Prototipul qi conlinutul esenlial al acestor privile$ii au fost negocierilor qi al compromisului dintre regatul ungar Ei fara f6iiiltatul RomAneascd in vremea 1ui Ludovic de Anjou gi Vlaicu qi, respectiv, intre Polonia gi Moldclva, cu toatd probabilitatea in zilele lui Madislav I Iagiello gi a1e lui Petru I. Privilegiile comerciale acordate de domnii romAni oraqelor Bragov gi Lw6w au fost o paqte constitutivd esenliala a raporturilor lor cu cele doui regate vecine158.,/ SensuL predominant al celor doud serif de privilegii, con{inutul lor principal, era asigurarea libertdlii de circulalie a braqor;enilor gi liovenilor la gurile Dr,rnirii qi Marea Neagra qi a traficului 1or nemijiocit cu centrele comerlului pontic. Agadar, prin mijlocirea acestor privilegii, IJngaria qi Folonia gi-au fixat qi apoi rnentinut legitura deschis5 cu Marea Neagra prin l,'ara RomAneasca Ei l\{oldova, impunlnd astfel unui din obiectivele principale ale intereselor qi politicii lor comerciale. Privilegiile eliminau posibilitatea instituirii dreptului de depozit de catre domnia acestei legituri difSrii RomAnegti Ei a Moldovei Ei deci ar intreruperii recte; aplicarea acestei modalititi a protectionismului comercial medieval de citre domnii romdni era agadar exclusd cit timp ddinuia regimul creat de privilegiile originare. Mai rnr-rlt inc6, raporturiLe comerciale sanclionate de aceste ,privilegii erau neparitare,tintrucit negustorii farii Rom6neqti nu puteau depagi BraEovul Ei f,ara Birsei, iar cei ai Moldovei nu aveau dreptul sI treacd dincolo de Lw6wy ocrotite gi unul qi celdlalt de dreptul de depozit conferit lor de regalitatea ungard Ei, respectiv, polona. In schimb, cele doui state romAne, adica domnii 1or, si-au afirmat dreptul de a participa Ia benefiCiul exploatdrii drumurilor de comerf internalionaL care le strdbiteau teritoriul; aceastd participare s-a realizat prin sistemul de vdmi impuse asupra circulatiei mdrfurilor pe segmenrb8Unii istorici, ca p. p. Panaitescu ,si C. Racovifd, au derivat chiar raportul feudo-vasalic dintre Polonia 9i Moldova din legdtura generaG intre cele doui {5ri de drumul comercial.

O sensibild deosebire tele de drumuri comerciale pe care le controlau' comertul braqovean convenit pentru vimar se constat[ irrt"" ,Lgi-"i "ii"

ji11:: lilfl il' f ;;; il"'?;qu?:e, caracterizatr\,ro1do-va,. uneiUl * ir"i ti,'Lr*li'"^#ffi"t 1il;;;i; supus taxiri iir ;j "lii'" "d:,ff'" fJ#,

t"ad""t"'cle.tl::ept 9" *ff: mai risuroase ";i;;;; Ei lor cliferitd: ili 'P-"::illt1"rl vamate are explicaiia ?i"'::ilTfianiu!ffiri -""*"tt"l"i'bragovean. in' in originea f:i:' R:*11"T""^1,:, Jara ce statutul vreme efortul refusese punct de porr-rire at-cir':i ffi;i;ifi;'";;;;promis d" ;':;;i;ii o-r"sit"ri teritoriaiddirects cu Dun6reacie ffi;i;";u;; libertatea totali
pos gi Marea Neagrd gi de- u. niigrrru astfei Braqovului ,or.o*Ud,i""f"i p"iti", o.tentativ6-:ttfl?:i-i" dn comerlut intre "r, iaporturilor comerciale ;a;il"

H;;ffi#'";Tr;u"'i;

3^?:1i|r* :1 Fotronia qi

Moldova' gi polon,in spaliul carpatc,, Produs al hegernoniei regatelor ungar pentru Era$oveni 1i lioveni a incetat o danubia;r, rcgirnu.l ptivitegiutili p"riu"a' stdpini pe. bazinul pontic din a cloua data cu aceasta ."p;;;;tj; cuis aI Dundrii mijiumdtate a secolului ui-XV-i"* qi controiind intregul folosul lor activitatea otomani u, orgurrrr-uldupe corrceplia qi in dar ituJilio"ufn. bircuialia rnirfurilor s-a menlinut' ciala pe itinerariile s-a inversat; negustorii pe aceste itinerarii sensul pulsafii]or principali ai acestor "o-ut"i'uf" bragoveni gi lioveni Tn""t"",$ de a mai fi agellii. tot.mai intens bigi Moldovei, a**"*f" l-arll-no*AneEti H;#;" sau mai degrabi levantini suLr tute, in sens lnvers,-a"'"lg"ttorii,turci pdtruncl in aria de interese a negustoriproteclia puterii oiJ-""", iare fireqtb, asigurindu-qi libertatea de trecere prirr tor transilvani qr p"l;;t;j, ietitotiul fbrii Rom6neEti qi,al Moldovei' a'clrei :n;inifestare Intre hegemonia regaielor din Eurcpa Central['n"m6neasc* 9i lgclclova, au fcst priil ;;F;;; i"r" p" piu,, io*"""ili; care a asl"L vilegiile pentru ptui,o""^"i qi lioveni,.9i hegemonia.otornanA' libertatla de circrtla{ie spre Europa gurat agenqiior coriiLli.rt"i'oto,',"n ;oua tati ln regimul "capitulaliilor' pind in Centrai5 si a inclus ;fi;"i" s-a aflat un scurt intertildiu <ie poiitic1 comerciali ;;il;fl-*X-i"", p""i-"1i""istd a celor doua ilri romane' Dezvoltataincadrulfavorabilcreatd'eechilibruimarilorptlteri.ale paritas-a manifestat prin efortul de a impnne regiunii, aceasta p"liilt cel polon' aciicd dobincu regatul'ungar 9i tea in raporturtre de BraEov ""*"."i"in peritru- negusiorii-.pioprii de a circula dincolo direa pini a elirnrna stavila pe ca-re o constituia 'ibertetii si Lwow, cu alte qi, ci.ld acest erort a esuat' ""ii"{"-a" ,i-"uio" doui oraqe; ;;p;;i; -"*i"" lf;i;;";;"ft; J"rr5. state s-a manifestat prin instituirea politica proteclionisii""n oblide hotar Ei asumarea funcliei de intermediar punctelor "omerciaiel gatorintrece]edou6centreqicomerlulpontico-danubian.lnceputul unt{omaneEti in raport cu noului curs de poiiti"a- cornerciaLi u Ta"ii (1446-1456). iar manifesvt"airtu., Jli-tea garia apartin" aomrriei-trri qi Neagoe Basarab; in tarea sa cea mal viguroasd lui Radu [r^f't"*Jt 20lt

i#l'r"!1':"?"ri;;'r; ;"-il

turcii in '8";; pind ra versarea MareaNeagr6, corrler-

202

Moldova, c_ursul ro-y a fost initiat de $tefan cel Mare, dupd pie,rderea chitiei gi cetatii Albe, in contextur creat de acest evenirnent conrrnuat sull succesorii sai pind la mijlocul secolului al XVr-lea. Ei a . _I" concluqie, pentru a reveni Ia problema drum _ itut in viziunea Iui Nicolae Iorga: 1. - Drumul nu a ,,creat'( statul, cum afirmase marele istoric, in exuberanta descoperirii unei deosebit de insemnate corelatii iri6ri"i noastre; ;i totuqi nu e mai putin adevdrat c6 drumul comercial " Ei tupta pentru controlul acestuia a fost o cornponenta hotiritoare a etapei -nomaneEli fina_ le de constituire a staturui feudal, atii in cit qi "azui larii af Moldovei; ea a precipitat constituirea teritoriala a ceLor doui state in limitele lor istorice Ei a irnprimat directia acestui proces (gurile Dundrii Ei Marea Neagrd). 2: - Asigurarea_c9nt1glu^lui. asupra mariior c{rurnuli cqm.erciale,as_ oect insenr"nat al desavirEirii intbmeierii celor doua ;i;i;, a fixat din direcliiie principaLe ale politicii lor e-xterne timp de'un secolEt'.rrr" Ei jumdti'rte. Legdtu.rile politice externe dezvoltate in raport cu funclionaiea acestor drurnuri 9i qi conflictele derivate 'din utilizarea qi;;;: -rivalitajile curenla lor in secolele xl\'-xv au dominat raporturile externe ale ce* 1or doud !ari. Manifestarea cea mai erzidenta a acestei realitd{i u ro.t lupta pent.l chilia Ei,_pri* ea, pentru controlul (Moldova gi polonia) sau, respectiv, libera circulalie la gurile Dunarii (Jara Rornaneasca qi'u"_ garia). 3. - contextul politic internalional in care s-a desivirEit constitui_ rea statelor romane- gi apari{ia marilor artere ale comer!.rtrri irrt"rrri_ tional care le strabdteau teritoriul au fixat si t.asaturii" aomirrunte ale politicii lol cor'llerciale. inscrise,in pri-r'ilegiiie acoraate de domnii Terii Rgm3n+.ti. ora;urlui Bra_9ov ae 6ei 'ai Mordovei iwJw-utui, ;i statui a carur exrstenl,As-a prclungit pina cind progresul pl-rterii otomane in MSrg? Neagrd qi 1a Dundrea ae Jos a rnodifrc"atsensinii-qi aatele comerlului inter"national.

l
co

INTREGIRI LA CUNOASTEEEAVIETII BISERICE$TI A, R0MANTLOR lN EVUL MEDIU (SECOLULXIvy'

I Raritatea izvoarelor scrise cu privire la romAnii nord-dundreni in in vremea care prec"de constituirea statelor lomdnegti -9i ehtui-;aiu, chiar dupa incheierea acestui proces' se rdsfringe negativ 9i asu-pracunna,sterii viel.ii lor bisericeSti./Putinele documente care ne stau la indeprivinla ne ingdduie si cunoaEtem unele date_generale .;;;;t ;t;t-i;

"f*:t"'ii'"i"tii
fiinerea

io' Ff":i"".*Jifjt'.i,"]"^9"^:Y:::**"iT^l^" .i:?:l:.11i;

efl"tF:T1? ^i :q#elf'*i:: :T ifrT6*fr?frinanti in monahismul rdsiri-

i bisericeascd durpr" organizare-a -romAnilot

ei in concordan{d _cu

;;;.-;;;irr-i"1t"rt, -ird;;;bt

confruntarea cu puternica presiune exercitati de ptin irrtermediul regatului ungar, 9i rezistenla fali necunos""i"ii"iJ"., de aceasti presiune; ie-itt" insi cu totul sau aproape cu totul pozib)aclerului local in controversele'de ,ri"1* interioari a bisericii, l'i"rrte doctrina, ritualul urmat la sevirgirea tainelor, aqadar-particularismul romanilor in lndelungatul ale viefii'bisericeqti a turgic, qi uttu "*p""tu vielii lor statale/ r6sl'imp aI cristalizErrii , i ani Doua jzvoaru, prrbii""te in urmd'cu mai bine de cincisprezece istoriografia-noastr[, revarsa a", ,a*u*u pina de curind neobservate in un fascicol de lumind intr-un domeniu aproape cu desivirEire cufundat cu privire in intuneric din pricina tacerii.cvasi-absolute a documentelor care ne vin din aceste izvoare iu uo".t aspect al trecutului nostru. $tirile despre 'Ilu numai ua"nga informalie neagteptati la ceea ce se cunoEt-ea "a spiriiuota it secolul'Xiv, dar oferi 9i puncte de reazem .i"t. a pentru :solide"""itra mal Uut a lnlelegere-a datelor anterior cunoscute. Oper6 it"t6tt de origine., dar aI cdrui zel convertitor tr"*ir"ut, ;;;-#;i;;rr -stulUaregat'lui u,ng*1 in^ 1,dry1 rs-a consumat ln cea-mai'*ur" parte ln -disculie in studiul de fali sint aduse in u .""oiutl] iiv;i;"i"ie :"*ai"t" efort de realizare a ,,unitf,lii de credin!6r( bi"""t i"S"te de t"ut*"f' catolicd-- dlsfiEurat in Ungaria qi in teritoriile dependente ""-i"i"f"6" aceasti vreme. de ea in "b;;b;;;; bisericeasca progresiva intre Roma 9i Bizan!, proces com* 'b'fu*"qi;;^i""ea-d";;ia, i"it iisotit6 de o preocupare aproape continud "
* Publicat in ,,Biserica ortodox6 romdnd", XCIX, 1981, 1-2, p' L07-L22'

205

de restaurare a unitdtii intre cele doud biserici. Dar, departe de a fi f

"o'fiH::puturile creEtinarii ungalia 11?:::"i:: -i"-"*r"dinurmd ^*'ni f i# *: lui Ar-ei,descendentei !o=";tii*ii'r"''a -:1 ""#?"i"ff{'#;f#': rur ulrzc "" -------;i,'chemat rdcare,i,.,p",rou,'Ji"i''Ctl"'ir,*;"::y':l**l**:t:"#","Xr?o.,ti d care, ln persoarrd confesiusd devin'
tiala $i durabili a istoriei eulopene. Cruciada, migcare care a postulat explicit sau implicit restattrarea lu,,unit5!ii.., a agravat de fapt cezuta intre cele dou6 biserici Ei intre l-e reprezentau. Contactul direct Ei de lung.l duratd intre mitu p" "ute cruciali qi lumea rdsdritului ortodox a sporit conEtjinta marilor deoseiriri separau, a devenit prilej de nenumdrate fricliuni qi ciocniri de care ii interese gi a aiimentat puternic ostilitatea dintre cele doui confesirinilAsaltul Ei cucerirea Constantinopolului de cf,tre latini in 1204 - realizare a unui program care iEi croise loc inci dinainte in proiectele conducitorilor apuseni - a dat, prin consecinlele sale imediate sau de illngA d.urat6, o acuitate excepfionald antagonismului, agravat de actul cle fOrta al ocupaliei Ei de politica pe care noua situalie i-a inspirat-o papalitSlii. Controlind direct, in urma cuceririi, centrul insuqi aI bise-ricii ris5ritene; papalitatea incearcd si suprime prin -toate mijloacele, schisma, conside-' i'.ia u fi fost lipsiti de oiice temei de drept acum, dupb disparilia patrianhiei greceEti din Constantinopole. Inceputd P1in. subordonarea ienarhiei risdr-itene'fatd de Roma, noua politica a papalitdlii s-a strdduit, progresiv, s5 readucd la unitate bisericile rdsdritene in toate privinlele, influsiv'sub raportul ritualului.3. Aplicarea acestui curs de politicS ecleziastici in teritoriile bizantine intrate in stipinirea crucialiior qi pr"etutindeni in lumea risdriteand, in sfe;:a de influen{d a puterilor catolice, a fdcut din infruntarea celor doui confesiuni qi a componenteior lor Cefinitorii simbolul marilor conflicte politice din aces'tspaliu. * c" deosebitd rigurozitate a aplicat papaljtatea se-coluruiXIV aceasta u"lformi"ut"oare qi ufii,fi"catoare.indeosebi dupa repudiere_ade piti"i latre gizant, revenit sub diitdiitatb'greacd in 1261, a unirii de la Lyon grec nu a.Lr (7274) - scurtd reconciliere pe care masa popuialiei qi ".I."ttl iccepiat-o __, papalitatea nu a mai intrevdzut alte solulii pentru lestailde rarei unitf,lii'deCit cn-Lciada recucerire a Constantinopolului sau sub-'' ordonarea totald, sub toate aspectele, a bisericii rds[ritene. Vremea papi1 W. Norden, Das Pa.pstum und Bgzanz. Die Ty'etunung der beiden lv{dchte bis zunt Untergange des Bgzantiniund, rl,as Probletn ihrer Wiecleruereinigung schen Reiches (7453), Bertrin, 1903; S. Kindl.imann, Die Eroberung uon KonstantiStudien zur Entnapel. als politisch,e Forderung des Westens im, Hochmittelalter. u[ckl.unE cler lilee eines lateiitischen Kaiseneichs itt BAzanz, Zilrich, 1969. 2 E. Winter, Russland und, das Papstum, Berlin, 7960, p" 72. a W. de Vries, .Rorn und. die Patriarchate des Ostens, Miinchen, 1963' p. 191..

autoritatea ;; t"TYfi: xltr, -"b utrsecolului p"iii.-J" -ijto" pe care"unuiechilibru 9:.Yp1:i1fl,:l'-l?::: e1 extern lndat^nastere ffiir'ffiiliT,l:i;"i Bizanlului qi rigorismui politicii P"P+:t1il;!"^ry-l*rii qi a prireunificdrii forlate a co-nfesiunilor 5i in regatgl .ung3r vremea a'padieni, Drinqi in virteij*ii^"ta-irr"e ."u-"riiti"rii goairei coill(:sronar". de invazia mongold din juL crizei intcrne,'r*guirri*i Ei a situatiei-crcate a regalitltii devine in-Jit t24L srde urrnante aJesteia, politica "ottt.slott"t6 de a reduce la dinastia..angevind' :?:"';;;" transigentd sub "toti"l popuiafiei larii qi- a. provinciilor depen^ei' catolicism marea majoritate a Ihdeosebi dupd iegimului dente, una di' dtt;;,tit" i91q"ti"tit"11'atc in tranzilia de Ia g"o" ?bl"nEinate resteurareir poziiiilor realitdlii' nu atinge fi;6"ri iniTiaza un vast prozeljtism care -e;;it Ia alta, i;;"i 'o dinastie siu' Ludovic de fiului in dimpuf-bo-"iLi insh punctrrt a acestuia fatb de cele",rtrnii";; i" u"!iutut."""'i'iai;;t; Aniou (1342-138zi. angevine' exprii;;;i;1-;"palitdtii lalte credinte din iSuntrul regatului'
'

[tji;."g "fi l-i1?1l?i3:? ui'*::ffi*1 a a oficiararesaturui'i"iu'Ja ei dimpotrivd' Sff 5Jt:#il';;;i;;;" qi'"i"i *i""' prigonirea.; i:',fj:"r?',1 secor"i p irn dedoui, ^l1i*'t1*tf i:l ]l**:,y*1ffi :",I :eeatul unsar' 31ffi ""i;f,. l$,';t$?[1iJ=ii?i"a-t"i"'-;;:;* ;':i n$nu! !"'i!1i1"-,i-i )uterntca masa qe crcbLrud!4lsil" * as r.e P,1:":; -"-T.:iffpini Ttltl$:, #t -, rnica m d deJ.ii#l ;l i "'""*"'-*rii"u u giru"t,ului "'."t la sfirgisa,'vecindtat-eateritr

ntru varianta apuseanl a cregtinismul

- ;f 1it:T ti":,"^11:fr1i menli;il-;t;f tern f avorabil "il;9;;,;i ":':"tt u""u'ta " ireversib*. il*i;'i#i Pribuqirea zond i" t.rt?iilg: J&Jii?l1:;',;it. ;i^ au deschis

osten, ,,orientalia n \IL d" V;; , Die pd,pste uon Auignon und, d.er christli,che 1964'1, o'Bt-t?iSiuatia Christiana periodica,.XX4-, cre,stinisrnuiuide rit rdsdritean
tsuza,ntinisclt-ungarische ";' ;;;k4 ddrts, weimar, 1933; unsarn, in't. rrlittetdlterti'ctrcn -Griechiscie I{;;i';cil;;it"; Griechisches Monchtum ";d Periodi-ca"' VIIr' 1942' p'

oart<0, insui"nate:-p. mai ; ;."-",itJffl? $tiilti$':.fft:ltff:.:1,," aii'ii",a'ir'. HiiIIte.d'es xIIl' Jahrhun' in.au"'iwiitnn Beziehungen.
ln. ia "o.{9n!1!; a*'i i"'--iiii'i ^rvrot"ut"tik'11t3si'bcte'Bazantine !" The Role oJ "Revue 183-194:M' Gvoni, L'islrse orientateii' t9+2,p' x*v, d'Histoire Compar6e", ^+z-agi GI' GYorllv;-y:-:^^:,*'::,""'';;;'"';; -tn.l ir p. vI. 1947, 134-152; aus dern 12' Jhr'' ir,,,Studia Slavita zu szdtsaszentd'enleteri's;iiii' iitt'ii-'"3'l p:*6JZ;'" frlirr" .t, Tdritu, Gri'echische isbe,' "uii#ti"i' DacoAcad. Scienriarumriil;#ia;","v, Academica Societas et Klksterim mittetatterhihen tJngayl'i1 "4Jtiaii"niisTig Ruzance Rotrle: p"nipijcit p' 'rl Romana,Iv, 1e65,pl.""is"-da; rs74-1575' s-23' ibn"'[""#'"Vr' "!::9 i'i lp"6i'; problbmed.e choir ;";;;;;', 2A7

6-ii,ii-i,-uebie,sat#ki;,lfi:,#it..ih":l:;:"X;:;:,t;:;:;ti

206

mat prrn formula uni-tas fi.dei, s-a imbinat cu efortul regalitdlii de a asi gura obedienla populaliilor neungare, covirqitoare numEric. Sub al doi
lea rege angevin al ungariei, misurile confesionale au luat caracter -Ei sebit de coerent de profund; ele au implicat aspecte decisi-u'e aie vieti social-politice gi s-au transformat intr-o realitate de lunei durat56.

regiuni a fost un priulie Ei a ceLor externi, dorninalia ungard in ace-'ste ej cle'continub infruntare cu Bulgaria Ei Serbia10. 14 trierdute in rlare parte ca urmare a acestei crize prelungite, poziliile &d-balcanice au fost recuperate dupi reconstituirea unitdlii regatuiui

$Regiunile din nord-vestul Peninsulei Barcanice. pe tinia Dunarii s a bazinului e.i, au constituit unul din principalele ieienuri de manrfes !rye a prozelitisrnului catolic sub mantia protectoare a regalitalii ungare obiect- de contestalie intre ungaria si Bizant?, ele au deveriit, dupa prabu vestul Peninsulei Balcanice, statul romAn-buigar qi Serbias. Conflictul cu eel de al doilea tarat pentru regiunea sirrnium, cu centrele principald de Ia Belgra_dqi Branicevo, s-a transformat in antagonism totai dupe c{ Ioan Asan II a rupt legatura cu Roma iar papalitalea a dat mandat ctrb cruciadS. regelui Ungariei, acordindu-i creptul de a anexa gi Bulgariag; acum se manifestS.hotarit in pcilitica ungarA intentia de cucerire a VlAit nului, etapi a unui program balcanic muit mai larg. Expansiunea regatului ungar Ei Ia sud de sava Ei Dundre qi constituirea banatelor de oiora, so qi Madva, tendinla regalitdtii ungare de a cuprinde qi serbia in aria ei de dominalie a generat un conflict indelungat qi cu ce1 de al doilea stat sud-slav. Pina in ultimul sfert ai secolului XIII, cind regatui arpad.ian incepe -r sd se dezintegreze sub actiunea conjugatd a factorilor interni de disoPentru politica confesionalS a lui Ludovic de Anjou, caclrul cie istorie ge-6 nerald in care s-a desfdgurat gi consecintele ei pe termen lung pentru romAnii rlil Transilvania, v. $. Papacostea, La londation de la Vatachi,e et-cte la tuIoldartie et les Roumains de 'rransgluanie: une nouuerle source, in ,,Revue roumaine d'histoire", XVII, 1978, 3, p. 389-407. ? V. Laurent, La Serbie entre Bgzance et la Hongrie d Ia ueitte d.e Ia quat-r:g*g croisade, in ,,Revue historique du sud-est europeen,,, XVIII, 1941, p. 1rJ9130; Gh. I. Brdtianu, Bgzance et ta Hongrie, in ,,Revue histtirique du sud-est europeen", XXII , 1945, p. 145-157; F. Drjlger, [Jngarn in cler bE'antini-schen Reickspol.it-ik, in ,,Archivum Europae Centroorientalis", VIII, 1942, 3-4, a. 1315-342 ireprodus in vol. Paraspora, trttal, 1961, p. 15:l-177); Gy. Moravcsik, .Les rel.atians entre la Hongrie et Bazance a'l'tipoque des comnbmes, in vol. studia byzariti.na, Buclapest, 1967, p, 314-319; A. B. urbansky, Byzantiu.m. and, the- Danube'Frofttier', New York, 19tit3. 8 A1. L. Tdutu, Le conflict entre Johanitsa Asen et Emeric roi de Hangrie (1202-12A4)., (Contributi.on d I'etude du problbme clu seconrl ernpit'e .uulaque-bdl.9^!!e),,iryvol. Melanges Eugbne Tisserant, III, 2, Citta del Vaticano, 1964, p. 3{i7393; J._R. Sweeney, Inn,ocent III, Hun.g|ary and the Bulgarian Coranotion! A Stud"g in Medieual Pa,pal Diplomacy, in ,,Church History,,, 42, Ig7S, p. 320-334. e Conflictul intre regatul ungar gi cel de-al doilea {arat, reclesciris in 123i-1232, cind'regele Andrei trI ocupd impo;:tantele centre de la Beigracl si Branicevo, a luat o noud dimensiune dup5 1234, cind papalitatea a investit regaiitatea ungar:5 cu misiunea de . cruciadi in sud-estul Europei, in Bosnia, Slavonia iii apoi si in B-ulgaria, care pdrdsise unirea cu Roma; B. tr{6man, Geschichte rtei uigarischen Mitteta{.ters, II, Berlin, 194!, p. 111-112.

