cmEsnrurr

$HrsE
DESPRE
d-?-s ty ty

BIBLIA GEA ADEVARATA

Preot Ioan

@ubiti crea/incrosi
Numele de Biblie vine de la cuvdntul grecesc "Biblia" care inseamnl cd4ile. Prin Biblie
sau SfAnta Scripturl se inqelege Cartea sfdnti care cuprinde la un loc toate scrierile inspirate ale
unor sfin[ite personalitlfi dintre evrei si ale profefilor - scrieri care la un loc alc[tuiesc Vechiul
Testament - cum si cele ale Apostolilor si ucenicilor domnului Iisus Hristos, acestea formAnd
colectia Noului Testament. Deci cIrfile Vechiului si Noului Testament, toate laolaltl, alcltuiesc
Biblia sau Sf6nta Scripturd. Vechiul Testament dup[ Septuaginta (text grec) cuprinde 53 de
cdrti: 39 canonice si 14 necanonice, dar cu continut moral. Noul Testament cuprinde 21 de
scrieri istorice, didactice si profetice. Expresia ,,Testament Nou" este intAlnit[ in mai multe locuri:

1
t:

Luca22;20; I Corinteni 11: 25;I Corinteni 3: 6; Evrei 9: 15.,,Iatd,vinzile, zice Domnul, cdnd
voi face cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda, Testament Nou" (Evrei 8: 8).

CE PUTEM SPUNE DESPRE TRADUCEREA BIBLIEI?

Biblia a fost tradusl pentru prima datd in secolul II dupi Hristos, in limba siriacd -
VETUS SYRA; in limba latinI - secolul I, II - ITALA, corectati de Fericitul leronim - VULGATA
(sec. IV - V) etc. Biblia sau Sf6nta Scripturd a fost scrisd Ar ebraicd (Vechiul Testament) si in
greacd. (Noul Testament). Traducerile flcute in decursul timpului au cdutat sd redea c6t mai exact
sensul si realitatea celor scrise in original. ln anul 2000 i.d. Hr. este tradus in limba greacl Vechiul
Testament (Septuaginta - numit asa pentru cI la traducere au participat 70 de inqelepqi).
in qara noastrd a existat in secolul IX o traducere a Bibliei in limba slavonl - limba de
cult in Bisericl p6nd ar secolul XI. Primele traduceri fragmentare ale Bibliei in limba romAni au
fost flcute de diaconul Coresi intre 1560-1561. ln tO+A apare Noul Testament (integral) tipirit la
Alba Iulia de mitropolitul Simion Stefan. ln IOSS este fradusd, toati. Biblia (dupd Septuaginta -
Vechiul Testament), iar Noul Testament, dup[ un text grecesc original. Este numit[ Biblia lui
Serban Cantacuzino. De atunci au apdrut mai multe edifii, toate purtdnd girul Sfdntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Romdne"
Putem spune cu certitudine ci Biblia este cea mai citit[ carte din istoria lumii. Educatia
oricirui om nu este completd dacd, el nu a citit si aceasti carte. Nicolae Iorga spunea c5: ,,Taina-
existenfei umane nu std ir:r a trIi, ci in a qti pentru ce trliesti". Dintre toate clrtjle lumii, Biblia
este cartea care d[ cel mai bun rlspuns pentru cine vrea si afle sensul vieqii lui. Orice carte de
lecturi se citeste o datl si apoi se lasd bibliotecii. Biblia insi, trebuie reluatl mereu, peptru c[
este mai mult decdt o carte, este Cartea CIrt^ilor.

. CARTE DE RELIGIE;
- cARrE DE $fltNlA;
- CARTE DE ISTORIE;
BIBLIA ESIE ; - CARTE DE GEOGRAFIE ;
. CARTE DE BIOLOGIE;
- CARTE DE ETNOGRAFIE;
. CARTE DE LITERATURA,
BIBLIA ESTE O CARTE DE CULTURA SI CIVILIZATIE UNIVERSALA,

BIBLIA - CARTE DE RELIGIE

Din Biblie poate afla tot omul despre Dumnezeul cel adevdrat si despre zeii popoarelor
pdgAne. Toatd aceast[ Carle Sf6ntd este str[bdtutl ca de un fir rosu de cuvintele care scot in
eviden{5 scopul vie(ii noastre crestineqti-MANTUIREA, cdci zice Iisus Hristos: "...Fiul Omului
a venit s[ caute Ei sd m6ntuiascl pe cel pierdut" (Luca 19:10), iar imp[ratul David strig5:
"Dd-mi mie bucuria mAntuirii Tale qi cu Duh stdp6nitor m[ intlreste" (Psalm 50:13). in
Vechiul Testament se arat[ felul in care s-a fEcut pregdtirea poporului evreu pentru a-L
primi pe M6ntuitorul Iisus Hristos, iar in Noul Testament este cuprinsi inv[lItura crestind.
Din Biblie afl5m Ei despre religiile altor popoare: EGIPTENII - au fost un popor politeist,
adicd credeau in numerosi zei. Pl[gile trimise de Dumnezeu asupra Egiptului, au fost indreptate
una c6te una impotriva fiecarei zeitdli a lbrii. CANAANITII - a cdror religie ne sti ca o
mlrturie a decaden{ei si a imoralitfiii unei societdti umane desprinsl de Dumnezeu si pr[busit[

