Sunteți pe pagina 1din 28

!

L\ re
N

Traduceredin limba greaci dupi originalul: <<fldtoriq nerPcoPof q, dq 0lirlretq, tof q rr6vouq rci rdv tnoUovll ^ luur' to0 to0 Ayiou'loadrcto0Etipou, 0eonveuotou'

insemnare introductivd

ortodoxe ftt;;'; '1 siierrct'i :1:::::u*"': o viafd tngereascd'

pecYre aceastdbroSurd' o cititon ubite de un. ti'ii-iair'ile tale,estescrisd 'mare dascdl PurtdtordeDumne":Y f

ltt' :'"*i;;;lit'tto a1uns lsaac vorbade Cuviosul Sirul'carea virtute'-desdit iiiiri nalte de nevoinfd' 'vilrsire Cuvintele invdsdturile Si si sfinfenie' dumnezeias' J'{i tiit itin'edetnlelepciune
har. cd'Si invdsrturidumnezeieSti cupnnse Aicisunt intri stdrilonincercdrilor' re d esp tnfruntarea aminteIa'eleSisdIepunemtn prac.ttca

Sd aitriii"i si ispitelor' fim cumultd casa !uare-.


a"i-oriirttc din tntristdrilecene cuprind' Si m.dntuito.are iceste sfaturiprefioase, ale fnfeleptuluiSi de olinede ixperien7d 'Dumnezeu--purtdtorului Sirulne vor lsaac 5

iiiiiiai^

si merindiduhovnicesti.folos

ajuta mult pe noi, cdldtorii cei tndurerali pe calea acestei viegi.Ajunge numai sd le valorificdm prin rdbdare, pocdinld rugdciune Si tncredere fn Pronia dumnezeiascd a Iubitorului de oameni Dumnezeu, Pdrintele nostru Cel ceresc. Se tipdreSte aceastd lucrare de cdtre editura ,,Orthodoxos Kipseli" spre slava lui DumnezeuSi spre mdngdierea semenilor noStri intristali Si tndurerafi.

Cuvinte purtdtoare de nddeide ,,Fiule,c1nd vrei sd te apropii sd sluieSti sufletul tdu gdteSte-9i Domnului Dumnezelt, (SirahZ'L) spre ispitd!".

,,in lume necazuri veli avea, dar indrdznifi. Eu am biruit lumea" . (loan 16, 33) ,,Dar credinciosesteDumnezeu,Care nu va tngddui ca sd figi ispitifi mai mult decdt putefi, ci odatd cu ispita va aduceSi scdparea din?a, ca sd puteli rdbda" . (l Corintent10, 13)

au indurat deia toate acele chinuri. Cici 9i

ISPITE, iurrusr4ru,
DURERI$I RABDARE

Cusmerenia impufindm intristarea adusd de ispite 5 ne aducemamintede ficitorii de rele,carese dau pe ei ingigiin mAi-, nile judecitorilorca sI fie pedepsifi'
pentru faptele lor. Acegtia, atunci cAnd incep sd fie chinuili, daci se smerescgi igi mdrturisescfdri intArziere nedreptatealor; sunt pedepsiti mai putin gi suferind acele dureri, se izbdvesc.Daci insi rimAn neinduplecati gi nu vor si-gi mlrturiseasci ftirldelegea,chinurile lor se inmul;esc.Iar la sfArgit,dupi multe suferinfe gi dupi ce trupul lor ajunge plin de rdni, sunt nevoifi sd mdrturiseascS,chiar gi firi si vrea, dar acum nu le mai folosegtela nimic, deoarece B

reazd. Atadac daci atunci cind va veni peste noi toiagul f udecitorului ne vom imeri gi ne vom aduce aminte de nedreptiifile noastre, mirturisindu-le in fala Dreptului ludecitor; cu putine ispite gi intristiri ne vom izbivi. Dar se poate ca in timpul certirii si ne cuprindi inciplfAnarea gi si nu mdrturisim cI noi am gre;it, fiind wednici sd pitimim gi mai multe, ci si aruncim vina pentru picatele noastre asupra oamenilor. Ba inci gi asupra diavolilol iar uneori chiar gi asupra dreptifii dumnezeiegtigi astfel ne scoatem pe noi ingine nevinovafi. Ne incipdfAnim gi nu ne pociim, degi gtim cd Dumnezeu cunoagtemai bine ceea ce ne este de folos gi ci dreptatea Lui se intinde peste intreaga lume gi ci fIrI si porunceasci El, nimeni nu este pedepsit. Deci daci vom infrunta intristirile noastre cu o astfel de incipltAnare, orice necaz va veni peste noi, ne va aduce o mAhnire neincetat5;iar necazurile noastre vor deveni gi mai cumplite gi vorveni unele dupi altele. Iar aceastapAni cAndvom dobAndi o ade9

viratl cunoatterede sine,ne vom smeri gi vom conttientizaci am picituit. Dar dacd gi, nevom invfirtoga sili;i fiind de necazuri, picatele noastrela sfdrgit, vom mirturisi aceastemirturisire nu ne va folosi, de vreme ce am indurat toate intristirile gi pe ispitelegi ne-amlipsit de mAngAierea careo aducepociinta. Necazurile indurate fdrd de voie sunt iconom:isite de iubirea de oameni a lui Dumnezeu CucAtcinevaseva lipsi de bunivoie de bunitdlile acesteilumi, cu atAt mila lui il Dumnezeu va urma,iar iubireaLui il va ocroti.insd tofi cei care au o voinfi slabi gi pentru aceasta se pot nevoipentru nu povietii vegnice, Dumnezeu dobAndirea viguiegtesufletelelor spre virtute prin necazurilecele firi de voie. Cici gi acel sirac Lazlr nu era lipsit de bunitifile acesteilumi de bunivoie. Acestaaveagi trupul plin de rlni gi astfelera cuprinsde doui suferinfeamare,una fiind mai rea decAt cealalti.insi la sfArgit invrednicit s-a Dumnezeu de sAnul Avraam. lui estefoarte de aproape inimaomuluiintristat,carecu durere strige citre El. Se poate ca Dum10

nezeusd-l lipseascipe om de bunititile celematerialesause-iffimite un alt necaz, ne le dar toateacestea ingiduie pAni cAnd cu rdbdarea'El lucreazi vom deprinde intocmai ca un medic care opereazi pe cinevapentru a-l scipa de o boali gravi. ii Dumnezeu arati iuCu toate acestea, potrivit cu mlsura in birea Sade oameni induri necazurile. careacela in vremea necazurilor sd ne incredinldm infelepciunii Si purtdrii de grijd a lui Dumnezeu Nicidemonii, fiarelenu-l potvitima nici pe om, nici oameniirii nu-gi pot implini voia lor cearea de a-i distrugepe ceilalgi, dacl Dumnezeu,Care cArmuiegtetoati lumea,nu va ingidui aceasta. daci inIar gidirie, El va hotdri cAt de mare va fi vitimarea. Cici Dumnezeu ingiduie ca nu ei si acfioneze deplini libertate,pentm in ci altfel nu ar fi supravieluit nici o fipturS. El nu lasi ca putereademonilorgi a oamenilor rdi sI se apropiede fipturile Sale gi si le vaGmepotrivitvoingei Deaceea lor, si-fi spui intotdeauna' am pe Dumnezeu ,,il Caremd pizeste gi nici o fbpturi nu poate si mi vatime, daci nu areingiduinfi de la
IL