qir-ea dominatiei bizantine la Dundre, la sfirEitul secolului xII, -moti"; d infruntare intre regatul ungar Ei noile puteri care se afirmau in nord

cAtre Carol Robert. trxpediliile acestuia impotriva Serbiei ;i rrai ales atit impotriva regatului sirb cit qi a ie ale fiului siu, Ludovic I11 iriinului -- au readus insemnate teritorii sud-s1ave sub contrclul legaiui ungar. O conjunctur5 deosebit de favorabiii se crease astfel pentru rel'"taa 9i adincirea efortului misionar in aceste teritorii in care vicisitr-rdipolitice s-au impletit permanent cu alIe frecvente ale dominaliilor

verna. vicarrul Bosniei. Sltrlil11tut in 1340, vicariatul Bosniei, subdiviziune teritoriala a ordinufti franciscun, a cuprins in a doua jumitate a secolului XIV - Vrllia maxirnei sale intinderi ...- o parte din teritoriile sudice dependente cie regatul ungar, in care masa covirEitoare a populaliei era strAina catoliciJmului: Bosnia, provlncie tradi{ional ,,ereticd'(, Ozora, I\{aiva, teritoriile laratului dc Vidin, in mf,sura in care si cit timp s-au aflat sub controluL direct sau inclirect al Ungariei, 9i banatul Tirniqoareil?. in rlncluro B. H6man , Gli Angktini di Napoli i'n Unglrcria, 1290-L403, Roma, 1938, p. 126-L2V. 11 pentru expansiunea ungard in nordul Peninsulei Balc'anice sub l-udovic I cle A.njou, v. intfe altele: A. Huber, Ludtaigl.uonUngarnyry9_9::UnglarischenVop. 1885, 1-2, sallentiind,er, in ,,Archiv fiir cisterreichische Geschichte", XXXVI, I-aa; B. Hdman,' Gli Angioini d'i Napoli in Llngheria, 1"290-1403, p. 382-3BB; M' si Holban, Contribulii, ln, stidiut raporturilor dintre J'ara Rom_d.neascd' Ungaria an-' gersind.'lRolut tui Benedict llimfi in iegdturd cu problema Vidinului), in ,,Studii .';i materiale de istor:ie medie", I, 1956,p. 7-62rz Vicariatul tsosnia era impdrlit in rnai multe custodii, nominalizate in listele rle provincii (proui:nciale) ale ordinului in sec. XIV; L. Waddingus, Ann-e\es minorum seu trittm ord,i,nurn a S. Francisco institutorum, trX (1"377-1417), Qua' racchi, Ig32, p. 294-296, unde sint enumerate custodiile vicariatului Bosniei, ctl 'ageziri agezdrile franciscane. ln' cadrul custodiei Bulgariei- se._aflau..urmdioarele franciscane: Severin, Orqova, CaransebeE, Srim (probabil Ceri), Govdjdia; in custodia cuvin se aflau a;irzdrile Armeniq, cuvin qi chran (prob'abil ltrorom); v. 'si Acta Gregorii P. P. XI (1370-1378), ed.' A. L. Tdutu, Roma' !9-66, p- 66. In aceastd vremel autoritatea vicarului Bosniei s-a extins $i asupra Hategului qi a |drii RomdneEti; ibi.dem, p. 64*66.
14 * Geneza statului in evul mcdiu romdrtesc

208

209

qi-a exercitat activitatea ;i zelul misionar, timp de citeva decenii, vica rul tsosniei, Bartolomeu de Alvernal3. ln activitatea acestuia, politica pa pilor din Avignon de realizare a ,,unitAtii bisericegti(( prin orice mijloacp .5i efortul regatului ungar de a-qi irnpune dorninalia asupra unor popuh lalii care nu o acceptau de bund voie s-au imbinat perfect. I Direct legate de activitatea sa de misionar sint cele citeva scrie/i care ne-au rimas de pe urma lui, dintre care trei au fost descoperite iir timpul din ttrrni in Bibiioteca Universitatii din Basel. Cea dintii dintrle aceste nrii scrieri aie lui Bartolomeu de Alverna, consacrati purcederii Sfintuh-ri Duh, cuprinde varialiuni pe aceastd temd centraii in infrunt{rea dintre cole doua biserici pe planul dogmeit+. Reformulare a traditi$nalei pozilii catolice in aceastS chestiune qi lipsita de originalitate, scri6rea era prcbabil destinatd sd ofere argumente misionarilor francisca{r ciin subordinea sa in dezbaterile sustinute cu reprezentanlii locali ai tii. sericj i rf,saritene. Cu totul alta e insemnAtatea, datoritd elementelor con. crete qi referitoare la situa{iile locale pe care le cuprind, a celorlalte doni scrieri, dintre care una infdtiqeazi ceea ce autorul numeEte ,,erorile(( Ei ,,ereziile({ ,,schismaticilor Ei ereticilor sirbi, bulgari qi romdni din regatul {Jngarielrtrr, iar ceala}t5, complementard, furnizeazl, argumente in favoarea convertirii silite a amintililor ,,schismatici(16. Acest din urmi text, care ne ingaduie sa surprindern aspectele si implicaliile politice ale conversiunii, a format, partial, obiectul unei cercetiri anterioarel?. Cel eonsacrat ,,erorilor(( constatate de autor in credinla qi practica bisericeascd a popoarelor arnintite ne apropie de realitdtile vietii lor spirituale in aceastd vreme. Observa{iile autorului se intemeiazi pe contactul siu di:rect cu realitdlile locale Ei in parte sint rezultatul controverselor sustinube cu reprezentantii clerului qi ai populaliei din regiunile aflate in vicariatul siu; e ceea ce conferd un con:siderabil spor de valoare informaliiior din scrieriie sale cele mai recent iesite la ivealS cu privire Ia viata bisericeasca a celor trei popoarel8. *
i3 Date sumare cu privire ia biografia lui Bartolomeu de Alverna in intro,d.ucerea Ia edi{ia scrierilor sale recent descoperite, Dionysius Lasid, O.F.M., Fr. Bnrtholomaei de Aluerna, Vic:arii Bosniae 1367-1407, quaed,am scripta hucusque 'ined,ita, in ,,Archivum Francescanum l{istoricum", LV, L962, I-2, p. 59-81. La Septern su.ppositiones et rati.ones de pracessione Spdritus San,cti er Patre {iliaque, la D. Lasid, op. cit., p. 63-65; titlul e atribuit scrierii de editor. u Errores schismaticorum orientaliunl, La D. Lasid, oyt- cit., p. 66-68; titlul e atribuit de editor. Fraza introductivd a autorului la acest text e de fapt un titlu m{rit mai cuprinziitor $i rnai precis: ,,Isti sunt errores et haec sunt haereses istorum schisrnaticorum atque haereticorum: Rascianorum, Bulgarorum atque Vlachorurrr in regno Hungariae" (citat ln continuare suLr titlul prescurtat Errores). re Epistul.a fratribus Vicariae Bosnae; D. I"iasid, op. cit., p. 68-81; titlul e atribuit scrierii de editor (citat ln continuare sub titlul prescurtat Epistula). 1r $. Papacosfea, op. cit. rt Pentru celelalte scrieri ale lui Bartolomeu de Alverna, v. D. Lasil, op. cit., p. 60-62.

rile populaliilor din aceste teritorii, bosniaci, sirbi, romAni Ei bulgari

t.y' La loc de frunte in confruntarea locaIf, dintre cele douf, confesiunin f ca Si in cadrul ei general dealtminteri, se afla, fireEte, refltzul lui Jilioranciscin, iqi luau anumite distanle falA de tradilia acesteia, dar in chip
fuz1e,

:e de citre reprezentan{ii bisericeEti ai celor trei nalii, care urmlu in east5 privin![ invatatura bisericii rdslritene, degi, potrivit polemisttl]ui

papci si al clllrl era de aqteptat, contestarea primatului $Jrmr:aza, iacterr-riui universal al bisericii romane, punct decisiv intr'-rcit Ie imfranci-'caica, prarctic, pe toate celelalte; mai mult inc5, interlocutorii "biqi intreaga ierarhie superioari a ilor invinuiau de apostazie pe papd de :ricii apuseneeo. Potrivit exponenlilor bisericilor locale, patriarhul

rnstantinopol e capul legitim al tuturor bisericilor, iar cdpeteniile ior sericesti, patriarhii 1or, se afld in adevSrata unitate a bisericiisl.

din secolul kltf tot mai insistent, Roma incerca si-l impuni bisericilor risiritene intrate in taza ei de acfiune. Cu deosebiti tdrie par si fi aparat reprezentantii bisericilor locale aLe celor trei popoare specificul tror in maierie de ritual, contestind categoric aserliunea misionarilor potrivrt cireia mintuirea nr-l se poate dobindi decit in sinul bisericii romane qi urmind ritualul acesteia; combdtind cu tirie acest punct de I'edere, ei suslineau cb ,,fiecare om se poate mintui in ritul sdu'6e2' {, Pri., r'efuzul de a recunoaqte autoritatea bisericii rolnane qi a clebiscricile rSsdritene - in cazul de fa!6 cele ale romAnilor' bul.olni "1. sirbilor '- utifi indepdrtat, prin forfa,lucrurilor, p"1tiyi,t, g"rii". ii il:l-.; silrgurttl riiuai autentic, cel'apusean. Urmare a acestei abatc'rj, iuh-ri. 'suslinede el, sAlvir;irea tainelor a fost giav ViCiati in practica clerului orqi e, in consecinld, lovita de nulitate. Botezul, aspect principal al todox confruntdrilor intre Apus qi Rasdrit pe terenul ritualului, retine cu pleu ,,prirno, ipsi spiritum sanctum nullo modo credunt 'a Patre et Filio pr:o-et auctoritatibus Graecoruln doctorun non credunt, et t"oncedere,'sicut Griec,i; fuse hoc loquttntur", Errores, p.66. 20 ..secunclo unam sanctam catholi.cam et apostolicam ecclesiam non creclunt, Petrus et successorbs non sunt prllcipaies super ChristianiaicenteJ'quoJ-beatus tatem, sed unusquisclue Apostolus et Patriarcha aequali funquntur auctoritate"; omnium ecclesia,nseptimo, diclnt, quc,,i napt et Romana -ecclesia non est caput funi, seA'dicunt'eum (fsse'apostatam a fide et omnes Episcopos ecclesiae Latinae"; ibidem, p. 66 ;i 67. :r ,,Et quocl Patriarchae eorum sunt in ver'a unitate ecclesiae et Constantinopolitanus est caput olnnium (ecclesiarum) mundi"; ibi'dem, p.67. 2 in suo ritu, quia ,,Tettio asserunt unumquemque hominem posse salvari -omnes aiios iromines damnaret praeter chrisdicunt i-poriiUit. fieri, quod beus tianosi'; tbidern, p. 66;'consecvent, autorul rezervd termenului de creqtin acceptih de rnembru al bisericii romane.

Contestarea primatului papal gi a caracterului universal al bisericii ritualului latin pe cale. mane atrigea, firegte, Ei negarea universalitdlii

Pifi

2L7

I c6<lere atentia vicarului Bosniei, in cadrul criticilor formulate la adresa/ reprezentanlilor bisericilor locale qi a ,,erorilor(( comise de ei. 1 botezr-rluir' Autorul constati varietatea foarte mare a modalit5lilor f Si'a formulel.or invocate la botez de preolii locaIi, in rindul cdrora, afir-.f mi . e l ,,,c ugr eu v ei g d s i d i n d o u d z e c i , a o i , c a re si botezei n acel aE i chi p" f Absenfa, in aceasta privinfa, a unui ritual unic, fie el qi cel bizantin, d 15.sat teren liber adaptS.rilor Ei iniliativelor locale, formulelor variate, dirt care Bartolomeu de Alverna Ei-a cules citeva exemple23. Tot atit de regrel23 ,,Sed unusquisque lormat sibi verba, sicut sibi vicietur; et durn infundit lill{-lam supe; caput baptizandi, unus legit:,,Beati quorum"; alter:,,Asperges rne"1; alter iegit: ,,Quotquot baptizati estis, Christum induistis"; alter vero,,Alleluia" tri.' b u5 vicibu s; a ller: ,,Bap t iz at ul' s er v us Dei nom ine s a n c t i P e t r i v c l D e m e t r i i " , s i c u t vult quod habeat nomen. Et de XX vix invenies duos concordes in baptizandd, sed unusquisque laudat se super alios. Et tot truphas super baptizando faciunt, qu.rr-l cl-rlistiano inteliigenti abominabile est scire aut videre; Errores, p. 66. ProbL'erna botezului a ccupat din secolul XIII un loc de frunte in polemica dintre cele ,ricuJr biserici; problemd de ritual, concreti, care a luat propor{ii excep{ionale in vlernea infruntdrii lor directe, pretutindeni unde o populalie de rit rdsdritean a intrat sub dominalia unei puteri catolice cu veleitdti de prozelitism: deosebirile in sdvii-silea boiezului erau accesibile unui numir mare de locuitori, firegte mult mai rntili decit dogmele controversate. Contestarea de cdtre cele doud biserici a vali,ditdtii formulel aplicate la botez de biserica rivald a pus in discu{ie legitimitatea ciripului de s:ivir;ire a acestui act capital in procesul mintuirii. De aici, in acela;i tlmp, gravitatea gi ecodl foarte larg, s-ar putea spune popular, aI polemicii in jurul formulei botezului. Primele investigalii cu caracter sistematic asupra tormuIei olie'ntale a botezului par a fi fost intreprinse de curia romand in rindurile grecitdtii suditalice, cel dintii fragment de populalie de rit r.isdritean srrruls obedientei Patriarhiei constantinopolitane. Cercetdrile intreprinse aici ciin ordinul papei Gligore' IX au ciat in vileag deosebirea intre tormula latind ,,ego te baptizo", care ati:itruie un lo1 insemnat sacerclotiului, si cea gre'ac5 ,,Buxr,,leraq care estompeazi mult acest factor. Dupd ezitari initiale, Grigore IX a condaninat forrnuia greacd: ,,Graeci qui sub hac forma verborum ,,baptizetur talis in nomine Patris et Filii et Spiritus Sancti" baptizati ab aliquo extiterunt, non sunt, curn non fuerint secundum lormam evangelicam, baptizati et ideo tam illos quam de ceiero baptizandos sub hac forma: ,,ego te baptizo in nomine Patris et Filii eC Spiritus Sancti" precipimus baptizari"; cu rigurozi.tate, papa conchiclea: ,,cum una sit, licles, unum baptisrna et una esse debet in hoc s?lcramento conformitas"; vezi G. Giane]li, Li'n documentc.t sconosciuto della poletnic:a tra Greci e Latini intorno al.l.a lormwla battesimale, in ,,Orientalia Christiana Periodica", X, L942, p. 150-160, Incd dinainte, grecii, care contestau formula apuseani a botezului, ii rebo:tezau in ritul lor pe cei botezali dupi ritul apusean, ala cum constat;i conciliul IV Latcran:,,Baptisatos etiarn a Latinis et ipsi Graeci rebaptisare ausu temer'axio praesumebant, et adhuc, sicut accepimus, quidam agere hoc non verentur"; Acta Innocentii P. P. III (1198-1216), ed. Th. Halu5iynskyi, Cittd del Vaticano, 1944, p 482; pentru conte.starea valabilitSlii botezului latin, prin ,,aspersiune", de cltre .biserica rdsdriteanS, v. scrisoarea patriarhului Calist aI Constantinopolei cdtre hiserica bulgard (15 dec. 1355), citatd de cdtre O. Halecki, Un empereur de Bgzance p. s, [iom,e, VarEovia, 19130, 52; cazrr:i de rebotezare, dupd ritul grec, a unor catolici, irnputate de Inocen{iu VI lui $tefan Duqan, in 1353; Acta Innocentia P. P, VI (13527362),ed. A1. n". Teutu, Cittcl del Vaticano, 1961, p. 51. Proporlii exceptionale a luat insd procesul rebotezdrii in aria dominatd de Ungaria, in secolul XIV, indeosebi sub Ludovic de Anjou. La Vidin, cucerit in 1365, celugerii franciscani au procedat la rebotezarea in masd a populatiei, ceea ee avea s5 provoace -reactia violentd a acesteia, cind Vlaicu, domnul Jirii. RomA-

[iI i se pare autorului faptul cd localnicii nu recunoEteau clecrt preolir d eptui de a boteza, inclusiv in cazurile de forl,a maiorA, si cit nlt adi.te.ru botezlrl decit dupS cel putin opt zile de iu ,rugtorno copiluluil't.

Alt domcniu al ritualului local care a relinut atenlia polemistului frapr:lscan c ccl legat de savirEirea cuminecSturii. ,,Al optulea - in inritualul cu ei infiptuiesc qiruirea ,,err.;rilor(( qi ,,ereziilor((, aratf, ei se n1-llui Hristos - care, potrivit sirbilor intentia clc u sfinti trupul brasrntsa qi potrivit bosniecilor in acelaqi chip, iar potrivit bulgame$te
rresti, a alungat garnizoana ungari,d'in cetate. Dupd evenimentele din L376-1377' propor{ii infringerea rlr:ic()al.oi poprrareioi subjugate, operalia rebotezdrii , a luat ae +ttO000 suflete supus reboteg..reril"; e inriicatir pe.rtru un singur an'cifia ins65i TAiir; npirtula,, p. l+lZc. i,ent.u Jsatisface incioiala, ,,dubiul", unora din c:u pr.rvire Ia legitimitatea si utilitatea operaliei, cu atit mai 'mult tabSr:a catolicir 4e ,,botez cu cit, in pr.incipiu, Uotlritf e nereiterabii, a fost elaborat conceptul canoconctilionat", ittli.cei r,'alabil numai clacd botezul prim nu. respectase forraele tc- b a p n i c e _ . . s i b a i r t i z i r t u s.* , t- r o n te r e b a p ti zo , se cl si n o n ,l u m b a 'ti za tu s e s, cg o Fi l i i e t Sp i r i tu s Sa n cti An te n "; AcL n - Gr e q o r i i P' P'.xi ; . i l l i i i " r . , i i n , 'p i r ''i .'t't p. 193. Cit arbitrar a domnit ln aplicarea, acesto-r directive, date fiind 1tS7a-tSZA1, si tliverqenteiu iu conclucerea catolicd a regatului, e lesne de in{eles. -"' ii^.ls"iL". o"uJ quacumque necessitate faciente, nullus dicunt potest .baptrzare, iiisi sii sa"er..ios. Item nullus debet baptizari, etiam si-mors immineat, nisi sint rlies a suo ortu usque ad diem baptismi. Et plures et simiLes errores oo*pi.ti-o"t9 dicunt de baptisLno"; Errores, p. 67. 2s ,,Quinto, chrisma eorum est c1e XX annis, aut tantum. quantum substantia '[:t ab aliquo Episcopo potest duiare. se<'undum opinionem eoruln, non p_ote.st licri ntetropolitano, nisi a patriarcha. Haec est conclusio trpiscopi schismaticorurn hec e t o m n i u m c a [ 1 l g ( ) J.o r .u m l i tte r a to r u m e tsa ce r d o tu l l su o r u m d e Vi d i n o e tq u o r l augrit O. XX herbii. Secl et sacerdotes istius regni, quando deficit eis chrisma, diversi vel mentant aut cum arvina,'atiqui medullis, vel oleo c'u"Iapi' Et circa clrisma di.cunt, quod numquarn potest fieri baptizatus, nisi diversimodo sentiunt. Bt chrisrnetur assere'ntes,quocl maior virtus-est in chrismate qUam in inlusione aquae' verbis or,iinatis. Et pauci discordant in hoc, respectu_ contrarie partis"; eiia* "um Intr-o forrnd-mai sumard obieclia cu. privire 1a prepararea mii;;;;";,';-.66-67. rului e adresata ,,Er.ecilor" in general, cu un secol mai devreme, de Un . alt . text chrisma" Apponunt ib dem rnultitudinem ."tori"r ,,tl"ot t.nro ;;i;;i" "otrficiunt snecierum. curn tamen. cleberent esse contenti oleo et balsamo"; II. Finl<e, Konzil[e;*udi; zur Geschichte des 13. Jahrhu'nderf,s, Mirnster, 1891' p' 118'

2r2

213

rilcr Ei romdnilor se numeEte komkaza-, prin _acestecuvinte pe care Ie rcstesc in chip impur, cind iqi pregStesc potirul qi piinea dospita: ,.ca -o r;aie spre junghieie. ..(' etc. Iai asupra potirulr-ri in care se afli vinul, spun:,,$l .rtr-ot clin ostaEi cu sulila coasta lui a impuns qi indata a ieqit singe si apa*. $i atunci cred ei cd atunci (aqa in text) este trupul qi singete iii Hristos. $i dupn trpistola qi trvanghelie slujitorii ies din altar qi Intreg poporul se.prosierneazd La p6mint, adorind ca Ei cum ar fi Durnr"""J Ei truput luf Flristcs. $i cind dupi aceea se cinti Praefatia qi ,Scnctus tri.se cileqte in taini Cttnonul, iar cuvintele sacramentale se citesc atit iie t;rre inclt tot poporui le poatc auzi qi inlelege, ei insi nu ingenuncheaz;i qi nici nu adora cici zic: ,,Arr adorat mai inainte{{. $i atunci a fost mai inainte, ciird 3u adorat doar vin curat Ei piine ctirata. $i in acea:rtj.ruaterie cei mai mulii impartdgesc multe erori prosteEte qi se deostruguri tc-t anul, preculn romAnii. $i clnd sebescintre ei. Unii pdstre:rza. liturghia, storc unul sau mai multe boabe ciin acel strusLujeascir vor si gure cleasirpra potirulni, spunincl ci agd tr,ebuie s[ fie' A1!ii pun ryqi inuitir apii 3au tot atit cit ;i vin; allii cinC socotesc (pun) nirut; aliii (amesteci) c1 mied, altii cu vin fdcut din ierburi; qi allii cu vin curat, iara apa; ,si fiecare rJupAcum i se pare. Dar oricum, (s-a afilmat) in chip conclusiv de cdtre cloi, de cdtre un episcop, de cftre un arhiepiscop, in Seriria, gi de cdtrt preolii lor cd prin aceste cuvinte se face trr'rpu1 lui Christos:,,Precum oaia((etc., iar singele:,'$i unul dintre oqteni(. $i etstfel se afilm[ in generiil cie citre aceEti eretici din regatul ungurilor{i:r"
26 pentru preluarea in slava veche a termenului de lcontka 7i kornkati din latinttl communicare, probabil in spaliul panonic-danubian, v. Fr. Mikiosich, Die cl"rist-cler der l{aiserlichen stausiscien Sprache, in ,,Denkschriften Iiche Tertninologie Akademie rlel Wissenschaften", 1876, p. 31. 27 quod secun,,Octavo, {ormam cUrn intentiOne consecrandi corpUs Christi, clum Rbscianos vocatur brasansa, et secundum Bosnenses eodern rnoclo; sed secundum l3U1garos et Viachos vocatur kornka. Per ista verba, quae clicunt impul'o modo, quanrio parant sUUm calicem cum pane fermental-o: ,,Sicut ovis ad or:cisionem iluctus" etc. Super calicem vero, ubi est vinum, dicunt: ,,Et unus militum l;rncea latus eius aperuit, et inde exivit sanguis et aqua". Et_tunc cledunt, quod.lunc de est corpus et sanguis Christi. Et post epistolam et evangeliurn exeunt irrinistri et totUs populUs prosternitur se ad terram, adorantes tamclUam Deum et concilio,'Christi. Et-cum postmodum cantantur Praefatio et Sanctus,,et Canon legicorpus tur'subrnisse, et verba sacramentalia leguntur tam alta voce, quod totus populus potest audire et intelligere. Sed non flectunt genua neque aclorant, quia dir:untl p;lncm et vi,,P"int ddoravj615". Et tum Iuit prius, quando ador'averunt purum riurn. Et circa istam materiam habent plurimi multos fatuos errores, et sunt inter se diversi. Aliqui servant uvas per totum annum, sicut Vlachi. Et qriando volgnt letorgiare missam suarn, unum granum aut plures exprimunt super caliccm de illa uva, clicentes, quorl sic debet esse. Alii autern plus ponunt de..aqua ve1 tantumderm, quanturn rte' vino. Alii autem quando eis placet cicera. ,{lii cum medone. AJii cum confecto vino de herbis. trt alii cum puro vino absque aqua' trt ilnusquisque 'altero Archiepiscopo, sicut sibi videtur. Sed quidquid sit, a duobus, uno Episcopo et -conclusive et a sacerdotibus eorum, quod ex istis verbis in Rascia deinde fuit Et conficitur corpus Christi: ,,Sicut ovis" etc.; et sanguis: ,,Et unus militum" sic dicitur communiter ab ipsis haereticis de regno Hungarorum"; Errores, p.67-6-8. atit de categorice ale lui Bartolomeu de Alverna cu privire la Afirrratiile

practica in legitura cu care inregistreaz[ o tradi{ic, ncin11 l,1ccrst pofr.riCra, cu privire Ia o a doua cini in cursul cAreia, spre deoloielnic -hip, bii'e cld tra dintii, Iisus Hristos ar fi folosit piine dospitii2s. Decisiv ir-rsri pentru soarta pe termen lung a convertirii avea sA fie ortr:l dc a subordona sau de a elimina cleruX ortodox din teritoriile cucare ne i:ri:rse in vicariatul Bosniei; scrierile lui Bartolomell de Alverna, .ar{u,-itr. riccasta privinta citeva din revelaliile lor cele mai insemnate, stau ll ii'ilelegerii de citre misionarul franciscan il rolului hotaritor mlrturio in p,entru ol)cl'1 pe iarer o intreprinsese a incercairii de a ,,soh-t!iona((, seninI preconizut de e1, pr:oblema clerului ortodox. P"epr:tinci argumentele gi, pe alocurt, 9i formulele unora din predecesorii srii - iirgrrlnente qi formule care aveau deaLtrninteri sa apari Ei_in uneli{-)scri('ri pblemice mai tirzii -_, Bartololneu de Alverna imputa ciericii,lr ,,sr:hismatici,,, romdni, bulgari gi sirbi. faptuj. cd popoarele p6storitc de ci sc menfineau in starea de ,,schismi( qi rezistau efortului cie a Le r:onvt:rti. Pcntru atutor, aceEti preo{i, nefiind canonic consacrati' Sint' pniit for!il l:rcrurilor, ,,falqi preoti( (faisi sacerdotes)ee. :1cegti ,,preoli
sivir,6irea t;ri;gi curninecdturii la cele trei popoare rie rit or:iental aflate sub au-to,ritatea sil ulisionar.ir fie vddesc o practici liturgicir inspirat5 dintr-o confuzie cu -f fie o conluzie a autoruh:i, ntl strdini de p*"1." ,i montt-,ntul liturgic eselliil, polcnri<, zri scrierrif sale. Evident, doar studii de specialitate Asupra evoipiritut in aria ortodoxiei balcanice ;i. dunirene - i' rrrdsura in lutiei crritului litu'gi. ,iisponibilS ingdduie astfel cle investigalii - vor putea aduce oli.-'ao",",r,."toil,, cuvcnit cr.r ltr:ivire Ia afirmalia franciscanului italian. Pentru ingenuniAip""ruf crerrlinCiolilo,. 5i \r.no.ar:ea clarurilor la Voirodul ntare, 1a Bizan{, ;i. pcn"trin.nn invocate de unii teologi bizantini in favoatea acestei practiri, v. ii.u ju,iti6cirilg p.-Vintilescu, J,it,Ltrghierut erpticat, Buiuregii, 1:972,, 204-205; pentru varietatea P. forinelor culiq1li iiiurgic in tsiserica rdsdriteand, c{e }a -popor Ia_ popor, v. E-.Braititu, grritotc si uari,iiate in cultul liturgic al bisericilor ortodoxe autocelate, n (1955), 7-8, p. .,423-.144; pently unele adausuri spontane vll ,,stu(ili teot.git:.,,,'Des1y.e ia crrlf, v. ilirn, ,,inouapii" in- sduir;irea seruiciilor diuine, ln ,,Studii teoloqic+-. V (195.it, o''" 'r8',,iV;;;,' 3-4, p. 279-303. .iicrini, quod Christus confecit corpus suutn in azimo prius' sed postrnodU"rr {ecit eadejrn-nocte unam cenam secrete, in.qUa confecit cum fermento. Quapropter numquarn clebet fieri corpus Christi nisi cum ferrnento"; Errores, rl. 68. Y' ""':e dico, quod si illi ,,euoti vgro obicitur de sacerclotibus et prima eorurrr firle, c'ssent rite ordinati, et in illa eo].um secta esset aiiqua spcs saeorutn saicr...,l'rles Seci, cum sint faisi et dt'ceptol cs,. et iam propter suam ILlr.ii. rr.c1e obir.:e'r't,tur'. p,crtlittcr.unt omnem ritum ecclesiasticum et folmam sacramentorum, r"it*.tuGi"turi irto" Sclavos et Vlachos, ut dicetur infra, et populus ille in hac secta *unl*u salvari non possit, m.axime, qui credunt suanr sectam meliorem nostia. Nec Eccle(si) essent, vel feruntur, baptizatos se (esse) credesia baptizati'lsuni;. 'morantur, 'extr;a Et adhuc potissime salvari ,non Ecclesiae unitatem r."t. S* quo ^possunt, aduiti cum' calugeris Ecclesiam blasphemantes" ; Epistul'a, V'-7L. i!' 'a in"a aitr slcolul XI1I, in vremea expansiunii la sud Ei rdsdrit de Carpali ungar, papalitatea a contestat Canonicitatea clc'rului local. In mult disregatului psegcutatul act ciin-l4 noiembrie L234, papa Grigore IX constata existen{a unol'

