0 e,T R ts c R E s, TIN|, ORIOOO

fl

eBe{ r\_
e*q
D E S PRE
-'v
p& 0 & € €i. f' fi.le€ex{ai
MwWg,,,sd
,,lkfrrd.laa*d*-qwa
,** fdr,tol;, di, wa
^
.3,fd.dile
J. ,
ri i t*tB,{,t*LA
Nd$edfw
/" t. . t id,
ilddede&4&{e
$ef#
N d^A **r er4*/, s I - ll
r&4a /se.cQd#d.e
W
&*iex€$,t"d,
fuf.ao'.
ofr+w,t*"I d.cr4.
-- tt
{P&.fr* *9,w}
{go-,rfk f 9:/ /)

@ubtyt crodincio{i, Preot Ioan

Ca;rind clin staiea paradisiac[ in arnhgirea pradS diavoiului gi puterilor potrivnice.

Frirna data ciind lnerge un om sE fure sau sE desfrineze, el n,; merge niciodatd frrd sh-i fie rusine si fric[, fiincicd
nrintea si constiinta, prin puterea harulni lui Dumnezeit, lumineazTa ca o fbclie in om, mai inainte ca acesta sE
p[c[tuiasc5, ariitAndu-i urifenia pacatului si mAnia lui Dumnezeu care unteazd acestuia. in acest sel1s ne spune
SfAntLrl ]oan Gurf, rle Aur: ,,La inceput pdcatul se face cu oarecare sfial5, dar dupf; ce se v&
sdvdrsi, ?i face cdt se poate de nerusinati pe cei care-l sXvdrsesc" (Omilia a 10-a la Faptele
Sfintilor Apostcli). Din inclelunga rlminere in plcat, ori din deasa sivArsire, ia nastere ?mpfitimirea sau
cleprinderea pircatr-rlui, iar aceastf, impdtimire este asa de puternicd,incdt devine o a doua natur[. Da, cdci
plcatul este asemenea unui copac. Dup[ cum copaclrlui. pe m[sur6 ce creste, r[d6cinile i se infig in pimAnt rnar
puternic, tot asa qi obiceiul pdcStos, pe mSsurl ce creste, se inrSdlcineazd mai ad6nc in inima omeneasc[.
Copacul cu cit este mai ilrare, cu atAt se smuige mai greu rlin pbmint. Tot asa si cu p6catul. Cu c6t se intdreEte
si prinde maimultd putere, cn atAt va fi dezrddicinat mai greu.

Aceirstf porttnc6 opreste iuarea sau insrtsirea pe nedrept a str5ine gi impotriva ei se pdcltuieste
plin: . Luarea pe ascuns a lucrurilor strf,ine (furt). Z.Lttarca cu siia gi pe fala a lucrurilor altuia (pridare)"
3. Luare a bunurilor strline prin rnijloace viclene (inqel[ciune), de piida prin falsificare de acte, cumplrare cu
bani falsi, vAnzare cu mdsuri mincinoase, delapidare . 4.Ydnzarea celor trebuitoare traiului cu preluri de doud
sau rnai multe ori mai mari (specul6). 5. Luarea de dob0ndd mare (c[m[t6rie). 6. Oprirea pl51ii cuvenite
lucr[to1lor. 7" Luarea de bani pentru lucruri pe care ciueva este indatorat de slujba sa sd le facE., sau pentru a
le face aitfel de culn cere legea (rnit6). 8. Neintoarcerea iucrului luat cu imprumut. 9. Neimplinirea datoriei
cerute de slujba pe care o are cineva, adic6 primirea unei pld(i fbrd a munci. lO. Tr[irea din cerqetorie, atunci
cAnd cineva poate sir-si cAqtige hrana prin rnunc6. ll. lucrurilor inchinate lui Dumnezeu sau ldsate
prin daruri si testamente Bisericii (sacrilegiu) .lZ.Yinzarea si cumpdrarea pe bani a harului sfinfitor,
adicd cumpf,rarea cubani, si nu dobdndireaprinvrednicie, aputerii de a sdv0rEi slujbe bisericeEti (simonie).
in Biblie scrie: ,,Cine va pizi toat5 legea, dar va gresi intr-o singuri porunc6, s-a ficut
vinovat de toate poruncile" (lacov 2:10). Deci, cine a furat a cdlcat toate cele 10 porunci
dumnezeiesti.