Dumnezeu.Cred inci gi aceastaci nici mdcarinainteaochilor mei nu vor indrizni Cici si searategi nici si-i aud ameninfdrile. daci ar fi avut ingiduinfi de la Dumnezeu si faci riu cAt de mult von nu ar fi fost nevoiede cuvintelelor casi mi infrico;eze, ci ar fi ficut cu mine ce ar fi vmt". $ iarigi si-fi spui:,,DaciestevoiaDomnului meu cafhpturileSalesi fie stipAnite de demonigi de oameniivicleni,primesc aceasta bucurie ca sd nu zidirnicesc cu voia Domnuluimeu" gi astfel,in vremea ispitelorte vei umple de bucurie,fiind incredinfatci mAnaDomnuluite povifuiegte prin ispite. intiregte, agada4, inima ta, avAndincrederein Domnul gi nu te teme nici de frica de noapte,nici de sigeata ce zboard ziua. CIci credinfa dreptului in Dumnezeu,ne spune Sfdnta Scriptuyd, imblAnzegte fiarele silbatice gi le face ca nigtemielugei. Sd-Ifim recunoscdtori lui Dumnazeu pentru necazurile ce ni Ie trimitc Si sd Ie rdbddm cu bucurie, cdci El ne iubeSte De multe ori Dumnezeu ingiduie ca ascefii virtuogi si fie incercagicu lipsirea de bunurile materialegi si seridice ispite asuT2

nra loI; si sufere boli trupegti, precum lov, ,e fi" u.uncagiin siricie gi in primejdia de a fi ucigi de oamenii cei rdi. Numai sufletele lor nu sunt vitdmate. Cici nu este cu putin!5 ca atunci cAnd pigim pe calea lui Dumnezeusi nu intAlnim lucruri 9i situafii iar nepldcute, trupul sd nu fie chinuit cu boli atunci cAndiubim viata gi osteneli,desigu4, triiti in virtute. Omul care i;i petrece viafa sa potrivit voii sale pdcdtoase, care este biruit de invidie sau de altd patimi de suflet-ucigdtoare,va fi osAndit de Dumnezeu. Daci insi va pdgi pe drumul virtulii 9i va trli potrivitvoii lui Dumnezeuimpreuni cu mul;i algii care fac aceeaginevoinli, dar va intilni ceva neplicut, nu este bine si piriseascd caleavirtufii, ci dimpotrivi, trebuie sd primeascdincercareacu bucurie,iar nu si se plAngi, gi si mul;umeasci lui Dumezeupentru acestmare dar. S5-l mullumeascd inci gi pentru cd a cdzut in aceasti incercare pentru dragostea Lui gi ci s-a fEcut pirtag pitimirilor Prorocilol Apostolilor gi tuturor Sfingilor, care au indurat necazurile firi si piriseasci calealui Dumnezeu,fie ci au venit ispite de la oameni, fie de la trup, fie de la demqni. Cici firi ingdduinia lui Dumnezeu nu este cu putin!5 si ne gdseascd ispita, care se face pentru noi pricini de a trii potrivit voii dumnezeiegti. Nu este cu 13

putinF ca Dumnezeu se lucreze intr-un alt chip, atunci cAnd vrea si-l ajute pe cel ce doregte sd se afle lAngi El, decAt sI ingdduie ca acesta sd fie incercat pentru ca astfel si se diruiascd cu totul adevirului Evangheliei.$i aceasta pentru ci omul singur nu se poate invrednici de miretia virtufii, cici, pentru a primi binefacerile lui Dumnezeu,nu poate singur si se dea pe sine necazurilor gi, mai mult, si se bucure pentru ele, firi si fi primit de la Hristos harisma ribdirii. Aceastao mirturisegte gi SfAntul Apostol Pavel.Cici atAt de mare este acest dar, incAt numegte aceastaharismi, zicAnd:Cdcivoud vi s-a ddruit, pentru Hristos, nu numai sd credefi in El, ci Si sd pdtimili pentru EIt. Si a$a cum Apostolul Petru scria in epistola sa:Dar de veli Si pdtimi pentru dreptate, fericili ve;ifi... intrucdt: suntefi pdrtasi patimilor lui Hristot', A;adar, nu estebine si te bucuri cAndtoate i;i merg bine,iar in necazurisI te posomordgti$i si cugeli ci ele (necazurile) sunt striine de calea lui Dumnezeu.Cdci de la inceputul lumii gi din generafie in generafie oamenii pigesc pe calealui Dumnezeuprin crucegi prin ristignirea gi omorArea patimilor: De unde insi fi-a venit aceasta,adici si nu
I Filipeni \,29. 2I Petru 3,74; 4,13.

ea frri sd Pdtimegtinimic' Calea iui Dumnezeu este crucea de fiecare zi, Nimeni nu a urcat la Cer prin calea odihnei odihnd. $tim unde sf6rgegte Dumnezeuinsd niciodati gi a traiului bun. nu vrea ca cel ce I s-a afierosit cu toati inima sa sd rimAnd frri griji. Dimpotrivd, El vrea ca acestasd se ingrijeascdneincetat de dobAndireavirtufilor. Dar 9i din aceasta inlelegem ci Dumnezeuii poarti de griji, din faptul cd ii trimite neincetat necazuri. Pe cei care igi petrec viala indurAnd ispite, niciodati dumnezeiascaPronie nu-i lasd sd cadi in mAinile dracilor. Desigu4, daci se pleacd gi sirutd cu smerenie picioarele frafilor, le acoperSgregelileca 9i cum ar. fi ale lor. Cel care vrea si triiasci ffiri si se ingrijeasci de virtute gi face aceastain mod con$tient, dar in acelagi timp vrea si pigeasci pe caleavirnrfii, unul ca acesta nu are nici cea mai mici idee despre aceasti cale. Dreplii nu numai ci s-au nevoit de bunivoie, ci chiar gi fhri de voie, prin indurarea ispitelor cumplite, trimise lorlentru a li seincercaribdarea. Cici atunci cAndsufletul are frici de Dumnezeu, nu se teme de nimic din cele care vatdmi 15

L4

trupul, deoarece nidejdea lui se afli in Dumnezeu,atAt in aceasti via;i, cAt9i in cea viitoare, care nu are sfArgit.Amin.

inlelepciunea lui Dumnezeu se aratd in isPite Si in necazuri


Aga cum se apropie geneleuna de alta, tot astfel se apropie gi ispitele de oameni' Iar aceastaDumnezeua iconomisit-o cu ingelepciune ca noi si dobAndim folos. Adici si bagi cu stiruin!5 la u9a milei lui Dumnezeu atunci cAnd egti impresurat de ispite gi prin frica intristirilor sI intre in mintea ta simAnla pomenirii lui Dumnezeu,ca rugAndu-tefierbinte sd te apropii de El. $i astfel si se sfinleasci inima ta cu neincetatapomenire a lui Dumnezeu.DacI vei face aceasta,atunci cAnd il vei ruga, El te va asculta.

