"Pentru toate gre?elile ce Ie facem noi oamenii, doua judecaV.

a randuit Dumnezeu: una aid pe parnant, a sfintei spovedanii !?i alta la cer a celei de a doua aratari a lui Hristos.

~ Aid pe parnant sade judecator un am plin de milostivire (preotul .

. duhovnic), acolo sade judecator un Dumnezeu plin de rnanis: Aiel CINE SE JUDECAsE IARTA!, dar ACOLO CINE SEE JUDECA SE OSANDE~TE!

Nu este alt chip ca noi sa nu fim judecati, ori aid, ori acolo taacet

scaun de [udecata".

(Jlie Mi~iat· Episcop de Ka/(wrltaX

'. .

PreotIoan

in imaginea de mai sus se vede cum ernul care si-a marturisit toate pacatele la duhovnic (ell sineeritate ~i eu c1lin~a), este incununat de ingerul pazitor ell "CUNllNA IERTARII". Asa ~i noi sa ne marturisim toate pacatele noasrre si sa nu uitam ca: , DIAVOLUL NE IA .

RU~INEA CAND PAcATUIM, ~I NE-O ADUCE CAND VREM'SA NE SPOVEDIM!".

@ublti 'credillci{js~

I I

DupacuVantul Stahtu!ui$erafinilde .Sarcv "SCQPUL VIETII, ' NOASTRE ORESTINESTI ESTEMANTUIREAu.' Dar pentru

. , .. :' .... ,., .'...

a nemantul trebuie; , '_ -- , .; '_, __ , _, __ '_'" _ ,',_

- Sane~spoyedin19isa,ine impart~~i~C?EL PLJTIN,-incele'" patru-postLiri,marialeahului {StPa~ti, Sf.Ap: Petrusi. ," , Pavelr'_Sf. Mariasi.crikitrn);_::-- ,,' " _, -

'. - Sanu IipsimOJminica de'la'$f~ntCl Biser.ipa; -'" ,_ '

-ss tinernpostPELPLJTI.N Miercurea9i Viqerea;_- ': ,: " ,,'

., , ' . , -_...' . ,-..,_ ~, " • , . c .' .... _! .' - - - " ,

- Sa neruqarndimineata, searaslcanc neasezam la rnasa,

. . ..' . - ,., ," . , .

- . ,Sfl nuuitati: p~~ala\"-~rpta d~ 7 anicopilltrebuie sl ei' tmpartasltlfa flecare 40de zile,iar dupace au tmpllnltvarstade " 7 anltrebulespovedlti 9Liniparta9iV in randuiaia cu cei varstnlcl, '

adica in cefe patru posturi mari aleanului, '

SCiOPITL EXIsrIl£N~'EI UMANE

~

'Telul vietii' credineiosUor cr~th.i orWdo~~ este:saaj,ri.gii in cele din'lll"main ,vru.·ful seiirU. Ul"eu~ul tie aceasta sear a se aseruuiilla eu urcIUj)" pe- mlUltele '1aJ'Ol1", caei I.e o.·icare"versallt am m~ca,aeolo sus, ne a~teaptit DUlDuezeuJ nosil~nlisllslh~istos~ ,

cn IJratele deseliise. Pe I,art:ea stanga urca ealttgal.·U,ia" pe laturadin dreapta D.",en mirenii. Deei, ~i unii ~ieeilallii,i. doresc aeel~ilnc.,.n: MANTlJIll._EA'!' ,-"~-",.,_""....;

Gddt"o.·

"Lucrafi cu frica ~i cu cutremur la m3ntuirea \loastri" _

, (Filipeni 2: 12)

@ utifi mtedhw¥J

In mod sigur, toti oamenii care au trait sau traiesc pe acest pamant si-an pus sau i~i vor pune, mai devreme sau mai tirziu, in mod inevitabil, intrebarea: "CARE ESTE BOSTUL VIE'fII OMULUI PE ACEST pAMt\Nr?"

2

3

Dintre toate vietuitoarele existente pe pamant, OMUL este "COROANA CREATIEI" lui Dumnezeu, este de fapt, 0 plasmuire a iubirii lui Dumnez~u sau, mai simplu spus, este legatura dintre Dumnezeu ~i pamant, este un .,microcosmos in tnecrocosmos", dupa cuvantul Sfantului Ioan Damaschin. Dupa cum bine se poate vedea, singur omul a fost facut "dupii chipul ~i esemiineree" Ziditorului-Dumnezeu (Facerea 1 :26). ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca. Nicolae Cabasila in cartea sa "Viafa in Hristos" spune ca "omul este creat dupii chipul lui Dutnnezeu. ca sa ajunga La esemiineree cu EI". Sfantul Grigorie de Nazianz, a dat 0 frumoasa definitie omului spunand: "Omul este creatura care a primit: porunca sa deninii dumnezeu". Dintre toate vietuitoarele, singur omul are pozitie verticala si de fapt, ornulantropos ne arata acest lucru (ana == in sus, tropeo = stare) ~i in acest sens amintim cuvintele Fericitului Augustin: "Uitii-te in stanga

~i in dreapta, dar mai uitii-te ~i in sus 1". _

Noi, oamenii, ne nastem pe acest pamant si S-AU PABEA (;A NIT ~TIM de un de venim si incotro mergem dupa moartea no astra, a~a dupa cum rezulta si din unnatcarele versuri pe care le-arn citit pe 0 cruce, intr-un cirnitir:

sa ne instalam confortabil, uitand ca, de fapt, noi trebuie sa mergem mai departe. Cu alte cuvinte, pe punte Yom rarnane putin timp ~i trebuie sa privim mereu taramul minunat de dincolo de ea, unde trebuie sa ajungem ~i unde este patria no astra definitiva, Aceasta este nenorocirea, cad milioane de oameni caretraiesc astazi, nu sunt capabili sa vada, sa creada ca. dincolo de aceasta viata, exista 0 lume in care vorn intra si in care vom trili vesnic. Deci, existii foarte multi oemeni care stiiruie in a crede cii viata este un

scop in sine. _

Viata noastra pamanteasca se inscrie deci intre LEAGAN ~I MOBMANT, fiind jalonata de aceste dcua mad necunoscute, NA.~TEBEA ~I MOABTEA. Amandoua se petrec fara voia noastra, pentru ca nu am fost intrebati nici daca vrem sa ne nastem si nu vorn fi intrebati nici dad vrern sa murim. Hotararea 0 ia Ai TCINEV A! Ieri cun' fost embrion, maine vom fi mumie sau tarana. De fapt, viata pamanteasca a oricarui om se compune dintr-o serie de scopuri ornenesti provizorii, puse cap la cap. Unele sunt pe termen lung, a1tele pe terrnen scurt si cei mai multi dintre oameni se lasa inse lati de idealuri marunte, seopuri nesemnificative.

, 'Daca privirn in jurul nostru, vedem oameni care considers ca

scopul vieti i lor esteCR.E~'1'EREA ~I EDUCAREA COPIILOR. Cresterea ~i educarea copiilor nu este un seep in sine, ci 0 indatorire sffinHi a parintilor. BETIVII considera ca scopul vietii lor este bautura, dar se insala, si dracul betiei ii duce in intuneric. uOtn fura zi si noapte. Dar si ei merg in intuneric si dracul furtului rade de ei. IA.{;OMII traiesc sa se imbogateasca, dar ~i de acestia rade un alt drac, al lacomiei, si-i duce tot in iad. DESFBA.NA'fII sunt pacaliti de un drac foarte aprig, acela al curviei si sunt si ei inselati, can d co nsidera ca sccpul vietii lor este <~.Io~WI\JH/ij.

desfranarea trupeasca sau, cum se spune modern, k~~' ''I/~£

bi ~ t t ;;:- ~ ~

sexul. Se stie ca Dumnezeu a mecuvan a , a g %

consfintit casatoria carid a zis: "Cresteti s i '"

, ,. , t

tnmuttitt-oe:" (Facerea 1 :28), dar El ne-a

poruncit aceasta pentru perpetuarea neamului omen esc si nicidecurn ca scop in sine, cum ered

.. : ' .

. , TUE5T1MARE TUESTlMIC,

; . t ,_. ,.' "'. ,.

TO ESTI TOT, TO ESTINIMIC,

TOEST[ RAU, DAR EST[ 51 BON,

. '" , ,

TO-NTELEPT SITltNEBUN.

, -_, , .

CINEESTI,·DE'UNDEVII? POTITb,OMatE,SA~tII? .:

ONDEMERGI, CE SOMTA-AI? . POT[ raSEAMA SA iTlDAI? -

. ., ,., , .,

Si intr-adevar, pe pamant suntem straini si calatori, 'in lacrimi ne nastem si, dupa portia de viata care ne-a fost data de DUlm~ezeu, tot in lacrimi murim. Cel mai important lucru este acela de a ~tl de unde venim si incotro mergem, caci altfel suntem ca 0 eorabie Tara carmaci.

Viata pe acest pamant se prezinta - dupa cum ne marturisesc Sfintii Parinti - asemenea unei punti peste un fluviu urias. PUNTEA ACEASTA A FOST FACUTA sA NE AJUTE SA TRAVERSAM FLUVIUL SI NICIDECUM SA NE FACEM CASA PE EA, adica

,

4

5

.. .

unu oamem.

P arerile cu pri vire Ia scopul vietii sunt foarte diversificate, Nicolae Iorga spunea a~a: "Taina existentei umane nu constii in a triil, ci in a ~ti pentru ee triiim ". Bine si frumos spus, dar nu ne descopera totusi sensu! vietii, Mireea Eliade in "Istoria ideilor si credintelor religioase" spunea: "A fi om, sau mal degrabii a deoeni om, [nseamnii in primul rand. a fi reliqios". Dar nici el nu ne descopera sensul vietii. Mihai Eminescu, mare1e nostru poet, spunea: "Ne n~tem spre a muri ~l murim spre a ne tusste". Dar eel care defineste scopuI existentei urnane este un sfant, Sfantul Serafirn de Sarov, care zicea: "S£OPIJL VIE'fII NOA.S'I'II.E £JlE~TINIl:~TI ESTE ~!!!".

Iar acum sa vedem si ce ne spune Hristos-Dumnezeul nostru, in acest sens: "Ciici Fi~' Omului a venit sii eaute ~i SA MANTmAs£A pe eel pierdui" (Luca 19: 1 0). Dar ee ne trebuie oare pentru a ne mantui? Pentru a ne mantui trebuie sa avem savarsite cele cinei Sfinte Taine, adica BOTEZUL, MIRUNGEREA, SPOVEJ)ANIA, jMPABTA~ANIA ~I, respectiv, CUNIJNIA RELIGIOASA, pentru eei casatoriti. Minunat at fi dad am avea ~i Taina Sfantului Masiu (a sasea Taina). Primele doua Sfinte Taine le au savarsite toti crestinii ortodocsi, dar spovedania ~i impartasania, numai unii. Cea mai mare grija a vietii noastre este aceea de a ne spovedi si de a ne impartasi eel putin in cele patru posturi mari: postul Sfintelor Pasti, postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, postul Sfintei Maria si postul Craciunului. Asa cum spalam Ienjeria cu detergent, tot a~a sa ne spalam 9i sufletele noastre prin preot.

Se vorbeste astazi de medic de farnilie si de avocat de familie.

De PREOT I)J~ FAMILliE nu vorbeste ~imeni! ~i preotul este eel mai important, pentru ca el ne boteaza, el ne cununa religios 9i tot el ne inmormanteaza, Deci, in eele trei mari momente esentiale ale vietii noastre preotul trebuie sa fie ling a noi, el fiind 0 "ciiliiuzii Juhovn'iceasca" in drumul catre Hristos, caci tara acest "mij/ocitor" - preotul - cu siguranta nu ne putem mantui, Insusi Hristos a spus:

"Bueel'-¥ii Ijl ariitaP.-vii preolHor" (Luca 17:14).

• Ullii SpUl1 a~A: .. ~u SHill pre.3 paeatos ea sa rna BIAi pot mantui". Trebuie sa tinem cont de euvintele Mantuitorului care a spus: "Nu eel saniito~l au nevoie de doctor, ci eei bolnavi ... ca n·am venit sa chem pe eel drepti, ci pe eel paeiito~i La pociiintii" (Matei 9: 12-13). "Dar Dumnezeu j~i aratii dragostea Lui fafii de nol prin aceea eii Hristos a murit eand noi eram tnce piieiito~i" (Romani 5:8). Multa nadejde ne dau si cuvintele Sfantului prooroc Isaia: "Venitl sa ne judeciim, ziee Domnul. De oor fi piieatele voastre cum e carmazu.l, ea ziipada le voi elbi, ~i de vor fi ea purpura, ca lana albii le ooi face" (Jsaia 1:18).

• SUlll lIudd omneni care SUDt en nntll mai rill decat mine ... Acestor credinciosi trebuie sa le spunem di intre oameni: "Nu este drept nici unul" (Romani 3:10) si cil "Cine va pui toatii legea, dar va gr~i intr-o slngura porunce, .s-a fileut vinovat fata de toate porunciie" (lecot: 2:10). Aceasta afirmatie ca ei sunt mai buni decat altii este 0 lauda, este mandrie si iata ce spune Sfantul Apostol Pavel despre aceasta: "far eel ce se lauda, in Domnul sa se laude. Pentru ea nu eel ce se lauda singur este dooedit bun, ci acela pe care il laudii Domnul" (2 Corinteni 10: ] 7-18).

• ~u am amanat de prea muUe ori po~ahlta... Sfantul

. -

Apostol Petru ne vorbeste despre indelunga rabdare a lui Dumnezeu: .Dermnul, .. indelung rabdii pentru voi, nenriind sa piara cineoe, ci

I

I

6

7

toti sa uina la pocainta" (2 Petru 3:9). Iar Sfantul Apostol Pavel este parca 91 mai incurajator: "La ureme potrinltii te-em ascultat ~i in ziua miintuirii te-am ajutat; iata acum ureme potriuitii, iata acum ziua mtiniuirli" (2 Coririteni 6:2). De aceea , precum zice Duhul Sfant: "Dadi vett auzi astazi glasul Lui, nu va invarto~ati inimile ooestre, ca la rezoretire in ziua ispiiirii din pusrie" (Eurei 3:7-8).

• Inima mea este pl'ea imlJiet.·ita ca sa rna lUai pot malltui. .Deci; daca este cineoe in Hristos, este faptura nouii; cele uechi au trecut, lata toate s-au facut not" (2 Corinteni 5: 1 7). Iar prin Sfantul prooroc Ezechiel ne spune Domnul Dumnezeu: " Va uoi da tnima noaa ~i duh nou va ooi da; voi lua din trupul vostru inima cea de piatra~i va noi da inimii de carne. Pune-ooi inliiuntru! vostru Duhul Meu ~i vol face ea sa umbleti dupa legile Mefe ~i sa putti ~i sa urmati tiinduiellle Mefe" (Iezechie! 36: 26-27).

• 1\la voi l)Ocai mai ta.,ziu, Ia bat.·anete ... "Nu te lauda cu ziua de maine, ca tui ~tii la ce ponte d'a nestere" (Pildele lui Solomon 27: 1). "Cautati pe Domnul cat if puieti gasi, strigafl ciitre Diinsul cat Ef este aproape de vol. Cel rau sa lase calea lui ~i omulnelegiuit oicleniile lui ~i sa se intoerce. spre Domnul, ciid El se va milostini de diinsul" (Isaia 55: 6-7).

• (mi este teami ca imi voi pie.·de IJl'ietenii daca VOl' vedea ca vI'ean sa ma malltuiesc. Domnul Iisus Hristos a spus: "Voi sunteii prietenii Mei, daca faceti ceea ce va poruncesc" (loan 15:14). "Nu ~titi cii prietenia Iumli este dusmiinie fata de Dumnezeu? Cine deci va voi sa fie prieten cu lumea se face vriijm~ lui Dumnezeu" (Jacov 4:4).

• Exista oameni care vin la Biserica si totusi suut riii ~i pacato~i. rata ce ne indeamna Sfantul Apostol Pav~l in Epistola cdtre Romani: ... fiecare dintre noi va da seama despre sine lui Dumnezeu. .Deci sa nu fie mei judecem. unii pe sltii, ci mal degraba judecati aeeasta: Sa nu dati fratelui prilej de

poticnire sau de sminteelii" (Romani 14: 12-13). Iar Sfuntul Evanghelist Matei zice: "Nujudecati, ca sa nu fitijudecati. Cad cujudecata cu cere judeceti, veti [i judeceti ~i cu m~ura eu care masurati, vi se va tniisure. De ce oezi paiul din ochiul fratelui tau, ~i biirne. este in ochiul tau? Fatarnice scoate intiii barna din ocblui tau ~i etunci vel vede~ sa sc~ti paiul din ochlul fratelui tau" (Matei 7:1:5). De aceea tutor'orcelor care sunt In inselare in ceea ce priveste scopul vietii noastre crestinesti

trebuie sa Ie spunem ca: ' ,

.... Alta este viala decat aceea pe care In mod obisnuit si-o

inchipuie oamenii; , ,

.. ~ Altul este olOul insm~i, dedit acela ce se inchipuie el;

~ .. A~tlll este adevarnl, decat acela pe care ~i-l inchipuie nuntea orncneasca.

. ( fiilvnapcnlTu milntuire )

A VOl sa va mantuiti stand ~j asteptand inseamna a dori ca m~ntu~rea s~ vi.nil curnva singura. De aceea sa ne stamim ravna pentru mantuire, gandindu-ne la situatia In care ne aflarn. In fiecare secunda ne poate rapi moartea, apoi judecata ~i hotararea lui Dumnezeu:' esti mantuit sau osandit. Dad acest lucru se poate intarnpla in fieca;'e secunda nu are rost sa motaim, trebuie sa ne ridicarn si sa ne apucam

de lucru. '

Mantuirea ne este poruncita s-o Iucram "cu frica si eu eut~emur", caci umblam ca pe 0 punte deasupra prap~stiei. Sentirnentul neputintei cu privire la a ne mantui singuri este in firea lucrurilor, dar nadejdea mantuirii prin Domnul nostru Iisus Hristos I1n trebuie sa dispara de la noi. Atata timp cat exists suflare in nari nadejdea mantuirii are Ioc 9i poate fi incununata de izbanda, Trebuie numai sa venim la M antuitorul. I ar Domnul, pe eel ce vine la El niciodata nu-l va da afara, '

.. OriUl:de ne putem rnantui, caci mantuirea nu depinde de loc, 111Cl. de mediul exterior, ci de starea launtrica. Este foarte important cat de intensa estc ravna noastra pentru a fi 111 antu i ti, Ar trebui sa fim

..~.0m1iLdacaniItlre ln~ubsN:lnttl 'lui tdeea

. nemuF'irii sia rnantutrtt, nu esre . tiber. gemnimzicu berbecuLcu caprZl;cq:oaiil ... "TPelTe Tutea}'

... : .. : .... .. ....:

I I I

8

9

mistuiti de dorinta de a ne mantui. Sa privim cu ochii dincolo de hotarele zarilor si ale veacului acestuia veac al intunericului, in care se propovaduiesc nonvalorile. Intotdeauna sa avem inima deschisa catre Dumnezeu si sa inaltam catre EI tamaia rugaciunilor noastre. De la cele trupesti sa ne ridicam la cele ceresti, adica pe cele desarte sa le inlocuim cu cele sfinte. Crescand cu varsta trebuie sa crestem si duhovniceste. Sa cerem iertare pacatelor noastre si cetateriie in Ierusalimul 'ceresco Sa ne rugam ca nu cumva din lenevire sa mostenim blestemul smochinului neroditor, Sa fugim asadar de dulceata pacatului cea trecatoare la care ne indeamna vicleanul vrajmas al mantuirii oamenilor. Sa nu se imputineze in noi duhul ravnei pentru a-L slavi pe Dumnezeu, cantandu-i intru bucuria inimii: llILmA!

ID'imtuirea

Mantuirea nu depinde de loc, ci de starea sufleteasca. Oriunde te pori mantui ~i oriunde poti pieri. Primul Inger dintre Ingeri (fuci/er) a pierit. Unul dintre apostoli (luda) in prezenta Dornnului Insusi a pierit. Iar talharul de pe cruce s-a mantuit! Cautam mantuirea?~ Foarte binel s~o cautaml Mantuirea pentru noi este usoara pentru ca II avem pe Mantuitorul Iisus Hristos, care nimic mai mult nu doreste si de nimic mai mult nu se ingrijeete ca de mantuirea no astra. La EI sa alergarn cu toata ravna sa ne rugam sa oranduiasca rnantuirea noastra. Hristos ne va ajuta 9i va alege locul un de ne va fi mai user sa ne

Acest cuvant tainic, "mantolre", este intalnit de foarte multe ori in Vechiul Testament, in Noul Testament si in scrierile Sfintilor Parinti, asa cum decurge din urmatoarele exemple.

'., .. Se~pui suprem al Sfintei Biserici Ortodoxe este reca~tigarea o ilor pl erdut:e, paeea uriiners eiii ~i mfuttuirea tutaror" (Sfantul Nil Athonitul).

• "T.rebuie sa avem 0 incr edere neclintita cii Dumnezeu are eu fleeare sufiet un plan de milntuire« (Sfantul loan Gurii de Aur).

• "Baeii vrei sa m mAntnit, trebuie sa fii pentru lume ea un mort, edicii daca te vor ocsrt oamenii sa nu te mahne~ti, nici dadi te vor liuuis: cinsrindu-t:e, sa nu te inelii",

, • "Mare este multimea piicatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu, curate, la tine alerg avand trebulnpi de mAntuire«(Rugacine din Renduiele Sfiniei Imparta9anii).

• "Ca nu orei, Stapane, sa pierzl fiiptura miiinilor tale, nici nu noiesti pierderea oamenilor, I( ci orei ca totl sa lie mantoiasea ~i La cutiosrinr« adevaruluf sa uinii» "(Ruqiiciune a Sfeniuiui Vasile eel Mare).

• " ... Doamne, inoredniceste-mii prin impart~irea eu Sfintele Tale Taine sa dobiiruies c p.ortea . eea de~a dreaptil a eelor mantultt" (Ru.qiiciun e a Sfantu[ui Simeon Metafrastul).

• "Doamne, Dumnezeul nostru, mantuie,te poporol Tau ~i bt.n ecuoint.eeeii mo st eniree Ta .•. U (Ruqeciunee Antifonului al doilea - Liturghia S{antului Joan Gurii de Aur).

mantuim.

Mantuirea sufletului este esentialul vietii noastre. Mantuirea sufletului este, in cele din urma, biruinta vietii vesnice, Inceputul mantuirii este cunoasterea si recunoasterea pacatelor. 1nsa Mantuitorul rnantuieste sufletele noastre, nu noi. Noi doar marturism credinta noastra,' devotamentul nostru fata de El 9i Domnul, pe masura atasamentului nostru fata de EI ne daruieste toate cele necesare pentru ma~1tuire. Sa nu crede~ ca da~orita oste~elilor noastre meritam ceva. Lui Dumnezeu I -a fost mila si nu a voit sa fim in afar a Lui, sa ramanem in cadere ci a binevoit sa' oranduiasca un rnijloc de reunire, care

,

consta in faptul ca Fiu! Lui Dumnezeu a venit pe pamant si S-a intrupat ~i in persoana Sa a unit omenescul cu Dumnezeirea.

10

11

• "Pe Acesta (Usus Hristasj.Dumnezeu, prin dreapta Sa, L-a fnalfat Stapanitor ~i Mantu.lior ... "(Fept.ele Apostolilor 5:31).

• " ... not fn~ine am auzit st stlm ca Acesta este cu adevarat ~ Mfuituitorul lmnii"(foan 4:42).

• "Cad tn har SUBlett mantuiji, prln. crediniii; ~i aceasta nu este de la nol: este darul lui Dumnezeu; Nu din fepte ca sa. nu se laude cineoe" (Eieseni 2:8-9).

• ,,Dii-ml me bueurla milutoirU Tale ~i cu duh stapanitor mii fntiir~te" (Psalm 50: 13).

• Sf veti Fi urtiti de toti pentru numele Meu; ier eel ce

t1, ,II ~ ,

va riibde: pana la srar~it, aeela se va mantuf" (Matei 10:22).

• [n t ru Care si vol auzind cuotintu! adevarulul,

,., "

Evanghelia mAntuiril voastre, creziind tn El, afi fost pecetluitl cu Srantul Duh al ragaduintei" (Eieserii 1:13).

• "imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti ~i toate le Imptinestl, Vistierul bunatafilor ~i Datatorule de viafa, oino ~i te siilasluleste intra not si ne curiit est.e pe noi de toata intinAciun'ea sf mDntuJ~, Bunule: s~fletele noastre" (Din

, .

tuqeciunile incepetosre).

• "Ce vol ,.aspliiti Domnului pentru tonte ciite mi-e dat mie? PaJuuoul mAniuirll uoi iua ~i numele Domnului ooi cheme" (Psalm 1 15:3-4).

• "Cum vom sciip« nol, dacii. yom fi nepiisiitori Ia astlel de nUintoire care, luand oba~ie din propooiiduiree Domnului; ne-a fast adeveritii de cei ce au ascultat-o" (Evrei 2:3).

• Si multimea striga cu glas mare, zicand:

" , ,

MAntoirea e8te de la DunmezeoI DOstra, Care lfIUIe

pe tron" (Apocelipse 7:10).

• "La vreme potrivUa te-am ascultat ~i in zioa mii.ntoirD te-am ajutat; iatii acum este vremea potrivitii., lata acum este DUD mAntuiril" (2 Corinteni 6:2).

• .Jer noi, frafilor, iubit! de Domnul, datori suntem totdeauna sa multumim lui Dumnezeu pentru voi, ca e-a ales Dumnezeu dintru inceput; spre mantulre, intru sfintlrea duhului ~i intru credint.e adevarului" (2 Teseloniceni 2: 13).

. SFAWIU DuilOV!VICE~Tl

.. Catl~e CRE~XINIIOB'rO~flC;~I;

@ub~t;; t»<edincWti~

Aducandu-ne arninte neincetat de cuvintele Sfantulu i Serafirn de Sarov care spune ca "SCOPUL VIETII NOASTRE CREJ?TlNEt}TI ESTE MANTUJREA'l, sa luam aminte si sa ne -

ostenim a respeeta cele cateva puncte din programul de viata duhovniceasca descris mai jos:

, I. Sa incepern fiecare zi a vietii noastre eu rugaciunile diminetii, aprinzandu-ne "candela sufletului" prin "momente de connorbire" eu Dumnezeu.

2. Dupa rugaciunile diminetii, sa luam pe nemancate anafura

si agheasma si sa ne ungem pe frunte cu ulei sfintit (m~r). ..

3. Sa tinem post miercurea si vinerea, respectand patimile Domnului nostru Iisus Hristos, fiindca miercuri a fost vandut si vineri rastignit. Atentiel Postul nu tine numai pin a Ia apusul soarelui (asa cum invata gresit unii oameni), ci pana la miezul noptiil

4~ Sa rnergem la Sfanta Biserica, in fiecare duminica si-n sarbatorile religioase, participand la sfintele slujbe; sa tim prezenti nu numai cu trupul, ci ~i eu sufletul, traind (sufleteste) fiecare cuvant ee-l auzim acoio.

5. Sa nu lucram Duminica si-n sarbatorile religioase, caci calcand a patra porunca Dumnezeiasca: .,Adu-fi emini.e de ziua

,

I

~

12

13

Tot ce-ti da Stapanul tau Dai fn mana celui tiiu. Numai pentru-ecesr pacat Tu te plerzi cu-edeoernt:

13. Sa citim zilnic din Biblie, din Psaltire, Paraclisul Maicii Domnului sau un acatist (Acatistul Domnului Usus Htistos, Acatistul t-teicii Dortuiului sau acatistul unui Sfam la care avem evlavie).

14. S;i rostim zilnic, indiferent un de suntem (pe drum, in autobuz, in trem si indiferent ce facem (mergem, stam, lucram), rugaciunea mintii sau a inimii: Doamne, Iisuse Hristoese, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-tnii pe mine, pacatosul (pacatoasa).

15. Sa facem milostenie eu saracii si cu oamenii nevoiasi din putinul pe care-l avem si astfel ne vorn face cornoara in cer.

16. Sa ne ferim de discutii sau prietenie cu eei din alte culte religioase, mai ales cand nu suntem stapani pe invatatura crestinortodoxa, caci astfel calcam porunca a saptea bisericeasca, putiind ciidee din nestiintii In necredintii.

17. Sa dam ~omelnice la cat mai multe Sfinte Manastiri si Sfinte Biseriei, dupa posibilitatile pe care le avem, rugandu-ne rnai intfii pentru patriarh, mitropolit, episcopi, preotii duhovnici, preotii pe care-i cunoastem, calugari si calugarite, membrii familiei ~i chiar pentru dusmenii nostri.

18. Sa nu privim niciodata reviste ~i ziare pornografice, filme cu crime si sex, caci acestea ne intineaza sufletul, implantand in subconstientul nostru multa rautate si ganduri necurate.

19. SA NE SPOVEDIM SI'SA NE iMPARTASIM eEL

, ,

PUTlN iN CELE PATRU POSTURI MARl ALE ANULUI

(Srlntele Pa~ti, Sfinfii Apostoli Petru ~i Pavel, Sfanta Maria ~i Craciun).

20. Pe copiii nostri, pana la varsta de sapte ani, sa-i impartasim la fiecare 40 de zile, iar dupa irnplinirea varstei de sapte ani, sa-i spovedim si sa-i .Impartasim odata eu noi, eel putin in cele patru posturi ale anului.

21. Sa fim constienti de marea responsabilitate pe care 0 avem in privinta cresterii si educarii copiilor. Din cop iii nostri trebuie sa facern "copii ;"i lui Du~nezeu", drept-slavitori crestini, "hJranindu-i" eli sfaturi duhovnicesti, "fmbracandu"i" cu Sfintele Taine 91 "adapandu-i" en "APA DREPTAIII" care este Hristos.

odihnei sa 0 sfinfe~ti_ .. " vorn prirn i pedeapsa cuvenita, daramandu-ni-se si ruinandu-ni-se tot ce am cladit

, .

6. Sa facem sfestanie (sfintirea easei) in fieeare din cele 4 posturi mari ale anului sau eel putin 0 data pe an. Iar daca 0 bservarn lucruri suspecte (vraji, farmece.neintelegeri), sa facem sfestanie de mai multe ori pe an.

7. Sa sfintim masina cu care calatorim, parnantul pe care 11 sernanam si i1 recoltam, pentru a avea protectia Duhului SIant.

8. Sa stropim prin casa, la Iocul de munca etc., eel putin 0 data pe luna, cu apa sfintita,

9. Sa tamaiem cat mai des prin casa cu smirna san tamaie.

10. Sa avem in fiecare casa 0 candela de perete sau de masa. II. Sa avem in fiecare camera. 0 icoana sfintita, A vand icoane, in mod sigur vom simti protectia Sfintei Treirni, a Maicii Domnului sau a Sfantului al carui chip este pictat, stiind ca cinstea acordata ieoanei se ridica la eel zugravit in ea. Ce frumos imi spunea buniea: "Caci icoanadin perete / Somnul dulce ti-l piizeste".

12. Sii 11e ferim sa blestemam, s5 injurarn', sa dracuim, pentru ca acestea sunt rugaciuni catre satana si inseamna di vorbim limba

draceasca, Auziti ee euvinte pline de adevar: .

Ce fel de crestln mai esti

, ,

Daca zilnic dracuie~ti? Daca porti pe limba ta Numele lui Satana!

Om netrebnic, ticidos, De ce superi pe Hristos? Tu oferi zidirea lui

Spre robin drecului.

Ca seinne-l ca un caine, Cand il cbemi fndata vine. {1i de intrii-n. casa ta,

Val de tine, val de eat

14

SA Nu FIM AfAr- DE. NjjPAsiTORl co 11f..4NTUIREA··

I NOASTRA, CACI NIl CQNTEAZA :DECAT tlNDE nuas DuMNEZErJ SUFLE'J'ELE·NOASTREDVPACE MURIM!!! ..

@ td,;p: ()~i?"oWliJ

Marele fizician italian Marconi spunea: ,,~tiinfa singura nu poate explica multe lucruri, mal ales taina exist.ent.ei omenesti. De dind a inceput a gandi, omul s-a muncit cu tntrebiirile: cine este, de unde vine {if unde merge dupa tnoerte". De fapt ornul se teme in mod continuu ca viata lui sa nu fie :rara sens. Asadar, incearca permanent sa-si demonstreze lui insusi si altora ca are' valoare. Iubeste laudele despre el (cazand in pacatul ~lavei desarte) si se teme de' ofense (nu stie sa rabdej.Cauta numai cele ale lui (egoismul este radacina tuturor patimilor) si invidiaza succesele altora (pacatul zavistiei) ... Cel ce nu cunoaste sensul vietii sale (vede viata prin prisma trairii de zi ell zi), se aseamana ell acea persoana care ar merge in gara doririd sa calatoreasca. Casiera l-ar intreaba: "ande dorit! sa tnerqeti?" Persoana ar spune : "Nu {itiu, dati-mi un bilet oriundel" Casiera I-ar intreba din nou: "Va rog sa 'va hotarati I'iindca nu va pot da bilet pana nu-mi spuneti

• r I'

dar directia data ora sf clasa de vagon la care dorit' sa

" , ,

calatoriti!" Persoana ar insista spunand: "Nu conteaza, bilet sa

fie!" Iar ~asiera i-ar spune in final, pe buna dreptate: .Domnule draga, dupa cate tnteleg eu, este [oerte ciar {it deosebit de grav ca dumneeooestrii nu {ititi incotro merqetil". Mantuirea consta in mult sfat. De aceea spuneau Sfintii Parinti: "Cine vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca". La intrebarea: .,Cum sa ne miiniuim?", un parinte a raspuns: "Aveti fnvatatura lui Hristos sl a Sfinfilor Parinti, impliniti-o cu {apta {if va veti msntui. Pe~tru mtintuire tnainte de toate trebuie pocalnta sincerii ~i impliniree poruncilor. Trebuie sa cautam, sa pliingem sf iuuul va uent", Asadar depinde de vointa no astra daca ne vom m~tui sau nu. Sa ne lasam in toate in voia lui Dumnezeu, cei care tanjim dupa mantuire, sa strigam catre DomnuI: "Mantuie{ite-ma,

15

I

Doemne, ~a cum ~tii Tu insufU" 9i atunci ne va mantui Domnul nostru Iisus Hristo s. De fapt Iisus, in limba ebraica, inseamna Dumnezeu miintuiest:e. Omul trebuie sa aiba mereu in fata ochilor sai idealul dupa care tiu'de, sa stie de unde vine 9i unde merge: sufletul sau vine de sus din cel' si se va intoarce la sfarsitul vietii tot in cer, acolo unde lsi are obarsia, Dupa cum exploratorii care nazuiau spre pol erau intorsi in perrnanenta cu fata spre steau~ polara, tot asa 91 crestinul trebuie sa aiba mereu in fata STEAUA MANTUIRII. Afland se~ul oietii lui; omul prioeste eu a1ti ochi realitatea dinjurul lui" si eu atat mal mult viata lui proprie. Toata viata crestinului treb~ie sa fie un efort permanent de ascensiune spirituala, avand in fata cele doua culmi mantuitoare: Golgota si Tab01l11. Mantuirea este o ;'efaeere in h31: a lumii sau, altfel spus, mantuirea savar9ita de Hristos inseamna eliberarea omului din raul In care cazuse prin Adam si Eva. Raul consta in alterarea firii umane, in intunecarea mintii cu privire la adevarul religios, in slabirea vointei care inclina mai mult spre cele re1e decat spre cele bune, in ruperea legaturii harice cu Dumnezeu. Domnul nostru Iisus Hristos isi infaptuieste opera rnantuitoare sub intreit aspect: ea PHOnT, ~a IMPABAT si ca AIlIIlt:HEU. Aeeste trei demnitati oamenii le au doar separate 9i numai la Hristos laolalta si fiecare in gradul suprem: ca profet - invatand, adica aducand 'revelatia desavarsita a fiintei, voii lui Dumnezeu si a operei lui mantuitoare~ ca im""".t - bil:uind puterile raului si conducand pe om spre destinatia lui adevarata; ca arbiereu - refacand legatura dintre om 9i Dumnezeu, impacand prin jertfa pe Dumnezeu cu omul. Ori restabilirea comuniunii dintre Dumnezeu ~i 0111 se numeste, obisnuit, impacare, mantuire, Petre [utea spunea ca "omul care nu crede in Dumnezeu este un animal muriior care vine de nu stie unde {ii se duce nu {itie unde". Iubiti credinciosi, sa ne cutremuram de maretia mantuirii noastre si pentru ca auzim mereu in ecteniile Sfintei Liturghii indemnuI: "Toata viata noestrs. lui Hristos Dumnezeu sa 0 dam!", sa raspundem din tot sufletul "Tie, Doemnel" si sa ne traim viata eu convingerea ea aici pe parnant totul

, ,

are un rost dumnezeiesc.

t

I

I

J

16

17

Se spune di un credincios cu mare dragoste de Dumnezeu mergea edesee sa oiziteze cimitirele spre a invata sa foloseescii mai bine timpul ~i privind mormintele zicea: "Da.cii a~ morjl Dr putea sa revinii. In viatii: ce n~ar face el pentrn viata verpdeii, Jar ~ eare dIspun de atata timp, ee lac pentrn nUiniuirea snfletuIui meu"!"

Depillde de vOinf.a ta

Nlmic nu e mal scurt ca vlata, Dar nlcl mal lung nlmlc ca ea,

PDf! orl s-o pierz!, orl sa fl-o mantul. Bepinde de ~'olnfa tli.

Nimlc nu·! mal amar ca vlata,

Dar nlcl mal dulce deeM ea.

Poti face-n ea or! rau, orl blne, Beplnde de vehtp. ta.

Nimic nu-I mal inalt ea vlata.

Dar nlcl maiJosnle dedit ea,

Potl fi ori Inger, ori un demon, _ Depinde de volnp. tIL

CA'TRE CRE~TIN" ORrODO

DESPRE .c:~/

- - -

VESNICIE

'.. ' .

~OttO:,;DU1n~ezeu_a~a alubit lumea fneat pe Fiul . SauCer UnutNaseut L-a dat, ea oricine va crede in . ". El sanu piara, ci sJ. aiba VIArA VESNICA4I (Joan 3:16) ..

" ... '" .... "

lfdu':lfziminle: ·ve,nicia ·m:ilil. illP viztftJacell:ila ~te: "

o·caIDtorie ;';)pre v~Cie.

Nimic nu e mal treciitor ea via~a, Dar nld mal ve!!nlc deciit ea,

Poti s-o traleftl in har sau flacari. JJepinde de voin'{n t.a.

Nlmic mal marginlt ca viafa.

Dar nicl nemargin!t ea ea,

Poti fi mi!!el or! poti fl vrednle, JJepinde de volnta ta.

@uJ,;u;~~

~ ~ .I

Aici pe pamant sunt multi care due 0 viata plina de pacate, dar traiesc inconjurati de toate bunatatile si se bucura de to ate placerile lurnesti. Sunt si oameni buni si drepti care traiesc in necazuri ~i amaraciuni. Faptul acesta i-a condus chiar si pe pagani, pe eei eu mintea sanatoasa, la cunoasterea adevarului ca exista Dumnezeu. Ceea ce cunosteau paganii numai din lumina mintii lor, noi crestinii o stirn prin credinta, caci iata ce ne spune Sfanta Scriptura: " ••• nn avem aici cetate statiitoare, ci 0 cautam pe aeeea ce va sa fie" (Evrei 13: 14). Asadar, casa in care locuiesti tu, iubite credincios, nu-i casa ta pe veeie, ci este vremelnica. Din ea in curand va trebui sa te muti si acest lucru se va intampla cand niei nu te gandesti, Mormantul va fi casa trupului tau pana in ziua Infricosatei Judecati, iar sufletuI tau va merge pentru vesnicie, ori in rai, orl in iad.

Ar fi nebun un calator, care si-ar vinde toata mostenirea, ea

'I.

Dar de la clipa mortlt tale,

~l pana-n ved de oed vel ste, Orl eu Hrlstos, or! cu satana, JJepinde de 170m". ta.

DOAMNE ATOTflITORULE P iRINTil, ifIULE . VE,NiC . ~IDlJDULE SFINTE, .. TBEIME DE. THE. ORISFANT~ ..

CALAUZE~TE';NE PA~II iN MAB~A, , VIE'TII CEA 'INV:OLBURATA fAMIN%

. ~ " .

Bibliografie: Biblia, E,I.B.M., Bucuresti, 1994; Preot Liviu Branzas, Ram din Catacotnbti; Preot Dr. roan Mircea, Dictionar al Noului Testament, E,I.B_M., Bucuresti, [995; Sfantul Teofan Ziivoriitul, Sfaturi tntelepte, Editura Egumenita, Galati, 2006,

r,

18

19

sa-si cumpere 0 casa in tara prin care doartrece ~i 0 paraseste peste putin timp, pentru totdeauna. Zice Ferieitul Augustin: "eugem ca e~ti e8Jator in lumea acesta; no te liisa amagit de ceea ce vezi., ci prive~te ~i mergi mai departe ~i eauta de-ti agonise~te loeuinta acolo und.e ,rei ramane pentru_ tot!letluna~ in vesnicie".

Unde se va duee sufletul tau dupa moarte, acolo v;rihl1an;pentru totdeauna. Cale de mijloe nu este: sau in cer, in fericire, sau in iad, in chinuri. Incotro cade arborele cand se taie? Cade intr-acolo unde se inclina, Oare spre ce inclinam? Ce fel de viata traim? Viata noastra este pe placullui Dumnezeu sau pe placul ~1iavolului? Sa avem grij a ea mereu sa inclinam spre Harul si Voia lui Dumnezeu, sa fugim de pacate, de pricina lor si astfel vom fi fericiti. Pentru a ne feri de pacate trebuie sa avem "gAndul 001 mare''': ,~dn-ti am..iute ea vei nnari ~i Ull vei m.ai paeatui·· cum spune Sfantul Antonie eel Mare. 0 femeie care traia in pacate a fast trezita Ia realitate si convertita de cuvintele: tot deanna si ui,,<iodata., iar un episeop a dus 0 viata de sfant, pentrn ca totdeauna i~i rep eta in sinea lui cuvintele: "in acest mOD1ent: stan fa poarta. v~cieif··. Multi s-au ferit de reIe si pacate gandindu-se cat mai des la ,,''ESN)(;m''

. .

tara de sfarsit. Dumnezeu este infinit, vesnic si necreat. Dumnezeu este vesnic, vesnicia este atributul dumnezeirii.

. ,

lata un cuvant la care foarte putini oameni se gandesc:

VESNICIE, dar, vesnicia este un fapt eli care mai curand sau mai

, '

tarziu, fiecare ne vom intalni.

1.( c~· _ .• - A triii Adam 930-de ~ni~i la l~oart.ealuia ';enitJ

Sfantul Arhanghel Uriilsi l-a intrebat: ... Adame, Adame,. :!

! cum tts.aparut viata?", iar Adam.a raspuns:"A.~aCl1m I a~ fi intrat pe 0 ~a ~i a~ fi: i~~i.tpe eita!", A;L1ziti'j dumneavoastra ee spuneaAdam dupa93.0deal11 de viata,iaJ.~ I noi traim 60-70-80 de ani si nici nu negindim la MOAR~!

}_,.~i la VE~MOE. '. j

Vremea vietii noastre pe acest pamant este foarte scurta; fiecare zi, fiecare asfintit de so are ne scurteaza sorocul vietii noastre. Si astfel, iute, pe tacute, dar hotarat, mergem toti spre VE~NICIE. Noi, oamenii, suntem "pelerlDi in drumuI eiitre eer"'.

Azi, picioarele noastre stau pe "nisipul vremii" celei subrede, maine, urmele picioarelor noastre vor ramane, dar noi vern fi dusi in VE~NICIE. Azi, rnainile noastre lucreza de zor, ochii privese, mintea gandeste, face planuri pentru viitor. Maine, poate, mainile vor fi incrucisate pe piept, ochii inchisi si mintea incremenita, did omul a plecat I'll VE~NICIE. Poate ca altii au fost tot asa de hamici ea si tine, nepasatori fata de Dumnezeu si fa1a de mantuirea sufletelor lor si s-au dus. Unde? IN VESNICIE! Va vent si randul nostru, dar ne-am gandit

, ,

noi oare Cll toatii seriozitatea dad! suntel11 pregatiti sa intrfun in vesnicie?

(-·-···········-···:·Op~il;i;t;idiriEivetl~·;;f~~~tb~~hipi- d;~;dici;~~1

i psihologi siteologi.cu care a pomit saviziteze spitalele, Au" , interogat miide muribunzi. Laauzul ve~tiicasuritlT).curabili,

s-au dezlantuitin ei reactiiviolente, constatandu-se patrufaze clare:

~ ICe iI1felegem prinVe~rucie J

In cantarile Sfintei Biseriei Ortodoxe intalnim formula "In vecii vecilor- care are inteles de timp nemasurat, de vesnicie. In Biblie are a~el~i inteles candse faee deosebirea intre veacul de a~um (Romani J 2:2) 91 veacuI ce va sa fie (Matei 12:32), adica viata aceasta de pe pamant, trecatoare, si viata vesnica ce va urma. Cuvintele Mantuitorului din convorbirea eu femeia samarineanca exprima clar acest lucru: ., eel ce va bee din apa pe care i-o ooi da Eu ... se face fnel izoor de apa curqiitoare spre viata ve~nica" (loan 4: 14). Asadar vesnicia (eternitatea) este timpul nelimitat, rara inceput si

i

I

20

I.Onii·au:~pus:MrSEPOATEU! •.....

. . 2~ Altii au zis:DE·CETocMAlEU???

.' 3."0'parte . au: strigai: SX>MISli MA1DEA

MAllAIIIJN ANDEVIATAU r. . . .

I ••• ' '"

4.; .SUn foarte rare eazurl au zis: SIJNr GATAH!

, . _- - .

Traim oare viata noastra in ascultarea poruncilor dumnezeiesti si suntern hraniti oare cu acel cuvant sfant din

> > ,

Evanghelia Mantuitorului, incat sa putem spune In orice clipa "Sunt

gata!"? Astazi, este vremea.sa ne alegem locul unde vom petrece Vesnicia: in locul de odihna ~i fericire (in rai) , sau in locul de suferinta si tanguire amarnica (in iad). Sa avem grija, caci viata omului pe pamant oricat de lungs ar fi ea, fata de vesnicie, nu este decat 0 clipa, Noi, oarnenii, de multe ori cautam sa nesocotim acest adevar, iar rand ni se vorbeste de lucruri vesnice, adesea nu dorim sa ascultarn, manifestand o totala indiferenta.