( I-,egatade cuminecdturi e chestiunea, atit de colltrover-satf,intre cele ua biserici, a folosirii piinii dospite; autorul constate, fireEte, afirmaa categilricii cle catre interlocutorii sii localnici a impdrtlEirii cxclusiv

214

275

falqii., adaugil el, nu respecti formele consacrate la sdvirqirea - tainelor, "latine gi nici lndcar pe cele greceqti - bizantine -, indeosebi nici pe cele piivinta botezului, qi nu se incadreazd aqadar, in nici una din cele doud in acestei ,,neczrncnicibisericeqti medievale3o. Constatarea ,,tegitimiteli( {a1i,, u clerului gi, pe cale de consecinlE, a ,,nulitdfii(' .tainelor pe care _tre slvirqea de unde qi justificarea rebotezirii localnicilor - e consoljcodatal de autor prin invocarea unor autoritdli din lumea bizantinS' rect sar,r abuziv citate. Potrivit autorului, insuEi imparatul loan V. Faieologul, cu prilejgl c."rlitoriei sale 1a Buda, in iarna anului 1365-136ti. ar fi justificCt reboteziirile, sub pretextul ca clericli locali nu respectau,,nici forina greacii gi nici pe cea romani". Mai vehementd incd ar fi fost, potrivit lui Bartolomeu c{e Alverna, luarea de pozitie a calugAril"or greci 'eositi de curild in p[rqilc Banatului; acegtia ar fi contestat categoric ca,litatca sercerdotala a clericilor din partea locr-rlui31.
lol cioepiscopi ai rotnAnilor.,.cal'e lin ritul grecilor",;i ^c9re-a-.^inlgc-uirca prii:fi'-tln 'episcopului cunlanilor; I-Iurmuzaki, I, 1, p. 132-133; DRII' D' I' p' 20-:1' vicar a1 Desigul., aqa cum s-a sus{inut de curind, ,,pseudo-episcopii ncltri elau' a,qa'socgtiti ca atare nu aar, 1ireile, 1:entru .cd erau tle 1it grec, n-ar- fi avttt un -'erlitl stadll ori ar fi reprezentat o concurc.n{5 pericuioasi pgntlY titularul ciiecezi'i cufuseserd sfinti{i _i"-g]-ttl c?nonic"i, E. numai clatoriti faptutui_ *i"i1.i,-"i "a lY. in ,"StttConstantir-rescu,1,/ote prittirul iitoria biseri,cii romdne i,n secalele XIII-XV, Jil li moteolale <le istorie medie"", VI, p. 189; totuqi nu treb-uie pierdut din vc-'rlere cd argumentul nu era decit o mocialititb de a contesta clerul ,,schism:itic". in fapt, pentru Roma, ca ;i pentru Bizant ile altmi-nteri, pseudo_-epl1co9ii, pseuclo-prr'olii, bisericelti pe bieuOo-calugirii, sinti esenlia1, cei'care se af15 in afara legitirrit:ilii care o tecuiro;teau siu, mai exact, o revenclicaU cele doud centre..,Pseudo-preo!i'" :ii nouini Si,,pseudo-episcopi" ap'ar gi in secolul XV, in Transilvania, cu.-priiej'ul puternicului'val de piozelitism catolic prilejuit de cr-uciada ant^iotomand qi 5le 3cin 1455-1456. Din {,iutt"a franciscanului Ioan de Capistrano in spaliul . nostru, nou e aiirmati convingerea cd izgonirea clerului ortodox e condilia silLe qw{x n&n a convertirii romAnilor-: ,,Valachi difficulter reduci poterant, dum pseudo ,pres{:irieri perpetuos instillaban{ ertores, atque hi hauriebant a pessimo c't subdolo vtro" .ioanit" ele Capha Wlarlica, pseuclo episcopo, summae auctoritatis in Populo"', Capistran.o il contringe pe lancu- de Ilunbdoara ,,ut e suis dominiis pseudo presbyi.eros ."pu1lui"t, et dlariicam tandem comprehencleret. '."; sugestie..care a devenit hot5rire scurt'timp dupi aceasta. ca ;i aiilia aitii din predecesorii .1i urmagii sii, Ioan gerebat de Caffa era invinuit cd nu respecta nici ritualut rolnan' nici ce1 grec: ,,Hic cum rnultitudine sequacium ei complicium suorum neque Romanum neque GIaecum ritum teneSat"; L. wadclingus, Annales Minor'um, xII (1448-1456), Quaracchi" ig3t, p. eos-soo; pentru ierarhia nnastrd bisericeascir m.edlevald, v. M. Fdc'.lr:rriu, tstoiti Bi.sericii Oriod'ore Rorndne, ed. a 2-a, Bucureqti, 1978' p. 4g-71' ii) ,,Aci hoc dj.cendum, quocl, si formam istam Graecorum servarcnt, scilicet: nominc" etc., numquam alique-m baptizaremus.-S-ed Christi'iri ,,naptizaiur i"it*lr repperimus per multas ex:rminationes et vias, quo-rr isti sacerdotes Scl'airo'certo irorum proptet ignorantiam et rusticitatem nullam debitam formam et certam servant. ef illam quam sciunt non applicant ad rnateriam. Immo, aliero anno, quando mifia taptlzavit intei quaclringentos sacerdotes schismaticos non fue;";'ba"CC-6 runt inventi, (qui) formam servarent"; Epistula, p' 74-75. 3l ,,Eliarn loannes, imperhlor Constantinopolitanus, quando a(l regem venit, djxit. aiidientibus mujtis: ,,Bene lacit rex baptizare istos Sclavos, qu-ia nec Graer'am {ormam sequUnlllr", Insuper pridie in Ceni coram fratribUs nostris r." ho-unum dixerunt calugeri, venientes de confini6us breciae, contra istos shcerdotes; ,,Isti

de convertire siV Cercetarea clerului ortodox, cu pritejul p91i opele dc Anjolt, ntt q in ultirnii ani de domnic ai lui Ludovic lit!, intrenrlirsi, totatr-rt de patru sute cle qleolr .invcstigafi, nici unul ;i; il:;';;-.i,il"at" gare sii cunoitsci-i;i sa foloseaica in practica liturgica ritualul consacrat' in de idei, poiemistul franciscan3?. acestc conafirr'd, in act:c,qi trait 'de " sint nule, iar aceqti ,,pseudo-preo!i6( .,1, Jilii, =.rr1ir.,,, ialnJe sivirEite grilii for duhovniceqti e condamnat6. Mai grav incd masa incrcclir-itata Ljt1i catolici,-care treialr in acest mediu, imbritliqau i u"-por" faptul "a localnicilor 9i le urn-rau soarta33' *t"li?tto si ritualul -"iff""rr,friti asumi .invecti'a lui Bartolomeu de Alverna -'ehemenl6 localnici, califica{i qi ei drept-,,pser-ido-cdlucrrlugitii ciri;l se rcfcli ia giri;i; in,,'.rquuarii"p"ft"ittului fran"iscan impotriva lor le corespunde' liisii sLrs6 inleleaga textul insuqi, r'ehetnenla poziliei 1or anti3"p., cur-,-' latinarr. --$'con,.tuzia fi'cascb a acestor constatdri ale lui Bartolomeu de Alverde a-I na cr-1prl\rirtl ,o .ilt.ti-"o.toao" din vicariatul siu e necesitatea credin{ei qi practica bisericii ca'tolice' constringo ,i ,,""ept" principiile populaliei sau, in cirz <,o'trnr, irg;"ir"r- acestuia,pentru a sustragemasa piopunerea privitoire 1a alungare, rispicat qi repetat de sub influcnta sa. ei condilia sine qua non atit a conrrertirii forrnul:rtii cl,, lut,,r:i;, "-iutttrl
eos baptizarnus non sunt sitct't'tlo1t's st't1 canes; nec vere baptizant' Propterea.1os Dato etiam' qutit non dicitur iteratum, qubd ignoratur esse factum". sub conclitiono, Atbaptizhrent, maxime luia noviter calugeri expulsi quod quiclarn oorurn bene pirtes aliquos docuerun.t. Tamen quia pauci sunt, eos -poir"-us. metis cle Gr.at,<,iillr"r"irtas Et cum etiam hoc esset, magna intricatio in distlnguere iLb aliis .,nr, sub conditione tali e-\amino (cssot), nerc reputarent se suscipere. veram {i,1:11":^ltc pro bono; nec'ex hoc iteramus baptismum, nec abubaptizarentur. r.;t.omniii-riuit sa,cramenta fidei deserviunt"; timur sacr.amcnrrs, cluia non ficles sacr-amentis, secl identificS locdlitatea ceni din textul lui Bartolop.75. FtrtitJi;i i;;i"ili Epistti.Ia, m e u c l e A l v t . l t 'l r a c uC ) e n e i ,i n Ba n a tu l Ti m i g o a r e i ;m u l tm a i - p r oqia b i i Se i na1 iunei - a5ez5ri b seciiu sd cl e n vlermc ti{icai'ea cu Chct\-, irnportant centru in aceasti istot"i,c al tocutitd'tilor din Transilt':ania' 1I' franciscant:; v,'zi c.'-Stci","biiiii", Bucur.:esti, iSlt){}. 310. 1.,l. jr:lvezi notir 30. nB,,Insupct', tllcti scl-rismatici non solum -ipsl pgre,unt', sed ^etiam nostros chrisducunt ad perditionem' tianos, cum qni5us ,.,r-r'c.santu. et matrimonii coirtrahunt, catholicam fidem' facti slnt schisrnane._gantes ut ;;;;;";;;;1"i, Qrrare innurn.r.i, veraln ccgencii sunt, se6 nolentici et ab eis r',,Urrptizaii. U"Ou non soiu- ad ficlem t e s e | p r o t o t - , 'l . l l l n rcl u a tn m e m b r a n u tr i d a o to .'n 'm c- r b i cl a e t- - tl npapei eGrigorei oiX apa;:e fe cta d e m e d pomcni'i irl toliendae"; l,i,lstuio,-'J.'ii..5i i" actu-1.mai sus triiau i.t tnii1o"ul romAnilor:,,et non'ul1i" cle preccuparea l)cntrLt llatoti"ii care .u111 alii orthocloxi, rnorancli c?.r"ls:l r:egno Ungarirl, 1nfit u"g..rl quam Theutonici et i l l s i i j t r a n s e u n l . ; i Ll r :o si l t:m 'e tsi ccu m .e i s'q u i a i ;o i r ttl u s.l 1 1 l l tsfa c{;i cu m e i sc'l e m sacr:aine,nta, in gravc orthoclororurn tl""ipiunt ;;";il;Walati-iis eo I, 1, p" 132"onl..,rnli;," ri,,rrogaiioir,,rnrrun modicam fidei christiane';; Hulmuzaki, scanrlalum et 1 3 3 ; D R H , D . I , P. 2 0 . l , V t 'z i n o l a 2 l l . r; ,,Ergo crrnnibus moclis cogi debent pro. earum s3lute'-ve1 expeliendi sunt ne alios inficient"; 'Dpistales protervi, ut puii lalsi saceidotes et pSudo religiosi, -iorri 'curatos ha6cre non possunt, paulatirn' cito sufficientes tr;!a. p. ?1.: .,Et ,r p' 72' rirl*.o, quzrncloprimi expellentur"; ibidem' "i*i"i-jt.tttt

217

21.6

durabiie a localnicilor, cit ;i a readucerii catoli'cilor cdzuli in ,,schism5(6u in urma iegdturilor stabilite cu bdqtinaqii, la crezul qi ritualul rornan. Numai prin asimilarea clerului local sau, mai degrabd, prin inlocuirea Iui cu clerici catolici, intrcrredea misionarul franciscan posibilitatea ciqtigarii definitive a populaliei bagtinage *_ romAni, sirbi qi bulgari - Ia credinta catolica. Lipsa clerului catolic din teritoriile cuprinse in vicariatul Bosniei era, potrivit lui Bartolomeu de Alverna, unul din factorii insernnali ai stirilor de lucruri bisericeqti pe care le condamnS; cle indati ce golul de caclre clericale preolii ;i cilug:'irii ortodocqi vor fi izgonili, avea sA se urlple de Ia sine, prin apelul la clerici catolici36. lmplinirea acestei condilii avea si asigure acceptarea confesiunii catolice de citre rnelsa poplrlatiei care, potrivit autorului - constatare deosebit de insernnati - avea cunoqtinlele de bazd cu privire la inva{atura creqtinir, in egadii mdsura cu poporul de rind din tarile catolice37. Odatb inlAturat obstacolul ire care il constituia clerul propriu, romAnii qi sla?ii, bulgari qi sirbi, vor fi iesne de convertit, chiar fara mijloace de constrlngcre fizica, se arita convins cirlugarul franciscanss. ,f- Uttirna .,eroare(' conrbiitutir de Bartolomeu de Alverna privegte afirsuriarea de cfrtre locatrnici s qonlpetenlei egale a preolilor cu ierarhii periori ai bisericilor in materie cic dezlegare a pacatelor, reginr care cDI:Itrasta cu cel al bisericii romanerle. din spatiul rotrrAnesc in cureirtelor spiritual-culturale $CunoaEterea evul mediu e sin{itor intregitir de una din informetliile, pe cit de sumard pe atit de insemnati, a1e izl'orului franciscan anune cea care atesti, pen3(iUnii tlintre locuitorii provinciiior din calre c:ra alc,itriit vicar:iiltul Bi'sniei s-au indepdrtat cle 1a formt:le consacrate ale cultului biserir:c'sc din pricin:r iipsei e de contact cu clerul catoiic':,,a1iqui, quia non sunt inter i:astores dep'uta1-i suis superioribus Itomanis ar:t i{ungaris episcopis"; Errores, p. {i0; vezi ;i noia i-ri.ecedent5. a7 ,,,4"6 quocl dicendum, quoctr quantum ad fundamentum fitk:i et i1ir., rluae neces.sariiasunt ad sarlutem, aequc- bene sunt instructi ab antiquo sicut nostri christiani simplices. Sui{icit enim eis fides impticita cum con{e'ssione beata.' Trini'r:rtis. Non enim sunt sicut ludaej vel pagani, sed christi'ani a nobis divisj et ov{'rr errantes, quae non solurn vocibus sed flagellis ad ovile ver:i pastoris rc'cl,.rcihahent"; Epistula, p. 71. Autorul cornbate in acest paragraf argumentul celor care susqineall ci convertirea jccalnicilor prirr rebotezare trebuia precedatd de instruirea lcr in noua credin{6. Contradiclia intre aceste afilmalii ale 'autorului Fi c{,}le care iind sd scoatd in eviden{5 ignoran!a clerului Ei a }aici.1or clin provincia sr misl!trEara pune in eviden{5 tendin{a polemici a scrierilor sale. 38 ,,Quia nec est nec unquam fuit natio quae sic c1e facili convertercturr sicut isti Sclaivi et Vlar:!ri. ldon cum gladio, non carcele, non verrberitrus, scd sin:piici. verbo vel piaecepto conversi essiut etiam omncs, Item perfecti cht'is;titrni (essent), rlomincn;m et nullus remansisset in regro schismaticus, si non impediret negligerntia et praeiatorurn, ac avaritia seu potius simonia aliquorurn, de quibtl:; taceo"; "Epii.st,uia, p. 74,. ln alte pasagii ale scrir,-rilor sale autorul recomandi insii, fiirti tearni cle coniriiriiclie, adoptareu mijloacelo;: de con:jtringere pentru convertilca lr;t::,rlnicilor. 3e ,.Decimo, quod unusquisque pr:esbyter tantum potest absolvere, quantum quiscumque sub c-aelo, sive Papa, sive Episcopus, aut Archiepiscopus; quia claves habet e-t <latae sunt sibi sicut Episcopis;.Errores,p.68.

-gomi4n il4:[#Jflrll:1:.'iffi?Tlr1. ',t^i;;;.l;;t;t,,erorile(( i"iJ,".i, ?i.f

ici , "r,ii istor

truirrimaoarSdirect+iexpi-icjj.*existentaLlnuifocardeereziedualistd ln in Jr,ra RolnAncasci secolulxrv*"' literaturii" popuInten-rciati pe informalii mai tirzii. pe interpretarea hc.terod6x;Isau pe de probabil6 inspiralic lare, pc ur.,cte tc.xie ;;iigi;;* din aceasti vretne' ,.t-riiit", r,agi insa, jn tixtele uno.r ierarhi ortod-ocEi

'iunla'j ;i" a"t""tutinfluenla#l

intr-adevir, lncercind sd exrn1slonnror, l)rcsLlp.-lner". du.rit u certitudine: din linuturile plice abatcrilc constatate in practica religioasd a locuitorilor in ceea ce priveEte rituaiul urmat aflate sr' sullrav"gi."t"" sai indeosebi de factori intre care la botcz, rrrisic,nartil franciscan le atribuie unui sir de locuitorii din aceste regiuni "cu Jnni*toqt" ;i lcgiiturile intrelinute din Jara RomAneasci gi cu ereticii din Bosnia((a3' par-rtlcienii dat fiind caracterul ei de explicatie pentru alt fe,ffDeEi.tangentiala, nulnai dovada inxrolrlen,ottscrvallil lui Bartolomeu de Alverna aduce nu in Jara Romaneasccntestabilii a prezenlei unui focar cle erezie dualista misionarul iqi redacta.textui; ea ne c16qi posibilitatea c6. in vrelroir cir-rcl
canic,i

Acum insd, prin scrierealui Bardin schismaticilor aria sa de acliune

#Jri*Tii"ili#'i$-

Ill#*,'ijr;mtl*i*ii:iw',8:alx*r{##
Beoi],,:ll;tillj;,,.iune franc:rz), stucliulrui A. r4"*.f""r?;f;!:i:Y, istorio_sraficir.in
Ii

a0 pentrnriuarism general pg"t'1;3'-r,:r"il,trf o;i?rorr7',,nilt#--fli: in li nlcrliu, r'ezi: D. Obolensky,- ? itt

"uuf

I itl"Tt#n1.1i"i{.i!'.i1i';;ft;;il1e r;'7.";'no'il1:: 'rq, -h.-n*'i"'""'t,nizti"" v;;t^-:i.:;,1:!i'.::\w;y,";;,"";3,:*i:"l,7x:;,iz1'){k;u*"'ieetr

f
;
sui,s-comtnunit''atiott"s'"P. veacul at XVII-iea paviichicnii ""aii,ori ,'o',i,rr ;ffi;ii iot "'trJ";i 't'"-iil"'iii^ro" ru ."J;"'.liJ'r|ij,.i,i,?i: "J,!t5" " oferi ;;;,.i1; ;;;;i; i,uteau atiinci "t*":fi::k "" t':,!'^iil,it ";i::ii;3':1; l**iff't" bulgari, spre

,jHifi ,iri*:ffn,'1rf il+:'r;rsrti'p&ffi.ir,.:,Ht:i:!di,{fi ':;",i',1t1 v,ig.i1,; i11j'i'1'""toliXo.ittL?-",T'i,"ji#.ti,iilti;;;!.i, ;i ;j'il-s;;"*r'asuprabo-

W;,,;t:::'"i:ij','jij,"::iw:uni:rr::::;;::*rr:,,*o:1:;" n";a:i'9"*iJ.i'1!iHi^1i$1:ij.*:-:"s,"J:li1.,1 xSi[';'.,*'s[::tr*:

tr'9i-l'ir'.13u".to
quorl fortnatn dev enerunl ' et. i qnoranl i am ad lirtrl:tnr clementiam-. ol i 99l d,i.qyi propl er obs ti nal i onc tn' 1l :t3:^t baptiznnrli lrerdiderunt;et moaii hia et curn haereticis de Bosconveisationelll quam habent cum Paulitinis ra"; .4lrrores,p. 66.

ff"4".#:Tii:i1""'';"'1 ::st*ilii,ii;iHfiti#if:?#itr*i:**rffi

'iii"i' n"".i."iii, sui:ito,,", t . {XZrt Jii?j,*".tu,f ',;'f,i;r,ii"io,,J##"",'i3u.i,,ii,"neei

219 -218

il
il

de a inteiege insemndtatea acestui focar Ei de a contribui la fixarea 1ocuhti s6u in viata spirituali a tir-ii. iirsemnitatea centrr-rlui sau centrelor de erezie dualistd clin Tara RomAneascd se deduce lesne ciin rolul pe care i-l atribuie autorul in procesul de ,,corupere{( a ritualului traditional in viala bisericeascd a populatiilor ortodoxe nord-balcanice; asimilindu-], in privinla influentei, factorului eretic din Bosnia, unde s-a aflat cel mai tenace daci nu si cel rnai puternic centru aI ereziei medievale, autorul relevd insemnS.tatea f,ocarului paulician din lara Romdneasci Ei puterea sa de iradiere. Dar influenti puternicir pe care i-o atribuie Baitolomeu de Alverna, desigur qi' in scopuri poleinice, adicA pentru a sluji tendinla sa de amalgamare a schismei cu erezia, presupune o stabilitate gi o vechirne relativ mare, ceea ce pare a confirma viziunea istoricilor care au presupus infiltralii ,,etretices timpurii in nordul Dun[rii. Oricum, informafia polemistului franciscan cu privire la paulicienii din fara Romaneascda4 ilustreazd aceasti insemnatS. realitate a vietii spirituale a societatii noastre in a doua jirmatate a secolului XIV gi, foarte probabil si a secolnlui anterior, daicb nu si a vremurilor dinainte. Cercetdtorii rolului ideologiei dualiste ?n v e ch e l n oas t r f l c ult ur d o b ti n a s tfe l u n n o u p u nct de rei zi rn pentru i nvestigaliiie 1or. Aderenli ai paulicianismului sint atestali in f,ara RomAneascl Ei spre sfirEitul secolului XVI45. E foarte probabil insd cd, de ia sfirqitul secolului al XIV-lea, ca Ltrmare a instituirii mitropoliei farii RomAneqti Ei a actiunii desfAgurate de monahismul de inspiralie isihastS, influenla dtialismului a scizr,rt simlitor ;i, odata cu ea, fireEte, numirr-rl aderenlilor sdi. Ingridit[ in sfera r.ielii bisericeEti de progresul organizdr.ii canonice a bisericii, infltienfa curentului duaiist s-a sublimat in folclor si scrierile ap o cri fe .
*t .
1*

A ftre temciul izvoarelor cunoscute, puline la nr_rmdr, qi al qtirilor cuprinse in memoriile lui Bartolomeu de Alverna, se poate incerca o caracterizare de ansamblu a vietii bisericesti a romdnilor in secolele XIItrXIV;freconstituire tracunari desigur, dati fiind natura documentafiei, gi inchegatd din infornlafii referitoare Ia diferite tinuturi romAneEti, dar care totusi poate constitni un punct de sprijin pentru noi eforturi de 16rgire a cunogtinlelor qi clc adincire a intelegerii istoriei noastre biserice-qtimcdierrale.
+a Pentru confuzia frecventd intre ,,paulicieni" gi ,,bogomili", vezi D. Obolensky, op. ci,t.,p. 233, 238 $i D. Dragoilovii, op. cit., p.215-276. '1' ,,Paviicienii sint departe de Silistra cale de cinci ziie; acestia sint eretici manihc.:eni. Nu se poate a;tepta nimic de 1a ei, sint inclpd{inati, nu cinstesc erucea qi nimeni nu poate sta de vorbi cu ei; cdci nu au ochi sd vadd pe creStini", constat'a prelatul catolic Ieronim Arsengo, cu prilejul vizitei sale in Jara Romdneascd, in 1587; Citldtori strdini desptq;p[trile romdne II, Bucureqti, 1970,p. 510.

