I

GA' *;;:;:J="
tt onE
,-tr'EeTlArrr
LiR&,6oSry
d${htul

Boal i s isuferinta
t Spitalul Judetean Nr. L din Craiova
Motto

@ubiyi crodinoioli, Preot IOA

Suferinfa, asa cum este in lume, sub multiplele ei fottne, este o problem5 mereu act:ual5,, cEci nu existd
om, care in cursul existenlei sale, s[ nu fi avut de-a face cu boala, fiindc6 nici un organism nu este perfect
sdn[tos. Toate bolile ne produc suferinf[ Ei constatdm mai devreme sau mai tdrziu, cd trupul nostru, ?n viala
aceasta este destinat s5 sl[beascl qi in final s[ moar6. Dumnezeu, prin Moise, ne spune cd in starea de inceput
a tumii ,,toate erau foarte bune" (Facerea 1:3 1), iar toli Sfin{ii P6rin[i ne inva!5 cd omul cunoEtea atunci ,,in
trupul siu o sinitate desdv0rsitlo'. Sfdntul Ioan Gurd de Aur zice: ,,De vreli sd gtili cflre era starea trapului
nostru atunci cdnd a iegit din mdinile lui Dumnezeu, sd mergem tn rai Ei sd-l vedem pe om. Trupul sdu era
ca o statuie ce se scoute din cuptor ;i care luce;te ca cefl mai vie strdlucire, el nu cuno;tea nici una din
aceste infrmitdli pe care le vedem astdzi". Dumnezeu, desi este fEcdtorul tuturor celor vlzute si al celor
nevdzute,nupoate fi considerat ca autoruibolilor, al suferin{ei gi al mo(ii: ,,DUMNEZEU, CARE E fACUf
TRUpuL, N-.q. rAcur qr BoALA, TOT ASTFEL cuM EL, DEqr a rAcur SUFLETUL, N-A
rAcuf NICIDECUNT gi )
pACaruf,"(Sf6ntul Vasile cel Mare). Este evident c[ Dumnezeu n-a frcut
nicidecum moartea deci:

Dup[ Sfinlii Plrin[i, originea primar[ a bolii este numai in voinla personalS, in reaua folosire a liberului
arbitru, inp[catul sdvdrEit in rai, acolo trebuie c[utat[ sursabolilor, a infirmitdlilor, a suferinfelor, a stric[ciunii
qi a morfii: ,,DIN PRICINA PACATULUI NEASCULTARII ir. .tSar,rntZA, BOLILE pE OM',
(Sfanrril Irineu). ,,DUPA CALCAREA PoRrJNCrr, ADAM A FOST SUPUS BOLIT" (Sfdnrul Nil Sorsky).
Deci, originea primar[ a bolii; este p[catul protop[rinfilor nogtri Adam si Eva, care pdrdsind calea vielii, au
primit moartea. Lipsirea de lumind a adus intunericul, LIPSIND VIRTUTEA, A AP;RUT nAUl. Oar
acest r[u, a afectatin primul r6nd sufletul omului, care devenind p6timitor a cunoscut intristarea Ei suferinla,
s-a stricat si a murit, fiind separat de Dumnezeu si de viala dumnezeiascd. Moartea survenit[ prin p[cat corupe
sufletul, dar cuprinde qi trupul cu necazuri gi patimi, il face stricf,cios si in final, il supune mor{ii.
Se intreabd oamenii pe bunb dreptate: Cum l-a creat Dumnezeu pe om, muritor san nemuritor? Si iatd, ce
spun Sfin{ii P[rin!i: Omul, de la inceput si pini la pdcat, nu era propriu-zis nici muritor si nici
 nemuritor. DAC,[ ar fi fost creat de ia inceput nemuritor, el ar fl fost creat dumnezeu. DACA ar fi fost
: creat milritar,iltfi p[rut cd Dumnezeu este pricinuitorul moriii sale. Asadar, omul n-a fost creat nici muritor
qi nici nemuritor, ci capabil de amAndou[. DACA alegea calea nemuririi, urmAnd pomnca lui Dumnezeu,
trebuia s[ primeascd nemurirea ca rdsplata, iar DACA se indrepta spre faptele de moarte, neascultAnd
de

Dumnezeu, devenea el insusi pricinuitorul mor{ii sale.