2
 la nivelul animalita{ii credeau in Baal (Baal : zeu). Participanlii la
ceremoniile religioase in cinstea lui Baal, celebrau fertilitatea, ded6ndu-
se la orgii dezgustdtoare. Uneori pe altarele lor pdgAne erau sacrifica{i
copii. FILISTENII - aveau tot o religie politeist[. Credeau in zeli: Dagon,
Astarteea si Baal Zebub- HETITII - aveau Ei ei tot un sistem politeist si
atunci cAnd Solomon a adus in Israel idolatria, natiunea s-a indepSrtat de
inchinarea la Dumnezeul cel adevdrat (lRegi 11:9-13). FENICIENII -
credeau in zei de parte b6rbdteasc[ si zei de parte femeiascd' $i sistemul
lor de inchinare mergea pdnd la sacrificarea de copii. Cis[toria regelui
Ahab cu fenicianalzabela, a prdbuqit Israelul in idolatrie (lRegi 18:19)'
ASIRIENII - aveau o religie naturalistS care personifica forlele naturii.
Ei se inchinau lui Semac- Zeul Soarelui; lui Sin - Zei(a Lunii si lui Hadad -
Zeul runetului (Isaia 10:5-6; Ezechiel 16:28; osea 8:9). BABILONIENII
puteau fi numi{i un popor al magiei. imp[ratul Babilonului se afla sub
iotala dominalie a magicienilor si a vrdjitorilor. Proorocul Isaia le-a vestit
pedeapsa ce-i asteapt[ (Isaia 14-22;21:9; 43:14)
Biblia surprinde qi r6zboaiele pentru lib ertatea religioasd. Se
discutd despre jefuirea templelor, despre profanarea lor, depre inchinarea la idoli, zei,
ri dumnezei strlini: "Copiii lui Israel au fEcut atunci ce nu pldcea Domnului gi au slujit Baalilor
(Judecf,tori Z:lt). Dimensiunile luptei morale, luptei reli gioase la care se referd Biblia, sunt
date de unele descoperiri arheologice, cum ar fi t[bli1ele scrise din cetatea Ugarit. Ele
contin
descrierea miturilor, datinilor, ritualurilor crude, sdlbatice, specifice religiilor Canaanului
si

destinate zeului Baal, zei\ei Astarteea (3 Regi 14:23)'

, } . ,,, Sil'NTA
BIBLIA S'
in epoca in carQ'u'.&rt'scrisS Biblia, oamenii au emis numeroase rpoteze privind
FORMA pZVLANTULUI Eiinodul in care este sus(inut in spaliu. Spre exemplu, unii susfineau
c6 p6m6ntul se sprijin[ pe patru elefanli, carc la rdndul lor stau pe o enornS broascf, {estoas[
marin6. Dar Biblia, departe de a se face ecoul ideilor fanteziste qi neqtiin[ifice ale acelor
vremuri, spune cu simplitate: "El (Dumnezeu) intinde miazdnopte peste genune; El spanzurd
p6m6ntul pe nimic,, (Iov 26:7). Despre forma pdmdntului, The Encyclopedia Americana scrie:
iotrivit celei mai vechi imagini pe care si-au fbcut-o oamenii, pdmAntul era un disc rigid Ei
plat, situat in centrul Universului. Ideea unui.p[mdnt in form[ sfericd nu a fost acceptatd
iecdt incepdnd din Renastere. Unii dintre primii navigatori se temeau s[ se aventureze pdnd
in apropieie de marginile discului terestru. Si totuEi acum 2700 de ani, inainte de toate acestea
gibiia u ,puy ooEl
lDumnezeu) st6 in scaun deasupra cercului pdmnntului;
pe locuitori ii

J
t

vede ca pe niqte llcuste; "El intinde cerul ca un vrl usor si il desface

ca pe un cort de locuit,
(Isaia 40:22). Cuv0ntul ebraic CUGH, tradus aici prin CERC poate
uu"u ,.r.ul de sferf,,
globul plmantului sau pdmdntul rotund. Biblia nu a fost influenlatl
de ideea gresitl cd
plmAntul este plat.
CIRCUITUL APEI despre care anticii nu stiau nimic este descris in Biblie.
Oamenii
au obselat de mult timp cd fluviile se varsd in miri si oceane, fard
caadancimea acestora si
creascf,' Unii credeau cI o cantitate egal[ cu aceea adusl de rauri
si fluvii se varsd peste
extremit[{ile plmdntului. Mai tdrziu. s-a inteles insl cI Soarele pompeazd, miliarde
de litri
de apd pe secundd sub formr de vapori. Norii formafi din acesti vapo; de apd
sunt antrenati
de vAnturi deasupra continentelor, unde cad din nou sub forma de ploaie
sau ninsoare. Acest
circuit extraordinar despre care oamenii din antichitate nu in general
;tiau nimic, este descris
in Biblie in acest verset: "Toate fluviile curg in mare, dar marea.nu se umple,
cici ele se
intorc din nou la locul din care au plecat, (Eccleziast l:7).
I ,ri :i i:

':: i

r
.'
I i : :,rt I : :::t: . . :+ itr:.:: ri+.1: . :.:.: l;.

BIBLIA . CARTE DE ISTORIE

Din Biblie aflim atdt despre f[ri qi popoare, cdt si despre conducdtorii lor.
Din cartea
Facerea afl5m cr EGIPTIIL a fost fondat de Mifraim, unul din fii
lui Ham (Facerea 10:6).
Avraam s-a dus si el in Egipt s[ scape de foamete (Facerea l2:I01. Tot in
Egipt ajunge sr
Iosif dup[ ce a fost v6ndut de frafli lui (Facerea3T:12-36). CANAANiITT au
locuit pe ierifriul
Israelului de astrzi. FILISTENII au fost o na{iune tribald, crudr qi crirajoasd,,
care au tr6it in
sud - vestul Palestinei' HETITII au fost un popor care a prosperat in
Asia Micd (Exo d,32:21.
FENICIENII au locuit o figie'ingusta de pamAnt intre Liban si Siria. Acest
neam si-a cunoscut
culmea de glorie intre anii 1050-850 i.d.Hr. (Ezechiel 27:8-9). ASIRIENII
s-au ivit pe scena
lumii din valea fefiild, aflatd' intre Tigru si Eufrat. Profetul Iona este trimis de
Dumnezeu sa
vorbeascd cet5(ii Ninive (Iona 1:1-13). BABILONIJL a fost un extraordinar
imperiu pigan.
Despre domnia Babilonienilor in fiunte cu regele Nabucadnetar
se aminteste de c6teva ori in
Biblie (2 Regi 24:10-17; Daniel 1:13). PER$II se trag dintr-unpopor care
aemigratprin anul
2000 i'd'Hr' din Rusia si s-a oprit sr locuiasc[ in partea de nord a
Mesopotamiei. Cirus
impf,ratul perEilor le di voie evreilor sr se intoarcd in patrie gi
s[-qi reconstruiascd Templul
(2Cronici 36:22-23). GRECII s-au ridicat la putere predominantd pe
scena lumii .u* p. 1u
sffirsitul perioadei de timp acoperitl de relatdrite Vechiului Testament.
Domina{ia impe,urrl
grec a fost anuntatl mai dinainte de profetul Daniel (Daniel 11:3-35).
Rlstignirea lui Hristos
a avut loc sub RoMANI pe vremea imprratului Tiberiu (Luca::iy. naariira.yut
fi'atele lui Ioan s-a produs pe vremea impdratului Claudiu (Faptele
l"i i;;;;;
Apostolilor 11:2g ;12:1-2).
Sfantul Apostol Pavel a cerut sr fie judecat de Cezarul Nero (Fapteie
Apostolilor 25:11) in