. Cineva imi.vorbea odatadespre un tahar:u9utabc, spunadu-mi'" "Omulacestatraieste .de pe ozipealta si niciodala nu segande~te lavlitor!4l Totii] socoteau~e acesta drept

I uti om Hira rninte. t;t';lI·egre~ea el mai Inuit deei.t

atafia care IUltl·ii~esedeeat pent .. ·u tiu.pul .1" de lata,sin •• se gandesenieiodatala vesnieia

!~ care ~ se ~ apropie?· .• c '. ~

'<>;;'-- . _. - -" . - .. --- -_._ ..... __ ... _ ... _--_._-_.- __ __ .- • __ .... __ ._--_._-_._. _._--_ ... _. __ ._ _._. __ ._-_./

Stiind ca. .,Pe pamant suntem streint si calfitori"

, ,

(E orei 11.-13), suntem oaspeti iar pamantul ne este gazda, viata noastra

este de 0 foarte mare importanta, fiindca este vreme de pregatire pentru vesnicia de care ne apropiem. Ea va hotari UNDE ~I CUM NE VOM PETRECE VESNICIA. Cati dintre noi nu ne-am dori sa ni se intoarca

, '

vremea tineretii pentru a trai viata cu tot folosul si multa grija pentru

sufletele noastre? Daca iti risipesti aceasta viata care este singura vreme de pregatire pentru ''E~NlCm, Iti castigi osanda vesnica,

I

21

r:······c·····---············-······\Jl1---·tl:~~ti~ortodbi:lli·~;g-ea-·a(f~-s.-e-~·~~·--vizIieze-,-l

i . cimitirele spre a invatasafoloseasca maibine.timpul.si privirid I , i mormiutele zicea: "Daca iice~ti morti ar putea sa revi1t4 hil , via!ii ce mult arface eipentru viata ve~Jlicii,iareucar~4ispun I \"_ de aNita timp ce iac pelltrll Jlluntuirea mea?!" . /~

Trebuie sa traim eu multa grij a, ca sa ne asiguram 0 vesnicie fericita, altfel vom rnosteni una plina de jale, durere 9i rusine. Marele nostru poet Mihai Eminescu ne indeamna sa ne gandim la moarte prin poezia intitulata sugestiv "Memento tnori" ("Adu-fi aminte di vel muri").

,V"--~ -- ------.- -- --------- ----------.----------. -.---------------- -----.-''<:

Un om mi-a spus intr-o zi: "Eu due 0 viata \

virtuoasa, rna feresc de orice pacat care ar dauna aproapelui i

meu. Dar crestinii sus tin ca viata mea nu-mi asigurao vesnicie I fericita daca nu credin Iisus Hristos, Eu nu sunt lamurit 'in l !

I

aceasta problemasi te rog sa Ina ajuti", Sa presupunem di !. mamadumitale esteo femeie dintre cere mai bune din Iurne . i "Chiar asa si este!", a adaugatel nedumerit, Ca ea te-ar iubi, i mai mult dedit iubeste orice mama eopiii sai, "Chiar asa 9i

i este!", a ra.spUlls· acela: Dad marna dumitale ar fi gata sa. moara ca sa-tiscape viata $i daca iubirea mamei dumitale

I· este intr-adevar 393 de mare cumsustii, iardurnncatati-ai indeplini .indatoririle fata de sotie, de copii, de vecini 9i de I toti camenii CD care vii in contact.jar pe mama dumitale 0 I lasi sa rnoara de foame izgonitape strada, uitand tot ce-a -. I fa~lit ea pentrudumneata, cezici qesprepurtareaasta:?"A~:,: spune casunt un mateticalosl "Ei, afla.ca Iisus Hristos estel maibun decat orice mama ce a existat pe pa.manfvniodata.. i,l. EI te iubeste mai mult decit isi iubeste mama copilul, El.riu nurnai 'ca ~r fi gata slhnbara p~rittu dumneata, ci a simurit, 9'i I chiar in chip ingrozitor, pe cruce .. '~i daca durnneata iti J

I I

.•

22-

23

nu purem spune eft bunurile pflmimte;tti sunt ale noasrre. penrru efl nu Ie putem Iua cu noi. Dineolo, in cealalta lume putem duee eu noi doar virtutile, Chiar Domnul Iisus Hristos ne pune intrebarea eea mare: "Ce·i va folosi omului, dad! va ca~tiga lumea fntreagii iar sufletul. sau il va pierde" (Matei 16:26).

Promisiunile lumii acesteia nu se implinesc, si chiar daca s-ar implini, cat va dura fericirea oferita de ea? Poate sa dureze mai mult decat viata ta? Apoi, ce vei duee eu tine din tot ce-ai agonisit, in lumea viitoare? Se afla acolo vreun bogat care a reusit sa-si duca macar un ban de am? Vreun conducator de popoare, care sa fi trecut ell eeva din tara lui? Solomon - marele intelept allumii veehi - dupa ee avusese cele mai mari bogatii de pe vremea aceea si gustase toate desfatarile posibile, afirma ell amaraciune un mare adevar, zicand: '!'IDe~ertaeillnea de~ertaeionilor., i;oate sunt deser(;aeiuni". La auzul acestor cuvinte multi care traiau in

~ ,

plicate 9i in tot felul de desfatari trecatoare 9i -au schimbat viata, traind

in curatie sufleteasca 9i trupeasca,

indepIinqti~nd~t6ririlefati'i detoata lumea, dar de Iisus nu . . vrei.s~ ~tii(primfnd ?finiele' Tail1e:.Botez,Mi~~ungere,·

. CUllu.l1le, Spovedanie, llUp~rta~al1ie 9i SfaJ,ltul.Maslu), apoi

ce veispunedespre purtarea aceasta a dumitale? ,~AC:::lJM .

vb c:::..i SUNT tJN MABEPAC:::ATOS!~' . ...'

- .... __ . __ .. ._.- .. .- _._ ... '-. ..--... _.... ... .. . /~

"Cine crede in Fiul are 0 viata ve~nicat dar cine nu crede in Fiul nu vavedea viatat ci mania lui Dumnezeu riimane peste er'(loen 3:36). A crede in Domnul Iisus Hristos in~e~mna a- L primi pe El ca Mantuitor al nostru, care a murit pentru :101 ~l ca:e ne sterge pacatele marturisite in Taina Sfintei Spovedanii, insearnna a - L recunoaste ca Stapfm al nostru, S ingurul care are dreptul sa ne ocarmuiasca viata. Daca am facut aceasta apoi sa fim siguri ca am facut primul pas si eel mai important sprc a ne castiga 0 V~~cie ferlcltii.

[l)e~ertiU!iUneillmnil··1

Un intelept din vechime, pe nume Aristip, calatorind cu corabia pe mare, a suferit un naufragiu, pierzandu-si toata averea pe care 0 ducea eu eL E1 insa a scapat cu viata ajungad pe un tann indepartat. Datorit~ stiintei 91 intelepciunii lui, Iocuitorii ace lui tinut I-au primit foarte bine si i-au dat multe alte bunuri in schimbul celor pierdute pe mare. De aceea a seris mai tarziu rudelor ~i prietenilor de acasa, ca s~ inve~te din intamplarea lui, sa nu alerge dupa bun uri care se pot pierde mtr-un naufragiu, AceIa91 lucru ni l-ar putea spune rudele si prietenii nostri , care au treeut in vesnicie, daca ar putea sa se intoarc'a la viata pamanteasca si anurne sa ne ingrijim de bunuri din acelea pe care mel moartea nu ni le poate rapi. RiuD rnQI'fii nQ~tre se mat numeste fi WZI pieirii. pentru ca 0 data eu moartea noastra = toate bunurile Iumesti pe care Ie-am agonisit ~i nu Ie putem treee dincolo cu noi.

lata de ce, pe drept cuvant, SfiintuI Ambrozie ne zice, ca not

j·eiln,farullul11ii estc·jtll:i;ii .umitgiforl

Bunurile trebuie cumpanite eu cumpana dumnezeiasca, nu eu aeeea a aeestei lumi, caci cantarul Iumii este fais si amagitor. Daca i-am intreba pe bogatii, invatatii, conducatorii si imparatii care au treeut deja la cele vesnice, ce le-a mai ramas din maretia si bogatia lor, t01i ar raspunde: ",Nimie., nintiel".

~"'_~"""""~'OM •• ' .. m_.~.'n __ •• -r- " __ "~"' __ '~"~"_"_"_ .: __ .. __ ._.' u _~'._" ••••. ':-.~:~~_' •••••• ' •• ' ••••• ;~_ ••• ~:_:.' '_' •• m_' •• _' •• M._ ••• ' ••. '_._.n .. '_ .. ""-~.~ .. " __ ' ~ ' '_._ .. _... ' >....,~

( . Cand a rnurit Alexandru Macedon, s-au adunat multi 1

.. I

i filosofi, dintre care lU11l1 a zis·:"Ieri nu incapea pe Alexandru .!

Iargimea ~i Jalimea .lumii, iar acum numai trei .coti del. pamant l-a uIncapur". Altul iarasi a. zis: "lerjpuh~a ,! .. im,parattd Alexandra sa izbaveasca multpopor de la II moarte.jarastazi D'll poate.sa-s] ajute lui". $i, 111 fine, un )J

24

25

altulazis: "Ieridllcapepam'ant cuslava nepovestlta, iar astaziilacopera pamanrulca pe ornul.celmal defaimat ~i necinstit'vSi asa fiecare filosofa vorbit mai multecuvinte

. ,. " . .

vrednice de amintire ca sa aratedesertaciunea vietii celei

.',' , . ,

vremelnice 51 a slavei omenesti. ,

.... _-,_ .. _. _._ _._ ~ , _ , 1.,_ .. _ ,._.-~ .. ,-."'"'".- .. ~'""--::.;;;;-- ;;;,;;,-.-.=-.-.;;;;;;,;;;;' ';;;';'_"';;;;;' ;';;;"'-;;';;'-;;;;;- ="'=====;;.;:;;- -"';;;';;;""-=---'''''''--;;;,;0'-'0;;,;;;..-.-

dai seama omu1e, cat de mare este diferenta dintre una si cealalta? Nu i.e ga.nde~t,i ca. fc.;eirea san nefericirea vesuiciieste t:.roblema ceaDlaiimPO:rt:w.ta a vietH We"!"!? Cum poti sa mergi catre osanda si chinuri, cand poti alege fericirea vesnica? Cei mai multi oameni se gandesc Ia aceste lucruri in apropierea ceasului mortii, dar atunci pentru unii este prea tarziu. Calea si-au a1es-o asa cum au voit. Nu se mai poate indrepta nimic.De aceea sa ne tre~im aeum, in aceasta clipa, Sa nu mai amanam, caci maine poate va fi prea tarziu. Sa ne intarim in credinta zicandu-ne in sinea noastra: Cred in viata de veci, cred ca dupa aceasta viata va fi 0 alta viata, ce .nu va avea sfarslt.

, , .

Caci despre oamenii eei mari ai lumii, care mOT, abia se mai aude catva timp vorbindu-se despre ei, apoi se pierde si amintirea lor. Daca au ajuns nefericitii in iad, se tanguie amamie: ~~Ce lIe~a adus noua boga:fia~ ma.*irea ~i puterea? Toate au treeut ea umbra ~i nu ne-a ramas altceva decat tanguire~ ehin ~i disperal·ea ve~nica'"', 0, Doamne, de ee oare cei mai multi oameni nu se gandesc 1a sufletullor in timpul vietii iar in eeasul mortii sunt cuprinsi de spaima in fata adevarului, zicandu-si: "Cat de amarnie am gre~it~ neglijalld suflehd Inen eel Ilemuritorl"

I ,Viatavc;inicil'!

In timpul razboiului, a fast ranit un soldat care facea parte dintro patrula de noapte. Tovarasii sai, ascunsi In transea din apropiere, Ii aud gemetele. Se tern sarnearga sa-l ia, ii aud gemetele. Se tern sarnearga sa-l ia, pentru ea sunt sub tirul continuu a1 dusmanului. In sfarsit, unul se hotaraste si declara: "Merg sa-l ieu". "Gande~te-te bine, ai 0 sing~ra' viata", spune loeotenentul. "Nu este «deoeret, domnule Iocot.eneni; mal este ~i cea ve~nidi ", a raspuns soldatul. Si a plecat sa-l salveze pe tovarasul ranit, Sa nu uitarn un lucru: pentru a ne castiga vesnicia fericita, definitorie este ultima clipa a vietii noastre. Sunt oameni care toata viata se pregatesc pentru intalnirea eu vesnicia,

r -pg-tg-p-'-ul-m-g-rfi-'i--'I

In vreme de potop toti oamenii rostesc si inteleg cuvantul mantuire. Ce-si salveaza oamenii in vreme de potop, sandalele sau fusul? Nu-si salveaza nici sandalele, nici fusul, ei luerul care le este eel mai de pret: viata, De la potopul rnortii nu se poate salva niei un trup. Ce asteapta oamenii, de ce nu se rnantuiesc? De 1a potopul mortii numai sufletul se poate mantui. Oamenii intelepti nu leapada

·emul;e>rn~i ,sfaisil cumpiine9fi vremelnlcta cu Vei?uiCitJ,?·

Asa zice profetul: ,,~i va merge omulla loca~ul sau de veci"( Eccleziast 12:5), spre a arata, ca fiecare merge in casa in care vrea sa mearga; el nu va fi dus, ei va merge acolo dupa voia sa libera, Este stiut ca Dumnzeu voieste ca noi oamenii, sa ne mantuim, toti sa fim fericiti, dar Einu vrea sa ne sileasca, nici chiar la fericire. Jnaintea oDluhJi este viata si D1oar~_'ea. C.ee.. a ce va

, .

a1ege el i se va da, Dumnzeu ne-a aratat doua cai: una eare

merge catre rai si alta care merge catre iad.

Totusi este un Iueru de mirare ca toti oamenii pacatosi doresc sa fie fericiti, sa rnearga in rai, dar ei se arunca de buna voie in iad, zicand: "Mai tarziu rna voi gandi ia indreptarea raului ~i voi reusi". Aceasta socoteala gresita pe multi i-a dus la pierzare. MAl STAI SA CUMP ANESTI VREMELNICIA CU VESNICIA? Nu-ti

, "

0"

26

indemnul mantuirii, Cei amagiti desi stau deasupra monnintelor deschise, rad si spun: noua ne este bine si aici pe pamant, De aceea cand vedem un om mort sa spunem: «Pe acest Irate al meu l-a ajuns "potopul" care nici pe mine nu ma va ocoli. A reusit el oare sa salveze ceea ce se putea salva, adicd sufletul?»,

"ealUul'" galdirf'l

Cand a murit Califul Saldin, potrivit poruneii din testamentul lui, inaintea sieriului mergea un vestitor care, purtand 0 sulita iar in varful ei una din camasile pe care le purtase califul in viata striga astfel: "Auzifi, voi, oamenilor! Marele calif Saladin, cuceritorul Asiei ~i spaima popoerelor, biruiiorul marilor imparafi at pamantului a murit! Din toata slava lui ~i din toti supu~ii lui el nu duce nimic eu el in mormiint; deciit: numai aceasta cam~ol mizerebiiiil" lata asadar, ca adevarat este cuvantul Psalmistului care spune: "Ca la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va cobori cu el slava lui" (Psalm 48:]8).

I Pomenirea :mortii J

Sfintii Parintii ne-au Iasat invataturi despre pomenirea mortii, Ei spun ca pomenirea mortii este 0 anume stare a duhului nostru, cu totul deosebita de obisnuitul fapt de a sti ca intr-o zi vom muri, Minunata pomenire despre care este yorba, seoate duhul nostru din gravitatia pamantului. Fiind 0 putere ee se pogoara de Sus, ea ne ridica mai presus de patimile pamantesti, ne slobozeste de stapanirea 9i legatura pe care poftetele 0 au asupra noastra.

r ~ . . ~'~

In Pateric se povesteste despre un staret care, dandu-si

seama ca este pacatos, in fiecare dimineata, indata ce s,e trezea, eobora cu mintea la pacato~ii din iad, cugetand la chinurile de

. .

27

acolo, lave~liicele'tQrturi)a scr§.9nireadiritilol"." '~is~ ruga.sa . .fie izbavitde ele.Btaretii ceilalti au reeunoscut ca lucrarea ,. acestui.staret ~steceamai de folos'~i de nadejde. Plnl.~ugetar.ile

! des: l~ d~sp~rtir~a ~ufletul~i dy,trup: Ia viata Viit. o . .,are 9i .. prin "j' \~ rugaclllllIle flerbmt1 se dobande!?te fnca de Dumnezeu.. .. . ~

Siautul Siluan Atltonitul spunea: " Tine min tea in

,

tad ~i nu deznadajdui! ..

Sfantul loan eel Milostiv, dupa ce a fost ales patriarh al Alexandriei, a poruncit sa-i zideasca mormantul ~i sa nu-l acopere. Un diacon care slujea impreuna cu el se dueea in toate sarbatorile, cand purta vesminte arhieresti si era impresurat de slava, zicandu-i:

"Stapane, porunceste sa termine mormiintul; col nu stii

, ,

ziua sfar~itului tau!"

Siantu' V3sile eel Mare spunea ca "Filosofia cea adevarata consta in aducerea aminte de moarte".

in Egipt, era obiceiul ca atunci dud se facea vreun ospat sa puna in mijlocul rnesei un chip de Iemn cioplit si zugravit, astfel incat se parea ca este chiar moartea. Acela care tinea chipul eel cioplit spunea toturor poftitilor la masa: .Domnitor, mancafi ~i bett din cele puse pe masii, dar gandifi-va ~i la sfar!#itul uostru".

in Bizant, in ziua in care se incununa un imparat i se aduceau patru pietre de diferite culori si era indemnat sa-si aleaga una, pentru ca din acel model sa-i zideasca mormantul,

La Roma, cand se alegea Papa, i se aducea inainte 0 bucata

de calti ~i 0 ardeau zicand: "A~a trece slava lumii acesteta!"

Toate 'ae~stea ····se faceau ~l.tru·e~ f)amenii.· eel mm-isa nuse malldt·easeiiPent~·u. slava VI·e))1t~lnieii,' eiamilltindll~si de Illom.·te sa •• se

. '. . ~. .'

smere.aseii~

j

28

@ /.~. . /. . .

~ O1teaMt.ct0j6.1

Cei mai multi dintre noi suntem din ce in ce mai atrasi de duhullumii acesteia. Ne intereseaza doar ce se intampla in pOlitica, in lumea modei, In lumea sportului, in lumea show-biz-ului. Suntem atat de agiomerati, din pricina serviciului, a studiilor sau a distractiilor, incat nu rnai avem timp sa ne gandim la viata noastrii. de dupa moarte, la nesnicie.

lata ce sene in Biblie: "Au nu ~titi ca sfintii nor judeca lumee" (1 Corinteni 6:2). Dupa ce Yom fi judecati putem intra pe poarta cea strarnta, sa mergem in fericirea vesnica. Sfantul Apostol Luca ne indeamna: "Siliti-,?a sa in tra ti ptin poarta cea stramtii., ca mult~ zic voua, nor cauta sa intre ~i nu vor putea" (Luca 13:24). Daca faptele noastre ne vor osandi pe noi, vom fi trimisi pe poarta cea larga, care are doua coarne pe ea, unde ne asteapta moartea cea vesnica si Lucifer eu diavolii lui. Asadar, sa nu uitam ca 0 moarte neasteptata poate stinge oridind flacara vietii

fiecaruia dintre noi. '

Daca privim de data aceasta icoana din partea dreapta, uitandu-ne cu atentie Ia fata Mantuitoruluj, vorn observa ca o~hiul din partea stanga este bland, iar celalalt este manics.

Sii pretuim a~a cum se cuvine cele doua daruri de la Dumnezeu: TIMPlJI., ~i VIATA. Ele au 0 valoare covarsitoare I

pentru noi, Chiar S1 paganii cunosteau valoarea tirnpului. Seneca spunea ca "Timpul nu se poate pretui". Cei care

.

au eunoscut cel mai bine valoarea timpului,

au fost Sfintii, Ei spuneau ci'i "Timpul este 0 comoarii. a vietH pii.mante~ti de care depinde

29

I

I I I

[

I

vesnicia omului: BAI sau lAD ". Unii oameni isi petree aeest til~P la j ocuri de noroc, Ia carci uma , discoteca.; D~ea ii intreaba cineva ee mai fae ei spun ea Homoara timpul", timp dupa care vor ofta 111 ceasul mortii atunci cand ; candela viefii lor" se va stinge 9i vor pasi pragul vesniciei. lata cateva versuri care ne umplu sufletul de bueurie ~i nadejde:

Dupa moarte nesfar~ita., 1 Te va cere iara~i viata / Cum., dupa ce do.·mi 0 noapte., 1 Deschizi ocl;ii., diJnineata ••• lar in viata viitoare 1 Vei ave a san nn dUI-eri., 1 Dupa .,.,binele" san .,.,.-ilul"l Sihrm·sit in viati. ierU

Fi;eanda dintre 110i i s-a dat un oarecare ; timp al seu": seurt dar sufieient - pentru castigarea mantuirii si Imparatiei lui Dumnezeu. De aceea, atunei cand murim nu trebuie sa ne para rau cane despartim de lumea aeeasta si de placerile ei desarte, ci de faptul eil plecam nepregatiti pentru Infrico~ata Judecata ~i viata vqniea.

l\etetu duhovntceasea pentrusalviJ,rea

r=' ... , .sufierulul de 'la'·osilndilvesnicil"~

. . . ~ .

. !

Rugticiune, zilnic (catrnai multa); Post, miercurea, i

. vinerea ·~i incele patru posturi mari; Participate la .Sfdnu:

Liturghie, Duminicasi iq sarbatori; Sponedenie, eel putin de patru ori pean; imparta~anie"aiun~ieand ne da. J binecuvantare preotul duhovnie;F«ptebulfe .. _~a~11tai.multe ..... )

~- . ."""" - -......... . . .. -... .. -. .. .. .

Asadal9, sa-i Dlultuulim din adanenl illilnii PI-eo B;'llului Dun)ne~eu si Tatalui cer-ese, care in nelnfu·ginita Sa buoat;'te ~i iuhire de .oalueDi, a binevoit sa ne nastem in Sfanta si adevarata eredinta erestin ortc)d.oxa,afara de ~are nici una no est'; amt de sllblima, dUIJa eum nn este un alt DUllinezeu allevaratea Dumnezeul Dost.·Il. Amin!

30

0, OM!

0, omt ee marl raspunderi ai, de tot ee fad pe Iurne,

de tot ce spui in serfs sau gral, de pilda ee la alfii dal,

did ea, mereu, spre lad sau ral pe multi 0 sa-i fndrume.

Ce grlja trebule sa put, in viafa ta, in roata,

did gandu{ csre-l scrii sau spui, s-a dus ... in ved nu-l mal adunl, ~i vei eulege roada luf,

ort viu, orl mort, odata.

Ai spus 0 vorbii, vorba ta, mergand dIn gura·n gurii, va-nveseli sau va-ntrista, va euriiti sau va-ntina, rodlnd siimanta pusa·n ea, de dragoste san ura.

Serli un euvant... euvantul serfs e-un leac sau e otravii,

tu vei murl dar tot ee-ai serfs, ramane·n urma drum desehls, spre moarte sau spre paradis, spre-ocerii sau spre slava.

( -Sf~ntu!1oaniacd b HozeVituI]

Ai spus un can tee, versul tau, riimane dupa tine,

fndemn spre bine sau spre ran, spre curatie sau desfriiu, . lasand in fnlml rodnl sau

de har sau de ru{'ine.

Anltl 0 cale, calea ta, in urma ta nu piere,

e calea buna san e rea, va prabu~l sau va-nalfa, vor merge suflete pe-en, spre cer sau spre durere.

Trale~tl 0 vlata ... viafa ta, e una, numai una,

oricum ar fl tu nu uita,

cum tt.o traiejiti vei cajitlga, ori [ericire pe vecie,

ori chin pe totdeauna.

o om! ce mari riisptuuieri ai, tu vei pleca din lume,

dar ee ai spun prin scris sau grai, sau la{>l prin pUda care-o dai,

pe multi, pe multi spre lad sau rai, mereu 0 sa·l fndrume.

Decl nu «ita ... ! Fit ortodox, eu grUa jii eu teama,

sa la{>t in urma luminos,

un semn, un gand, un drum {rumos, eael pentru toate, nefndolos

la urma vel da seama,

BIBLIOGRAFIE: Biblia, E.I.B.M., Bucuresti, 1994; Sfantul loan Iacob HozevituJ, Bruna duhovniceascd; Antonie Plarnadeala, Cuvinte duhovnicesti, Sibiu, 2000; Mitropolit Firmilian Marin, Merinde pentru suflet, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2004; Protosinghel Nicodim Mandita, Drumul Crucii, Editura Bunavestire, Bacau, 2001; Protosinghel Nicodim Mandita, Calea sufletelor in vesnicie, Editura Biblioteca Ortodoxiei, Bucuresti, 1990; Pr. prot. Nicolae Gheorhe Sincan, Pilde, povestioare duhovnicesti, istorioare nostime, Editura Relntregirea, Alba Julia, 2006.

31

CATRE CRE9TINII

DESPRE w

PflCflT

,

t j

I

I

I

I I

I

I I

I

@ u6ifo ~'doji.P

Scopul venirii lui Hristos este inlaturarea pacatului si a mortii. lata ce-i spune ingerul Domnului lui Iosif: "Ea (Fecioara Maria) va naste Fiu si vei chema numele lui Iisus, eiid El va

, ,

mantui poporul Sau de pacatele lor" (Matei 1 :21). La Cina

cea de Taina Hristos le vorbeste despre iertarea pacatelor: ,,~i luand paharul ~i multumin~ le-e dat, ziciind: Beti dintru acesta toti, ca aceasta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care peniru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (M atei 26:27- 28). Nimeni nu este rara de pacat, chiar de ar fi viata lui numai de 0 zi.

Dintotdeauna oarnenii au fost constienti de starea de

, ,

pacatosenie a lor. In VechiuI Testament II avem ca model de pocainta pe imparatul David, care, dupa ce a pacatuit, se pocaieste spunand:

"Ca intru faradelegi m-am zamislit ~i in pacate rn-a nascut

"

32

maica mea" (Psalmul 50), Iar in psalmul142 serie: "Sa nu intri fa judecata eu robul Tau ca nimeni din cei vii nu-i drept fnaintea Ta ". Intr-o rugaciune, Sfantul Macarie zice: "Nu rna Lasa sa dorm fn moartea pacatelor, ci ma miluieste; ier dupa somnul nopfii sa-mi luminezl ziua tara de paeat, Hristoase Doamne, si rna miintuieste". Sfantul

, ,

loan Gura de Aur se ruga lui Dumnezeu zicand: .Doemne, de am gre!jit, fie cu mintea , fie cu gandul, fie cu cuuiintul, sau cu fapta, iarta-ma!".

Nu este am tara de pacat, lucru care este subliniat inca din Vechiu1 Testament: "Nu este am care sa nu gre!Jeasca .. (3 Reqi 8:46), Acelasi 1ucru n aflam si de la dreptul lov: " Cad cine, om fUnd, va fi fara

33

prihenii; sau cum va fi curat nascutul din [etneie?" (lou 15: 14). De neuitat sunt cuvintele Ecclesiastului (cap. 7 verset 20):

"Cael pe piimAnt DU eRe om drept care sa lacii blnele fiira sa grefjleaseii". In Noul Testament ni se spune acelasi lucru: ,,'ibti ~im in multe cblpurl" (lecou 3:2),

Unii oameni spun ca n-au stint ca cste pacat a face un anumit lucru. Dar despre aceasta Iisus a spus: "De n-as fi venit!ji nu leas fi oorbit; paeat n-ar avea; dar acum n-au euvant de dezvlnovatirepentru piicetul lor" (loan 15:22) ; "Dadi afi fi orbi n-afi aoea pacat_ Dar cum zicem: Noi vedem. De aceea pacatul ramane asupra voastra "; "De aceea, cine !jtie sa faca ce e bine si nu face, pacat are" (Jacou 4:17). Diavolul este pricinuitorul pacatului. Pacatul il are ca autor moral pe diavol: "Cine savcir!je!jte pacatul este dela diavolul, pentru ca de La incepui: diavolul pacatuie~te" (1 Joan 3:8). Pacatul este pricinuit de nerespectarea Legii: "Ca piicatele noastre 5"aU inmultit inaintea Ta!ji nelegiuirile noastre sunt miirturie fmpotriva noestrii; faradelegile noastre sunt de fata ~i faptele noastre nelegiuite le stim" (fsaia 59: 12).

c:e ~pilCZltul .,

Dad citim prima epistola soborniceasca a Sfantului loan Evanghelistul gasirn si definitia pacatului care este de fapt "Ciilca:rea Legit lui Dumnezeu CD depllnii volDp ,I ¥tUnt8". Daca furi, stai impotriva poruncii lui Dumnezeu. Dumnezeu spune in porunca a 9-a: "Sa nu merturtseett

,

strtimb". Daca depui marturie mincinoasa, atunci stai impotriva poruncii lui Dumnezeu s.a.m.d. Calcarea Legii divine se poate face In trei feluri: cu gandul, eu cuvantul sau cu fapta 9i poarta numele de FABADELEGE. Orice om care pacatuieste II jigneste pe Durnnezeu, nesocotind legea Sa si totodata ce-a facut E1 pentru noi. Ca atare, pacatul are ca urmare ruperea legaturii cu E1 (Matei 25:41)

!

I

J

34

si principala consecinta a pacatului - pe plan sufletesc - este pierderea mantuirii (moartea sufleteasca), iar - pe plan ruic - boala, suferinta si moartea fizica. " Cad Flul Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu tnqerii Sai; ~i atunci va rasplati fiecaruia dupii faptele sale" (Matei 16:27).

Czmi: eMe origineD pilCDlului ?

Originea pacatului este caderea primilor oameni, protoparintii nostri Adam ~i Eva: "De aceea, precum printr-un om a intrat pticetu! in lume ~i prln pacat moartea, a~a ~i moartea a trecut la toti oamenii PENTRU CATOTI AM pACATUIT iN

, ,

EL" (Romani 5: 12). Desi pacatul stramosesc allui Adam este unul singur in fapta, toti oamenii il mostenesc ca stare de pacatosenie, prin faptul di toti suntem "din ace~i sange" (Fapte 17:26). Pacatul a intrat in om prin intrebuintarea gresita a voii sale libere. Dumnezeu nu a creat pacatul si nici nu-l doreste, dar il ingaduie, pentru a nu afecta libertatea ornului, libertate cu care l-a inzestrat alaturi de dernnitate, inca de la creatie. "Raul nicidecum nu este pridnuit de Dumnezeu, ci prin alegere de buniiooie s-au facut demonli rai, ca si eel mai multi dintre

, ,

oameni" (Sfdntul Antonie eel Mare, Filocalia 1).

CZII'E: :sunt tri:silturile piCDlului "

Dupa cum reiese ~i din definitie,

pacatul este facut ell BUNA ~TIINTA, deei este acuzata drept pacat fapta omului care stie ce face 9i

lata CUIlI poate lin om sa invieze din tnoartea pdcatelor. Inima lui fusese plinii ell cele 7 pdcate de moarte.

Acum ,\'-(1 curdtit.

35

I I

I !

I

nu raul facut de copiii sub sapte ani sau de cei bolnavi mintal. De asemenea, pacatul este facut cu VOlE LIBERA, adica cel ee pacatuieste nu este constrans de cineva, caci raul facut impotriva vointei sale nu este socotit pacat. Pacatul este facut iN CUNO~TlN'fA UGO DIVINE.

Czmi: :.aunt treplde pmm lZi cilden:a in picat "

• Prima treapta spre pacat este ISPIT A, A TA CUL, MOMEALA. Ea (ispita) este un indemn spre pacat si poate veni din interior sau din exterior. Cand vine din interior, ispita se manifests ca un gand razlet adus de diavol in minte tCe-ar fi dacd ai face si tu .. ,?) sieste 0 consecinta a unor patimi sau actiuni pacatoase. Ispita poate veni si din exterior, adica prin oameni, care In acest caz, se fac "instrumente ale diavolului".

• A doua treapta este INSOTIREA, POFTA si acum gandul nostru se amesteca, se complace cu gandul dracilor vicleni. Omul i~i insuseste gandul strain ca fiind allui.

• A treia treapta este CONSIMTIREA. Acum omul accepts

,

sa faca fapta cea rea dupa un plan comun cu al dracilor.

• A patra treapta este INFAPTUIREA, adica ornul pacaruieste.

Polite Ii biruit pilCDlul "

Nici un pacat nu este de nebiruit. "Nu o-a cuprine ispita care sa fi fost peste puterea omeneescii. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va fngadui sa fit'i ispltiti mai mult dectit. putefi, ct odata cu ispita va aduce ~i sceperee din ea, ca sa putefi rebde" (l Corinieni 10: 13). Pacatul este mai u~or de biruit In stadiul initial de ispita: "Fericit b'arbatul care rabda ispita, cad lamurit facandu-se, va lua cununa viefU, pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor ceo! iubesc pe El" (lacon 1: 12). Omul este ajutat ill aceste ispite deharul lui

I

I

I

, ,

36

Dumnezeu, dupa cum reiese si din cantarea ce s~ aude in postul Pastelui: "CU NOI ESTE OOMNEZEU, INTELEGETI NEAMURI 81 vA PLECATI, cxcr, CU NOI ESTE

, ,

DOMNEZEU". Avem in Biblie, numeroase exemple de oameni

care au biruit ispitele: Proorocii, Patriarhii, Apostolii, Sfintii si chiar DomnuI Iisus Hristos, Care a fost ispitit direct de diavol in pustiul Qarantaniei (Matei 4: 1-11). Ca mij Ioace de lupta impotriva pacatului ' crestinul are:

, I. BugiiclUDe8 - "Rugati-va sa nu intret! in ispilii " (Luca 22:40);

2.PostnI- "Acest neam de diavoli nu lese dedit cu post ~i eu rugaciune" (Matei 17:21);

3. Vlrtuti ,I fapte bone - "Staft fmpotriva diavoluLui ~i va (ugi de La ooi" (Iecoi: 4:7).

Ce este pzlfima "

Patima este un sentiment coplesitor, trupesc sau sufletesc, care intuneca mintea, Ea este pornire nestapanita, pasiune, viciu, pacat. Patima este deprinderea in pacat, deprinderea in rautate. Patima este atunei cand ajung sa te stapaneasca deprinderile pacatoase, cand se face in tine pacatul ca a doua fire. Nu mai este yorba de 0 fapta izolata, care este pacatul, ci ajungi sa fii stapanit de 0 deprindere pacatoasa si aceasta este patima. Intr-un cuvant, cand pacarul devine deprindere, el se transforms in patima. Parintii eei duhovnicesti s-au gandit mult la curatirea de patimi, nu doar teoretic, ci 9i practic, lasandu-ne in Pateric si in Filocalie multe invataturi, despre calea care duce spre curatire. In Noul Testament; tennenul "patima", este folosit de doua ori, cu sensu1 de pacat invederat, in Epistola cdtre Romani 7:5 si, de asemenea, in Galateni 5:24, in care citim: ,./ar eel ee sunt ai Lui lisus Hristos ~i·au rastignit trupul

impreunii eu patimile ~i cu poftele".

37

eit de maN ate pilCZlhll 't

Pacatul este atilt de mare si ingrozitor, incat nimeni nu a putut 5a-1 nimiceasca afara de Iisus Hristos, "Mielul lui Dumnezeu care rididt pacatullumU" (loan 1 :29). Infricosat lucru este a pacatui pentru PAGANn care nu-L CUllOSC pe Dumnezeusi Sfanta Sa Lege, dar mai infricosat este pentru CBE~'l'INIIt car~ fagaduiesc sa-I slujeasca lui Dumnezeu 9i sa se lepede de Satana ~l de lucrurile lui.

Pacatul desparte pe om de Dumnezeu si, cu cat pacatuieste omul rnai mult, cu atat se departeaza de "LUMINA" mai mult, caci Dumnezeu este "LUMINA" (loan 9:5), cu atat intra intr-o bezna mai adanca si orb este sufleteste, socotind ca nu este pacat ceea ce este de fapt un mare pacat. Dumnezeu spune "Oricine sava.r~e~te pacatul este robul pacatulul" (loan 8:34). Pacatul lipseste sufletul de viata si astfel it omoara: UNUL CA ACESTA ESTE SI VIU SI MORT: VIU £U TBUPUL, MORT CU SlJI'LETuL. Asa au murit si protoparintii nostri In Rai, In ziua cand au gustat din pomul oprit, 'caci le spusese Dumnezeu: "in ziua cand vel manca din elf vei muri neqresit t" (Fa cere 2:17). In acest chip s-a zis cu privire la fiul risipitor, care despartindu-se de tatal sau iarasi s-a inters prin pocainta: "Acest flu al meu, mort ere ~i a

, , ,

fnviat. pierdut era ~i .s-a aflat" (Luca 15:]2). Dupa caderea in pacat, constiinta se desteapta, 11 chinuie pe om foarte greu, asa cum s-a intamplat cu Cain, ucigasul de frate, ~i cu Iuda, vanzatorul Domnului,

R~fl:jareZi IZlfil de laptcle bune ~N: pilczd 't

DA! Pacatul se savarsestc cu lucrul, eu cuvantul, cu gandul si chiar cu pofta. A zecea porunca spune "Sa nu pofte~ti~~. Este pacat sa ucizi, dar pacat este si sa nu dai 0 mana de ajutor celui aflat In primejdie. Deci pedeapsa lui Dumnezeu nu vine doar pentru faptele rele, ci ~i pentru nepasarea fata de faptele bune.

r:

"

i

38

lata un exemplu: Sundar Sing a fost un indian care s-a convertit la crestinism si chiar a propovaduit cu multa daruire adevarata credinta. Odata, vrand sa treaca muntii Himalaya, a Iuat eu sine un gerpa9, 0 calauza indiana. Pe 0 poteca de munte au gasit un alpinist aproape inghetat, Se apropia sa inceapa un viscol mare. Sundar Sing a zis: "Nu-Iputem lasa eici, in drum, hai sa-l luiim eu not". Calauza indiana i-a raspuns: "Se apropie un viseol mare ~i daea incerciim sa-l salvam, 0 sa fnghetam ~i noi odata eu el". Sundar Sing i-a raspuns asa: .Porunce lui Usus Hristos este «Sa nu-' la~i pe fratele tau in drumt», Eu it iau in spate": Alpinisrul s-a incalzit de corpullui Sundar Sing si a inviat, Atunei serpasul a zis: "Adevarat ~i viu este Dumnezeul tau Usus Hri st.os; vreau sa ma bot.ez si eu in aeeasta

,

eredinta ". Deci, prin aceasta fapta bun a Sundar Sing a castigat

doua suflete, unul care a inviat 9i unul care s-a convertit. Prin oriee pacat este jignita maretia lui DUml1eZeU, Dad nu este putin lueru sa jignesti pe un om de rand, cu atat mai mult cand este yorba de un dregator sau un imparat, cat despre Dumnezeu, ce sa mai vorbim! Dumnezeu este Cel inaintea Caruia "toata lumea ~i toate neamurile sunt ea 0 picatura de apa" (lsaia 40:] 5).

Atunei cand pacatuieste, omul se cinsteste pe sine mai mult decat pe Dumnezeu, asculta inai mult de pofta sa decat de Dumnezeu 9i astfel sta eu incapatanare, dimpreuna eu diavolul, impotriva lui Dumnezeu: ,,~IN.E SAV ~E~TE PA~ATUL ESTE DE LA DIAVOLIJI/' (1 Joan 3:8).

Cum trebuie ~ii luptiim impotriv&l piiCZltelor?

1. Sa ne impotrivim pacatelor pana cand ele n-au prins inca putere, precum copacul tanar, care in ee parte va fi aplecat atunci cand inca este fraged, spre aceea va rarnane aplecat pana la moarte, Sa ne indepartarn de oamenii rai 9i stricati, caci "TOV ~III.E

39

BEI;E STRIr:A. OBICEIIJ.RD".E BIWE" (1 Corinteni J 5: 33). Drept aeeea, eel bun trebuie sa fuga de impreuna vietuirea eu eei rai, ea Lot din Sodoma, ca nu eumva sa piara, stricat fiind de vietuirea celor nelegiuiti,

2. Sa cugetarn la cele cupnnse in cartile Sfintilor Parinti, sa avem 0 biblioteca religicasa din care sa ne hranim sufletul cat mai des posibil.

3. Sa ne amintim ca la botez ne-am lepadat de Satana si de toate luerurile lui, adica de pacate.

4. Sa ne aducem aminte de cele patru lucruri de pe urrna: moartea.judecata lui Hristos, Raiul si Iadul.

5. Sa cugetam cii scurta este dulceata pacatului, dar 11 urmeaza vesmcia amaraciunii.

6. Sa taiem gandurile rele care scot capul 91 ne trag la pacat, asa cum aruncam din maini un taciune aprins. De vom taia gandurile, vom taia si pacatul,

7. Sa ne straduim sa avem pururea pe Dumnezeu inaintea no astra. Sa ne gandim la Dumnezeu, mai des decat respiram, spunand rugaciunea mintii: "Doamne lisuse Hristoase, Fiui Iui Dumnezeu, mantuie~te-ma pe mine pacatosul (paeatoasa) l".

8. Intrucat smintelile se inmultesc pe zi ce treee, cucernicia se imputineaza 91 necredinta se intareste, sufletul iubitor de eucemieie nu trebuie sa se uite 1a ce fac oamenii, ci sa ia aminte la cuvantul lui Dumnezeu: "Nu ravni fa eel eeviclenesc, nici nu urma pe eel ce fae {aradelegea" (Psalm 36:] ).

9. Deoarece toate smintelile intra in easa inimii noastre prin ochi 91 urechi, ea prin niste ferestre, nu trebuie sa dam libertate ochilor si urechilor, pentru a nu surpa casa sufletului nostru, cum s-a intarnplat, spre exemplu, cu imparatul David. Este mai putin prirnejdios daca nu lasi vrajmasul sa intre in casa, decat sa Ie lupti eli el,

40

Vorbind d(C::ipre pilCDt. In ee mod este rapoIUiZIbU 1m om in IZlfD lui llmnnezeu?

Fiecare om este responsabil direct pentru pacatele savarsite personal (Matei 16:27); - este responsabil pentru binele ne:facut (Iacov 4; 17,), ca de exemplu:

a) Cand indemnam pe altii la pacat (Matei 2:16 - porunca lui

Jrod);

JI) Cand sfatuim gresit spre pacat (Joan 11:49-50); e) Cand conlucram cu altulla pacat (Fapte 22:20);

d) Cand ascundem si apararn pacatosii (Luca 11:47-48);

e) Cand laudam pacatele altora (Romani 1:32);

I) Cand dam oeazia de sminteala spre pacat (Luca 22:3-6).

C!mu ae cluilicil pacmele'l Cea mai simpla impartire a pacatului ar fi:

- Piicetui stremosesc - savarsit de stramosii nostri Adam

- -;, ~ I

si Eva;

, ~ Pacatul personal- savarsit de fiecare om in parte.

In functie de gravitate, pacatele personale se mai pot clasifica in:

• Piicate personele usoere - aeelea care presupun 0 abatere nu prea grava de la Legea Divina, Aeestea sunt savar~ite de catre oriee om dintr-o slabiciune a vointei, In afara de Mantuitorul Iisus Hristos si Maiea Domnului, nimeni nu a fost si nici nu este scutit de pacatele usoare "PEN'I'RU teA TOll ~RE~IM il! ~IUI~TEteIDPURI ... " (Jacov 3:2), iar "DACA ZICEM CA

. PACAT NU AVEM~ NE AMAGtM PE NOI iN~INE ~I ADEV ABUL NU ESTE INTRU NOt .. (l Ioan 1:8). Insa, aceste pacate chiar daca sunt usoare nu trebuie treeute eu vederea, deoarece persistenta in ele duce Ia caderi mai grele, adica in pacate de moarte sau in patimi.

41

• Piicete personale grele:

I w Piicate capitale

2 • Piicate fmpotriva Sffintului Duh 3 ~ Piicate strigiitoare la cer

1. PiczOO CZlpitDle

Pacatele capitale izvorasc din firea umaria slabita de pacatul stramosesc si sunt in numar de sapte, corespunzator eelor sapte patimi (vicii).

1.1.. MANDBIA - primul din categoria pacatelor grele, izvoraste din intimitatea spiritual a a omului (Marcu 7:21-22) si se manifesta ca 0 pretuire de sine peste masura, unita eu dorinta de a fi numai apreciat si laudat de semeni. Mandria este cauza caderii ingeriIor rai (Isaia 14: 12-15) si a eelor dintai oameni si deci prima cauza a pacatelor. ea urmare, mandri5l- faee pe om s~ uite de Dumn~zeu, sa nesocoteasca voia Sa. "PACATUL MANDRIEI, CAND PUNE STAP ANIRE PE BIETDL SUFLET ... , IL DARAMA iN INTREGIME SI-L SURPA DIN TEMELII" (Sfdntul Cassian Romanul in FiZocalia 1). Opusul mandriei este smerenia, care se construieste prin umilinta, post si rugaciune. Smerenia este 0 permanents constientizare ca tot ee avem apartine lui Dumnezeu (1 Corinteni 4:7). lata ce frumos spune Sfantul Siluan Athsmitul:

"A VENIT UN NOR, A ASCUNS SOAREL~ ~I S-A F A~UT INTUNERIC. TOT ASA, PENTRU UN GAND DE MAN-

, A ....- .....

DRIE SUFLETUL PIERDE IIARUL Sf IL NAPADESTE

, "

INTUNERICUL. DAR, TOT A~A, ~I NUMAI PENTRU UN

GAND DE SMERENIE, IIARUL VINE DIN NOU".

lemnele mimdriei la WI om :ium: - Nu se supune celor mai marl;

- Nu lasii fntfiietatea celor de-o seamii ~i celor mai

mid;

42

• Vorbe~te mult si cu semetie;

- Cauta in tot cbipul slava, cinste ~i laude;

- Se inalta pe sine ~i faptele sale;

• Dispreiuieste ~i defaimeaza pe ceilelti;

• Cauta sa sara in ochii celorlelii;

,

- Se laudii cu nerusinare;

,

- Orice lucru bunar avea, !fi-l trece-n seama siesi, nu lui Dumnezeu;

- Se lauda cu lucrurile butte pe care nu le are;

- Se striiduieste mult sa-~i ascundii neajunsurile ~i

pacatele;

- Nu primeste indemnurile, mustriirile ~i sfaturile;

- Se baga in discufii care nu-l prioesc ~i in probleme

care nu-i apartin;

,

- Este neiubitor ~t plin de ure; caci egoismul este radacina tuturor relelor.

1.2. IUBIB.EA DE AIlGINTI, ca si mandria, isi are

~, ,

izvorul in inima omului (Marcu 7:21-22) si se manifests ea 0 dorinta

nestinsa dupa bunurile trecatoare, lumesti, facand din dobandirea acestora scopuI vietii. Iubirea de arginti se manifests ca dorinta de a avea cat mai mult, dar si ca zgarcenie, adica ravna de a pastra cele adunate cu orice pret, Iubitorul de arginti este un om ce nu cunoaste dreptatea si mila, aducand daune oamenilor si pierzand Iegatura cu Dumnezeu pentru ca,,,IUBIREA DE ARGINT ESTE RXDAcINA TUTUROR RELELOR SI CEI CE AU POFTIT-O CU

" 'oJ ... , ....

