i

SERTA TEOLOGICi

Preof Dr. TEODOR BODOGAE

Profesor la Academia teologlici *Andreiaotr", Sibiu
-__

#ffi$Pffifl: #ffiiiil$Tf,illjiTEf,=E
-- - 5 -'*- r'*- tE,fti_ii]frfrffiE

&3.8 FffiE'i3T:$"l;,'i ffi$t''$&$'Iii ffi[ $'dilil* filii ir: ii\ii

Tipo(raiia Arhldiecezani' Sibiu !r SEMNIF|CAT|A UNU! MAHE S€RIS i!

srBru,7944
W Prelul Le: 3Oo.-
 'l

Nr. 28 SERIA TEOLOGICA Nr. 28

Preot Dr. TEODOR BODOGAE

Profesor la Academia teolo{icd ,,Andreiani"
DE ACEI,A$ AUTOR:
t. Orlodoxia ud.zutd. de un Protestant, prelucrare dup6 A.
Visser't E{ooft, Siblu, 1933, 58 p.
2, Contribufii la origina giistoricul hainei clericale,ln ,,Re-
vista Teologic6", Sibiu, X935, !2 p.
3. Mdndstirea Cutlumug din Sf. Munte ctitorie romdneascd,
in ,,F-evlsta Teolo€ic4", Sibiu, 193?,. 15 p. NE$PRE fiffiffiffi$TrruTELr TEOLOfiIffiE
4. De ce nu s'a putut face unireq. bisericilor la Sinodul din
Floren{e?, tn ,,R.evista Teologic6", Sibiu, L939, 28 p. ALF pRE0Trt0R R0ffiANl DE A$LIM 20.0J8".4ru.1
5. Ajutoarele romdnegti la mdndstirile din sf. Ilfunte Athos,
Sibiu, L94O, 4Q5 p.
E- sEt{NlFtcATlA UNlrl MAB{[ scFl$
6. Petru Mouild gi Sinodul dela lasi, in ,,Revista Teologlca",
sibiu, 794'2,, t3 p.
7. Din istoria Bisericii Ortodoxe de acum 30O de cnl, Sibiu,
t943, 16O p.
8. un document in legdturd. cu cdsdtoria D-rului loan Piaariu-
lVIolnar, extras dln ,,Anuarul Institr:tului de Istorie Nafionali ai
Uaiversiti{ii din Cluj", Sibiu, 1944, 8 p,
9. Despre uia{a ?n Iirisios, traducere dupn N, Cabasila,
sub tipar,

w-)g-T<.ffi

SIBIV, T944
 In loc de preJa{a
Dupd ce o jumdtate de ueac, 'Romdnii din Transil-
oania nu simlird aproape de loc sd se fi adus ure-o
schimbare in credinla lor, primdaara anului -1744 a
zguduit dintr'odatd ?.ntreagld suflqrea romdneascd aela
I
Nordul Carpalilor. Predica lui Viiarion gi furtunoasa
i Iuptd nafionalistd i.nceputd de ulddica Inochentie Micu
)
su auut darul; prin dramotismul cu care s'au desfdgurat,
sd trezeascd gf cele mai addnci cute ale congtiinfei re-
Iigioase. Vreme de 17 ani (1744-1761), Curtea din
Tiena Si cercurile catolice din Transiluania, au incercat
Ioate miiloacele pentru adormirea acestei congtiinle or-
todoxe gi romdneSti reinuiorate, dar nici pedepsele in
bani, nici temnilele, nici cele mai grele schingiuiri n'au
putut opri poporul rdmas fdrd conducdtori gi inSelat
chiar gi de preolii lui sd,-gi afirme atagamentul fald de
credinla strdmogeascd.
Dupd cum i.n prigogna nesdbuitd a ,,protectorilor
Unirii" mulli preoit gi-au aflat refugiu gi addpost la
fralii de_peste munfi, tot astfel 9i i,n lupta spirituald, inau-
gluratd prin predicile gi polemicele lui P. P. Aaron gi
(t colaboratorilor sdi, mdna de aiutor' gi de intdrire
sufleteascd a uenit tot de peste Carpafi. Este tocmai
ceea ce face manusci'isul pe care il publicdm, semnifi'
calia cdruia cregte din acest punct de uedere pdnd la
mdrelia unui simbol aI unitdlii de sim{ire iomdneascd
gi ortodoxd.
III l*.
 'l

Dr. TEODO BOD.OGAE

Intrucdt pGn'acum se canol'tea mai mult replica

eroicd ti martiricd a poparului nostru,t credem c'em
fdcut un bine publicdnd acum la tmplinirea a 2OA de \
ani dela tnceputul luptelor pentru credinld tn Ardeal,
acest manuscris, urednicd mdrturie de congtiinld rornd-
neescd. gi ortodoxd, Introducere
Mulfrurnim din suflet I. p. Sf. Mitropolif NicolJ, 'De bund seam5., ci atunci cAnd Mitropolitul-Ata-
pentru bunduoinla de a a primi i.n ,,Seria Teologicd',, :nasie Anghel gi cu cei 38 de protopopi f5.ceau cunoscut
iar dlui Prof. Aurel Popa, Secretar general al Mint_ J6rii Ardealului in chip atAt de nai.v gi de neprecis,
sterului cultelor, pentru infelegdto,ul spriiin acordat Iq. cd se unesc cu legea noului impdrat dela Viena gi
tipdrirea qcestei .cdrfi. a Papii dela Roman inci nu puteau bdnui cd expe-
Sibiu, lulie 1944 rienla prozelitisticd a Iezuililor 9i diplornafia desbi-
ndrii (spre a putea conduce mai bine) a Vienei ca-
Prof. T, BODOGAE tolice le creiazl obligalii de congtiinld neasemdnat mai
rnari decft igi inchipuiserd. ei, Nu nurnai adaosul celor
4 puncte din textul latin insolit de formula uzltatE,:
,,omnia admittentes, profitentes ac credentes, quae illa
{scil. Romana Eeclesia) admittit, profitetur ac credit", ci
'cu timpul o intreagi orientare spirituali streinS. de
'vechile traditii ortodoxe gi romdnegti va fi finta con-
tinui a agentilor papali pugi s5, supravegheze in con-
'tinuu viala bisericeascd a noilor ,,convertiti".
Firegte insi ca o astfel de tinti urmiritd de misio-
narii catolici nu se putea atinSe atdt de ugor, chiar dac6
,s'ar fi intrebuinlat pentru reilizar"a ei miiloacele cele
:mai abile gi ,mai drasti,ce. CAci dace in sudul Italiei
qi in unele insule din Mediterana orientali, precum gi
la nefericitele frdcturi de bisericii eterodoxe (armean5,
.6ieorgianE, caldaicd, iacobit5, thomitS, copticd, maro-
nitd, melchitA gi abisiniand) se ajunsese, printr'un con-
curs de imprejuriri exploatate foarte abil de propa-
gandigtii. papali, la ingllobarea acestor bisericufe ln
'sdnul celei romane, in spafiui slav (bulgar, sArb, rutean,
rus) 9i romAn lucrurile vor mer6ie cu mult mai 6lreu,
1 DeSi n'ou ltpstt
IntAiu pentruci aci ispitele prozelitiste romane se vor
nlci rd.spunsuri in'scrr.s, cum'Sunt ftagmentele de cro- vedea in fala unor blocuri masive de popoare, al cdrrtt
-nlcd. bra$oueand scu frumoasa ,,pl6ngere a mindstirli SiloaSului,,. .. .suflet triise gi se formase veacuri dearindul numai in.
IV :tipare de viaf[ ortodoxd,
V II
 I

DESPR.E CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

. ^ Unde
strdns
poporul se simte numeros gi unit atAt de
cu todte red-iturile tradilionar,e'.t"e r"gi'i
de gi mai mare importanfd, Toate bisericile acestor
lirnbiir popoare erau biserici nationale, mame ale statelor po-
gi pdmintului, acolo rezistenla este cu mult mai Iitice de mai tdrziu.
mare decdt -gi ";."i
mii de Greci" ei.jo:r.,.
de ?ildd, G' ;"b';ai;" de In polonia vremurilor acelora _ pentru a incepe
Atbanez? ;" cu lari in care s'a [6cut prima unire in stil mai mare
tolici, siu ca la - i"tr'" ii"ll "a" ca-
9ti1a9i mai vechi in sudur "ri"J""el-1.iiei"tj
Italiei
ba_
cu Biserica Romei (1595-1596) nu numai ci
biserici'eterodoxe
at6rt de greu
- i"..i..tut"'-iiirri
r"l a" '!r'a vrut sd gtie de gestul sivArgit-poporul
doar de cAfiva - ie-
patria ;;"i-lpi"rrdid*
- "dliioarecari, p" -ia"ge-'"*arr[ tarhi nevrednici gi presa{i de compatrio{ii laici din
- viefi bisericegti ecumenice
iu€ nrrusulman, m3i..er3u gi.co-rnplect irolate-de viata
nobilimea complect instreinatS. prin gcolile catolice'9i
generhld a Bisericii Ra.iritutui. pet."iil; prin foarte puternicele apdsdri ale celei mai stragnice
dr-r*ro..* organizalii de vialE feudalS de care se bucurau numai
.ale Grecilor, care prin i.t;;i"";';J*'sl
-ulh"*;i-;hti";de din papistagii, cin cdnd a vilz:ut cE du mai poate face altceva,
lipsa de scrupul. proieliti"ti" "it;-dii domi_ au pornit adevdrate revolufii religioase. Brutalitatea
nare' au trebuit sd sufere acesariL-i;-E;cufiile politicii catolice a regiilor poloni a dus nu numal la
cruciafitor si are tg*nJt"tir"i' aii^itiii- ;;;- sileau createa unei puternice congtiinle a Rutenilor, ci atunci
clerul la unirea eu Rorna G;" a putea obti; cdnd, de pilda, nu s'a ascultat de sfatul cuminte al
rdmd, clg aiutor politic din hpusul'ce-l"J'",i_f" fd_ unui Fetru Movili de a rdminea leali fafd de gu-
putea da, i-a hu-um?a.t pentru'totdl""",l"ia i]-irro.r- mai
cdrile de unire cu Biseiic" -ci"u"rr vernul polonn dar'de a se or6ianiza intr'o. puternicE
_p"p"it. J=." -ui gi activd biserib5 serni-na{ionald, ci s'au aruncat, eu
ldgoge infiinfarea. de cEfre i""Ligiin rs77 a celebrurui cler gi nobilime cu tot, in bra{ele Rr.lsiei fariste, s'a
c.olegiu grec sf- Atanasie ai"-n"'ii"i*;';p;ilr aiuns in cele din'urmE chiar la dezastrul desfiinld,rii
alte anexe ale lui) 9i a inuli urgi.li"i-b"Igi";tii *,rlt"
Propagandd Fide (|OZZ1, de politlce a statului polon, Firegte insi cd nici dupd
cAgtigarea cu orice. pre!, ""iL
u-r"." ca scop anume ce a trecut ctiza de orsanizare a Bisericii rutene
rr'ai ales prinlJu-si?i;O;: unite {1596-1720, sinodul dela ZamosljJ, Biserica. ru-
grecesti, plalp.ii. de. tean6 nu gi.-a regdsii echilibrr:I, ea fiind pdnd azt, atdt
uumnezeu:len?tocitei
fr.11?-:^ -blserici
pentru pdcatele €i,,, pentruca raportirile spi_ ln partea fostd de atdtea ori sub stdpAnirea ortodoxi
rituale dintre Grlci 9i Latini sd se invenineze la a Rusiei, cAt 9i in restul ei, intr'o .contintrd agitalie
rnaximum deatunci de c6nd politica polon[ 9i lezutlii ..reugiserd
Pentru lum_ea slavd, a Balcanilor gi Rusiei vestice si spargi blocul unitd.fii sufletegti rutene.l
ei nordice pentrl d.o*"oi, Situalia aceasta este Ia fel 9i la restul Rutenilor din
- "i,pttg"l..p"il-;i
foloseau aceeas-li+U." lit.irgi.a'_ s" poate spune"a.l cu Nordul Llngariei sau din Rusia subcarpaticn. Aici fiind
irept'cuvdnt ti*b" ll""?-r servit in mare rndsurd mai pufini la numdr 9i lipsifi de nobilime, apdsdriie
Ia lormarea unei"a congtiinfe ortodoxe, in grele ale clerului iatolic ai'nobilimii maghiare air rupt
stare si inrunizeze "d.-rir"G
ftald. de_ incercirlt"'-a"-
catolice sau protestanie,, D;-ai"i ..-"a""ga''"rri= ""Jriirfi." 1 lrr aiartr de operile mai vechi de istorie politici gi bisericeasctr a
t
tupt
intrealtele, A, procopovicir Limpeziri, in
.4. se vedea, Ortodocgilor din Polonia de alt5dati, a se vedea K, Vrilker : Kirchen{eschichte
I.. Lup s'i p. 7!2-727. p. p. pana*e""o, p'"rio"l. ,,Oma4!iu lut Polens, Berlia 1930, iar mai nou Ed, \)Tinter r Byzanz uud Rom ia Kampf um
il;;;i. ri"-IJi,"l"
vista Fundafiilor Re6iale",_ lg43l p.509-30, gt. pagca: ,o._ die Ukraiae, Leipzi!, 1942 9i lucrarea noastri, : Din istoria Bisericii Ortodoxe
prin religie, ,,Revisra Teologiicd", Sibiu, 1944,. p"e,
'-- romineascd.
Unifatea '"'*" de acum 300 de ani, Sibiu 1943 p, 63 9i urm.
iisi ;;;.
VII u*
 'l

DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

Dr, TEODOR BODOGAE
, 'o lr-rcrare de prozelTtisrm uniat. Cu totul altfel stau
unitatea lor nu numai in douE gi in trei (uniti, catorici lucrurile in Transilvania, aiunsd la finea sec, XVII in
gi ortodocai),_ ci _:'p 4r." qi o acerbelupttr d" *+fri*i: stdpAnirea Austriei catolice.
Nat]rral, atAt aici cQ.t_g_i_ jn poloriia Pentru a putea domina situalia politicd din noua
in Transilvania veacului_ XVI[, .t.r"f si, i-ir"'.t.,
- ?ar? sl
a-irebuit provincie cAgtigat5, diplomafia Vienei dublatS. de agili.
"riij
sd indure din partea_ celui latin cele *.i-""-olitu lrr- - tatea prozelitistic6 a unor emisari catolici de talia fo-
ios.iri gi persecufii. Nu numai cd i-a lasat *"tii stului cavaler de Malta, acum primate al Ungiariei gi
{t642-17.71) fara or{aniza-lie biser-iceas"-a*"}roprl. "".*. cardinal, Leopold Kolonici cel care intdrise si lu-
vssniga aeuzd. a cercurilor papista-ge ca .uii prea crarea uniata din Nordul- Ungariei prin cAgtigiarea
-
pu{igi- catolici, dupd cum din p.r-tu. ri."tii"r- t"l ort"- grecului din Chios, Iosif de Camillis, despre care vom
l"-."ei ii ..,spuneacicrausunt traiaiorl f;d-e; ti"aiiiiL aminti gi mai incolo a reugit sd cteeze condilii
lor- nalion4lsl aiuns gi ei ca 9i frafii lor 'din favorabile pentru a se sdvdrgi unirea unei p[rti din
-
Polonia si fie adese.a propugi-c" t"t"t f.itit"?""rii,,tur". RomAni cu legea impdratului 9i a papii dela Roma.
I-a finut doar administraiia a" ."ttll6r"-;Jitt.;striac Firegte insd c5. rnai ales la noi in Ardeal, unde bi-
in aceste gerfi. cu atatea neamuri si ata'iea-conJesiuni, serica era o citadeli de romdnism gi de pistrare a
pentruca qi azi sd. renasci aceleag nemullumiri-de tot- tuturor comorilor sufletegti ale unui trecut triit in
oeauna.- duh ortodox, nu se putea cere mai mult celof, ce au
sernnat actele de unire dec6t acceptarea teoreticd a
1)_ - O situafie
-uacica
similard au avut gi unifii din Croafia,
gi slovenia, cari dela 1611 incepand, ca o insuld. primatului papal, iar din partea clerului superior ad-
r5.sleafi intr'o catolicd 9i 'piii -grui" miterea unei obedienfe administrative gi a unei cenzuri
Tu"q
p.ersecufii ale clerului catolic,' se"rtodl*!, eclesiastice pentru care veghLa, cdt timp a putut, teo-
sbat inire- Ro*a
litul- oriental, pe care ''ci azt nu vreau "l logul iezuit, Incolo, cel pulin in prima iumdtate a vea-
de;nre ser6ia Bulgaria, "e-i;U;;;;d;
J.""li" cului XVIII-lea, nici ritul nu permitea concesiuni mai
daci s9 pgate."pune c;a inceput. Sd;;J"o ito*"
Qa.t 9i lucrare.
abia ixpli- rnari, nici, ierarhii n'au indrisnit sE le facd 9i nici
cafia ne-o dd faptul, cd, in aceste ldri c-u n'ar fi fost 9i nu vor fi in chip deplin posibile nici
ortodoxe atat de mari gi cu viafd -"ioriiati
'bl."ti""ar"f- odatd, fir6 a se primeidui insag fiJnfa intimd a neamului
tot.t
izolala de legdturi _cu vre-o putere p"iiU"a -ro*.-"u_ din aceste pdrfi de loc.
tolic6, nu s"a exereitat gi nici nu s'ar-fi putut exercita Pentrucd la un popor, la care Biserica s'a con-
--
' v*t rn aceasrd. privinfa aspra iudecati. pe care o faee tuturor
Iundat cu fiinfa gi aspira{iile Neamului aga ca la noi,
unite ruteanul catolic C. Korolevski ln - brogura: L,Uniatisme,
bisericilor__ a schimba ceva din crezul Bisericii insemneaz6 a altera
Roma, 1927.
2 Despre istoria bisericii rutene
insag credinfa de totdeauna a neamului. Noi am tr5it
din Nordur un{ariei a se ved.ea cartea
lui A. Hodiaka: A' Munk6csi g<ir6f kathorikus prispciks6g tcirt6nete, Budapest,
sute de ani al5turi de oameni de alte confesiune gi
1909, Pentru epoca rnceputurui uairii cu Roma loez-ss1 lul"ar.a tui J, Romdnul are toatd intelegiere 1arg5. pentru legea oricui.
Fieate* Dar citd. vreme Biserica romd.neasci a fost, ca gi cea
Beitr5ge zur Gesch, der uoion der Rutheneo in Nord-uo6latn, \x/ie-n-,
(sitzuassberichte der viener Akad. d.- wiss.), iar pentru
'S/intei ln rev.
rg62
heptere mai noi Ed. ruteani 9i a Slavilor sudici, o biserici a poporului,
,Kirios", K6ni{sber6l, i. ?n, tg+0, Nr. +. Bibiiog"afi.
-Jr"cn.
legatd 9i identificati cu starea lui de apdsire sociali
ln cele urmifoare-
3 convertirea Bogomililor din Bosnia 9i politici, ajungidnd pdnd acolo incit si finn locul
9i Bulgaria s'a ficut direct la
ritul latin, tocaai pentruci. aceste mici enclave rerigioase se {espdrfisera pe statului pe care noi nu-l puteam avea atunci, biserica
cale confesionald de traditia Bisericii strimogegti si.rbe sau bulgare.
lx-
VIII
 i

i
iJ DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
ii
papistage era o bisericd a claselor privilegiate, a opre_ ,ei c6. singura lor tdrie +i laudi ar fi ritualismul impietrit
xil:',_ ei poloni. Termlnul f.di-;il-Biserica
!"eyripentru- { azi in 9i spiritual opozilionist gi retardatar, pe care-l manifesti
lrmba poloni designarea noliunii .cie ,ei faf5. de orice ttece dincolo de Molitvelnic, Se scapi din
(kogciokcastel), este foart.-..*"ili"rii"; vedere in primul rAnd cE in cdntarea bisericeasci, pe
vinfi,. Poporul nostru nici nu putea i"1"i"!"- JJ.#'j pri_ ,care loarte rnulli ldrani o gtiu pe dinafar[ gi azi, e
la religia, r,-catolicd decAt J trecere l.',,l.JL trJ""r".
un adAnc noian de invdfituri dogmatice, i,ar in al doilea
Eiu-t'eascd", ceeace insemna ""
.rrr_
tot atata .aa *.Ei.i?i'tzare,
trnfeudatd in toate.indigniile puterii i;*;;tf-ilin*ri."
rind cd in cregtinismul romdnesc nu se afld nici pa-
,siunea speculafiei 9i a logomahiei glreceqti, dar nici
romand' a fost, prin felul ei - de 'a privi 'd-i.piejuitor sentimentalismul exaggerat al Slavilor, Doar pAni si li-
orice biseric5 sthismastic,I, pe o credea doar teratura apocritd gi lolclorul nostru, spre a nu mai
potrivit5 p-entru. lumea de jbs, careunul dio-;il.;;i; pomeni ci intreagS. arta popular5, obiceiuriie gi, in
care au indepirtat-o 9i mai murt a" ."h.t"r-'ir"iti*il. ifArqit, toati concepfia despre viafi a firanului nostru,
In aceastd ,situalie era firesc ca poporul sd vadi sunt tot atdtea probleme pe care geniul nostru popular
r.or",o.l.91ea C,e_ catolici o instreinar; a" .LfGt"f le-a gtiut deslega in cel mai cregtinesc Ai mai propor-
11 traditiile si ,fionat fel de inlelegere. Deaceea, cAnd, ?n t759 epi-
de^ 1 ale neam*l'i. Io"ercarii;-il- i:
":"tMftropotirutui scopul unit F, P, Aaron a inceput intr'o lucrare spe-
f:.:":::i"y Teodosie- V;t";;;";,
-!r.. ciali,,PS.storeasea datorie dur.nnezeegtii turme vestiti"
9g ,1 iinea.legafi RomAnii din Ardeal de -r""h".-
dmia, are tocmai aceastd frumoasd semnificalie,-d"pa ,si combati, de pildd, citirea ,,Visului Maicii Domnului",
"r*_
cum intre3A' lupta_mdreali a firnnin:ii -Si-pJ"oii*ii ,,Epistoliei cazi+e din Cer" 9i se pare ci chiar 9i fiu-
din veacrl al XVIII-lea esie b *irr,rrr.ta ?al""r-. de rnoasele 9i cregtiaegtile obiceiuri ale iegirii cu crucea
intre sdmAndtur.i, ale sirbdtorii hramului Bisericil, ale
""i"i ;l;il si'ti.'iiti""ur
s uf lete p en tr u pdstrarea .p""Tf
i
al romAnescului de totdeal"".i-- colindelor de Criciun, ale priveghiului tra morfi, etc.r
.cu siguran{5. ci vorbea in el prea mutrt spiritul in$ust,
$i apoi, oricdt de - pufind ar fi fost gtiinfa de carte proselitistic, infiltral in vremea studiilor fS.cute la Roma,
a preofimii noastre, admiterea, de prtai,'"'ll]rJ-".p.t"
Hristos gi Papa.- pentru_' biserica,' srult mai mult decAt vechiul duh larg al tradiliei
-
numai al unui cuv6.nt la sirnbol"t "a""""t-iie sl noastre religioase,
azimej sau pasc-di iidoveeti i" io.if "r"iiitil-"tto1lr."
pai"i;,'lar!#'no- DatoritS incercd.rilor neisbutite de calvinizare, iat
mdnul i-a acordat totdeaurr" .rrr- aia;";;:;."t i"ilgr; acum mai nou de catotricizate, ambele venite din partea
spre a nu mai ogme_ni de schimfr.r." po.i,rritor, -'.ar- unor streini, iar mai apoi aplicate de ingigi dugmanii
bdtorilor . 9i rasului bariii,--ut" pru" ad6.nc intrate 'nogtri de veacuri ---: Biserica romAneascd a Transil-
ir.e teologlicd.,, a RomAnulli ;pr;-;-;"';;i;;
"con$tiinfa de vaniei incepuse sd faci progrese pe calea aflrmfuii
sl crln _punct vedere do$rnatic o ichimbare Drea tot mai vii a neamului pe care il slujea, Ca locfiitoare
yu-,?.|a"i :'? prea exaserat,=cdnd-r'; .;;;;-iiil 1 Blai, 1759, 159 p. Vezi titlul lntreli al lucrlrii la Bianu-Ho-dog, Biblio-
S1- cte t(omani, cE preo-fim_ea gi poporul nostru
adancit de loc invdfiluritl ae te;.[1.-Jllrffir,il*rtri,
"ti*ii
n,au grafia romiaeasci veche, l[ [Buc. l91gl, p. 147. Pasa{ii la .dug. Bunea: -Epi-
tcopii Petru Paul Aaroo si Dionisie Novacovici' Blai' 1902'-p.386-8 E drept'
epiicopul ccmbdtea $i unele credinfi daqarte gi ,,lermecitorii: v.Ersiri de ceardr
, .dL b.er" sau advare, sAmvisii, focuri vii, slriri peste foc", eic' Tot acolo se
* vedea ia aceasti privinfi I. Lupag: Coatribu{ii documeotar6 .ponenegte qi de laptul cunoscut cI RomAnii s'ar cumineca -cu mupuri de copac'
"
istoria satelor la
transilvane, i. volumul
IV_ de ,ia.a specifice ci aceasta era doar-un ,,verbum,horrendi", ca expresie mai.
istorice" Sibiu, 1944, p, l?3 sq. "Stuaii, conferia{e si .o-o"i.ari "e i hoterarii de a nu primi Unirea,
reoergtca

x -xI
't
I

i
Dr. TEODOR BODOGAE ALE PREOTILOR
DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE

gi inainte-mes€etoare a staturai, ea a contribuit

nuit de mult I-a intirire" li;;ii +i neb5- Manuscrisul nostru e o replicE la tipdritura ble-
si anurne in dsa misuri, tu"ua il;iJl":;H'i""iir.
"""+iuiiiil"liio,r"r., iand ,,Floarea Adev5.rului", prin care ieromonahit luL
aa* P, P. Aaron cdutau sd dovedeasci, cu temeiuri sc6ase,
PJZ|:9coli .ie9iie, ca toaie .Ll. irrt.*eiate sub M. Te_ din cirfi de ritual, ei cele 4 puncte: Primatul papal,.
resian cu tendinte atit de proselitis-te, .a *ii'crista- filioque, azirnta gi purgatorul se bazeaz6. pe insag.
lizat un crez de'tom"oilutJ,'-'acest crez s,a adAncit
tocmai in timoul acestor dureroase trema"taiirplitrr"t*, traditia Bi.sericii rdsdritene. Firegte ci sunt multe ar-
ei bisericeeti'din -xvfii.-ii.'#;a;' giumentdri naive gi incomplete in rdspunsul ce venea
-ie peste munli la ademenitoatea ispitd dela Blai. Intdi
"""""r
gitele serii de cdrfi, ii"'r".rar-
*qrt.- Lr""1i de c6te 2-3 ori in_ de toate ea are caracterul unei lucrdri ocazionale, rrt1
tr'un an, iat i:
scurte unere dJ"fi qt:ihi'Tgl$" .!. al unei elaboriri plinuite din vreme 9i dirijate in mod
in aceastd. ordine de idei, d""a-t6"dr"iiJ'.ra, d*
;:l:il*,.Hi: oficial, dup5. metode obignuite alurea, cum era cea
dela Blai. Dar ,tocmai aceastd spontaneitate 9i pros-
harnicd dela Ramnic a alt"il "a, t.a"ur xwfi mai multe
cdrfi decAt orieare alta- de pe- pdmdnt romdnesc, petime ne trbnspune mai bine in spiritul vremii. De
tocmai pentrucd, trezit6, qaqi l"?il;;l ;;:;'lupta e aceea credern ci arn ficut bine, public6.nd-o,
pentru tot ce avea ea mai drag, Bir;A;'"ia.i.""a
consumat ea singiurd *
Sgl Jrufia ,",j, ai" i"t.iJ-'iipa"l_
turilor acelei tifografii. sl"i pri""u .;;:l;.ertl ri-
sericile tuturor- sit.lor romariegti e;
din qesurile Banatur"i; pa"a H i"..p-a"al ll S.ra,
'iest qi
in *:r;;ffi"
{"r{R.usia sub-caipatica.6:p;d;"1"i pi'.Tt,ri"i"i.rrul
pdnd regiunea
din alipa cum vom vedea in
cele. urmdtoare, aducerea'si-r"".iJr_ ce4i era i*p-rlurrata
cu tot felul de gre-utdli,- p"
"rr. le n+coclr"-iiirrr.f"
executive ale ooliticei de-spirfitoare de frafi, f.o'""r.
o ducea Viena'9i uneitel;--.;-;;"rene.
I De alffel 9i luceferii brdieni
arirmau latinitatea noastri, tocmai prin.
eeeace aveau mai pufin unil sau coafesional
nu este decit racununarea gi fundamentare"
rn fiiafa 1o". c"".". *1u""
&reqte. ." ;t;;-;i "i.
utila!
-
'nodern - a aceloragi sentimeate afirmate fncepdnd cu cronicarii moldoveni
si munteni paad ra protopopii, cilugdrii 9i pdstqrii care treceau
peste munfi la frafii din oestin{heri{i
tard 9i trdiud rntr'o unitate.
puser6 a miii primele manilest{ri ale iluminismului eurturartr, iq care rnce_
-r"-.,r.a".
romines., a,
eursul litografiat despre ,;Epoca rum.inirlor"
tn 1936/7 de prof. D. popovici. {irut la uaiversitatea lio cr,ri
2 N'avem din prcate,
_ inventarur cidilor 9i manuscriselor vechi decdt
dela foarte puline biserici gi mdaEstiri, d.si lrrcrul
nu trebuie sd. mai sufere
Tttdtziete' A se vedea in aceasta bogata listE
.privinfa
pentru ceeace sustiaem noi _ de vechi tipd:ituri foarte conciudenti,.
- ai" S"r.t,-
rominegii poUfi-
catd de Dr. G. Grolgoreanu ln,,Buletinul sicial
Baaat_Ciig_ana.r. Apr.-Mai. 1944-

-xfl.- xllt

tlir
 DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTITOR

Mairuscrisul, care acum vre-o 50 de ani a primit

o insriiitn legiturd gi compactare, care a fdcut sd dis-
patl unele insernniri maL ales in partea de sus a
iextuluil este un codice de iormatul 15X11 cm., cu'
7-. Descriere prinzdnd !2 caele de cAte 8 foi, resp, 16 pag. 9i unul
-de
6 ioi, resp, 12 paS. de scris, Pe liecare pagini avem
cdte 14 rAnduri de textn atbri de si6!natur5, H6.rtia, pe
care e scris textul, este cea obignuit5. in sec, XVIII,
asprEn de culoare gdlbue, probabil de provenien!5. au-
lr*iri'tr**i'FslJ'"#ilft ,*xt#
l^ g"r.? se refera i e o cornbat.rX i t1,,T*:.:l^,.1i
stiiacd. Cateva filigra negi simboale tipografice (floarea
de grAuo cognifa, Iloarea de tulipan, etc,) care se vid
imprimate pe ea, ne dovedesc provenienta ei deosebitX,
i:'J.,oti1+:1,""**."i.irl,*-&i'Ei:f r!iT.::T,1?1,,,F"1ii Dealtiel in sec, XVIII erau atdtea fabrici sau ,,mori"
de hartie chiar in p6rlile Olteniei, incAt nu e lipsd a
,ciuta provenien\a ei atAt de degrarte.'
#*,*1.f,Tqt+qrh4i,,rt,riii"d#,ffi La ineeputul predosloviei gi a celorlalte capitole,
i:#:.iiif'fii{.f;,*!rH;,:"'};n'"!l;f r*:; afar5. de al II- lea, se afl5, frumoase ornamentalii {ghir-
lande de flori, lanfuri, etc,),' lucrate in doud culori:
,,'."il.'oiT,f ,*-li;"gn..-;:i pe targ de acest ma- ro$u 9i negru, iar la inceputul aproape al fiecdrui
aliniat litera iniliald este scrisd mai mare, rnai in{rljit,
in rogu.
Scrisul nu este peste tot locul unitar, Dela f,
;"ryxi*:lii;*ri::ii,rTi".'rr,'ir;r#
#lTfi l" ro!ll1,i*.i:T:Am
1-24rn dela (i9v-75 v, precum 9i dela f. 81 v-95 r
::t *'"",?"* nf:, ';;,* avem un scris mai drept, mai patrat, cdtd vreme dela
f.. 25-54 v slovele sunt mai irlecate spre dreapta, Mai
avem gi un al treilea fel de scris intre f. 56 v-42 v,
66r-68r, 7'7--8t r 9i 95 r-103 r, iar' intre f.'63 r-
g*n:l, i' it"i,' ll; J;, J,::;:; j;, j::Jil, :',",1:1,," I 865 epis cop ur uni t ai
,65 r avem gi un al patrulea, altefnat cu scrisul din
;:.,11;r::.9".'.""tJ:,pa..cio'"^el-*;':T:i;:1:""il:;3."i1l,:ffi primele pagini, Intrucdt diferen{ele intre cele, 3 resp.
;;;;"j" ""..";f ;ff :,lTl";.rlT"":.
cri ind uni cui' ;;;;d. des_ 4 caligtafii, sunt mai mari dec6.t ca sd se poatb explica
" "".";
pEstrat_ ln Bibljoreca
" ru"*.rrr-Nli,lil, 1i1""'r",t-1tt1. " II-l tipiriturd a Braiului, I A se vedea, lntre altele, chiar foaia dinaiate de. predoslovie, apoi f.
p rarur ui o,._i i i"" l,lTJ.T
r
l:rt"""::,*1?;: i: r ; lS::::f.$
l.i " ;:,*ff:.
r.","r1jr'l1"or""l1Tl; -o.ll""t. o. o.".rr^,o= nnuio",i (1740-ls08j. ,Revisra
2 v, uode s'a adtrogat o glostr la text, azi incompletl 9i indescifrabili, fiiod
tiiati ca ocazia compactirii'
";;;;;';;;; "JJ::lji;,f.,'i,",,?i:,u"'^31"j'"" ai,-ii-ili. ,rnz
Iinuri de 2 Totugi ln nici una din filigrane nu se afl6 vulturul cruciat emblema
ii, Romineqti dacl nu cumva inifialele- P. G' G' ar lnsemna -
j'::#"jfi firii ![itegti],
..'JI;:,',iI j=,r,,*1""*;:;l:itr3,',*:"":l^1 Glri€orel G[hica] -(t748-52J.
"TilT;il; 3 Cf. reproducerile Nr. 1 9i 3, R'eproducerea Nr, 3 ne arat5. o diagramd.,
_ xlv Be care n'am putut-o descifra.
xv

il
irl
lll
 'l
F
F:

Dr TEODOR BODOGAE I
a:

prin difefitete-.penife gAscd,". uneori

alteori mai tocite, cu de
.DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTI.LOR
mai
persoani. urrneaz1. cd care--lr. fi sc-ris una - 9iascu{ite,
u.u.u*
de colaborare, avem de a face .r, J_l.r.rrr. Cd, in forma in care se prezintd, manuscrisul
nostru este o copie, se vede gi de acolo ci la anul
Firegte, insd., cE prin 1765, in care s'a transcris exemplarrrl de fafd, situatia
cd avem de a face J" ; aceastaI;;;"
noi.nu 1rem si spunem
bisericeasci din Transilvania era relativ linigtita, cel
contrar obiceiului copigtilor-d. oligi;att-;;; dacan pufin discufiile' si tulburirile religioase erau strict re-
gi alte date, m"nu."ii."i- u_gi nota numele, Iocul
,ii' -&" are dec6t insem_ glementate de cAnd se fecirse in 176l ,,dismembralia
sawa Popovici "".ti., f'nlsil"-'i*;;; ci l-a legii" adecd recensdrnAntul bisericesc ai religionar intre
lL'
ii,
:r1f'uro:flI' Unilii 9i Ortodocaii ardeieni.'
'irl
Dupd c6.te gtim, p6.n.acum nu se
cunoagte
In afari de aceasta, faptul cE. autorul, care dealtfel
cunoagte destul de bine stirile din biserica ardeleani,
rrl.
nici o
iii
I

iffi "" i;T, i,: 3i"j*T:f .lfi -;iiet";i,iiit"a'ii

- tT1#:ilffi:"T;t;
p. nu pomenegte si nici mdcar nu lasd sd se intrevadS.
eeva despre tulburdrile anilor 776t-2, c6.nd s'au di-
li
ili colbaii" a.-
"i."qr
sudul ei nordul
p,i" ri,.""?"i?ll'r",
"ir".rr"bui rdmat cu tunul gi s'au ars o mulfirne de ldcaguri sfinte
li.i
il a-"+;tjt"i, sX se dea 9i de
ll alte exemplare
.4i1 iceasti scriere, pe care invdfatul
in Transilvanian insemneazS. c5. el a scris replica la
consilier il vtndiciir;- d"l; Sifi"- tipS.ritura blajeanS. curind dupi I75O. Ca sE nu fi
l

rl,
ll' din vre-o bi..ti.i-ard.L-rie"# drumur'eo .,r.-}i .d.r.
fie-ci auzit autorul despre ,,1ini$tirea" lucrurilor in Ardeal,
sofitor al vlidic_i'", sale de in- tocmai intr'o vreme cdnd emigrdrile dln caaza sufe-
ti primit dela vr,e_u"il-;;;iilgi'9q.ro niee," fie cd o va
.4f,tgA'.ia.l"rn stabilit in_vre_un rinfelor in cele religioase erau inc5. in curs,2 este exclus.
Idcas monahal Ar mai rdmAnea doar o greutate, La sfArgitul rds-
-q11;y;;r-ti'p'"1itor, unde ardetenii
erau foarte numerogi.s punsului siu, autortrl lolosegte doud. lucrdri cari abia
I*Am cetit u..."*e cErticicd 9i eu preot in L76O qi 1765.se vor tip5,ri, Prima este l-avsaicon-ul
aaut 7791, 5 Septemvde". -;";;'.." Sa-wa popovici dela $teazi atribuit lui'Paladien' o culegere de diferite intAmpliri
g:l i;"t aJr{ un mic ornament
diagrami rtin litere slavoae-.{St,
C, S, lf.l, l.idedesuptul to, ao,.t,si o
iZ!.
din viafa multor sfinfi Parinli, 9i maL ales monahi,
:H,:,'.:Jt"' ji::il I;nosraria 1.-_"".r' rusi"-J, iir,"l-i *ll " O.rp; precum 9i de discutii in probleme mai greu de des-
^ p. I legat, A doua e cunoscuta lucrare a arhiep, Simeon Te-
r

I ,oa" ro*J-s;-; ;;:i:i,

2 cd savva popovici
;:'!:" 1T?, Y':::":;:."t
-;'..il;:'::::':*
i;";:si saloniceanul ftA29}: ,,Voroavi de intrebdri gi rS.spun-
cer
rohii cdrfi gi aanuscrise vechi Brtr6.n aver
"rt".*r de pria pa_ suri impotriva tuturor erezurilot", tradusd inc5. in tr683
- p" ta-tiitresediofa episcopului neunit nu
i

i era lnci, deplio stabilitd t._Sibiu- de mitr.' Dosoftei al. Moldovei, iat la 1765 tipnritd dupi
smintelii" care, dupd ce a plecat "._"-".",I 9i exemplarul din ,piatra traducerea fdcutd probabil de Chesarie.' Intru cdt insd
calitifi prini ce aiuns t" Raiioari *a. o. i.-gl"lo, a coliodat prin vrc_o 6 lo-
Studii 9i doc. XIII st
iri,_"1"?_'i"i C.*L"I..ir,, ri."rore., 'j' vedea S. Dragomirr Ist. desrob, rel. II {Sibiu, t920) p. 220 qi urm,
r--y-_"r o. i""g'i"ii, prrs...i.r, "" vedea intre altele, multele cazuri de tre'ceri
.2, rceT p.
limbi ei. istorie, II (Sibiu, "' Documente pentru 2 A se peste munti in re-
3 Degi nu 3zg_-3s3. 6iistrul pe materii al Arhivei Universitltii sisegti din Sibiu pe afii t759-t782,
publicate mo-n-o-grafiire gi documentele eI. si D. Prodan: Teoria imigrafiunii dio Priocipatele Romine in l'ransilvania
$i m6oistirilor dia"".* TtCaipatilor
sudul _ f"i-"""f bisericilor ln sec, XVIII, Sibiu, 1944, p, 2t si urm.
lor totuei se poate afirma ca 'i. d"ose;;-i;;c. e ideqtic si lo risiritul 3 Paladie (36t-425 [?]) episcop de Helenopolis (BitiniaJ'a scris o foarte
sunt- ln foarte mare otrsurii ridicate XVIi_XIX aceste ldcaguri vie 9i entuziastd istorie a monahilor orientali, p€ care a dedicat-o lui Lausus,
pela Ceruica si Cilddrusani. ; "-lrtu;'d;'"dru{iri ardeleni ajungi mare demnitar la curtea imp. Teodosie cel mic (409-449), Textul 6irec editat
A se vedea, i"-O*a, Eonografia recenti, pdnd prina oard. ia Utrecht tn 1609, In Risirit circula in msse, iar tn romiaegte
Stenisoara de arhim. c.'u"+.*",
;;, ;a;, 'ol,"rrr. a m6n. a lost tradusl de vre-o 3 ori lotre 1695-1757,lorEla : Ist, bis. rom., II 147.!
a Scrisd itractiv si interesant, lucrarea- lui Simeon Tesal. circula ia
xu manuscrise slave lac{ inainte de 1500. Teologul r,-cat, A' Palmieri crede
(Theol. dogm, orth. Florenfa 1911, vol, tt p, 82) ci'91 Spitarul Milescu ar fi
tradus-o io limba rusii'
xvII
 -.
Dr. TEODOR BODoGAE

ori ci e bun cuno-

autorul nostru spune de repelate Lt t" va fi putut fo-
scdtor de slavoniJ,"itJ"L"L-^)a "i' foarte probabil' in
losi in redaclii "&;; ori' ceeace-i t"t"
-
destul
traduceri ,o*a"titi-*t"o'"'i*' "ittll.u
#;-#;6"i;11; dacE' ar ri
;;"';:; Altrei'ar Ii utilizat' cu sigu-
rost cornpus
2. Data scrierii manuscrisului
iup6 1760, *"t;;;;itti'nostru
'' tipdritd de ep'
rant6 qi ..rno"ti"t"" itiltg-"^ -izoo polemici sau
'' "Carte lurnini cn Intr'un loc {f. 18 v 19 r) autorul scrierii noastre
Gridorie 1" Ra*iil cel tdinuit care este - pAn'acuma sint 1712 ani,
spune: ,,dela sfAhtul Iacob
dreite dovediri ;;""i; V1*i""g Sol'nului' l-ucrare de iar unafia voastrd (cu Roma) este izvoditl. numai de
1a Ramleni", de:f'"i'Iii "tht;t' ori Guvernului3 49 de ani".r
care tru intdrztet':t. ;; P; op agandel' Fide' Cei 49 de ani, de c6nd s'a izvodLt unatiia, sunt a
ardele an, rrr-urrti,,tii:J iri"i+'€?-fu1i3i;te
vle:na 9i
nu nuniai p. p.#f"n"tttt'"i ';a, foarie Ei *lti""-"tii iezal\i
"hi
in
dtn se socoti din Martie l7ot, cdrid tot Ardealul 9i Mitro-
polia Ungro-Vlahiei gtiau cd. A{anasie Anghel s'a le-
mult ci'titi conven-
Ardeal,n pe *"ti" " pidat cu iurdmAnt de Biserica ortodoxd, ale cirei
-l"ilt"t"
il""rEri sJhismaticilor'' rAnduetri 9i hirotonire Atanasie [e-a cdlcat. in picioare,
DupE. pAn'acum' credem ca putern in fafa Cardinalului 'Kolloici,2 inainte de plecarea sa
alirma c5, in "tf"torma in car-e- se pdstreaztt' 'manuscrisul din Viena.
este o ,iii"-aii ivas
a"id originarul care se ua
nostru De aici reese, cd, referindu-se la ,,Floarea Ade-
'
i
ii""Lii"-iit ii'so-ss' v5.rului" despre. care gtim' cd s'a terminat de tipnrit
Cu acesta msa' am trecut la caPitolu 1 lntrucit, dupii c_um se va vedea oai jos, autorul manuscrisului a Io-
.
losit cunoscuta discufie tiouti la Ftrgirag in 1746 ,,Intrebdri gi rdspuasuri
lst' 1ii'
---; L-'="icon'ul fu tradus si de Pahomie -al Romanului' Ior4a: despre le6lea a III-a, ce s'a izvodit adici Uaiia ln fara Ardealului", pe care
a rezumat-o Si ,trimis-o dto poccturi ln poncturi ln fara Roo6.neasctr" cu-
noscutul egumeo Visarion dela SAmbita-de-sus (Fngnrag)
- despre care se
gtie
cd a trecut prin Jara RomS.neascd. spre Sf. Morm6,nt inainte de primivara lui
1754, cu care ocazie a putut da am5nuate $i verbal la legituri cu treburile dio
**$a+:gs*;*Y;$frysdq#
PaPii" - ea eo lucri
tri'ra Rutenilor urrlll
s*. ,i'n"Jti-tii'"-
3 lorAa t
!

r'iozt e' 27o' Bunea; P' P' Aaron si

Dioo.
Ardeal (N. Iorga: Studii si doc, XIII s, 185-6) utm.eazi ctr fn acegti 5 ani
1750-5) se va li coarpus mssul, Aceasta cu atit- mai mult, eu cA.t, de s'ar fi
sciis mai tirziu, ar Ii pomeait 9i de cele 2 edli+1i din ,,Ioveletura cregtineasci,"
'
Novacovicii P' 226, Hermann-
\torisanhauses. H
-!--!--L^- Waisenhauses' (Blai 1755 Si 1756), ia care se rdlau, cu ardumeote sporite, problemele atdcate
. 4 Schmidt: Die Stiftung des Theresianischen in,,Floarea Adevdrului,"
s'1ad'1'E186epJi;*4g;g;,,rE*tii,?*l*'-i.?dft RdmAne deci stabilit, c6, manuscrisul nostru d,ateaz6. din.anii 1?50-1755
2 Textul celor 16 jurlainte 1a Nilles I Symbolae L 28-6, Pentru datare
uniti fde aici se ved ci. Z. Padiqans, ln ,,Cultura Cregtini" Blai 1913 p. 526 sq, qi S, Dragomir I
trarea hhi Buccov ln t*tu.T-::
din Ardeal (l)' autorut rrhii
:: "Y,T';;,;;1.1" td. lumine)' ca pe vremea 21. Dac'am pomeni numai.de a$en{ii Iui Br6,ncoveanu lo Ardeal (Dindar, Corbea
etc.J precum Si de frumoasa scrisoare a oe{ustorului siblan Pater Ianog cdtre
;
t?'ttdrT,'sF,i,-':,y;:df ':1";1tq:.'.:"i:tli$Jiqi":":,,t#*:*",;':,*f Ataaasie (care se alla la .Vienaf qi de migcarea Bragoveailgr pe chestia unirii,
ll
N'ar fi rlu, continu-i
i
i.t?"e"p""ti" "",_:d::r #'.-,1'i"i.+ o'ientu-l' . c"pL fr" te-am putea ugoi convinge de cele alirmate.
lt prop. nia", ra-hl $ il"."i..,s. vede-ins6-cin'a
"'1".""r"#;;;oirffit 3 A se vedea fig. I din reproducerile iui C, Tagliavini, in
,,Cercetiri
I i'il. lturi.ie).nicl1"P3"ou;
"liJl.'.o"tio",ll-=r;"oi.1r.1e
nici .::*-'
v lena',. lrrt' - - - p.ii..i"a-tot,"
Roma. po.t" ti-p Generalul Bu- literare" fta3, p, 819,
mai rdspuos tn
;;; f-i";"; ei 'ordtne" tard' XIX
xvlll -
 DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

p'. fnooon BoDoGAE -va fi luat atunci autorul nostru tocmai 1712 alori dela
.sf. Iacob ? Si fie o 6lresald de calcul? Ori sd admitem
!75O' autorul nostru i$i va inceput re- .mai de grabd cd insug copistul dela L765 va fi fd.cut
in 30 Martiqdecursul .calculul pAnd. la acea date (1765) 9i cd. sf. Iacob ar
irit"" * itt "t"l:=ttu-::4 .,...,nolo 6izare, cea :fi scris liturghia sa rnai spre sfdrgitul viefii, in cazul
:.-,Ht"-;"$'fJt:F,lr'"il11h$[f,3i
iffi";;-.igot in redaciia lui lJ,os
fffilfi;i:t : acesta la anul 53 ? Dar atunci cum rimAnem cu cei
,49 de ani dela izvodirea Unafiei ardelene ? Sn aibe
illi!,i,:ii:""Ir;"[?illi"P;utsi""inl?:?i1""'!,ii#; in ved.ere arrul 1716, cAnd Congregalia de Propaganda
Fide aproba (6 trulie l7t6) infiinfarea episcopiei unite
dn Ardeal,' spre a coflfirma trecerea inainte cu 18 ani
Ia credinla Rornei a unei pdrfi din Romdnii ardeleni,
a cdror episcopie din Alba-Iulia a fost dirA.mati in
tr*;f$f#I#$+?:=TLHiln#ffi 77t5 ? Nu credem..
Este, deci probabil cA manuscrisul nostru a in-
ceput a se scrie inci in cursul anului I75O.
I-a intrebarea dacE. el a circuiat, cred ca putem
a*fdli1fi";,'e*,,"t=-.t#,}"+[H i"iifi if:ib'ei'
Hristos, iar cu ;:':;i;-ilgJi :*;ili "lva n[scut cel
'rispunde afirmativ, .Anume, in ,,Dialogul ucenicului
,cu dascdlul",, tiperit ca anexd la prima edilie din ,nln-
oin5. acolo,' ceeiace- insemneaza-Ea
" La
-inain-tga at vdldtura cregtineascE',' gdsim la f,'L7 v gi 18 r ur-
tutin cu 3 ani erei cregtine' -*?Tt"
de cand mdtorul pasai:
ii avut 66 de ;;;-- Nt putem itiiti"g" ani "1:1" sf'
ins'a
,,ucenicul; Dar nu cumva at vdzut c5. gi Neuni{ii
va fi socotit ";i;;"i '-';:tIT^ '"4"t''t7'
Liturghia' pe' care pe 'din partea sa:(sic ?) multe scriu impotriva Unifilor ?
Iacob", cate a;;il;J +{*+i Dascdlul: B.a, 'vd.zut-am destulen dar ia seama cd.
H#i e ffi :."'#;;$ ,#q+ fi ;3?*1,f :':"q 'oricite scri.u nu sant intemeiate pe Sfintele Scripturi,
.ci numai in addncimi omenegtin mai mult vorbind de-
"*iiftT{#+iJ"'"'}';;: spre cele dinafard, {de} obiceiurile legii, decAt socotind
de adevdrul credinfii, rnulte scriind pentru barb5, pen-
f.il;;r#nlar':,'3f *: t"Tl;o"i'i.iT"]11,.1""i"1'I]'"0'i'l tru posturi, iproci,,,
I $tirile despre modul uciclerit Ucenie'ul:.A$a-in multe scriu ei pentru posturi".,.
;";;ir"i'pi""'pdeleru-
fJi::l',T';,Til',:il::::iti:i,:!H;1"'^fi
oo-s'"i;"i' ff""t" insd precis : dupa plecarea
procu- t Cf. S. Draglomir, I, 93,
salim lntre "oii 'e 'mai i".i to,"" 62-63' La Eusebiu' 2 Blai, 1?55. Dialogul are paginaturi separattr de ,,InvEfiilrl creStj-
ratorului Festus qi #;fi; *"ir". r"t g,rt,n,i* ,neasc6". Biblioteca UniversitAlii dic. Clui-Sibiu, undeam lolositacdasti carte,
- ibidem. Introducere ln sf' Cirti ale .are un exemplar mai complectdecAt cel descris de C. Tagliaviniln,,CercetSri
2A se vedea ln rornineqte- V' Gheorlhiu; .literare" v G43) p, 4-7, Tot acolo se afli 9i un. exemplar complet din editia
r".rI*"."".?- jit'-"t?,?;":;"111"i'"oo*,"nhen,riibingen1e03,p,48-s3' ,II (1756) a ,,lnvAflturii creqtiaegti", perlect identicd. cu [-a, afard de ua scuit
il:';'';st' ril"Et'ii 1"'' t'u"s'ris manuscrisul rezumat (p. 135-6 la ed. lI pagioatura se lace pe amiodoui fefele hArtiei) al
a Pasagiul
il""'rt.' :'i: j jrrincipalelor datorii- creglinegtigi dddialogul, care e deosebit de cel din edilia
aostru literai din ";";i;"
ri" ?;":l:
"""ln* 3l*ijt;,ltitllllt?'u".i:
episcopur de
f-a, a c{rui cootinuare se vede ci este.
te Partenie'
Ll; lI p' 144'
;",'":.m"n:1"1"
uf na^"i""fl*ilttg"' t"t' bis' rom""* -xil
-mai tArzlu
":Tii+t:i^'q1- XK
 I
T'
I

