Sunteți pe pagina 1din 454

/

URA R A U

Do, M

E D

ITI

II

III-a

E O IT URA

ti

CAR T E A

ROM

NEA S CAII

B UCUR ETI

LUCRARI DE ACELASI :
LA POESIE NEO-LATINE ET LA RENAISSANCE DES LETTRES ANTIQUES EN FRANCE. Paris 1928.
MARTURII IN LEGATURA CU ORIGINEA LUI EMINESCU. Buc. 1931.
M. EMINESCU : SCRIERI POLITICE. Editie gi studiu introductiv. Clasicii roman' comentati". Craiova 1931.
NATIONALISMUL LUI EMINESCU. Buc. 1932.

L L. CARAGIALE : TEATRU.
comentati", Craiova 1932,

Editie

gi

studiu introductiv. Qasicii tomani

EMINESCU SI CLASICISMUL GRECO-LATIN. Buc. 1932.

LUCRETRT: POEMUL NATURIL Traducere In metru original

gd

studiu in-

treductiv. Buc. 1933. Premiul Ellada &Mime acordat de Academia


Romani.

0 EDITIE DEFINITIVA" a lui EMINESCU In 1933. Buc. 1934.


M. EMINESCU: CALIN NEBUNITL. Editie critici gi studiu. Buc. 1934.

Al. EMINESCU: SCRIERI LITERARE. Editie


romftni comentati". Craiova, 1935.

pi

studiu introductiv. Clasicii

M. EMINESCU: LITERATURA POPULARA. Editie gi studiu introductiv..Clasicil


romilni. comentati". Craiova, Ianuarie 1936.

DIN ISVOARELE POEZIEI: EPIGONII". Buc. 1938.


EMINESCU SI ORENSTIERN. Buc. 1936.

EMINESCU IN FATA CRITICEI LITERARE. Buc. 1937.


HASDEU

EDITIA MIRCEA ELIADE. Buc. 1938.

LECTURA PARTICULARA SI BIBLIOTECA $COLARA. (In colaborare ca Dan


Simonescu). Buc. 1939.

VIRGIL: DIDONA (ENEIDA IV). Traducere /n matriz original. Buc. 1942.

www.dacoromanica.ro

PARTEA La

EPOCA UNITATII DE NEAM PRIN


ORTODOXIE

www.dacoromanica.ro

Din Triod Penticostar slavoneso 1550,

LITERATURA RELIGIOASA
IN VEACUL AL XV-a, $1 AL XVI-a
LegAturile cu
Rsaritul.

Viata sufleteasca, sub Infatisarea literaturii


serse pe care s'o putem cerceta, apare tar
ziu pe pAmantul Daciei. FAra Indoiala, dela

cuoerirea romana si pang. la cele dintai documente de limb slava


din mAnAstirile noastre, MI s'a Intrerupt niciodata. viata popular
simpl i patriarhala care trebuia sa-si aib i formele ei culturale,
pe aoestea ths nu le cunoastem, caci, din pricina lantului de navliri
barbare, nu ne-ara rAmos martarii. In adevar, i Mtregul veac de
populatia a Infruntat barbarii In. trecere ori s'a ferit din calea
lor, a rnistuit cu vremie,a pe oei ce s'au oprit In Dacia, pastrand tiatusi
dela ei 'urme In fire, lim.ba, obiceiuri i, and Imprejjurarile istorice

au ajuns prielnice, a rasbit cu Intiparirea romana


Viata Daciei a fosA'aproape o mie de ,ani orientata spre apus,
Italia, nu spre Constantmopol. Crestinismul a patruns die timpuritt
Inca inainte die anul 270 avem-crestini In regiunile mastre, dar, ca
generala credintd, noua religie e stapanitoare rantnai In. veacul al
IV-lea, cand intra In limba noastra i terminologia crestinX PAO,
nistnul strabonilor care s'au contopit.pentra a da nastere poporului
roman, n'a fost his cu total Invins de crestinism, ci numai supus
unei adaptari si a lasat urine adanci, prin atatea superstitii i datini
populare amestecate de atunci cu ceca ce vine din. adevarata Irma,
taturli nota. Cand, In veacul al IV-tea., Ulfila a tradus Biblia In
limba Gotilor, care nu erau pe parnantul stramosilor nostri decat
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

reprezentantii oficiali ai imperiului roman In pAstrarea unei vieli


publico la addpost de surprize, populatia bAstin.asA. era nu numai
romanizatA dar si crestinatA. Activitatea de Misionar a SI. Nicetas,
pe malurile DwArii, a hotArlt de pe acum o unitate de credinIA pe
care ImprejurArile de mai pe urmk n'o vor putea sfArama. GERA
prin toate pusliirile ce s'au abltut asupra ei, populatia Isi duce viata,
9e stre.coarA printre ruine si apare In veacul al VII-lea ca organista
tanAr, gata de o viatA istoricA.
13ulgarii primesc oficial crestinismul In 864, dar de sigur cl Incl
avut credinciosii i printr'o intnainte de aoest an, treligia
fluentA care putea veni si dela nord, nu b.umai dela sud. Pentra
cei dela nordul DunArii, crestinarea Bulgarilor a fost un eveniment
bogat In urmAri.
aliat firesc apArea pentru Romani, legAturile

religioase puteau apropia de la sine oameni pentru care problema

nationalitAtii, sub formele pe care le cunoastem azi, nu se putea pune.


Neamurile, de-o parte si de alta a DunArii, si-au continuat voibirea
In limba strdmosilor, rAmanand Ins unite prin credintA, Iu aceastA
epocA In care IncA nu apAruse desbinarea In sanul bisericii iar apusul

rAsaritul fAceau parte din acelasi organism strAbAtut de duhul

lui Christos.

Sub autoritatea Romei la Inceput, a Constantinopolului mai pe


urmA, biserica bulgarl se organizeazA tot mai temeinic, panA ce i5i
ja independenta i ajunge foarte puternicA In veacul al X-lea. Distrugerea statului bulgar de cAtre Vasile Bulgarochtonul, la 'nceputul veacului urmAtor, a slAbit influ.enta bisericii de la sudul DunArd, dar

cum la Silistra si la Vidin se aflau centre bizantine, de sigur ca


aoestea am fost n.oi In legAturA. La 1054 se desparte biserica rAsAritului de cea a tapusului i, de-acum Inainte, cu toate IncercArae Romei

de a 0. restabili autoritatea asupra bisericii romanesti, noi ne vom

sima tot mai mult atrasi spre centrul religios reAsritean. Intem.eierea
celui de-al doilea imperiu bulgar, i ca ajutorul Romanilor din Balcant, la sfarsitul veacului al XII-lea, InsemneazA reinoirea influential

de la sud, devenitA, si mai puternicA In veacul turmktor, cand mitropolitul de Tarnova Isi ja numele de patriarh i numeste la Vidin
Silistra episcopi de la care preotii nostri si-au cApAtat sfintirea.
Cu biserica rAsariteanA am format de-acum. Inainte o unitate religioasA si, prin influentA sud-dunAreanA, am prima formele crestine
bizantino-slave. In biserica masted, s'a introdus limba hulgarA socotitA ad In rasrit sfntA, asa cu.m. In apus era latina.. Cnd a ajuns
Serbia centra de culturA crestinA slavA, noi am. rdmas In cercul de
influentA pe care-.1 suferea i aceastA

Veacuri de-acuin

limba slavonl va Impiedeca o desvoltare a limbii romAne prin mijlocul literaturii scrise.
De ce ne-am apropiat tot m.ai mult de biserica rAsAriteanA
n'am cAutat, asa cum. ar fi fost firesc dupA caracterul n.ostru latin,
sA intrAm In sistemul biserioesc apusean? Na trebue s uitin caracterul politicei ungare fa g de noi. Propaganda catolicA a Inceput
In regiunile noastre Inc. de pe vremea and Cumanii constituiau. o
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

prirnejduine a statului maghiar $i s'a exercitat pe raid de cavaleri

beutoni, de Dominicani i Ioaniti, de Franciscani. In. veacul al XIV-lea,

avem. la Miloov episcopi numiti de Papa. Dar numai data cu Intemeienea principatelor de dincoaoe de Carpiti, incepe sd se deavaluie
intentia politica a regilor unguri. Tara Romaneasca Moldova au

luat fiin tocmai prinl plecanea de sub stapanirea tingara a unor


Romani cane vor fi fost manati nu uaumai de dorul libertii, ci

de vointa de-a nu se supune propagandei catolice. SlAbiti de ndvala


TAtarilor, U.ngurii pl'au putut impiedeca desealecarea, dar de indatg
ice-au ajuns sa se reorganizeze, au au tat sg.-$i intindd puterea
asupra tinerelor principate care se formaserd Third sa le marg. voie.
Orientarea noastra spne
ortodoog trebuia sa se facg. pe baza
anui usor de inteles instinct de conservare. Voievozii nostri au cautat
legAbui politice si de familie cu principii slavi de la sndul Dwidrit.
Aceasta a fost politica Intregului veac al XIV-lea dela Basarab,
invingatorul dela Posada al manclrului rege ungur Carol Robert, si
pAr0 la Mircea eel Batrani. Catolicismul a avut numai o vremelnicg
isbandd prini intem.eienea ePisoopatului dela Arge$, sub urmasul lui
Basarab, dar Ana, tuca acoluiasi domn, urmeaza traditia ortodoxA
si cultural din familie si, ca sotie a tarului Ioan Sracimir, face sa
se alcatuiasca o culegere de Viefi de Sfinri, In 1360, Miroe.a. eel BAtran

a stiut sa Incheie cu regele Ungariei o alianta pe picior de egalitabe,


dar urmasii lui slabi pornesc luptele fratricide si cu. Moldovenii, spre
bucuria Ungurilor cane din nou-Incep s urmareasca la Dungre supnematia politicd i religioasd, cu, o ambitie care le depdsea putenea reald.
Si. 'n Moldova s'a exercitat propaganda catolicd, iar pe vnemea lui
Latcu s'a intemleiat chiar o episcopie la Siret. Urmagil sdu restabileste
legturile eu episcopia ortodoxl. dela Halici, supusa patriarhiei din
Constantinopol. Ridicarea la tron, cu ajutorul lui Mircea, a musatinului Alexandru cel Bun Insemneaza organizarea politica i religioasa

a principatului. Ajutat si de predicatorul Gr. Tamblac, domnitorul


ajunge si la impAcarea cu patriarhia, punAn' du-se capat neIntele-

gerilor din vremea Inaintasului sdu Tnfluenta Ringalei, sotia catolicA


a lui Alexandru eel Burt, e trecatoare. Biserica ortodoxa a Aloldovel
capdt tot mai mare putere, mai ales In. vremea lui Stefan eel Mane
care Infrange pe Matei Gorvin lu. 1475 $1. intdreste ortodoxismul din

Transilvania, prin Intemierea episoopiei dela Vad. In Tara Romaneascd, Radu cel Mare, oontimporanul lui Stefan, reintdreste statul

face din ortodoxie o putere spirituald atat de mare, incal. cdluggrul


Maxim a putut sa opreasca lupta fratricida Cu Moldovenii.
Astfel ortodoxia a devenit la noi tot mai puternica i In aoelasi
timp tot mai In legatura cu rdsaritul. RomAnii au Inteles ca apropierea
de biserica apusului, In imprejurarile istorice pe cane le trdiau., lar
insemnat o nimicine a independentii politice la inoeput, o spulberare a vietii lor romane$ti aparto mai pe urina.lui alegerea drumului
de wmat, 1111 pubea fi Andoiall, de vreme cc- ortodoxia, chiar 0.'n
epoca de marire a Bizantului, ila eAutat sa atinga fiinta vreunui neam.
Patrunderea slavonei An biserica si mai apoi In canoelaria domneaseg.
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U
n'a fost dect un fenomen bisericesc, fat% de rasfrangere asupra caracterului unui popor cariesi avea limba lui strrooseasca. La ada-

postul ortodoxiei, hate vreme and nu exista o constlinta nationala, s'a pastrat caracterul etnic al poporului, In asteptarea momentului in care aoest caracter va face sa triumfe In biserica limba
vorbita de multime.
Caracterul Wzontin

Apgsarrea din ce In ce mai puternica a


Turcilor asupra popoarelor crestine din

al eulturl slavone.
Balcani Inmulteste numArul pribegilor slavi
la noi. Ne au venit prin acestia manuscrise vechi, icoane g obiecte
de cult crestin, dar mai ales sprijinitori plini de ravna In intemeierea
miei vieti mngstiresti de care se leaga g Inceputurile noastre culturale. Nicodim e intem.eietorul Manastirei Vodita langg. Vrciorova, a
Manastirei Tismana In nnmtii Gorjului, pe ini maiestos vrf Imp Adurit,
la poalele unei stanci in scorbura cgreia si-a avut lacasul sfntul c5.4
lugar, a Prislopului in Tarda Hategului. La lademnul lui, Mircea pel
Batran zideste Cozia i Cohneana, ucenici de-ai lui ajung pang. de-

parte In Moldova g fac MAngstirea Neamtului, ideas de rug si de


invatatura ortodoxl. Alexandru eel Bun, prins In aceasta miscare de
Intarire a ortodoxlei, cladeste Bistrita i Moldovita, La sfarsitul veacului al XIV-lea, avem, tocmai In nordul romanismului, MAndstirea
Peri din Maramures, oantru ortodox de limba slavond Inchinat pa-

triarhiei din Constantinopol.. De-acum, in veacurile urmaIoare, manAstirile aveau sg, fie focare de viatg. religioasa i culturala.
Influenta slavilor dela sud a fost pentru noi rodnica tocmai prin

caracterul ei bizantin. De fapt avem nu cultur slavong ci creatie

bizanting. investmntata In grai slavon., Noi am avut s legAturi directe

cu Bilantul. Alexandru Basarab a cerut patriarhiei un mitropolit


pentru Cmtea de Arges. Mitropo1ii Critopol, Hariton si Antim
fost greci Unul din fili lui Mircea, Impreun cu alli tineri romant,
si a f Neat educatia militard in curtea mud impArat bizantin. Dan,
nepotul Jul Mircea, a luptat Ini armata bizanting. Impotriva Turdlor.
biserica Moldovei a avui un delegat din partea patriarhiei, la sfarsitul veacului al XIV-lea. Dar influ.enta Mare culturalA s'a exercitat

prin mijjlocirea Slavilor, caci acestia, fiind in directa legatura cu

Bizantul, au putut s se bucure mai mult decAt 0101 de binefacerile


unei culturj vechi si marete.
Atunci cnd lau filata principatele noastre, Bizantul. reprezenta o
mare culturA autenticg. a ca.'rei stralucire era pretutindemi recunoscuta.