INFOCARE AU RATACIT DE LA CREDINTA, SI

~ , ,

S-AU STRAPUNS CU MULTE DURERI" (TTimotei 6:10). Uneori

patima averii duce la sinueidere (cazullui luda). A verea 'in sine nu este rea cand se dobandcste cinstit si nu ne face robii ei, caci Dumnezeu nu condarnna bogatia, ci proasta gestionare a ei. Sa ne gandim in ce saracie S-a imbracat Hristos pentru 110i. Care a fost palatul in care Sa nascut? Care au fost pregatirile? Care au fast moasele? Unde au

43

fost covoarele, scutecele pruncului? S-a nascut intr-o pestera rara asternuturi, Tara caldura, intr-o saracie mai presus de toata bogatia. Prin aceasta pruncul Hristos ne indeamna sa dispretuim ca pc un gunoi to ate bunurile pamantesti si sa cautam mai intai Imparatia lui Dumnezeu (Matei 6: 33) si eelelalte se vor adauga noua. Opuse acestei patimi a iubirii de arginti sunt virtuti precum: cumpiitnree, dreptatea. indurarea ~i milostenie.

1.3. DESFIIANAIIEA «(jIJRVlA) este tot un pacat capital (Matei 7:21-22) ce presupune lasarea 111 voia poftelor trupesti trezite in om prin simturi. Este un pacat savar?it In trup: "Fugiti de desfranare! Orice pacat pe cere-i va siivar~i omul este in afara de trup, Cine se deda insa. desfranarii pacatuie~te in ins~i trupul sau. Sau nu ~titi ca voi nu suntett ai VO!ftri? Slaviti dar pe Dumnezeu in trupul vostru .~i in sufletul vostru care sunt ale lui Dumnezeu" (1 Corlnteni 6:20). Dintre cauzele generale ale desfranarii, Parintii filocalici insista asupra a doua:

LAOOMIA PAN.rECElJUI ~i 'I'RANDA VIA san L:ENEA. De asemenea.si "aburii bauturii"intuneca si ingreuneaza sufletul, 11 trantesc in patullenei si al desfranarii. Dupa 0 masa bogata, prin cantitatea mancarurilor ~i a bauturilor, nu se naste dorinta de rugaciune staruitoare, ci imboldul spre odihna, lene ~i desfranare. in mod deosebit in patima desfranarii se manifesta violent egoismul sau egocentrismul patimasului. Placerea ii apartine doar lui, i se cuvine doar lui si nu 0 merita decat el. Restul IlU11ii nu insearnna dedit obiecte sau izvoare ale placerii lui. Desfranarea, dupa Sfantul loan Cassian, are trei forme generale:

I. Una, lucrata in cadrul unirii dintre cele doua persoane de sex opus; sau de acelasi sex (homosexualii, lesbienele)

2. Alta, in afara sau in lipsa atingerii unei persoane de sex opus - autosatisfacerea sau onania, masturbarea;

3. A treia - curvia din suflet si din minte.

Sfantul Apostol Pavel, vorbind despre neamurile idolatre, care au schimbat slava lui Dumnezeu eu inchinarea la idoli spune:

44

"Pentru aeeea Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocerii, cad ~i [emelle lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii (/esbiene/e). Asemenea ~i barbafii, liisand riindulela cea dupa fire a parfii [emeiestl, s-au aprins in porta lor unii pentru altil: barba~i Ul barbafi (homosexualil) savar~ind rusinee ~i luiind in ei rasp lata cuvenita ratacirii lor" (Romani 1 :26-27). Din acest pacat izvorasc cugetele necurate, distrugerea annoniei familiale ~i neglijarea aproapelui. Opusa desfranarii este practica ascezei, adica renuntarile unite cu postul si rugaciunea.

1.4.INVIDIA este pacat capital (Marcu 7:21-22), care se manifesta prin parere de rau pentru binele aproapelui ~i bucuriepentru necazullui. Invidia este 0 incalcare a dreptatii fata de Dumnezeu si fata de aproapele: .. SIJP(Jg..TE DOMNlJLIJI ~I BOAGA. L PE EL; NIT JLt'VM: DlJPA 01 CE SPOBE~TE iN CALEA SA, DUPA OHUL (jAKE FA(jE NELE· GIIIIIlEA" (Psalm 36:7). Invidia naste ura, clevetirea, viclesugul, uciderea si duce la departarea de Dumnezeu, la incalcarea poruncii iubirii. Sfantul Nicodim AghiorituI in carte a sa Hristoitia spUlle ca 1,INVIDIA it FACE PE OAMEM MAl BA.I DECAT OBICE ~AB.PE VENINOS". In eeea ee priveste ura, in Bib lie scrie ca "Cel ce ura~te pe fratele sau este uciga~ de oameni" (1 loan 3: 15). Invidia poate fi inlaturata prin rugaciune multa si alungarea gandurilor neconforme cu voia lui Dumnezeu.

1.5. IACOmA este pacat trupesc, pofta nestapanita de a manca ~i a bea peste limite, "lAB F.AP'I.EI..E TRlJPlJLlJI SlJ'NT CUNOSCUTE ,I ELE: ADUI.~ DESFRA· NABE, NE(jl1RATJE, DESTllABAlAR.E" (Galateni 5: 19). Lacomia inlocuieste pe Dumnezeu eu hrana si bautura, uitand ca orice crestin se foloseste de acestea doar pentru a-~i intretine viata. Sfantul Cassian Romanul ne invata: "DE Mi.NCABE N1JMA.I ATAT SA NE FOLOSDI, CAT SA TRAnt, NlJ CA

45

SA :ru.: FACEM BOBI POBIJNCaOB POFTEI". Din lacomie izvorasc: pofta trupeasca, petrecerile necuviineioase, defaimarea aproapelui, certuri, manii, boli. De lacomie putem scapa prin virtute a cumpatarii, unita cu postul si rugaciunea, Opusa lacomiei este cumpatarea in toate.

1.G. MANIA este un pacat capital ce presupune supararea eu usurinta pentru orice lucru si dorinta de razbunare pe eei ce ne-au facut (aparent chiar) un rau. Este un pacat opus iubirii (1 Corinteni 12:5). Daca spunem ca exista 0 manie buna, sfanta (Hristos in templu, Efeseni 4:26), in general, mania ornului nu lucreaza dreptatea lui Dumnezeu (Iacov 1:20). Crestinul trebuie sa fie un om al pacii. Gravitatea acestui pacat face ca el sa fie condarnnat chiar inainte de savarsire, in cuget: "Eu insa va zic voua: Ca oricine se manie pe fratele sau vrednic este de osanda; ~i cine va zice fratelui sau: netrebnicule, orednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednie va Ii de gheena [ocului" (Ivletei 5:22). Mania nu poate fi aSCUl1Sa deoarece inima plina de manie este asemenea unui cazan ce clocoteste si da felurite semne. De manic, ochii se inrosesc, vinele se incordeaza, dintii scrasnesc, gura face spume, fata se intuneca etc. Cit de j osnic ~i urat este sufletul celui manics, cat de nesuferit apare el inaintea ochilor lui Dumnezeu. Mania este otrava puternica, cu care a adapat diavolul sufletul omenesc.

- Atunci cand mania este indelung pastrata 9i hranita in inima, ea se preface in rautate si ranchiuna. De aceea ne spune Sfantul Apostol Pavel: "MANIAfI .. V A ~INU GBE~r.p; SOARD.E sA. NIJ APIJNA PESTE MANIA VOASmA. lUn SA MJ DAfI LO£ DIAVOLIJI..UI" (Efeseni 4:26-27).

- Atat mania, cat si rautatea se nase dintr-o nemarginita iubire de sine, deoarece iubitorul de sine in toate cauta folosul, slava si lauda sa. - Mania se infaptuieste prin uciderea celui asupra caruia este indreptata, Astfel Cain, impins de manic si rautate l-a ucis pe fratele

46

san bun (Facerea 4:8).

- Mania se infaptuieste prin bataie, otravire, rapirea sanatatii, a avutului etc.

- Mania se infaptuieste prin defaimare si clevetire.

- Multi au 0 inima plina de 0 asemenea rautate, ca se mai si

lauda, se lauda eu till lucrucare ar trebui plans, "PAI::A.TIJII.]~TE, ~I SE LAIJDA. CU PAl:ATUL r"

"ATlJNCI cAM» NE saJLiM CU IlAIJTATE ~I CUVIOJEME ASIJPRA ALTO~ASCIJTDI SABIA CHIJUl iMPoTftnrANOASTlIA,PRloMmmU-NE ~ MULT MAl MABI DECAT ACELOBA" (Omilia a 51- a La Ioan).

Opuse maniei sunt virtutile blfindetii si smereniei,

1.7. LEN.&\.. este 0 nepasare fata de implinirea datoriilor crestine .';'i obligatiilor sociale (munea). Din lene izvorasc: slabiciunea fizica .';'i psihica, lipsurile, indernnul la furt, cearta, uitarea de Dumnezeu. "Calea celui lene~ e un gard de spini, iar calea celui silitor e netedii" (Pilde J 5: 19).

Lenea duce la moarte (Matei 25:26-30). De aeeea, Sfantul Apostol Pavel zice: " ••. nu {ifi greoi, ci urmiiritori ai celor ce, prin credinta ~i indelunqii riibdere, mo~tenesc fagaduintele" (Eurei 6: 12). "Caei {Oi caRd fie aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: Dadi cineva fiU vrea sa lucreze, acela nlcl sa nu maRance"(2 Tesaloniceni 3: 1 0). Trandavia sau fuga de osteneala sau Ienea, este In sine un pacat, caci este potrivnica poruneilor lui Dumnezeu, prin care EI ne-a randuit sa ne mancam paine a in sudoarea fetei: "iN SUDOABEA

FETEI !AU i'fI ~ MANCA PAiNEA ~ PAN-A TE VElINI'OAll£E IN P.iMANTuL DIN CARE ESTI LUAT; CAO pbL\NT E~T1 ~I iN pbL\NT TE-\-u iNToABCE"(Facerea 3:19). Lenea naste muite nelegiuiri, ramanand stearpa in privinta oricarui lucru bun, De aid vine betia,

47

maica multor rele si dezbinari, de aici yin toate faptele desfranarii, batjocuri, clevetiri, hule, dese ospete.jafuri, calcari dejuramant.jocuri de noroc, inselaciuni, certuri, bataie etc. Cei ce traiesc in trandavie sunt supusi tuturor bolilor si neputintelor, caci, lafel cum se cloceste apa statatoare, .';'1 trupul omenese se strica si slabeste lara miscare si osteneala; ei nu au pofta de mane are, au sonm nelinistit, sunt ponegriti de oameni si se chinuiesc in saracie S1 'in Iipsuri. Se opun lenei: munea,

, ,

rugaciunea si cugetarea la poruncile lui Dumnezeu,

z. PiiCGk impotriva Jluhului ~r,Dnt

Paeatele impotrlvB Dobulnl SlAnt sunt acelea care incalca constient si indaratnic Legea lui Dumnezeusi Adevarutile Sfantului Duh. Ele se opun celor trei mari lucrari ale harului Sfantului Duh: c::BEDINTA, NADEIDEA si DBAGOSTEA.

.. ,

I. Piicetele impotriva credinfei sunt: nepasarea fata

de religie, necredinta, erezia, apostazia (lepadarea de Biserica), superstitia (magia).

2 • Piiceteie impotrtva nadejdii sunt: deznadej dea - exemplullui luda (Matei 2 7: 5) si inerederea peste masura.

3. Piicetele impotriva dragostel sunt: nepocainta pana la moarte, nesocotirea darurilor lui Dumnezeu si a rolului Lui in viata noastra, prin neacceptarea Iucrarilor Sfintei Biserici (Sfintele Taine).

Pacatele facute impotriva S:fantului Duh sunt 0 cadere totals din har si deci considerate de neiertat (Marcu 3:28-29).

3. Pilcme t5trigmoZll'e la Cer

Pikatele str.igatoare La cer se numese astfeI, deoarece greutatea lor reclama 0 pedeapsa chiar aici pe pamant. Ele strica insusi chipul lui Dumnezeu din om 9i izvorasc din rautare si premeditate. Ele sunt: uciderea, curvia, preacurvia, sodomia, gomoria, asuprirea vdduvelor si orfanilor, [ipsa de cinste si respeetfafa de parinri. "eel ce ua bate pe tata sau pe mama sa fie amoral" (lesiree 21: 15).

i r,

J

48

Din invdtdturile Sfintilor Pdrinti stim cd temelia mdntuirii este aproapele nostru. De aceea, datori suntem sd-i indemndm pe toti eei dintr-o rudenie cu noi '~'i pe cei care nu sunt rude cu noi pe calea pocdintei, a rugdciunii, a postului, a mersului fa Bisericd, a spovedaniei, a i.np drtdsuniei. Deseori intdlnim oameni care spun.' "Pentru ce sa ma spovedesc, eu nu am nici un pdcatl " . Cu sigurantd ca dumnealor nu stiu ce este pticatul , edt de grav este sa spund cineva :"N-am nici-un pticat", pundndu-se astfel in acelasi plan eu Dumnezeu, cdci numai El este Preacurat, Jara de piicdt. Sa -I fnvatam cd trebuie sa ludm aminte ,I'i sa ne temem de doud gdnduri: unul care ne spune "E,I'ti un sfdnt!" (sddindu-ne in .suflet mdndria) si altul care ne spune: "Nu te vel mdntui! "(vrdnd sa ne arunce in deznddejde). Aceste doud gdnduri vin de la vrdjmasul diavol si nu este adevdr intru ele. Ttl insd, cugetd asa: "Sunt un mare pacdtos, dar Domnul Iisus Hristos este mult milostiv, El iubeste mult oamenii, si-ti va ierta si fie pdcatele dacd te vei spovedi eli cainra si sinceritate "(Sfdntul Siluan Atonitul).

",' .. . c' . , . ,,'

,'lPJ~a,le>, , .. t~exefte~te /'.'

«Am vr~t;a punmanape ~i'idacin.a durerii, care nu este alta' decatpacatul.; Rugandu-:-ma,,:Pt!llttu pacea:atoata Iumea ~i pentru bunastarea Sfihtel!Jrhii Dumb ezeu Biserioi" ,aud4eQdata,in urechea ;dillatinini,iniru~tarea amarnlca: ,;NUTE BUG A DE MINE, SA ,.LEDAU~Aa,BOAGl-'mDEOAMENlS~~~IS~,

" ,PUBTABILE,.ACAVOB ,SA MAIVADA, PACEP;t;;

, ;PiMANT" ... Lao:.uritdl'lucrurile nustau'blne,» . .

(Pdrintele Ars~nie' EOCll).

" ,

,

Doatnne, sufletul meu tanje~te dupa Tine ~i T e caut cu lacrimi !

AMIN!

BffiLIOGRAFIE: Biblia, E.l.B.M., 1994, Bucuresti; Biblia, E.I.B.M., Bucuresti, 2001; !l1viitiitura de crediruii crestin ortodoxii, Edltura A'rhidiecezana Cluj,1993; Pr~ot Arsenie Boca, Ridicarea ciisiitoriei fa inii/time de taind; Editura Agaton, Fagara~, 2003; MitropoJit Hieroteos Vlachos, Psihoterapia Ortodoxii, Editura Sofia, Bucuresti, 2001; Sffintul Siluan Atonitul, Din iadul patimi/or spre raiul virtutdor, Editura Deisis, Sibiu, 2003; Preot Dmnitru Staniloae, Asceticd ~i misticii; E.I.B.M., 2000.

49

C~'TRE CRE~TINII

caremiirgil1e~te POSll~1 numaila.lnfrdnarea de.la nuincare, aceala .'. .degraM ilnecinsteste. Postqti? Aratd-miasta.prtn fapteletale . .,Ce folos daciinei'llfrliltiim de Iacarnedepeste ~i de p(lS(Ir~; iar insohimb

Ii mallei/Ill pe fratii (SjiintulloimGlll'ii deAW).

@edia~

3 3 ~

Postul este un act de preamarire a lui Dumnezeu, este

primul pas spre El, in timpul postului punandu-se fata in fata doua lumi: cea materialii ~i cea spiritualii, dintre care trebuie sa primeze lumea spiritualii. PostnI este 0 fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupesti, de intarire a vointei, asadar o forma de pocainta. Postul este "viafii ~i petrecere ingereascii", pentru Gii ingerii vietuiesc rara hrana. Postul este disciplinarea trupului caci acesta (trupul) hranindu-se, ne-a facut morti,

• Deci, ce intelegem prin POST?

Prin POST intelegem, in general, 0 infranare - totala sau partiala - pe un anum it timp, In acest sens, exista POST TRUPESC si POST SUFLETESC, dupa cum infranarea este a trupului sau a sufletului. Pentru ca postul trupesc sa nu aiba 0 simpla valoare igienica, trebuie sa fie insotit de postul sufletesc.

.Ce inseamna POSTUL TRUPESC?

POSTUL TRUPESC este infranarea fie totala, fie partiala a trupului pe un anumit timp, de la orice rnancare de dulce, si de la datoria casatoreasca: "Sa nn va lipsiti unuI de altul decat co buna

50

invoiala pentru un tirnp ea sa va indeletniciti eu postul si

, ,

rugaciunea ~i iarasi sa fiti impreuna, ea sa nu va ispiteasca Satana

din pricina neinfranarii voastre" (1 Corinteni 7: 5).

• Ce 'inseamna POSTUL SUFLETESC?

POSTUL SUFLETESC este infranarea d~ Ia vicii, dela pacate si de la distractii nefolositoare. Post sut1etesc inseamna zabovirea in rugaciune: "Nu ~tiri voi postul care imi place? - ziee Domnul... imparte painea ta eu eel flamand, adaposteste in casa pe eel sarrnan, pe eel gol imbraca-I ~i nu te ascunde de eel de un nearn eu tine. Atunci lumina ta va rasari ca zorile si

,

tamaduirea ta se va grabi. Dreptatea ta va merge inaintea ta,

iar in urma ta slava lui Dumnezeu, Atunci vei striga si Dornnul

,

te va auzi; la strlgatul tau EI va zice: Iata-Ma!" (Isaia 58: 6-8).

• Care este ROSTUL POSTULUI?

Postul foloseste si sufletului ~i trupului pentru ca intareste trupuI, usureaza si curateste sufletul, pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea in Vechiul Testament este recomandat ~i impus de atatea ori (Ie;\'irea34: 28; Deuteronom 9:9-18; Judecdtori 20:26,' Isaia 58). "NU FI NESATIOS INTRU TOATA

.... 'A ....

DESFATAREA sr NU TE APLECA LA MANCARURI

.......... 'A ..... ~

MULTE. CA 1N MANCARUR1LE CELE MULTE VA FI SI

,

DURERE. PENTRU NESATIU MULTI AU PIER1T; IAR

,.. ,., A_ ,,' ,

eEL INFRANAT I~I VA INMULTI VIATA" (Sirah 37:32-34).

• De cate feluri este postul dupa Iungimea lui'?

Dupa lungimea lui, postul este de doua feluri:

1. Post de 0 zi;

2. Post de mai multe zile .

,

• Dar dupa asprimea lui, de cate feluri este postul? Dupa asprimea lui, postul poate fi de patru feluri:

1. Ajunarea desavarsita = cand nu mancam si nu bem

, '

51

nimic, eel putin 0 zi intreaga,

2. Postul aspru sau uscat = cand mancam numai spre seara, mancaruri useate (paine, apa, fructe uscate, seminte etc.). Este usor de inteles ca acest post aspru se tine tara untdelemn .

3. Postul obisnuit = cand mancam la orele obisnuite, dar

, ,

numai mancaruri de post, adica ne infranam de la mancarurile de dulce

(lapte, carne, branza, oua, peste si vin).

4. Post usor = cand se dezleaga la vin, peste, icre,

,

untdelemn, in anumite sarbatori care cad 'in cursul posturilor de peste

an.

• Care sunt po stu rile de 0 zi si cand au fost asezate ?

, ,

• Miercurea ~i Vinerea din fiecare saptamana, fiindca Miercuri au facut sfat carturarii si fariseii sa- L prinda pe Hristos, iar Vineri L-au rastignit pe cruce. Tot in aceasta zi, dupa traditie, a mancat Adam din porn, lucru pentru care a fost izgonit din Rai (Facerea

. .

3:24).

• Ziua inaltarii Sfintei Cruci, 1a 14 septembrie.

• Ziua taierii capului Sfintului loan Botezatorul, la 29

August.

• Ajunul Bobotezei, la 5 Ianuarie.

• Cind nu se posteste Miercurea si Vinerea ?

, ,

• In zilele care sunt numite de dezlegare si care sunt insemnate In calendare cu harti, lata cand nu se posteste Miercurea ~i Vinerea:

• In saptamana luminata (adica SapHimana Pastilor),

• De itt Nasterea Domnului pana la Ajunul Bobotezei.

• In Saptam§.na Branzei (inaintea lasatului sec pentru postul Pastelui; se dezleaga numai la lapte, oua si branza),

• Nu se posteste in ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei, cand aceste sarbatori cad Miercuri sau Vineri.

I

l.

52

• Dar care sunt posturile de mai multe zile din cursu)

anului?

Posturile de mai muIte zile sunt: - Postul Pastelui;

- Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel;

- Postul Sfintei Maria;

- Postul Craciunului,

_P9:atul PDfl'elui :aDU P5re:iimil~ este eel mai veehi, eel mai lung ~i eel mai important si este asezat in cinstea Patimilor Domnului, amintindu-ne de postul de 40 zile al Mantuitorului in pustiu, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei:

"ATUNeI USUS A FOST DUS DE DUHUL iN PUSTIU

. ,

CA sA FIE ISPITIT DE CATRE DIAVOLUL. SI DupA CE

,

A POSTIT PATRUZECI DE ZILE SI PATRUZECI DE

..... OJ.I". '

NOPTI, LA URMA A FLAMANZIT" (Matei 4:2). Acest post

incepe de Ia Duminica Vamesului ~i Fariseului, si se termina in Sambata din Saptamana Mare.

Postul C)fintilor ffpostoli (al Sanpetrului) incepe luni dupa Rusalii si tine pana la 29 iunie, sarbatoarea Sfintilor Petru ~i Pavel. Acest post este mobil, urmand data Pastelui.

Pcstul C)fintei IDariZl (Santamariei), dureaza 15 zile inainte de sarbatoarea Adonnirii Maieii Domnului (15 August).

Pcstul RZlsterii Domnului S-ZlU al Crilciunului tine

. ,

40 de zile, de la 15 Noiembrie la 25 Deeembrie.

Cel putin in aeeste patru Sfinte Posturi ale anului, trebuie sa se impartaseasca toti credinciosii, Pregatirea pentru spovedanie si impartasanie se face prin post, rugaciune, pocainta si fapte bune .

• Dar in timpul Vechiului Testament se postea? Desigur, se postea de doua ori pe saptamana, Lunea si Joia in amintirea suirii si coborarii lui Moise de pe muntele Sinai

53

cu tablele Iegii.

Se postea la ziua impacarii (in ziua a 10-a a Lunii Tisri),

dupa cum Insusi Dumnezeu a randuit: "Si aceasta sa va fie voua

, ,

pravila, in ziua a zecea a lunii, sA POSTITI" (Levitic 16:29-30).

Mai existau si alte zile sau rastimpuri fixe pentru care era randuitpost, dupa cum ne spune profetul: "A~a zice Domnul Savaot:

POSTUL din luna a patra, a cincea, a ~aptea ~i a zecea, vor fi pentru neamul lui Iuda spre veselie ~i bucurie ~i zile bune de sarbatoare! Dar, sa iubiti adevarul ~i pacea!" (Zaharia 8: 19)_

.Este postul un semn de intristare?

Da, este un semn de intristare pentru ell. "Mirele" (Iisus Hristos) a fost Iuat dintre noi. Acest lucru se poate vedea din cuvintele pe care le-a spus Miintuitorul, in urmatoarea intamplare din Biblie:

ATUNCI AU VENIT LA EL UCENICII LUI lOAN,

"

ZICAND: PENTRU CE NOI ~I FARISEII POSTIM MULT,

IAR UCENICII TAl NU POSTESC? ~I IISUS LE-A ZIS:

POT OARE FIll NUNTII SA FIE TRISTI CATA VREME

, ' ~

MIRELE ESTE CU EI? CI VOR VENI ZILE CAND

MIRELE VA FI LUAT DE LA EI SI ATUNeI VOR POSTI

,

". (Matei 9:14-15).

• Si atunci, daca postuI e un semn de intristare,

inseamna c~ nu se cuvine sa se faea petreceri, nunn ~i veselie? Unii, desi sustin capostesc, participa la petreceri sau diferite djstractii, in acelasi timp eu postul. Este rara indoialii un pacat, iar postul tinut in acest mod este rara de nici un folos, pentru ca este incornplet.

Exists si 0 alta situatie, cand unii ]~i randuiesc singuri ~i de buna voie anumitezile de post, zile in care Biserica n-a randuit post, pentru ca nu sunt zile de intristare, ci de bucurie.

Asa de pilda, unii tin post Duminiea, Martea sau Joia si este clar ell. acestia nu tin randuiala Sfintei Biseriei. "Sfiinta Marti"

, '

,.

j'

J

J

54

sau "Stanta .Joi" sunt

nume paganesti, caci Marti vine de laMarte, Joi vine de Ia Jupiter deci este un pacat sa tinern post Marti sau Joi.

• Bazati pe

,

talcuirea gresita si pe

, ,

fortarea intelesului unor

, ,

texte biblice, sectantii, de

,

oricare fel ar fi, sunt

impotriva postului ~i oblecteaza ca:

Omul poate sa manance or ic e fel de

Pen tru (J mai u,WlIl'ii intelegere <I impnrtante: covdrsitoare {I rugdciunii si postului, sa privim Gil luare am in te imaginea de mil; sus. Grice om care nil se roagi1 ,,\'I' 1111 posteste, se aseamdnd ell aces! vultur filrii 061';. Asa este sufl et ul ace/IIi om, nil se [ware inerl,a spre im{Jard(i/l iui Dumnezeu. 1:.'1 merge pe calea cea largo, iar calea aceastu largli ducc la lad.

mancare , pentru ca nu

mancarea Il spurca pe 0111, dupa versetul spus de Insusi Mintuitorul:

"Nu ce intra in gura spurca pe om, dar aceea ce iese din gura, aceea spurca pe om" (Matei 15:11).

Raspunsul nostru:

Este foarte adevarat ca nu prin mancare se spurca omul pentru ca toate mancarurile sunt curate. Dar, in nici un caz nu rezulta ca nu mai trebuie sa existe postul. Ei nu stiu de fapt rostul postului - acela al infranarii poftelor noastre!

Deci, 0 mancare oprita in timp de post, nu este oprita pentru di ar fi spurcata in sine, ci pentru ca omul se spurca prin sine insusi, adica prin neputinta de a se infrana in fata unor alimente sau prin poftele care-I biruiesc ~i-l stapanesc.

Asadar este foarte clar ca Iisus Hristos n-a zis: "Sa nu postiti!" si nici nu putea sa zica astfel, cand stim ca El insusi a

55

de a fi consurnate, caci scri e S fan tul Apostol

Pavel: "Ace~tia (invatatorii mincinosi ce se vor ivi) opresc de la casatorie si de la unele bueate, pe care Dumnezeu le-a facut,

,

spre gustare eu multumita, pentru cei care au cunoscut adevarul" (1 Timotei 4:3,5,8).

Raspunsul nostru:

Cuvintele acestea nu sunt indreptate impotriva postului. Ei opreau casatoria si mancarea de carne, dar nu pentru un timp, cum facern noi in post, ci pentru totdeauna, zicand ca ea (camea) este "MA TERIE" = adica ceva rau, necurat.

Ei opreau casatoria, nu pentru a infrana temporal' poftele trupesti, ci pentru a nu spori materia, despre care ei spuneau ca este rea. Cuvintele din citatul de mai sus sunt ale S:fantului Apostol Pavel, despre care stim ca el insusi a postit.

• Cultele religioase ne reproseaza ca postul este ceva

postit (Matei 4: 2) si a poruncit 9i eel or ee-l urrneaz a sa posteasca (Matei 9: 14-15),

• Cultele

religioase ne reproseaza ca: Este 0 ere zi e coridamnata de Sfanta Scriptura a opri pe cineva de la anumite mancaruri, cata vreme ele sunt bune si curate si mai ales ca au de la Dumnezeu menirea

,r

ij

·l

j

r' , .,

!'II

:,

, 'j

i

Un crestin care se rougcl, dar 11'1 posteste este exact co vulturul din aceastd imagine care aviind door () arip a (liUGACIUN/;,'A), 11£1 poate zbura deasupra muntilor (munt! de ispire, necazuri, nevoi etc.}, are nevoie ,\'i de cealaltd aril'a (I'OSTUL), DECI, CINE NU POSTE~TE NU SE ROAGA BINE.

56

indiferent, adica nici bun, nici diu si de aceea prin el nu ne putem face mai pl acuti inaintea lui Dumnezeu, caci Aposto1uI spune lamurit: "Dar nu m anca rea ne va pune inaintea lui Dumnezeu, did nici dad. vom manca, nu ne prisoseste, nici daca nu vom m anca, nu ne lipseste" si un alt text:

"Caci imparatia lui Dumnezeu nu este

mancare si bsutura, ci dreptate si pace si bucurie in Duhul Stint"

, ,,..

(Romani 14: 17). lata cum motiveaza sectantii ca a tine postu1 nu

este 0 virtute si a nu-l tine nu este un pacat,

Crestinul cure door posteste, dar nu-si face canonul de rugclciJlni ale diminetii, ale serii, 11.11 se roagi: cdnd Sf! a,wza si clind se sc<w/J de la masd, IIU merge Dumnica la rugdcinile din timpu! .'lpnlei Liturghi! est" neputincios (sufleteste) ca \~i vulturuldin imagine. DECI, CINE NU SE ROAG;{, NICI NU POSTE~TE CUM AR TREBU/.

Raspunsul nostru:

In ambele texte nu e yorba de mancarea de post, ci de mancarea din camea ce fusese jertfita idoliIor. Paganii aduceau ido1i1or jertfe de animale. 0 parte din carnea ramasa de 1a aceste jertfe se consuma 1a temp1ele idoli1or, sub forma de ospat ido1ese (1 Corinteni R: 1()) sau se eonsuma, sub aceeasi forma, acasa Ia eel ee ajertfit-o (1 Corinteni 10:25). Uneori crestinii erau invitati la ospetele idolesti sau se intampla ea acestia sa cumpere din macelarii came care fusese jertfita idolilor si 0 mancau, Asa cum iudeo-crestinii nu se puteau rupe eu totuI de Vechiul Testament, tot asa nici pagano-crestinii nusi puteau rupe inca toate legaturile eu vechea lor credinta.

!

I

57

Crestinul care sc magi! .,1'1 postcste se rna/fa CII /l,~lIrin!if (I·ujlele.te) spre .Jsumina ceo neinserata" (Dumnezeu) co .si vulturul din imagine. DECI, UNJREA RUGACIUNll CU POSTUL iNSEAMNA FORrA IN URCU~UL DUHOVNICESC AL CRESTINULUI.

, .

Po stul poate fi asemanat C.U antrenamentul unui "atlet spfritual", care ne face asemenea cu Hristos.

Deci, postul nu urmareste omorarea trupului, ci disciplinarea lui. Chiar eitim in Pateric raspunsul lui A vva Pimen catre A vva Isaac:

Noi nu ne-am fnviitat siifim omordtori de trupuri, ci de patimil ".

" ,

Iar Sfantul Isaac Simi serie despre post: ,,~i Mdntuitorul cdnd s-a

ardtat lumii la Jordan, eu postul a inceput! ". Postu1 este 0 anna Iasata de Dumnezeu iar cand diavolu1 vede aceasta anna la vreun

, .

om; se infricoseaza' . Daca cineva posteste, mintea lui nu se clatina, ci sta gata sa infrunte patimile eele grele.Si iata, 0 istorioara, pe care citind-o, n-o mai putem uita niciodata, ba ehiar trebuie s-o impartasim

I 1

58

si fratilor nostri crestini care nici nu se sinchisesc de a tine post:

Intr-o zi, un preot crestin ortodox, care si-a trait slujirea lui pe cat se poate de coreet, 'eondueea, conform traditiei ortodoxe, pe "ultimul drum ", un credincios din parohia sa. Deodatd, la 0 intersectie de drum uri, dupd ee a rostit ectenia (rugdciunea) pentru eei adormiti, prin vola lui Dumnezeu, a vazut inaintea tronului un Inger !ji dupii tron un alt Inger. Preotul i-a intrebat ell oarecare spaimd: "Cine sunteti voi? ". Si ei au rdsouns: Eu

, , r" " '

sunt ingerul zilei de Miercuri, a zis eel din falii, iar eu sunt ingerul

zilei de Vineri, a zis eel din spate,' omul acesta cat a fost il1 viafa, a tinut post Miercurea si Vinerea, ba nu s-a atins nici de sotia lui, a fin ut post !ji eu sujl;tul si cu trupul, a respectat deci vanza;ea !ji patimile lui Hristossi ne-a trimis Dumnezeu sii-i ducem sujletul la cer". lata cat de important este pentru mdntuirea sufletelor

: noastre sa postim eel putin Miercurea si Vinerea.

Vel"sete din Vechiul 'Testament relerttoarela post

In Vechiul Testament, prin post se intelegea abstinenta realizata inainte de intrarea in Cortul Marturiei., A facut apoi baia de arama, en talpica ei tot de arama; (a facut-o) din oglinziJe femeilor postitoare, ale celor ee au postit la intrarea in Cortul Marturiei "(Iesirea 30:8). Stirn din Vechiul Testament ca evreii postcau lunea si joia si avem ca dovezi versetul: "Postesc de dona ori pe saptamana..." (Luca 18: 12) si Di dahia celor 12 Apostoli. Meise a postit 40 de zile pe muntele Sinai inainte de a primi Tablele Legii (Exod 34:28). Imparatul David postea adesea cu pocainta: "Jar en, cand m-au suparat ei (asuprrtorii mei), m-am 'imbracat eu

.. !

59

sae si am smerit eu post sufletul men si rugaciunea mea in sanul

, '

men se va 111toaree" (Psalmul 34: 12); ;,A postit David en post

aspru ~i a ramas toata noaptea culcat pe pamant " (2 Regi 12: 16). Daniel in Babilon a postit trei saptamani: "Paine buna n-am rnfincat, carne ~i vin n-am pus in gura mea ~i co miresme nu mam ODS, pana ce nu s-ao implinit trei saptamani de zile" (Daniel

10:3)_

~ Postul aduce smerenie: "Si acolo la raul Ahava, am

. ,

randuit post, ea sa ne smerim in fata Dumnezeului nostru, ea sa

cerem de la EI caIatorie pe cale dreapta, pentru noi, pentru copiii nostri ~i pentru toata agonisita noastra" (Ezdra 8:21); "Snfletul \ mi l-am smerit eu post" (Psalm 68: 1 0).

~ Postul a fost tinut de fii lui Israel: "In cea de-a douazeci si patra zi a aeestei luni (luna a saptea), fiii lui Israel s-au adnnat in post si-n haina de sae" (Neemia 9: 1).

~Post1ti un post al sfinteniei: "Postip. un post al sfinteniei"

(Ioil l : 14); "Sunati ell glas de trambita-n Sion, gatip postiri sfinte, praznuiti sarbatoarea eea pentru toti" (loi12:15).

-+ Postul este necesar pentru intoarcerea la Domnul:

"Intoarceti-va la Mine din toata inima vnastra, cu postiri, eu

,

plans ~i cu tanguire" (Ioil Z: 12).

-+ Postul 11 tinem pentru noi, nu pentru Dumnezeu:

"Veste~te la tot poporul tarii ~i preotilor: «Daca atl tinut post ~i v-ati tanguit in luna a cincea si intr-a saptea, vreme de saptezeci

, " '

de ani, pentru Mine, oare, ati postit?" (Zaharia 7:5).

-+ Postul trebuie insotit de rugaciune: "Mai mult pretuieste rugacinnea en post ~i eu milostenie ~i eu dreptate, decat bogatie en nedreptate; mai bine sa fad milostenie dedit sa aduni aur. Caci milostenia izbaveste de la moarte si eurata

, "

orice pacat, Cei ce fac milostenie ~i dreptate vor trai mult'

(Tobie 12:8-9).

.l

_,

.j

}

.~

.!it

60

Versete din Roul 'Testament relernoare la pest

.:. "Pe cand slujeau Domnului si posteau, Duhul Sffint a

,

zis: Osebiti-mi pe Barnaba ~i pe Saul, pentru lucrulla care i-arn

chernat. Atnnci, postind ~i rugandu-se, si-an pus manile peste ei ~i i-au Iasat sa pIece" (Faptele Apostolilor 13:2-3).

+:+ "In osteneala ~i in truda, in primejdii adeseori, in

foamete ~i in sete, in posturi de muIte ori, in frig ~i in Iipsa de haine'' (2 Corinteni 11:27).

.:. ,,~i Usus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui sa posteasca cat timp este mirele cu ei? Cata vreme au pe mire cu ei, nu pot sa posteasea" (Marcu 2: 19).

*:. "Dar acest neam de demoni nu iese decat numai en rugaciune ~i en post" (Matei 17:21).

.:. "Cand postiti nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi smolese

, '" ,

fetele, ca sa arate oamenilor ca postec. Adevarat gralesc voua

di si-au luat plata lor. Tu, insa, cand postesti, unge capul tau ~j fata ta 0 spala, Ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui taucare este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va

, ,

rasplati tie~' (Matei 6: 16-18).

.:. ,,~i trecand multa vreme ~i plutirea fiind periculoasa, fiindca trecuse si postul (sarbatorii ispasirh, care se tinea Ia evrei

, "

toamna), Pavel ii indemna ... " (Faptele Apostolilor 27: 9).

.:. ,,~i hirotonindu-Ie preoti in fiecare biserica, ruganduse en postiri, i-au incredintat pe ei Domnului in Care crezusera" (Faptele Apostolilor 14:23/

Vgrbe de dub de IZllfintii Pminfi

• "Daca postim infranandu-ne numai de la man care, dupa trecerea Paresimilor va trece si postul; iar de ne infranam

,

de Ia pacate, postul nostru va continua si vom avea mereu folos

,

61

de el" ; "Adevaratul post este departarea de la rau, infdlnarea lirnbii, lepadarea msniei, hnblfinzlrea pofteIor, oprirea clevetirii si di1carii. de juramant" (Sf!intul loan Gurd de Aur).

, • "Daca rna hranesc bine pentru ea trupuI meu sa fie puternic acesta se razvrateste si pretentiiIe lui cresc: nu are chef

, ",

de rugaclune. Daca-mi smeresc trupul prin post fara masura,

in suferinta infranarii ia nastere pentru 0 vreme un teren prlelnic pentru rugaciune, dar dupa aceea trupul devine neputincios ~i no vrea sa urmeze duhului" (Arhimondritul Sofronie),

•' Daca nu iti schimbi viata, pentru ce mai postesti?

" ,~ ,

Schimbarea bucatelor nu ajuta la nimic" (Sflintulloan Gurd de

Aw).

• "PostnI este tzvor de bucurie" (Sf6.ntul Vasile eel Mare).

• "Postul ne ingreuneaza pe dlnafara, dar ne cura~a pe dinauntru" (Sfdntul Ioan al Antiohiei).

."E~ti stapan pe pantece? Fii atunci stapan ~i pe Iimba!"

(.~rd.ntul Nil Sinaitul),

• "Postul adevarat este abtinerea de la orice Iucru rau"

(Sfdntul Teodor Studitul).

• "Postul ... 0 scoala a calntei" (Pdrintele Alexandre

Schmeman).

• "Postul ocroteste orice virtute. Este inceputuI luptei spirituaJe, cununa celor cumpatatl, frumusetea fecioriei ~i sfinteniei, stralucirea cuminteniei, inceputul vietii crestine, mama

rug~ciunii izvorul smereniei. Postul te invata linistea si el pre-

, . ,"

cede celelalte fapte bune" (Sfantul Isaac Sirul).

JstoriQZlre despre post din Patencul egipfean

• Zis-a un batran: "Fra!ilor, imbuibarea ptintecului este maica curviei, iar postul ~i infrtinarea este bogiipa sufletului; deci aceasta sa ne silim sa 0 ciistigam ell smeritd intelepciune, piizin-

, '

I

~ I

62 ..

du-ne de miindrie, pliicere ~i lauda oamenilorcare sunt izvorul tuturor riiutati/or".

• Un sihastru oareeare traia in adanculpustiului de treizeci de ani. Mancarea lui era 0 buruiana oarecare, ce crestea in acea pustie. Mai tarziu a inceput a gandi si a grai in sine, zicand: in zadar rna necaj esc de atatia ani aici, in aceasta pustie si nu rnananc decat.aceasta buruiana si niei 0 descoperire sau vedenie in vis sau aievea nu vad, sau niei 0 minune n-am facut, Ci mai bine sa las aceasta pustie Tara de nici un folos ~i sa ies ill lume, ca si acolo eel ee vrea sa se mantuiasca, se mantuieste. Aceasta gandind el ~i vroind sa pIece din pustie in Iume, i s-a ararat ingerul Domnului si standuj inainte, i-a zis: "Ce vrei sii faei, biitriinule? Pentru ee prlmesti in inima ta aeele !!anduri, aeeasta doresti, cii de atdtia ani triiiesti

(_J ,']

aid in aeeastii pustie si Dumnezeu te hriineste, te intdreste, te

) }}

piizeste si nimic nu-ti lioseste ea unuia din lavrii? De acum sii nu

, , , '.r ,

te mai supui gdndurilor ~i sfatului vriijma~'ese ~'i sezi aici, fit acest loc, pana la sfdrsitul tiiu ~i te roagii lui Dumnezeu sii-!i dea smerenie ~i rdbdare". lar el fiind intarit de sfatul ingerului, a petreeut acolo toata vremea vietii sale in post si-n rugaciune 91 s-a mantuit.

• Spuneau parintii ca era intr-un sat un om care postea mult, incat oamenii 11 cunosteau sub numele de postitorul, ~i auzind Parintel Zinon despre dansul I-a chemat la el; iar el s-a dus eu bueurie. Ajungand acoIo, Parintele Zinon lucra tacand, iar postitorul, vazand ca nu vorbeste eu dansul, s-a suparat si i-a zis Parintelui: "Roagii-te pentru mine, Piirinte, cii vreau sii plee! Cdnd eram in sat, ptina seara posteam si niciodatd nu mi s-a fdcut a~a ceva, adiciisiinufiu bdgatin seamii! ({. ~i Parintele i-a zis lui: "in sat te hrdneai cu urechile tale (adica din laudele pe care i le aduceau ceiialti pentru ca postea = pacatul slavei desarte), de acum inainte, intru ascuns sa postesti, sii faci milostenie, cdci aceastst este calea dupii Dumnezeu ".

" I

63

. eugetilri despre absfinenta

Abstinenta este 0 virtute prin care se infraneaza pofta spre lacomie, In cartea "Suma vitiilor" (vieiilor - n.n.), se povesteste ca, pentru a nu manoa 9i bea prea mult, Dumnezeu le-a facut oamenilor gura mult mai mica in raport eu marimea corpului.

Solomon a spus:

" Cine este abstinent isi dezvolta si-sl prelungeste viata ",

, , , J'

Sfantul Vasile ee .. 1 Mare a spus:

"Dupii cum calului i se pune frau pentru a-I stiipani, tot .as~lel ~i omul trebuie sii-~i infrdneze poftele liicomiei prin abstin en tii ".

}

Varro zicea:

"Abstinenta este calduza tuturor virtutilor ((.

) }

In "lstorill ficmantlcr" este scris despre virtutea abstinentei. Mergand Alexandru eel Mare cu oastea sa prin desertul Babiloniei nu gaseau nimie sa manance. Lipsindu-le hrana, multi mureau de foame, dupa ee mancasera eaii 91 alte animale pe care le aveau cu ei. Unul dintre generalii sai gasind faguri de miere, in loe 8.1-i manance eI, i-a dus lui Alexandru de fata ell toata lumea. Dupa ce Alexandru a luat fagurii aceia in mana, i-a aruncat intr-un rau si a spus: .Dumnezeu nu vrea ca eu sa trdiesc, nici sa mor dectit impreunii ell cei care sunt aici". ~i unii dintre cei prezenti, vazand ca. el aruncase fagurii 111 fluviu, au sarit repede In apa ca sa-i ia. Astfel s-au inecat multi care n-au putut rezista pentru ca erau prea slabiti de foame, Mergand mai departe au dat peste niste asezari, in care AlexandruceI Mare 9i soldatii lui au gas it ceea ce le trebuia.

I:'

J

64

@edw;~

~ ~ J

Celebrul medic al antichitatii pagane, Hipocrate, care a ajuns 1a adanci batraneti, atribuia longevitatea sa postului, spunand ca niciodata nu s-a sculat de la masa satul de tot. Postul echilibreaza metabolismul, fortifica organismul si da stabilitate sufleteasca, Trebuie postit in armonie suflet ~i trup, caci postul sufletesc si eel trupesc sunt izvorul virtutilor. Tocmai de aceea proorocul Isaia numea postul "TAINA VIETH". Am auzit ca au murit oameni care au rnancat prea

, .

mult, dar n-arn auzit sa fi murit cineva pentru ca a postrt, "Omul este

eeea ce mananca" spune un proverb ~i intr-adevar, privind in natura putem constata bunatatea fiintel. vegetariene - oile- si respectiv rautatea celor carnivore - lupii, Cura de slab ire putem tine chiar si dupa cele mai exigente retete, dar post spunem ca nu putem tine. Daca

. nLl.,oste9ti ca nu vrei este una ~i daca nu postesti ca nu poti.o;;te .alAr.

Sa nu postesti inseamna nepasare, neluare aminte, nesupunere fata de poruncile Sfintei Biserici. Porunca despre post are aceeasi vechime ca si lumea insasi, Cea dintai porunca data omului de Dumnezeu a fost pentru post: "Jar dill pomul cunostintei binelui # rdului sa nu nuiniinci, cdci, tn ziua in care vei mdnca din el, vei murl negresit" (Facerea 2: 17). Intrucat n-am postit, am fast izgoniti din Rai. De aceea vom posti pentru ca din nou sa intram in Rai, dobandind nestricaciunea pierduta de Adam, dupa cum ne spune ~i Parintele Cleopa:

POS#/~i1naica sibu'itii/li,

. Piiiitorul tineretii; ·DZpiicateu~u;a~e. '9fde print~jdiisc1rare; .

Ceadintiii ]Joruncd a !tist,.' Porunca Sfa.ntiJlite Po~t," LutAdaiit~i Eva~1t,Rat . Ca s~tiii cildii..fli"vai'f.

Cine Postuliicinsteste

:'-:,': :-:_;' ,'... ' .. -,'-'

Pe Dumnezeu filtblanzeste

; - ,II "_.". ,;

.: Pe ingeri lnveseldte

": ._'. -, .,- ,- ,- ... ,.

SijJedr~ai bld,jocoreste,·'

.,.. . .. , .: ... .. :; ." ... ' ,.