Dr. rEoDoR 8999s49 I

intrucdt din c6rtile de pe;je

*"i*-'l': care
Ori.
-
u",ttii'r;,"?i''ffi 'ff*iiXta'nt;;"i;':.;ffi i.
nu apdrut:--9?:;"'lf
i
d":-n-::
rii l"r-"*im A;;
Poloponesianul'
,,Carte sau lumtna ", -':lj:;i::;: ocupl
care voln vorbl ti "J"-"tm6toare'
cate nu se o'
dat care
de posturi"
5. Locul
decAt de cele P-puncte' nepomSnindnimic face al.ozie Din pasa$iul din predoslovie, in care autorul vor-
tiierea bdrbii, tt:'?';il;;Z+."?Adevdrului"
"bi"togttt"' begte {t. 2 t) cd din tipiriturile dela Blai au venit ,,si
la replica o'tooo-xa "- "fi"tii ai.ci, in lara noastr5.", apoi din pasagiiul (f. 3 v), unde
numegte pe Ardeleni ,,vecinii nogtri" t $i, in sf6.rgit, din
_- afirmatia dela f, L6 rn cE autorii ,,Florii Adevirului"
au insemnat in lucrarea lor ,,toate cirfile cAte s'au ti-
pdrit in lara oceasta gi in Moldot)e,", se poate afirma
cu sigutanfd ci locul, ulqe s'a scris- replica la tipd-
ritura blejane, este sudul Carpafilor meridionali, Mun-
tenia sau Oltenia.
Socotind, 'pe de altd parte, cd autorul manuscri-
sului nostru vorbepte de mai multe ori la persoana I-a
t: plural despre acte pregiEtitoare primirii in monahism 2
gi ci, in 6leneral, evlavia cu care vorbegte despre viafa
rituald gi despre agezimintele Bisericii noastre orto-
doxe, denotd pe cineva din lumea minnstirilor; tindnd
apoi seama de spusele.qautorului dela L, t7 r, cE a ,,in-
trebat pe mulli Ardeleni qi alli oarneni gtiufi 9i be-
trdni, pentru a alla adevd.rul" celor afirmate de iero-
monahii din Blai 9i gtiind cd in decursul anilor 'de.su-
a ferinfi gi prigoani ai Bisericii oitodoxe din Ardeal
t'i
(1744-L750) mulli din corifeii acestor lupte de rezi-
stenli rom6.neasc6 s'au refu$iat,3 impreuni cu sute
Cenul ovecioe" (la vocativ) se alli Si la f. 7l.r 9i to alte p{rfi.
e ,,Alta este tuaderea mireailor, cind ti cdluglS.rio" 99 v. ce-i ci.-
"Cel
lu(5rim, iar scrie sd-i tundem crucig".,. 10O v ,,{rimiticii cdnd li tund le
: ;:#t"? "T;"".T'ry!"Ti"1in ]ara 5r rispunsuri peotruamlesea hirotooie Arhierii, scrie si-i tuod5. crucig.- 100r.
t *:-.r:: despre care po- 3 Proiopopul Nicolae din Balomir a aiuns eglumer la Argeg. CnluEirul
a III-a ce s'au izvodit' "il"o'ii"ut 'Ardealului"'
lo cele o'tetot"' pooenegte despre Nicodim va ajun{e la Berisldvegti [iud. Argeg), idr Sofroaie la ctitoriile ar-
oenit 9i despre care t";;J;;;bi
;; ;;;"*"i"ot oo"ito l"-a "eptodt'" textual'
ca si
Celener Robaia 9i Vierog. A se vedea mai aou cootribufiile documeatare ale
oosturi, ba tqci to ftt""' ?" -dlt dttp-t tooJ"ttt parului 9i rasul bdrbii" dl I. Ioaaqcu: Ieromoaahul transllvan Nicodira lo fara RomA.aeasc5, in,.Oma€iu
alte pasagii Pe care lt-a l=o;"i;' t'otbeste p" h'l' f' 99-103) nu se pomenesle lui L Lupis", Bucuretti, 1943, p. 366 9i urm.
(despre care maousctoi""""*
acolo de loc' xxm n'
xxrl
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
Dr TEODOR BODOGAE

si mii de Un$ureni,' mai ales prin pdr{i1e-Hu:'':lui'

carte,l? 9" -p*giq{-este".' Ori, atit prin negustorii gireci
nu $reeim c6'nd gi romAni dela Sibiu 9i Fdgira$,' cit 9i lrin ne:cesi_
ilamnicuf i ui ,q'e1'J"l;i;-;;.9i"* "a
pe care o editem trebue tatea c_un?pirArtl d" cdtli, cari, acum incep sE apar6
afirmim ci locuis efie:iiop-erii
{1g,it6,-' Bistrita' ori Ar$e9' tot mai des la RAmnic regiunea din sudul Turnului
s5. fi fost ori la'n-a?iit' Lde- Rosu -p-ute4 primi cel mai- curdnd vegti privitoare la
de
Autorul nostru e informat nF- numai "Floarea
iercimonahii dela Blai viafa bisericeasci din Ardeal,
va.rului", ci $tie ;;;;;i'-dlqtle infocat
,care alt lucrat i;;;l;f'm"i este Gherontie
vlSdichii
. Fagtu] ed autorutr folosegte in lucrare o multime
de cdrfi gi manuscrise, atet romAnegti cdt gi streine
Cotorea, 'p" ""tJ ilt "umeqtenurnele
"prefiler€itorul" lucruri nu se puteau afla decAt intr,una din
a-celuia' Gherontie
Aaron, desigur pe"truca' in Maior si Silv' Caliani' co- -mdndstirile cari
noastre mai mari gi mai in{loritoare din
Cotorea, i*p'"t'o"f'"rr drig' ooporuf in urma preajma Oltglui, ca Hurezul, Bisfrifa, RAmnicul, Cozia
linda satele .r#i:;-n.+;"1 "-t*'i.ti 'cu?"ul anului L744' '
sau Argiegul,3 ne indeamn5 a ciuta'intr'unul .din aceste
kezirii "orrstil"iii";ti;a-;;;
-o *it lui Cotorea 9i a co' -
Duoi "t- .p""t '"'i'o are .de'a
s6
nl"l nu voia asculte
Despre tipiriturile unite 9i caracterul lor vom vorbi mai pe lar{ rntr'unul
leoilor sii <iin iiai,i- p"p"t"t- ma'
dio capitolele urmi.toare.
;:'?e;""1;':-A$;'i"i"r'?LL mai bine ei afirmalia vedem cu
2 In ce privegte, de ex., Compania greceascE.de
comerf din Sibiu gtio-
Iffi;;ilt'"Ltiit, ia i" tipdrind
aceeti aoostoli
"ii csrti cu
-UnatiSi'- ci, ea ouolra lnctr ioainte de |TSO o mulfime de RoaAni lo sAuul ei, iar in
a ll'a iumrtate a veacului xvlll.gi la lnceputul cclui de-al XIX caraclerulei
atata .silin{d "p?J'ii&tTt"a cheftuieli"' iar din Elreeesc se sterge deabiaelea. {A se vedea studiul si actele din vol. xll a
multi bitaie de cap 9i "9^ q""i
fiecate lucru in cutare qi
"studiilor documentelor' lui Nic, Iorga). Asa se explici laptul ca auoai rn
cele date i" tli"iii 'aretand Ramaic se ridici gi reparr de citre aceqti ne{ustori pe la 1250 vreo 4 biserici
(N, Iorga, Inscripfii dia Bisericile Rominiei, I Buc., t9O2 p. I IZ). FireSte rn
I Ist'
I Despte emi$ririle in roasse a se--vedea informafii laS'; Dralomir Contribufii do-
acegti negustori desligurau o actlsitate ortodoxd din cele mai rodaice, A se
oz-B mai ales la [' LuPas ve{ea mai nou N, cau.arlano : L'or(aaisation et l'activit€ culturelle dela com-
desrob. rel,, vo1. f, n' *i'it L"J"
9i
io vol' IV din conf' si comu- pa4luie des oarchands grecs de Sibiu, tn revista ,Balcania., VI
cumentare la istoria '"ttf"" ttansilvane' iar mai cou' D'"studii' Prodan: Teoria imi' {Buc. 1943J
p' 201 si urm, Susfiaitorii unirii din Ardeal au vizut totdeauqa rn compa-
,,ic{ti ist..., srtr", rrnl, n-. rligi o,-',
oiile (recegti de comerf cel mai mare pericol. A se vedea ln deosebi cazurile
€ratiei Rominilor"' Sibiu
1944'
2Cotoreattt-U'''com'Totoi'iud'Alba$ifusesecrescutlalic'rotn'-cat' impotrivirilor (recegti din Braqov; Figirag,.Sibiu la S. Dra{omir l Ist, desrobirii,..
io centrul de proselitiso din Tirnavia' locurile respective, apoi documentele 4r,53 9i 6z din vor, I precum si Bunear
din Alba-tuli'a, lar nai tArziu studiazi 77'47' Colotea intri lamindstirea Sf' P, P. Aaroa.., p, 97-8 etc., etc.
Iotorciodu-se U*" I"i'iT'pti-no"t""t' luptitor cootra schismaticilor qi cel mai 3 Autoiul nostru se exprim5 aga: ,,Am cetit toati. Biblia gi alte vechi
Treioe din Blai' foi"?""ii"i zelos
ln Nov' 1754 de P' P' Aaron ln po' proorocii qi ooi istorii ale Sfiolilor Bogoslovi gi predaniile sfintelor soboari.
pufin liberal ai"tt" "aiog-;it lful"ti' e..numit reese oai ales din pdtimagul raport
sdu $i Patericuri' mal ruulte slavoaegti dec6.t romioesti si am lntrebat Ardeleni gi
. stul de vicar' Dotait iloatlsmotrri Aciliu' la combaterea cireia Iu lnsg'rcinat a co- alfi oameni gtiuti 9i bdtrA,ni", t. 17 r. Intruca.t in biblloteca lut Rafail. strr-
despre miqcar"^ noJi ;;;-t" Ia Bunea:.P' P' Aaron"' p' a35-4s)'
labota ta iarna a; t"il#'t#t-i;;';;t
daloicul e€umen de Horez, s'a aflat, latre alte oulte cirfi romdnegti gi strelae
n'ii tti"i"t" desvoltat la tcolile catolice' se datore$te' in - e .drept, majoritatea de caracter ascetic-mis{ic gi o ,carte cu dovediri
Tot spiritului pe deoparte -pe scurt
""'
parte, 9i coollictul'"" 1"tt"ti' iotre Grig' {vlaior 9i Silv' Caliani asupra lmpotrivitorilor credinfii" ["scrisi -cu m6aa"l, apoi ua Maxim
" Poloponiseanul, o Siaopstr, ur: tAlc la Apocalips aeesta al mdnlstirii _ se
riP.P,A""oo,pt"=dl;;tt;tapublicafiiledepolemicrblijenedintre
ca in restul operelor manuscrise ale -
poate conchide cd €i tn aeeastS. ctitorie a lui Brdncovea!.u
1750-60 tonul ou este atit de ve'h9men!,, sai mai temperafi' Despre e1 vorn mai
erau cdlu4fitl, carl
u1"Jal'tl."t:"i;A;' se interesau de frdmiatirile bisericegti din Transilvaoia. A se vedea J.
1ui Cotorea,
"tt' foaaqcu: Istoricul ministirii Horez-Valcea, la ,,Arhivele -Olteaiein 1935 p.
vorbi. Maior' G' $incai si Petru 295-344, catastihul la pag. 421 9i urm. Biblioteca mintrstirii avea la lTgl g76
3 D, Gdzdatu I Contributie ia relaliile lui Grip'
a'

din lasi' 1933' p' 8' cirfi 91 46 mauusrise. Iotre acestea din urmi cu stihuri impotriva La-
Maior cu Roma' io*'"At"i"'" iriticn" "cartea
xxv
- xxlv -
f,_

r
11

sL
 4

Dt. TEODOR BODOGAE

locul scrierii lu-

centre d'e culturi veche romaneasci
crerii ce editem'
irr-.."" din o-Yo.'-
anume rtur
ln care anurne -G;a se"::
aceste *::tit^t^
--11: jt1 vor publica
11,t,,':1t;
nu putem afirma ctl ptectzte'
l;" "'qr^:?:;,,::ig ,',Iir.lrtT ;; ;::
toatLcataloagel"aJiaitiii*:*,"^":1'":9,L"'li^tiJ#.1* 4. .A,utorul
nistiri.";i:"ffft='i;il;;;j::,ll"ii:T1"5"fi
l?llff $1 -:cnlrurl
('r'LE*e t' -----.---
qat19t1t11. i?ff :."3:
m^nistirilor, se
.;-;ti'.tla itt vechile -;;i-.*"1 "1"
t" I ":-Tl
.- qnaastx directie. Nesemnind manuscrisul gi neldsind in cr.lrsul lui
;'. Tll "::'? "'lrJ " !iii"" :. ^,1" "^"ltl ; nici cea mai srici informalie sau aluzie privitoare la
it 5'1i., Ione ti'-'
;;;*i" p articul ar
:1 l':T il" tt,l"1*11
dan fireete' persoana qa, aulorul lucririi nu- poate fi.identificat cu
'precizie, Faptul cd n'a vrut sE--gi Pune nicderi. numele
".,.,,t1IJ'U',|pTii;i't""*Jh' "i:fl-f"ba
iiii.IUi irl aceasti privinfr' 'no
si ne
far.a si pe
rre deasuora modestiei,
il:iffi; ILE face
ne IelE D4 llE dAndirn
$Andim deasuPra
,earaetetiza in general.-- pe vechii copigti' .
b@rtgu4 !a- "'v-vvv_Yrt cate

nu-gi notau nicf numele "lTi_.uneori

la doud eventualitdfi:
_E
-
ori c5. persoana respectivS. va fi fost un Ardelean,
care, pe deoparte, yoia s5. pun6, in chip anonim, pro-
blema- Uaaliei ardelene pe plan general-romAnescn
iar pe dealta. nu-gl va fi pus numele .p.entru a _nu se
.expune, pe sine si pe ai iei, perseculiilor fanaticului
vlidica d-ela Blaj gi guvernului ardelean,l
ori ci, ceea ce-i mai probabil, autorul finea, din
f motive mai inalte, bisericegti'9i rominegti, sE rirnin5'
necunoscut, fiindcS. teprezenta - punctul de vedere aI
unei autoritili bisericegti.
Prima eventualitate parel dupd cele expuse pin[
acum, mai putin probabilS.
Ca cineva in cazul de fafn un preot sau cilu$ir
ardelean refugiat - peste mun i, - s6-9i Ji ascuns numele
in vremea celui mai frumos eroism al credinlei stri-
mogegti, numai pentru a se pune la addpost de grelele
periecufii ale o-rganelor pcliticil' religioase din Ardeal,
r Daci p6od 9i un om atit de blnnd gi neptrtimag, cum a fost cdlu-
{Irul Nicodim, se temea sd. se relntoarcd ln Ardeal 9i ehiar dupd interveafia
rlspuns" al lui Nlchifor Theotochi protectorului siu, ep, Grif,orie din Ramaic, nuoai cu $reu putu s5. se lntoarci
t*at" !--.] pare ci e 'Pravoslavnicul episcopul unit al i5 acasi, ne putem.inchipui cat. de aspru'.erau urmirifi 9i tratafi ceilalti ,,cory-
tiotrit la Halle irr i-O""'"" Ltehis'n"tui lui Camitlis' unul qi io schitul
"" *##;;'il'"1 Ioraa a aflat E
phaei'ai.gravoslavnicilorardeleni. CLlor(a, Sludii 9i doc. lV' 901 I. loaagcu
ivluacaciului [f 1?06]' 1' Ghighiu ei Arfee'
'o, c, p.
"T;
*-.
380.
Ghiehiu, lud' Arpes ftlJJ']"oi"iryr-i'''a -d"-iaoa"u'i:
pomeni mai los'
g' ttf i-ttnlt de Caoillis voo
9i
5
Bucuresti, 19o4, tr
:t
5
- xxvl'I -
xxvl gi

b
F
D
 ?FP1
I'

DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGTCE ALE PREOTTLOR

D"'TEOgOl ffi ----._-
exemple.chiar itl cunoagte tulburdrile bise_rice-gti de dincoace de mun!i..
e rnai €reu de admis' Avem-destule
-opiniilor P* totr." acegtia a fost gi Iacobn feciorul popii
iiiil;=il*";i.i*#"."r"i- "t .ortodoxe ! Rdginari, pe eare--l cunoscuse ,,de .opil, -p"Man din,
ca vremea_
de alti parte, i""isi "Ji6" 4e'inchipuit' -autorul
mai rnica rdzmerilei trecute,r cdnd (Grigoiie) s'a: odilinit in casa,
unei intregi to.teli:; ;; Ii .lasat nic-i ceaodati trecut titine-sdu vreo igm{late de an". Aiuns maltdrziuepi-.
afuzie la persoana sa' aumai -pentruca' 9i scop de Rdrnnic (8 Mai 1749), Grigorie cheami la sine
peste Carpati 9i'e;"J;*-dt"pt
g";-r.;i;[" Uri"ti" -.id.l""oa -dr-ept un pericol"vecin"'
"ctlttoscut"
.pentru qe tindrul fecior de pop5, ,,il cregtJla invifitur6,,, iaro,
;"5i;*"':"#*lr:Jil-n.*aril_or d" pretutindeni. $L 4rpa ce acesta se cununi. (3_ Nov, l7S4) cu fata popii,
autorul' Stan din Sadu in mAnistirea Sdrdcinegti ain i. Vdtcla
prefdcitorie, in care -
de';tt
apoi, aceastd "oitplicea
sinceritate gi naivitate. loeag ce va forma locuinfa favoritd a episcopului, demi-
nu se ootrivegte J.-r"" sionat in 2t Mat !764" Grigorie il- hirotonegte
;i;.fi*,l.[rli, ""'t"nul
ci autorutr' diacon gi preot in primdvara anufui L760, in vremea
R6mane, deci, ca mai probabil| pdterea
sau cineva din cind marile turburdri din Biserica Ardealului ajunserd_
trebue si Ii fost-'o- p!i;d1ta. oficiald
indemnul ei' Aceasti per-. la apogeu
."tlri"iti- "i si .crii"? la
-c'ie"'
*
l"l" i- t?l a" "i- i'I*t "' " o
i""iffl, i
"ffi#:'#;t eare
Dar, in afard de faptul hirotonirii lui Iacob
va interveni la episcopul Dionisie Novacoviii
3
-
pentru
sa-lr
tJl
-- E-il-;* gl"^iL:nd;''ff#ib
uf,mas d lui
"?;;;
i" fi ?o j'
Teodosie
primeasci de ,,preot adevirat"
t ,,Rlzmerita -
Grigorie credem.
treculi" nu putea {i dec6t in vara gi toamna anului 1?39,.
u,r" cd acest vrednie
striinisrnului dig Rjserictr cAnd, ln urma lnlringerii suferite la Eelgrad, trupele austriace, au trebuit sE se
vestemeanul in il;i;.""ii" retrafi. Pentru siguranfa o.rigcirilor, Austriecil bcupaseri gi orage mai din ia-

i:,i:*r1.":;'-*tii # ;l**';t$:1i,6.f n*iffiepi-

teriori CAopina, CA.mpulunC, ArEes. Cf. lor{a: Gesch, des osmanischeo Reiches,.
IV (Gotha. 1911) p, 445. Firegte cI ia.acest timp
- 9i
incd. multe luni dup6
XVilI. Crescut iJ"att *;ig!qi d"ascdl
i-zsl,-"^r"
Damaschii'
a fost poate cel
lupta dela Belgrad {23 lulie) : granita diotre Traosilvaoia 9i Oltenia au era
siguid. (Hurmuzaki, Documente, VI, Bug. 1878 p. Sa7-57), S'ar mai putea sd-
scooul Ramrri",ii;i"("fi08J teolo$ice ei se (dndeascd Gri{orie gi la pustiirea celor 3o0c Trtari 9i cazaci,-cari secoa-
#i[;;;il'i;;fi;ei;r_.r "lrtilor tnoastre
avut ca dascdl la dari pe Rugi iatrind in Moldova gi intorcAodu-se prin Muntenia gi peste
bisericegti,' GtTfJi" -S"t^ottgtto'-a fost'multi vreme
Ardeal devastdnd (Iorga o. e.446). In orice caz, tecio:':rtl popii Mapr a aceluia
scoala manestire?"scidil c;;i;' unde prin care a putut:
care ln 17.44-5 se distinsese lo lupta pentru ortodoxie (S. Dragiomir I, 166),
si egumen, o u"tiJ"ai;;;J;t;;deleni'
aumai pe atuncea putea fi.,,copil mic", daci Ia tZ54 se cisdtorea tocmai la
SerXcineStii lui Gri6lorie.
r Daoascbia' episcopul ti dascilul' ls "Coa- s Despre acfiunea patrioticd a boierilor olteni, ia fruntea cirora s'a
-t Sr"dtul lui A' Lapedatu este pAai tot ce s'a scris mai pini la Adrianopol ca sd, protesteze impotriva Grecilor devenifi tot mai la-
dus
vorbiri literare" tgoO"(J;-;t.s)' ""i "ptotlt
de drrlouri la literatura ooast'ra teo-'
eseotial despre -"ttJ-a"""fizato' uite cooi gi mai nesuferifl, actiune pe urlna cireia a trebuit sd-gi ceari demjsia
""""t cx vestitele Minee atre lui chesarie'
1o{ic5 din sec. XVilI. ;ril;;;" s5 se
parte nuoai stilizate 9i sI stea retras la o mdnlstire ln muafi (Sd,rdciuegti ?), .a se vedea N. Iorfa r
episcopul dio rzzs-rie6 li n"-"i""r*' sunt lo o4re tradusese'
Istoria Cantacuzinilor, p, 124 qi unu, precum Si acela$: Studii gi documeate,.
si editate dupe "it*oadJtli N' lt'i D"-ttchio' "Precum ftim' acesta prin traducerea' XIV p, XXIX-XXX. Cf. 9i Istoricul eparhiei RAmnicului, p. 141 qi urm.
(Ist' bis-' rom' I[ 10?)' Dar
. toate cirtile liturlic "i'' )i"" Ioogt prin -3 lorfa; Studii gi documeate, lV p. 89. Se pare ci. pe urma legiturilor
,TAleului Evaogheliilor"-1.
i.rfif.It Bulgarul, a "Talcului Apocalipsului",
doui dintAit lui Gri{orie eu Popa Maa din R6$iaari a ajuns lo biserica dia acest sat uu
despre gapte Taine" cele
,,Catehismul" 9i prin 'towifdtura qi ii *olta alte produse - ale sec' vechi.u exemplar manuscris, (sec, XVI)'din Tilcul Evaasheliilor lui Teofilact,..
ades citate ,o -too"tt"t'il""it" -XVtlI -
cate$oria ciror'a' pasa(iile ciruia sunt pline de combateri ale inovaliilor papale gi cari au serviL
teologiei romAneqti- din
Damaschin a".rin. ooloi-Jl-.ai,"tfi ca important izvor pentru manuscrisul nostru.
face Parte 9i manusctisul oostru'
xxx
- xxvlil -
 { DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTITOR
Dr. TEODOR BODOGAE

arhi Peste munli du-

alti strdmogeasce, Ci voi stati in dreapta credintd pAni la
-ce a imbrili5at, ca Putinf ie1 versarea singelui gi s5. nu vd lamestecati cu cei cari
rerea qi framantliu""-'n'it !?1" -:EtA
;ffilJ1,i' Hffi ::'"U, ;. +ri1
:{*1"1" T;
:ii",:l
.*tlfn
f*,*f
au cdlcat Pravila gi au stricat hotarul sfintelor soboare",
Mai departe, pastorala spune: ,,IJniatii au strimutat legiea
ilri' il' un
T -- gi au uitat de Dumnezeu gi cred numai in Unafie, dar
voi s5. nu credefi, nici sfanta una{ie sI nu-i zieeli, ci
odstrat exenrp
Matei Voileanu
rnepotul acestuia
*li:'::f*tu#*l$.l*fr*
q
'sE-i ziceli stricdcioasd de suflet gi nu sfinta Unafle. C5.
se mird 9i Turcii cari au auzit de prigoanele din Ar-
deal". Nu trebue si ne mirim atunci ci Dumnezeu
din Sibiu'' ne pedepsegte cu seslne pentru schimbErile legii 9i a
DuPi lrumosul motto t )^ mare
" t,-1 de ^a+a
ustavului bisericesc, rele pe care le-au adus cei cu
,,Multe ielluri de furtunl
tldl": v6'ntul postul de Sambeta, cu slujba cu azilrnd. 9i cu alte in-
r6t6clred ce ate"
,'$i mal *"t;;;;;it"tl"oroi'.in
' vit5.turi noud.
pe care le-au La sfdrgit, pastorala indeamni. pe tofi sd.-gi tini
autorul pu.to'al"i"'o'btqt" de
"furtunile iarte de loc' predaniile din vechime, si cinsteasc6 Bisericile, ge
:ridicat,,pi"t,atolii"'d;=ii"i-aititu"ea
'i;*E:r&i;-v-qii:iidri; iilugdri, pe popi gi sE se lase de niravuri rele, de
-cari cdutau Prrrr ,i::,''etl!*'fr .g:tii
pJ'a'tE"lenl' ,,cum s'a iniurdturi
mdestrii si prinii ii-,rrr"ti"
Alron a inceput a scoate pop11
Faptul cd multe expresii din aceasti pastorald se
ir, tt"oo]"?raJi"" ^didafii,' cuvinte intAlresc in manuscrisul nostru, precum gi c6o in gienere,
asezal
si norodur in3ii"ll?Ji?
.p"".
.q p""i'li-u".ti.. $i 9u acele felul de argumentare este cam acelag in ambele, lu-
de mingaiere ;i:ii; ri,Lrtg" vizand cririn t ne fice s5. ne g6ndim cd cineva din iurul epis-
*lrtii' ;;;;atl hi" t"i p-t"sii' apoi copului Grigorie de RAmnic, Fi poate chiar cu blago-
didafii pr" J""t-iel de navod' au
slovenia lui -- le va fi scris pe amindoui, Episcopul
cd nu poate n-til;J;;Tii. "" au tipirit
inceput . i*pt'ti'*liti itilt'{t-,Jin:
adeca care in decursul anilor 7749-L764 nu' numai cd hiro-
;;;ii Pii"" dL neadevir ei QoSLeze' tonea o mulfime de preofi din sudul Ardealului,z ci
nu poate s5,-vAneze pe
$i vdzind tl "i"i-""-acesteasd trimita ostagi cu arme'
I Atata doar ctr, exceptind predoslovia, maauscrisul pe care-l editEm
to!i, au .opatti'pt-bi*"t" - nu folosegte termeni atit de tari ca pastorala aceasta, care se adresa direct
s6 tae n. "'.u*'#"si-"a r" "t*:f{ ffil"mti:l"?i; I
i
celor viza{i si lntre nigte lmpreiurari, cari permiteau si violeate stilistice mai
mari. Expresii ca.,tesitura pAnzei de Paianien", "Unitii au cilcat Pravila, au
stricat soborul sfiotelor soboare qi au strimutat le€ea", crez6'cd cd,,daci, nu
r;''i,mi:*:,'Tl1r"'F:";';:i;il;'-ir'ldepertat
p" voi din le$ea
t

se va uoi, aimeai nu se va putea spisi", apoi' lermenii: ustavul bisericesc,

de adevdr, t.rllo"3"'a "tatt"tta-qi
:l

opdcit, etc., pe. cate le int6.loim lo ambele scrieri, par a veni in sPriiinul
la toigoari'
Nr' 32-4' celor. afirmate mai sus.
----;t" fele{raful Roo6'n" tE98' p'"ai"it" misionare' pe care le
.2 A se vedea lista lor ?n revista .Traasilvaaia" 1911 9i la St' Mete$:
2 Desi€ur f,j"i:-1]i;"se'faoies-te't' c1"""tie Cotorea' S' Ca'
"" Relatiile Bisericii rominegti ortodoxe din Ardeal cu Principatele Romine ia
titruse atat vledica f';:;J;i t'
"at"ea'ii^llliJ"'i- "t*':t veacnl XVIil, ln Sibiu 1928, p, 51 9i urm, La sfirgttul andlui 1?60 au fost
ii.ni si c,ie. Muio''^il'a'i"'*-nu*t "r'*;:'tj;""n'"*T i'";;no"""Ti'
-'U;,'1Li;,:",1T,:,T,?;"'.;i;.*";f;i',:;;"";";; j::-;"1".il'5,'.: arestafi de magiitratul sibian 8 candidafi de preot din S5ltste, cari fusesertr
la gcoalS in Ramnic. Ei vor fi eliberafi.aumai in 16 Mai 1761, dupi cum arat5
.inciprtui anului 1761 9i prezentati to |tu,lrrrr"o Protocolul Mag. pe 1?6O' partea lI, p,243 si pe '76t p' 308 si 393 9i docu'
Bucc-ow Ia rr sa ,.pacilicatoare" is Alba' aeatele din dosarele actelor Nr. 178 si 2.0 dia 1?61 ,
dis acela$ aa $eoeralului A' XllI p' 11'
;;"'-i;;;^' st"aii-ii documente xxxt
:- XXX
 1"
I
I
I

I
Dr, TEODOR BODOGAE
I

Dionisie
carer la citeva luni dup5. instalarea eoiscopului
I

Novacovici, .t"UiLl"?ttt" cregtetul Carpatilor $i pe i

o fru-
deasupra . ao,ra""Epi;i; pJi-tt:" invr6im6eite'
i

moasd unitate de credintl pravosr".r"-l.a Ei.to*att"ascd,t

de incercxrile ei is-
nu putea sd nu #iliiiiari"-i;i1tr"litot 5. Cultura preotilor uniti gi caracterul
de dincoace de
pitele care se
mun{i. Ce "ultt*tJt:9q1" direct 9i sub sem- tipdriturilor lui P. P. Aaron
"cea"il'iti'i"-ii-ta"ut-o
;full, "- ltt"ttt ugor de inleles' vor putea' ard.uce
Cercetd'ri ulterioare credem ci noastri este
Pentru a inlelege mai bine atmoslera gi conlinutul
o conlirmare in ;;#i; pii"iltn' Pdrereaprelucririlor cdt\ii,respective c5.rfilor, pe care le combate manuscrisul
nostru, credem cE. e necesar a stdrui pulin asupra
deci, ci lucrati i" Lt"'t'adu""ril"i 9i tot tirnpul factorilor externi gi interni, cafit au contribuit la traini-
din scoala loi DJti'lfrf' --;;";;-tat''uttcitite'de''foarte liatizarea preolimii pir.-cat. cu dogmele noii religiuni
sec. 18 ir, *urr*t.?ti;;-e;t cuni'scute 9i
mulli ciluSdri ;i- preoti - 'nphli--Io trya'tturile' bld' gi la formarea unei congtiinfe proprii, de bisericd unitn.
"";;i;' aftun;;:a mai bine' decdt' ori Firegte cd ceeace pomenim noi aici se teferd, numai
iene nu ,n putn:i
in Rdmnic, ori ;" ;;; i'aiiitii Ji11 i7' ei ::,::to'"t Ia primele Sase decenii ale veacului XVIII, epoc6 in
cdlugdr din' iurul episcopului
ei trebue sd fd iosf ureun care se incadteazi gi lucrarea, pe care o editdrn,
Grigore de Rflmnic.' Trebue s5, spunem din capul locului cd, dupicum
Bogatele gunoqtinle *rspre- lucrdrile
manuscrise 9i in biserica rutean5. unitd am avut o epoei de flu-ctuafii
tipdrite a" ptiJ"iliiii; IG-;"i"tt"i nu ne impiedecd $i qe crizE interioari timp de 125 anl (1595-1710)
ca Lavrehtie 9i dup6 cum am avut una simitard in biseqica Rusiei
a ne sandi ru iar"ti;#i.-"'rt-itii
-ii'H'li"ir' - "i-epo"ii IHurez' degi sub-carpalice {1649-L77L), tot aga am avut gi in bi-
,,diortositottl" "ai"gati-dtl"
tit*a--"i"t mai mult de na- serica unitE a Transilvaniei o crizd interioari 'de cel
preocupdrit. pufin 6O de ani, Dupd. cum in acele biserici am avut
iu r[ ""Jlt"iX'iiti
as]cetici-sPiritualE' un apis6tor tutorat rom.-catolic 9i chiar o luptd nesdbuit6
pentru incadrarea in biserica latini a Romei, tot aga 9i
in biserica romineasci unit5, cei 73 de ani de cenzurd.
-Si
de activitate a ,,teolo$ulu\" iezaitn ca gi intreaga po-
. I lorga: lstoria Rooinilor' VII' 252'
. ^ t,^, de
,^ r^-a-ooq
Cezateea {tradus la'
liiice religioasS. i Vienei gi a statului catolic ardelean au
-
2 Numai din TAlcul la Apocalipsi al lui Andrei
slavon6
11

a lui Lavrentie Z1-

provocat addnci crize gi repercusiuni in viafa spirituAld.
lndemaul lui Teod'osie Vestemeanul' dupi
versiuna a noii biserici din arcul carpatic, $i nu putea sd fie altfel.
1814] dupi origioaluldin
1?81'
zania [f se."'."";';;;itutis'Gee'.fii1'
16411 Daoaschio' p' 572' P-rin insugi caracterul siurnai rnult politic decAt religios,
1704' A se vedea trr'it"it"-il- it*"iuttt lo" la Lapedatu;Teofilact de ohrlda IJnirea fintea la o rupere a RomAnilor din orbita vfetii
- op.r" .rri"p,
$i mai rispdndit . tat"u.d.r"n€heriilor, cite ;;;";; i"i' Lapedatu-o' c' p' 5?81 spirituale unltare- de-pAni atunci, Aeeasta, cel pufin in
tt 10?31, care Pe langieele z "opii se
editarea Evao€heliilor'
a frrrnizat epi""oplrtol ;;;;";;;'R:;ic textul peitru
Tilcului o'a pstut'o lace
mintea inifiatorilor ei" In ideea de stat austriacd,r
Rir.rnic-1?46 fe*.J'*I-;d;u-,*b' i' v' lll' Editarea Gheroatie 9i Gri$orie lo t Igln. Bidermann I Geschichte der 6sterr. Gesamtsfaatsidee, Innsbruck.
Chesarie 7t 1779, cuo voia' ci vor xealiza'o
doar
fusese a lui Da-
1895 dupi t"aao".r" liJa dio litb" greaci' nu slave' cum tr867. Acelag: Russische Umtriebe ia Un€arn, !7ien,. 186?, p, 18-19.
maschin. _ XXXIfi
xxx$
 D'. TEODbR BODOGAE DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

idee inviorati de succesele militare deia-Ffirpitul sec' in eviden!6 sentimentele romAnegti ale clerului 9i po-
'S-"d;;i-E;t"t T';"iilii"i
ivir."'LJ;;;; a" le$iturile cu'.cei din porului unit, in lupta pentru independenfa 9i carac-.
Carpa{ilor eta o do$mi de prim rangi' terul romAnesc al biseiicii unite.'- Astfel, mai mulf:
C;t ;";" _secondea)a,'b^ intr'o anumiti m5suri chiar prin reacfiunea sdnS.toasi a simldmintelor romAnegti
;i*p""t" pl"rr,rtil" de stdpAnire austriaci in Reserit' fafn de c€eace streinii 9i unii din conducitorii unifilor-
:'H;i1"i;;;.;i" lor sun-t conv(r$ente cu ale--puterii voiau sE faci din biserica lor, s'a putut aiunge la opera
pclitice cercurif. il*-"atgJice din Agstria 9i UnSaria' de culturi romAneascd gi bisericlascd de i-*portanfa
- toate influen\eze dupS' epn{tl lor celor elaborate rnai tdrziu de luceferii gcolii u-rd"l.tr"..
cautd pe "a -ptepa"ila' Atunci abia s'au putut exploata cu folos roadele gcoli-
"11i"
cond.ucer.t, irr"e liat-C;i.6t.L
J" a qceslel pdrli {e
biserici ,o*ar"J*;t. reversalii semnate de lor, eari, altfel, au fost, in inceputurile 1or, acelag iu"r.t.
ca gi toate institufiile simulare create in Austria Mariei
Atanasie la Viena + pil*a"ara anr:Lui 7701, iurdminti
Terezia: gcoli pentru intlrit"a
;;;;; Gt'"tat de-aspru ei. iudiciosl condamnate'
lupte confesionile, --\ catolicismului gi pentru.
riii in aceasti privinti'
".*ificative
Ceeace -i-o"i ca rdsp-uns . al congtiinlii
a urmat a
romA- Ctitorul bisericii unite ardelene, Iostul cavaler de
nesti unit"t", " ""."
silendida epope-e .luptei lvl*ltp 9i ren-5sc-dtorul prestigiul"l ""i"ti" i"l"tl*plriuf
:::'iJ'..[;JJotir"" ,"ligio.ri", pe care a descris-o cir habsburgic de dupi eliberarea Vienei, Cardinaluf tcot-
:il;'i "i1"#i;;;e;i't' proi' s' Dragomir' Insde
.;l;;i--di"'aceste $r.ele-isnile, doar
loTici gtia iin elperien{d'9i din sugestiile sfetnicilor
sii, 2 cd. cel mai bun lucru pentru iiterirea gi men!i-,
biserica unitd "; -
liniei de nerea in leglturi. cu Roma a unei biserici gr.-cat, destul
prin iertf"l" ptoltii- aduse peqtru pi-strarea
-6ti stradaniile cercurilor
oermanenlE t"iit""t"a
-;i-ti."'i""sti, ie o ruPe din unitatea t Z. Pdcligaau : ,.Teolo€ul" vlldicilor anili p. 29.
-e"r,tfjtf Inochlntie
5tllii,.- J"i*i;; i'--"-
Micu' -"ptt spre smin-
.

;;;;h1. pr""L".t in multi di"..conducdtorii

2 Despre el, a se vedea mooo(rafia lui Jos. Maurer:
Kardinal L. Graf.-
iirl'"'*"]toi";, " si
.r.i_ificari de conq_tiin{d. 9i atitu-
Kollonitsch, Primas von. [Jn6larn, Innsbruck. 188?.
clerului unit s"ilJa-s" caliani cu prea
3 ln afari de nunfii apostolici dia
flrile locuite d.e ortodocgi 9i de ln-
;i;;'e;Jit;dii;t G'ig'-Maior si Silv' stitutele de propa6laadtr lntre schismatici [collegium Graecorum, de propafanda
lueeferi de
fanaticul p. p. A;;" prZf"t""z6.Lazulcelor 3
servitor
Fide' etc.l Kollonici a avut un buu sletnic '-:r vestitul' srec dia creta Nic-
;;iA;;d giei ii- ..tittl"t cu de.ql-i-n yn€uielti (Bobb)'
un alt prea supus- comnea-Papadopol [1655 -l74of, format ca gi Leon Al]atius la duhul aceluiag
colegiu Erec, Eai apoi profesor de drept canonic la Univ. din padua, a cirei
al cercuiitot ""t?tlll-e;;"-"*
taiziy" acum- 1b0 de ini' acelaec€o- Ie- istorie a scris-o mai tatziu |l72ll. La Padua, papadopol a cunoscut pe invd_
&F ""*-ii iii sub Lemeni'.Pe de altd partgr tatul romAn Const. Cantacuzino, Stolnicul, ciruia ii qi dedicn, ,p."'"-i ca$tiEa
nomen t"p"t" prietenia,.lucrarea sa capitaltr: Praeaotafioaes mystagogicae, padua, 1696, in
".
zura ofensatoarJ L"t"g"lui..iezail 9i a-reclorilor co- care aflrmi unitatea dreptului grec cu cel latin. cartea cuprinde o serie
"
Gnr;-ai';-ci"i, A._Iuii;ii Sibiu, care altfel a fost aea de su4lestii qi norme juridice bune de observat ro rerafiile cu unifii. De fapt,..
de urgisit6, pt ne$ativi darul de a pune la Alba-Iulla s'a trimis, ca lndreptar, rusup exemplar.l diruit de papadofol
"" "d"J "ltt - lui Kollonici. Nilles, symbolae....l, 359-6r. Sfetnicur cardinalului-ltia ce
ar provoca ln sdnul clerului romin hirotonirea din oou a lui Atanasie "c"''i"l
- atitudine a Braqo- Anghel
A-ttim, diotre mlrturiile contemporane' ftumoasa
' (St. p. 25 si urrql ca 9i ai- (Nilles I, 101-3), de aceea a stdruit din risputeri a nu se cilca in picioare-
venilor Stinghe,-i.i. lr., Scheilor, Brasov, 1899
valabilitatea hirotoairei orlentale (idem, II 997-sg) patima confesiea4!{ 6 rim--
nuaata scrisoare. oJ*or"iri sibiao pater lano$ (ia priaos lui D. Sturdzar pulul era lnsd atat de mare, incat, spre a-l rupe cu totul de le4litura cu ai lui,-
Bucureqti. 1903 p' so-i-$t ot-')' iar mai
nou N' Iorga: Ist' bis' rom' II (Bu-
Ataaasie fu hirotonit dlo nou.
curegti, 1929). P' 34.
xxxlv xxxv
 \

Dr. TEOITOR BODOGAE DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

t-'t*o-t
d.e oldpAnde, este' tormarea in-'gcoli catolice sunt episcopul de Blaj Inochentie Micu qi cel de Muncaci
Xi"iuT"??--ir"ilJi, *"i--"t"" - calu$dri'- :"11-1p-": ' :3
tlnlrrr' Mih. Manuil Olgavschi (1743-67). Cel dintdi obline
lalirea si pdstrarea .dela ImpEratul Carol VI (prin diploma mult discutati
se insufleteasca Ii'pJttttt' s6^fac6 totul pentru a se ,a Intemeierii domeniului Blaiului, din 2I Atrg. 1738)
De aceea, C"rad"t'it incerc[ nrimirla lor ei in
trimite tineri '";#;i ff';'il;GJ .aprobarea intre{inerii a 3 tineri la institutul de Pro-
,,Collegium G";;;'i'-ti'-a'tt"""i""1 si in "Colle$ium pa6iapda Fide din Roma (P, P. ,Aaron, Silvestru Ca-
liani gi Grigorie Maior),' precum gi unele subvenfii
f""'#*#rlJ5J?*r,f"Tj''i't"'ifi l?:t'::Fi'ilffil 'pentru tineriT alumni trimigi in mdnistirea basilitand
trimite*nicitlo-Roma" tt Ro-"' Nici in cole- din Muncaci," iat M, Olgavschi, cel care avea darul
:n'a putut :potolirii schisrnatici.lorn 3 s'a striduit mrrlt pentru in-
hl'.f6*jl flfuTfi 1 "lF ll i'i;l':, ""1*i",'oli.i
din idrirea congtiinlei teologice a unirii, ridicAnd la mare
'prestigiu, pe spese proprii, gcoala teologici si peda-
la insistent"r" roi,1"iJJti"""" Janiano-Leopoldina'
unilin-
nominii
3 burse ;;;;;iLz.rtesa p oitp.""tttt
'.n:are -t
ti,,tu niciun Rornin'"
lgiogic5. din Muncaciul, care va primi in L77t drept de
iatedrala gi conducere bisericeasci. anestingheritd. de
Cardinalrri r' "orri t,r'"liia
a
din Tir-
Aceasta p.ntnuJa"lii"-Izos' *"'J*- iur Ecoala
abia durr6 terrninarea re-
rom.-catolici, cum fusese pAn' atunci, devenind astfel
-centrul unafiei in Rusia sub-carpaticd, Tot Olgavschi
navia igi va t"i'i" "'iltt11ii9 atunti ins6' Unilii cu .s'a g6.ndit sd ridice qcoli mai mdiunte 9i in Baia-Mare,
volu{iei ,uko"'t'Zi";;ti L7-14' $i
Ti*id;'f ""iil""#il , Sig[et, Maria-Poci, etc.5

ffi #'H?nffii*"""1i1i'|"""ff
-titii ti"gi"tt eisa se poale ll9riii efectiv
dispret'. r P. Maior: Istorie bisericeascd, Buda, 1813, p. 205.
pe unitj e I. Basiloviits: Brcvis notitiafundationisTh. Koriatovits, Kassau, 1799,
"o
Cei cari -.11,
p. 174.
de educat"" ""-
"i""t-priTii t" institute 'streine 3 I. Biderrnaun: Russische Uqtriebe io Unglara p.51. Olgavschi fusese

----t
'ili*;;itJ;-R"*atti
Ft."rte, pe 1in{tr supravegiherea 'Teologufui"
iezuit 9i a cercurilor trimis de curtea dia Vieoa de mai oulte ori ia Traosilvaaia, spre a potoli
tulburirile religioase de aco1o, oai ales Is L745 si 1?61. A se vedea S' Dra-
' catolice ardelene' ;4fomir: Ist. desrobirii religioase, I' t66 -72i II' 2ll-75.
ce ei-a rd'cut studiite { Sub episcopii tle Eger, mai apoi priroafi, ca Eszteth6'zy- 9i Barkoczy,
I ilt|"";"''::;;nt'luro'"o''o' la 15521 prioulderoman
mai txrziu' care studiase episcopii unifi-de Muocaci nu puteau face nici vizite canonice fdrii gtirea lor,
a*fost loao ci"tgit'-;;bililt'p"t"tti' al rectorului G' Hevenessy' e re-
3'o*;;o"r ei nefiind altceva decAt episcopi nominali sau vicarii acestor prelafi 1 baroni,
intdiu la CIt'i qi Vitti"i"'"iat'-t" "tlitot" cari tratau pe cipetenia uni{ilor ca pe oiqte adev5rafi vasali de pe domeniile
pentru Roma .Ior. Pana $i preoiul latin din Muncaci a ajuns se ceari zeciuialtr dela mAnd-
'"'"-*i I"..u Ferd. lany [t 1?041 lusese ,iscop de Seooerdriaeducatia
comandat [Sirmium] 9i .stirea basiiitaad a Unifilor din acest orag. In aceast6 sit'tatie nu-i de mirare
nio lg'Ooo ti'
-ep dona{i peotru c1e- ci o mulfime de unifi revio. la ortodoxie, cum s'a--lnt6mplat--in 17 O--1 in
cortrite stPrem tt """"^'"+"ttt' ""t" r" ziooo se prevede-au 3' iar din sesul Tisei superioare, A se vedea Basilovits o' c. II. 49, t-t' Krones: Ungiarn
rului - "t-u ttt"'l'i i"iu--" """'"ot- - unter M. Theisia und Joseph II (1?40-90), Graz, 1871' p,79,82 9i urm. Ed'
\(/inter, in rev. ,,Kyrlos" l9{0,.Nr.3-4.
r*' The.olosie' 1880' p' 783 ri uro'
1?14cite12bursen"tt'"-t"ftff'ot""i'toJa-o1'sarbi'"tt'tf'Nilles-I'29-31'
362. Acelas, t' "Ziil*nti]i'p"*"ftr'' t"tt ttt"-ose ia ritul latia si pentru tre'
5 Duligcovici: Schife istorice dia viafa Rugilor din Unsaria (Rusii sub-
5 Afarx' t""'i""i"'i carpatici], in 1. rusi, Ungwar, 16??, lIL t85, citat la Petrov o. c. I, p. 54, Aici
ce(ea ciruia la 'itj'!"" -
in y1$erea'"""::J;'.3T;:Tn:t?tli"':fi; :ln Maria Poci [slav. Priaqev] s'a refugllat in iimpul rdscoalei lui Fr. Ra-
*tlt in cercurile catolice ale' koczy [I ierarhia uoitn [Iosif de Camiliisl, Muacaciul deveniad centrul migc5rilor
.;';;"t de facto' 9l' Tltt* l' t-95' de reveoire la legea veche [staraja vfera]' Abia pela iumdtatea sec' XVIII
era recunoscut, ""ipG"
6A,P.t'o'liiji"'*rpentruistoriaili.i.i-.ot-""rpatice(inllmbaruss)' se iat5resc unitii lo Muncaci, In Maria'Poci, lntr'o relliuoe mai plini cu po-
"';:';;ilpJ i""111tt" siudiaza ld Tirnavia lntre 1725 i
pulafie maghiari rom.-catolicd, a trebuit sd-si afle mormAotul neastAmpiratul
I (petersb*, ,rou,, n. Micu Kleio' Blai' 1900' p'
?'
'vicar al uoililor ruteni, €recul din Chios convertit in Colegiul glrec din Roma'
'-2s' A' Buaea : r""tJ*tiil""L""ii'
xxxvl - * xxxvll - lv
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

tfi PAnd ce vor sosi insi. dela studii stipendialii lui

r$.i !^' ?ii : 'ft-*l"l, Inochentie Micu gi-P, P. Aaron, cu care si se poati
-ir.T:t#,",it"&'i;, ""!iii'i#'; incepe- activitatea de susfinere, in scris gi prin gclli, a
f:"i3,'h:*:1,Tfu [1"9;"':g"lii#t1"1'{::*:ii {ogpelor catolice, misiunile, coloniile pi scojile cond,use
Tft de Iezuiti gi mai apoi gi de Piarigti au iost factorii de
initiere 9i familiarizate a clerului unit cu invd.tXturile
cele loi. _Firegte cd procesul acesta mergiea cu anevoie,
i::"""..."'3.Jt*'",rrn"tiff i1"t,ilJ*i"""-n*:'.:l date fiind, pe dgoparte, alipfuea str6.ns? a Romdnilor
Y,"nffft fafi de traditiile trecutului ortodox, iar pe de alta
'?fiH"JiA"#i;:::i..i,'r:]#:h'.1.1i?l'','iti' f-aptul, cd cei cari veneau si in7liehe pe Romdni in noile
'r,?#':#-fi dogme, ori cereau.din- punct -de vedere teologic prea
multe, ori veneau la ei in haind streini, unEureasci
'l*"iT'fff:rFft:*'.}*1i]','il ori nemfeasc5, fapt - care flcea odios in ochii c-onnatio-
nalilor pe- cine studia in astfel de condifii. In sinod.ul
*#lii*;*,r+i;'5lilk+?*";f """ p{63
diecezan din 25 Mai 1?39 finut la Blaj, Inochentie-Micu
s'a vdzut silit s6 ceard a nu se mai ldeoga in crezul
l?'-?-
i:?#hris3:ffi3:"r+'ii#r "' bisericii unite alte _dogme in afare de cel"e 4 purlcle,l
iar, intrucA.t, incd 4" p" vremea lui Atanasie, sL irnpu-
::l3;r1r,:?i";,"tffi 'lftrli*Hiiii{r',"'i:? I
sese ca norrnativ de bonducere, contrar condiliilor-de
unire, dispozifiile iuridice din opera h-ri Nic, Comnen-
Pap.adopol 9i indreptarele fixate la Viena gi Estergorn,
acelag Inochentie eere a se recunoaste si pe mai:de-
tff ***tig#;1[]li${r":$*"}$''e
fanaticei opere misionare
desiEgu
parte^valabili_tatea normativelor din Pravila hela TArgo-
yi9te...t Cat despre-amestecul nepermis al ;Jeologiulii,,
Aaron, iezuit in treburiie bisericei units- arnestec peni-ru in-
din drurourile lui lXturarea cdruia a'; trebuit si lupte mult Inochentie
l'a $isit acolo iotr'unul
I
----:----- -;;;,-a"..ii t1

rosir de caoillis, q"

re Kollonici Micu Si F, P. Aaron.- se poale spune cE existau
si cafe va activa ut -':':;,
n" :l :ihJi;":t-:n:"1'J'"T:':l
;;;JnLm pe la "ullt't" S. DraSomir o, c' I'- anexa
{:
t
foarte seri.oase nlotiv-e de ingr?iot"r. d" a nu se
Lrec, Isaia, in oPef,a
"', """:;il;;
&
la catolicizare.s C6nd n'a rnii putut rdbda, Inochentfe
"iu"g*
imorr pentru patima cn
ca]"r,'lrf.'i..-".lrt ri nesibuit, losif de e amiltis
iNaevsle$V,