Occidentul tnsui, ca civilizatie, era si el in parte o imitatie dupg.


Bizant. S'au tradus in. slavon carti bizantine si, sub aceasta forma.,
au ajuns si la noi. De ce nu s'au tradus
romneste, de vreme ce

Bizantul mi urmarea sa impunA nearnurilor o limba straina?


sigur, la 'nceput, calugarii hind slavi iar oi neavnd carturari de-ai
nostri, ara fost nevoiti sa primim textele asa cum ne-au fost aduse;

mai apoi slavona a capatat vaza de limba din% g, pentru noi, de


limb a civilizatiei. Gand aie ga.ndiin ca aproape toat literatura
noastra a fost tim.p de dou veacuri aceea religioasa, ne dan seama
si anal bine ce-a insemnat la noi influenta bizanting. In afara de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Evanghelie, Psalmi i Faptele Apostolilor care vin direct din SfAnta


Scriptura, toate oelelalte rugaciani
sunt creatie bizantinN

cum tot asa este si oranduirea, pin regule statornice, a slujbei religioase. In cartile care-au circulat la noi In manuscris ori care s'au
tiparit data cu veacul al XVI-lea, nu se pomeneste Intotdeauna numete creatorilor bizantini, dar munca lor s'a raspandit si a intarit la
noi credinta Liturghia e crealie a Sr. Ioan Gura. de
S. Vasile
eel Mare

Sr. Grigore Dialogul.-Sistematizarea cantarilor


Am.' din slujjba

ortodoxa era un fapt indeplinit cand


organizat biserica noastrd,
si a trebuit s'o primim frd schimbari. Tipicul e opera bizantina a
S. loan Darnaschin si a lui Marcu, episcopul Idruntului. In Octoih,
avem geniul creator bizantin, tot asa ea si'n Tried, Mineiu, Pentitcostar. Imn.urile religioase, considerate ca o creatie de cea mai Walla
forma a
au strabatut veaourile si le au/im si azi In bi-

Bizai4ului4
serica noastra
Se M.alta cu sufletul crestinii can.d aud la Craciun
imnul Fecioara
dar cine se mai gandeste ca. e compus de

Roman, un genialastazi'
melod, din veacul al VI-lea? La aceeasi sarbatoare,
inmul Christos se naste, mariti-L..." e al. lui Cosma Melodul, iar la
Pasti bucuria umple biserica la cntecul ,Zina
ne luminl" n
popoare ..", creatie a, Sf. roan. Damaschin" din veacul al, VIII-lea.

Nu numai literatura religioasa autentica, dar si aceea apocrifa


razbate la noi din Bizant tot prin, traducen i slavone. Tot astfel i literatura profana.. In biblioteca M-rei Ne.amt s'a gasit o versiune, din
veacul al. XIV-lea, a unui celebra roman crestin Varlaam i loasaf.
acpeasi cale, a patrwas mai tarziu romanul popular Ale\xaniria
Cei dintai istoriografi de la noi sunt sub influen.ta unui scriitor
zantin din veacul al XII-lea, Manasse, fiindca aoesta a putut fi cunoscut prin traducen i slave. La fel cu modelul, i cronicarii aoestia

de la noi, lipsiti de adevarat spirit stiinftific, dan lucrgrilor lor ca


racter religios si form.a. Iiterara pompoasa.

Cultura bizantina, In InvesmAntare slavona, patrunde astfel si se


raspandeste prin clerici carturaii i prin nobili dreptcredinciosi care-si
gasesc la noi refugiu, ninii Rind chiar rude cu domnul. Limba slavona
triumfa nu Enumai In biserica, dar si'n. canoelarii. Din. cancelaria Jul
Miroea, bunkara, ni s'au pastrat documente slave numeroase. Limba

slavona na putut ns s Imbrace o cultura originald. Prabusirea


imperiului bizantin, data cu cuoerirea Constantinopolului de catre
Turd, a secatuit insusi isvorul culturii. Noi n'an mai putut avea din
binefacerile ei decal sea ce ne-a venit prin. Slavi, o marunta faramd,

In stare si asa sa lumineze sufletul strabunilor


Forma scrisa a culturii era n.umai pentru
Manfistire, cultura,
cunoscatorii de slavoneasca, atAta de puItegemonic ortodoxa.
fata de massa, poporului In aoeste
departate vremi, cultura si-a gasit expresia i'.n forme pe care sa
Inteleaga. toti, Maintea carora sa se simla impresionati Cu totii. Locasul

sfftnt cu odoarele i cu obiectele cultului e o nepretuita dovada a cultu.rii de altddata. Bisericuta, In e,are abia palrundea lumina potolita
si potrivitA meditaliei i reculegerii, a fost de la'nceptit un cenlra arwww.dacoromanica.ro

10

D. MURARASU

tistic prin pictura ei, pentru a ajunge, prin bogati i mari ctitori, un
adevdrat obiect de 21.0.. Inca din veacul al XIV-lea avem i influente
apusene. Biserica Sf. Neculai domnesc de la Curtea de Arges, cu. mor-

mAntul aceluia presupus ca legendarul Rada Negra, e Mrturia unei


civilizatii intipdritd de spiritul feodal, dar, aldturi de ceea ce putea
veril dinspre apus, sunt mai multe lucruri care ne aratd orientarea

spre Bizant. Putea fi oare altfel, and Insusi Apusul, In veacul al


XIII-lea si al XIV-lea, este influentat de capitala rdsdriteand In ce
priveste arhitectura, pictura, podoabele bisericii, imbrdamintea pentru solemnitAti religioase si impodobirea cgrtilor sfinte? Astfel de rdsfrkngeri ale civilizatiei bizantine, IntAlnim si'n bisericile de la noi.
Biserica de piatrd, venitd dupd aceea mai modestd de lemn, este
de tip bizantin adus la noi de cAlugg.rii skrbi. Arhitectura bizantind
a pdtruns mai Intki In Tara RomAneasa. 5i apoi In Moldova, suferind,
!bird Indoial, i prefaceri care se adAncesc pang. ce, pe v-remea lui
Stefan eel Mare, capdtd o frumoasd hitipgrire natiorald. In biserici,
se aflau i lucruri fleute de mesteri strgini, aduse din IndepArtate re-

giuni cu care tdrile noastre ajunseserd In relatii comerciale dar

atelierele mandstiresti ori chiar in. paerau si atatea allele fdurite


latul domnesc, -de delicate mkni de doamne i dormite. Perdeaua de
mormdnt tesutd de Maria de Mangop ori tesdtura care repreiintd pe
domn si pe doainnd, operd a altei sotii a lui Stefan cel Mare, Maria
fiica lui Rada eel Frumos, aratd maltg. finete artisticd. Arta tesAturilor
romAnesti trebue sg. fi fost la mare tnflorire, dacd a putui sg. pdchenarele Evangheliarului din 147g al lui Stefan cel Mare.
trundd
Broderiile religioase au avut mai Intdi modele bizantine venite direct
ori prin arta sarbeascg, dar mai apoi au primit o Intipkrire autohtonA.
In. v. al XV-a, In urna desvoltdrii atelierelor, unul din cele mai Insemnate era la Putna, a putut sg. se creeze la noi o adevdratd sooald
moldoveneasc de broderie. Din Indepgrtate veacuri, ca mdrturie a
unui gust Inaintat, ne-au rArnas i artistice sculpturi In lemn. Usile
bisericii din Snagov, reprezentInd B-una Vestire, Evanghelistii si pe
sfintii Gheorghe i Dumitru, ne aratd ce meste.sugite lucruri se puLean face pe la mijlocul veacului al XV-lea.
Dintre toate artele, s'a desvoltat mai ca searid pictura, tot sub
influenta Bizantului. Pentru pictura bisericilor, au trebuit sd se Intemeeze de timpuriu ateliere nationale. Modelul era eel bizantin, dar
executarea se fcea si de ai n.ostri, dui:A. ce-au deprins mestesugul
pe langd zugravi sarbi veniti la noi. In biserica Sf. Neculai domnesc
de la Curtea de Arges, s'au pgstrat i cateva fresoe dinainte de veacul
al XV-lea. Christos arAtndu-se apostolilor si Cortul mArturisirii, de
o delicatd compozitie, i sfintii de pe peretii altarului atrag prin linia
portretului, prin gestul plin de spiritualitate, prin finetea aristocratied a India Haina scknteietoare, amestecul armonios de auriu si de
albastru peste care Infloresc siruri de cruciulite, aratd originea bizanand a modelelor. Arta picturii si a Impodobirii bisericilor cu broderii,
ca obiecte de aur si argint ori cu odAjdii pe care lucesc pietre scumpe,
aju.nge la mare Indltime Invremea lui Stefan cel Mare, Radu cel Mare
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANS

11

si Neagoe Basarab, mArturie a dorintii de a imita BizantuL dar $i


a un.ui desvoltat "simt al frumesului. Tat ce tui s'a pAstrat, ca realizdri
de art/ din aoeste hidepArtate vremitri, ale aratd el sufletul ]omartresc
simtea n.evoia de-a se m.anifesta si'n forme care A. vorbeascd direct
privitorilor, s impresioneze direct pe credinciiosii carie Ingenunchiau

smeriti In fata Dumnezeului a arid Inv/t/hul li era spusd Intr'o


limb/ pe care ei n'o hytelegeau Intotdeauna.
A.ctivitatea cultural care ni s'a plstrat ta scris, pentru a i se
Intelege trdsAturile, trebue sI fie pus/ In legAtura.' i cu sooala. Dorinta

de in.vAtAtur a existat, dei documente prea multe pentru. a.oeasta


nu/avern. Stim, bunkarl, a, In veacul al XIV-lea studiau si moldoveni

la universitatea din Cracovia. Fiii de Donna si de nobili dregltori,


clerkii conducAtori au trecut, flr. IndoialA, prin scoala slavona.
bemeiat In preajma altarului. CArtile Ins/ cu literile lor mari i Cu
desene uneori foarte complicate, dkumentele care trebuiau. scrise

n.0 numai citet, dar i frumos, cereau persoane anume pregdlibe pentru
aoeasta. La Neamt, pe lang un atelier de pictur/ In care se strAduiau
acenici, a fast si. oswan.' de caligrafe. CAluggrii caligrafi si pictori,
Inv/t/oeii yen* s ocupe functiile de died1 de pisan, Isi fAceau pre-

g/tirea In astfel de sooli care, lucru firesc, eran puse mai ales In

slujba bisericii. Din pAtura de jos a poporului, nu vor fi plecat multi


cu drag de inina spre aoeste $ooli. Neau rAmas de altfel stiri care
arat/ cd se furau oopii de prin. sate si c1, dap/ o Indelung/ uoe.nicie
tu umbra si tkerea mAn/stirilor, din aoestia se ridicau clerici condualtori ai ortodoxiei. Din munca clericilor a reie$it me/ ce iii 'a
transmis ca opera cultural/ ,scrisI. In manAstiri se copiau cd.rti religioase, serien i asoetice si. lucr/ri apocrife, toate de origin/ bizantind,
apoi se rAspandeau Ini lumea ceIor ce stiau slavoneste. Cdteva din
west carti sunt de-o Infdtisare atAt de Ingrijit l de artisticA, IncAt
se vede bine c5. nurs 'f/cute pentru public, c5.-s numai o manifestare
de adnc/ pietate. Asa curn era si'a Bizant, Impodobirea cArtii religioase a devenit la noi lucru obisnuit. Evanghelia Kris/ de Nicodim
la 1405 e de o rm./ frumusete si tot astfel Evicuzghelia slaw-nomad
scris/ la Neamt, In 1429, de Gavril Monahul. Ornam.entele de pe fetele bleep/Ware ale -oelor patru evanghelii ne aratI c suntem. In fata
unui obiect de art/. Fiecare podoab/ reprezintai un tip aparte, armonia
de culori e des/varsitai. Portretele evanghelistilor pot sta, ca aria,
alAturi de creatiile oelor mai mari yictori ai lumii. La 1473, Stefan
eel Mare ddrueste M-rei Humortdui o Evanghelie executatl de ieromonahul Nioodim. Miniaturile, chipul frumos al voevodului Enchinand cartea Maicii Domnului, chenarul de tesAttui romnegi, legAtura bogatd fac din aceastd danie, venitl din credint i art, un adevArat eveniment cultural. Scrierea, Impodobirea, legarea se Inf/ptuesc la noi lii mfingstiri; manuscrisele ce ni s'au pgstrat din veacul

al XV-lea, sunt cele mai frumoase din Intreag/ aceasta regime a


Europei.
Este interesant c miscarea cultural/ slavonk e atAt de Insemnat,

Mat avem si inceputuri de creatie original/ In. aceasta limb/. Filotei,


www.dacoromanica.ro

12

D MURARASU

fost mare logofdt al lui Mircea cel Bdtrfin, a seris un. polieleu, imn
menit sd fie cntat in bisericA. Gr. Tamblac, strdin de neamul nostru,
compune si rosteste euvAntdri la Sueeava, ande a fost presbiter al
Mitropoliei. Tot aci a scris, la cererea lui Alexan.dru eel Bun, Pane-,
giricul slavon. al SI. loan cel Nou. De la 1403 la 1406, 11 afldin egunien