Sd nu incepi lucrarea virtufii dacd. nu eSti pregdtit .' sd te lupli cu vrdimasul Atunci cAnd vrei sd incepi o lucrare plScuti lui Dumnezeu, mai intAi si te pregdtegti impotriva ispitelor care te vor afla gi si nu govli deloc. Cici vrijmagul are obicei, atunci cAnd vede pe cineva ci incepe cu credinli fierbinte o lucrare buni gi mAntuitoare, si-l impiedice cu diferite ispite infricogitoare, ca, din pricina lor; si se riceascd rAvnalui gi sI nu mai aibi weo dorinfi de a se indeletnici cu vreo lucrare ; plicuti lui Dumnezeu. Iar aceasta nu pentru ci vrdjmagul ar avea o asemenea putere - cici daci ar fi avut, nimeni nu ar fi putut face vreodati vreo faptd bunl - ci Dumnezeu ingiduie astfel, a$a cum am aflat din pilda lui Iov.Agada4pregitegte-te pe sinegi,astfel incAt si infrungi cu viteiie ispitele ce se impotrivesc lucririi virtufilor gi numai atunci aceastdlucrare a ta e binepl5cutd lui Dumnezeu. Dar dacd nu te vei pregdti pentru infruntarea ispitelo4,si nu porne;ti spre sivArgirea virtufilor.
L6

Prin necazuri cunoastem dragostea lui Dumnezeu Dumnezeua iconomisit sd fii incercat de necazuri ca si nu-ti pierzi increderea gi ddruirea fa;d de El,dar gi pentru a nu pirdsi caleaLui, atrigAndu-l astfel mAnia;iar daci nu te vei pocii, atunci te va pedepsi;i te va lepida de la fala Lui. GAndegte-tegi la aceasta:cati lipsi de evlavie gi cAte fapte necuviincioaseaduc in viafa noastrd traiul cel bun gi lipsa fricii de Dumnezeu. De aceea, prin pitimirile noastre gi prin t7

necazurile ce vin asupra ta cregte pomenirea Lui in inima ta. $i astfel,prin frica de cele neplicute, Dumnezeute degteaptdca si bafi la uga milostivirii Sale,izbivindu-te in acest chip de necazuri gi semindnd inliuntrul inimii tale dragostea Sa cea Prin aceasta El te aduce dumnezeiascd. lAngi Sine gi te cinstegtecu darul infierii, diruindu-;i din belgug harul Sdu. Cici altfel cum ai fi cunQscutcA ili poarti de griji gi te iubegte,dacd nu te-ar fi impresurat necazurile?Pentru cd mai ales prin durere gi intristare este cu putin!5 si se inmulgeascl dragostea lui Dumnezeu in sufletul t5u gi si-l umple. Ele te fac sd-ti cunogtiharismeletale gi-fi aduc aminte de deosebita purtare de griji ce o are Dumnezeu pentru tine. Toate aceste daruri duhovnicegti se primesc in urma celor intristitoare. $i aieasta ca si te inve;i sh mul;umegti pentru toate lui Dumnezeu. Amintegte-fi de Dumnezeu,ca 9i El s5-$i aminteasci de tine. Iar atunci cAnd i;i va aduce aminte de tine gi te va mAntui de necazuri, vei primi de la El tot felul de binecuvAntdri gi vei fi fericit. Atadar; nu-L uita, risipindu-fi mintea in degerticiuni,ca si nu te uite nici El pe tine atunci cAndvei fi rizboit de cel viclean.CAndtoate ili vor merge bine, sI te supui lui Dumnezeugi si plzegti poruncile Lui, ca si ai indrSzneali LB

inaintea Lui intru necazurile tale, prin rugdciunea fdcutl din inimi 9i cu stdruingd.

Tofi cei care mor Pentru lume se pregdtesc sd indure cu bucurie cele nepldcute Daci ispititorul .ualovi pe cel nedrept, acestanu va aveacuraj sI ceari ajutorul lui Dumnezeugi nici si agteptede la El mAntuire, pentru cd in vremea in care nu avea necazuri gi se afla intru odihni, nu a implinit voia Sa.inainte de a incepe rizboiul, cauti cu stdruinti sI faci alianli gi mai inainte de a te imbolndvi, cauti si afli cine este medic bun. Astfel, inainte de a veni asupra ta necazuri,sd te rogi, ca in vremea necazuluis5-L afli pe Dumnezeuajutito4, iar El te va ascultacu atenfie.Mai inainte de a alunecagi de a cddeain deznldejde,si te rogi lui Dumnezeu, dar mai inainte de a te

T9

s-au pierdut, in timp ce pentru dreptul Noe corabia s-a f;icut acoperimAnt mAntuitor. Toli cei care au murit Pentru lume induri cu bucurie ispitele gi cele neplScute, in timp ce aceia care triiesc lumegte nu au puterea sd indure nedreptatea. Acegtiadin urmi fie sunt biruiti de slava degarti, fie se mAnie gi se tulburi, purtAndu-se ca unii firi de minte, fie sunt biruili de intristare gi deznddejde.

se pot petrece ca nevoitorul sd-;i capete senitatea sufleteasci, pe care a pierdut-o din pricina picatelor sale sau ca acesta, temindu-se de chinurile viitoare, sd se

Pentru care pricini sunt ing dduite isPitele De aceea Domnul ingiduie si vini ispite asupra sfingilorcare Il iubesc,ca prin zdrobirea inimii, care se dobAndegtecu rugiciune stdruitoare, sd se apropie de El cu smerenie. De multe ori le pricinuiegte frici prin pdtimirile trupegti gi prin alunecarea in amintirile necurate, prin ociri gi.batjocoriri, prin boli gi neputinle trupegti, prin siricie gi lipsa celor necesare pentru intreginerea trupului. Iar alteori El ingiduie si vini peste ei o fricd cumplitd gi sd simti o pdrlsire de har gi un rdzboi invergunat din partea diavolului. De multe ori Domnul ii smeregtepe alegii Sdi gi in diferite alte chipuri. Iar toate acesteaca sd nu dormiteze sau si cadl in nepdsare;sau 20

atunci cind sdvirgegte binele, trebuie si fie atent gi si-gi pizeascd,sufletul de picat, cugetAndci este zidit gi, prin urmare, ugor poate cidea. Orice om zidit are nevoie de puterea lui Dumnezeu care s5-l ajute. Iar cel care are nevoie de ajutorul altuia, are o neputinfl fireasc5. Unul ca acesta,atunci cind igi congtientizeazdneputin!a, trebuie sd se smereasci gi sd ceari ceea ce ii trebuie de la cel care poate s5-i dea.Atadar, daci omul gi-ar vedea de la inceput neputinlh, nu s-ar lisa cuprins de nepisare, iar daci nu ar fi neplsito4 nu ar dormi ftrd griji gi nu s-ar preda in mAinile celor care il rdnesc cu intristirile ca s5-l scoati, in cele din urmd, din nepisarea sa. Cel care pigegte pe calealui Dumnezeu, trebuie si-l mul;umeasci pentru toate necazufile care il impresoari gi sd se osAndeascdpe sine insugi pentru neplsare. El trebuie si gtie ci Domnul, Care il iubegte 2T

gi ii poartl de grij5, nu ar fi ingdduit si vini asupra lui necazuri,ca s5-i degteptemintea, daci nu s-ar fi aritat nepdsitor. Se poateca Dumnezeusi fi ingiduit un necaz, deoarece omul s-a mAndrit cAndva.De aceea el trebuie si ingeleag5, nu se sd tulbure gi si pirdseasci nevoinfa,ci si se socoatdpe sine ca fiind pricina ispitei, ca rlul si nu'ie faci indoit, adici si sufere gi sI nu vrea si se vindece.La Dumnezeu, Care este izvorul dreptetii, nu existd nedreptate.Aceastanici mlcar si o cugetim. Slivit sI fie numele Lui in veci! Amin.

