6ATRE GRE$TIN|, oR
tr\\1 DESPRE
d${
&
hl
Omn{ pr€ft ffif6rnfe €e / {ncearcl sd te mfr.ngf:ie ,/
Dar tt simfd c#-i fartseu / DorEredu-sf
t
btnele siu.
@ubttt credinciasi Preot Ioan
F6larnie inseamn[ rr.riri..r. l'E{flrnieie - atitudine Iblarnici, nesincer[, prelbcutS, care
inqala in aparen{[; in realitate este minciuna. fatrsificarea reatritalii prin viclesug. Cei iui. r. folosesc de
fbldrnicie se numesc fblanici sau ipocrili, Acest termen a devenit de fapt un titlu pentru clrturarii si
fariseii iudei, care erau artigti in a sti s[ se prefac6, ar[tAndu-se pe dinafar[ drep{i si cucernici, in timp ce
pe din[untru erau plini de mindrie qi de nelegiuiri. F5ldrnicia este num[rat[ intre p[catele grave, fiind o
mare piedicl in calea m6ntuirii. Ea a molipsit gi pe unii crestini. Sfhntul Apostol Pavel spune cd si SfAntul
Apostol Petru qi Barnaba, impreun[ cu alli cregtini din Antiohia, au fost atrasi in f6!6rnicie de unii
iudeo-crestini: ,,fi, impreund cu el (Sfantul Apostol Petru), s-au fd$d.rnictt gi ceilalli iudei,
tncdt gl B arnaba a fo st atras tn fd$drnicia lor " ( G alatent 2 : 1 3- 1 4 ).
Iat[ cum defmegtefdydrnicia Arhiepiscopul Arsenie Ciudov: ,,Fdtdrnicia este faptul cd. omul
judecd. si tn general lucreazd. nu tn numele dreptd.{tt, al adeod.rului gi al corectitudtnit,
cl d.e dragul persoanei care tl place cel mal rmult, iar persoana respectiod. poate fi pld.cutd.
dtn ortce motio. ii poate fi pldcutd pentru cd. este sus pusd, prin urmare este bund.
pentruinteresele tui. ii poate ft pld.cutd" pentra cd. este frumoasd., pentru cd. st6.rne;te
tn el pattmd" trupeascd., pentru cd. are aceeasi profesie cu el, aceeasi natie sau acelasi
domtcillu". De aceeaii infiereazd MAntuitorul'. ,,Vai ooud, cdrturarilor gi fariseilor fdlarnict,
cd... pe dinafard. od. ardta$i drep(i oamenilor, tnd.untrutnsd. sunte{i plini de fdtd.rnicie
gl de fdrddelege" (Matet 23:27-28). Despre acesti fr{arnici spune proorocul David: ,,E-au sfdtutt
sd doboare ctnstea mea, alergat-au cu minciund; cu gura lor md binecuoi.ntau Ei cu
inima lor md. blestemau" (Psalm 61 :4)
e6infa l6farnic6
Exist[ o cdin![ sincetd. aga cum ne-o cere Dumnezeu, dar existd qi o cdin![ frlarnicd. Putem spune
cd se cdieqte in mod tbfarnic: l. Cel ce rdmAne in dugmSnie si nu voieste si se impace cu dusmanul s6u;
2. Ho{ul, atunci cAnd nu voiegte s[ inapoieze cele furate; 3. Oricine tlinuieEte fErddelegea inaintea
preotului duhovnic; 4. Oricine nu voieqte si se lepede de deprinderile p[cdtoase.