PUTEM CATEGORISI BOLILE ca fiind boli ale trupului ;i boli ale sufletului. Paralel cu sfinlii
gi in multe
atinqi de boli grave, pot fi vdzu\imari pdcltosi al cdror tmp este dlruit cu o sdnState infloritoare
locuri ale Bibliei citim despre surpdiape care o creeazd acest dublu paradox: Ieremia 5:8; 12:1; Iov 21;
Psalmul 72:4-5;Maleahi 3: 1 5

cum
sunt

Sfinlii Pdrinli spun ch bolile pot fi legate de starea pLcdt.oasd a celui atins de ele: ,,EXISTAOAMENI
CARORA LE VIN BOLI TRUPESTI, A CAROR PRICINA ESTE DEPRAVAREA MORAL;."
(Nicolae Cabasila), iar Sfhntul Grigore de Nazianz spune:,,PATIMILE i LOR
ASUPRA TRUPULUI", insf, existd Ei ,,BOLI CARE VIN DIN INE"
(Smntul Varsanufie).
in vremea bolii, fiecare trebuie sd se gindeasc[ si s[ spun[ aqa:
,eCine qtie, poate cfr p:in suferinta mea mi se
leseiiid poriife veqnieiei l"lar cel ce seinsf,nltoqeEte dupf,boa15,
indeosebi dupf, una grea ;i primejdioasi, kebuie s5 simt[ 9i sd spun[: ,,Mi
s-a dat de ta Dumnezeu un termen de amffnare si atunci, trebuie si mI
infierbAnt in credint[, s[ postesc, sI mf, rog, sf, nu mai lipsesc Dumnica
de la Sfinta Bisericd, si mi spovedesc si si mI imp5rtisesc in cele patru
posturi mari ale anului,'. Hristos zice:,,latd, te-ai flcut sflnf,tos, sd nu
mai picltuiesti ca si nu ti se intimple si mai riu"(Ioan 5:14)'
Omul insuqi, prin gregeala sa, d5 nastere propriei sale suferin{e:
,,FIECARE DINTRE NOI i;T AINCE PEDEPSELE, ATUNCI
CAXO pACA1UfESTE CU yOIE" (Sfintul Clement Alexandrinul -
<Pedagogub>). Acest lircru este subliniat ql a. Smrrtol Irineu: ,,TUTIIROR
CELOR CE SE DESPART DE DUMNE,ZEU GRIN PACAT), EL
LE DA DESrARTIREA PE CARE EI iNqIEI AU.ALES-o". Existi ,,Cine .slie, poute cd prin suferinlu nreu
ni se deschid pottile v,elniciei !"
o responsabilitate a tuturor oamenilor, in mdsura ifi care ei s-au ficut imitatori
ai lui Adam Ei ai Evei. De exemPlu:
o Atunci cind omul are gandul numai la minc[ruri multe si alese gi deci are l[comia p6ntecelui, boala
trupeascS care-i paste este PAIICBEAIIIA !
o Atunci cAnd omul este stdpanit de alcool, boala trupeascd ceamai gravd care si-o preg[te,ste astfel,
este 0IBOZA f,fiPAIICA !
o Atunci cand omul devine dependent de nicotinf, si fumeaz[ zllmc, boala care ufineazil este
AtrImmA, care poate duce chiar la amputarea picioarelor !
Aqudar,in fiecare patiml (llcomia pintecelui, desfrdnarea , iubirea de arginli, tristelea, minia, lenea,
m6ndria, belia, fumatul...) ronlEie ca un soare ce moailea si intr-o zi, ne vedem plini de suferinli