3, p. 11 si A. Petrov.:;:^;"".* ,lt oo ,,in partibus, de sebasra,.

a.
a excomunicat pur gi simplu pe L Balogh, fapt care,
schimbd haioele o" tt"'*orr; :lri" plec4 ra.Zemun
in altele ,c nepustor 5i poate rr roma-
""-r.1 pe.lAn€d indArjirea nobilirnii catolice, vJcontrib:.uli a-i
cu adoisistrati" pt"!",."t*'i"iJut -,nr" l. sarbeascS 9i murt succes t

rio iara Bel{radului, ?;"--i;;"rt"".::T:l: " l""ilr oeotrrr a avea mai I I. M. Moldovaou : Acte sinodali Il 82,
o"a"cd' lstr'un loc :""r;:';s; ;oo"-)i;hiflt.ate iheotoki [t 1800] rn ,,pravo- e ldem, ibldem; Nilles, II 546.
in misiunea lui la Kutct'' fu tradus curind in roma- I 3 Abia desfiin{area tn 21 VII 17?3 a ordinuluiiezuitaduce indepXrtarea
rsspuns-"' tl'?ii ta Halle ,9i." .ut.hi.mului
tlnil"r"i,'.rt-" tipdrit tn 1696
slavnicui o coobat.r",",..::1:,T:t1-::,:":.r. *"*
"
oeqte' Rispu"Tl l-l^.u ftusese 9i in 1. ruteani] de caoiilis'-d:"9t"^t; "teolo6lului"' altfel ciae ptie c6fi vlidici rom6ni gi-ar mai fi sfirgit viata in
Ghi0hiu qi; chiaurile amare ale exilului gi eire gtie ln ce situafie s'ar mai afla azi bise-
i" ti'".",. ,: t, '_11i. N. to,g, : Doud. otoiit* le mdnistiri'
rica rom6.nE uniti, sciie Z. Paclisanu; Din istoria bis. a Romdnilor ardeleni
mai vorbi' A se vec' 18' .Teolo6iul" vlddicilor uoifi, in Analele Acad. Rocr,, s. ist,, 1923, p, 171.
:i';.;;-B;"""eqti' reo4' P'
_ XXXIX _
_ XXXVIII _
 .|

- DESPRE CUNOSTTNTELE TEOLOGICE ALE pREOTtroR

Dr. TEODOR BODOGAE
_ .$i t-otqq-tr incepAnd- dela_ Ioan Giurgiu-Pataki 9i
face vainicului ierarh imposibile continuarea luptei Inochentie Micu pdni la teologii cilug{rii
9i 9i sf. Treinii
i"i-ql reintoarcerea irL fari'rde.teolootl iez:uhl' s'a-mers de dupd jumdtatea sec, XV[I, Iofi gi-auTdcut ini\ierea
Cand, d"l. d.pt"atntu
in Catolicism in aceste gcoll conduse de lezaili gi mai
tdrziu.gi in celg or$anizate de piarigti 9i alte ordine,
l''il;
ffi: f#;i."11"1ffi ii i**:'.n"r; Corpului
gcoli infiinfate deodatd cu venirea, dupn l7OO, in numdr
tot rnai mare a Ungurilor, prin aproipe toate oragele
in Sibiu tpr"".'io"'i;;;;;1"
;;; nd'uc =iiJf"'i"'s3-*
"atuatoarea
lui ie zuit Ru d' Transilvaniei.
D om nulu i, r" it"i'Tt#;#
etor u
(cu ocazia re'
t#;"d;'e,-;t;i';i ;;?;1"" in Alba-Iulia
din manaCalvi-
Colegiile din Alba-Iulia 9i Clui, reinfiinfate imediat
Iuirii decltre"";:;;;ilt-i" dupd venirea Habsburgilor in Ardeal {1694), prevd.zu-
;i;;
t"tita"i "" Putea
""t"dralei'
1 6 : L t.. ),.
i" r.u"#i'"-sef inu se tulloeonott^ii, "r:' ""ffii
serd, inci dela incepgtul reor$anizdrli lor, ca, si pri-
measci. $i pe tTnerii de.rit gi na{ionalitdfi diferite.tAga
slotimini dupe d6rAmarea. t"ltai"tii fostei mitropolii se face c5. ln tot decursul veacului XVm aceste in-
:i";H;iiri ai" l.t"'cetetii Alba-Iulia' p es te
i;r"ai?et-i- stitute numird o mulfime de elevi romAni,' Cel din
aduei
ib6'il;;;";;;i;i'e;ii'd*a"i ^u1iti
ia parte it';-i;tIiilf tittt"ovantarea
""-l?,'l-
noilor inta- ,dlba-Iulia avea la 1718 peste 100 de gcolari, dintre
cari $i acdliva Romdni. 3 La Clui au studiat: Alexandru
sd
iit"ii -ale castrfii: in care. au u*fr: Bianul, cunoscutul istoric Andrei llia, Romdn din
;At;; suferinle romAneeti'
^;;;'il'!h1ait
" !i:"'ta,ffffit"fu;fii
Ia 1698 n-u a fost Stiria, o apoi Ibsif Cotorea,o Petru din Daia, fecior sau
connationali tt faptul' ci nepot cunoscutului protopop Avram,{ din prima iumi-
vorba de astfei d;" l"ttili' As" se expli'cd
t" "ig"t'iz" ta*p-*Tii," tate a sec._XVIII, Ladislau Dobra, fratele fiscalegului 9i
chiar in sinoaitJt-Jitpo'u31!ia " cunoscutului protector fanatic al Unirii, E lrafii Nicolae
lamurire p" nu insernneaze papl-
"J!,-"t*"i ilrl?mPla
:Ati..T bitlet"-"'a dace (T'-Micd)
9e
ca cineva cuT-1
-- a oprl
I Nilles' I 187.
sd incerce 2 ldem 362, Acelag ln ,,Zeitsehitft fiir kath. Theolo{ie" 1880, ?83 9i urm.
i;:t;;';ii,ii"il"-'q'i*a dau- copiii.la. gcoli rom'' . 3 ldem p. 455.
sau a lua in tai ;;1';;-$i
catolice, ali ]7ze a cerut imediat rapottarea { Promovat ia 1732, cI. A. Veress I Bibliografia rom.-urEar5 I (Buc.
p. 182. Probabil Alexaadru e f:ale cu protopopul-viear al Bisericli
"iooa.,T'oiii Jirltt"a de misuri'o
eazului r"
1931)
uoite, care semneazd la siooadele din fi2a, 32 si 1759, A se vedea to I. M.
""titiiiii Micu Kleio Moldovan, Acte...
- t P^"lttaou i Corespondenfa d'in exil a ep' loocheatie 5 Autor al mai multor lucriri, lntre cari ,,Ortus et progressus variarum
Bucureqti, 1924'
2 Hurmuzaki, Ffagmente"' II 8Ei Nilles' l' 452'4' in Dacla (eatium ac religioum", Clui 1730, L764 etc,, in care se cuprind date
3 l. M, Mt1d";t;;;;ie" l' 103' Se cunosc cazurimultiple deTransilva-
"commu- multe ln leSttur{ cu laceputul uairii religioase din Ardeal.
in Secu-ime-si in pdrlile nordice
ale 6 Frate; probabil, cu Gherootie, care
nicationes it sat'i""' mai ales
106 sluibe ,,mixte", 'ra ii studiat la Alba-Iulia 9i apol
niei. La clui numai ioTi';';;, [rzrei s'au'1inut peste la Tirnavia. Veress o. c. p. 179-80
"o
Corr"iosi de gtavele lor erori' Valahii au
lnsofite de cateheze ;;-;tt E"to'
de-al lor (ca sub Fr' 7 La l. M. Moldovan.
promis ci de va mai cidea it Ctlt'ioi"- ci.direct "'e-uJpttot
catolici' S'au impdrtit atuaci 8 Intrat dela vdrsta
de 1? ani la Iezrttli, La&slau ajunge profesor de
vor [ace'
Rakoczv lI?) nu oolui-t"'it'"" tridentioe, iar valahii cereau ru{lciuni
de Iilosofie qi teologie do{matici ln colegiul din Clul, predicAnd io liobile ro-
neste 50o cruci in tii*i-"irJ.r1liei mdai 9i maghiari adev{rurile calolice pria multe oraqe ardelene. Moare 1t !764.
latin6'
Jr"'it. iE"t,i. de Lovola si a€hiazmi- apro'- Cf. SommervoSel; Biblioth6que de la Compa6lnie de J6sus, III (Bruxelles,
a p. ivlaior, ;".;'-;t"';,is, m:r-d?li3au: Acte 102' De Prea mare
nici pe la L113' Ct' Z' Paclisanu: 1899) p. 197,
piere de papistagi"'rr;atl'io"-t ""oiiti p'Uni{ii
"Oin l"t. bis' a Romaoilor ardaleai' 41'
XLI
XL
 DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
Dr. TEODOR BODOGAE

Dim' Kassai din plr{ile 'de pildi, cd oameni, cari $i:au uitl! obirqia romaneasce,
si Moise Dragog, din Turda"
ii;il'9- ei; Blai' desigur -din .,curir au fost David Mariaffi de Maxa 9i Petru Dobra,
Solnocului,' Gh.;eh; Aaron de Bistra' cari vor lua, ca protectori ai Unirii, m5'suri atdt de
familia viitorului';;-it;p';--ihtodot violente impotriva-fralilor 1or, meriti a fi calificati ca
i;;i;G "pi*"p"lui,- etc'a si scolile infiintate
nigte renegati periculogi.'
De irnportanli mai Tedg9'a sunt Dacd idealul gcolilor, in care s'au Pre$ntit preofii
de iezrriii in Tg.'tfr"t'i tiTo;]' 1t' ti*is"ara (L7261'in -uniti din pf,ima iumdtate a sec. XV[I' era atAt de
strins legat de pro;efitism 9i de linia politicei austriace'
ii:i:#-"".'r',?.1i#,,*"{:a,Yffbil $'=r'}Fl*
(iozgt' Bistrila (17 tll' urmeaztci nici atmosfera, pe care tinerii clerici unlfi
{1634},Carei $i:;1\,'B;i^-jl\at;" Fireqte 's'au silit s'o formeze in Transilvania, nu putea fi alta. In
Sigtret (tz3ol,.qi .iil"" *ti mdrunie in Secuinre'sfost mai aceaste ordine de idei, in le6i6turd cu ceeace ne inte-
cE in reglunlre ffi;;9;itttd,iomineascd planul reseaze aici, meritS. a sublinia sursa de inspirafie a
compacte, s"olit. t' u't'' p"ttti .sa'si desvolte
tipiriturilor unite din primii 6O de ani ai veacului, in
""lttJut
il;':;;;-hLf ;":;;-';"?,T,'it':T$il"1?:tll3lit1l"i -Biimul rind cele pe caie le vizeazd manuscrisul nostru.
Firegte ci 9i in acest domeniu, ca Fi in-c-el-al educatiei
ffinfffi:t'ii:r'ril';;.i; au contribuit in mare ms;uri qi' piegitirii eleficale, su6lestiile 9i modelele- -vor veni
la instrein.r".d" it*inisrn a- celor ce le frecventau' de
-pes1e
granifn. Lucrul nici nu putea fi altfel
de care ne ocl;lpefn'
Aga s'au instreinat, pentru epbca nobili' iar allii din Deoarece in ofensiva lui in spre R5.sdrit, mai ales
o serie intrea$d' de-.tineri ^"j"tlJ inver$unati ai invE- :in insulele grecegti 9i -in Polonia, Catolicismul post-tri-
ei vor aiun€e *tGat"ii-"taf -dLincat nu e de mirare' ,dentin a aiun. la convinEierea ci citadela celei mai
iir'i'"ir"i1;i%#;iil";;;i"iG'7 mrari rezistenfe a Bisericii-orientale este viata ei lifurr-
:-
, C"t aintAi promovat 1n t746,cel51altio L747' cf'Veress'
p' 2o2-3'2'18' ;gicd, ritul gi tradiliile ei, s'a formulat teoria aqa numitE
a Promovat in 1751' Veress o' c' p' 227' i ,,perpetuului consensd' intre Biserica Risdritului 9i-a
3 ldeo, ibidem'
El a finut b L157 7a .Apirsului. . Piin traditia sa gi mai ales prin. c6rfile sale
a Nepomenit la Buaea t P' P' Aaror"' p, l_4, rifuale, Biserica risiiit-ean[ ar recunoagte, nici mai mult
tJt"e'o'ile Citolis-''lt'i dupr lectiile dascd-
Clui o prelef"tt o"liii-llli'"
m.1,_ Geiser si gt. Biro, prere{ere care nici mai putin, decit intreg arsenalul de dogme gi ino-
riror sii din crui , ,Jr;;;so s'a studiat mai aotr-
s'a tiptrrit in acelal;o:'Vt;J;"' n'31'Pe""t "e buexprimi atit de aspru ,devenit un al ll;lea Nicolae Balomireanu Si unul din cei mai convin$l impotri-
ietei concluzii se
nuofit aceaste ptobl#a' i""nt- ale Banatul' Criqaua li Mararure$"' I'' 600' witori ai Uairii Si ai Catolicismului, care domina ln cercurile conducitoare
prof. I. Sirnionescu ti'-"ftt"li"taia' ,transilvine. Iorga, Sate 9i preofi, p, 146'
sPiariltiitt"l"i""i"laloceputqtotit"jioBistrifa'SiEhetgiCarei'
lor din Traosilvaaia (t?73) 1 Studiind ln gcolile iezuite 9i nobilitAndu-se, amdodoi $i-au pdrEsit leliea.
iar duptr ."pti-"t"" ordinutui iezuit 9i "*poit"t"" (i?86-18E9), Satu-Mare
au preluat "ooa,r."r"l'rl-ir"i iittu -a"ii,Tioi$oara ipentru. a tmbrtrfiSa ritul latia 9i astfel a aiung.e comisari regetti. In aceastii
d't' ro"poiiiz+s -ttzol li'ceul dirr Arad'
(1?s-8-1863), Milro"ifi ;;-;;d;" pe cel dio Oradea
,situatie, ei. suat numifi protectori ai Unirii tocmai peste re6liunile cu populafie
iar-premonstratensil rromAneasci mai compact{. Ase vedea S.DraSomir, I r?3-190; E. Stoica' ln-
dela 1?73-1886 cel din Baia Mare' Rooinii' Clui 1940'
1699-1?85. .c' "" v"ii';;"-"ilr' 'f'-'rt""'-Pi"'istil si $ormafii privitoare la protectorii Unirii, ln ,,Revista istorictr" 1933 p' 155-8'
rom6aizeze' dacd au de teroare . dio biserica transilvani din anii
6 Dovadl tn ii-itft a- utmi ele au trebuit str se lor' A se vedea
.Nu e o intAmplare, cl refimul
-a
r"
p"ti"-pJio-"ottot' care.trtria "ft si la elevii L744-1751 tocnai.atunci fost mai nesuferit, ciad s'a oimerit si colaboreze
prin firmd, Liceului G.'.' Laz,' din Sibiu'
""f siui'l'T"I:il;fi;^;oog"ri" .cdtiva renesati {P..Dobra,, D. Marialli de Maxai, gi 6luvernatorul Haller care,
cazul celui aio
sisi"' ts*a ,era rDai mult geranan.glpolon, decit uagurl cu un vicar gcolit la Propaf,anda
mediu compact romanesc, Daniil
,nd insr acasi dela C1uj, lntr.uo rFide.: P,-P, .Aaroa.
Margiinai's""tioatotli-atttoaiatfanti'catolicizantealuilaochent{eMicu'a _
XLru
xLII :
f
d
5:
$
.E
t
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PR.EOTILOR
Dr. TEODd}' BODOGAE
nu ar fi fost nimic altceva decAt un lanf de fdrddelegi.
gi de celemaiabominabile fa-pte om-eneqti,t toate acestea
:xgl,:L?,?:T:[1&iti,1l;',1il,{!til.'.:F'ii"x?*:t
d'tll-t." loc dultE drept pedeapsi pentru indrdsneala de a se fi opus
i" Lit,righi" ei ;i.L#"J"r"i-a" p".'t"triiilor i" supremafie universali ale papilor.
;;i;; -" p'rigttorului' Tipirituritre destina te edu caf iei Unif Llor .af I 3u dintru
Punctul,r":.^';^"3,1Tt"f irl]hi"n:ti"ifl'.8,':tl? incepul catacler unilateral, proselitist. In L644, vestitul
custide al Vaticanului si ablolvent al Colegiului grec,
::::t:?i:n:Tf,?;lh'l'*"olJ'""1lli"*":: jl.*r";"s Leon Allatius (1586-1669) publica la Paris o lucrare
in. doui p[r!i,t in care se lecenzau, din punctul de
elpremati" "?l:ii;;;';;ji;;'ir"''-a.1" ra' acer.sinod ina vedere al celor patru diferente florentine, aproape toate'
t;
iffi I ul,'"slJ?;;;;ia c6 ""p' " i*p r iulu i cr et ctulile de slujb6 ortodoxi: I-iturghier, Ceaslov., Minein
e e
- s

J"na'"a,it,;'""::Ti';:i:i-Altt:::l-i:'??"::'itlit Triod, Penticostar, Octoih, etc. Toate expresiile, care'

pdreau ci fac mdcar alu-z7e Ia punctul de vedere ca-
;'i"l"anf f#3":4".!I:'%'H;i";#;"'-ft iolic, erau scoase in evidenfd, pe cAnd pasa$iile cu in-
vntniuri expres ortodoxe erau provdzute cu obserwafii
":uFJr"lLl1Tli;"iui;-ry.."o"li' limuritoarel Peste 4 anl acelag invdfat cilugir publica
1".'X*:":l;,?lf:";;iltt -'d9"
cato-l-ice
li ,i .l tuturor a" p" -"-"-*oti' 'tl'T:'.:l
si unite din impe-
se explicd' de cunoscuta sa operi ,,De Ecclesiae Occidentalis atque
riui habsburgit l"I -cl;;ontie'cotorea prelucra Orientalis perplttta consensiofrQ" n" in care se adunauo
din trecutul mai vechi gi mai nou al istoriei bisericegti.
fulrfflJi*;t ""'i". orientale, rnirturii pentru suslinerea adevdrurilor cato-
lice, afirm6nd, in ioncluzie, ci intre eele 2 biserici
'i.rrii;r,r:ffi f#f; "iii:g;':*:"1"*'":H'THt?,'? n'au existat deosebiri esenfiaLe, ci o permanenti, con-
sonanli 9i inleleSere dogimatici, O a treia lucrare
1939"'
christliehe Osten"' Re{easbur('
r Cf. lo deosebi opera colectivtr "Der
rom'-catolici si in care ie face deatAteaori' I Se pare ci chlar si ln vrenurile mai noi, dupd atAt de multe Si'
publicat5 de teolodi ,t "'"*tiii"ti tl" -i"it"'i"-ului catolle ln orientul' eqtuziaste studii de bizantinolo{ie, pirerile Unitilor despre lnsemndtatea spiri-
mea culpa, fatl ite -tttl"i;;;;;;;:' siT' BodoSae: Din istoria' tualitdlii bizaotine nu s'au scbiobat mult. A se vedea, de pildE, A1ex. Nicolescu :'
vremilor de-atunci $ dt-;;Jt ;eia' A' -se "edea qi urm' Din treculul Bis. ort. cu reflexii la timpul de faf6; Lu$oi,
t"t'i i6Jlt toi' sibiu' 1943' p"2 6? L925'
bisericii ortodoxe at It vol" Iu tipdrittr foarte- ? De libris ecclesiasticis Graecoruo, dissertationes duae, qlrarum una
2 ,,Hisloire ao des Grecs"' 6 pdrti
-ttaocezd
""nittt lo Orient (Paxis 1677'' divioorum olficioruo potiores et usitatiores libri recensentur, altera Triodium'
adesciori la vremea n"i;:lt
all*J'"t"i""e oulte limbi (o tradu--
1678, r67s, t782, t6E7":1";'
;; l'loi""'"" galse inGherontie f6cea 9i coo--
Peoticostarium et Paracletice {:Octoih) examioantur, Cartea a fost foarte mult
Fireste ci'ieroo' folosit6 peatru propa(andi ia Orieat, bucuriodu-se de numeroase editii.
cere Eernana ro aeoi"gt=;i;-lsa|' a Rooanilor cizrrfi 9i ei tn 3 In 3 qdrti, Coloniae Aglrippinae tK6lo), 1648. Edilii utterioare; Mainz
sideratii elegiace nt't"Jt"Jl"il
ti-""-a"ni"1abile (?) ln
J^it"t"""it'lor' peottucl n'au vtut sd rimio[ 1665, K61n 1696. E cea mai cuaoscuti operx a lui Allatius. A se vedea despre
noianul lntunerecului schismaticia Grecilor" se-
L p,435-71'
'dg=o" el d. Legrand: Bibliofraphie h6lienique du XVII s., Paris
lnvtrflturile Romei' a':-li"i' Pasa6ii la Buoea: P' P' '895, frecegti gi a
opera lui Allatius e cea mai vestiti lnfdtiqare a istoriei schismei
allit sub Nr. A e0 t" "tJt'"itt""*-ir;i";"
il;il;;'c"ot"rx attd lucrare "despre
Aaroo. . p, 371-3'r"t?t""i""t lai prelucrat Coto'"" gi oistoria bisericii orto- teoloXliei post-bizantine; deaceea multimea de scrieri de acest Cen, cari au mai
poatl pe'tru a continua a_pirut in Apus, au avut-o totdeauna sub oehi. Firegte cd Allatius a scrisr
relifia sl obiceiurile f"i"f]tt'' dlnn--l?-.";i;;"'" filcut prelucrarea' Mai'
mult mai ault. lntre altele au fost mult folosite tratatele sale I ,,De.., perpetua
do*L de dupn 1453' N'am putut '1" -"p''"eoedeqi
articulugurile price*' Pe' care aL a Purlatorio consensione', Roma, 1655 si ,,De octava siaodo Photiana"' Roma'
imoortabti este lnsi l;;"" "despre care va fi fost de'
1o 1746 1a''""jJ'"'-ttl"t itnu -odt-lt 1662. Cf,,gi L. Petitr L. Allatius, ln ,,Dict. de Th6ol cath". l, l' 830-3'
"cris-o
i;;;"";-; in "Floarea Adevirului"'
"titi""ta xLv
_ XLIV
,'i
j;
I
I
&.
 l
DESPRE CUNO$TINTELE
D'' TEODOR BODOCAE

sunt totug_i numai incercdri palide in a imita spiritul

..Graecia orthod.oxa", tiplritS' la Boma L652-9'
sublinia
p_olemic desvoltat in colegiul- grec Sf. Atanasie
3i-#i" i';1t';d;ik;-dil-;i- 9r9s6 p-uni in.ac!iun'" sfir-
2 tipirituri' Spre
q1*- ales in Colegium Urbanum -de Propaganda iiFid".'
mai
litol -ri"tii, Altati-u.-";t?"ait- sclrte toate mirturiile Dar s5. revenim, $tiindu-se cd in cei 2O de ani de
H:id::''#i ;#il;e in rianuale
si s6 discute -*"i'*"1t- controvefsate,
to"tl---pt-""t"1e ca astlel 1ede1e in Polonia, Petru Arcudius, (tSOg-tOSjl-"
".: ;A;:-"";;;'-si convin$erea alumnilor folosit incE inaintg de Allatius pe scare intinsE argu-
H mentul ,,perpetuului cen3ens" iri convertirea celui mai
din ColeSiul grec t
ii tG""titatea punclului de vedere infocat dintre ierarhLi ruteni uniti cu Roma, Ignatie
romano-catolic.
- --
U;*aqii sei au continuat 9i exoloatat mult opera fq:.t (11613)' ei e_tiindu-se cE at6.t iafE de Greci, Zat ei
fald de Slavi metodele.misionarilor Propagandei impu-
.-dit"t"" fireqte cu
,marelui inv6!at, 6;.;-;;-irceplr5 - orien- neau. pe'ldngid arma politica, 9i {olosiiea" tipiriturilor
ffii;;;i; la"r*il""t" -. -l"tti"at a- c6r!i1or
ei .mai mult
litur$ice.
p-olePi93 pe-
;il.; ir-."rri*r t
ceiebra gpere de delsimare
a desf5gurat-o Dosoftei pe pimAnt romiuesc, unde d pekecut i,, total vreo
26 ani (cf. D. Stdniloae : Legiturile patr, Dosoltei al Ierusalimului cu J6rile
;f;;ui1;i;'b"i;'il"i' instituliilor orientale Tr791a clE 0t,lpalttis Roodae. Cerntrufi, 1929), Mai mult decAt Meletie pigas ($16O1) 9i Citit Lu-
9i romane)" este numa-l unul din
karis {f 1638], Dosoftei a editat o mulfime de ogere poleaice iaedite ale teo-
ft;ffi;i:slit"iril."ti"li
"-i.t.rfti"i
d. ielul, in c?r-e era rrriviti Ortodoxia
loglilor glreci de dupi 1054 9i anume ln 3 tomuri vestite:
multele 'I-6p.o6 xata,\).apiS [: tooul impici rii], lagi, 1692.
"*.*pt"
rdsdriteana. Repliif"'iltrilifth"t Nettarie ei Dosoftei- T6p,oE d1&nr1q, [: lomul iubirii]. Iasl, 1598,
.ai lerusalirootoi,"'l.ii;;:t lipsite nici ele de 'r'iolenta' T6p,og yap?,i [: tonut bucuriei], Ra-nic, 1?05,
Cea diotA.iu este o cor'lbateredirecti a tezei lui Allatius cd laFlorenfa
de Th6ol' Catholigue"I' 1' col'831-2'
' t P.tit:. P, Allatius' in,Dict' orientale - editii lnoulfite ln sec'
s'ar fi fdcut o impicare dreapte si adevtrratd, a li-a arattr adevirul curat ar
2 Dintre editiile ; ttF & s:luibe.
nit"tt"' Graecorum' Paris' Bisericii- risiritene duiir isvoare mai vechi ii noi, pe cand a III-a, oai vio-
-XVII-XIX - mai "toL="t"t?t" i-""n"iogitt "i"" manuscrise vechi 9i lenti, discutd evenimentele de sub Fotie, pe care Apusenii le prezentau cu
164?., Venetia 1720, tea' lI), ficuti pe b"'" -ii-t"ti"t
note' cu cea mii lnverguoattr patiml.
provezutd cu multe Eubea intre
3 OPeri it'oiiJoi Frangois Richard' activ in ' insula a crrui operl Despre Dosoftei s'a scris mult, Din parted Catolicilor mai cuaoscuti, e
" acuzatiile lui Fr' Richard uoaoglrafia lui A. Palmieri, Florenfa 19o9, p-lintr de invective gi patimr, Diatre
1644-73, Rispunsul t;;;;;i; -
doctor dio Chios'
va edita abia ln iili' f" Paris - il va da ioviteitul literatura Greci a scris frumos Hris, Papadopel; Aooi.}eog, Ierusalin, 1b07, Desp.. .o-
'se care' e-uaoscdcd bioe Polemlcl tivitatea lui la mia' cetituia-Iagi, cf, Dao simoaescu. Le monastdre de cetn-
scolit la Pisa, Gh' Coressios t+1654)' qi lucrdri de teologie poremici. tzuia, Ioy-e_r_de culture de l'Orieat Orthodoxe, ia tev. ,,Balcania,,VI [Buc. 1943t
llom.-catolice, a mai ,;'; -"iF-; de_studii
iath"" p, 357-365.
CI. Enile Le(rand "' '''il is{:i'i ei A' Palmieri art" ln *Dict' de Th6ol' t A se vedea cele 4 volume pentru sec. XVII gi 5 peatru. sec. XVIII
.III, 1E47-8. ,
{ Nectarie (+1669) a scris ua tratat "despre st6pduirea Pl9ttj"PeB' R'
- care din Biblio{rafia elenici a lui E. Le{rand.
Dosithei'in 1682' la laqi' Bianu-Hodos: s Ledrand o. c. I 104--8,205-16,257,260, 3O7, 342, IE
J-a tipirit urmagul terr io "t"t'o' {tasciscaoului Petru Hispaous:
2Lg-232..
V' l, 25L-258' Nectarie combate lucrarea 1o chip oaiv oridina supra-rra-
3 ldem, lll, 212, Arcu&us era urr polemist redutabil,
dar prea veninos,
Theses de primatu
p"pt"' f" care se- sustioea Opera lui principal5 ln ceeace oe privegte aici -- este ,,De Concordia Ec-
Iu ttadustr qi ln limba latini oi clesiae orieatalis et -occideutalis ln septen Sacramentorum administratiooe,
',turalit a puterii pap'ail-Oo;" lui Nectarie
ceeace indemai pe cutroscutul istoric dominican in 7 c{rfi, Paris 1619, 1626, 1672. Lucrarea e o polemici lapotriva operii
tipnrit:t la Londra to'-iZOZ'
contra schisda Graecorun''
St. Le Quien (+l?33) ;;; ""-i"tu to- "Paoopliachristiasorum orientalium ab despre SI. Taioe a arhiep. de Filadelfia, Gavriil Severul [f 1616]. Despre G. Se-
Paris, 1?t8. CI' M'J";;' iitoftgi" dogmatca 192?'. l' p' 516'
veiul cf. studlul lui M. Juglie in ,,Echos d'Orieat" 1613 p. g7-lOB. Acelag in
i."i".r" catholica dissideotium' Roma' (+ttot) a fost cel mai activ diotre ierarhii
Theol. dogm. I 501-3. Ia rominegte se pare ctr Mitrofan, episcopul Buzlului, a
Dosoftei l.;;"i;;l"i qi tradus sau prelucrat aceastE carte la Bluzdu l7O2 sub titlul ,tnv{fltuta despre
"1 ofeasivei spre Rllsdrit a Protestaqtismului
{reci ai tiropului ," i,ioiJ .".tra parte din aceasti rupti de aperare a ortodoxiei ? Taioe', reeditate (se pare) la Rimnic 1724 ptecua ti la IaSi 1732 9i 1745.
catolicismurui. c". *li *are
xLvII
xLVt -
-
 'l

Dt, TEODOR BODOGAE DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

de Aenul celor de mai sus-, era. Iiresc a se introdtrce dar",' cu miile de exemplate,' Iiregte addugdnd la
activitate'
si fi-""i aceleaqi metode dece - sus Kollonici va
ele gi note in genul celor de mai
In 24 Au€. !7O!, dupi .Atanasie An-ghel fusese lisa ca un testament dorinfa de a se-tipdri cdrfi de
argumentare din cirtile de ritual a dogmelor catolice,
'..uiliF'*ii:;Jh;n'mi"i?"f"*r-t:'1""T?i:
-lost La Ruteni a realizat acest plan Iosif de Camillis 9i
F;;;-J;;t,
'aliilli'ti'h. J !i"*n al ColeSiului gre:'. ceran-
'rgreceascir precum ei sugestii pentru Man. Olgavsehi, iar la noi episcopul P, P, Aaron,'
"i"6I
#ri"iailJ;ili;;;; F"p"d"i"l ii raspunde ci tipdri-
;;;li;'?;-;;#;;i;V"n"t-la tare ei scurnpe' dar
'u"t
;b;- ;;d" i""" 1i" gj"*, j-"#:,t:s*l *ii.,,.ti.,
,[cf. D. Gdzdaru: Studii italiene, Iaqi, 1934, I' p,83 gi urm,i Fr. Pallr Le
cortroverse tra i Mioori Conventuali e i Gesuiti nelle missioni di Moldavia,
tffif tl;.J,i"utui 1l:px'li;i Roma, 1910 p, 6, 6, si I. E. Naghiur Catehisme catolice romdnegtl in sec.
-- toate
Sf in chestiaPif ;ii"''d;
-"d""t .XVII-XVIII, ?n ,,Cultura cregtiai" Blai, 19a3 p, 593-601f acestea arat6

sDunand.u-i ce 'tt" a marEiine pasagiile con--' pe faf{ ci-i vorba de Bellarmin.

ii;;;:il'ail "iltl" illLt; -q2e

grecee-ti' ael -cum a ricut Cele din Un{aria 9i Trasilvania par a li traduse dupi P, Canisius
I+159?1, sau ceeace-i mai probabii dupl vre-o edilie obignuitir prio Aus-
si crr manualele obignuite- in pentfu cagtigarea
coiegiul. dela^-foma'" tria. Ele sunt: Tlrnauia 1696 [aecunoscul), Alba-Iulta l7O2 [,,Pinea pruo-
xt.i"li;1"-;; ;"r putea folosi usor cilot" ed. de L. Barany. cf. I. Muglea ln ,,Omagiu I. Lupa9" p. 619 9i urmJ,
ortodocailor, "; ii"-ia-li1ul lor inai mult de
cat Sibiu l7O9 lctrlitere, BRV I 4801, Titnauia t726 I[ot$a: Studii pi doc, XIII, p,
61. Celelalte de mai tArziu nu ne intereseazd in acest ioc, $tirile lui Kathoaa
la orice. {Hist. crit. re{. Hun{. toni 38, 890-8911, Nilies [L 3721 si Nalhiu [o. c. 598] ce
De fapt, in afarl de Catehismele,n Pg care sJa superiorul lezuifilor din A.-Iulia 9i ,Teolo6lul" lui Ataaasie [1?05-1?16]
in$rijit ca se le traduc[ $i se le risPAndeasei "tfr Fr. Szuoyog ar .fi editat ,,typo valachico Tyrnaviae L696 et 1726, typo
latina Cibinii 1709 Catlechismum valachicum naiorem r.-cath,", sunt lnci aeld-
---f Ntll"": SYoboles"' I, 13-14' murite. Titlul Editiei db 1726 spuoe: uCatechismuqu sau lnvifiturd cregti-
2+-9. i" "i*"t"r .scrisorii',
z ldeo,, p. ll#"d,"J;n"i:31iiJi?'1": oeasce ln folosul aiaoului tusesc dia fara Uosureasci dat afari prin os6.rdia
un spler
f,ai-ilpi=E"""1:Tlr_*:i#..ji j:tlf
r i"sit dJ-sib ieascurile Unpro'Vlahiei r,U"g;rTF,ffi1"$3":.*'".Lli'.,!1"';
-.oniioue
gi osteneale MXriei sale d. Ioaa losifu de Camillis..., iar acum ln folosul nea-
rnului romSnesc ln l. romAni lntoarsX 9i tipAritl la Sambita-Mare'. 1726..
lTiailtir: 6?'."r'1ii;li;-ciiariir"r" ?'p'J"p'jt in scrisoare' Pasa- Cu alte cuvinte, avea de a face cu o operii de a lui losif de Camillis, Sd nu
giil" se vor adaota'
L.ti-irrate Iie aceiag operi dio 1696 [9i l7O9], pe care o combate Nichifor Theotochi
3 tntrucit ,t s'au tradus de misionarii catolici oai mult .qi de care am porneait alqi sus ? Noi credem ci da.
"n"tiJ-E*c
R''-gtn"trnirr (+1621): Dottrina christiana breve r Sigur spre a imita pe Br6.acoveanu, care dispunea, traducind 9i tipE-
Catehismele C"rdiaalultii dottriaa christiana [Rooa''
(Roma 15971 si Dichia;ziot"-oi" ""piosa della pe rind pe Maxim Peloponesianul: ,,Cqrte sau luminE" [text {rec Buc. 1690, trad.
acest invitat iezuit cunoscuse- si schismaticii din Veaetia
15981, deoarece XVil' vol' I'[V; editiile rom, Snagov, 1699] ,,a se da in dar pravoslavnicilor cregtini".'Desigur cd acest
i"E'aod c" sec'
[G. Severul".] si p"l.-i";;:;
e' o' f
'ii"i'
: u'm""'i ci la inceput ei ia frrile rooa'ne t
principal isvor al manuscrisului nostru de care se vor pl6.nge deatitea ori
;;;;;i-; I'op"e"oa"i--Fld"l
in aceasti-p-rivinti un episcopii unili 9i misionarii iezuifi [cf, W,- Schmidt, Stiltung des Theresianischen
L.U."-io trebue c'a fOst mai mult tradus' Ne lipseqte
Waisenhauses, Sibiu, 1869, p. 92'J - a fost tipirit de cei doi sprijinitori ai
IBRV I' 532] nu
$
la Tirnavia
studiu serios. Cel tradus r" leis de Gh' Buitul ti
to 17o3 la Clui [BRV I' 4401' Bisericii ortodoxe, BrAncoveanu 9i Teodosie Ve5temeanu, cu {Andul de a veni
e cunoscut aicl el, rrf"i'L"aiti"a ficutl de lezuifi
ln aiutorul spirituil al frafilor de peste munfi.
{ cele kadus. di-o,i"io11.rii minoriti ai ciao{trilor Moldoveni adec6r $
s 2 Veress : Bibliogralia rom,-un!;. I p, 29. Kolloriici voia, prin obligafia
' l: 1644 lui Bellarmi'!"-trad' de Notto' *
ce-si lua Afanasie de a scoate din cler gi popor catehismele ,,in fundaoen-
il t 1677 "Catehismul
iDotttt;I:il'i;it';'1:, tiiq' v.ileiio"io' tipa'it la Propaganda'
III; itia'bJ"li"t cu Evanghelii' !7ad'..Za.voli' &
t-
talibus et essentialibus vitiati", si combatX Si cele doui cErti: Chiriaco-
lY z l7L9 Copia "Do!!ring!l' dgoa v ' rlluzlo' c dromioaul 9i Bucoavna tipdrite 1n 1699 de Atanasie cu meqteri de pesie eunfi,
Y ; 1777 Ca-tehiso, Fr' Minotto'---' E
cirti cari cuprindeau crezul gi doctrioa veche, {dri filioque, Se plAn! de
it t ligz Catehism L. Pl' Porcelli' F
!;
$
aceasti nesinceri, unire a lui Aianasie, ou numai eredinciogi de ai lui, ci 9i
lc
- xlvlfi - I XLIX
-
it
(
$
t
 DESPRLCUNOSTINTELE TEOLOGICE AIE PREOTILOR

putut cunoagte tipdriturile de acest €en, iir limba la-

tind sau slav5, uz,itate cu siguranfi incd in sec. XVII
gi incegiutul sec. XVIII pentru convertirea Rutenilor
din Nordul Ungarisir tipdrituri dup6 care trebue
- ,,Florii Ardeafului,,, mai
s5. se.li inspirat autorii ales,
cd Gherontie Cotorea aduce din centrul de propadand5
6. Isvoare catolicd fela Tirnavia mai multe isvoare d6 aclsigen ",
totugi putem spune ci lucrarea
Una din eele mai fre|e, .-dar 9i mai
revelatoare
cereetatea ma- -BIaj a iegit dintr'o serie de modeleieromonahiloadin
anterioare si cE
orobleme , cari "; il; ii l"getttte
ti".a; "to
si-a cules autorul la ea s'a lucrat sistematic ai dupn un plan bine stabilit. ''
iruscristilui no.trl ";J";'a"'
ii1"*U"terea preopinentului ' Se pare ctr tratatul {Traktlitlein), care cbmb{tea,pe la 1727 lltfteaptin
informaliil. Ei -*t"liii; satele rtrtene din Nordul Unsariei gi pe care autorittfile comitatense erau
siu unit ? :atolicilor 9i unifilor'
invitate si-l configte cu orice pret si si-l lnainteze conducerii bisericeqti.
Am vXzut cd preocuParea -celor Catolicilot-li:":l
ouncte' citate serlp-
rom.-calolice, are ln vedere o polemicit ruseasci. H, Ign, Bidermann: Rus-
de a se aduna itt'lp-tiiitt"l 4 sische Umtriebe in Un{arn, p,6, 44, nota 3!.

turistice, patristiclv;i?il ;attiL" dL

ritual' a fost per- 2 A se vedea mai sus. Despre caracterul exclusiv proselitistic
ai dds-
nafionalizator al acestei gcoli cf. varsik l Le probldne de la nationalit6 d-
I'Universit6 de Trnava, Bratislava, ,938. '
Hffi ::lil|ff
K;il;i"i'' o" aceea' clt toate e6' n am
ilia[L"lt;l'L:'"J-#,"'n*:xi:;:$??:l!r.si"!i":l'f
3 Seonalim ln aceasti privin{6 cazul predicii
,,lmblAnzitoare,, dela Bo-'
boteaza aaului 1746 in MiaSgturul Cluiului finutii de eplseopul rutean Mih;
l."uifilor din Traosilvaoia' t' Kani' 9i episcopul unit de rit armeao Maa. Oigavschi t1743-671, Rectorul colegiului iezuit din. Cluj, I. B. Szegedi, a.
;"*t.."1 cetot'dooe tipdrituri se va r6spaodi
O. Virzirescu tNilres r'"zor';;i';-in""l se tipirea {iostruc{ia Nr' 10 al teologului finut io l. romAnd o cuv6.ntare savanttr despre adevdrul celor 4 puncte, iar
dupd ce eplscopul a sfiatit apa la Someg 9i a tndemnat prio prolopop ca po-
Catehisoul "u,. tot-"i "it'o"i tfZOZ) porul sil se linigteasctr, sze{edi a mulfumil episcopului lo aumele poporu.lui (l)
iezuit, la Nilles I 312)' avut tipo€rafie' a$a c5,
s Vrerne de 5o de arri' (1699-1749) unitii n'au
vorbiadu-le de Unire aga de frumos, lncdt ace$tia strigar{; ,,Ah I Daci at,' avea
uneori 9i pentru edilicare sufle- qi ooi preo{i a9a de lnvE}afi l" (Nilles, lI 5i2-3). Nu trebue si triilm ca Szegedi
sunt obligafi .e toto""i-"Jii n"to" 't''ibu Cf'-O' I. b"!ata'Duic[: Mici studii era rector tocmai pe c6,nd reodor Aaron de Bistra [fratele episcopului ?].
teascd numai cxrfi ttnutitt"' JJ-t""1t'-
-S-tlio'
l"g""t tssr' Nr' 60' Asa se explicx susliaea [lo 1'757] printr'o disertafie publici [care s'a si tipnritj adlv;rul celor
re
istorice' lo ,,Tele€raluit"-=t";' ?tt' RAmoic' BuzEu sau Bucu- 4 puncte, [Veress Biblio{r. rom.-ung,, I p, 2341, Disertalia se out}lea ,,Doctrina
desele pla,n{eri ale loi ;;;il;'F'-"a'ti congtiiofa preofilor unifi' In soborul din chiristiana",,, ca gi traducerea latind. {apltuti tot in lZ5? la Blail a ,,Ir"age-
regti, cari soiotesc ot't "-titl""t"f
lor
Sambata-de-ios din zJ ;#' ;;A "piscopul loan Pataki se plao$e Rionic "pintru turii cregtinegti" dln 1755 9t 1756. Si nu fie o le{d.turi intre predica dtn.l746
--qeqte ciduiii, catele ; ;;; ttol dt ryrao! dio Tara Romineascl dio 9i cirfile din 1755-57? In orice caz, in broqura publicatl in litiaegte, nem_
de .cele 7 iaine" (1724' cf' mai sus)'
te$te, slavonegte 9i romAneqte. [Tirnavia 1764, Yieoa 1175, pociaev 1?69 si
ei se chiaad "rotetat"'al'"lt]t];;";; Iie laoirean' Iielapopi' Peci l77al a aceluiaq M. olgavschi, veuit sl linigteasci tulburarea lul sofronie
hotirind ctr oriunde;;;J1; Jara Ar.dealulut'
dela toli s5. se ia ai "a t" iie slobod
a o {inea nimirui' cXci au invitdturi in pErfile Saimarulul 9i nordului Un{ariei brogurl care are multe puncte
(:r'-cat') si a sf'soboard"' pen-' comune cu ,,Floarea Adevfuului", cf. Nilies,- Ii E?0-895
. ca acele cari sAnt io "t""ott leCii crestineSti : "f S Piinea aceasta""" in loc ranf5, 9i cuvAatarea dela llindgtur a lui Sze6ledi, ba ii va - fia folosit qi
cu siglu-
truci zice cl se sliatel-tl- tg"+t'*f prinit cuvintele
r' M' Moldovaaur Acte sinodali' lI 110'
aiutat
Fitkey, rectorul cole€iului din Un{var, tn imprejutimile ciruia inctr se aflau
Ferd_
de; luafi mAncati"' ttn*r"lui'T"Ii ca anexe' la Cate- schismatici de combitut. (Nilles, lI 8?0), Insrrq episcopul latia de Eeger, Fr.
I Misionarii iezuifi aveau fixate' incl dia sec' XVI' ca al lui 'Sirmondrs
at Barkoczy, a compus 1n 1749, cu ocazia unei vizita{ii canonice intre Ruteni, o
chismus Romanus trs?+l"i"-L-rn"ot"te -ilit"i"iiJ' tipetite tl 1659 la
(+ 1651) si in deoseuiJ"-iJ"tti"t""p
-J"i"Litot" de "o""i"iJ-irvt""iia1 n'asatiteni 9i Apuseni' ,,Instructie peatru Rutenii unifi" [rezumati la Nilles, It 896-8911 avAad 9i ea
cttdintl itit" cuprins aseroSaS.tor publicafiilor bl5jene. Ptrcat ctr rru se cunf,sc mai multe,
Propagandtr, punctetJ ct"ttJi"-; fost puse ln vedere 9i
Firegte ce asttel,de """;;;;;f "tot"" ; "u
;?;-tai""" la Nitles' I tipdrituri sau manuscrise similare, folosite in Nordul Unsariei !
-misionsrilor cari au'Jit'riJ"ri"rt""silvania"X
LL6-21. LI
L
 I

]i t
.:
i;
! DESPRE CUNOSTIMELE T.EOLOGICE ALE PREOTILOR
Dr. TEODOR BODOGAE r
Dup5. aceastd scurtd predostrovie, ,,Floarea Ade-
-vdrului" are
i: ";i"i:l-TJ#
gi, firegte, plinul este intocmai gi in fiiaoo-
*fi; ;?ff ,ffiT "j" #'i. #'";Tffi antimisele
se_risl -
r!r1 ,,Cuvdnt inatnte"' gi apoi un capitol ldmuritor,
- credin{6".' In ele se 'aratd
th".' 9i ca orr.tilu'" va fi t"ltJ
".,' tttt-numai
erat.r
si cdrtile care-i *d,espre
t care rdcit
cd iporunca pdcii
intre fiii 9i t-rafii
de pe la bisericid;"d"1"'f"iP' A'aron 9i colaboril:::i
.gi. dra6iostei, tare s'au
necesare ,nr" tj^""tt":;;;'il'necesare irrtocmirii unei ve- blsericii noastre aici i:r Ardeal", a indernnat pe autori
1ui aveau toate "G;;;6ie uniri"' a ispiti Scriptuiile, spre a gdsi pricinlle scad?rii'ace-
riliciri bibliogrii'f;^;';e;;e;"tilor "sfinteiAdevirului" stei pici, Drept aceea, cucernicii ierornonahi au
aflat in cuvdntul Scripturii, cd. porunca unirii se in!e:
Isvoarele tolosite de- autorii "Florii Ele sunt: trege in ale: credin{ei, nu in ale obiceiurilor,. teremo-
sunt indi".t. pu'!;;it"*il-;-a Predosloviei' niilor, posturilor qi in alte lucruri dinafarH. Pentrue6
1, Biblia dela Bucuregti' 1688' ,,nici o schimbar.e sar: rnotocosale (?) nu se face in obi-
2. Ttiodrtl, impreunat cu L747Strastnicul' Buc' 1747 ' .ceiurile iegii 9i. in poruncile sf, Biserici, pentru care
3, Penticost;;;i; ia*"i" Qecte t743)' acel pdrirafesc euv6.nt; adecd lJnirean ar putei da pricind
Rimnic t737'
-itgii (Pravila)'
4. Minei-l"iJ"gt'ion' de nepEciuire gi de urAre intre fra!1". -,,Se cade atunci
Tirgovigte t652' a ispiti gi a vedea in stihurile credinfii, de cumva ceva
5. trndrepi"tt" smilteald s'ar gisi intr'acel cuvdnt {.Jnire, fiindci sfinfii
6, Mnr$nrit, Bucureqti 1691' Parinli_ pentru unirea credinfii ne inva{6 a ne ruga
7. Octoih, R6mnic 1742' la sf, Litdrghfi". Deci, ,,nimic din al nostru dand, ii
:8, Molitvelnic' Rimnic t74L' rrtirnai sfintele invEfituri, precum in cdrfile noastre le
9. Liturghier' Bucureqti 1.747' vom aila neschimbate, intr'iceastd cdrticicd adunAndu-le
10, Vie{itl Sfinlilor' Iaei L.682-4'Bucureeti 1678" $i ca intr'o oglindd iubi.torul de spdsenie cititor vdzdzt-
du-le, sE, cunoasci rnai clar invi{dtura sfinfilor Ferin1i",
11; Cliuci ;;-A;i" inlelesul'ui'
17q0"
L2. Tnvd\dturi ereqtine$ti' Sna$ov
d!'pre "
Sf' -Liturghie'
Trad" RAmnic (1730 sau !161 ?) avdnd la paS, 38 sluiba aecunoscutE a

13. Inv6!;;;;; l'Jiii""'"'a

:sf, GriSorie Palama.
Cazanii, RAznoic 1?48, [pag. 112-13 I filioque; 369-323 sf. Ioan Novi].
t^gi \OOZ '" Liturghia. Rimn{c 1?59.
Liturglhia, Bucuresti 1?60,
lsocaeluE citre Maria T?*I.::::'t-:,::f:';'i.":Tt::51
Psaltirea, Bucuregti 1?59,
t! Cererea
cererea lui rnocbentie
poeorurui t:":l'^:i,i p. Lrrpal: Sttrdii, conf . gi com. Psaltirea. RAmnic 1?55.
pubtice lrrpotriva n"n"::;i"il;.;;;';ir"
:ublice ;;;;;;; ::: o. Aaron a forfei
n. A'"oo
b. rortei publice
pubrice Euhologhionul, RAmoic 1758,
ist, lv, 219-21' D:"t
lV, p. zLv-aL' Y:".tt::.. '-:^;-^ ti^"r ,
- -^-ani-
por
oomeai. Ar
.Ar trebui citatS. aproape Gramatici moscovita, Rimnic
mai e iipsi
ou a 1?55.
;;;;;' ,i^pu'^r"u sL uniri"Dragomir' Carte de rupiciuni, Bucuregti 1?53.
i"it..gu"r""t"rea prol' S'
Carte de rug{ciuni, Ra-nic 1759,
2 Dra€omir Il, 196' etc' Orologhion, RAmnic 175-r.
3 rn celelalte tiparituri poleoice d: sub l'-l:,lj:bi"fl"i3],":: i.,?11;
.i,',':f;: Patedc slav, Carlovit 1?61,
o"","u]
neascd., ::.
ed' I lI
;"::'fr
li fi rsrrar r uJ:::::'x-:::':"';"I?;il'',i"i,','??
trad' ;i'#^; .ro- vedea in alt loc. Octoih, R6,maic 1750,
mai mare (tre'o 27 "'e.o- t Atata doar ci. maauscrisul li zice ,tntiiul pontum,,, De Iapt, ele tra-
o biblio$ralie 5i "-"llI^U"1., +1616?o^ vremii. Asa, lotre
;,:"1i,:"["ii:,"";:'.;;;:';l::"::i:*:.1J.'::'K,""#';i:1,]:i:care :teazi tot ,despre credinfi",
[r:,1'".::1"J""':l;:il"D"':H"'T:;i:i;T'.s':'"'*)',,'ffi ]il',l":i: ro ? Ed. Bobb, p. 8-18 cuv6,nt inainte, lB-23
.:'l::
despre credioti.
Stat Y'5ff"JJi'T'"i.'i'i'.?
|f"f <tin ltuoaPcslc' "' -"- '- '1'*
; I*.-T.,:::t'
--^-:.,-+,
reperiuntur errores :'*u:'u"'
: - -
."""L.iioil""Tidei cathoticae adversi

-Lll-
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGTCE ALE PREOTILOR
Dt. TEODOR BODOGAE

aceea"'patru stihuri' o
pravosl'avni- n'a venit decdt dela Dumti.ezetl,) (lucru, pe care fiecare
,,Aflat'am, .d1.Pt trebue i5.-1 creada farl a mai inireba], -autorii trec la
"*' cre9t1n1:-
cilor
cilor cregttnr:- .t -, aq*o av'
-,-^L2 care
patriarhul Bomei vechi'
se a'l[
azt se aIlA susfinerea propriu zilsd. a celor 4 puncte, Mersul ideilor
se poate u$or urfflEri din textul manuscrisului nostru,
") ",rmca
R".;1 p, ..
ut t":;":ff"ffr"ffi
'" =t*iii"gf*i# ft':"j
:-:"""::: 11;rg combate aproape toate punctele expunerii dela
Blai, la care mai adaugd pentru afirmlrea
n",cede deta rat6l si - brtodox gflfsvasicitate
dela mai
clard. a punctului de vedere
Fiot ?""Sii*"i "ri"i
izvot i ai la R din Lavsaiconul atribuit lui Paladie 9i - din r6.nduiala
''*' --.^i^^^ ul"ti,,Tu#i
r"'J."*tl|;""r'bl;:l?ff tunderii preolegti, De aceea, vorbind de isvoarele de
, care s'a servit autorr.ll manuscrisului, nu vom mai in-
leni "j-",,-.a.
painea (l) az
sista pe lar$ asupra tuturor surselor, pe care el le ci-
all
'"' 1i"1,13"u.- cei ce.*o1 o'effi*,."33';11.,u1
de unde' aup*
teaz6, expres sau in formi de aluzie, (dintre care noi
am identificat unele, la text, in josul paginii), ci vom
avut picate mrcifi';i.il l;:
"it?tii"t' pe care-cet
o vre-me, ii ,cot'i"ititf" 9i laptele'bune' remafca doar cAteva mai importante,
iii'r. i"J pentru iatteii"' o stinS6cie pe car€ tn?nu- , I._,,Carte sa! Iumind ci drepte douediri din do€-
mele_ Bisericii Rdsdritului asupra deighindrii Papi-
Dupd .. i""l*a' "o ;\tpli--""[- diai natural
scristrl nostru "?t#t;" '
Unatia) 9o'-i alta
stagilgr; de prea invifatul ieromonah lViixim Pelopone-
sianul, t traducere gi tip6rire de Antim lvireanul, mAn,
s6 arate ce, ,roiit"--t*"t
'ci aceastl *Jiitp (a iVdelenilor)i
.g--zica-
decit eredinla ' 91 creQtioi"'
bine, cd zicelt el.omul ouaai daci se face uniat se mAntuegte" ? Iar mai de-
*ptavoslavnice parte, rispunzAod invitaliei protopopului unit de a-qi pirtrsi credinfa veche,
t-r"r-.nii: ,,Biserica noastrll a-R[-strritului"' mal'
J; fi;;ilJ crlugrrii [ni""r perrt'o a induce el cdlu{{rui fiigiilregaa lutreabii : de ee? ,,poate pentru a lru ae mai tochina lui
ei altii de acest iel' Hristos, dia priciatr ci s'a suit Ia cer, ci sd ne furchindm papii, cI a rtrmas 9l
oult lo eroare Poportlpio" pe vremea 1ul
Vu [1g00-1g23] care pdstorea
al xrvrea rBeaedtct
ge pimant ca Duunezeu gi cap vXzut al Bisericii" ? Cat despre lelea ce o
,. Htl""lJ*':;r'e;*"; fineli ,au vedeli ci finefi le6le bdlFte Si ci trebuesi v6 uuaifipopibllfafi,.?
Ci bine ar fi de s'ar Il sp4ozurat o piatrE de moartr de 6lruoajii ce-
""oi.1Jl:T.%;"'T"ficut- caitea
xrv' 1'720-o5e!n"ri peotrur
vraibl'- luia"mai
ce v'au smintit pe voi". Cf. Uaafla sau le(ea a t-reia, ia ,Bis. ort. rom.*
"'^ri gilceavd
-?:':::1"i::":"":"*1,11'*":l ti
oacea si dragostea t" iiu*i"l"
ili-Jn"'' toi'a"tt- ""-"icuvint' care afi-crezuf," 1883 p. 503, 5D8-9.
t Nu se cunosc locul 9i timpul aaqterii acestui important scriitor grec
cnte'un
ruoioegti
.x"t dact ,,aticiupit at"-I""*" c&:file voastri't tot-ti luoinata iovittrturi a dela fiaea sec, XVI 9i iaceputul celui de al XVII-lea. Io f590 era la studii pe
ci vi ajuttr",rotttlri"?al?-"U";ii" ou ne unim cu voi"' Dar l6a{d gcoala glreacd din Venefia, uode polemica intre Rnsdrit gi Apus era
Sfiolito. Pnriati? "S''"rl"ii"l-tare €r:sim.1oi "a
nu'*tt'"1"11 oai acuti dec6.t oriuode. Arhidiacon, dascil 9i mare loglolit al Patriarhiei di
atunci cum se f ace .u :Hfit :"T:;:"iti:"t"i:'; Alexaadtia sub Meletie Pigas 9i Ciril Lukaris, apoi profesor 9i lredicator in
*t'"1* ?'ffii$Tf a"'u*in md
sptrsenie'
im ",i"*-t"-".lii",Yi:i'll
oit cun dt-ao potutl'o'"ii"'iu"Jt' "d q9": "i
i'"
ur
uoiali ca voi" ? cit
i"tt
fdrl aici o socoteali"'
-tot f2nina (tftt-l5), iar pe la 162O in lerusalim, uqde va fi scris ,,Manualul"
s:u ('E11erpc6coy xoqr& ro0 cXiopacog r6v rccrccocdrv), tiplrit abia la.169o
despre Uoa$" "o"""i' l" 1; 'J" nu s6n- (in l. gr.) la Bucureg6 gi tradus ln l. rom. ftr Sna(ov 1699 Maxim lgi va
'Xi"i"--t3jti
;;-"i; ne"a'ittoiii'' oici ale A'puseollor' - cu ctrlu(irul
ci ,'1u fioefi cuo tt'L;; fi petrecut ultiaii ani probabil in Polopoaes, dactr ou e ideatic
care scrie lo 16.44 Si 1645 in mdulstirea ddmboviteand Gorglota (metoc al
i*' v i s ari o n
"'"f ,'*i' ;"i!l""ii" :":ro:. p,'o'11.1"-:f i:. Vutltt *:f:'ul
;'i;ifi Beran al FnCira- Meteorelor din Tesalia) doi codici voluminogi de predici la Duaiaecile de
dela Simbtta at t""?-aiJ"tfit
t* p-'otolopJo-oit lefe; ci ce fel' peste ao. Ct. Litzica; Catalogul aaouscriselor grecesti dela Acaderria Romia;,
a" "'"ti'i*Jifi"iot'""""
sutui: ,,Riu "fr facuiil'iil:t";;
-pe Bucuregti 19O9, Nr. 372 gi 373t Peatru Maxim cf, qi articolul lui M, Sarros ln
voqtri $ mosii'
r" luoe"t'eJii "ttemosii si fiti la- revista,,'HTEetganwd, Xpovtxd,". Iaoina 1928, 9, 169-210,
de bucurio veti a"e" "li' ""tr"r'd de ;;;tt; ouoci €i voi
ti tot oeamul ;'"i'd;i" "oi
"o"t"'i LV
- LIV-
 I

DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOCICE ALE PREOTILOR.