Elandefea lals6
Pe lAng[ adev[rata blindele, exist[ ;i o biAnde{e fals[ si ea este de fapt
acea ,,bldndete
fdldrntcd, prefhcutS, arltat[ pentru slava din partea oamenilor. insd aceasta este nepl6cutd lui Dumnezeu
si vitdmdtoare de suflet. Asadar, chiar dacd este mascath de o fals[ blAnde{e:
t Fflff,rnieia noastrfl nu-L insalfi pe Ilumnezelt i ,,Iisus le-a zls: Voi cd.utali
sd od ardta{t neprthdnilitnaintea oamenilor, dar Dumnezeu ud cunoaste inimile; pentru
cd ce este tndl{at tntre oament, este a urdciune tnaimtea lui Dumnezeu" (Luca 16:15);
I fa6rnieia are motive duhioase: ,,Tu, dar, c6.nd fact milostente, nu suna
cu trdmbila tnatntea ta, cum fac fd$arnicti, tn stnagogi gi tn ult{e, pentru ca sd fie sld.ntli
de oameni. Ad.eud"rat od spun, cd. si-au luat rd.splata" (Matei 6:2);
O Ffi{firnieia eunoaqte adevflrul, dar nu-I aseultfl, pretinzffnd pe
Hristos ea l)omn, dar neurmfrndu-L: ,,Vat de ooi, cdrturari ;i Fartset fd.{arntci!
Pentru cd. ooi tnchide$i oamenilar impdrd|,ia cerarilor: nici uoi nu intrali tn ea gi nici pe
cei ce oor sd. intre, na-i ldsa$i sJ intre" (Matei. 23:13).
Toate acestea stiind proorocul David zicea: ,,Sd nu tragi cu cei pd"cd.to1i sufletul meu, st
cu cei ce lucreazd. nedreptatea sd nu ntd pterzt; Cu cei ce grdiesc pace cdtre aproapele
lor (fd"[arnici), d.ar cele rele sunt tn inimile lor" (Psalm 27:3-4).
e€ ma ispffi, l6prnieilot?
DacE citim cu atenlie, SfAntul Evanghelist lt,Iatei l1e spune c[ M6ntuitci:ul nostru Iisus Hristos a
fost ispitit mai intAi ?n pustie de cdtre diavolul: ,,Atunci Ifsus a fast dus de Duhultn pusttu, ca
sd fte tsptttt de cd.tre d.iaualul" (Matei 4: 1-l l) qi apoi de c[tre c5rturarii, saducheii, fariseii,
arhiereii qi legiuitorii vren-rii. Aceste ispitiri din parlea lor, intotdeauna erau amestecate cu ur5, cu viclesug
gi cu f6(flrnieie. Asa vedem, de exemplu, cI fariseii, au linut sfat ca sX prindl in cuv6nt pe M6ntuitorul,
si au trimis la El nigte iscoade ca sE-L intrebe dacf, se cuvine s5 dea dajdie Cezarului: ,,Iar ltsus,
cunoscind oiclenta lor, le-a rdspuns: Ce Md. tspiti{i, fd$arnteilor" (Matei 22:18). Alt[ data
saducheii qi fariseii s-au apropiat cu viclesug de Domnul, s[ le dea semn din cer: ,,Iar El, rd.spunz6.nd,
le-a zis: Cind se face seard, ztce{i: Nliine aa fi timp frumos, pentru cd este cerul raqu;
iar dimineata zice$t: Astdzi oa fi furtund, pentru cd se roseste cerul posomor6.t.
Fd(arnicilor, fala cerului gtili sd o judeca$i, dar semnele oremilor nu pute(i! Neam
otclean s,i adulter cere semn si semn mu i se oa da decdt numai semnul lut lona, st
lds6.ndu-t a plecat" (Matei 16:1-4). Asadar vedem c5 in cuvintele de r6spuns cdtre saduchei si
farisei, ii numeste ffltarniei, tteam viclean si adulter.
FSf6rnicia lui Xuda
Mdntuitorul nostru Iisus Hristos a ales 12 Apostoli. Unul dintre acestia se numea Iuda, iar acesta
ar[tAndu-se c[ ii este mil[ de s[raci, inqela pe cei de fa![ pentm cd lui nu-i era mil6 de sf,raci. ,,ci pentru
cd. era fur gi au6.nd. punga, lua din ce se punea tn ea" (loan 12 : 6). O, viclenie si fi15micie;
cu chipul se ar[ta milostiv, iar in inirn6 avea nesalul iubirii de argint. Tot asa si la vinderea MAntuitorului
in gr[dina Ghetsimani a dat semn celor ce voiau s5-L prind[ pe Domnul , zicdnd Pe care-L ooi sdruta,
Acela este: puneli m6.na pe El" (Matet 26, 48). ,,ft tndatd, apropiindu-se de lisus, a zis:
Bucurd.-Te, irutdldtorule! fi L-a sd.rutat. Iar lisus i-a zis: Prietene, pentru ce at oenit?"