la Neamt, uncle a iscris si a rostit eAteva din cele mai frumoase pre-

dki ale sale

In Moldova, pe vremea lui tefan eel Mare, studiile de slavonieau luat avAnt prin strgduinta mitropolitului Teoctist si a urmasilor
lui. Tara Romneaso era si ea la lugltdme. Radii eel, Mare a organizat

biserica, Intr'o vreme si cu. ajutorul lui Nifon, patriarhul pe care 1-a
scdpat din inchisoarea constantinopolitan.d, 5i, a pregg.tit astfel std.lucirea din epoca lui Neagoe Basarab, aoest protector al biserieil ortodoxe din Rdsdrit i voevod a cdrui faimg. a mers pand departe
la SI. Munte, in Tesalia, in Macedonia, la Ierusalim. Neagoe, ca 5i
Inaintasul lui, e ctitor de fundatii religioase In lumea greoeascd
sud-slavd. Astfel, dupd deedderea statelor ortodoxe dela sudul Dungrii, voevozii nostri si-au dat seama c Tdrile romAne rdnadseserd
centrul de viatd religioasd i cd ei trebuiau sd continue opera Bazileului din Bizant. Spre mngstiri hidepdrtate, spre Athos mai ales,
merg manuscrise, tesdturi si broderii artistice, la cane, mai tgrziu,
se vor addoga si tiprituri. Intelegem acum. ce caracler avea cultura
de limbd slavond la'neeputul veacului al XVI-a. Na mai era vorba
de aoea hegemonie care din veacul al XIV-lea se exercitase prin CAlugdri sArbi ori bulgari, ci, acum, limba slavond, socotitd ca limbA
a civilizatiei ortodoxe, ajunge un mijloc de hegemonie a Tdrilor ro

mane, In domeniul culturii religioase, asupra ortodoxismului din


rgsgrit si de la sudul Dundrii.
In Imprejurdrile pe care le cunoastem,
Vechile traducen i i
cultura de limbd slavond ar fi putut
semuificatia lor,

oontiinue la noi hied 1ndelungd vreme, fArd


ca din ea insdsi sd iasd vr'un fapt deschizAtor de neasteptate perspec-,

tive. Cea dinthi propagandd la noi, sub forma catolicd, n'a ajuns

la nici un rezultat cultural Inoitor, ba dimpotrivd a fdeut sl ne arunCAM i mai mult In strnsoarea slavoniei. In ce Imprejurgri s'a ajuns
la traducerea primelor texte religioase la noi, este o Chestiune eare-a,
frAmntat hidelung istoria noastrd literard. Influenta posibild din
partea bugomilismului, catolicismului, luteranismului ori calvinisfmului, a fost studiatd sub diferitele ei, aspecte si admisd de unii ori
alti ceroetdtori. Este deosebit de interesantd pgrerea profesorului
Ciobanu cil primele noastre traducen i putean foarte bine sg. nu fie

determinate de factori exteriori, ci s vind ca urmare Encased a


treziril instinctului nostru de conservare ca near*, ceca ce-i plauzibil

cAnd ne gandim cd ele s'au fIcut in Ardealul de Nord, tocmai


locuri In care putea fi mai Inver5unatd eiocnirea Intre nationalitAti

mfinate de interese deasebite.


Totusi, este primitil de cei xuai multi pdrerea lui N. Iorga, anum,
cd datorAm primele traduoeri misedrii husite Aceasta ar avea mentol
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

13

de a constitui o data istorick In desvoltarea literaturii nationale,

aceasta ar fi avut, de-alungul vremilor, urmari atOt


rodnke, incht
putem lega de ea, In parte, chiar si desteptarea contiintei de neam
tn. 1415, loan Huss este ars pe rug, iar Impotriva husitilor bleep
aspre persecutii. Adeptii miscarn iau ealea pribegiei, ajungand In
Ardealul de nord, In Moldova lui Alexandra eel Bun, In Bugeac In
Ardeal, organizatia bisericii ortodoxe nu era destul de puternica, asa
reforma putea gasi, rnai ,mult decat In alte regiuni romnesti, un
sigur teren de activitate. De altfel, rasooala din 1437, in Transilvania
lasata in parasire de Sigismund, domn cu preoeupari 5i ca
In alta parte, este pusa In legatura 5 cu husitismul, prin dusmania

Oraneasel atat de 'impede aratata tap. de preotii mult prea zelosi

in strangerea de dijme. Inca. de pe la jumataabea veacului al XV-lea,


iar
.Maramure$ul lua cunostinta de ideile reformei Ad, In regiunea peste
,eare se Intindea puterea lui Stefan eel Mare, se afla M-rea Peri, ande
se crede ea a'noeput, ca soop religios si didactic, munca de traduoere
-a textelor religioase din slavona in romneste.. FaptuL cultural pentru

partea nordica dinspre Oradea era chstigata pentru

noi este ca., prin miscarea husita care propova.duia servkiul di in

Iu limba poporului, s'a inceput traduoerea textelor religioase in limba


n.ational si ea, astfel, primele traducen in romneste, ca si aoele In
u.ngard i polona, se leaga direct de invatatura celui ars pe rug, fiindca
ceruse intoaroerea la o viata, curat i simpl., potrivita eu emstinismul
din primele veacuri.
E firesc sa ne harebam, dac. limba noastra n'a fost Intrebuin:tatd $i'n alte texte decal cele maramuresene. In 1481, sultana' Baiazid
aoorda unor negustori poloni un salv-eonduct redaetat, se crede, In
romne$te. In 1485, Stefan. eel Mare a Meat juramnt de credin.ta
regelui polen, caruia i s'a talmacit textul dupa un original romOnesc
Pentru viata local i pentra comert trebue sa. se 'fi intrebuintat de
cele mai multe ori limba romneasca, i inainte de scrisoarea din
1521 a cOmpulwageanului Neacsu. In cursul veacului al XVI-lea,
documentele de limba romarneasca sunt tot mai multe.
Traducerile de texte religioase au local. lor In desvoltarea
-hoastre. Evenimentul aoesta este hisemnat, daca avem in vedere ca,
pe de-oparte, limba romOneased nu. avea Inca Inniladierea neoesara

era supusa unei framnitri care s'o laca. In stare sa exprime o

viata a eugetului, si ea, de altaparte, faptul traducerii Insemna o reac'Vane Impotriva earacterului sfnt atribuit mai nainte slavon.ei. Trebue
ins s fim lrnunii cli aceast reael-huie nu era cwnva semnul unei
iesiri din ortodoxie, dup cum inu era nici seminal u-ne constant()
uationale. Ideea de a traduce textele slavone In romneste era numai
de earacter religios. Se simtea nevoia ea hivattura Doinnului sa fie
Inteleasd. Traducerea lega si mai mull Te om de religia care nu putea
fi decal aceea tre,cuta din nearn In neam. Perioada da traducen In
romneste ramOne stapanita de azelasi principiu al ortodoxiei, singurul pe temelia canna sta unitatea neamului nostru, unul i ace1asi

nu fiiudc vorbea aceeasi limbd, nu fiindca reprezenta o ramura


www.dacoromanica.ro

D. HURARASU

14

etnicA a. umaniatii, ci fiindc apartinea aceleia.si biserici ortodoxe.


Tradueerile dela sfArsitul veaculul al XV-lea ni S'au .pdstrat In
copii din. veacul al XVI-lea. Unii fliologi sunt de pdrere cd traducerilo
Insesi sunt aproape din amea.si vreme ca i tipdrituriie luiCoresi 0

cA s'au Mcut prin sprijinul oficialiatii s5sesti ori iunguresii din a


doua jumdtate a veacului al XVI-lea. Nu se tine deci seana de toatA
propaganda husia din veacul al XV-lea si de mai pe tirmd, dei se stie
cd Insusi Alexandru oel Bujii a dat addpost pribegilor husiti. Ne putem
Intreba, e drept cuvAnt, de oe nu apar astfel de traducen i In regiunea
de sud a Ardealultd,,In jurul Brasovului, bundoarA, unde de asemenea

s'a fAcut propagandl reformatd, chiar sub conducerea lui Honterus


pe care-1 gdsim ad i Ina. din! 1533. De ce nu apar In aceastd regiune
0 cele dintfii texte apocrife In tradu.cere romAneascd? Nu e desigur
o IntAmplare cA toate aceste traducen, lute romaneasa. Intipdrild
de caracte,ristice maramuresene i bihorene, au apdrut tocmai In regiunea de nord, In apropierea Boemiei, devenia centru de nota viatd
religioasA.

(rextele care ni s'au pdstrat, sunt serse ca caradere cirilice, pdtrunse la noi Inca din veacul al XIV-lea i primite de bisericd 0 de
oficialitate, In urma influentei sud-dundrene, indi Intdi In Tara Romaneasa. i apoi In Moldova. Psaltirea Schelcubi cuprinde toti psalmii cAteva alte cantrui religioase. Copia ce ni. s'a pdstrat e fAcutd

dupd un text mai vechiu 0. la munca de transcriere au luat parte


Mai multi. Traducerea e dupd slavond si numeazd adesea topica

limbii din textul original, totusi ELU lipseste preocupanea, poate instinctivd, de claritate. Felul cum e asezat verbul ta propozitie, aratd
si o consecventd stilisticd. Avem In aceastA veche traducere i .ocuni
undo se vede cd traduatortd a trdit textul i cA i-a redat din 'suflul

lui lduntric. and citim: Domnul lumira mea 0 spdsitoriul meu,


de cire md tetnu? Domnul scut vieatei m,eale, de cire md spdmAnt?"

sau: Auzi, Doamne, glasul rugdeiuriei meale andu rogu-md atrd

tire, andu tinzu mdrule meale card bAseareca sfAntd a Ta. Nu trage
mere cu pdalosii i cu fdatorii fArd leage mi piarde mere..." Intelegem cA smeritul pdrinte, aplecat asupra textului, a autat o forniA
ct rnai fireasa pentru imnul plin de supunere fatd de puterea de sus.
FrA IndoialA.", Insk, au rdmas multe slavonisme In tesdtura textului,
lar sintaxa greoaie face din uncle pasagii o enigml pentru cei ce nu
cunosc vechea noastrd limbA.
Textul numit Cocticele-Voranerean a fost gdsit de un Invdtat romAn la M-rea Voronet In 1871. Cuprinde Faptele Apostolilor cap.
18-28, Epistola Sf. Apostol Iaeob, Epistolele I si II ale SI. Apostol
Petru. Desigur cA a fost tradusd si partea dela Inceput a Faptelor,

dar s'a pierdut. Limba, mai greoaie deat In Psaltirea Scheiancl, e

aoeea de acum mal bine de patru veacuri. Din Psaltirea Vorozbeteancl,


avem numai o parte, dela psalmul LXXVII Inainte, i aoeasta QU multe
lacune. Limba tradueerii e asem.dndtoare cu aceea din Psaltirea Seheiaar, amandoud luerdrile ,pot fi., deci, copii dupd acelasi original mai
vechiu.

InPsaltirea Harmazachi, limba e mai putiro arhaicd, textul e


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

15

tot rotacizant, dar, lucru important, avem a face Cu o traducere noud.


Limba textelor m.aramuresene este fa general omogena si de inifatiseaza cu anumite particularitati lexicale, morfologioe ,si dintac-

tice. In toate gasim rotacismul de forma r sau de cea de transitie


Complementul drept nu are prepozitie. -I/ final, 1 tunmiat,
inmuiat, conditionalul cu sec', dz Inainte de trecerea lui d la z, sunt

fenomene obisnuite. Lexicul are particularitati interesante. Cum e si


firesc, in tesatura limbii ron:Une a.0 patruns slavonisme i ungurisme,
dar se pastreaza si multe cuvinte mai apropiate decal azi de talpina
latina, multe cuvinte de asemeni care [au se mil afla. In limba actuala,
desiderat.plangere, iuo=unde, medesi sunt de origine latind:
serearea=mila. Toate acestea au interesul lor filologic, dar, pentru

isloria literaturii, insemnatatea traducerilor maramuresene std In


deschiderea mud drum non si'n lucrarea limbii, pentru a o face capabil sa imbrace fondul sufletesc al textului original. In aceasta
directie se va continua munca In deoeniile ce urmeaza.
Tipografia de
limb slavona.

Inceputul veacului al XVI-lea este dominat


de figura lui Stefan. cel Mare in Moldova. a
lui Radu cel Mare in Tara Rometneasca.

mnastirile celor doua principate se continua munca culturall din


veacul trecut. Urma.sii lui Stefan si Radu, ativa Domni de mane cural,

tin piept Turcilor, totusi influenta acestora ajunge tot mai puternica. dupa Stefanita din Moldova si Radu dela Afumati din celdlalt
principat romanesc. Incetul cu incetul, domniile din cele cloud tari
sunt tot mai mult la bunul plac al Turcilor. Se merge spre prdbusire

Ofina spre sfdrsitul veacului, cAnd, ca o svacnire de viatd mug., incepe


uimitoarea epopee a lui Mihai Viteazul. Transilvania acestui inceput
de veac e intr'o stare nenorocila din punct de vedere politic si social.
La 1514, tara e sgaduita de o rascoald taraneasod a clrei inabusire
sangeroasa Ii aduce slabirea si pregateste dezastrul dela Mohaci, cid
puterea turceasca se Intinde i asupra Ungariei.
Daca, din punct de vedere politic, veacul al XVI-lea este pentru
principatele noastre un mare pas ina.poi, din punct de vedere cultural se fac lucruri cu care ne putem mandri. In Tara Romaneasca

Transilvania, avem o activitate noua care-i bogata In roade.


adata cu pasarea Turcilor asupra populatiei, dela sudul
incepusera s treaca la noi calugari i fruntasi ai vietii slave
care-au pornit activitatea mftnastireasca i carturareasca dela nordul
fluviului. O apasare la fel, la Inceputul veacului al XVI-lea Intareste

cultura slavona, prin desvoltarea tipografiei. Slavii sud-dunkreni s'au


bucurat de inventia tiparului prin cartlle ce le veneau din Venetia.
Mai apoi, s'a infiintat tipografia din Cetine unde apar diferite lucrari

sub conducerea lui Macarie. Nu stim in ce imprejjurari a isbutit


IRadu eel Mare s porneasca o tipografie, dar and, din pricina per-

secutiei turoesti si a plecarii In pribegie a lui Gheorghe Ternoevici,


Macarie vine la noi, gaseste mide sa.-si continue mu,nca din patrie.
Primele lucrari tiparite, nici 31u se putea altfel, au fost in limba slaLiterile, frontispiciile,, infloriturile se faceau din lei= ad la
www.dacoromanica.ro

D. MURA.RASU

16

noi, dup modelele care se gaseau In manuscrisele slavone de prin


manastiri.
Chiar In vremea lui Rada cel Marc, Macarie tipare.5te o lucrare

care-a aparut n.umai In 1508, la Inceputul domniei lui Mihnea. Este


Liturghierul, tiparit pe hartie groas si cu litere In negra si TO$11.
Peste doi ani, Macarie tipareste un Octoih, dup un manuscris din
manastirile noastre. Prima lucrare e mai bogan.' In podoabe.