I tntratd de timpuriu, direct sau indirect, in aria bisericeasc[ a Risistezanlului, biserica rclmdnd, ca qi cea bulgarq 9i sirbir, n impirti;it mul cle credinle funclamentale.ale bisericii bizantine, laqa curu s-ltrt cristalizat de-a lungul veacurilor. tDesprinsd insa vreme indelungatir 9i" tgistoricc din penclenla canonlcl:r a Bizanlului, cl urmare a vicisitudinilor 'Pcninsulci Balcanice qi din spaliul nord-dundrean' supllsit -rlnor nordul influente variate si iipsitir de un centiu unificator, ea a dezvolttit o iarga var-ietate cle rituri, fireqte in cadrul formulei bizantine, varietate sttrprinsi qi subliniati, nu fdrd. intenlii polemice, de izvoarele de plo,venien{i Initiativele locale qi' in cadrul 1or, tlnecatolicS, din secolele XIItr-XIV. ori, intervernlia factorului popular, neingrSdite de acliunea uniforniizaca Ei neindoielnica raritate a cirtilor de toare a unui ce.ntru unificitor, care a persistat mult timp cult. au corrtribuit Ia diversitatea riturilor, bisericeasci. in viaqa nr>arstr5. Preoli, protopopi gi episcopi sint treptele ierarhiei bisericeqti s9mnalate de'izvoarel-e v-remii.-Conciamnati de biserica apuseand ca ,,pseudo((clerici. ei erau contesta{i probabil qi de Bizan!, pind cind in cele din urmd biserica Jarii RomdneEti 9i a Moldovei s-a aqezat*sub auioritatea centrului lumii ortodoxe. Radacinile adinci, sociale qi istorice, ale acestei ierarhii s-au dovedit prin rezistenla pe care ea a opus-o valurilor succesive de prigoarrd, romdneqti care nu s-au dezvoltat autonon-r' i'nindeosebi in teritoriile qi^,,Psgul cit acest cler .,pseudo((-preo!ii, leiegind ',pseudo(-episcopii efort"llui in calea principali e piedica doti-"cilugirrii izvoarelor laiine lor de cJnvertirc, rcprezentantii locaii ai bisericii apusene au urmdrit s6-l asimileze sau sa-l inlirture din calea 1or. romAnd ca qi intreaga biserica rasatln secolele-Xlil-Xl{hbiserica cea blzantini. cea bulgar5., sirbd qi rttsd, a fost supusi de biseriteand, rica apuseani unei puternice pres.iuni, care a ctlnoscut cea mai mare inspaliul nostru, in teritoriile direct cuprinse in aria de clomitensitite,fin nati e a rcgatul ui u ngar . coirditiilc faior:abile create de situalia politici Ei de realitnlile bi"t* i" seficcqti de la nordul Dunari.i au fiintat aici comunitatj aparlinind e19ziei dualiste, trlcirtuite din refugiali venili din sudul Dunarii incd din secolul XIItr. dacd nu chiar cu muit inainte. pentru autonomia vielii / Puternica aluenintarre pe care a constituit-o p"oliti"" qi bisericc;ti a romAnilor expansiunea regatului ungar_ qi, sub proteclia'acestuitt, presiunea catolicismului au accelerat procesul de c"rnitituire er statelor rtniAne de sine stdtdtoare care s-au orientat sub raport ecleziastic spre f3iznn!, in a doua jumatate a secolului XIV. lntenieietenrea mitropoliilor Jirii Rorndneqti qi a Molciovei a incununat aceasti locui bisericir romdne in cadrul bisericii univerai"ta ql a'tixat dcfinitiv sale.

224

CON$TIINT,{

ROMANITA.TII LA EOMANI IN EVUL MEDIU*

O tezd larg rdspinditi de flTi rdspindit in Euro i romAnilor din colonii romani s-ar datoI CU Scrlerrre savan
cr0nlca11l

ra exclusiv contactului nisti in scoli

-.-k----. genezei rornAnilol

pecfffi'@

constiinta

origlrrii

lor romane -

ar fi fost absent

* Fublicat in limba francezd in IV, 1965, 1, ,,Revue roumaine d'histoire", p" 15-24. 1 Ne vom mdrgini sb semnaldm in aceastd plivinld doud afirma{ii mai recente. Astfel, P. P. Panaitescu, in studiul intituiat Problema unificdrii politice a ldrilor romdne i,n epoca feudald, publicat in volumul Studii priuind Unirea Frincipa.telor, Bucure;ti, 1960, p. 79-80, afirmd: ,,Umaniqtii noEtri ia sfirEitul veacului aI XVI-lea qi la inceputui celui urmdtor, oameni invdla{i, au descoperit cd poporul roman n,se trage". din romani, cd limba noastrd este continu'area celei latine.,. Um.aniqtii apuseni s-au aplecat ei cei dintii asupra originii romdnilor, ramurd depdrtatd qi rizleafd a romaniciior. . . Se pare cd toli oamenii invSlali gtiau acest lucru, numai noi nu-l stiam, pentru c5 nu aveam oameni invetati. Prin Polonia, prin Germania gi {Jngaria umanismul a pdtruns lh noi in secolele XVI-XVII". Acelaqi punct de veclere e sustinut si de T. Vianu: ,,Die rumdnische Renaissance und der rumdnische Humanismus bedeuten an erster Stelle eine Firhlungnahme mit den Que],ien der klassische'n I{ultur und somit ein Wiederaufleben des Bewusstseins der lateinischen Herkunft unseres Volkes, jenes Gefilhls der Zusammengehdrigkeit mit Rom das spdter solche Bedeutungsvolle Auswirkungen ar.lf die rumdnische Kultur zur Folge hatte"; T. Vianu, Die Rezeption der Antilte in cler rumiinischen Litteratur, i.n vol. Renaissance u'nd Humanismus in lvfittel- und, Osteuropa, I, Berlin, 1962, p. 338. Intre adcrentii mai vechi ai acestui punct de vedere, il vom aminti pe N. Iorga, lstorda romdnilor prin cdlittori, II, ed. a doua, BucureEti, 1928, p, 92 Ei A. Sacerdoleanu, Consideratii asupra istoriei romdnilor in eaul mediu, Bucure;ti, 1936, p. 2. Mai tirziu, N. Iorga a semnalat raportul prezentat in 1514 de episcopul de Gnezno, Jan Laski, la conciliul de la Lateran, raport din care rezultd cunoagterea .de cJrtre rorrAni a descenden{ei lor romane (v. mai jos p. [229]) qi a subliniat insemnirt,atea acestei mdrturii in raport cu informa{iile lui Della Valle pe care istoricul rorn6n le considerd a fi de provenien{d umanistS; N. Iorga, Dooezi despre constiin,ta originei romdni,lor, in ,,Anal. Acad. Rom.", l\{em. sec{. ist., s. IIl (1935-1936), p. 260-263. I'ermanenta conqtiinlei originii romane a romdnilor a fost sus{inutd {oarte recent ln ultima sintezd de istorie romdneascd; cf. Istario Romdniei, 1, Bucurelti, 19d0,p. 79B.

3r;-fi ln vremea formiri-i.-.p*op-o-tUlg-L[9-rll-0g-gi.-nU apirnlt dcc:lt cn in'lijrr'lcdrturaiesc'ingq$_nar corlfruntilrea *rt tiiZfU:gb E;f.."-meAi" :tiitlita sl liPs;r de acestdi punct de v fundament. Afirmaliile cuprinse in scrierile savantilo_rstririni din scconu cronical'ii moldoveni din secolul XVI1 au lul XV dovedesc din plin "a romana a popolului ron-,.4n. afirrrrat cei dintii, intie romAni, descend.enta savantii straini iqi intemeiaze concluziile relative la origiIntr-adevair, nea romanl a poporului rorrAn nu atit pe propriile lor investigalii qi,cXescoperiri cit, in piimul rind, pe inseqi mirturiile romenilor, mdrturii cunoscute cle ei direct sau indiiect. Lucrarea de fati -. fragment al unlri studiu rnai vast consacrat chestiunii complexe a conEtiinlei apelrtenen{ei la comunitatea romana qi a unitafli poporului romen - ili propune se ittlatr,t", pe temeiul unor texte ignoraie sau insuficient aprofundate, ideea eronate'care atribuie unei influente striine aparitia conqtiinlei originii romane in gindirea istorici roneneasce Ei sa urmdreascd persistenla traromand pe intreaga arie a romanitelii orienditiei relatiie la ciescenclenla taIe. Locul ocupat cle !5rile romane in tupta de indiguire a expansiunii otomarie in se-colul XV le-a asigurat un prestigiu internalional care -se oglindeqte in scrierile epocii; acest r01 le-a conferit un loc aparte in planirrile cie acliune antiotomani qi a atras atenlia cercurilor ellropene aslrpr"- p"iili"ii' domnilor romani. Scrierile umanigtilor italieni din secolutr" kV i" reflectat j.nteresul european pentru lupta antiotomand a poporului rom6n qi au rdspuns la aceasta preocupare furnizind, la. nivelul curomanilor. Larga noEtinlelor vremii, date referitoare la originea Ei__istoria europeand asigurate de umaniqti p6rerilor lui trnea Silvio tricdifuzare colomini u.nptu descenienlei romdnilor din colonii romani a indus qi ea in eroare pc istor:icii din zi1ele noastre care au ve1rft in opera savantuIui pap1 gi, in general, in lucririle umanigtilor, cea dintii afirmare a originii iomane a romAnilor in istoriografia europeanu. 4* fost ignorate Jau ldsate la o partc sllr"sele care, consemnind mSrturiile romdnilor inglqi u=,rptu originii lor, dovectresc-prioritateatraditiei autohtone fala -de teoriile savante ale umaniqtilor. Una din aceste surse e scrierea Li'bellus de notiti,a orbis, mic tratat de geografie redactat la inceputul .secolutrui XV de arhiepiscopul Ioan de Sittinieh Ei cuprinzind informalii de cea mai mare .raioa.e, atit pentru chestiunea discutatf, cit gi pentru alte aspecte ale istoriei noastre in evul mediu. Ioan de sultanieh a avut un rol de primir insemndtate in negocierile dintre 'Iamerlan qi puterile Europei centrale 9i occidentale in ultimii ani ai secolului XiV qi 1a inceputul secolului XVz. Numeroasele salE ambasade caie! in citeva rinduri, l-au pus pe drumuri in spatii intinse, cuprinse intre Persia Ei Angiia, i-au prilejuit cunoaqterea a numelgase
I

2 Anton Kern, Der ,,1'ibeltus d,e notitia orbis", Johannes III- (De GalortiJott'tibus?), O. P., ErzbischoJi' uon Sultanieh, in ,,Archivum Fratrum Praeclicatorum", VIII, 1938,p. 83--123.

222

223

regiuni din Asia qi Europa, printre care qi ldrile romAne3. Intemeindu-se pe cunoEtirileie sale directe Ei, pentru regiunile pe care nu le-a cunoscut direct, pe relat6rile altor misionari sau a1e unor negustori, arhiepiscopul de Sultanieh ;i-a redactat in 1'404 tratatul sdu de geografie universalS, considerat cu drept cuvint.de citre editorul siu a fl ,,de mare insemndtate pentru cunoaqterea Orientului la sfirgitul evului mediu'( . Informatiile cuprinse in relatarea arhiepiscopului Ioan de Sultaniett esupra ror:ranitdlii balcanice sint de interes primordial. Autorul a constatat existenla pe teritoriul Bulgariei - complet supusd la aceasti datd dorninaliei otomane qi greu lovitd de efectele cuceririi turceEti (,,modo devastata per Turcosu) - a unei mase compacte de populalie romanicS. Obsen'atiile lui Ioan de Sultanieh cu privire la istoria qi limba populaliei romanice din Bulgaria constituie nu numai o confirmare a locului important ocupat de elementul romanic in structura etnicd a Bulgariei medievaJ.e, dar Ei dovada incontestabila a existenlei gi a persistenlei conEtiintei originii ei romane la aceastd populafie. Dupd citeva referinle la_ Serltia, autorul descrie situalia regiunilor care fuseseri odinioard sub dominalia statului bulgar qi care continuau sd poarte numele de Bulgaria in geografia epocii: ,,Ultra-ad aquilonem est Vulgaria sive Bulgarla et fuit bona patria, sed modo devastata per Turcos. Ipsi habent linguam propriam et quasi latinam et, ut fcrtur, ipsi exiverunt de Romanis, quia cum quidam imperator romanus obtinuisset illas terras, scilicet Macedoniam, quaed:am societas Romanorum videntes bonam patriam, recipientes uxores' reromana. manserunt ibidern. trdeo vocantr-rr Vulgari a lingua Vulgarica Ipsi drl.eojactant se esse Romqnos et patet in li,ngua (s'n.), -q-uia ipsi locuntr-rr quasi Rgmlrni. . .((. (,,Dincolo spre miazdnoapte este Vulgaria sau tsulgaria Ei a fost o larA mdnoasd dar acum e devastatb de turci. Ei au o lirn'da a lor qi aproape ca latina Ei, dupi cum se povesteqte, se trag din roniani, caci atunci cind un impirat roman a pus stdpinire pe acele ldri - adicir pe ]\ulacedonia-, un grup de romani vdzind cd lara e mdnoas6, fnsurindu-se acolo au rdmas ,acolo. De aceea sint numili vulgari de la lirnba rctnan;i vulgar6. De aceea ei se fdlesc ci. sint romani 9i lucrul se 'rradeqtein limbar 1or, cdci ei vorbesc ca romanii. ..){'. Populalia vlahd din Bulgaria, care jucase un lol lmportant i3--I"voita antil:izantinir din 1185, reprezenta incd la inceputul secolului XV o reill"itate denogr:rfica atit de insemnata incit autorul, considerind greqit c;a cien-ientui iomanic constituia intreaga populalie a Bulgariei, atribuie o erimologie fantezisti numelui bulgarilor, din necesitatea in care se afla de a dernonstra oriflinea lor roman5. Dar ceea ce Se cuvine neapdrat re? Dovacla prezenlei lui Ioan de Sultanieh in liri1e romAne se afld in indulgen{a pe ..tre i 'acordat-o bisericii Sfinta Maria clin Braqcv in insu5i acr:si ora$, la 2"6 iruu; 1400; v. tr'. Zimmermann, C. Werner, G. Millier, [irkttndenbuch zur Gesctticltte der'Deutschen in siebenburgen, III, Sibiu, 1902,p. 481; cf. N. Iorga, Istoria romCtn.ilor,1II, tsucuregti, 1937, p. 325. a Anton Kern, op. cit., p. BB.

tinut din textul arhiepiscopului de Sultanieh e pglg1llg11lq_tnadi{iei re-

llliJ;i*#dffH
inai lor5. momen

sisdr@

izantini ficuserd

dieni: cir mTt nstatarein scrierile

nsemn

antibiZa

a ffieriului Eirantin explicd incercarea de a legitima acoas-afirmarea categoricd a originii romane, atit a populaliei ta aspiralie prin vlahe cit qi a capeteniei ei, in corespondenla dintre lonilA (Kaloioan) 9i papa Inocenliu 1116. romane a

fo sumar re dilie lasd sd se intrevadh cit se poate de lirnpede ideea pe care vlahii suddun5reni qi-o fdceau despre originea lor. inca din secolul XII, Kinnarnos, zcdtrocs referindu-se la vlahi, ii calacteriza astfel: ,,oi tdrv EC'hu)"i.usdnouxou eivar, ),6yovcau" (,,cei despre care se spune cb sint din vechime coloni ai celor din Italia()?. Tradilia la care face aluzie Kinnamos - ,,)'6"yovtoru"e neindoielnic aceetagi cu cea consemnatd mai bine de doui secole mai tirziu de Ioan de Sultanieh, dar acum mai amAnunlit Ei intr-o formulare din care rezulti cu certitudine cd afirmalia aparline vtrahilor inEiEi. Anterioari corespondenlei lui lonild (Kaloioan) cu papa Inocenliu IIL aceastS

traditie nu ii este aqadar tributarS. Argurnentul lingvistic - similitudinea intre latini qi limba vlahilor - invocat de loan de sultanieh in favoarea romanitatii lor e considerat de el o dovada decisivd in favoarea acesteitradilii8.
s Pentru fragrnentele din Kekaumenos Ei Kinnamos. referitoare Ia aceastd irad,i[ia istori.cd in chbstiunea originilor romd'ne, in Opere cnestiune,-v. n.-OiJiut, cotnplete,I, ed. A. Saceldoleanu, BucureEti, 1.946' 3.27.--329'. P. 6 L;a 22 februarie-izO'0, r.rb"unliu irf ii scria Iui Ioni{5 (Kaloioan): ,,Nos auquod de nobili'urbis R6mae prosapia progenitoles tui originem traxetem, audito devotionis et sincere generositalem coniraxeris, rint. et tu ab eis et si"gui"is "sedem geris quasi hereditarig jure, jampridem te .Ti""tirh,-q"".n--a.f-ipoJtSiicam proposuimus litteris ei nuntiis visitare";-J. Duj"err, Inocentii.Papde III epistolae od' 'Bufgariae historiam spectantes, Sofia, 1942,,p.- 21;. 1a..27 noiembrie 1202, p-qPa Troriranitalii la v.lahii sutldundreni: ,,Expedit.enim bliniafin altd scrisoarE, "o"$tiihp ecclesie Romanae instituta sequbtut. .."; ibidem,-p,. 25.Peltr"u iniiit{i"i"niAisse, acesiel afirmafii, v. Istoria. Romd.niei, I, Bucuregti, 1960, p. 798. iu*"aiitu" ? D. Onciul, op. ci.t., p. 329. 8 O parte a textului lui Ioan de Sultanieh re{eritor la romanitatea suddundrcand e reprodusd de Gh. L Brdtianu, T r ad,i[ia ist oricd d'espr e inteme ier ea stdt elor romdnesti, BucureEti, 1945, p. 69-70.
l5 * Geneza statului in evul mediu romanesc

: !'*Jtf;.,l*,"tr**1",s:r?e,1:?T":rt'\TtiJYi:aiJ"fitH

225

224

Citeva de,ceniidupd c6i6toria arhiepiscopului de Sultanieh, sursele istorice inregistreazd gi pentftr ramura norddunAreani a romanitilii orientale conqtiin{a dbscendenlei ei romane. Umanistr.rl italian Poggio Bracciolini figureazd printre primii savanli care au acordat atenlie in scrierile 1or chestiunii originii romAnilor. Constatdrile sale relative la sudestul european se intemeiazd pe inforrnaliile culese de acei dintre comqatriogii sii care cdldtoriseri in aceste regiuni. AceEtia avuseseri ocaziaede a constata numeroasele elemente comune latinei Ei romAnei qi de a lnregistra o tradiiie local5 (ut aiunt) potrivit cdreia populalia romAneascddin nordul Dunarii descindea dintr-o colonie fundata de Traian: ,,Apud supe(,,La riores Sarmatas colonia est ab Traiano ut aiunt derelicta.. .'( (s.n.)e. sarmalii de sus existi o colonie dup[ cit se spune lasat[ de Traian.(().Dacd originea autohtoni a acestei tradilii e discuiabili in ceea ce priveEte t_extul-liri Poggio Bracciolini, ea apare incontestabitb in lucrdrile altora dintre conternporanii sdi. Fara a r.I-lai15sa loc altei interpretdri, Flavio Biondo afirmd dintru inceput, intr-un text redactat in L453, originea romane a romAnilor qi conEtiinla acestei descenden[eIa romAnii cu care I'enise in contact. Umanistul. italian aratd cd romAnii cu care avusese ocazia de a se intreline la Roma invocau cu mindrie originea 1or roman6: ,,Et qui e regione Danubii item adiacent Ripenses Daci, sive Valachi, ori,gi,nemsuclm quaffL prae se ferunt praedicantque Romdnam (s.n.), Ioquela ostendunt, ad d.ecus quos catholice christianos Romam quotannis et Apostolorum limina invisentes, aliquando gavisi sumus ita loquentes audiri ut, quae vulgari communique gentis suae mo.re dicunt, Iusticam grammaticam redoleant latinitateGo. (,Iar dacii ripensi sau vaiahii din regiunea Dundrii care deasemenea se af16 in vecindtate dovedesc prin vorbire originea 1or romAne ca pe un lucru de cinste pe care o pun in evidenla gi o invocA; pe acegtia, venind anual Ia Roma gi la pragul apostolilor in calitate de cregtini catoiici, ne-am bucurat cindva de a fi auzit cd vorbesc astfel incit cele pe care le spun potrivit tnadiliei vulgare Ei comune a neamului lor sint b gramaticd rusticd cu savoare de latinitate(.). AEadar, nu studiul autorilor antici, in cadrul mai vast aI studiului antichitSlii clasice, a revelat umaniEtilor italieni originea romana a romAnilor ci afirmarea de citre aceqtia a originii lor romane, in demonstrarea eireia argumentul cel mai elocvent era insdgi limba pe care o vorbeau. Afirmata de romdnii ingigi, cunoscuta de umaniqti fie prin mijlocirea scrierilor misionarilor catolici in orient - de feiul lui Ioan de Sultanieh -, fie, intr-o etapd ulterioard, prin contact direct cu populalia 1omAneasci, ideea originii romane a romdnilor a intrat in circuitul ,stiinlific european gralie consacrdrii pe care i-a conferit-o autoritatea rnarelui umanist iur" Jfrit Enea Silvio Piccolomini, devenit papd sub numele de
e R. Sabbadimi, Quando Ju riconosciuta la latinitd' d,el rom,eno?, in ,,Atene e Roma", XVIII, 1915,n-rele 195-196, p. 83-85. lo Alexandru Marcu. Riflessi di storia ront'ena, irr ,,Ephemeris daco-romana", I, 1923,p. 362-.363.

Pius II. Neindoielnic, o parte lnsemnatd a informaliei pe care s-a intemeiat opera geograii;e u Ini Etr"" Silvio a provenit din amplelc -relatirri acfurnizate curiei iomane de cdlugdrii dominiCani qi franc-iscani a cAror cuprindea largi zone din asia qi Eur-opat1.$i $a.cae incontestaiilit"t; bit"t teoria originii io-,ut" a romdnilor ii datoreazd lui Enea Silvio o italian largt raspi"ait"l e tot atit de adevdrat ci inclinalia savantului a" 1^ Seti' solulii etimologice adeseori fanteziste pentru propriile sale incer6tiaini expiicd de cJgeneralul roman Flaccus a fost mult timp consiclerat erou eponim al romAnilorl2' In vremea in care papa Pius II redacta vasta scriere geografi"l dS-:tinat6 s[ acrediteze aedu4iile sale etimologice privitoare la romdni, Nicolae de Modrusa, colaboratorul sau, care a continuat seria mdrtUriilor de acest fel, a lnregistrat afirmarea de cdtre romani a originii lor romane' Ins6rcinat de papisa implineasci misiuni politice in Europa rdsiriteand, de Nicolae de Modrusa a avut ocazia nu numai de a discuta cu episcopul Oradea, Ioan Vitez in care lnirelinea strinse legdturi cu papa Pius II -, dar qi-de a-l intllni pe fostul domn ai f,arii Romanegti' 1463, Ia curtea regelui M"ti"r corvin, Vlad Jepeg. in lumina acestor date, informalia furnizatd de eruditul prelat in scrierea sa De bellis Gothoru.nl, redactatd lnainte de 1473 Ei rdmasd in cea mai mare parte in manuscris, cu exceplia cito-rvafragmente, capatd o-semnificalie dlosebitd: ,,Vlachi. origini.s sua,eiltucl. Wdecipuunx prae se ferunt
11N. popescu-Spineni,Geogralul SAIoius Aeneas .s1 ldrile,Rom'anerti, 91u:' italian l'i mdrtu193S,p. fext"a, ain "neriiria deogra-fici romdn6", .I)-_Uministul ei insusi suiiet.te*informare; de iitaa ln cazul.,qtirli.pe care i-o ,ir.JtJ-"""bri privire ia iniudirea ungurilor din cimpia.-pail;rli)u;'ffi'riiriJ"ri-r"r""ii"utr populatiite tuianice din""stepa nordpontica: cf' Georg Yoigt,-Enea^Siluio ;;;i;-;u p' al's poiii pnt der zlDeite uid" sein zeitalter, II, Berlin, 1862, ai;iii"oti"iii), 308--309. i: Aceastd etimologie fantezistS, destinatd unei largi difuzdri, a fost .con-teP: Vf"f.|inion, de exemplu,- a comb6tut explicafi'a. datd taf.a Ae unii opinia lui "-i"iqti;"-P[ifipIstoricul deorgius Horniu.q, care cunoqte-a de pius II numelui "oma"ii6". aceastaprivinfd, dupd ce invoc5 explicaliile- lui Paolo,Giovio-$i ale Melanchton in fu etimologia nunielui vlah - simple repetdri ale ili'S;il;iiil-iVrtinster'Ju-pti"#" lri pius II ; -J.neda ,,quod M-elanchtoni fabulosum videtur"; Historia ;;;tt;;tj;f poiite"o'init'ersali,s, p. s'io-sar] cf'-a.-o1etea, Wittenbers. e! I! Moldatsie' in vol' p.304' uttd, Humaiit*ut ln Mittel-'und.'Osteuropa, t. \ Berlin, 1962, Renaissance consacrat se cuvine s5 observdm c5 Miron costin, primul cronic'ar roman care a eI ii"ai" special chestiunii originii romane ? poporului- romdn, a combdtut 9i romAn-eiaboratd de papa Pius II Ei 4op"" fantezistd . etimologia ""tr*fri-i;porului i;d; i"i;; alfii, de Crie"r;-Ur""iL,'a cdrui cronicd a continuat-o:.r9! intii .unui.Elrea insi aiesta istoric nu a'a greu nepriietin ieste, clt nuS;1;1"'$i;;-**atorii*trri: s-au lalmai acest nume vlah ae pe fteac hatmanul Rimului ci ieste, 99fe' un-de creaem nepulinlii_omenegti"; M. costin, _De ia""""r u"e.tiJ ;"*tu-;i p.243' Rt:s"o*icut. p. P. Panaiteicu, Bucuregti,^1958, iii*rtt'mold,ot:eirlor,--i-Oeiri,-uA. iui aui-reur Sylviur se.intemeia ln primul lind oe constatarea pi"e.i;. !ti;;;oeiui tiiaitti pentru a-i numi. pe romdni,. dar- cir aceftia cA vlalt, era numete $i*ii-;"i.tlregii lor istorii numele caremdrturiseaoriginealorromand. pErirui"ra-Au-i tu.rg,ri