Fur este cel ce-si insuseste un bun striin sau obstesc prin viclesug, jaf sau spargere. Termenul fur
are sens propriu dar si sens spirifual. Fur este Ei cel ce-gi dd cu prefic[torie o inffi{igare amlgitoare de om
virluos si acoperl cu ardtarea din afard viclenia ascunsl a voinfei. tn s"ns propriu se spune despre Iuda
Iscarioteanul cS: era fur si purtind punga (comuni a apostolilor), lua din ce se punea in
ea (loan 12:6). Sau cum zice Domnul, indemnAnd la priveghere si trezvie sufleteascd:
,,Aceea cunoasteti, ci de ar sti stipdnul Ia ce straji din noapte vine furul, ar priveghea
si n-ar IXsa sX i se spargi casa" (Matei 23:43; Luca 12:39). Alteori indeamn5: ,,Nu vi adunati
comori pe pdm6nt, unde molia si rugina le stricd si unde furii le sapi gi le furi. Ci
adunati-vi comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu Ie strici, unde furii nu le
sapS si nu le furi" (Matei 6: i 9-20). Fudul este un p[cat greu, de moarte, care pe orice crestin care-l
practicd il impiedici a-Ei dob6ndi mAntuirea: ,,Nu stiti oare, ci nedreptii nu vor mosteni
impirdtia lui Dumnezeu? Nu vi amigiti: nici desfr6natii, nici inchinitorii Ia idoli, nici
adulterii, nici malahienii, nici sodomitii, nici furii, nici lacomii, nici batjocoritorii, nici
ripitorii nu vor mosteni impXritia lui Dumnezeu" ( l Corinteni 6:9-10). Alte texte care vorbesc
despre fur au sens figurat, conlin o comparalie subinleleasi: ,,Privegheati deci, ci nu stiti in care
zi vine Domnul vostru" (Matei 24242). Astfel, Sfinlii Apostoli spun c[ ziua Domnuiui (Panrsia)
vine ca un fur noaptea (l Tesaloni cem 5:2-4;2 Petru 3:10; Apocalipsa 3:3). in alte texte se vorbeste cu
sens figurat: ,,AdevXrat, adevirat zic voui: Cel ce nu intrd pe ugi in staului oilor, ci sare
pe aiurea, acela este fur si t6lhar" (loan 10:i). Aici eeuqas5 este Hristos, rrstaululss este
Biserica si ,rolle55 sunt crestinii, fii Bisericii iar ,furll gf t$fhadf56 sunt toti ereticii si sectantii,
care au ab[tut Ei abat pe credincio;i de la Hristos Ei de la mAntuire. Pe unii ca acegtia M6ntuitorul ii
numeste ,,prooroci mincinosi" (Matei 7:32) qi,,hristosi mincinosi" (Matei 24:24), iar Sfiniii Apostoli
ii numesc ,,apostoli mincinosi" (2Corrnteni 1 1:13), ,,invIt5tori mincinosi" (2 Petru 2:l), rramilgitori
si antihristi"(1 Ioan 2:22) qi,,frati mincinosio'(2 Corinteni l1:26)"

Fur de cele sfinte est cel ce r[peste sau intineaz6 obiecte sfinte, defaim[ saunecinsteste pe Dumnezeu
si cele sfinte. Pr[darea sfintelor locasuri Ei furhrl obiectelor de cult: cruci, icoane, vesminte preolesti,
constituie rur sacrilegiu sau ierosilie, adic[ furt de cele sfinte. Tofl cei ce s[vArEeau acest fapt erau blestema]i
in legea veche chiar cAnd fuitul se fEcea din templele idolilor: ,,Idolii dumnezeilor lor si-i ardeti
cu foc; si nu doresti a lua aurul sau argintul de pe ei, ca si nu cazi in blestem'u
(Deuteronom 7:24-25). Iatd de ce pdcat de moarte se fac blestema{i cei ce pradd Bisericile gi fur[
sfintele lor obiecte. Sfdntul Evanghelist Luca, relatAnd intimplarea cu rdscoala provocat[ de argintarul
Dimitrie din Efes, impotriva SfAntului Apostol Pavel qi a macedonenilor Gaius si Aristarh, invinuindu-i de
ierosilie (sacriiegiu) Ei de hulire a templului qi a zeilei Diana, spune c[ mai marele cetdlii a potolit tulburarea:
,,Trebuie sI v[ linistiti si s[ nu faceti nimic cu usurintd. CEci ati adus pe birbatii acestia, care nu
sunt nici furi de cele sfinte, nici nu hulesc pe zeita voastrI66 (Faptele Apostolilor 19 36-37). Sffintul
Apostol Pavel gi colaboratorii lui propov[duiserf, pe Hristos, dar nu deftimaserd zeita Diana qi nici nu
furaserd din templul ei. De aceste p[cat se fbceau vinovali qi iudaizanlii din Galatiacare falsificau Sfrnta
Evanghelie si pe care-i infrereazdsfhntul Apostol Pavel: ,,Dacd vi propoviduieste cineva altceva
decdt afi primit (de la noi) - si fie anatema!" (Galateni 1:9), adic[ osinddvesnic6.
o,Pf,rinte, bd ierJi, ca asa spune Scriptura
acolo in Biblie este scnsa S1 i(Sa