P', riooon BoDoGAE
pundd- pe fafd,- ldmurit, cdc_i iese vraibd, ci doar pe
Sqa€ov, 4prit L?g?'Sgg3:e.p'e limba rornAneasci "din jum5tate, mai bine sd. creadi Apusenii ci Grucli nu
norunca sl cu cnelttriala" lui-Constantin BrAncoveanu' gtiu carte'n, Ci ,,au biruit adevdiutr 9i au vrut Dtmnul
#':^i;e :,;;*;"-;;;;;;travlei o purta .F5".1.. Sfintitutr de soar. tio5rit oentru inv6fdtura 9i'int5rirl;-;;;;".-
tiit;""A ii' Kt T."'dosie" n aceast'. carte, _tip'riti.,, pentrtr lavnicilor't.
;"';"#1;-&t ;;;;;.1";ntci\or"" era daia la ivea16 in
1('sg. anurne Ortodo-cailor 4in Transil- . De fapt, ,,Cartea" lui Maxim a servit autorului
";"t" nostru ca lucrare de bazd, In deosebi, privitor la pri_
"uiii"-"
;;;;;;;fi ."'*baterea i*ovaliilor -dogmalice'.
pe care
rrratul papal, afirrnafiile in legdtr.lrd cu'teoria catojicd
;i&;;;"t.- i;-;rei"nt^u .iatr de strrvechea ie$e fgr,*r_. 9ele 2 capete ale Bis&icii, vd,zut si-
lii"ao"-a.--Xr, "u-uarit"i-.a".sat,,celor ce s'ar al intdrnp"la hirotcinirea cu eEiarlh putere de cdtre petrir ,r" """ir"i,i
iutstili",". Dosoftei
;';fi;tu"o.tu""i"l in lbqO eaitia gr:sci' de lerusatri- a lui Clinrent la Rorna, ci gi a altora in alie Ul*ii#l
care ""*"i
t"l"i'--care tiparise ci, fatE de "pe
b-atiocurile si mai aXes afirrn a.fii de teoiogie mai adAnce, je-lrilde
sta tradus aceasti ca1lfe,- spurre cd ,,Papa n'are ?lfi vredniciJ, nici
si hulele, ou "trl f.""itii tt:' 1" aduc (nqmind pe^Var- "lt ,r.r**
cinste, decdt al trirotoniel"n" sau cd. petru
*"? de
a raspuns in
i"**, Vaiia:n,t p. Gl. t Palama, pEl6midi,',
astfel
Pe .uavr'
cu iidovii nunnele A,postolilor ,,fiind mai fierbinte 9i m"i bitran;;
S;;"1,-S;;;"f.fu1, asemdndndu-ne
*"iti zieeaa nu se rds- $i,, in . gieneral, comentarul. La expresii encomiastice
;i; pega"tt, Ortodocgi n'sd adresate lui Petru de panegiricile -Bisericii.,s _ toate
post-bisaatiti' eari at4- acestea vddesc o net5giduitE dependenfX a maa'scri-
Maxim face parte din girupa polemiqlilor clasici
9i cari subliniazi ci prioatul e sului nostru de lucr-arza peroponL.i""or-oi. l"-"ri?t"r"l
foarte r.tttl la Ma=im. -l-llt""rt
o..t, p.ro",.l" ,,stabilite" ft filt"tt" 'papal
pricina de cdpetenie J"Ji"urii'sisericilor. La lel credeau.' Meletie Pidas despre fiXioque
"
(t 1601), Gavriil Severul (f 1616), Matei al Mirelor lt'1621)" Ieremia-Cacavela -
nostrs. e ind.ependent, In schimb in al lltr-lea, raportul
{i ?l si aai ales Ilie Miniat (t 1714)' a cirui operi "Piatra
1?04
arabi
S-candalei"
1721' stubi
de chip gi adevdr"..qb c_are sunt privite azima gi fainea
iiis, lutiol Breslau 1752' ed"
[ed. greactr Leipzis t,ti, "d' lucrare de acest gen' Ea a liturgic5,? precum 9i citafiile din epicle".i" liilrgil.? taf_
Novisad 1847, rom. fgAi, t"t" cea mai sistematici
circulat mult qi prin mAnistirile noastre incepAnd cu a ll-a iumdtate a sec'
lui A. Palmieri_ (Theol. 1 Carte sau lumiad p,39-47,53 :
cf. tucririle manuscrisul nostru f, 33r_36v
xvlll pentru i"tori" poi.*icei greco-ruse
M' Jugie'Theolo(iado€o' 38-420, Totusi frumoasele imagini din predosrovie (f, s r-g rJ rn legEturE
dogm, orth,, Florenta, 19tt, vol' ilr Prole$ooena) si orido' his- cu cele 2 capete, ou sunt inspirate de Maxim. A se ved.ea mai
chrislianorum orientalium-, vot' l, Th"ologiae do€m' Efeco-rusicae 2 Pasagiul acesta (f, 30 v-31 ios,
v) este transcrrs aproape riteralmente din
toria, footes, Patis, 1926J. ,,Carte" f. 8 v-9 v.
I Varlaam, polemist $rec dela finea sec' XVL Le{raad I 24A-2' \la' 3 ,,Carte" f. 8 v mss. 29 v.
laam e proletul Iatal, ca:e aitase blestemul asupra
lui Israil ln oraqul Pethar' - fdcut ,,gura Apostolilor,.. Expresia e tAlcuiti
De aceea s'a gi de sf,
la Eufrat' Numeri 23' Ioao Hrisostom, ,,Carte., t, t}-t7 : tU.". 40 r_!2r. gitafia din sf. Vasile
2 SI. Gr. Palama (t 13601a fost cel maii prolund teolo! {rec din sec' $i
sd le td'lcuim pria (iatrebatea 26r din Re6rulele pe scurt), coalorm cireia
Palama' Sibiu' 1938'
.XIV. CL D, S.t5niloae : Viata 9i invif 5.tura st. Gri$orie oScripttrile aepricepute allele" (Mss, t, 57 v,i, e luati tot din
5 La fel, ,,fiul tuaetulut" (loan) "Carte,,, !. lzv,
'"^;i:"t,ni'.",ii""'!:""#::ia1. Mss. t. 3g v. ,,Carte,, 19 v (titeral).
:";,J::J:111i1?1Ti11,""1:]i:"ni'#:#fi gz-ioe si Ph' Mever;'Die Tot aga, Mss. 39 v-40 v : ,,Carte.. 2O v_25 r (prescurtat),
- etc.
iugie: G. Sevdre,-t".'lill"J'a'b-'-il'ii;-i?ll "' totue e numit Sa' 6 F, 72v-74t.
rheol. Litteratur cles Xf,f]Tit.,-i"ffi\, r.ses,'28-85' Si z Ideea e rezumatf. pe scurt (Mss.
f. ?2 v_?3 v) dupd
7.3t-76v), Maxim pomeneqte aici si de cuoinecarea catolicd ,,Carte,, f.
a r"l"ir",
(f6ri potir), pe care a genetarizat-o soborul tridentio, ro.."ri-l..p"e
iq*'.$'+*[:$t*+*l#.'.'*!Ti;:{+ii4il:,'i$i?l,F1t"fi-
Lukaris (Roma 1631) i?'tlt'n-rlitrl"i.Z"i'-^C"'€anos
(Roma 1631)' Despre Mss-ul nostru nici nu amintegte.
care

;;^i.'E;.'-d;;";;e ;.'"' I, tse-r70 qi r' 240'

LVU
LVI
 Dr. TEODOR BODOGAE DESPRE CUNO$TINTE cE ALE PREOTIoR

cuirea verbului ,,I8" (dupd sf. Vasile) sunt iarlg iqprg- tului papal' iar in.cele disciplinare-practice mai ales
-trttt"t de autorul nostiu din ,,Carte sau luminE"' In in le€Eturd cu cu ichimba?"i-.-i""*'uiil.ri
sfargit, ie legdturd cu pur$atorul, discufia.de-spre na-
-curdtitor praznicelor, cu-r._T4l;, ei
inovafiile in materie g.."i"fa iitirrgi"a
tura focului qi poate su$estii in le$dturl cu gi morald, polemica dela Fegaras a folosii-el-i".I,
tfllmicirea citatului deia Evrei XI, 39-40, sunt iar69 .a-
teva isvoare adeseori cirateii manuscri.ul rr""tiu-,-irii"
luate din Maxim'. .acestea, citdm urmetoarele doud:
Incolo, autorul nostru videgte originalitate-in $dn- 3, fsbrioard despre schisma ceq mqret tndreptatd
-'--' :r
dire, precum gi libertate in a gti lolosi isvoarele, reu- contra Frdncilor,r
ri"a'3a imbrace in ima$ini concrete'. neaos populare, 4, Disputa lui Ponaiot cu fodn Azimilul.2
abstractiuni dogmatice destul de inalte' 1 Formati ea rasag di'' 2 fra[meote, uoul datand de pe vremea lui M.
2. Lucr are a polemi c6,, Intr eb dri Si r dspunsuri pentru 'Cerular [Migne P. Gr. I2O, 7}g-7g31, altul d.ela finea
t"eni-"-frui- in i"u izaoiit, adecd .tlnia .din lary Ar' 1101), aeeasti istorioar6 a iatrat, rncep&nd cu finea
see. XI-(Ivlss-.-gre" VaU..

dialului", despre care am pom-enit mai sus," inci a "cuaoscuta coleitie de leEi a Slavilor, cormeiaja Kai(a. chiar 9i
xu-1tzao1 io
"".. d";; u"east.
fuiil","t multe- informalii autbrului nostru' DucAndu.se a fost revizuitd in 1653 de patriarhul Nicoa,'Abia-edifiile il_io;1839 "e
air."tl" in cele dogmatice mai mult in iurul prima- 1875, acum sub aumele Knigia pravil, eliminE aceste fabule. 9i
A se vedea A-
Palmierir Theol, do6im, orth. II, p. 25_8; Iugie: Theol. dogm. Orient.
dissi-
I De fapt, Maxim vorbegte pe lars despre epicleza (L 83 r - 89 rl' deatium I, 362-380 [dup6 Hergeur6ther r fotie, tt (Regeasb-urg, lgi6;) p.
,54
Cl. qi lvlitas Popovisir Caaoaoe I, 1 p, 106, f iO. Nti'prrtut'avea la
citind textele respective (uneori de cate-o pasioi lntreaga) din Liturgbiile: -?ZSl. lucrarea rui
'lndemda{ - A. popov r coaspectur istorico-riterar ar tperelor po-
cleoeotini, a sf, lacob, sf' Marcu, sf. Vasile, sI' Ioaa, pe cAnd astorul nostru lemice rusegti rmpotriva Latinilor din sec. xl-xv, [ruseqtel trto""orr.
rezumS. lucrurile pe scurt, fireqte citand pasalii scurte dia epicleze. Deosebita s Lucrarea e ulterioartr celei de sub Nr, tgze
(dupe sI. Vasi.le), verbului din Epicleza ,,f8,. (adici PAinea 3, cici nu vorbegte, ca aceea,
este 9i tAlcuirea sumai de 22 difetenle lotre biserica Apusului 9l Rtrs{ritului, -tocma.i
aceasta cinstit Trupul Tdu,,.). In vreme ce Maxim spune (f. 86] ce p6ni nu rlucru pe caie-l afl;- a$irmat 9i ia Mss-ul nostru "i d,e 72,
se lmpreuni bdibatul cu feoeea nu se oagte fi cre$te om, autorul nostru e mai rrului acestor diferenfe
[f. 22 t,f. cregte"e"- ,rrrmd-
pela l2l5 se socoteau 60, la 1399 tocmai 600, iar
cuviiscios gi mai adecvat, spunand G,79 t-v) ctr chiar daci Dumoezeu a po- ''7a
l42O cu miile (Palmieri- II, 56) se explici, natural, di".fipsa iL culturi
ruocit odat6, la inceput, pimantului str scoatd multe roduri' totuqi' pAaI nu-l 'teologicd aprofuadattr, dar 9i din -pricina apEsirilor confesioaie dio. vremea
ari cu plugul, au iese !riu. De aceea-pe 16n$i cuvintele I ,'Luafi' mAncafi""' trebue
'cruciadelor $i a sinoadelor urrioqrstice. Despre panaiot 9i ,,Ivaa,, Azimit, [do-
si ,oei.iuo"a preotului pentru invocarea Duhului sfAnt asupra darurilor' 'vadi ctr apocriful s'a folosit lntii ln .,r"r"irro" slavn] ln
2 Despre natura focului curd{itor ,Cai{' t'gz 4: Mss' 85-88 v' atard de iota 2,
"t. - p.40 9i lorga, certi gi scrritori rom. din sec. xvrl-xli, a"..,e""i., tgoo-2.
Observatia Sramaticali releritoare la Evrei XI, 39-40 [Mss' 96r-v) pare p. 165-79' a se vedea Mss-re lrecegti dela Academre, Nr. 562 din sec. XVI
a fi luatd toi dupa ,,Cartea" lui Maxim, desi acesta o ttateaztr mal pe lar{ 26s, 266, 267, 63L,681 si 695 &n sec. xvlrl, roate cufriJnd fie
lf. 9?-100 rl' -xvil sicu Musulmani,
polemicd fie culegleri din pirinfi biseiiceqti sr sc;itori tai"i,
3 P, XIX nota 1. Disputa, care a avut l<ic in fafa multor preofi 9i ni' '(latre ei sf, Vasile, Hrisostom, Teof.ilacl etc.) cu acuze cootra Calvinilot
9i
reoi. [Dragomit l, p. 47, wr.- +ol latre protopopul unit al Fdgdragului vasile Catolicllor, pe care le-a citjt, copiat 9i compus, la timpul studiilor sale la pa-
Baraa [teJorol p.ot. Florea din Schei] 9i intre popa Vasile, viitorul eEumen ^dua 9i dupi aeeea, "oobilul .9i .prea invdfatul Draglomaa gi coosilier secret al
al Sdmleiei-de-sus Visarion, s'a termioat cu biruinfa acestuia dio urmi,'Ca. impiriflei Turcilor Panaiot.[Nicusios], oare au lobt 9i primicer al Marei Bi-
uoul care luvdtase carte dincolo de rrunfi - de uade 9i primeqte hirotonia 'serici si in trei raaduri aarb.4ftdmtrtic al strElucitei domnii a Unglrovrahiei,,.
_Ieciorulpopiiloaagcdinsambdta.de.sustranscrle,,diapoocturiiapoucturi" -Daci finem seami c{ uaele din aceste maauscrise [de ex. Nr. 6?i] cupriad
s'a rlspdqdit -:i pnrF copiate de doctorul hri Bri.ncoveanu 9i viitor episcop de silist.a
aceastd. disputd trioi{ind-o, la cerere, ln fara Romineasci' uade
destul de mult, cici lntAlnim o varianti h Moldova' la -min' Neamt' iar 2 Ierotei, atunci lnfele{eo gi cu,o au putut mai ugor.ajua(e la cunogtinfa au.
la min. Cilddrusani, de unde o editeaz;- lovifatul episcop de Raooic' Ghe' itorului nostru. Despre P-anaiot Nicrrsios cI. Encicl. greace-Elefterudaki,
voi. rg
nadie En5ceanu, ln ,,Biserica ort. tom." 1883, p' 496-515' Ct' si Ch' Barit: rr' 316, gi in Bibl. centrari dia Blaj se alli un -* J-N', 35, xviiij cupria-
lsloria Transilvaaiei, I p, 538' "e;.
-z6,nd ,,lntrebarea lui Asinip [[ Eriticul cu a lui paatilie.. {t)

LVtil J.IX
 :I
{:

Foios!.te in disputa fdglrdgani intr'o stare conta-

-dat ocazie + . 5, ,,-Tdlcul Euanglzeliilo{ $! ,,Cele la trfnnUnriale
rninatdo ambele au autorului manuscrisului Iui Fauel* (Eoisrolelel, au -ale
fn,Ji*g:"}- b"ii";'rri,""Jr'ri"p.
nostru sd reproduci, dupd un fond istoric redus, cA- Ohrid,ei (f t tbS;,". traduc-ere invalatufiri
teva naive gi exagerate
-diferenfe litur$ico-do$maticen RAmnic, Daanaschi,t & fo"t folosi-;; "46;' ;#upl."op #
a"
spus-o' atdt in cttafii dup6 Maxim disiutlr t"gaiai""rra, mai
precurn gi anacroiisrne 9i inadverteirte. i'storice notorii,, 9i
iu* .,tttt: mincarea de' aitre Catolici a su$rumatelor 1at 9i directn din rnanuscrisele nurneroaset care sigiur cd.
circula* prin mdn'sti,ri. Mai
gi broagtelor lestoaseo etc,, apoi facerea- pdinii in albi'a
ci.e rufe, punef,ea sdri.i, respectiv a salivei,. in $ura.prun-"
gi purpatorul credenn cd aut"i"i "i;" i;l;;;;re ;;,J"g", iifioq,r"
ailor la 'botez, cds5toria intre rude apropiate,r etc"' Teofilact in t'imdcir-ua " ""iop-ii"t De aceea
respective. o"
--
si, in sfdrgit, le$enda despre pro$resul schisrnei biseri- ii gi zice sirnplu ,,tdicuial5s..t
"ltaillo"
cesti prin' erez{tle rdspdndita de papii Formoso Petrr't' 6. Apocoliosa
-sfdntului f,oan, in comentarul sfAntuiui,
-rtt'.trrr"-rusd
GAngavut 9i Grigorte' atA.tea {apte Pe care ma- Andrei cesareii de l-a-vrentie
nuse?isul nostrru
-[e foloseqte
-.tot 9i el, firegte redue6nd. le- Zizania qi "l tdtmdcit din-tradus
porunc;-I"a a.-B;;;i"u"ro ql
gendarul gi exagerarea la mininnum' Teod. Vegtemeanu de a"ted| Damaschin, operd.
1,;drei rdspdndir.e rnare "l*l^j
se vddegte ai" *"iti*.1
t Pasagiul &q Mss. f, 2! v-22 r e mai sumar qi decat ,,Istorioara, tr)llror cunosc'te,2 a aiutat autorr-aiui nostru la tiimacic.ea "o_
despre schiso6" (Palmieri o. e. 27-8) 9i decdt ,Iotrebdrile din cuvintele 1ui, pasagiii irnportante din predo.l--r;
Pao.iot.. [Iorga: cdrli 9i scriitori... p, 1?5-6]. cat despre "Iotrebdrile 5i rtrs-' :lt-.,ry",despre pu.rgator.3
pitoli.ri ca anex'd r"
;;;; ""_
punsurile; fdgxreg"o. [Bis. ort. rom, 1883 p. 512-31 acestea suat ji mai am-
ate cerei sensuri ascunse deslre Antihrist ""..G il.;;;.
plilicate.
caliptic6 erau aduse, in- epoca F.!for*"i, atAtsidefirir-"p"- -
2 Despre anacronismele refe-ritoare papa Formos' (despre care dis-' adeseori
-1a. -careo
g[1,'i*f;l1ii-:,i*iiu,r"ln:l"l* il-l"gu,^::i_:"_ stdpd.nirda ca
t"rrr"r."a a papii, d,ar
in
;i;ii, ; 5i ;;;;;; ;;;;-F;i;'; G"g."|t
a'.ri Samosateni-, Pavel
deiigur o conruzie. rntre.,Leo IX
'x"::''1d;l'j:'"'"1,'"Tfi].'::l;"1i'lx'*r::,
- si-Petru patriarhi ai Arutroiei .- ff1-:,."r1i9_._extreme
a.asarlr rocrnal Dentru a combate 4prr", s'au risp6ndit 9i in
pretenfiiie
Darnas"hi;-;;"4;;-;i-;" .""ri.r*
iiii'8jlG4f-ii ""i i cAte 7 muie:iIt], folo-
i."J-.r'fj'.ia'.i""i-p"pifJii.'a-Jr*-'barbtlot,'tio"rea
iit.. l.g5i si c;sdtorii "hi". iot".- tafi),-in sfA-r-sit-despre
ale papanitxtii
iari.s confuzii intre utiA""i" Vtt tf0i3-rOesl, Gri$orie IX
luat popilor muierile
P-qP?.-Griforie -
$i
1L227.- 411 XI
au,trimis pe Ioan -- -
ryt" Maxim, nici disputa nu cunosc decd.t ""i,?tt "r
ii'3?b--8i,t-itff iistz--e?J ""'",' discutii' ba au talcur Evangheliilor, Au-
i.h-it }h.;;"i;Tl; Tarigr-# la Andronic Paieolog (!)..Peatru. iorul oostru lolosegte adese gi talcui epistoreror paulioe. A
;ilt";iJ-;i-;alina"iot ;i;-;"i sf. cruci, sluiirel Liturghiei pe.drum' frri ,rJd.. textul 9i
trimiterile respective, De aici ...". 9i mai muli ;;i;;-r"-.r"Ei?r"1,"r,
".
antimis, etc. .r"d." Jugie o, e' l, 374 9l utm' Manuscrisul nostru nu au!orului nostrti.
" ".
iJp;"a,l"i'tt"t"- I"L"tut" din disputa f4Edresane, ci pomenegte lucrurile "
foarte pe scurt. "cestela 2 A se vedea notele uoastre
dela p. XXXII, nota subl. 2 in iosul tex_
Pentru a termina cu aceste isvoare, mai amintim ci uotila noastrS dela' tului' perop.:re_ un tiilc ra Aiocalipsi.
.$i Maxim prbbabil
dupi Andrei ar cezareiil S'o fi dus ro polonia ace'st coraborator toi o--p."r.r"r"r"
p. 15 igi are or(ina tot ln disputa dela Figarag [p. a98], unde se pomenegte' ar lui Mer. pigas ?
f'e.icitui Papaesis (l), Sixt al v-lea, care a permis [desisur.Italo-Greeilor]; tiaerea. . 3 gi comeotariile lui Iriaeu
9i lpotit la Apoc, 22, ! (text f.59r) ca qi.
ritului rAsiritean, ioclusiv a'posturilor' Arabrosie [L 5r v, 95 r] suot citate tot din talcul Apocalipsei.
Nu este excrus
Tot aci mai pomenim cX aceeag disputd - care citeaz{ pe Baroaiu' dar' ca autorul sd fi cunoscut firegte rn manuscris 5i prelucrarea tratatului
mai ales pe Maxia Pelop, gi pe Teotilact, opera ciruia acesta o numeqte. ,Despre stipd.nirea -
papii.. scris de Nil Cabasila -gi care se va tiplri _
simplu ,,talcuiali- ca 5i mss-ul nostfu - a inspirat pe autorul: nostru in operi a episcopurui GriSlore de Ra.maic ca
R'mnic
talcuirea stihurilor din Apocalips !2, !-2 (mss' f' 6 r - 7 v dlsputa' de - 'a Vavilonulin 1760 sub acelag titiu
sau lumind',..,.de astldati,pentru
"Cnrte cel tiinuit care este.
p,5lll,cagiaexpresiilorpaoe6liricerteaei,cipeteaie'{uraapostolilor'piatra' la Ramleni", Lucrarea cuprinde o serie de citate din sf, pirinfi,
Aojr.i, t.-
.r"dio1.i, Precum 9i sentiata filosofulul care sPunea I glura vrind sd mintd'" ronim, Zlatoust, Ataaasie, Aoastasie Sinait, dintre cari
unele sunt 9i in mss_ul.
spune adevirul. nostni, Cf. 9i notele din text,

L)C LXI
--
 i
DE9PRE CUNO$TINTELE TEOLOGTCE ALE PREOTILOR
Dr, TEODOR BODOGAE

9i unul al sfin-
blemele
orernere esnatologlcer
eshatologice, p€ntru care a ad6o$at Un capitol
{er, Ieronim despre Apocalipsi" precum cumc6 Hristos apatte, bogat_ igr -referinfe $i
r--r".r *tXi";;;'Yd;;n;
tului T^--
Ioan Zlatoust i"')i."-Eiiciiecimii,
7lo+^,'it- la ziaa
putere,2 adairsuri Pe 1t-22 cdrti-bisericegti ti"fi;"tiiEiJ"til.;*'
de ritual: Bibria,z Litur-
ITi "-'"*qin mss-ul 'siu'
ttoJti,t le cileazd' s!ie;| oclgih,- ii"tii;"i;i;,-- iiiiii, Triod,, penticostar
;.;;-.;;;i pomenite <rc
sunt Domentte Psaltire, Vielile Sfinlilor,'Frauili,' Coriit,"- Jii."}"f"_
7, Istoriile larigradului, care -sunt 4g
doul or1
doua ori i^
^-i l'' 3
urss'
in -o"
mss,t .-
se
sE rsrea
referd la --i
';lZ,iii;'";;;;Cronofraf,
probabil leqte S"tp"ll nostru nu numai ceie indicate in-,Flolr""-*.i';';;fi.'
.cel
-- de tipul Cigala, duPn cum an tt"ttt ia loiul siu'o #j^"":11t:j'
lista
j,, _ci,. incd si
acestor cdrfi de "aitii
ritual
i';;r1;i' ;;
C, fiiuanul-lumii, illat intr'un sin$ur loc 9i
-.
atunci lt",t1
care ":g.tor
creste
orn polemicele unite, vorbegte 9i se inno"Sd i; fi._
pentru continui
liber,5 preocup5ri ale oficialitalii in aceastd directie,-- cate
g, Voraaud de i'ntrebdri-gi rdspunsuri"' a toote vreme la replica ortodo.rx li"+o
reolica. ortodoxa l^- a
lista lor ^ i"ilt '"pl"ir",-
:^^zt-'^-'^^,-
ne citati de
.n, n il"'.,".) ai- itri*":' ;; it"p:'- T i salanicului'" mai natural,
"ui nostru, cuprinde o enumerate
-"liti", irn formd de
autorul -,^rrt?Ji""-ii -
a multor ritdciri 23. Metafizica lui Aristatel pare a fi fost folositr de
-feofil
di;#'il;" -
f;"i;;+:. Intre acestea'se arli qutorul nostru in vreunul din comentariile__s'a;- iui
HilT#i=Jiiii;^i; riticlrile Ori€en Coridaleu, din scrierile cEruia pl.t*t *,rtt"-
citate, aproape .ti t"tf ""e "t'-'oit't"' eshatolo€ice .lui" printre mss-le grecegti dela Academie a.-"1"r;;,.
ii"p*ijt#-piil"it""r. i. irobleme
-pttiittil"L despre existenla vimilor ca ei s?
citeva martunl " filoso-
vizduhulu 7. La,ttilJ t"- tna ierie de disculii I Mss. I. 89-98 v.
" I At""sie al lerusali-
ffi;;;;1;4"; ?;;i;. J"t'i*t''L'' 2 CiteazE de cAteva ori, cu iodicarea pagiuei,
dupd Biblia dio 16'g.
mului (sec. vI), il;';#;"",lioJ-n".trtr citeaz6. una,' ' a Fatn de acuzere ua_ifilor cn ro Liturghia sf.. vasul drn editiile
B-ucureqti 1680 gi Raonic rzob oo-""-1li-e:-lorrriotul de
eeeace dovedegti"'"i- t".i"t"" lui Simeon
Tesaloni- ,,Tot asa au lost de caod-i'au-t";iiil;;,Jh; "16,, - aurorul .aostru
rr",Ti"l;::
"; il
_rtrspunder
;;;;;i, *" .it"ir" at- *"tt in mss'" lnci 'a lost con- Ji";;;#'
- i.i t;, e hr ; -r
ti p eri t e a M Js
sau dela Bojidar, craiui.sarb.esc-ei 1'"' !'"t'f ,10 :l PrT gii'&H in-;
ri.a',]ra-;tilIi?ip'"'ti?'i'izd
sultati de autorul nostru' tual in 1, slavll, Dcors tip.iriturile -sa-qut," g.iii"" _iespailait l"-fu ooil'.-"-" tex-
10, Louroi*nit ^'ttibuit 1-"i Paladie qi Heraclid studiul lui D. Simon'escu'tn,,Re.v. l;i.;;;;.;; Buc. 1933 i, zzt_is. bhiar
nupai. di. acest- pasagliu ar-ii destur J." i"ailai'J; f^:,;';;;;r'.re. si ""a."
pro- r,,
q4i#ga.'Jti' ;;' ; i";i- t"G'it iar ie oi 1: eu:"1.6 materie de crir[i bisericegti 9i
acest auror a rucrar mult 'rateolosice a"toi"l nostru, raptrl
tipdr-iri a!
*Jrtri]
"" -"i spune ca
I Biaau-caracag; catalo$ul manuscriselor dio BibI' Acad' Rom" ^cu Bu- { De mai uulte ori cileazd. dupl "r'r e;F;i
edifia
i5r,ii al
slavoni de Buz5u, 1?0O, mai
curegti, 1913' P' 365-7'
ales.ln le{trturtrcu t,induiala -"i".*"i"i'.1.t dt" D;;;;;;' j""i.ri.rifo,
or.t"aora.i.
a ldem, ibideo, Cf, si Mss. t' 32'r-33t' X:l1I" .F-p*t.urileeste "f"ti.itli
btaieoe, upi""i ii "t"t?Jiro,
-"rr- iii,ii"u
uaust r.antopoll. o,operE- de izvod.fue ngui.(,,Floaiea
. 3 F. 5 r, 49v. '4 P' 3, nota subl' 1' Bobb p, 6e, l,Pistoraic""s"e'posr"nii p. ss -.tJi adereiului.. .d,
r?-J'"iiii
5 F, 88 v. Desi6lur cii va fi ci!l^ aceastr frumoasi lucrare
a lui Dim' sf. Euharistii prin cuvint;le' ,,pi J."i, i."fi"'iril "?
"CantemiiGa. n."a', G. Sioo, Buc' 1878.vol' v' o.
- 88 si urm.l, care. duPicum sirea
iari nu azimil, ca sd. se rugineze cei -"i-iiri"
ce aa""
I iiiii?l=p"r.r",
r.aria-o-i*t?a
-""i-a-i"il" "e"ar-
in
ptin tema sa ioteresanti' a aiuns a se rtrspdadi mult $i PoPor' 7731, t. 300 vl. i"i.-ha-oi"
"-
€f. "-et"t.-
p. 49, nota subl, 7. t Dltlg Cazanii, autorul va fi-cunoscut cea dela Govora, 1642t la care
6 Tiplrite la Bucuregti, 1765' 1e provoacd. Unitii lPest. -9911.. p: 3_O],.apgi Mir!{ritul 1"i zf"t.L.i-r"
? Voroavi.,. p. 34, Mss. f . 87 v-88 v' -Bucuresti 16er sau Ba1
-1i16 te-,1, e.;rs'o+ -r".'i. iJ;.1;ri.i;;i "aitia?"
iiio-"ior ,"o
Cheia.infelesutui_Buc. roze tiuii.f sip-,"ujil6;;""ii aJii ii,-.-i?Ji
8F.94t, aoviciJ 9i tz+Z la lui Mitri;teJ. ' ' i.'r? rrt,,"_
e Vezi nota a p. XVII, Ca autorul si li cunoscut - mai ales ln ce
6 Cf, Litzica r Catal. mss-lor g.r-ec€$ti
dela
73 [sec. XVIII] s_i Dan Sirooaes"or-tutuo,i"".ir.i" 4cad. Roo. Buc,, 1909, Nr,
3il:lli"Hi:',",:,::i"":lfit'Tf, ilfl 3;5:':'#'*'t:+:'ii:i1:lifir1;lli vista ,,Scriptum' Bragov, 1944 9. az 9i uim, a
gibf.'ULr*'aii-ilsi,'io
-ri-""t.-"1-"1t'ri, ,"_
;,f,i.:il]"rl' iiiJi?ii ;il ;;;";;;iar' iiresi e r obabil'
P
no ta subl. 5. "" "La.u p,9,
ro Cf.p. nota subl. 3.
XVfi,

- LXII -LXm-
 I

DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

silvania sudicS. gi nord-vestici, Faptul se explicd, fie

pj|r-g_aceea c6- forma ,,hiard" Fi-a avut pAnS in sec.
XVm o arie de rEspindi.re mai intinsd (ii-apoi pala-
talizarea labialelor se gtie cE e un fenornen' in 'des-
7. Lismha creptere), fie prin aceea cd. a fost imprurnutat ca termen
Titerar din traducetile de cdr{i sfintl de pAnlatunci.
un monah sau preot
Ci autorul nostru ng- a. fostfr.umoasd in-care scrie' Mai concludente sunt {ormele cu ,,2" in loc de ,,d,,
de rand, o ao't'uilii"*sili*u; tra coniugarea unor verbe, cat a gedea :>s6 qeizl,,
care etfe "ea mai a vedea-> sd vazln a tunde-> si tunzi etc., a cdror
Intr'adevir' nu 'itlitll"ptia"tio"l"'-
a" l*"kini' ci intrea$i lu-
frurnoasl 9i cea #i-;d# t"t*a -fiterare din cele mai arie trece intru cA-tva la apus de Olt gi in pdrfile
uatea se disting;;;#i;! se facS' F'Sgdragului,' Cat despre forma ,,iasd" (79 r .i". in
remarcabile. AcJati;';i- "iqte "". oitit"u c1l sd
ei
mare usu- loc de iese, a iegi), a cilrei arie na sudul Carpafilor
'='";; ;l'J d. i;;;'thi'tlu'""nisme - abia dac5. trece in unele locuri la r5sdrit dL 'Olt,
rinld gi Pldcere ! --a- din rr- li-*n
lirnba tipd.
ne aiutE si ingustdrn qi rnai mult zclna in care s'a
Cuvinteie sunt luate pe deoparte' de alta din Sraiul scris rnantescrisul: in preairna Oltului, in vreuna din
riturilor biserice'eti ;ru;tAtorva
^iit"'r' i"t
din acestea din urmd' rnAndstirile din dreapta sau stdngia lui, dar nu departe
poporului. Cu. ti"'ioilt s' a s cris'
de valea lui,
i e oate p'"'i'i :*:;i d;;;;'"t{'*l?Tl##f
-p
Cel rnai sernnificativ in aceastd privinfi este plu-
pt"oo* 9i mediul in care s'1 1c: atArt de concludentd ralr.rl femenin ,,![stoas6" (t. 2 v, etc.]-, a cdrui arie' de
Intr'adevdt,*i"i"ti"J metoda aluns la concluzia' pe rispAndire o putem cunoagte dup5 analogia lui ,,fdst,,
a Atlasului Lingvi"Tic Fi;#;'t ampan'acuma' c6' manu- (cra-pig, carapacea broagtei festoise). Nuriai in Argeg
:J; i;';itf&';;";fismat-o ei intilnim pronunlia ,,,tisto' care e generali in Oltenlia,
scrisul nostru i;'";;;; fie' in p:rt? 1T:lt":n6 a
-A'e"e' Banat gi F{unedoara, cd.ti vreme in Muntenia se sDune
deci prin pirliLe
iud. Valcu", fi'' il';;ll"Ji i;;' ,,!est".2 Privitor la terminaliunea fem. pl, in ,,d" '(!ds-
hamnicului. toas6 in loc de festoase) mai avem eaziri anoloa€e 0n
urm[rind aria de rXsp€ndire a cuvintelor "pAine" -plural rnanuscrisutr nostru, de ex, ,,rnifeas5", despre
tf. 7L r, 7r 'i,'"iz-'y;;:f
(femenin
'"e"inl"ttenia
";iiii;- gtie 3 cd nu se intAlnegte nicderi in Munte-nia d"oat""i" a"
in
dela mAn e, f.. 4't Tt"i- ;fle*
91 -r[s'ritul cdteva sate din .preaima Rimnicul.ui, in rest se pro-
se vorbegte aga''- E drept cE
Oiteniei est" loiui "'ia". lui nunfd ,,mirese",*
aria lui ,,hi""ajiii
j 12-"1_, in Ati"" dlpj 3naJo$ia in Mun-
h6re (: fiere) ' tt-t"'Ltft Lti iaspnnditi: qi in Tran- ci
Din combinarea tuturor celor spuse p6.n'acum reese
tenia [Idreotten-a[,'i;"^ili;la;;; "'idi"e ,regiunea R6mnicului este cea mai apiopiati de locul
unde s'a putut scrie manuscrisul nostru,
----"-n,escurtare pe aceastd tll"i'l-"of' univ' 1 lbid. harta 112, (28).
ALR' Mulfumesc ':'11:' pe baztr lio{vi-
stabilirii'
date ^5i 2 Cf, Atlasul limbii Rom4ne (ALR) Itr vol. 2, p. 9, harta 313
Eo. Petrovici, p"rrt"o' i"f"tl"tiif" scris -in "-"d"""
lucrarea noastri' 3 ALR l, 2, h.257 l5t7),
[4015).
stictr-dialeetalx, t fo"tf"i unde
s'a
2 ALR I, 1, h. 74 G6tL a La aceleagi concluzii ne duce gi forma pl. fem. |dte (f. 2.v, etc),
3 tbid. h. ?0; (128). despre care cf, ALR I, ,,, h, 55, (ll2).

- LXlv - LXV
 Or TEOfOE BODOG.AE

Dealtlel, scriind intr'o 9poc6' i* :,it-i=1.i'itl11?Ti;

it9-n;-;l',:1l"Pil-91"lt::,?1
'".,H1'JHi"tilfi;ef
fffffft ":luiT;.i:i;Jti.i'iJn_{;91.:::,.?:"-:'i-::91i;
',ilii'i""u'TJ'::?i*;;-i;;;"l1io*:ltii:."i':f* 8. fnsennndtatea manuscrisului..
$"?l"n'":A"itliii*]ti-"*T't'"t":^f.,Fi"",,'i"*5fr
$1 manusc.se "'Yviir"'"t-" - al"tectale- sau de altl
sec'"
la iumitatea r.,r--a: .- ^-^Llatnale ce
fl#H":T=i'"#t'-"o""r"a"''ta in
ce ae
problemele Concluzii
preocuPe,
Acelag lucru trebue s[ spunem si cAnd iudecEm In afar5 de linrba frumoasl 9i_ plind de imaginl
morforogic, sintactic sau.
rucrarea din punci'l!"""a.rd titetare, pe care o folosegte, autorul'nostru .. doir".-
lexicografic, In "1"'a-at -* gefeya expr6sii slave' obig- degte un temeinic cunosc5tor al doctrinei ortodoxe,
nuite in textel'e iillf,i'*"" t= Ioalien pa$in6)' iproci Putem .spune cd in privinfa aceasta ne afldm l" f.t"
limba nianuscrisului
f- etc,), zar\ale i:;;Ut"' "t9" unui adevdrat teolp€, care_ gtie -interpteta in chif per_.
'ef- .tat de
e atdt de fluenti* Ei .i"1"*"
t"tot"t
obipnuitd' incAt
nostru a fost 9i un
sonal abstrdcliuni dogmatice destul' de ada"cll 'Sob,
trebue sd "oncilat"* aceasti lature, manusclisul nostru, chiar dac|
:iifii'fi" iil.'J talentat' impirfeala .atAt de metodicd, presum o
AdevS.rultti", care a fost
",r ^r1..
^rii il,,,Flo.r."
d.'mult laudate, ."t i*U
are.,mai. 1n-"lti_ putere de"9"convin6lere si, hotdrit, mal
multd originalitate. Dupx cum am alirmat in introdu-
cere'.cunogtinfele. teologice ale pieofilor 9i cilusdrilor
nogtri, mai ales intr'un veac iri care aveam in"limbi.
proprie nu cdrfile de fitu?], ci gi o multime"
- d.e opere deluqai -
teologie propriu zisi (lucru, pe care i_am
vAzut in cele de. mai sus),
de superfieiale, dupicum's'a --nu erau aldt de reduse gi
afirmat. In .;i;"
t E dr"pt c6 ea a fost tradus5 in latineqte in timpul afl&ii "^),i,, "1",
ra viena a
lui P. P' .daron qi a fost chiar 9i tipErittr, dar anumite cercuri catorice gi ame-
stecul ;'teolo{ului" au lmpiedecat rispiadirea acesteitraduceri, pecareln lf,6z
o va retip!.ri la Roma cuooscutul cardinal I. B. pitra, cf. Nilles : calendarium
aanuale.'. II (oeniponte, 188s1 p, 384-6, 406-410, Din aceeag necesitate, de.
a coavin{e cercurile catolice de siaceritatea credinfei sale gi pegtru a arrta
acestor cercuri cd tutoratul ,,teologului" iezuit uu mai e necesar intr.o bisericd,..
uode se crede 9i scrie atat de curat catolic, s'au fdcut 9i traducerile la limba
laliotr aproape a tuturor tipiriturllor lui P, p. Aaros. In 1255, tipa"ioa
,io.
vif{tura ctegfiaeascd,", P. P. Aaron cere preofilor str-$i procure toti, pe l6n{n
chiat a lui final este atit
- *t.*crierea semivocalelor' a diitoo{ilor $i 'u"
putut zibovi asupra
aceasti carte' si ceaslovul, Psaltirea, Bucoavaa (de clui) ca cea
oostru' lncit e oatural ci n'am mai dintdi- tipirlturl ,,Floarea Adevrrului" vor Ii avdnd-o"socotiad
tofi,,, prin ele
de nestatotoictr in manusJsul pe care o editio
laodim cd lucrarea cduta vl6dica lntirlrea conqllinfii teolollce unite, cf, Buaea r p. p. Aaron,."
faotului. Lucrul se "*noil "*-'ll;#-;;care ecea vrerne era destul de uoificat'
e jcrise h $raiul "io "f pofotolui' Pe p, 364. nota 1.
L"i .f"" in privinta uza{iului bisericesc'
LXVII
- LxvI - - -
 Dr, TEODOR BODOGAE DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

decAt ale celorialti preoti

nu erau cu niroic mai Pe losaceea
d9sp1e caie- se pldngeau atd.t de des autorit5file bise-
r-icegti, catolice gi gr,-cat,, cd se {ormeaz6 in centre
vrJmea cin Undaria' cdrota'
;;;;ei";i"iit'-"' outeai-pretinde mai de viaf5 ortodoxd, i iucru pentril care gi pe la j,76O
duca cum spun*";Jit;;il"; ;;'te citi gil scrie"i Ci aceasta' se cerea cu insisten![ educarea lui numai in cercuri
rnuit decdt popilcr;"ilhi;
^i"i#-*"i-*"1t ?in c[rtile de ritual' pur catolice pentru a-gi forma o congtiinld ,,teo1ogic6,,
a;ulttrra teolo$ici odati ci in stihu- proprie,' 3 s[s12s, chiar gi in ciuda mijloacelor tata-
e adevdrat, dar "'u=tff ;-;ifi"; cuprind formuldri ioase ale -lui P. P. Aaron, in albia spiritualA romi-
rire si cantdrile ."Llt.i carli .se neascS,

tr+s jqiiry;iffi DacE tipiriturile vlddichii Aaron se vor reedita

;; I;;"s cu Putin{6' Dova're $#r;$ry'p'n adeseori, in schimb nu va trece rnult gi lar6ga respir.a{ie
rornAneasgd i{ va fa_ce iardg druno prin ltrcrdrile de
t-eoXoglie _liberald gi febronianist5 ale luteferilor gcolii ar-
de fatd.
mai nruit delene, lucrd.ri caracterizate atd.t de bine, in ordinea
Darraloarea rnanuscrisutrtli' eregte 9i
al istorieilt' de idei care ne intereseazi aiei, prin ceiebrul ,,Fro-
c6,nd il d#fr:;;ff-d.* ""'i'""e
rituat ei vreo Lo lu- catrron" atr lui Fetru Maior.
terare. cut" p"ll;il 5;;"ti.?ufilosofie
^prl."iu#
rellsioasa' pe
crari manuscris; d;i;i"gi"'91
o'confruntare bibtioprafic6 - frurnoasl
de
manuscrisul nostru afirnnd Si o destr_al
-In sf6rgit,.conptiinfd
care er re-a loro-sit]lonstitie pdna Fe vresiea aceea
nafi.onali-rorn6.neascd., oatural
alLati*e^ oaiut^tt' "ttootqtern -pottl^ dela neoddtre
sub par'5.2a credi.nfii strimogegti. Atunci, c6nd afinmd,
alta. DacE ne gAndim ci ea-nu -
Adevdrulu L" o ear e
cd s'ar fi agteptat ia altii. ,,din neaxl strein ori vr6i-
-existente t"*'- ::l;ii""'- "" "Floariaprea scolastic' prea d9-atlnogtri sd ne bdrfeascd, am fi inteies gi ana
de aceea ql pa."f,Llia'"i "'ilacter fiT?agi.
rd,bdat. Ci iatn cd ne ocdrisc pe noi Rumdnii nogtri,
;; ;.-;;"f-.r- *itl;"arr'rlui' 9i ti autorul nostru scf,tre
in trumea spiritua-
cei dintr'o casd cu nDi.", cari nl erau ,,vecini gi cr.l-
nosculi gi cari climpr^eund cu noi se indr_atrceau aeeleagi
ii;.;;;;;a"i;;;"bi;i"''ii"""t'te cu credintetre si neperitoare rndncAri' gi urnblam cu un g6.nd cu iofil
[tetii a
iargi ntt;;fiil;--t"-1i*Oaiul' rnult valoarea de
cronograf.l" f ii, 'itqele$e.m +i m"i' In orice
.documentn p9 ;t;-i- n-1i*eqi", manuscrisul' de earle t Sinodul unit, tinut la Mdndgtur lo 7 .Nov. 1728, pteved,ea pedeapsi
caz, aeest"i .piiiti"iitftl populare si stiintei gree peatru ,,protopopii, popii 9i mirenii care-gi vor mai trimite copiii la gco-

teolo$ic'. concrescute cu ea' se datoreSte faptul c5'' in lile schismaticilor". L M. Moldovanu o. c. I, p. IO7, Lucrurile nu se schimbi
instr-eiietoare de
ciuda tuturor ili'aiitti* Ju potitics
nici peste 20 de ani, de aceea M. Teresia se vede nevoiti a atrage serios
atentia forurilor rispunzE.toare asupra acestei mari primejdii a uairii. cf, s.
spirituale. chiar dacd'
neam' i.rdt,rmaiotii- ;"tli "o"-ttt" au trebuitcuvremea Dra5lomir o, c. I, anexe p, g9, Despre mullimea cirfilor de ritual aduse cn
un mome"t """i#esit popor.ul't Iar clerul unit' mari greut6[i de peste munfi gi cari iupiedecau mult pro6lresul Unirii, cf.
s5se ,"intugr"rl"-ii".iiti-1ui de v'ta\d. Bunea r l. Kleln... p. 2D2, Hodiaka q, c, p. 802-14. Meteq: Relafiile... 217 ete.
2 A se vedea ,pro memoria- iezuitului I. T, Delpioi
lui D' FurtunE: [lntebeetorul or-
1 Fr. I Ungarn." p' 42' A se vedea 9i cartea
Krones lelioatului teresian dio sibtu gi sfetnic intim al govinistului episcop rorrr.-cd,t.
.Preofimea rom' in sec' XVIII' Veleni' 1915' A. Boital din Alba-Iulial la W. Schmidt, Die Stiftung... p. 9l r ...-praeprimts
despre preo{ii' cari necessufir est ut inter Latini ritus clerum [parocht uniti] educeotur",
2 A se vedea ee credea acum 200 de ani poporul
-f-"t-"u la I' Lupa$: 3 Splendidi ioagine a unittrfli spirituale I lmpdrttrgirea din acelag poilr
dela lnceput ioarte energic
-
,1-au plrXsit n*"t
-documentare' " 'n"t""t a neamului romAnesc.
p' 210 qi urm'
'Cootilbulii
_ LXVIII _ - LXIX - VI
 Dr, TEODOR BODOGAE

a lui Dumn ezerl" de bun6' seame ce

in aceeaq case -
"'"lJg1[1"il:"1'1"::o
*:# "Li**
covo, conetiinta
#
iii'i'iiii-:pi4341rc romineeti' *i-l*
*" Fireete
pasagii simila#'sJ'*"i"ne-itt
tttttul
lucrdrli'
cr
incheere ei manusc:isul'
Iatd de ce putem spofl€r ca de rominism
jrt"n
e" ortodoxle
si "#rrylr'1,1 :ikf*f:
oe astlur .1,rvqt,v -- - :t

