cATRE CRESTINI| oRrooo

.k*Fsx
* DESPRE
6t*

BE'GACIUNE

@ubin cradinoiosi I Preot Ioan

Rughcrunea este pirgiria principalS a vietii duhormicesti si este recomandatd
,,Privegheati si vX rugati ca sd nu cideti in isBitS" (Luca 22:40). Cea mai cunoscut[ definilie
a rugicimrii este cea t'ormula.t[ de Evagrie Ponticul: ,,Rugiciunea este vorbirea mintii cu
Dun-lnezeu", Etimologic, cuv6ntul vine din limba iatin[ (rogatio, rogationis) si este interesant de
obsenrat ci primul sens al acesfui subsiantiv este ,,propunere", al doilea ,,cerere", al treilea
,,intrebare", iar: ca verb (rogo. rclgare) se traduce cu a intreba, a cere. Dumnezeu este nu numai
Reaiitatea Snprem6, ci si Binele Absolut de tra Care ne vine, aqadar, toat5bunf,tatea. Comuniunea cu El
este vitai5 (,,FXrd mine nu puteti face nirnic" - Ioan 15:5); ,,RXmdneti in Mine si Eu in voi.
Precurn mlidita nu poate si aducd roadi de la sine, daci nu rinnine in viti. tot asa si
voi, dac5 nu rhmfrneti in flline" (ioan 15:4). De aici credem cd s-a inspirat SfAntul Apostol Pavel
cAnd a rniiturisit: ,,Toate le pot intru lisus Hristos, Cel ce md intireste" (Filipeni 4:13).
Con:Luuiunea cu Dumnezeu se rcalizeazd prin cLrlt. Stmcturii psihofizice a omnlui ?i corespund cele
dor"rf, din.rensiuni ale cultului: intem qi extem. Cultul intern este concentrat in ceie trei virtuti teologice:
cret'lin1a, nldejdea qi dragostea, iar eulturl extenn se manifestf, in doud moduri: public (Sfintele
slujbe) si particular (r-Lrg[ciunea).

Modelul Sr-rprem sr in privinla rugdciunii ni-l dd Mdnhritorul iisus Hristos, Care S-a rugat ?n locuri
retrase ($i in zilele acetrea, trisus a iesit la rnunte sX Se roage si a petrecut noaptea in
rug#ciune c5tre Durnnezet"e - Luca 6:12)...S-arugatin Gr[dina Ghstsimani (Si HI E-a depXrtat
de ei ca Ea o arunc5tur5 de piatri si, ingenunchind, Se ruga - Luca ?.2:41'1...la in'','ierea lui
\-azdr (.Au ridicat deci piatra, iar lisus Si-a ridicat ochii in sus si a zis: P6ninte,
iti ntuliurnesc e& M-ai ascultat - Ioan 11:41-42).lvlAntuitcrul a indemnat la rugiciune:
,,Privegheati si vE rugati ca sd nu intrati ?n ispit6. CXei duhul este osdrduitor, dar truparl
neputEncios" (Matei 2"5-4i) i-a inriStat pe ucenici ,,Tat61 nostn-r'n ( Deci v*i asa st vi rugati:
Tat5t nostru, Care esti in ceruri, sfinteasci-se numele Tiu; Vie irnpiritia ta; fac6-se
voia Ta, precum in cer si pe pim6nt. Piinea noastr5 cea spre fiintd di-ne-o noui
astXzi; Si ne iartd nou6 gresealel e noastre, precum si noi iertim gresitilor nostri;
Si nu ne duce pe noi in ispit5, ci ne izbiveste de cel rdu. Ci a Ta este impir5fia gi
puterea si stavi in veci. Amin! - Matei 6:9-f 3). Sfinlii Apostoli au practicat rugdciunea si au
indemnat la rug[ciune, ca de exemplu la alegerea lui Matia ($i, rugdndu-se au zis: Tu, Doamne,
Care cunosti inimile tuturor, arati pe care din acestia doi Lai ales - Faptele Apostolilor 1:24).
Sfdntul Apostol Pavel ne indeamn[ Ei el st[ruitor: ,,Rugati-vi neincetat! " (1 Tesaloniceni 5:17).