(Matei 26: 49-50). O, viclenie Ei fE1[rnicie nemaiauzitd" a vdnzdtorului si o, bunf,tate negriit[
:---
r ti soeoteqte urAeiune pe eei ffitarniei: ,,Nu mai ad.ucett daruri zad.arntce!
Td.m6.iertle imlsunt d.ezgustdtoare; lunile noi, ztlele d.e odihnd. st adund.rtle ooastre de
ta sdrbdtori nu le mai pot suferi. insi.gt prdznuirea ooastrd. este nelegiuire!" (lsata 1 :13).
o Nu aseultfi pe ffifarnici: ,,Aude oare Dumnezeu strigarea lui, c6.nd dd el
(fd(arnicul) peste oreo nenoroctre?" (lou 27:9).
o Iisus Hristos a qtiut si a dat pe fa!f, pe ff,farnici: ,,Iar lisus, cunosci.nd
oiclenta lor, le-a spus, Ce md. tspiti{i, fd.larntctlor?" (Matei 22: 1B).
FEfarnicii
I Vor fi pedepsifi: ,,imp otrioa unut neam fdrd. de lege o ooi trimite (m6.nta) Ei
tmpotrioa unui popor al urgiei Mele o oot tndrepta" (lsata 10:6).
I Vor fi euprinqi de friefl: ,,Pd,cdtosii oor tremura in Sion Ft pe cei fd.rd. de lege
fierul ti oa cuprindez Care din noi poate sd" tndure focul mtstuttor, care din noi poate
sd steatnjarul cel de ueci?" (lsaia 33:14).
r Din timpurile de pe urmfl sunt prezisi: ,,Prtn fd$drntcia unor mincinosi
care sunt tnftera$|tn cugetul lor" (1 Ttmotei 4:2).
Exemple de, tSfarnici din paginile Slinfei Ecripfuri
ry Ahesalom: ,,Cdnd. uenea cineoa la rege sE se judece pentru oreo pricind.
Ahesalom ti spunea: Iatd prtctna ta este bwld Ei dreapt\ d.ar la rege n-are ctne te asculta"
(2 Regi 15:3).
b l"*.*litenii: ,,Pentru cd. mdtnile ooastre sunt intinate cu s6.nge gi degetete
ooastre cu nelegiuirt; buzele uoastre grd.iesc cuointe mincinoase ;i ttmba ooastrd,
strdmbdtate" ( I sata 59 3 ).
:
O lr:od: ,,fi trimililndu-l (pe cei 3 magi) la Betleem, le-a. zts: Merge$i gi cercetati
cu d.eamdnuntul d.espre Prunc Vi, dacd.it oeqi afla, uesti{i-migf mfe, ca, rsentnd.;i. eu, sd.
md. tnchin Lui" (Matei. 2 :8).
O luda: ,,fttndatd, apropiindu-se de ltsus, a zts: Bucwrd-te, inodldtorule! St L-a
sdrutat" ( M atei 26 :49).
O Cfipetenia Sinagogiiz ,,Iar mai-rmarele sinagogii, mdnttndu-se cd" Itsus a
otnd.ecat-o sdmhdta (pe femeia g6"rboud"), zicea mul(imit: F*" ztle sunt tn care trebuie
si se lucrezel oenind decltntr-acestea, oind.eca$i-rsd.,dar nutn ziua s6.mhetei. Iar Domnul
i-a rd.spuns: Fillarnictlar! Ftecare dintre oot nu dezleagd., oare, sfrmbdta boul sdu, sau
astnul de la iesle gt nu-l duce la apd.?" (Luca 13:14-15).