Un frwnos frontispiciu se terniina In cruce,

spre care se apleaca flori ornamentale din colturile de sus, pe and din cele de jos se fidica
vertical si Imbratiseaza compozitia cate-o floare
Impodobita cu cuntma domneasca. Un alt frontispiciu, mai complicat si mai maestra Inchide
In mijloc sterna tara.
In 1512, apare cea mai frumoasa lucrare
a lui Macarie, Evangheliarul, numit al lui Neagoe Tiasarab. Este ceva unic In felul san. Lu
Neagoe Seurat)

crarea-i Upada cu negru i rosa, initialele


au 5i podoabe noi pe langa cele folosite mai

namte de Liturghier. Ceca ce arata gustul pentru lux si arta al


domnitorului, e ca.'n afar de exemplarele obisnuite s"au tiparit
unele si. pe pergament, cu paging. -m.ai mare si cu mal multe podoabe.

Epilogul arata a., la lucrare, s'a strAduit hrtru Christos rob" calu,garul Macarie. Cartea a avut un .reniume care-a trecut de hotarele
ptincipatului, caci a servit de model unui evanghelier tiparit patru
decenii mai tarziu In Belgradul Serbiei.
Imprejurarile politice dela hotare i luptele pentru dornuie 'nitre
urmasii slabi ai lui Neagoe fac sa Inceteze activitatea tipografica
Inceputa atat de frumos. Tree treizeci i ceva de ani pan and alt
srb, Dimitrie Liubavici, venit la noi tot din pricina asupririi turcesti,
reja munca lui Macarie. La Targoviste apare, in 1545, un Molitvcnic
Cu alese podoabe la care, cu matritele lui Dimitrie Liubasid., Isi
Dime munca mii micul dintre sfintii calugari" Moisi. Este vremea

and cuvantul sarboaicei Elena, sotia lui Petra Rapes si mama a


Doamnei Chiajna, are multa greutate. Legaturile de familie tare
domnii celor doua princip ate sunt un element de unitate politica,

dar au urmari i in domeniul cultural. Numai astfel ne putem explica


faptul ca'n 1547 apare, la Targoviste, um Apostol in exemplare
pentru Mas Rares din Moldova, si pentru Mircea Ciobanul din Tara
Romaneasca, deosebindu-se Intre ele man prin pret.* i steme.
Liubavici este ajutat la aceasta, tiparitura de doi ucenici romani, Oprea

Petre. E Induiosatoare urnilinta crestin a drept credinciosilor


muncitori Ruga,rn pe toti care o vor citi sau copia, daca va fi ceva
gresit, In numele iubirii catre Christos sa Indrepteze, iar pe 11.0i
ce am mun.cit sa ne binecuvinteze i O. nu ne blesteme; pentruca
n'a scris Stantul. Duh, nici Inger, ci mana p.'catoas si muritoare,
.spirit de,sperat, nefericit i pacatos". E o rugaminte care acum apare

www.dacoromanica.ro

ISTORIA L1TERATURII ROMANE

1T

In limba slava, dar va reveni si'n rumneste, In forme asemanatoare, In pioasele cari la care se lucra mai mull din suflet decat

din interes.
La mijlocul veacului, apare, exact nu se 4tie In ce tipografie din
TArile Romane, 11112 Triod-Penticostar cu artistice gravuri care ocupa

cate-o pagina Intreaga. Patima Mantuitorului, Aratarea lui Christos


kaintea Mariei dau, pe fata un neobisn.uit simt artistic In liniile
proportiile desenului. In acceasi vreme, se raspandeau In ara
cart" religioase venite din Venetia, unde se Inchinase folositorului
mestesug al tiparului sarbul Bojidar Vucovici ai carui ucenici au fost
Liubavici, un nepot al sail, i Moisi calugh'rul.
In a doua jumatate a veacului, activitatea
.
Diaconul Coresi. Altt
tipografica e din. cele mal interesante si-i
tipografi ai vremii.
hilesnita de stari de lucruri pc/care trebue sa. le cunoastem.
Sasii i Ungurii stint atrasi la reforma. Sasi care ascultasera. la
Wittenberg lectille lui Luther, se Intorc in Ardeal cu hotairlrea de
a trece i altora n.oile idei. La Brasov, Hanterus, scriitor si propagandist dibaciu, raspandeste idcea cA serviciul religios trebue sa. se
faca In lhnba poporului. Cu scop die propaganda religioasa, ja nastere la Brasov o tipografie pentru carti mnlimba germana. In legatura
cu propaganda luterana trebue puse miele tipairituri care se fac la
Sibiu, Brasov, Orastie. Prefacene dupa texte mai vechi este catehisitul
luteran din 1544, aparut la Sibiu, ea si eel din. 1559 la Brasov; dupa

'unlit din acestea popa Grigore din Mahaci a facut copia care ni
s'a pastrat sub n.umele de Intrebare cretineascd.
Ungurii primesc reforma calvind in 1564 si, la fe! cu Sasii, kecarca sA atraga pe Romani. Ei, cauta. chiar sA impuna Romnilor o
organizare bisericeasca potrivita cu ideile calvine. Dupa. alegerea ca
episcop a lui Gheorghe de Sangeorz, sinodul hotrdste In 1567 introducerea limbii romane In biserica. Pavel Tordas, noul episcop,
merge mai departe, cauta sa Indeparteze din serviciul religios tpt ce
enedea ca. nu are la baza SI. Scriptura. si, la 1570, trece la amenin.(area cu indepartarea din functie a preotilor care nu voiau sa slujeasca. In romaneste.
Pe cnd aceasta era situatia 1m Ardeal, e bine sa amintim ca'n
Tara Romaneasca nu s'a facut nici o Inecrcare de-a hideparta poporul dela traditie. In. Moldova, insa, Iacob Eraclit Despotul, prin scoala

de caracter occidental Infiintat In 1560 la Cotnari, uncle se afla


o colonic de Sasi protestanti, urmarea Intemeierea la noi a unui centru
de propaganda hiterana. *coala, la care Domnul voia sa aduca proa

fesori de seamd care ar fi pornit, poate, si im curent de renastere


culturall la n.oi, s'a prabusit data cu celelalte planan i visuri, In
fata buzduganului lui Tonga.
In aceste Imprejurari, Incepe Aceivitatea din a doua jumatabe
veacului pin Coresi, diaconul despre a carui viata avent putine date
sigure, dar despre care se poate afirma Cu multa probabilitate ca
era de origine roman. Numele lui Core.si a rkmas legat de cateva tiwww.dacoromanica.ro

18

D. MUR A.13 A$U

prituri romanesti de mare kiseminatate pentru Cultura noastra, dar


Si de cArti. tipArite In slavoneste, potrivit cu starea de lucran i de
mal rnntrete In 1557, pe vremea domniei Isabelei si a fiului ei kan
Sigismund, apare la Brasov un Octaih frac In slavona, urmat pana.
In 1583 de alte lucrari in aceeasi limb. Frumoase tiprituri sunt
Octoihul din '1574 si, Triaaul din 1578, fcute din porunca lui Alexandru Voevod, fiul lui Miroea Ciobanul, in urma constatrii ca'n
tara se imputinaserA cArti.le biserioesti. Sbornicul din 1580 apare
prin rftvna lui Ghenadie, mitropolitul Ardealului. Epilogul cuprinde

umila marturie a tipografului: m'ata ostenit cu amasa scriere ea


pAcAtosul i ticalosul ce ma nunaese futre oameni Coresi diaconur.

Cele mai multe din tipariturile slavone ale lui Goresi au aparut, cum
era si finesc, la Tdrgoviste. Central curentului Inoitor este basa Brasovul,

numai prin ce ne-a dat in ~asta direetie si-a cdstigat Coresi

loe In desvoltarea culturii romnesti. Intrebarea crestinaascei din 1559


este un catehism compilat dup mai multe isvoare. Evanghfliarul din

1561 s'a tiparit Cu ajutorul judelui Iohannes Benkner cave martariseste In epilog cli a avut jelanie" pen.tru cartile crestinesti. Pe
baza cuvintelor Apostolului Paye' cAtre Corinteni, se sustine ca ser-

viciul religios trebue O. se faca In limba poporului. Argu.mentul

acesta va fi reluat adesea In, cursul veacului, va aduce pAtrunderea,

incetul cu Incetul, a limbii noastre in bisericA mai Inti, in alte


domenii mai pe urm si va Inviora Intreaga viata cultural. Totusi
aoelasi Benkner, urmArind i scopuri materiale, a sprijinit aparitia
Evangheliarului slavon idin 1562, retipArire a lucrarii din 1512 a

lui Macarie.
Apostaba din 1563, eta un text deosebi., de oel din Codicele Vorone(ean, este -urmat de Cazania i Molitvenicul din 1564. AmAndou.A

lucrrile din urma stmt la slujba propagandei calvine. Se sustine


ce-i drept nationalizarea serviciului religios, dar totodata cultul sfin-

Olor este infalisat ca o erezie. Tot la Brasov, apar Psaltirile din

1568 si 1570. Pentru progresul ideii de romnizare a serviciului divin,


este interesant epilogul Psaltirii din 1570, In care, sprijinindu-se pe
cuvintele Mantuitorului, se sustine cartea religioasa In limba neamului: cA Intru beseareca mai vartos ciad cuvinte cu intelesul mica
i alalti sa Invat, deca untuneanec de cuvinte
sa graesc c
neintelease Intr'alte limbi" Cartea ca fnvetturd, cazania din 1581,
este cea mai InsenmatA dintre tipAriturile lui Coresi. Din prefatA,
cunoastem rolul mitropolitului Serafim. din Tara Romfineasch, pentru ca textul slavon, sa ajungd la mitropolitul Ardealului i apoi In
nadinile lui Coresi si ale preotilor dela biserica Scheilor. Scopul crtii
e limpede: ca sa fie mai lesne i mai mor a oeti si a inteleage pentru oamenii ceia prostir. Luerrile lui Coresi swat, In bnuA parte,
o urmare a propagandei reformate. StrThdi Gane incurajau tipAriturile romanesti voiau, lo afara de cdstigul material, sa strecoare
sufletul Romdnilor idei nepotrivite cu ortodoxia. LuerArile in rallad.ineste ale lui Coresi era,u de aceea privite Cu neincredere. Aci sta
desigur pricina pentru care Coresi a tiprit Zn amndouk limbile,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

19

i romang., Psaltirea din 1577 i Evangheliarul din. 1580.


Drept credinciosii aveau astfel mijlocul de-a se convinge c diaconul
tipograf nu s'a abAtut dela adevAratul text sfant.
InsemnAtatea tipAriturilor romanesti ale lui Coresi e deosebit de
mare. Mai intai, Insdsi ideea de-a se tipgri cArli romanesti trebuia
sA dea roade In viitor. N'a scanteiat in. mintea lui Goresi dintru inslavong.

oeput, dar pria el a fost pus. In aplicare. Rolul lui Coresi, injor-

Marea constiintei c putem avea literatur religioasI in limba noastrA, este asemenea ca aoela pe care, douA veacuri i jumAtate mai
tarziu, 11 are LazAr In formarea convingerii cA. stiinta i filosofia
pot fi predate si'n. romaneste. CArtile lui Coresi cu prefetele In care
se arAta cA poporul trebue sA inteleagg. cuvantul Domnului, au rAspandit cea raai deseam idee inoitoare a ve,acului al XVI-lea. DupA
oe prinde la BraSOV si imprejurimi, curentul de romanizare a serviciului religios pktrunde si'n IndepArtate centre de viat.g. mangstireascA. Astfel la Mangstirea Bistrita din Oltenia veneau cArli dela
Brascrv si caviau atmosfera romaneasc in; care avea sg. se formeze
Teofil, viitorul mitropolit din vremea lui Matei Basarab si
torul cArtii in limba neamului.
Coresi a adus prefacerl manuscri.s. elor mai vechi pe care le-a
tipArit. A IndepArtat rotacismul, a schimbat In multe locuri vocabularul, a lgsat la o parte fonetisme particulare regiunii maramuresen.e. Un lucru Insg. l-a respectat: topica frazei, asa cum e In, ve-

chile texte. In Psalfiroa Scheidrul glsim: Park candu, Doamne,

parA. In cumplit? PrA candu Intorci fata ta de mere? ParA


candu puniu sfeature Vi aufletul mica, dureare Intru inrema mea
zua i noaptea". Coresi preface astfel Im Psaltirile din. 1570 si 1577:
Pang. candu, Doamne,
panAZn sfarsit? Pang. candu intorci
fata ta de mine? Pang. candu .poiu sfeature in sufletulu mieu,
reare tatr'inema mea zioa i raoaptea?"
E in lucrAriM lui Goresi, o statoraicie Inatitudine, care nu:1 fArg

talc. Textil Psaltifii din 1577 este exact aoela din 1570. Textele e-vanghelioe din Evangheliarul tipArit In 1561 tree numai cu usoare
prefaceri In citatele din Cazanii si-si pAstreazI caracterul lor arhaic.
Poate cg. in aceasta nu e numai lipsa de timp pentru a aduce schimbAri. Goresi a vAzut desigur cA. limba textelor slavone nu se schimba

dela o edit.ie la alta. De ce sA nu-i fi venit In minte cA i textele

religioase romanesti trebuiau, pe cat se putea, sg. apmg la o formA


definitivA? Limba, supusA de Goresi unei IncercAri de definitivare,
a trecut din bisericA tn bisericA, prin cartea tipAritd, si s'a rAspandit
cu infAtisarea ei coresiang.. AceastA InfAtisare se mentine panA OrEvanIghelia cu finveifritzux1 din Alba-Julia 1641 nu e decat o
retipgrire a Ceirtii crs inveilcitur4 din 1581. ImprejurArile dela sfarsital veacului al XVI-lea 4. din primele deoenii ale veacului urmAtor
au fost foarte neprielnice muncii de traduoere si tipArire, i astfel

lucrArile lui Coresi an trebuit sg. capote tot mai multg. pretuire,
fiind singurele care mai puteau fi folosite tu biserici. Peste o jumAtate

de mew., asa dar, si-a avat dominalia ei limaba fixatA prim munca
www.dacoromanica.ro