Ar.va Moise: ,,Numai un suflet curat varsi rugiciuni curate citre Dumnezeu".
,,Ascultarea urmeazi dupi ascultare. Daci cineva il ascultX pe Dumnezeu atunci si
Dumnezeu il asculti pe el".
SfAntul Ciprian:,,Aceia pot dobindi ce cer de la Dumnezeu, pe care El ii vede
cX vegheazd la rugiciune".
Sffintul Maearie eel Mare:,,Lucrul cel mai de cipetenie este stiruinta Ia
vreme in rugiciune".
SfAntuI loan Gurfi de Aur: ,,Oamenii se supXri cdnd sunt ingrimdditi de
cereri. Dumnezeu insd iubeste pe cel care stiruie. Daci voiti si aflali cunostinta voii
lui Dumnezeu, daci voiti si aflati esenta intelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate
numai prin rugiciunea necurmat5".
Evagfnie Pontieul3 ,,Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea,
asa cea mai dumnezeiasci dintre toate virtutile este rugiciunea".
Preot Ioan Mihu: ,,Numai ridicind fruntea in rugiciune citre Dumnezeu vei
avea nidejdea ci viata ta va inflori, mai mdndrd decit miezul zilei se va face".
Preot Liviu Br6nzaq: ,,Rugiciunea este fortireata credintei, arma de atac si
apirare impotriva dusmanului care ne p6ndeste pretutindeni. De aceea sd nu fim
niciodati neinarmati. Nu numai prin vorbe, ci si prin fapte ne.a invitat Dumnezeu si
ne rug5m. Daci se ruga El care era firX prihani, cu atit mai mult trebuie si ne rugim
noi cei picitosi...daci El toatd noaptea veghea in rugiciuni neintrerupte, cu atdt
mai mult si veghem noi...".

Dup[ form6: l[untric[ si verbald. DupE subiect: personal[ qi publicl. Din punct de vedere al
conlinutului: de laudd, de mulfumire Ei de cerere. De laudfi - dup[ exemplul MAntuitorului: ,,Eu Te,am
preasl5vit pe Tine pe pimint..."(loan 77:4) qi al Maicii Preacurate: ,,Mireste suflete al
meu pe Domnul..."(Luca 7:17). De mulfumire - dupd indemnul Sfdntului Apostol Pavel:
,,Rugati-vd neincetat. Dati pururea multumire pentru toate, cici aceasta este voia lui
Dumnezeu, intru Hristos lisus, pentru voi" (1 Tesaloniceni 5:17-18). I)e eerere .
,,Cereti si vi se va da; ciutati gi veti afla; bateli gi vi se va deschide" (Matei 7:7); ,,Si
toate cdte veti cere, rugdndu-vi cu credinti, veti primi" (Matei 27:22). Rugdciunea
,rTatdlNosttu" exprim[ cereri, mulfumiri si laude dar nu doar penku un singur ins, ci pentru comunitate.
Am putea spune c[ orice clipd avielii noastre este un prilej de rugdciune, indiferent de conlinutul ei.

,,intotdeauna dati slav5 Dumnezeu ; nerecunostinta

este un rnare picat" (Parintele Paisie - PatericulAthonit).
,,SX nu ldsim din miini hirletul si cazmaua, adici si nu pirisim postul si
rugiciunea" (Tite Coliander - Calea ascetilor).
,,Cind inima este plini de judecati, deriutate atunci si rugiciunea este desart5.
On astfel de om, desi cu buzele il roagi pe Dumnezeu s5-i ierte picatele, cu inima nu
doreste aceste lucru, fiindci el insus i nu iart6, iar Dumnezeu ascultd de inimi st nu
de cuvinte . Curn este inirna omului asa este si rugdciunea lui" (Sfdntul Tihom de
Zadonsk - Despre pocainla).
,,Si ne rugim Ia Durnnezeu sX ne dea putere si iertim din inimd, fiindci dac5
vom ierta pe cel ce ne-a gresit nu numai ci ni se vor ierta picatele noastre, dar ,,fii"
Tatilui ceresc vom fi. Crestinismul este nevoia teribili de a ierta pdcatele altora"
( Ieromonahul Savatie Bagtovoi).