mAntuitoare.Omul niciodatd nu va putea

Crucea ispitelor ne izbdveSte de cugetarea cea semeald Si ne povdluieSte cdtre virtute Atunci cAndharul dumnezeiesc vede ci omul incepe sI aibd o idee inalti despre sine gi sI cugeteseme!,indati slobozegte asupra lui ispite gi mai puternice,care sd-l biruiascd, pAni cAnd acesta va invS;a cI esteneputincios. aceasta faceca omul Iar o si scapela Dumnezeugi si rdmAn5 lAngi El intru smerenie.Astfel, el ajunge la mIsura desdvArgitei credinfe gi a desivArgitei nidejdi in Fiul lui Dumnezeu,inaintdnd intru acest chip citre virtutea dragostei. Cici omul cunoa$tecAt de minunatd este 22

intAlnepti multd vorbdrie 9i glldgie pricinuite de oameni. Si nu te miri atunci cAnd,la inceputul nevoinlei tale monahale, te vor potopi necazuri gi intristdri cumplite. Cici nici mlcar nu poate fi numiti virtute, cea care nu esteurmati de incerciri grele.Ea a fost numiti virtute din pricina greuti;ilor pe care le infruntS.SfAntulIoan spune ce este un lucru obignuit ca virtutea sd fie supusi incercirilor. Iar fericitul Marcu Ascetul spune cd lulcrareacore se sdvdrSeSte intru odihnd estevrednicd de defdimare.Fiecare virtute, atunci cdnd este sdvArSitdpotrivit poruncii Sfdntului Duh, se numeStecruce. De aceea, toli cei care vor si triiascl intru frica Domnului gi si primeasci puterea sfinfitoare a lui Iisus Hristos, vor fi prigoniti:r. Cici Domnul a spus:OricinevoieSte
3ll Timotei3,12.

23

sd vind dupd Mine, sd se lepedede sine, sd-Si ia crucea sa Si sd-mi urmeze Mid. CeIcare nu voieStesd trdiascd tn odihnd, va pierde traiul cel bun pentru NumeleMeu,dartsiva mdntui suJletulsdus.De aceeapune inaintea ta priveligtea Crucii, hotirAt fiind si mori, gi atunci vei putea si-L urmezi.

in impdrdgia lui Dumnezeu vom intra cu multd durere Si osteneald De cAte ori omul, atunci cAnd vrea sI inceapi o lucrare pentru dragostea Domnului, nu se intreabi spunAnd:,,Oareexisti odihni in aceasti lucrare? Oare cum voi putea pigi pe aceastd cale a virtulii f;iri si mi ostenesc?Oare existi ceva care si nu pricinuiasci osteneald trupului meu?" Ia privegte cum cdutim si le facem pe toate firi osteneald!Dar ce spui, omule? Vrei si urci la Cer gi si intri in lmplrilia lui Dumnezeu, sI te impirtigegti de slava Lui gi sd te bucuri de odihna lumii aceleia gi de petrecerea impreund cu ingerii, sd dobAndegti viafa cea fird de moarte gi intrebi daci acest drum care duce la Dumnezeu are greutifi?
+Marcu 8,34. sYeziMarcuB,35.

fiecare situafie la Patimile Domnului, atunci vom in[elege ci nici o osteneali sau greutate nu este mai mare decat acestea. Nu cumva este cineva care nu este deplin incredinfat de aceasta?Adici este cineva care: - a biruitin rlzboi - sau a primit pe capul siu cununa stricicioasi a biruintei sau a reugit ceea ce voia, chiar daci nu era ceva wednic de laudd - sau a devenit slujitor - sau a izbutit si dobAndeasci o virtute vrednicd de mirare, daci mai inainte nu a dispreluit osteneala gi necazul gi daci nu a indepdrtat din sufletul siu cugetarea agilStoare a odihnei, care natte nepdsarea, trAndivia, frica? Oare toate acestea nu il molegesc pe om, ficAndu-l neputincios pentru orice lucrare duhovniceasci? 25

24

Reaua pdtimire suferitd cu smerenie este urmatd de bucurie Durerile gi ostenelilepe care le suferim in aceasti lume pentru dragostea lui Dumnezeunu se pot compara cu desfdtarea duhovniceascipe care El a pregdtit-o celor ce riu-pitimesc ai se lipsesc de lumi. Agacum snopii de bunltifile acestei in urma celor ce secerd bucurie se adund gi cu ostenealS sudoare,tot astfel bucuria urmeazi relei-pdtimiri, pe care am suferit-o pentru dragostealui Dumnezeu. PAinea, care se cAgtigdcu sudoare, este dulce pentru fdran, tot astfel gi ostenelile, care sunt ribdate pentru virtute, se fac ai ele dulci in inima care a cunoscut pe Hristos.Sdrabzi cu mullumire injosirea gi umilirea ca sd ai indriznire la Dumnezeu. Omul care rabdd de buni voie cuvinte grele gi injositoare,fIrI ca mai inainte s5-l fi vitdmat pe cel care il ocirdgte, ageazd cununi de spini pe capul sdu. Unul ca acestaeste fericit, deoarecela Judecata viitoare va fi risplStit cu cununa nestricdciunii. Sd nu-l lauzi pe cel ce pitimegte trupe9te,dar care are simturile sldbinogite. Aici inleleg auzul, limba neinfrAnatd gi ochii iubitori de pdcat. 26

Sd nu lasi inlduntrul tdu sdmdnla g dndului viclean ca sd nu cazi tn ispite Daci Domnul te va cercetagi Se va ingriji de celetrebuincioase trupului t5u, fbri in ca tu sd te ostenegti, timp ce tu te nevoiegti pentru sporirea sufletului tdu, atunci se poate ca diavolul, ucigagulde oameni, gi si megtegugeasci sa-!i strecoareurmitorul gAnd: cd adicd tu insuli egti pricina acesteipurtdri de grijd a lui Dumnezeu. Daci vei primi acestgAnd,indatd se va lua de la tine aceasti purtare de griji a lui Dumnezeugi atunci se vor ridica asupra ta foarte multe ispite. Iar aceasta va pese trece din inglduinta proniatoare a lui l)umnezeu. Oricum Dumnezeunu Igiridicd de la tine purtarea Sa de grijl numai pentru aceastl migcarea gAnduluitdu, ci pentru primirea gi pdstrarea lui in mintea ta. CIci Dumnezeunu pedepsegte, nici nu il judeci pe om pentru un gAnd venit in minte fdri de voie gi nici pentru o invoire de scurtl durati cu el. AgadaC dacd atunci cAndgAndul fcel picitos n.tr.) ne va ispiti, noi vom irita patima din noi, dar indatd ciupd aceastane va ajr-rnge clinfa gi umilinfa,Domnuinu va cerede la noi socotealS pentru aceasti nepisare a noastrd. Dar vom fi rispunzitori atunci cAnd mintea 27

noasri va primi acel gAnd ca fiind bun gi, Eri si ne dim seama de paguba (sufleteasci n.tr.), va attepta si cAgtigeceva de pe urma lui, considerAndu-lcuviincios gi folositor gi neinfelegAnd ci acesta il va duce intr-o infricogdtoareprimejdie.