O Arrantaz ,,Iar Petru a zis: Ananiq d.e ce a umplut satana lnlma ta, ca sd. minli tn
Duhul Efdnt qi sE dosegti dtn pre$ullarinei?" (Faptele Apostolilor 5:3).
O Slmon l?Iagul: ,,Tu n-ai parte, nici moEitenirC la chemarea aceasta, pentru cd.
inima ta nu este dreaptd. tnaintea lui Dumnezeu" (Faptele Apostoltlor 8:21 ).
Dou6 nesrmoselil€: Bmdlaesrea Fi fteermoptinfa
Odatd, Bunul Dumnezeu a chemat otrtu{ite de pe pd.m6.nt la un sfat tn cer. intre
ele erau Ad.eod.rul, Dreptatea, Mila, Cred.inta, Bundtatea, Bl6.ndelea... intre ele erau si
doud care nu se mai od.zuserd niciodatd gi nu se cunogteau. S-au apropiat una d.e alta,
si se recomande. Eu sunt Binefacerea, a zis una. Eu sunt Recunosttnta, a rdspuns
cealaltd. Cum, ooi nu od. cunoasteli? a tntrebat Bunul Dumnezea. Nu, Doamne, anr
rdspuns cele doud. oirtuti, cd.ct pe pdm6.nt not nu ne-am tnti.lnit niciodatd..
0 Binefacerea este actul de a face bine si aceastliertfE este bineplscut5 atAt lui Dumnezeu
cAt si oamenilor. Termenul se intilneste in Sfiinta Scripturduneori ca loculiune adverbialS, atunci cdnd
MAntuitorulle spune celor care cAfteau impotriva femeri care I-a tumat rnirul de nard, de mare pret, pe
cap,caremirdup[eitrebuiav6ndut,iarcubaniioblinu{is[fieajutatis[racii: ,,Ldsati-o.Decetifacett
supdrare? Lucru bun a fdcut ea cu Mine. Cd pe sdraci totdeaunati aoeti cu uoi ;i, oricdnd
rtoi(i, puteti sd Ie fa.cett bine, dar pe Mine nu Md. aueti totdeauna"" (Marcu 14:6-7). Sffintul
Apostol Pavel vorbind despre faptul cI trebuie sI ne supunem stdpAniilor zicein Epistolcr cdtre Rontuni,
I j:3: ,,Fd. binele si oei aoea laudd. de la ea" (de la dregdtorie).
$ Ilinefaeerea si credin{a inso{ite de har, sunt mdntuitoare (Matei 25:34-40). Asa ne
?ndeamnd Iisus Hristos in Predica de pe Munte: ,Ara sd. Iumtneze lumtna uoastrd. tnaintea
oameruilor, a1atnc6.t sd. oadd. faptele ooastre cele bune si si sld.oeascd. pe Tatd.l oostru
Cel din Ceruri" (Matei 5:16).
Q Binefaeerea este in bunb par-te opera lui Durnnezeu, crestinul neput6.ndu-o sdvArsi fEri
harul SIu, ,,pentnt cd a Lui fdpturd. suntem, zidtlttn Hristas li-sus spre fapte bune (binefacere),
pe care Dumnezeu le-a gdtit mai dinaint, ca sd. umblflm tntru ele" (Efeseni 2: 1 0).
* R-eeunoqtinfa este acel sentiment sufletesc de mare bucurie exprimat plenar atAt ?n intimitatea
noastrf, lduntric5, cAt Ei in acliuniie exterioare, prin rnanifestarea de rnullumire inso{it[ de respect fa{a de
bineiEcdtorii nostri. Recunostinla ar[tatd se cere s[ fie cel pu{in tot atit rle ?nsemnat5, pe cAt ne-a fost si
binele si favoarea de care ne-am fEcut pfu1asi, incAt mf,sura dragostei sd nu fie mai prejos dec0t aceea ce
ne-a fost diruita.