-

-;:~=E>E?;~:o:~~-:o:~~>f<?;~:=:~

I t

65

Prin femeie (Eva) a cazut neamul omenesc si tot prin femeie s-a ridicat (Eva eea N oua - Maica Dornnului); prin lemn am cazut (lemnul pomului cunostintei binelui ~i raului) si tot prin Iemn ne-am ridicat (lemnul crucii); prin post am cazut (mancand din acel pom din Rai) ~j tot prin post ncidic.fr:l. Postultrupesc si sufletesc constituie hrana virtutii. Daniel prin post face minuni, David practica penn:u sufletul sau un post aspru. La Templu se practica lU1 post sever. Zahana si Elisabeta posteau, iar fiul Ior, Sfantul loan Botezatorul, este lID postitor desavarsit. Primele pr~riptii ell privire Ia post se g~sesc i~ ~i~ahi~ celor 12 Apostoli (secarnr I) care fixeaza zilele de Miercuri ~l Vmen ca zile de post pentru crestini. Daca nu postim, nu ne putem infrana wopriul egoism si, ca 0 consecinta, crese. poftele trupesti 91 spirituale in asa masura, incat nu mai incape nimeni In noi, nici chiar Dumnezeu, A ~iinea nu trebuie sa ftt; u1J. act irational, ci un act rational In care trebuie sa fie prezent gandul la Dumnezeu, Postul eu trupul este el insusi un act de crestere ~irituala. Postul es). 0 incordare a vointei si o reasezare a domniei su~lui asupra tmpului..oMai ales tinerilor le este necesar postuf "Trupdl tan at, ingra~at eu felurite mancaruri si bauturi este ea un pore gata de injunghiere" spune Marcu Ascetul. Intrarea in orieare Sfint Post ne adace aminte de datoriiIe ce le avem fata de suflet si fata de mantuirea lui.

, "

_.L

J I-

I I ~

, 'I

i

II

'·1 !

I

,POSTlJL ~TERN SE COMPLETEAZA. CU POSTUL INTERN SAU "POSTUL DE BUCATE" SE DESAVAR~ESTE PRJN "POSTUL DE PACATE" INSOTIT DE RUGACIUNE, CAeI NUMAI ASA

, ~ ,

NE DESCHIDE DUMNEZEU "USILE POCAINTEI"

t SI NE INVITA SA INTRA.M PIuN ELE. AMIN!

,

Bibliografie: Biblif'L E.tB,M.,Bucure~ti, 1994; Biblia E.LB.M. (versiunea redactata ~i adnotata de Arhiepiscopul Clujului Bartolomeu Valeriu Anania), Bucuresti.Zin) 1; Preot Dr. loan Mircea, Dictionar al Noslui Testament, E.I.B.M., Bucuresti, 1995; Patericul egiptean, Editura Alba Iulia,1990; LeQl1 Magdan, Andrees Magdan.Dumnezeu 9i Omulantologie de cugetari, Editura Sfuntul Alexandll.l,W01; Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea Darurilor, Editura Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1991; Preot Prof. Dr. loan Bria, Dictlonar de Teologie Ortodoxa, E.LB.M., Bucure9t\_1994.

66

DIJMINICA

Motto: "iN AFARA BISERICIINU EXISTA MANTUIRE" (Sf8ntuICiprian) §i ca atare: .;SA DO parAsimBiseriea ~oa8trA (Ortcdoxa) pree~ este o.bleeiul unor~' Cl,jmlemniifurifiieWt~II.~ne, " CD tAt ~ molt ell ea~ veticmea se apropic DDa aeeea" '

(Evrei 1:0:25). " ", , ' " ' ,,' " , '

Preot loan

@ uJiti _~_;,.l·AJO _6·'" A 6·

~ (7~'~f&J

Au trecut aproape 2000 de ani de cand, In anul 40 dupa Hristos, In Scytia Minor, adica in Dobrogea, a poposit intaiul chemat allui Iisus Hristos, respectiv Sfantul Apostol Andrei, care a increstinat poporul roman si, de atunci, poporul nostru nu a fost decatmE~TIN • ORTODOX. Marele nostru poet national, Mihai Erninescu, spunea ca: "SF ANTA BISERICA ORTODOXA ESTE :MAICA NEAMULUI NOSTRU". In fapt, strigam In viata, eel mai adesea, doua nume: DOAiV[NE si MAMA, adica, exact de unde ne tragem.

67

In linistea diminetilor de Duminica si in sarbatori (cand este cruce rosie in calendar), se aud clopotele Bisericilor, care-i indeamna pe oameni sa nu se lase robiti de lucruri lumesti sau amagiti de fapte pacatoase, ci sa vina la Sfanta Biserica spre a li se da hrana duhovniceasca, DUMINICA NU ESTE 0 ZI A OMULUI, CI ESTE 0 ZI A DOMNULUI (DIES DOMINICA), SI DE ACEEA TREBUIE

~ ,

CONSACRATA LUI DUMNEZEU. Biserica Ortodoxa este

un lacas sfant, este"POARTA DE INTRARE IN CER", iar turIele ei sunt parca niste degete uriase, care ne arata di acolo sus, in cer, este eel pe care 11 cautam ~i tot acolo "ADEVARATA NOASTRA PATRIE": "UITA.-TE IN ST A.NGA SI IN ORE APT A, DAR MAl UIT A.- TE SIiN

, ,

SUS!" (Sfantul Ciprian).

Omul este format din trup muritor si suflet nemuritor.

"Sa punem mai rntai ceil si apoi caruta, adicii mai

, ,

rntai sufletul ~i apoi trupul", Deci ne ajung cele ~ase zile

acordate trupului, caci saptamana are 168 de ore si din acestea, macar doua 'Ore sa le intrebuintam pentru a merge la Sfanta Biserica, sa-I dam slava lui Dumnezeu, pentru ajutorul ce ni l-a dat in cursu! saptamanii si sa-I cerem cele ce 11e mai trebuie spre mantuire.

" ' ' " ~ _ 0" ,

CATIDINTRE ,NOI FAC . ACEASTA:,'

0" __ .. ' :' _. :: .; ..."." .,..._ -. , - .

SOCOTEALA? CATI DINTRE NOI, DIN

• ., ,...... . . ,. ..... '" ',:U .

'" " ,'ACEASTA SOCOTEALA;INTELEG lUBJREA

. . "..., '-! .,',: , ,. ...

NEMARGINITA SIFURTAREA DE GRIJA A

," " ' ,

LIJ[DUMNEZEUi???

Sa mergem la Sfanta Liturghie, dar acum, acum cand

"''1!.~~~~~.-... ~ . ·.~w~"'-'}.

\ "J

, t '

fl '

. ' II

~.

':i

I

, u

.~

~

i I

68

inca mai avem picioare zdravene, cand inca mai suntem in putere. "Las' cii mergi duminlca viitoare la Biserica" este indernnul diavolului. "Nici duminica asta sa nu lipsesti de la Bisericti" este indemnul lui Dumnezeu.

A merge Ia Biserica in fiecare Duminica este 0 DATORIE SFANTA, este 0 porunca, Cea dintai porunca a Bisericii ne obliga in acest sens ~,Sd participdm cu evlavie fa Sfdnta Liturghie, in Duminici si sdrbdtori (~ si, cu atat mai mult, eea de-a patra porunca dumnezeiasdi: "ADU .. 'fI AMIlYr.E DE ZIUA ODIBNEI (DUMINIt::A) SA 0 SFlNfE,TI ... ". Pai, cum .'_te~ti Duminica? Stand Ia

televizor? Dormind? Gatind? Spaland? Mergand Ia piata? Mergand Ia Hug? Lucrand pe camp? Arand? Prasind? Sapand? .. Sa luam aminte la cuvintele unui preot care ne invata ca nu trebuie sa muncim Durninica fiindca toti banii castigati, de fapt in pacat, ii yom pierde intr-un fel sau aitul, mai devreme sau mai tarziu: pe medicamente, la doctori, pe amenzi Ia politic, ni-i fura hotii, vine a grindina, vine 0 seceta mare, 0 revarsare

r

I

69

de ape (vezi foto) ... Si atunci cu ee ne-am ales? NE-AM ALES CUPAGUBASICUPACATUL! Amintiti-va ca.Dumnezeu nu i-a binecuvantat p~ israelitii lacomi, care au lucrat ill ziua de odihna si, cand au iesit sa .adune mana, au gasit-o stricata si plina de vierrni. Asa au lamas israelitii in corturile lor sa-l laude pe Dumnezeu'. A9a sa ramanern si noi crestinii in Biserica Ortodoxa in fiecare Duminica sa-L Iaudam pe Dumnezeu. Daca Insa un crestin - ortodox este angajat la un patronsi acesta 11 obliga sa luc;eze Duminica, lipsindu-I astfel de sIujba Sfantei Liturghii, pacatul ~i paguba sunt numai ale patronului.

1 ..

Cineva a fost ~trebat.ee un pre at: "Ce faei dumneata Duminica, atunci cand ar trebui sa mergi la Biserica?" ~i el.~ raspuns: "Mil uit la televizor !" Preotul l-a intrebat: ,,~tll dumneata ce inseamna asta? Inscamna ca ai televizorul in fata si pe Dumnezeu in spate! Du-te acum si muta televizorul in spate si pe Dumnezeu in fata!" Bine mai z~eea"bunica_mea:

DUMINICA NICI RADAclNILE DE P AMANT SA NU

". . .. .

. LE SCUTURI". lata ce faceau bunicii ~i strabunicii nostn.

Samhata spre seara, cand batea c1opotul de vecemie, daca se aflau pe camp, opreau lucrul, dejugau boii, iar cand c1opotul se oprea, injugau boii din nou ~i plecau acasa la odihua pana luni dimineata, Exista oameni ~i chiar destul de multi, care

70

se rusineaza sa mearga la Sfanta Biserica, Rusinea aceasta este sigur de la diavol, care cauta pieirea noastra, Sa ne aducem aminte ca si de N oe au ras oamenii cand facea 0 corabie pe uscat, dar el nu s-a rusinat, ci a respectat porunca lui Dumnezeu de a face corabia. CEI CARE A u tis DE EL . S-AU INECAT, IARNOE A SCAPAT. Corabia lui Noe cea de odinioara, plutind peste puhoaiele potopului, preinchipuia Sfanta Biserica Ortodoxa = Corabia mantuirii peste puhoaiele pierzarii. Deosebirea este ca in timp ce corabia lui Noe a fost inchisa de Dumnezeu pe dinafara si nimeni n-a mai putut intra, "corabia Bisericii", cea cu cruce pe catarg, are intrarea deschisa si mai pot intra oameni invalma~iti de puhoaiele paca~elor. Acolo era Noe, aiei este Hristos, iar In valurile pacatelor este ucigasul inecand pe oameni. ~i noi, asemenea cu Noe, sa nu ne rusinam a respecta porunca a patra din decalog ~i sa ne construim «corebie sufletului», Este buna rusinea, ba chiar foarte trebuincioasa, dar numai pentru a nu savarsi fapte urate si rele. Diavolul ne ia rusinea cand pacatuirn si ne-o da cand sa ne spovedim sau cand vrem sa mergem la Sfanta Biserica.

. ,: .

La un mare duhovnic din Tara Higara$ului, a venit

·odata un cetatean si i-a zis: .

. "

- Parinte, am facut un pacat mare, mare, mare de tot. - Bine, dar poti sa-l spui? - Da (ziee el), cum sa nu -1 pot spune, d1. doar il 9tie tot satul. - P~ii bine, atunci spnne-ll - Parinte, amomorat pe. un fiu al meu. ,M-atn batut eu sotia, el s-a bagat intre noi 9i; Iara sa vreau l-am Iovit 9i a rnurit. Am facut.pentru astanoua ani de inchisoare. Precum parintele acesta nu .dadea mai mult de 3 ani canon, s.:.agandii ca ajunge dit a stat la .

. .

inchisoare, dar, ·ll1ainte de a-i cia dezlegare sa se impartageasca, I-a intrebac :. Durninica, la Biserica, ' ·Jl1etgi ,dumneata? El a Zi8: - Nuuu !~"' 'par~ spui dimineata, seara si la mas a rugaciuni? -El a· rasPUIls:

'" ,r'J- 't

. Nuuu .! - Dar post tii cel putin miercurea.si vinerea?

EI a zis: - NtlUU ! ~i atunci parintele ~;_a spus: -Mai omule, pacateleacestea pe care lefaci acum sunt mai mari decat eel dinainte. Pentru-ca acela 1 -ai facut. ..... intr-~dipIi ~l lara voia ta, pecand acestea Je faci cu ....

btiha stiinta.Cei care n-an cmorat. oameni, merg la

. . ~ ",' " ~ ':' .

biserica, postesc si se roaga, 'iar dumneata numergi.

Deci, nu I-a iml)arta~it, ~111 pe.ntr~ di omorase un' 0111, , '.

~i pen~ru ea traia intr-un sistem de pacaurire. .,

. OARECATI DINTRE NOfNUTRAIESC iNTR-UN., ASEMENEA"S/STEM DE pAcATUIREPRIN ·FAPTUL CA NU.eOSTlM~ NU NE FlUGAM, .NU HE SPOVEDIM, NUMERGEM DUIVIINICA LA BISER/cA ....

Existasi astazi multi oameni care spun: "Am credinta mea, nu merg la Biserica, dar cred". "TV CREZI CA UNUL ESTE DUMNEZEU? BINE FACI; DARBI DRACH CRED SI SE CUTREMURA. VREI SA INTELEGI, OMULE

, ._, ...... ..... ,

NESOCOTIT, CA CREDINTA FARA FAPTE MOARTE

,

ESTE?" (Iacov 2: 19-20) Este adevarat ca aceasta eategorie

de oameni nu-L tagaduiesc pe Dumnezeu eu cuvantul, dar II tagaduiesc eu fapta 9i aeeasta tot TAGADUIRE este. Sau nu 9titi ca eel eare calca 0 singura porunca din eele zeee date de Dumnezeu pe muntele Sinai prin profetul sau Moise, le calca pe toate?

71

.'

72

PENTRU cA CINE VA PAll TOA.:rA

ff. ... . . . .....

LEGEA, DAR VA' GRESr INTR-O

... v' v ~ _..

SIN:GURA PORUNCA, S-A FA·CUT

. VINOVATDE TOATE PORI.JNCILEu ... (!.acov2~10).

Cu totii stim ca In natura, din doua molecule de hidrogen ~i una de oxigen rezulta 0 molecula de apa,Jntotdeaul)' apa, oriunde si oricand. Este lege. Interesant ! In natura aceasta lege se respecta eu strictete, dar noi oamenii de ce nu respectam legea data de Dumnezeu: "ADU·TI ~ DE ZllJA OBI.NEt (DUMINICA) SA 0 SFlNf&tTl ... "?

@ a6it;; "AI~,L·A.lti·""AI· ~ V~'~fVJ

Sa ne amintim Evanghelia de fa Marcu capitoluI 2, versetele 1-12, unde Hristos propovaduia in Capernaum si cand, in casa ticsita de lume, a fost adus de patru oameni milostivi, pe un pat, un om slabanog. Neputand intra cu elpe usa, au facut 0 deschizatura prin acoperis si I-au lasat cu pat cu tot in fata Mantuitorului, care, vazand credinta lor, a iertat pacatele slabanogului si i-a zis: "la-ti patul tau ~i u.bla !I' Stiind dr' "La Dumnezea toate sunt cu putinta It

, ,

(Marcu 10:27), Hristos I-ar fi putut vindeca fiind la casa

lui, insa rezulta ca si noi, pentru a ne vindeca de slabanogeala pacatelor noastre trebuie sa mergem la Sfanta Liturghie in fiecare Duminica.

AminI

73

.1

I

$tiind ca scopul viet;; tale cre!jtine§ti este mtintuiree, casa In

. care loculesti zi s! noapte este buna, dar casa sufletului li-ai zkiito? Privind schiie din partea areepte, vezi kieelui, iardedesubt priveste schite de "construc!ie spirituels" §i analizeaza in ce stadiu te afli eu ea???

CREOiNTA+FAPJEaUNE, '

1.

_ .... 1;.... _~.....;' M~IRUNGEREAI

I. SF ANTU L BOTEZ

Sa se stie, ca aeei erestini care nu s-au cununat in Biseriea, ehiar daca s-au cununat la Starea Civila, tralesc in nelegiuire, in destranare, sunt neplacutl lui Dumnezeu i:jii deei, fara cea de-a treia Sfanta Talna, respectiv eununia religioasa, nu se pot rnantut,

2.

:CREDtNrA+FAPTE BUNE'

I.....,;:· ;.;.CU ... · N--U~NiA RELlGIOASA. I (obllqatorlupentrucet casatcirl\1 d6aii:lvil)

I· M I RUNGEREA']

I .'.,. SFANTUL BOTEZ I

I La cei care nu se rcraga, nu postesc, nu merg la Biseriea Duminiea, nu se spovedesc sl Fft.J se lmpartasesc (eel putln de patru ori pe aAI), casa sufletului , nu exlsta, nu are decat temelia !ii, deei ei nu se pot mantui,

74

f3.

Alia arata inceputul case; sufletului la cei care doar se roaga, insa tara post, nu merg la Biserica Duminica, nu se spovedesc lii nu se lmpartasesc: deci nici ei nu se pot mantul in starea aceasta.

'UJ Z ~ 13 ><

it,!)

::) c:::

---------'

CREDINTA+i=APTE BUNE

I CUNUNIA RELIGIOASA J (obligatorlu .pehtiu,cei casato~v doar, civil),

1 '" MIRUN GEREA I,

I " ,,', SFANTUL B,OTEZ " I

4 W Existii a eategorie de
z credtnclosl care se roaga
• 1-, ::J
U) :0 §i postese eu osardle, lnsa
0 '<C nu merg la Blserlca, nu se
Q. '(!l
::J spovedesc ~i nu se
'tt:: tmpartasesc ~i, neavand
CREDINTA ... FAPTEBUNE acoperis la casa sufJetului,
I I,CUNUNiARELIGIOASk,1 respectiv spovedania ~i
, (obllgatoriu pentni cei cilsatorijTdoar civil) , trnpartasanla, nu sa pot
i I MIRU NGE R'EA I' manful nici ei.
I SFANTUL BOTEZ' I' I ,
I 5. MERSLABISERICA Intalnlm foarte des oameni care
" DUMINICA au credlnta, tapte bune, se roaga,
,I
w postesc, vin Duminica la
z'
I- ~ Bisarica, lnsa le lipseste tocmai
!II ,(J , es entlalul: spovedania §i
0 >«
,0..' t,!), lmpartasanta. Deci, niei ai nu au
'I~ acoperls la casa sufletu/ui §i in
CREDINTA+FAPTEBUNE starea aceasta nu se pot rnantu],
I CUNUNIA RELIGIOASA, ,I
(obljgatorlu p~ntru: cei'casaloriiidoar civil)
I': ' ,M I R U f>jGEREA I
I I ' SFANTUL- BOTEZ- J
, 6.

A§a arata aproape terminata casa sutietuiui la credinclosii ortodocsl care s-au ~i spovedit, dar fiind sub canon, inca nu s-au Imparta§it.

7.

,CREDINTA +FAPTEBUNE ,- CUNUN'iA~Eu'GlOASA

(obliga'torlupenlrucei casatoti i doar civil) --

MIR, ONGER;;,;;E;.,;A.;;,', ._.,

_ .... ---S-FO:-ANTUL BOTEZ·

75

"""

~

,

.'

~

~-

~ .

76

Intrand in casa la Zaheu-vamesul, Mantuitorul Hristos ne-a descoperit un lueru pe care eei mai multi oarneni din zilele noastre nu-l eunosc, acela .

ca "SENSUL VIETH

,

NOASTRE CRESTI-

" ,

NESTI ESTE MANTUI-

,

REA !" - "Am venit sa

caut ~i sa miiniuiesc pe "

cet pl.erdut:" (Luca · f'

19: 10), ba chiar ne-a indemnat "Cu frica ~i eu cutremur sa lucreti La mantuirea voastra" (Ftliperii 2:12). Stiind tnSa ca, aici pe pamant "Suntem caLiitori ~i pribeqi ca tOfiparintii nostri" (1 Cronici 29:15):;;i deci, "Nu avem aid cetate stiitiitoare1 ci 0 eautiim pe aeeea ce va sa fie" (Eurei 13:]4), sa va ziditi Cas a Su{letului, dar, "Lucrafi cat este ziua (cat suntem in viata) ciici vine noaptea (adica moartea) cand nimeni nu mai poate sa lucreze" (loan 9:4) si sa ne silim sa 0 terminarn, pentru ca "Ce-i va: folosi omului, daca va ca~tiga lumea fntreaga1 iar sufletul seu it va pierde? Sa« ce va da omul in sehimb pentru sufletuL sau?" (Matei 16:26).

In varful Casei Sufletului se vede cum strajuieste "Crucea Necazurilor" - "in lume necezuri veti av~a; ·dar lndraznifi, Eu am biruit lumea" (Joan 16:33). Asta

77

"j- •

. ~.< •

xc

/",

....

inseamna ca suntem iubiti de Dumnezeu doar cand le

,

primim eu bucurie pe toate: pe cele bune ~i cele rele, pe cele stiute ~i nestiute. ,t Toate sa le facefi tara de cart ire {ii tara de-ndoinlii U (Filipeni 2:14), "Multumind fntotdeauna pentru toate, intra numele Domnului nostru Usus Hristos, lui Dumnezeu" (Efeseni 5:20).

Sa incepem fiecare zi a vietH noastre cu Dumnezeu (prin rugaciunile diminetii, dupa ce am Iuat mai tntai anafura si apa sfintita) si sa incheiem fiecere zi a viefii noastre tot eu Dumnezeu (prin rugaciunile de seara), Sa nu lipsim niei 0 Duminica de la Sfanta Liturghie. Sa postim eel putin Miercurea si Vinerea (caci Miereuri

78

L-a vandut luda ~i Vineri L-au rastignit pe Iisus Hristos carturarii si fariseii). Sa nu fie casa de crestin fara 0 candela si rara 0 icoana in fiecare camera. De cate ori ne asezam la masa sa spun em mai intai TatalNostru. Sfestania casei sa se faca macar 0 data pe an. Biblia sa nu lipseasca de la capataiul nostru 9i minunat ar fi daca am citi in fiecare zi 0 catisma din Psaltire, un acatist, un paradis si cateva versete biblice. CeI mai importzmt lut:l'U eate CD :iPOVedDniZi :iD o fDeem CU COD5BCVe:nf'D eel pufin in eele pDtru poaturi mZlri (Ifintele PZlfH. llinfii ltpO:itoli Petru \ii PZlvel. ·lr&ntZl lHZlI'iZl \ii CMciun).

Sa nu mai spun em niciodata: "INCA NU M-AM SPOVEDITPAru:NTE, SUNT PREA TANAR(A)", caci elipa mortii ne-a fost ascunsa de Dumnezeu si moartea cand vine

, ,

nu ne intreaba ee varsta avem. Ne ia, si gatal.Mergem la JUDE-

CAT A, mergem in vesnicie: ori in Ve~nicia Reiului, ori in Ve~nicia ledului. Ar trebui sa ne sperie cuvantul vesnicie. Omul este 0 "biserica indumnezeita", creata de

.

Dumnezeu cu trup si suf1et (Sfdntul Ignatie Brianceaninov),

"Ca ooi sunteti blserice lui Dumnezeu Celui olu"

,

(2 Corinteni 16: J 6). ~i intr-adevar, privind pe verso, casa sufletului seamana grozav de mult eu 0 Bisericuta, Deci, sa ne ostenim a ne zidi "Casa Su{letului" prin (BEDIlVfA, DAB ,. F~ BlJNE, cad zice Domnul:

: NU TKTEMEDECELE CE'AISA PATIMESTI.

"'" , '." ," '"

, FU CREnINCIOS (ORTODOX)

PANALAMOARTE 81 IT! VOIDACUNUNAVIETII"

", " ' " ,

(Apocalipsq 2~·IO). AMIN!,

79

1.. 'fEe\ ~I DOUA DE POIr. .

OU~ ~~

Q ' .11$"

despre felul cum sa te portl in Sffinta Biserica ~i cum saserbezl Duminica si Sflntele Sarbatori

I '

, , ':~,)t$a ziCe DQmnul:pki~i dr~Ptat~~~iface~n~crurt""

, ; dreptetciHn curand vaveni mantutTea !'1e;J,~idrep,tatea:: ; , Mea sevadej;copelftpericiteste(Jmuf~ar.i~avai~e~te ,,' :acesiecl ~ica"~fine,la .: ,ele: piiz~, DOS de odilJDii ,:ea.siiBulJe~l1iirlti~ii{ii fere~tem{ina 'ltll(:a:,sa:

. ", iIlliapt~iasca<~iFi un r.iiii<'(1faiit:?P):c2).· '. " - ..

I. Mai inainte de a merge Ia Sfanta Biserica impaca-te eu toti eei eu eare esti eertat.

2. Lasa si tu din inima si iarta tuturor celor ee ti-au gresit cu

1 1 "

ceva.

3. Imbraca-te intr-o tinuta curata, modesta, chiar smerita, stiind ca nu mergi la teatru, ci ca mergi sa te rogi lui Dumnezeu eu urnilinta si eu lacrimi pentru iertarea pacatelor tale .

4. Sileste-te sa aduci un dar, cat de mie: lumanari, tamaie curata si un pomelnic pentru a fi pomenit tu si toti ai casei tale 1a Sfanta Liturghie,

5. Cand duci 1a altar pomelnicu1 tau, in partea stanga a pomelnicului, 1a vii, sa treci mai intai Patriarhul, mitropolitul sau episcopul Iocu1ui, preotu1 care te-a botezat, care te-a cununat, duhovnicul calugarii si calugaritele pe care ii mai cunosti, parintii,

, ,~ I

nasii fratii surorile si chiar dusmanii tai, si ultimul te treci pe tine.

" 1" , ~ ,

Asa este bine sa facem, dupa porunea sfanta:

, "RUGAT/-vA UNII PENTRUALTII". Caci dupa cum preotii se roaga pentru popor (pacea lumii, irnbelsugarea roadelor pamantului ... ) ~i poporuJ este dator sa se roage pentru preoti si atunci

1

80

rugaciunile lor unindu-se, se mantuiesc impreuna .

6. Sileste-te dupa put ere sa fii la Sfanta Biserica inainte de a in cepe slujba pentru a avea timp sa te inchini in liniste, sa saruti Sfintele Icoane ~i sa poti da din vreme ~i pomelnieul spre pomenire, caci, iata ce spune parintele Cleopa in acest sens:

7. Daca preotul, imbracat in vesminte, se afla pe solee, in fata Sf'antului Altar, rugandu-se, nu-ti este ingaduit sa te urci si tu pe solee si sa-ti spui rugaciunile tale in timp ce preotulle spune pe cele care-i sunt randuite.

8. Daca din intamplare ai sosit dupa inceperea slujbei, apoi star Iinistit la loeul tau ca si nu faei tulburare si altora prin urnblarea

" ,

ta de colo pani colo. Aceasta sminteala este mai mare pacat decat

binele ee vrei sa-l fact. Pacea si desavarsita liniste este de absoluta trebuinta.

9. Stand In Biserica nu privi in dreapta si in stanga, caci aeeasta te sustrage de la gandirea la Dumnezeu.

10. Vorblrea in B.lserlcA. e un piieat foarte mare.

Nici tu nu te rogi si impiedici o/i pe altul si se roage, de aceea, stare a ta in Biserica in lac sa-ti fie spre folos 9i spre iertare, se va face tie spre pacat 9i osanda.

II. Urmareste cu mintea tot ce se citeste si se eanti 9i repeta in minte, macar rugaciunile cele mai insemnate,

12. Sileste-te ea in timpul sh_Qbei sa nu te abati eu mintea la nimic pamantesc, pentru ca macar doua eeasuri din s~ptamana, sa traiesti si tu in adevarata reculegere si tlgiciune.

, 13. Cand te inchini, ra semnul crucii complet o/i eu luare aminte.

Facand semnul Sfintei Cruci in batjocura, inseamna ca batjocoresti pe Stapanul ei, in nurnele Caruia te inchini. Mai de folos e sa faci cruce odata cum se cuvine, dedit sa fluturi de multe ori cu mana rara. sa stii niei tu nici altii ce voiesti sa facio Prin aeeasta vei stami rasul

) , , , >

celor ce te vad, facand sminteala altora si tie iti va fi spre pacat, 14. Asculta eu luare aminte toata slujba pana la sfarsit. Numai asa ti-ai facut datoria deplina catre sufletul tau. Dupa cum dai hrana

, ,

81

indestulata corpului tau toata saptamana, da 9i sufletului tau macar odata sa se sature de cuvantul Iui Dumnezeu Cel datator de viata. 15. Sfanta Evaghelie, Apostolul si Cazania sau prediea, aseuIta-le eu luare aminte in asa fel, incat sa poti spune ~i tu altora despre folosul si invatatura ce ai aflat din cuprinsuI lor.

18. Ca~d se imparte Sfanta Anafora, inchina-te si pe la Sfintele Icoane cu toata credinta ~i smerenia cuvenita,

17. Cand te inchini in fata icoanelor, saruta picioarele la icoana Mantuitorului, mainile la icoana Maicii Dornnului si fata la icoanele sfintilor.

18. Plecand din Biserica mergi intins acasa, ferindu-te a te abate pe la carciumi sau locuri unde se spun vorbe desarte.

19. Dupa ce stai la masa si te odihnesti put in, citeste carti rnoral-religioase, mediteaza si te roaga. Povatuieste-i pe toti ai tai spre cele sufletesti,

20. Daca ai de unde, cerceteaza si bucura pe saraci prin milostenie, eu bucate, eu haine, cu bani si din toate darurile ce ti-a dat tie bunul Dumnezeu. Asemenea si cu cuvinte bune povatuieste pe cei nestiutori pe calea Domnului.

21. Daca vei serba Duminicile si sarbatorile in acest fel, apoi vei avea pe Dumnezeu eu tine, iti va ajuta si se vor binecuvanta lucrarile tale si te va bucura in toata viata ta cu indestulare, eu sanatate

, ,

si cu tot binele.

, 22. Daca vei petrece viata ta a~a, crestineste, la sfarsitul vietii tale vei dobandi S1 ferieirea cea vesnica, cereasca, deplina, pe care Dumnezeu

, ,

a pregatit-o tuturor celor ee-L asculta pe Dansul.

B/BLIOGRA-FIE: Biblia, E.I.B.M., Bucurestl, 1994; www.sfaturiortodoxe.fx.ro; httpllnews.securityorg.net; Jurnalul National, 25.01.2001; Ziarul Saptamana, 18- 24.11.2002; Ziarul Cotidianul, 24-31.1 2.2001; Dictionsr de expresii !ji locutluni romane§ti" Editura $tiinlifica, Bucuresti, 1969; Diciioner de mU%gie genera/a - Editura Albatros, Bucuresti, 1983; Dictionar de cuvinte si expresii, citate celebreEditura Vestala, Bucuresti, 1995; Crestinul ortodox in lumea televizorului !jf a internetului - Editura Panaghia; Ziarul Dracula, 34, miercuri, 10 septembrie, pag. 12-13; Ne vorbest« Parintele C/eopa - Vol. 7, pag. 68.

82

C~lRE CRE~T'N"

DES PRE

TAINA Sltm'IU SPOVEDAMI

@lIbiti cr(}dinci(J~

, I

Dumnezeu l-a creat pe om "Dupa chipul ~i asemanarea Sa"

(Facerea 1 :27). L-a creat cu suflet nemuritor, asa cum EI, Dumnezeu, este nemuritor. Prin ciiderea sa, Adam nu a pierdut tot harul lui Dumnezeu ciici a ciizut prin ispita diavolului. Astfel ca harul ~i arvuna mdntuirii au rdmas in om, ~i numai celui ce se leapiidii de Dumnezeu, i se ia harul Duhului Slant.

S~ no uitam niciodata un lucru: HRISTOS NE VA CERE SOCOTEALA. DE TOA TE V ARSTELE, caci, ehiar ~i gradinarului Ii place "jloarea sau roada timpurie". De aceea, fericit este acela care se pregateste din tinerete sa stea inaintea Judecatorului Supremo

(bE aNDE VINE DENQMII~EA DE POCAIN'fA.?) pooomA - a se pocai - in limba greaca se spune METANOIA,

, ~

iar in limba latina - PENITENTA, inseamna si parere de diu, 0 data eli

fagaduinta de indreptare pentru pacatele ~i greselile savarsite,

( DAR, CE ESTE DE FAPT SPOVEDANIA? )

Spovedania este una din eele sapte Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe si consta in marturisirea pacatelor la preotul duhovnic, cu sinceritate ~i cu diinta. Spovedania este 0 Taina Sffinta care se savarseste de Insusi Hristos, in Duhul STant, prin episcopii si preotii ortodocsi. Prin spovedanie, credinciosul primeste iertarea pacatelor savarsite dupa botez ~j impacarea eu Dumnezeu ~i eu eomunitatea liturgica al carei membru este. Daca Iisus Hristos nu ne-ar fi lasat

83

Privind in natura ne-am jJutea inchipui cd asa aratd In fa/a lui Dumnezeu un Om care nu s-a spovedit de "amar de ani" sau niciodatd in. viatd. Povara plicatelo r nu-i usor de Jus, Ele deformeazd si trupul si sufletui.:

Si totusi: "Dacf:i ne marturisim pacatele noastre, credincios este El (Dumnezeu) ~f drept ca sa ne ierle pacatele" (I1oan 1:9).

aceasta Taina a Spovedaniei, eu totii ne-am fi dus in iad,

SPOVEDANIA este "Mana lui tsumnezeu" esreridicii din pacate, ~i de aceea se mai nurneste ~j "al doilea botez". Multi cameni niei nu stiu ee este pacatul, ba chiar spun plini de sine:

Parinte eu n';_ am nici un pacat!", Si de fapt, pacatul este 0 ;ealitate si inca una centrala a existentei umaoe. Cea mai mare greseala este aceea de a ignora pacatul, de a nu-l baga in seama sau ~i mai gray, de a afirma ca n-am pacatuit.

l

,I

I

I

I

Ne-am putea inchipui ca asa aratd un om dup d ce s-a spovedit. Verticalitatea spiritu.ald 0 dii curdtenia sufletului. Cdt de usor se ridicii un arbore drept spre lumina soarelui, tot asa de 1I,I'or se va ridica si dreptul fa slava lui Dumnezeu, ,>'j fa fel si eel ce s-a usurat de greutatea p dcatelor prin Taina Sfintei Spovedanii.

84

lmaginea de fa/a ne aratd, in mod fo arte sug estiv, cum I ingerul pe care fiecare dintre no! l-am p .. ··,lit de fa Duninezeu, prin Taina Sfdntului Botez, ne indeamnd sa mergem fa 8ft/nla Bisericd pentru a ne mdrturisi fare! rusine, toate pdcatele, fa un preot duhovnic. in acelasi limp, diavolul .i ne trage de m/ineca" SCI nu mergem fa spo vedan ie. Serpii care se vdd ill cale inchipuiesc pdcatele noastre nemdrturisite.

Iata ce scrie in Biblie: "DACA. ZICEM CA PA.CAT NU AVE.M., NE AMAGIM PE NOI iNSINE SI ADEV A.ROL NU ESTE iNTRO NOI. DACA. ZICEM cA N:AM PXCA.TUIT, IL FACElt1 MINCINOS ~I COVANTUL LUI NU ESTE INTRU NOI" (lloan 1: 8 - 10).

ESTE ADEV A.RAT :CADOMNEZEU 'ACERUT PRIMEI_,FMIUJ DIN RAfpOCAiNTA?:.

Da, este adevarat ca Dumnezeu a cerut spovedanie lui Adam si Evei in Rai; atunci cand, dupa ce au gresit, i-a Iuat la intrebari:

"Adame, un de e~ti?; "Cine ti-e. spus ca esti got? "; "Eva, pentru ce ai facut aceasta?". ~i pe Cain il intreaba Dumnezeu: .Llruie este fratele tau?", "Ce ai facut?". Dumnezeu voia, dupa cum user se poate vedea, sa-l faca sa-~j marturiseasca pacatuL

(iN VECHlqLTE:STAMENT A 01 STAT PQCAIDlTA?) Da. Pocainta i~i are inceputurile inca din Vechiul Testament:

"Sf va miirturisi pacatul siiu, care a pacatuit. Si va educe

, ,

Domnului pentru cele ce a gre~it 0 mielusea din oi, jertfa pentru plicat, ~t se va ruga preotul pentru pacatul ce a savar~it

85

~i se va ierta peceiul" (Levitic 5:5 - 19). Deci, trebuie sa remarcarn eu luare aminte ca si in Vechiul Testament, tot preotul era intermediarul, adica eel ce mijlocea catre Dumnezeu pentru iertarea pacatului. Gasim, de asemenea, si la proorocul Iezechiel versetele urmato are: "DE ACEEA vA VOl JUDECA PE VOl DIN CASA LOI ISRAEL, PE FIECARE DupA CAlLE SALE, ZICE DOMNUL DUMNEZEU; POCAITI-vA 81 vA INTOARCETI DE LA TOATE NELEGIUIRILE

" , v.._, v v

VOASTRE, CA NECREDINTA SA NU VA FIE PIEDICA. tEPA·

.!

DATI DE LA VOl TOATE PACATELE VOASTRE CO CARE ATI

',-" ...."'-' '

GRESIT SI VA FACETI 0 INlMA NOUA 51 ON DUH NOU, DE

',-, " , ......

CE SA MURITI VOl, CASA LUI ISRAEL?CACI E(1 NO VOIESC

MOARTEA pACATOSULUI, ZICE DOMNUL DClMNEZEU; iNrOARCETI-vA DECI, SI TP.AITI''' (Iezechiel 18:30 - 32).

, "

IoEC.Hi.E, ~lcAND A FOS+" INS!rra~TA PO~;(INTA SAO

L . .. SPOVEDANIA CA SFANTA TAINA? ....

lATA, DUPA FIECARE PACAT PE CARE-L MARTURISESTE

,

CRESTINUL ORTODOX, II

I

CADE CATE UN SARPE DIN

1

GURA (:;>ARPELE FlfND S!M~

BOLUL pA CA TULU!, DE LA cADEREA DIN RAJ), CEEA CE INSEAMNA CA. LA A DOUA VENIRE, MANTUITORUL NU-L VA INTREBA DE TOATE pACATELE MARTURISITE SUB EPITRAHIL, IN TAINA SFINTEI SPOVEDANII.

Ca Sfanta T'aina , POCAINTA a fost instituita de insusi

,

Mantuitorul Iisus Hristos, Care, venind de la riul Iordan, 'i~i incepe

rnisiunea Sa prin indernn Ia pocainta, atunci cand ros este prima

86

Sa predica: "POCAITI-VACA S-A APROPIAl' IJV(PA.RATIA

., -. ,_,.- . ,

CERURILOR" (Matei 4:1 7). ~i, de fapt, acelasiindemn 11 rostise

Si Sfantul loan Botezatorul: "POCAITI-VA cA s·A APROPIAT

..( v..... , .. , . '-, ".,,,~ -'.

IMPARAPA CERURILOR" (Mater 3:2), Ii sus Hri sto s Ie

fagaduieste Apostolilor aceasta putere de a ierta pacatele oarnenilor, a~a cum rezulta cat se poate de clar .din versetele urrnatoare: ,,~ITI VOl DA TIE CHElLE IMPARATIEI CERURILOR. 510RICE

, _, ~ t ,

VEl LEGA PE PA.lVlANT VA FI LEGAT 51-N CERURI, 51

. .. , " . ,. ,

ORICE VEl DEZLEGA PE PAMANT VA FI DEZLEGAT SI·N

CERCJRI" (Matei 16: 19). .,,'

Sau, asa cum rezulta din alt verset: "ADEVA;RAT GRAIE5C VOUA: ORICATEVETI LEGA PE pAMArtr \TOR FI LEGATE

;... , :. ,u _' _

51-N CER, 51 ORICATE VETI DEZLEGA PEPAMANT VOR FI

, '"..,' .

DEZLEGATE SlIM CER"(Matei 18: 18).

. , "~ ~. ,

Dad din ceIe doua versete de mai sus rezulta fagaduinta de

a ierta, puterea pentru a savarsi ace asta Sfanta Taina Ie este incredintata efectiv Sfintilor Apostoli, a treia zi dupa. Inviere, cand Iisus Hristos, intrand prin usile incuiate le spune:."PACE YOGA ! PRECUM M~A TRIMISPE}JlINE TATAL. vA TRIMIT ~I ECJ PE VOl" (Ioer: 20: 21).

lubiti credinciosi, sa fim foarteatenti la cuvantul VOl did

" ,

prin el Mantuitorul se refera la APOSTOLI,EPISCOPI· ,I

PBEOTI si nicidecum In. cei care umbla prin tramvaie, trenuri,

~ , l __ . i" • •

priri parcuri, pe scarile blocurilor si vor sa ne rataceasca- de Ia dreapta

credinta - OBTODOXIA.

,,51, ZICAND ACE5TEA,A SUFLAT ASUPRA LOR

, ~

~I LE·A ZIS: LUATI DUH SFANT" (loan 20: 22). De aici se

poate vedea ca ~ •. PBEO'fII au harul Duhului Sfant, prin hirotonie. A vern vreo dovada ca preotii au haru! Duhului Sfanr? DA! A vern apa sfintita de la BOBOTEAZA, care nu se mai strica nic io data!

"CARORA VETIIERTA pACATELE, LE VOR FI IERTATE ~I cARORA LE VEri TINE. VOR FI PNUTE" (loan 20: 23). Mantuitorul a SIllIS deci Apostolilor "VEP IERTA" ~i nu a zis VOl IERTA. Acest "VEP" este un plural ~i se refera la APOSTOLl,

87

EPISCOPI,I PBEOfI. Sfintii Apostoli s-au tnaltet la cer, dar' au lasat pe episcopi si preoti ca urmasi ai lor. Deci, P.ACATELE LE IART.A usas HRISTOS PRIN PREOTI iN DaHaL SFANT!

,

1 IN LEGEA r{al MdISE,"E~I~h;A i>OCA!INTA'PENTR{J,

. , " , .. ",#l pA.CAJ:o'S?": "'. 1.';.1-". ~

In legea data evreilor nu exista pocainta pentru pacatos, rasplatinduse cu moartea pentru moartev Si, scotandu-se ucigasul chiar de la altar pentru a fi omorat ... "VIATA' PENTRU VIATA., ·OCHI

, - ...... ......'

PENTRG OCHI, DINTE· PENTRU DINTE, MANA PENTRU

MANA, PICIOR PENTRCJPICIOR, AR5URA PENTRU AR5URA, UMFLAtUR.A.PENTRO GMFLATCJRA." (lesiree 21: 12-25):

Cine purtape el 0 povara sambata, sau facea vreo lucrare, chiar de s-ar fi cait siar fi prornis ca nu mai face, nuera iertat si trebuia sa moara, Cine ar fi facut focin casa sambata, trebuia sa moara (Iesirea 31:18). Dad. curvea cineva, negresit trebuia ornorat (Levitic 2.0: 1.0 - 21).

Pe cand, in legea cea noua a lui Hristos, in Sffinta Evanghelie,

nu este tot asa. Aici se spune:

• "Podiiti-va, cad s-aapropiat imparapa cerurilor" (Matei 4: 17);

• "Faceti deci roada, vrednica de pocainta" (Matei 3:8);

• "Pocaiti-va si credeti in Evanghelie" (Marcu 1 :15);

, " ~ ..

+: "Hristos este sfarsltul legii" (Romani. 10:4).

(. CUM TREB~IE;S~JNE PREGATlM: PEN1!RU~.~RO~E·J!)ANIE? J

Mai intai, trebuie sa ne cercetam cugetul; sa ne facern un examen al constiintei, Trebuiesa ne procuram un indreptar de spovedanie ~i cu 0 coala alba in fata sa cercetam fiecare dincele 500 de pacate scrise acolo. Pe care le-arn facut, le scriem pe aceastahartie, obagam in buzunar si dupa ce am postit eel putin trei zile, ne alegem un preot duhovnic, caruia in timpul spovedaniei ii citim pacatele scrise pe hartie, La Iesirea din Biserica ardem hartia pe care ne scrisesem pacatele. Acest preot duhovnic esteo "dilauza in drumul catre Hristos", Astazi toatalumea vorbeste de doctor de familie ~i de avocat de familie, dar de PREOT DE FAMILJE nu vorbeste aproape nimenilOr, preotul este

88

si el foarte important, pentru eli in cele trei mari momente cruoiale ale vietii noastre: botez, cununie, inmormantare, el trebuie sa fie langa noi, Sa nu ne fie rusine sa marturisim pacatele .noastre, cad diavolul ne ia rusinea cand pacatuim si ne-o da dnd vrem sa ne spovedim, Deci, sa nu ne fie nicideeum rosine si sa marturisim tot sa aruncarn

, ,- ;

afara din noi mizeria pacatelor, caci daca mintim sau ascundem vreun pacat laspovedanie, pacatele nemarturisite, indoite le vorn avea pe suflet, eu greutatea, durerea, si mustrarea lor: 'iNU~TI FIE RUSINE

......... ". ,

A-TI MARTURISI PACATELE!' (Sirah 4:28). Sa nu spunern in

seaunul marturisirii C"i.l nu avem pacate, aducandu-ne arninte de cuvintele Sfantului loan Evanghelistul care zice: "DACA ZICEM cA PA:CAT NU AVENI, NE AMAGIM PE·NOIINSINE 81 ADEV ARUL NU ESTE lNTRU NOI. DACA MARTURISIM pACATELE NOASTRE, CREDINCIOS ESTE(DUMNEZEU) 51 DREPT, CA sA NE JEHTE pACATELE SI sA NE CURATEASCA DE TOATA NEDREPTAlfEA" (1 /o;'n 1 :8-9) r , Sa nu uitam ca Sfantul Apostol Pavel se soeoteste: "eEL DINTAI DINTRE pACATO~I" (1 Timotei 1: 15), iar'Sm.ntul Iacob zice:

"TOTI qREf~HM MULT" (Jacob 3:2). Asacum lenjeria se spala cu detergent, tot asa.si sufletul nostru trebuie spalat, darnu cu detergent, nu la masina de spalat, ci prin spovedanie la un PREOT DUHOVNIC.

(DA~ 1?.c1J'~ SPg¥EJ)A~II;:,Cg~ TR~i3·~i~ .. ~A NR PURj('~®

89

pacatelor, paza poruncilor ~i peste tot sa arate roade deIndreptare fI,FACEF ROADE VREDNICE DE POCAINrA" (Luce: 3;8) Roadele aeestea se arata in omorarea pacatului, in urmarea virtutilor ~i a faptelor bune: "NOl CARE AM ManiT PA..CATULUI, CUM VOM MAl TRAI iN pACATr (ROmani 6:2).

Rasprins: Textele aduse ca argument, ca acela cu .iertarea slabanogului din Capernaum, femeia piicat6asa,talharul de pe cruce etc, no au nimic de a face eu Taina Pocaintei ~i eu marturisirea la 'preot caci erapevremea cand Mantuitorul mi instituise inca Taina Pocaintei, ~i apoi fiind chiar Hristos de 'fata, EHtisu~i facea dezlegarilede ·pacate.