,,Rugafi-vd ca sd nu intrafi in ispitd" Si nu fugi de necazuri, deoarece ajutat fiind de ele,cunogtiadeviratul sensal viefii gi dragostea lui Dumnezeu. Si nu te infricogezide ispite, cici in ele vei afla comoard. Si te rogi ca si nu intri in ispitele sufletegti. Cit despre cele trupegti, si te pregitegti sd le infoungi cu toati puterea ta, cdci fhrd ele nu te pofi apropia de Dumnezeu.inlSuntrul lor se afli odihna dumnezeiasci. Cel care fuge de ispitele trupegti, fuge de virtute. Domnul ne indeamnd si nu fugim de suferingi, cdci prin multe suferinle trebuie sd intrdm tn Impdrdsia lui Dumnezeu6 in gi Iume necazuri veli eveeTSi intru rdbdarea voastrd vefi dobfrndi sufletele voastres.
Apostoli 14,ZZ. I FaptzleSfingilor ' loan 76,33. I Luca21, 19.

Asadar cum ne spune: Rugafi-vdca sd nu intrali in ispitde? Aici Domnul ne poruncegtesd ne rugem ca si nu intrim in rspita necredintei. spune, ca se nu intri in ispita cuRoagS-te, getirii semefe,care conduce la hula diavoleasci impotriva Duhului SfAnt9i la trufie. Roagi-te ca nu cumva sI ingiduie din pricina amintirilor rele, si Dumnezeu, intri in rlzboi vddit cu diavolul. Roag5-te ca nu cumva si plece de la tine ingerul curdliei gi astfel sd fii cuprins de flacdrardzboiului trupesc, iar apoi neputAnd rlbda si fii pirdsit de harul lui Dumnezeu. Roagi-te ca nu cumva si intri in ispiti gi si te aprinzi de mAnie impotriva cuiva sau sd te cuprindi indoiala gi sd govdiin a face voia lui Dumnezeu.Cdciatunci in suflet va inseamndcuincepeo mare luptd. Aceasta vAntul: Rugofi-vd ca sd nu intrali in ispitd. CAtdegpreispitele trupului, si te pregdtegti sd le prime$ti cu birbigie. Si inogi in marea acestor ispite cu toate puterile tale, umplAnd ochii tii de lacrimile durerii gi ale dragostei,ca si nu plece de la tine harul lui Dumnezeucare te pizegte. Fird ispite, purtarea de grifd a lui Dumnezeu nu se face viditi gi este cu neputin!5 si dobAndegti ffii5 ele indrlznire la Dumnezeu gi si
eL u c a 2 2 , 4 O .

28

29

capeti infelepciunea Sfdntului Duh. Fird ele nu se va putea inridlcina inlduntrul tiu dorul cel dupi Dumnezeu.Mai inainte de a veni ispitele, omul se roagi ca un strdin, insi atunci cAndindurd ispitele pentru dragostea Domnului gi rimAne neschimbat, atunci it oUtigape Dumnezeu ca s5-l ajute,Atunci Acestail socotegte prieten adevdratal Sdu,deoareces-a luptat gi a biruit pe vrdjmagul Siu, impliirind voia Sa cea sfAntS. iar5gi,roagi-te ca si nu intri $i in ispita cumplitl a diavolului,aceeaa trufiei gi a disprefuirii. Si primegti necazurile trupului, daci iubegti pe Dumnezeugi vrei ca si te sprijineascdputerea Sa gi si biruiascdin sufletul tiu pe vrdjmagii Sdi.Roa_ gd-te ca sI nu intri in ispitele duhului gi si se intdreasci in tine gAndurilegi obignuinrele. Si attepfi necazuriletrupegti, fele-cele ca si fie incercati astfel dragostea tapen_ tru Dumnezeu gi sd se sliveascd puterea Lui intru rlbdarea ta, A lui Dumnezeu fie slava9i puterea in vecii vecilor.Amin. Vom birui ispitele trupeSti cu ajutorul harului lui Dumnezeu $i iarigi, Domnul nostru, din nemd_ surata Sa milostivire mult se ingrijegte de noi gi de aceea,dacl vei tu" ""*lni" l" 30

pildelepe care!i le voi da,ne-aindemnat sene rugim gi pentru ispiteletrupului, nuci ca si le evitdm, ca sdnu cddemdeodati trupegtimai presusde puterea in necazuri noastrdgi astfelsi ne pierdemribdarea' Iar aceastaa iconomisit-o,deoarecea este vdzutcd fireanoastrl omeneascd neputincioasl din pricina trupului nostru pimAntesc 9i stricicios 9i nu se poate impotrivi ispitelor ce ne impresoardcdzAnd astfel din virtute, biruitd fiind de gi necazuri dureri. toate puterile 9i, Si ne adundm,aqada4, cu harul lui Dumnezen,sd disprefuim sufletul trupului 9i si afierosim necazurile Astfel vom putea lui Dumnezeu. nostru ispite, trececu aiutorulLui noianulacestor . intirili fiind de putereaSacarene va mAn: tui din valurile ce ne inconjoarS. Aceastd

robii Sii, dAndu-le putere 9i biruinfd, 31

pEzindu-iprin multe intervenfiiminunate gi aritAndu-le lucririle Salemintuitoare ascunse toate necazurile in lor.

Marile ispite sunt urtnatc de mari harisme. Ispitele care inleleplesc

32

gi semnde incredinfare, anumeci ispitele devin tot mai puternice. Cu cit sporegti mai mult, cu atAt se inmul;esc ispitele. Agada4 atunci cind, mergAnd pe calea nevoinlei,vei vedeainliuntrul tiu ci egti impresurat de diferite ispite ce devin tot mai puternice,si gtii ci, intr-adevir, sufletul tiu a sporitin chip tainic Aimai mult, primind un alt har la cel de dinainte. Cici potrivit cu misura harului este gi mihnirea pricinuiti de ispite, pe care Dumnezeu aducein suflet. Iar aici nu o vorbesc de mihnirea adusi de ispitele pentru a lumegti,cevin pesteunii oameni, infrAnariutatea lo4,gi nici de tulburdrile trupegti, ci de intristirile care sunt ingiduite numai monahilor isihagti.Iar daci gi sufletulesteneputincios nu poateribda ispitelecelemari,atuncinu va puteaprimi hici harismelecele mari. Pentru cd Dumnezeunu di o harismi mare ftiri si vini mai inainte o mare ispiti, cici potrivit cu asprimeaispitelor sunt impirfite gi harismelede citrein;elepciunealui Dumnezeu, pe care oamenii de obicei nu o pot cuprinde. Atadal dupi mul;imea marilor intristiri pe care le trimite purtarea de griji a lui Dumnezeu, poli inlelegede citji cinste te-a infrednicit. Cici potrivit cu intristarea prin care treci, estegi mAngAiereace o primegti. 33

*Jdftti*r'*.