r[bdare. sa se ca
' ,':s
t fiindcd

1n

peste Israe1
aN ea'ca s oli e pe Lzab ela, la f el de ticdloasS
nrurrele Nabot, LdI U Ia
are totul, i1u 'are mrll-lc,
care era s[ditA
sprintnd cti este mostentre
invinuinciu .1, pe b LINCT

Nabot este cclndamnat si dat

,,Atunci a fost
lui Atrab SI
acolo vor
Ciini vor manca
Ilurnne
diarroleirsca

in multe locuri din Sffinta Scriptur acesta, Iezechiel pune ?ntre cele
mai mari pf,cate camdta:,,Tu iei dobdndi gi camiti si cu silnicie apuci cdstig de Ia fratele
t5u, iar pe Mine M-ai uitat, zice Domnul Dumnezeu" (lezechiel22:1.2), iar legea intetziceit
T[ranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treab6. Boienrl ii didea bani pentru tot ce
trebuia s5 cumpere. insd omul ce si-a spus: ,,E, si asa nu mi vede, ce-ar fi si-l inseli". Si, in loc
sd facl totul cum ar trebui, a cumpf,rat lucruri ieftine si c6t se poate de proaste, ca s5 cheltuiascf, banii ce
ii r[mAneau. CAnd a terminat, casa ardta binigor pe dinafarS, dar {Sranul stia c5 n-o fbcuse bine Ei cl
destui de repede se va strica. CAnd i-aardtat casaboierului, acesta i-a spus: ,,Fiindci stiu cd tu si
familia ta locuiti intr-o cocioabi micd, iti diruiesc aceasti casi. De aceea te-am angajat
pe tine sX o construiesti si ti-am spus acum, Ia sfdrsit, tocmai pentru ca bucuria voastri
si fie c6t mai mare". Acum qi-a dat searna omul de gresealS, a vrut sf,-l insele pe altul si, de fapt,
singur s-a inselat. Dar p[rerile de r5u nu mai puteau indrepta nimic. Si-a amintit atunci de proverbul:
,,Cine sapi groapa altuia cade el insusi in ea" gi s-a jurat sE nu mai inEele niciodatd pe nimeni.

Flllor
lulm toate :cele CE SC afld, ln

gdsit un om avAncl un
cel ce fura, incircAnd
dove dit este Ld n1cl a
flcut. Bine

Spiridon era
Episcop al

mAiniie la

?ntre e1 sl pe acela care

bitrAnul
mE duc
datoritd

Dacd ctneva are in mdinile sale sau in casa sa un lucru furat trebuie sd-l intorcd de indat[ pSgubagului
caci altfel nu poate primr dezlegare de p[cat. DacE line lucr-ul str[in qi mdrlurisindu-i nu-l va intoarce,
duhovnicul nu are putere s5*1 dezlege. Iat[ doul istorioare foarle interesante in aceste sens.
 .

-=_l
care este p[catul, ci este o patim6. Deci, pfieatul rqrctat devlne pallmfr. Sfhntul Ioan Scdrarul
descrie etapele subjugarii omului de c[tre patim5.
Momeala - cuvdntul gol sau imaginea care apdtruns in minte. Momeala nu este pdcat.
insot-irea cu sau frrdpatimd.la ceea ce ni s-a ardtat inminte, darnici aceastanu este inintregime
picat.
Consimtirea - inclinarea sufletului cu pldcere spre ceea ce i s-a ardtat.
Bobirea este o silnicS Ei consimfit[ inc[tusare a inimii. in cele din urm6 ajungem la patim6.