226

227

argunwntunx' quod quamuis Mgsorum ri,ngua, quae ltlgrica est, a,nnes upntur, uernaculo tamen serrnone hoc esi taiinZ ltaud"prorsus obsaleto ab incutwbulis loquuntur G.n.) et cum ignotis Ium ringua" plorant commerciuT, "o"gr"r;i, "*(,,Vatahii 1.r. Loprqu loqui norint fi;;;;g;"t{.rii. aduc ca argument aI originii Jor. faptui cd deqi se folose-s? cu tolii cie lim_ ba moesicS, car e iliricd, totugi vorbesc a" L origi"""o u*na'poprrt"oe, care e latina, aI cdrei uz nu l-ai p5rdsit deloc; cifid r" irrJit.ru." cu strbi_ Ei nii cu care incearca sd intre in vorbd ii intreabd aaca qtiu sir vorj:basc5. romana({.) raport cu textele men{ionate in rindurile precedente, care semna, -In leazi congtiinla la romani a originii 1or romane, textul lui Nicolae de Moqrusa aduce crteva precizdri noi de cel mai mare interesla. In acest text prima oard deosebirea constatatd de romdnii inEisi intre f,nc_ l^.qlq$t lra lrmbri romane, Iimbi forosith de.popor (roquuntur), qi cea a limbii slave, folositd ca instrument expriinare a cu-tturii scrise (utantwr). E -de evident cd interlocutorii romAni ai prelatuiui clar deo_ pebirea intre funcfia rimbii rom6ne, in{eleasa ca mijloc-esen{ial ""1"ri"-i"t,"rlgeau de co_ municare foiosit de a.utohtoni (rernaculus sermo),;i I""-u limbii slave a cdrei.funclie era limitatd ra sfera comunicdrii r"riil,-i" lancelaria dom_ neascd qi in bisericd. Textul 1ui Nicol indicd lim
au ci vor

ln
vire la nive

constiinfa pe care o aveau romdnii secolului XV despre originea lor lat-ine - atestatd, cum s-a vl,zut, Ei de textele umaniEtiior care l-au prece, dar Ei cunoagterea de citre ei a raportului istoric dintre functia 9"t limbii romAne Ei cea a iimbii slave.
rel

rora li se atri

secolului
te de evenimentelc

caistorice

i"forqatiss*lsi,I{i"otae Mo@ffir ae

din acea vreme din J11a Romaneasci pe care le expune in scrierea sd, alte surse atestd acelaqifefiomen in Moldova gi Transiivania. ln primavara am.rlui 1514, Jan Laski, episcop de Gnezno, infdfiqa conciliului de la Lateran un raport-asupra perspectivelor de organiz'aie a unei cruciade antiotomane, in cadrul cdreia un rol important-era rezervat Moldovei. Cu acest prilej, prelatul a comunicat conciliului unele informalii relative Ia Moldova Ei Ia locuitorii ei, semnalind intre altele afirroarea de cdtre acegtia a originii lor romane : ,,,Naindicunt se esse Rorna"narunl,quondam milites (s.n.) ad praesidia pannoniae contra Scvthas missos...15. (,,cdci ei spun cd sint ostagii de odinioari ai romanilor, trirni.gi aici peltru apdrarea Panoniei impotriva scililor. . .((). Inform,afia episcopului Jan Laski e valoroasd nu numai pentru ci atestd Ei in Moldova conqtiinfa originii romane inainte de sirierile cronicarilor. dar si pentrr-r cd inlesneEte inlelegerea tradiliei cronicilor cu privire la intemeierea statului in Moldova. semnificativd pentru larga rdspindire in societatea moldovean5 a secolului XVtr a cunoEtinleloi referitoare la originea i"-"uLt" "o-ura 93 Jut Laski e proclamalia cdtre locuitori ransatl de domnul fdrii, Iacob Heraclide. Despot, in februarie 1562. Textul cuprinde programul siu de luptd antiotomand qi o reafirmare a descendenteiromane. In proclamatia sa, Despot se angaja ,di, gueri,gi,ardi et notte con ti, infid.eri,6t maled.etti turchi, [. . .] con voi, ualenti. homeni, et gente bellicosa -d.iscesi dali ualorosi Rotnani, quali hanno fatt6 tremer ir mond.o.. . (s.n.). Et d questo se f-aremo cognoscer d tutto il mondo li veri Romani et dfscesi da queli et il nome nostro sard immortale et conergermo I'imagine ai nodtri pa*brestemafii hirci 9"i._. .1tu. (,,si lupte zi. qi noapte .cu neciedincioEii Ei 'rdzboinic [. . .], impreund cu voi oameni viteji Ei neam coboritori din valoroqii romani care au fdcut lumea si se cutremure. $i in acest fel vom face sd se cunoascd de citre lumea intreagi adevdralii'romani qi pe descendenlii 1or, iar numele nostru va fi nemuritor Ei vom cinsti (r;'imaginea plrinlilor noqtri. . .((). In lumina relatdrii lui Jan r-aski, apelul lui Despot la acest argument e dovada existen{ei unui fenomen de conqtiinli colectivd si nu numai de preocupirile cercului restrins al cirturarilor moldoveni. Invocarea descendenlei romane era considerati de domnitor, care iEi cduta el insuqi rdddcini in trccutul roman, ca un puternic mijloc de a-i atrage la iupti pe romani in a ciror conEtiinld originea latind era o realitate permanent6. De relinut, pe deasupra, e gi aparilia pentru prima oard a afirmirii romanitS.lii in legiturd cu un program politic al c6rui scop principal era redchrndirca indcpendentei.
Asadar,

13 Giovanni Mercati, NotiVge_uarie sopra Niccold Mod,rusiense, in Opere Minori, rY,,9ittd del vaticano,- 193?,_p. zsl. be notat cu privire la eipticarea numelui romdnilor cd autorul rdmine tributar tezei lui pius II. il Textul e discutat de R. sabbadini, op. cit., qi de R. ortiz, Romanitd det po?9lo,g d'ella lingua runLena, in volumul tttanuaieito romen[,--6u"urerti, 1936, p, l 1 -12.

pentru a afld ci dase, in

e la Riin ne
tm

": o

15N. Iorga, Douezi d,espre con tiintfl originei romdnilor, p. 261, 16Hurmuzaki, II, l, p. 416.

228

225

in operele erudililor
ti* ii ^n^^-'ilrri -^-A-

europeni contemporani noi argumente ale ro:.nani: :

rt '.q ,,

NOMANIA, TABA ROMANEASCA, VALAIItrA: UN NUME DE TARA*

valoroasd a bun

romane de data aceasta

coloni,a Romana (s.n.) quindi prima condbtte da Tiberio contro Dicebale le' poi guardia di quel paese da Adriano ivi lasciate, cosi ancora Lr_eano liqsug assomigliante alli antica .Romanasr?.(,,declard ca se trag dintr-o colonie rom_an5., ca,re a fost adusd mai intii de.'Tiberiu contra relelui Decebal, apoi ldsatd de impdratul Adrian ca paziaa acestei provinci"i; gi inc6 mai.folosesc o limbd asemdndtoarerqmanei vechi((). AEadar, interiocutorii romdni ai lui Gromo rezumau Ei ei cele doua compori""iu'fundamentale ale conEtiinlei originii lor romane: descendenta din colonii romane gi caracterul latin al limbii 1or. AEadar, Ei in Transilvania cercetarile in_ treprinse de cdrturarii romdni din secolul xvIII cu privire la originea poporuhri romdn nu au alcdtuit decit dezvoltarea la nivel superior cona qtiin!^ei romanitif ii. In Jumina constatdrilor care se desprind din sursele analizate e clar ci dezbaterea desfdEuratd in, jurul faimosului text al lui Della v"n"il, timp considerat mdrturie unici a conEtiinlei originii ,o,r"r. f=l romanitatea lytl, la nord-du-ndreand, devenit caducd,' de vreme ce, cum s_a a de un^qir.intreg de atestiri incontestabile privitoare y:"^ll^:.1 "-pr_ecedatd romdn despre originea sa r-a poporului romand. De prbvenierile -con$rrrnta diferite Ei referindu-se la unsu-brrl aii"i .o-rnitalii orientale, textele menlionate nu lasd loc nici unei indoieli cu privire la cunoaqtereacle cdtre romani a originii lor romane. Nu umaniqtii italieni ai secolultri xv au racut aceastedescoperirepe care nici macar nu au revendicat_o;ea le-a fost atribuitd in chin eronat de unii istorici Mai tirziu, cronicarii moldoveni care au cunoscut scrierile umaniqtilor au de"ori"rnpo"nni. plasat chestiunea originii romane a romanilor din aria tradillei in cea a is-torio_grafiei. Meritul lor e de a fi dat un fundament eruclit - fireste Ia nivelul cunogtinlelor- timpului -- conqtiintei strivechi a origi"ii-;;;;; din care $coala ardeleand avea sd facd in secolul xvIII o arrna in 1upta pentru emancipare nalionald si sociald a romAnilor.

realitdlilor Principatului] undei '&"'i,"l?fi'rfi roansigism""dz";:fr,';'l#r%fi 3[".iJ,1]jit,f Transilvania, Gromo aratd cd ei ,,fanno pr-ofessionedressere discesi, da "3iij;lTH

Cl. Isopescu, Notizie intarno ai Rorneni nella letteratura geografit:a i,tai,iana ,-, :,, ae_L-_Ctnquecento, .in ',Bulletin de Ia section historique de I'Acacieriic I:ilru:ruine,., XVI, 1929,p. 15. ,18 ,,La- iingua loro d poco divers'a clalla nostra italiana, si climanrlono in linRomei, perchd dicono esser venuti anticamente da fioma in quel paese. . ...; 9Y".1_9* urr. p. 15. considerind cd astfel de tradilii erau absenl.e la romdni, 2p. r1_sopescu' ,cit., N' rorga a v5'zut' in textul lui Della Valle un simplu e'cou'aI eruclitiei uinaniste, transmis prin intermediul franciscanilor din Tirgoviqte; N. Iorga, Istoria romdnilor prin cdldtori, I, ed. a 2-a, Bucuregti, 1928, p. 92.

Cercetdtorii istoriei romAnilor din epoca apariliei lor ca entitate etnica qi pina in vremurile apropiate noud gtiu cit de hotaritoare a fost ideea de romanitate in asigurarea, continuitdlii spirituale Ei politice romaneqti. De la aparilia in izvoarele istorice a romAnilor sud Ei nord dunireni, spre sfirqitui epocii migrafiiIor, gi pini la desdvirgirea idealului na{ional, ideea de romanitate a insolit neintrerupt existenla istoricd. a poporului rorndn cdruia i-a fost scut qi matcd spirituald in acelaEi timp. Numeroase sint in acest lung interval mdrturiile corytiintei de sine la romAni, precum numeroase sint qi atest5rile strdinilor despre romanitatea romAnilor. Semnele principale ale acestei identitdli etnice neintrerupt invocate de romAni Ei strdini au fost limba si numele insuqi al rom6nilor. ,,De aceea ei se filesc ca sint rornani si se l.6deste in limba lor, cici ei vorbesc ca rornanii'(, afjrrniL despre romdnii sud-dundreni, la inceputul secolului al XV-1ea, un cxcelent cunoscdtor aI realitdlilor etnice qi politice ale sud-estului qi rdsdritului european, arhiepiscopul Ioan de Sultanyehl. Ci aceasti afirmare de romanitate demonstratd prin limbi nu era un simplu act de cunoagtere istoricd, ci ea indeplinea o funclie activd insemnatd, conqtient inleleasd, o aratd alt cunoscdtor direct a1 realftdlilor spade data aceasta e vorba de cel nord-dundrean -, liului romAnesc anume italianul Antonio Bonfini: ,,Innecate sub valul de barbari, ele (coloniile rotrlanc din nordul nunaiii) totuqi mai grdiesc limba romand. Ei se impotrivesc cu atita indirjire sd nu o pdr6seasci cu desivirqire incit par ca luptir mai mult pentru pdstrarea neatinsd a limbii decit chiar a vie!ii(2. Indisolubil lcgat de cunoaqterea originii limbii romAne qi de inlelegerea funclici ci istorice se aflA numele poporului romAn, care a perpetuat direct amit-rtilea Romei. Dacd semintiile straine care au venit in contact cu ei in vrc,ntea migraliilor i-au numit ulahi,, uala,hi, ualolti,, blaei,, olahi etc., denumirc ctire ii definegte ca popor romanic, romAnii lngiqi
* Publicat in ,,Lucc'aldru1",XXII, 1979,nr. 3. L Cdldtori :;trdini tl,espre J'drile romdne, vol. I, ed. M. Holban, Eucur-e'gti, 1g68, n 39. ' 2 A. Bonfini, Rerum, ungqricarunt d,ecad.es, Bhsiieae, 1568, p. b43.

230

23L

ff#.lf*"le

Ei'au pdstrat in forma sa originard.,numele de poporrnogtenit de la Roma, 'anume romdni. ,,olachi Roirani( ii nurnea papa cienient ar vtr-rea pe romani in 18b4, imbinind astfer numele p* si_i-a^iouu' ei ingiqi cu traducerea lui de^ "a"iExprimin'd *;i liir;";l qi mai gtiinlific decit toti cei care "11:: :lrdili. anterior numere discutasera poporului roman, Miron afirma: ,,Aga gi neamul n"uiiu, de careld ,lri"-, lo1tin ar ldrilor acesvechiugi mai direptu

iesterum-an, uai"'i''ni-iuu", a" L

Dar daci conEtiinla originii romane reflectatd in numere poporurui afirmarea caracterirlui latin al limbii sate sinJ rarg atestate de I_r*Tii Ei lzvoare, cum stau lucrurile in privin{a numelui tdrii?+ una din consecinlere masivei i"rt"""turari*Lt"i"" cute in Europa rasdriteanr_Ei_sud-esti"a i"-".*u'*"uiiio" Ei politice petre_ deprasdri de populatii din secolere III-XIII a fost aparilia in .p"ii"r carpato-balca_ tig u-y-"yi gir de ,,tdri(' rocuite de romanicii rdsdriteii'romani mite vlahii, in diverse limbi Ei variante (vrahia M";;; Vlahia Micr, vrahia de sus. Braquie, in sudut'Dunarii, id;;;;'S[rl eru"orum, codrul vlasiei, waliach-enrand, varaL;-M;;, vaiahia Micd etc. in nordur Du_ narii). Produs al fragmentdrii romanitdfii orientare in vremea migratiirorn aceste ,vlahii l pe ringd care au existat desigur gi ,rt"l! neatestate documentar - sint semnarate intre secolete xi"qi-t'ivlJ-aut" diferite,-in fyncljg de evenimentele_ p.o"esei"-"n"" qi re-au adus in refrectorul isto_ riei' varietatea dateloi.l? igi fac aparifia ca Ei a denumir'or care le desemneazdnrr modifici-*-ru 'iniru nimic ins6 caracierul ror esenliar co_ n:u', cel de ,,Romanii autonome'6,adicd unitali -disparate' i""ri".irr-poritice in care iEi desfrgurau existenla membreie i; ;;;;;itd!ii orientale, rornanii. 1l ceea ce. Nicolae a numit, in cadrur ,rr"i, din interpre-Iorga, tiriie . sale cere rnai proTunde rr f""rr.rdn i; do;;;iur l.t-orr"i evului me_ diu timpuriu". Romaniite popita;u;-;" precizarea necesarS, socotim, c5 in inlelegerea accstor nomahii aiienlur trebuie pus nu asupra discuta_ bilului lor caracter popular, ur"pr" -ia"i, "i Rdmine deschiii probiema aenumrrii "utonomieilor. a caror romani_ tate e neindoielnic inscrisa in nur'.ere ror, """ri* ui"rt-"ta ;";'il dar ;illili; strain - slav, german' grec .- sau in ratina *"di"";fi, iur" a preruat-o prin acest intermediar.,a fost, aEaaar, r"i"irt i"r*d;i';n Roma'ia sau un derivat al sdu pentru a desemna aceste tarrt nxistJ anatogic intre

o*ft'i;#'ne barbaies bttes dis_ 'i: "b#,";:!q;,.i$i;'Tf,ft"ff"::H;;x fi:J#"'.'"?

cutate in articolul de fatd.i"i.nr_iil._"-.

Bucureeti, p. , :iti::ArfJTil,oS#hi?; ?;.f;.,n?tuescu, F".eI?t1e58, 20t. asupra tc,mei ;:-"";.jl^-l-,.,1.

tl:lr':,*;#A'c::riat:!ieity,':':;i^i*="1'2hi;8,i,!21#tif ,ir,*ft T",:ft *;ti{f

f:f ,:firu.,ai'iii,iii;,u',i""i'il;;;,f "n",K;:m,Xhtr{y,
232

h.ia,, si,uuiuiit" ii,t,:"i,'ii#i:*ffif#*f\7"'&t:i:"'fi1:fifri"{:ii7yx;,ffi':

tchivalenlele romdn, romdn : ulalt, ualah gi Romania : vlalfia, valahio? cu alte cuvinte, sc confirmd conEtiinfa romanitnlii la autohtoni gi prin nurnele de !ard, dupd cum e dovedita prin numckr clc popor sau pr,in afirmarea latinitalii lirnbii? sau dimpotrivd, a fost dat nuireic accstor {tiri de straiini pe baza cunoaEterii etniei locuitorilor lor? Prima ipotez5, derivarea termenului de Vlahia 'din Romanitr ,s-ar impune cu forla unui adevir elementar dacd lipsa unci atesttiri clocumentare a numelui de Ro,mania, rndcar in cazur uneia dintre aceste Vlahii, nu ar ftirniza un argument puternic, fie el Ei negativ, celei de a doua ipoteze. Singurul caz care ar putea fi invocat in fivoarea existentci originare a termenului de Romania ca denumire pentru Romaniile rdshritene, cel aI Jarii Romanegti, e recuzabil pe temeiul cd nu ar fi decit traducerea tirzie, din rzremea adoptarii limbii romane in cancelarie. a terminologiei din actelc slave. Dar un izvor,de curind iesit la iveala aduce li.r suprafata, din tezaurul de cuvinte latine pierclute'in limba romdni de_-a lungul secolelor, termenul insugi d,e Romc;ni,a,intr-una din varj.antele sale, ca denumire evident autonomd fatd de vatahia sau lara uaIahd. IJn iezuit ungur, care qi-a desfaqurat activitatea pe meieagurile noastre in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, pe nume sJefan szant6, ne oferd prima inregistrare cunoscuta pina acum, dupi gtiinta noastri, a acestui termen. Intr-un memoriu inaintat Curiei papule in care preconiza infiinlart-'a la Roma a unui colegiu nu numai pentiu natiunea ungar5, dar;i pcntru popoarei.e'tarilor care se aflasera in trecut in'leg6turi cu regatul ungar acum dispdrut, $tefan sz6nt6 aratd ci pntr"reJin aplicare cit mai grabnici a acestei iniliative e solicitati de toate aceste lgri pe c;rle le ingird: ,,rogat universa ungaria, obtestatur nobilissima Transylvaniar, orzrt Dalmatia, obsecrat RotnctnioLiu siue valachia inferi'or...'. (,,...o cere intreaga ungarie, o invocf, prea nobila Transilvanie, o roagd Dalma{ia, o implori Romanialia sau valahia inferioard.. .;) (s.n.). Ma.i expiicit e autorul in al doilea exemplar al textului sdu, in care, in dreptul cuvintclor valachia Inferior, se simte indatorat si adauge o explicalie: ,,valach,ict inferior, quae Romandiola et Romaniala clici{ur @.n.), est provincia annexa Transylvaniae, quae olim Dacia dicebatr,rr. Incolae eius loquuntur italice, sed corrupte; ita tamen ut possint a veris italis intelligi6(r, (,,valahia inferioard care e numitd Romandiora Ei Romaniola, e o provincie anexata rransilvaniei, care odinioard se numea Dacia. Locuitorii ei vorbesc italica, da'r corupt; totuqi astfel incit pot fi inleleqi -aduce de cdtre italici adevarafi(). Memoriul lui $iefan sziint6 agadar atestarea incontcstabild a terrrenului de Romanic, intr-una din variantele sale, aplicat uircia din rnultiplele valahii mai sus enumerate, anume Jara Ro,mAneasci:t.lntre aceastd clenumire qi afirmarea romanitetii iimbii romane legitura sc stabileqte spontan in scrierea amintita, chiar claca nu e explicit formuliiti.
Antiquae Hungariae-, ed. L. Lukdcs, 8.T., I, 155A-1579, Ro:na,

5 Monumenta 1969, p. 75b.

233

Aqadar, in cazul uneia din Romaniile-Vlahii medievale, a apdrut dovada sigurd a folosirii termenului de Romania intr-unul din derivatele sale, aflat in afara oricdrui raport de dependentd fala de echivalentele strdine ale notiunii. Aceasti Romanie - lara Romdneascd - e tocmai cea care a pastrat definitiv in denumirea ei realitatea etnicd din care s-a nf,scut, populalia romanicS. Faptul insi nu e rezultatul unei intimplSri. lara RomAneasce a fost cea dintii formalie politici a romanitatii nord-dundrene care qi-a ciqtigat prin lupta independenfa, ridicindu-se Ia forme superioare de via!6 statali Ei care, in temeiul acestei intiietdli de putere qi prestigiu, a manifestat vocalia de centru unificator al spaliului locuit de romani, de o parte Ei de alta a carpalilor. Aceastd vocalie s-a md'nifestat, fireqte embrionar qi in for,me specific medievale, atit in directia Transilvaniei cit gi a Moldovei. cind ,,tdrile(( romaneqti dinlauntrul arcului carpatic au fost anihilate de expansiunea lJngariei arpadiene Ei angevine Ei integrate in sistemul ei administrativ, cind romAnii transilvdneni au rimas fdri organizafii statale proprii Ei fira o ierarhie bisericeascdsuperioari, care in evul med.iu putea constitui un substitut de stat, lara RomAneasci qi-a asumat proteclia vielii spirituale romAneqti din aceste pirli. O legdturd puterni"a .-u stabilit astfel intre romAnii de o parte qi cealaltd a Carpalilor, sub autoritatea protectoare a Jdrii RomdneEti. In raport cu Moldova, afirmarea de intiietate a JArii RomAneEti s-a manifestal in cadrul complex creat pe de o parte de unitatea de origine a poporului celor doud !dri, afirmatd rdspicat de izvoarele vremii ,,cite t ea* (romAnii) e impdrlit astezi in doud pir!i(( scrie un contempotur, despre cele doui ![ri romAneEtio-, iar pe de altd parte de pluralismu1 statal in cadrul aceleiaqi naliuni, fenomen cvasigeneral in Europa rnedievalS. Unitatea de origine s-a exprimat prin identitatea numelui Valahia - sub care sint desemnate cele doud liri in izvoarele strdine; raportul ierarhic intre ele s-a manifestat prin caiificativele adause celor doua vatahii: valahia Mare, pentru Jara RomAneascd, valahia Mic6' pentru Moldova, noliunile de mare qi mi,c exprimind un raport de putere gi intiietate. De altn-rinteri, dupi vagi veleitSli iniliale, Moldova a renunlat in cele din urmd la denumirea de Valahia in titulatura oficiald a domnilor qi s-a fixat asupra denumirii preluate de la nucleul ei unificator. Numele vechilor Romanii a fost pSstrat pini ta capdt de fara RomAneascd dintre Carpali qi Dunire, cea care a creat cel dintii stat romAnesc independ.ent gi gi-a asigurat o intiietate de prestigiu Ei putere.
0 Filippo Buonaccorsi Callimachus, Ad Innocentium Ierendo oratio, Yatqovia, 1964, p. 50. VIII de bello Turcis in-

Acest nume conservat cu tbiracitate exprima un intreg program: ,,TAra ilomdneascd a avut odinioard un sens pe care foarte mulli I-au uitat qi unii nu l-au inleles niciodatS; ea insemna tot pdmintut locuit etnografi' ce$ted.e romdni.'4. Cind programul implicit in aceasta denumire s-a reallzat citeva secole ,mai tirziu, realitatea statald cdreia i-a dat naqtere a luat in chip firesc numele vechilor Romanii pe cale le-a continuat Ei lnsumat.

r N, Iorga, Romdni

;i

Slatti, Romdni

;i [Jnguri,

Bucureqti,

J'922, p' 9'

234

235

RELATIILB INTERNATIONAI,E IN EASA'BITUL $I SUD-ESTUL EUROPEI IN SECOI,ELEXIV-XV*

I. _ EI]ROPA RASAR{TEANA

ieqile ambele dintr-o urma sul dovic I,.