21

D. MURARASU

de tipdrire a harnicului diacen. Aci e $i Insemnatatea uationala a


operei lui Coresi. S'a rAspandit prin el limba vorbita. Intre TarpViste a Brasov, destinata sa. fie temelia limbii noastre literare. In scrierilo
Goresi se .pdstreazt caracterul arhaic diii. vechile texte, dar

era firesc sa fie a$a. Instinctiv dreptcredinciosul socoate c. textul

religios 3111 trebue O. se Indeparteze de la formele traditionale a ca


sfintenia-i ortodoxa sta. $i In faptul ea' e cat mai statornic acela$i.
In afarA insa. de textele care-si pastreazd caracterul arhaic In ce

priveste o parte din vocabular $i topica frazei, avem allele care


ne arata la Coresi incrlarea de-a se apropia de naturalul limbii vorbite si. nuantate dupd prejurari si dupd fon.dul sufletesc exprimat.
Epilogul la Psaltirea din 1570, predoslovia la Cartea cu 'lava-Ward
din 1581 milt dovada unei limbi smuLsa de sub Urania textului slavon.
Dar chiar In comentariile care Insotesc textele evangheliee din Cartea

invelfritura", dei sunt numai traducen du.pa run patriarh grec din
prima jumatate a veacului al XIV-lea, avein triumful naturaletei In
limba vorbitd care se inmladiazd dup realitatea sufleteasek Infiorarea In fata pedepselor nriesfarsite care a$teapta pe cei pdektosi,
framantarea commlicativa. cand se aratd zaddrnicia comorilor adunate pe pamant, Imbierea cucernick spre cunoasterea lui Dumnezeu,
suflul larg i plin. die cldurd In exprimarea sfaturilor pentru viata
de pe pamnt, lirismul In legatura cu inoirea firii, odatd cu venirea
primAverii, accentul con.vingator si oratoric menit sk" impresieneze,

toate ne aratd ce modulatii poate capata traza romaneasca, prin


munca lui Coresi i a colaboratorilor lui din Scheii Brasovului
Nu mai pulin interesant e Insasi vocabularul Intrehuintat de Coresi.

Cartea cu truxi(etturci nie aratd contopirea unui vocabular de diferite


origini, dar i Incercarea de inoire a limbii pria expresii care ar fi

putut sa. ramana. Avem aci forma populard: ai (ani), forme moat
latin.e ca origine: cura-ver (vor curge), invise (mnvie), despuitoriul
srapanitorul), e ($i) fdmeae (familie), dar alaturi de ele slavonisme
care au dispArut: ugodnici (placuli), blagoddrind (multumind) i altele Ici $i colo cate-un wagurism ca hitlenie", ori cate-un euvant
compus dupa. modelul textelor mai vechi. A.vem. si cuvinte ea: malco-

misare, parearnic, camatnic, simtiturie, asupriturie, care ne dau pe


fata. anumite procedee de Imbogatire a expresiei literare
Coresi a avut $i discipoli: pe In,susi fiul su Serban si pe Manen
diacul. Lor le datoram aparitia In. 1582, la Ord$tie, a Paliei, cuprinzand din Vechiul Testament Face,rea i Efirea. 'rraducerea, chiar
dad. se va fi. avut Inainte si texte ebraice, grecesti i sarbesti, a fost
facuta dupa versiunea ungureascal a lid Gaspar Heltai din 1551.

Lucrarea e de Mihai Tordasi, episcop al Romanilor", ajutat de

cativa preoti din Caransebas i Lugo$, atra$i de calvinism. Prial cla-

ritatea limbii, e un Insemnat monument literal- al vremii. Este de.


deosebit interes intrebuintarea .cuvantului roman" pentru desemnarea

colectivitdlii neastre etnice- ca, vazum cuxn toate limbele au $i


hifluresc Intru cuvantele slavite a lid D'umnezeu, numai noi rornanii
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

21

pre limb nu avera; pentru aceea cu mare muncg. scoasem den limbg.
jidoveasea."
greceasc i sarbeascg. pre limbg. romaneascg...."
Diacul Lorint rAspandeste, prin tiparituri, cartea slavong, tocmai
In epoca coresiang. A tipg.'rit un. Evangheliar In l57O, un alt Evanyheliar la Alba-Iulia. In 1579 si se crede cg. i s'ar mai putea atribul
alte luerkri. Activitatea lui poate avea Insemngtate religioasg, dovedind o aecentuare a atentiei pentru. textul slavon, singurul socotit

autentic, dar pen.tru cultura noastra. ea nu e decal o Ineercare de

opunere gatA, de curentul de r.'spandire a cArtilor religioase In romaneste.

www.dacoromanica.ro

Din Antologhion slavonen, 1643.

ISTORIOGRAFIA. IN V. AL XV-a $1 AL XVI-a


Inceputurile istoriografici.

In manastirile noastre se faceau

pomelnice tui legaturd cu doranii


tarii i familiile lor, dar nu ad e punetul de pleeare pen.tru lucran
mai ample. Literatura bizantina e bogata In asa zisele hronogralle,
rezumate de istorie universal., care s'au raspAndit la Slavii din sudul
Dunarii i apoi, prin aoestia, au ajuns si la noi. Traducerile slavone
s'au oompletat cu stiri despre tarile noastre i au constituit Inceputul
istoriografiei romanesti de limba slavona. La Putna, Bistrita, Slatina
s'au seris anale privitoare la istoria Moldovei, In vremea lui Alexandra
oel Bun, Stefan oel Mare, $teStnita, Petru Rares, Al. Lapusneanu.
Cronica oea mai veche pe care o cunoastem paing. azi e aeeea care
ni s'a pastrat in tiblioteca de stat din Mtinchen, sub forma unei copii
germane faeuta de Sched.el, fizician i istorie de la Inoeputul veacului
XVI-lea. Dornie s. cunoasea mai de-aproape istoria unui damn
faimos, la sfarsitul veaeului al XV-lea, prin luptele victorioase cu
Turcii i cu Polonii, Schedel si-a procurat, probabil In traducers
Latina, o cronica slavona scrisa la eurtea lui Stefan eel Mare si care,
apoi, s'a tradus, poate chiar de umanistul german, In limba care ne-a
transmis-o pna azi. Gasim ad stiri despre epoca lui Stefan Inainte
de 1499, unele asemanatoare cu cele din Letopiseful dela Bistripa,
altele Insa noi i, priu aoeasta, de mare interes_
Letopisetul dela Bistrip (1359-1506) cuprinde istoria Moldovei

dela descalecatul lui Dragas, arata pe seurt si cronologic Domnii


evenintentele istorioe si, data cu domnia lui Alexandru eel Bun,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURI4 ROMANE

23

se lArgeste ca orizont i ca atentie data Mtamplarilor. Prin telul


cum este scris, aoest letopiset intereseaza, si. literatura. Gasim. pretatindeni acel spirit religios pe cane 1-am hatilnit In scrierile biserioesti, undo era la locul lui. As-W. cand Matei Gorvin e Invins la
Baia, cronicarul serie ca. se implini vointa lui Dumnezee si c pe
dusmani
dete Dumnezeu In mainile lid Stefan si ale ostirii sale".
Nota religioasa, caracteristicA hronografelor bizantine, apare $i atunci

cand se vorbeste despre lupta dela. Soci ori aceea dela Vaslui mide
biruise Domnul limbile pagane cu mana robului sau loan Stefan

Voevodm. Se poate deduce c lucrarea este sctisa de un roman,


din felul cum se vorbe$te despre unele- hitamplari. Astfel, In descrierea luptei n.enorocoase dela Vialea Alba, e puternica

$area scriitorului fata de moartea vitejilor moldoveni, e impresionant


sentimentul de solidaritate In cuget Cu crestinii. Pentru autor, Man-

tenii stint pagani", inn flindca n'au luptat alaturi de fratii lor, ci

fiindc au fost impotriva crestinilor In indign.area autorului isbuc-

neste oonstiinta cretina, nu aoeea de neam La povestirea mortii


tui Stefan, se pomeneste iarna grea precun nu fusese niciodata",

ploile $i potoapele din aoel an, Intamplari rau prevestitoare pe care


Gr. Ureche nu le va trece cu vederea.

Trebue s credem c istoriografia de limba slavona era va-

loroasa la sfarsitul veacului al XV-lea si la inceputul celui ut-mator.


La Mandstirile din Moldova era o mare activitate carturareasca,
datorita desigur $i mitropolitului Teoctist, harnicul colaborator al
lui Stefan hu opera de ridicare culturala a tarii Imboldul ,primit de

istoriografie, In aeeasta epoca, are ca urmare avantul din curstil


veacului al XVI-lea i aducerea.Moldovei pe primul plan in aoest

domeniu, tot asa cum Tara Romaneasca 1$1: capatase local de frunte

prin literatura religioasa.

Macarie. Eftimie. Azarie.

Macarie, fost egumen la Manastirea Neamt si episoop de 'Roman,

he-a ldsat o cronica slavona despre domnia lui. Petru Rare$, din
indemnul caruia si-a pornit lucrarea. Poate c ambitia Doamnei
Elena si ocrotirea aoesteia, pentru cartea slavond, sa fi avut si
ele rolul lor. Inainte de-a ajunge la domnia lui Petra Rat-es, cronicarul ne arata pe scurt evenimentele de dup moartea lui Stefan
oel Mare si Iin timpul lui Bogdan si Stefnita. Domnia lui Petra
Rares ni-i povestita pe larg cu luptele purtate impotriva Secuilor,
Polonflor, Turcilor, cu plecarea domnitorului la Gonstantinopol
revenirea la Iron,. In cateva cuvinte aflm, moartea 5i hunorrnan
tarea lui Rues la Pobrata, si apoi crorucarul se ocupa ca domnia
lui Ilias Turcitul $i a lui Stefan. Rare$. Nu avem a face cu o lu-

crare iesita din spirit $liintific, pretutindeni e p'rtinire pentru Rare$


$i dusmanie fata de potrivnicii .aoestuia. Faptele pove,stite -stint un
prilej de meditalie pentru autor. Si filosofarea In legatura cu evenimentele, si descrierile, cuin este aceea a fugii lui Raves prin paduri

salbatioe, ar fi interesante daca ar reiesi dintr'un talent original.


Macarie Insa a luat parti intregi din cronida lui Manasse pe care
www.dacoromanica.ro

24

D. MURARASU

a cunoscut-o In traduoere slava, le-a adaptat, In mod naiv, la


persoane i intamplari de alta. natura.
Cronica lui Macarie este oontinuata de uoenicul su Eftiraie,
care scrie din porunea lui Alexandru Lapusneanu. Fost egumen la
Neamt, mai tarziu episoop In Ardeal, Eftimie merita atentie prin
faptul c se deosebeste de Macarie, El nu se 12.s ispitit de inflori-,

turile stilistioe de Imprumut, dei va fi clmoscat si el opera lui


Manasse. Lucrarea cuprinde evenimentele de dupa. Petra Bares,
domnia lui Ilias care s'a lasat aras la legea turoeasca si s'a laconjurat de sfatuitori pagani: ca Inteo imdi. amagitoare s"au
prins farl de mintele
Domnia lui Stefan oel tanar, domn
desfran.at si crud, ni-i povestita cu multe amammte impresionante.
La adresa lui Lapusneanu, cronica are numai laude. Noi cunoastem pe aoest domn prin paginile romanthe eare i-au deformat figura Imaginatia romanlicd a creat un tip deosebit malt de acela
care reiese din documente. Lapastileanu apare, mai ales In prima
lui domnie, ca un ont ca orizont larg, cu cunostinte artistioe si
Cu grija pentru ortodoxie. E un domn preocupat chiar siwt de ecoInomia tarn, caci, pentru Jdesvoltarea mestesugurilor, trimite tineri
ea sa-si faca practica In. orasele sdsesti. Pentru Eftimie, Lapusncanu

este oel Viteaz i Nou", ba odata i oel Bun", Si cronica lui

Eftimie e Intiparita de spirit religios, iar pe alocuri de-o n.aivitate


o credinta superstitioasa care nu-s fara de farme,c batranesc.
Azarie este din sooala lui Macarie. E Fronograful lui Petra