,eOnveiffiie la srfodoxis prun rugaexHmga -Taf61

Stie 'fatil11ostru ce1 din ceruri de ce avem trehuinld mai inair:te cle rugdciunea noastrS, si totusi.
ne d[ numai dac6 ne rugim, pentm ci rlrg5ciunea inmoaie si iru:obileazf, inima, ne face mai supuqi, m,ai
hldrzi, mai ascult[tori, mai rnul{uuritori. Iat[ cAte ,rscintei ceresti" isc5 rLrgdcilinea in inima noastr5.
Gerx-manf,i spun c5: ,,Dunnnezel* ajuti pe marinar tn vrense de furtum6, dar
timonierurl si fie Ia c5rmt""
trlrEgEezii spun c6: ,,Dulmmezeu d* rndini, dar nu construiegte si poduri".
Ilanezii spun cf,: ,,Dufitrilezeu hr*neste pis5rile ceruiui care dau din aripE".
Cehapslovaefii spun ci: ,,eel c&n-ria Durnnezeu i-a aritat o comoarX trebuie s-cl
scoatd singur din locutr acela".
XSornAnii spun c5: ,,Dumnezeu dX" dar nu bagX si ?n traisti".
Ignorarea ir-li IisLrs i{ristos, iipsa nrglciunri din viala noastri coticiiand il rupe pe om de ,,izvorul
vief ii'o qi il face sd nu mai pciatd ?:rlelege taina propri"'i cxisten{e, ASa ci-lm spune poet'.rl Nichifor Crainic
in poezia sa cir titlul ,rlJeant inflorit in minune", vorbind despre om ca despre o nlinune:
duh tnue{tt {,n pd{ucd da humd,

Sunt ,d,tds{tt dln taid qi-o ilnuilnd,

Qat nt Ieftds nsd tnttsboIe".
Adica trupui este ca o n51uc6, a::i este qi niAine nu mai este. dar sufletui r[rn6ne vesnic. Acest
suflet nemuritor are in flin{a lui un dor nespus dup[ Dumuezeu si aiei, pe p[mAnt, el nu-si aflf, iiniEtc.a
deplini decAt atunci cand omul se aseaz5 la rug6ciune. TrLrputr ii hrdniru cu roadele p5m6ntului, iar
 Privegherea constd in micqorarea duratei qi folosirea timpului astfel cdEtigat pentru
rugdciune. Statul in picioare este o nevoinli strAns legatd. de priveghere, pentru cd o mare parte din
timpul de la priveghere este petrecut stind in picioare la mgdciune. Sfinlii P[rinli socotesc statul in
picioare o nevoin![, care ajutS ia stingerea patimilor qi supunerea trupului. Privegherea de noapte qi
statul in picioare sunt de folos pentm infr6nare si c6gtigarea indelungii r6bd6ri. in timpul rugdciunii
sufletul se elibereazl din citusele materiei qi se inalia la Dumnezeu. Ne aprindern candela sufletnlui
prin aceste momente de int6lnire cu Dumnezeu. Prin rug[ciune noi ne schimbim planul de existen!5.
Tr[im in afarl de timp qi spa{iu. Trlim ! CIci rugdciunea inld{iEeaz5 via{a normaiS a fiinlei diruite cu
suflet (omul).

Omul numai in genunchi este mare, nu mintea sl hoin[reasc5 ?n timpul

rugdciunii. Cici la ceea ce te gdndeqti ,la aceea te si inchini ;i ruglciunea se preface in p[cat cdnd te
inchini idolilor clin minte, iar nu lui Hristos. Cind ne rugim, trebuie sE avem gindurile adunate si s[ ne
adresdm lui Dumnezeu cu srnerenie. Cel ce se roagd numai cu gura, se roagi v[zduhului, iar nu lui
Dumnezeu, cici Dumrrezeu ia aminte la inim[, nu la cuvinte. Rug[ciunea s6v0rsit[ cu neglijen!5 gi
lenevie este o vorbire desart[. Dac[ tu insuli esti neatent si nu auzi rugdciuneata, cum vrei s-o audi
Dumnezeu? Iatd ce spunea un Sffint Pirinte despre atenlia din timpul rugdciunii:

Un P[rinte bdtrin spunea: Fiule, aceasti putini viati numai pentru pocdinti ne-a
dat-o Domnul Dumnezeu si daci o vom pierde, triind in picate si in riutiti, mult o
vom ciuta si o vom dori si nu o vom gXsi.

in ceea ce priveste foloasele rugdciunii, S {i se intrec in a le descrie: cheia vistieriei

darurilor dumnezeiesti (Fericitul Augustin), cununa virtulilor (SfAntul Maxim Mdrturisitorui), doctorie
mintuitoare, impiedic6nd picatele gi vindec0nd nelegiuirile (SfAntul Ioan Guri de Aur), leacul mihnirii
si uritului (Sf6ntul Nil Sinaitul), rodul bucuriei qi al mullumirii (Evagrie Ponticul). Odat[ cu Sfinlii
Pdrinli care m6rhrrisesc despre foloasele duhovnicesti ale ruglciunii, medicii crestini suslin rolul terapeutic
general al ei. intre acestia, s-a remarcat in chip aparte doctorul (ateu) Alexis Carrel, care in cartea sa
,romul, fiin!f, necunoscutEoo ne descrie vindecarea unui lupus prin rugiciune. Aceastl minune i-a dat
de g6ndit, l-a deteminat s5 se converteascf, qi iatd ce explicalie ne-a l6sat: ,,Dumnezeul lui Platon este
un absolut inaccesibil" Dumnezeul lui Epictet se confundd cu esen{a sau sufletul existentelor. Iehova al
evreilor este un st5pAn temut care inspird fricd qi nu iubire. Pentru a te apropia de Dunmezeul crestinilor
nu ai nevoie de ceremonii complexe ori de jertfe singeroase. Ai nevoie de rugdciune si deci ne trebuie
doar un e fort de a tinde citre Dumn ezel, dar aceste eforl s[ fie mai mult afectiv decAt intelectual. in
general rugdciunea este un lip5t de durere, un strig6t de ajutor. Este un act de iubire Ei de adorare fa{d de
Acela de la care provine minunea vie{ii. Rug5ciunea este un efofi al omului de a comunica cu fiinla
invizibili - Creatorul a tot ce exist6. Un om simplu, indiferent de gradul lui de inteligen{d, il poate sim{i
pe Dunlnezeu at0t de bine cum simte c[ldura soarelui sau parfumul florilor. S-a constatat c[ boala este
o manifestare bioelectrici. Uneori agentul microbian lipseqte dar corpul are aceleasi carente de funclionare
ca in prezen{a microbului. Gre;elile de comportament moral (pdcatele) aduc modificdri mecanice, chimice
si fiziologice si au la origine biocurenlii gAndului. Se pare cd biocuren{ii se pot crea si inmulli prin
rugdciune, ficAndu-i s[ acfioneze in fiecare ceiuli, in fiecare neuron. De aceea oamenii religiosi, care se
roagd mult, au o rnai mare rezisten!5 frzicd., rezistenld la boli, sunt mai bllmz|mai generosi.
Iubirea, nu cea erotic6, ci cea pe care a predicat-o Iisus l{ristos si care irnplica spf,larea picoarelor, a<lic[
slujirea aproapelui, este un generator de biocurenfi. Prin rugdciune acesti biocurenfi, aceastl bioelectricitate
umand nu se concentreazdnumai la nivelul scoartei cerebrale, ci se difuzeazi pretutinrleni in organism.
Rugiciunea ?n esenta ei poate si fie o tendinli a flin{ei noastre citre lumea neviz1rti. Numai mg6ciunea
celui care se cf,ieste si isi pl0nge picatele este ducEtoare ia scop, la echilibru si nu a acelora care mai inult
se v6icSresc datoritd ambiiiilor dbr6mate sau a r.anitSlii invinse. Cei vindeca{i prir rugdciune devin
cu
tolul aIli oameni. Flf;nia, rXzbunarea, invidia, rXutatea, produc in organisrn*l uman o
stare toxicH. Trupul ea si sufletul omului au fost f*cute sb fie bume" Rtutatea Ie
imholnEveste. I)usmEnia si ura sunt irdcate grele (,,Cel ce urxste pe SrateEe s5u este *cigas
de oarneni" - Ioarl i 5:5) si din acest motiv Hristos ne indeamnd si ne rugdm si si-i iubim pe vrdjma;ii
nostri: ,oHu vh spun, iubiti pe ,*rdjrnasii vostri" (Luca 6: 27-35).I{r-rglcir-rne a este o fartd carc
restabileste echilibrul r:rganic. insE Dumnezeu nli ne vcrbeste clacf nu facem li,ri;t" in suflet. Echilibrui
fizic gi psihic este greu du' oblinut in invdhniqeala si zgomotnl orasului modern. Cel mai pgtrivit troc
pentru r-rigf,ciune r6rnAne tsiserica unrie pot f,r gEsite corrdiliile irrclispensabile pentru linistea interioard"
Tot Aiexis Carrel. in legdturd cu foloasele rugiciunii. sllune: ,,Oamenii care se rcagi in rnoil serios se
caracterizeazl'prinperseveren!5 in ?mpiinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al rdspunrlerii
ava.nsat, prin mai puline cEderi si picate si printr-o anumit5 hrinitate faq5 de eeilalti. Ruglciur:ea procl,ce
in suflet calm, liniste intericarS, armonie intre activitatea nervoasl si cea groral5, o piitere mai inare cle a
supc;r1a incerc5nle vietii, slrlcia, boaia, calomnia si moarie a. Astfel mg5.ciunea marcheaz6 pe creclinciosii
sfli cu o caracteri-qticd particLrlari.: castitate ?n pri."'ire, calm ?n atirudine. bucurie senin6 in expresie, curaj
in conduiti si cAnci nevoia o cere , jertfa de sine a soldatului si a martirului....,