Sfirgitut hegemoniei. Hoard.ei de Aurt.In primele decenii ale -XfV-iea, dominatia Hoardei de Aur s-a menlinut intactS in secolului aI Europa rdsdriteani gi sud-estici, astfel cum se aqternuse^ duPi marea inr.azie din 1241 qi in cursul urrnitoarelor campanii titare. in afara ariei de dominafie directa - indeosebi stepa nord-ponticei pini la Dundrea de Jos _-, iatarii iEi i,mpuseserdsuzeranitatea unui gir de state a.flate in raza acliunilor lor miiitare, indatorate toate s[ le pldteascd tribut, si participe cu contingente la'expedi{iile lor 9i si-qi trimeatd cipeteniile dominalia t5fentru ccnfirmare la FIoardS.Cel mai apisdtor au resimtit mai apropiate de centrul puterii Hoardei de Aur; tari cnezatele ruse cele in partea apuseani a ariei de dominafie_a t{oardei se.aflau, in diferite gruhu de dependenli, Lituania, cnezatui Halici, formaliile politice- de pe feritoriui Moldovei,''i'ara Rom6neascd,Bulgaria gi, cu intermiten!6, Serbia. in anul 1340, invaziile titare erau insi la fel de temute la Bizan!' care se aqtepta la urr ,mare asalt din partea F{oardei de Aur, ca qi in un* Irublicat in ,,Rcvista de Istorie", 34, 1981' 5' p. 899-918' . StuJiut cie fii;r e un capitol diir tiatatul de Istorie uniuersald', volumul.- II (consacrat evului rirediu), in curs de elaborare. lntrucit aparifiei- Si rgtulyi -t_lJit_o,r le-au fost rezervate un loc aparte in aceastd sinteza, iomdne in secolele XIV:XV eie nu figureazi dccit incidental in rindurile de mai jos' :-- -'i"di,i,utiir" tiimit doar. Ia. ctteva din iucr.irile cele mai de seamS oluitoeiiifice suplimentard poate fi gdconsacrate iemelor dezbiitute; informalie bibliografici siti in lucrdrilc citalt'. l Pentru declinul Hoarclei de Aur, v. R- Grousset, L'empire,des steppes, Attila' Gengiskhan, "1.amerlan, Paris, J.939; B._O. Grekov 5i A. I._Iacubovschi, Ho^arda^de Aur" si. d,ecdd.ereaei, nucureEti, -t9b3; M.-G. Safargaliev, Raspgd Zolotoi Ordl, S?Ei,. ranstl 1SOO; Spul'er, Die Goid,ene Horde. Dde Mongolen i'n Russland, 7223*7502, W.esbaden, Igf;;_). Pentr.u ofensiva poloni qi ungard in spafiul rus apusean Ei rorhdnesc aflat sub suzeranitatea Hoaraei'cle aui, v.*intre altblc-: H. Pasikiewicz, Politgka rys\9.Kg1925; G. Rhode, Dte Ostgrenze _Polens. Palitische Wielkiego, Wiisri*i, t;*i";t; Isu{turette Aianuiung uncl geistige' Ausu:ir.k'ung, I. Im Mi,ttelalter bis nititiitung, L94i; P' w. Knoli, rh,e Ri;e--ot^t\3 Polish' Monarcha' KiiLn-Graz, zum Jahre"i4at, 1,975;$.Papacostea,Triumful piast poland, in uqst-Ciiirht- E"iop",Clicago-i-ondon, twotd,ouet ;i. consotid'wea statelor feud'ale romd' iuptei pentru neatirnari: iit"*"t"r"d nigti.l {n vol. Constituirea state1or f eud,ate romhne;ti, BucureEti, 1980, p. 165-193'

"1. .*

"g* insa'$ fnd#ft"-eTA

'

g:el +oberL "hotareleeJ primejdia :'1*Tl f"11i#"ff : Ylg"l':: tt "::?l1?, lgtare,,Doar al"ianlain:":Yi la

236

" i" le c u P o lo iilsemnaie pr-ogres-e detrimentul Hoardei de Aur. Acin sa ilt aingadltie n i a q i a c ! i u n e a c o r r r r u @ i n r 6 s d r i t a v e a cu Boetiunea a fost preced;1a ae aeiprinderea Poloniei din conflictul in favoarea cdruia regele Cazirnir reIdan de Luxembuig, fi;-;";;i"i ^!ir*-i" cdruia regele poitiiita"i" trlsg), gi din ""tr "r, ordinul teutonic, qi Pomeraniei (traIon ii recunoaqte stdpinirea asupra gurilor Vistulei tratatutr iut"i-a" h viEegrad;'""inmnriu'1335; apoi intr-o Jormd,l6rgit5,iuiie i'3tt), cucerite de' cavaleri la inceputul secolului a1 a" G r"iisz, u"u.ria inielegere cu ordinul teutonic, Polonia a reXivl;.'1;;heind dinunlat pe termen ittaetuttg^t' Ia"efortul c'[e restabilire a contactului Baltici, dev"enit5 una din zonele cele mai infloritoare ale Marea -comerl """i'"r internalional. Concomitent insd, Polonia s-a angajat in cucepriiti"" -u""i"i de expansirp" i.r risirit care avea sd aibd drept rezultat iniemnate teritorii ale Rusiei apusene (1340-1366), crearea ii"u" urro" asu,tni""ii polono-lituaniene'(1385) qi instaurarea suzeranitalii polone fapt in r-lrrna ceruia statul polon avea se devin6 o p*-fr,t"fdr"-i lfa6Zy, putere ponticil. Deschisd in 1340 de campania la Halici a regelui Poloniei cale revendica mos,tenirea cnezatului rus r6rnas vacant dupd moartea ultimului siu titular, cneazul Jurii tso1eslav,actiunea celor doud,regate-.s-a lovit a" r"ri*i""fa boierimii locale, ostil[ programului inilia1 de catolicizare aI regelui cazimir, precurn gi a t6tarilor,--ameninlaii s5 piardS unul din teritoriile aflatc in clependenla 1or, gi a lituanienilor, care r_even$""Y_,:i ei drepturi asupra tef.itoriilor riuse apusene. Dupd un qir de inlruntati cu tatlrii qi dup[ repetate expedilii ,,cruciate(( lmpotriva lituanienilor, pagini incd Ia iceasta clat5 - acliuni la caro alr luat parte aiSturi de Ungaria, Ordinul teutonic, Boemia $i Imperiul -, Cazirnir a F;i;il;i teuqit in' 1B4f sd incorporeze cnezatul Halici 1a regatul sdu; rezultatul sa fie consolidat in cursul anilor urmitori in urma unor noi mari "vei campanii ,rrrguro-poione impotriva lituanienilor Ei a titarilor. In 1366' 237

in cadrul unei noi extinderi a ariei de dorminalie ungard Ei poloni in Europa rdsiriteani qi sud-esticd, regele Cazimir a adus in dependenla regatului sdu Volhinia Ei Podolia. Nu mult timp dupd deschiderea acliunii la Halici a inceput Ei ofensiva regatului ungar la rdsdrit de Carpali, in direclia gurilor Dundrii. Reconcilierea dintre l-udovic de Anjou Ei Nicolae Alexandru, domnul f5rii RomAneqti, gi cooperarea tor in lupta impotriva tdtariior au fbcut posibild respingerea dominaliei Hoardei de Aur din regiunea Dundrii de .nos,in urma campaniilor din 1345 qi 1346. Tot acutn, in imprejurdrile Iegate de aceste acliuni militare 1a Halici Ei in regiunea Dunirii de Jos, apare Moldorra, la inceput ca o capitanie regald, apoi ca stat de sine stdtdtor. in urma acestor desfdquriri, tdtarii nu au mai pdstrat in spaliui ronrdnesc decit o enclavS,pe lArrnul Marii Negre, pini in ultimele decenii ale secolului XIV. Din Lituania pini in regiunea gurilor Dundriin domina{ia Hoardei de Aur a suferit o ingustare sensibild ca urmare a ofensivei puterilor creqtine. Blocali in expansiunea lor in spatiul rus gi foiosind conjunctura favorabili creatd de criza dinastici din statul tdtar, lituanienii, a ciror expansiune in risirit incepuse inca din secoh,rlanterior, lnainteazd acum in teritoriile de sr-rbstdpinirea Hoardei cle Aur. Victoria ciEtigatd asupra tdtarilor de cneazul lituanian Olgierd ia Sinie Vodi (Apele albastre, afluent a1 Bugului) in 1362 sau 1363 a deschis larg calea expansiunii lituaniene in Ucraina qi Podolia. Kievul insu;i, vechea capitaii a Rusiei, avea sl intre curind sub stdpinirea lituaniani, care a'u'eaapoi sd se intindi pina 1a l5rrnul Marii Negre. Incurajat de eroziunea puterii titare, cneazul Moscovei incepe s5-9i manifeste tot mai hotSrit tendinla de emancipare de sub dominalia Hoardei de Aur. Sub cneazul Dimitrie (1362-1389), Moscova nu numai ci intreprinde acliuni hotdrlte pentru a-qi asigura titlul de mare cneaz - nu ca in trecut prin supunere fala de Haarda de Aur ci infruntind politica acesteia -, dar se qi opune cu forla armelor incercirilor titare de a st[viii progresele puterii sale; dupb o primd infringere suferitd in 1378 pe malurile riului Voja (afluent al riului Oca), tdtarii sint infrinli zdrobitor pe cimpia Kulikovo pe Don de cneazul Moscovei Dimitrie, care a fost supranumit, in urma acesteivictorii, Donskoi. In Crimeea, genovezii din Caffa iEi extind dominalia teritoriald asupra principalelor centre comerciale de pe !drm, inl[turind astfel concuienla pe care acestea o fAceau principalului centru al activitSlii lor pontice. Incercarile repetate ale tatarilor de a redobindi aEezirile ocupate de genovezi s-au lncheiat cu un eEec; in tr387, prin tratatul incheiat cu genovezii, titarii le-au lisat in stapinire genovezd. Destrdmarea Hoardei de Aur in urma acestor pierderi de pozilii qi de prestigiu a fost incetiniti de un Eir de reaclii restauratoare venite din zona Hoardei Albe al cdrei centru se afla in regiunea fluviului Sir-Daria. Vasald inilial fa![ de Hoarda de Aur, Hoarda Alb[ s-a autonomizat in cursul prirnei jumdtali a secolului aI XIV-lea; apoi, in a doua jumitate 238

a secolului aL XIV-lea Ei in prima jumatate a secolului urmittor, cdpeterriile ei au incercat in repetate rinduri sd restaureze in benefieiul Ior unitea politica qi teritoriald a Hoardei de Aur. piima mare incercare, incununatd de succes, a fost aceea a oglqnui Toktamig care, cu ajutorul lui Timur_Lenk, a cucerit puterea in Hoar. aiba Ei apoi in Hoaida de Aur (in-1378.ocupi Sarai F9tk9t,1",.139q,-il Tokexpedilie de_represalii impotriva Moscovei (1382) Ei"o p;rd; n -*r" J""" l" condilia ile siat tributar, ca gi pe celelalte cnezate ruse de trninteri. RefScutd o clipd, unitatea Hoard-ei de Aur s-a destrf,mat insi n rlou in urrna incercdiii lui Toktamiq de a readuce sub controlul sdu ,*^r"ur"uria gi Horezmul - vechi obiect de litigiu int-re Hoarda de Aur rt*t"r mongol din Iran, ln cadrul caruia concurenla drumurilor."oT"t;

pe riul k_atka). yrma acestei.rictorii, M;; iC#; ou;;ir"t fn "aducesub ascultareasa celelalteteritorii ale Hoardei de Aur, inlnis

a avut un rol insemnat. Timur intreprinde dou.i AJ;il;;;iti"""iur" impotriva Hoardei. 4}t (1391;i 1395),in,cursYl {u :1i11"-1til: "Ip.Oitii $i Sarai Berke' ceqte marite centre comerciale Urgengi, Tana, 4t1l4ul

11Inirint zdrobitor in cursul ceiei dJa doua expedilii, in bitilia de _p-e fen-ri"f"i Terek (15 aprilie 1395), ToktamiE fuge in I'ituania la Vitold' lituan de a-Ei impune controlul asupra Hoardei ino*r"ur"o marelui "n"ut ,4" a"r prin mijlocirea lui Toktamiq i tost infrintd de noul han instalat em-irul Edighei pe W^opo" ueoijii"t 1,ri timr-rr Lenk, Timur Kutlug, qi d_e trupele lui Vitoid qi a1e atialitor s5i au suferit o infrinrta it:"001, unde gere totala. Noua restalrrare a Hoardei de Aur sub conducerea efectiva a lui Ediqi preghei a fost insd Ei ea de scurta durati. Lupt'ele dinastice e.ndemice au precumpbnit asupra factorilor de unitate' lirrr"u factorilor externi -se in-stitu\ionalizeazS' in Centrele cle putere locali se'consolideazd qi de Aur se desprind durabil trei cursut secoluiui al XV-lea. Din Hoarda autohtone: Hanatul cri,meei sub dinastia Ghirai, care a ,-url tor*alii'sfera de interese a uniunii polono-lituaniene' inainte de a in nrurritut Porlii otomane (t+ZS;; Hanatul de Kazan, inte?;;;";;b^iur"ianitatea -a" qi qb,*"iut Ut"g Muhammad,' aflat in_raza de- acliune- a Moscovei Astrahan q9 cqrlul infeHanatul de :sorbit cel dintii a"-u**iu'(iSSZ); qi :"ior fluviului Volga, .rpw auiilei presiuni a tdtarilor din Crimeea "i titarilor nogai din regiulea Ural, anexat scurt .r fr"uraufor" nomade"aie trmp?"pa hanatut de Kazan de marele cnezat al Moscovei (1556). 2.-Riuati'tateaintreLi'tuania;i'Moscouapentruh-egem.onie-.as.upra jumatate a Lumi.i rusez. Declinul puterii mongole in Europa ln a doua
a--Moscovei 5i concq2 Din vasta bibliografie cons'acratd istoriei Lituaniei 5i a Moscovei si concuuzzeJe Dzi'eie loi pentru dominalie in lume'a_lus6, semlral6m: L' Kolankowski, renlei : r^- -^n+rrr r{nminr}io in lrrmes nrrsA- semnaldm: i,' _t<olankows6t' 7* 749 9, rrriottaionn ksiestu a rj.ieatski.eoo- T, o, W f,itii"g o t{a;o<t7r,n Li'teu s,kieg T. 1377*1499. Warszawa, 1930; H. Jablonowski,

"Liit.in*i -7-37 ski, Hi'storia M oskau,Lei{en,- 1e55 J. ochman ; w aia" w;tiii{t"t.ii dnaia Europa i "ha' I :_ 8.' Grekov Vosto LiiW, titr *f u*-Watrra*u-fi"[o*,, ]967'i oo.),Moskva,1975' ,.iiaa"nlu Zolotoi ord'l,(na rubeie xlv-xv

239

secolului aI XIV-lea qi in secolul aI XV-Iea a ldsat din ce in ce mai mult/ teren puterilor concurente pentru dominalie in lumea rusd. Din a doud jumbtate a secolului al XIV-lea, doud centre de putere, Lituania qi Mosl cova, au concurat pentru intiietate in vastul spatiu ocupat de slavii r5/ sdriteni qi au revendicat dreptul de a restaura sub controlul lor veched, unitate a Rusiei kieviene. I Prioritatea in efortul de a atinge acest !e} a aparfinut Lituaniei. {r cdrei expansiune in teritoriul rus, lnceputd in a doua jumdtate a secoluf lui al XIII-lea, s-a intensificat in secolul XIV cuprinzind vaste teritorli ale Rusiei Albe qi ale Rusiei Roqii. Ocuparea Kievului in a doua jurndF tate a secolului XIV a dat gi un temei juridic revendicdrii cneziicr 1ltuanieni la intiietate in lumea rusd. Olgierd, in timpul cdruia lituanienli realizeazd mari progrese de-a lungul Niprului gi se instaleazd detinitiV Ia Kiev, a asumat titlul de mare cnezlz, care expriml veleitdlile de dominalie ale Lituaniei asupra intregului spaliu rus. Lituania a atins cel mai inalt grad de putere in lumea rusd in timpul marelui cneaz Vitold (1392-1430); acesta a adus sub controlul siu Podolia (1393), Smolenskul (1395, apoi reinnoit in 1404), a anexat cnezatul Vjazma (1403), a impus tratate de alianfi Tverului qi Riazanului qi altor cnezate de insemndtate mai micd. Frontierele atinse de marele cnezat aI Lituaniei sub Vitold aveau sd se menlini in linii generaie pind la sfir;itui secolului al XV-lea. Rezistenla efectivd fald de expansiunea lituaniani a venit din partea oraEelor Novgorod qi Pskov Ei mai ales din partea marelui cnezat at Moscovei, care dupl o perioadi de inclinare fa!5 de Vitoid, al cdrui protectorat iI acceptd, Ei dupd domnia frSmintatS de lupte interne a rnarelui cneaz Vasile II Orbul (7425-1462) preia hotdrit lupta pentru controlul asupra lumii ruse. Tendinta dominantd in desfdqurarea concurenlei celor dou6 puteri rivale s-a rdsturnat in a doua jumatate a secolului al XV-l,ea in favoarea Moscovei, in vremea marelui cneaz lvan al III-Iea (1462-1505). Reuqind sd incarneze ideeerlegitirnitdlii ruse mult mai eficient decit Lituania, d cdrei conducere cartclici s-a identificat tot rnai mult. dupi rnoartea lui Vitold, cu interesele regatului catolic polon, Moscova, hevenita incdr din secolul precedenl sediu a] mitropoliei ,,lntregii Rusii((, a exercitat o atraclie din ce in ce mai puternicd asupra lumii ruse. succesele ob{inute de Ivan al III-lea in efortul de subordonare ?l cnezatelor ruse autonome. dintre care uhele grav.itaseririn sfera de infiuentd a Lituaniei, gi in deosebi confiictul sau cu Novgorodul pe care L-a silit in cele din urmd si i se inchine (1478), au creat o puternicd tensiune int e Moscova qi uniunea, polono-lituaniand. Antagonismul din ce in ce mai marcat intre cele doud puteri rivale, l\Io-<col.a Lituania, se impletegte acum cu conflictele dingi tre statele tdtare rivale desprinse din Hoarda de Aur. Ivan aI III-lea se" aliazd cu hanatul Crimgii, in vreme ce Lituania incheie aliantd cu hanutri Ahmed al Marii Hoarde de pe vo1ga, cdruia cneazul Moscovei ,refuzaser s5-i mai pldteasca tributul. Hanul tdtar invadeazA teritoriul Moscovei' 240

este aaintind pini Ia riul Ugra, dar nefiind sprijinit- d9 polono-lituanieni rtremarele cneazal-Moscovei s[ se retriga (1480)' Cu-aceast[ infrunitit definitiv de sub dominafia-tltarl. stirbitS de re. Moscovu u-* "-rncipat ;i; ntmazilor nogai, Hoarda cea Mare, lnceteazl de ;;";ti ;dr;i;;ifi o primejdie pentru Moscovi; in hanatul Kazan. Ivan III inter;;; hairru trt mai efici"ent di il subordoneazd politicii sale, in vreme ce cu stat'ilit leg6': rri de cooperare' atul crimeei a

cu activitate diplomaticS;legdturile de cooperare h1aLtti."t"i-" ""ria Moldova, cbntactelecu Poarta ot.man6, cu Ungaria ;h;i'Crimeii qi cu
moscovit in introdus pentru prima oari statul H;.U"rvii;lf ; "" Mai mult decit atit, incitat de marile sale sucpolitic"ii europene. ilrt"*"i al Moscese impotriva tdtarilor qi a polono-lituanienilor, marele cnezat covei incepe s5-9i descopereacum vocalia imperiali'

z aI intregii Rusii'(. a in cursui conflictului cu Lituania Ei in legiturd cu aceasta' Moscova

3- - Uniunea Polono-Lituaniand3. ExBansiunea spre rasdrit a ordinulwiteutonic,tendinlasadea-qiasiguraleg5turaterestrS'curamura samogiliei, livonianS, ordinul pwtdtorilor de spadd, prin incorporarea pentiu statul lituanian, ameninlat in u1au constituit o gravd primejdie .tirnele decenii ale secolului Lt XiV-tea si piardi legbtura cu marea Bafal celor dou6 ordine ticS qi sa devini principalul teren de expansiune gdseascd sali,..potriva acesiei primejdii, Lituania avea s6-qi "^"*"iin.- uniunea cu polonia, desivirqit6 prin c6sStoria marelui cneaz Ii-.,area in trotuanian Jagiello, convertit la creEtinismr cY J3dvi8a,^ mogtenitoare& tatatli ei, Ludovic d9 A3-l-9u' Prin tratatul nului polon dupi Ji.p""iti" Jagiello, de Ia Krewo 1r+ aulrist- f'gSS), noul rege al Poloniei, Madislav Ia creEtinism qi si uneass-a angajat sf,-si coriverteascf, supuEii lituanieni lituaniene gi iuse aflate sub autoritatea sa cu regatul t"rie'"i"ritoriile (1401, Uniu"a polon. Asoci'erea celor doua state, reinnoit[ in citeva rinduri 1418, i;niunea de Ia Horodlo, 1432, Uniunea_de ta Vilna qi R"ao-, ;;;a" secolul avea'sA devinS, uniune personali institulionallzal1 in i" br"a""l
a pentru

jasienoftski.ei, r-rr,
,16 Geneza statului

uniunea

polono-lituaniand

d;;;;,*i;ig:ibzol

Ei evolufia-ei,

v.: O. Halecki,

H'-pititi"t"icz'

o senezie i usartosci

Dzi'eie Unzi.

Kreua. Warszawa, 1938.

iu evul medlu romanesc

241

aiXlbieaj.ea 3 dat naqtere celei mai purernice grupari de forfe in au-i ropa rdsdriteand qi a determinat o hotiritoare restructurare a'raoortu-i rilor internalionale in aceastdparte a continentului. I constituirea uniunii polono-Iituaniene a ingdduit celor doud pute"i asociate 15-gi urmdreasch cu succes lelurile de potifica externd indecsebJ in doui directii: in norcl, in lupta cu ordinul teuto"ic, ;;;;;"tr;i" mai mare parte a lSrmului sudic ar Barticei qi se strdduia sd domine""J si samogilia, qi in sud, in confruntare cu regatui ungar pentru controtui tel ritoriilor emancipate ln cea de a doua jumdtate a secolului aI XIV-lca dL sub dominalia titard, indeosebi pentru controlul gurilor Dunarii. Factorih de coeziune ai Uniunii potono-lituaniene s-au doiredit mai nuternici rt.f cft cei care, dinlduntru sau din afard, tindeau sd o desfacd:'in ciucla acl_ liu1ii persistente a acestor din urmd factori, indeosebi regatul .,nni" Ji ordinul.teutonic, principalele puteri prejudiciate de constiT"ir"" uii""Ji polono-lituaniene, s-a menlinut Ei Ei-a consolidat pozitia de :nar,b -aceasta p_yl"I" in Europa la sfirsitul secorurui ai xlv-lea gi in cuisut'ceiui c{e {i XY-lea. I Asocierea cu Lituania a modificat esenlial politica externi a Fc,ldniei care se angErJeazi acum intr-o indelungatd ir*rurrtare cu crdinul teJtc'nic pentru a-qi asigura _ieqirea la marei Balticir grl intr-o rir.alitate $i mai i_ncacu ungaria,pentru suprema,rie in spa{iul carpatci-indeiungata I dunarean, indeosebi pentru stepiniiea guriloi Dunirii ;i a irritiei. 4. - Lupta pentrw g'urile vi,stulei,a. Traficul comercial intre ar:usul si rdsaritul- Europei prin Marea BalticS, ,,Mediterana nordului,., a iuat '" amploare in a- doua jumdtate a secolului al XIV-lea gi in seco$e_osgnj$_ Iur al antrenind, firegte ca pretutindeni, o luptd indrijitd pentru -XV-]ea, controlul drumurilor comerciale Ei al punctelor cheie care Ie- donrinau.. f9gt.aryt produs in Flar,dra, Brabant gf Angria se ind.reaptb acum in cantitdli din ce in ce mai maT spre Europa iesariteane qi, prin rnijlocirea acesteia, spre orient; in schimb, Apusul solicitd tot mdi multe produse economiei agricole a Europei rdsdritene, in primul rind a zonei -baltice; cu deosebire sint ciutate cerealele gi lemnul, materie primi necesard. con* strucliilor navale. Atracfia tot mai mare exercitatd -de comerlul pontic $j deschiderea unor noi gi insemnate legdturi intre centreie pro'ducatoare de postav ale Apusului gi centrele come.-rluluipontic, Iegdturi dintre care
a Pentru roiul Mdrii Baltice in cornertul internafional in evul mediu tirziu, v. iltllowr$, crois,sance_.et rgression en'Europe. xiv-e-xvlll-e sibcles. Retie6, \! d'a.rttcLet Paris, 1972..Situatia intelnd qi potitica externd a statuiui Lraltic dominat de urdlnul teutonic e larg tratatd in sinteza lui K. G6rski, L,Arcline teutonico. AIle origini, dello stato prussiano, Torino, 1971. Bdtdlia de la Criinwat.l a lost tra-. tatd monografic mai recent, de st, Kuczinsky, wielka uoina i iittonent, krzgzaiirn. yr^.!atTcll_1109-1411, _w-ars?.awa, 19bb; pentru politica tui -slgismund cle Luxe"mburg r,T? d9.P9tgnia, pind la Griinwald, y. Z.Nowak, potitgka p6tnoina ZAgm.iitd do.1ol1.u. t4rt, Torufi, 1964; pentru Rdzboiul-de treispreiJce ani" ::kY,T:ytk:15_9 M. Ijrskup, Trzanastoletnia uoana z zakonem krigzackim 14s4-1466; warszawai. 1$16 7.

le treceau prin Marea Baltica, au sporit simlitor in aceastii vreme ia comerciali a acesteia Ei avantajele participdrii directc la cornerlul tic. Pentru Polonia, despdrlitd teritorial de Marea Balticir dc la incetul secolului al X,IV-iea, in urma cuceririi gurilor Vistulei ;i a Pornerdriei de catre Ordinul teutonic, accesul direct, liber dc intcrmcdiari, cu

ul baltic a devenit tot mai imperios necesar, pe mdsura intergrlrii ei releaua de legirturi comerciale aie regiunii. Alt factor insemnat in realizarea acestui obiectiv a fost opozilia tot mfi indirjltA a stdrilor privilegiate din teritoriile controlate rle ciitre C)rdiful tcrrtonic, nobilimea Ei oragele, fali de seniorul lor colectiv. Stingheri{e in aspiraliile ior politice, de participare la conducerea provinciiior di{ care fiiceau parte, qi in aspiraliile lor economice, de exclusivismul inului qi de activitatea sa comerciali, nobilimea Ei oraqele igi orientot mai hotdrlt speranlele de emancipare spre Polonia; etapa final5 ! incorpordrii Pomeraniei de cdtre Polonia a inceput tocmai cu insu-

ia stdrilor privilegiate impotriva Ordinului teutonic. I F aptul care a modificat raportul de forle intre Polonia qi Ordinul qi permis regalitdlii polone si reia cu succes lupta pentru asitedtonic .' a .: \ gula.rea icsirii la Marea Balticd a fost crea ea Uniunii polono-lituanieneUn\ qir de rdzboaie Ei de pdci fragile s-au succedat pind cind cetre dou5

li I
,

pu{eri asociate au triumfat impotriva Ordinului teutonic. Cea dintii care qi-{ realizat aspira!.iile a fost Lituania, aI cdrei cneaz)Vitold, a recucerit Sarfiogilia (1404), separind din nou teritoriile apusene Ei ceie rdsirritene ale lOrdinului teutonic. Refuzul Ordinului de a se resemna cu aceastd pieidere gi hotirirea Poloniei de a relua lupta au dus in anii urmdtori la prima mare infruntare militara intre cele douh tabere. Incitat de regele {Jngariei, Sigismund de Luxemburg, care in 1392 formase pianul de a dezmembra, in cooperare cu cavalerii teutoni, Uniunea polono-lituaniana qi statul polon insuqi, Ordinul se angajeazd intr-un qir de acte de forla care au declanqat in 1409 rizboiul' Marea victorie cigtigata ]a Griinwald (Tannenberg, 15 iulie 1410) de coalilia polono-lituaniand sprijiniti de contingentele puterilor asociate, lntre care gi cetr trimis de domnul Moldovei, a marcat inceputul declinului Ordinului teutonic. DeEi succesul militar nu a fost insolit de ciqtiguri teritoriale corespunz6toare, din pricina unui gir de factori - retragerea prematu d a lui Vitold qi ii trupelor sale in Lituania, rezistenla incununatd de succes a marelui rnacstru al Ordinului la lVlarienburg Ei perspectiva unui rizboi cu Ungaria in urma intrarii in acliune a lui Sigismud -, bdtdlia de 1a Griinwald a inciinat totusi Lralanla in favoarea uniunii polono-lituanierreChiar daci in urma p6cii incheiate cu Polonia (Torufr, 1411), Ordinul teutonic nu a suferit pierderi teritoriale -- in afara Samogiliei -, totuEi prestigiul sau militar a fost grav amputat; ca urmare a acestui fapt, qi prestigiul intern al Ordinului a scdzut, iar revendicdrile nobilimii Ei ale ordEenilor s-au intensificat.