Sfinlii, sunt gneori chiar mai loviqi decdt ceilalli oameni. intrebindu-se ,,de ce Dumnezeu ingflduie si
fie loviti in atf,tea feluri'o Sfintul Ioan Gurd de Aur, d5 opt rdspunsuri:
l. S[ impiedice cavirhrlile sublime qi faptele lor minunate s[ le inspire mdndria.
 2. SA nu f,re cinstifi mai mult decAt se cuvine oamenilor, s6 nu fie privili ca dumnezei.
8. Ca puterea lui Dumnezeu s[ strdluceasc[ si mai mult, c5ci ea se arat5 mai ales ?n sldbiciuni (confonn
cu 2 Corint eni l2:9).
4. SA se vad[ cE ei nu-i slujesc lui Dumnezeu din interes, ci chiar gi-n mijlocul necazului, ei sunt mereu,
la fel de credinciosi.
5. Pentru a ne face s5 meditdm la invierea morlilor, c6ci atunci c6.nd vedem un drept, plin de numeroase
virtuti, neieqind din via![ fbr[ s[ fi pdtimit mult, f[r[ s5 vrem ne gAndim la judecata viitoare.
& Pentru ca cei care sufer[ s[ fie uEurali qi mAngAiati,vdzdnd cd gi cei mai sfin]i au suferit, ba chiar mai
multdecAt ei.
7. Faptele 1or sd nu ne fac6 s[ credem c[ au fost de nafurd diferitE de a noastr6, gi c5, ne-ar ft cu neputin!5
s[-iurmlm.
& Pentru a ne inv6fa in ce const[ cu adevdrat fericirea si nenorocirea: ,,ADEVARATA FERICIRE"
fiind aceea de a fi unit cu Dumnezeu printr-o viald virtuoasl si singura, ,,ADEVARATA
NENOROCIRE", fiind aceea de a fi despirtit de El.
CEI FOARTE CREDINCIOqI SUNT ADESEA MAI INCERCATI DECAT CEILALTI. CCi
duhovnicesti, adic6 foarte credincioqi, fostitori, rug6tori, care se spovedesc Ei stiimp[rt6sesc cel pulin de patru
ori pe an, merg in fiecare Duminic[ la Bisericd, pot fi afectali mai mult dectt cei ,rreci" sau ,,c6ldicei'0, printr-
o acfiune directl a demonilor)care caut[in acestmod s6-itulbure, sd-i intoarc[ de la scopul esenlial al vielii 1or,
,,MANTUIREA SUFLETELORO..

EXISTA O SEMNIFICATIE POZITTVA A BOLII SI SUFERINTEI si in acest sens Dostoievschi

scria: ,rLJn om sdn[tos este totdeauna un om p[mAntesc, materill. .. Dar, cum ijunge bolnav gi ordinea natural5,
pdminteascd, a organismului s[u se stricd, indat[ i se reveleazd posibilitatea unei alte lumi qi pe mdsurd ce se
agraveazdboala, raporturile cu aceastd lume se ingusteazd" .Deci'.,,Prin boalf, omul iqi revine in sine, orgoliul
siu fundamental este sflrimats' (Sf6ntul Serafim de Sarov). Boala, are scopul de a ne smeri duhui, si ca
atare,pentru binele nostru Dumnezeu tngflduie sE fim expusi bolilor. Doctorul nu este doctor numai atunct
cdnd recomand[bdi, plimbdri prin gr[dini insorite, ci ;i atunci cdnd,,arde si taie". Astfel, stiind cf, Dumnezeu
ne iubeste mai mult dec6t toti doctorii, SA NU-I CEREM SOCOTEALA DE MIJLOACELE PE
CARE LE FOLOSE$TE: fie mila, fie asprimea, fie troala, fie moartea, si ne lisErn in voia Lui, cflci El
lucreazl totdeauna pentru a ne mfintui.
 c Ar .::::t#'t o R roooqs,
tr\\r
",$...r

i:

:;,.a.lJ.r..:'.i t.' :,,

,rilrrt onilinrio,tt, Preot

s[ nu uitlm MAI INTAI MERGEM LA DO UL DE:SUFLET

iN NUMELE DOMNULUI qi de aceea, in mod obignuit, putem s[-i dlm urm[toarea definilie Sffintului
face
Maslu: este Taina in care creEtinuibolnav este uns cu untdelemn sfinlit, dob0ndind a1t{el nrll rugf,ciunile
preolilor harul vindec6rii de boli trupegti si sufletesti. ,,Mdrturisirea ortodoxf," a SfAntului Petru Moviid spune:
,,cHmn DACA NU URME AZLTDTDEAUNA VINDECAREA TRUlUlu]+A _CpL^ CARE
SE
cATn,sTn CU SINCERITATE, URMEAZA TOTDEAUNA IERTAREA PACATELOR
Jurfdirrt,r. rugrciunea credintei va mflntui pe cel bolnav siDomnulil va ridica, $I DE VA Fl
FACUT pACnff"qi
SE VOR IERTA LUl" (Iacov 5:15).
Sfhntul Maslu se face de obicei in zilele de post, cu ;apte, ciitci sau trei preoli si in cazuri de extremd
Da Doamnelon au rdspuns ei. ,,Dupd credinta voastrd, fie vouf,!(' (Matei 9:28-29). Si s-au vindecat ochii 1or.
PRIN ATINGERE cu mAna de ochii celui orb din nastere, si prin ungere cu tin6 l-a vindecat de intunericul
orbirii (Ioan 9: 2-7).Pin atingere cu mina de vesmintele Domnului, s-a vindecat de curgerea s6ngelui, femeia
bolnavE de 12 ani. Aceeaqi putere a Duhului Sfint iese din Hristos qi o primim tainic, si chiar vilzutdin noi,
cind ne atingem cu credinll de Ei - de Sfintele Icoane, de Sfffnta Cruce, de SfAnta Evanghelie Ei de Sfintele
Moaste, c6nd primin Sfinta impdrt[qanie.
Trebuie s[ amintim cel pufin cdteva nume de sfinfi: Sfdntul Nicolae qi Sf6ntul Spiridon, mari
fdcltori de minuni, care vindecau prin rug[ciune, prin binecuvAntare qi prin atingerea bolnavilor de vesmintele
lor. Sfin{ii Mucenici gi doctori frrE de arginli Cosma si Damian, Chir si loan, Pantelimon si Errnolae,
Samson, Diomid, Anichit, Talaleu si Trifon t[m[duiau pe cei bolnavi prin rugdciuni gi medicamente
ficute de ei din ierburi. Sf6ntul Grigorie Decapolitul ale c6rui sfinte moa;te se afl[ la Mdn[stirea Bistrila,
judelul Vilcea, afiacat gi face numeroase minuni de vindecare. Odatd a venit la
el un crestin bolnav qi l-a rugat sI-l vindece, dar cuviosul nu voia (ii incerca
doar credinfa). Atunci, el a intratpe ascuns in chilia sfhntului, s-a culcat inpatul
lui qi indati s-a fficut s[ndtos. Moastele Sfintei Parascheva de la lasi, de
asemenea au ficut gi fac nenumdrate minuni de vindecare. O femeie bolnavd, a
fost consultatd de medici la spital ;i ace;tia i-au spus cd are cancer. tnainte de
internarea pentru operafie, femeia s-a inchinat laracla Sfintei Parascheva si a
citit cu lacrimi acatistul ei, ca s[ scape cu bine. Dup[ internare, la ultima
consultalie a fost glsit6 s[nltoasE si s-a intors acas6, mullumind 1ui Dumnezeu
qi SffintetParascheva. La moastele.Sfintului loan cetNou de la Suceava,
s-au vindecat nenum5rali bolnavi printre care si unprofesor care avea mAinile
parulizate, in urma iradierii in laboratorul in care lucra. La moastele
Sfintului Calinic de la Cernica s-au vindecat multi crestini bolnavi prinke
care si o copilI ndscut[ oarb6.