Schiopul, pan la a carui domnie reja pe scurt povestirile pre-

deoesorilor. Partea proprie a cronicarului este povestirea faptelor


Pana la 1574, a doua domnie a lui Petru Schiopul. Date IaaseMnate

In legtura Cu domnia lui Iaoob Eraclit si a lui Stefan Temsa,


Infatisarea lui Ioan Voda oel Cumplit, ca tiran crud si lacom,
a tradatorului Golia, ca cuvinte de lauda, portretal lui Lapusneanu ca al unui domn care a luptat pentru ortodoxie si a in(rant
propaganda luterana din tara, ne arata la cronicar o minte care
interpreteaza In felul ei evenimenbele, dar si oarecare dibacie
expunere. Faptele istorioe, i ad i e nota comma a tuttu-or aoestor
eronicari, sunt privite ca semn al puterii. lui Dumnezeu. Puterea
dumnezeeasca. 1-a invins pe Despot, ea 1-a ajutat pe Lapusneanu
biruinta contra ereziei luterane. Cronicarul gaseste cuvinte Impo-

dobite pentru a arata sentimentele lui de drept credincios:


se stinse taciunele ce raspandea fumul credintei cele rele si se

ascunse lama Intuneeat a necuratilor luterani, si Inflori prima.vara


aducatoare de tot soiul de bucurii, lnteleg de buna stare a biserieilor, si, in. local valurilor, se arata zambind linistea". Proof3deele
si valorile stilistioe ale lui Manasse sunt puse la contribatie, totusi
nu se poate nega c Azarie arata. dibacie In Intrebuin.tarea lor.
Un cronicar de mai mica. Insemnatate este Isaia, uoenic al lui
Eftimie. La oopii dupd croniei slavone, el adaoga o Povestire In
scurt despre domnii moldovenefti, pornind In ea dela vechile a.nale.
Toata aoeasta istoriografie de limba slavona ne intereseaza
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

25

numai prin bogatia faptelor In legatura cu o mare epoca. din trecutul Moldovei. Desi serse in limba sIrlirn, lucrarile lasa sit se
vada idei, sentim.ente, credinte care sunt ale Romamlor din aoea
vreme. Si istoriografia, ca si literatura religioasa, este Intiparita de
tan suflu ortodox sincer $i plin de putere. Geea ce-i mareste Inca In-

semnatatea este ca. Grigore Ureche, eel dintai cronicar de limb


romana, s'a folosit de ea hi letopisetul care reprezinta un mare
as Inainte. In general, se crede ca. Moldova, In ce priveste istoriografia, a ajuns superioara Tarii Romanesti numai din pricina
contactului cu cultura din Polonia. Dar daca privim, lucrurile maL
de-aproape, vedem, ca, Inca dela sfarsitul veacului al XV-lea, Moldova are o product-le fru.moasa de cronice.
Trebue sa ne "gandiin la imboldui dat de marele voevod care-i

hotara destinele, dar si la anumite Insusiri specifioe pe care Mot


dovenii nu le-au desmintli Aid nai thrziu i, nici In vremile noastre.
Daca treoem la viata culturala din Tara RomaInvtturile
neasca,
nu puteni verbi de o istoriografie In
lui Neagoe.
felul celei pe care ne-a dat-o Moldova Apar
aci lucrari, unele mai mult ori mai putin iStorice, In legatura en
starea morall, sociall i politica a epooei.
O lucrare despre care s'a scris mult, fara sa se fi ajuns la o
parer-e sigura in ce priveste paternitatea ei, este aceea cunoscuta
tub numele de 'null friturile lui Neagoe ccitre Mil su Teodosie
Se crede de unii c avem de a face cu o comiiilatie dupa texte bizan,-

tine, se sustine de altii c acoental de sinceritate i aluzia la stari


de lucruri pe care n.umai tun domn le putea cunoaste, ne Indeamna
s vedem hi Neagoe um adevarat scriitor,. Cand ne gAndim. Ina la
dibacia cu care Azarie a adaptat la istoria n.oastra texte din Man.asse, nu ni se pare cu neputinta o adaptare tot atat de iscusita,
de cele mai multe ori, pe care s'o fi savarsit cineva In legaturA
cu na doran a carui evlavie i cumigtenie a lasat o amintire neintunecata de vrerae.
Lucrarea ni s'a pastrat In limba slavonk, hitr'o forma mai amplificata decat aoeea descoperit In biblioteci straine; o traducere.
roma.neasca s'a facut num.ai mai tarziu. Si Inuelpturile lui ,Neagos
sunt strabatute de spirit religios, frazele WI accent de psalm cnd
se vorbeste de maretia lui Duranezeu. Sfaturi frumoase i Intelepte
se gasesc printre pagini de compilatie, in adevar prea vaditd, din
diferite scrieri morale si religioase. Indemnurite la cinstirea icoanelor $i la dreapta credinta sunt calduroase. Ici i colo textul e o.
adevarata rugaciune religioasa.. Paginile cele mai miscataare stint
IRs de sigur aoele In care se evoca chinurite si grijile mamei
se plnge, Cu o durere care nu cunoaste uitare ori resemnare, moartea copilului Petra.
Scrierea cuprinde parti de adevarat tratat de educatie pentru
un fiu de domn. Aci apare a sfatul care nu putea veni decal din,
partea unuia care cunotea experienta trecutului nostril istoric: iar
din tara voastr sa nu iesiti, ci s..sedeti cu d'ansii In hotarele voastre,
lu tniscare locuri ascunse i de tain.a, u3ade vor fi prieteni de-ai
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ',LSD

26

vostri bunt g adevArati, c vrdjmasii vostri, care vor fi venit asupra


voastrd, nu vor putea sedea malt ta tard, el se vor intearce Inapoi..."

Tot un fel de bvg.tAturg." sunt si paginile care cuprind cuvintele cdtre cele dou slugi care si-au gdsit linisbea In edlugdrie,
eri acele adresate lui Teodosie ea sfat din urmg.: Rule, pdze,ste
legile pgrintelui tdu si na lepdda lilvdtg.turile midi tale". In. legAturg. si cu domnia lui Neagoe si, totodatd, dovadd a misedrii cult-mule din Tara Romaneascd este si cartea pe care a scris-o Gavril
Protul despre Viap i tridul Sf Sale Plirintelui nostru Nifon, Patriarhul 7'arigradului, tradusd si'n romAneste pe la sfarsitul vea-

cului al XVII-lea. S'a bucurat de atentie la noi, fiindcd. e In legAturg. eu starea bisericii pe vremea lui Rada oel Mare si Neagoe
B isarab.

Epopeea lui
Mihai Viteazul.

Avem i lucrdri despre domnia lui Mihai

Viteaznl. Logofdtul Teodosie Rudeanu a scris

o cronicd pe care din nenorocire n o avem


In forma ei originald. Baltazar Walter, In luararea lui latineased,
ne spune cd a elpdtat dela canoelaral Tdrii" descrierea faptelor
/ui Mihai Viteazul. Cronica a fost prelacratA mai Intdi In polong
apoi, dupd aceastd. limbd, de able Baltazar Walter In latineste.

Scarlet si adeviiratii descriere a faptelotr lui Ion Mihai Domnal Tdrii


nomdnesti este o laudd a activitAtii eroului pAnd la 1597 InfrAngerea lui Sinan Pasa la Cdluggreni este povestitd cu aeele amdnunte

care-au ajuns pretutindeni cunoscute. Nu este uitatd In cursul povestirii nici legenda sfiosilor oerbi care stAteau la dreaptg. domnitorului. Autorul a scris i frumoase versuri latine despre strlueitoarea figurd a lui Mihai
alti strAini au cAntat vitejidle acestui domnitor Doi poi
greei contimporani, VistieruL Stavrinos i cretanul Gheorghe Palamed, Intr'o vreme card popoarele din Baleani vedeau. In Mihai
un nou Alexandru tel Mare liberator, au seris poeme In care stdrue
amintirea faptelor din Alexandria.
Mult mai Insemnatd este Insd pentru noi acea cronied a Buzestilor, eare-i InAlobatd. In Istoria Vrii Romdnefti de cdnd
desedleaat Romdnii, o oompilatie pe care-o face Stoica Ludescu
vremea lui Serban Cantacuzino. Cronicarul cauld sA pund In relief
faptele Buzestilor, totusi figura lui Mihai rdsare
toat.g. mdretia

ei. Cunoastem. a de ad, ea si din lucrarea lui Baltazar Walter,


asuprirea Wli de cgtre Turd si prieinile eared fac pe Mihai sd

asedieze Giurgiul. Luptele cu. Tdtarii ne aratd mai ca seamd vitejia


Buzestilor. Pe larg ni se desvAlue falsitatea lui Sigisimmd Batori

dar si partarea unora din solii lui Mihai, preoeupati mai mult de

invrAjbirea decAt de Impdearea oelor doi conducdtori de tard.'. Se


vorbeste ca emotie despre ueiderea lui Mihai:
cdzu frugal lui
oel frumos ea 1131 copada, pentrucg. 3111 tiu.se, nici se prilegise sabia
lui oea lute In. Juana lui oea viteazd Si-i rdmase trupul gol In pulbere

aruncat". Blestemul amarnic asupra Ungurilor trdatori

Ineheie-

aceastA, cronied In care, poate, au fost oontopite 5i paginile serse


sigur cu mai multd endurd de cdtre Teodosie logoftul.
www.dacoromanica.ro

Din Cazania de la Govern, 1642.

CARTILE POPULARE IN V. AL XV-a SI AL XVI-a


In toatA epoca iri care slavona a pAForme ale literaturii
trims in bisericA $ra cancelarla dompopulare la noi.
neascA si a ajuns limba de exprimare
a literaturii, de sigur c poporul a continual sa. se foloseascA numai de romkneasca znostenitk dela strkmosi.

Faptul insusi cg. apar traduced de cIrti religioase in roma.laeste, e o dovadk ca poporul n'a fost atius de slavonism. Dacl
in 1546, dupA un veac i juinktate de convingere cd slavona e

o limbA sfantA, preotul Warmloch din Bistrita constatk cA Romanii


nu triteleg textele religioase slavonesti, ce trebue sA credem de vre-

murile de mai tnainte?


Poporul 'nu putea sA-si exprime viata lui sufleteascA decAt
limbA proprie. Stoliricul Cantacurino, In veacul al XVII-lea, vorbeste despre baladA ca isvor istoric, iar D. Cantemir, la 'neeputul
veacului al XVIII-lea, ne dA despre oratiik de nuntd amknunte
care ne fac sa vedem In aoeste productii populare exact cuprinsul
si forma lor de azi. Dar, ca
poat atrage atentia celor doi
seranati reprezentanli ai istoriografiei noastre, ele aveau fArk indoialA o Viatk seculark In limba romaneascA i &eau expresia
bocetele, ghicitorile, cant9cele satirice, toate aceste creatii care-au
rAzbit prin veacuri panA astAzi. Uncle balade cuprind chiar intamplAri istorice bine cunoscute, cum este aceea a lui Makoci, infrint
In 1485 de Stefan cel Mare, ori aceea a lui Vartic 5 Nour din epoca
lui Petru Bares. Acestea insA, impreank en superstitiile, farmecele
descnteoele impotriva cArora se ridick i Coresi in 1564, formejazA adevArata literaturk popularA, creatk de popor 5i transraisA
de el pe cale rail.
In Mara de aceastk literaturA, avem alta care-i de origine strkinA
si a deveait popular pe hicetul, fiindc poporul a gAsit in ea ceva

din felul lui de-a simti si de-a gandi. Astfel de productii literare
au trecut peste mAri i kri, venind din adancul Asiei ori din apusul Europei, pentru. a se inerucisa in Balcani mai Intki, pe MImantul nostru apoi, si a sfarsi prin a fi Insusite de o popularie
.dornicA sA i se punk hr. miscare imaginaria, simrirea, gandirea.

Au trecut la noi din Balcant numeroase productii de caracter


religios autentic ori apocrif, i acestea o formA a triumfului Bizanwww.dacoromanica.ro

28

D. MUR A R ASU

tului In regiunile noastre. S'au bucurat de mare rdspandire mai ou


seamg scrierile cu continut moral si care puteau influenta sufletul
naiv al poporului. Isvorul principal, pentru. cunoasterea literaturil
populare apocrife care a ptruns la noi, este Codex Sturdzanu.s.
Acesta cuprinde copifie fdcute de popa Grigore din Mghaci hare
ami 1580 i 1619, dupa originale mai vechi din regiunea maramureseang.. In rspandirea acestei literaturi mn straturile populare,

atribuit pe vremuri un. mane rol bugomilismului, erezia care concepe

viata ea o nesfarsitg. luptg. Intre bine si ru, Intre Dumnezeu

Satanail. Admiterea munai a Psaltirii, Evangheliilor, Apostolului


Apocalipsului SI. loan pe de-oparte, desoonsiderarea autoritatid bisericesti si clerului oficial de alta parte, au hwireptatit lupta bisericii
Impotriva sectantilor. De fapt, dup cum reiese din cercetarile
s'a exagerat rolul bugorililismului la noi i leggtura lui cu literatura
apocrif

In Codex Sturldzanus sunt cateva interesante legende de caracter


apocaliptic ori hagiografic. Dintre scrierile apocaliptice, una care a
avut mare, circulalie este Cdledoria Maicii Doninului la iad. Sunt In
aoeasta povestire prti care trebuiau s impresionew puternic pe cei
din popor. Vaetele i plangerile din iad sunt descrise u de,osebit
boggtie de amnunte Nu-i lipsita de oarecare dar al. compozitiei
aceast legend care ne arat pe Maica Dortmului Induiosandu-se de
chinurile celor pedepsili si struind hi oererea ei de Indurare pang
ce M'ntuitorul Isi arata nesfarsita-i bunglate.
0 mare impresie trebue sg. li fa'cut Apooalipsul prin care Apostelul Pavel, cu ajutorul Ingerului, arat cum se desparte sufletul de trup,
cum sufletul dreptilor intra prim porti de aur 'In lcasul fericirii, pe
and osanditii sunt chinuili de foc nestin de viermi care nu obosesc,
de fantani. cu miasme otrvitoare. 5i aceast scriere are p'rti de o
frumusete simpla i naiva Acolo, bunaoarl, uncle, dupg sfatul Ingerului, Pavel si'ndreaptg. privirea spre Om:ant si vede lumea noastrA
ca o nimica" Acolo iargsi uncle Ingerul vorbeste atat de duios eu
sufletul omului drept.
O scriere al carei cuprins a strbtut vremi de veacuri si frg,
mantd i azi sufletul popular, este Apooalipsul Sfardului Ion. Venirea
lui Antihrist care amggeste lumea i, Impreun cu. duhurile rele, are
biruintd asupra pingas
Ingerii care arunc foc i nimicesc puterea dusmanului lui Christos, Arhanghelii Mihail si Gavril tranibitand la Invierea mortilor, judecata din urmg, atatea elemente erestine, Intretesute cu superstitii i enezii, constituese aceasta lucrare
In care imaginatia si-a dat frau liber.
De mare Insemntate este O. literatura hagiograficg, In legaturg
cu cultul sfintilor. Se atribue Mtntuitorului o epistola In care se Indeamng la respectarea Duminecii, i 'n acelas tirnp se arata pedepsele
ce vor cgdea pc capul n.ccredinciosilor: serpi cu dou capete i cu
guri de foc, pasgri cu cap de bou care sug sangele oamenilor, iarng
grea i foamete, secarea raurilor i isvoarelor. Este Legenda
scris Intr'o limba curgatoare si In stare sa exprime emojia
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