Cu toate acestea, chiarsi ,in VechiulTestament se intalnesc

90

cazuri cand marturisirea pacatelor nus-a facut direct lui Dumnezeu, Asa de. pilda, insusi Psalmistul David s-amarturisit lui Natan proorocuI (2Regi 12:13), iar Aaron.s-a marturisit cu cainta lui Moise-si nu direct lui Dumnezeu· (Numeri 3:11-12). Iata ca, ~i in: Vechiul Testament a existat posibilitatea marturisirii indirecte, ". '. ", I

Riispuns: Numai cei ce au darul preotiei pot savar~i aceasta Taina, pentru ca numai apostolilor si, prin ei, urmasilor ~i ajutatorilor lor, care 'au darul preotiei, le-a incredintat Mintuitonil puterea ~i dreptul de a ierta pacatele, de a lega ~i dezlega (Matei 16: 19). Iar euvintele ,,{IN (It. AL THIA" din reprosul cultelor inseamna credinciosul care marturiseste si preotul care primeste pocainta, Si, fiindca si pre9tii se spovedesc, aceste cuvinte .,unul eliuie" mai inseamna 9i .marturisirea unui preot, la preotul.lui duhovnic, care-i primeste pocainta. Cand rnarele Apostol Pavel. a predicat Evanghelia lui Hristosin Efes, vedem ca: ."multidintre.cei ce crezuserii; veneau sa se miirturiseescii ~i ·sa spunii faptele lor'(Feptele Apostoli(or 19: 18). DAR UNDE VJ::NEAO, DECATNOMj\ll.A MARELE APOSTOL PAVEL, SPRE ALE iMPARTA.SIIERTAREAI>A.CATELOR? Fiindca numai

,

Apostolii lui Hristos 'au luat 0 putere ca aceasta; de a lega sau dezlega

pacatele eamenilor .. 'Ca dbvada,·:Sf"antulAp:ostol Pavel.in prima epistola catre Corinteni il excomunica pe incestuos, tar in cea de-a doua epistola catre Corinteni iI .iarta, apai tot e1 a dat satanei pe Imeneu si pe.Alexandru (1 Timotei 1:20), ca si altii sa se invete sa nu huleasca.

LA DBEAP'I'A JlJDECATA· A LUI HBlSTOS SE VA VEDEA.'CINE A AVlJTPIJTEIIE\. PE·P.i.Mt\Nr DE A LEGA ~I DEZI.EGA PACATELE OAMENlIiO~ DAB; PENTlUJ'(EI iN~EIA'fIVAFIPIlEA TARzm t .

'. '

91· .

CULTEI£~RELIGibA:SENE~RE;PttJ;l~J3~~~~~1E~~~WIl-~~~~ : ~, POT IERTA:P.ACATELE'}cA SCRi~,ESTE .,~CINE ~O1\~ 81\-~. ;

~, - ft·-..t A j(' " - ':fE{;ar' ~!S uj_ ~ ~1_ ... ,:u "'" - "".,

, .. ", :~.I IE~RTEf . ~p~~i ms· :NUM.AH:JNUUjpUMNEZEfI" ,

",' 0."" , . ... ij. ~",;;;'l •.. , .• ~ 'j;t A!li; 'r'f ' . i j

} " .:l: i~lr!; ~ . a':5'2WJl!?i' Ij." ' 'e ';l.f" " .'ilt!""jl~

,:;- : • .'t ... \ f\ij_~ ~1 J It_',..: ... "JI'+~ "100>." -. •• ~'_,:,~_.,..(";I 1.,.. _::I --<-. a.; a ':~,

. Raspqns: Este adevarat oil. numai Dumnezeu poate ierta pacat<11e;

Dar, in insa~i Taina Spovedaniei, nu preotuleste eel care iarta ~acateleci tot Dumnezeu, dar prin mijlacirea preotuhlL~oi sp:me~ cat se Boate ~~. ~lar eA: PA.CATELE LE IARTA. HRlSTO$ PRIN P~OT.IN .. DUI1UL SF ANT. Dumnezeu este Izvorul si St'apamii Darului, al p~telji de a ierta pacatele, preotul fiind numai un ,:administrat~r" alacestui, cl~" ,.~~:e adevarat ca preotii fiind oameni pot avea si ei umbre sau scaden III viata, dar am spur; deja ca,' in taina Pocaintei sau a Spovedaniei, nu preotul iarta prin puterea sa pacatele celui ce se spovedeste, ci to~"" h~~ lui Dumnezeu. Preotul, chiar pacatos fiind, poate avea .acest dar, caci, ~~. Sfantul Apostol Petru a fostpacatos fiindca. s-a lepadat de Domnul ~l invatatorul sau, si totusi, a primit acest dar. Deci, preotul de,asupra pacatelor sale, de care va rjispunde insusi, ary in. el darul pe ca.re l-a prirnit prin Taina Preotiei de alega. si dezlega pacatele,

IN IMAGiNE S~ VEDE CUM, OMUL CARE SI-A MARTURISIT TOATE

pACATELEL..A DUHOVNIC, ESTE INCUNUNA T DE INGERUL pAZITOR CU "CUNU!VA JERTA.Rlf'.

ASA Sl NOI sA NE MARTU. RISIM TOATE pACATELE NOASTRE, SI sA NU

'.... ..... 0' .

UITAM CA: "DIAVOLUL

NE IA RDSINEA cnno

..... .... ' .

PACATUIM, SJ NE-O

" '.

ADUCE CAND VREM·

.... sA NE SPOVEDiM;'.

, !

92

. @uj,fti drcdil1oitJ.sZ'

': .,; I . J'

Istoria ne rnarturiseste ca, totdeauna omul. ~i~a: dat .seama de rautatea pacatului si a incercar felurite mijloace pentru a scapa de pacat, si in .acelasi timp pentru a se impaca cu Dumnezeu, Astfel, unii se ,bi~iuiau)ana la sange, altii se imbracau in sacsi-si puneau cenusa in cap, petrecand in plans; post '~1 rugaciune, altiiaduceau j~rtf:, ~~' ~niril~le, altii marturiseaupacateleinpublic, altii Ie scriau pe hartii ~1 ap,?l le anmcau pe apecurgatoare spre a se duce sr.ele cu apele. Deci, se vede edt de mult au simtit oamenii nevoia d~ a-si descdrca sufletul de povara plicatelor, cu :Ute cuvinte, de« se spovedi.

" Aceasta necesitate fireasca a 'spovedaniei este vizibila si azi.

Unii, nu pot muri pana nu-si destainuie 0 crima, san alta fapta rea care Ie apasa ccnstiinta. Altii nu pot manoa sau bea in liniste 'tara aceasta descarcare, caci, dupa 0 fapta rea, mustr~i'lje constiintei aduc pe am mai aproape de Dumnezeu, de "ochiulneadormit alltii Dumnezeu" care vede si' stie totul, Unii, deznadajduiti, se sinucid crezand ca ih moarte este, singura scapare. :8,i' sunt cei mai l:ataciti, deoarece prin moarte, in lac sa se dep artexe de' pedeapsa lui Dumnezeuvse.apropie mai mult de ea, "lsi taiesinguri creanqa de sub picloare", pentru ca: au.pierdut orice prilej sau vreme de pocainta, sinuciderea ,fiind un pacat impotriva Duhului Slant, pacat care nu se'

iarta invecii 'veCilor(Marcu 3~·2g:29). '

A:_ •

, @!, . fnchcicr~

Trebuie sa ne spovedim eel putin de patru ori 'pe 'an, in cele patru posturt mare ale anulul, sau ori de cate ori ne-o cere con~tiinta.~i pe cei din familia noastra sa-i indemnam la feI, pe eei cunoscuti, .iarcand cineva este pepatul de moarte, sa alergam mai intfii la preot {>i apoi la doctor. Chiar daca, cei pe care ii vom indemna sa se spovedeasca refuza pe moment, sa riu uitarn urmatoarele:

CUVINTELE D.AINUIESC MAl MULT DECATSTATUILE CUVINTELE DETERMINA ACTWNI. Asadar mai 'devreme sa~

. , ..". ~

mai tarziu, cu ajutorul lui Dunmezeu, se VOt spovedi ~j ei. . '

93

• a stint,ei -(~\1\ ,', "

.....

Impa .... ,rt ....

", ; as~_

, '. ' ., qlJll

@ar dospre Ofj/t/nld dliinti tf @mptirtti{d11itJi itflti CtJ ne S/June" @istIs crerlst(1s:

.,Eu s unt: paiiiea viefH.

Parintii vostri au ritancat 'Il'ta:na fn ~=:::;....'

, ,

pustie ~i au murit. p5.inea care se coboerii din cer este aceea din care, dadi, manancacineva, nu mo ere: En sunt painea cea vie care s-a pogo rat din cer. Cine ma.nanca din piiin.ee». aceasta viu va fi in oeci. lar painea pe care Eu 0 ooi da pentru viata lumii este trupul Meu. Decl, iudeii se certau fntre ei zicand: Cum poate Acesta sa ne dea trupul Lui sa-L

,mancam? SI Le-e. zis Iisus:'"

, . '

Adevarat, adevarat zic voua, daca

nu vefi mence trupul Fluiui Omului ~i nu veft bee. sangele Lui, nu vefi avea viata in uoi.Cel ce mananca trupul Meu ei bea

sangele Meu are viata ve~nica, ~i Eu fl voi in~ia.fn ziua cea de apoL ce. ee miinRne8 tnJPId Men If2I hea sADgele Meu'ramAne intro Mbie ~ En Intra el"

(lmUJ 6: 19-57).

94·

Iubiti crediilCi~si,· si acum, dupa ce ill irtteIes di" 'trebuie sane spovediri1~i sa ne impart~~im eel pu~iri de 'patm 'or~pe an; sa studiem impreuna patru aspecte particulate ale acestei probleme:'

I. EXISTA CREDiNCIOSI, CARE NU 5·AO SPOVEDIT

L : ' v ". ....._. ~...... .._ '.._, -I~." _ .f.... ..... ;.... . """ . "

51 NO &·1\0 IMPARTASIT .NICIODATA IN VIATA (LA PEL DE

, ... "_ ; 'V"· ., ... ~. \J ...

GRAV: aNn DIN COPILARIE SAO ALTII DE LA NUNTA).

. . ,

Aici se incadreaza acei crestini care postesc, se roaga, merg la Biserica in fiecare Durninica, d3r care nu s-an spovedit si nu s-an impartasit niciodata. Este ca sicwh ar face cineva liceul dar nu si-~'lua bacal~u~eahil,

~ .. . ~ ,,-', . -. ~, - ~ .

ea ~i cum ar tern1ina cineva 0 facultate dar.nu ~i-ar lua licenta (nu-i va

recunoaste nimeni studiile), sau mal clar.ica ~i cand ar fl· facut cineva scoala de soferi ~i n-aravea carnet. Daca I-arprinde politia i-a~ cere carnetul, ~i. nuadeverinta ca a terminat scoala, Politistul i-ar zice: "Nu rna intereseaza scoala siadeverinta, en vreau sa vad carnetul, iar dad nu-Iaveti vijntoc~esc dosa~ penal". Asa va fi sicu nor dadi v~m spune: Doamne, am crezut, am postit, ne-am rugat,am fost la Biserica, dar nu ne-am spovedit: ~i nu ne-am i~parta~it -l~.boch~a (sandin c~pil~e).;. nu ne vom mantui sufletele!

2. EXISTA 0 FOARTEMARE PARTE DIN CREDINCIOSI CARE SE'SPOVEDESCSISE IMPARTASESC O:SINGOR'A

~ ,.,

DATA PE AN.

'd

In imaginea de mai sus crestinul s-a spovedit in Postul Pastelui,

96

dar in celelalte trei posturi nu, ~i, acum 0 intrebare: ce atarna mai greu unsfert (pdcate iertate), sau trei sferturi (pdcate neiertate)? Este clar ca trei sferturi atarna mai greu si ne trag Ia osandal Deci, eu asa putina spovedanie nu ne putem m§.n,t~i sufletele!

3. ExiSTA. OMARE'PARTEDIN CREDINCIOSI CARE SE

. '" ,.,. \J.... .-. '. ..., .

SPOVEDESC SI SE IMPARTASESC DE NUMAI DOGA ORI

, . ., .'

PE AN. '

NESPOVEDIT ,I NeiMPART~rr

tn imaginea de mai sus, crestinul se spovede ste si se impartaseste in Postul Pastelui ~i in Postul Craciunului, deci jumataie de an are pacatele iertate si jumatate neiertate. Daca ne spovedim zeee ani in acest fel ne raman cinci ani intregi rara sa ne fi spovedit deloc (10 x 112 = 5). rhea ne spovedim 80 de ani in aeest fel ne raman 40 de ani rara sa ne fispovedit deloc ~i in felul acestanu ne va ierta Dumnezeu pentru eli defapt: tlMint~irea ,estedarul lui

Dumnezeu" (Efeseni 2:8). ," ,

4. EXISTA. 0 ALTA PARTE DIN CREbINCIO~1 CARE SE SPOVEDESC SISE IMPARTASESC, DAR" ClI 0 LlPSA:

..' , ',' , . '" .' ..,' - \' .

POSTal. SFINTILOR APOSTOLI PETRO Sf PAVEL.

, . '.

, JlESPOYEUlT fl NEiilll!!ARI~ r

Daca tot .s-a spovedit ~i s-a imparta~it in trei posturi ale anului, 8-0 fad! ~i in eel de-al patrulea.post.casa fie a~a cum ar trebui (conform cu porunca a patra bisericeascd), astfel i~i pericliteaza mantuirea!

97

lata cuvintele prin care Duhul Stant ne descopera de ce atunci cand ne ruqarn nu suntem asculta] de catreDumnezeu. Nu suntem ascultati, flindca suntem plini de patimi, de pacate, Dar Dumnezeu ne arata si calea pe care 0 avem de urmat: "spalay-val

cura[i[i-va !It • , , "

Spovedania, aceasta "baief~ de care avem cu tojii nevoie, nu este 0 baie oblsnulta cu apa 9i sapun.ci 0 baie a sufletului,cu lacrimi, cu parere de rau pentru pacatele facute, 9i cu hotarare de a nu rnai gre9i. Este un ual doilea botez", mai greu decat cel dintai, dar absolut necesar pentru rnantuirea noastra,

Din nefericire, Ja aceasta baie curatitoare de pacate, la rnarturisire, putln: sunt cei care vlnpreqatitl, adica cu cuvenita cercetare a cugetului 9i a pacatelor, cuhotararea de a nu mai pacatui, dea face canonul cuvenit, ci se spovedesc numaidin obisnuinta, fiindca yin Pastlle sau Craclunul, fara sa stle ce este spovedan ia, cum se face, 9i ce preqatlre prealablla ar fi necesara, 9i ce este mai gray, unii nu s-au spoveditde cane erau copii, sau de la casatorie: altH amana rnarturtsirea la batranete, rnotivand ca acum nu pot posti, nu au timp sa rnearqa la Biserlca, sunt tineri, au

98

serviciu, famine, trebuiesa-sl tralasca vlata, nu suntprea pacatosi, uitand ce zlce.Sfanta Scriptura: .Nebune, in noeptee aceasta vorcere aetetinesuiletut t~u", (Luca12:20) ~i:'"in ce te va gasi moartea, in aceea veifijudecat".

, Mai exists 0 cateqorle de "cre§tini" care, fiind crescuti ~i educatl In spiritul doctrinei materialist-atee, nu stlu absolut nimic despre aceasta Sfanta Talna a lrnpacarii omului cu Dumnezeu, sau ~tiu ceea ce au auzlt din defalmarile, criticile ~i din propaganda antlortodoxa dusa nu numai In trecut, ci chiar si tn prezent. Pentru acestia, cultul ortodox serezurna la cateva sarbatori mai mari·(Pa~tile, Craciunul, Sarbatorile Sfinti"lor al carer nurne iI poarta, Botezul, Casatoria), care se sfarsesc cu mese ~i petreceri paqane, acestea . fiind de fapt motivele pentru care Ie tin, Cunoscand aceasta stare a crestinului de azi, am pornit de la adunarea unor Tnvataturi ~i Canoane (Legi) ale Bisericii care, desl pot sa apara 1nvechite, prea greu de irnpllnit, credem ca vor fi spre folos ~i calauza celor care doresc sa se mantuiasca,

Doamne Dumnezeul nostru, Cel bogat intru mila ~i necuprins Tntru lndurarl, Carele singur esf din fire fara de pacat ~i pentru noi, fara de pacat, Te-ai facut om, asculta.in ceasul acesta dureroasa mea ruqacune, ca sarac silipsit sunt eu de fapte bune, siinima mea s-a tulburatlntru mine; ca Tu.Doamne, Imperate al cerului sial , pamantulul, ~tii ca toata tineretea mea in pacate 0 am cheltuit sl, umblano dupa poftele trupului meu, m-am facut cu totul bucurie dracllor, cutotul am urmat diavolului, tavalindu-rna totdeauna in noroiul poftelor. ea tntunecandu-m-se gandul din copilarie ~i panEl acum, niciodata nu am voit sa fac voia Tacea sfanta, ci cu totul robindu-ma poftelor care rna tnconloara m-am facut de ras !?i batiocura dracilor, nicidecum in rninte socotind ca nesuferlta este urgia fngrozirii Tale eea asupra pacatosllor 9i gatita fiind gheena focului.

99

Din aceasta prlcina lntru deznadajdulre cazand;J: 9i nicidecum intru sirntire de lntoarcere fiind, pustiu si gol dedragostea cea catre Tine m-am facut. Ce lucru dracesc nu am lucrat? Ce fapta grozava !?i inversunata nu am savarslt cucovarsire !_?i cu sarguin!a? Mintea cu totul mi-arn intinat, prin cugete trupesti; trupul mi-am spurcat, prin arnestecari: duhul cu totul rnl l-am pangarit cu lnvoirea spre pacat. T oate madularele ncalosulul meu trup, a lucra !?i a sluji la pacate, Ie-am pornit. $i cine oare nu ma va plange, pe mine ticalosul? Cine nu rna va tangui pe mine osanditul? Pentru ca eu singur, Stapa ne, mania Ta 0 am tntaratat, eu singur urqia T a asupra mea 0 am atatat, eu singur rautatea lnaintea Ta am facut, tntrecand !_?i covarsind pe toti cei din veac pacato(?i", fara de asernanare pacatulnd ,!;,i fara de iertare,

Ci de vreme ce esti mult milostiv si rnult indurat, lubitorule de oameni, 9i astepfi into~rcerea oamenilor, lata 9i eu rna arunc.pe sine-mi inaintea lnfricosatului si nesuferitului Tau divan.ei casi cum m-as atinge de Preacuratele Tale picioare,.dintru .adancu] suflefulul strig Tie: rnilostiveste, Doamne, iarta-ma, tndura- Te, ajuta neputinteimele: pleaca-Te nedumeririi rnele.ia arnintela ruqaciunea, mea, ~i lacrimile mele sa nu Ie treci cu vederea. Prlmeste-rna pe mine, cela ce rna pocalesc.si ratacitfiind, tntoarce-rna si, tritercandu-ma, trnbrauseaza-rnas! ma iarta cacl rna roq.Pentruca nu ai pus pocalnta dreptilor, nu ai pus iertare celor ce nu qresesc, ci ai pus pocainta asupra mea, a pacatosului, care spre intaratarea Ta am lucrat. Gol 9i descoperit stau inalntea Ta, cunoscatorulede inirni, Doamne, rnartunsincu-ml pacatele mele, pentru ca nu pot sa caut 9i sa vad inaltimea cerului, fiind impilat de greutatea pacatelor mele. Deci, lurnineaza-rnl ochii inimii melesida-rni rnie umilinta spre pocalnta si zdrobire de lnirna spre indreptare, ca, avand buna nadejde !?i deplina adeverire, sa merg la lumea cea de acolo, laudand ~i binecuvantand totdeauna Preast8nt numele Tau: al Tatalui !?i al Fiului !?i al St8ntului Duh acuni ~i pururea !_?i in vecii vecilor.

. Amin.

100

Inainte de a incepe sa ne marturisim pacatele ar trebui sa spunem al?a:

"Marhirisese inaintea lid Dumnezeu, Celui inehinat in Sranla Trelme, Talalui ~i Fiului ~i Srantului Duh, inainlea Preasfinlei Nasditoare de Dumriezeu ~i Pururea Fecioarei Maria, inainlea tuturor tnqerflor, a ttrturor sf'lntllor lui Dumnezeu ~i inainlea sf'Intte] voastre, p arfnte duhovnie, ca eu, pacatosul, in toata elipa ~i. in tot ceasul a~ suparat pe Preabunul Dumnezeu eu pacatefe 1Ii rautatlle mele cele lara de numar";

I. Am pacatult cu increderea prea rnare.sl nesocotlta.in Dumnezeu, zlcand ca EI este rnilostiv ~i ma va ierta ~i pentru acesa pot sa pacatuiesc rnereu.

2. Mi-am pus In minte sa pacatuiesc cat voi putea, zlcand ca ma vol pocal la anul, la batranete, pe patul rnortii.Arn zis ca daca va voi Dumnezeu ma va rnantul, iar daca nu, rna va pierde.

3. M-am deznadalduit de mila lui Dumnezeu, ca tot nu ma va ierta, de aceea am

pacatult mereu. .

4. Mi-am pus in minte sa ma slnucld ~i ehiar am lncercat sa fae aceasta.

5. Am stat Impctrlvaadevarulul aratat ~i dovedit al Bisericii cuprins in Sfanta Scrlpfura, Sfanta Traditio ~i istorie, motiv pentru care am Tntristat ~i alungat Duhuf Stant de la mine.

6. Mi-am impietrit inima, neprimind ~i nepazind cuvantu: lui Dumnezeu, socotind Durnnezeiestlle Scripturi mincinoase. Am avut ganduri de hula lmpotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfinfilor sau a altor lucruri sfinte. . 7. Am hulit faptele buns ale aproapelui; am invidiat pe aproapele pentru darul ce i I-a dat Dumnezeu.

·101

8. Din rautate nu am dat Tnvatatura despre credinta (daca am stlut) celor nestiutori.

9. N-am vrut sa aud vorbindu-se despre Dumnezeu, credinta, religie.

10. Am zls ca Dumnezeu eo nascocire a preotilor, ca EI nu exista Tn realitate; ca nu exlsta suflet, nici ingeri, nici draci, nici judecata, nlci inviere, niei rai siiad, nici alta viala viitoare; m-am lepadat de Dumnezeu cu cuvantul, cu gandul, chiar ~i in scris.

II. Am zis ca Dumnezeu ne-a dat uitarii, ca nu se mai ocupa de noi.

12. Am crezut mal mult in calendar decat Tn invaiatura Bisericii, !inand

sarbatorile ~i posturile dupa calendarul vechi. .

13. Am tinut calendarul vechi, nesocotind hotararea Sf8ntului Sinod al Bisericii. Am reb~tezat ~i am recununat pe eei ce au fost botezatisl cununati de catre preopl Biseridi care respectau nouI calendar, zicand ca acesti preotl nu mal au Har.

14. M-am lepadat de unica ~i dreapta credinja ln Dumnezeu, cea ortodoxa, trecand la alte credinte eretice, sectare, schismatice sau filozofii (evrei, musulmani, budisti, baptistl, penticostali, adventisti, iehovlsti, stilisti, catolici, protestanti, atei etc.). Am practicat yoga, arte rnartiale, bioenergie, parapsihologie, radiestezie, telepatie, hipnotism ~j alte asemenea acestora. Am indemnat ~i pe altli la asa ceva.

15. Arnluptat tmpreuna cu potrivnieii Ortodoxiei la dlsereditarea preotilor ~i a tnvataturllor Bisericii; am facut glume pe seama lor.

16. Am ucisau voia sau fara de voia mea (Speciflcati ce ati ucis: oameni, animale, pasarele, gaze ... ).

17. Am asuprit pe cei saracl, pe vsduve ~i pe orfani; pe cei neputinciosi sau lipslti. Am oprit plata celor ce mi-au lucrat. .

18. Am defalrnat.batlocorlt, batut pe parintli mei trupestl sau duhovnicesti.

19. Am silit pe altii sa pacatulasca sau i-am ajutat la pacat (la care anume); am luat apararea celui ee pacatula,

20. Nu am mustrat pacatu' altora, cand a fost vremea a face acest lucru,

21. Am avut Indolala, ~i mai am, de credlnta intru Unul Dumnezeu Cel Tn Treimea cea de 0 fiinia 9i nedespartlta - Tatal, Fiul ~i Duhul Sfant,

22.Am avut indoieli asupra credintei Ortodoxe ~i a celor 7 Sfinte Taine (Botezul, Mirungerea, Pocairv[a sau Spovedania, lrnpartasanla, Preotia, Nunta si Sfantul Maslu).

23. N-am iublt pe Dumnezeu mal presus de orice. Am cautat sa plac mai intai oamenilor ~i apoi lui Dumnezeu.

24. M-am rusinat a face fapte urate lnaintea oamenilor, dar am facut in ascuns, fara a ma rusina de Dumnezeu.

25. Am purtat numele de crestin dar cu viata am fost mal rau decat un pagan.

26. M-am unit cu ateii, ereticii, sectarii, schlsrnaticii, prlmindu-lln casa mea, rnancand, ruqandu-rna lrnpreuna eu el, Am fost Tn casa lor sau la adunarile lor Incurajandu-l ln credinta lor, zicand ca 9i el vorbesc tot din Scripture si cred tot in

acelasl Dumnezeu. '

j

102

27. Am primit binecuvantare, daruri !ii ajutor de la eretici sau sectari. M-am casatorlt cu eretic sau sectar.

28. Amavut ~i mai am indoieli asupra Sfintei Biserici, a cinstirii Maicii Domnului, a Stintei Cruci, a Sfintelor lcoane, a Sfintelor Moaste sau a altar tnvataturi

Ortodoxe.· • >

29. Am citit carti eretice sau sectare, care sunt p€lgubitoare pentru suflet :;;i

potrivnice Bisericll, : <

30. Am facut glume, ironii; am fi!lcut pe altii sa rada pe seama cuvintelor din Sfanta Scriptura, a Sfintllor, precum ?i a preotllor si a celorlalf slujitori ai Blsericil, 31. Arntratt antlcrestineste :;;i prin mine s-a hulit numele lui Dumnezeu tntre oameni. M-am rugat lui Dumnezeu sa-rnl ajute la pacat,

32. Am tinut ziua sarnbetel, /a fel ca adventistii, in loc de Durnlnlca.

33. Am crezut Tn spiritism; m-am dus la cei care vorbesc cu rnortil, la cei care deschid cartile stinte (chiar ~i la preotl): am crezut in vlse sl vedeniL

34. Am defairnat schlopii, ologii, ciung/i, cOco:;;alii, uralii etc., nesocotind ca 9i ei sunt oameni si zldiri ale lui Dumnezeu.

35. M-~m rusinat a face semnul Sfintei Crud la aratare, cand am trecut pe langa biserlci sau trol]e. Am batjocorlt semnul Crucii.facandu-l strarnb pe fata mea. Am facut semnul Crucii pe cusaturi, covoare, paturi pe care le-arn asezat pe jos sau pe pat, calcand sau asezandu-rna pe ele.

36. Am slujit fapturii mal mull decat lui Dumnezeu, iubind copili, parin]!i, fratii, sotla (sotul), rudeniile, prietenii, sau: averea, luxul, desertaciun II e.Iurnesti, jocurile, cantecele, glumele etc. mai mult decat pe Dumnezeu.

37. M-am ,Iasat amagit de pacat, de frica !}i ruslnea oamenllor, pentru bunuri trecatoare, pacatoase :;;1 pentru placerl turpesti

38. 'Am slujit idolilor, adica pantecelui, iublrll de arginti, precurn :;;1 altor pacate

idolesti, jertfindu-Iedin agoniseala mea. .

39. Am ocarat pe altil ca sunt blanzi, rabdatorl, ca mergla Blserica, ca postesc §>i se roaqa, Arnrasde cei ce se lnfranau delajocuri, petrecerlqlurne ~I cantece desfranate, furnat si bauturiametitoare: preeum !ii de eel ce se spovedesc 91 se lrnpartasesc, pazlnc poruncile.lui Dumnezeu.

40. Amopnt pe-alttl de la faptele cele bune.

41. Am fumat, bucurand pe dlavol :;;i rnanllnd pe Oumnezeu, cheltuind banii Tn loc sa ajut pe cei llpsl]!

42. Am ajutat pe cei ce furneaza oferindu-Ie !igarl !il chibrite. Am oferiqigari in sehimbul unor servicii, facandu-rna astfel partas la pacatul lor.

43. Am folosit droqurl, sutpefiante sau multa cafea, distruqandu-rnl sanatatea sau vlata.

44. C~ barbat.rnl-arn ras barbasi rnustatlle, mi-am lasat plete.

45. M-am mascat dandu-mi 0 alta in@isare, schmoandu-rnadin barbat in femeie sau invers, sau lncapra, urs, strigoi, p~iata sau alte chipuri uracioase.

46.. M-am ro~it, vopsit, parfurnat: mi-am taiat paru', am umblat cu capul deseoperit, chiar 9i in Biserlca (ca femeie). Am purtat cercel.rnarqele, inele; m-am ras pe

; ,

fl

.

.

103

partile ascunse ale trupului,

47. Am fost la strandurl, plaja; am facut nudism.

48. Ca femeie, am intrat Tn Biserica fiind in randuiala firii (perloada lunata), am sarutat Sfintele Icoane, am luat anafora sau m-am fmparta9it, mi s-a pus Sfantul Potir pe cap, am sarutat mana preotulul slujitor, fiind In aceasta stare.

49. Am luat anafora dupa ee am mancat sau baut, ori cand am trait trupeste cu soli a sau barbatul, sau cane am avut scurqeri in vis.

50. Am hipnotizat, am adus oameni In transa, am prezis lucrurile viitoare.

51. M-am ocupat cu telepatia, am crezut ca este un lucru bun, folositor.

52. M-am dus ladescantatori, ghieitori, la eei care deschid pravila sau alte carti sfinte (preoti, calugarl sau la altcineva) 9i mi s-a ghiclt Tn ghioc, cafea, tn palma etc.

53. Am facut :;;1 eu Insurni farmece, vrajltoril, am ghicit, descantatarn expllcat visele, vedeniile, zodiacul; am facut :;;i alte lucruri vrajitore:;;ti.

54. Am crezut Tn no roc, destin (predestlnatie),

55. Am crezut Tn superstitli sau ca este semn rau cand Itl tiuie urechea, se zbate ochiul; candfli iese cu galeata qoala in cale; cand Tti trece pisica neaqra orin fata sau preotul etc. Am folosit cuJoarea rosie lmpotriva deochlutui; am purtat balere,

amulete, talismane, crezand ca-rni pot fi de tolos. .

56. Am folosit numele lui Dumnezeu, al Malcii Domnulul §>i al Sfintilor, semnul Sfintei Cruel, Blblia-sau alte carti sfinte pentru vrajltorte, dascantece ...

57. Am crezut ca exista strigoi, varcolacl, zmei 9i alte chipurlale satanei 9i din aceste pricini am tinut unele datini sau zile ca sa nu rni se lntample ceva rau, 58. Am legat barbat !}i femele sa nu se Tmpreune, sa nu se poata casatorl, am luat mana de la animale, am turn at carbuni sl am descantat la cei bolnavl. ' 59. In noaptea de Anul Nou m-am uitat tn ~glinda, veriqbeta, am pus busuioc

sub cap 91 alte multe oblceiuri dracesti, ca sa-mi visez soarta. .

60. Am sfatuit pe aliii sa mearga la vrajitorl sau sa· facalucrurlvrajltorestl. Am avut credinta rninclnoasa ca sufletul dupa iesirea din trup se retncarneaza tn alt trup sau intra tn animale,plante etc.

GI. Am jurat strarnb la junecata sau tn alte lmprejurari (Cand? De ce? Urrnarile [uramantului).

62. Am raul obicei de a folosi numele lui Dumnezeu 9i al stinjilor fara de rost, la toate nimicurile.

63,; Nu am multumit lui Dumnezeu pentru blnefaceri. pentru boli, necazuri, lspite, ci am cartit, m-arn blestemat pe mine, dorlndu-rnl chiar 9i moartea; am blestemat pe altii.

64. M-am jurat ca voi rasplati cu rau celor ce rni-au facut rau.

SS.Am socotlt ca trebule sa Tmplinesc jurarnantu: nelegiult faout la manie sau la

betie :;;i l-am implinlt. .

GO. In Joe de arna tmpsca, am datin [udecata pe aproapele ineU.

67. M-am jurat sa mor, sa orbesc, sa ma arda tocul, sa rnoara mama, tata, copilul meu etc.

104

68. Am silit pe altii cu bani, prin ingrozire sau viclesuq ca sa jure pentru mine.

69. Am dracult pe cei din casa, pe straini, dobitoace, lucruri, chiar ~i pe mine

tnsurni. .

70. Am jurat pe cele sfinte, fiind singur, sau In fata copiilor, ori a oamenilor mari,

indernnand §-i pe altH la a§>a ceva. .

71. Nu rn-am luptat pentru a paz] porundle lui Dumnezeu, cipentru a Ie dlspretul, a Ie hull.

72. M-am tmpartaslt cu nevrednicie cu Sfintele Taine ale Domnului nostru Iisus Hristos.

73.Dupa spovedanie §-i impartasanle m-am lntors din nou la pacate, facanduma fur de cele sfinte.

74. Am scuipat dupa ce m-am tmpartaslt.

75. Am luat particele.

76. Am luat Aghiazma 'Mare fara af spovedit.

77. Am trecut la pomelnlcul rnortilor pe cei vii, care rni-au facut rau; i-arn scris pe toaca de elopot pentru a fi pedepslp de catre Dumnezeu.

78. Am crezut.si am spus §-i altora ca nu trebuiesc boteza] copiii cand sunt mici, zicand CEl ei nu au pacate.:

79. Am facut fagaduinte bune lui Dumnezeu, la vreme de strarntoare, la grea curnpana, iar cane am dat de bine Ie-am calcat.

80. Am fagaduit a da daruri la Biserlca, la cei necajiti, saraci ?i nu am dat, calcandu-rni fagaduinta.

81. Am lucrat Ouminica si in sarbatorlle biserlcesti, la mine sau la altil. Am facut lucruri care as fi putut sa 'Ie fae si in alte zile: cumparatur], mancare: spalat etc.

82. Am cumparat §-i vandut in IOc sa merg la blserica,

83. Am f,:\cut petreceri cu povestiri necuviincioase, cu vorbe 9i glume murdare, cu lautarl, cu betH §oj jocuri, ajungfmdu-se la certuri §--i scandaluri.

84. Merganqla biserica mi-amales un locde cinste §-i nu am stat cu buna randuiala, vorbindsi tulburand pe cei din jur.,

85. Nu am ascultat cu toata evlavia §i credinta slujbele din Biserlca, Tn timpul slujbelor am dormit sau m-am gandit la lucruri desarte. Am cugetat cele rele, mam rugat de forma, am cascat, am dormit, am vorbit, am ras, rn-arn uitat Tnapol, am stricat aerul, am mers certat, am avut ganduri :;;i irnaqinajii spurcate, am rnancat si baut tn timpul ruqactun!i.

86. Nu m-am dus Duminica si Tn sarbatori la Biserica, ci am stat acasa uitandurna la slujba de la televlzor sau ascultand la radio, fara a avea un rnotiv binecuvantat (bolnav, sau ln perioada lunata, ca femsie).

87. Am venit la Bisertca dupa ce a fnceput slujbasi am plecat lnainte de a se

termina, asemanandu-ma cu luda, vanzatorul, ,

88. Duminica §-i in sarbatorl nu am facut fapte bune potrivite vrednlclei zilei.

89. Am lepadat Stanta Tradltie a Bisericii, sustinand ca numai Sfanta Scripture este izvorul de credlnta §-i rnantuire,

90. M-am dus la Biserica numai de ochii lumii, sau cu ganduri desarte, sau spre

105

a ma ruga pentru osanda celor ce mi-au gre9it.

91. Am Tndemnat pe alti crestlni sa nu mearga la Biserica;. ,

92. Nu rnl-arn facut pravlla de ruqaciune :;;i canonul randuit.de catre duhovnlc,

ocupandu-rna cu cele lumesti. "

93. Am pastit post negru sarnbata 9i Duminica. Am facut metanii Tn aceste zile, fara a avea canon de la duhovnic.

94.Am statla masatara a face rugaciune §-i m-am ridicatfara a multumi lui Dumriezeu pentru toate cate mi-a dat. • 95. Am mancat sl baut cu lacomie, peste rnasura, flindu-mi rau: am vomitat dupa ce am stat la m;sa, din cauza rnultei rnancari 91 bauturi.

96. Nu am postit cele 4 posturl (Sfintele Pasti, Stantii Apostoli Petru !?i Pavel, Sfanta Maria, Craclun), :;;1 nici macar lunea, miercurea §--i vinerea de peste an.

Am postit numai 0 saptamana la Tnceput 9i alta la star~it., , '

97. Ca oarinte, nu am avut grija tn egala rnasura de fiecare din copiii mel,

98. Amimpiedicat pe copiii mei de a merge pe calea credlnjei sau sa se calugareasca,s8 rnearqa la blserica, ba i-am 9i pedepsit pentru asta.

99. Nu rn-arn ingrijit de rnantuirea coplilor mei, nu i-am dus la spovedanie :;;i

Irnpartasanie 91 nu le-amdat pilda prin vlaja §1 comportarea mea. '

100. Cand coplil mei au avut apucaturi rele nu i-ammustrat, nu j"am pedepsit §--i nu i-am oprit de la acestea.

101. Ca partnte rn-arn purtat prea aspru 91 am pedepsit pe nedrept pe copiii

mel. '.

102. Am povatuitpe copiii mei sau pe cei din familie sa calee peste sernarraturile oamenilor sau sa strlce munca si avutul altora, sa fure, sa rnlnta sau sa taca alt

, .

rau.

103.Am purtat ura Tmpotriva pariniilormei pentru ca nu am fostlasat in voia mea, sa

fac ceea ce Tmi placea mie. ,

104. Nu am ascultat parin!ii cand mi-au dat sfaturi folositoare de suflet, cand miau cerut sa nu umblu prin localuri de petreceri !?i sa nu ma lntovarasesc cu eel care au apucaturi rele si desfranate,

105. Nu mi-am Indeplinlt datoria fata de parintii mei; nu i-am cinstit cu luerul 9i cu cuvamul, am fost neascultator si m-am purtat urat cu el.

106. Mi-arn blestemat parin!ii, l-am batjocorit, i-am batut, 'Ie~am spus cuvlnte jignitoare, le-arn dorit boala, necaz 9i chiar moartea. I-am parasit la.nevoie, la

boala ~i in neputinte, neaiutandu-l. ' • "

107. Ca parlnte nu m-am rustnat decoplll mel, dezbracandu-rna Tn fata lor.

108. Am vazut goliciunea parin!ilor mel., " "

109. Nu am aseultat de cel mal mari ai mei (profesori, conoucator', sefi) atuncl cand m-au lnvatat de bine.

110. Nu am as~ultat de parin!ii mel duhovnicesti, de nasli mel, nu m-am rugat pentru el: i-am batjocorit, i-am vorbit de rau, i-am urat, , ' ' 11 I. Ca parinte duhovnicesc (ca na§ sau ca nasa) nu am purtat grija de fiii mei sufletesti, atat cat mi-a stat in putinta. ,

106

112. Nu mi-am ales sojle (sot}tinand seama de invataturile Biserieii ~i binecuvantarea parintilor, ei dupa voia §i placerea mea.

113. Ca barbat nu mi-am iubit sotia ea pe mine insumi; am batjocorit-o, am certat-o , am batut-o, am socotit-o ca 0 roaba, nu am ajutat-o ~i nu m-am straduit sa caut ~i'sa gasesc armonia ~i pacea in vlata de familie.

114. Ca sotie nu am ascuttat de sotul meu, ci I-am certal, l-am ocarat, tncat am ajuns la scandal.

115. Am silit pe soju' meu, din prlclna mandriei §oi a slavei desarte, sa cheltulasca bani prea multi pe tmbracarntnte luxoasa ~i la rnoda, pentru placeri §-i desertaciuni lurnesti.

116. Nu m-am supus sojului (sojiei) la indatoririle conjugale motiv pentru care a pacatuit.

117. M-am despartit de sotie (sot) fara motiv binecuvantat ~j m-am recasatorit, despartlnd infelul acesta tnca 0 famllie.

118. Am avut gand de razbunare §-I ehiar m-am razbunat asupra vrajrnasllor mei, dorlndu-le necazuri, chiar §i moartea; i-am pizmuit, i-am batut sau Ie-am

facut alt rau .

119. Am facut rau aproapelui meu, l-am ocarat, defairnat, facandu~i vlata grea, prin tot felul de insulte §i ponegriri, spunano despre el multe neadevaruri. ucigandu-l sulfeteste. Am indemnat §i pe allii la batai §-i ueideri.

120. Am ucls pe aproapele cu arma, prin junghiere, sufocare, otravire, etc., cu voie sau fara de voie.

121.Am ucis pe aproapele rneu peritru a-I rapi averea sau sofia (sotul).

122. Amluatdiferite doctorii pentru a ueide copif inpantece; am indemnat §-i pe alte femel sa faca la fel sau le-arn ajutat intr-un anumit fel.

123. Am indemnat, obligat sau am fost de acord ea sotla sa faca avert

124. Am folosit diferite metode pentru a nu naste copii.

125. Am fikut avort(cu voie sau fara de vole),

126. Am nascutcopll mort.

127. Am ornorat copilul dupa nastere, nebotezat sau botezat.

128. Am avut copil care a murit nebotezat din vina mea sau a altcuiva.

129. Am botezat copiii nascutl rnortl sau avortatl,

130. Amfosl neatent §i am lasat copilul sa cada in apa, in foe, de la inallimesau sa umblecu obiecte taicase ca astfel sa se schilodeasca, sa se raneasca sau chiar sa rnoara.

131. Am parasit de buna voie copill, lasandu-i ln vola soartel.

132. Am pacatuit tn Tntelegere cu sotul (sotia) ca sa nu avem copii prin ferire, paza sau alte metode.

133. Am pacatuit cu sofia (sojul) prin impreunare Tmpotriva firii (gomorie, sodomie etc.).

134. Mi-am distrus singur sanatatea, scurtandu-mi viata, prin mancare peste rnasura, bautura, fum at, petreceri nesabuite §i altele asernanatoare. , 135. Am facut pariuri dracesti, tntrecancu-ma cu altH la fumat, baut, la joc sau

107

alte chipuri nastrusnice, strlcandu-rni sanatatea mea sau pe a altora, pricinuind

chiar si moarte. . .

136. 'Amca§-tigat bani §-i averl cu viclesuq, cu vraji §-i alte m1jloace dracesti,

uclqand sufietul meu ~i pe al altora. . .

137. M-am purtat crud eu animalele, pasarlle ~i alte vie!uitoare, uciqandu-le.

Am pus greutati mari pe ariimale 91 Ie-am batut farade mila. . ..

138. Am rnancat sanqe de animale: am rnancat animale sugruriiate, om orate

deflare salbatice, Tmpuseate, fara a curge sanqele din ele. '.

139.Am avut cugete 91 pbfte trupesti neouvllncloase: am pastrat Tn suflet aeele cugete 5i nu Ie-am alunqat, tndulcln-du-rna de ele. , . . 140. N~ am savarslt pacatul cu lucrul dar cu gandul am pacatuit, iar prin irnaqlnajle Tmi Tnchip~iam §-i eum am sa-l savarsesc atunei cand voi,avea ocazla.

141. Am cautatprilej de a pacatu', dar nu am avut oeazia.

142. in loc de a-mi stapanl poftele, am cautat sa Ie aprind mal tare ..

143. Am cartlt Tmpotriva lui Dumnezeu, cerand sa ma scuteascade razbolul desfranarii, dar eu NU m-am straduit sa ma infranez.

144. Am rostit cuvinte 5i am facut fa pte necuvilncicase Tn fatacopiilor §i a celor mal Tn varsta. Am ras f~ra de socoteala, cu nsrusinare, arnfacut cu ochiul, am jucat §-i atalat poftele altora, am jucat, am batut din palme, am chiuit §i am ras cu

pofta la petreceri si nuntl, .' ,

145. Am platit c~ bant sau am dat daruri cantaretilor sau celor care cantau cantece §i spuneaLi glume necuviincloase, sau am scris eu lnsurnl cantece:

Ie-am cantat sau am facut alte rnascarlciunl 9i obsoenitaji.

146. Am pastrat in case, am primlt diferite tablouri sau poze desfranato; le-arn pus pe perejl,: -. " ". . " .

147. Am cumpar';t, am citit, am dat §i altora carti, revlste sau poze trnorale.

148. Am avut vise desfranate tn timpul somnului, patimlnd §-i scurgere; rn-arn intinat, fiind treaz, din dezrnierdare sau prea multa Tinbuibare. " /" 149.Nu ml-am facut canonul dupa ce ampatlmit scurqere in timpul somnLilui sau chiar treaz fiind.

150. Mi-am stricat fecioria sau curatenla prin pacatul malahiei. .

151. Am facut"pacatul malahlei cu altcineva sau in' grup. , ..

152. Am prlvlt fete straine cu gand de pofta trupeasca; m-am unit §i tnvolt cu mintea si cu inima spre a sta de yorba cu gandurile desfranaril celei trupesti. Am pacatuit, curvind cu rnintea si cu inima, tndulclndu-rna prln Tnchipuirea pacatelor trupesti. Am curvit prinimagiria1le, mal bine zis cu dracul cLJrvie~, ca ~i cu ni?te femei (barbatl), tnflerbantandu-ma cu trupul. Am privlt cu pofta la ~rup~1 :;>1 I~ fetele femeiesti sl am preacurvit cu ele Tn inima. ChiarTn vremea sflntei ruqacruru, uneori, m-arn aft at curvind §i preacurvlnd cu mintea §'i lnima. Am rapit sau vlolat

cu forta. .

153. Am desfranat cu fecloara, vaduva, feie bisericesti, cu rude sau cu eel de

alta credinta. Am ascultat la "Iinia fierbinte". . . . .

154. Am trim cu sotla (sojul) inainte de cununiareligioasa.

. i

, ,

108

155. Am pacatuit cu dobltoacevpasari. De multe ori voind sa-mi rascotesc dezmlerdarile cele trupesti 9i sa ma Yndulcesc cu ele, mi-am lnchtpuit cu mintea Impreunari ?e oameni, de dobltoace, de pasari l?i alte feluri de inchjpuiri dracesf pnn care mr-am spurcat mintea si inima, aprlnzand in mine focul desfranarf: eel

cern-a facut vlnovat de focul cei ve9nic.·· .. .'

156. Fiind casatorit, am preacurvit cu altcineva, chiar ~i cu femeie maritata, despartind familii.

157. Am pacatutt in zilede post, Dumlnica §i sarbatorl, in timpul perioadei

lunare a sotiej sau Tn eels patruzeci de zile dupa nastere. .