' Se spune e['demuli, animaletre's.au gAndit s6 fac5'o'riscoall impotrita omuluil sa iaca

neapdrat o ievclta. Veneau de Ia cAmp gi bodoglneau-r$i'a'zii tau*it:,EU m.arn s[turat de omul
[sta! prea rnult mX loveste cu g6rbaciul pe spate, md loveqte cu b6ta! -.. Pisiia din aEru16'a zii:
$ipe
mine c6teodatdmXmaiaruncd.afar6dincas6; mdtrimiteinfrig, inploaie."" Cdndaauz:it capra, care
era impreun5 cu ei, a zis: E-he-hel... De,la mine intotdeauna scoato roade dar nu-mi da ,i*i"
?napoi! Calul a zis: Pe mine m5 aleargd,riu de tot si ma bate cu biciul!...Fiec&r€ & 3v1rt ceva de
comentat. Si au ajuns in curte si acolo s-au gindit: Bine ar fi s5-i facem ceva omuiui sh se invete
minte! Dar le era teamd. Le era tearni pentru cd omul isi prelungea atit de mult mAna c, o sageata
din arc, incit le putea ucide de la distan{d. Iar altadata -",dzuserd cu ochii lor cum oniul reusise
numai cu o bAtd sS liniqteasci ditamai taurul vecinului. Si cum stdteau ele 1a sfat ce sI facl cu omul
acela,spusa Sf8nfului Apostol Pavel sepotrivestebine si de aceastddatd:Casnicul tlute vavinde".",
pisica, casnicul casei, a iegit afar5 qi le-a zis: Ei, voi v[ teme{i de omul aceTa caree tare, fiindcd are
arille, fiindca miroase a pielea leului pe eare l-a omorAt acum o sdptdm8nl. Ia sX venili sd .redeti
c0nd igi dd jos haina qi copiii sunt pe lOngd el, cum nu mai are nici un fei de slavd de razboinic. E
slab, a pr6p5dit. e vai de capul lui! Si slab, slab din cale afardt Uite taur, tu numai cu privirea l-ai
d5r0ma! Iar tu, dacd,ti-aipune mintea cu el - ii spuse calului - ?ndata l-ai pierde. Si tu, porcule, dacd
te-ai ndica o clatd 9i ai intra euputere in copiii lui, i-ai d[rima!.,. Auzind acestea, toate animalele s-au
irotirAt: LI, vremea sa-1 c0aceln omului o revoh* pe mlsurd! Si cu111 preglteau ele intre
E$0, buluc" 1n coliba omuiui aceluia, cainele, strasnic aDarat()r al omuiui din totdeauna,
s*a apropiat
St d. Li;. Slab ztcett Ld este cmulJ Haide{i laolalti CU mlne sa-t vede{i Si cinci
,
s-au aplecat acolo
printre scAnclurile colibei. dintr-o dat[ toate animale le s-au inspEim6ntat s1 all fugit dinspre casf,
1napo1 cltre grajd, cutrenrurate Ce vazusera Omul, sla b, CtI cnpiii fIfimf,nzi pe 16ngl
€tr,
ingenumctriat ln fata rcoaner. cu candela aprins[, se ruga. Si rlin tnXltimea casei, () luminI
,
cum nu INAI Yazusera niciodatl II euprinsese intr-atit, incf;t oricc rmcereare de a se apropia
de {rm le cutremura. Lurnina aceea este Iucrul cel rnal important pe care Dumnezeu ni-l
fiec{ruia dintre noi e f;nd ne
 Dacd din om nemilos ai ajuns t mdna uscatd! Dacd in loc s[ te duci la
teatru, discotecd... te duci la Biseric[, ti-ai vindecat piciorul ce qchioplta! Daci ochii tdi nu mai
privesc dup6 femei desfr6nate qi nici dupd frumuse{e striinS, !i-ai deschis ochii tii cei orbi ! Dacd in
loc de c6ntece dr6cesti inveli cintece duhovnicesti si rugdciuni, ai inceput sd vorbesti, mut fiind!
Acestea spune SfintLrl loan Gurf, de Aur cd sunt cele mai mari minuni!