Harisma Dumnezeu semanifesti lui nu niciodati in chip vidit la om, mai inainte ca acestasi gusteamlriciunea ispitelor gi a intristirilor. Desigur; existi de mai ea inainte in mintea noastri, insi intArziesi treDe sefaci cunoscuticaenergie. aceea buie ca noi si avemin timpul ispitelorin sufletul nostru bucurie gi frici. Bucurie, pentru ci ne-aminvrednicitsi pdgimpe caleape care au p5git Sfinfii gi mai ales IisusHristos, Caredi viati la toati lumea. insi suntemdatori si avemgi frici, ca nu noastri si fie pricinaispicumvamAndria telor.Dar toti cei caresunt smerifi-cugetitori suntluminafideharullui Dumnezeu gi pot si discearnicareispitesunttrimise gi pentru sporireaduhovniceascd pentru imbogSlireaviegiiin Hristos,gi care sunt pentrua neinlelepfi ingiduite de Dumnezeu atuncicAndse trufegteinima noastri. Ispitele ingdduite celor mdndri, care suntvrdjmasi ai lui Dumnezeu Aicivoi vorbi de ispitele caresunttrimisede toiagulduhovnicesc lui Dumnezeu, al pentru ca sufletul si sporeasciin virtute, ispiteprin careel seexerseazi, nevoiegte, se Ele esteincercat. sunt:lenevia, ingreuierea trupului, molegeala midularelorl acedia, 34

tulburareaminfii, ideeastiruitoare cdavem weo boali ffupeascd, stirile de deznldejde, cugeGrii,lipsade orice ajutor intunecarea gi omenesc de celetrebuincioase trupului, precum gi altele asemenea. Prin aceste ispiteomul simtein sufletulsiu pdrisire gi in neincredere el insugi,iar inima i se face gi smeritd.in acestfel omul este infrAntl incercat, el si doreascigi si cauteharul ca Ficitorului siu. Iar aceste ispite sunt icopronie potrivit nomisitede dumnezeiasca ribddrii gi cu nevoia cu puterea fieciruia.in aceste ispitevei gdsiimpletite mAngAierea gi lui Dumnezeu nefericirea, lumina gi ingi tunericul,rizboiul gi ajutorul,mAhnirea desfitarea. Acestaesteagadar semnulci gi omul esteajutatde Dumnezeu sporette. Ispitele ingdduite vrdjmasilor lui Dumnezeu .care sunt cei mdndri Aici vefi gisi ispitelepe carele ingiduie Dumnezeucelor firi de rugine gi celor care cugeti seme!, sivArgind astfel nedreptate inaintea Bunului Dumnezeu. Agadarispitelevidit demonice, depice gesc puterejr de a r5bda,sunt:lipsirea lor pe de in;elepciunea care o aveau, atacul furios al patimii desfrAndrii, care se slo35

- bozegte asupra lor pentru a smeri trufia lor; aprinderea mAniei,dorinfa de a-gi impune voia lo4,de a se impotrivi in cuvAnt, de a-i mustra gi a-i pedepsi pe ceilalgi, disprefuirea doririlor celor dupi Dumnezeu ale inimilor lor; ingelarea desivArgitl a minfii loc hulele impotriva lui Dumnezeu,cugetiri pline de nebunie, vrednice de rAs - a$ spune mai degrabi de plAns -, disprefuirea de citre oameni, distiugerea reputafiei lo4 batjocorirea gi chinuirea in multe feluri de citre demoni, pe ascuns gi la aritare, dorinfa de a petrece impreund cu mirenii, de a fleciri intotdeauna ca unii firi de minte, de a niscoci Iucruri nefolositoare gi de a spune profefii mincinoase, de a figidui lucruri ce depigesc puterile lor. Acesteasunt ispitele sufletegti. Iar ispitele cele trupegti ale omului mindru sunt: intAmpldrile dureroase ce stiruie pururea in impletire cu el gi sunt anevoie de destrdmat, intAlniri cu oameni rdi gi necredinciogi,care ii pricinuiesc ne_ cazuri; uneori inima i se tulburi dintr-odati din pricina fricii lui Dumnezeu;de multe ori

puterea lui Dumnezeu.$i, pe scurt, unii ca acegtia pltimesc toate cele care sunt mai presus de puterea lor de a ribda, la acestea adiugAndu-se gi rlzboiul adus de patimile lor. Iar acesteispite incep atunci cAnd omul incepe si se considere infelept. $i astfel cade cAnd intr-o ispitS, cAnd intr-alta, potrivit cu misura in care primegte aceste gAnduri de mAndrie. Agadar din felurile ispitelor ce te ataci, inlelege ciririle inguste pe care se abatgindurile tale. $i daci vei vedea impletite unele dintre aceste ispite cu cele vidit demonice, ce le-am ardtat mai sus, si gtii ci, potrivit cu ispitele pe care le primegti, s-a cuibirit in tine mAndria gi te roade.

Isnitaimpufindrii de suflet AtuncicAndDumnezeu vreasi aduci


peste om o mAhnire gi mai mare, ca astfel si se pocliasci gi si caute mila Sa,ingiduie si cadi in impufinarea de suflet. Iar aceastanagte puterea ceatare a trindiviei, ce inibugi sufletul gi-l face si preguste iadul. Apoi vine duhul iegirii din mingi, din care izvorisc nenumirate ispite precum tulburarea minfii, minia, hula, cirtirea, gAndurile necurate, mutarea dintr-un loc 37

care ar putea mAngAiainima lor dezni_ dijduitS,lucru ce este iconomisit astfel de 36

intr-altul, cici nicdieri nu-gi afli odihna, gi cele asemenea.Iar daci mi vei intreba care este cauza tuturor acestora, i1i voi rispunde ci nepisarea.insi leacultuturor acestora este unul singur; cu ajutorul cdruia omul va gisi indatd in sufletul s5u mAngAierea dupi care tAnjea.Agadar care este acest leac? Este smerita-cugetare a inimii. FirI ea nu poate si strice cineva ingriditura ispitelor;ci dimpotrivi le face mai puternice gi atunci ele il coplegesc. Sd nu te mAnii pe mine cd ifi spun adevdrul.Niciodati nu ai cdutat smerenia cu toati puterea sufletului tiu. Daci vrei, vino in finutul ei gi vei vedea cum te va

cu nostru,sI neinvredniceasci Dumnezeul ispigelor harul Sdusi suferimamdrdciunea pentru dragosteaLui, intru mullumirea inimii.Amin. Din exPerienfa dobdnditd in necazuri se naste inlelePciunea lor Sfingiiigi arati in fapti dragostea pe care prin toate cele pentru Dumnezeu le Dumnezeu Sdu. pentruNumele ie rabdd nu Sedepirteazl de dar trimite necazuri, draDin aceastd ei, pentru ci ii iubegte. goste pitimitoare, inima lor primegte Indriznire ca sd priveascl la El in chip incredinfalifiind cI cererilelor neacoperit, vor fi ascultate implinite'Mareestepu9i

Pdrinte,vrAnd si intoarci in bine ispitele fiilor sdi adevdrafi, nu le ridici, ci le di

38

de incredinfeze ajutorulSiu 9i sdinyeleagd cAt de mult se ingrijeqtede ei. Astfel ei din ispite infelepciune'$i dobAndesc lipsiti ca aceasta si nu rimAni necercafi, atAta duhovniceasci fiind de experienta gi binelui,-cAf a riului, ci sd dobAndeasci din incercaiealor cunogtinlatuturor lucrurilor.Cici altfelvor fi tarati de negtiinti 39

ti vor ajunge de batjocura dracilor. Deoarece daci ar fi incercafi numai in cele bune gi nu ar avea experienfa luptei cu rdul, ar merge la rdzboi cu desivArgire neexperimentali. Iar dacl susfinem cd ei pot fi cercafi gi frri si aibi experienla luptei cu ispitele cele rele, este ca gi cum i-am asemina cu boii gi cu asinii, care nu au libertate in nimic. Omul nu poate gusta gi prefui binele, dacd mai inainte nu a incercat amlriciunea ispitelor. Astfel, atunci cAnd va intAlni in via!5 bunitlfile lui Dumnezeu, el le va folosi intru libertate cunoscAnd valoarealoL ca gi cum le-ar dobAndi prin sudoareasa. Oameniivin la cunogtinla ceaadeviratd atunci cAnd Dumnezeu igi retrage puterea Sa,ftcAndu-i astfel si-gi simti propria lor sldbiciune,greutateaincercirilor gi viclenia vrdimagului. Atunci ei inteleg cu cine au a se lupta, cAt de slabi este firea lor gi omeneascd cum ii pizegte puterea dumnezeiascd. vor da seamacAt de mult au Igi sporit in virtute gi ci frrd puterea lui Dumnezeu sunt neputinciogi in fafa oricirei patimi. Iar aceastao faceDumnezeu ca ei sd dobindeascd din toate aceste experienfenepl5cute adevirata smerenie gi sI se apropie de El, agtept3nd ajutorul Lui intru rugiciune stdruitoare. Iar toate 40