242

243

Nici urmitorul rizboi intre Polonia si Lituania, de o parte, si Ord nutr teutonic, de cealalti (1414-7422), incheiat prin tratatul de la Mel nu a adus modificdri teritoriale majore; el a confirmat insi declinul { dinului teutonic. Aminatd timp de lnci trei decenii, ca urmare a dise siunilor care s-au ivit intre Polonia si Lituania la sfirsitul domniei i Vitoid Ei in anii urmdtori morlii sale,'punerea de acord' a statutului p litic qi teritorial cu raportul real de forfe s-a produs in urma Rd.zbt de treisprezece ani (\45!-7466), incheiat cu o infringere zdrobi peniru Ordinul teutonic. Dezlanluit de revolta stirilor privilegiate din Pomerania grupate I^i,gS prulg*st-impotriva Ordinului teutonic qi de apelul lor la regele loniEffiboiul a inceput cu proclamarea incorpoiarii prusiei ia .noloq (Actzi de incorporare, 6 martie 1454). trungite. mult mai eficace decit pareau si o anunle desfAquririle ini lea tratat de pace de la Torufr (19 octombrie 1466) in preambulul cd apare intre beligeranli, de partea polon5, si $tefan cel Mare, a infrlngerea cavalerilor teutoni care au fost siliti sd renunle in favoa regatului polon la gurile Vistulei Ei la teritoriile situate la apus de uviu, denumite de acum inainte Prusia reggl4-pu rdmas in stdpinirea rdinurlui teutonic teritoriile de la Tffi?lT-de fluviu, dar cu titl;l de f( a regatului polon. l AI doilea tratat de la Toruri a pus capdt situaliei create cu mai q"ine de un secol qi jumdtate inainte de Ordinul teutonic care inldturase Pon IoniaL de la Marea Baiticd. Eliberat de stingheritorul intermediar teuton. teuton, cornerful baltic al Polcniei s-a dezvoltat rapid influen{ind puternic viala economicf, qi social-politicd a !5rii. Consolidatd de ciEtigul teritorial inserrnat realizat ln urma Rdzboi.ului de treisprezece ani, si de contraclla corespunzdtoare a puterii Ordinului teutonic, redus acum la situalia de stat vasal, Iegata mult mai strins decit in trecut de marele ducat al Litu.aniei, Polonia a inregistrat un simlitor spor de putere qi prestigiu care i-a ingaduit sd se angajeze intr-o politica hegemonici de largd anverguri in a doua jumdtate a secolului al XV-lea. l*tZlunul din membrii dinastiei, Vladislav, ajunge rege aI Boemiei, iar in 14g0 rege al Ungariei. Ordinul a fost siiit in cele din urmd si se incline in fata superioritilii f interne conjugate impotriva sa sd capituieze. ,\L lelor externe lelor externe qi interne conjugate impotriva sa qi sd capituieze. Al d

i de Aur din teritoriile apusene pe care le controlase pinir la mijlocul lui aI XIV-lea a lisat teren liber de manifestare riveilitittilor pentru ipinirea acestui intins spaliu. In rindul intii aI competiliei pentru doinarea teritoriilor din care s-a retras autoritatea mongoli au fost Po.--^-^:^ +^-;+^-iila ^^-^ -^-,^"^l:^^ gi ungaria, la care s-a addugat Lituania, care revendica teritoriile
aDLlSene.

)l

5. -

Ri.ualitateapentru guri.Ie Dundriis.Inliturarea

dominatiei Hoar-

5 Pentru rivalitatea drumurilor eomerciale continentale care strdbiteau {5rile rom6ne qi pentru concurenfa puterilor central Ei sudrest europene pentru congurilor Dundrii, v.: O. G6rka, Zagad,nienie czarnomorskie a^ polityce polstrolul kie.q6 sys*nlusiecza, I, 1359-1459, Warszawa, 1933 (extras din ,,przeglacl historyezny", l, 2); P. P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne d la Mer Noi,re aa.,MoAen Age, in ,,Revista istoricd romdn5., III, 1933, p. 172-l9S; $. p'apacostea, In ,,Revue Rbumaine ry.ilia et Ia politique ori,entale de Sigismond, de Lurembitng, d'tr{istoire", XV, 1976, 3, p. 421-436; idem, Potitica erternd a Moldovei, 7n uremea Iui, $tef an cel Mare: puncte cle reper, in ,,Revista de istorie", 28, !g7b, p, lbj-31.

imir cel Mare, I,u4gvic de Anjou-a desprins Haliciul de coroana povictorioasd impotriva lituanienii in 1378 - dupltffitfaffen*na-sa loi care invadaseri provincia - Ei a alipit-o la Ungaria. UnuI din principafete interese disputate in cadrul competiliei pentru cnezatuL Halici er{ iegitura cu bazinul pontic prin ,,drumul tdtar6(, care lega diversele iti{eraiii ale comeriului hanseatic cu Marea Neagrd, prin oraqul Flalici si fnai tirziu prin Lemberg' privinld qi I Constituirea Uniunii polono-iituaniene a avut _i.. ryea1td. anului 1387, Rusia haliciani urfnari hotiritoare gi irnediate. La inceputul reintrl sub dominalie polonS, iar citeva luni mai tirziu, -Moldova -1dn"? de Petru Mugat' si ea Ia noua constelatie de puteri, prin omagiul depus regelui Vladislav la Lemberg. dornnie{ Desavlrqirea unitilii teritorialc a Moldovei care Ia sfirEitul" devine stat pontic a lui Petru Muqat stru la inceputul celei a lui Roman parte atras gi o insemnatl rnodificare de itinerariu comercial in aceastS XIV-lea qi tot mai mult in cursul a nurope,l; Ae ta sfir,qitul seeolului aI avantajul drusecolului urmdtor, clrumul tdtar iqi pierde insemndtatea in lega Lembergul de Cetatea Albd Ei, prin acest Intilut moldovenesc) care decit atit, lnsqmnat port, cle principaleL centre ale lVlirii Negre. Mai_mult polonS, Moldova preia prin Chilia controlul flittemeindu-se pe ;lO"i" .gurilor Dundrii, prirnejduind grav interesele drumului comercial care de" lega centrut nuropei, p"itt Uttg'u"ia, Transilvania Ei fara Romdneasci qi politic petrecute" M"area Neagrir. acesie modific6ri de ordin comercial au deplasat in regiunea- gurilor Dundrii la sfirqitul secolului al XIV*lea polone-ungal din cnezatul Haliei inr centrul de greutate aI rivalitdlii qi a Chiliei principaMoldova Ei iu facut din problema gurilor Dunirii politice qi a conflictelor 'militare iru Iul punct de fixare a riva:.italilor spa{iui carPato-danubian. Rivalitatea ungaro-polond pentru gurile Dundrii a dat naqtfe'unui: gir de confruntiri poiitice qi militare, prin interpuEi, pretendenli insta* de reqi unui iati la domnie in Moldova de oEtite celor doud !6ri, 'ir T,uxemde gtrementdri negociate ale problemei chiliei. In 1395, Sigismund 945'

Rivalitatca ungaro-polone s-a ;nanifestat in germene din vrc'njea nsivei collllne a celor doui regate impotriva tdtarilor, in ciuclit incersmulse domiii ior de a reglementa prin tratate statutr:l teritoriilor Aur. Ajrins rege al Poioniei in L370, dupS moartea ltti Hoardei de

244

burg, ieqit din criza succesiunii dinastice, intreprinde o qale-,.expeditip miftlard'in lVloldova, acliune care a redat probabil Ungariei libera fol{sint6, a gr,rrilor Dundrii. Noua incordare care a intervenit in raporturife d.intre c6le doue rcgate in legdturA cu rdzboiul intre Polonia si Ordinfrl teutcnic (1410) s-a iasfrint gi la gurile Dundrii, blocate din nou pentfu regatul ungar. in cursul negocierilor de la Lublau care au re*abi-Iit.soui itrtte llngaria qi Polonia (1412), libera folosire a gurilor Dundrii I a fost asiguratd din nou celei dintii, in cadrul unui vast program de_{ctiune antiotornani. Potrivit prevederilor acordului de la Lublau, do{nnul Moldovei era indatorat sd participe 1a lupta impotriva turcilor, {ar in caz contrar lara urma si fie imparlita in doua de Ungaria qi Polonlia, cea dintii rezervindu-gi Chilia gi cea de a doua Cetatea AIbi. Actul fde partaj de la trublau trddeazf, interesul fundamentaL - drumurile de fegatrr.acubazinulponticgiindeosebiguri1eDunirii in spa{iul romanesc. { iivalitatea polono-ungara in secolele XIV-XV realizat cu Polonia in 1412 qi reinnoi{-in cu prelul compromisului citeva rinduri, Sigismund de Luxemburg a reugit sd asigure regatr,[lui siu, clt scurte intreruperi, legdtura cu Marea Neagr6 prin gurile Dun{rii" Compromisul a fost prelungit qi in timpul uniunii personale polono-ungare sub regele polon Vladislav (care a domnit gi in ungaria intre :*an--*i t+44). Dar in anii urmatori, rivalitatea celor doui puteri s-a main Moldova in legdturi cu problema Chiliei. Dupi un qir de ntfeutotffi ac{iuni qi contraacliuni ungare Ei polone, Iancu de Hunedoara instaleazi in 1448 o garnizoand ungarf }a Chilia, asigurindu-se astfel de ceea ce constituia obiectivul principal al acliunilor sale in Moldova. convulsiunile interne din Moldova in anii urmetori, pini la insc[ttnarea lui $tefan cel Mare, s-au desfiqurat in cadrul creat de acliunile Iancu militare Ei poiitice ale Poloniei, menite si anuleze situafia creat[ de in 1448, gi de contraacliunile regatului unqar pentru a pdsde Hunedoara tra chiiia. $tefan insuEi; de indath ce qi-a orientat politica in direclia Poloniei, qi-a fixat drept'principal obiectiv de politi-ci externa recigtig,ain 1465. rea Chiliei, obiecti' p"'""r", dupn un egec in 1462, iI tealizeaze a fost mqe-a campanie inReplica la acliunea reuqitd a lui $tefan inchetreprinia de MatiaE Corvin in Moldova 1a sfirEitul guluj 1467 9i In locul Ungariei, absorbiti de alte fronturi, iat& cu un elqecdesavirqit. Romaneasce' !.ntri acum ln scen6, cu revendicdri asupra chitiei, Jara pln6 s;r duci la lupte indirjite intre cele doui liri romdne, ceea ce avea gurilor Dundrii de cdtre la intrarea in ac{iune a turcitor qi 1a cucerirea ei (1484). Deschizinclperspectivainlituririidominalieiotomanedelagurile Dundrii,marea"*pudi.li"intreprins6deloanA lbertint49T'incheiata a reaprins incd o cu retragerea precipitaia a oqtii polone in Moldova' pentru Chilia' dati vecilea rivilitaie polono-ungarA 246

U. _ EUROPA SUD-ESTICA

\. - Deal.inul puteri,i bi.zanti'ne;i afi'rmarea Serbieitt' Una diu trasdriLe principale arie evolutjei raporturilor internerlionale iu lluropa suda foit progresiva contraclie a Impcriului biici in secbiele XIV-XV pinir 1a disparilia sa totald in 1453, o datd cu cucerirea C6nstantiLtrn lului de cirtre turci. imperiala infdptuiti doar parfial de Mihail vIII PaleoI Restar_rralia ldgul qi urmaritd de acesta cLl p1elul maximei incordfri a resurselor umanb" Si finat-''ciare ale statului biZantin gi aI unor grave renunldri in raport tiTP:l puternic sl6biciunil"^i* crlr Apusul catolic iqi manifeste 9t mai Secdtuirea surselor de venit ale Bizanlu1ui,

ilor sai, Andronic II (1252-7328) Ei Andronic III (1328-1341).

indeosebi a celor pro-

drLtstic forlele artnate. Sub Andronic II, Imperiul bizantin, care igi intemeiase in trecut acliunea internalionald pe o puternicd thalasocrafie, rent4n;; }a flota sa de rizboi, resemnindu-se la condi{ia de modestd putere tercstri; incercdrlle tirzii de reconstituire a unei ptlteri navale bizantipe, in r"remea lui Ioan VI Cantacuzino, aveag sd se incheie cu un gec, ca urlnare a opoziliei hotdrite a genovezilor, beneficiari ai deciinuIui puterii rr:rvale bizantine.

vdniti: din cornert si vdmi, a silit conducerea imperiului s5-9i restringa

Paralel cu lichidarea flotei au fost reduse forfele terestre pe care imperiul nu le mai putea men{ine la nive}ul atins in vremea lui Mihail Vlit. Apasate de o fiscaiitate din ce in ce mai strivitoare. unitdlile ag ostaqi agricultori din Asia Mica se destrami inc5, de la sfirqitul domniei resta.,-rratoruluiimperiului, ldsind tot mai mult teritoriile bizantine din aceastd zoni pradir agresiunii emiratelor turceqti. Declinui rapid aI capacitalii sale militare a accelerat destrdmarea hnperiului bizantin, supus unei presiuni puternice din afara, din partea o*"irril", siti sirbi gi bulgari in Europa, in prima jum6tate a secolului aI XIV-lea, gi turci in Asia=Mlca Ei apoi in Tracia, dup[ instalarea Ior defiConcomitent, Bizanlul a continuat nitivd pe continentul european_(1351)., piardd insernnate pozilii inEllei-e-in favoarea Genovei qi a Veneliei, sd ,o".1"" care, ca qi in trecut, influenleazd puternic viala politici a imperir;Iui. Ameninlarea otomand asupra teritoriilor europene ale Imperi^ului bizantin Ei a inseEi capitalei sale 9i incapacitatea acestuia de a-i face fa!d, cu mijioace proprii, a silit conducerea Bizanlului se*Ei rezeme tot mai
6 pentru situa{ia Imperiului bizantin 9i a celorlalte,puteri balcqnic:, t.lCh.. Diehl ai cotiboratoiil , L,hurope orientale ile 1081 t\ 1453, Palis, 1945; The -CarnThe BAzantine Ernpire, 1, Cambridge, ,1966; G. brdge Medieual Histor:g, vol.'IV, Ostr6gorsti, Storia d.ellirftpero bi.2antino, Torino, 1968;.D.-_Obolensky, Il Commonwealth bi.zantino. L'Europa ori'entale dal 500 al 1453,Bati, t974'

247

tult speranlele de salvare pe sprijinul puterilor europene. ln -alegered llulilor insd s-au manifestat doud direclii divergente in a doua-jum.itatp gecolului XIV: cea urmati de impdratul Ioan V Paleologul' de colabgilrc cu Apusul catolic gi de acceptare a condiliei acestuia, unire-a * l6ma; cea preconizatd de conducerea bisericii bizantine' sprijinita de rnf)ritatea populaliei, care refuza s[ accepte Unirea 1i care cauta alternfivu la aceista po[tici in co]aborarea cu statele ortodoxe din Penilrstiia lnlcanicS. in prima direclie s-au insclis citeva insemnate initiative $,lornatice ale impdratului Ician V Paleologul - cdlStoria sa la Bucla in 365-1366, urmatd de cea la Roma in tr369, unde impdratul a acceptft Inirea, pe care ins6 a respins-o biserica bizantinA; in cea de a doua Qiec{ic ie inscriu iniliativele patriarhilor Calist 9i Philotei Kokkinos, eabe rrin reconcilierea cu biserica sirb6 qi bulgard au netezit calea spre coolerarea politica qi militard cu statele balcanice. Locul cie frunte intre puteriie balcanice, in prirna jumatate a secoulrri al XIV-lea, il ocupi rlgatul sirb in plind ascensiune,care iqi rnanitot est:-:t mai hotirit ,reteitalite de hegemonie in sud-estul Europei' F oioincl slSbiciunea Imperiului bizantin, Serbia iqi extinde stdpinirile in deflmentul acestuia, cucerind, in vre'mea regelui Miiutin I (1282-7321), tordul Macedoniei, cu insemnatul centru de la Shoplje; incapabil de o ,eactie eficientl, Bizanlu] a fost silit sd se resernnezeqi cu aceastd pierlere teritoriald. Afirmarea aspira{iilor hegemonice ale Serbiei in Peninsula Balcani:[ a continuat sub $tefan uroE III (1321-1331) care, folosind conjunctura iav6rabil6 creati de lupta pentru tron intre Andronic II qi Andronic IlI, 'dria de dominaJie ln Macedonia. incercarea Bizantului de a gl-a extins prone,,rp"r" teritoriile pierdute qi de a stSvili, in cooperare cu Bulgaria, in urma marii victorii ciqtigate de grcsete regatului sirb s-au spulberat (28 iunie 66fle sirbe impotriva larului bulgar qi a alialilor sii 1a Velbjud 1330). a B[talia de Ia veluljd a deschis faza celei mai puternice afirmdri internalionale sub $tefan Dugan (1331regaiului sirb pe planul-relaliilor impretl"ns). DupS incorporarea unor noi par{i din Macedonia bizantind, centrul ae ia Ofrrlda, in primii sii ani de domnie, $tefan Duqan UnA cu in condiliile favo_rabilecreate de lupta pentru domnie r.iu 'dintro ioan V Paleologul qi loan VI Cantacuzino' 'trxtinderea ariei sale ""p""*iunea Albania cit gi in 4c dominalie in detririentul celei a Bizanfului, ?tit^ i"^ veteitlli imPeriale.in $tefan DuEan ca-rese gi I\4r,rccdonia Tracia, trezeqte 1345 ,,it"p""it'al sirbiloi qi ai Romeilor'( 9i creeazbinstitulia ;;i;;i;tlna irorcspunz.dtoare patriarhiei sirbegti. Telulsupremalacliunii}ui$tefanDuqan,cucerireaConstantinopoittsa irealizabil,' ca urmare a refuzului,Y:"_"lj:l,tl-. ;;;;tt tului] ; la implinirea acestui proiect Ei din pricina amenintarrr cu flota "irlutior* 248

lui $tcfan Dul,r,oi actiu'i r*ilitare ostile din partea ungariei. lncercarea unui atac ungir prin inlelegcre c^upapalitatea H;;;;;"i".1-n"r-ejdia negocieri prelungite, cu un eroc. I'datir dupS u; *;";;;"$l';,i;^d"p"e personalitatea t*i'"St"i"" b.,rq"tl factorii de ciisolulie pe care {rrn"riir"^ provocind destr[marea ,,impcriului( rapid llri i-a comprtrl.rar "" ""ti"""t Ca gi laratul bulgar' s[u, fragmcntat acum inir-un qir de,state autonome' XIV, regatul sirb se i&?irtii i. trci formali""i i"d"pendente in secolul o prada lesnicioasd destr;rtrrir Onpa ,noo.Ga lui $tefan Dugan' devenind penlrurcrrccritoriiturci' Cindinsuficienlapoliticiidesprijinirepealianlacelordouirstate balcarriccortcldorreadevenitevidentd,inultimeledouideceniialesecoIululalXIV_lea'BizanlulareluatnegocierilecuApusulinvedereaunirii cruciatei. Realizatd intr-un tir,"l"tietii Uli*rl""lti, " (1439), l]nirea nu avea s6 dea rezultatele "o"aili"lru"tuUiU eiu la conciliui oe'tu=Florenla de pute*r.l.ptoto de conducerea Bizanlului; ultimele acliuni lntreprinse ce mai rSmasesedin rile catolice s-au dovedit incapabile sd salveze ceea Ineperiul bizantin. 2.-LugftaintreGenoua$i'venefig'pentrucontrolulstrimtorilorgi. iEi prin care Bizantul al canterfulul. poniiJ. Tratatui de la'NyTphaion de a interzice venelienilor navigalia in Marea NeagrS asumase obligafia comerlul genovez, l5a inldturat .irrgrrro-Joi."tl"1a primejdioasl pentru republicii-ligure-exploatarea principapi^"ti" in"-itru-"ug"ttotiiot "i".i clrumuri comerciale care asigurau prin baZinul pOntic legltura lumii lelor Timp de trei decenii' rnediteraneene cu Asia Centrah qi nxtremul Orient. situalii privilegiate care le-a au vegheat la mentinerea acestei S";.i;rii ]or de la sit reatiziin i-".rru beneficii gi si facd_djn aEezarea inglduit ' centre comerciale ale Europei mediecaffa unul din cele mai insernnate vale. XIII-lea de a rupe lncercarea venelienilor la sfirqitul secolului aI foria. spre Marea Neainterdictul gnrtorr"; .:l ae a-gi deschide drumul cu gri,pentruirintemeialarindtrllorcontoarepropriiprivilegiate,ae$uat. gi Genova in cadrul' Primul ,,rizboi al Strimtorilor( care a opus Venelia Neagri, t:azboi desfdgurat in concurenlei lor pentru comerlul in Marla cu o pace alb6,.care ultimul deceniu aI secolului al XIII-lea, s-a incheiat l6sagenovezilorbeneficiilecelemaiinsemnatealecomerluiuipontic.
.l G.B rati anu,l | echer chessur lecom n. ler cegdnoi's. dans. I aM er Noir eau ii^s_ientttens- d.ani la Mer Noire au xIV-e si'ecle xrrr_e siecle, r)aris 196;-ij;;; Bucarest, 1939;idem' et la noiiorr.d.e Lati.ni,tri, La politi,que du senat ii-lsii*tsss Mona'chii,-1909;M. Balard' iiNoire. Des oriii""t"'a ' 'i"iii&i La Mer 19?B;$. Papacostea, "oiq"at"_'illo*onu, _ki-e saecte).-Paris, La Romanie Gdnaise rii'ii uirTw"u Iindamental'd.e la politique gdnoisedans fr;hi. ,,Quod.non iretur "d X\trII, d"r etuauu sud-est europdennes", ta IVer Noire au Xlv'-i-iiicie,-1n,,ftevue 2, L979, p. 20L-2L7' 249

/1

Folosind declinul puterii navale bizantine qi nevoia tot mai evidentb a Bizanlului de a se sprijini pe mijloacele lor navale, genovezii ;i-au consol.idat pozi{iite in Imperiul bizantin Ia inceputul secolului a1 XtrV-lea. Pera, aEezarea genovezl cate asigura legdtura intre Mediterand qi bazinul pontic, obline noi qi insemnate privilegii din partea impdratului Andronic II Paleologui in L303-1304 qi igi spore;te considerabil veniturile vamale, in detrimentul vdmilor imperiale. Mai mult decit atit, genovezii intrd acum in stdpinirea insulei Chios (1304-).inrportantd pozilie strii.enu tnai exercitd clecit gica qi economicA, asupra cdreia impdratia*fizantin o autoritate nominali. 0 ncud eterpd a rivaiitdlii veneto-genoveze in Marea Neagrd incepeo dati cu masiva penetralie a venelienilor ln bazinul pontic in condi{iile favorabiie create de lupta dezldnluit5 la Genova intre facliunile guelfilor si ghibeliniior, conflict care s-a repercutat qi in coloniile din Mediterana rdsdriteani ;i in Marea Neagrd. Folosind dificultalile Genovei. indeosebi atitudinile divergente ale metropolei qi ale coloniilor ei pontice, venertienii ocupd pozilii comerciale de primd insemndtate in Marea I{eaAlexios II din irrlie grI, mai intii la Trapezunt (privilegiul impiratului 1319), apoi Ia Bizan!, unde oblin largi concesii pentru comer{r-rl in in:periu ;i in Marea Neagra (privilegiul impbratului Andronic II PaleoXcgul din octombrie 1324); aceastd masiva strfpungere veneliani in bazinul pontic a cirlminat cu instalarea unei aqeziri la Tana, la gura Donului, in temeiul unui privilegiu acordat de hanul Uzbek al Hoardei de Aur (1333). ic, duPd mai mult de jumbtate de secoL de incercdri equate, a declangat reaclia genovezilor, care iqi vedeau acum grav ameninlatd situa{ia de principali interrnediari ai iegAturii comerciale intre Orientul asiatic gi Europa Centrald qi Apusean5 din pr.icina crizei interne a Genovei 9i a prin Marea Neagri. lntirziatf urmirrilor ei, reaclia genovezi a suferit o nou[ aminare ca url1llre '.t rAzzoiului pe care cele doud republici italiene, atacate simultan de Hoarda de Aur, au trebuit sd-I poarte impotriva acesteia. Dar la sfirqitul rizboiului cu t6tarii (1343-1347) in cursul cdruia Caffa a fost asediatd z:adarnic de trupele hanului Djanibek, genovezii igi proclame fa{ig programul de inldturare a prezenlei veneliene de la Tana, tendinld care se lilanifestase de altminteri qi in cursul conflictului cu l{oarda de Aur. Masurile adoptate de genovezi pentru a-i impiedica pe venelieni de a mai face comer! la Tana. rndsuri int e care cea mai gravi a fost blocarea Bosforu(J3 13Q. lui, au declanEat ,,al doilea rdzboi al Strimtoriior" 9bstruc! iag e n o ve Z eiaint ie@5a p ro v o c a tri p o s G V e n e { i e i , qi apoi Imperiut bizantin sub Ioan VI cdreia i s-a aliturat Ar*g'onul-G35E (1351), intr-o supremd incercare de ernancipare de sub tuCantacuzino tela din ce ln ce mai vl5guitoare a Genovei. Marea bStdlie navala din Marea de Marrnara - bitdlia Bosforului - (februarie 1"352)- a remas insd nedecisS, iar dupA retragerea flotei vene{iene in Mediterana, Impe-"

gcnoveze' riul irizantin, incapabil si reziste cu slabele sale mijloztcc flotci pua fost silit sa capituleze, s6 renunle Ia efortul de retconstruirtlit rtnci cgnstrrtitc dcrgcnoteri navale p.opiil Ei sd se resemneze cu fortificaliile al vezi in jurul a;ezarii lor de la Pera' care ficeau din vechiul cilrtier in stat(((6 mai 1352)' capitaleiimpcriului un adevdrat ,,stat Razboiul impotriva veneliei s-a prelungit inca timp de trei ani, flr6 pacea inchciath la 1 ca Genova sal reuqeascd s6-gi impuna prograrnul; rivaia Hsa sd iubsiste contoarul venefian de la iunie 1355 cu republica trr'rtatului Tana" care insd nu avea sa-si reia activitatea, potrivit clauzelor
veneto-genovez' decit trei ani mai tirziu' In cursul celui de ,,al doilea rizboi al strimtorilor(" in toiul con-

fruntirii

T't"ge""Ga' nfilr:r si tr.rrcii otomani. aI caror concurs a pcrmis flotei reziste' Cu scurte intermiadversarilor ei. sd d;-.1";i"fE-"o.iii'ale una avea'sildevind ""ffi tenie, coopcrarea dintlC-eFovezi gi tttrcii otomani

navale din Marea de Marmara, s-a statornicit allaale--_{:tlg$

t ti99' d i n real it ilt i l c dc r; ;;a ;ft-iei-afi i ror-inteirf,tl on[e i nlqulgpq-q&e

piiTf ia mijlocul secolu$i al XVJeal--"'-Str,to.r-,iCirea piczcnlei veletiene in nordul Mdrii Negre in urma pScii genoveze madin i.355 a acceleiat tendinlele fundamentale ale politicii regiune incd din deceniul anterior; intr-adevdr, Ptrin aceastA ;ibffiiA desdvirqesc tru a stavili penet.ati? venelianb in aceastd zona' genovezii a poziliilor strategice Ei acum actiur-roud" preluare sub control direct care se cornerciaie cheie de pe !6rmul nordic Ei apusean al Marii Negre, tdtara. sau bizantina. Ocuparea principa* aflaserd inainte sub st[pinirea a agezarilor lelor centre de pe larmurile crimeii (cembalo Ei soldaia), 1a gurile de Ia Chilia qi Licosiomo 1a gurile Dunirii qi controlul instaurat posibilitatea de a inI\Tiprului (castelul Lerici) le--a asigurat genovezilor punct de l6tura concrlrenta veneliand din vastelJ teritorii dopinate din vedere comercial de aceste aqezbri. pdrli a {5rInstaurarea controlului genovez asupla celei mai intinse a declanqat un- rizboi de lungi rnutrui pontic dominat in treiut de tdtari s-a strdduit s6 a" duratd-cu trToarcla eur care, timp de un sfert de secol' cele din reclipereze i"r",nn*t"t" pozitii'pierd'ute la Marea Ne391a' in rcsemneze cu pierclerea poziliilor G,i iina.da, J" air, dittb sa se ".*i saLeponticr:,asanclionatprintr-un.tratatstApinireagenovezirasllpra (1387)' intregii fisii clc !6rm crimean sitr"ratdintre cembalo qi soldaia cu venelia in Mediterana orientald qi in Ma\fr,i..uritute:r permarnenti adversar al rea Neagra a apropiat tot mai strins Genova de un alt mare de genovezi cu lagunelor, regatul ungagDaca alianla incheiati repr,rblicTi Striml-ucio,iic a., iLtt;ou in timpui celui de ,,al doilea r6zboi aI 'egete nu a clrrsIa o cooperare militara efectivd, cucerirea tdrmului daltoril0r(( legdtura cu mat de citre unguri, care l-au smuls verre{ienilor in 1358, Ei au deschis calea cooperdrii celor dotli puteri genovezii la Dunlrea de Jos 25L