__-.-

FiE. l. [ncepdul.. manuscrisulul

1 LX7.
 Fig, 3, FraEment d.tn capttolul III, despre aztmit (f. Z7 r)
Fig,' 2, ktcheerea capltolulut despre Ftlloque
In iosut pagiii (f '70 o) se odd diagtama gi data copleril manusctlsulul

Fig, 4. Conttnuaiea textulul dln flg, 3
'l
Predoslovie
ll (Ne-a cizut in miini) o cirticic6 ciudatd 9t pllnd de Ir
neAdev6r ca o teaci de minciunl, de o legle noul de cur6.od
lzvodltd in Jara Ardealulul, ce s'au ficut de un vl5,dlci
deia Blaj, anume Aaron 9i a {ost dat[ lo tipariu ta mdn5-
stlrea (dln) Blai, intru carea ved.em c6. si cuprlnd 7 atll-
culi (de) llrdzvr6tite dogime asupra Biserlcli Rislrltulul. lr
Intil zic el cE Unafila este invdfStura dumnezeegtilor
PErtatl gi cumcd. Papa, eplscopul Romel celel vechi, este
cap vdzutu Blsedcll a toati lumea.
(A doua) peatru SfAntul Duh, cumcd pulcede ql dela
Tainl si dela Fiul.
(A treta) peatru forma sfiofirti Sfintelor Darurl, cumci
se sflnfesc numal cu cuvlntele cate au zls HrlstoS : ,,Luatl,
mdacafl" pi "Beti dlntru acesta toti",.. lproci,l ll 2r
(A patralpeotru foc curifitoriu, ce-L27c el lrurgatorium.
$l pentru Sfintl, cumcE au luat figldutnta Blnelul.
Asliderea ql p4citoqll mutrca vecnlcd.
$l pentru tunderea pirului-gi rasul barbei: cd nu ne.
tundem gl aol ca el 9i si ne radem barbele, ci noi carli
i
i
I mal de care cu latele mal mari.
$i dlntr'acele cirfi tlpErite vliad gi aici, in lata
I
t
I
noastrd 9i cetind st4a de ne mlrdm de o ll ioacd copilS.- 2u
I
'reasc6. ql trufle fllosofeascS. (Ct)ca vor broagtele fistoasi
I
I sl zboare acold, unde au zburat vulturii cei pllnl de Duhul
Sfant, adecd ai celot 7 sfinte sdboard Pdrlofi. Vedem cu
I
I
f cdti neo-unle porcli rA.md 9l scurrnS. 9l calc5, 9l strlcE mir-
f glrltadul2 d(umo.e)zeestii Scripturi, 7at piianjenll lntiad
i
t
slabele lor funll sE incurce 9l sL prinzS. alblnele, plrdn-
t 1 Slav.: Sl celelalte,
I 2 Ima{iae luatii dupd Matei 7, 6.
I
I vl'
I
I
t
t
 PREDOSLOVIE
DESPRE CUNO$TINTil

ll Voi ziceft e lucru gtozav sE {le trup cu doui

c5. 5r
du-ll-secisAntmugte,adeciprepravoslavnicilcelprogti;l 2 de cel in- capete. Dar6 eu am cetit la Istoriile Jarigradului r ql am
3r ll 9i poate pre cel progti ii vor pi prinden insE gnsit cE ln zllele impiratulu Valentlnlan 2 a nS.scut o mu-
vifafi r6u sE vor muqca' precum mtlqci albina' iere un copil cu 2 capete, iar6. mulere cu trei {Afe n'am
$i vedem cd rnulte feluri de bar{ele bordscu spre {lli gisit nlcdieri s5. Ii fost.
Stintei Biserici (a) Raserltului nu cei din neam streio i cd Iard Maica noastrd cea cu 2 lifte cu lapte'cuvdntoriu
3
de ne-ar fi oc6rit vrdjmaqii noqtri, preeum sint Arianii' ne hrdnegte pre noi din D(um)nezeegtile invStdturl ale Dog-
Calvinii, Lutersnii, ArrnenXi, rnEcar s! APusenii orla altt melor pravoslavnlce cu hrana cea tare a Trupului Si (a)
impotrivnici ai le$ii noastre, am Ii r6bdat' Ci tati cd ne Sdngelui lui Hristos, incAl birbafi ll desdv6.rgifi ne-au fdcut.3 5l
(cu noi)'
3 Y l] ocarar"or pr. noi Rurnanii rrostri' cei dintr'o casd O maicd ! De unde dari e ste {illor t6l o iu{ime ca
(carl) nu de mult era(u) tot una cu noi' 'reclnll cunos-
9i
noi induicea(u) neperi- aceasta de te-au .lisat pre tine ? $t gi-au impietrit inima 9i
cufli nogir!, carl dirnpreund cu sd'
cu uo cu tofii in (aceeas) te-au ur6.t pre tlne, ddndu-ti rele pentru bune i.i ur6.ciune
toarei mAneiri si uneblam 6iAnd
in loc de iubire ? a Au acestea fi-au rdspl5tit fie pentru ce
casS a lui Durrrnezeu,u Pentru car-e acum ptolorocul David i-ai ndscut cu multe durere,. qi (chiar qi) acum fiii tei iti
u
SrdieSte : ,,SA vie moartea spre
el si de vii sd se po$oare
pun fie curs[ ?
ln iaci, ci vlclequp! este in lecaqul tror 9i in rnljlocul lor"' Cl scrle la Apocalipsd :5 ,,Semn mare s'au ardtat in
4r Dard sfdnta BisericS, intocmai ea o niaic6 ll iubitoare de
ceriu, muiere imbrdcatd ln soare qi incdltatd cu luna gi pre
fii, fiitor s5l cu rele n6ravuri, nu moari'ea nici po6lorAr€a
capul ei cununl de L2 stele gl ln pdntece avea gi stri6fa,
In iad, ci pocdin{a pohtegte' $i.p.recum 6idina' ce-91 adund chinuindu-se s[ nasci". ll 6r
supt aripi puli shi - a$a 9i aceasta cu aSteptare din sullet
agieaptd gce cei ce sE lntorc, cu 5!ata 9i intlns5' nodlni si Sfdntul Andrel si Metodie 6 muierea aceasta o infeleg
cu bialul-cei de maicd li cuPrlnde a fi sfAnta BisericE imbrEcatd in ioarele Hristos, iar ,,luna
sub picioarele e7" viafa lumil socotesc cd a fi, ce sX schimbd
O N-taic6, eatea aX dureri'I CJ NiaNcS'' ce rEu te-ai ca (qi) luna, pd e6nd ,,cununa de stelet' dogmele gi agdzd-
4r r6.n{t la pintece I O sfdntd Bisericd' pinngi acum ll cu muli6
iale ca Rafila pentru f{ii tet 9l nu po{l s5,
te mdngdl I Au
I Sigu. cI autorul face aluzie 1a un Crono{raf, mai probabil al
nutuinp4nteceletduprenoine-aizimlslitdinsdrndnta lui CiCala, care a parafrazat ir limbd iiopulartr pasalii tntreli din Si-
Cuv6ntului lul Durnnezeu gl ne-al purtat? 4":"- tu'prln nopsa istorici a lui Cedren (i 1058)' ln care se alli amiritil cazul na-
bala nagterii cel de a doua' prln apl 9i pitn- Duh' lartr$ gterii coprlul cu 2 capete inafara zidurilor Antiohiei in primul au al
'arnindoui dulcile
ne-al ndsitit pre aoi, hrdnladu-oe cu domaiei lui Vaientiqiao (364), Migne: Patrol. gr. vol, l2L col. 589. Nu
pot gti irsi daci autorul a folosit Crooo6lraful in versiunea glteacd sau
tate e legli vec'hl 9i a cel nouE ?. romioii. Mai probabil in aceasta din urmi. Vezi despre Cronograle D,
Vedetl, maicE ca 2 Ndfe? Iard voi atl lzvodit altd Russor Stu&i dreco:romdne (ed. postumi) I (Buc. 1939 p. 53-100, mai
malc6 cu 3 tdte I ales p. 88 oi [ul, $teflnescu; Crooo{rafele romi.negtir tipul Daoovici,
ln ed, iui C. C, Giurescu, Buc. 1942, p, 111 9i urm.
1 2 [u text.' Iolendian (l)
Scil.: simPl!, aelovtrlati" 3 I C6r. III, 2; Efes. 4, 13.
a Io text: iar{; { Din stihirile patimilor (dupn Psalmi 9i Prooroci),
s In text; atdncea P-ecum"'
I In text: qi. . 5 Apoc, 12, l-2,
5-splendld;imagindeunititiispiritualqcareadAinuitlrtot 6 Metodie ,,al Patarelor" {+ 3ll) ln lucrarea ,,Symposion" cuv.

trecutul nostru pdni la unirea dia 1?00''.--- '.

8 cap, 4 Migne: P. Gr, 18, 141 sq. Andrei al Cesareii Capad' (sec. VI):
6 Paalm 55, t6. Comentar la Apocalipsd, Migne P. Gr' 1O6, 320.

2- 3-
 i
DEspRE curvbstlNTElE tEoLoGIcE ALE pnroTtron
,--
minturile slintei Biserici ale (celor, 12 Apostoli, bari inc[
ce mai zice? Ci ,,avAnd in pAntece, s[ chinuia sd nascd'"'
Dascdlii cei ma-i sus numifi de aceasta a;a zicu: cd chlnuia
$v 1l
(peotru fieqte carele ce-l naqte prin ap6 9i pdn Duh pAni
cdnd.sa tnchipuegte intru el Hristos, IarE pre.r cei ce au'
cdzut din Bisericd lafuri, iar nu iii ii numeqte. Adevdrat
cste cuvA.otul qi de toatd prlmiirea vrednic).z
PlAngea de demulf Reveca (pentru) cd in pintecele
. el' av..ea 2 fii: prq lacob si pre Isav, care.intre dinsii
Iecea(u) ,tdzboir in p4ntecele maici-sa3 9l riu o sfdr6.ma(u)'
O.! Cu .cAt mai v6.rtos.se tAn$uieqte 9i chlnuieqte iu-
1r bita Maica ll noastr6, sfinta Biserica a'Rasaritului pentru
neplciuirea fillor sdi! Dintru care, vol Unialilor, tdzvr6''
titului n6rav al lui Isav urmAnd, pre nol, pre {ra{ii vo9tri
cei dintr'un pdntece (ne) urAti si (ne) batjocorifi 9i pAnte-
cele Maicli. noastre (.f. Biserlci) cumplit il rumpeli si-l
slardmafi,cu cercdturile 91* izvoditurile de alta l6ge nou5.
$i ca nigte pui de n4pirc6 roadefi pAntecele Maicii voa-
7t - stre ll'qi cumplit il rumpe{i 9i-l sfdrAmafl. Ce precum puli
de nipArcd nu aqteapti sI (se) .nascd dupd rAnduiala firii,
ci rod pdntecele Malc6-sa 5i ies, iai maica lsr ms41s -
"s..
fi voi, Nu vE $6odifi la porunca lui D(umne)zeu :
,,oric{5rg va girdi r5u titine-s6u sau m6ne-sa cu moarte si
n
moarE",
tspdrgdtorilor de halna
Dard voi, turbur6torilor {St)
lui i:I(risto)s, .qari mal riu decAt puii de n6pircd roadefi
8r p6ntecele-Malcii voastre 9i bordfi asupra ei hiule Er6le ll
(pentru,ce) dintru neinfble$erea voastrS' slmdnafi ne{hine
in grau'ql (cu) alte multe ocdrdll pre Malca voastrd, (in)cat
tto lx cdde nici a anzi, nlci a r6spunde impotriva nebuniei
voaslre ?
,Pentru cE nici H(risto)s n'au dat rispuos asupra ne-
inlileptelor vorbe ale lui lrod; Cd zice Eclislastul: ,,nu
r In text: pentru,
? I Tim. IV ' 22-23,
' 3 Facere.XXV' 22-3.
'1. Pe, mar€ine: E'Sire. cap., 19, .stih .12, .Sigur o scipare. din con.
deiu, cici e vorba de caP' ?0, st, 12'
4-
' PREDOSLOVIE
rHspunde celul nebun dupd rEutatea lul ca sE nu te ase-
menl lui", I Dari noi pentru cei proqtl vom rdspunde,'carii
pentru 'negtiin{a']l si prostta ior sdnt ca frunza copaciului, 8Y
care de pufinticn miqcare de fiegtece v6.nt este obignult a
se cldti.
InsE noi nu aga (ca vol), cl din D(umne)zee9tile Scrip-
turl lumlnat vE vonr ar6.ta, ca sd intarim frunzel6' cele ce
sE clEtescu de vdntul sufldril duhului vostru, adec6 oilele
cele cuv6.ntS.toare ce sdnt intr'acea pirte de loc. -
Dard nu vedefi ce grdiegte marele Apostol Pavel :2
,,Omule, nu te tnElfa cu mlntea, ]l ci te teme" 9i iarXg ; 3 ,,Nu 9r
fifi,infelepti intre voi", pentruci ispititorii gi cercltotii cei
ce si inSAmteazi. ptin trufia minfii zadatrrlcl s'au fdcut
prin cugetele sale $l s'au intunecat lnimile celor nein{ele-
g6tori. G6.ndind a fi infeiepfl, au nebunit, iard vr6.nd sE
ruglneze (cu) qttinta 1or, ll se greiegte : ,,de socotegte cineva
a gti ceva, inci nimic nu infelegie, precum se cade a gti".
Ci vedefi ce grS.iegte H(risto)s cEtre ]l negtiutori: ,,Vd 9Y
am5gii{i, fteqtiind Scripturile, nici puterea lui Duqrnezelr.".4
O I Cat este de blne 9i (de) frumos a avea infelegere
9l a cdgti$a infelepciune, caie este mal cinstitd de cAt airrul
9i argintul gi mai scumpd de c.it piatra cea de mult pref,
precum grS.iegte"Scriptuia.s Ci de este infelegerea nes(u)-
pusd invS.tdturilor 9l .provoslavnicelor doglme ale sfintei Bi-
s6rici, nu e aceasta infelegere, ci nebunie Si {incd) mai rIu
decdt toati nebunia, ll l0r
Lumlnat de. aceasta grdiegte sf. Apostol Iacob o ,lD"
'
avefl pisml 9i rdutate in ln,imlle voastre, nu vd laudali
?
nici mintt{i impotriva adev5.rulul, (cdci) lnfelepciune ca
aceetsta nu po$oari de sus, 'ci este pimdnteascS, dr6-
' r Pe margine addogbtr Cap, 26 fstih 4J, dar fireste, nu e vorba
de cartea Eclesiast, ci de Eclesiast ca autor, lntrucdt citalia e din Pro-
verbe cap,26, 4,
2 Pe margine: Romani, cap. 11 (stih 20).
- 3 Rom, 1?, 16.
a Pe marline: Math, Cap.22, stih 52,
[stihul gregit: Z9].
5 Proverbe 3, 13-15.
I Pe mar€iiner Cap. 3 stih 14 [tS, t71.
7 In text r Nu min{ifi spre adevir.,.
1".
 {
DESPRE CUNO$IINTE
ceasca,Iarinfelepciuneaceadesusesteintdlcurata,dup6
aceea paclnicn, blind6, bine smeritd, ptnn de rodurile bu-
ndtXtilor, neindoitS, nefifarnlcH'"' Pentru aceea $l sfintul
l0r Ioan Llmbi de Aur r zice;,,Trufia Jl este asemenea repegiunii
cailor: ci precum calul nelnvnlaf 9t greu la cerbice lace
mare nevoie celula ce gade pre el, (tot) aqa 9i inf5leSlerea
nesupusi dreptelor do$me 9i- credlnlii 9i invdfdturilor slln-
telor soboarl nare nelole, gblceav1, turburare, zurbalAcuri
9l mare pagubi nagte iotru acest chip"'
Ca(ci) cu trulia minfil de decrult cei fir'de Dumnezeu
idovi pismuia(u), nesupundndu-se spuselor prorocilor Yl
tot intru aceea bolescu' ll Pre care $reu il
f
ll r ichiar) ji
mustri "",r*
sfintul Mucenic $tefan: ,,Voi, cei tarl la. cerbice
qi la urechi qi la inlmd neobrezulll, p(u)ru(r)ea Sfintului
buh va punefl impotrivS, Precum pnrtnftl vogtrl aqa 9i voi"'z
Acest fellu era(u) atunqia ildovii, lari acum sintetl
voi, Uniatilor, ce| ce v'afi lepddat de sfdnta Biserlcd a
Reseritului, caril prin tru{ia mtnlii repezinCu-vi ca nigte
tlt cai neinvetafi, ll ali rupt impletiturile lui Dumnezeu 9i tEs6-
turile sfintelor soboari, (precurn) 9t iu$ul hotarElor sobor-
nicegtii Biserlci l-ati tepddat, umplindu-va Fre vol de vorbe
t Iard sfinfii Parinlt pre unul ca acesta il numescu lup
qi f"pk viclene, adunandu-vd precum $rrieqte David i "Se
,r.rrp.* leg6turile lor 9i sl lepddXm dela noi {uga' lor" !
aceasla? ,,Cel ce locueqte
D"rE
"" -"1 .poo" (indata) dupS'Domnul ti va batjoeori pre
in cerlu va r6.de de din+ii st
ei",{ adeci: Pre voi.
i
De vreme ce a$a stau ll lucrurile, daci doregte clneva
12r
vecinicd spisenie, de socoteste cineva str si {ac6 fiu ade-
vErat al Blserlcll Res5ritulul gi intrAnsa ca ln corablia
t N'am putut identifica aceastl frumoasi ima{ine in vasta operS'
a sf. Ioan Hrisostom. Fireste cd trebue si fie luatd dintr'o ornilie pu-
blicatt in 1691 de frafii Radu 9i $erban Greceanu in colecfia ,,Mdrg6-
ritarelot" traduse de ei. Cartea s'a reeditat ln 1746' la Bucuregti.
2 Pe mar{ine, intercalat din (regalI, ca atribut pe ldngi ctivAniul
gtefan; Apostol, Fapte, cap. 7 [stih 51']' Obrez[av]ati [slav] a [se] cir-
cuocide.
3 Pe margiae: Psalo 2 [stih 3]'
{ Psalm 2, stih 4.
5 In text: de vr6me ce este acestea {l) asa de doregte"'
6-
PREDOSLOVIE
lui Noe vrind sd scape de vecinicul potop, trebue si-l
cuprlnz4 spaima in{ricosatului tunet al afurisaniel S!
anathem-ii din nuorii cei purtdtori de Dumnezea a7 slintelor
"l
Saboard ale Celul ce trEsneqte gi omoar* ll qi sufletul qi 12v
trupul celor neplecafl. Intru care'chlp boala ce-i sti ina-
inte i s5. va vindeca 9i Lrufia cea din (in)vartoqarea mlnlil
prin -hotdrdrea do5lmelor drepte 9i ca cu un jug! bun al lui
Hristos si se injuge 9i nLplecarea cea ia chlp de hiar5 cu
zAbala. sflntei (9i) pravoslavnicil legi s6-ql supue ql cu totul
slintel pravoslavnicii Bisericii Reseritulul ca un llu prea
iublt maicil sale cu totul sI sE plece.
Iari de este clneva ll nesupus Biserlcii Rdsdrltulul 9l 13r
trece (cu vederea) dumnezeescul ei ustav,l cel indreptat 9i
agizat prin Sfantul Duh, urm6.nd deqartel infelepclunl 9i
tdriel funiilor celor de paianjin
-
g11gl ca acela, nebigdnd
sealna de piatra cea. tare, pune pre nisip zidirea sa, prin
care au venit riurile gi au batut v6nturile hi lndat6 s'au
surpat gi s'au f5.cut mare ciddtel,z pre unul ca acesta
insu$ H(risto)s adevdratul D(umne)zaul nostru il numegte
diavol, ce seamdn[ neglhin6 in mijlocul celor bine rodi-
toare si cresc5toare seminfe ale ll dreptelor invif5.turi.3 13v
rdpitoriu, rEu spdrgfdtoriu de hainele slintei Beserici, Mi-
reasa lul Hristos, [cea fesutd din bogoslovia cea de sus.
$l ce voiu sI grSiescu mai mult ? {doar puterea Bisericii
e insag) sabia ce purc6de din gura lul Hrislos.] I Pre unul
ca acela ca pre un md.dulariu impulit gi sc5.rnav dela tru-
pul sf{ntei Bisericl ll taie. $i iar zTce; ,,CIne nu va fi as-
cultdtoriu de Bisericd, s5'-fl lie ca un pdgi6.n gi vameq",s
I Scil, Opreligte; rinduialtr, re€ulament.
2 Textul pusln parantezd [ ] este adiogit pe margine ln lungul
paSinii, si6lur pentru a completa imaSinea scripturistici a pietrii din
capul .unshiului {Mat.'21, 24) prin cele spuse la Mat, 7, 24-21,
3 Ma!. 13, 39.
a Textul din parantezd e intercalat cu ua asterisc (') pe
margline
in. lun!. Ima{inile patristice: lup ripitor, spirldtor al Maicii lui Hri-
stos, sabia ce purcede din gura lui Hristos, etc,, sunt frecvente in im-
no$rafia bisericeasci si in sinaxarele sfinfilor,
5 Pe margine r Mat, cap. 22, 1o loc de 18, 16,
--7-
 INTAIUL PONTUM
DESpRE .- TEoLocIcE ALE
buNosrrxrir,E PREoTILoR

Pentruce, dar, vecloi, ba!1, (ca unii caii sdntefi) dupe $t mat zicell c6' a1t facut-o pentru pacea gi dragostea
(de cibgte), orl 1 noi gfiisim intrA.nsa (numal) 6ldlceavd 9i vrajbl,
14r figiduinld fii ai neamului lui ll Avraam' lepddAnd deqarta precum'v'am arEtat ln predoslovle.
tr,Iti" iubitoare cle cercdrl ce ni sl aduce noul din
"."
megtequgul diavolulul, .(nu vd nevoifi) cu deadinsul
a avea $i vedem cd ali insemnat intrdnsa toate ll cirliie ru- 16r
pe mai departe) Dumne- mdnegtl cdte s'au tipdrlt in fara aceasta qt in Moldova gi
gand se proslivim (impreun6 9i
a{l ciumelit 2 din toate cdte un cuvAnt care afi gdndit cn
l,"it.^ Troi{ei cei in trel iposta3url, (blne) qtiind c6 Dum-
vd ajutd vou6.
t:rezel:_ sdiipiueqte (numal pre cel de un $dnd in cereasca
O I de s'ar astupa 6fura ce 3 r5vrdteqte Scriptura !
sa Casi
"* -f-Do"t) pentru aceasta 9i zicem la toate zilele t
?
"$l ne $i mai tntAl decdt altele scrlefi pentru Unafie, cumcd
ddnot,.6caoElufe$icuoinimiasllvigi'al6udaprea este (iosaq) luminata lnvdfdturd a a Sfinfilor P9rin1i. $1
t zicefi. c6, Ioarte r5.u gregim noi, ci nu ne unlm cu voi.
cinstit gi de mare cuvlin!5. numele Teu"' De aceasta .ne
14t roagE 9l Sfantul ll Apostol Pavel: ,,Mdcar ce mdn$diere intru De aceasta dec6,t de toate mai ll cu greu imi este gi 16v

Hristos sau mdcar ce veselie 9i dragioste, orice ogtire2

a foarte cu str6.mt de toate pdrfile 9i mtr mir cum voi rds-
Duhului, orice milostivlre 9i lndurare pltni{i bucurla mea' punde. Cdci nu numai mie de aceasta imi este cu gireu,
- ci fiqteciruia om a da cap gi incepdturd la fieqtece lucru,
ca tot aceea(q) dra$oste sd avefi dimpreund iu un [acelas)
suilet, impreunl cu o infelepclune, nimic cu $Alqeavd sau mai vArtos aceluia cdnd nicecum, de nici o parte ajutoriu
cu slavi deqart6, ci smeritE in{elepciune unul spre altul nu are. ,Aga 9i eu la aceastd izvodTte far'de cap, (la) un
(dovedind)" lucru ce nici intr'o Scripturd n'am gi5slt. CE am cetit toati.
"Si vi
(mai) ro$ Pe voi, frafilor, in numele Domnulul Biblia gi alte vechi prorocil qi nol lstorii ale Sfin{ilor .ll lir
15r ,,ostru l(isu)s H(rlsto)s ca tot ll una sE ganditi tott si si nu Bogoslovl 9i predanlile Siintelor Soboari 9i. Patericuri mai
Iie intre voi priclnultT, ea se li{i toll intr'o lnfele$ere' in- multe slovenegti decAt rumAnegti 9i am intrebat Ardeleni
tr'un $ind".a t, -,-\-, s/-:^r^l- 9i alli oameni tttuti gi bdtrAni qi n'am allat sd-mi spue ade-
Pentru care gind al credincioqilor' (lnsu)ql H(risto)s vdrul, Ci dar eu greu gi amar iml este a da incepdturd.5
pre Tatdl grdind r "Perlnte :jiltul qe . Numai (cd) am gdsit scris la a doua earte a Meta-
-pt" roagii
Mantuitorul
da;ti io ,,u,ttele tdu, 'fre cari (mi) i-ai dat lizlcllo zicdnd cd ,,de nu ar fi fost Timothel nu ar avea
t"qi"i-lf
mie, ca sa fte (qt ei) una, precum qi noi"'s
I In text: dar4,
lilnteitrtr pontum tra cdrticica voestra
l5r
2 Deasupra cuvintului ,,ciirmelit" se di, de aceeag m6.nE, un alt
sinonim r ciupit,
Vedem cd i-a{l pus nume ql"i zice!1 "Floarea Ade-
3 In text; ceeace.
{ In text: este luminati 9i lnvifEtura Slinfilor Pirin{i.
vdrului". Dard pentru ce i-afi pus acest nume ? Cdcl noi . 5 lronie, Autorul a cercelat prin toate cdrfile 9i prin multe manu-
cetind-o n'am $dsi{ adevdr intrinsa ? crise si n'a puttrt 5l5.si temeiuri pentru invifiturile nou6. esite dela Blai.
! Din Liturdhia sI' Ioan, eclonisul de dupE Axion' 6 E vorb.r de Td p.ec<i: t& gocr,xd a .lui Aristotel, cartea I, cap.
2 In text; obqtire' t/r (alfa to elatton) iar nu cap. 8 cum citeazl autorul pe dargine
- Lipsca, 1832, paS, ::5 I Ei pAv -
3 Citatul e din Filipeni 2, 1-3. ln edifia stereotipd din 1&p 'I'c p,6.)eo5
{ Pe mar€ine: PervAi poslfania) : fprima ep{stold citre Corin' pf 316veco, noltrilv d,v p,e).onocfav obx etTqop.ev ; ei D6 pi1 Op$vrg,
teni) cap. 1 {stih. 10-11)' Tcp6.9eo6 olx &v B16veco, Timotei din Milet era un innoitor ln a1e Mu-
5 Pe marginer Ioan cap, 17, stih. 11.
zicii, ca gl aotecesorul siu, Frinis din Lesbos. Probabil c6. autorul va
Aooi contiaui: 'Ii cunoscut lucrarea lui Aristotel in vreo redicfie manuscris5. de a lui
Sfhrsitul Predoslo.viei'
Doamne l(isuJse Hiiitt"t)"" aiutd'mi ca ti de aicea lnainte si S. Kimeoitul. [f Buc, 1702).
pociu respuode 9i alte cuvinte;
I- -9
 TNT.AJUL PONTUM
DESPRE CUNOSTINTELE TEOI OGICE ALE
PREOTILOR

nu ar fl Apol, dupi aceea au rnal trecut ! cAtiva vreme, p6.n6

mai mult a fi muzlc6" 9i iar acolo scrie c5' "d" dupd patlma lul Hrlstos, pAnE (ce) au lrl't Sftnftt Apostoli
l7v lost Frinls, nlci Tlmothei nu ll ar fi fost"'
Duhul Sfaht. C5. .,,lncd au era Duhul Sfant",z Atuncl au
A9a zic al eu ci de n'ar-fi fost Atanasle' vlddica .luat Sftnfti Apostoll sorfl 91 Petru au coborlt la Ram 1l ,,Fi
nu ar fi
Mitropoliel deia Ee'lgrad din Ardeal' nici Unralia
lg r
Petru, zlce, boteza pe Rdmlenl 9i pini a nu lua trupeasca
,,1"i A"o,,, vlldlca d.la Blal, nu ar li lost 9l ni.cl predeite.
'moarte spunea lui Cllmenf de moartea Slenfti Sale, zlcAnd:
I Cot(orea) n'ar f i i pte catii ii vedem
clul lui, Gherondie ",,Cllment, dupd moartea mea si scdl lul Iacob, foatele Dum-
cu atita siiioli spre inttrrirea Unafiei tipirind cirfi
cu
a.e'zeu,lal mleu, la lerusalim, cum am proslevlt pre Dumne-
mult[ betae de cap $i cu mari cheltuieli'
zett ctr moarte pre cru.ce, cd ingtinfAndu-se de aceasta va
In eare "uri"-ota"* (cd) la list 7 zlclc- ei cdtuturor"'z scrie la
avea mare mdng5.lere". $l (mai) scde c6 9l Si. Climent
ru$im pentru unirea
18 r Liturghia li ,,o"J'i : ,,lnc[ ne
3 au botezat pre mulfl dln Rdmlenl 9l pre Slslnie Comltul -
Adevhrat, aqa scrle; ba incS mai scrie
tot la acea
ce ne-ai dat noui aceste -cu tofl ai casil lui, patrusute gl doudzect ll de suflete3 91 20f
carte a ,,oastre, zlcdnd I "Cela iau adus la credlnfa gl la cunogtlnfa adev6rului. [De alci
rugldciunl de unire!"' I s'au fost 9l lnceput Sf6ntulul legiturl pl lsgonlrll.(
$i iara la acea carte (mai) zlce : "unif;ea
credintei qi
Pentrucare, de atuncea gl p6.nl acum Beserlca sE
impreunarea Sldotului Dul"'u cuvinte
roaXil pentru toatd lumea., catea lume nlcl p6.oE acuma nu
Auzl, vipdri plin6 de otravE' cd aceste slinte
.

.este unitd, precum s6.nt Rtrsdritenil cu Apusenll, Moscovli,

Ardelenilor' ci pentru
nu s'au l6cut pentru U""tit voastrd a Le$ll, Fr6.ncil, Armenll, Calvlnil, Lutdranl{. Acegtia s6.nt
ll
l8v
toati lumea ! toli botezafl, dat nu sdnt la o unlre. (Deaceea sd) umblatt
g6(ct) aceastl carte dumnezeeascd' (adtce) Llturghia {mai tntit) pe la acegtla 9i le propovEdultt ql-i aducefi la
Apostol lacgb'
.l, i"if,it-o- ,l "tt lScut-o int6riu slantul
intdiul Episcop la Ie-
"o unlre st (abta) apoi (si) vE apucafl de Ardeleni 9t de
fratele lui Dumnez "o, "^'"Lt au fost de El' iard r In text: au mai fost.
invdNat
;.;i;, hlrotonlt de lnsugl Hrlstosmal pre scurt
qi,
Marele 2 Ioao VII 39.
pre urma acestuia o au tocmit Sf' Ioan Zlatoust' 3 Atdt gtirea despre veairea la Roma a sf. Petru c6.t gl cea
it".rfJ ui dupi ddnsul qi mai prescurt .despre epistola pe care sf. Climeot Romauul ar Ii s6is-o sldntului lacob
Dard dela Slintul lacob pini acum sint
L712 {ani)'6^ episcopul.Ierusalimulul gi cea despre botezul de citre Clineot a lui
numai de 49 de ani'8
19r -siaototeste isvoditi
pe cAnd' li Unalta oo""t"'' nlcl
Sisioie Comitul 9i a lnci 42O de oameui au putuf fi cunoscute autorului
Iacob acele cuvinte din Vietile Sfinfilor (24 Nov.) editate dup{ frecegte de Mitr. Dosoftei,
Iard cdnd au l6cut -Apostol 'nici fuf, 1682 p. 156-157. Dup{ calendarul romAn pomeairea sf. Climent se
voi, nlci noi nu tram bot"zali' nici lerusalimlenii'
face la 23 Nov., dupi cel rusesc ln 25 Nov. Fireqte, at6t Epitomele
Rimlenii tofi' cate telateaze. ln fornri de roman faatastic venirea la Roma a sI. Petru,
disputele lui cu Simon Magul gi, natural, hirotooirea lui Climeat ca
episcop al Romei gi lnsircinarea acestuia de a scrie lui lacob, (MiEae,
! Scil. inaintemer€itor (slavJ' Patt. {raec, 2, 576-7, 580, 589) cit 9i iosag epistola pe care sf, CtG
e Ectenia cea mare' List (stav') I foaie'
ment ar fi scris-o lui lacob (Mi€ne, Patr. {r. 2, 33-56) sunt nipte lucriri
3 In textl 9i' apocdfe. Ele au putut lsvorl cel mal de vrene ln sec. II[ 9i aoume
{ Ru€6ciunea antilooului III; ruf,iciuni de unire sau ru(iciuni uadeva prio cercurile Romei cu scopul de a ridica vaza Episcopa-
obstesti, in Litur{hierele mai noi' tului romao, eare iocepea si-gi aroSe drepturi de jurisdicfie' peste
",',-* ".'"-
5 Ecteaia dinaiote de Tatdl rxostru' iatrea{{ Biserica. A se vedea pe lar6l la C. Schmidt: Studieu zu den
6 A se vedea in studiul introductiv
,Fseudo-Clementioen, (ln ,,Texte und Uatersuch". 40, l) Leipzi€ 1929.
? In text: iarl' r Io text, cuviatele din parantezi suot addu{ate pe marfioe.
3 Mai Pe lar{ io studiu'
1t
10
 .a

INT.A,ruL PONTUM
pEsPRE cuNo$TINlEl@
neunlta cl}
Rtt4clttlor ! Dar noi au nu credem in Hrlstos ca gl
20r no{, ci p6n6 ln zlsa de azt ll toati lumealeste vol ? Acuma . ce crediofS. ne mai a$tatl?
Sidnta S6borniceascS ql Apostoleasca BlserlcS. Pentru acee&
ite (o) unire (9i) o La ltst 10 zlceli cL scrie sldntul Vasllie de credinfa
se (St) roagi[ Blserica in toate zllele sd
cea adevdrat[. Dar nol au nu sdntem credinciogl adevarafi ?
. credlnfd. Poate ctr unde nu m6.acim 9i nol su6lrumat, adecd mort6-
Iari aceasta ce de curdnd afl izvodit vol este fdfi- ciune gl broagte fistoasi ?
qat6mlnclun[ginecunoqtlnfaScrlpturilorlpf€Crllnv'am Mai zlcefi' ci sftnftl Patriarql ll st altii de demult 'au 23 r
zis in Ptedoslovle dobdndit splsenle prin credintE,
avefi
$i tarigi mi rog aritafi-ml mai blne ce mErturii Ca st DarE. de aceasta mE rniru cum de au putut el do-
pentru aceast6 legle nou6, ce o afl lzvodlt aeum ?
-
Sfintul lacob' e de mult bAndt spdsenle, cd (doar) n'au {ost unlafl ca vol ? CA vedem
2l r il" peot"u ll aceea, ce au lzvodtt(-o) I
gl s;au lzvodlt dela lerusalTm., pe cAnd aceasta a voastr4 cd vol aqa zlcefi ci aceasta este credinfa Cea adevdratE I
edecurdndgls'au'rzvodltdelaAtdealglestefoarte unla voastrd.
Idr'de cale $1 fEr'de nicl un cap 9l socoteald, cl alevea DarE sfttnftt aceea ne-au invd.fat pre nol sd credem;
mtnciuai fllosofeascd. o credlnfi (si) un botez, precum gl Hristos au zls I cl. ,;cela
IarX cind vefi li adev5rafi unlfl cu APusenll' trebue ce va crede ql se va boteza, spisl-(se)-va" 9i lar69t (Apo-
si nu postift cele 4 posturl de - peste an 9l Miercudte gtr stolul) zlce z ,,CAtL ln Hrlstos ll v'ati botezat, ln Hrlstos v'afl 23 V
2lr Vinerile, cl si postlttlsamb6ta ci Ovreil, dupi le$ea llitdo- lmbrdcat",2 lnsd.r nu zlce: cdli v'afl unlat, ln Hrlstos v'afl
veasc6, (a$a) ca et, $i sE facefi llturghla cu azimi nesS'- imbricat I
rati qi si mdnca{l suglrumat 9l broaqte fistoasd 9i de ce- List 12 zlcell ci scrle Sfintul Apostol Pavel r ,,M6car
lelalte. $i sd facefl palne in albla unde spdlatl sl cdmaslle gl noi sau lnger dln Cer (de). va vestl voul alard dln ce
de unde v'am vestit, Anathema sI fie".{ Vedefi-vd isprava ? Cd gura
91 sd spilafl piharele qt blidele ln vasul cu apa
beau cainil. $i cAnd ve{l boteze pruncli, sd le b6€att seulplt vr6.nd s4 mlnfE, spune adevirul ?
in- $uri ln loc de cumlnecdturi gi cind v5' vefi insura' sE Dard ln toate posla.ille sfdntului Pavel spune undeva
vi cunuoati cu tudenll, sC. se culrune tatEl cu fie-sa gtr de unlre ? Atunci 5 voi de ce o lzvodttl st o propovedulfl
22t frate cu sofu-sa, (cu un cuvAnt) se l[ ve fle toate slobode. 9t o ttpSrtfi ? ${ nu cunoaqteti ll ce qi de S{6ntul Pavel v5. 24t
$l lncd mai sdat 9l altele pdn6 la 72 dln aceste deosebld"e daft Anathemii? l"
ci pentru mulflmea vorbel le ldsdm' La llst 5 dln cartea voastri zlcefi, cE noi cu har{udle .

$i liind aSa' atuncea vefi fi uoifi adevirati, iari cum stricim posturile cele agSzate de Sfintele Sdboar6.
santefi actlm, nlci santefl cu Rdsdritenll, nlcl cu Apusenil' O, rugine mare, {11 omenegtl ce sintefl ! Pentruce
nic:T calzl, nicl rlci. Ci vol sAntefi Precum scrle
(la Apo- iubi{i degerticlunea si €riitt mlncluni ?
."ifptal t ,,nle7 cald, nicl rece, ci volu sd-l borlscu dln
2Zt guri m.a,;.s Cl mal.blne tdcefi-91 vi cunoagtefi rdttctrea. ll, r Marcu XVI' 16. Verbul a spdsi, spisenie (slav, spasti:a maotui)
Mat scrletl tn cdrticica voastr[ list 9 ci ,,Ijnla nu era folosit de_buntrseami ca reflexlv (a se vedea versetul respectiv io
Noul Testament din 16{E Si ln Biblia din 1688). Acl va fi o sciipare
este altceva, (fere) numai credlnfa"' dia vedere a particulei ,se".
' I In text I iarf aceasta"' 2 Gal. lll, 27,
2A se vedeq ln studiul iotroductiv cele spuse despre numiirul 3 In text; iartr.
deosebirilor confesionale pe care Rtrsiritenii pireau cd le €isesc iD a Gal. I,. 8,
credinfa APusenilor, 5 In text r apoi voi...
3 Apoc. III, 15-16.
13-
t2
 DESPRE cuNosrINTELE rEoLoGlcE 4!E-91!9fl!oR INTAIUL PONTUM
.
Darl aceld harlurl nu sdat vreo gtltblre sau vreo vor postl Apostolli dupi Inilfarea lu7, (atuncl) cind l-au
-- stdcare de ,post, cl siot afari dln rdnduiala. ql aqez6m6n- lntrebat ildovil, zlcdad r { ,,Pentruce ucenlcll jidovilor +i al
24v turlle posturltor. ll Ci s'au ficut ca si sI ruglneze 17a eretlc' lul loan postescu, lar ucenlcii Tei ou postescu ? Cdrora
.oo-" Hartu,r pentru carele nu putem a lungl vorba ci le-au rispuns Hrlstos zlc6.nd: Au doar[ pot ftii nunlll sE
qtim cd stiti. posteasci pini este mlrele cu ddngil? Ci va ft, cnnd ll sd 20f
Darl e r[u de vol ci afl cdlcat Pravlla gt afi strl- va lua mirele dela diaqil: atuncl se vor posti in zilele
mutat posturile 9l nu bega$ in seami nlci cuvintuL
lul
ptlrr proorocul 2ZahatTal
acelea".
Dumnezeu, care {rdegt. "Postul
al patrulea qt postul al clncllea gl postul al gaptelea sl po- $i aga au pllnlt Apostolll cuv6.ntul lui Hristos. Ca
slui al zecelea ll-va casll Iudel spre bucurle 9i spre praz- dupi In6lfarea lul Hristos la Cerlu gl dupice au luat Duhul
SfAnt au tnceput a postl. Care gl noi datori suntem a postl
25I nice bune". ll cu bucurle, bucurdndu-ne de darul lul Dumnezeu gi ru-
. (O"f)l nof acuma ne chemdm ludel nol' Intr'adevir
. aceste 4 posturl sint din Porllnca lul Dumnezeu s7 le po- gindu-ne ca ql lntru noi si se sdlEglulasci Duhul Sf6nt, -
prl' precum gi intru Sftnftt Apostoll. Acesta este postul ,,al
stea(u) st iidovti in (cele) patru vremurl' ale anulul t
mevara, vara, toamna 9l laraa, dupi (cum fusese) porunca
cincllea", dupd cincizeci de zile,
lul Dumnezeu; carele 9l nol le cinstlm' Iari ll postul ,,al gaptelea", carele ilpostim lncepAnd din 26y
PostulceldlntdlesteposttilPiresemllor'Acesta'(e. ziua dint6l a lut August pdnd la t5 ale acegtll luni, (e)
-,,a1 patrulea", adlc5 de 40 de zlle carele il postlm pdm6- de' Dumnezeu dat ql de sflntele Sdboare aqlzala,2 pentru
vata, fdr'de nicl un harf' cinstea Prea Sflntel Ndscitoare de Dumnezeu, ca sd nu
AldotleapostestedupiPogordreaDuhululSfAnt' inceteze a ruEa pre Hristos Dumnezeu, pentru nol pE-
25 v carele ll se chlami postul Simpnetrulul'
Dard nu pentru cntoqii.
Simpletru sau peiiru cellalfl Apostoli ll postim- nol' cl
Iar postul ,,al zecllea" e,qte cel dln luna V-a, adlcd dln
t pentruc6 mal 'naiote de Indlfare l-au lnsemnat Hrlstos c6- Dechembrie, carele il postlm pentru clnstea Na ll qterti Dom- .27r
Fire$te autorul face confuzie lntre nuoele lui Serghie Atmeanul' nulul Nostru Ilsus Hdstos.
'despre care iegenda spune ci ar fi lntrodus' ln urma faptului ctr uo
Deci aceste patru posturi sdntu tnt5l date de Dum-
lup i-ar fi devlrat cAioele sdu numlt Arfivur' o s5ptlmiall de
post
Io losi pdstul linut de Armeni era atdt nezeu- $l agezate de Sfintele SdboarE, precum - scrie la
i"iirt. de Paresemi' {eoeral
de pufia aspru se putea mioca orice 9i oric6't lotre orele 12 si 24
,ldela arrriazi la -miezul noptii) Matcu lI, !8 -
3
locit era firesc lucru ca Harful ar- 19.
- Hart, harturi rorndneete) si lie luat
greceste; a Nu lafele{ cu ce rost s'au adaos pe oargine cuvintele r ,,Papa
;;;ikuqcpiJprov
oarecurn la-ochi de observafia lini a poporului nostru' E
drept ci ex- Xist", deoarece olci unii dia cei 5 papi cuooscuti sub acest nume [Sixtus
plicafia autorului e cao oaivS' sau Xistus I lntre 116-125, lI 25t8, llI 432-440, IV 1671-1484 qi
A se vedea despre acest lucru lntre altele N' Nilles: Caleada- V 1585-15901 nu au dispus nioic ln le{Eturd eu postul Sf, Marii (1-
rium manuale utriusquae Ecclesiae, II (Oeniponte' i881) p. 6-11 precum 15 Au€,), despre care e vorba aici. Se gtie doar cd Slxt II a dedit bi-
il f,. p.ut in Dict. de th6o! cath. I, 2, col' 1963' A se vedea li expli- serica S, Maria Ma{liore dia Roma. lntr'o vreme ciad Nestoriasisaul
cafia dela Eus. Pogovici: $t. bis. univ' (ed' Il) vol' ll' p' 236'
ln ble' incerca si discrediteze cultul Marcii Domnului. Se Iie cumva o aluzie
stemele dela Rioduiala Ortodoxiei (l Dum' dio Pareseui) e Pomeoit si la acest fapt (BuchberEer; Lexikoo fiir Theol. u. Kirche IX 610) sa
Arfivur. Cf. Triodul de Buziu 1700' la devofiunea deosebiti pe care Sixt V o aratd cultului- Fecioarei. ?
2 In text, pe mar(iae: cap. IX, lu realitate citatul este in 'cap' Cl. Summa Aurea ed, Ivligoe (Paris 1862 X, col. 733,-737). Despre postul
VIII st. 19, Sf. Merii a se v-edea Ralli--Potti : Siota{ma,.. lV 419- 21 9i Mitrofa-
3 In text: gi noi... novici-Taraavschi: Liturgica' (19291 p. 194-6 [dupd tipicul sf, Sava].
14 15