4
 Vechiul Testament sunt aminti{i si strdmosii nostri, SCITII: "$i p. Menelau, capul a toatd,
tdutatea,l-a scos nevinovat; iar pe nenorocitii aceia, carc mdcar la Sci{i, de si-ar fi spus
Ei
pricina, s-ar fi slobozit nevinovafi, pe acestia i-a judecat spre moarte (2 Macabei 2: 4ly, In
Biblie se fac referiri la Alexandru Macedon, fiul lui Filip, la Darie regele p"rgilo,
(lMacabeiI:l-2),la Cir (Cyrus) regele pergilor (Isaia 45:l-2),la Pilat din pont (Luca iZ,l1
etc.
Cercetlrile qtiin{ifice au dovedit c[ evenimentele, faptele istorice cuprinse in Biblie
sunt adev5rate, rcdate cu precizie. Arheologii au descoperit fortdrea\a lui Saul in Ghebea,
grajdurile lui Solomon la Meghida, edificiile lui Irod, locul in care a stat Iisus inaintea lui
Pilat. Nume biblice, nume de personaje istorice au fost descoperite in inscrip(ii cuneiforme.
Pe tlbliqele de lut ale asirienilor s-au descoperit numele strlmoEilor lui Avraam, asa cum
sunt ele in Biblie (Facerea 11).

BIBLIA - CARTE DE GEOGRAFIE, BIOLOGIE, ETNOGRAFIE

Biblia reconstituie universul in care a trdit Iisus, felul de a g6ndi si a se comporta al
oamenilor. Toful este plasat in timpul istoric respectiv si in toposul real. Se pot face cu usurin{d
" I ocalizdri pe baza numelor de localitS{i, numelor diverselor
forme de relief frecvent
Ei men{ionate cu precizie in Biblie: CAPERNAUM - centrul misiunii lui lisus, GOLGOTA,
o MUNTELE MASLINILOR, APA IORDANULUI, IERIHON, GALILEEA, IUDEEA,
CEZAREEA, SINAI, NAZARET etc.Sunt locuri ce poartd qi astlzi aceste nume, altele au fost
identificate sau descoperite in urma cercetrrilor arheologice.
Flora qi fauna la care se face referire ?n paginile Bibliei este cea specificd locurilor. Sunt
frecvent amintite : mlslinul, fisticul, viscul, smochinul, rodia, cedrul etc. in descrierile fbcute
se refer[ la vegeta(ia tropicall cu p[duri de cedri, chiparosi si stejari (Zaharia ll:l-2), sau la
alte plante ca tufele de balsam ( Ezechiel 27:17). Din flori, muguri, arbuEti ce cresc si astizi in
Palestina se extrlgeau ingrediente pentru parfumuri si materii prime pentru coloranti. Botanistii
au identificat mirodeniile biblice in vasele descoperite de arheologi. Cimilele, folosite pentru
transport pe distan{e mari, aduceau mirodenii, aur, pietre scumpe (1 Regi l0:2).
Biblia cuprinde referiri la viala social[ si cultural5 a oamenilor. Sunt descrise asezdri
omenesti, cetdfi, fortificafii, case, temple si palate pe care sdpdturile arheologice le-au scos
laiveald, asa cum s-a int6mplat cu orasul istoric qi biblic Ninive, descoperit in anul 1845 etc.
Din interiorul locuinfelor patul de odihn[ a lipsit multl vreme. Haina, o invelitoare de lAnd,
servea capat si covor (2 Regi 9:13; Matei2l:7-8).Tdrziu a fost cunoscut divanul (Ezechiel
23:4). Oamenii aveau indeletniciri diverse: pescari, agricultori, negustori, constructori.
Agricultorii asigurau existen{a cu roadele c6mpului. GrAul era m[cinat in cas6 cu ajutorul
unor r6sni{e de mdnd (Ieremia 25:10-11). Negustorii infloresc comerful. Se descoperd
{ifeiul
(nafta in limba babiloniand):"Si tovarlsii lui Neemia au numit apa aceea Nephtarr, (2 Macabei
1:36). Oamenii acelor timpuri erau buni constructori. Au ridicat temple, ziduri de apirare,
canale pentru transportarea apei etc. Tehnica folosit[ la construirea Turnului Babel prezentatd
in Biblie (Facerea 11:3-4) a fost confirmatl de cercetlrile arheologice.
Acei tr[itori cunosteau numeroase mijloace de vindecare asa cum dovedesc
descoperirile arheologice fEcute la Ugarit in 1939 d,e francezi. Ei au descoperit o carte
strdveche care con{ine tratamente pentru cai. Sunt leacuri naturale folosite si la oame,i,
preparate din plante, fructe, mustar, lemn dulce etc. Este prezentat si un medicament la care
se referl ;i Biblia in 2 Regi 20:J: "Isaia a zis: Lua\i o turtd de smochine. Au luat-o si au pus-o
pe
umflStur[. $i Ezechia s-a vindecat". Se desprind si alte preocuplri ale oamenilor puse in
lumin[ de existen{a bibliotecilor, intrecerilor sportive: ".....se {ineau jocurile cele din cinci in

