Serban Drugas Orizonturi teologice 4 (2) 2003
caută să-t împlinească voia prin fapte bune, cugetând .la El ş i slujindu-i
bunătatea dreptului ner ăspl ătită ş i nici ca acesta s ă fie o batjQcorit. de
p ăcătoşi<, ci fiecare va prirni o r ăsplată dreaptă, conforrn ă cu viaţa sa
Regii,dregătorii sunt cu atât rnai r ăspunzători înaintea lui Durnnezeu cu cât
ei şi-au luat această putere Iurneasc ă înaltă cu îrigăduinţa lui Durnnezeu,
care vrea s ă îi vadă acţionând cu în ţelepciune şi vrednicie rnoral ă pentru a fi
chiar un exernplu diri acest punct de vedere ». Omul în ţelept este cel care,
cu dragoste pentru Dumnezeu ş i înţelegând că judecata lui Durnnezeu nu
este arbitrar ă, .C ăci c ărările ornului sunt înaintea Dornnului ş i E1 ia searna
Ia toate c ăile lui (Proverbe 5,2 1), ci mântuirea şi . binecivritarea prirnit ă
de Ia Durnnezeu asupra Iui şi a farniliei sale depinde de fiecare , iar omul
se teme S ă flLi-I greşească, respinge p ăcatul şi chiar prilejul spre p c
ă at , ş i
lnţelepcimzea lui Soloinon 4;20 : «Vor veni înspăimântaţi de ştiinţa păcatelor lor şi
fărădelegile lor îivor mustra fa ţă îrz faţă». • omul?»; 70: «9. S ă se unple gura mea de lauda Ta, ca s ă laud slava Ta, toat ă ziva mare
Psalm 1.6: «C ăci ştie Domnul calea drep ţilor, iar calea necredincio şilor va pieri»
Proverbe 5. 22-23: «Cel fără de lege este prins în laţurile fărădelegilor Iui şi • de funiile
păcatelor lui este înf ăşurat. / El va muri în păcatele lui şi de mulţimea nebuniei lui va pieri»;
Ecclesiast 1 2, l 3- l 4: «Iat ă. pe scurt; tot ceea ce ai auzit aceastaeste: Teme-te de Dumnezeu
şi 1păze şte poruncile Lui! Acesta este lucru cuvenit fiec ărui om. C ăci Dumnezeu va judeca
toafe.faptele ascunse, fie bune, fie rele»;lizţelepciunea lzii So(onion 5, l : «Sufletele drep ţilor
sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atirige de ele. 2. In ochii celor. far ă de minte,
drep ţii sunt morţi cu,des ăvârşire ş i1 ieşirea lor din lume li se pare nare nenorocii•e. 3. Ş i
plecarea lor dintre noi, un pr ăpăd, dar ei sunt în paCe. 4. Chiar dac ă, în faţa oamenilor, ei au
îndurat suferin ţe. n ădejdea Ior este plin ă de nemurire. 5. Ş i fiind pe.depsiţ i cu puţiri, mare
răsplată vor primi. c ăci Dumnezeu 6. 1. i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici e El».
46
Intelepcnmea Iui Soloiizon «Ascultati deci regilor, ş i intelegeti luati inatatuza. oi
carejudeCti marginile pamantului 2 Bagati in urechi voi cei ce stapaniti peste multimi şi
care vă mândriti cu mulţ imea popoarelor voastre. 3. Pricepe ţi că stăpâriirea vi s-a dat de 1a
Domnul ş i puterea de IaCeI Preaînalt. Care va cerceta faptele voastre ş i va pune la încercare
gândurile voastre. 4. Fiindc ă, deşi dregători ai împărăţiei Lui,n-aţijudecat drept, nici legea
•n-aţi păzit-o, nici n-a ţi umblat după sfatul lui Dumnezeu. 5. Groaznic ş i fără de veste El va
sta asupra voastr ă. c ăci pentru cei marijudecatava fi cumplit ă. 6. Celor mici. Domnul Ie va
arăta iertare şi niilă îzTSă ceipitrnici vor fi pedepsi ţi cu stfăşnicie.
7. Stăpâriul tuturor nu Se va ru şina de nici un obraz, nici nu Se va sfii devreo m ărire, căci şi
pecel mic şi pe cel mare El ia f ăcut $i pronia Luie la fel pentru to ţ i 8. Ins ă cei puternici
vor avea l7arte de o încercare mai grea». ••
P.salm 36. 26 : «Toată ziva dreptul niluie şte şi îinprumută şi serninţia lui
binecuvântat ă va fi».
