cArRE:::::'*f' oR rclPog&

LNr
d${
*

,Uffi
':::i::lii;,iiiitrl

Preot Ioan

Mitini

@rrlrr{i n,*/rhohgd,
Vorbim adesea despre rugIciune, dar de fapt cum am putea s[ o definim?
Cuvdntul rugdciune vine de la a se ruga, a implora, acesta fiind mijlocul de
comunicare spirituald cu Dumnezeu, prin vorb[ sau cu g6ndui. Potrivit unei opinii
larg r[spdndite, o ,,rugdciune" este un text liber formulat sau de3'a dat intr-o form[
fixd, dupd modelul oferit de ,,Tat51 nostru", rug[ciunea ceamai de seam6 a crestinilor"
Iisus ne-a indemnat s[ ne rugdm totdeauna: ,,Si le spunea o pildi cum trebuie s6 se
roage si sd nu-gi piardl nSdejdea" (Luca i8:1), iar Sfdntul Apostol Pavel zicea:
,,Ruga!i-v6 neincetat" (lTesaloniceni 5:17). A ne ruga ,rtotdeaunatt si ,rneincetat((
nu are o mlsur5, ci inseamn[ c0t mai des posibil. Rug6ciunea este p6rghia principald
a vielii_duhovnicesti si de aceea este recomandatladesea de M6ntuitorul: ,,RUGAfI - VA
CA SA nrr: n+rru1r lx rSprTA" (Luc a22:4a). Rugdciunea poate sr fie de mii multe
feluri: de cerere, de ?nulgumire, de liud[ qi de sHvirq de ingiduinp, de mijloeire, de
adorare. Am dorit mult a scrie aceste c6teva cuvinte, observdnd cu rnare bucurie donnla
credinciosilor de a purta la mAnI mdtdnii* si constatAnd in acelasi timp, c[ mulli
dintre ei vor s[ le poarte doar pentru c[ asa au vdzut ta al1l. Unii cred cE ele sunt
sfinlite, dar acest lucru nu este adev6rat, fiindc[ m6t6niile nu sunt sfinlite, ci sfdntd
este ruglciunea pe care o rostim odat[ cu fiecare bobild. Altii spun cI le poartd
fiindc6 in felul acesta il au pe Dumnezeu la m6n5. Noi nu-l putem avea niciodatd
pe Dumnezeu la m0n5, insd El sigur ne are la mdnd pentru greselile, patimile,
pdcatele noastre. Unii spun c[ le poartd la mdn[ ca s[ le ajute Dumnezeu. De fapt
Dumnezeu le ajutd gi celor care nu poartd mdtdnii lamdnd, dar le ajutd cu atAt mai
mult celor care le poart6, dar se si ostenesc cu ruglciunea lui Iisus. CAliva mai
evlavioqi spun cI bobilele de la mdt6nii ar fi lacrimile Maicii Domnului, sau cd
trebuie s[ fie neaplrat 33 de bobile. Ori Dumnezeu nu ne numdrd rug[ciunile (este
ca si cum ar zice: iatd, ai zis 9875 de rugdciuni, acum gata, esti mAntuit!), ci trebuie
* Mtrtanie, mtrttrnii (var. mctanie)-ingenunchere, inclinarc a corpului pAntr la ptrmint, in semn de adorare qi de poctrinttr; la plural-mdtdnii-
qirag dc mirgele din lemn, sticli, bumbac ctc. pc carc ctrlugtrrii sau credinciosii mireni le poarttr la mflntr si la ficcarc bobittr rostcsc
rugiciunea mintii, a inimii sau cum i se mai spune rugtrciunea lui lisus, (in limba slavoni = mctanija, sau in greaca moderni - metanoia).

