(364-379), împrat arian, care va domni pe tot parcursul viei Sfäntului

Vasile cel Mare, murind în acela_i an cu el. Tot în anul

de Nyssa particip la un sinod în
379, Sfântul Grigorie
Antiohia, care îl însrcineaz s inspecteze
Biserica din Pont, Palestina _i Arabia,
veghind asupra ortodoxiei lor
Sfäntul Grigorie de Nazianz
prezideaz o perioad Sinodul al I1-lea
Ecumenic de la Constantinopol (381), unde _i Sfântul
adus un aport însemnat, Sinod care s-a
Grigorie de Nyssa _i-a
tinut sub protecia unui imprat care
era, în sfär_it, cre_tin ortodox, Teodosie. Prezenta la
Roman de dup
cârma Imperiului
Constantin cel Mare a unui împärat care s-a dezis de
cre_tinism _1 a unuia arian ne indic faptul c p gânismul continua s
influeneze lumea greco-roman, atât în forma brut, cât _i prin infiltrrile în
teologie ca acelea care au dat na_tere arianismului. Erau ultimele zvâcniri ale
acelor elemente care nu s-au putut compatibiliza cu cre_tinismul, dar zbateri
care au provocat mult durere _i frmântare.
eologi veacului ai 1V-lea au fost pu_i în situaia
lumi culte, dar care foarte adesea era derutat
de a rspunde unei
în problemele doctrinare din
cauza erez1lor. Unii dintre cre_tini au început s dispretuiasc formarea într-
o cultur laic penru c ar semna confuzii, alii o proslveau ca izvor al
oricrei cunoa_teri". Prinii capadocieni sunt cre_tini care s-au pregtit mult
in _tiintele _i filosofia epocii, în _colile din ara lor, de la Constantinopol sau
Atena, ceea ce înseamn c nu dispretuiau rezultatele _tiinifice sau pe cele
dobândite în gândirea filosofic. Erau con_tieni c nu numai adevärurile
stiinifice sau meditaiile asupra sensului _i alctuirii lumii aveau nevoie de o
cultur care s le exprime, ci _i adevärul Bisericii. lar aceasta cu att mai
mult cu cât adevrul Bisericii este unul revelat de Dumnezeu, deci unul
superior, deci unul capabil a se adapta oric rei culturi datorit universalitii
su. Cultura laic vremii _i ea
este o necestate a
_i profunzimii mesajului
este un caz fericit atunci
spore_te din nevoia omului de cun0a_tere de aceea
cand ea se întâlne_ie cu cred1na. in veacul al IV-lea nu se mai putea vorbi
un minim de
de la amvonul unei biserici catedrale despre facerea lumii fr
c în_i_i oamenii erau
cuno_tine acumulate din _tunele vremu, pentru
lume (mult sporite
interesati s vad cum se pot racorda cuno_trinele despre
Cartea Facerii de ctre
fat de veacul al XIII-lea î.Hr. când s-ar fi scris
marele succes al Omiliilor la
Moise) _i datele credinei. A_a se explic
care abund in cuno_tine
Hexaemeron ale Sfäntului Vasile cel Mare,

de Nyssa, Ed. IBMBOR, Bucure_ti 1996, p.9.

Pr.Dr. Vasile Raduc, 4ntropologia Sfânuhui Grigore I. Ic jr., Ed.
sa, trad. Cristian Pop _i diac. loan
Jcan Benardi, Grigorie din Nazianz, leologul i epoca
Deisis, Sibiu 2002, pp. 381-386. cit. trad Cristian Pop _i
nr. 1-3, 1979, p. 19; Jean Bemardi, op.
Prof Stelian Papadopo! (Atena), arn. cil.,
190.
diac. loun l. leäjr., Ed. Deisis, Sibiu 2002, p.