DESPRE CUNO$TTNT
,
Pravila cap. [381-6),1 (unde) 9l alurlsegte qi d4 anathenii
pre cei ce nu le vor p-azi, precum gtlm ci Stitt' Iar vol ct:
filosofla voastr[ le-afi strlcat ql inci ne . 9i batiocodfi qi
ridefidenolslzlcellc6postulApostolilortlpostlmnol
2? r pentiu sinitatea piloteselor ll poptlor noqtrl2 9l nu b6gati
io seam6 dumnezdiasca porunc6, - nlcitafurisenia 9i anath{ma
Pravllli ql v5 asemanali lui Elvidiug ql, bezel calvlnllor,a
care au invifat pe ucenlcii s6l s{ nu posteasci (ztc6'nd)
cum c5 posturile uu s6ntu din porunca lul DumnezetT, c7
. facere onreneasca. cl mllostivul Dumnezeu, pentru ru$6-
28 r ciunile celor ce cu postudle s'au curifitu si ll
s'au sflnlittr
qt s'a.u preaslavtt s5 v6 curifeasci solzil de pre ochii vogtri,
ca si vedefi adevErul, Cd qttfi ce scrie la Triod,s afarE
6s p16vilil la Dumlneca intAi a sfAntului post asupra celor
ce vof lzvodl atti lege i zTce a$a i ,rca unor lzvoditori dln
Tzvoade nouo (ql dto) a1t4 lege I Anathioa, de 3 orl'' $i
larig acolo 2is4-z ,,Celor ce si laptdn de a$5zimdnturlle
281 Sftntilor Parlnti, ale lul Athanasie 9l ale lul llChirtlu' Am'
Iilohle qi Ambrozie pl ale lui Leon Prea s{ia{itului Arhle-
piscopalvechiululRAmgldealealtoracares'autn$adutt
intru agezimintul dreptelor doglme ale Dumnezeeqtll Bise-
dci gi lnc6 9i celora ce nu imbraflfeaza {acerile Slboarilor
a toati lumea: Anathima de 3 ori"'
r Pravila dela Tdrgoviqte' 1652 p' 308-92'
2 N'am putut afla rafiunea acestei acuzafii'
3 Autorul face cosfuzie, deoarece Elvidius lcca 380] contesta
aumai lecioria Maicli Doonului, pe cdnd coatra posturilor s'au ex-
prlmat alfi contemporani ai lui, ca Aeriu, Joviniao, Vigilanfiu' etc'
4 Particula slavd ,,bez" : lEri, se pare c'a dat' dupd autorul
rrostru, nagtere uaui cuv6.nt indepeodent,"dupd aoalo{ia lui bez-zaconic
: nele€iuit. Cu alte cuviote am avea ,bezei Calvlnilor" : flredelegii
[re6cirti] Calvinilor. Altn explicatie n'o vdd posibili, A se vedea Dic-
fiotra.rrl llmbii romdae I 1, [Buc. 19t3] p' 550'
5 E vorba de aqa numita rdnduialtr a Ortodoxiei ($receqte ouvoDsxbv),
care cuprinde dupd modelul hotdririlor sia' VII ecum - o serie de
- mai importanfi. Nlaa' totAlnit din vechile
blesten,e adresate ereticilor
17OO (p' 193-214' Cf' qi Ve-
editii ale Triodului, decdt cea din Buzdu
uetia 1?7O p. 193 - 2l{, gteeegte) care sS aibi aceasti rindaiali'
la aoi ou se mai ficea decat la Chiginiu (vezi-o prescurtatX la red'
arhiep, Gurie, Chlgina:u' 1926),
16
PENTRU CAPUL BISERICII
Pentru Capul Bisericii' ll
Scrle la cS.rticica noastr[ Cap, II ltst, 12 (+1) zlceIlcd chiarz
.sl dovede$te din Sfintele Scrtpturl 9l dela Sftnlti Ptrintl
.,aumce Patrlarhul Romei este ln urma'3 slAntului Apostol
Petru 9l intdi el este- Cap $l mal mare peste tofl'patriargii,
Ori nol gesim la Pravllia la s6borul al $aselea, dela
Trula ll zlcdnd ata: ,,Tarl€rddeanul cu Rimleanul si le fie 29 I
,cinstele amandurora tocma", \
$l atunci vol de ce facefi pe Papa ma| mare? Poate c5.
pe cum atl ctlcat Pravlla (flind vorba) de altele, o cdlcati
6i pe aceasta. Dar blne s4 qtiti cd nu are Papa al vostru
nici ,o vrednicie osebiti sau mai multd a sa, nici altu oume
mai de cinste decdt al hlrotonlei, m6car ci veders cd pu-
oefi lnalnte ql zhcell. cumce Sf6.ntul Apostol Petru au l6cut ln
Rim ln locul lui in ll scaun episcop pe Climent 9l este 5i papa 30r
,in locul lui Climeot, cdci s'au hlrotonlt de Petru. Dar de
vreme ce Eplscopul Rimulul cel hlrotonit de Petru este ln
locul lui Petru, urmeazd (ca) qi cellalti pe cdfl i-au hiro-
tonlt Petru mdcar (pe) unde, si fie 9t acela ln locul lul
Petru. Orl,o intr'acestu chlp nu este numal sin$ur Episcopul
Romel stipin, ci gt celalaltl toti cAll s'au hlrotonit de Petru
lf ort in ce loc s'ar fl hlrotonlt. Ca sa zhcell ci
Petru nu a 30t
hirotonit episcopl 9l .preoti 9l in alte eparhli, numal ln
Rim aceasta nu o putefi zlce niclodati, cE micar se
zlcell-aga, dar nu e de ctezat, ci scrie 6 ci lilnd Apostolii
adunafl lmpreuni cu Petru. pulnd mAinile asupra celor ce
r Ia mss. titlul capitolului e legat de propozifia indicatoare a
pafioei. Autorului i.a scipat &n vedere a insemoa Nr' "Il" al capito-
iului din ,,Floarea Adevirului". Ia ed. 1816 e p' 23 ln loc de 12' (ln'
,ed. 1750 se paSinau aumai loile).
? scil. clar, limpede (arbaiso), 3 scil. urmaQul,
I Pe marginer ,,list 61? cap. 35', paginaturd luati dupi lndrep-
tarea Legii. Canonul 36 al Sinodului trulan prevede intr'adevir cd cete
2 scauae patriarhale se vor bucura de prero$ative egale (rdrv io<rlv
'dzro)'q'6ew rcpeopeirovJ, Ralli-Potlir Sinta(ma,,, Ateaa. 1852. p. 38?.
.Jvlilas-Popovici: Canoanele ' ', L 2' i(Arad. 1931) p' 403'
.5 ln lext: 9i.
care
' 6 Pe marg[iner ..Dianija -[Faptele Apostolilor, (slav.) cap 8 (stih'
17--2311.
.- .1.1 .-
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
venla, (+1 cart) lua Duhul Sfdnt au veolt 91 Slmon Ytdil'
3lr toriul aducind banl si. cumPere acel dar dela il Apostoli;;
iar Petru l-au dojinit ql l-au lnfruntat 9l l-au zls ceeace
scde la Dlaalji.{ $t tnei pAni atuacea n'au lost aiuns Petru'
la Rim, cl' au fost hlrotonlnd prin Aatiohia 9i prln alte'
eparhli, Pentruce, da;t, si lle ln loeul lul Petru numai'
Eplscopul Romel, lar nu 9l ceilallt citi s'au {fost) hlrotonit: 3
de Petru ? Nu cumva alt dar va Il dat (Petru) la acela gir
3lY altul la Rimleanul ? Sau avea alt dar ll cand era la Rdsdrit
ql altul dac6. a mers la Apus ? Ort atuncl t de ce zlcefl voi'
ci este Papa stdpin preste tofl'patdarqll ? Au n'au luat
toti un (acelas) dar al Duhulul Sfint dela un (sln€ui)'
Apostol al lumli ? Ci poate cE vrefl si zlcefl ci au murlt
Petru in Rdm qi acolo au l6sat ql om ln loculu lul' lar la
. sericii".
ceilalfi n'au lEsatu nlmicu ? " Rtrtdclfllor I alcea afl veoit la cale numai (cd) n'atl
lat6, dar, ci ,,cel desivirqlt qi a toati lumea" sa.rr
32r {icutu numai pe ium6tate gl s'au mlcAorat ll cinstea lui'
Dar de vreme ce are RAmul laude pentnr moartea lul
Petru, cum nu si cade si aibe 9l lerusalimul laudi pentru
moartea lul Hristos, micar pe c6,t 5 moartea lul Petru ?
e
Unifllor, orbilor I au nu cunoaqteli ci afl ritdcit ?
l"? a. zlcetl ci pe Petru l-au hirotonit llristos (+i]
deceaia se tiae (ca) episcopul Romel si fle in locul lui
Petru; dar pre lacob, fratele Domnului, au vre{i s[ zlce{i
-nu Hristos intdl 6 in Iettrsallm Si stn€ur ll
32t ci l-au hlrotonit
Hrlstos I'au invIfat taina Siintei Liturghti ? $i pe tofi Apos-
tolii, au nu sioglur Hdstos i-au hirotonit? Ct vd inglAmfa{i'
in lilosolle mincinoasl 9l vd tnilfa{l preste Ierusallm'
, Volu si mal zicu 9i alta.
r Dianiia la slavoueste fapte, istorii, deci Faptele Apostolilor;
2 In text: iar.
' 3 ln text: au doard alt dar la aceia au dat'
{ In text: dar Peatru ce vol ziceli"
5 In text : micar cit,
o Cel diatAiu. Pe mar$iuet .OcL 23, la Prelog", adici in ,,Vietile
Sfiatilor" a lui Dosoftei, Iari vol' I, p' 78 r (cici a$a era numit4'
1682,
frumoasa gi mult citith carte a Viefilor de Sfinti)' lntre altele am sub
ochi exemplarul cunoscut- al lostei mAa{stiri din Dr5€us' plintr cu ln-
semniri de ale logofhtului Matei Voileaau qi ale altom'
18-
PENTRU CAPUL BISERICII
Dupi in5.lfarea lul Hristos, le-au trlmls pe Duhul
Sfdnt in chlp de llmba de focu gi lntr'un chlp l-au luatu
toft 9t ll aveau, ori Pelru, ori ceilalfi tott. $i nu avea nicl
uaul dintre el, alt ceva mal ll multu sau mai pufln, otl 33 f::
Petru, orl Andreiu, od celalalfl. Iar voi zicelI cE Blser{ca
e una gl un cap are, pre papa. Ba I CE(ci) capul -el este
Hrlstos. C[ vedefl ce zlee SfAntul Apoqtol Pavel r' ci ,rpre
elu s'au zldltu toate cele din cerlu gi cele de pre p5.-
mAntu, cele vS.zute gi cele nevlzute, ori scaune, ori std-
pdnii, orl domnli, orl puted 9i El leste capul trupulul Bl-
sericli".
Ne mal aritafl gl zlcefi c5. scrie cdtre Efiseni cap, 5 2 ll 03 f
ci ,,bErbatul ieste cap muierii precum gi Hristos cap Bl-
vrut sE ttpiri{i pioi ln soroacS, (pentru) ca astfel si dafl
Blserlca Papel. Dar vedefl 3 ce zlce Pavel tot (la) acest
cap stih 32-3 z ,,Talna aceasta mare este, lar eu z|c de
Hrlstos qi de BlserlcE",. Cu alte cuvinte, a nu zic de ce
SAndt{t vol, c5' vedem cd vi muaclfl ln tot chipul .ca. si
luafi Blserlca dela Hrlstos gl sd o dafl Papei 9i pe Sfdntul
Pavel st-l facefi sd scrie ll ln degdrt, dar de zlcelT ed 34f.
Hgistos cAad s'au lnnlfat la cetiu, n'au lisat Blserica
sa fer'de cap unde scrie aga ceva ? cd. nol n'am 6l5sit,
Cdcl cdnd s'au - indlfat Hrlstos la cerlu n'au lEsat vreun-
cap vlzutu, cE zTce svetll Pavel Apostolul cd pe Hri-
stos s'au zldit cele vE,zale gi cele nevdzute, Ori vrefl 5
sE zlceli cd Pavel graiegte povegtt? $t cum v'am mal
zis, vi stlift in tot chlpul . sd facefi pe papa cap lul
Hrlstos,
Dar de zlceli eE afar5. de eretici nimenea ll nu l-au 34f-
tdgaduit pe sf6.ntul Petru a nu fl cap, agljderea gi pre papa
a nu fi cap mddullrilor celor v5.zrote, nol (lnc[) nu-l 16616-
I pe margline: Colos. cap. 1, stih- f6-(181.
2 Stih 23,
a In text: d.ar vezi . . .
{ fa text: Iar nu.,,
5 In text: Au vrefi si zicefi,..
[Colos cap. 1].
t9
 PENTRU CAPUL BISERICII
PESPNE CUNOSMTELE TEOLOGICE ALE P

Apostolul(ul) Pavel' Precum Nol inc5. nu zicem cumci sfdntul apostol Petru sd. nu
dulm a nu {1, ci il tegaduegte
-sl, {ie mal tntAi dicitu ceilalfi cu g6derea, mal susu, peotru
v'am ar6tat mai sus *e""t c5" zlceli vol t.c[ mddul5rile
vdzalu (cnci altfel ele) siatu moarte ciostea bitrdnefllor, lns6,1 nu pentru darul (primtt), Dar
cele v6zute au ql cap de zlcetl cE l-au pus Hrlstos mal mare peste tur-mele sale :
aceasta iar dela vol este, cici nu se poate a {i uaa ca
- nu este invierea ql via{a' ntcl ll de unde afli tu uattite(!) se fie Petru pEstor Apostolllor
.35 r aceasta. Clci ci altul
fdrl slngur Hrlstos' lbr paPa' ql sd-l pascd (pe ei) Petru ? Cum poate pistorlu pe pH.storiu ll 3? r
scoall sau inviazi altul mortll
ee-i zlee\i voi cap .vdz:ut a toatd lumea' ou poate si
dea sb pasc6?
viafa nimdnui,z cand lul lnsuSl il trebue si aib6 vliafi dela Iar de au zis Hristos r ,,pagte mieluqell mei, pa$te
adevtrrata vilafl, dela Hdstos' oile mele", au nu ltiti cn toati Scrlptsra .una..s.d. __citegte,
alta sE infilege? De ptldn: Mat. cap. 5, st. 29: ,,De te
Iar de facefl dou5' capete, rdu greqifi' cE gtozav lucru smintegte ochiul tdu, scoate-l 9t de te smintegte mina, tale-o".
' leste st lle un trup cu douE ca'peie'' Precum v'am ar6tat Dar lace vreun cregtln aga ? Ba, cE nu si in{elegie de ochiu,
h Predoslavie. Ca vedem ci facetl pe Hrlstos cap 9i pe nicl de mdnE, cl sd infdlege de prleteri gl de vecln, (pe)
papa iatlg caP.
Pe de alti patte, dac[ z\'cefl e5' Petru au Iost cap
3 carit (ii) socotlm ca ochiul 9i ca m6.na drept de lubltl, lar
ei ne ducu la tdu, Zlce t s5,-l scoatem 2 dela nol 9l si-i
35t Apostolllor, va ll 9l papa sd fie caP a. toati
Blserlca'
7at Apostolil slu$tle lul- t6iem ca si nu ne sminteasci, precum ll gi atcea zice ,,milel" 37y
ba I caci capul .l esie Hdstos,
ql ,,o1" cu pildi, lar nu zice; pagte,Petre, pe apostol{i miei,
Hristos ll lucrltortl care zidescu Biserlca pre Hrlstos' caPul paqte pre lumea mea, Pentru carele gl Marele Vasille 3 zlcez
sf au"a se vor despirfi midulerfle, adlcd Biserlca
de
"i
capul ei de Hrlstos, tndata vor murl cd toate midulErile trebue Scrlpturile cele neprecepute sd le lnfelegem cu alte
-
Otl, { voi despirtttt oiduli- cuvlnte, $t noi zieea cumcH. ou s'au pus Petru mal mare
ce s5. despart de cap, mor,
-Hristos. poate c5- vol nu santeli midularlle lul cu aceasta de tre_i orl iotrebare a Domnulul preste Apostoli,
"ir"-i.r"
36r H(risto)s, ci sdntefi mEdulsrile papel, ceJ punefl
voi ll im- cl celullalt norod Dasc5.l cuvdnt5refelor oi, cd norodul s'au
pot"to" iul Hristos qi face.fi pe SIAntul Pavel minclnos sl chemat olle cele plerdute ale casel lui Israll, precua Evan-
va faceti vol mal tnvifatl decit el' €h(eli)stul Matet zlce cap.15ll stth 24; ,,ou s6.ntu trimisu firi 38 f
au licut pe Petru numai a la olle cele plerdute ale casli lul Israll", care ol
$i'lar6s vedem e6' zlcefi' ci Hrlstos gddea ln lntunerecul necunogtlnfii. Orl Apostolii nu erau
mai rnare preste turmele sale' Vezi (cum e 9l aici ) ci nu6 l-a
zis Hs. lui Petru: fli, Pette, mal mare pEstor turmel'-cl lntru tntunerec, aicl le trebula inv6fEturd, cel pufia au
olle mele' Cu alte cuvlote nu ' l-au dat avea(u) el nlcl o llpsi si-i tnvefe Petru, pentruci el era(u)
i-^rt ,1"r pagte
pur- lnrrEilag ca gl Petru de Domnul Hrlstos, Cd ia vezT ce
vred.nlcia terimei, cl l-au dat pistorlla si €reu(l) 9i
tarea de $rij6, sE strdjulasci 9i ziaa 9i noaptea lmpreiurul zice Hfrlsto)s r ,,vol s6atefl lumina lumli".f
:36 t tutmei ql d.e sa va ll strica turma de lupi'
r6u va da Iar de rdspundetl c6.z\.ce Hristos lul Petru: ,,gi-fi volu
-seam[
la StdpAnu. $i t-au datu cheile imptr[flel Cerlului 9l prin- da fie chelle top6rifiei cerului" 6- 1111 v'am ll mai zls mal 38 f
-
tr'insul tuturor celorlal{i,
1 In text I iar nu.
I ln text I 5i sAnt moarte' 2 Ia text l socotim,
2 In text: numinui 3 Migne, Patr. {r. XXIX col. 20 qi 189,
3 Ir text: Iar de zicefi,, ' { In text ; fdr'de aumai.
a [n text; dar voi ' '. 5 Mat. 5, 14.
t Ia text: Vezi 9i aceasta ci ou" 6 Mat. 16, 19.
'

20 t1
 DESPRE CUNOSTINT€LE TEOLOGICE ALE PREOTILOR PENTRU CAPUL BISERICII

sus cd una sd cltegte q{ alta sE int5lege ? C6'c1 cind au cum era, au rdspunsu oal nainte, lucru pentru care ii gi
suflatu preste Apostoll 9l au zls Duh SfAnt' C[rora zice 1 sfdntul Zlatoust .gura Apostolllor", Vedefl ll ce ziee Z 401
vor " ,,Laati
fl lor gi
vefl ierta pecatele, lertate cErora
-vefi flnea ,,Hristos vrdnd sI meargE la patlma cea de vole, vr6nd sd
flnute vdr fi", (tocmall acestea insemneazd chelle imp[rd- lntdreasc5 pre to{l Ucenlcll, s6-l cunoascd tofl cd el este
tlel Cerulul, care chel prln suflarea (asupra) tuturota le'am Ftul lui Dumnezeu celul vlu, ca se nu sa spilmdnteze in
datu. Ca vezT ee zice sfintul Zlatoust la inceperea leqirll vremea groazalcllor patlml, i-au intrebat pre toti. Dar
lui loao, pentru Sfdotul Ioan Bogoslov, c5 e al tunetului flu nu putea s5 rispunzi tofl, cl numai el, filod mal bdtrAn",
iubttul lrr Hs., stAlpul Blsericll a toatA lumea, cel ce are Iar de-l zlce 2 Svetli Ioan (Zlatoust) ,,verhovnic", adicl
39 r chelle fmpellrittet cerulut, etc. Vedefl c4 Sfintul Ioan Zlatoust v6.rfu ta ficut-o numai pentruci Petru) era mal lntAi chemat
nu face oseblre intre Petru 9l [oan?r la apostolle prln frate-sdu Aadret 9l c[ era mal bdtrAn .
Iar de zlceli cE. scde la Mlnel:z ,'pagte Petre pe alegll decAt tofi ll mtrcar c5. cu acest cuvdnt n'au ficut Hrlstos pre 4lf
mieT"zO!riuaflcetltlPoatecdnuvede{lblne?Datzat' Petru st6pdn Apostolilor, ci l,-an zls ca unul lntAi in
3 nu avefl? Ia, mai cltlti odatd, cd ntt zice z
{ale "Paqte rdnduiala Apostolllor. Cacl Domnul Hrlstos n'au l6cut pe nlcl
ietre pe alegil mlel" , c7 zlce; ,,Paqte Pette pE alegereamea"'+ unul mal mare sau mal dascIl sau tnvEtdtor, ci invifS.toriul
Yezl cd tot Pre norod zice? sl dasctlul lor era Hrlstos (lnsugl), lar ei toti fr-afi, tofi prle-
' Iar dacd zice Hrlstos: ,,Tu iFtl Petru 9i pe aceasti tenl 9l lntocmal clnstlfl.3 Ci inci aceasta le-au (mal) zis Hd-
platri volu zldl Blserica mea", credefl aga dar cd pe Peku "stos: ,,Carele din vol va pohti sE fie mal lmate, sE fle tutu-
39r 1i "'.o zldit Blserlca? Dar nol nu zlcest cE pe Petru' cTpte ror s1ug6",' Iar a apostolilor gl proorocilor guri numal ll 4! t
credtnlalulPetru,careesteHrlstos,FtulluiDumnezeucelul llrlstos au fost, pe cdnd eI sdntu gurl lucr6toare ale
viu. Dar (oare) ceilalll Apostoli au nu credea cd este .Domnului, cu care grdia gl zTcea t ,,acestea $rdlegte Domnul".
Hrlstos Fiul lut Dumnezeu celutr viu ? Ba, tofl credea' $1 ,gl altele, dar t nu str g5segte niciirea s5. zici : ,,acestea
pe credinfa tuturor sb zideqte Blserlca' $i odcar c5. i-au {riiegte Petru".
H"l"tot : ,,fericlt eqtl Petre", dar atuacea au i-au dat nimlca' Iati dar cI rimAne Petru a nu fl giura Apostolllor.
"t"
numai cE ce l-au fericlt, cE vezT ce zTce Evanghelistul Ioao $t apot oare celalalfl Apostoll n'au avut gurl ?
40r cap. 2o.st. 19 cE ,,fllnd ugile lncuiate, ll unde erau Ucenicll Vedeti Unlfilor -cAte ,f6r'de cale urmeaz[ am6.Sfu7le
adlaa[t pentru lrlca Jidovilor, venlt-au Ilsus in mlilocu1 voastre ?
(lor) qi au zls t ,'Pace voud". Vedeti ci n'a zls : Pace tle'' La p.2O dlncarteavoastri vedeo ci stlltl lar si scoa-
Pette, cl: pace voutrl tefi mai mare stipinlre pen(tru) sfAntul Apostol Petru 9l
Iar de zlceld cd n'au descoperlt la tofi oumai lul Petrrr
mirturislrea aceea a Dumnezeirtl Fiulul lul D-zea, Ziatoust t Sf, Ioaa Hrisosto'm: Omilia 54-5 la Matei' Migne, Patr. {r' 58'
aga zice t ci la toti, numal cd el, ca un bitrdn 9l llerblnte j533-534. A se vedea 5i H. Cojocariu : Este primatul st; Petru ua
privile{iu de &ept divia dupi Noul Testament ? Sibiu, 1940 p' 231 si utm.
I A se vedea acest loc clasic dela loan XX, 22-3 lt Homil. I in 2 In text: $i peotru cl'ei li zi'ce.
Ioannem, Migine, Patr, Gr, 59, 25 i ideea revioe lnc2l 9i lo alte multe 3 Se cuuose aeouoiratele epitete prin care Sf. loan Gurd de
pasaEii hrisostomice P, Gr, 52,485; 53. 29t 56, 74i 59, 191' 6o9 sq' Aur preamirea pe tofi ceilalfi Apostoli (Ioao' Iacob, Pavel etc,J spre a
z Io 29 luoie, slava dela Vecernie. mai lnsista asupra concluziilor cu totul rilticite pe c:rre Catolicii si
3 Slav.:ochelari. Uaitii le sustin, ci adicl aumai sfdatului Petru i s'au atribuit astfel de
a Grecegte 2 tco(,1s.uwe t)1v 3:<1o1,*Da pou' siavonegte: pasi lz- .eipresiuai de laudtr.
a In text : Mat. cap. 22 (Ere$itt 20 st, 21J'
branniia moia.
5 Io text: 9i Pentru cdci ii zice. .t In text: iar.

^1 23

DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
42t zleell cd. aullmat lul i-au zis Hristos I ,Slmon(e), Slmon(e)"
latE' Satan au cerut pre voi si vi cearni ca $rAul, iari' eu
m'am ru$at penlrtr tlne si nu scazi credlnfa ta; (a$a) darA
-tu intorcihdu-te intireqte pre frafii tdl".{
Aicea mai mult decit toate mi -if de vol, c6, vi
flnefi oameni filosofi pi bo$oslovt. Apoi (vnd ed) veti (cu)
cuvlnte tndoite gi acoperlte' Precum facefi la toate lntre-
b6dle cdte avefl cu Blserica lui Hristos dela Ris6rlt (aqa lt'
42t dtct) s6 aritall ll un lucru care este de tot impotriva cu-
viatelor lul Hristos. ceci doar Hristos alevea ds z7s, pufln.
mal 'nalnte pinl a nu zice cuvlntele acestea, c6tre Uce-
nicli care erau prl6ionlndu-se lntre el care va fi mal mare''
le-au zls cd sint asemenea cu lmplra{ll plSinegti 9i oprindu-l
gi infruntdndu-i le-au zls ; ,,cioe va vrea se fie mal mare'
intre vol, s[ fie ca cel mal mic ai povEfultorut ca sluga"'"
,/[il f Ori voi {acefi pre Hrlstos sE nu s{ lle de cuvdnt, iar ll pe
Petru temeiu al tuturor gi paslor tocmai al Apostolilor;
O ! rdu tnfelegieft I
Dar [ia si vedem) pentruce au zis lui Petru z ,,ilat
r
lntorcdndu-te oarec6.nd, intdregte pre lrafii tel? " Au nu
tnfeleS Uniiit ce $riescu ? sau infele$dnd vor si prlceasci
9i st si lupte cu cuvinte in vdntu gi s4 lacd vinovatu pre
Hrlstos gl pre s4racul Petru ? Unite nepdcepute' au nll
cunogtl cd lui Hdstos pentruci li era ml16 qt-i pdrea riu
43 r (i-au zls) : ,,Simon(e), Slmoa(e), vriimaqul diavolul ll au pohttt
- un temeiu",,. n Blne, aga scrie.._C5. aga are Biserica obicelu
si vl cearni ca 5!rAu1"' adic6 si vi scuture 9l sn (vi) cu-
tremure cum cutremuri clurul Eraul' Iar eu m'am rugiat
la Tatll peatru t{ne sE nu scazi credinfa ta (cu) olmlca'
-Iar tu lntorcd.ndu-te dln lEpedarea ce vel si te lepezi de
mlne . in vremea patlmilor, pocllegte-te 91 totdreqte pre-
fratti til, pre cel de o credlnfE cu tlne, ce sint ai til'
fratt. (Cnct) tuturor de obgte (se) zlce I Cnfl s'au botezat,'
care sd vor lepdda vreodatd de mlne sd si intoarci qi st
4t st ll pocniascd cu fierbintald plingind ca 9l mlne, cu amar
sl cu flerbinti lacr6ml
r Ia text: Luca, 22 st, 31.
2 In text: Mat. cap' 23 st. 11.
3 In text: din nou citatul Luca 22 st.3l.
24
PENTRU CAPUL BISERICII
Yez1, unite, cd alcea pe toati creqtlnltatea o infelege,
lar nu numai pe Apostolii, Pentrucd afard de Petru nici
un alt Apostol nu s'a lepddat de Hristos nlci mal
'nainte, nlc{ dupS'el. Ct, de vreme ce ei n'au cdzut ln
gregala lui Petru, cum vrea(u) et sd s5. intireasci de Petru
cel cizut ? CI mal muit lui ii trebuia si s5, intdreasci dela
ei, pentrucE le era greqit gl nu sE arati ll ntcdirea s5' Il ,f4f.
iovifatu Petru pe vreunul din Apostoll sau s6-i ft int[rlt.1
Iar lul l-au zis Hrlstos cE tu Petre pentru lauda ta ,,d"
trel orl vei s6. te lepezl de mlne mal 'nainte pAni a nu
cAnta cocogul, ? $l mecar cE diavolul va gi silegte si te
arunce de tot in perlre, cl eu nu, nu te voiu lSsa sE' piel
de tot, cl-fi volu deschide gandul spre pocllnf[. Iar tu,
cuaosc6.nd ce este lepddarea, lntdregte pre frafll tdl, adic5.
pre norod gi-i vel invifa din ptlda ll cEderii tale ca sa nu ,[5r
si laude, ci lauda este'rdddcloa mindriel, iar roada
este lep5datea carea o at peftt tu, Petre".
Vedefi euvintul acesta t ,,lar tu lntorcdndu-te, lnti-
regte pre frafit tdi ? " Auzit-afi cum il tilculegte Teolilact ?
ad1c6.t poc5.indu-te, ldcrEmAnd 9i fugind de lEptrdare, fll
celordlalfl credinciogi pildi 9t semn de pocdinfE, ca sd, nu
si desnddtfduiasci despre mine,3
Vedett tdlculald dreaptE, iar nu pe dos, ca la voi.
La cartea voastri ll la list 2Q zlee\l, s5' scrie la Mineiul 45r,*
(lunii) Ghenarie 16 z ,,ca un mai mare al Apostolilor qi ca
a lduda, Dar vedefl gi vol ci tot la Mlnei scrie, Oct. 18 I
r In text: str-i lie lnvifatu.,. s5-i fie lnttrritu. 2 Luca, 22, 34,
3 Teofilact Bulgarul: Talcul Ev. dupd Luca, lo e&tia . greacl
Veaefia, 1788, o. 2?9 9i in Migae P. Gr, Teofilact a fost rault citit in
cercurile miadstiregti qi clerlcale dia spafiul slav. La Biserica Scheilor
Bragovului este o edifie slavtr dio sec. XVL CeI care l-a iocelAfenit
ia limba rooi.ni. este lastr ep. Damaschia de Rdmnic [1708-25], des-
pre care cf. Al, Lapedatu: Damaschin, Buc, 19O6, C. BrAacoveauu
pusese irr t7A2 pe Dr, Ioan Comnenul sd traduci la oeo-6lreaci pe Teo-
filact. {Ior[a: Manuscrise dio bibl. streine, Anale, 1899 p.2O4-11); To-
tugi Daoasehia cred ci a tradus dupd slavonegte, La 1805 va apare
traducerea lui Gri{orie V, Niculescu.
a Dio Mineiul pe Octomvrle (Bucureqti 1909) p, 247, stihira V
dela Doamqe stri(at-am.
Cuvintele sunt din Mioeiul lunii laauarie, (Bucuregti 1909 p.
2681, aoume condacul sfAntului Petru ia lanfuri,
25

DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
te vom numi pre tlne, Luco ?' Treapti 9i temelu cre-
,,ce
dtotii ? 'l I Vedefi ci 9l acesta este temelu credtnttt ? $t la
condacul 2 L:uc6.l. zTce t .Lsco, impteuni cu Pavel al luminat
.46 f tot pirndutul", Sept. 26 7a litle zTce t ,,lndl{imea Apostoitlor, ll
' trdmbifa Bo$osloviel,
marele ostaq cel ce ai supus lul Dum-
r.ezelr lumea",t
Vedetl ci Scriptura laud6 pre acesta mai mult decAt pre
' Petru ?- $t la stlhira cea dln miiloc zlce t ,,Te clistim, Ioane'
ca pre un temelu al credinfii",{
Iati (deci) c5 9i acesta este temelie t Sl la slava deta
Hvallte zl.ce r ,,Evan$hellstule loale, cel ce eqti latocma cu
lngerilo',,
- Iio.*otle 30, la, SedealnS, zlce z ,Andree, lzbdvegte
.rt6l turma fa, care dela Dumnezes ll {i s'au incredinfat".
Ve<ieii ci au zTce cd dela Petru I s'au incredlotat,
utm zicell voi cd lul Petru I s'au-dela Hrlstos toatE lumea sl
prlntrdnsul celorlalfl?
La canon,' Peasna 9: ,,Cel ce afi luat putere dela Hs'
a lega qt a deslega $regelele",6 Vede{t cd (qt) la cellalfi
Apostoli ll s'au dat chel ?
' La Sedealni zlce t ,,Pte cei de un s6ngie cu Petru q{
. mal int6i ucenlcilor".l Iatd c6 alcea face pe Andrel mat
mare decit Pe Petru,
'47r Aprilie 3O zlcer ,,Domn al fost ll peste tot Pimintul,
sldvlte lacobe".u
Iati ci 9l acesta nu lasi nlmle stipdnulul Petru
Iuaie 11, Peasna 7 z7ce,,Ca o platri sfint5 tdv6lin-
du-te pre pimdnt qt temelle nesf{rimati Blserlcll te-al
yil,rt*, 34""9te-o pte ea necl4tlta".e
r lbideo, p. 252_3,
2 In le€iturd cu Adormirea Sf; Ioan Evao€helistul, Mineiul pe
Septemvrie (Bucuresti 1908 p. 318) la Litie.
3 ldem p. 319
t. Idem P; 338 (Slava dela Hvalite).
5 Mineiul pe Noemvrie 30 {Sf. Aodrei) Bucuregtt 1908' p. 461
. Sedealna.
o ldem, p. 478.
7 Confuzle: trebue stihoavni ln loc de Sedealni. Idem p' 46t'
E Mineiul pe Aptilie in 3O, peasna VIII lBucuresti 1908 p' 2761,
e E vorba de pomenirea sf. Apostol Vartolomei. Cf. Mineiul pe
,Iunie [Buc. 19081 P, 119-1.
26
. PENTRU CAPUL BTSERICII
Vedeti.cd 9l acesta este temellegi platrd, nu numal Petro?
' Iunle 29., a l:ul Ghermano, zlce : Pavele, $ura Dom-
oulul gl temelul invif{torilor".r
Vedefi, cd voi zlceli, ed Petru este glura Apstolilor'
.{,ori) iatd c5' [l alcea face pe Pavel mal mare, cd-I zTce 47 I
,,gura Domnulul" ! Sau Domnul Hristos au n'au avut 6guri ?
Vedefi ce frilegte Scrlptura qi voi cum lnttle{etl ?
La canon peasna 3 zlc,e t ,,Ttt sufletelor credinciogllor
'te-al pus piatri 4de temelie de mult Ptet, in capul un'
ghiului",z Peasna zlce: ,,Incilecat-au ca un leu. silbEttceqte
Pavel, dar s'ari imblinzlt de glasul Dumnezeesculul Mlel
.,ql tupa carea o gonea, lui i s'au lncredlofat".3 ll Dar turma 48 f
carea o EloneaPavet au nu era toat6 creqtlo6tatea, adici toat[
lumea, carea zLcel| voi.cS au dat'o Hrlstos lrrl Petru? Begati
de seamil ce o au lncred{nfat'o lul Pavel, lar. Petru qt eetlalti
au rimas fdr5. olmlc. Vedeli ce obicelu are Sfinta Scrlpturd ?
La S4borul Apostolllor peasaa 9 zTce: ,,A deslega le-
dituritegireqaletorputereluinddelaHrlstos,..,...
Vedett cil 9l la cel ?O de ucealcls s'au dat chel a
,lega 9i a desleSla? $t nu zlce cL (le-au) luat dela Petru, ll 48t
'ci dela Flrlstos,
La Stlhlra llvalitelor cea de pe urmi, iTce t ,,Pette,
Pavele, plugaril Cuv6ntului, Aadree, lacobe, Ioane, Barto-
lomee, Fillpe, Ioaoe, Mathee, Simone, Iudo 9l Dumnezees-
cule lacoSe, humirul a 12 tattutl ale Biserlcll celel nesur-
Bate, stilpli cel necl6tifl".6
Vedeti ce alcea nu e oseblt6 cinste sau stiipdaire
sau putere delra unul -pdn6 la altul ?
Iar de ztrce$ c6. tl Sftntele 7 ll Slboara au pus Papll 49 r
titulug mai presus decdt al tuturor Patrlargilor' precum
scrle la PravllS cap. 395,? pre carele l-au lntErlt st Sd-
borul dela Florenfia (Sdborul dela Florentia nu-l prlmegte
Blserica noastrd),- Pentru tltuluqul papel, adeci 9i nol zicem
ci serle a$a; dar, la spune-ml cAte titluri (nu) scriu
r Mioeiul lui tuoie in 29 [Bucutestt 1908] p' 294 [la Litie].
s ldem p. 30o. I ldem, tc 30 luoie-p. 318'
. 2 lden, p,299.
lo 30 Iunie se face amiatirea tuturor Apostolilor, cf'
5 De fapt,
Minei'ln 30 lqnie, p. 318. 6 ldem, p. 320.
z Indreptarea Le{ii [Praviia ceaoare] Tirdoviste, !652,p,408-9.
27
 DESPRE cuNosrINTELE rEol"oclcc A!Ejx!9f tl9r PENTRU PURCEDEREA DUHULUI SFANI

la Pravili?t (Mat) scrle claeva acum a9a? Ba, nlmenea' nl- Ambrosle 1 9l Andrei al Chesareii,? Ba lnc5' 9i Sfdntul
49 r menea. C6 eu am $6slt scriind la
lstorlile Tarigradulut ll o Apostol Petru la poslonia sa spune cd pre Roma o chlamd
carte a lui Tarasie patrlarhul Jarigradulul' noul Rdm' care Vavilon,3 pentru turburarea 91 amesfecarea mulfillmii iace- 52f
scde cd.tre Andrelan Papa a Romei cei vechi 9l zlce aqa " pitorilor gl lsvodltorilor. Ci nu vd mai, muncifi s5' mirtfi
,,sfantulul 9l preaferlcitului frate qt lnocma sluiltor' Klr Roma, cE nici un prooroc nu q laudE,' aumai voi dela voi,
Andreiane, papi a Rornel cel vechl' Tarasle cu mlla lul Iar per,tru Ierusalim vedetl ce zTce prorocul David I
Dumnezeu Arhieplscopul fari$raduluJ' al noului Rim' lntru .Cetatea impiratului celui mare in coastele v6.ntulul dela Rd-
Domnul sd se bucure"' sirita (Ps. 471 dat rruzice io coastele Austrului (Mt. cap. 18).
Apoi incepe a$a, ,,De multe of sl^f1 multe.chlpurl' Mal,zilcefi pd ,,unde vor {i dol sau trei adunati ln numele
a Sfintilor Apostoli" meu, acolo Sdntu 9l eu ln mijlocul lor",
50 r dupa invafatura Sfiatel. Evangielit 9t ll (Dar) de aceasta ce gindi{i, ci s6 zlce pentru voi? ll 52y
pdrinteSte ne invi{6m" , l1roctr"z
Ba nu, cl. o zTcefl numal peutru un om. Yezl la Teofilaet
InsE mlcar bun (de-ar fi qt acel ttt(lu) vechlu' dar
e thtt, Ca papa Formos gi papa Petru GAngavul 9lc6.nd papa la tdlcuiali.s Pe semne voi nu cttifi la tAlculelile Sfinfllot,
brfg"ri" ui"" stricat el singluri clostea titlulut lor o ci tAlcuifl dln mintea voastri,
au mutat Malzl,ce sfanta Evanglhelie gi pentru 1O fete. 5lnfelepte,
l"pad"i d" Blserica Risarltului 9l hotarele
5 nebune. Dar fete au fost au s6.nt? Ba, ci-scele 5 slmfirl
"o
iastitor gl Miercurlle ql Vinerlle qi alte agezdmdnturT cdle ale omului- Iar de zlcell cd, zlce Hrlstos l ,,lat!l eu cu voi
501 au lellat cele ll gapte Slinte Sdboar6' $i de aceasta nlcl
(sint) pdn[ in sfdrgltul veaculul", 6 pe semne alcea iat pte-
gnndi[i, ntc{ vE oit.f doar totu acei(a$i) sftnti Parintt
"afilcut acele aqezdminturi si cAnd cum clti{i,lari aga (9i) infelegeti.? Ci lle dar5 ll cu vol p6nd. 53r
lu fostu (qt) cnnd s'au ia sf6.rgitul veacului acestula, iar cu noi si fie qi de acii
s'aizvodltaceltlt(lu).otivoinumaititlulpapeltltinettst-l inainte p6.n5. ln veacul nesf6r$lt, Amin.
cinstlfl, qi-l dafi in tlpar 9l spunefl la cAte capete scrie' cdci
v'a$ lnvifat si stricurafl fAnfarlul 9i sd tn$htfifl camlla'3 Pentru purcederea Duhutui Slint
DarvedeflcezlceSfdntulloanZlatoustlaposlania2T
5l r lul Pavel cea pentru oblcelu ' ,,Nu mE tem l'l
de rdzboalele Pentru purcedcrea Duhului Sfdnt scriefi la cdrtlcica
Ji".t.re, ci de lmpotrivirlle cele ditttre nol; ci tulplna noastrS. (ltst 30'cap, 3) cE
nu vE este slobod nicl a gandl,
".i-
copaciulul p6nd este blne lar4dd'clnat{. tn pimd.nt nimica * necum sd credefl cumcd. Duhul dela singur Tatd.l- pur-
- atr pdtlmeqte de vdnturi, iar dacl si roide de vlermi tnl- cede, ei nu vd lasd, soborul dela Nikeia. ll O, Doanne I 53v
untrl, sd pleaetr 9l cade", preeutn ati cAzat sl voi' ce oamenl temitorl de Soboare a{l fost I Ah t Ah. Dar
DarvolpdntcAndveflioaderddicinaBlsericilRS- apoi? Ca doaf acelag sdbor dela Nihela au fdcut pas-
saritului, care este latemelati in pdmAnt i Ma"""- (ce) pi halla gl hotarul Pagtilor gl au agezal Slnaxariul 9i au
zimlsllrea $Andurllor voastre si nagte dln p6mAnt' dar mal rdnduit ptaztlelle qi sd.rbltorile, cum au sE le fin6 cre-
51r virto.s ll atci (macar) dlo p6mintu bun' cl (tocmai)mal
dln {unoiu'
chlar pentru
gtinii, precum scrle la S d b o r ul dela Aatlohla Slrlel E
pre striciciune avlnd('o drept) malc6' $tr r Migne, Patr. Lat. 17, lOtOZ. 2 Migne, Patr. Gr. 106, l2S.
.ad.r"" Papei scrle la Apocallps it ,,c6zu, clzu vavllonul"' 3 Singur aluzie la I Petru V,-15 ia coobiaafie cu Apoc.
XVIII,2.
{ In teyt,'Crivdfului, Psalm 4? [recte 48, st. 8J,
Iar ci zlce de dou6 od ,,cfuz1l,', lndoili cildere lnsemneazi,
gtalegte SlAntul 5 Teofilact Comeotar la Matei, Migne, P. Gt. 123, 344.
f"r,tto suflete 9l pentru trupuri' Precum o Mat. XXVIII. 20.
|A-* vedea ln Pravili (ibid.) dilerite Titulaturi pentru fiecare 7 Adeci. Ia slirgitul unui veac saua iOO ani.
? Papa Adtiao I (795-E16) Migoe' Patr' Gr" 98'1441' 8In text: cap.31, A se vedea Ralli-Potli: Sintadmii vol. III-
-scaun alerarblc'
Mat. cap. 23 stih 24, a Cap. XVIII sr 2' 123-4. Milag Popovici-Kovincici II I lArad, 193a1 p. 54-9i urm.
o.

28 29 3'.
 DESPRE CUNO$TINTEIE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
zicind: ,,Clne se va lspitl a muta hotarul Pagtllor de va
li mirean si i se dea brincl 9l sE sl - afuriseasc5', lat de
541 va fl preot si I si ia darul ql sI-l dea anathimll, lar ll de
va fi din cllrlci s[ sd scoa!d",
Ia vedefl ca Pentru lucrul bun, earele v[ vom 6!5sl
prln toate c[rflle, ci purcede Duhul Sfint numal dela Tatdl
zlcell cE nlcl se cade a $iadl. Iar unde este 9l hotdregte
Pravlla ql d5' aaathemll 9l alurlseqte nlcl vi ulta[], nlcl v5
bagatri tn seamd 9i facefl dulcele amar qi amarul dulce'
,,Amaf, voue, certurdtllot 9l fariseilor fefarnlcl' cE lncun-
iuraft marea 9l uscatul sI facefl un nemernic ai dacE si
54r falice, (il) facefl pre el flu gheenii mal tndolt decdt vol 91
v5. asemanati itdovtlor care zTceatJ- ctr clne s6 iur6 pre BlserlcS
nlmica este, lar cine sE va iura pre aurul Blsedcll vlnovat
este",t Deci ie zlce Hristos : ', Nebunllor' orbllor I Ce e mai
mal mafe ? Aurul sau Blsetlca care sflntegte aurul ? lptoci.z
Aqa 9l vol, a ctede cE Duhul S{int pureede numal
delaTatSlv&estepicatmafe'lat6astrlcaporuDteaaT
55 f sfiate Soboar5. nu vX "ste p6cat? Dar6, au mal, sfint l{ gl mat
de treabi au fost Soborul vostru dela Floren$a, cate zlcel1
caautntdrltaceastddo$miculnceDuhulSfnntPufcede
9i dela Tatdl 9t dela Fiul ? -
$t (mat) zlcefi cE. scrle Ioaa Evan$hel{stul: "pentruci'
dlntru ai meu va lua gl va vestl vou6".t $l larEg acela I
,,toate cite are TatIl ale mele sAnt"'4
Dari aqa cetlfl vol' dela vale de soroace ca sS' v[
ajute ceva ? [almtc ou e ceeace $ahdift vol' O I r6u lnte-
lncepe o egti sln(ur"
lefett l]. Cl zl dln de unde
soroaci s5' aqa I
"Inci
purta acuma.
55r .multe am a v5. zTce voad, cl nu le putefl . (v6) va'povdfui
ll
Iar6 cind va venl Acela, Duhul Adevarului,
pre voi la tot adevlrul' C6 nu va 6!rdl dela slne lasusi;
"t"atuvaaazTva{rilgiceleviltoarevavestlvouX.Acela
.m[ va proslivi, cE dlntru al .meu va lua 9i va vestl vou6'
'are Tatll ale. mele sdotu'nr lprocl'
- Toatd cAte
I Io text: Mat' c!p' 23'stih (15-)16'
2 In text: Mat. cap. 23 stih 15 {€rerit 17).
3 Ia text: eeP' L6 (st' 141'
' 4-Ioan 16, 15.
t Io text: stih 12-13 Evin{helia {lui loan)'
30-
PENTRU PURCEDEREA DUHULUI SFANT
De vreme ce (este) mare lucru, zlce Hrlsos de Duhul,
sd' nu socoteasci clneva cd gu este Duhul SfAnt mal. mare
decdt Hristos.t Dacd au zls Hristos cd el va sE pov6fuiascd
la adevEr ql va sd lacd pre Apostoll cuprlazitorf 9t ll prt- 56 r
mitorl de lucruri multe 9i a'atl, cate, Ilind de fati Hdstos,
Apostolll au le putea(u) purta, adtci nu vor faee mlnunl
fiind de lafd Hristos, $1. au adaos. cE nu va giril dela slne
insu$, adeci oseblt al sdu ,,alat6. de ale mele nu va gfii",
Ci aceia ce zlce ,,cite va auzl, va Etd7"2 aceasta aratd.
CE nlmica dln cele ce sAnt ale lul lldstos ou va invd,fa,
' Insd precum 9l Hdstos zlce de sine ci eu ,,cite am auzlt dela
tatil, t greesc" gi alcea nu s'au adus pre sine ca pre un
pruoc ce vrea sd invete, ci cumc6 ll nimica afari dln celea 56v
ce sddt ale Tatdlul nici gtiu, alcl invEf qi de Duhul
si va invfia cel cu miate bun6, Dumtezeiirea Duhului. Cd'
,,cele vlitoate,' z|ce, va vesti vou6, spre cele ce vor sE se
tntdmpleze voui (vI) va geti pre voi, ca ou fdr'de pazd,
din credlnfl sd cddefl, precum (de altfel) att (st) cdzat. $i
md va proslivl pre mlne, ci lntru aumele meu toate va
gret Si va {ace 5 9i nlmlca protlvnlc nu va z7ce, iacdl6 prin
mlnunile ll ce se vor face de acela gi pre mlne. mi vefl 57 f
crede a fl Durnnezeu.
Cdnd voud, ucenlciler mei, (vi) se va vErsa Darul Du-
hulul cel bo6lat, 9l dup5'moartea mea pdn el numele. meu
mii mult va strdlucl; lar6 cind au pre Hdstos [cum se
zlce la Matel; 7 ,,c5-unul este iavdf5torul iostru, Htlstosll',
si nu li s6 par5. sdGle) zlc6 Apostoll, cE daci aa un Dasc6l
cum zlcl ooui ci alt lnvifitorlu
-va ,,Tu
si fle Duhul? (Doar - deaceea) au adaos ll 9t au zis,.cd
dintru al meu va lua gi va vestl vou6", adlci dln vlstleda
57u
I Pe margine, adao(at de aceeag mda6: ,dcua poclu sd-fi dau
rispunsul. (Vezi la) Theofilact". Inlr'adev6r, pasagiul dela f, 56v-58v
est luat literalmeate aproape la latrefirue dup6 Cooeatariul lui Theb-
Iilact de Ohrida [t 10701 la Evanghelia dupd loao, Migae: P, Gt,724,
c,rl. 212-16,
2 Ambele citate din loan 16, 13,
e ID text.: Ioaal cap, E [128].
{ Ioao XVI, 13. 6 pe rnar(iae:,rpr€curD (zice si) la l-uca".
7 Io text.' cap. 23, 8.
6 In text l de
3t