1
s5 ne rug6m cAt mai mult cu putin!5, gtiind cd
Dumnezeu coboar5 la noi si noi
urc[m la Dumnezeupe,,aripile rug[ciunii". Unii poartdmdt[niile numai ca podoab[,
pentru cI aEa este moda, sau pentru c[ le-ar purta noroc qi o numesc ,,brd!ar6
norocoas6".Exactca musulmanii care cred in noroc si care folosesc qi ei nigte m[tinii
dar nu pentru a se ruga , ci le tot sucesc in m0n[ pentru ,,a omori timpul". In fapt
,,NOROC66 nu existl, pentru cd nimic nu este int6mpl6tor tn lumea aceasta, dupl
cum ne spune foarte clar si ruglciunea amvonului de la sfdrsitul Sfintei Liturghii:
,,TIATA DAREA :EA'BUNA Sr ror DARUL onsAvARs/I DE 5us
ESTE nOGORAND DE LA ttNn, pAruNrntn LUMIftruOR" (Iacov
1:17). Deci, in loc s[ spunem cu pdcat,,am avut noroc", foarte bine ar fi daci am
spune cu piosenie, inchinAndu-ne: ,l4I-A AJUTAT DUMNEZEU !".Iat[ ce spune
Pdrintele Cleopa despre noroc: ,,Voi stiti, cine a fost NOROC? Cel mai mare drac,
care a secerat milioane de suflete!" Pand la venirea lui Iisus Hristos, oamenii, pentru
fiecare pdcat, aveau c6te un idol:
* MARTE - zeul rdzboiului. Cand aduceau statuia lui, tndat[ trebuia sI se
fac6rdzboi, s[ moard cdt mai mul]i oameni, c[ asa-i pldcea zeului.
* VENERA - zeila discordiei. Cand ii aduceau statuia, toli trebuiau s5 se certe,
sI se batd.
*NEMFIS - zeifa frumusetji. CAnd o aduceau, ii puneau cercei de aur, qi toli
trebuiau si fie pudrali, sI aib5 zotzoane, inele, cercei si s[ joace in fala ei.De acolo
ne-au rf,ma^s inelele, cerceii, pudra si podroabele femeiesti.
* AFRODITA - zeiladesfr6ului. Ii aduceau statuia ei gi o tr[geau intr-o p[dure
si acolo b5rbalii gi femeile ftceau cele mai mari orgii inaintea ei.
* IUI ((l L (O Fl - zeul fericirii, sau NOROC, cum ii spunem astdzi. A
fost foarte cunoscut la romani, sumerieni qi catargtnezi. Statuia acestui zeu erapurtatd
intr-o cdru[it cu dou6 rofi, fdcut6 din aram[ sau argint. in spatele acestui ,,Noroc" era
un cuptor de aram[, qi in fafa lui o tigaie de aram5; aprindeau focul in spatele lui
Noroc pan6 se inrosea tigaia, si el, Noroc, primea jertfd copii sugari. Ca sI aibd femeia
noroc, lua copilul de la f6!5 si-l didea pe m6na slujitorului idolesc, care iltdia buc5lele
si-l punea in tigaia lui Noroc, sd se frigd. Pane la 40-50 de copii puneau odatd in tigaia
aceea. Asa a secerat dracul NOROC milioane de copii. Sau, nu gtifi ce ziceaProorocul .
Isaia: ,,Vai de cei ce fac masd dracitor si ai dat jerttd l'ui Noroc". Uneori
vezi ciestini care se salut6: ,,Hai noro., ur.iri.!". Dacd l-ai intreba cine-i Noroc, nu
stie, dar stie s5-l pomeneascl (,,Ne vorbeste Pdrintele Cleopa", vol.7, pag. 68).
M[tbniile le observdm cu prec[dere la m6na c[lugdrilor, iar astdzi, din ce in ce
mai mult si la m6na mirenilor. C5lug6rii le folosesc spundnd la fiecare bobild a ei, si
neincetat, rug5ciunea minfii sau rugdciunea lui Iisus. Mirenii (credinciosii din lume)
trebuie sd foloseasci si ei mltdniitre in acelasi scop, tot pentru a spune rug[ciunea
rninqii, dar nu in mod obligatoriu, ci dupl dorinla si trdirea fieciruia. Ne este de asa
mare folos rug5ciunea minqii? DA! Pentru c[ sufletul nostru si dinluntru si dinafail
este rdzboit de g6nduri si de patimi. De aceea si paza minfii trebuie sI fie dubl5.
Cdci, precum hrana trupului este pAinea, si cea a sufletului este virtutea, tot asa si
hrana minfii este rugdciunea si de aceea ne indeamn[ Dumneze\ in Biblie:"Iar
sf6rsitul tuturor s-a apropiat, fi{i dar cu mintea intreagd Ei privegheali in rugiciuni"
(1 Petru 4:7). Deci, suntem datori sI ne ruglm oric6nd si oriunde ne-am afla
(acasd, in c5l6torie, in tramvai, in autobuz, in tren...). Este la fel de necesar pentru
orice om sd spun6 constant rug[ciunea lui Iisus (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, mf,ntuieste-md pe mine, pdcltosul I pdcdtoasa), asa cum este pentru o