250

a avut in aceastd privinlE pe terim comercial. Deosebitd insemnitate deschiderea unui mare drum comercial care lega Marea Neagra Ei gurile Dunarii cu Europa Centrald pe Dunire sau prin Transilvan.ia qi efortul de a stabili un intens trafic comercial intre centrele dalmate, aflate acum sub autoritatea regatului ungar, qi interiortrl continentului european. Frogresele acestei politici de cooperare comerciaiS intre regatul ungar qi genovezi care tindeau sd restringd simlitor aria negofr-rlui vene{ian in Europa, precum Ei un qir de conflicte ln Mediterana orientalA au sub fost la originca celui de ,,al treilea razbgi .aI 9trirptqrilo:1.-cunoscut denumircJde,,riizboiuia6.ffiboiuIChiog8iei..(13J.k13 8 1 ).. ,{rnenintata de succesele adversarilor ei qi de perspectivele negative pe care i Ie deschideau, Vene{ia incearcd si impiedice dezvoltarea sittlatiei intr-o direclie defavorabili intereselor ei fundamentale; in 1376, Venelia reia un r.echi proiect, care i;i croise drum prima oari in timpul precedentului rizboi cu genovezii, Ei obline din partea imp5ratului Ioan V Paleologul-lnsula Tenedos; st[pinirea acestei insule, aEezat[ ]a intrarea in posibilitatea si intcrceptcze intreaga c irSt rirntoii, arTiTffiielienilor culatie intre lVlediterana Ei Marea Neagrd. ,\ctiunea veneliand a provocat reaclia genovezilor qi a forlelor solidare cu ei, in primul rind regatul ungar, care a intrat la rindul sil in acliune. inceput la 'l'enedos, conflictul s-a deplasat apoi in vecinitatea Venetiei, asediata naval de genovezi, care au ocupat.i4sCa-Chioggja, Ei terestru de ogtile regatului ungar. Ameninlata acum sh piardd insagi pozilia ei de rnare putere comerciald gi politicd, Vene{ia desfdgoard o lenlarcnbila rezisten!5 care ii ingdduie si-qi salveze interesele fundamentale. Pacei,r incheiatA la Torino (1381) o silea insd si renunle 1a stdpinirea insu'treT-T6fiEtio5Jila rect-rnoasc5.dominalia regatului ungar asupra coastei dalrnate. In schirnb, ea igi vedea confirmat dreptul de a rnenline eel'eni.ade la 'Xani-r.care urma se-Ei reia activitatea doi ani dup6 incheierea p6cii. la Torino a confirrnat situalia creatd in bazinul pontic ffif-ae dLi6A instalarea venelienilor la Tana; daci genovezii qi-au pistrat preponde?enla in Marea Neagrd, indeosebi in Crimeea Ei pe ldrmul apusean, veneiienii au reugit si-Ei pdstreze pozilille cigtigate in deceniile p,reeedente, situalie care avea pp se mentina pind in vremea cuceririi bazinrrlrti pontic de c'itre turci.r/ Ca gi precedentul razboi veneto-genovez pentru Marea Neagr5, rdzboiul de la Tenedos a inlesnit mult progresele puterii otomane in sudestul Europei. F,xpcttsiunea otomand in Peninsula Balcani,cd; cruciu'ta antiota3. mu,nits. De 1a mijlocul secolului al Xtr\r-lea, raporturile internalionale in
o .Pentru pitrunderea gi cuceririle otomane in Peninsula ciriie cle a o st5vili, v: N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et Turcs en Europe (1342-1362), in ,,Byzantinische Zeitschrift", 222; A. Halecki, TJn empereur de Byzance a Rome. Vingt ans de Balcanicd qi incerl'dtat:lissement des XV, 1906, p. 179trauail pour T'Union

sud-estul Europei au fost clominatede rapida afirmare a llutcrii otomane ,qi de incercirilc statclor creEtine de a o opri' Rezen-ratipe o forf6 rnilitard deosebit de cficicnti, cxpitnsitlllca otofarnana u prugtesat fulgerdtor in Peninsula Balcanic[, in conjttnctttri'.1 de apdrare a Imperiului bizarntin, de dc inlcapacitatea vorahild'"r,iiti puterii in Scrbia, dupd destrimalca titrului bulgar gi de firimiiarea rnoartea lui $tcfan Dugan. Ocuparca oraEului Qallipgli-in 1354 de citre trupele turceqti conduse legatura intre turcii anatolicni qi de Suleiman, fiul lui O}GE, i-ffiurat cei instalali in anii gi deceniile anterioare in Tracia, in imprcjuririle fal,orabilc create de luptele dinastice Ia Bizan!. Extinderea rapida a ariei lor de dolrinafie in Tracia prin noi cuceriri (1361, Didymotichos, 136J-(?), Adrianopolu ti t363, Filipopole), consolidate prin coloniziri masive de elementi turceqti din Asia Micd, a provocat prima mare reaclie a lumii catclice fata de noua primejdie care se profila in sud-estul Europei. Expedilia viciorioasi a regelui Ludovic I de Anjou la Vidin, in 1365, care ,deschideaperspectiva unei mari acliuni antiturceEti, l-a detehlnat pe irnpiratul ioar V paleologul sd intreprind6 o cdlitorie la Buda, unde s-a angajat sir ar:cepteUnireJ clt Roma. In anul urmdtor, o expedilie navald recucereqte de la turci oraqul con*Lsa de contelFlflrrrdeu-ffSavoia intrerupincl astfel legdtura intre cele doud mari zone ale domiGalLipoli, 'naTfi31i:ftnrtu,1". Elutt,tl acestei duble ofensive care phrea si vesteasci noi aciiuni decisir.e in vederea elimindrii turcilor din Europa a scdzut lnsd brr.rsc in ainii uri-nitori in urma eqecului Unirii ]a Bizan!, in ciuda adeeuropeni ziunii. personalc a imparatului Ioan V Ia Roma, in*!Q!p-!urcii necesar pentru a-gi reluh-cucerirea in Tracia' olrlinut astfel rigizul ar-e In 13?1, ki Cirmen, pe Mariia, turcii infring oastea regelui sirb vukaqin qi a cieipotliui Ugli-eEa,care incercaser5 sh 1e stivileasci expansiunea' evenimeirt care a provocat o sensibila modificare a relaliilor internalionale in sud-estul Europei. indati dupi infringere, cnezii sirbi din regiunile sudice ale rcgatului recunosc suzeranitatea turcd; in 1373, Imperiul biqi zantin accept"ai cl suzeranitatea otomana, angajindu-se si piiteascd sir participe la acliunile ei militare, cale pe care a urllfat-o tribut Portii si qi laratul cleTirnovo. O noui c{)njunctura favorabild, cea creati de izbucnirea rdzboiutrui din 1376--1381'a pertnis lui Murad I sa obtind din Partea veneto-genovez
1930; des eglises et po,ur le tlil'ettse rle t'Empire d,'()rient, 1-355-1375,-Warszirrva. "atiyu, fhL Crusad"i-in the later Middle Ages, T,gndon, 1938; Fr. Eabinger, Beia.-S. flirrcenherrschaf{ ii llurnelien, 14.-15. Jahrlutndert, liagu tu; itriihgesclliciie-aei wi"tr, 1944; The cambrid,ge Medieual ltistory, vol' trv, ?be Briinn - Miinciren sur les BAze.ntine En1.pire, f, Cu^Uiiag", igOO; f. Belclicdanu-Steinhgll, Ile,c.herches actes d,es sultans Osrnan, Orkil.an et Murad, 1, Monachii, 1967;--A Historg of --t-\e and, fllteenth centuries, ed. II. W. Hazard, Wisnot. frf, fni- flurtninin iiii"a"i, consin. 1975.

253

252

BizanJului retrocedarea__oqffUi G?llipoli qi sd restabileascl astfel o leBizanlului .S1:9c94?rea,=orraqpl_ui gaturA continuFlntre std.pirririlesale anatoliene qi cele europcnc. Oprjta
din nou de victoria regelui Ludovic de Anjou in 7377, expansiunea otomand se desfiEoard furtunos in anii de crizd pentrr-r regatul ungar care au urmat morlii celui de al doilea rege angevin. Momentele cele mai de seamir ale acestei expansiuni au fost oq9pq"{"*_Spfiel{circaJ383L138f), a Nisului (1386) - eveniment care atra$6 dupd sine intrarea in vasalitatea turc5. a cneazului sirb Lazdr -, a oraselor Serres qi Salonic (1387). Nici ,rarea victorie cigtigatd de sirbi, buigari qi bosniaci la Plodnic in 13E7 nu a putut opri cuceririle turceEti. Revenit din Asia Micar_ndUra-d_I.e ucis Ia Kossovopoljc, dar oastea sirbl-a_eneazul-ui_Lazar_e._zdrobita (iunie 138S). Revo1tFfarului de tsaiazid I. sricFi$man de Ll Tirnov,r a- fost reprinlti cesorul lui Murad, prin ocuparea capitalei acestuia ;i anexalea taratului ( 13 9 3 ). Atingind linia Dundrii in urma acestor mari succese, turcii arnenin[A c]irect-IJngaria qi fara Romdneascd, aceasta din urmA fiind acun siliti pentru prima oard sd pl5teascd tribut. Asigurat din direclia Dunhriin Baiazid incepe asediul Constantinopolului. Pe temeiul acestor succese a clror incununare prin cucerirea Bizanlului pdrea iminenta, Baiazid asumA, cu asentimentul califului din Cairo, titlul de ,,sultan aI Rum(( (imperiul de rasarit). Reac{ia tirzie a puterilor europene la aceste rapide progrese turcesti s-a incheiat cu catastrofa de 1a Nicopole (25 septembrie 1396L#rre a dovedit superioritatea organizdrii militare otomane asupra celei a feudaiitalii europene. Vertiginoasa expansiune otomand nu a fost opritd nici de rezistenla popoarelor balcanice Ei nici de cruciata veniti din Apus ci tot de o putere islamicd rivald, ifnFerirrL L'i Timtrr Lg+k. Rivalitatea dintre cele dor:A puteri pentru controlul Asiei Mici a dus in cele din urm5, dupa repetate incerciiri de conciliere, Ia marea batSlie de ia Ankara (lQ_iglie 1402) in cursul c6reia oastea lui Baiazid a fost zdrobitd qi sultariil-Tfrffi?-6ffi0t in captivitatea adversarului sau. Puternica manifestare, dupb Arrkara, a tendinlelor particulariste in cadrul statului otoman, incurajate da adversarii acestuia, car:e au sprijinit pe diverqii pretendenli ia domnie, a oprit timp de peste un deceniu elanul cuceririi turceEti. Puterile creEtine s-au dovedit insl incapabile sd foloseascd prilejul far,.orabil creat de criza statului otoman pentru a pune capit dorninatiei sale in si,rd-estul Europei. (1413-1421) a insemnat in acelaqi timp res"*D,n:nelilJui*Mehn:r't*I tariirrrci, pu.telii ccntrale in statul otorian qi reluarea expansillnii sale in Europa gi Asia Mice^laqa inqgJqarcM-ertsmeeetr. dc' cia.,: insemnatd forld navald, capabiid sa_Sprijine.-decjsi-v-pditica-s,a
- _-:-7--'*-E=-=*-:1-: ce51lg-,*-q_lqs! z{robita_de rnnetieni+&-C.ei+ipeti{mai i4l6). daca expan--:.*., siunea turcitror in Marea Egee a fost astfel opritd pentru o jumltate de secol, in schimb cuceririle lor se succed rapid, in aceiagi interval, pe continent.

lui MehDireclia plincipala a acliunii militare turcc$ti in vrt'ntt'?t uncle venea *i principala prirnc.idic pcnmeti a tost Dunirrca de Jos.'de itlt|t'llrinse tru dominalitr otonranir in l?eninsula Balcanicir...crj.:lptr.lriilo -i4trytr

t, .('tirfil.r iNr'impotrivaU'suriei il+iSi, qaiins*eg9'!L(1416, sit statuluiotornan sc fixczcsolirlla ii"|li" q1ffitt+zoy'ari@iliiI

Dunarea de Jos ;i chiatr'sa ocup-e-pozi-tii-la,aord:rl-fh+yjrilurJcgtillllg--(;J-!1lta srui-1i6T-stat tributar al Por{ii otomauo in ;t;;i"C";;"i-tl"a"ia irMc1iuniinitita,",fa,aRomAneasc6devinepentrucittlr,ac]cl_ qi ltriperir;I cenii objcct de rivalitate qi coifruntare intre regatul ungar
otoman. Expansiunea suB#* otomand inregistreaza. 1oj in9,em,1at-e,^succese. de stat tributTF-?t*

_,u{iT:"frfi;:iisri,:""r" portii otornane G42q, i";;;n;'tr;i' ir;a

;;i;;;";r

recuceregte Saloniculie

ieaa.,ieeir""t"r in situalia

tq-u"ggge+l-+aq0). .ina-

Agravarea politice ropa C-entralaa readu! pe primul plan al preocupirilor cercurilor gi'cea a unirii-bisericii rSsaritenecu aie lumii creqtine problema cruciatei qir de comcea apuseana. nuin negocieri prelungite care au- dus la un a fost proclatnat[ la F iorenla iJnipromisuri in probiemele controversate de care erau legat^e angajamendoua biseriiciJ3glie-LlAL-act i"u ' "ufor miiitari'antiotomani ale puterilor catolice' In acest cadru tele de acliune se desfS$oari ultimele mari incerciri de a salva Bizanlul ;i de a inlatura dominatia otomand din Europa sud-estic6. lA"ti.rr-rnu militard cea mai insemnati intreprinsi sub semnul llnirii aJtu Finr"nta a fost ofensiva regatului ungar sub regele Vladislav I (1440 -1444\. care a realizat uniunea personalJintre Ungaria qi Polonia.r/ Eliminind unul din antagonismele politice , din centrul Europei care inlesnise mult progresul puterii otomane-Ia Dundrea de ,Joso .rrri.rrr"u polono-ungarf, a c::eat o situalie deosebit d9 primejdioasE pentru dominalia Porlii in sud-estui truropei. Puternica aDliune militard a regatului ungar, al cirui principal exponent a lrst _Iancu de Hunedoara, Balcanicd. Pref,a""u si apropie sfirqitui stipinirii turceqti in Peninsula ' iuind ofeniivq cJupi repetatele incursiuni turceqti ln Transilvania Ei $ara Iancu de Hunedoara, care a reuEit in citeva rinduri s6 reaRomAneasca, iii"i"unitaWri1eromAnetranscarpatice,patrunde 1 adinc in teritoriul otoman. Campania din 1"443s-a incheiat cu un mare succes; dar in lnul urmdtor, noua campaili-ffitlnitd si elimine pe turci din Europa s-a incheiat cu catastrofa de la Varna lnoiembrie Ll4JI*in cursul cdreia a murit insuEi regele Vladislav, fapt care a pus capit tlit1nii ungaro-polonc ;i a indepdrtat Polonia de Ia politica antiotomaira' l"r nouS incercare a lui Iancu cle Hunedoara de a infrunta puterea otomgn-a in Peninsula Balcanicd, in cooperare cu aiiatul sdu Gheorghe Castriotuln
964

f -t-i-e.9tp.*a"a-inyede.*iies*m"fl**l-i]""--*t-'-"*$1-?2*lSf Er;irlianl cit gi pent*r_ fiiaEti-;tit--F;ti; pii*"jdia

oasa'fost cucerirea fort6relei Golubat, (1428); in dor-ri rinduri

s' ar crreiPrlnci-

254

turcilor, a supranumit skanderbeg, care rasculas_eAlbania impolriva fostinfrint6desu1tanri1MuradII@CaleaeraaCum ,deschisi pentru o acliune otomana decisivd impotriva Bizanlului. cucerirea constantinopolului a revenit fiului lui Murad II, .sultanul Inlelegind lnsemnitatea intereselor {gf-t+ef).

{trffi-e"*t""ttnopot,

*Tii inArmistiliul 9'' t1rliJ de vedere militar'9i diplomatic asedlul Bizanlului. alt sens decit Ln"iut cle noul sutrtan cu Ungbria qi cu Venetia nu a avut de a neutraliza aceste forie, loteniial cele mai primejdioase in momentul **pr** al atacului impotiivi capitalei Imperiului bizantin, care a cdzut le 29 mai 1453. Cucerirea Constantinopolului de cdtre Mehmet I1 a insemnat nu numai tfirgitul Imperiului bizantin, ale_cdrui ultime, fragmente, Morea Ei trapezuntul, avelau sd intre Ei ele in decurs de un deceniu sub dominalia fapt mult mai lnsemnat, ea a adus qi statornicirea acestei do"toti,""a;in sud-estul Europei. De acum inainte ideea cruciatei antiotomane' *i"u1ii l" a"bn" la sfirqitul secoiului anterior, pierde tot mai_mult teren, iar dominatia otomani se intinde treptat asupra intregii Peninsule Balcanice ounprlnritrAteritoriile care rdm6seserapina atunci in afara ei. Dar intrarea Constantinopolului sub stapinire turieascd a mai atras Ei modificarea cu consecinle statutului Sirimtorilor qi a situaliei Mdrii Negr_e, -evolulie de mare insemnitate pentru istoria popoarelor balcanice Ei a riveranilor bazinuh-ripontic. 4. - Installrctrea, d.omina{iei' otornane in Marea Neogrde.,-L4qtautarea Bosfor a marcat Ei inceputul unei noi etape ln istosgaeini@liJa ria-Mari@iianidupicucerireaConstantinopo1ului, Imperiul otoman aduce in condilia de tributari puterile riverane ale M5rii i\egre care nu ii erau supuse inci dinainte. Moldova, Caffa - impreun& culniregul sistem de colonii genoveze pe care il prezjda, -, Imperiul s6 de Trapezr-rnt,acccpti acum (145511456) pl5teasca tribut sultanului qi s,i-i recunoasca auioritatea. Angajat in luptele de Ia Dundre impotriva negatului ungar Ei ip incercarea de a preveni prin cucerirea Belgradului ori-ce noue a"qiutt" &i' aceastd direclie - incercare care a equat in, vara anului 7456 -, Mchmet II iEi limiteazd in aceastd prima etapi lelurile fala de Marea Neagrd la impunerea tributului qi la satisfacerea nevoilor de aprovizionare ale aparatului siu militar. Modificarea statutului de sa dependenla crcat in acb;ti ani gi incorporarea !6rmuiui pontic aveau
r M. Malowist, Kaffa kolonia genuefi,ska na KrEmie i problemu tt:schodni us lsaT; b. m. rortepeter,--ottoman imPerial policg-and wari;;wi,tatach l4sl-tesz, of d"i r"s4g, i.n the sirteen1t. centura, in ,,Jourr-r-a1. the inn nliii l;;-;;;;;;s-oi I"{oire. Des Arnerican Oriental So"iut'", Ad, t9"60, p. 86-113; G. I. Brdtianu,,La X'Ier polit-ischen "otio*hi". Monac_hii, 1969; S. Papacostea, Dic ,,jiy,rr,:,-a m conqu,Oii im t978, p. 27i-245.

MehmetIi. a pregitit cu exceplio;r"li

l.

vini ca reaclie la incercirile puterilor riverang dc 1 sc trlil:t'rit dc fornra de dominatie care Ie fuse'seimpusd. Prima din acestcreaciii ale Mdrii Negre impotriva stilpitririi ototrritne trIaa venit de la Trarpezunt,care, sub prote-1ia hanrtlui.tttlclnctr llztrrr clin Sin.1)(',$-au san gi in coolterarccu principatele georgienes,i^cu.gmirul in ra.""fnt, refuzind sir mai ptiteasca tribut (1460)._Desfirsuratir logirlrtr6 la cruciati prec_onizate congresul de ta. Mttntovit, orgi'rniprugitirile de "., din iniiiativa pup"i Pils II, acliunea a atras reaclia imediittit * ltti zat campaniei din 1461, sultanul cucereqte SinoPc- ;i tVtetrm"t tt. in qi ""i*t o|uuie in imperiul sdu intregtil lirm meridionul al incorp i"upur""t"t sub, llell-* M;;!i N;de.'In nuiipa a intrat in acfiune fara RomAneasci, otoman de Ia Dunirea db Jos' dispozitivul Tenes" care a atacaf $ "i*i"it neconcludenti din punct de vecierre ,"ri"."r"i-ain*IAs2-a6qi ffiil; a reuEit sd readuci. fara RomAneascdin orbita puterii oton-iane *ifit!., antiotomane' Ei si o elimine ca factor activ aI coaliliei pontic s-a desfagurat in cadrul maA doua etap[ a cuceririi lirmu]ui Egee' in relui rdzboi veneto-turc,(1aci-rAZg) pentru supremafia_ Marea cuorganizata de V?nefia dupa 14ZO -- an in care Mehmet II a Coalitia turceqti recent conput_erina-v_ale ia"in.r demonstralia marii "*ii'"6"u"i a antrenal in acliune din nou Marea Neagrd' Folosind situa{ia stituite -_ cel l'Iar:e' favorabilS creatd a" ttont ofensivd a lui Uzun Hasan' $tefan -r*ntg" sferei de influen{a a Por{ii d.omnul Moldovei, f,ara Romdneascd imperiului de Ia Dunirea de Jos. Dupa ce otomane, ameninlind pot-"i1iiiu otomani comandatd de beglerbegul Rumeliei, soiiman a respins oastea (vaslui. ianuarie 1475), $tefan s-a strSduit sa lirgeasci coalilia antjctoi" i,ipt'a qi puterile din Crimeea, pentru a face legd)ffi;;';;;;i"J si-itrtatura cu uzun Hasan. Marelui program pontic -al domnului.Moldovei' clrcerirea Caffei {ir-rlie l"p"aitla nariela .care a dus la nul i-a raspuns hanatul "" 1475) si a intreguiui i,ur-'al Crimeii. In urnra acestei expedilii, sub suzeranitatea Porlii otom)ne, eveniment care intrat #;iCtimeii'L "*oaitl""tradicalsitualiapoliticiinEuropardsiriteand. IncercSrile imediate ale lui $tefan de a rcstabiii \itualia clin crimeea ieqirea gi de a alunga stipinirea turceaica au fost abandonl,le o dati cu

ffi
,1
i /{,

cu ungaria, tura dominalia otomana de }a'bundrea de Jos, in cooperare moartea lui Mehmet II, a equat gi ea. Trei ani mai ;;-i4Si; il"aiut a"pa o camltratirzir-r, in vara utruiil 1484. noul sultan, Baiazid II, intreprinde Cet[1ii Albe _ ultimele :nari. nie terestrd qi navala irnpotriva Chiliei Ei a centre libere aie bazintllui pontic - qi le cucereqte'

T JHmfi ,i":tt**:1:#" I'T:i

Rei'ches vorierrschalt des osmanischen tii a2uGiii"i"itiine iiiiitt"lr"igni Zeitschrift filr Balkankunde", I, Schu:arzmeergebiet ttiis:1l.itii, in ,,Miincl-tener

256

Cucerirea![rmuiuiponticdecStrelmperiulotornan,urmareaple-plan pe luSrii controlului strimtoriior in 1453, a avut consecinle multiple politic, Poarta otoinand, prin poziDin pr-rnctde vedere tri Iocal gi general.inseninate pe care le-a ocupat, a fo-st in-rnlsurd sb exerLtr"ategi"e 'ii,itiile o influ"enti directA statelor riverane aflate irr aria ei de aciitu "r.rpru 257 in evul mediu romiir^esc

fli

17 -

Geneza statului

{'rune direct!.. Din punct de vedere econornic, ea a preluat marile veniale centrelor pontice incorporate in teritoriul siu qi a inceput turil'amale s,i. organizeze exploatarea resurselor economice al.e regiunilor riveratte, Pe un plan esilioatare cafe avea SA Se aglaveze in secolele urmdtoare. r"nai-generalo cucerirea bazinului pontic de cdtre turci a pus capit marii funclii indeplinite de acesta in secolele anterioare, ca zon6. de legiturd cllrecti intre lumea apuseani si cea a orientului asiatic. Urmarea acestei in slt,"aillii, agra-vat5. ln decerniile urmdtoarc de noile cuceriri turce;ti al Mediteranei, a fost accelerarea tendinlei lumii apubazinul risiritean sene de a gf,si noi drurnuri spre Orient ;i spolirea decalajului intre Eurcpa apuseanh gi cea rdsdriteand.

Redactor: SERBAN POLVEREJAN Tehnoredator: L. I-ILAVATHY B u n d e t i p a r: 8 . 0 9 . 1 9 8 8 . C o ma n d a n r. : Ap d ru t ; 1 9 8 8 . Coli de tipar: 16,25. Hirtie: scris I A 70 g/np. Fo rma t : 1 6 / 6 1 X 8 6 Ti n ^ rn l a v n . n t ^ t s rrb c o ma n C a n r. 3 3 8 / 1 9 8 8 Ia INTREPRINDEREA POLIGRAFICA CIUJ Municipiul Cluj-NaPoca B-dul Lenin nr. 146. Republica Socialista Rorania 2959,