S R-ecunostin{a trebuie s6 fie intra totul sincer6, s[ porneascl din inim[ si nu din vdrful
buzelor, s[ fie caracteristic[ simlirii noastre llrurtrice, durabilI si statomici, alStAndu-ne in orice imprejurare
gi in tot timpul cu toatd solicitudinea, bundvoin{a si dragostea fa{E de bine{Ecitolii nostri.
Q R.ecunostinfa este vifiutea asemuit[, de cXtre firile simlitoare, cu o floare pretioasd si rar6,
rdsdrit[ si infloritd in prea puline inimi. Cdci dacd ne vcm cerceta f]ra pdrtinire, votrl recunoaste cu
atndrlciune cE uitam cu prea multl usurint6 pe binefrcdtorii nostri. O. nerecunostinld, cfft esti de uritl!
Eqti aidoma unei p[sdri negre ce acoper[ cu aripiie ei inimile oamenilor.
4 Becunostinra trebuie indreptat[ in prirnul rind cdtre Bunul l)umnezeu, Care ne-a creat,
ne intre{ine via\a, ne dSruieste sdnitate si toate cele de trebuin!5. El este cel dint0i si cei mai rnare
Binelicdtor al nostnt. Dumnezeu ne iubeste vesnic, chiar daci n-a aflat nimic vrediric de iubire la noi si
nu avem nici un merit. El este gata totdeauna sE ne ierte, numai sd vrem sd ne intoarcen-r la El.
De ee Dumnezeu cayq oErmenilor recuno;finf6?
Dac[ nu Etim de ce Dumnezeu cere recunostinld de la oameni, sd vedem de ce p[rin(ir cer
recunostin!5 de la copiii 1or. Ne intreblm: De ce stdruie parin{ii ca fii lor sE se plece cu recunostinti
pentru orice hicnt, mic sau rnare, pe care il primesc? ii imbogaleste cumva recunostinla copiilor: sau ii
face cumva mai putemici? Nu, nicidecum. Dar atunci nii-i ciudat cf,, necistigind nimic de pe urma
recunostinlei filiale, pdrinlii isi indeamn[ mereu copiii la recunostin![? Si nu numai p[rinfii evlaviosi fac
lucrul acesta, ci si necredincio;ii! Nu, nu-i r:iudat, ci este indlldtor. Iubirea ii invald pe pdrinli si ceard
copiilor recunostinla. Si de ce? Pentru cE este spre binele copiilor. Pentru cE vor ca vl5stareie lor s6 fie
pomi de soi, nu buruieni. Oamenii recunosc6tori sunt pre{ui{i si bineprimiti oriunde. Iar cine invata
recunostin{a, inva!6 mila, si omui milo-stiv trece mai usor prin lumea aceasta.
-
-Cine esfe apnoap€le ma,ff
Legiuitorul din Sf6nta Evanghelie (Luca 10: 25) venind cf,tre Domlril, ispitinclu-L i-a zis:
,,inad.tdtorule, ce ooi face sd. mostenesc otata cea aesnicd.?". Dar Domnul nostru iisus Hristos,
care prinde pe cei in{elepfi in viclesugr,rl 1or (l Corinteni 3: 1 9), vdz|nd,pe legipitor ci una vorbeste cu
gura si alta pl[nuieste in inima lui, nu i-a r[spuns cuvintelor sale, ci i-a pune o intrebare, zicdnd,:
,,in
Lege ce este scris, cum citesti?" (Luca 10: 26), incercAnd prin cuvintele lui s5-l invete cele ce nu
stia. MAntuitorul, care intotdeauna vedea viclesugul celor ce I se adresau (Luca 20:23),1-a intrebat pe
legiuitorul care il ispitea: ,,Ce scrte tn Legea lut Moise?" Iar el a zis: ,,Sd tuhestt pe Domiut
Dumnezeul td.u din toatd. inima ta, din tot sufletul tdu, ?i pe aproapele td.u ca pe tine
tnsuti" (Leui.ttc 1 9: 1 8; Matei 22:37-40), iar Mdntuitoml i-a zis: ,,Drept ai rd"spuns, fd. aceasta