2
barcd aflatd in pericol, trimiterea semnalelor S.O.S. (,,Salva!i sufletele noastre").
Vorbim despre pzaminlii, pentru cd toate plcatele bat mai intdi la uga minlii
si a inimii noastre prin momeala g6ndului. Aceste gdnduri rele, care nu sunt conforme
cu voia lui Dumnezeu, trebuie, si le putem alunga prin ruglciunea minqii, clci:
,rPrecum pomul flrl frunze nu poate avea rod, tot asa sisufletul care nu are
paza minlii se osteneqte in zadari'(Sf. Simeon Noul Tio6g). Dumnezeu cere de
la noi ca cele doul plrtt ale sufletului, adicd mintea si inima, s[ fie curate. Ruglciunea
fiind,,cheia impariflei Cerurilor", acelasi indemn minunat ni-l d[ Ei Sf6ntul Teofan
Zixordtul ca.re zice: ,rCel ce iubegte pe Dumnezeu, sti de vorbl cu El neincetat,
asa cum ar vorbi cu un tatil, alungflnd din minte orice gflnd pitimas,,. In
plimul rAnd este nevoie de atentie, &ci ,,f[rl atentie ,r, ..i. rugiciune"l
Privind schila de mai jos, putem infelege foarte bine cum trebuie rostita
aceast[ ruglciune:

DOAMNE
Ne-am putea imagina cI respirafia noastrd arutdca un triunghi. Existd un foarte
scurt moment de odihnd pentru pl5m6ni, timp in care trebuie sd zicem foarte repede:
,,Doamne". Apoi, c6nd tragem aer in piept, zicem:,,lisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnez€u", iar c0nd scoatem aerul din piepl rostim: ,,Mintuiegte-mi pe mine
picitosul / picitoasa'r. Rugdciunea poate fi spus[ si cu gura si cu mintea, dar de
preferinld cu mintea, adicd in gdnd, ca nu cumva v[z0ndu-te vreo cunostintI, s6 se
sminteasc5, socotind cd vorbesti de unul singur... M[t[niile le putem line tot timpul la
mAn6, fard ca cei dimprejurul'nostru s6-qi dia seama cd le folosim pbntru rugdciune.
Cdnd suntem cu allii sau mai sunt oameni pe l6ngd noi, nu trebuie sd ne rugdm cu glas
tare, ci.cu gura.in:t rg (negtiind ce facem, ne-ar putea judeca greEit sau cum se mai
sprute, i-am sminti). Mdtdniile au un roi asemlndtor cu cel al miEcdrii limbii, adicd sd
ne creeze un reflex pentru ruglciune c6nd minteazboud gi ui{i sI te rogi, mAna printr-o
miqcare reflexd wea sI invArtd nodurile de la mdtlnii. Si atunci vr6nd, nevrdnd ili
aduci aminte de rug[ciune. Trdim in lume Ei sporul rortrtiin rugdciun. .it. mai greu.
Cu toate acestea noi trebuie s[ incercdm sE zicem cdt mai mult aceastd ruglciune si
apoi, maitdrziu fbrd nici-un efort, o vom spune numai cu mintea. Sunt pdrinli care au
dobdndit rugdciunea lui Iisus foarte repede qi nu au avut nevoie de multe mdtdnii. Dar
pe noi cei ce suntem in lume ne ajutd foarte mult. Unui pirtntc isihasf i s-a mipeaf
mana pi dnpi ec muriss. Ilsfa ca sa sG vadA cat dc mulf sporiE€...