SI ne irnpotrivim p[catelor ca putere, precum copacul tdrrdr care in ce in

parle rza fi aplecat atunci cAnd incf, este fraged, spre aceea va rf,mine aplecat pAnd la moarte. S[ ne
indepdrlim de oamenii rii si strica{i cdci ,,TovXrXsiile rele strici obiceiurile bune" ( l Corinteni
i 5:33). Drept aceea, omul cel bun trebuie sd fugd de impreunI-vieluirea cu cei rdi, calot din Sodoma.
ca nu cumva sf, piard, stricat fiind de vie{uirea lor nelegiuit[.
O Sa avem o biblioteci religioasl din care sd ne hrf,nim sufletul.
f SI cuget[m la cele scrise in c5(itre Sfin{ilor P5rinli.
$ S5 ne amintim cd la Botez ne-am lepldat de Satana, de toli slujitorii lui si de toate lucrurile lui,
adicS ne-am lep[dat de pdcate.
$ Si ne amintim de cele patru lucruri mai de pe urm6: moartea, judecata lui Hristos, Raiul ;i Iadul.
f SA cuget[m c[ scurli este dulceala p5catului, dar ii urmeazdveEnica amdrf,ciune.
$ S5 alungfun din minte gAndurile rele care ne trag lapdcat, aqa cum aruncdm din miini un tlciune
aprins. De vom tlia g6ndurile p[cdtoase vom t6ia odat5 cu ele qi p[catul.
I Sa ne strf,dr"rim s[ avem pururea pe Dumnezeu inaintea noastrf, spun6nd c6t mai des rugf,ciunea
rnintii: Doamne,Iisuse Flristoase, Fiul lui Dumnezeu, minfuieste-mdpe mine, picdtosul (a).
S SA nu ne uitf,rn la ceea ce fac oamenii, ci cu un suflet iubitor de cucernicie sl luam aminte la
cuv6ntul lui Dumnezeu: ,,Nu r6vni la cei ce viclenesc, nici nu urtna pe cei ce fac firidelegea"
(Psalm 36: 1 ). Smintelile se inrnul{es c pe zi ce trece, cucemicia se impu{ineazf, si necredinla se intf,reste.
I SA nu d[m libertate ochilor si urechilor pentru a nu surpa ,,casa sufletului nostru6(, cum i s-a
intAmplat impiratului David, deoarece toatc smintelile intrl ?n casa inimii noastre prin ochi si urechi, ca
prin niste ferestre. Este rnai pulin primejdios s[ nu lasi vrf,jmasul sd intre in cas[, dec6 sd lupli cu el.