gi oei fi ttiu". Legiuitorul ins5 nu credea cd Iisus Hristos este Dumnezeu. Pentru ce dar, Iisus i-a zis: F6
aceasta si vei fi viu? Dar poate oare cineva sf, se mAntuiascs firE credin{[ in lisris Hristos? Nu, cici Domlr-rl
'!ri a zis: ,,Cela ce crede tntru Mtne, nu crede tn Mtne, ct tn Cet ce M-a trimt-s pe Mine si iard.si:
Cel ce md. oede pe Nllne, oede pe Cel ce M-a trimis pe Mine" (loan 1 2: 44-45) si iardsi: ,,Cela
i
; ce crede tn Mine, chtar de va muri, uiu oa fi" (loan 11:25). Atunci pentru ce a zis Domnul
legiuitomlui c5 va fi viu implinind cele scrise in legea lui lVloise? Iati pentr,.r ce: pentru ca Legea lui
Moise a fost invhtdtoale gi c[l[uzd spre Hristos (Galateni 3:24), iar sf6.rsitul Legii este Hristos, spre
indreptarea tuturor celor ce cred (Rom ani 10:4), si aceia ce cred in inv[{5tura ]ui Moise, aceia cred si in
Iisusl{ristos.Cumziceqiinaltloc: ,,DeattficrezuttnMoise,atificrezutsiMie"(toan5:46-47).
A mai zis Domnul legiuitorului cE va fi viu prin cele scrise in legea lui Moise, pentru cd tot cel ce iubeste pe
Cel ce a uiscut, iubeste gi pe cel nlscr;t din Ei (1 loan 5: 1 ). Iar legiuitorul vrAncl a se ?ndrepta pe sine, l-a
inkebat pe Iisus: ,,Cfne este apraapele meu?" (Luca 1A: 29).Iat[, alti ?ntrebare pus5 cr-r yiclesgg lui
Iisus. Oare legiuitorul nrt stia cine este aproapele hii? Acesta ca un legiuitor si invatritol rle Lege, stia cu
adevi.rat cine este aproapeie iui, dar prin aceastd intretr;are vroia sf aud[ ce zice DomnLrl, fiindci el
socotea c[ uumai cei din neamul iudeilor sunt aproapeie lor, iar nu oricare oiri. l)ar Preabunul nostru
MAntuitor i-a r6spuns cu pilda omului cizut intre till"iari, ziciird: ,,(IFr orFr cabara din Ierusaltm ta
lerthon, st a cdzut tntre tdlhart, care, dupd" ce tr au dezbrd.eat sf tr-au rdnit, au plecat
Id.sindu-l aproape mort" (Luca 10: 30). Vede{i" iubi{i credinciosi, cE Mintuitor.rl nu a zis un iudeu,
ci un om oarecare, ca prin acoasta s6-i arate legiuitoruiui e 5 orice om este aproapele nostnt si de il vom
vedea in primejdie se cuvine cn toatX dragostea a-1 ajuta"
I
Xspifirea csa vieleanfi gi l&f6rnicia
.L SI vorbirn ceva despre aceste doub patimi pentru care MAntuitorul nostru Iisus Hristos de atAtea ori
i-a mustrat pe c6r-turari. pe pe saduchei qi pe legiuitorii Legii Vechi. Cmul fElarnic este nesincer,
{arisei,
prefEcut si viclean, c6ci una glndeste si alta vorbeste. CuvAntul lui este da, iar lucrul sdu nu. Oamenii
fE{arnici cinstesc pe Dumnezeu numai cu buzele, dup6 cum aratd, Sfinta Scrtpturd: ,,Poporul acesta
se aprapte de Mtne numai cu gura pf cu buzele Md. ctnsteste, iar cu tnima este departe
de Mine" (lsaia 29:13), si dumnezeiescul prooroc Ieremia, ardtdnd acelasi lucm, zice: ,,Aproape estt
Tq Doamne, de guralor, dar departe de inimalor" (leremia 12:2). Oamenii lblamici sunt cucernici
numai la atdtare (2 Timotei 3.5). M6ntuitorul nostru Iisus Hristos a aserndnat cu aluatul p6catul ftlArniciei,
zicdnd c5tre ucenic ii Sdi: ,,Pd.zi{t-od. de aluatul fariseilor, care este fdtdrnicia" ( Luca 1 2 : I Dar
).