158. Nu rn-arn Infranat de la impreunare nlei car)dfemeia a rarnas insarcinata.

159. Am mers la oiserlca (ca femeie) inainte de cele patruzeci de zile dupa

nastere ~i fara a-mi face malifta de dezlegare. ' .

160. Ca parlnte am culcat Tn pat cu mine fete sau baieti mal rnarlsori sau i-am

pus sa doarrna impreuna. ,,' .

IGl.vAm,pacatuit lnalnte de casatorie 91 am min!it pe sot sau sotie, nespunand

adevarul. . . .

162. Fiindcopil m-am jucat diferite jocurl patimage, desfranate, necuviincioase,

cu alte fete sau baIe.1L . . _ ..

163. Am fost la nunti cu lautari, baluri, hore, discoteci, televizor, video si alte petreceri pagf:me, necrestlne, Am prlvit la filme pomografice, Intlnandu-ml mintea sl sufletul.

IM -, Am jucattable, billard, c~rti sau alte jocuri de noroc, pagubindu-ma baneste

pe mine sau pe altli. . •

165. Am ~ost la stadioane, sali de sport, teatre, pentru a urmar] meciurl, spectacole, circuri, conferinte sau alte manifestatii pagane ori sectare. 166. Am frecventat case si locuri unde se spuneau cuvlnte sl fapte de srninteala necuvllncioase 1?i nemernlce. ' , 167. Am fast 1?i am rnancat Tn casa la cei caretralau necununatlla Blserica; nu i-am sfatult sa se cunune: am prim it daruri de la ei sl i-am pomenlt la slujbele

Bisericli. .. •

168. M-am casatorit cu rude de sanqe, din cuscrie, din lnfiere sau din botez.

169. Am avut de gand sau am furat ave rea aproapelui, a Bisericii sau a rnanastiril. Nurni-am platit datoriile cuvenlte.

170. Am vandut marfa faislflcata, stricata; am luat un pre] mai mare-decal cel cuvenlt.

171. Am tnselatla cantar ern folosit vorbe me;;te~ugite la vanzare sau cumparare spre a lnsela pe aproapele, nu am spus adevarul.

172. Am sllit pe altH sa cumpere de la mine marfa proasta la pret mare, sa-m!

lucreze sau sa-rni yanda leftin. . '

173_ Prin viclenia sau falsitatea mea am Inselatstatul, pe aproapele sau Biserica.

174. Am luat dobanda, mlta sau alte daruri.

175. Am nedreptatit pe aproapele, tinand searna detmbracarnlnte, avere sau pozltla sa socials, nesocotind dreptatea legals, cautand ~I folosulmeu.

109

176. M-am rnahnlt pentru saracia mea rnaterlala, tulburandu-ma toartetaresi am dorit sa rna imbogatesc. -, . . .. ,.. • -'. 177. Am furat de la cei dinfamilie, de la stat, de unde amtucratsl nu am tntors cele furate. . . ... .. 178. M-am pornit eu ura Tmpotrlva celorce m-au furat sau pagubit, dandu-l Tn:

judecata, batandu-i sau facandu-le alt rau, .. . ~

179. Am pagublt pe aproapeJe de cinste, de merite, de functie 91 de locul sau mai bun. . . .,.: . 180. Am gasit lucruri furate si ~tlind ale cui sunt nu le-arn tnapoiat, pastraridu-le

pentru mine. . . v· ~ .-' v· 181. Am tainuit lucruri Tmprumutate sau date spre p~strare, n~lndurandu-.ma ~ Ie Tnapoia; am pastrat in casa lucruri furate, am cumparat lucrun care am stiut ca

suntfurate.

182. Am [efuit averlle rnortllor, morrnlntele: . . ... .. . ",.

183. Nu am respectatfagaduin!a data de a face parastase, Iiturghli 7a~ prazruce

dupa moartea parin!ilor sau a celor care m-au rugat §r re-amp~omls. .

184. Am luat de la Biserica lucruri,bani, lurnanari, untdelemn, rcoane etc. ~I nu le-arn inapolat. Am fast GU rautate asupra Bisericil sau manastirii, zlcandca au

prea mult. . .. • ~ •

185. Am raplt cu sila, cu mlnciunl, [urarninte false sau pnn [udscata pamantul

aproapelui meu. .... ... .

100. Am sfatuit pe alt!i sa fure, sa faca rau aproapelul, ajutandu-l sieu la acestea;

I-am ascuns in casa mea. . .

187. Nu rni-arn respectatnlcl contractul, niei fagaduin~~facu!a ~proap.elui..

188. Nu rn-arn purtat dupa putereamea la locul de munca, nefa~andu-m~ datc:rra.

189. Nu rni-arn platlt datoriile fata de stat; am facut'declaralllfalse, !n~eland

statuI. ..

190. Avand pasibllitatea sa inlatur paqubele aproapelui, nu t-arn ajutat. .

19t. Am furat in grupuri, Tngrozindlumea. .... . .. . 192. Am banult, am napastult, am pedepsitpe af111, pentru plerderea avutului

meu. ,. .

193. Am facut vrajba intre mirenisau (~I) clerici, provoca~d tulbUra!e.. . ..

194. Am marturlsit strarnb asupra aproapelui in fata oar::enllor, adu~a~du-r astfe! necinste, injosindu-I, prtcinuln-du-i paqubire sufleteasca sau matenala, necazun

si suferinte.·· . - . .. . ..

195. Nurn-arn sllit sa alung din mlnte vicle;;ugurile siavet nesarte. . .

100. Am mlntit de frlca sa nu paUmesc ceva rau, fiind amenl"n!at.

197. La jude~ata am dat bani sau altebunuri ca sa-mi mlcsoreze pedeapsa.

198. Am stat la tndolala sa spun adevarul. . v • v' .' .. ..

199. Am fast nestatornic in cuvantul dat, in credinta !}I fagaduin!a, rnintlnd pe.

altH ~i pagublndu-ml sufletul. .. .. ,... •... v • .,

200. Am vorbit cu doua Tnle!esuri, vorbind altfe! de cum am gandrt,cazand 111

fa!arnicie.

110

201. Am fost lingu~itor eu falarnieii, eu sartatanli, eu oamenii mari ~i eu rnlncinosli.

202. Am rnintlt in fata judecatorilor ea parat, ea lneulpat sau ea martor.

203. Am mintit fa marturlslre, de rusine, din teama de a dezvalui uneJe insusiri

rele ale mele sau unele pacate rusmoase. '

204. M-am Iaudat, m-arn inaltat eu gandut.

205. Am voie sloboda ~i din rnandrle rnl-o implinese.

206. Am obieeiuri rele ?i din rnandrienu Ie parasesc,

207. Sunt indipatanat, nesupus, ambitios ~i mandru ln eomportare.

208. Sunt orgolios, nu suport sa mi se porunceasca, sa mi se arate adevarul sau sa fiu criticat,chiar daca uneori reeunose ca sunt vinovat.

209. SuntTnerezut, rna incred in bunurile lumestl, Tn oamenii mari ~i ma laud cu toate.

210. Sunt lndrazne], doritor de a face numai ce dorese eu, sunt baljocoritor, obraznic, fals ~i fara de sfiala: rna supar repede.

211. Suntpotrivnlc, neascnltator, impietrit, aspru ~i plin de mine lnsumi.

212. Ma rnandresccu podoabele hainelor ~i eu frumusejea lor.

213. Ma mandresccu podoabele easei rnele, pe care am dat sume mari de bani, si cu alte desertacluni.

214. Ma rnanoresc cu avere straina, eu rude bogate, eu ranguri fnalte in soeietate sau eu starea mea soclala.

215. Ma rnandresc eu podoaba parulul, eu chipul meu frumos, eu sanatatea, cu tineretea sau eu varsta Inalntata pe care am apucat-o, eu tot ce am frumos ~i bun, ultand eel toate sunt de la Dumnezeu.

216. Din rnandrle 9i ca sa arat bine, trnl Tngrijesc eu multa atentie parut, tenul, unghiile pe care Ie las sacreasca, le vopsesc, trnl rad parul de pe picioare, rna coafez, lmi vopescparuf, buzele ~i ochfi cu diferite vopsele, aratand prln aceasta lui Dumnezeu ca nu m-a fiicut ~a cum trebuia.

217. Am purtat haine fine, scumpe, la moda 9i extravagante, facandsminteala celor ce ma priveau ~i cu dorin]a de a place celor din jurul meu; m-am tmbracat necuviincios aratandu-rni ln.felurite feluri goliciunea trupeasca prin fuste

scurte, rochii decoltate... .

218. Am intrat In Sfanta Biserica Tmpodobita ca la parada, faeand smintealii celor ce ma priveau.

219. Am statin fata casa fiu vazuta:;;i adrnlrata,

220. M-am fmp~it imbracata necuviinclos, cu chipul ~i buzelevopsite, cu capul descoperit, cu pantaloni, atingand tnfricoseteie Taine ale lui

Hristos, aratiind lipsa de evlavie. '

221. Am postit eu gandul sa slabesc, sa fac silueta, nu din evlavie.

222. Mi-am cheltuit averea 9i chiar ultimul ban din cas a pentru lux si oesertaciuni lurnesti.

223. Am purtat rnarqele, medalioane, cereei, inele ~i alte bijuterii ea sa atrag atentia 9-isa ma rnandresc cu ele, raJa a ma gandi ca sunt lucruri idoleli'ti ?i mare uraciune tnamtea lui Dumnezeu.

111

224. Din rnandrle am defaimat portul calugaresc 9i prsotesc, precum 9i saracla sau nevointele lor.

225. Din rnandrle amras de pacatele altuia, dlspretuln-cu-l slvorbindu-lderau,

jar pe ale melenu le-arn soeotit. . ' .'

226. Din rnandrle am defairnat pe cei saracl, llpsiti, nestiutori, pe eel ee au gre§it cu cava, pe eei neputinclosl §i pe cei ce au saraclt. din anumite motive sau neeazuri, ln loe sa rna rog lui Dumnezeu pentru ei,

227. Din rnandrie m-am soeotit destept, tntetept, talentat ~i cu multe calita!i. 228.M-am rnandrit 9i m-am soeotit mal presus decat cellalti eu frurnusetea, cu §tiin1a, cu felul de a vorbi, cu glasul meu, nesocotind ca aceste daruri nu sunt ale mele, ei ale lui Dumnezeu, Care mi le-a dat.sl pentru care trebule sao! multurnesc. 229. M-am rnandrit cu saracia, cu hainele modeste, cu postul, eu slablclunea trupuJui, cu visele 9i vedeniile pe care pretind ca le-arn avut.

230. M-am rugat cu glas tare sau am cantat mai tare decat aliii ca sa fiu auzit ~i

laudat. '. '

231.Am dat rrrilostenitla saracl, In vazul lurnfi, ea sa flulaudat, mandrindu-rna prin aceasta.

232. Din rnandrie si slava desarta am intrat in Sfantul Altar.

233. Din rnandrie 'am iscoditdespre cas a 9i boga1ia altora; am aseultat pe la ferestre ~i am vrut sa stiu cum vietuiesc, pandind tot ce fac. Am vrut sa stiu starea duhovnlceasca a fratelui meu, ispttindu-l printot felul de tntrebari.

234. Am cautat sa rna tin dupa mod a lurneasca, fara a tine seama dece-mi este folositor §i ingaduit.

235. M-am trufit si semetit; am fast mincinos si iaudaros.

236. Am fast fat~rniqi ~i-a ptacutmultsafui clnstlt s: laud at de oarnenl,

237. Am pacatuit eu iubirea de sine, cuparerea de sine,eu bizuirea pe sine $i cu trufasa Tncredere ln sine.

238. Am pacatuit foarte mult cu randulalade sine; adica rni-a placut sa urnblu dupa vola mea, dupa capul meu slam urat supunerea sitalerea vall. . " 239. Am foststapanit in toata vremea de duhul rnulturnirf de sine, adica am fast rnuljurnlt eustarea ~i asezarsa mea sufleteasca, socotind ca nu sunt ea ceilalf oameni.

240. N-am avut adevarata cunostinta de sine, adevarata mustrarede slne, fiiild stapanit in toata vremea de inga~farea de stne si pretulrea de sine.

241. Am fost stapanit in minte 9i cuvant de duhul lndreptatlril de sine-Am vrut §i rni-a placut sa am Tntotdeauna dreptate, sa nu fiu contrazis, sa vorbese mull 9i sa fiu ascultat de ceilalti.

242. Am fost stapanit de trarnbltarea de sine, adlca am spus aJtora lspravile mele cele parute bune.

243. Am hranit in toata vremea pe farlseul meU cel dinJauntru,eu tnchlpuirea de sine si eu aratarea,

244: Fiind stapEmit de rnandrie 91 TncapatEmare, am vorbit impatriva fata de cei mai mari.

I i

I

'j

'.

112

245. Fiind manorusi sernet, am urat pe cei ce rn-au mustrat f}i am iubit pecei ce

m-aul~udal .

246. M-ammandritsi rn-am laudat cu cele patru feluri de bunata!i: cu celefiresti, cu cele ca~tigate, cu cele din lntamplare ~i cu cele caf}tigate prin nevointe

(duhovnicestl). ._

247. Avand unele bunata] duhovntcesti, n-arn recunoscut ca Ie am de la Dumnezeu,

248. Am recunoscut ca am unele bunata!i de la Dumnezeu, insa nu am recunoscut ca Ie am Tn dar, ci filndca mi s-ar cuveni, socotindu-rna vrednic de ele.

249~ Am socotit ca am unele bunatali duhovnicesti pe care nlciodata nu te-am

avut. . .

250. Am defairnat legile canon ice f?i litughice pe care Ie-au randult Sfintil Parin!i In Biserica si nu am voit sa rna supun Tntru toate predaniilorBisericiL

25]. Am fost roblt 5i stapanit de detaimarea ascultarll, de iscodire, de tnselarea cu mintea, de trufie, de slava dssarta, de lauda, de Tnaltarea c~ mintea, de

pregetarea cea fatarnica, de vola llbera, de deprlnderea p~catuIUl. . v

252. Am pacatult Tnaintea lui Ournnezeu cu gandul de hula, de necredinta, de indlpalanare, de Tngamfare, de netnfranare, de lubirea de stapanlre 91 de altele asemenea acestora.

253. M-am rnandrlt ca eu a:;; fi feclorelmc cu trupul, defairnand Tn mintea mea pe

eel ce au pacatult,

254. N-am iubit niciodata tn viaja mea de a fi ocarat, defairnat, necinstit de allil

si nebaqat Tn seama.

255. Nu m-am sllit a curma din mintea mea viclesuqurile celeqandite ale slavei desarte: nu rn-arn slllt a nu faceceva Tnaintea oamenilor ca sa fiu defairnat de catre eL'

256. Am avuttntotdeaunaviata mea fa1arnica, plina de prefacatorie, ~l fiind eu lnlauntru plin de ranlle constiintel ~i uraciune~ pacatelor mel~, pe dinafar~ rnam aratat rnorrnant varuit prin cuvloslasi fa1arnicfa mea, pnn care am vanat slavasi lauda de la oamenii cei neiscusiti care nu au cunoscut vicleniile mele.

257. M-am lacornit la avutii, '

258. Am fast igarcit f?i Tmpietrlt cu lnirna.

259. Nu rn-a interesat saracla 91 lipsurile altora.· '.

260. Sunt nesajlos, viclean 9i nedrept, tnsuslnou-rnt bunuri straine pentru a ma tmboqati. . v 261. Am strans bani sau avere prin viclesuq sau prln cersetorie, spre a ma

Tmboga\i.

262. Am fost grabnic a lua i?i zabavnic ada.

263. Am dat milosteniicu indoiaia f?i cuzqarcenie, ocarand pe eei carora le-arn

dat.

264. ~Iu m-am gandit la viata vesnica dandu-mi milostenie pentru sufletul meu,

ci am socotit ca 0 sa-rni dea altll, dupa plecarea mea din aceasta lume.

113

265. Pentru zqarcenla mea nu am dat slujbe la Blserica pentru raposatii mei 9i pentru usurarea paeatelor mele.

.2G6. Am clevetit, am soptit la ureche cuvinte despre alili, sau am facut semn cu

mana, anlltand pe altii 'i?i vorbindu-i de rau , . .

267. Am zavistuit (invidiat) pe altul pentru bunatatea lui i?i m-arn bucuratpentru raulluL

268. Nu mi-am reparat gregeala cand am nedreptaiit pe aproapele, nici nu am cerut iertare. .

269. Din pricina invidiei nu am raspuns la salut, nlci nu am safutat pe cei ce erau mal capabili sau mal inzestrati cu darurile decat mine.

270. Din pricina zavistiei mi-am urnplut sufletul de patimi I_?i cluda, tntunecanduI cu multe pacate grele.

271. Sunt foarte dusrnanos si rau: nu am recunostinta fata de eel ce-mi fac bine; lin minte raul, batjo~oresc pe aproapelesi ma bucu~ ca~d altH sunt batjocorf]i. 272. Am povestit altora gregeala aproapelui i?i am Tncarcat i?i mai multpacatele lui.

273. M-am julit:;;1 m-arn.maniat de foarte multe ori Tn vlata mea, cu 9' fara motlv:

274. Din cauza rnaniel care m-a stapanit rnl-arn pierdut rabdarea, pacea mintii 9i a inimii.

275. Nu am avut ravna sfanta 1jii nu m-am Tmpotrivitceiorce au calcat1jii batjocarit legile canon ice ale Biseridi lui Hristos.

276. Din cauza mandriei 9i a lenevirii mele am devenit nesimtltor i?i Tmpietrit la inima 9i n-arn avut umilinia 9i lacrimi spre a stinge la vreme de nevaie focul

rnaniei 1jii al iu1imii. . .

277. De multe orl ln timpul rugaciunii rni-arn amintit cu ura 91 cu manie fala celui Care rn-a suparat pe mine I_?i am urzit Tn minte ganduri de razbunare.

278. Fiind stapanlt de mania am linut minte raul asupra altora.

279. _:;m dusrnanle asupra aproapelui meu §i nu vreau sa-l iert.

280. In toata vremea vietH mele am fost lacom la mancare i?i bautura.

281. M-am sarqult in toata vremea de a-rnl procura mancarur' gustaase, scumpe si de multe feluri.

282. Mi-am facut pantecele dumnezeu, slujindu-i lui 9i facandu-l totdeauna voia.

283. Mi-am Tngrai?attrupul cu rnancaruri 9i bauturlpeste rnasura, din care cauza mi-am Tndobitocit mintea f?i am devenit lenes, trandav.s: greoi la lucrarea tuturor faptelor bune,

284. Am fost stapanlt de nesaturare, de cartire I_?i nernulturnire in timpul mesei.

285. Am fost iubitor de dulcea!a 91 rni-a placut sa beau bauturi du'cis! cu anumite dresuri.

286. Fiind rob al pantecelul, am asteptat cu mare nerabdare sa vina Pastile, Craciunu' sau alte Praznice mari spre a face dezlegare /a toate mancarurlle ~i bauturile.

287. Am mancat carne tn saptamana branzel,

1

I

114

288. oe~i am postlt posturile, totusi, am dat laaltii mancare de frupt.

2~9. Din cauza saturarii pantecekn, mi-am facut mintea qroasa ~i molattca, scazandu-rnl trezvia, atentlasi memoria.

290. Fiind satul de tot fel~1 de bucate, am avut nebunia de a rna face dascal si atalcul altora din Smnta Scrlptura, uitand ca; "inpantecele plin, cunostinta l~i

Dumnezeu nu locuieste". ' ,

291. Am postit cu sC~PUI de a face rau vraJma~ilor mei.

292. Am postit dupa a mea randuiaJa ~i parere, lncalcano postul randuit de

Blserlca. .

293. ~m postit numai de rnancare dar nu ~i de pacate, fiind dusrnanos ~i rau.

294. In post am mers fa petreceri, ospete, ziJe onomastice.

295. M-am lenevit de a lucra toata fa pta buna prin gand, cuvant 9i lucru, dupa a mea putere.

296. Am privit cu lscodlre ~i cu potta la trupuJ 9i la fetele ferneiesti ~i am preacurvit cu ele in inima.

297. Am dormit prea mutt 9i nu m-am sarquit de a priveghea oupa a mea putere.

298. M-am lenevit de a citi Biblia ~i Inva!aturile SfintiJor parinti.

299. M-am Jenevit de a fiveghetor ~i treaz cO mintea in fiecare clipa, spre a nu fi luat prin suprindere de momelile cele subtiri ale draei!or.

300. M-am lenevlt de luerarea eea tainica a rnintil, adiea de a eugeta cat mal des Ja moarte, la Judecata de apoi, la Rai 9i iad, preeum 91 la alte cugeh3ri duhovnicesti si ziditoare de·sufiet.

301. _Am fost stapanlt de rnoleseala trupului, paruta neputinta a trupului ~i

trandavie, .

302. Din lenevie nu m-amostenit a face metaniile si lnchinachmlle cum trebuie

303. De multe or; lenea mea de a rna ruga lui Dumnezeu am acoperit-o e~

unele pricini parute a fi folositoare. .

304. M-am lenevit de a ajuta pe fratele meu cazut.tn lndolala, deznadejde,

305. Seara, din pricinaobosefii, m-am cuicatfararupaclune, iar dlmlneata, din prieina grabei, am plecat la activita!ite mele fara a-mi face ruqaclunea, socottnd ca am aceasts ingaduinta din pricina imprejurarilor. M-am lenevit sa-l rnulturnesc lui Dumnezeu pentru toate, asteptand sa-rni vina cele de trebuinta fara osteneala mea de a ma ruga 9i a multuml.

306. Din lene am lasat sa se striee icoanele 9i alte podoabe sfinte.

307. Mi-a fost lene sa-rnl cercetez cu dearnanuntul pacatele mele, cand a trebuit sa rna marturlsesc, ~i din aceasta pricina m-am imparta9it cu nevrednieie. 308. M-am lenevit sa-rnl aprind candela sau lurnanarea, sa ingenunchez cu arnandol genunchii In vremea ruqaciunil,

309. Mi-am incurajat lenea, zlcand ca m-a9 ruga mai mult dad as fi caluqar, dar asa, flind In lurne.nu este cu putinta,

310. M-am tenevit a ehema preotul sa faca aghiazma, Sfantul Maslu, sau alte slujbe, la vreme potrivita.

31 I~ Nu am facut sfestanle in casa noua; n-am sfin!it fantana 91 vasele cele

115

spurcate, n-arn stropit cu Aghiasma la fiecare tntai a lunil,

312. Din lene !?i nepasare m-am lenevit de a rna spovedi lavreme de ispita 9i cand am facut pacate grele; am umblat din duhovnic induhovnlc, cautand pe cel mai ingaduitor, pentru a nu mi se da canon potrivit cu pacatele mele cele grele. 313. Din eauza lenevirii ~i a trandavle: nu am voit sa lucrezdupa a mea putere faptele eel bune pe eare as fi putut sa Ie fac cu lucrul,

314. Am fost lenes, molatec 9i napasator de a ajuta in orice chip pe altii care se

aflau in primejdie trupeasca sau duhovnlceasca. .

315.Am putut dar nu am vrut sa lmpiedic pe aproapele de a pacatui,

316. Nu m-am rugat pentru parlntele meu duhovnic, pentru aproapele meu !?i pentru toata lumea.

317. Nu m-am faeut p!lda de fapte bune.

318. M-am lmpartasit suparat 9i lnvrajblt eu altli,

319. Nu am pus cuvant bun 9i de garanlie pentru eei care Ii stiam vrednici.

320. Nu am saturat pe eei flarnanz!

321. Nu am dat sa bea eelui insetat.

322. Nu am lrnbracat pe eel gol.

323. Nu am cercetat pe eel bolnav, pe eel din lnchisoare.

324. Nu am prirnit pe eel strain.

325. Nu am fngropat pe eel mort.

326. Nu m-am ostenit sa cunosc dogmele, lnvataturile ~i randuiellle credintei,

327. Nu am avut dragoste sa-L cunosc pe Dumnezeu din frumusetile naturii :;;i din tot ce ne lnconjoara.

328. !'Ju m-am ostenit sa patrund mai adanc Crezul 9i credinta ortodoxa,

329. In necaz, ispite, pagube, suferinte, mi-am plerdut.nadejdea in Dumnezeu

ca ma poate ajuta. .

330. Cand am pacatuit greu, mi-am pierdut nadejdea in oumnezeu, zicand ca nu ma va ierta nlclodata 9i ca nu ma pot manful niciodata, cazand in deznadejde 9i facand voia satane!.

331. Nu m-am ostenit sa aprind in sufietul meu·focul sfinteidragoste.

332. Nu rn-arn silit sa ca9tig vlrtujiie dragostei crestine Tn legatura CD Dumnezeu 9i cu aproapele.

333. Nu am tinut seama de smerenie 9i rabdare, prin care se invinge raul 9i se

ca~tiga virtutea. .

334. In toata vremea viejli mele am fest stapanlt de ne~tiin!a, de nesirntlre 91 impietrirea inimii.

335. Din cauza nesimtirii mele, in toata vremea m-a stapanlt ultarea, lenea, nepasarea, deznadejdea, lipsa evlavielsi IIpsa fricii de Dumnezeu.

336_ Din cauza nesimtirii inimii mele am trait ca si cum nu as mai muri vreodata, ca ~j cum nu as avea de dat searna Tnaintea lui bumnezeu'pentrutoatefaptefe mele.

337. Am fast stapanit de raceala !?i uscsclunea sufietutui fala de toate luerurlle eele bune 9i am stat Incrernenltsl lancezlt cu trupul si eu sufletul fata de tot lucrul

.'

116

duhovnicesc.

338. Fiind cuprins de nesimtlre, de impietrirea inimii, am pierdut ravna, zdroblrea inimii :;;i urnlllnta, precum :;;1 orice simtire a lui Dumnezeu din sufletul meu 91 astfel, viu fiind cu trupul, cusufletul din mine sunt mort.

339. Fiind cuprins de nesirntire pentru pacatele mele, rn-arn apucat ca sa in vat pe altli.

340. Fiind stapanlt de neslmnre, am rnancat 91 baut prea rnult, am dormit prea mult, am vorbit prea mult 9i N'Ira de folos.

341. De multe ori, fiind in Blserica, atata neslrntlre am avut fata de acest loc stant.Incat am statcu vorbe desarte, cu dormitare :;;i chiar cuglume 91 ras, ca in mijlocul unui spectacol.

342. Din cauza neslrntirli sl a impietririi Inimii mele, nlciodata nu am putut sa am adevarata desluslre a gandurilor mele, avand mintea oarba la deslusirea celor bune :;;i n-arn priceput CB neslrntirea este moartea rnintli :;;1 ornorarea sufietului mai Inainte de moartea trupului.

343. in toate lucrurile, cuvintele 91 gandurile mele nu rn-am sarquit sa am rabdare :;;1 blandete,

344. Neavand rabdare 91 blandete, rn-a stapanit Tn toata vremea lut1mea, nerabdare a, arnaraciunea, necazul, tulburarea, nellnlstea, nealinarea, neTngaduinta, rautatea :;;i viclenia.

345. Fiind fara rabdare si blandete, am fost strain in toata vremea de nerautate, de simplltate 91 de nevinovatla cea cuvenita unui suftet curat.

346. Neavand rabdare i?i blandete, am fost nemultumitor §i cartltor la obllqatlile pe care leaveam.

347. Nu am avut adevarata cunostlnta de sine, adicB nu am avut vedere clara :;;i deslu:;;ita cu mintea despre toate slabiciunile !}i neputintele mele.

348. Avand mintea lntunecata de patimile mele si neavand dreapta socoteala, nu am putut Tntelege cand a fost cu mine ajutorul lui Dumnezeu, rarnanand pururea nesirntitor si nerecuncscator fa!a de EI.

349. Neavand dreapta socoteala. am Tnceput de multe ori a face lucruri mal presus de puterea :;;i de priceperea mea :;;1 Tn loc de folos, rn-arn ales cu paguba

si primejdiL .

350. Neavand smerenie :;;i dreapta socoteala, m-arn apucat uneori a face pe dascalul, talcuind altora, dupa capul meu, unele locuri greJe din Biblie, lnselandu-

ma :;;1 pe mine ~I pe altii. .

351. M-am lenevit de a rna ruga lui Oumnezeu cat mai mult posibli, ziua 9i noaptea.

352. M-am lenevit de multe ori a merge la Biserica, lipsind mal rnult de trei Ouminici consecutiv.

353. M-am lenevit de a ma ruga mai mult, ultano ca Tugaciunea multa duce la rugiiciunea. curatii.

354. in timpul ruqaciunii m-arn silit a boJborosi multe cuvinte dar nu m-arn silit sa-rni concentrez atentia rnintil spre a fnielege cele cltite, spre slrntirea lor cu

117

inima, hranind pe fariseul eel din mine.

355. Uneori, stand la rugaciune, am avut ganduri spurcate; alteori am pierdut ruqaclunea prin raspandirea la lucrurile cele desarte ~i nefolositoare. Am avut

ganduri de desfranare, privindla Sfintele Icoane. .

356. Am fost batlocorlt de draci tn chip jalnic, caci, sosind vremea de ruqaciune, m-arn apucat de alte treburi, neintelegand ca nid 0 treabii.nu este maide foios decat ruqiiciunee:

357. $tiind ca Dumnezeu cere de la om ruqaclunea curata, fara lrnaqlnajie, Tn vremea rugaciunii am Iasat mintea sa-!jli tnchlpulasca fel de fel de forme :;;i fnchipuiri.

358. Cand mila Domnului m-a cercetat in vremea ruqaciun!i :;;i cand sufletul a lnceput a se ruga din inima cu cuvinte propril, eu, pacatosul, am lnceput a cauta cuvinte subtiri i?i cu rnestesuq spre a vorbi in aeele momente sfinte cu Dumnezeu :;;i prin aceasta rnandrie :;;i prostle am alungat darul :;;i urnlllnta dela tlcalosul meu suflet ~i am mahnit pe Preabunul Dumnezeu, Care cere de la om cuvinte smerite, simplitate si nevinovatie.

359. In vremea ruqaclunf am linut cu toata taria de anumite forme ca: pozitia trupului, plecarea capului, !inerea respirajiel, iar de cele de mare nevole, adlca de atentla mintii ~i de simjirea inlrnli, prea putin m-arn Tngrijit.

360. Am avut ~i aceasta mare nechlbzulnta ca, uneori, cand rn-a cercetat mila lui Dumnezeu in timpul ruqaclunll, nu am Tncetat citltul pravilei, ci fiind incllnat spre ruqaclunea cea cltlta, am citit mai departe psalrni :;;i ruqaciuni.

361. Uneori am stat la ruqaclune avanc rautate sau [inere de mlnte de rau aspura celor ce rn-au suparat sau nedreptajlt,

362. Fllnd lenes :;;i stapanit de teats rnoleseala sl nesirntirea, nu am putut ajunge la treapta cea mai de sus a ruqaciunll, dar cu toate acestea, uneori, am Tnceput sa visez cu gandul ca parca tot am sporit oarecum 9i nu a!jl fi cel mai de jos Tn asemenea privinla.

363. In vrernea ruqaciun!l, de multeorl, m-arn aftat dorrnitand cu mintea si chiar cu trupul, uneori, stand de verba cu gandurile :;;i imaginile care veneau de la draci :;;i luano aminte la ale lor, am ras :;;i rn-am tulburat de alte patimi; ~i a:;;a, stand cu trupul la ruqaciune Tnaintea Domnului, cu mlntea si cu sufletuJ .

rn-arn aftat slujind dracilor si patimHor mele. >

364. Nu am avut chibzuinta !jli dreapta socoteala ca tn vremea cane am fost singur sa ma rag mai mult cu rugaciunea cea dinlauntru, ci m-arn rugat cu glas tare.

365. Cand cineva in-a rugat sa ma rag pentru el, eu, fiind lenes, am pus motivul ca sunt nevrednic sl nu am voit, ascunzandu-milenevirea In spatele unei smerenii fatarnice.

366. Alteori rn-arn rugat pentru allii,:;;i daca Dumnezeu le-a Irnplinit cererealcr, pentru a lor credlnja, eu rn-arn mandrit, ca :;;i cum pentru a mea ruqaciune s-a facut aceasta, laudandu-rna cu lucru strain.

3G7.Auzind Dumnezeiasca Scriptura spunand ca Imparalla lui Dumnezeu este

.~

j ..

J

118

Inlauntrul nostru, nu m-am silit a cauta pe Dumnezeu inlauntrul inimii mele prin chemarea cat mai deasa a Preasfantului Sau Nume: "Doamne Iisuse Hris-

toase, Fiul lui Dumnezeu; mantuie~te-ma pe mine, paeatosul( a) ", •

368. Am pacatutt foarte mult cu limba lnainteaiui Dumnezeu, in tot felul, In tot locul si in toata vremea.

369. 'Am osandlt pe altil ~i l-am judecat din ura f;>i rautate,

370. Am clevetit si am parat pe al1ii, din care cauza ei au suferit diferite necazuri.

371. Am ornorat 'cinstea altora prin vorbirea de rau ~i prin defalrnarea lor.

372. Am ocarat, am certat, am mustrat, blestemat ~i batjocorit pe al!ii.

373. Ma duc rar la Blserlca ~i la Spovedanie ~i nu-mi spun to ate pacatele mele cele sufletestl §i trupesti. v v. • • •

374. Prea de multe ori am avutobiceJul de a ma laud a §I a spune rruncurru.

375. De multe ori am vorbit cu vicleriie ~i fa!arnicie spre a fi laudat de oameni.

376. De multe ori am laudat pe eei raj §ilucrurile lor cele rele f;>i am vorbit de rau pe

cei buni si lucrurile lor cele bune. .

377. De multe ori am avut obiceiul de a spune povesti, de a vorbi despre ispravile cele rele ale oameniJor care au fast talhari, desfranatl, betlvi.

373. Am vorbit (facut) de multeori giume, chiar §i cu cuvinte sfinte.

379. Am ras de multe oritn hohot §i cu glas tare, pan a la lacrimi.

380. De multe ori m-am laudat cu lucrurile mele, cu rudeniile ~i prietenii.

381. Am avut raul obicei de a lauda pe altii in fata f;>i am vorbit de multe ori cu viclenie ~i linguslre. v'. . 382. Nu m-am silit sa opresc pe aliii de la vorbirea de rau, de la clevetre, de la nedreptate.si de la arice fel de pacat, . ~ . v 383. M-am rusinat si m-am temut de a spune adevarul §I de a mustra pe fata nedreptatea §i hula Tmpotriva lui Dumnezeu, pe care cei necredinciosi 9i hulitorl

le-au vorbitla aratare. . .

334. N-am avuttaria cea buna 9i cu dreapta soooteala, din care cauza am tacut acolo unde era nevoie de a vorbi SI am vorbit aeolo unde era nenote sa tae. 385. :;;tiind c8 multa norblre este seaun .al s~avei d~~e, totusl, nu ~m Tncetat de fa multa vorbire cea cu lauda de sine :,?I de la vorbirea cea desarta, 386. Neavand dragoste fata de aproapele, nu rn-am silit cu toata puterea de a rnanqala pe cei Intristaji, de a invata pe cei nestiutorl 91 de a apara pe eel

nedreptati]! " .

387. Din>~auza nepasaril 9i a cutezantel de sine, nu rn-arn silit cu toata puterea de a fugi §i de a rna feri de locurile acelea unde se radea, se g.lumea §i se

spuneau de~ertaCiuni.· .: v v ••

383. Aducandu-mi de acasa am mancat carne In rnanastlrlle unde nu se mananca carne.

389'. Am cefalmat numele snntuor (Mai Gheo, Mallo, Vasa i),

390. Am pus perdele, zorzoane, florl de rnlreasa, panglici Sfintiteloric?ane~

391. Am spus Mama tn lac de Mslca, Maicii Domnului (Aceasta este 0 batiocura

sectara).· .

119

392. Am stat pe soleia Sfantului Altar (partea rldlcata de langa Iconostas).

393. Ca femeie am stat in Sfanta Blserica in partea dreapta acolo unde stau

dupa randuiala doar barb ali!. . . .

394. Ca barbat am stat tn Stanta Biserica in partea stanga acolo unde stau . dupa randuiala doar femelle.

395. M-am trnpartaslt la un preot, fUnd legat de altul prin canon.

396. Am zis "Zau" lui Dumnezeu.

397. Am chemat nurnelelul Dumnezeu sau al Sfintilor la to ate nimicurile.

398. Ca femeie, am sarutat ieoanele cand nu 'trebuia (tn perioada de

necuratle), .

399. Mi-arn dorit moartea de necaz: Luam-ar moartea, Mai bine muream, De ce nu mar ...

400. N-am dus la Sfanta Biserica, dupa postbilitati, daruri (de exemplu: prescuri, Yin, ulei, tamale, lurnanari ... )

401. Am dus ca jertfa lumanari ce nu erau curnparate din Sfanta Biserlca.

402. Am facut metani! cane nu trebuia 9i cand trebuia n-arn facut,

403. Stand acasa (din motive blnecuvantate, boala, necuratie tunara, nu m-am rug at in timpul Sflntei Liturghii).

404. Am lepadat copii vii pe drumuri.

405. Am abandonat copii In maternitate.

40G. N-am facut rnolitva dupa avorturi, la 40 de zile.

407. M-am aprins de curvie asupra preotului (sau preotesei), caluqarului (sau

caluqarltef). . .' . ..

408. A~ preacurvit sau am gandit cu preot, cu preoteasa, cu calugar, cu calugari!a.

409. Am preaeurvit in 9Emd cu mort sau rnoarta.

410. Am dormit peste rnasura.

411. Am baut apa peste rnasura.

412. Am tainutt ~j am [inut lucruri straine (ce ai luat irilprumut sau ai gasit da-

I ina poi omului). -

413. Am facut deranj la tnmormantar'.

414. Am rnostenit lucruri de la razboi, cu forta sau pe nedrept.

415. N-am platit contributla la Sfanta Biserica.

416. Amintrat in Sfantul Altar.

417. Am plans peste masura pierzand ceva avere (rnostenire). 413. Am strans comori 9i Ie-am Tngropat.

419. Mi-a parut bine cand a rnurit cineva.

420. Nu m-am Tngrijit de sanatatea trupului meu dupa datorie.

422. Am ravna fara socoteala (postesc peste masura, dau milostenie fara socoteala, suferind cel din casa, rna ocup de altil mal mult decat de mine).

423. N-am aprins candela, lurnanarile ~i tarnaia la ruqaciune.

424. Am plerdut lucruri sfinte (Icoane, candele, cruel).

425. La rupaciune, am stat intr-un genunchi asa cum stau catcllcli ~i evreii

r

!

120

(Daca avem doi genunchi, sa starn pe arnandol). _

426. Nu am virtutile teologice: Credinta, Nadeldea, Dragostea ~i lntelepciunea, dreptatea, taria, curnpatarea.

427. Mi-am folosit in pacate libertatea vietH (Oricat am fi fost de ocupatl in via!a, timp pentru pacate avern, dar pentru Dumnezeu nul.

428. Am indemnat, amtnvatat, am ajutat, am dus, am facut avort altora. N-am oprit alte persoane sa taca avorturi sau sa se pazeasca de a nu avea copii. 429. M-am spalat imediat dupa ce am pacatuit, ca sa nu raman gravida, facand avorturi nenurnarate.

430. Am facut bai, injectii, masaje, sariturl, rtdicaturi, am baut ceaiuri, am luat tablete ~i am avortat.

431. Am dormit cu tata, cu fratii sau cu nepotii, fiind mari~oara.

432. M-am impreunat cu animale.

433. Ca barbat am fost de acord cu avorturile pe care le-a fi'.\cut sofia mea, facandu-ma copartas la acele crime.

434. Am sfatuit, ajutat pe cineva sa faca avorturi, dandu-l injectii, buruieni sau ducandu-o la doctor spre a face avorturile.

435. Sunt casatorlt (a) cu un sectant (0 sectanta); eu un musulman, budlst, ..

436. Am faout un copil (mai multi) cu un sectant (0 sectanta), cu un musulman, cu un budist, ...

437. Am citit carti sectante, ateiste, paqubitoare de suflet, care ataca !iii

batjocoresc religia Cresfin-Ortodoxa. ' .

438. In lac sa zie: "Mi-a ajutat Dumnezeu", eu am zis de multe ori c8 "am auut noroc" sau ca "vreau sa am norocvnestiind ea noroe este de fapt un diavol (Moloh din Vechiul Testament),

439. Am fost la vrajltoare, descantatoare, ghieitoare, la spiritism, la hipnotism. Mi-a descantat cu argintul viu, rnl-a turnat cositorul, mi-a 9 hieit in carti. Am cerut sa Ie lege barbatul sau femeia, sa nu semai poata tmpreuna. Mi-am cautat norocul cu papaqalul, eu zodll sau eu soarece ...

440. Inca mai am tn casa carti pentru descantece, carti pentru explicarea viselor, a zocluor. Am in casa carti de ghicit sau de joc.

441. Nu mi-am Tnvatat copiii sa se spovedeasca !iii sa se impartaseasca eel

putln de patru ori pe an 1}i nu i-amferit de anturaje rele. .

442. Mi-am atras coplll de partea mea, Invatandu-i sa urasca pe sotul meu

(sotia mea) !?i sa se departeze de el (ea). .

443. Am povatuit copiii sa rnearqa cu vltele pe terenurile cultivate eu grane ale oamenilor.

444. Ca sotie nu m-am supus barbatulul, l-am dracuit 9i I-am ocarat.

445. Am pus spurcaciunl in mancarea, in cafeaua so!ului meu, spurcandu-l

cu descantece de !a vrajitoare, sau cu altceva din cele ferneiesti. '

446. Am privit cu placere la Tmpreunarea animalelor, caini, pisici sau altele.

447. Am in casa, pe pereji ilustrate ~i reviste pornografice.

448. Am privit cupofta filme pornografice, ilustrate, tablouri, statui, reviste

T I

I ,I

I j

I

I

121

a1atatoare la pacatul desfranarf!

449. Am mutat hotarul ograzli !iii al gradinii mele sf m-am judeeat cu vecinii.

450. Din mandrle mi-am retezat parul eapului, rnl-am smuls sprancenele, am purtat rochie foarte scurta 1}i tocuri inalte.

451.Am [lnut rnanle pe cineva 0 zi lntreaqa, 0 saptamana, cateva luni, catlva

ani. ',.

452. Din lenevire mi-am iasat'mormintele parinjlior neTngrijite.

453. Nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru iertarea vrajma~ilor mei, nu i-arn iertat din toata inima si nu-i iubesc.

454. M~am droqatsi am invatat 1}i pe altll sa se drogheze procurandu-ls droguri.

455. Arnfost stapanlt ~i de aceste patimi (slJUne foarte rill" pacatele care urmeaza): uitarea, Ilpsa de evlavie, iutimea, amaraclunea, infurierea, ura de oameni, pomenirea de rau, osandirea, intristarea de suflet, indoiala, Iasrtatea, rivalitatea, impatimirea, afectlunea pentru cele pamantestt, Ilpsa de trezvie, nemuItumirea faUi de Dumnezeu sl de oameni, cartfrea, c1evetirea, infumurare'a, parereade sine, mila de slne, crutarea de sine, Indreptatlrea de sine, trufia, ingamfarea, iubirea de stapanlre, iubirea de a porunci, iubirea de aratare, dorinta de a placea oamenilor, neruslnarea, in~eJaciunea, 'ironia, duplicitatea, Indolala, ratacirea ganduriJor, iubirea de slava, iubirea de argint, iubirea de placert trupestf, iubirea de sine, care este maiea sl radacina tuturor

rautatilor., '

456. De asemenea, am fast stapanlt 1}i de aceste patimi (splloe ioarte rat" patimile care u"'meaza):: hula, blasfemle, semetie, impietrirea inimH, nesupunere, barfa, defalmare, amagire, nebunie, neiilfranare, nepricepere, nestiinUi(adica n-am stlut ce este pacatul), leslre din minti aiureala salbati~ie, toropeala, n~grija de eele bune, gre~eaia de fiecare ~lipa, risipa: zgarcenie, cunostinta mlncinoasa, odihna trupeasca fara de trebulnta

• 't'

~~lol;leala, rautate, nepasare, putina credinta, slujirea la multe patimi,

mal~are, amaglre, cutezanta, Intristare, grairea Impo trlva, fata.rnicie prefacatorie, euriozitate, in~oirea cu pacatele cele patlmase.ale s~fIetuJui

sl deasa cugetare la ele. '

457. Mi-am stricatfecioria inainte de nunta.

458. Am pacatult prin "tieuri verbale", de genu I "Ce Dumnezeu!", "pentru numele lui Dumnezeu"; ,,~tie Dumnezsuv.;

459. Mi-am neglijat munca, Tndatoririle familiale sau alte responsablntatl, sub prete>5t111 "programului de viats splrttuala" (public sau individual). . 460.lmi irosesc tlrnpul ln fata televizorului pentru a vedea tot felul de telenovele sau alte programe, vaitandu-rna apoi Ga nu-mi ajunge ,fimpul pentru Stanta

Blserica !iii ruqaclune. . .

461. Duminica este pentru mine 0 slrnpla zl de trandavle in lac sa fie a zi de retrnprosoatare spirituala ~i relaxare.

462. Nu-mi cinstesc soerii ~i nasii ca pe proprii mei parin!i.

.)

I.

I {

122

463. Ca parlnte nu respect autonomia, personalitatea, talantul personalsl optlunile copiilor mel, lncercand sa-rni impun vola cu tot dinadinsul, Nu rna rog pentru eopiii mel,

464. Ca nas, nu mi-am fa cut datoria splrituala fata de finii mei, relajia mea eu ei fiind pur torrnala.

465. Nu-mi tratez ginerele sau nora cape propriul meu copil, ci ca pe un strain si un intrus in familie.

466_ NU cinstesc memoria eroilor 9i a rnartirllor neamului I credintei, jertfalor fiindu-mi lndlferenta,

467. Mi-am silit partenerul (partenera) conjugalla practici erotice perverse.'

468. Foloslndu-rna de strategia unei pseudo-asceze (de pllda un comportement sexual evitant, sub pretextul unor zlle de post autoimpuse 9i al unor norme interdictive inventate) am lasat partenerul (a) prada erotismului sau unor frustrari insuportabile.

469. Frecventez medii imorale, case de toleranta, baruri unde S8 face stripteasse.

470. Simt ca am unele porniri sexuale perverse sau patologice (ca de exemplu: pedofilie,.zoofllie, incest, porniri spre viol etc.).

471. Am privit filme pornoqrafice, reviste pornografice, scene erotice, pornografie pe Internet. Am postere indecente pe peretll casei unde loculesc, tn rnasina si m-am desfatat cu lecturi (sau telefoane) erotice.

472. Obsedat de propriile frustrart 9i esecuri, sub masea unei false pieta!i am oatitudine neqativa fata de viata sexuala, considerand-o ca fiind pacat, rusine

sau impedimentfata de progresul.spiritual. . . '.