29

religioas. O, vai de ormil cela ce va sparge aoest cuvAnt de tnu-1


va primi la sine ! Sa fie b16stdmat la ziu.a de giudet cu dedevdr.
agiute malca mea oca preacurata, i serafintii mei cela
cAte $ase aripi de foo, i heruvimii xnei cela cu vedere multd, $.1
sfntul meu
Mull mai bogata in elemente literare este Legenda Sf. Vineri,
care ni se povesteste viata unei fecioare care pleaca, dela cinci ani,
de-acas spre a vesti cuvntul oel adevdrat, trece prin primejdii de
moarte, nu -se lasd ispitita de daruri si promisiun& de mdrire,
Indeplineste sfnta menire pnd
cade frumosul cap sub securea
Minunile sdvdrsite de sfnta Indreapta gAndul nostru spre
fapte pe care le gdsim in basmele poporului. Imaginatia, nu data,
se cresvalue prin oeva poetic: viforul ja o piatra mare si o poart5
ca pe-o frunza; SI. Vineri pifinge o balta de lacrimi,. din care'luan'
un puma 5i stropind fati Imparatului, aoesta Isi recapata vederea.
Mai mult ca alte serien i de aoelasi gen, Legenda Sf. Vineri e o dovadA

de formarea la n.oi a stilului narativ, boa din. aoeasta Indepdrtat


vreme.

In Legenda Sf. Sisinie avem pe biruitorul asupra diavolului hol


de oopid.. Sisinie e sfnchil care, prin aproprierea kui, faoe sd fuga
diavolul care 'n superstitiile Samoei se arat lehuzelor, le chinueste
$i le face sa moard. Si asta.zi numele sfantului apare In superstitii
descanteoe, si azi legenda lui e un talisman pentru casa en copii
In toate aoeste luordrii In care ima,ginatia Isi are partea ei insemnata, avem i framantare a limbii noastre, spre a deveni capbil5
de valori literare. De altfel, in chip firesc, limba acestor serien i trebuia
sA. fie mailimpede simaiourgatoare decat aoeea din. cartile biserioesti

care unnau credincios fraza slavona a originalului.


E demna de atentie si literatura didactio patrun.sa la noi. Inca
de prin. secolul al' XVI-lea ne-a venit din apus Floarea Darurilor. A
lost tradusa direct din. italiand In romana In vremea legaturilor dintre
_Moldova si Venetia, dar din nenorocire nu ni s'a pastrat textul ronAnesc, ci numai versiunea ruseascd Mouth' dup el. Scrierea a patruns la noi si prin mijlocirea literaturii sarbe$ti, 5i s'a buourat de
43 largd ra'spandire liii veacul al XVI-lea $i mai trziu. Insusi mitropo-

litul Antim Ivireanu O va publica Intrio noua traduoere la 'neeputul


veacului al XVIII-lea. Tot pe la sfarsitul veacului al XVI-lea trebue
sa fi pAtruns la noi Fiziologiil, asemAnator cu Bestiariile apusene. Venita la noi prin Slavii dela sud, scrierea a fost gustata pentru chipul
plAcut cum, aratA firea animalelor i cum,amesteca adeseori lucruri
reale ou allele In Intregime fantastice.
Dintre romanele populare, s'a tradus In limba noastra faimoasa
Alexandrie. RAspndita In Orient Inca in.ainte de Christos, patrunsd
In Bizant nade ia uneori un colorit crestin i in occident pe vremea
lui Carol oel Mare, este desvoltata Intr'un lung poem francez medieval
reintorcandu-se prin Italia, Croatia si Serbia, ajunge Insfarsit la
_mi. Popa Ian Roniinul 1$i face copia sa din 1620 dupa o traduoere
din veacul al. XVI-lea. Faptele fantastioe i itejesti care formeaz5
www.dacoromanica.ro

30

D. MIIRARA$U

tesAtura romanului, au fos'.. sorbite de sufletul simplu al


Pnd azi Inc scrierea circuid In mii i mii de exemplare. Numai
veacul al XVII-lea am a.vut o traducere romAneasc a altui roman
faimos, Varlaam i Masa', In care ni se aratd de fapt viata ascetied
a lui Buda. Scrierea Ins a ajuns la noi tara. din veacul al XIV-lea;
pArti din ea s'au contopit cu Inudledurile lui Neagoe, iar dmoscutul
pasaj al Ceintecului pustiei a ptruns In popor.
AltA formd de literaturd populard, In chiste si pe vremuri, si
azi in straturile populare, este literatura -de preveaire. RAspAnditA
mult in orient, literatura astrologicd a trecut In Bizant, In Europa
apuseand a evului mediu., la Slavii din Balcani si apoi la nordul
Dundrii. Roidanicul sau Zodiacul 11 avem In copia din 1620 a Popei
Ion Romnul. Gromovnicul se tipdreste in veacul al XVII-lea; ceea ce
tasemneazd cd avea o circulatie mult mal veche.
Toatd aceastd literaturA, atAt de variatd ca formd. si cuprins, are
deosebitd Insemnlate E mai bata In legturd Cu Insksi viat,a moraid a poporului. Dacd a fost toleratd, e nmnai Mudc putea servi
ca mijloc de desvoltare a credintei si a respectului pentru bisericd.
Numai mai tarziu, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, episcopul
Petru Pavel Aaron se ridia Impotriva literaturii apocrife, dar 111
aceasta e o dovadd cg. ea Invinse,se vremile si cd, prin rAspandirea
ei, ar fi putut fi dgundtoare adevAratelor strieri ale bisericii. Dar ea
este In strAnsd legturd _si cu folclorul nostru. SI. Vineri i Sf. Dnminecd au trecut ca personagii In basmele noastre. Sfntul Sisinie
apare In Samca si Avestita, aripa Satanei. Cultul Sf. Vineri e rdspndit In poporul 310Strll. Cdrtoria Maicii Domnului se regAseste,
sub diferite forme, In literatura populard.
Teme din scrierile apocrife au devenit subiecte i pentru pictura
religioasd. Astfel zapisul lui Adam, cu diferite scene ale Invoelii cu
omul, apare In pictura de pe zidul Mndstirei Voronet. Numai uar
pictor romn, cunoscdtor d legendelor care Circulan In pop or, a
putut picta un astfel de subied.
Insemndtatea literaturii populare din aceste Indeprtate veacuri
se poate urmdri si din alt punct de vedere. Alegaindria i Varia= fi
loasaf au contribuit la forrnarea sufleteased a mfultii, dar si a unor
mari reprezentanti ai nea.mului nostru Mihai Viteazul a fost Sub InrAurirea vitejiilor fantastice ale lui Alexandru Maebedon, iar autorul
Inuciffiturilor lui Neagoe 5i-a IncAlzit adesea sufletul cu. paginile Ploase
din VaFlaam i loasaf, romanul care-a inspirat si pictura religioasd,

gAsinduli, in ce are mai adnc religios, reprezentarea pe zidurile

MAndstirii. Nearat. AlexaktUtria, dupd ce-a lsat ecou In legendele popu-

lare, In basme, oratii de nula., pn si'n colinde, a IncAntat sufletul


a lar n.ostri pn thrziu, hi. plin veac al XIX-lea cum ne-o aratA
mgrturii ale vremii.
O brm. parte din scrierile acestei epoce nici
Privire generar
nu apartine, ce e drept, adevAratei literaturi,
asupra epocei.
totusi are interes pentru noi, fiind o dovadd a frAmAntdrii sufletesti si a muncii pentru formare.a limbii serse.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

31

Veacul al XV-lea este In intregime stiOnit de slavonism. Centrele


de culturA, manAstirile, sunt de f apt sooli de slavonie. Cultura rah-

gioasi e Intr'o limbi care an ne aparline, iar primele traducen

romAnesti dela irarsitul vea.cului au ceva anlificial urmand uneori


prea servil modelul frazei slavone.
Istoriografia, In adeviratul ei Inteles, lncepe pe la sfarsitul veacului al XV-lea, prin impulsul dat vietii din Moldova de personalitatea

cu totul exceptionalNa lui Stefan eel Mare. Voevodul a. tiut si


trezeascA in sufletul celor din tar sentimentul .grandiosului si al

durabilului: de-acum bleep cronicarii sA eternizeze faptele pe care ei


le s000teau. denme de a fi mmoscute. Opera porniti se confinui
veacul al XVI-lea. Dei de limbi strAinA iIntipiritA de spirit religios,
aceasti istoriografie lsi pistreazA Insemnitatea prin faptul a a servit
ca model i uneori ca material pentru istoriografia romaneascA din.
veacul urmAtm
Literatura deveniti populari e de origine strAini i exprimN,
cea mai mare parte, tot un caracter moral si religios. Adevirata lite-

raturA creati de popor a existat, dar n'o cunoastera ta expresia ei

de atunci.
Aparitia de traducen romnesti la sfrsitul veacului al XV-lea e
un semn de remirare In familia latinA. Opera se continuA prin tipiriturile romnesti din veacul al XVI-lea. Dar si nu ne facem iluzii:
nu avem IncA niel constiint latin nici constiint de neam2
constiin0 de limbA. A.vem numai ortodoxie care se corea exprimati
In limba poporului, pentru ca astfel cuvantul Domnului sA fie Inteles.
Veacul al XVI-lea aduce problema unei (=RAO politice, dar in
forme cu totul particulare. Avem xaa IntAl spirite aventuriere, ca
Despot, care se viseazA conducand toate provinciile romcinesti. Sunt

apoi interese de familie, ca acole ale Elenei, mama Ruxandei din

Moklova si a Chiajnei din Tara RomAneasci, femeie dibace i in stare


sA fie element de unitate Inteo vreme cnd politicul era asa de nestatornic. i tqt interese de familie swat la baza actiunii
domnitori 5i 'n Moldova, si 'n Tara RomAn.eascA. De un caracter deosebit este fapta lui Mihai Viteazul care a Inteles c, frA stApnirea
Ardealului, 1111 stat romb.nesc la Dungre e o jurArie In vela IntmplArii

M-ult mai Insemnate, pentru pregAtirea unei cunoasteri Intre Ro-

mani, sunt expeditlile ta Ardeal ale lui Lipusneanu, PAtrascu cal


Bun si altor domnitori Aix venit In a.propiere oamenit care vorboau
aceeasi limbi i aveau aceeasi credintd. SA nu ne gdndim Ms la
cine 5tie ce urmiri politice. Mai. insemnate au fost urmArile culturale,
cAci s'a Inlesnit circulatia cArtii fomanesti, toqmai ta epoca In care
tipografa din Brasov Incepuse sd rAspa'ndease munca Jul Corasi.
Limba 1i continrui desvoltarea. Slavona ne-a Impietrit timp de
dout. veacuri In forme de cultur care nu eran ale noastre, dar Au

ne-a albis ca nimic fiina etnici. Pitrunderea limbii poporului In

bisericA, In acte private Si publico este In veaeul al XVI-lea toemai


afirmarea acestei fiinte etnioe, element natural viabil.
Limba vorbitA de tArani, de comercianti si de funclionari care,

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

32

pria tostul lor, veneau In atingere Cu ~Almea, vorbit de boeri


chiar de domni cand nu stiau slavoneste, isi urrneaz evolutia $i

apare In interesante documente. E o limb lipsit de caracterul arhaic


al textelor religioase, e mai apropiat de vorbirea de astzi. Afarg
de miele slavonisme, scrisoarea din 1521 a boerului Neacsu este foarte
limpede. Tot asa i limba din multe alte documente, dad. lsii la
o parte formulele de canoelarie.
Cultura de limba slavon, de fapt cultursai bizanting.' tradus ori
prelucrat, dei durea.z5. la n.oi veacuri hrtregi, are un caracter artificial., Atata vreme ct clasa conductoare i-a dat blsernnktate, sla-

vonismul a fost In floare Spre starsitul veacului al XVI-lea, cand


domni chiar nu cunosc limba stand.", slavonismul se ofileste.

Veacul al XV-lea si al XV1-lea aratg. c. Romana erau capabili de

manifestri culturale. La 'nceput cultura si arta din mnstiri erau


creatia clugrilor sarbi ori bulgari. Acum. avem Romni Cu Intinsg
activitate In domeniul, literaturii religioase 5i istorioe. Veacul alXVI-lea

a fost In stare sgi producg. Romni cu un orizont lntins si care, chiar


t'ac nu folosesc In serien i limba noastr, suni totusi o dovada." de
vitalitale romneasc. Astfel este Petru Ceroel,, cunosctor al limbii
franoeze si italiene, autor al unui imn religios In versuri italiene,
domn vremelnic care-a introdus o viat de curte dupg. modelul
Astfel este Nicolae Olah-us, J'ornan din Orgstie, umanist celebra In
corespondentl i cu Erasm. Mare Invdtat pentrt vremea lui, autor
de versuri si do lucrri religioase i istorice in latineste, om constient
de originea latina.' a ne,amului, Nicolae Olahus s'a ridicat pAn la
treapta de regent al Ungariei. Un. romAn de seam6 al epooei este si
Mihai Valahul, fost si el loctiitor de guvernator al Transilvaniei, om
bavtat i sprijinitor al lui Heltai la tipdrirea Bibliei In Umba maghiarg..