-
DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
meat clte este a Tatilul, cE de vreme ce toate cite ate
Tat6l ald mele sint sl a mea (st) bogatta, (totaqa) 9i Mdn-
gdltorul dtn (ale)Tatil(ui) griieqte, dupS' adev6r, Ci ,,dlatru
al meu va lua", adlci din vlstlleria mea gl bo€dtia 9t gtlinta
mea, Ci peotruce Duhul atdtea bunitlfi ne-eu dat noul gl
nu Fiul ? Insi tntii zTcea aceasta cE Fiul a deschls drum
58 f Darurilor Duhulul ll 9t tot Fiul e 9i Priciouitorul a toate
bunitifile. Ca de nu ar fi qters el plcatul, nu ne-am fi
luvredolclt nol Duhulul. $i aga, de au dat ceva mare Duhul,
dela Hrlstos prlcinile le-au avut, [Dupn Qceea, de vreme
ce ereticli vreau sE mlcaoreze vrednicia Duhulul clcl mal
pe urml a "renlt], aceasta a inSsdult Hdstos sE si lucteze
lntru Apostoll, ca prio mltirep- .darurilor fic6ndu-sl ne-
58f voltorl 9l fdr'de voe si prlmeascli vrednlclall Duhului, Dar
c5cl mal pre urmi s'au aritat, sd nu zlcl a fi mai mlc
decdt Flul, cl tntocma puternlc.l lar vol faceti pre SfAntul
Duh slugd Ftulul.
Ne mal aritafi 91 zicell ci scrle la Apocalipsi cap.
22, (st. 1)r ,,$l-ml arati mle riu curat al apel vlefll' lu-
mlnat ca crlstarlul, leglnd dln scaunul lui Dumnezeu 9l al
59 r Mlelului". Nimlc nu ve. aiut5 nlcl aleea, cd ll Irlneu 9t Ipollt
zlc eL r6.u(l) ce ias[ lnchlpulegte Botezul nagterfl cel de a
doua, ce lasi din Blserlcd, ce str l:ucreazd de Duhul Sfdnt'
care-prln tine s'au dat lumll 9i face pre cei botezafi cu-
rafl 9i lumina{i $i albi, mal mult decdt z4pada 9l crlstarlt.2
Iar69 mal scriefi la cdrticica voastrd cap. 1t ql zicell
. ci scde la Evanghelia (dupe) Ioan cap. 7 (st, 38) ; ,,cela
59 I ce crede lntru mlae, dupi cirm au zls Scrlptura, ll rAuri
de apt vle vor curge dln pintecele 1u1". Alcea lart afl
strlmutat soroaca. [ASa ficea qi Arie: muta sotoacele 9l
Itcea pre Fiul flptur6l qi mi mlr cum volu sd vi dau
rlspuns deandIratele ? Dar (vtd) ci vol ali ctezut, ,'aga
t Pe mar{ine adaos: Vezi Theofilact. Cum am zis, dela f. 55 v-
59, adici ln t{lodcirea acestui loc dia loan [cap. XVl, l2-l4l autorul
urmeazi indeaproape tdlcuirea lui Teofilact, cf' Migne' P, Ct., 124 col.
213-t6,-
a Pentru Ipolit a. se vedea Mi€ae, Patr, {r. 10' 860 (citatie li-
beri), Iotre lucririle lui lrireu a"ao putut indeotifica ideea aceasta.
32
I
PENTRU PURCEDEREA DUHULUI SFANT
.dar o si lasi r niscarl riud dln p6.ntecele noastte",2 Vedem
ci (qi) les, dar nu sdnt de api vie ql Hmpede, ci api foarte
turburd 9l rea de bEut, ci nu afi vizut, dup5. cum zlce,ll 60 f
Scriptura. Iar de zicell cL riurl dio pdntecele acelula vor
curge- qi vede{l cE nu zlce riu, c5. de ar ziee rdu ar vorbi
flristos pentru Duhul Sfant - c7 zTce rdud, pentru inv6-
f6tura cea dreaptn, $l pdntecele si lnfelegle inlma, pre cum
proorocul Davld zTce;8 ,,$l legea Ta inmljloculpdntecelul
aeu, adici a lolmil mele,{ CE aga este Duhulr ln.care
suflet lntrtr qt qi-l lace pre el de lzvoregte mal de prlsoslt
sf tl ll lnvafi, (ca qi) cum ("t) cutge riurl din pAntecele 60t
acelula ce crede dup6 Scripturl. [Sfdntul Slmlon Soluneanul
zTce cd gi mantla arhlereasci, cea cu multe rAurl Pre ea'
lnchlpuiegte lnvifltura Arhlereulul cea de multe feluri qi
neoprit4l.s
Sul, ualte, la limba lui Petru 9i la infelepciunea lui
$lefan, care cind grlescu nimenea nu-l poate opri ca
nigte ripeiuai de rAuri nelloprlte 9l dupice zice Evan- 6l r
glhellstul de r6.uri de apd ,/re zice gi aceasta de Duhul (pe)
carele era sl-l l,a cei ce cred, ,,cE incd nu efa Duhul
Sfant.u Dart curn nu era duhul Sfant ? Dar prorocll cu ce
prooroclau, iar Apostolii fdcea(u) miauni 9l scoteau draci ?
Dar nu v'am mal zls cd una s4 citeqte 9l alta sE lnf'elefe ?
Ce Duhul lacit era nu de prlsosit, cd lnci nu era Hristos
proslevit, adlcE nu murise pre' cruce 9i Apostolii, degl ll 6t r
{Ecea minuai, nu ftcea(u) cu Duhul Sfant, ci cu puterea
lul Hrlstos, Cd. vrind s6-i trimltd, le-4u dat lor putere,?
dar pu Duhul Sf6a! precum zlcetl voi. Decl cAte minuni
'f6.cea, nu cu Duhul Sfnnt (le {dcea), ci cu puterea gi nu-
mele Domnului f6cea, cd inci nu era Hrlstos prosldvlt. Iar
I llr text: dar
ies , . .
? lo text I voastre.
3 Ia text: Ps. 39.
a Adaos pe ma't{ine : lniumititirii, sd-
"Yezi la Miercurea
dealsa III". De fapt, ideea se intdlne$te ln ianele acelei zile, dar ou ta
sedealnd, ci la stihira III-a dela svetllai.
t Sio. Tesaloniceaaul (f 1429) Ml$ne; Patr. Gr. 155, 712,
€ Din loan VII, 39.
7 Ia text.: Luca, cap. 6. in loc de cap' 10, 19.
.33
-
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTT'tOR
dace s'au sculat dln morm6'nt, au veolt preste Apostol'i
buhul Sfint I micar cd gi prorocll erafu) cu Duhul Sfant,
t2 i dar nu [l aga precum l'au luat Apostolll dupS lndlfare"
bogiat, deprlsosit, cit $l riurilor si aseamiaa' Deci, cu'
a Ascultd, dar6, si-fi spun eu.
dreptate au zis Apostolul ci incE n;u era Duhul SfAnt'
adecl nu era aga dln destul turrrat 9l pEcatul &u era stdcat
St firea noastri nu era lnc4 lmpdcati cu Dumnezeu- Ade-
vlrat e ci nu era lnci Darul Duhulul Sfint de ajuns, c4
abla pdn crirce ne-am tmpicat cu Dumnezeu qi ni s''au
{2t dat darul Duhului. ll Mecar ci 9i Prooroclimul'tfme aveatu) darut
O"L"l"l, dar altora nu-l.da, lar Apostoli.i multa
au umplut (cu Duhul SfAnt).3
Vedeti cel cu mlnte v6tS.mate ? Aitltd-vl eeva 91 acest
Evanghe!lst ? : cel ce Lacreazd. cu a Sa putere SIinfl,ea, dar nu ca o
Iart .de zice Sfdntul (Pavel la) Galatetri cap' 4, 6;
,,Trimisau Dumnezeu pre Duhul Fiulut siu"" Dumr,ezelt
adici Tatil. Iar Duhul Fiulut (e) ca si lumlna tazel, zlce
sfantul Ioan Zlatoust.' Dar nu zice purcederea din Flul'
63 r ca(ci), (dupE cum) 9l raza 9i lumlna ll, din soare les,
(tot)
' aga gi Fiul prln naqtere 9l Duhul Slnnt prin Srurcedere
din Tatil les. Ca de.ar purcede Duhul S{' de'la Tatnl 9d
dela Fiul, ar fl sl purceazi 9l dln sine, cicl el trnci este
Dumnezeu, precum zlce sfAntul Athanasie: Dumnezeu Tatbl,
Dumnezeu flul, Dumoezeu Duhul Slant" insl ou trei Dum-
nezel, cl an Dumr.ezerl,t lProcl's
I FaPte Il, 4.
' 2 coopletat pe marSline I Evaughelistul {Ioan, VII' 36).t
3 $l explicarea acestel peticope e luatl dupA Theofilact' Mi€nei
P. Gr. 123 col. 1341-4.
{ Cuvintele: -Sf. Ioan Zlatorist zice" suntpe marEine' Noi le-am
interealat ln text. Aceastl imagine hrisostomici o afl6m la Midne' P.
Gr. 59, 543-4.
5 Expresia e luati dripi una (oricare) dia cele 4 foimule atre sim-
bolului atauasiaa [Migoe, P, Gr, 28, 1581-9[ cuooscutS autorului dupS'
Bucoavoa dela RAmnic, 1749. L se vedea si Pasa€iile dio lucrarea SL
Atanasie ,,despre SI. Trilime si Duhul SIaDt" dela ivtigae P' Sr' 26' col-
129 9i urm. Probabil ii vor Ji fost cuqo.scute autorulqi Srasa(iile ataoa-
siene, chrisostomice, etc. ori dupd citafil dirr Teofilact, ori d'up6',,Siaopsa
Sf. Scripturi' atribuiti slintului Ataa?sie, operi dbstul de rdspAndittr-
cu toate ctr e aproape si{ur ci ou e autenl.icL . Migrie" P, Er' 2&' 28L
sq. in noti.
34
PENTRU PURCEDEREA DUHULU SFANT
In cErtlclca voastrS. llst 28 ma7 zlcell cE olcilrea ln
toate Sflntele Scripturi nu sd glEsegte cumcd.dela Tatil singiur
Duhul SfAnt iese sau purcede. O, lntunecate fl pllnule de
neadev5r, Unlte ! Dar nu clteqti, orbule, ll in Scrtpturi ? 63 uti
Dari la Liturghia Sfintulul Apostol tracob 9i (a) Sfan-
tulul Apostol Marcu, pre carele voi fl chstlfi mal mult
decit aol; au nu scrie aga l ,,St5pine, Doamne Atotputer-
nice, Cerescule Impdrate, trlmlte dln inrlftmea Ta sl dela
Sfint ldcagul Tiu cel gata din cel necuprins SAnul Ttu
pre Mdogliltorul, Duhul Adevirului,' Sfantul Domn qi .de
vlafd ficbtot, cel ce ln Lege gi in Proorocl 9i ln Apostoli
Au grdit, cel ce ll pretutiadenea este 9l toate le plinegte, 6tl r':
slugi, cl cu bund, voia Ta, Cel de o iiin{n cu Tlne,. 9l cu
multe telurl de lucr5rl, pre izvorul Dumnezeegtilor'Daruri,
Cel ce din Tloe purcede, pt6 eel ce lmpreuni cu Tlne
gade pre scaunul impardflei - Tale 9l tmpreuni cu Unul
'Ndscut Flul Tau qi Domnul- 9l Mdntuitorul nostf,u Iisus
Hristos", lprocl. I
C"iiti si la Trtod - tn Simbita lasatulul de carne'
peasna 2, ll unde zice2i,,tlnulepreadesdvArgite, Dumnezeu 64r-:
prea lubite, cela ce egtl in trel staturi, Perinte cel oe
ndscut, Fiule unule ndscut sl Duhule cel ce patcezl dln
Tatdl".,. Yezi?
$t iardgt la Triod, Luni ln SAmbdta brdazl| peasoa
9 zlce ts ,,Lumind 9i strdlucirea lilmlnll gl unule Sfinte,
numal al unula Dumnezeu"... Yezi?
Loot, a lrela sdptdmdoS. din post, list 132 zlcet,,Pre
f)umnezeu cel ce au ndscut pre Durrinezeul cel viu, carele
dla Tatil purcede"... + Yezl?
I Yezi, h rooAaegte intreagi aceasti epiclezi frumoasi a sf".
Marcu la N, I. Popovicit Epieleza euharistictr, Sibiu, 1933 p. 189-190..
A se vedea tot acolo p, 194 pasa{iui respectiv din epicleza liturghiei
sf, Iacob.
2 A se vedea ln Triodql tipdrit la Bucureqti, 191O, 9, 27,
3 Trimiterea {regitd, ldeea se cugrinde, de fapt, la Slava celui..
de al ll-lea irmos al pesnei IX, dar numal parfial, cf. p' 53.
a ldem. Aluzie la irmosul II din plasaa IX, p, 215,
J5
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGTCE ALE PREOTILOR PENTRU PURCEDEREA DUHULUI SFANT

r65 r Si vd mai ar5tSm ti din Penticostarlu ? ll La ll fel Svetllna dln zlaa Rusallilor, t unde si. lncepe 66 I
In Miercurea iniumntiflrll Praznlcului, la list 92' a9a r ,,Prea Sfinte Duhule, cel ce puteezi din Tatdl".,, Yezt?
peasna 4 zicett ,,Ca cela ce ai stdpdnire preste toate ca La Canonul al dollea, peasna 5, zlee f ,,Duhule, cel
un Dumnezeu, ca un puternic surpdnd t5ria morfii, te-ai ce purcezi din Tatdl, infelepfi fdcdnd intru llmbi pre Apo-
Iegedutt Hristoase a trimlte pre Duhul SiAnt cel ce Pur- stoll",.. Yezl?
cede dia Tatil", Yezi,? $l iard, la al dollea canon, peasna 6 zlcer 3 ,,Innolegte
M6car c6 ce zlceli vol s5. cd'ut5m la Penticostar Jol Duhul cel dorit 9i drept tntru nol, (cel) carele dln Tat{l
dup6 Rusalii, seara la Stihoavn4 ? Am ciutat 9i am vizut purcede, Yezl?
gi nlmlca nu vE aiut6, ci zlce aqa;z ,,Duhul SfAnt (care) Iard la Canonul al doilea, peasoa 8 (se ztce) "ll ci 67 f
dpla Tatil cel fer' de tnceput gi prin Flul purcede". Ia Duhul pureede dio sd.nurlle p6rtioteqti. a $i la Slava Stihlrli
,65 I vedefi, ci nu zTce c6. ,,dela Flul" desivArglt ll este, nlcl din seara Rusaliilor 6 zice: ,,Sfinte ftrd de moarte, Mdn-
. ,,dela" Tatil purcede, ci ,,prino .Flul, precum 9l nol zicem, Xfd.itorlule, Duhule, carele dio TatEl purcezl". Yezt?
cici cdad se nag'te Fiul, purcede 9i Duhul, dar dln Tat5l.s lvlal vedetl ql la prolog dln Lunea Rusalillor (unde)
Iar de zicell cd "din" gi ,,dela' tot o infele$ere au, zice Hrlstosr" ,,Eu volu ru6ia pre Tatll gi alt MAngdltor
lcea vedern cd (iar) cldeti in eresul iui Arle, ctr el la va trlmlte vou6, Duhul Adevi.rulul, carele dln Tatdl
aceste cuvlnte tot o. lnfele$ere ticdodu-le ca voi c[ pufcede". 7
Fiul de fllnta Tat6lul -
desplrfia (adic6) pe rdspundea
- fdcut Dum- $t tar69t la acest prolog zTce c6. Duhul SfAnt toate le
la soborul cel dlntdi, zlc6nd'l ,,Din loceput au fl are, c6.te are Tatdl 9l Fiul, aiari dln nenagtere gl oagtere 0? t
trezeu cerul gl p6m6ntul {, Apoi aducea dela Evanghelistul (ca unul) carele dela Tatdl purcede. I Yezi?
$6r Ioan cap. 1r ,,Din lnceput era_Cuvdntul", il $i numal cu Mal vedefi (apoi) 9i la Psaltlrea cea sloveneasci ti-
acest cuvdot ,,dln" I6cea pre Fiul fipturd. Cd respunde p6rlti la Buzlu leat 17O3, dup6. peasna 9, pripealE r ,,Ve-
zlcdod.; vedetl cE dln lnceput au fecut Dumnezeu ceriul liceai duge moia ot Otra tshodegtaglo svietago Duha (adlcie
gi p5mAntul, dln inceput au f6cut qi pre Fiul' ,,Mireqte suflete al mieu pre SIAntul Duh, cel ce dela
Vedefi c['gregifi, neqtilnd Scrtpturile? Cl vom lSsa TetEl lase" 10 [facerea {ericitulul Macarie 9t a sfinfitului
vorba aceasta ci e multd (Si) sA venlm lat6, la vorba dln cdlug6r ll qt cinstttului filosof ql rltor Ntchifor to Vlemldal.rt 68 r
Pentlcostariu. Vedef{ ci acegtla tnctr au fost filosoll ql rltorl, gl lnc5 9l
Vedeti la Jola Rusal(tllor) la stlhlra stihoavnel cel sfintl, nu ca vol sau ca noi, Acuma"o palmd bunl peste
dlntdl :5 ,,Pr" Duhul cel Sfant - ce purcede din Tatdl qt
lmpreuntr cu Flul este lnchlnat""' Yezi'a t p,320, 2 p, 3t6.
t N'ao avut la iadeaAhi toate edifiile Peaticostarului (Buziu 3 p, 31?, I p. 3tr9,
6 p. 325,
1?01, Buc. 1743, Iasi 1753 etc,) peotru a vedea din ce edifie citeaz{ p.
6 339.
autorul, In editia IV (Buc. 1924) p. 151 (lroosul IV)' 1 Pe marlline se adao{tr t ,,Yed,eli, turburtrtorilor, aicea cddefi ln
2 Ed. citatd p, 348 [stibira III-a]. eresul lui Erian Jidovul" [?f
. a Duhului prin
a Fireste ctr aci e votba de trimiterea temporaltr E lbid. e pe mar{ine: rumdnegte zice.
-Fiul, pe care o.admit gi unii rtrsiriteni. A se vedea Audrutsos: Dog-
Io pe mar6lineI sari purcede, A se vedea textul ia pripeala Ru-
"matica, Sibiu, 1930, p' 9l sq. saliilor fie lo Psaltire [ed, \'ft Ceruica 1926, p,3??] fie tn Penticostar,
I Facere cap. 1 st. 1.
s In ed. IV [Buc. $2al ed. citat5 p. 319,
P' 3a8,
rr Nichifor Vlemide It L2721, moaah lovElat 9i polemlst contra
6 Toate lotrebtrrile scurte: ,,vezi" ? sunt puse pe.mar6!ine, pentrtl
..a fi .9i mai vizibile. Latinilor, a fost gi un imnogral de seami.
;:
F
f

-36- .i. -37

.tr.
lli
&,
:8.:
'Bf,
tl.&

DESPRE CUNO$TINTELE TEOI.OGICE ALE PREOTILOR
ochl, au nu ar fl cu cale? C6"zice!7 cd nu scrie nlclirlci
Duhul Sfint purcede .numal dela Tatil'
Mai vedefl (qt) ce zlce Hrlstos . (la Evan$helia dup6)
Ioan cap, 13 (vets 261 ; ,'lar6" c6'nd va veni MingSltorul'
'r
68 Duhul Adevarului, care dela Tatil purcedeo' $t tareq I li
,,CAnd va veni Min$l{todul, pe carele eu ll volu trimlte
dela Tatil, Duhul Adevdrulul carele dh Tatil purcede")
t$l I
iarSgi acolo zice I ,,Acela va mdrtudsi de Mine"'
Aiceaf6r'deolcloindolaliaratdHrlstoslntocmlrea
filntil du,onezeeqtil fefe a Duhulul SfAot, cu Tat6l gl cu
Ftui ; 9l nu are Hristos pre Duhul Sfdnt ca Pre o slugi
sau mal mic, ci tntocma puternic qt tntocma lucrdtoriu
dupi fllnfa DusnezelriT.
Dar acestea toate ne mir6o cum de nu le Clslti s4
69 r le cltlti 9l vol ? Poate ll ct nu vedetl blne, precum v'am
mal zis ?
(In luaa) Mal'ln 8 zl\e la Mlnei, la canonul Sf" Ioan
pbasna T z[ce t2 ,,Pre Duhul Sfant, cel ce purcede dln'
Tat6l cel f5r'de'ncePut.-i', Yezi?
(Dar) ia vedefi cd Sftntii Bogoslovi cel adevdrafi' cei
ce au lmpodoblt Biserica cu canoane gl [cul slujbe' spuo
bine cuotl Duhul Sfdat aumal dela TatSl lest' (Iar dacd zl-
cefi poate:) ia sd l6s6m pre sftotii slintelor Sdboart cicl el
au lritt nimicurl,s (atuacl credefi mdcar) pre StEpinul
tuturor Sftnftlor 9t Bo€oslovllor, PrP Hdstos' cd insuq
691 Sfinfia zTce le Ioan cap. 15 I Il Sfaatul Duh dela Tatdl pur-
cede. orl poate c6 it vefl zlce 9l sfinttei sale c[ nu invafi
'se gtie ? Aicea
nlci carte, dar (ml-te) Iilosofle curn va
nu-i alt(ceva), numal cuvdntul S{iatulul Apostol Pavel' ce
zlce ,,care nu laste alta, fere numal (ce) sint oairecatl
(eretlcl) cari vi turburd Pre vol gl vreau si str[mute
Evangihella lui Hrlstos",
I Toale 3 citatele sunt luate dirr toao Xl ' 26, d,at nu s'au re'
produs exact si lo lntre{ime.
2 Ed. II (Buc. 19t01 p. 14,
3 In text lraza e tedatd aai locurcat'
{ ddao€at pe margine: Galat' cap' I' st' 7'
38
I
PENTRU FORMA SFINTEI CUMINECJ,TURI
Mat scrle la cirticlca voastri cd aoi facem despdr-
fire Sflntei Trolle. Dari nu vedefl cd vol s6ntefl acela?
Ci dacd mirturlsltl cE Duhul Sf6.nt purcede 9l dela Tat6l
qi dela Fiul, ll nu scEpafl de priclna despirfirli Trotfii 9i ?0f
Iacefi pre SfAntul Duh slugd 9t tipdrlfi negte dogrire reLe
ca ale lui Makedonle I luptitoriul de Duhul Sfant - 9l ale
lui Savelie.2
Iar de zlcell e6, cel ce au pus in Cazanla Dumioecil a
trI-a dupe Rusalii, le-au alcdtuit dln mintea qi din, vola sa,
agiiderea ql la Cazania dela Bogoiavlenie 3 9i zlcefl cd, ne
vefi arita mai lo ios. Ba, au ne mai aritafi,.cd (ci) cdte
ne-a{i aritat la toate att te+tt la degerticlune. Ct mE ro5!,
cunoagtefi-vi rit6clrea 9i ticefl.
Mai zicefl cE spune ll Sf. Pavel la Corintenl cap. l, 2 ?0f
numal ce vom alla despre aceastl dogml descoperlt5 dtn
dumoezeasea vlstierie a sf. Bisericl, numai aceea sE grdim, *
Aga este, bite zlce sI. Pavel, cd latE dar c5' dela vlstleria
Blserlcii, cari au lmboSdfit Blserlca cu drepte do6lme v'am
ard.tat gl v'am spus. Cl Dumttezeu cel ce au lumlnat toate,
str lunlneze gl mintea voastrl sd cunoagtefl adev6rul, Amln,'
ll Pentru lorma Slintei Cuminecituri ltr
Vedem cd scrlefl la -c5.rtlclca voastrS. llst 41, zicind
vol cumc[ este blne a slujl Sf6ota Litur6lhle gl cu p6.lne
dosplt5' q! cu azlmd, Precum la altele, 9i la aceasta vom
rdspunde, cum .cl intr'adevdr oare p6inea dosplt6' gi cu
cea nedospttd tot o flre au gi o asem5nare 9i un ehip ?
I Macedonie, fost patriarh de Coastaotiaopol, [341-46O] a des-
chis lupta lmpotrlva diviaitlfii celei de a treia persoioe dia Sf. Treime,
Duhul Sfaot, dupX chipul ln care Arie combdtuse deofiloliiaea Fiului
.cu Tattrl, Cortra lui Macedonie s'a rostlt Biseriea lo Siaodul II ecu-
menic, din Coastaatinopol, 38t.
2 Sabelie a fost un eretic dela hceputul sec. III care explica
Sf, Treime doari ca moduri diverse de manifesiaie a aceleagi persoane
divine, au ca trei petsoane dumnezeegti disfincte. Invtrfltura lui a fost
combdtutE de eplscopul Alexandriei Diooisie la 257, de sn sinod din Roma
dio. 262, dar mai ales de sinodul dia Niceea dia 325,
3 Adici la B<itezul Domnului.
{ La sfdrSitui acestui capitoi se alli tn iosul pa{iuei o iintere-
eantl criptogrami gi anul scrierii maouscrisului, [1765] dupd cum se
poate vedea dia reptoducerile noastre.
39-
 PENTRU FORMA SFINTEI CUMINEC.A.TURI
'
DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTTLOR
, |' ' ' ':

vreme ce lnsug Domnul Hristos le-au oseblt la cina cea

?l v Aicea te intreb veclne I dar cAnd ll veuea papa la {a- de tain6, Pentrucd nu (cu) azllrrrl au sd.v6.rgit Talnele sale,
rlgrad 9i sluiia Sfdnta Llturghie, spune'mi cu ce siuila ? ci ,,pdlne {zice) luAnd, o au numit Trupul Siu".
Ci azlm&, au cu dospit4? Ce de vol zlce ch cu azio'6' Insi nlcl cele vechi au le-au trecut ca si nu sd fle
(atunci) ce iel de anafora ar fi dat lmpdratulul I 9l dom- hulite ca (de) un cdlcdtoriu de lege. Ci tutil au m6.ncat
nilor (st) boierilor ? Ca de ar fi viut sl dea azlm6' eL
Pagttle legii vechi std.nd io plcioare gi rdzimafi in toiegle,
nu ar It Priolt nici uaul' dupl oblceiul legil, precum scrie la Egire (cap. l2l, apol il 73t,
Sau poate cE el cAnd mer$ea la larigrad slujia cu' a spllat plcloarele ucenicllor, in trrmE a agezat Tainele legiil
pilne dospiti si cdnd era la Roma slujia cu az7r:.r.6't"' noud $ezand, precum tn tAlcuiald spune. I $i aceasta o ade-
Apot vol' zlceli ci Latinilor nu le este slobod a sluji veteazd lurninat Math. cap, 26, Matcrt 14, L:uca 22, Ioan
72t cu paine fl cu aluat. Dar6, precum este piretea mea 9i a 13, scrlind de cina cea mai 'nainte de spdlare 9i de vin-
adevirului, cu pAlne dosplti stuita(u)' / zdtorlul Iuda ; dupd aceea de cina cea de talnd, cd- zice /
Iar6azimltull-auizvoditlvanAzlm|l(Panaiotr6u ,,$i cind. fd.cAndu-se, diavolul au intrat in inima Iudei" 9i
l-au 2 sl l-au intlrlt soborul vostru cel dio Flo-
mustrat) {apot) iar6g ,,au lnceput a spdla p{cioarele ucenicllor", 2
renfia,precareleau-lprimeste(insi)BisericaReserltulul.' ,,Iar dacE au spilat picioarele ucenlcilor, ludndu-9i hai-
Iari de zTcerr- cd p6'lnea dosplti cu cea nedosplti nele au.ll $ezut",3 de unde si vede cu adevirat c5' au 14f'
. tot o fire au, dar si osebescu intru sine ca 9i chlpul' de eqezat Pagtile cele adevdrate, Precum gl Luca aceasta o
al cui laste chiPul, (risPundeo): adeveteazd polenind de 2 pilhate, unde zice t a ,,Luatl
IntAi zicem cd azima Legil vechi au foet chip 91 acestea sl le lmpdrtifi vouB", carele au fost chipul legli
72t ptldi piinei cel ll adevirate, carea s'au pogorit din cedu' vechl. IarE alt pahar, dupE. spdlare gl, dupEce au frdnt
carea 9i trupul s6tr o (au) numit Hristos' precum au fost p6lnea gi au lmpdrfit ucenicilor, lnsug l-au luat 9l l-au dat
qi junghierea Mielului Pagtllor le$ii vecht chlp al mlelului
lor dupdce au clnat, carele 9t al legtt noue le-au numlt. 5,
celul adevdrat, adeci al lui Hristos, liul Tat5lut. Precurrr Insd ca s6 te incredin{ezl mai bine cumci lut6.i au
si altele, toate ale Le$il vechi au fost chipuri Legii celel
mdncat Doonul Pagtile Legli vechl dupi legea cuvenltl, ll ?4U,
noua, c6'de vreme ce au trecut chlpurile gi umbrele legli
au venit' sd lal seama, c5, dupi cum zice,6 zlua de care vorbe$te
vechl, a trecut 9i azlma, lar darul 9l adpv6rul era. cea dup5. ziua azimelot intru carea si cidea si j6rt-
prlo iisus Hristos, s Dac5, trebue sE se osebeasci darul dlrl" vulascS. PaStile, lar ln zitra cea dint5l a azlmelor, care este
13r ptlde qi chipurl. ca sl nu fie chip.ul'9i adevdrul tot,ll .una''
zTua a 5-a, au tdmls pre uceoici, {zi) cate era .mai'nalate
itot) "s. trebula sd se osebeascS, (tocmai) ca o umbrl 9i de Vineri.
;j4;gful p6'lnel cei dospite sl slrata' de azlml' de
Iatd (dar) ctr Hri3tos dupt - le6le au m6.ncat Pastile
r In text: ci de vrea da azimS' ci nu primea' Jol, care era cea dupl ziua azlmelor. $l lardgl, dupl lege
Evorbaprobabildeirrhiep.loandioTrani,(Sudul.ItelieiJ" s'au iun€hlat Vlnerl ca un mlel nevlnovat pentru picatele
care sus[ioea pe^la 1o53 azioa' Pe acesta $tid ci Leon
arhiep; de
(I 1025-26), l-a combitut ln'scris' In see' XIV un lnvifat sirb r Theofilact: Coment. la loan cap, 13. Migae, P, Gr' 124, 148,
Ohrida.Filosoful a compilat lueriti de polemicd bizaatioo-apuseaai' N' 3 Ia text se adaogi {regit.. stih 5, 12 (sic); citatul este delaloao.
C-tin
' Ior(a (Aaale, 9i lit. 19b6/? p' 163) crede ctr acesta va fi fost Panaiot' cap. 13, 12.
3 Ioan 13, 12.
din opera ciruia un frajment se pistreazd ln Analele dela de Tulcea
oai a
(Bo€dan : Croaici lnedlte, iess p' ?-El si in multe man":T:t La margine: Luca, cap,22 stih 18 (recte, stih 16).
273: lui Panaiot Filosoful ct 5 La margline: Luca cap. 22 fstth 20).
titziu. Cf. Mss. Acad' Nr' 60' "disputa 0
Azimit PaPistagul"' E vorba de Mat. cap, 22 stih 18 [recte, stih 17J,
3 loas, caP. I stih 1?'
4l
40
 I

DESPRE CUNOSTIITTELE TEOLOGICE A.LE PREOTILOR PENTRU FO-RMA SFINTEI CUMINECA,TURI

noastre. $l micar cd au mdncat Hristos (st) Pastile Legii
, ?5 f vechl, dar dupd acee^ ll mai desivdrqit au mAncat Paltlle
noastre la foigoari, facindu-se noapte, cE au zlstL ,'seat6'
fEcandu-se, au gezut cu cel 12 :uceslcT"'2
Yezl?
$l vezl ci n'au tost aceea pasci iidoveascd, pentrucS'
gEdere (era) ql pAine au fost 9i ap5' Iaii acolo,t toate
frlpte pe loc qi . fir'de aluat st mal 'nalnte de tnceperea
clatt au spdlat picioarele ucenicllor' Apol pilne lu6'nd au
' ,,Luafi mincafi".,, 9i celelalte' $i la pahar zicind:
zhs:
-15 r ,,Befl dlntru acesta tofi"... 9i celelalte' Vezt ll c[ pdlne luAnd
o au numlt trupul sd:u, zice Zlatoust,{ lar au azlrrord' $l nu
allam ca si fi zls clneva dtn(tre) sftnfti Partntrt c6 le-au
fecut cu azlmd, Pentrucl nu ef,a vremea azlmilor, Precum
. mal sus am zis, ci toft zlc c[ le-arl mAncat cu pdine
cu aluat, Ca de le.ar Ii mdncat osebit ca azlffi' qt
pentru aceea ar fl zavistult 9t at fi c6rtit ildovll, ca $l
d" altele. Ce zice L:olca;i ,,Asemindadu-s'au, lmptrlfia
ceriulul aluatului ce l-au ascuns mulerea ln f5ia6 pdn[
-.?6
r ce s'au dosplt", ll Vedett cE aluatul caf,e se dospegte' se
aseamdni impdrdfiel Cedulul, larl u
na azlina, care este
legie iidoveasci ? $t sfnntul Ioan zlce ,,penttuct au llpslt
cele vechi", $i lar Sfinfia sa zlce cd f[lna lnchlpuiaqte
trupul lul Hristos, lar aluatul sufletul, larl sarea mlntea,
.hraapaDuhulSfAnt,pentrucitnlegleavecheerachlvotul
mal cinstlt peste toate .clnstlle, iari ln le$ea noui este
- Feclozrra Mada (care-l) mal clnstlti dec6.t Heruvlmll, adicl
.f6 f covirgegte toate cele socotite acolo ca clnstlte ;' ll acolo e-ra
cln-sttt tolagul lul Aroa, lar6 alcea crucea lul Hrlstos; acolo
eralt de mare cinste azlmele, ilar alcea p6inea cu aluatul.
Not aga am luat dela Sfintele Seboar5 9i asa vom finea'
Sfaotul Ioan Dasraschin zlce (in dogmatica glasulul 2l ; "Trc-
cut-au umbra Legiii 9i Darul a veoit."' Sf' Cosma zlee z ,'ln
le{e, in umbri 9t in scriptur6 tnchlpuire vedem nol cre-
dincio$ii".
. -
Vedefi, dar5, 9i infelegefi c5. LeSea veche au fost umbr5
l' u' ??r
"2'l".ii 3;'ti?,ff::',i;ii'din Xanthopor au pus cuvin-
tele acelea impotrlva Dumnezeegtil, Scrlpturl a scoate pA{nea
cea azlml, din flrea pdlnil, cl o scoate 9l o alege dln ade-
vd.rata p6.ine cea dosplta 9i siratd. Dar5. si zlc qt polttt-
-cegte cum v5. place voud r.-pilnea v'o sdrafl, lar lul Dum-
r.ezelr it datt p6.lne nesirbti !
$t iat ne zicefi cE destul ne este. cAte ne-afi aritat
'din Scriptura SfAnti sl dela ll Saborul dela Florenfia (ce 17t
ne (tot) spunefi de Sdborul dela Florenfla? Blsedca Rese-
ritului nu-l prlmegte).
Mai scriefl in cdrtlcica voastrE. $i zleell cB e bloe
55-gi fle fleqte cine oblcelut Bisericll sale. Dar cum cetifi
voi io Credeu, zlcdn'd: uCtez intr'unul Dumnezeu", apol ,,9i
intr'una sobornlceascS. gi apostoleasci Blseric5" (aicea vedem
cn (vot) cEde{i in iidovlme, ci el f6ceau Biserlca dup6 ll cu- ?8J
v6.ntul proorocului Zahatia! L ,,Bucuri-te Ioarte fata Sio-
"oului, veselegtete fala lerusalimulul", [care prin ,,fata Sio-
-nului" insemneaz5. Blserica cea jidoveasci iar ,,fata leru-
sallmului" Biseriea Resadtulutl.
Ci vol, pe semne, ftneft de dou6 Biserict 9l - (aaume)
,fn blserica Slonulul facefi liturghle cu azlmd,. iard ln Bise-
rica Ierusallmulul facetl cu pA.ine cu aluat gi ftnetrt qt ll ii- 78 t
.dovegte ql cregtlaegte. .Darl caad veti nourl cum vE vefi
' pricestui tz cu azirlit, au cu dospit,3 .cd amAndoud le l6u-
. .d,atr|? $i cAnd vi vor ingropa, cum vd vor slujl: jidovegte
-au romAnegte?
Mai ziceli cE forma Sfinltrti Sfintei Liturghit sunt
cuvintele Mdntuitorulul Stipdnului Hristos, care au zis:
n,Luafl, rnAncafi" iproci gi ,,Be{l dintru acesta", iproci,{
Bine, stlpAneqtl 5 cuvinte ll snnt 9l cu drag le prlmim 79f
9l ne plec6.m, dar nu credem cd sd slinfesc Sflntele Da-
-ruri nu4al.. cu- aceste cuvinte fdr'de nlci o rug5clune. CE
'j

t [n text t eap 2 [st. ta],

r Mat, 26, 20.
z Ia text: Iasci. 2 Dumineca,
s Adecd la miocirea paqtllor evreesti' . 3 Formd substantivala azirnit, dospit,
a In litur$hia sa, 5 Io text; la cap' 13 stih 21' a Ed. Bobb p, 72 s9.
. '6 I. Zlatoust, citat de Tbeolilact la locul respectiv' ' .'5 Donnegti, il:ap.trriJegti.

42 43
-'
 DESPRE CUNOSTINTIL
-
' scrlet ,,$l au poruncit Dumnezeu pimiotulul si scoafi multe
feliurl d. roduri inlru indulclrea 9l hrana noastr6". Dar te
lntreb z lace p6mAntul aga ? Ba nu, pdnd nu ar6m cu. plugul
' sau il sipim $i sdmindm, nu va sE-gi dea ptm4ntul rodul
l9l ti". As-91 sfiofirea aceasta I pinh ll nu se roa6![ darurilen
,preotul
s6 vle buhul S{lnt qt s6 prelaca sl s6 sflnteasci
nu si sflnfesc daturile numai cu acele cuvinte'
Mal zlcefi cE vi este cti iale unde cetill tn nigte cirfl
Tzvodlle de dascilil ceqtl'de acum'' Dar spunefl-ml ce au
izvodll dascilil nogtdl cegtl de acuan?
Ci trebue si vE ielift pre 'l'ol daci atl cunoaqte cE
80 r voi a{l izvodit talte lege nou6 [pentru cate zice ll sfAntul
Apos{ol Pavel: ,,Md Lir ca aga de de$rab vd mutatl dela
..i" "" (v')au chemat pre voi prin darul lui Hrlstos la alt4
Evangheile !i. Ia veditt-o6 tke-d"rea voastri 9i vd {le iale de
vol, iir nu de dascilil noqtrl ceqtl de acum' ci ei au urmat
celor de demult ql nu au stramutat nimlc din legge, ca vol.
Mal zlcella cd numal in Letur$hia c9a - slo-veneasci'
80y ce slau tlpartt la Bucure$tl la leat 1680 li il (in) Leturghta
ce s'au tipnrtt la Rimnlc leat t7O6 sd afl6 acest cuvint
"te .al"e pAlnea aceasta" lprocl' Ba, tot a$a au fost de
cdnd *,.o iroodit Liturghla. bara gasiilml vre-o Leturgile
slavoneascstlp6rlt6laMoscovasaulaSerblasaulaBol-
garia sau dela Bojidar Cralul sArbesc ai sE nu zicl intrAnsa
,"
ft .etoott ubo hleb sll alaje v ceagu sei" sau cu cuvlnte
5
8l r iominestl : ,,91 ll fn adeca pdinea aceasta"'
iar ce e ln
paharul acesta.,." lProci'
Ci voi, pd ".*rr., suntlli ca popii ooqtrl'cel dela
far6,6 ci ei nlce lntele$ romdnegte ce cetesc'
dari (mi-te}
---TFa."te I, 11,
2 Bobb P. 74'
- 3 E vorba de citatul dela Galateni cap 1' st' 6'
- a Bobb 75.
lo text'; cd aceste cuvinte zic rum6negte
6Deaiceasevedeciautorulacesteilucrtrriesteuncil.ugirfa.
mlliarizat nu numai cu problemele teolo(ice ale tioPului, ci 9i 9u {ipiritu-
rile slave gi romane ai6 sud-estului european, El va fi trSit llltr'ua
. vechiu centru de viafii culturali romaaeasci, incit se credea - tl Pe
drept,- ault deasupra popilor dela far6' Pdrerea noastrd e' cum atn
spus aai sus, cd' el va fi triit orl la Rionic oti la Ar$eg'
44
PENTRU SUFLEIELE R.{POSA[ rLOR
? A9a qi voi. Ci Domnul, cel ce lnfdlepfegte
lac4-- s6.rbegte
orbii ridici pre cei surpafi, sd. vE ridice_ 9i pre vol dln
91
cdderea voastri gi sd vi lumineze ochii minfil ca sE cu-
noaqte{l gi si putell vedea pre soarele cel ascuns in sf6nta
gi dreapta Scripturd gi adev6rata credinfd, Amin.
-
ll Pentru sulletele riposafilor
Cap. 5.
Zicelit vol cumc5 sufletele drepfilor sunt in cerlu gl
vd.d pre Dumnezeu, lar5. ale celor ce mor aepociifi, cu
pEcate marl, mer$ in munca de veci, de unde nlcl cum
nu se mai pot slobozi. IarL care mor cu pdcate micl, sau
de au avut gl pS.cate mari gi s'au pocEit in vtrafd, dar
pentru neplinlrea canonului au rimas citeceva datori, merg!
ln foc a curifitorlu,
De aceasta.iardg mult ne mlrEm, cum pute{l'll a ia- O2f
drdsni aga, de it luaft lui Hrlstos judecata ? Ci vedem cd
pre unele din sullete le trimitefi drept intru impdrd{ia Ce-
rului, iari1 pre altele drept ln munca de vecl, iari altele
le trimltefi ln foc curtfitorlu lMai zic fdcttorii de basrie,
cel vechi, ci sufletele oamenilor nepoc6l{1, cdnd sE duc din
lumea aceasta, se cdznesc in frigari gi in apd pl sd sue
(apoi) ln cerlu].'
Alcea nu vd putem da rispunsul precum ne scriefl
voi; cl .vom zice osebit pentru acel foc ce zlcell cd este
pe aeea lume, sd curifeasbd sufletele printransui ll 9t sese B2r
sue apoi la ceriu.4 Dare nol aga zlcem.cd nimenea nir mer4le
acuma in veselie sau in munc5. pAnd Ia dreapta iudecaE a
lui Hrlstos. Cir' scrle: 5 ,,Iatd, vin curdnd 9l plata mea cu
mine este.l'. $t iar zlcez ,,Eufln chellemorfligiale lad.ulul,,.
Vedefl c5, chelle iadulul sairt la Hrlstos ? Apoi, voi
cum pute{i trimlte sufletele in iad ? Poate c[ cheile ladulul
t g"bb ZO.
2 Pe margrine adtrogat: in .loc" curifitor.
s Inci o dovadl ci autorul cunoagtea literatuia
9i spiritualitatea
populari.
a A se vedea nai departe
[I. E9-98 v,] pasafiile culese de autoc
fin Lavsaiconul lui Paladib, tiptrrit la Buc. la 1260.
5 Pe mar4line: Apocalipstr, cap. 1 stih 18,
45 4'
 -
DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
vl le-au dat Hrlstos vou5, precum qi SlAntului Petru pe
ale Ceriulul ? Dar nou4 nu ne ldsafi nlmica ?
S3 r Cd. nol doud locurl Eeslm ln sfdnta ll Scrtpturd : unut
de veselle 9l altul de muncd ; tmpdrlfla Cerului gl munca
tadulul. Dar acel foc cur6tltor de.a.3-a muncd noi au-l
g6sim nlciirea ln sfdnta Scrlpturd.
Iar de refl zice eL l-afl gEslt dtn poslanla Sf, Apo-
stol Pavel (cEtre) Corlnteni, t rt:.de zlce: ;,De zldegte ci-
neva pe temella aceasta (care este Hristos), aur' arglnt,
platri scumpe, lemne, fdo, pae, a fleqtecErula faptd si va
arita, cE ln foc sE va descoperl",
' (Sf. Ioan) ZLatoast tdlculegte: 2 (prtn) aur, arglnt,
piatrd scumpi, faptele bune s5. adevereaz{, caf,ele pre
EB Y Hristos, temella cea necletitS., le zldegte ll cel tem6torlu de
Dumirezeu ln viafa aceasta ; qi ceaste fapte bune vor r5.-
m6.nea gl acela plat6 va lua ln ziua .judecitti (Mat. cap.S).
lard aceasta ce zice: ,,a fie$te cdruia faptd io ce ehip
va fl, fobul o va limurl" (insemneazd) iE focul 2 lac,rlurl
are r lumlneazd, sI arde. $i se lntelege aga, cume6 dreptil'
cdnd se va descoperl focul acela al Gheenli, nu se vor
frlmlte .tntr'Ansul sd ardd ca niqte uscicluni, cd vor fi lu-
mlnate faptele lor ql ldmurlte ca aurul gl ca ar$lntul de
(cntre) Hrlstos, focul cel lumloltorlu gl curifltoriu de p6-
E4 r cate. $i vor rdmAnea dea dreapta lul Hristos 11 luminatt ti
" nu sl vor aruoca intr'acel foc al Gheenll; cl (numal)
lumlna acelul foc (o) vor vedea, precum Isala grilegte; 3
,,$l va fi lumina lui Israil ldngi foc" 9i mdcar cE drgptii
yor vedea lumina acelul foc al Gheenli, dard si nu infe-
le6lefi cumcd drepfit cu lumina acelui foc s5, vor ldmurl
- sau sd vor lumlna, precum zlc unLL {poate 9i { vol). . Pen-
truci dreplilor nu le va trebui atuncla lumlna de foc, nici
vor avea lipsi de lumlnare, Sau de soare, c6(ci) Domnul Dum-
nezelJ (tif va lumlna pte ei, precum zlce dumnezeescul loan,
' t" cap, 3 stih t (stlh.), fn loc de stih 72-13,
2 Sf."xt:
Ioan Hrisostom : Comeotar la I Corinteai, Migne, P. Gr.
woi. 61, col 7.7-79, A se vedea gi traducerea romAaeascd.,
3 Pe margine: cap. 5 stih 17 {recte 19). Peste verbul ,,face" e
corectat: .fi".
a la text r fi.
46
'Pr,,.
: PENTRU SUFLETELE RAPOSATILOR
Iar5. necredlnciogii ql pdcdtogii se vor arunca ll ln- 84 v
tr'acel foc ai vor arde in vecl, cdcl n'au zidlt fapte bune
pre temella Hrlstos, ci fapte rele (carele si infelegl prln
lemne, pdn fAn, prin paie, care lesne s5. pot arde pentru
uscdciunea lor. Pentru aceasta qI zlce mai josit ,,A cEtala
iapti va arde, se va pd6iubl", adecd de tmp6rd{ia Ceriului,
cd nu va merge iatrinsa. Iari aceasta ee zlee cI ,,fapta
cea rea va arde, larE el insug sd va mdnuti, Zlatoust I b9a o
tdlculegte: Iapta va arde, lar[ cel picdtos sd va mAntul,
c5. va rimdnea in muncd gl va arde in veci.
Iard aceea ce zTce ll Marcu Evanghelistuls ci ,,toatd 85r
cu. Ioc sd vor s6ra" de at zlce cineva ci zice pentru
acel foc, sceasta nu e, ci este (a se intelege) Duhul Sfdot
preste Apostoll. Iard prln sare se infelege 9l vi{[tura Sf.
Apostoli, precum (gt) Domnul Hristos au zls cdtrd-dAngll: a
,,Voi sdnteti sarea pdmdntului". Ce Sf, Apostoli au sdrat cu
lnvdfitura pre cei desfdtali ca s5' nu fac5 viermi nici p6ni
in sf6.rgit. IarE acel foc (al vostru) nu-l gtim.
O t ce lucru fdrd. de cale gi cu nlci o socotealS 9l de
tectezu!, cd om,_ul nti este numai suflet, ci e gl trup, dars s6.nt
amdndoud impreun[ I Deci pentru aceea ll trebue amAndol 85 t
(impreun6) sau sts se veseleascl sa'a sd. se prosliveasci,
precum {tot) a'.ndndoi au ldcut rdul sau binele, Cecl o 9i
SiAnta Scrlpturd o adevereazl aceasta lu:o.de zice: t ,,Nu
vE temerefl de cei ce omoari trupul, lar5. sufletului n'au
ce-7 face, ci te teme de cela ce poate qi sufle:tul qi trupul
sd-l arunce in Gheenll', -
Iari acel foc curdfitodu al vostru nu primegte tru-
purile, cI zicetl ci numal sulletul (il) curdtepte, Tatd trupul
zace lt pdmdnt.
l:: Dar5, nu vedeli i6 aceasta nu are nicl o socoteal4,
l:
i nici dreptate (qt) nlci. (nu poate) a se crede, ci ll este de 86r
r.
, I C.r, g, tS.
,..
2 Migne, Iocul indicat,
F 3 Ia text; Cap. IX (stih. 49,
F..
!
a Mat. V, 13,
st.: 5 In text r qi.
6 Io text: $i si.
[: ? Mat. X, 28.
I
47
i
i
i':
t"'
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGTCE ALE PREOTILOR
mare miraf,ei ce nu putem dovedl ce foc si fle acela. Cd
nol gtlm numai (de) un foc: al muncllor de vecl.
Sa fie foc matedalnlc? (Dar acela) nu cur6fegte, ci
sau stricd de tot lucrul ce sd pune ln el,r sau ll face
intr'alt chlp prln meqter. .Ia care foc sd pitimeasci sufletul
nu e cu putinttr, nlcl socoteal5 bunt.
Iar cle este foc f6ride materle, adlci dumnezeesc sau
in6leresc si' acesta ate alte rAndulalE, cd tn ce chip si
-
fie cu putlnti ca si fle sufletul acolo ? 9l carl suflete vor
lntra ln focul -acela, ln acea durere sau scArbl sau sus-
86 v pinare ? Ntci uaele ll de acestea nu sAnt acolo, numal aceea
ce zice.dumnezeeascd Scdpturi : 3,,Sufletele drepfllor sint
ln mAaa lul Dumnezeu gl nu se va atln{e de ele muncal'.
a
Se fte foc lngeresc iar6$ nu se poate, cdcl inglerllor
nu s'au dat sd curdfeasc5. sufletele de plcate 9i el nu sdrit
tac atzdlortu. Ca m{car cE zTee prorocul Davld i6 ,,Cela
ce face pe ingeril s5l foc arzdtorlr;-", totugl aeest cuvAnt
6
,,atzdtor7a" nu aratd putete atzdtoate, cl str4lucitoare,
t
ce o are din dumnezeescul foc, de care stAnd, si fac
8? r (oarecum) luminl de al doilea, dari ntct ll nu arde (st) nlci
sufletele nu le poate curifl, numal de straluclte, {9i) raze
lumlnoase.
Sa fte foc drdcesc ?' Dart dracll cum si curlfeasci
sulletele ? c[ si sllesc al pe cele curiflte si le tragll 9i. sd
le fac6 necurate. [acE gi el ln flinfa lor, n'au foc .atzttot,
ci s5 vor trimite ql el ln focul cel giitlt lor 9l slu$ilor lor'
Sufletesc (iar) nu este, ci nlcl sulletul nu are loc ar-
zlitorllu. Ce de af, avea sufletul loc arzLtotlu, ar arde tru-
purile intru care licuesc,
r Deacum, spunefl-ml ce foc este acela ll curtfltorlu ?
8? . 's In text : ti,
Vedefi, cE (ln)oebuolfi cu lilosofia voastri. Mi rogi' pdzlfl-v6"
Unlatilor, si nu cumva str fle focul acela al muncllor t Ce
1 In text I strictr lucrul de tot ce si puae ln el'
2 la.text: ci
3 lafel. lui Solomon IlI, 1'
{ In text I iarl nu poate a fie.
5 Pe mar{ine: Psalm lO3l1O4 [stih] 4.
6 lo text: ci aceasta ce si zice arz{toriu.
7 In text: au
t t
48
PENTRU SUFLETELE RAPOSATILOR
lntr'acela cine intrE -nu mal las4 lo vecl, c6(cl) de ar li
iepit clneva, at fi leqlt 9l bogatul .acela I 91 lnsuq dlavolul'
Apol sd zlcem cl nlce ieela" ou are lucrare' ci de
."t .t." pufln, cit de pullo, ar curifl pre 3
tofl care intrd
acolo $l mai apoi de tott 91 pre slngluri diavolii ql v'atl
iace ucenlci spurcatulut.ll Ortgen't Dari acel foc nu are 88r
alce un caP, alci o- socoteal6, ca 9i unla'
Ce ce dreptate ar fi sE lure doi soti,s qt s6-l prilnzd
pe amiodoi qi se lie Dumnezeu judec6todu gi pe unul s6-l
l-o"t., iar 6 pre altui sd-l sloboaze ? Dreptate at ft
aceasta? Sulletui lmpreun5' cu trupul si facl rdutifile' alrol
trupul dupi despirfirea sulletului sd. se odihneasci' lar su-
Jletul sd se maoceasctr sin$ur, ci (sin€ur) sulletul glre9egte ??
Au a'afl cetlt la catlea ce se cheema ll ,,Divanul lumll"? 88Y
IarE de zlceli c6' se'muncegte 91 trupul putrezlnd ln
plmint, aceasta nu af,e nlcl o socoteald, c[cl, dupice se
iesparte sulletul de trup, trupul rdmdne mort, nemlgcai 9l
nu sral simte nicl intdstare, nici durere' Apol, nesimtlnd
durere cufir va si se munceascd ? IarE de zleell c6" numal
sufletele se proslivesc, cidell in acelag eres, cd vE lepddafi
de inviere si va faceti asemeaea cu ereticul (t) Pl'ato-n'"
Ah I Ah I lucru firi de cale 9l de huld' (st inca) hu16
'd.e moarte ! Ci, mi rog ll lSsafi, nu mal suptratl urechile 89 f
celor progtl' ci le facefi numai zminteald, dari niclun folos'
1 Luca 16, 24-6, 2 Scil. ,.focul acela". e Scil' ingigi'
rDuptrcultrses}ie,origen(f254)tnvat!restabilireafuturor
'{&tcoxav&oidot6 l6rv rcd'wrov), deci inclusiv 9i lndreptarea spiritelor
rele gi desfiintarea vesniciei iadului.
slntext:sofie.F6'nisi'iatraducerilemaiooitermenulsofie
{lat. socius}' io seas de .tovarig, prielea a ptrstrat lorma femenistr'
t Este vorba, ldr6 lndoialS-, de cunoscuta lucrare a lui D' Can-
*emir, tema c5reia, duPi cutn au ardtat cetcetitoril' a circulat mult
prio
p"p"", n' se vedea studiile lui N. Drd$an (Pa€ini de literaturd veche'
-,D".""o-ania"
io III 238-4ll 9i $t' Pagca (Des copies du "Divaa' de
t: D.CaotemlreoTransylvanie},inBulet.s.lit.'Laolueetlitt6ratuie.'
it ,al Acad. R.om., 1943' p, 116 9i u'ro-.
8 A se vedea intre altele opera Phaidoa' (trad' C' Papacostea'
F Bucuregti, 1931. (Casa $coalelor), vol. II p' 113' 148, 170 sq ) precum 9i
iI: Ioat Guri de
5t. Berd""li t Teoria pedepselor viitoare la Plato 9i IIla p'
isr, to ,.Anuarul lnst' de Studii Clasice" Clui, 1936, 6 sq'
-49

DESpRE cuNosrtNTrLE TEoLocIcE ALE PREoTILoR
Aicea dela cuviosul Paladie gi din alte
. Scripturi vi vom arita
Pentru sufletele drepfllor 9i ale pdedtoqilor (vrem sE
vi vorblm), Cd'vedem ci vol ne ar6tafl 91 zicell ci su-
lletele drepfilor, daci les dio trupuri, mer$ drept lntru
imp6rifia Cerurlor, lard ale-pdcitogilor mergl drept in iado
pe cAnd ale celora ce nu s'au pocllt merg! lo foc cti-
89t rifitoriu. ii
Dar[ nol nu zlcem a$a; n{ci credem, Cl zicem c*
sulletele drepfilor daci {es din trupurl m9r5f irr m6'aa luL
t
Dumnezeu, precum zice (Infelepciunea lut) Solomon : ,,stl:
fletele dreplilor sAnt tn mAna lui Dumnezeu sl nu sd va
atlnSe de ddnsele munca",
IJnd.e zicem cd prln mina lui Dumnezeu si in{ele$e
acoperemintut milii lul, sub caf,e se odihnesc dreptil. Sa
mai lufelege qi desfitarea raiulul In oicl 17rr cdz nu s6
lnfeleg (lnsd) bundtafile Ceriulul, despre care zLce Apostolul'
90r Pavel la Corintenl2 ll cE ,,urechea nu le'au auzlt ql ochll
nu le-au v6zut",
De alcea (si) vazd cei ce cred in foc curSlitor (ade-
vArul pe care l-am sPus)r tdlhariut cel ce au fost r6stl$nlt
cu Hristos multe rtrutbfi va fi fdcui, dar nu i-au zis Hrlstos I
mergi in {oc al te cur5le9te (Si) apot si mer6li ia raiu, ci
numal atAta i-au zis: ,,astdzi cu mine vei fl in raiu'3 Ci
iati cd nu va sd fie acel foc curhfitor ee zleell vol'
Dar a m6car eE tilharul qi atti drepft au dobAndit
raiul, totug n'au luat sdv6rgirea,6 pe care-o vor lua sfinfi*
90 I (cdnd vor fl) impreuni cu trupurile 1or. ll Precum de aceasta
mai jos mai pre larg (ve) vom ar6ta ;. unde vom. zlce cd'
nici drepfli n'au luat (in chip) deslvArgit bunitdtile ceregti'
(cdtd vreme sunt) fdr' de trupurl, (dupi cur'n) nici picdtogii
t Cap, III, st. 1.
2 In text autorul ziee cap.5, dar e 6re$itr, I Cor. 1I,.9-
3 Luca 23, st, 43.
I In text: si.
5 In text l iari sdvArsirea rru o au luat-e..
50
I
DELA CUVTOSUL PALADIE
munca. Iard sufletele pad'itogtlcir, care n'au f5cut fapte bune
hn viafi, adec5 nu poart5 grije de a lora mdntuire, cl s'au
dat dupd desfdtirl lumegti, neaducindu-sl aminte de moarte
qi de lntrebarea judecdfii, (unele ca) acelea-sd opreseu la
vS.mile din v6zduh St {ince) nu intrlun loc, cl in (mai)
multe, dupi leliul ll pEcatelor. 91r
$i cumcd sunt v5ml ln v5zduh 9i diavoll pe la din-
sele, carl oprescu sufletele 4qs4s[4 o adevereazf, toll
-
Dascilii, Bogoslovii 9i Invnfntoril Biserlcli RdsXrltulul 9l
mai (vdrtos)
cuviosul Paladie,'
Aeegti dasc6li spun cam aga:3 Cand. au cdzat din cerlu
Luftfer t [prg carele il numegte Isala (cap, t+) luceifar] 5
cu cetele sale, atuncea unii au clzut in lad, allii ln api,
alfii pre pdmdnt, (iar) altti au rdmas in vdzduh. Acegtia ll 911
din vdzduh multi sup6rare fac sufletelor, arEtdodu-le lor
felurlle pdcatelor, care s'au f5.cut de d6.nqii in viafa aceasta,
Impotrlva acestora indeamnd. fericltul Apostol Pavel pre
tof{ si se inatmeze zicdnd ts ,,Frafilor, imbrd.call-vi ln
toate armele lui Dumtrezett, ca si putem sta lmpotrlva
me(gte)gugurllor dlavolllor. Ce nu este lupta noastri lmpo-
trlva sAngelut qi (a) trupului, ci impotriva cdpeteniilor 9i
domniilor acestui veac, impotriva duhurilor celor ll din 92r
vdzduh 9i de sub ceriu"
r ln text: de a sa mdatuire.
2 A se vedea Historia Lausiaca Si : despre vedenia avutA de
SI. Aotoaie cel Mare, Migne, P. er, 31, "ap,
1076, Autorul a citat de sigur
din traducerea roraind a Lalsaicoa-ului tip{ritd ln 1?60. Firegte, aici
ln text se prezintd doctrioa despre v5.q'ile vizduhului doar ln liniile ei
geoerale, aga ci citalia nu e literald dio Lafsaicoa. ldeea deveoise lnsi
Ioarte popularS, aga ci siglur cd qi &n popor se va fi rospirat autorul,
A se vedea N. Cartoian I Carlile populare in lit. rom. I[ 169 9i urm,
Texte similare qi la manuscrisul descris de N, Drd,gan ln ,DacoromAaia"-
III p. 2{5-8 qi la alte multe.
3 [n text i carii a$a zic.
{ In text r Lufiper,
5 Exact Isaia 14, 12.
6 Efes, VI, ll-12.
51