Trebuie s5 ne rugdm in nevoi, in ispite iar cdnd avem lucruri insemnate de lEcut sd le incepem
cu rugf,ciune. Chiar si Iisus Hristos s-a rugat inainte si dupi ce si-a ales apostolii (Luca 6:12),inainte
de invierea luiLazdr,in Gr[dina Ghetsimani inaintea Sfintelor sale patimi. Sfinlii Apostoli s-au rugat
inainte de alegerea lui Matia, Sfhntul Apostol Pavel s-a rugat inainte de invierea Tavitei. Fericitul
Ieronim cere chiar ,,CAnd iesim din casd sd ne inarmdm cu rugdciunea Ei c6nd ne-am inapoiat sd ne
rugdm inainte de a sta jos". Rugdciunea trebuie sd izvorasc[ din iniml curatd qi sd fie frcutd cu
atenlie; s[ fie ftcut6 cu dragoste de Dumnezeu gi de aproapele; sI nu con{ind cereri care si contravin5
moralei crestine qi bunului sim!; s[ fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toatl
dreptatea cI cea mai scurtd ;i mai inleleapti rugdciune este ,,Doamne, facd-se voia ta cu mine ! ").

Omul este ca un eerb iute ?n cele trec[toare, dar in lucrul Domnuiui (rugdciune) este ca un
rrrele ce abia se t6riste. Sunt unii oameni care il cheaml pe Domnul Iisus Hristos la cdrma vielii
lor, dar numai in vreme de boald si necaz rnare. Atunci strigd ca qi Sfhntul Petru cdnd se afunda in
rnare: ,,Doamne, scapE-rni ! ", insE indati ce tre ce furtuna ?1 alungl pe Domnul de la cirma t,ietii
lor (uit[ de El p6na la viitorul necaz) gi se cArmuiesc ei spre p5cate Ei pieire. Sd nu fim crestini doar
c6nd tragem de sfbarf,: ,,Dornne, vreau cutare, Doamne, dX-mi cutare lucru!".
Cheia raiului este formatd din mgdciune, milostenie si dreptate.

Bug6eiunea este: paznicul unirea omului cu Dumnezeu, intlrirea picii,

mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scdpare de intristiri, firflmarearilzboaielor,
lucrarea ingerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, ca\zildarurilor, proplsire tainicl, dovada
nidejdii, comoara celor ce iubesc t[cerea, sl5birea furiei, oglinda proplsirii, hrana sufletului,
pecetea slavei (SfAntul Ioan Scdrarul).