473. Din dorlnja de a ca~tjga rapid-s: user, rn-arn.ocupat de bi~nita, trafic de

valuta, droguri, trafie de carne vie s_au de influenta etc. v v

474. Am practicatjocuri de noroe. Imi pierd tirnpul sl-rni distrug sanatatea eu jocuri pe calculator. .. .

475. Am eersit sau m-am umilit pentru. a obtine favoruri sau bunuri inutile.

476. In calltate de judecator, am fost nedrept saupartlnitor cu cineva, primind rnlta. Am judecat dupa afinitaji sau interese personale.

477. Am profitat de slabiclunea sau ignoran!a vreunui semen de-al meu.

478. Am invidiat pe cineva pentru avere, capacitate, inteligen!a, culture, pozltie sociala, farmec personal, succes profesional, reu!?i1a familiala etc.

479. Din zgareenie am rnancat hrana alterata. Amrnancat pe ascuns, ca sa nu fiu vazut de altii s! sa nu impart hrana cu ei.

480. Pe oamenii care m-au abandonat sau s-au comportat dur cu mine, nu

sunt in stare sa-i iert fara sa-l judec. .: ..

481. Din motiv de delasare, comoditate, depresie nu ma ingrijesc de sanatatea (igiena) fizica, pslhica, rnentala 9i spirituala. . 482_ Am murdarit, poluat natura, mediul arnblant, Tn excursii, aruncand bartH si resturl menajere prin paduri, parcurl sau pe strada, nestllndca chiar daca

nu ma vede nlclun am, ma vede in schimb Dumnezeu. .

123

483~ Nu ml-arn gasit inca un sens (rost) tn viata. Sunt fals, amibiguu.

484. Nu rn-arn str'aduft suficientpentru dezvoltarea constllnjel mele liturgice §,ieuharistice (a prezentel lui Hristos in fiinta mea).

485. Nu m-am rugat pentru ales] poporului (de ariee coloraturapolltlca),

486. Am frecventat cercuri satan ice ~i am partieipat la ritualuri satan ice.

487. Ca elev lrnl fac Iectiile durnlnlca Tn loc sa m) Ie preqatesc de vlneri sau sarnbata, pentru ea duminice sa pot fi llber,

488. Am fast duminica in timpul Sflntei Liturghii la antrenament sportiv sau la meditatie.

489. Ca profesor am.meditaf copll, duminica in timpul durnnezeiestil Liturghii.

490. Ca adolescent am Tnceput deja relatiile intime (cu posibilele consecinje: sacina, avort, boli veneriee, infidelitate etc.),

491. Ca elev, student, am invidiat vreun coleg sau 0 colega (pentru note mai bune, pentru ca arata mai bine sau pentru ca e adrnirat de ceilaltl sau apreeia

de profesari). .. .. . .

492. Am fost egoist ~i n-am Impartit nimie cu fratil 9i surorile mele.

493. Am spus bancuri cu Dumnezeu, cu Sfin!i sau preojl,

494. Am pacatult tatutndu-rnl pe eorp,diavoIi, cruel, serpl ...

495. Am lndernnat sl pe alti sa rnearqa sa-si taca tatuaje pe corp.

496. Am pacatuit faea'nd lrnprlmand tatuaje pe pielea unor oameni.

497. Nu am avut grija sa feresc copiii mel de smlntellle lumii. 498_ Nu fug de lucrurlle.jjandurlle iiii faptele care ma trag la pacat,

499. Nu am mers la priveghere la Sfanta Blserica,

500. Am gre~jt eu umblarea fara rost, pierdere<j_ vremli ~!. nu am paza minjii.

Bibliografie: Arhimandrit Cleopa llie, indreptar de spovecJanie, Editura Manastirea Sihastria, 2004; Arhimandrit loachim Parvulescu, Sfants Taina a Spovedaniei pe in!elesuJ tuturor, Manastirea Lainici - Gorj, 2005; Prcitosinghel Nicodim Mandlla, indreptar de Spovedanie, Editura Agapis, Bucuresti, 2001.

I

.!'

124

10 PORUNCI DUMNEZEIESTI:

. ,

nicl arice dobitoc al tau, nici stralnul care rarnane la tine, ca In ~ase zilea facut Dumnezeu cerul si parnantul, marea sf toate cele ee sunt intr-lnsele, iar In ~iua a saptea S-a odihnit. De aeeea a oinecuvantat Domnu! ziua a saptea ?i a sflntit-ol

5. Cinsteste-l pe tatal tau 9i pe mama ta, ea sa-\i fie bine 9i sa traiesti ani multi pe parnantl

6. Sa nu ueizi!

7. Sa nu fii desfranatl

8. Sa nu furi!,

S. Sa nu rnarturisesti strarnb impotriva aproapelui tau!

10. Sa nu doresf easa aproapelui tl&u; sa nu dorestl femeia aproapeJui tau, niei ogorul lui, nici sluga lui, niei slujniea lui, nici boullui, nici asinullui, 9i nicl unul din dobitoaeele lui si nimie din cate are aproapele tau!

CELE

I. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te-a seas din parnantul EgiptuJui 9i din casa roblei. Sa nu ai altl dumnezei atara de mine!

2. Sa nu-ti faci chip cioplit ~i niei un fel de asernanare a nlci unui lueru din cate

sunt tn cer, sus !?i din cate sunt pe parnant, jos,?i din cate sunt in apele de sub parnantl Sa nu te inehini lor, nici sa Ie sluiesti:

3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert, ea nu va lasa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in desert numele Lui!

4. Adu-tl aminte de ziua odihnel (DUMINICA) sa 0 sfintesti. Lucreaza sase zile 9i-ti fa in aeelea toate treburile tale, iar in ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau: sa nu faei in acea zi nici un lucru, niei tu, nici fiu! tau, nici mea ta, nici sluga ta,. nicl slujniea ta, nicl boul tau, nici asinul tau,

9 PORUNCI BISERICESTI:

. , .

In eele patru posturi mari ale anului :;>1 orl de cate ori ne slrntlm constiinta tncarcata:

5. Sa ne ruqarn pentru conducatorii tarii, pentru eei ai oraselorsi aisatelor, 9i pentru intregpoporul nostru!

6. Sa [inern posturile pecare le-ar randui rnltropolitul in vremuri grele! 7. Sa nu eitim ~i nici sa nu tlnern In casa car1i neortodoxe (sectante)!

8. Sa nu folosim prost sau in scopuri stralne averea bisericilor!

9. Sa nu particlparn la nunti sau la alte petreeeri organizate tn post!

CELE

I. Sa partlciparn eu evlavie la Sfaf1ta Liturghie, Tn duminici 9i tn sarbatorf 2. Sa tlnern toate posturile randulte de Biserlca:

- Postul Pastelul;

- Postul 9fin\ilor Apostoli Petru 91

Pavel; .

- Postul Maicii Domnului;

- Postul Craciunului;

- Miercurile 9i Vinerilede peste an;

- 14 septembrie. 5 ianuarie 9i 29

august.

3. Sa respectarn [etele bisericesf (diaeoni, preof 9i episeopi)!

4. Sa ne spovedim 91 sa ne trnpartastm

125

@4~J

In Sfanta Biserica Ortodoxa sunt 7 SUnte Thine:

Bo teeul , Miru.ngerea, Cununia, Spovedania, lmpiirtiisanta, 8jantul Maslu ~i Preotla. Nu pot fi repetate: BotezuI,Mirungerea ~i Preotia. Celelalte pot fi repetate. Dar ce numin noi Sfanta Taina? Sfanta Taina este 0 lucrare sfanta vazuta, prin care puterea mantuitoare nevazuta, care se numeste har dumnezeiesc, revarsa asupra celor ce 0 primesc daruri minunate. Impartasania este 0 taina mare, prin care credinciosii ortodocsi, sub

126

ehipul painii si al vinului prirnesc trupul . si sangele adevarat al lui Iisus Hristos, pentru o adevarata, reala impreunare, eu El si deci, pentru a dobandi viata vesnica.

Aceasta SHinta. Taina a

Impartasaniei.este in acelasi timp 0 jertfa si ea are mai multe denumiri: Euharistia . (in limba greaca inseamna multumirc) -' fiindca la Cina cea de Taina, mai iiltft.i. a multumit, apoi a binecuvantat painea si vinul si le-a dat ucenicilor sal sase impartascasca; Cina Domnului; Cumineciituri'i ...

Aceasta mare si dumnezeiasca Taina a fost 'instituita de Domnul nostru Iisus Hristos inca inaintea Cinei celei de Taina, dupa saturarea a 5000 de oameni cu cinci paini ~i doi pesti, Iisus Hristos a fagaduit sa dea celor credinciosi Prea Curat trupul si sangele Sau pentru a dobandi viata vesnica candazis;.,~Eu· sunt pdinea cea vie. care s-a pogorat din cer; de va mdnca cine;mdin pafnea ace~sta , viu vafiili veci. ~ipainea pe pare~u..void(l pentru viata lu!nu"este trupul Me"l~ Adevdrat, fl:devii~at griiie~~ voua, ~acii nu ~e!l ma~c._~ trupul Fiului Omului si nu veri bea sdngele Luz, nu veri avea vla!a

in voi" (Joan 6:51-53). . . . ..

Iisus Hristos a asezat Taina Sfintei Irrlparta~anii la Cina cea de Taina, inaintea patimilor sale: ,,~i pe cand mancau ei, Iisus luand painea ~i binecuvantand a frant ~i a datueenieil?r s~i zicand: !(Luat~ mancati~ acesta estetrupul Mew}'; ap'olluandpaharul ~l blnecuotintiuui; le-a datzicand: ((Beti dintru acesta totl; acesta este sangele Meu allegU celei not, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelorn (Matei 26:26,28). Din aceste cuvinte se vede ca In Taina.lmpartasaniei sub chipul painii si.al vinului se da celor credinciosi in mod realsi substantial, trupul

127

~ i sange Ie I ui Ii sus Hristos,· cum invata despre aceasta si Sfantul Apostol Pavel: "PaharuJ binecuvantarii,pe care-l btne-.: cuvantam, n a . este onre impiirtii{iirea cu-senqete lui Hristos? Painea pecare 0 fran gem nu este oare, impiirt~irea cu trupullui Hristos?" (l Corinteni 10:16). "De aeeea, oricine va mfinca aceasta paine san va . bea acest pahar en

nevrednicie, va fi vinovat fata de trupul si desangele Domnului"

, ,

(lCorinteni 11:27).

J'ZIirullfinlei Impil't~zmii aN: 0 ImimmitDte fo2U'temzm: .pentN ci:

I. In Euharistie credinciosii sub chipul painii ?i a vinului mananca?i beau adevaratul trup ~i sange al lui Hristos spre iertarea pacatelor si spre viata de veci: Joan 6:51-58; M Eitel 26:2~-28i 1 Corinteni 10: 16. .

z.; . Euharistia se savarseste spre amintire de viata, patimile ~i moartea lui Iisus Hristos pentru noi pacatosii: "Aceastasa 0 facep spre pomenirea Mea'" (Lucia 22:10; 1 Corinteni 11:24-25); "Pentrn ca ori de cate ori maJ?cap painea aceasta ~i heti.acest pahar, vestiti

moartea Domnului pana va veni" (1 Corinteni 11:26). . .

3. Euharistia este jertfa de pe Golgota continuata si aplicata, intrucat Mantuitorul cajertfitcir sica jertfa in acelasi timp, aduce Tatalui trupul S1 sangele Sau sub chipul painii ~i al vinului. Singura deosebire consta in forma si scopul jertfei. Pe Golgota s-a adus Domnul pe Sine In chip sangeros, jertfindu-si viata sa trupeasca; in

! t

,

128

Euharistie se j ertfeste pe sine prin preot in chip nesangeros si tainic. Prin jertfa de pe cruce a realizat Domnul rascumpararea intregului neam omenese impacand pe om eu Dumnezeu. Euharistia ca j ertfa se aduce si pentru eei vii sipentru cci morti, Euharistia este si 0

jertfa de cerere, adica se aduee pentru ea noi sa dobandim cele de folos sufletului si trupu1ui. Este in fine, jertfa de lali.da $i de mul~urri.ire pentru binefaeerile nesfarsite ce ni le-a adus jertfa Lui de pe Golgota.

De aeeea pentru impartasire se cere 0 pregatire deosebita si

anume, credinciosii trebuie sa seapropie la.Sfanta Imparta~anie "cu orednicie", adica pocaindu-sesi marturisindu-si pacatele lor si impacftndu-se eu eei pe care i-au necajit: "eel ee va mdnca piiinea aceasta, sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat lata de trupul si sdngele Domnului. Sa se cerceteze dard omul pe sine si asa sa miindnce din pdinea aeeasta ~i sa bea din paharul aees;a" (1 Corinteni 11:2 7). Cinese1mparta~e~te cu nevrednicie, pe acela pe pamant 11 asteapta boli si chiar moartea, iar in cer judecata si osanda: "Cel ce maruinca ~i bea din ele cu neorednlcie; aceta mananca. ~i bee siesi osandii nesocotind Tiupul ~i Sangele Domnului. De aceea multi dintre vol suntefi bo~navi ~i neputinciosi ~i nu puiini mot" (1 Corinteni 11: 29-30).

Taina Sfintei imparta~anii se va savar~i pana 1a a douavenire a lui Iisus Hristos: "ori de cdte ori m lin cati piiinea aceasta si. beti acest pahar, vestiti Moartea Domnlui plina va veni El" (1 Corinteni 11 :26), si ea se savars,e~te de" urmasii legiuiti ai Sfintilor Apostoli: EPISCOPII si PREOTII: "A~a darii oamenii sq. ne socoteascii ca pe niste slujitori ai lui Iisus Hristos ~i iconomi ai tainelor

lui Dumnezeu (1 Corinteni 4: 1; Efeseni 4: 11-12). " ,

Toti Sfintii Parinti.si Invatatori at Bisericii, chiar si crestinii

. , , .' I 1 l

care s-au despartit de Sfanta Biserica in primele veacuri: nestorienii,

eutinienii, iacobitii, armenii, coptii au crezut si au invatat ca ca cei credinciosi, in Taina Sfintei Impartasanii primesc nu painea 9i vinul

129

obisnuit, ci adevaratul trup si sange aI lui Hristos, Sf3ntu} Efrem Sirul zice: "La cine este ochiul credintei, acela lum in at priveste pe Stapiinul si cu credintd mdndncii din trupul mielului.curat.Fiui eel de ojiin!a eu Tatdl ceresc .... Tu credincios, cutoatd credinta primeste trupulsi sdngele Stapfinului eu toatd convlngerea si n« te sili sa cercetezil {( Sliintul Ambroziezioe: ,rHrana euharisticd a crestinilor este incomparabil maipresus .de mana care s-a dat cdndva evreilor, pentru ca , pe cdnd evreilor s-a dat trupullui Hristos numai in preinchipuire, noud ni se dd ;ntr-adevii:r,~i pe cdnd mana nu seutea de moarte pe cei care 0 mdncau, pliinea de via/a a crestinilor, pogortitd tot din eer, dar acum fiind chiar trupul lui Hristos ne dd viata vesnicd". La feI Sinodul I Ecumenic, Sinodul III Ecumenic si Sinodul Tru1an, canoni 0 1 spun ca: "in Euharistie noi primim adevaratul Trupst Sangeallui lisus Hristos".

Tori Sfint]! Parinli spun ca.:,tEuharistia" ca jertfa. iniocuieste jertfele din Veehiril Testament careaeeau numai insemniitute prefnchipuitoare cad pejertfe"lnicul crestin, fricepand cu Cina cea de Taina este pus fnainte ~i sefnalta Mielul eel adeva.rat al lui Dumnezeu. care a ridicat pacatele lumi.i,acel Miel care a fost rastignit pe cruce".

Sfanta Euharistie fiind 0 jertfa atat de mare ~i de sffinta, este foarte insemnata si binefacatcare dupa lucrarile sale, atat pentru eei pentru eare se savarseste si cu atilt mai mult pentru cei care se irnpartasesc: "Ea face pe Dumnezeu milosti» ~i da. iertere de pa.cate tuturor pentru care seeduce -vii si morti"

, .

(Sfantul Ambrozie).

Sffintul Chiril al Ierusalimuluizice: ~.Cand ne rugam pentrii cei mortE de~i au fost paciito~it Hristoscere s-a rastignit "pentru"pa.catele noastre .se mtioetineste ~i pentru e"l ~i pentru noi 41. Sfantul loan Cura de Aursi Fericitul Augustin -spun: 'iCel ce nu mananca Trupulsd nu bea

I I

1

I

I

1

I

130

Sangele Domnului, se lip· seste de viata. ·vesnidi ",

. ,.

De aceea de SfintiiParinti a fost recunoscutaea necesara pentru

, ,

credinciosiimpartasirea cu trupulsi sangele Domnului: "Este bine ~i prea de foLos ca fn fie-dire zl sa se imparta~easca crestinii", iarnoiputem intalniastiizi tosrte multi crestini

, ,1 I I

care nu s-an impartiisit niciodatii in vt.ata lor, chiar pana la

. ,

adiinci batranetL A1tii spun cas-au llnparta~itla Pasti, dar de fapt nu

s-an impartasit, ci au luat doar Sfintele Pasti (paine strop ita cu yin si sfintita prin rugaciunile preotului) pe care le confunda cu Sfanta Impartasanie.

c!5l ~:/.I·h· ~ __ ..L. __ I·.,," I·

. ~V~'~.1

lata in continuarecateva rntamplart adevarate care confirma faptul ca in Sfanta Euharistie credinciosii sub chipul painii ~i al vinului primesc adevaratul trup ~isange al Domnului Iisus Hristos:

• 1. Istoricul Sozomen povesteste di intr-una din zilele in care SfantulIoan Gura de Aur impartasea pe credinciosi, s-a apropiat o femeie care era molipsita de erezia macedoniana. Cum a primit Sfanta Impartasanie indata particica din gura ei s-a prefacut in piatra, Dupa aceasta minune, femeia s-a spovedit si .s-a inters la credinta adevarata,

• 2. Cand Sfantamucenita.Evdochia afost adusa lajudecata, ostasii dezbracand-oau vazut ca.a cazut jos 0 particica din Sfintele Daruri. Ostasii au ridicat particica si nestiind ce esteau dus-o la imparat, Cand ighemonul a intins mana ca sa ia particica, particica s-a prefacut in foe, care a parlit ostasii iar la ighemon i-a ars umarul stang.

• 3. Un grup de copii dintr-un sat pasteau vite1e. Pentru a se distraau hotarat sa se j oace oficiind Sfanta Liturghie in gluma, Copiii acestia veneau adesea la Biserica si cunosteau bine randuiala Sfintei

, , ,

Liturghii. Au aduspaine si.vin, au ales 0 piatra.rnare in locde Sfanta

.... ------~

131

Masa, pe care au asezat paine a si vinul

si au inceput savarsirea.Liturghiei. Unul . il~

alegandu-si rolul de preot,doi si-auales .

roluI de diaconi iar restul cantareti, Si

, ,

iata cand au voit sa se atinga de paine

sa 0 sfarme si sa se impartaseasca, s-a

, ,

coborat foe dincer; a mistuitpiatra si : tot ce era pus pe ea. Copiii de spaima au cazutla pamant si au ramas asa rara sa se miste, In aceasta stare i-au gasit parintii si numai a doua zi au putut sa. . povesteasca ceea ce s-a intamplat ell ei. Cazu lra fost adus la cunostinta.i

, .,

episcopului locului si acolo, pe acel loc s~a construit 0 Biserica,

.4. Despre Sfantul Grigore eel Mare se povesteste ca 0

. ,

data, 0 femeie nobila a dus la Biserica prescuri pentru savarsirea

Sfintei Liturghii, Cand a sosit momentul impartasaniei, femeia s-a apropiat de altar pentru a primi Sfintele Taine. La cuvintele Sfantului Grigore "se da de viata facatorul Trup a1 Domnului nostru lisus Hristos", femeia a zambit. Sfantul Grigore a intrebat-o: "De ce ati zambit?". Femeia i-a raspuns: "Pentru mineestecurios Stapane ca tu painea pe care eu am pregatit-o cu rninile meLe 0 numesti trupul lui Hristosl". Sfantul Grigore vazand nestiinta femeii s~a rugat lui Dumnezeu si indata paine a s-a prefacut in carne iar vinul in sange. Aceasta minune au vazut-o toti cei din Biserica. Sfantul s-a rug at acum din nou ~i chipul trupului s-a prefacut in chipul painii, iar chipul sangelui s~a prefacut in chipul vinului, cu care afostimpartasita femeia care, de atunci incolo a devenit foarte credincioasa,

• 5. Siiataacum, iubiti credinciosi, inca a intamplare reala care s-a petrecut acum cativa ani intr-un satuc din Ardeal. o femeie foarte credincioasa care se ocupa cu cresterea aibinelo~ (avea stupina)

I

I

I

J

: J .

. '.

;.

;,

132

a observat ca de fa 0' vreme nu prea rnai merg bine stupii, albinele produceauputina miere. Auzise de lao alta credincioasa ea daca pui intr-un stup Sfanta hnparta~anie, albinele 0 sa dea 0 productie foarte mare de miere. Si atunci.a mers la Sfanta Biserica, s-a spovedit si

. ,. _ l

s-a imparta~it, dar, in loe sa inghita Sffmta Impalta~anie, a ascuns-o

sub limba ~i apoi,'ajungand acasa, a bagat-o intr-unul dintre stupi. Peste trei saptrunani preotul satului a avut 0 descoperire de la Dumnezeu ca aceasta ferneiea facut altceva decat trebuia cu Impartasania, S.;.a dus Iaea acasa ~i a intrebat-o: "De la Durnnezeu am descoperire caacum trei saptamani nu ai inghitit Sfanta Impartasanie, spune-mi einstit, terog; ee ai facut eu ea?", Simtindu-se vadita, femeia a inceput sa planga si i-a marturisit adevarul, Au mers impreuna si au' deschis stupul siauziti dumneavoastra minune:

ALBINELl! FACUSERA 0 CLADIRE DIN CEARA EXACT CA' 0 BISERICUTA iN JURUL SFINTEI iMPARTAsANII

, '

!!! Minunat este ce-aufacut albinele, dar foarte tristeste ca exista 0

multimede oameni care niei macar nu stiu ce este aeeea Sfanta hnpirta~airie. Unii 0 confunda cu Sfintele Pasti, altii mor neimpartasiti dintr-e mare neglijenta, iar 0 alta parte (ateii) 0 refuza ehiar ~i pe patul de moarte spre osanda lor vesnica.

Puterea titmiiduitoare a ~fmtei:lmpitrtit~Zlnii (cateva exemple)' .

• Soacra Sfantului Grigore Teologul fiind.grav bolnava, cum s-a impartasit indata s-a vindecat.

• Sfantul Andrei Criteanul pana la 7 ani a fost mut, dar cum s-a impartasit

, ,

a inceput sa vorbeasca. .

133

• Sfantul loan Arhiepiscopul Constantinopolului a pusSfintele Daruri pe ochii unui orb ~i a spus: ,~Cel ce a vindecat pe orbul din nastere, sa te vindece si pe tine!". Orbul s-a vindecat ~i a inceput a vedea.

• Sfantul loan de Kronstadt povestea ca 0 femeie batrana care scuipa sange ~i nu mai putea manca nimic, dupa ce s-a impartasit s- a vindecatcomplet de boaIa sa.

Cine se impartaseste cu regularitate (eel putinin cele patru posturi mari ale anului) en Sfintele Taine, aeeluia si duhurile necurate

,

nu-ipot face nimic.

eombaferea cbtecmrntlor alter culte

b

. reltqrcase

Inainte de a trece Ia combaterea obiectiunilor sectare, este necesar sa vedem ce parere au despre Sfanta Irnpartasanie capii protestantismului, ~i anume:·

I..IJ'I'HER ., admite.prezenta reala a lui lisus Hristos in Sfanta Impartasanie.darnu admite prefacereapainii ~i vinului in trupul si sangele Domnnlui. Dupa el trupul si sangele Domnului sunt alaturi sau impreuna cu painea 9i vinul- (In pane, cum pane et sub pane ~i in vino, cum vino et sub vin 0 ) - adica painesi vinul raman neschimba:te, dar se irnpreuna cu ere trupul si sangele Domnului. De aceea, felul acesta de prezenta se numeste si prinimpanare - praesentia per impanationem. La aceasta parere gresita a ajuns Luther pornind de la anaIogia dintre Sfanta Euharistie 9i intruparea Domnului.

I I. t~

134

ZWlNGU - invata ca in.Sfanta Imparta~anie nu este prezent Domnul sub nicio forma. Sfanta.Impartasanie este un simplu act comemorativ, 0 ceremonie carene aminteste de cea din urma serbare a Pastelui de catre Mantuitorul eu ucenicii sai, EI spune di euvintele de instituire trebuie intelese in sens figurat: "Acesta este trupul meu insemneaza aeesta inchipuieste trupul Meu". Sau spuneca atunci cand Mantuitorul rosteste cuvantul "trupul Meu" areinteles "simbolul trupului Meu".

(:ALVIN - tine cale de mijloc intre Luther ~i Zwingli, EI spune ca in Sfanta Impartasanie sunt de fata trupuI si sangele Domnului dar nu in chip material, ci in chip SPIRITUAL. Paine a ?i vinul nu se' prefac, nicinu contin prin impanatiune trupul si sangele Domnului, ci sunt mijloace prin care ni se da trupul §i sangele Domnului. Numai cei alesi se impartasesc :tnsa eu acest SPIRlTUALTRUP si SANGE al Domnului, pecand cei pacatosi primesc simple paine ?i yin. Oare ' asa sa fie???

, Biserica Ortodoxa a condamnat riHacirile protestante iii Sinodul

de la Iasi (1642) ~i in eel din Ierusalim (1672) §i a formulat invatatura asupra acestor puncte in Marturisirea Ortodoxa si Marturisirea Patriarhului Dositei.

Obis·clia··unor culte refigioase':

.. '.

N oi ne impartasim, dar credem ca primim paine si vin obisnuit spre amintirea patimilor si mortii lui Iisus Hristos, dupa cum chiar El a zis: "Aceasta sa facefi spre pomeniree Mea II (1 Corinteni 11 :24). Ca noi primim doar paine §i vin,.chiar §i Sfantul Apostol Pavel aceasta zice: "Ca de cfite ori veti manca painea aceasta ~i veti bea paharul acesta moartea Domnului vesti~ipanacand va

,

veni" (1 Corinteni 11 :26).

Raspunsul nostru:

Faptul ca Sfantul Apostol Pavel nu considers obisnuite "painea" si "vinul" eu care ne impartasim se vede din aceea ca el

.. ---------=-r.'I

135

nu da nici 0 talcuire cuvintelor spuse de Iisus Hristos ucenicilor sai "Acesta este trupul Meu" si "Acesta este sangele Meu", Ia Cinaeea de Taina (1 Corinteni 24:2!j). ~iapoi tot el le spune crestinilor sa ia aminte ca nn este "simpla paine" si nn este "simplu vin .~, ci sa se ispiteasca pe sine, ClaeA sunt vrednici sa le

. primeasca. Si daca vor primi cu nevrednicie, vor fi vinovati nu contra painii si al vinului ci: "vlnovafi nor fi trupului ~i siingelui Domnulul" (1 Corititeni 10:27), pe care-L prirriesc sub chipul painii ~i\ al vinului, caci mai inainte el zice: "Paharul binecuvantarii, pe cere-tbinecuuiintiim; nu este oare fmpart~irea cu sangele lui Hristos? Painea pe care 0 frangem nu este, oere, fmpartii~irea cu trupul lui Hristiis?" (1 Corinteni 1 0~·16). .

Obiectia unor culte religioase :

impart~~irea e nefolositoare: "Aria,~i teaseul nu-t va luiini ~i vinul t-e fn~elat"(O$ea 9:2) ..

Raspunsul nostru:

Prooroeul Osea nu vorbeste aici despre impartasire, care pe timpul lui nicinu era, ci ameninta pe evrei si pe pagani pentru idolatrie si desfrau cu foame, in timpul careia ei nu vor avea niei paine, niei vin si nu vor trai pe pamantul Domnului.

Obiectia unor culte religloase:

, ",

Voi chinuiti pe Iisus Hristos, a doua oara, cad 11 t~iati cu cutitul

si-i strapungeti eu sulita trupul in timpul frangerii ei.

Raspunsul nostru:

Nu-i adevarat! Agnetul se taie in semnul cruciiin vremea proscomidiei, in amintirea patimilor de pe cruce ale Mielului lui Dumnezeu, care a luat asupra Sapacatele lumii ~i atunci se impunge cu copia spre amintire,pentru cil ostasul .a impuns coasta Mantuitorului. Cand 'insa painea va fi prefacuta de Sfantul Duh in

I

,

, ,

;!i

J

136

Trupul.lui Hristos, atunei ea numai se frange pentru impartasirea credinciosilor,

Obiectia unor culte reltgloase:

La voi la ortodocsi nu se face drept frangerea, deoarece trupul si sangele lui Iisus Hristos nu se dau separat cum a I111parta9it Iisus Hristos pe ueenieii sai ci irnpreuna, eu lingurita,

, Raspunsul nostrur ,

Acest lucru priveste randuiala, dar nu esenta tainei, Obiceiul de a se da credinciosilor Sfiinta Impartasanie cu Iingurita a fost introdus in Sfanta Biserica din doua motive: I. pentru a pazi aceasta sfintenie de pangarire de catre necredinciosii care, dupa marturisirea Sfantului loan Gura de Aur, luau imparrasania acasa pentru descantece; 2. era cu neputinta de a impartasi copiii cu Sfiintul Trup rara sa fie impreunat cu Sfantul Sange, 9i la urma unnelor eu lingurita este usor de impartasit multi 'credinciosi la 0 singura slujba, Apoi pentru Gil Impartasania este "focul dumnezeiesc" carearde pe cei care se impartasesc cu nevrednicie (1 Corinteni 11 :29-30) si care curata pacatele credinciosilor (Matei 26:28) -Iingurita inseamna CLE~TELE cu care ciindva un serafim, luand un carbune de pe j ertfelnic s.,a atins de gura. proorocului Isaia 9i a zis: .,lata ... faradelegea ta este deliartata de la tine" (/saia 6:6-7) - talcuieste Sfantul Simeon episcop de Tesalonic in lucrarea sa .Despre lingurita sfinfita ". .

Obiectia unorculte religioase: "

lisus Hristos n-a turnat apa calda in pahar dar voi tumati,

Raspunsul nostru: '

Turnam apa calda in amintirea faptului ca, atunci cand a murit Iisus Hristosunul din ostasi eu sulita eoasta i-a impuns-o si indata a iesit "sange~i apa II (loan 19:34). Turnand apa calduta in Sfantul Potir, preotul zice: "Caldura crediniei plina de Duhul Sf~nt".

Obiectia unor culte religioase:

Ortodocsii rastignesc din nou pe Iisus Hristos, daca socotesc impartasirea 0 jertfa pentru milostivire caci: ,1lisus Hristos 0 data s-ajertfit ca sa ridice pacatele multora" (Evrei 924-26- 28) - "Noi suntem sfinfifi prinjertfa trupului lui lisus ~ristos 0 data" (Eurei 10:10-14) - de aceeajertfa cea rara de

sange este de prisos. '"

Raspunsn] nostru:

A A.ici. s_e v~rbqte despre jertfa de pe Golgota care este preinchipuita de jertfele din Vechiul Testament. Jertfele iudeilor se aduceau in fiecare an si nu puteau sa indrepte pe cei care Ie aduceau ,,~e~t~u ca :u neputinfa este ca sange de tauri {ii de fapi sa ridice pacatele" (Eorei 10: 1-4). I ertfa de pe GoIgota a fost ad~sa ~ data pentru totdeauna, pentru pacatele intregiilurni. Dar Sfanta Impartasanie, El a poruncit sa se faca totdeauna '1Fiindca de ciite ori vefi miinca painea aceasta si veti bea paharul acesta1 moartea Domnlui 0 vestifi pa~a ca~d EI va oeni" (! COcinteni 11 :26). In Sfiinta Liturghie nu patimeste a doua oara, ci EI Insusi preface prin Sfantul Duh, painea si vinul in adevarat

trupul si sangele Sau. '

Obieetia unor culte religioase:

A' N?i ~1U putem sa credem ca un preot pacatos poate sa prefaca pamea 91 vinul in trupul si sangele Mantuitorului.

Raspunsul nostru:

. Nu ?re~tul preface painea 9i vinul in trupul si sangele lui lisus Hnstos ci Bfantu! Duh; preotul numai se roaga ea Dumnezeu sa trimita pe Sfiintul Duh sa prefaca Sfintele Daruri, Puterea si actiunea darului Sf'antului Duhnu se impiedica de vrednicia sau nevrednicia preotului, care chiar pacatos fiind, are asupra lui "Darul lui Dumnezeu" edice Herul Duhului Sfant - primit ptin punerea

I

I

')

I

138

rneinilor episcopului (2 Timotei 1 :6) fit ~,eomoara aeeasta (HerulDuhului Stant) fnsa 0 avem in vase de lut (in trup). Aeeasta eovar~itoare putere sa fie aceea a lui Dumnezeu. si nude la nol" (2 Corinteni 4:7).

,

, .,. 1 t

I • r ~ . , I l . " t ~~+I' ._" L. ,[ _.; ,

eoncluzit despre '~iilnt~, Tai~a ,a '

.. J~pirta;lani~~"., -"f' '~

I":. • f 1: .. , f''''' (

.~, r, -li~.lis' ~J.;!stos a ,~ga~~it .s·t~~eze' T?,i~a.$.¥11tej, rmpatia~a;nii (19af} cap{to'lul q) .. ~ia a~ez~t-~l~C;~l¥ C~~ ~e

Tain}i (M'!tei,26;26-~~):' .-: , .. ,:t\~& 'I~~',

• "l..., ~ ... • Ii.:'.'.( +. 0

.; , ~ ( . '.1 ' ..' t \~.. t'- 'II

I·' 2. in Tain~ Sfint~i iinpKrta~,~.iiil>,cr~~i~oio~ii ~a1!anca!, sub chipul p§lllii ~i al vinului, .TI:H.pu(~·i $.anQ~~~,adeva:r~t allui Usus Hristos pe!ltruje).i:are''Lr~ca~~l~~ ~~ "tata de veci; (loan 6:5~,~54; M?J.tr;i 26:26,28;~1 Cgl'~nteni.1 Q:}5-J6-17;

1 Coiinteni 11 :27-29). ~" '-:"'!'

~. l .~. tf' s r .. , . 'i- .A' ~ . :~ " It" ',1' 'II j-

3. Pentru Imparta~ani~ trebuiesa fiIljl pregaJiti, '~a pe . unparHisim cu.vrednicie.r'J Co rlrtieni 1127-30). ._ .• ' _

, tj. j; .tIP t.. " .: ; .)

. i; ,.1-"'. t . J ~,"l l"':, . ,..!.. ._ I ~~ I' ":

. • u -,.p t.

" " ~'Sf'alltaimpartasanie se'v'a savarsipanlPlaaclqua venire

a lui Usus Hrisfos (1 C~ iJtenil~tl~6rSi' "e! ;e 'sivarseste

, ,. :t "

numai.de preotii si.episcopii Sfintei Bisericis; i. CQr:tR'pen'iA: 1;

Efeseni 4:] 1-12).'

~, -.'

1- oj, I

, ,;:4 • _ , ". " fl'"

. 6. '" Cine nu. s~, tm;ar .... tft~e~lie .eu :Trupu~ ~i,Sangele lui Iisus .flristo~~, ~eelal. RU' va ~ve~ viata r

'"j .. , ' t ,

vesnica~ii(loan 6:53-54).,.,' _.\ ...,~w;- ' , ';H .

. I .~'~, ... , ":I. F'-ll .. 1, '~~~ .. : ~.0.1 -r, /~ r' . j f-:._ 1; ..

I C

.<

139

"Trupul ~l sangele lui Hrist.os din S{anta iniparta~anie se lupta ell 'trupu! ~i sangele nostril tmpotrioe patimilor, s{intind trupul ~l erziind petlmiie". '

(Periritele Arsenie Boca)

. Mai inainte de a primi SfantaImpartasanie trebuie sa ne spovedim. Nimeni nu se poate imparta~i lara ca mai inainte deaceasta sa alerge sa-si spele sufletulde mizeria pacatelor. Unii oameni nu merg la spovedanie avand urmatoarele obiectii impotriva acestei Sfinte Taine: '

I. "Sunt atat de paeatos! Poate oere Dumnezeu sa· mi ierte paeatele? Nu cred asta! De aeeea nu am niei un {olos daea rna .spooedesc",

. Daca omul se spovedeste eu cainta si sinceritate i se iarta to ate pacatele, Sfantul Ignatie Briancianinov spune: .Puteree poeainfei se intemeieze pe puteree lui Dumnezeul Doetorul este Atotputernic, iar medicamentul pe care ni-l da El este tot atat de 'puternic",

2. "De ee sa ma spovedese, nu am nici un paeat.Sa se spooedeescs: eel ce au ucis, care auje{uit, au faeut desfrenere, neleqiuiri seu. vreun alt [ei de paeat~·.

Aceasta obiectie fata de spovedanie este total opusa celei dintai, In 'primul caz omul nu crede ca va fi iertat din pricina constiintei apasatoare a propriei pacatosenii, jar aiei lipseste oriee constiinta a pacatoseniei. Dad, un om sta pentru mai mult timp inchis intr-o camaruta, se obisnuieste eu aerul stricat.si niei nil simte cat este de neplacut. Insa, daca intra cineva de afara, nu va putea sa rabde duhoarea adunatain camera si va iesi indata. Ei spun ea sunt curati, lara de pacat dar inehipuirile nu pot fi socotite drept realitate. "Daca zicem ca pacat

I

'1

I

,I

nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este Intru noi" (1 loan 1 :8). Sfintii Parinti ne invata ca greu lueru esteea omul sa-si vada pacatele, Aceasta ei 0 talmacesc prin orbirea pe care ne-o pricinuieste diavolul.A vva lsaia spune: Cand omul se de,spart~ d~ eel ee se afla de-a stanga sa, adica de eomuniunea eu diavolii ~l de aseultarea de sfaturile lor, atunei el i~i va vedea pacatele sale inaintea lui Dumnezeu, in toata amanuntimea lor. Daca vederea pacatelor proprii ar fi fost cevausor, atunei Sfantul Efrem Sirul nu soar mai fi rugat eu aceste cuvinte: "A~a, Doamne, Imparate cta.rui~te-mi sa-mi vad greselile mele. .. " Niei Sfantul loan de Kronstad nu ar fi spus: "Aceas~ este, fntr-adevar de la Dmnnezeu - ca sa-ti vezl pacatele In. muq:imea ~ijosnicialor"-

3. "Eu ma spovedesc direct lui Dumnezeu. Ce

neooie am sa merq la preot?"

Daca nu ai nevoie sa mergi la preot, nu merge la el! Dar atunci

cauta spre Dumnezeu, sa te boteze El direct de sus. El sa te rnirunga, El sa te cunune, El sa savarseasca Sfantul Maslu, El sa te rmpanascasca direct dintr-o liturghie cereasca. Insa.tu nu faei asta:

De ce esti nestatornic? De ce pentru celelalte tame te adresezi preotului, iar cand este yorba de Taina Spovedaniei spui: nu am nevoie de preot, eu rna spovedesc direct inaintea lui Dumnezeu' Nu simti oare eli in felul acesta te inseala vrajmasul tau? Dumnezeu a randuit preotii sasavar~easca Sfintele Taine, caprinele sa primim harul cel ceresc si atotmantuitor. Si mantuirea este 0 taina. .

, , .

4. De ce sa ma spovedesc csnd ~tiu ea iar~i vol

paeatui? Sunt de acord ea trebuiesii te sponedesti, dar sa nu mal gre1e~ti deloe dupa ace ea.

Aceasta obiectie contine ceva adevarat ~i ceva neadev~rat.

Adevarata este dorinta de a nu mai pacatu] dupa spovedanie. Insa noi suntem oamenineputincio~i ~i nu putem ajunge dintr-o data la 0 astfel de statomicie. Si atunci sa incetam sa ne mai spovedim? Cum este mai bine: sa zaci in noroiul mlastinii duhovnicesti sau sa te ridici

141

Orice om careisi murdareste mainile se spala, Nimeni nu va zice: "N-am sa ma, mai spal ca oricum au sa rna murdiirescl" Sau altfel spus nimeni nu va refuza sa mai manance pentru ca peste putin~ vreme Ii va ve~i iarasi foarne.

, ' .

.. .'. Dup_a ce te-ai Spov~,Git si~ti-aiSnd~:l?lihit canon"w.pe care

ti l-g. .~antl~it 4Uh5Y'~i_c~i, si. tedu~(iaJo~~i Ia _.f\l ~rl~~-j .~~re dezlegare (binecuvantare ) ca s}ile ,i¥1R&:rta~~s,ti. D.8:,ca cilie,ya se .1mpattas,e~te rara.Jbillecuvantarea duhovnicului; acela se osdndesteca si !udeii careL-au rastignit pe Mantuitorul sau ca Iuda, care L-a vandutpe Domnul, in zilele de pregatirepenrru ate i'mparatasi cauta sa dai inap oi ce.ai luarpe nedrept S1 sa te

, I , r

impaci cu eel ell care esti certat Sa ai sufletul cuditit de orice

nelegiuire pentru ca scris este: "Fe~ieitlee, ~ spa1iio<t "v~,~I~t~le lor ra(Iic~: l'si . sp~'l:'j shfIetele;.~p·ri)l ','

, '( '1,,,,:,:1,. ,. J 1.' ., f'''' 1 ) ... 11

. sp~)V~?~nte) ~ 8~' • ..JI,!!\,~~tr~~~ ~~~ .v~efii·\ cad: nlne~t~te .. h!dica ~n;rl;_l}l;p,~raf~a lui. Dumnezeu) DU ~a ,Intra nlmic ,piingi,rAt.!',1 ,j

I. ':t j "rI' r """' ..

. I

L

142

Bibliografle: Biblia E.I.B.M.,Bucuresti, 1988; Preot IgorMacovei, Ciiliiuza misionarul~i ortodox; Sfantul Nicol~e VeIimirovici, Catehismul Bisericii Ortodoxe, EdituraBiserica Ortodoxa, Bucurestl, 2004; 0 sintezii a giindirii Piirintelui Arsenie Boca in 800 'tM capete, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002;Ieromonah Nicodim Sachelar~, lndrumarea viesii; Edituara Credinta

Stramoseasca, Iasl, 2000. '

J '

c~ iRE· t:;RE~TJNII ORrOl)

DESPRE O~~/

CELE TREI MARl MINUNI

, . '

din lisariel Ortodoxi'

~Venlreain fiec~re an, de- 'peste 2000 de ani, in Sambat~,-Mare,.a ,

Sfintei l,Jumini in mod supraflresc Ja: mormantul : Domnulul dtn ,Ierusap:meste cea mai mare,

mlnuna a' zileJor noastre. Este .mtnuneaceee dovedeste p'ana -la sfat~ittil veacurtlor ihvierea lui Hri

@lIbi!i crudlltcit'fi.

Este normal ca dupa aproape 50' de ani de comunism ateist in avalansa cultelor religioase, unii oameni sa se intrebe:"Car~ credlntii este adeviiratii?i' sau "Oare s-a impiirtit Hristos?'; (J Carin teni 1: 13). Oare nu s-arugat Hristos in Griidin; Ghetsimani ca toti sa fie una? (loan 1 7: 21). Astazi sunt aproape trei mii de .secte. Or fi oare trei mii de dumnezei? Raspunsul ni-l da Sfantul Apostol P~vel

(Efeseni 4:5): /. .

I

J

I .

144

Noi, crestinii ortodocsii, avem un mare pacat: acela.ca nu suntern constienti de adevarata vaIoare a credintei ortodo~e' in care

., , '. .., .. ~ - .

ne aflam. Pentru confinnare iata ° intamplare adevarata:

o d01tllii~oq.r.~j'Cris!!/~a B:la p/e~ai;iltjviiit(iJla,s~,.aei; cure se ellsatorise in Non1egiq,: iJ.jung(;"u! acoto, a cunos(lutrunmorvegian (profesorde isto,.t~ {~i, de, JiUi~a' 1l0fveglanii.) de' ,~a~·e. !it-a 'legat ,ii,!mlJ §~ C;u care : u~t~rio~ s-a clfsqt?rit. Este inten!sant CA.~otlll dU1tlneaei a 10s_t ndscut .' fipr~sellt".fl~.c;redinla'Protesta)1ta~t:ij;i(~iiji.e ln~dellinafil:~n.il!tenj~ s- , . ,fl4eclarat neillul/uinit'de dceastd cr~din!ii-~i, iie ~l!:na 'V,o,ie,s-a 1J.qtezat . cfltolic. Intl'~o si-am fo~t'vizitat.dc_.taltiir.a.J.amilit;.'{:ri~ti~a ~~ KIJut (zy,e I tit m-am g(h~dit stH iJ,Jvit,sa. v!z!!ii;n:Jii evafliiltii1lirt: rJiviltii,u,!Rololi,;ag! ' I

!ji Bistrita. Trebuie ~ifsp~ciftc un..l~cr.u.: ,!c~s.ftt~(j;j(lIto,v~· nu fOtia nimic despre 0110doxie, auzisfJ40Qr.. ca'e~istii ~1'C1;fa.bt/~ifrtod~~ii. An, ajuns, cu ajutorliUlfi Dumnezeu; la Sjanta IJ!fiiliastire Horezu. Acolo ne-au primi!, maiclle ~i :lte-au. ~iiat(i'6sjant.;r1Jiser.itii, "p'l'Cturii:/' marnuintul domnitorului Constantin Brdncoveanu, mllz~ul cu obiecte bisericesti ~i Sfintele Morlfte. Apo/ne-au i/~vit'a} p~ '0 tefasd,:t;nde ne-

. . '. , :v . " .... j • ~ I .,; • I~" +h ~ l't tf 4 r-~ 1-=-,' .,

'. au servtt cu 0 dulcea/a de fragi fr. un pahar cu lapte eald. Norveglanul

'a jds,t atat de impresiosuu de tot ceviizuse tilt:at,j~~';j1Us soti~i sale: .. Te rog sa rna st~~niJi td d~,,ri~na ~a cr1d'ca~fut cee~'~k \;'iitl este real si nu un v'is'!! /'iAjUTt$i apoi Ia sfaJta Miindstire Bistrita

.. ,J, . 1"" ~. '(' "Z

a fos! ata'tde intpresioha( ciind a vazut:~i.a'!'tlro~itMiJa~te!e Sfiihttllul

Grigorie Decapolitul; il1ciit a ptomis ca'l?a iltvafa limbaroma1!J din '. dori1t!a de q cllnoa~'ie calma; multe despre crediJif~ n~~stra ortodo±ii.

'~T

I

I I

!

I.LUMINASFANTA. PE LA IERUSALIM:

_ Mai intcii se cuvine sa precizam

ca locuI unde se petrece minunea este Mormantul DomnuIui, care se afla in ro:onda r_nare din partea de vest a Bisericii Sfantului Mormantjr, jurul Mormantului Domnului se aDa 4 altare crestine asezate dupa ordinea lor istorica si orientate spre cele patru puncte cardinale: I. La rasarit se afla Biserica mare a Invierii, apartinand ortodoqilor; 2. La'siJd se afla ~ltaruI arm~niLor; 3. La .vest se .afla altarul coPt~l?r; 4. La nord se afla altarul

catolicilor. ; . .