5
il
1

:.=ginci ani la care era de f4a;i " (2 Macabei 4:18).

regele
Valorific6nd informa{iile din Biblie, privind indeletnicirile oamenilor si locurile in
,,, care le practicau, evreii au reconstituit modernul stat Israel. Din Biblie au aflat ce plante pot
fi:cultivate !i unde. Din Cartea Judecltorilor au qtiut cI filistenii cultivau grdu, aveau grddini
de m[slini, aveau regiuni cu vi{d de vie (Judec[tori 15:5). Folosind ca ghid textul Bibliei,
oamenii au g[sit fdnt6nile de apd slpate in vremea lui Avraam, pdstor in lata de miazdzi
unde avea p[suni qi apd (Facerea 26:17-I8). Ludnd in seaml menliunea din Biblie "......1atd
ale clrei pietre sunt de fier qi din ai clrei mun{i vei scote grqmd" (Deuteronom 8:7-9), s-a
descoperit aproape de Beerqeb a zdcdmrnte de fier qi aram5, ee fuseser[ exploatate de fi'listeni.

. U..
" BIBLIA - CARTE DE LITERATURA
'Nrimeroasele lucr[ri referitoare la Biblie, ap[rute de-a lungul timpului, menfioneaz[
multitudinea speciilor literare incluse in ea. Biblia con(ine: CAnp ISTORICE - Cartea lui
Iosua, Cartea Judec[torilor,Cartea Rut, Cartea intdi a regilor, Cartea a doua a regilor, Cartea
atreia a regilor, Cartea apatra a regilor, Cartea intdi a cronicilor (Paralipomena), Cattea a
doua a cronicilor (Paralipomena), Cartea intdi a lui Ezdra, Cattea lui Neemia; CAnII
PROFETICE - Isaia, Ieremia, PlAngerile lui Ieremia,Ezechiel, Daniel, Osea, Ioil, Amos, Avdie,
Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi; CAnlt POETICE - Iov, Psalmii,
proverb ele, Ecclezrastul, Cdntarea C6ntdrilor; CAngt BIOGRAFICE - in Noul Testament:
Matei. Marcu, Luca qi Ioan.
Biblia a fost socotit[: cdr/eare de dragoste, imn liturgic, text de lege, descriere istoric[...
Ea cuprinde pilde, parabole, epistole, povestiri, predici.
Aducem ca exempiu in primul rdnd PILDA sau PARABOLA - o istorisire literar[ cu
caracter moralizator, care ne inva{[ un adev[r duhovnicesc. Spre exemplu: 'oAzis Iisus Hristos
ucenicilor: <<De aceea le vorbesc in pilde, cdvdzdnd, nu vdd si auzind, nu aud, nici nu in{eleg>"
(Matei 13:13).
Pildele din Bibilie sunt in numlr de 35: 1. CELE DOUA CASE (Matei 7:24-27);
2. HArNA NOUA $r BURDUFURILE NOI (Mateig:16-17);3. SEMANATORUL (Matei 13:3-8);
4. PILDA NEGHINEI (Matei 13:24-30); 5. PILDA GRAUNTELUI DE MUETAR
(Matei l3:3t-32);6. PILDA ALUATULUI(Matei 13:33); 7. COMOARA ASCUNSA (Matei
13:44);8. MARGARTTARUL DE PRET (Matei 13:45-46);9. PILDA NAVODULUI (Matei
t3:47 -50);1Q.PILDA ROBULUI NEMILOSTIV (Mate i 1,8:23-25); 1 1. PILDA LUCRATORILOR
VIEI (Matei 20:1-16); 12. PILDA CELOR DOI FII (Matei 2l:28-32); 13. PILDA VIERILOR
(Matei 2t:33-46); 14. PILDA NUNTII FIULUI Op IUpARAT (Matei 22:11$; 15. PILDA
CELOR DOI ROBI (Matei 24:45-51); 16. CELE ZECE FECIOARE (Matei 25:l-13);17. PILDA
TALANTILOR (Matei 25:1a-30); 18. PILDA CU SAVTANTA (Marcu 4:26-29); 19. PILDA
PORTARULUI (Marcu 13:34-37);20. PILDA COPIILOR MOFTURO$I (Luca 7:31-35);
21. PILDA CELOR DOI DATORNICI (Luca 7:41-43);22. SAMARINEANUL MILOSTIV
(Luca 10:25-37);23. PRIETENUL DE LA MIEZUL NOPTII (Luca 11:5-8) 24. PILDA
BOGATULUI NEINTELEPT (Luca 12:16-21); 25. PILDA SMOCHINULUI NERODITOR
(Luca t3:6-9); 26. PILDA CELOR POFTITI LA CINA (Luca 14:15-24); 27. TURNUL
NETERMINAT $I REGELF:PRUDENT (Luca 14:28-33);28. OAIA nArACtrA lluca 15:4-7);
29. DRAHMA PIERDUTA (Luca 15:8-10); 30. FIUL RISIPITOR (Luca l5:ll-32);31.
ICONOMUL NECREDINCIOS (Luca 16:l-9);32. ROBI NETREBNICI (Luca l7:7-10);33.
JUDECATORUL NEDREPT (Luca 18: 1-8); 34. PILDA VAMEEULUI $I A FARISEULUI (Luca
18:9-14); 35. PILDA MINELOR (Luca 19:11-27).
in Biblie gdsim mai multe EPISTOLE. La cele 14 Epistole ale Sfdntului Apostol Pavel