{
oesPRE cYNotTINTE
$l aceasta mal ales Sfantul Casilan L o adevereazd
(zicAnd) cE intunerec cumpllt de dlavoli este ln vdzduh,
care este intre cerlu gl lntre pdmint, sub care totdeauna
aleargii 9l iotr'oparte 9l lntr'alta, aeldsdnd ca s5 treacd
fer'de lnviluiali sufletele cele ce ies din trupurl' $l nu
numal ia o vam6 fac aceasta, cl la toate, oricAte feluri de
picate au ficut omul ln viafa aceasta 9i nu s'au pociit'
Atuncea acel cumpllfl vamegl, ce pdzesc Ia acele v6ml,
:92t lau pre acel sullet 9l-l opresc. ll $i zTcem cl nu iumai
diavolii opresc sutletele ceie ce nu s'au pociit, ci ql sln-
gure sufletele ca cu nlgte lantud se lea$5 9i se fln' $1 aqa
ta*ao oprite pAnd ce sE deslea6lE cu ru$iclunlle sf' Blse-
rlcl ori de ce felft: de p1.eate, cu sfintele Ltturghti ce fac
cel vii irentru cel morfi, cu mllostenille, cu pomeolrile cele
de preste an ce fac cel vil peatru cel morfi' $l dupice se
milostlvegte Dumnezeu gi larti vreun suflet din cele oprlte,
:-93 r atuncea ingieril iau pre acel ll suflet qi-l duc tn loc de odlhnt,
unde ll rinduiegte Dumnezeu ln lScagurlle lul cele multe'
Iard (sufletele) care s'au pocilt in via{a aceasta nu se pot
oprl la acei cumplifi vamegl, ci le duc ln$eril tn locul, in
care locuesc drePfil.
Aeestea le adeveteazl (qt) SfAntul Clril Alexindreaoul
la cartea care .scrie pentru egirea sufletului dlo trup't Tot
I eitatia e fdcutl liber' P. L, 49' ?4O'
e Constructia ,lotunerec de diavoli" sau de logeri"
'lntunerec cf' Iorfa
[cum e lnt3lnitS, gi in ,Disputa lui Panaiot cu loan Azimitul"
Cetti ri sctiitori romini din veacurile XVII'XIX' ln Analele Acad'
Rom,, S. lit., Buc, 1906-? (s. II, tom 29) p. 168l lnsemaeazl mulflme
multd de ia{eri'
3 Cartea peatru iegitea sufletului din trup a sI. Ciril Alexaodriaul
(vezi lndeosebi pasa6liul din Misne, Patr. {r. 77, 1073) a fost diatre cele
mai citite c{tfi in trecutul oostru tocmai pentruca se preocupa de acea
lrea problemi eshatoio{ict a locului de petrecere al sufletului dupd
L"rt". Fragmeate vezi gi la V. Dr6$an ln ,,Dacoromania" III p' 245 si
in Catalogui Mss. Acad. Rom. Un exemplar copiat de dascilul Radu
Duma dio Brasov (17E?) se afle 9i ia Bibl. Mitrop' Sibiu' Idet din ea
rse leagi de cuooscuta scriere populard ,Viafa sf' Vasile cel Nou",
despre care cL Cartojanr C5rlile pop. II p' 167-17A'
52
I
DELA CUVIOSUL PALADIE
aga gl Marele Vasile tnt6rlnd acestea zice:4 oCu adevirat
lntrebare va si fle cu aminuntul din toate cAte am fdcut
in vlafd",
Sd zicem ll cn prtn sEv6,rgire'z sd, infele€ bun6tittle 93f
cereqti gi binele cel vecinlc t pE clte sufletele drepfllor,
care mer( ln mAna lui Dumnezeu, adecd tn desJdtarea ra-
lulul (sau) ln s6.nul lui Awaam, au le-au luat, nici le lau
Iir'de trupurl. $i aga si lntelegie ql munca pdcitogilor ne-
pocElti, la carea nu merg! lnci su{letele picdtoqllor fdr'de
trupuri pAni la iudecat{, cl sd opresc pe la acele cumplite
vEml, aqtept6nd glroaznlcul rdspuns al dreptului jude-
citoriu.
ll Zlce gl adevereazd 9i Athanasle Patrlarhul Ierusall- 94 r
mulul s cd sufletul dacd ias6. din trup, nlei blne nlcl riu
nu poate face fdr'de trup, nlcl trupul fdr'de suflet, precum
.precum nici viorarlu far'de vloar6, nlci vioara far'de vlo-
rarlu nu poate'{ace nlmic. Ciicl (intat) vor s5 dea rdspuas
pentru fapte (qi abia) apol vor si la plata dupd fapte.
Precum (qi) Domnul Hristos zlce z a ,,Din cuvlntele tale te
vel indrepta ql din cuvlntele tale te vei iudeca" (adecd la
bine sau la rdu).
$i eumei sufletele pEcitogllor dupa ll ce les din trupurl 94V
nu merE [a muncl ffu'de trupurl, aceasta qi sfdntul Zla-
toust o .adeveteazi. zlcdnd: ,,Suflete cregtinegtl, .care au
s'au pocdit desiv6.rgit, dup5, ce ies din trupurl nu merg
to giheen6, cl la acele locud si opresc,. legAndu-se cu p5-
catele ca cu nlgte lanturl, neavdnd puterea s5. ias6 de
acolo",5 precum mal sus am zls, agteptind ziua judecdfii,
precum zlce qi sfAntul Apostol Pavel in poslanla a doua (cea)
t MigacPatr, Gr. 29.240-t, 369-372.
2 Pe margliae: Aicea vom ard.ta ce este ,s5vArgirea"
si cumci
n'au luat-o aici drepfii' nici picitogii",
3 N'am putut identifica pe acest autor. Pare mai curiad a fi
Ataqasie cel Mare ln vre.o scriere apocrifi, poate in pasagiiul din
Migae, P. Gr,, 25, 64,
a Matei XII. 3.7,
-
5 Migne, P, Gr. 57, 354 si 62, 371'
53
 DESPRE CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
cdtre Corlnteal cap. 5 (st. 10) ,,noui tuturor ni sd cade sL
95r ne arit6m inaintea Dlvanului ll lut Hrtstos, ca si' la fleqte-
care ce au fdcut, cu trupul (fiind impreund), ori bine, ori'
f,au ,
Zice 9l Sfdntul Ambrosie I pentru cei morfl I ,,Sutle-'
tele celor morti, unele aqtdaptl dreapta r6splitire pi laudi
gi cinste, iard altele munca".
Vedefi ce zlc sftnfii?
Orl vol ee zheefT? Cd pe sufletele cele pdcdtoase 9i
nepoc6ite le trimetefl drept in iad, DarE, de vreme ce z7--
ce{i ci drepfil $i-au luat plata binelul agljderea 9i pdcEtoqli
munca, lar cei ce nu sAnt (n{ci) drep-fi, nici pdcdtoqi se
95t cur6{esc ll 9i (apoi) sd sue la ceriu dag5' deci s'au is-
prSvii gi una gi alta, Hristos la a doua - venlre la ce va sE'
(mai) vte? Ce vedem vll ql mor{ii judecAndu-se de voi--
prin cei vii se tatele$ drepfil, lat ptln cei morti p6cdtoqlia-'
iori, prin aceasta) vol {acefi pre F{ristos s-5 nu sd fie de-
cuvintul pe care il grdieqtei ,,Iari cAnd va veoi Fiul.
omenesc sd judece viti Oi morfli.'.3
Ori poate cd daci au dat Hrlstos cheile impdrE{iei
Ceriului Sfdntulul Apostol Petru, lar cheile ladulul vl le-au.
dat vou6, (el) nu aie la ce mai veni, la fudecati ?
96r ll Apot vedefi (doar) ce zice sfAntul Apostol Pavel
(ln
poslanla citre) Evrei caP. ll, 39-40: ,,Sfintli tofi prin
crediafd fiind mdrturislfi, n'au luat fagEduinfa ca si nu la
ei sivArgirea fdr'de. noi".
-Mdcar cE am vdzut cI vol ziceli 9t tdlcutfl cE (aicea)'
se lnleleg cei din leglea veche, pane la Hristos, Ars mal{
auzll (tnse st alt luciu): cd sdnteii ritod ql ftlosofi' Ori
aicea eu v6d ci nicl Gramatlca nu (o) stttt. Socotifl doar
gl vede{i, oare vremea 5 trecutd. este, au st6tdtoare, ll au vit-
96 r 2 la text: vezL,
loare? Cd vedefi mal la vale ce zicet ',,Ca sE nu ia fdrE.
de nol sivirgirea". YezT (dar,) cd dup5' cum voibeqte
r Migoe, P. L,, t6, 1369 9i urm.
2 lir manuscris textul diotre Paranteze e intercalat pe mar$ine'
3 Mat. 25,31,
{ ln text: iari,
i Scil. timp (gram.),
54
I
:
ij:;
DELA CUVIOSUL PALADIE
Gramatlca nu este vremea trecut6, cl este vremea vlltoare.
{Dar vid c5} nu este alia, ([era) numat cd grnt{i aga, ca si.vd
vie {blne) la risvritlrea voastri,
La cirticica voastri scrle{i cE omul care nu-91 face
canonul cel rAnduit de duhovnlcul s6u, acel suflet nu poate -
sE meargi in Ceriu, cd-l lmpledecd datorla cur6tenlei ll 97 r
care nu to) au plinit, cl datorlu este dupi moarte a lntra
in foc curifltorlu ca sE se corifeascd. Ba. . Sau (cd atuncl)
cu facerl de bine, (pe) care (le) fac cei vll pentru morfi
t
lse aiut6l gl se cur6!5, hn ce chip 9t pre ftil lul Iov jertla
titdne-siu li curifla].
Alcea, rdtdcitllor afi venit la cale. Vedefl,'aqa sd credeti I
lar5 focul acela l6sa!i-l sd atzl. intrdnsul Orlghen3
',9i Papa Formos, ciel l-au
izvodit, iar Papa Petru Gdngavul
l-au rntXrit. ll $i pentru luarea fagdduinfii 9i slvAr$lre-a 9i Y
,{rdspldttt) pe care ar fl luat-o drepfli, -agijderea 9l p6c6toqii
munca iatdg sd v5. lndreptati (St incd) nu dela nol cl
-
dela Sfintul Apostol Pavel, precum v'am ardtat mai sus.
Ci vede{i ee zice sL Ioan Bogioslov ln Apocalipsls, cap. 6
stih 11: n-,,precum sitnfii strlgin citre Dumn'ezet! qI z|'cz
.PdnI cAnd, oare St6pdne Sfinte gi adevdrate, nu iudeci 9l nu ll 98 r
rXspl6tegti-sAngele .nostru?" (Ba) 9l Prorocul David zice,
.Psalm 119,,,mult au nerrernicit sulletul meu", adlclI p6.n5
lt acea judecatd a lul Hristos sufletul este ca un nemernic
-f6r'de mogtenlre. Iarl atuncl vor lua dreptil fXglduinta +t
moqtenirea, iar pdcdtogli vec{nlca munc6,
Vedeti ca qi la Triodul cel slovenesc, la sdborul al qap-
'telea, scrie l ,,celor ce s'au fagiduit a fl cregtini 9i (acum)
aduc invSf[-turi strelne qi fdr' ll de rustoe Bisericii cei pra- 98 v
r Io text t ilrtla (influenti slavi). Cf. Iov. I, 5,
3 Despre Ori(en an mai pomcoit. Despre papa Formosus (891-6)
,amestecat ia certurile dintre Roma 9i Bizanf pe tema convertirii Bul-
;{arilorgi caatare pomenitln tradifiilevechilor cronici slavedin Rusia 9i
,din Moldova, a se vedea studiul lui D. Onciu dio Omagiul lui T. Ma-
iorescu. Buc, 1906. Despre Petru G6o!avu1 (I'vage05.l, papE al Antio-
:hiei (470-486); a se vedea Milaq : Caooane, vol. l' 2, 460, Nuaele lor
.le va Ii luat'autorul din Ptavil6 sau din Rdnduiala Ortodoxiei,
{ Gregit: 10.
55
 DESPRE.CUNOSTINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR
voslavnice gl sobornlce$tl, Anathema s6 fle de trel ori". $l
iari acolo scrie: ,,Celor ce nu primescu dreptele cuvinte
cele dumnezeegti ale sfinfilor inv6fdtori ai Blserlcli Risi-
rltului 9l se lspitesc de fa{E si in vilea6! intr'alt chlp a
tdlcul gl a rdsvrtrtl cele ce s'au aSezal prln darul Duhulul
Sfnnt Anathema de 3 ori".t
f - 2
99 ll Vedem cd. mai scrleli la cErticlca voastri 9t ridefi
de nol, zlcAnd cd in toate cir{ile noastre scrie sE ne
tundem pdrul; iari noi carli dej carii cu lafele mal marl.
Aga, e ci aga e cregtlnegte gi porunca lul Dumnezeu este.
Darl voi aqa infelege{i tunsul ca qi altele.
t C5' una este tunderea pruncilor, ll cind ll boteazn 91
99
alta leste tunderea glrdmdtlcilor, cind si preotesc 3 Si
alta este tunderea mlrenilor, cind ii cdlugldrlm. $1 alta
este gl tunderea ollor prim6vara, alta $i tunderea muierilor,
cind le prind ln .curvle qi le tund gl le dau pdn t6.rg
despoiate.
$i acestea toate tot o tundere sX chlamEn dari la
lnfeleglere se osebesc, cd una se cetegte, alta se infele$e,
lll0 t Ci mal lntAi s5. zlcerm (de) pruncli cAnd ll le tundeo
plrul n'o sd-i tundem cum zlcefi voi. Ci le sucio perigorul
cu ceare gl-i tindem crucig, dup6 porunca legii. $i "mdcar
' c6 pbr nu e mai nlmlc, tot tundere se cheamd,
Grdmdtlcii cAnd li tund la hlrotonie Arhiereli, scrle
si-l tunzd cruclg 9l sE le faci gl arTor a in cregtet.
Cel ce-i ctluglrfuir iar scrie s5.-i 'tundem cruclg, dar
100 I nu sl-i tundem u ca pe ol, ca ll pe cai (sau pe) cdrlanl.
In Blblie, la cartea Eglrli cap, 4O, zlcefl. cE scrle cum
a porunclt Dumnezeu lui Molsl cuo s5. fle podoaba preo-
tilor, zicdnd; ,,veti aduce pre Aaron gi pre fiit lui la uga
I Dia
aceeag rinduiald a Ortodoxiei, a se vedea Triodul diu .1700.
- 2 Aceste cuvinte, cu cetnealtr rogie.
3 Incii o dovadi ci lrimdticii nu erau numai loSofefi, ci mai
ales diaconi sau caodidati la hirotoaie. ln orice caz ei etau gi dascili.
{ Dela arle-arior. De fapt, la hirotonie se taie din pdrul creg-
!etului.
t DovadE ci autorul nostru a fost unul din cnlupdrii oinistirilor
muotene,
56
DELA CUVIOSUL PALADIE
Cortulul M5rturiei gt-i vefl scilda pre ddngil cu ap5 9l vefl
lmbrdca pe Aron cu vegmintele cele sflnte gi-l vefl unge
pre el qiJ ve{i sfinfi".
Blne, aga scrie, d.at ce? Suntefl opdcifi ?r ll Ca ve l0l f
finefl filosofi, si (vol) nu Sttti (ntci) ce grEiti. Ci tru
este (vorba) pentru tunderea pdrului popilor gl rasulul
bdrbii.
Pentru aceasta tml aratE cE scrie la Biblie sau micar
9i la altl carte.
O ! ocard mare! Cum v'au batjocorit diavolul !u
Dard sd. vE arXtdm nol mal chiar (in) Biblte ce scde,
(anume) la Levitlcon, ll stlh 5t ,,$l zice Do*rroi l0lr.
".p. 223
citre Moisi , spune preofilor lui Aron, sulletele s6 nu-'gi
pdn6!{reascS cu alte limbi qi p6rul capului si nu-l tunzi
li fata birbit sE nu-$i taze, Tat pre trupurile lor sE nu tae
tteturl
-
adeci cum fece(u) popti Izabeliia gl vor fl
sfinfii Domnulul 1or". -
- Vedeft cE 9l de aicea facefi lmpotriva dumnezeegtii
poruaci ? $i dio chip de birbat vE facefl cu chip de mulere
ll O ! batiocurE mare ! $t vA purtatl tn chlpul popllor, 102 f '
idolilor.
Ce ia cetlfi la Biblie, la trimiterea Ieremli list 632,
cap. 1 stih. 29,5 care scrie la jidovli ce sd robisd la 'Ba-
bllon, zic6.nd r ,,Flilor Israeliteni, ce sintefi robl la Babi-
lonenl I SI nu v6 inchinafi dumnezeilor lor, c6 dumnezell
lor sAnt de au.' 9l de argint 9i de lemn, ll iar popli lor iq 102 r,.
rad capul 9i barbile '91 aqa eu capetele ql cu bdrblle rase
9i goale stau gi sblari inaintea dumnezellor lor",
I Opdcit : ledat, lnpiedecat.
2 Alazie la tunderea pirului clericilor r, catolici, pe care o apdrau
(poate o gi practicau, mai..ales. cei iegifi de prin cole{iile iezuite) oa-
menli lui Petru Pavel Aaron. E 9i aici iaci o dovadi ci autorul va fi
umblat mdcar prin Ardeal, dacd ou va fi fost chiar originar de aici.
3 Gresit; cap, 2l; Iiobi: neamuri,
a Textul dia paraotezi lntrodus de autor^pe margline prin-
asterisc vizeazd. pasa(iril din- I. Regi cap. 18 stih 28,
-
5 Exact: I, 10 9i 30. Pa(inatura e luati. dupl Biblia din 1638,
 DESPRE CUNO$TINTELE TEOLOGICE ALE PREOTILOR

Ia vedefi ci Proorocul leremela spune bine c[ popll

care igl rad capetele ql barbele sdnt popi ldoleqti, drEce$tl,
Dari nll vedefi celea zugirivele vechl ? Domnul
Hristos 91 Proorocii 9i Sftnfli Apostoli si Slintii Sfintelor
:103f Soboard St alti ll sftnfl, tott toti au pdr lung 9i barbe rnari
F zttdrdvTlej IarE, voi vA facetl de batiocuri lo$erilor 9i de
' ..*-
ocara trafilor, de ris oameailor 9l de bucurie ldolilor 9t Indice
iublfi Vellarului.
Aaron, Petru Pavel XI, X[I, XIV, Baclca VIII
XVIII, XXIV, XXX, XXXtrII, Bala-Mare XLII
XXXIV, XXXVtrI, XXXTX, XLNI, Baitay A. LXIX
XLIX, LII, LXVn, LXIX, 1, 10, Balogh L, ,,teolog" tezult XXXIX
57 Banat XIII, LXV
Aaron, Teodor XLII, Lf Barclanu, Sava Popovlcl, proto-
Alba-Iulta XL, XLi, XLIX, LXIX, pop in REglnarl XMVI
Albanezl VI Bart{ Gh. LVIII
Alexl I. XIV Bdtkoczy, F., eplscop rom.-catolle
Allatius, Leo XXXV, XLV, XLV[, xxxv[, Lr
L Baronlus, Cardlnal LX
Alma (jud. Tr. Mtcd) XL Beran, Florea, protopop ln Schel
Andrutsos, Hr. 36 LVM
Antlm lvlreanul LV B6ran, Vasile, prot. unlt de Fa-
Antiohia Sirlel 18, 10 gerag LIV, LVI
Arad XLII Bellarmin, Cardlnal 9l teolog rom.-
Arcudius, Petru XLVIII L catollc XLVU-XLIX, LVI
Ardeal, vezi Transllvania Berisldvegtl, mAnistire ln j, Argies
Argeg, oraqul 9l judetul XXIII XxIII
XXIV XXVI, XXIX, LXV, 44 Bezdechi, $t. 49
Aristotel LX[I, 19 ,,Blblla" LX[I, 6, !3, 56-7
Arfivur 14 Blanu Alexandru XLI
Atanasie Anghel V, XlX, XXX, Blanu-Caracag LXII
XXXV, XXXIX, XLVIII, XLIX, Blanu-Hodoq XI, XV[I, XXXJI,
10 XLVI
,,Atlasul Ltnrbtt RomAne" LXIX Bldermann, Ign,, lstorlc austrlae
lFrumoasAar$umenta|iegicoaformicutradifiaarteifeligioase
LXV XXXII, XXXVII, LI
din orient I Multimea mdnistirilor 9i bisericilor din sudul carpatilor
Avraam, Patrlarhul, 8 Bir6 gt. XLII
pini la 176L gi la nordul lor - au dat autorului destule modele in Azimltul,Ion {Ivan) LIX, LX, 40, Blstrlfa, m6.nlstlre olteani XXW
-aceasti privint5. .Nici poporul nu putea vedea altfel lucrurlle' 50 XXV

-58
 Dr, TEODOR BODOGAE INDICE

Bistiita, orap ardelean XLtrX Caatemlr Dta:. tr-XII, 49 Cozla, mAn6stire XXV Fltkey, F,, lezult, LI
Blai XI, X[[-XIV, XXilI-XXtrV' Cariofll, ion Matei I-VX Croafia VIItr ,;Floarea Ade.r5rulul" (Blaj; t 750)
XXVU, XXXVN, XXXtrX, XL[V, Carol .VI,.imp. austr. liXXVtrtr XfiI, XIX, XXN_XXXV,
XtrV,
LI, LV, LXX, 1 ,,Carte saa luaitii" X)iltr, L\i- Flamasch{n, EplscopuX RAmnl- XLIV, LI-LIV, LX[I, LXVII,
Bobb loao, XXXIV, LII-LIV, LVXII cu!.ui XXVni, KXXII, XLl, 25 L I,
Lxntr, 43-5 Cartojaa N. 51-52 Delantrl, Avcaal XLI Floren{a (slnodul din 1459) XLIV,
Bodogae T. VII, XLIV Cdlddruga-ni, mdn6stir-e XVI ,, Petru ]lLI 30, 43
Bogdan-Duici 2 C6mpina XXIX Debre{{n XXI Formosus, papa, LX, 28, 55
Bogdan, L 40 Cdmpulung-Ivtuscel )iXiX Delpini, L T,, lezult I-XtrX Furtun5, D. LXVIII
Bog'omili VIII Ce<iren 3 ,,D{alogul trcen{eulul cu dascdlu["
Boiidar, cral sArb LXItrI, 44 Cernica, rnAnEstire XVI XXi, XXII Gavriil, Severul XLVII-XLVIII,
,,Bolgarla" VIII, 44 Cetdfuia, rnAnEstlre XLi/lI Di.onlsie Novacovlci XiV, XXIX LVI
Bosnta VIII Chesarle, Episcopcl XVil, Xl(VtrI[ tru Gezd.atu, D,, XXIV, XLIX
Bragov XXV Chios XXXVi ,,Dlvanul kirnli" LlitrI, aug Geiger, &1., iezuit XLII
Brdocoveanu Const. X, XLIX, Clgala, Cronogira$ul trui LXIX, 3 Dobra Ladislau, nezuit romin Ghenadle (Eniceanu) LVIII
Cioraa Em, X{V -, XLi, XLil Gheorghlu, V. XX
LVI, LIX
Buccow A. XVIII, XXX Clemeni, Episcoprrl de RAmaic, Dosoltelu, ari.tropol.itul Moldovei Gherontle, cElugdr palslan XXXI
Buchberger, M, 15 XXXfl xvxl, i{x, lx Ghica, Grig, XV
Bucoavna (Balgrad, 1699) XLffi ,,Cliuci sau Cheia in{elesu.lui" Dosoftelu, patrlarhul lerusali- Ghlghtu, mdndstlre in i. Argeg
,, (RAmnlc, L749) 34 (Cazanil, Bucuregti 16?3)n XItri 39 m'uLui XLVI-XLVII XX
Budapesta XXXVIil Clui XL, XLX Dcagiomir, Sllvlu XVII, XXtr XXtrV- GLurescu, C. C., 3
Bultul, Gheorghe, Lezult romAn Coliegium Graeccrum (Sf. Ata- X)(V, XXX, XXXtrV, XXXVII, Greeeaau, Radu 9l $erban 6
XLVIII nasie) XI, ]ftXV-XXXVil, XLV, XLI, ]-il, LXIX Gdgorle IV-Mlculescu XXXII, 25.
Bunea, Aug. XI, XIV, XVIltr, XXtrt/ XLVII Dragog, IriLo{se 9t Ntc. XLI-XLil Grigor{e, Eplscop de RAmnlc
XXX, XXXVI, XLN, LXVIi, Colleg!{um Germanicum et Hun- DrSganu I'd. 49, 2L, 52 xviu, xxvil, xxv[I, xxlx,
LXIX garieum XXXVI Dcdgius, nodnEstlre tn jud, Feg6- XXXtr, LXI
Comen-Papadopol XXXV, XXXffi rag 18 Grigorie, papa LX, 28
€abaslla, Ntl XV[I, LXtr XLVII Duiigco"rici XXliVfi Grofgoreanu, G, KItr
Callanl, Silvestru XXIV, XXX, Congiregaf{a Ce Propaganda Fide Durnan tron 9l Radr-t 52
XXXff, XXXVII xvul, xxl, xx;{v"xxxvil,
vtr, &€allern I., guvernator ardelean
Callst, Nichlfor (Xantopol) LXIII XLIII, XLVII trger {Agrta} XXEVII-XXXVfiI XLrui
43 Constantin Filosoful 4"0 ,,Eplstolla cdzutE din, Cer'n IX Hageslp, lstorlc bisericesc, XX
Calvlnl LIX, 11 16 Coressios Gh., polemist grecl Esztergom :(XXIX l-Ielvidius, erettrc'16
Camariano, N, XXV XLVI Esztethilzl XXXlitr[ F{ennecke, E. XX
Camillls, losif de, IV, XXVI, Qotcrelaia l(aiga LIX Eugeble cl-e Cesareea XX Hevenessy, G., XXXVI
XXXru, XLIX Cotorea, Gherontie XXIV XX,'{ Hodlnka, A. VIiL LXXX
Cantacuzino, Constantin {Stolnt- XXXVIII, XLN, XLIV, Li, !G FEgdrag XXV, L,KV F{dsostom, vezi Sf. Ioan Gtrri-
cul) XXXV Cotorea trosii XLI Fiediee L Vfii de-.Aur

60 6i
 Dr. TEODOR BODOGAE
Hunedoara, jude{ul, LXV
Harez, m6n6stirea, XXIV-XXV
Hurmuzakl, E., XXIX, XL
lacob, patrlarhul 4
Iacob, preot in Reglnad, XIX
Ieremla, proorocul 57, 58
Ieronim, fedcltul LXI, LXII
Iezalfl, V-VI, XXII, XXXTX
Illla, Andrei, lstorlc romAn, XLI
Inochentle Mtcu XXXI, XXXVI-
XXXVII, XXXIX, XLI-XL[,
LII
,,Intrebid bogoslovegti" {t74ll
LXU
,,Intreberi gl rdspunsuri pentru
legea a lll-a,,.", XIX, XXll,
LVIII, LX
,,Invd{itura cregtineascd" (Blai
1755 et 17s6) XXl, Llt, Lvill
,,InvEtituri cregtlaeascd despre
st, Ltturghte" (Iagl 1697) Ln
,,Invitdturi cregtlneasci. despre
cele'1 Talne" XXVlll, XLVll, L
Ionagcu, preot in Sambeta-de-sus
LXill
Ionageu, I. Xxlll, XXV, XXVII
Ion, preot in Aclltu XXIV
IorEa, N. XVI-XX, XXV-XXX,
XXXII, XXXVIII, XLIII, XLIX,
LLl, LlN, Lll, LlX, LX, 25, 40
Ioslf II, lmpdratul, XXXVII
Ioslf Flavlu XX
Ipoltt 32
lrlneu 32
Irod 4 ,,Lltur€hla sloveneascd." (Bucu-
Isaia, cilug6r grec XXXVlll
Isav, flul lul Isaac, 4
62
,,Istorllle f,arlgradului'.t LXX,
28
laoy, Ferd,, eplscop de Slrmium
XXXVI
Jozsa, J, XLII
Juplle, M. XLVI, XLVII; XLIX
Kapi, L, lezult, L
Kassai, Dtm. XLII
Kassau (Kosice) XXXVIII
Kollonlcl, Leopold IX, XIX, XXXV,
XXXVI, XXXVM, XLVIII, XLIX,
L Marglnai Dan{tl XLII
Korolevskl, C, Vil
Krones, Fr,, lstotlc austrlac
XXXVII-XXXVII, LXVIII
Lapedatu, Al. XXVIII, XXXII, 25
,,Lavsalcon" (RAmnlc, 1760) XVII-
XVIII, LV. LXtrI, 45, 5L
Le6lrand, Em. XLV-LI, LVI
Lemberg XXXVilI
Leon IX, papa LX
, de Ohrida 40
Lequ{en, $t. XLVI
Lewenberg R. XL
Llturghla sf. Clemeot LVIII
l, ,, Iacob XX, 10, 35
It ,, Ioan XX, 10
tt ,, Marcu XX, 35
t, ,, Vaslle XX, LXIII 10,
44
,,Llturghla fom.' (Rdmnic, 1706)
44
reqtl, 163O) 44
,,Liturglhier" LXUI
lNDICE
3, Lltzlca C. LV, LXIII Moldova XXIII; LXru
Luca, Evanghellstul 26,31, 33,4L Moldovan,I. M. XXXIX, XL, XLI,
Lupap, I. X, XXlll-XXIV, tII, XLII, L, LXIK
LXVru Movll6, Pelru VII
Chirtl XLVll, LV
Lukarls,_ Muncacl XII, XXXVII-XXXVilI
Luther, Martin XVlll . Muntenla LXIV, LXV
&iacedonie, eretlc 39 Naghiu, L E. XLIX
Malmbourg, L. XLIV l.{apiyszegi, G,, XXXVlll
Malor, Grlgorie XXIV, XXX, Neamt, mdnistlrea LVlil
xxxlv ' Nectarie, patdarhul Ierusallmului
Malor, Petru XXXVil XL, LXIX XLVI
Man, preot ln RS.qinari XXIX Niceea, slnodul 29, 39
Nicodlm, chlugir ardelean Xxtll,
Maria-Pocl, mA.iistlre XVXVII XXVII
Marla Tetezla XXXV, XXXVI, Nicolae, piotopopul dln Balomir
LXtX xxil
Maurer J. XXXV Nlcolescu, Alex, XLV
Maxal, D. Mariafft de1 XLIII Nlcusslos, Panaiot LIK
Maxlm Pelopooeslanul, polemist Nllles, N. XXXV, XXXVI, XXXIX.
grec, XXII,XXV, XLIX, LV.LUI, XL, XLVII, XLIX_LI, LXV1I
LX-LXI Noe, patrlarhul 7
Mioiqtur (Clui) LI, LXIX ,,Noul Testament" (Balgrad, 1648)
(Cazantt) LXilI, 6, 39 13
,,Mlrgerlt"
Meteq, $t. XXXI, LXIX
-Meyer Ph. LVI -Blahus, Nlcolae XXXVI
Migne, J, LIX, 3, lt, 15, 2I-24, Olgavskl, Mlh. Man., eplscop ru:
28-29, 3I-34, 4t, 46,-7, 5t-54 tean XXXVI, XLIX, LI
Mllaq Nlcodtm LtrX, 17, 29, 55 Oltenia LXIV
Mllescu, Spitarul XVII Oneiu, Dim. 55
,,Mioel" XXVIII, 22, 25-7, 38 Oradea XLll
Miniat Ilie, polemlst grec LVI, Orlgen LXll, 49, 55
LXIII
Mtnortft XLII Fadua=XXXV
Minotti, Fr. XLVIII Pahomle, eplscopul Romanulul
Mitrofan, episcop de Buziu, XLVII xvlll
Mltrofanovlcl-Tarnavsckl 15 Paladle, eplscdpul Helenopolel
Molsl, Proorocul 56-57 xvll, LV, LXll, 50, 51
63
 Dr, TEODOR BODOGAE TN]]ICE

Pall, Fr. l;{Li.ri 'Fopovicl, D, Xll Scbmidt, Carl 11

i
S[4ntai Petru" Apostoiul l! , n 7 -29,
Palmleri, A. XVll,,r{LV1-liLVll, Fopo'rici, Eus. tr4 Schmidt, Wiih. Xvill, i{LlX, LXU{ JJ' JT

LV! Poporric!, llic, I. 35 Serbtra 44 Sfaatul Simcn Apostolul 2?

Fanaitescu, P. P, Vl Poccelli, tr. L. ii-Lvlli SfAirtu[ Arnbsosie ELl, 16, 2c; 54 Sf6atutr $tefan, Arhidiaconul lr, 33
Panaiot I-[X-LX, 40 Fose'i iga,, eplscop l.utean ,til.\ill Sf6.ntui Arnfilochie de lconium L6 S{Aotul Vartolcneei, Apostoiu.! 26
Papacsis, aalecd Sixius, pag:a, LX, Fossevlao, Antoalo, leaai't T-Yl Sfaatul Anastasie Siaaitutr X"Xl Sf6-nhrtr Vaslle cel fvi.ace l(X, L1/lfi,
,,Fr'avila" {T2,r€ovi;te, L652) Sfa.atul Ancirei Aposiolui !9, 26, L[;4, 10, L3, .2t, 53
Papaciopoin Firisostom lii.Vlt i'"7.7!['i, L4, !6, i.7, 27, 30, s5 nn
Sibtu XliV, XL, >i[.ll,,]iLtrX, tr-Xlli
Partenle, epigcop de fr.dmnic ,-{){ ,, r.,'losla"xn{cul rdspuns" }lr"'iVl
Ff Slantci And.rei al Cesareil Capad. Sighet XLltr
,oPascalla" 28 Ftoclaa D, )ivli, :i,''iiv j',2'_71, LY-L, 4, 29 Simec-rn Tesal.oriceanul XVli, L7. ltr,
Fascu, $tefan XVIil \ Frocopo-r!.ci A.. Vl SfAntul A,ntonie eei IViare 5n
Pagca $t. i/1, 49 ,,Frolog", vezl,,VLe\!le Si::n{!.lor" Sfanirrl Atanasie cel l-,,Lace 16 Sinron l4agct, eretic 7l
Fataki, loan Glurgliu ){X]i, ,,Psaitlrea slal'o*i" {Buz5u, 1703) Sfdntul Atanasle de le.rusalln: 33 Sialoaeeeu. Dan, ,-{LVitr, Lxiil
\I'Y XI ! T' T
/rAA V I, iJ 3i S'fantul Chiril de .Ale;eandfi.a, X.6, Sirmendasn J,, lezuit L,
Pater Xanoq ;v"il{, ,'t;ir':'tV, Li(Vlll P*qcarlrt, Ilarioo XVI 52 Se;fronie, cEllrgic acdeiean, liXlil,
SIAniutr Ciirnent Rorrranul LVll. T;
,,Paheti,c" 9 it" !,L
, \tva.: Y
-t-A::E'eny /trr.j\ V !.1!
rrrl Rafail, egrr*en la ll,stzz, ),-:.-Y tr"7
Srrrnmaroro€ei,, C,, {ezr:it ,{LI
Rakoczy, F-'-. XI, lai'.')i-Vll Sfaatul D{onisie q.e Ale:;,.anc1,tia 39
af- a7a7T
YA.CAlat V, "': V 3 S'caneic, Ioan ,:itr trI
Ra.lli-Potii L5, 17, 29 StAntsi Grigiorie Palaora ;ttr.vili,
Picllganu, Z. ,-.J.it, XXKV, )iX,?'I){ Llrrl Stanlloae, L]. :a:l'Vin, L'iI
F-dm (Ronra) t, n1-18 Ste.*igoara, riiir:r5:stire ii"Vl
Y SiAaiul lacob cel Mare ZZ
Rdrnn{c i(li, ,-t;{lv, X,.ix-/, )i}-j{, Siinghe, Steqie rixrilV
,,Fdstoca{ceasca poslanie" (Blaj, L, T-{oY, a"4 Siint-ul iaeo;b, Frate!e l)ornn.r:lut
1?59) I-U, tr KIItr ./'I/',
S.'l it 1Z !,- A/'\; i
i'1.,, Jtrl,5, lC, !.!, X2, Szegedi, tr, Ln
Rdginatl XlV, XX1K ,i.6, Szunyog!,. Fr.,,,teoiog"
,,Pentlcostaro' T-!T, LXni, 36, 37 Rfchard, F't., iezu|t HL\/l 2i ='' T r a_
|ezt,zt,
Petit, tr-. XLV, 1'1 R.obaia, m,A"tt[stfue tlri. Arge$ Xiin SiAntul Ioan Cassla$ E? :\- tJLt '-

Petrov, A, istc,eic rus Xiilivtr'
XXXVU
Fetrovici, Er',t, [.EXV
Fetrc Gdngavul, pape T'}i,28, 55
,,Piatra smic.tell!" ]iVI
Figas, F6eietle Xl-1'/ltr, LV, LVI'
L.{.7
Fil,uzio, V{to Xn Vffitr
Pitegt{ }ia./
Pltra, 8,, Cascliaal Lli\'/m
Flaio, fllosofel, |i7!Ll, d'9
Foclae-;, aAndstl're Ll
Polonia, -'v11, Vlil, ?i,.'il-ili,
n _, c Vdlcea, l'l,l, nll
Rarsla sub-carpatic6 x/1, 'Vii, Vlll, SIAotul ioen Daalasc'nfu 42 $ieaza {R.dsir,ari) i1,ItI
S{dntul loair Eva.nghelfst::i ql Teo- $teiSnescu, trulin 3
;i Ii.
Russo, D. 3 l,ogul (tsogiosiovul) 22,26, 3A-1,
Eagliavlal, C, XIV, Xlf, ,"!Ll
Sabelie, eret{c 39 SfAntu[ Ioan Gur6 de Aur {FIri- ,,Tfrlculala"" vezl Tecfilaci E-ui-
Sarros, lil. tr V s€rstom, Zlatoust) X){, T-l}1, L'j.l, ,{arul
Si"cele iilL I-K11, 6, E, 22, 29, 34, 42, 4{t, ,,Telcr:L Apocal{psei", @pe.L^a- a
sxliere (iud. sibtu) x](.tl 47,53 lui Azrdrei cie Ce'eareea ::iiiVlii,
Sirab5ta Ce jos, (jr:,X. F'agdraq, Sidaiul l4arcu Evanghellstul 4i iixli\-i,, Lxl, n_iiit
slnod un:i.1, 1725), L Sfantul lt4arei Evanghelisir-,.1 ZX, ,,Taicul Evangheliei" {Teefiiact}
3'!, 4'i
Sacnbafe de sus, s.6.n6st{re }.1X ;aiiliill, litr t
SAnabSta-}4 ate o venL T ilg'avla
SlAnf'ul &{etodie al Patareir:r 3 TA::gu-&tetr"-g XLtrX
SrlA.ate!, Pa"teL,' r\posi:o&:l 8, n3 Teodos!e, \iegtemeanul ji. Viij.
:'ilviil Sdrdelnegti, caAnEstire tn jud.
'Ig, 29, 7]',J, 34,50" 51
:i,ri
2=ili;itl, XLIK, n VJ, I-){I

*64 _65
 Dr. TEODOR BODOCAE

Teofllact Bulgarul XXVlll, XXIX' Veress, A, XLl, XLll, XLIX, Ll I Errata

Llx, Lx, .Lxl, 25, 39, 31, 32, Viena V, X, XXXVI
34,4L, 42 Vlero$, mdnistlre XXlll Paglna in loc de a se cetl .
Teotochl, Nichifor XXVI, XXVlll' ,,Vietile Silnfilor" {Iaqi, 1682-6) !: rAnd 11 de ios bisericii biserici
XLIK l!, L8, 37 V rAnd 16 de jos ca o astfel ci o astfel
Visarion (Vasile), cdlugtr la mdn.
;X rind 6 de ios in{elef,ere lnlelegierea
Tlmlqoara XLll XV rAnd 10 de sus' filigira negi filigrane qi
Tlrnavia XXIV, XXXVI, XXXVlll' S6.mb6ta XIX, LIV, Lvlll XVI rind I de ios, n, 1641 t943
XLIV, XLIX, LI ,,Vlsul Matcil Domnulul" Xl XIX rdnd I 1 de sus Kolloici Kollonici
Totoi (jud. Alba) XXIV Vlemlde, Nlchlfor, polemlst grec XIX rind
16 de sus 1746 l74s
Transilvania IX-XI, XXXIV' 37 XXXV r6nd 16 de sus Vienei Vienei 2

xxxvll-xxxvil, xL, xlll- Volleanu, Matel XXX, 18 XXXV rdnd 18 Ce sus

XXXVI rind 24 de ios, a.
sar.
I. Basiloviits L
sat o

,,Voroavd. de intrebiri gi rds-

Basilovits
XLIII, XLIX, LVI, LXIV, 12 XXXVII rdnd. !2 de jos,'n. 17 0-l 1760-1
,,Trlod" (ed. slovB, Buz6u, 1700) punsuri' (Slmeon Tesal.) XVll, XL r6.nd 4 de jos, n, Sr. sf.
Lxlll, 14, 16, 35, 55, 56 LX11 XLI rAnd t0 de ios, n. religioum religionura
Viilher, K. VII XLV rAnd, 2 db ios, n. n ia
XLVIil rAod 23 de ios, n. Symboles Symbolae
Ungaria XXXIV, XLIX, Ll LI' rdnd 5 de. sus
UnSvar XXXVlll, Ll lfrfinter, Ed. Vll, Vlll, XXKVII LtV rind 23 de ios, n. "Florii Ardealului" ,.Florii Adevdrului"
,,pravoslavnice cregtini" ,,pravoslavnici cre gtini"
UrAfescu, C, XVI LVI rAnd,2L de ios, n. rom. 1845 roE. 1845J
?aharie, proorocul L4, 43 LVII rAnd 9 si 10 de j. n. Si eitafia dio sf. Vasile $i citafia din sf. Vasile
Valentlalan, impdtatul 3 Za,mosti, (s{nodul unit dln L72O) si le tAlcuino pria (in- (intrebarea 261 &o Re-
VII trebarea 261 din Regu- glule pe siurt) conform
Vartaam, polemlst Eirec (sec' XVll) lele pe scurt), conlorm cEreia,,Scripturile ne-
LVr Zavoll XLVlll cEreia,,Scripturile ne- pricepute sd le t6lcuim
Varsik Ll Zlatoust vezl sf. Ioan Guri de prlcepute altele" prio altele"
Valcan, Gh. XLll AUf LVil rArd 3 de jos, n, 73 r-76 v) 73 r-'16 v
Zizanla, Laur. XXXII LXII rAnd 27 de jos, n, si, Vasul sf, Vasile
Vegrefia XLVlll, LV LXIII de jos, n.
r6.nd 12 lu6od-o luAad o
LXVIII rind ? de sus cdrfi c{rfi
9 rAcd 6 de jos T. p68eo6 'lcp,68eog
10 rAnd 4 de sus Unrafia Uaa{ia
11 rdnd ? de sus foatele fratele
20 rAnd t2 de sus Predoslavie Predoslovie
25 rAnd 5 de los, n, Gri€. V, Niculescu Grig. IV. Mictrlescu
31 rAnd 6 de jos, n, 1070 1 108
43 rdnd 4 de jos, n, Dumineca Cumiaeca
44 rAnd 16 de ios aiaje a iaie
47 rdnd 8 de sus minuti m6.otui
47 rdnd 14 de sus gi viftrtura lnvifitura
49 rind 8 de jos Drdgao Dri{anu
50 rAnd t6 de sus In nici un caz (In nici an caz)
51 rdad 11 de jos. n, tipiriti care se va tipiri
52 rdnd 5 de jos, n. V, Drlgan N. Dr5{anu
56 r6.nd l? de ;os tindem tundem
6
66
 ltt o,$$ria Teolo$[c6" au apfirut;
t. s. Bulgakol/: ortodoxia. Sibiu 7933. Pas. Vlll+245. Prelul brogat 350
Lel (epuizatd)
npl"t"za euharisiica. Stbiu, 1955' Pas' VIII+551' Pretul
z. fr'.'t.'iiiiiiii* (epuizatd) A.l
brosat 400 Lei
N. I. Popoutciu.' lnceputurile nestorianismului' Slbtu, 1955. Pag. 76.
{-,trpfrflsue
Prelul 120 Lei _
-- iri"lii. 6i. T.' U"dr.sca.' Cultul inimitr lui l!.sus la catolici. Slbiu, 1955.
e.
Pa;: IX+95. Prelul r50 Lei (epuizata) Pagiaa
1- Priot Il- v- Felea: Convertirea creg{ind' Slbiu' 1935' Fagr' 104-l-8' Prelul ilI_IV
brosat 150 Lei (ePuizati) In loc de prelafi . .'
-
O. NiZiiii'Sirdr"Jifi-it" non ev rnedtu. Siblu, 1956. Pag. 165. Prelul broeat Introducere v-xln
180 Lel lepulzat6]
7. ni-fttiitiieoioii"i-lr"d: Opinil asupra_ p-roleclulul de modtflcare a A, Sttsdiu
-l."it ;f statutuiut plrrti" orga.ri"a.ea piierictl ortodoxe romAne. Slbiu, 1, Descri.ere . . XIV_XVIII
1936. ioag. 69. Prelirl 120 Lei [epulzat6j 2, Dala scrierii manuscrisului xx-xxII
-' A.
B. Huondirr ta picioarele M&ntqitoJului, vol.
- --Mo"oiu. I, prelucrare de prof. l. 3. Locul xxr[-xxvl
Paq. 208. Fretul brosal 200 Lel
p$io"reie Mahqitorului, vol. -IL -prelucrare de prof' l' 4, Autorul xxvu-xxxtI
- "A'i1',;;;e;"r-fl"
lt-oioiu. Sitii'-tgst. Pag. 282. Prelul brorat 250 Lei 5. Cultura preofilor uniti qi caracterul tipiriturilor lui P.
9. Pr, Ilorlon V. Felea Critica eteziei baptlsie' Sibiu, 1957' Peg' 96' P, Aaron xxxitl-XLlx
Pretul 100 Lel " 6, Isvoare L-LX[i
rc. D;.-6iSE"it""6t Viala si lnvElEtura Sf- Grigorie Palarna' Sibiu, 1958' 7. Limba LXIV-LXVI
p. 250+CLX. Prelul 550 Le-i (gpuilatd)
tt. prii.-iiiite-Sioi.aie,a: .Lm stujlir Domnului lisus. Sibiu' 1938. Pasr. - 8. Iosemnitatea manuscrisului, Concluzii LXVil-LXX
220+8. Pretul 180 Lel
D. sf:-I;;;-oiid:d"-Aii, Prediciprof. despre pgcErqrlE q! vi9f9 .sf, Vavila, $!" Text
'-' -'itu'aolu-aiSt"ti" Bezdechl, iniv. Pag. 160' Prelul 180 Lel Facsimlle dio manuscrisr Fig, 1, Inceputul manuscrisuluil
73. -Dr. Ltoiu Stan.. Mirenli ln biserica. Studiu lstoric.canonlc. Pag. XIII-816 Fte. 2, Incheerea capitolului despre Filioque. Fig. 3,
Prelul Lel 500 brosat, Lei 600 legat. Fra6lment din capitolul III, despre azimi (f, 77 v). Fig.
14. Dt;;;;r-bi.-origoii.i.Morcu.' SauI din Tars. Sibiu. 1939. Pag. Xlll-l26. {. Continuatea textului din lig 3
Pretul 150 Lel
--' Pr.
15. D;bi bt eandea: Hrislos 9i mSntui:ea sufleteascd
- -'siudru a or5genilor Predoslovie 1-8
d!-teotoqte piir"tuie. Stbio t9s9. Pag. 502. Prelul 250 Lei l. Intniul pontum la cirticica-. voastri 8- 16
t6, *. ilitonV. Fele6.. Docdinfa. Studiu de documentare teologlc6 sl psiho. 2, Penftw Capul Bisericii 17
loglcE. P. 444+VIII. Pretul 550 Let [epuizatdl -29
29-39
3. Pentru purcederea Duhului Sf6nt
17. Dr, Nlcolae Neagaz ,N'am venlt s{ strlc leg-ga-l" Constd^e-rglil generale
'-'- pii"itoure la insemn6tatea V. T. Pag. 276+VUl. Prelul 250 Lel 4, Pentru forma Slinrei Cuminecb.turi 39-45
-- Dlacon
18. Dr. Haralambte I. CoJocaru; ,!sle Frimatul lui Pefru un lrivi' 5. Pentru sufletele riposafiloi. Cap. 5 45 49
-GAu de drept divfur dupE Noril Testament?" Sibiu 1940. Pagini 6, Dela euviosul Paladie 9i din alte Scripturi, Incheere 50-58
LX:XXII+454. FreFl 500 Lei ?. Indice 59-66
tg. orii;;;-Pbp"iExirjt""i6 gi adev;rla S6ren Kierkegaard. Stblu' 1940. 8. Errata 67
P6g. 540. Pretul 500 Lel
20. D;.-d;6;;i. r:i4a;;" ' Antropologia Paulind. Sibtu, 1941' Pag. XLI-336' 9, Cuprinstrl 69
Pretul 350 Lei
21, D;. pilru- Al,
Rezug : Despre Duhul-SfAnt. Slntezi pnevrnalologicd. Stbiu,
194I. Pas. XVJ+122. Ptetul 200-Lei -^ -
22, Dr.-iiiiu si;"lnaiaii Refijriune, sibiu 1942. Pasr VIII*152' Pretul 250 Lel
23, Prot. Dr' Sofronie //ad.' $coala Mitologiietr' Sibiu' 1943 Pag. VIII{84.
Pretul 200 Lei
br. Dumttru Sldniloae.' Iisus Elrislos sau Restaurarea Omului
- Slbiu,
2.1. Prot.
1943. Pag. 408. Pre{ul 6O0 Le-i.
25. Preot Dr. Ltuiu Stai: Ontotogria luris. Sibiu, 1943. Pag. 208. Prelul 500 Lel
26, Prot. Dr. Sp. Cdndea: Apostolatul laic. Stbiu, 1944. Pag. 146.Prelul 150 L. 69 6',