acesteade unde le vor invdfa daci nu din experienfa dobAnditl in urma multor necazuri,prin care Dumnezeuingaduie sd treaci? SfAntul Apostol Pavel spune: fi pentru co sd nu md trufesc cu mdrelia descoperirilor, dotu-mi-s-a mie un ghimpe in trup, un tnger aI Sataneilq.Dar 9i credin!5 statornici dobAndegtecineva din aceste ispite prin cercarea ajutorului dumnezeiesc,pe care de multe ori il primegte in lupta sa. Astfel se face neinfricat, dobAndind curaj in vremea isPitei' Ispita aduce folos tuturor oamenilor. nimeni Daciincercareal-a folosit pe Pavel, ci poate spune ci ea estenefolositoare, nu primeascd folos toli aceia care nu vor sI din ispite gi incercdri, pentru mAntuirea lol vor da seami inaintea lui Dumnezeu' lspitele suntun leac amar. Sd-lprimim asadar cu smerenie Si rdbdare Agadar nevoitorii sunt ispitili pentru cei a-gi miri bogilia duhovniceascS, nepentru a fi pizili de ceea ce ii pisitori vatimi, cci adormili pentru a se trezi, cei indepirtagi de Dumnezeu, pentru a se
ll Corinteni 1.2,7.

ili

41

apropia de El, iar prietenii lui Dumnezeu ca sd intre cu indriznire in casaSa.Un fiu carenu a fost scosin lume, nu poate mAnui bogifia tatilui s5u, astfel incAt sd se foloseasci de ea. De aceeaDumnezeutrimite gi la inceput greutSgi incerciri dureroase fiilor SIi, iar apoi le arati ce daruri le pregetegte. Slavi lui Dumnezeu,Careprin leacuri amare ne invrednicegte sd ne destitdm de sdnitatea duhovniceascS. oare,carenu simte mAhnire Estecineva, gi ostenealiin tirnpul incercirii? Este, oare, nu simti amdrdciuneatunci cinevacare si cAndbea leacul ispitelor gi al necazurilor? nimeni nu poate dobAndio sdnitate Agadar; trainicd flri sd treacl prin acest stadiu al insi nici ribdarea in ispite nu incercdrilor. a noastrS. Cdcicum ar puteaomul, care este este un vas de lut, sd gind intr-insul apa, Dacd daci nu-l cdlegtefocul dumnezeiesc? vom pleca capul, atunci orice lucru bun gi folositor Ii vorn cere lui Dumnezeu in rugiciunea noastrd cu snlerenie,cu dorire neincetatl gi cu rlbdare, ni-l va da. Aga cum leacurile pe care Ie luim, alungi din trupul nostru microbii, tot astfel gi mAhnirile puternice curigi inima noastre de faptele gi amintirile cele rele.

Rugdciunile neincetate fdcute in vremea ispitelor Aga cum copiii mici se infricogeazi de priveligtile inspdimAntitoare gi aleargl la pdrinlii lor prinzAndu-se hainelelor gi de astfelgi sufletul:cu cerAndu-le ajutorul,tot cAt se teme mai mult de ispite, cu atAt aleargd mai repede la Dumnezeu gi se lipegtede El, f5cAndruglciuni neincetate. Cu cAt ispitele vin asupra lui,^una dupi alta, cu atAt se roagd mai mult. Insi atunci cAnd ispitele inceteazi, iar sufletul igi afl5 odihna, de obicei el pierde contactul cu gi realitatea [n.tr. duhovniceascd) se indepdrteazide Dumnezeu.

Dumnezeu Si ingerii se bucurd in necazurile noastre, in timp ce diavolul se bucurd in trdnddvia Si traiul nostru bun Cu cAt cresc ostenelilenoastre zilnice, trupegti gi duhovnicegti,cu atAt se micgoreazd rdzboiul trupesc.CdcimAhnirile gi primejdiile omoari iubirea de pldceri,in timp ce traiul bun gi nepdsareao hrinesc. De aceeagi Dumnezeu cu Ingerii SIi se bucuri in mAhnirile gi necazurilenoastre, in timp ce satanagitoli dracii lui se bucuri 43

+2

atunci cend ffandivim gi petrecem in desfitare.

OsdndeSte-te pe tine insuli invremea necazulai Si nu dezndddjdui Se fii pregitit si primegti tot felul de disprefuiri gi jigniri, osindiri gi ociri, din partea tuturo4 chiar gi de la cei de la care nu te agtepfi. Sd te consideri pe tine insugi vrednic de ele gi si le primegti pe toate cu mul;umire gi cu bucurie. Si rabzi orice ostenealSgi mAhnire gi primejdie, ce vine

pomului gi ai cipitat astfel felurite patimi. acum cu mulgumire amiPrimegte, agada4, rdciunile, care te vor scoate din molegeala ta gi care te vor facesi te indulcegti de harul lui Dumnezeu.

,,Befia" Itti Dumnezeu ilface pe om nesimlitor fald de intristdri Atunci cAnd se va degtepta in suflet dorinfa fireascdde a trii lAngi Dumnezeu, iar acest pahar al doririi va addpa viafa nevoitorului gi-l va imbita, el nu va mai simfi lumea, nici osteneala, ci se va face nesimfitor fafl de intristiri gi fafl de diferitele lucriri ostenitoare.Atunci unul ca acesta simte ci pdgegtein ae4 iar nu pe pimAnt, ca ceilal;i oameni. $i aceastapentru ci nu mai vede asprimeadrumului gi nu mai are inaintea sa munti gi vii de strdbdtut. CIci agacum spune Isaia: Drumurile vor devenipentru ei cdi netedell. colguroase Ei nu mai simt lumea, pentru cd au ochii sufletului indreptafi c5fte Pirintele lor Ceresc. Iar nidejdea lor in Dumnezeu devine atAt de simfiti, incAt aceastale arati, aga cum aritim noi cu degetul,in fiecare clipl
rl Yezi lsaia 40,4.

mAngAierea. Cici orice ajutor venit din

44

45

Trupul se face nesimlitor la necazuri

boli cumplite far; si se intristeze. Allii iarigi aritau ribdare in necazuri9i in mari nenorociri. $i daci acegtiarlbdau toate acesteadin slavi degartdsau din nidejde cu degartS, atAt mai mult noi, monahii, - 9i desigur tofi cregtinii - suntem datori si ribdim, noi care am fost chemafi de Dumnezeusi ne facempdrtagiPatimilor gi slaveiLui. Rdbdare tn necazuri Toate intAmpldrile dureroase9i necazurile, atunci cAnd nu avem ribdare, ne chinuiesc indoit. Pentru ci omul prin ribdarea sa alungi amirdciunea nenorocirilor, in timp ce impulinarea de suflet nagte deznddejdeaiadului. Ribdarea este esteo putere sufleteascd maicamAngAierii, ce se na$tedintr-o inimi largd.Dar aceasti putete cu greu o afli omul in necazurile har; pe sale,daci nu are dumnezeiescul prin rugiciune sticare il dobAndegte ruitoare gi lacrimi. Sd suferim nedrePtatea smerenie Si cu bucurie _cu Cel care poate ribda nedreptatea cu bucurie,degi poate sd o indepirteze 9i sd 47

se petrecatunci cAndin suflet vine bucuria Duhului. prin rdbdarea tn necazuri ne facem pdrtasi ai patimilor Iui Hristos

46

acesta a ajuns la desivArgire gi se mi_ nuneazdde el Sfinfii Ingeri. Cdcinici o alti virtute nu este mai mare gi mai greu de dobAndit.