6
 se mai adaugd,: Epistola Soborniceascl a Sf0ntului Apostol Iacov, int6ia EpistolI
Soborniceascl a Sfhntului Apostol Petru, A doua EpistolS Soborniceascl a Sfhntului
Apostol
Petru, intdia Epistol[ Soborniceascl a Sf6ntului Apostol Ioan, A doua Epistold Soborniceasc[
a Sf6ntului Apostol Ioan, A treia EpistolS Soborniceascl a Sfantului Apostol Ioan, Epistola
Soborniceasc5 a Sf6ntului Apostol Iuda, Apocalipsa Sf6ntului Ioan Telogul.
Biblia con{ine un numdr impresionant de PERSONAJE cu caractere si destine
arhetipale. Personajele biblice au dimensiuni simbolice. Iat[ cdteva dintre marile figuri biblice:
Iisus Hristos, Maria, Iosif, Ioan, Moise, David, Petru, Pavel, Iov, Iona, Cain, Abel, Ilie, Adam,
Eva, Cei trei magi, Enoh, Iacov.
Sunt folosite in Biblie FIGURI DE STIL care adaugS frumuse{e, vioiciune si sens
textului. Prin aceste figuri de stil Cuvdntul lui Dumnezeu va fi mai puternic si mai clar si ne
poate ajuta si in{elegem versetele care par contradictorii. Exemplificlm cu: ALEGORIA -
un procedeu artistic care constl in exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete.
Alegoria descrie un lucru folosindu-se de imaginea unui alt lucru. Aducem ca exemplu alegoria
"Yi\a cea adevlratS" (Ioan 15) in care Vierul este Dumnezeu-Tatdl, Vi{a este Domnul Iisus
Hristos iar ml5dilele sunt credinciosii. METAFORA este o comparafie din care lipseste
termenul comparat. De exemplu, Domnul Iisus Hristos a spus: "Eu sunt Pdinea vie{ii,, (Ioan
6:48). Cu privire la Cina cea de Taind la care MAntuitorul a spus; "Acesta este Trupul meu
care se dd pentru voi....Acest pahar este legea cea nou5, intru S6ngele meu, care se varsl
pentru voi...." nu este vorba de o metafor5, ci cuvintele trebuie luate in sens literal, cd,ci
atunci c6nd a rostit El aceste vorbe, pdinea s-a preficut in PREA SFANT TRUpUL SAU, iar
vinul s-a prefrcut in PREA CURAT SANCpfp SAU. HIPERBOLA este o figur[ de stil care
const6 in exagerarea mdrimii, importan{ei reale a lucrurilor. Hiperbolele sunt frecvent folosite
in Biblie si iat[ ca exemplu Psalmul Il9:20: "Totdeauna mi se topeste sufletul de dor,,.
PERSONIFICAREA este o figurl de stil prin care se atribuie luciurilor, animalelor sau
fenomenelor din naturi insusiri omenesti. Spre exemplu citim in Isaia 55:12:,.Mun{ii si
dealurile vor r[suna de veselie inaintea voastrl gi to(i copacii din campie vor bate din palme;,.

VALOAREA BIBLIEI
Nu intdmpldtor Biblia, dreptarul de mare sfin{enie al vielii omului,cartea cea mai
cdutatd si cu cea mai mare circula{ie si influen(d asupra sufletelor, vreme de milenii a mai
,
fost numita CARTEA CARTILOR, CARTEA DE cApAtAt, cpA MAI INTERESANTA
CARTE. Valoarea ei este multipll. Biblia are:
o VALOARE SPIRITULA- Cuprinde inv[{5tura de credinfd despre Dumnezeu.
o VALOARE COGNITIVA- Cunoastem adev[ruri despre naqterea Universului, despre
oameni, locuri, otganizare social5, relalii sociale, guvernare, organizarca armatei, a bisericii,
despre credinte, ocupalii, obiceiuri, dinainte qi dupd Hristos.
o VALOARE LITERAnA- giUtia foloseste stilul poetic, nara{iunea, descrierea, pilde,
predici, studiul unor caractere, figuri de stil, o limbl literara in acelasi timp pune in
Ei circulalie
expresii care o datd, auzite se si intipdresc in suflet, ca de exemplu:
"Dac[ dragoste nu am , nimic nu sunt" (lCorinteni l3:2);
"Tofi cei ce scot sabia de sabie vor pieri" (Matei 26:52);
"Iatd Omul !" "Ecce Homo !,'(Ioan l9:5);
"Da(i Cezarului ce este al Cezarului gi cele ce sunt ale lui Dumnezeu lui
Dumnezeu"(Matei 22:21);
"IJnde te duci?" - "Quo vadis?" (Ioan 13:36);
"Nu ceea ce intrd in gurr spurcr pe om, ci ceea ce iese din gurr",
VALOARE EDUCATIVA- in Biblie sunt abordate teme fundamentale ale exisren{ei
'
7
(scopul vielii noastre crestinesti, rela{ia cu Dumnezeu, iubirea sfbntd, dragostea, familia crestin[, )
relalia p[rin(i-copii, divor!, rec[sdtoria, valori materiale, prietenie, ispitire, mdndrie, compasiune,
bl6ndefe, pdcat, nf,dejde, mild, incredere, multumire, cinste, iertare, pace, rugdciune....).
: ,! VALOARE MORATA- Se contureazd in Biblie legi ale existen{ei (legea iubirii din
care decurg toate celelalte: legea armoniei, a echilibrului, legea morald etc.).Biblia este un
dreptar pentru oamenii credinciosi, un abecedar al existenfei, o chart[ a indatoririlor umane
si a convie{uirii in lume. Biblia este izvor pentru deontologie, poate fi socotita PRIMUL

'o'*ir'urro ARE IAL>ARE DE ADEwIn vE$NIc, DE NE,.'IGilD,JIT!