. Do~ada incontestabila a dreptei

credinte, Sfanta Lumina se aprinde in fiecare Sambata Mare, intre orele 12,30 _ 13,30, ?umai la altarul ce apartine ortodocstlor, [apt care, chiar daca a fost contestat in trecut, astazi se pare ca este recunoscut de toata lumea.

146

dupa prohod, cativa politisti necrestini (un turc, un arab, un reprezentantal statului Israel) verifica toate obiectele din interiorul Sfantului Mormant, inc1usiv lespedea, sa nu aiba vreo sursa de foe. De asemi~ea:,a:rhiereul grec care presara vata pe Morm antul Domnuluieste controlat corporal. Se sting toate luminile, se incuie ~i se sigileaza usa Sfantului Mormant, care ramane in paza gardienilor. A doua zi, credinciosii se aduna in Biserica Invierii, avand in maini .manunchiuri de cate 33 de Iumanari, dupa numarul anilorpe carei-a trait pe pamant Iisus Hristos. De la Bethleem Yin cateva sute de arabi ortodocsi, care inconjoara Sfantul Mormant ~i se roaga cu voce tare. Canta cu toata puterea, acompaniati de tobe. Tobosariistau urcati pe umerii celorlalti, care danseaza in jurul Sfantului Mormant, De'la sediul Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului incepe 0 procesiune irnpresionanta, care 11 are in frunte pe patriarhul insusi. Se oprese in fata Sfantului Morrn ant pecetluit, 11 inconjoara de trei ori, dupa care patriarhul impreuna cu ceicare

'. sluj esc se retrag in altarul Bisericii Ortodoxe. ,in jurul orelor 12, Pa:triarhul i~i scoate vesmintele cu care slujeste, raman and doar intr-un vesmant alb (stihar),ci.r manecute, brau si patrafir (ep itrahil). Este controlat in fata Sfantului Mormant de catre politistii . necrestini, in prezenta reprezentantilor oficiali ai armenilor, ca nu cum va sa

L- ~ ~

. nostru Iisus Hrisros,

aiba vr eo sursa de foe. Apoi Patriarhul rupe pecetile si intra in prima incapere - Capela rngerului _ insotit de un arab musulman. In vreme ce musulmanul ramane in aceasta incapere, Patriarhul intra singur in cea de-a doua incapere, ingenuncheaza in fata lespedei Sfantul~i Mormant si incepe sa se roage. Intirnpul acestei rugaciuni, vatra si lespedea par sa fie cuprinse . de sclipiri ca de roua. La un moment dat, dupa cateva minute, se poate observa 0 scanteie luminoasa ca de fulger rostogolindu-sejn zigzag prin cupola mare a Bisericii. Coboara apoi ca un glob de lumina ce se sfarma in miide bucati' apoi intra inlauntrul Mormantului ca 0 raza subtire; se coboara asupra lespedei ~i aprinde vata pre sa rata deasupra. Patriarhul aduna eu mainile goale vataaprinsa de acea flacara albastruie, opline in doua cupe de aur 9i revine in Capela Ingerului In prezenta musulmanului, aprinde doua buehete mati de treizeci si treide .lurnanari ~~ iese cu e~e in fata Sf'aritlihii Mormant, Candeleie dedeasupra, ca 91 0 parte din lumanari 9i sfesnice, se aprind singure. Cativa diaconi 11 iau ~e ~at!iar~ si 11 conduc catre altar prin imbulzeala'dezlahtuita a multrmu. In cateva clipe lurnanarile tuturor sunt aprinse, Biserica e asemenea unei flacari vii.

I

I

I

I

CELE MAl VECHI itL4RTURII

Euseblu de (:ezareea relateaza In Istoria bisericeasca despre un anume Narcis, episcop alIerusalimului din secolul al n~ lea, care, neavand ulei in candele, a turnat apa, apoi s-a rugat, iar

148

eandelele s-au aprins de la Sfanta Lumina, arzand pe toata perioada

Pa~tilo~..: . . .

Egertil, 0 calligarita spaniola, a fost martora ~i a relatat in documente evenimentele Saptamanii Mari.si ale Luminii Sfinte din Ierusalimul anului 384.

Sf80tul loan DamaschJn (675-749), in opera sa, face referi~e clara la Sfanta Lumina.

Bernard, un caJugar occidental, scrie in Iucrarea sa "Itinerar'" caa fost martor aI Luminii Sfinte in anul 870.

Ahmed Ibn aI~Kassa, un Jurist arab (mort in anul 936), face una din primele referiri la proprietatile miraeuloase ale Sfintei Lumini: .Desi e aprinsa., lumiinnree nu te erde",

Papa Urban IlID-lea, in anul 1095, eu un an inaintea celei dintai mad cruciade pentru eliberarea Loeurilor Sfmte, pomeneste intr-un discurs scris ca, la Ierusalim, in Sambata Mare, "to ate luminile din Sfantul Morrnant ~i dimprejur, care au fost stinse, se reaprind din porunca divina",

-In anu11580, in timpul Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, s-a intamplat urmatoarea minune: Lumina Stanta a iesit printr-un stalp depiatra, despicandu-l, Aceasta s-aintamplat deoarece armenii erau in acel timp rau intentionati fata de Ortodocsi, Ei au prornis sa dea guvernatorului Ierusalimului a suma foarte mare de bani ea el sa intervina ~i sa impiediee pePatriarhul Ortodox sa intre in Biseriea Invierii in Sfanta Sl Marea Sambata; Din cauza.lacomiei, guvematorul

, ,

a aseultat si a poruneit sa se faca asa. Astfel numai armenii, cu mare veselie au intrat in Biserica, nadajduind sa primeasca Lumina Sfanta.

, ,

In acest timp ortodocsii stateau eu Patriarhul afara (in curte) si, plini de mahnire, rug au pe Dumnezeu eu inimile pline de cainta sa-si arate mila indurarii Sale. In timpul rugaciunii lor, sus pomenita coloana s-a despicat si Lumina Sranta a iesit prin ea (PRIVITI IMAGINEA DIN DREAPTA). VazandaceastavPatriarhul s-a, ridicat repede si inchinandu-se C],l evlavie, a aprins lumanarile pc care Ie avea in mana sa, impartind lumina ortodocsilor spre sfintirea lor. Cand au vazut

---.-----~- ~.""....._------

, .'~.

minunea, portarii m'ahomedaiJ.i au deschis de indata portile Biserieii. Patriarhul ~i marea multime au intrat in Biserica cantand: .. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru, Tu est! Dumnezeu care {ad minuni .s," si apoi a fostcelebrata Sf'anta Litnrghie; Ca urmare a acestei minuni, unul dintre acei portari mahomedani ai Bisericii a marturisit pe Hristos ea Fiu a1 11.1i Dumnezeu si acrezut in El. Insa cand au auzitaceasta, fostii sai eoreligionari (mahomedanii) s-au umplut de rnanie ~i l-au ars in curtea sf'anta, primind astfel 0 moarte de martir.

I

I

! .

I

CELE MAl NO! MARTURII

DIODORUS, Patriarh ortodox al Ierusalimului intre anii 1981 -2000, marturisea chiar inaintea Sfintelor Pasti.din 1998:'"Imi gasesc cu greu drumul prin intunerie spre camerainterioara, unde ingenunchez. Mil rog. Catecdata astept cateva minute, dar de obieei minunea se intarnpla imediat dupa ce am terminat de spus rugaciunile. Din mijloeul pietrei pe care a fost culeat Iisus Hristos se revarsa 0 Lumina nedefinita, de obieei de euloare albastruie

,

dar culoarea se poate schimba in multe nuante. Oricat as incerca

, , ,

ea nu poate fi descrisa in cuvinte omenesti. Lumina rasare din

, 1

piatra ca ~i ceata care se ridica

deasupra unui lac. Pare a fi acoperita -de un nor, dar 'de fapt este Lumina. Se comporta diferit in fiecare an. Uneori accpera piatra, alteori Iurnineaza tot Morrnantul, astfel incat oamenii de afara vad tot Morrnantul plin de Lumina. Luminanuarde! Niciodata nu mi-am ars barba in

150

,.-

toti cei 16 ani de cand sunt Patriarh al Ierusalimului ~i am primit Lumina Sfanta] Are 0 alta consistenta, di fe rita de- fl ac ara lum anarii. Minunea rna cop l e se ste in ' fiecare an. Adeseori sunt icoane care plang atunci cand Cerul vrea

Momentul venirii Sjintei Lumini

S a a rat e can e e s te . ill Biserica Sfantdlui Mormallt (iii la Ierusalim

aproape. Avem atatia - - . - . .

sfinti pe care Dumnezeu i-a inzestrat-eumulte-darun duhovnicesti.

Dar'nici una dintre minunile acestea nu este atat de patrunzatoare ca Sfanta Lumina. E ca 0 Taina. Face Invierea lui Hristos atat de

prezenta, atat de aproape de not". .' ."

- -. V ADJIH NUSEIBE, musulman, paznicul Bisericii

Sfantului Mormant In anul 2001: "Da, sunt musulman. Radacinile mele'su~t in Medina ne-arn stabilit in Ierusalim prin sec. al VII-lea,

. -, ., .

venind. din Arabia. Atunci cand musulmanii au intrat in Ierusahm,

califulOrnar aprimit, odata cu cheile orasului, si eheiaBiserieii Sfantului Mormant.. Califul a.dat-o stramosilor familiei mele. De atunei -la Biserica Sfantului Mormant stau de paza numai cei din neamul nostru de 1363 de ani! In fieeare zi desehid Biserica la ora 4. Cheia asta dateaza din anul 1524. Cfu1:tare~te 0 jumatate de kilogram si are 50 de em lungime. Inchid de fiecare data Biserica Ia ora 19 fix. Asta e treaba mea. Cur~t incuietorile de trei ori pe saptamana. E user. Sunt demeserie inginer in mecanisme electronice. Am lucrat in domeniul acesta 15 ani. Am multe griji cand se apropie Pastile, Controlez

- . ~.. It"I~ 1 ...:?

totul, Eu insumi incui usa Mormantului cu mainile me e. nte egeu.

Se intampla ea musulmanul Vadjih Nuseibe safie.rnertor ade~arat a! Miracolului Crestin al pogorarii Sfintei Lumini! .,A~adar, VOl am sa

151

I

l

I

spun ca lucrul eel mai important al muncii .mele este sa nu permit nimanui sa intre in Biserica sau sa ramana dlipa ora 19. Uneori cer pentru asta ajutorul politiei",

Poarta numele de Sfinte Moaste trupurile nepieritoare ale Sfintilor prin care Dumnezeu a ararat si arata Atotputernicia Sa. OmuI este facut pentru nernurire fiindca a fost creat altfel decat celelalte fiinte. Pe celelalte fiinte Dumnezeu le-a facut din pamant ~i apa: "A zis Dumnezeu sa scoatd pdmdntul fiinte vii, dupd felul lor ... si afost asa" (Facerea 1:24), dar trupul omului l-a creat din pamant, dar El Insusi i-a insutIat viata: "Atunci, luiuui Domnul Dumnezeu farana din parnant, a facut peom {ii asuflat fn fata lui suflsre de vlafii {it s-a facut omul fiinfii vie"(Facerea 2: 7).

Odata eu venirea lui Iisus Hristos, harullui Dumnezeu, ee se da in Sfintele Taine, sfinteste trupurile oamenilor facandu-le madularile lui Hristos, templul Duhului SIant: "Sau nu {itifi ca trupul vostru este templu al Duiuslui Stiint, care este in vol, pe cere-L aveti dele Dumnezeu sf ca voi nu sunteti ai

. , ,

nostrl?" (1 Coririteni 6: 19). -

Z. SFINTELE MOASTE

,

I

I

I

1

TRUPURILE SFINTILOR SE PASTREAZA NESTRICATE.

,

Domnul nostruIisus Hristos afost in afara de oriee pacat:

"Ciid intru El locuieste, trupeste, toatii pliniuatea dumnezeirii" (Coloseni 2:9l. Si oarnenii tot asa: eu cat auo viata mai sfanta, ell

/ , ) ,

atat sunt mai aproape de Dumnezeu, Atunci si trupurile lor se pastreaza nestricacioase in pihnirit: "Dumnezeu paze$te toete oasete lor, nid unul dintre ele nu se va zdrobi" (Psalm 33: 19). In timpul mortii lui Iisus: "Mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat. Si iesinddin morminte,

'.I" , t , ,

dupii Lnvierea Lui, ali intrat 111 Cetatea S[lilltii si s-au ardtat

multora" (Matei 27:52-53).

I

SFINTELE MOASTE NU SUNT

~

TRUPURI CONSERV ATE

Trebuie sa facem 0 distinctie clara intre Sfintele Moaste, adica trupurile neputrezite ale unor Sfinti si conservarea sau mumificarea unor trupuri. ~i unele ~i altele nu sunt putrezite. Se stie ca in cazul Sfintelor Moaste nu contribuie nici un om la aceasta stare, lucru dovedit si de faptul ca ele mai au unele calitati pe care cele mumificate nu le au - un miros deosebit, 0 mireasrna divina si sunt facatoare de minuni. In timp ce mumificarea unor trupuri omenesti este explicabila fiindcii este facuta de oameni, Sfintele Moa9t~ depasesc Iegile firii- nu ornul contribuie la nestrieaciunea lor, Cl Dum~ezeu. In crestinism Sfintele Moaste au existat inca de la inceput. o dovada este faptul ca trupul prirnului martir allui Hristos; Sfantul Stefan, nu a putrezit. Pe mormantul luia fost ridicata 0 Biserica, Se pastreaza panaa5tazi Mcastele unor Sfinti din sec. 1, ca de~pilda cele ale Sfanrului Policarp 5i cele ale Sfantului Ignatie Teoforul. In secolele al II-lea si al III-lea 'odatace numarul martirilor creste, creste 9i nurnarul 'Sfintelor Moaste. Chiar pe teritoriul tarii noastre s-au descoperit laNiculitel, in Dobrogea, Sfintele Moaste ale mucenic.ilor Zoticos, Atalos, Filipos 9i Kamasis, Astazi ele se afla "in Manastirea

Coeos din ludetul Tulcea.

, .

SFINTELE MOASTE SE CINSTEAU INCA

, ,

DIN VECHIUL TESTAMENT

Evreii au scos din Egipt trupul Patriarhului Iacov si l-au ilm10rmantat cu mare cinstire "in pamantul Canaan (Facerea 50: 1-13). Moise a luat eu sine, la iesirea din Egipt oasele Patriarhului Iosif(Ie9irea 13: 19). Regele Iosia, curatind templul Domnului 91 regatul de idoli, a poruneit sa se pastreze mormantul: "Lasafi-l in pace; nimeni sit ItU se atingd de oasele iui. Si au piistrat oasele lui ~i oasele proorocului care venise din Sa~taria" (4 Regi 23: 18). Evreii tmpodobeau mormintele proorocilor si oamenilor drepti (Matei 23:29). Prin Moastele si obiectele sfintilor Dumnezeu savarsea diferite

~T i '. i

i

'I ,j

153

minuni.; Cdnd Ilie a fost ritpit la cer, in vijelie, Eliseis-a umplut de duhul lui. Tot cuvtintul l1-a fost ascuns inaintea Lui sf lNTRU

,

ADORMlRE A PROOROCIT TRUPUL LUL Si in viata sa a fiicut semne ~i La moarte minunate au fost lucrurile l~i" (Intelepciunea lui Sirah 48:12-15). "Apoi a murit Elisei ~i l-au ingropat, iar in anul urmdtor au intrat in tara cete de moabiti. Dar iaui odatd; cdnd

, J"

ingropau un mort, s-a intamplatea eel ee-l ingropau sit vadii una din

aeeste eete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormdntul lui Elisei:

Ciizand acela, s-a atins de oasele lui Elise; si a 'inviat si-s-a seulat pe

picioarele sale"'(4 Regi 13:20'-21). ' ' J

Asemenea se race au minuni prin vesminteleSfintilor. 'Chiar siumbra Apostolului Petru vindeca pe bolnavii pelanga care el trecea: ,,~l-l rugau ca numai sdse atingii de poaLa hainelor lui; ~i cdndse atingeause 'vindeeau" (Matei 14:36). Asa s-aintamplat eu femeia care suferea de doisprezece ani de curgerea sangelui: "Apropiinduse pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui (Iisus Hristos) si fildatii s-a oprit curgerea stidngelui ei"(Matei -8:44}. "Atunci, 'l~alld Ilie cojoeul siiu si strangandu-ll1iiliituc, a lovit eu el apa fi aceasta s-a striins la dreapta ~i la stdnga fi au trecut (llie ~i Elisei) pe uscat" (4 Regi 2:8). Dupa cum vedem Sfintele Moaste se cinsteau si prin ele se savarseau minuni, Daca multi oameni nu primesc in zilele noastre vindeeare ~i ajutor, aceasta se datoreaza necredinteisau slabei credinte a lor, caci a z~s Hristos:"Dupa eredin:fa uoastra, fie voila!" (Matei 9:29)., In Sfintele Moaste se vede prezenta vie a lui Dumnezeu ~i lucrarea Sfantului Duhiar: ;,Cine se indoieste este asemenea vaiului tniirii, miscet: de Vi:int si eruncet incolo si ineoaee. Sa ,nu se gandeasca, omul '~eela ea ea lua ~eva' de la Dumnezeu" (lacou '1 :6-7).'Se cunosc cateva exemple biblice de oameni care au facut exceptie si de la moarte: "Prin credinta, Enoh, a fost Iuat de pe pamant 'ca sa nu vada moartea"; ,,~i pe ciind. mergeau ei ~a pe drum ~i griiiau, deodatii's-a inii: un car eu eai de foe ~i, despiiJ1indu-i unul de eltul; a ridicat pe Ilie in vartEli de Viint la cer" (4 Regi2:11);

1 ~

I

I

I

I

: j

I

L

I-~'

TOTI SFINTII PARINTINE lNDEAMNACATRE

, , ,

CINSTlREA SFINTELOR MOASTE

,

lata diteva. exemple: '

: ~ :,

SfAntuI Efrem Slrul. spune: "Moa~tele Sflntilor Mucenici ~i dupa moarte lucreaza, did prin ele se vindeca bolnavi ~i se Izbavesc de draci, cu puterea lui Durnnezeu, pentru ca Sfintele Moa~tetotdeauna au harul Sfantului Duh".

, Ferleltul leronlmt rasturnand ratacirea ereticului Vigilentiu, care tagaduia cinstirea Sfmtelor Moaste, serie lui Reparie:

"Noi nu cinstim fap-tura rnairnult ea pe Ziditorul, iusa noi cinstim rama~itele mucenicilor, ea prin acestea sa cinstim pe Aeela, ai Caruia muceniei sunt. Dare in adevar sunt necurate ramasitele Sfintilor

, , ,

Apostoli Petru ~i Pavel? Oare ~i trupul Domnului pus in Morman! a fost necurat? Dad oasele mortilor spurca pe eei care se ating de ele, apoi eum a inviat mortul Elisei pe un alt mort ~i trupul dispretuit de Vlgllentiuca fiind necurat adat vi~ta???". ,.

. . Sfiintul loan Garii de Aur zice: "Spuneti-mi nude estemormantulIui AlexandruMacedon? 1n ce zi a murit. ? Mormintele robilor lui Hristos insa ·sunt slavite ~i sunt in orasul imparatesc. Mormantullui Hristos e stint ~i de barbari". Monnintele robilor lui Hristos sunt mai stralucitoare chiar decal palate1e irnparatesti, nu numaiin ceea ee priveste m~rimea~ifrumuset:ea constructiei, dar si fata de zelul eelor ce Yin sa se inchine lor. Chiar si eel ee poarta purpura vine sa se inchine la aceste morminte ~i stand, in genunchi, se roaga Sfintilor ca ei sa mijloceasca la Dumnezeu pentru el- "NU TE UITA c.l ZACEiNAlNTEA TA TRUPULGOL Sl pARA SUFLARE AL SFA'NTULUI, CI TE UITA SITINESEAMA Dj],·PAPTUL c.l IN EL ESTE 0 ALTA PUTERE MAl INALTA CHIAR DEC4T SUFLETUL - HARULSFANTULUI DUH - CARE PRIN FACEREA DE MINUNI iNCREDINTEAZ.l PE TOTI DESPRE

.' .,...,. .

ADEV .lRUL INVIERII".

SfiintoI Amb:rozlemarturise9te: "VOID venitotdeauna

~r ,

,I I'

, ~ 1

,

I

. )

155

la Sfintele M()a~te, ne vom atlnge deelesl, cucredintavvom imbrati~a rama~itele lor ca sa prhnlm binec~vantari si sa'e~edem ca noi to.tdeauna "aici vomprimi 0 alinare ~i 0 mangai~re ill toate neeazurile c~ ne impresoara". . .

"

Si~od~l al fliptelea'ecumenic a hotiirl# eli se cuvine a ji cinstue Sjinte!e Moaste lajel ca fi SjantaEvangheiie, .

Sfanta Cruce fi SfinteleIcoane.

pari.ntele Staniloa-;. spunea: "Cine se roaga Hlnga ~oa~tele Sflntilor nu se roaga propriu-zls lor, ci persoanei lor. Cinstirea trece Ia persoana ea ~i in cazul einstirii icoanelor", Pentru 0 mai ferma convingere despre sfintenia Ortodoxiei, iata in continuare cateva

rninuni ~i imagini ale Sfintelor Moaste: . .

. . LaJ)~n!,asc,;~l1.sMa, existii<w! 'impunator. aita1:lmi1n.ltstil'esc

~e ff~cltin'iic~'l(ne ~1;~fiint~l1u~ IiJan,Bif(eziitoru.l, zidf:re'-eave'q,l!fll1pne Impiiratulu! Iustinian. Be dilt'd arab.ii 1t{lpU~f{stiipfinil:eipe JJrov'inci-e (sec. ~l :VDl-tf}{$ilup~IHpiStos)~, afqsl'tra,nsjoJ:l11.atfti'1itosch-ee,n'iu;'ul::. ma,!~jll1 sa fn~r-un colt abcolosalufiirafeZiilnant exist 'a un in'inimilt

nt~~s"o!elf' 11l~r~l.a;t~st~? .r~i!e~tu! .if,~ m~re.~Etfte_vpr~a;d:e$pl(~' mot mantul preaetllstjt'lll!l'l cap, atBrlieziitoritlul; ;Vr..iiTta._;ne,vriind.

arfl:p~i au fo~f. nel:o~tj' sij.::J 1!iistr~ze fi sd-l acopere ,en ,un h~taa'cl1b; joart.e scump-tji sa-l fmpodoheascii eu ia;;r. Cand Illu;ulinfmii a~ ~refiic~t Bl~e~ica i1l'geallliej s-aa atihs,'~i de inol'l.nant' Dar s-au ,mgr~Zlt,. aeoa'reee lapJ'inlal'/ovYt'frii'de loj;atii ar 'fnl1eput.sit iasa de acolo salt~e cald; care,.a-co~ttiiz~lat.Sa:citrgii timp 'de mal multel~ile # nopti: >Nil ~e'mai ,dpret/!IPltni,ilePflnicii, ~m'ab'iilnHce.rut\ ~i; se facd il1ugiiciul1/i de cdtre .Pa,trid'r7tul, cl~estt1t. Acesta; cu-io: SObOl'll~ ,'~isel"icesc til Damascullll; aj:di;_'ut tbn; tdfJ ,fflf!i Zilepr.ocl!silme in"

!.uru~:m?r!I!~nt.~I~~,<p,al~~~eti~d ~!~ti'-~~!reia ~i, s-a bprlt'siingele. I@ lllSCI.lp/,e speelaia c!,l llte,r.?,t·aJ·alie1 de. :alll;, pusa,deas'ttpna.~acestui

loc sfliltt, 'felateazii,ilttiil1tp.la'reQhiJtr.emllrlttoa~ei :Plind&std'li' 'lume~ musut~l~nti :~reaciJjst~~te mo~malltul ,Jnaliii~mei:gator:ul£i ~l,: itl acelasi tunp, -se te11te} 'nefnilriiznlna sa 'Se'apr.6pie lie ~l.,,; .

156

- I . i I I

Deei, ~ fIi -h.ta'rii de' nedi;gfa'tl!i;'eb:~fi£p'u1liir ~~Piiiira iftillune s-a constatat fi jleXibflltatea:>metf,brefor; Jeri'de;'a'tJo'na~n11i~fte. r;'Jbuie sa nu uiuim de'rlispandirea'"';n_iresi'n~i -eprilo/diha)e;" a tlei(N;;in~lJie, fi'savftr#rl'a"'!Vlndeciirliunl/l~b()lTihvi,~i'itdiior selTtnej cd~J ~ollstituie ce-a de-'a'pqtra~nil11uJle:' Este 'bln::eitiut eli tf-upiti~ile'care se pastrriaza '

• I, -..",. I.... .. ~.. I 1.-, .

cu . ajutonul' medica11leittelor,aele f'ilibiilsamate, Sll'nt rigide,

seamdnii eu ni~te s~ftnJltiri. Nu'p'ot 'sa fie mifclzte din lo~ nici ~Ul1

milimetru, I , ,~".1 ~ ''I' , "J I,' I' (I, i"

intre Sfintele Moaste traditionale dintre cele mai vechi

" . ,

care se cinstesc in chip deosebitin tara noastra, sunt urmatoarele:

t Moastele Sf'antului loan eel Nou de .la Sueeava, aduse de voievodul Alexandru eel Bun, de la Cetatea Alba la Suceava, in vara anului 1402.

t Moastele Sfintei Cuvioase Paraseheva de la Iasi aduse in capitala Moldov~i de Vasile Lupu, in vara anului 1639. "

t Moastele Sfantului Dimitrie Basarabov, aflate in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, daruite Tarii Romanesti in timpul razboiului ruso-turc din anii 1769-1774.

-t Moastele Sfintei Mucenite Filofteia aduse In tara

' .: '.' ,

Romaneasca de voievoduI Radu Negruin seeolul al XVI-lea si asezate

in Biserica Sfantul Nicolae Dom~ese din Curtea de Arge~,' ,

t Moastele Sfantului GrigorieDecapolitul de la Manastirea Bistrita Olteana, aduse in anul1496 de ctitorul ei, Barbu Craiovescu, t Moastele Sfantului Calinic de la Cernica, fost episcop la

Rarnnicu Valcea, eanonizat in anul 1955. .

. t Moastele Sfantului Iosif eel Nou de Ia Partes, Mitropolit

al Banatului. "

A doua categorie de Sfinte Moa~te sunt cele istorice, din primele seeole crestine (III-IV), aflate in spatiul dobrogean (Sci!ia

Mica). '

A treia categorie de Sfi;'fi cu Moa~tein Romania este fermata din cuviosi si mucenici fie canonizati fie inca necanonizati

' , ." ,.,9

I

;j

A patra categorie cuprinde sfinfi cu Mo~~te sa~fiirii Moaste (Sf'antul Daniil.Sihastru" Sfintii martiri Brancovem, CJ.lVlOaSa Teodora

de la Sihla Sfantul loan lacob de la Neamt etc.) .

. . '. A'ci~cea categorie de Sfinte M oaste cuprinde numai parti ~~

Moastele unor Sfinti, care ~e pastreaza in catedrale, biserici si manastm cum ~ fi: capul Sfantului Grigorie Teologul, in manastire.a S~atina;~ ca~u1 SfillteiTatiana, capetele Sfintilor Sergbie si Yah, capu~ ~l m~a stan~a a Sfantului Ierarh Nifon, in Catedrala Mitropolitana din Craiova, mana Sfintei Mucenite Chiriachi, in Catedrala Episcopala din Husi etc.

.' A sas'eacategorie deSfinte Moaste ~i oseminte 0 formeaza

numarul mare al sutelor si miilor de preoti ~i credinciosi care au patimit pentru Hristos in inchisorile din tara intre 1948~ 1964.

lata cat de bogata este tara noastra in Sfinte Moaste ale unor

martiri S1 cuviosi, care se roaga neincetat pentru n01 toti! .

, .

Moastele Sflntei

,

. Parascheva

Cated,rala Mitropolitana din Iasi

M~astele Sfanttilui Grigore DecaP!llitul Sfanta Manastire Bistrira-Olteana

,l .:

159

Numele de aghiasmd vine din Iimba greaca: to aghiasma = sfintire si esteierurgia (slujba) cea mai des intalnita in activitatea liturgics a preotului. ·Aghiasma este de doua feluri: Aghiasma Mare si Aghiasma Mica. Sfintirea apei inseamna, de fapt, aducerea ei la starea initial a, asa cum o crease Dumnezeu la inceput. Apa era sfinta, nealterabila, era apa vie; numai dupa caderea lui Adam sia Evei incepe alterarea ei si 19i pierde calitatea de apa vie.

Terneiul biblic al sfintirii apei in crestinisrn se afla In pericopa evanghelica care se citeste la aceastaierurgie: "lar in lerusalim, langa Poarta Oilor, era 0 scaldatoare, care se numea pe evreieste Vitezda, avand cinci pridvoare. In acestea zaceau multirne de bolnavi,: orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se cob ora la vreme in scaldatoare si tulbura apa ~i cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos de orice boala 'era tinut" (loan 5:2-4). Scaldatoarea Vitezda r eprezinta apa. Tulburarea apei 0 data pe an, era 0 preinchipuire a sfintirii Aghiasmei Mari, ce se savarseste in SfantaBiserica Ortodoxa

, ,

9i care are putere mare de vindecare. Dar, dupa cum citim in

pericopa evanghelica, nu toti se faceau sanatosi, deci. nu toti puteau sa se impartaseasca de aceasta sfintenie, ci numai eel ce intra primul. Asa este 91 astazi in Sfanta Biserica Ortodoxa, la sfintirea Aghiasmei Mari; nu toti capata vindecari, ci numai aceia care 0 primesc eu credinta,

AGHIASMA, care se savarseste o data pe an, la Bob oteaza (6 ianuarie), se numeste MARE pentru ca aminteste de ziua cand Mantuitorul a primit Botezul in apa

160

. Iordanului, de la Sfantul loan Botezatorul. Parintele prof~sor Cornitescu Ernilian, ne expliea j>e . e~nd era~ student~ la Teologie ee inseamna Boboteaza. In limba ebraica: bo = vtno, bo = vino; din .Iimba greaca: leaviile de la teo = !!,!mneze~ si za vine de la aghios = slant. Deci Bo-bo-tea-za inseamna ~ino, vino Doamne Slant (si sfinteste a~ele aeestea). in textul rugaciunii de sfintire se arata efectul AGHIASMEI MARl:

, AGHIASMA MARE est~' folosita de ar~ie~eu la sfintirea Bisericii, antimiselor, a Sfantului si Marelui Mir ~.a. Ea se pastreaza nestricata, in Biserica, intr-un vas special, numit AGHIASMATAR, si este folosita de preot la numeroas~ slujbe (ierurgii): la Sfintirea Crucii 9i a Troitel~or, a c1op0tt:lm, a vaselor, a vesmintelor, .la sfintirea steagunlor, la sfintirea prin stropire a caselor, lucrurilor ~i per~oanelor, la "mersul cu Botezul ", cand preotii viziteaza parohia,

AGHIASMA MICAse savarseste si in Biseri~a ~~ si in alte locuri: in casele credinciosilor, la~an~an~, la r~un ~! : are in gradini pe ogor, la cererea credinciosilor 91 dupa lZVO" . "~d At trebuintele lor. Slujba Aghiasmei Miei este mal restransa e~a

I

I

I

I

I

I

,.

a Aghiasmei Mari, iar prin stropirea eu ea duhurile cele rele din tot Iocul se alunga, rnintea se curata de cele spurcate, se fndreapHi spre rugaciuns ... gonestc bolile 9i d~ sanatate sufleteasca 9i trupeasca.. TOTi eei ce 0 primesc cu credinta iau sfintenis si binecuvantare ... If• Incasele credinciosilo-, Aghiasma se pastreaza la loc de cinste, in sticle curate, in care se pune, de obicei, un fir de busuioc. Daca se intampla ceva eu ea nu trebuie oruncata, ci se toarna la radacina florilor sau a copacilor.

AGHIASMA MICA se consuma.in fiecare dimineata pe nernancate, cand suntern curari trupeste si sufletestDimineata, dupa ce ne scularn ~i ne spalam, aprindem candela . de rnasa oride perete si ap oi, in fata icoanei, rostim rugaeiunile diminetii. Apoi luarn 0 bucata de Anafora, inghitim de trei ori AghiasmaMica ~i ne ungem pe frunte, in semnul sfintei cruci, cu untdelemn de la Sfantul Maslu. Dupa aceea rnancam si plecam Ia servici sau la scoala. Facand asa

' "

ne Yom impalia9i de energiile necreate ale Duhului Sfant ce

exista in aeeste clemente sfintire. Numai a~a putem avea o zi binecuvantata de Dumnezeu.

A treia rninune, vizibila9i incontestabila este, deci, AGHIASMA (apa sfintita) care nu se strica niciodata, ci ramane proaspata. Cei care mai au ceva indoieli pot Iua doua sticle: intr-una sa puna Aghiasma Mare, iar in cealalra apa obisnuita, Sa Ie lase doua - trei luni de zile ~i dupa aceea cand vor gusta din eIe vor observa cu surprindere ca numai apa simpla s-a stricat.~i astaz] putem intalni oameni. care, sub influenta piirerilor gresite sectante, dau felurite interpretari faptului ca Aghiasma nu se strica. 0 parte din ei zic ca apa se COl1serva dator ita faptului ca preotul foloseste 0 cruce de argint, lucru neadevarar fiindca acele

cruci sunt doar nichelate( eventual din lemn), iar cele de aur si argint sunt rare. Altii spun ca preotul foloseste busuiocul si acestaare anumite proprietati de a conserva apa, Acestora sa Ie raspuudem ca nu se folose~t~ neaparat busuiocul, ci chiar crucea simpla. Le propunem sa mat faca inca 0 experienta: sa puna busuioc intr-o sticla cu apa curata si vor constata ca dupa un timp, nu prea indelungat, apa s-

,

a alterat.

Deci, acestea sunt obiectii ~i justificari ale oamenilor

ce nu vor sa creada minunile, aflandu-se sub influenta unor sectanti (Iupi imbracati in piele de oaie). Chiar stiinta ~i-a spus cuvantul in ceea ce priveste ~ceasta min~ne_. S.-~ constatat In lab orator ca intr-o particula de apa sfintita moleculele sunt ordonate, alineate ca soldatii intr-un pluton. In apa nesfintita moleculele se miscau dezordonat, haotic

(miscarea hrowniana). -- - -

, In Biserica Ortodoxa sfintirea apei se savarseste de

catre preoti, care sunt iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu: "A~a sa ne socoteascd pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos si ca iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu H -(1 Corinteni 4:1). Asadar preotii sunt purtatori ai harului divin primit prin Hirotonie, care in Biserica Ortodoxa are succesiune apostolica:

"Din aceastd pricind, i!i amintesc sa aprinzi ~i mai mult, din nou harul lui Dumnezeu, care este in tine, prin punerea

, .

mdinilor mele" (2 Timotei 1:6). Sectantii nu au succeaiune

apostolica, nu au preotie harica ~i deci nu au harul divin, iar neavandu-l nu pot sa savaqeasdi sfintirea apei,

De ce se foloseste crucea fa sfinfirea apei?

Crucea se foloseste la savar~irea tuturor Sfintelor Taine In Biserica Ortodoxa; nu se face nici 0 slujba rara cruce.

I .

I

I

I I

I

I

163

Crucea a zdrobit puterea diavolului ~i a Impacat pe om cu ~umnezeu, fiindca ea a fost "Jertfelnicul Jertfei celei Infrico~atoare". A~a cum politistul se cun oaste dupa uniforma, doctorul dupa halat, tot asa crestinul se cunoaste

dupa cruce. .

Cdte feluri de sfintire a apei existd in Biserica Ortodoxii?

In Biserica Ortodoxa exist~ patru feluri de sfintire a

apei:

1. Prima, la nasterea unui copil, Fiecare copil se naste cu pacatul stramosesc al protoparintilor Adam si Eva. De aceea, conform randuielilor Sfintei Biserici Ortodoxe

,

moasa trebuie sa vina cu 0 sticla plina cu apa pe care 0 va sfinti preotul. Cu aceasta apa se spala pruneul in albie, se stropeste, iar la Botez se va impilrta~i deplin eu iisus Hristos.

2. Cea de-a dona este cea de la Botez. Cand se boteaza un cop iI, se sfinteste maiintai apa din cristelnita si

apoi se boteaza in aceasta apa sfintita. ' .

3. Cea de-a treia sfintire a apei este Aghiasma Mica.

Ea se poate face ori de cate ori este nevoie.· (De obicei in fiecare luna.) Ea trebuie pastrata intr-un vas curat si se ia in

fiecare dimineata pe nemancate. , ' .

4. Cea de-a paint sfintire a apei se numeste Aghisma Mare. Ea se sfinteste 0 singura data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului). Crestinii .o pot consuma 0 saptamana dupa sfintire, dimineata pe nemancate, Este foarte folositoare pentru oarnenii bantuiti de farrnece, pentru cei bolnavi si pentru sfintirea diferitelor obiecte. Deci, Aghiasma Mica se face ori de cate ori este nevoie, iar Aghiasma Mare o singura

data pe an. '. - .

164

Cum se sfinteste apa?

'Primele doua feluri de sfintire a apei se fac de catre preot prin binecuvantare cu mana, d~1rei o~, in se~ul Sfi~t~i Cruci, rara sa 0 atinga. Cea de-a treia sfintire, Aghiasma MIca, se face prin atingerea directa a preotului, introdu~and n::-ana 1~ apa, binecuvantand-o de trei ori In semnul Sfintei CruCI, dup~ care introduce crucea material a in apa, tot in numele Sfintei Treimi si, de asemenea, facandsemnul Sfintei Cruci. Cea de-a patra sflntire a apei, Aghiasma Mate, este mai deosebita, De aceea si puterea sfintitoare este mai mare decat la celelalte. Este mai mare puterea ei pentru ca se face numai la Boboteaza, in ajunul Bobotezei, cand ar trebui tinut post negru si pentru ca preotul binecuvinteaza cu mana de sase ori, deci dublu ca la

Aghiasma Mica. ,. '. ~.

lata ce zice preotulla Aghiasma Mare cand introduce

mana pentru sfintire (la prirnele trei binecuvantari):

Trimita~d din Cer Duhul Tau eel Sfdnt, ai sfintit apele Iordan~lui, si capetele balaurului care se fncuibase acolo le-ai zdrobit. 'Tu 1nsu!i, dar, Iuhitorule de oameni Impdrate, vino si acum, prin pogordrea Sfdntului Tau Duh, care sfin!;~tetoate si sfinteste apa aceasta ... H Dupa ace~a, la urrnatoarele trei binecuvantari, zice aceasta rugaciune: "lnsufi ~l acum, Stapiine, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tiiu eel Sfdru" si continua cu "Dii Doamne tuturor celor ce se vor atinge de ddnsa si se vor stropi ~i 0 vor gusta: sfintire, siiniitat~, curdtire si binecuvdntare ... " (Randuiala slujbei de ' sfintire a Aghiasrnei Mari).

" . ',' Dup5' ce Mihai V f}dd 'Vite;ili, g: in-tra~. tri~~!ato~.

fir. ,ceial~a 'Alha-Iulia; unind cele trei Principate~~omanel'ltl,

- + ....

"~ ~ l.;;! " I V ~ .1- 1;-:· It. ~.i}: w ~ ~rn . n, ~ -:,:." ... .: .v

a doni' sa"cmsteasca acest.c-mare eveniment sisa aduca

.. ., , I

S lavd lui, Dumnezeu. peritw:r. .aceastd» b,ir.,uintif; prin

construirea. :unei Hiser.ici-catedrdlii 'in' 'cetateai Alba-d,nNa, ' :(jjrec'"u~ 1a~ea' $i ·binebr.edi1:!ci~su,1 'JVo~ev~d'-$tef;fm_ ~elMare

- ,),f Slant ~l ,a~tl domnitori iJ'W1(l_ani in urmasmanilor -victorii ' .asupra armatelor du~mane).~ ~ar cum :fn Ji.lba·,-It!tia;- pe,

. , 't • , )

ianga ortodo c I$i ierau :;$1;4 catolicii .t-a' facur· mare

neintelegere si sfadd; -pentru pl1etenpia pe care; .. 0' avea fiecare din cele 710ua tabere -de a le ,aiaJ1ine Biserica. -cea;

noua, pentru eultul,zor. Atiti1ci;~ inspirat, de .Dumnezeu, '"Mihai Vodii - tcre~<rlin"ulf'/ peniru a fate -pace ,fntre ortodoesi . .si catolici, le-a 'propus asa:··,;Sif. iesitn eli totlt'in poidna 'c;'tajii, ortod6ci~lii.eu pl'eo,tii" ~<;]l cre'di~ci'o\'lii lo~, iar , catolicii cu preotii sf credinciosii 'lor. Seoarat ;"ji'cze&are ceatd, 1

~ J J r I

prin preotii ei, sa rsava'r~~easca-' s'lujbct ifinti'rii' apel'

'(Aghfasma) ~~i la care Agh!a,'m1a 'va 'rC!rna!llf h~strit:ati£ a" lor saJre Biserlca pe -dare 0 'vom cdnstruf;". ,Proplinerea a.

fost primitd si executatd fnt6cm{ll~ DuptrshLjbd, In lata voievodului s-a pus Aghiasma in dou'{f'vase' ,$'eparate,' ca;:e so-au sigila: sipeceiluit cu petetea 'domrJeasGri ~i s:-ciupus " ' in custodie' eateva sifptiJ;zal1l, dupd c'(t~;~'1.acan'dil-se 'cercetarea, au gtisit ,4ghia~ni{x'tcre\~tinilo/'~rtb/{?c#

nestricatd; cristezZin4 ~~{ proa~Pfi.ta,:c;!l ~i- ca."!>d.: ar. fi {~s;i:.luata ' atunci de fa izvor. far cea a cl1estinilo'r ·caY(.}liciaHerata. ,

• (>". r' I t,. I .', l.~, '" \ .

Ce a urmat este U$or de, inteles. Biserica a los} construitd

pentru. ortodocsi si strafuie~r::te triumfal cetq{eq "Alba-Iulia pand astdzi, sub numele de';:Catedrala'R\e£Jitregirii''' eLL hramul Prea Sfint~i Treimi, ,. Aoest' eveniment-minuhe ,~~ ajla ' scris in analele de istor-ie' ale'vremii, ca7'~ se1pdstreazCf la Biblioteca Academiei Romdne, unde se pot cerceta spre

. convingerea indoieinicilor.

166

AGIllASMA SI EXPERIENT A STIINTIFICA

, '"

Intr-o casa de intelectuali, femeiaa rugat pe sotul ei, doctor

de profesie, sa-i dea voie sa aduca preotul sa sfinteasca cu aghiasma casa, dupa traditio. Sotul, insa, s-a opusmulta vreme. Dar, fiindca sotia a staruit pe Ianga el, a convenit, hotarandu-se in sinea lui sa fie si el prezent Ia aceasta slujba. A yea de gand sa dea pentru totdeauna o .Jovitura" credintei ortodoxe. A hotarat sa aduca el insusi apa. ~i sa-i faca dupa aceea, in laborator, "proba ca este intr-adevar sfintita". Asa se face ca a adus un vas cu apa curata, din care jumatate a puso in vasul de pe masa, ca sa fie sfintita, iar cealalta jumatate a pus-o tainic intr-o sticla curata, Dupa ce a asistat Ia slujba, a luat apa sfintita ~i pe cea nesfintita ~i a mers in laborator impreuna cu asistentul Iui, pe care I-a prevenit ca va da publicitatii "minciuna cu apa sfintita". Au depus amandoi 0 grija deosebita la analiza ambelor ape. Mai iutai au analizat-o pe cea din sticla, apa curata de la cismea, in care au gasit un mare numar de microbi, consemnand ca atare tot ce au aflat, apoi au facut analiza apei sfintite de preot. Aici nu a gasit deloc microbi. Uimitde acest neasteptat rezultat, a zis catre asistentul sau:

NOI' trebuie sa fim cinstiti. Asa se cade!" Si au facut un proces-

" 'I"

verbal de constatare, pe care l-au semnat amandoi, datandu-l si

afisandu-l in sediul acelei institutii in care lucrau . Aici I-a citit si

, ' ."' l

parintele care ne~a transmis informatia,

PRIN URMARE, IN AP A SFINTIT A

. w ,

MICROBII NU TRAIESC !

o experienta de felul acesta a fost facuta ~i de catre doctorul Pavel Chiril a, de la Spitalul ,;Cristiana", din Bucuresti, folosind pentru analiza apa de Ia Boboteaza, pe care a compa-rat-o cu apa simpla de robinet. Adevarul a iesit Ia iveala ca untdelemnul deasupra apei.

I

I

I

167

;' .

lordanul rn znra de ])oboteazil curge inverts'

. Trehuie sa marturisese ea n-am crezut deloc atunci cand parintele Dinu Pompiliu mi-a spus ajunsi Ia sIujba de Boboteaza pe malu! Iordanului, ca aeesta va curge invers r Si cum sa crezi asa ceva

• A_ • " ,

zlUa, III amiaza n::are, .cu mii de oameni adunati pe maluri si eu

PatnarhuI Ierusalullului in fruntea soborului de preoti, flaneat de

body-guarzi, filmat si fotografiat neineetat?! '

.. Cu toa~e aces tea, mi s-a intamplat personal sa pot vedea cu ochii trupesti cum, dupa s~ujba la azvarlirea crucii in unda raului, AC_EAS~A, A LUAT-O ... INVERS. Cautandu.s] parca originea, ru~ll1at, a~ z!ce, ?e sfintenia care tocmai i-a patrons curgerea, sfidand once logica, once lege a gravitatiei, Iordanul a luat-o pur si simplu

1M' d '

razn~. ~l.e~act: upa ce toata Iumea a Iuat apa din rau, dupa ce

multi au sant 111 unda rece ~i maloasa, dupa ce oamenii au dat dnunuI

Ia porumbei albi in amintirea Pogorarii .

Duhului Sfant peste Mantuitoru], dupa ce considerai cil totul s-a terminat, asadar tocmai cand strangeam sculele foto si bidoanele eu apa, cineva a strigat cu gias sugrumat:

"Priviti-l cum curge inoerst" intr-adevar,

mut de uimire am blocat degetuI pe declansaror. ;:;;- ~~

Iordanul nu curgea invers, ci pur ~i simplu, fierbea! Ca ~i curn cineva ii strecurasesub unda un urias fierbator electric, raul se tulbura sub ochii nostri (vezi foto) , Dar cum? Numai (in amonte) intre locul unde fusese sfintita apa si aruncata crucea eu flori si locul (in aval) in care ne aflam noi si in

.. . , ,

care se te,rmma multi mea depelerini venin la slujba. Asadar, exact

pe 0 portiune.de 20-30 de metri apa bolborosea incretindu-si fata rara nici un motiv, rara ea nimeni sa. 0 agite, ra:a nici ~ explicatie:

I I

,