de ce MAntuitorul a asemdnat cu aluatul pe 1E{arnici? Iati de ce! DupE cum aluatul dospeste (Matet 13:33),
aga gi frlamicia unitl cu viclesugui, stricd toatd, asezarea cea duhovniceascd a omului. Inima, rnintea,
vederea, limba, buzele lui precum si toatd purlarea lui cea din afar6 gi cea dinlSuntrul lui sunt tulburate de
aceasta. in aceast[ categorie de f[farnici intrd to{i ereticii, to{i sectanlii, care prin f5larnicie si falsd smerenie
si credin!5 strAmbi, amlgesc pe cei necunoscbtori ai viclesugului si ai minciunii lor. De aceea este bine
ca to{i credinciosii sd fugi de acesti serpi veninosi, care cu viclenie si fE{Ernicie se silesc a insela pe cei
nevinovali. Acestia sunt lupi imbr[cali in piei de oaie (Matei 7:15-16), care vor s[ insele si sE piardd
oile cele cuvAntf,toare ale lui Hristos. Pe ei ii puteli cunoaste din aceste semne: ,,Cinstesc peDumnezeu
numai cu buzele" (lsaia 29: 13; Ieremia 1 2:2); nu fac cele ce zic
(Matei 23: 3-4); oamenit fd$arntct sunt cucerntci numai la
ardtare (2 Ti.motet 3:5); se tngrijesc numat d.e ettlauta cea
din afard (Matei 23:25). Oamenii frlarnici sunt observatori
numai ai lucrurilor eelor mici si neinserutttate:,,Vai
ooud, cdrturarilor Ei fariseilor fd$arnict! Cd da$i zeciuiald.
din izmd, dtn md.rar si din chimen, dar ali ld.sat pdr(il"e mat
grele ale Legti... Cdld.uze oarbe care strecura$i {6n(arul gt
tnghi{i{i cdmlla" (Matei 23:23-24); invaff, minciuna:
,$i dintre ooitnEiud. se oar ridica bdrba$i, grd.indtnad.{dtari
rd.stdlmdctte, ca sd tragd pe ucenici dupd" et" (Fapte 20:30);
fae lucrurl bune cu lngflmfalrei ,,Dect, cdnd faci
milostenie, nu trdmbi(a tnaintea ta, cum fac fd$arnicit tn
sinagogi Ei pe ulite, ca sd. fie sldrti{i de oament; adeod.rat
grdiesc oaud: gi-au luat plata lor" (Matet 6:2);postese qi
se roage eu ingfirnfare: Nu oricineimi zice: ,,Doamne, Dotarnne, va intrainimpdritia
cerurilor, ci cel ce face voia Tatilui Meu Celui din ceruri" (Matei 6: 2-12).
@ubiyt 6rodiil6io{i,
F6{[micia numitd si ,,aluat al fartsetlor" (Luca 12:i ) este mestesug al diavolutrui, el fiind
primul amf,gitor al oarnenilor. Si precum el, atunci, s-a prefhcut binevoitor si prieten al oamenilor, mintindu-i
nu numai pe ei, ci tot neamul omenesc, tot asa fhiamicul de ast5zi - zicincl in loc de da, nu si in loc de
nu, da - minte si am[geste sate, orase. popoare . F5larrricui isi apreciaz[ comportarea ca flind iscusin!5,
mestesug, dar in nici un cazpdcat. Lrl nu ia in considerare cdp"acatui lr.ri stinge fapta cea bund, dragostea
fa
