Serban Drugas Orizonturi teologice 4 (2) 2003
inima ta îridreptată - / Aceasta-i ceea ce se .cuvine zeit ăţii: / Rugă,
tale vor fi îrnplinite. / Tu vei fi astfel un om cu greutate în fa ţa mulţimii / Ş i
în sigu ţă î13 FiLâinile zeului. 32• Dincolo de sfaturile asem ănătoare cu
- . celelalte scrieri sapieri ţiaFeegiptene, îndernn ătoar Ia conformism religios şi
ocii;respect pentru faraon şi oranaairea% absolutist ă (cf. ,,Apleac ă-ţi
spatele dinaintea rnai rnarelui t ău 33), ,,Inv ătătura iui Ptdh -h otep este
importantă pentru c ă, dincolo de sfaturile pentru reu ş ită în viaţă 34
realizeaz ă distincţia între înţelepciune ş i pricepere, cea din urm ă fiind
dobândită prin experien ţă de oricine, iar prirna nurnai prin conformarea cu
Maat, principiul armonizator universal, fapt asern ănător cu gândirea din
Pildele lui Solomon asupra acestui subiect - cf. «Ferice de ornul care a aflat
înţelepciune şi de bărbatul care a dobânclit pricepere» (Prov., 3, 13) 31.
,,Cuvintele sau înţelepciunea lui Ahiqar sunt formate din sentin ţe,
proverbe şi fabule, pe care Ahiqar le ofer ă spre educaţie fiului său adoptiv,
Nadin, şi sunt inserate într-o frumoas ă alcătuire epic ă ce dovede şte tocmai
că nu întotdeauna sfaturile bine inte ţionate ale părintelui, menite s ă
contribuie Ia forrnarea rnoral ă a copiilor, sunt ascultate şi rodesc, întrucât
Nadin îl discreditează pe unchiul s ău Ahiqar înaintea regelui Asarhadon,
dar Ahiqar revine la postul s ău datorită unui ofiţeruluicare nu a respectat
ordinul executării Iui Ahiqar şi a continuats ă îl ajute 6 - aşadar: un fiu
nerecunosc ător, patricid, şi un ,,bun samarinean în persoana ofi ţerului care
trebuia să fie călăul Iui Ahiqar,ceea ce arat ă că sfaturile bune trebuie s ă
întâlneasc ă şi un suflet pe m ăsură (cf. Pilda sem ănătorului, Matei 13, 3-9).
In ,,Sfaturi înţelepte jertfele, rug ăciunile, îngenunchierile, ferirea de p ăcat
şi faptele bune deriv ă din aceeaşi tearn ă de zei: ,;D ă cinstire zilnic zeului
tău, / Cu jertfe, rug ă şi cuvenitele daruri de t ămâie. / Către zeul tău să ai
32
Ibid., VI, p. 169. • Proerbe 4: «7. Iată începutul înţelepciunii: Agonis şte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce
,.Învătătura lui Ptah-lDtep, în ibid., 441, p. 54.
Constantin Daniel, Cultura spirituală a Egitiilzii aniic, Ed. Cartea româneasc ă,
Bucure şti, 1985, p. 115. . . . 1,ii Solonzoiz : «8, 21. Ci cunoscând c ă nu voi putea altfel să am in ţelepciunede nu-mi va da
35 ..Învăţătura Iui Ptaii-tDtep, în Constantin Danie1, Gândirea egipteană antică în texte, Ed.
Ştiinţifică, Bucure şti, 1974,
introd., p. 34.
36
.,Cuvintele sau înţelepciunea lui Ahiqar, în Constantin Daniel (stud. introd.), Athanase
Negoiţă (trad., introd., note). Gândirea asiro-babiloniană în texte, Ed. Ştiinţific ă. Bucureşti,
1 975, notăţă introductiv ă şi text, pp. 286 sq Constantii3 Daniel, Civiliza ţia asiro-
babiloniană, Ed. Sport-turism, Bucure şti,. 1981, pp.. 366-367; cf. Emilian Corniţescu,
Raporturile dintre părinţi şi copii după cărţile didaciice ale Vechizilzii Testainent, în ,,Studji
teologice, nr. 1-2, anul XXI, 1969, pp. 100-103: copiii Suflt un dar de Ia Dumnezeu, iar
iipsa lor e considerată ca o pedeaps ă divină - Psalm 126,3; Lev. 20,21;Isaia 47,9; familia
este important ă, întrucât îi scoate pe om din egoism - Psalrn 127,8; 67,7 (p.iOO); copiii
trebuie s ă-i cinstească pe părinţi - Prov. 6,20-2 I; Iisus Sirah 3,3,5,9 - şi să îi ajute Iis. Sirah
3 , 12- 16 (pp. 108-109).