au stle
de tiin
ce cauzd a fost posedatd. fica femeii cananeience (Matei 15:22-28), de ce au inkat o legiune de diavoli in cei doi
oamenidinlinutulGadarenilor(Matei8:28-34),saudeceaintrat?ncopilullunatic(Matei 17:14-21).
UN LUCRU $TIM: c[ diavolul intr[ in om numai cu ing[duin{a lui Dumnezeu, pentru unele pf,cate
mari, personale sau ale intregii familii gi cd nu are voie sd se ating6 de sufletul omului, ci numai sd-l chinuiascd
in trup cu dureri nev[zute Ei greu de suportat. Dar, nici scoaterea diavolilor din oameni nu se face {brd voia Ei
porunca lui Dumnezeu. Numai Sfinlii pot izgoni pe diavoli din oameni cu mai multl uEurin![. Ei au fost
dintotdeauna cei mai tari in credin1d, in rugdciune, in smetenie si post, cdci erau plini de harul Duhuiui Sfdnt.
Venind odat[ la Sfintul Antonie cel Mare un om demonizat, el l-atrimis s6-lvindece ucenicul lui,
Cuviosul Pavel cel smerit care, a postit o sdpt6mAn6, repetind mereu aceastd rugdciune: ,,Doamne Iisuse
flristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugiciunile cuviosului Antonie, izgoneste demonul din zidirea
Taloo Si diavolul a iesit din om, ca un balaur urias qi s-a fEcut nevdzut.
Sfintul Vasile cel Mare este cunoscut ca cei mai mare exorcist si izgonitor de diavoli din Biserica lui
Hristos. Odat6, a fost adus la el un tindr carc s-a lepddat de Hristos prin decldralie scris6, pentru fiica stSpd.nuiui
sf,u, pe care aluat-o de solie. Sf6ntul Vasile cel Mare l-a inchis intr-o camerd la rug[ciune gi post aspru mai
multe zile, fiind cumplit chinuit de diavoli. SfAntul venea uneori la el qi il imbSrb[ta: ,,Nu te teme, fiule!
Numai sE crezi in puterea lui Hristos!". Apoi l-a dus in Bisericl cu mult popor, c6ntAnd cu tofii
,,Doamne miluieste !6'. Satana r[cnea cumplit impotriva Sffintului Vasile, sfbgiindu-i vesmintele cu ghiarele si
strig0nd: ,,MI nedreptlfegti Vasile! El a venit la mine gi s-a lepldat de Hristos!o'Iar SfAntul Vasile zicea
cf,tre popor; ,,iniltati mdinile voastre in sus si strigafi: Doamne miluieste !". Dupd multd rugdciune, acdzut
din v6zduh scrisoarea tAn[rului prin care se lep[dase de Hristos qi aga a sc[pat de diavol.
Un sfAnt pdrinte a fost rugat si izgoneascf, demonul dintr-un tAn dr . Dar diavolul nu voia sI iasd, ba chiar
ii zicea ,,DacE mI scoti de aici, intru in tine!" Iar cuviosul i-a zis: ,rlesi din el si intrl in mine!" Si astfel
s-a vindecat tin[rul, iar cuviosul pdrinte s-a ostenit mult cu rug6ciunea si cu postul pdnd a fugit demonul din el.
F,
$
*
:{
I
;3

*'
,{ lntr-o zi, la slujba Sflntului Masiu am intAlnit un vechi prieten, pe care nu-l mai vdzusem de foarte mulqi ani.
,$, Vdzdndu-md imbrdcat in reverend[, a fost plIcut impresionat de faptul cE acum sunt preot si, dup[ ce
m-a felicitat, si-a manifestat dorinfa de a-mi povesti cum l-a intors Dumnezeu pe el si familia lui la credin!f,, prink-o
$
mare minune s5virsiti de Maica Domnului in anul 1995. Jucindu-se pe balcon, fetiqa lor, in vdrstf, de numai
5 aru, a cdzut de la etajul patru pe cimentul din fala blocului. Pdrintii au fugit cu ea imediat la spital si i-au fbcut toate
analizele posibile. in timp ce i se fbceau anali zele,pdintji fetei st6nd in gemnchi pe culoarul rpitulrrlui, cu lacrimi in
ochi, si cu miinile ridicate c[tre cer, s-au rugat la Dumnezeu asa: ,,Doamne, te rugIm, ajutI-ne sI nu moari fetita
noastrl si iti promitem solemn, cI de acum inainte ne vom ruga tn fiecare dimineati si seari, ne vom pune
c6te o icoan[ in fiecare camer5, ne vom cumpira o candell in cas[, nu vom mar
Iipsi Duminica de la Biserici, vom posti toate miercurile si vinerile, inclusiv si in
celepatru posfurimariale anului, ne vom spovedi sinevomimplrtlsi celpufn
I
de patru ori pe an, vom face sfestania casei, o sI spunem rugiciuni inainte si
I
dupfl masI". DupE citeva ore de asteptare a apdrut un medic cu fetila in brale si ie-a I
spus pdrinlilor: ,,Oameni buni, aceasta nu poate fi decflt o minune, fetita este
perfect sinfltoasi, nu are nici mlcar o zgflrietur[ !!!". DupS ce au plecat de la
spital, pdnn(ii gi fetila au intrat in Catedrala ,,Sfintul Dumitru", au aprins kei lumflndri
gi, cind au ajuns la icoana Maicii Domnului de la altar, fetila i-a spus tat5lui ei: ,,Tatd,
eu o cunoscpe femeia aceasta!". Si el aintrebat-o: ,,De unde o cunosti, tatd?4lar
ea i-a rf,spuns: ,,M-a finut in brate cind am cilzut de Ia etaj, si m-a pus usor pe
ciment si nu mi lovesc, iar pe m6na cealaltl avea un copil nespus de frumos !"
(Desigur a{i in}eles cd acel copil nesp$s de frumos pe care-l linea Maica Domnului
in bra{ele sale nuputea fi altcineva decAt Iisus Hristos ). Atunci au inleles p6rin{ii
c[ aceasta a fost inh-adev[r o mare minune slv6rsitS de Maica Domnului, iar
copilul de pe mAna cealaltd", era tnsusi Iisus Hristos Dumnezeul noshu. Pdrinlii fetei iEi lin si astflzi promisiunile
fEcute luiDumnezeu, iarfetilacare aimplirut12am,inafar6.descoald,nu are altdbucuriemaimare decit sipicteze
icoane reprezentAnd pe Maica Domnului cu pruncul in braqe.