Biblia stl in fala cititorului ca o prescure care poate s[ rdm6ni pdine nedospiti, poate
de iniliere, trepte
deveni anafurl sau se poate transfigura in trup euharistic. ExistI deci trepte
de pitrundere, trepte de cunoastere si trepte de sfin{enie.

Qib0ia
?1aV(*o*no.'%o,,foo,

'"%;l/t* e,tto ccu,ten,-r't, oa4te, Vaa ;r, /r*f*r,/" Mh

m,nt /s1z,t' /touart,' a7** /o-ruhhy'tc,,tr,,
7$r**t A*-, .nh,
@ *td, ,Lu-L ceect, c.e y'an'e, eYVr*-* yti.to /o
'@,L/"'b c/e.- i td/cttt etfi: . eYA t*1, /r* /",t"*A*r-*.

@ roV;,*;;* /"'ri'nd,, @ norrd* 1,

";hr*,
'U./ro oa4te caryten-t totatd,, %r"yA-re LL @**rr*ro,
'ga ,n/"" *hy /umiltr.d,, td-? /no
"l* J"'/na'/*4.*
tZo, /* @r*rrr*r*, t',ntud.
& Vtu o'4-?'/n* '*'*"'
Vd ,r* la(i ou ,l*,hyor*, ?r-, *'%,/./;r; ctlt t'o

c,frrine,h U b-rrph*fi ath,"t"n d, to-o hr'y'r*-eorcd',

,ro-o: /*t y'n"nr*, a7a-p ,/*, /rn* ,/, irltlr*r,.
{; /o,

93
"y,i.(to
t. - o
"
u/.ncryd, .
& -e;np nd-p tfa*earcti'.

@ * /onr*.d, 4'-rutb'tt'e
@i,, clouuth /tafit t tnte,
@;", d./e,r, u, .,,1.i,,
@ cLi
/,e rxi,i/e tft,?'t"
8
 ESTE BBLIA DEMNA DE ,NCREDERE ?
Pentru mulfi oameni Biblia nu este nimic mai mult dec6t o carte scrisl de oameni
in{elepfi intr-o epocl de mult apusd. Biblia insd afirmd despre ea ins6gi: Toatd Scriptura este
insuflatd de Dumnezeu si de folos spre invSldturd, spre mustrare, spre indreptare, spre
in{elep{ireacea intru dreptate. Astfel ca omul lui Dumnezeu si fie desdvirsit, bine preg[tit
pentru orice lucru bun (2 Timotei 3:16-17).Deci Biblia este demnd, de toatd, increderea.

Un ambasador lua masa adesea intr-un restaurant din Paris, impreund cu mai
mulli oameni ce se declarau atei. Conversalta acestora se invdrtea adesea in jurul Bibliei
pe care o criticau in fel ;i chip, fdrd mild, spundnd cd ea nu are nici-o valbare. intr-o zi,
ambasadorul le ceru voie sd citeascd dintr-o carte foarte veclte, pe care zicea cd a
gdsit-o la un anticar. Ascultdtorii au fost tncdntali de mdrelia gdndirii ;i simlirii, exprimate
de necunoscutul autor. Atunci ambasadorul le spuse: "Aceasta este o pagind din Biblia
pe care o criticali fdrd s-o cunoa;teli. intreaga Biblie este la indllimea pagtnii care y-a
stors admiralia". Fusese o pagind din proorocul Isaia.

in SfAnta Scriptur[ se int6lnesc Ei textedificile, pline de sens si greu de interpretat.

t' Nu existl erori in textele sfinte ale Bibliei, existl doar o mdrginire a injelegerii noastre.
Cititorul trebuie s[ fie inzestrat cu evlavie gi smerenie. Mul{i oameni citesc Biblia ca pe o
interesantd carte de istorie. O citesc aga qi nu merg mai departe de acest punct de vedere
pentru c[ nu il v5d pe Iisus Hristos-Dumnezeu in Sfdnta ScripturS. Ea trebuie cititS in stare
de rug[ciune, trebuie sI avem sentimentul c5 ne vorbeEte Hristos.CAnd te rogi vorbesti cu
Dumnezeu, iar cdnd citesti Biblia vorbeqte Dumnezeu cu tine qi atunci gdndurile dumnezeiesti
iqi vor face loc in mintea noastr[.Deci,pentru infelegerea corectd a Bibliei este nevoie ?n
primul r6nd de o credin![ ad6nc[ adicl, de iricredinlarea cd Sflnta Scriturl cuprinde cuvAntul
lui Dumnezeu.Si )
sd nu uitdm un lucru: trebuie cercetat textul in contextul siu.
In Biblie intdlnim cuvinte cu doul infelesuri: unul literal, verbal sdu gramatical si
unul simbolic tipic spiritual sau mistic.
Spre exemplu:
ADAM dupd sensul literal inseamnd PRIMUL OM.
{ ADAM dupd sensul mistic inseamn[ HRISTOS: "...Adam, care este chip al
Celui ce va sd vin[" (Romani 5;14).
MANA dup6 sensul literal este HRANA OntqNUITA (dar picatd din cer).
MANA dup[ sensul mistic este IMPARTA$ANIA.

EXISTA OARE iN ENTIE SENTINTA: "CREDE ,S' NU CERCETAI' ?

in perioada comunistd se reproEa Bisericii cd prosteste lumea, cd o aruncd in intuneric
deoarece respinge cunoasterea. $i mult5 cernealS rosie a curs impotriva asa-zisului dicton
biblic: "Crede si nu cerceta !"Mul{i oameni s-au indepdrtat de Sfdnta Biseric[ Ortodox[ numai
aflAnd acest dicton care ucide aspira{ia fireascd a omului spre cunoastere. Dar, de fapt acest
dicton nu exist[ in Biblie, ci exist6 tocmai opusul lui: "Cere{i qi vi se va da; CAUTATI $I
VETI AFLA; Batefi qi vi se va deschide !" (Matei 7:7). Am putea spune cuiva <Crede si nu
cerceta>> c6nd este vorba despre Sfintele Taine. Credem cu toat[ fiin{a c[ Iisus Hristos s-a
ndscut din Fecioara Maria care a rlmas fecioarS si in nastere gi dupl nastere. Ori, aceste
lucruri nu le putem cerceta. Le credem. Sunt taine ale lui Dumnezeu. Credem cu toatd tdna cd,
la Boboteazd Duhul Sfdnt se coboar[ prin apele ce se sfinlesc prin rugdciunea preo{ilor, dar
cum se pogoarl Duhul Sfdnt nu putem cerceta, rlmdne o tain5, un mister.