118
Literatura sapientiala a Orientului antic si cartile didactico-poetice ale Bibliei
implorare ş i îngenunchieri la pământ / Trebuie s ă-i aduci dirnineaţa; atunci
puterea ta va fi rnare / Şi în abunden ţă, cu ajutorul zeului, tu vei prospera. /
La învăţătura ta cerceteaz ă tăbliţa. / Respectarea (zeit ăţii) aduce bun ăstare, /
Sacrificiul prelunge şte viata, / Iar rugăciunea spal ă pă atul. / Un tem ător de
zeu nu e dispre ţuit de[zeul s ău; / Un cinstitor al Annunnakilor î şi
,
prelungeşte zilele . Diferenţa dintre aceast ă tearnă ş i cea biblică
(...)
(,,Frica de Dumnezeu este începutul în ţeîepciiinii; cei f ără minte
dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine - Proverbe ţ .7) provine din
faptul c ă zeii Egiptului şi ai Mesopotarniei întrupeaz ă autoritarismul regal,
în pnmul caz identificându-se cu faraonul, fiul lui Ra, iar în cel ălalt
considerându-i pe oameni drept instrumenteîe intereselor lor
38 , pe când în
Biblie oinul este chemat s ă slujeasc ă Dumnezeului bun care a creat Iumea
pentru ca aceasta - şi îndeosebi făpturile raţionale - să se bucure de
existenţă al ături de E1. Înţelepciunea î şi are izvorul în Durnnezeu doar de
40,
la El poate prirni cineva înţelepciune autentic ă piin care ajunge cineva s ă
41, iar
dobândeasc ă nu doar slav ă lumească, ci şi preţuirea lui Dumnezeu
Durnnezeu e bun şi înţelepciunea autentic ă are chipul bun ătăţii sale şi a
Iucrării sale înţelepte 42, voind atât ca făptura lui s ă nti sufere cât şi să se
împărtăşeasc ă de înţelepciune pentru a se în ălţa spre El, deoarece soarta
dreptului şi a păcătosului, deşi după aparenţele lumii acesteia sunt la fel,
diferă înaintea lui Dumnezeu care îi judec ă pe fiecare ş i Care nu va l ăsa
.,Sfaturi înţelepte, în Constantin Daniel (stud. introd.) Athanase Negoit ă (trad., introd.,
note), Gâiidirea asiro-babiloniană în texte, Ed. Ştiinţifică, Bucure şti. 1975. p. 285.
Constantin Daniel, Studiu i,itroductiv, în ibid., pp. X1-X1I.
39 . .
Proverbe 1,7;
40
ai, caută priceperea ... 28. C ăci cărările drepte le p ăze şte Dumnul. iar cele strâmbr Sunt e ăi
rele. 29. El va face drepte c ăile tale şi mergerea ta o va face s ă fie în pace» : Inţelepcizinea
Dumnezeu, cu toate c ă şi aceasta era în ţelepciune, s ă ştiu de la cine vine darul, m-am rugat
Domnului şi m-am smerit înaintea Lui ş iam zis din toat ă inima mea: 9, l. Dumnezeule al
părinţilor şi Doamne aI milei, Cel care ai Cacut toate cu cuvântul T ău. 2. Ş i cu înţelepciunea
Ta ai rânduit pe om ca s ă stăpâneasc ă peste zidirile cele făcute de Tine. 3. Ş i să cârmuiasc ă
lumea cu cuviinţă şi cu dreptate şi cu suflet drept s ă făcă judecat ă. 4. Dă-mi mie
înţelepciunea care st ă aproape de scaunul T ău şi nu mă lepăda dintre slujitorii Tăi».
41
Proverbe 4. 8: «ea te va ridica în slăvi dacă o vei îmbrăţişa».
2
Înţelepciunea Iui Solomoii 7, 26 : «Ea este str ălucirea luminii celei ve şnice şi oglinda fără
pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Sale». . .
Inţelepciiinea liii Solomon l; 13 : «Căci Dumnezeu n-a făcut moartea şi nu se bucură de
pieirea ceior vii». .
119