3
 Rug[ciunea trebuie spusd cdt mai des cu putinfl dar corelatl cu ritmul
respirator, pentru a nu obosi plImdnii, adicd cine respir[ mai rar, o spune mai rar, iar
cine respirl mai des, o spune cu atdt mai des. Aceasti ruglciune, dupd sfatul Sf6ntului
Grigorie Sinaitul, trebuie spusl liniqtit gi fir[ zgomot, canu cumvavocea slimprdstie
si
,)t,
sE micsoreze simtirea si atenfia minfii. Ace asta p an[ c 0nd, obignuindu- se cu lucrarea,
va inainta in ea si va pnml putere de Ia Duhul Sfdnt, sd se roage puternic si tn
intregime. Atunci, mintea nu va mai avea nevoie sd rosteascd cu gura, ci se va
mullumi s[-si fac[ lucrarea in intregime in addncul ei. Important este s[ stim cd la
inceput ne cdt tem si cum ca sd ajungem s[ ne rug5m cum ffebuie.
ne spune : ,,Aceast6 ruglciune se mai numeste
qi a minlii, pentru c[ spun0nd -o, ea adund mintea care altfel nu se poate opri de la
rlslpre p5(i1e Rugdciunea min{ii se va inr[ddcina in suflet si este
o afina g0ndurilor p[cdtoase".
are in acest sens c6teva cuvinte care au fost repetate
de mulli scnrtorr sfinli: ,,Cu numele lui Iisus loveqte pe potrivnicii ce vin impotriva
ta, cdcr nici in cer nlcl p e p[mdnt nu vei glsi o armd mai puternic[
aa

1. Datorit[ rugdciumr lui lisus, nevoitorul (adic5 cel ce se roag[), inv[lAndu-se

s[ cear[ neincetat ajutorul lui Dumnezeu, dacd, ar face ceva bun in prop5gire, nu vede
?n aceasta un merit al s[u, ci mila lui Dumnezeu.
2. Rugdciunea neincetat6 ne conduce c[tre dob6ndirea credinlei, pentru cd
cel ce se roagl incepe sE simt[ prezen\a lui Dumnezeu.
3. Rugdciunea neincetat[ nimiceqte viclequgul vrljmaqului, prin punerea
intregii - 4.noastre n[dejdi in purtarea de grijd a lui Dumnezeu.
Cel ce se rcagdneincetat, cu timpul iEi pierde deprinderea de a-qi inchipui,
de a se risipi, de a se ingriji in deqert de multe...
-: In sfArsit, el poate ajunge la starea copil5riei poruncit[ de Iisus Hristos in
5.
Sf0nta Evanghelie.
@rr/rre arcnfinnt@),
dtr"rti *tar/ hfrei?rrrr, td'rro4trru rr4ngagiqrne, m,a,{to' td, nw *ilrng1o; ,,@o td'
bnaelo" at o@a td i"r"/* p lan<il /rf; @rr,rr"rr,"rr*-r* o* "f* '9"arth";*
,rld /r ,h-o /rfd ne uori 4'in4t;
hnootoA,r*', atu,rtfro
, adot, lrhrr"/ /, h Anae/ilt ne *rc",oa,xd dt,,',?,,",;','4 4;
/rd"*,r*rh"*, ,lu"o,/d,"u hdzrapa d a,aaattd ,'aqdndqrc nu ute 4i /Prfi,'4" ?,'ai' e
/oo,t i""ri; t,el,ub rd ni*; ,9* ld 0nx4i;" 1+ td aruum
"r1rr"d^;.'@r-;
e.unhitoita,te, Irrbt d ra*,1ilx/;?,ne .& un -uzaug il;rt aeaQm ? ry- Vf,h*
/*rn f,enfoqt O*""frrrf a,rro ,.a,*,x,a, /"r", /09b, /59b, 20%.-- dito hcd,tfu sLa ca't'a
h"/rr;rh orrJ* , @*/nay'z,h,atte 1+ au @i /?gb' hntd {iroto od *fu
d,
/00%,
"lda (rl,;rrdt
t*, aton{rrei go a M,u,il.
Rugiciunea mintii este o ruglciune de pociintl, adresatl Domnului Iisus,
este plin[ de har si de adevlr de aceea si spunem cflt mai des cu putint5:

Bibliografie: Biblia E.l.B.M., Bucuresti,2002;Episcop Kallistos Ware, ,,Puterea numelui" ; ,,Ne vorbegte pirintele Cleopa",
vol.7, Editura Episcopia Romanului,2001 ; PatericAthonit; File de Pateric; SfAntul Teofan Zivor6tul,Pravila de rugiciune
personale dupi tradilia
9i vederea picatului meu, Editura Pelerinul, 1a9i,2001; leromonah Gabriel Bunge, Practica rugiciunii
Sfinlilor Pirinli, Editura Deisis, Sibiu,200't;Arhim. Mina Dobzeu, Rugiciunea inimii pentru toli, Editura Trinitas, 1a9i,2003.
4