Rdbdarea este harisma lui Dumnezeu

rnrmamoare pentru Dumnezeu. Rdbdarea cea de mulgi ani care a adus imbelsugat harul lui Dumneziu Unul dintre Sfinfii pdrinfi a spus: Odati, cAnd eram foarie iniristat din pricina incerclrilon am mers l" un prrtni. 48

bitrAn. Acesta era bolnav gi fintuit la pat. Dupi ce am luat binecuvAntarea m-am lui, aSezatlAngiel gi i-am spusl - Pirinte, fi o ruglciune pentru mine, cici mult mi mAhnesc pricina ispitelor din diavolegti. Atunci stareful deschizAndu-gi ochii mi-a spus: - Fiul meu, tu egti tAnir gi de aceeanu ingdduieDumnezeusi fii coplegitde ispite mai presus de puterea ta. - Degi sunt tAndl am ispite pe care numai oamenii virtuogi le au. - Dumnezeuvrea si te faci infelept. - Cum md va faceingelept? in fiecare Eu zi gu^st moartea sufletului. - Inceteazd, meu!Am spusci Dumfiul nezeu te iubegte gi ifi va da harul Siu. Si gtii, fiul meu,ci treizecide ani m-am luptat cu demonii gi timp de doulzeci de ani nu am simtit ajutorul lui Dumnezeu. insd dupi ce a trecut cel de-al douizeci gi cincileaan, am inceput si simt o oarecare odihni, care a inceput apoi si creascdtot mai mult. in cel de-al doudzecigi optulea an odihna a devenit foarte sim;iti. Iar; cAnd se apropia sfArgitul celui de-al treizecilea an,-atAt de mult s-a intirit intru mine aceasti odihni, incAt nu pot sd o exprim in cuvinte. CAndvreau sd mi ridic la rugiciune, doar trei psalmi apuc si 49

,!
rostesccu gura mea gi indati sunt ripit in extaz,lingi Dumnezeu.In aceastl stare, trei zile daci stau in picioare,nu simt deloc oboseali, Yezi cAtAodihnd mi-a pricinuit lucrarea cea de mulli ani a ribdirii?

SFATURI DUHOVNICE;TI

x Si-i iubegti gi si pdtimegti impreuni cu cei sdraci,ca gi tu si fii miluit de Dumnezeu. x Sdnu-i mustri pe cei care au inffistare in inim5, ca sd nu fii pedepsit cu acelagi toiag gi qdutAndpe cinevacare si te mAngAie,sI nu afli pe nimeni! x Amintegte-fi ci gi tu ai trup de terane gi fi binele tuturon fdri deosebire. x Mai presus decAttoate virtutile este dreapta socoteald. x Si nu mustri pe nimeni pentru gregealalui, ci si te consideri rispunzitor 50 51

pentru toate, chiar gi pentru gregeala aproapelui. x Mai bine sd fii disprefuit, decAtsd disprefuiegti pe altul. Mai bine si fii nedreptetit, decat sd nedreptilegti. x Si nu locuiegti impreund cu omul mAndru,ca si nu piardi sufletul tdu harul SfAntului Duh, gi astfel si devind sllag al patimilor viclene. x Cel care fuge de slava cea degarti a lumii, unul ca acestasimte in sufletul s5u slavaveacului ce va si fie. +,iUr5gte odihna gi traiul bun, ca s5-gi pdzegtigAnduriletale netulburate. x Feregte-te intAlnirile cele multe gi de ingrijegte-tede sufletul tiu, ca sd-fi pistrezi linigtea sufleteasci. ;r Pdzegte-te pdcatelecele mici, ca sd de nu cazi in cele mari. x itri estemai de folos sd inviezi sufletul tiu din patimi, cugetAndla cele dumnezeiegti,decAtsi inviezi morfi. x Multi oameni au ficut lucruri minunate, au inviat morti, s-au ostenit si-i 52

aduci pe cei ingelafi la calea mAntuirii 9i alte minuni mari. Multi oameni au fmt pov5luifi cu ajutorul lor la cunoagtereade Dumnezeu.Mai tArziu, ins5, acegtiacare au inviat morli, au cdzut in patimi de ocard, ucigAnd astfel sufletul lor. Prin aceasta, prin faptele lor picitoase ce s-au frcut aritate, ei au smintit pe mul;i. In realitate ei erau cei bolnavi gi in loc si se ingrijeascd de sinitatea lor sufleteasci, au ieSit in marea lumii acesteiaca si timiduiasci 9i sd mAntuiascd sufletele altora, pierzAnd astfel nddejdeace o aveauin Dumnezeu9i sufletele lor. x Cel care se scirbegte de ingelarea 9i rispAndirea minlii in cele lumegti, vede inlduntrul inimii sale pe StipAnul gi Domnul siu. * Pentru ca Dumnezeusi ia in considerare virtulile noastre, trebuie ca ele si fie insoiite de infrAnare trupeasci gi de congtiinli curati. x Mai bine sd locuiegtiimpreund cu vulturii decAtcu cel lacom gi nesi;ios. x Mai bine si trliegti impreuni cu cel infirm gi cu cel neinsemnat, decAt cu cel mAndru. 53

x Mai bine si fii prigonit, decAt si prigonegti;si fii rdstignit, decAtsi ristignegti; si fii nedreptdtit, decAt sd nedreptiletti; si fii clevetit,decAtsi clevetegti. x indreptigirea de sine nu are loc in viala cregtinilor gi nu este cuprinsi niciieri in invi;5tura lui Hristos. x Daci iubegti blAndefea, aveapace vei in sufletul tdu. Iar daci te vei invrednici si pacea, vei bucura in orice indobAndegti te cercare. * Dumnezeu rabdi toate neputinlele noastre,insi nu-l suferd pe cel care tot timpul cArtegte, il pedepseste si-l inci ca drepte. x-Guragi inima, carein fiecare incercare ii mul;umesclui Dumnezeu, primescbinecuvAntarea gi harul dumnezeiesc. Lui x Harului dumnezeiescii premerge smerita-cugetare, pedepsei,cugetarea iar semeatd. x Atunci cAnd viaia ta este dupd Dumnezeu,sd nu te intristezi pentru necazurile gi relele tale pdtimiri, cici Dumnezeu!i le va ridica intr-o buni zi. Si nu te temi nici 54

a pentrucdDumnezeu pregdtit de moarte, bunitilile celeviitoare ca si te faci mai de presus moarte.

55

il

insemnare introductivd Cuvinte purtdtnare de nddejde I spite, intristdri, dureri Si rdbdare Sfaturi duhovniceSti

.............5 ................7

57

56