-u Psalnz 1,1 : «Fericit b ărbatul. care n-a umblat în sfatul necredincio şilor şiîi calea
păcăto şilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut» ; Proverbe 4. 23: «P ăze şte ţi inina
iai iult decât orice, c ăci din ea ţâşieşte viaţa» -a$a cum din inin ă ţâşneşte viaţa biologic ă.
din inina spiritual ă, raţiozală , a onului provine viaţa sa spiritual ă. aici fiind vorba de paa
minţii. a gândurilor şi a sentimentelor. dup ă cum reiese clar dein versetele urm ătoare, unde
este oprit p ăcatul cu cuvâitul. care î şi are izvorul în ra ţiune (iar nu în fiziologia cordului -
l 20
Literatura sapientiala a Orientului antic si cartile didactico-poetice ale Bibliei
«toată ziva», «ziva şi noaptea» - cum arat ă Cartea Psalmilor (Tehilim,
laude - ţ această sumă a cugetării teologice a Vechiului Testarnent, cu
valoare peren ă şifrecvente anticipa ţii profetice ale lui Mesia ş i a Revelaţiei
Sale superioare ° -, întrucât lurnea, în, starea ei contin gentă Sişi coptă ,
u
poate oferi doar o fericire relativ ă, f.ră valoarem în afara credin ţei 52,
aclevărata fericire fiind comuniunea cu Dumnezeu .
raţiunea sufletului fiind identificat ă cu inima trupului prin mai întâi compara ţie, dincolo de
osibila suprapunere
1
concretă a celor dou ă), şi este cerută paza simţurilor.
Psalmi : 24, 5 - «Îndrept.ează-mă spre adevărul Tău şi ină învaţă, că Tu e şti Dumnezeu,
Mântuitorul neu, şi pe Tine Te-am aşteptat toat ă ziva» ;43, 10 - «Cu Dumnezeu ne vom
lăuda toat ă ziva şi nuiele Tău îl vom Iăuda în veac» ; 55, 4 - «In Dumnezeu voi l ăuda toate
cuvintele mele toat ă ziva; în Dumnezeu an n ădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie
cuviinţa Ta. / 27. Incă şi Iimba mea toată ziva va rosti dreptatea Ta, când vor fi ru şinaţi şi
infruntati cei ce cauta sa mi faca rau» 85 3 «Miluie şte ma, Doamne ca spre Tine voi
striga toată ziva. Vesleşte sufletul robul,ui Tău, că spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul
meu.»; 87, l : «Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziva am strigat şi noaptea înăintea
Ta.». . . .
Prin psalmii mesianici : 2 ; 15, 10-11 ; 21, 1,18-20 ; 44; 68, 25 ; 71,1,19 ; l09,1.; cf. în
Iegătură cu valoarea spiritual ă a Psalinilor, Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Cartea
Psalnzilor în spiritualitatea ortodoxă, în ,,Studii teologice, nr. 7-8, 1985, passim; Id.,
Căr,tile didactico-poetice. Ed. Universităţii ,,Lucian Blaga, Sibiu, seria teologic ă, 2001, pp.
56 sq.
Eccleiast l ,9: «Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai
etrece, căci nu este nimic nou sub soare>. . .
2•
Ecclesiast 1,2-3: « Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, de şertăciunea
deşertăciunilor, toate sunt de şertăciuni! / Ce folos are omul din toat ă truda lui cu care se
trudeşte sub soare?» cf. Ecclesiast6,2: «Omului căruia Dumnezeu i-a dat averi şi bunuri,
iar sufletului Iui nu-i lipseşte nimic,din ceea ce ar putea s ă doreascà. Dumnezeu nu-i
îigăduie însă să se bucure de ele, ci un străin le va mânca. lata o de şertăciune şi un rău
nespus de mare!» ; Ecclesiast 8, 14- 17 : «Este încă o nepotrivire care se petrece pe p ământ,
adieă: sunt drepţi cărora li se răsplăteşte ca dup ă faptele celor nelegiui ţi şi sunt păeătoşi
cărora li se răsplăteşte ca după faptele celor drep ţi. Am zis că şi aceasta este înc ă o
deşertăciuie! Ş i am ridicat în sl ăvi veselia, c ăci nu este nimic mai bun pentru om sub soare,
decât s ă măiânce, s ă bea şi să se veseleasc ă. Numai de l-ar întov ărăşi Ia lucrul lui în tot
timpul vieţii pe care Dumnezeu i-o d ă sub soare! Când mi-am îndreptat iiima ca s ă cunosc
îi ţelepciunea şi să pătrund care este menirea omului pe,p ămâit, c ăci nici zi. nici noapte
ochii lui iu văd somnul, Atunci mi-am dat seama, privind Iucrarea lui Dumnezeu. c ă omul
nu poate să înţeleagă toate câte se fac sub soare, dar se ostene şte căutându-le, f ără să le dea
de rost; iar dac ă înţeleptul crede c ă le cunoaşte, el nu poate s ă le p ătrund ă.».
Ecclesiast 12, 7: « Ş i ca pulberea s ă se întoarc ă în pământ cum a fost, iar sufletul s ă se
întoarc ă la Dumnezeu. Care l-a dat ».
121