9
 IARE ARE ctNEVA DREPTuIL sA moomlcE
_sconrA
1sA snu sA nonUGE) i^t a6ttE, iN vREttN FEL,
ItN CA4|TOL, UN VERSE]' Ut't CUvANT SAU CHTAR O VtRGlttAZ
Categoric nu! Mare pedeapsd vor avea cei care intenfionat traduc gresit Biblia. Pentru cl
ratd. ce scrie acolo: ,,Iar de va scoate cineva din cuvintele acestei proorocii, Dumnezeu
va scoate
partea lui din pomul vie{ii qi din cetatea sfAntI Ei de la cele scrise in cartea aceasta"
a schimbat cu mdna sa textul,
iApocalips a22:19).Iat5, tocmai de aceea ne spune Tertulian ,,fJnul
altul cu rlstilmdcirea sa trtelesul" (Contra ereticilor). Iar Sfdntul Igantie Teoforul zice ,,Ereticl,
pentru a pdrea vrednici de crezare, amestecl pe Iisus Hristos cu propriile lor g0nduri, intocmai
ca cei care dau bduturi otrlvitoare, amestecate cu miere si vin: cel care nu stie, ia cu pldcere
bdutura otrlvitoare si moare din pricina acelei rele dulcefi" (C5tre Traileni 6:2-5).
Si pentru a ne fi mai clar, iatd spre exemplu, ce inseamn[ a schimba locul unei simple
virgule. Pe cruce fiind rdstignit, Hristos ii spune tdlharului din dreapta Sa, dyql _"_13.::ru il
recunoaste de Dumnezeu si se c6ieste: ,,ADEVARAT GRAIESC ln g ASTAZI VEI FI CU
rumn iN RAy (Luca ZZ:+Z).Observa[i virgula pusd inainte de cuv'Anfiiastdzi,ceea ce inseamni:
chiar astd.zi vei fi cu mine tn rai.l)nadin secte pune virgula dupd cuvdntul astizi: ,,ADEVLR
CnATSC TIE ASTAZI g VEI FI Ca MINE iN RAI". Prin mutarea virgulei dispare siguranta
m6ntuirii t6iharului si imflicit si a noastr6. Adicd adev[ru] il spune astdzi, dar va fi cu Dumnezeu I
in Rai, nu se stie cdnd, peste 1000, 2000 de ani sau niciodat[.

uN cREgrrN oRToDoX qOATE CtTt ORTCE PLTANTE CU CONTTNUT

RELtGto.S SAU oRtcE BTBLIE iii CAo,ee iN vtAwAz
'
Conform cu porunca a 7-a bisericeasci: ,,Si nu citim cI4i neortodoxe", un crestin ortodox
nu trebuie s[ citeasci orice, pentru a nu cddea din nestiintd in necredinfe. Deci, sI nu intrlm in
contact si s6 nu acceptlm ideile, pliantele si bibliile celor ce ne invafi altceva decAt SfAnta Bisericl
Ortodox[: "Iar de basmele cele lumesti qi bdbeEti, fereste-te si deprinde-te cu dreapta credintl"
(I Tim. 4:7). Si iati in continuare o intdmplare adevdrat[ care ne limureste despre cele de mai sus:

r"

::j,

10
 CUM PUTEM STI DACA O BIBLIE ESTE SECTANTAZ
Casa cu biblie ortodox[ elte binecuvAntatd O" O"^r"reu, si de aceeaputem spune: Nici o casd
de crestin-ortodox tird Biblie! Pentru a sti cum putem si deosebi* o BiUli" ortodoxi
de una
sectanti, vom comp ata pe cea ortodoxl cu biblia britanicI, aceasta fiind o traducere fdcutl
de
Dimitrie Comilescu. Acesta a plrdsit Biserica Ortodoxl si intre anii 1921-7924 atradus Biblia,
nu dupi texte originale, ci dupi texte engleze, franceze si germane. Aplruti intr-o forml graficd
deosebiti, Biblia Comilescu este folositd astdzi de majoritatea sectelor care o revizuiesc asa
cum
le dicteazd, interesul. Este o traducere intentionat gresitd, si menfionim mai jos numai'cdteva
diferenge:
1) Pe copertd nu are cruce. Dar atentie, mai nou, unele secte pun si crucea pe
copertl pentru
a ne amigi sd citim biblia lor.
2) Apoi, deschidem la prima paginl si acolo ne uitim daci scrie: "Tipdrit5 sub indrumarea
si cu purtarea de gnjd a Prea Fericitului Pdrinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Romdne. Cu aprobarea Sfdntului Sinod." Dacd scrie asa, este ortodoxd. Dacd nu
are
acest gir, sigur este sectanti.
3) Cele mai multe biblii sectante au cuprinsul la inceput, pe cdnd in bibliile ortodoxe, el
se
afld la sf6rsirul clrtji.
4) Biblia ortodoxd are in cuprinsul Vechiului Testament 53 de cdrtt, iar Biblia sectanti
are
?n cuprinsul Vechiului Testament3g de cirti. Deci din nou apare o diferenti
intre ele.
5) Cdutdm in Biblie la capitolul cu Psalmi, ludnd spre exemplu Pslamul 50, vom observa
cd este totalmente diferit. Si nu numai acest psalm nu corespunde; si cu ceilalli sirualia
este aceeasi.
6) in biblia sectantd, la Psalmul 96:7, scrie: "Sunt rusinati toti cei ce slujesc icoanelor, si
cari se filesc cu idolii". Iati, sectantii au inlocuit cuvAntul "chipuri cioplite,, .u uit
cuvdnt-"icoane". Au flcut aceasta pentru a condamna cinstirea Sfintelor icoane, insi
trebuie retinut un lucru: pe vremea aceea (in timpul impiratului David) nu existau
icoane si nici nu ar fi putut exista, fiindcd Iisus Hristos incd nu se ni.scuse, nu luase
trup din Fecioara Maria.
in Noul Testament, la ortodocsi, scrie: ,,Iosife, fiul lui David, nu te teme sd iei la tine pe
Maria, LO@DNIC ta" (Matei l:20). in Noul Testament, la sectanti, scrie: Iosife, fiul
,, lui
David, nu te teme sd iei la tine pe Maria, SOTIA (I\IEVASIID ta,, (Matei l:20). Noi
srim,
iarisi, foarte bine, cI Maica Domnului este Puruiea Fecioard. Ea nu a fost sotia sau nevasta cuiva.
Acest cuv6nt, sofie sau nevastl, este o huli, o blasfemie la adresa Maicii Domnului.