SCanonul40. se osindesc ca ucigasii

TAlharii se supun pedepsei ucigasilor de oameni, deoarece ei se servesc de ucidere spre promovarea
intreprindelii lor (22,23 Anc.; I Atanasie cel Mare; 8,13,43,55 Vasile cel Mare).
S Canonul4l. Osinda pentru filrt.
Holul, dac[ de bun[ voie m[curieste fapta sa, s[
se afuriseasc[ pe un an dupd canonul 61 al
SfAntuiui Vasile cel Mare, iar dac6 a fost dovedit sd se afuriseasci pe doi ani. Dar noi vom lipsi pentru 40
de ziie din comuniune pe ho{ul care de bund voie se clieste, iar pe cel ce se dovedeste, pentru sase luni,
mAncAnd dtipd al nou[lea ceas din zi mAncare uscatd qi ftcAnd cAte 100 de metanii in fiecare zi(61
Sf6ntul Vasiie cel Mare; 3,4,5 SfAntul Grigorie de Nazianz; 6 SfAntul Grigorie de Nyssa).
@ Canonul6l. Osffnda pentru furt.
Cel ce a furat, daci pocdindu-se singur se va astza pe sine, un an se va opri de la impdrtdsirea
celor sfinte, iar de se va vidi prin altul, atunci doi ani (3,4,5 Grigorie de Neocezareea; 65 Grigorie de
ll.lyssa).
@ Canonul43. Osflnda pentru prddarea mormintelor.
Cauonul 66 al Sfintuhii Vasile cel Mare hot[rdste ca cel jefuieste mortnintele sI fie neimpdrl5sit
ce
10 ani. Iar noi, pe Lrn an, mAncind dup[ al nouf,lea ceas din zi si fbcAnd in fiecare zi 200 de metanii"
 @uhyi crodincioyi,
Fiec5rui om i se cut ine respect, desi poate cd unii dintre noi poartd rlniie pdcatului furtului.
Aceste rrni sunt isprava diavolr-riui si consecinla p[catului. Asadar sE
fugim rle plcat ca de cel utai cumplit vrhjmas pentru ci FIECdRE
OM ESTE O COPIE A CFTIPULUI LUI DUMNEZEA LIPITA iN
CARTEA VIETII. insr unii oameni pierd uneori misura, iar al1ii triiesc
toil15 u,oro in prcat pff.nzi la git. Daci srmtein ispiti{i de picatul fiululni
(pentir-r cazul in spet5.), s[ ne gAndim ia faptul cd pdcahrl il m0nie pe
llomnul: ,,CX Tu esti Dumnezeu, care nu voiesti
fiir5delegea" (Psaim 5:4) si sd nu uiiim cd: ,,pdcatul odat6
s5vdrsit aduce rnearte" (iacov 1:15). fira Fserld.ire gasim
Lei'e riri le acest iriicert: ,,F*{u ndeiHjduiti spre nedreptate si spre
jefuire mu poftiti; bog6tia de ar ctrrge nu vX lipiti imima de
*4" (Fsalm 61:10).
&Bs'cp€)rq)cfiE ne spun cuvinte rnisc&toare de suflet cu
privire ia furt: ,,Toti jurh str&rnb, rnint, ucid, felr* si sunt
desfr&yrat!; sf;v*nsesc fapte silnice, iar s&ngele curse peste
singe. Femtru aceasta tara e in rnare jale, iar cei ce o Xccuiesc sunt fhrd vlagH"
(Osea 4:3-4).
6xa Sf&m6ar Scx'&gr$un* lndemnurile oe a ne I'eri cie acest mare pdcat sunt ioarte muite: Porunca
f*ecai*g spune destul de clar: ,,SX n& furi" (Exod 20:15): -,FIu dati loc diavolului.
a 8-a tlrn
Cel ce fur6 sX nu mai fure, ei mai v&rtos sX se osteneasc5 luerdnd cu rndinile sale,
Hucrul cel bun, ca sX aibX sE dea si ceiui ce are nevoie" (Efeseni 4:27-28); n,Nu stiti oare
cd nedreptii nu vor rnosteni frnpirXtia trui Dumnezeu? Nu vi am6giti: Nici desfrdnati!,
nicl inchindtoril ia idoli, nici adulterii, nici matrahienii, nici sodomitii, nici furii, ntci
Iacornii, nici betivii, nici hatjocoritorii, nici rdpitorii nu vor rnosteni irnpiritia lui
DtlrnnezeLr" (1 Ccrinteni 6: 10); Biblia ne indearnn5 si ne amintirn cuvintele lV{Antuitomlui: ,,lv1ai
fericit este a da decdt a lua"( Fapteie Apostolilor 2A35). Sf*n{ii Ff,rin$i ne dan si ei
po.,re{e slinte: ,,Poruncile lui Dumnezeu sunt mai Bresus de toate cornorile lumfli. Si cel
ce [e-a dobfindit pe acestea ?nlHuntrul trui ?E afl6 pe Dumnezeu" (Sfantul Isaac Sirul);
,,Este, fXrX indoialS, furt a ciupi ceva de Ia un amic" (Fericitul Ieronim); ,,FIu falsificati,
nici nu vX atingeti de ceea ce este al altuia, nici sX nu poftiti asa ceva, cici este faptd
rea a pofti ceea ce este al altora. Fi lucrul tdu si vei dob6ndi rnintuire" (Herma).
Si ur"t ne stlp6neasc[ iubirea de arginli, c[ci ea este si se numeste ,rrldEcina tuturor relelor,.
sfl nur uri*6m e6 lflcomia tle arvere a prieinuit ur6, furttqagurt,
(plcatelor).
eam&t6, pizmnuiri, eluqmf,nii, nemilostivire si ueidori.

c[ nu este pdcat atit de mare pe care Pre duhovnic nu l-arputea gain Sfinta Tain[
a Spovedartiei, si ne cercetin constiinta ;i dacd am crazut cumva ?n plcatul a.cesta, s[ inapoiem lucrul
furat si cu c[inti si sinceritate si ne rnSfiurisrn picatul fEcut. Apoi, sI strigf,m ca si implratul f)avid:
AMIN!