Cdteva solutii biblice pentru vindecare

Ruglciunea bolnavului( Psalm 29zi;4024); inchinarea bolnavului (Matei 8:14;Marcu 5:5);
ruglciunea si inchinarea bolnavului (Luca 5:12); lauda Iui Dumnezeu si credinta tn EI (Psalm 55:1-4);
credinta bolnavului (Marcu 5225-34);frica Domnului (intelepciunea lui Sirah 1:11); sI nu tini mflnie
(intelepciunea lui Sirah 1:1l);rugiciunea comunititii (Fapte 4:29-30);punerea miinilor (Marcu 6:5);
prin atingere (Matei 20:30-34); prin post (MateilT:14-21); recunoasterea greselilor, pocf,inta,indreptarea
(Psalm 40:4); vointa bolnavului de a se face sinltos (Ioan 5:12-16); chemarea lui Iisus (Luca 73211-17);
rugiciunea familiei (Matei l5:22-28);propovEduind Evanghelia implrf,tiei (Matei 9:35); prin aducerea
bolnavilor la EI (Matei 8:16-17); pentru cI bolnaviiil urmau (Matei 1922); prin smerenia celor care cer
vindecarea (Matei 8:5-13); prin ruglciunea omului lui Dumnezeu (proorocului), care a imblAnzit fata
Domnului (3 Regi 13:4-6); prin ajutorarea slracilor (Psalm 40 :1-4)...

lrrlrtfi eruAffirrqu,
Sa dlaa* lrri Al **ni lrr LslF*l
/ tui. *a plenaru er4rpt lp
fulail*
4i hhruilp ut. ru;lzide 4; ctrel*alA L/* tn ptfplrpn ;*df"t
k1;rr* 7*i** fi ,r",* ,r*1, /"-,;rl br,lrrl:r ilA-J ; arrqrnn.
"iloel,i,
d&,rcea/n-np f2nru /; lmetwnle t o d/11/eJ, f dl,innnpn
naa,4.lnd. urlprrrrl.b
b,*frr4h # u4//PJP4lr.,4min !
BIBLIOGRAFIE: Biblia,E.I.B.M., Bucuresti,1994; Preot. Dr. Neculai Grosu, ,,Temeiufi ale dreptei credinle";Arhimandrit
Ilie C1eopa, ,,Cdlduzd fn credinla ortodoxd"l Arhimandrit Ioanichie B51an, ,,Sfdntul Maslu"; Conf. Univ. Dr. Pavei Chiril6,
Preot dr. Mahai Valic6, Spitalul Cre;tin, Editura Cristiana, Bucuresti, 2004.