OARE EXISTA $I OAMENI CARE NU CRED CA BBIA

A FOSr SCR'dA SUB INSPIRATIA DUHULUI STAUiZ
Existi oameni care nu cred cd Biblia a fost ,.ri.e sub inspiralia Duhului SfAnt. Ori, iatd
ce ne spune Sfdntul Apostol Pavel: ,,Toatd Scriptura este insuflatd de Dumnezeu
si de folos
spre tnvd{dturd, spre mustrare, spre tndreptare, spre tnleleplirea cea tntru
dreptati,i (II Tim.
3: 16). Cum a grdit Duhul Sfdnt prin gura acestor autori ai gibtlei putem ingelege, foarte simplu,
daci ne g0ndim, spre exemplu, la frumoasele sunete pe care le scoate o trompete atunci chnd

11
 sufld compozitorul in intrument. Asemenea trompetei au fost
slujitorii lui Dumnezeu, scriitorii Bibliei, ca.re au fost pitrunsi de
suflul lui Dumnezeu, fiind insufla(i de Duhul Sf6nt.

citind din Biblie o singurd pagind, un verset gi chiar un singur

Si, intr-adevdr,
I

rdnd, unui om ise Poafe schimba in sens pozitiv tot mersul viefii, incepdnd din
acea clipd.

@ubiti croCinctosi
t%ttut 'rorl*r,jrd,
@ *r,tn, lrltto .Ji,//gtutd. o,t,o nerrzu,y'ey'd,rrtduty't.t//L cct /'e, 'ureo ici, ,rr @rn
61 y /4,,n y',/rrrru/ ,;ritc /,2 uti,ntttu,a o ruf/otrn/.r, ttaa,i{t'a. @rrlri aclnrutu'i te, hrfart bt' ft'ei

co.tr,gra,t,tt,.' trttt.t ttt. /rr,rlr'rt" t*/lrn /*,nrr.J r/i* nn' i*f**re':;i, r'/(lo /n,/'n'''/l-at(''k it'.' ilr I
"n',
,/Ar.rrt, c, y'a,t,to can,e cr.,teic'%ilr?4 bu;d, h,a./wtd. ,/n ooo*ru' ruertulot'uo(i (k'l/," iec'truiii) '
@oki ce ty'*ne.rua,t,</e faet yertrtu. ffi"t/*. 9E)rlrlZ n* ile o mtto'na$bnab eo o ca.rta
o ,ta{iu*olorr. 6* *A o c*tte aa,r..o ,t}i, t*di aegnoo'@ d, atil adt'u<t /) /*rrruo'
ninwni ,*u ro ua, Tiai 4(v !ftrrny; 6* /^;4' 0ro tot y: an ffi y/witrdrr/ *.
" ''%,;l/r...
%frrn ,ouri7roVr,, li/rute,e.t, 1o; ,Qor,/" ,/" ortrtu1r*ro,fe. ccrle o ,'o,/itA ,/" 7l'",1"

ilr fu fnfd,t,fcitoJto li rttt t,lr,tnco,7iltilfai,*. rk7.*ltt/.' tu,ttty'rect tbnci,r,y'l<nft',.d'Yry),y't<a t;iy'utfr: ,i

'
@*m oo {wtw grt^h/ @ii""r.rrb d otil**, 0m o 39-a &orrho** @oo"o/ri,
/utp*u odx{i/e QB;/,/;ui caxo */od,t*i.oo V.*r*rr./ %rL;*/*; li uli*/",r:
&etta,ndent;'dceatea tucot mi,mtan)wi, aga in&t n/ o*ru irutehax,ci, d.li
aet&nt/cate tetecz o& otalar,tek * u 0m eo". I
"fril
e4'i, ,ttittd. iorl. lon ,,n /r.ro,'rr. rr,.ot.' c/ttrcrtal, ,lo"df un u'ettft'n' a"/o/o'a cat'e tf'e o citt" , t1'"' " "
nro )tt. ca.J(.l ift. ''Z)r.l/r'* Jo'ttu u.'teJttt /r'r, uro ,vt/tltc co' tid' ta' c'/n''
'iiy'tie"'n '

WrfArl %rl** aei t r{e@o d ada{@ a,aoatu *t" llbrd

/, /*rr/$ er&,rarre /*;@*/ AMIN
Bibliogralie orientativa: Bibtia, E.l.B.M., 1988; ,invdldtura de credinld creg-tin-ortodud", Craiova, 1952; ,Catehism cteFtin-ortodox", E.l.B.M,' 1990; Preot
Gabriit Sorescu; "Apotogetica iubirii'; Verner Keller, "Arheotogia Vechiului 9i Nou/ui Testament, Editura Psychomassmedia, Bucuregti, 1995.

t2