La srarsitul veacului al XVI-lea, cultura nu este munai creatria


clasei clericale. Clasa boereasc studiaz si vine In contact cu
latea si Cu $coala polon.. Printre refugiatii din Moldova care-si

susesc In Polonia ideile de renastere apusean., Luca Stroici, renun.tand

la cirilioele traditionale, serie Tatl piostru" cu litere


Merit omagiul pe care i-1 aduce Hasdeu:

Lwig timp rbdat-aiu vorba i slova moschioeascg,


De 'mpiedecam pe insisi neo-latinii frati
In trupu-ne un sange d'o mam s gA.oea.scd,
Pstrat In strecurane-i prin veci Inenumrati.:
Dar si atunci, o Stroici, ptrunztoarea-ti minte
Cea 'ntaie'n loe de Tat6.1" a hicercat Printe".

Refugiatii munteni dm Polonia, sub influenta mediului de renastere de ad, ajung si la exprimarea tendintei de unitate politicA
sub familia Movilestilor, ClIjil se vede, In 1599, din scrisoarea In care
cer ca domn pe fratele lui Ieremia Movi1.5. i spun precis: suntem
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

33

toti de o limba si de o lege". Sfarsitul veacului al XVI-lea, prin uncle

manifestari, lasa s se intrevada zori n.oi pentru viata noastra. *i


totusi un hotarit pas biainte nu s'a produs. Zeci de ani a stat pe loc

o cultura care plrea c prinses6 avant Fatalitati istorice isi impriman


irulurirea. Ramane sa le urmarim in cauzele si in efectele /or.

www.dacoromanica.ro

PARTEA_ 1I-a

EPOCA UNITATII
DE NEAM PRIN LIMBA

www.dacoromanica.ro

Din Cazada de la aovara, 1642

INAINTE DE MATE! BASARAB SI VASILE LUPU

Munca cultural, urmatA cu a-

Imprejuriirile de dupA moartea


tAta curaj In a doua jumAtate
lui Mihai Viteazul.
a veacului al XVI-lea, se 'nf
seazA mult mai redusl In primele decenli ale noului veac. Biru.inta de

o clip a lui Mihai Viteazul nu numai ca !n'a avut nici o !armare politicA In spiritul public dar corespunde i unui Inceput de decAdere
In ce priveste cultura. FrAmAntArile politice de dupd prdbusirea lui
Mihai sunt atAt de nelnoetate, schimbArile de domni si rivalitAlile
dintre familiile domnitoare atAt de stAruitoare, IncAt para toatl lamergia neamului se cheltueste numai In domeniul politic, si acesta ea
aspect de sterpe lupte lAuntrice. ZvAroolirile Movilestilor ca sA se
menlin la domnia. Moldovei i sA ajungA a la aceea Trii RomA}nesti, certurile dintre Movilesti i Radu Serban, ajtuagerea la domnie
a tmui aventurier ca Gaspar Gratiani, i aoesta cu. mmtea Infierban.tatA de mAretele visuri de ve vremuri ale lui Despot, trecerea repede
dela scaunul domnesc al unui prindpat la celAlalt a atAtor domni care
realizau, doar pentru o clipd, ambitii personale ori de familie, nu
acestea puteau ajuta desvoltarea unei culturi.
In afarA de domni, avem la 'nceputul veacului al XVII-lea Inc.
o putere de care trebue sd tinem searnA: boerimea. Dupa ce pe vremuri existase numai o boerime proprietarA de pAmant, acum_prAbusitg
prin fiscalitatea adusl de Incercuirea noastrA de cAtre Turci, se ridicA

la noi, prin desvoltarea vietli publice, o boerime de dregAtorii. DregAtorii atArnAnd Ins de domn, boerii apar i ei ca pArtasi la friimAntArile politice, bucurAndu-se de triumful klamnului lor, luAnd
calca pribegiei cAnd aceda este IndepArtat. In acelasi timp, se tu-zeac
www.dacoromanica.ro

38

D. MURARA$U

atatea intrigi, se fac atatea pari, de multe ori nedrepte, la Turci


la statele vecine, si se pun la cale detronAri 51 cu ajutor din
clasa boereasca din primele deeenii ale veacului nu putea
sA
atarIncat
aiba nici o activitate culturald.
Aceast situatie aduce InsA. Intre boeri si Polonia o apropiere
care va da roade folositoare mai tarziu. Stapaniti de mandru indi-

vidualism, multi boeri plecau din Moldova si se stabileau In: PoIania.


Boeri, refugiati In aceastA tara IncA din veacul al XVI-lea, .lsi dau
(will la InvataturA In scolile polone, asupra cArora se revArsase Inca

mai de mult din binefacerile umanisnullui european. Astfel fiii de


boeri prind dragoste de InvAtAturd, iar clasa boereascA ajunge capabilA

de activitate culturilA, panA atunci rezervatA clericilor. Idei noi. un


spirit deosebit, vor putea strAbate scrierile, mai cu searnk cele istor
rice. La 'n.ceputul veacului al XVII-lea, avem In Moldova chiar km
partid care sus tine alianta cu Polonia, domnul insusi fiind impus de
aoeastA tara. Pe vremea Movilestilor si a lui Miron Barnovschi, aoesta
din urmA preprietar In Polonia si oarecurn cettean polon, influenta

statului dela nord e destul de puternicA, pentru ca la noi sA ia

sooli iezuite, avand ca limb5. de predare Iatiha. In timp ce

Moldova e In. legaturl mai ales cu Polonia, Tara Romaneasck trb.'este


sub influenta Bizantului i se pregateste pentru noi forme de culturl.
Avem o epocA de trei deoenii In care actiLupta Sartre grecism
vitatea culturald si tipografica este
slavonism.
zatA, dar In schimb ia.0 contur fenomene
care vor inrauri puternic cultura noastrA, de IndatA ce va veni iarAsi
vremea echilibrului si stabilitAtii politice.
Slavonismul e In plin decAdere. CA poporul n'a stiut niciodatA
slavoneste g n'a Intrebuintat aceastA limbA, e ceva dela sine Inteles.
Acum InsA gaici clasa clericalA nu mai cunoaste slavona DecAderea
slavonismului se explicA prin disparitia tiparului, odata ce viata pu-

blica e In nestatornicie, si prin parunderea din oe In ce mai adanca


a grecismalui. Slavonismul se rezema pe biseried i manAstire, dar de
Indat ce ajunge aci conducator cauglrul grec, fenomenul de Inlocuire a limbii slavone apare firesc.
Legaturile noastre cu Bizantul sunt vechi. Chiar odatA eu organizarea biserioeascl din principate, In. veacul al XIV-lea, Incepe
trund la noi clerul grec. Elementul greoesc devine din ce In ce mai
puternic, iar pe vremea lui Neagoe Basarab biserica ImprumutA o

bogat terminologie greceascA, dei hmba oficialA era slavona Obiceiul

Inchindrii de manAstiri aduce navala de eguraeni si cAltigr greci


Mai vin apoi si negustori greci care pun mana pe econornia tarii, se
tmbogAtesc i devin factori ea influentA politicA. Incuscririle cu greci
bogati i influenti aduc elementului strain o noul Intrire PAtra.3eu.
oel Bun era Insurat ea o grecoaica, de asemenea Alexandra Miroea
si Iancu Sasul. Chiajna si-a dat una din fiioe dup km grec, Petru
chiopul Ii aflA un ginere In irecul Zotu Tigara.
La 'n.ceputul veacului al XVII-lea grecismul ajunge i mi puternic. Radu Mihnea, domn In Tara RomAns eased m.ai Intai si In
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

39

Moldova dupg. ,aceea, Alexandru Ilias, i el vremelnic domn srntfun

principat
celdlalt, Ledn Toma, trecdtor pe la domnia unei
tgri, sunt Inoonjurati de greci, se sprijin pe banal si influenta greceased, sunt ei Insisi In parte grecizati. Pe vremea lui Mihnea, grecul
Batiste Veleli e intrebuintat 5i 'n chestiuni diplomatioe. Odatd. Insg
cu aceastd Intgrire a grecismului, sunt i semne de desteptare a 'hoe-

rimei noastre care se vedea lovitg. In interesele ei de clasd. Sunt


miscgri sangeroase, dar si represiuni tot atAt de crunte din partea

domnilor sustindtori ai strginilor.


In momentul cAnd Matei Basarab
ritrunderea limbii
Vasile Lupu ajung la domnie, factorii
romne in documente.
hotdrItori In formele de culttfrd stint
bine precizati. Influenta polond e puternicd In Moldova, influenta
greceasc se ridicd in Tara Romaneascd pe ruina slavonismului. Dar
mai este un factor care trebuia sg.-si arate puterea 0. de care avea

sd se On seamd ca de un lucru natural Impotriva cdruia poti sg,


lupti pentru a-1 stdvili, dar pe care nu-1 poti niciodata Invinge: este
limba romneascd, singura vorbit de popor, singura pe care el o

In.telege. Din concurenta Intre slavonism si grecism, trebuia s castige


aceast limbd al cdrei moment de triumf era in pregglire,
Limba romaneascg. pdtruncle In acte publice si pe vremea lui
Stefan Toma, a Movilestilor, a lui Radu Serban, a lui Radu Mihnea.
Conducdtorii bisericii Isi aratd i ei interesul pentru limba poporului.
Inaintasul lui Varlaam al Moldovei, Anastasie Crimea, priceput caligraf i cArturar de limb slavong s'a servit si de limba. romneased.
Teofil, episcop de RAmnic si mai apoi mitropolit, se formeazd.
Bistrita sub influenta curentului de romnizare a cdrtii religioase.
Limba romneascg, isi captd frumoase'Insusiri atunci cand este
intrebuintat pentru exprimarea fireascd a sentimentelor omenesti.
Avem chiar dela 'nceputul veacului o frumoasd dovadd de ce putea
sd exprime aceastd limbd. data Teofanei, mama lui Mihai Vitcazul.
limba vorbitd, limbg. simpl dar capabild s redeie ceca ce frg.mntg. sufletul: ...Eu roaba Domnului Iisus Hristos, cdlugdrita Teofana, muma rdposatului Mihail Voevoda din Teara RomneascA, vietuit-am viata a.oestii lumi desartd, cum zioe i prea mddru. Solomon,
desarta desartelor si de toate desartg. si Inseldtoare si furgloare de
suflete..." Avem aci si o fra_nturd de convorbire: Grdi doamna Stanca:
cum am pdtit noi maicd, sd
patd nime de ruda noastrk. Darg

milostva ta maid, cum ai. petrecut? Maica zice: ,,Cu mult foc de
moartea fiiu-meu si de jalea domniflor voastre".
Hind de lnsusiri este i scrisoarea pe care a.0 trimis-o boerii
munteni aim domnul pribeag Rada Serban, 5i 'n care-I. rugau sg
arate ImpAratului In ce nenorocire cdzuse tara sub noul domn turcit
sprijinitor al pdganilor. Limba, asa cum o cunoastem din. astfel
de documente, e piin de viatd, dar Imprejurdrile nu permit lucrul
de tiilmgeire si de tipdrire care-a dat strdlucire veacului al XVI-Iea.
Pa de epoca lui Coresi suntem acum Ini vdditg. deckdere.

www.dacoromanica.ro

Ma CaMIDI& do la Uovora,

AVANTUL CULTURAL DIN VREMEA LUI


MATEI BASARAB SI VAS/LE LUPU

Domuiile noi ale lui Matei Basarab


Matei Basarab si Vasile
Vasile Lupu Ineep cu o lrezire a speLupu domui stabili.
.rantei In vremi mai bine. Cele trei
decenii de framantni, rasboaie si -rasturnare a Domnilor se platisera

Cu Incetarea tiparirii de carp., amortirea niirli culturale, saraeirea


poporului, plecarea in pribegie a. multime de boeri, navalirea in
sfarsit a puhoiului de greci care, sub infatisarea de egumeni, preoti,
negustori i deregatori, ajungeau factori hotarltori ta diferite ramuri de activitate ale tarii. Impotriva grecilor acaparatori s'au pornit
nu numai boerii, sub imboldul intereselor de clasa, dar si titranii,
ceca e Insemeaza c. miscarea avea i mum economice mai adanci
Matei Basarab i Vasile Lupu au Intrupat un moment aspiratiile
tuturor claselor sociale, au vorbit In numele intereselor celor de
basting,

astfel au ajuns la (domnie Inceput sub un asemenea semn,

dom.nia lor a fost inconjurat de un prestigiu pe care nu-1 awlsesera allele.

Amandoi se taconjoara de o viata de curte mai piin de stra.-

lucire decAt a Inainta.silor. ITraditia, Inceputa de Neagoe Basarab si


Intrerupt din prieina Imprejurarilor lveacului al XVI-lea, este reluata, pentru catva timp, de Radu Mihnea, domn iubitor de fast, dar
adevarata Inodare a firului se face prin Matei Basara b si Vasile Lupu.
Acesta din urma isi ja, ca domn, tnumele marilor imparati din Bizaiit
si se inconjoara de fast imperial. Matei Basarab, mai potolit In visuri
de marire politica, astiut ca prin bani, prin diplomatie si la nevoie
pria darza impotrivire armata, sa-si pastreze tronul,rasa heat, lucru
rar pe acele vremuri, sA inchida ochii la bah-A.314e, Bind ilia. In
scaunul a carui vaz o ridicase.
Stabilitatea in domnie a putut face sa se desvolte i econormia
creasca i averile &muesli, astfel bleat a lost cu putinta
o activitate culturala si religjoasa cu rasunet departe peste hotarele
provinciilor. Vasile Lupu a puhit sa ajunga, ,asernenea Imparatului
bizantin, ocrotitor al ortodoxiei de rasNrit, sa piateaseA .datoriile
patriarhiei din Constantinopol, sa hotarasca el cine O. fie patriarb
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

41

la Constantinopol, la Alexandria, la Ierusalim. A volt O. facA. din


Moldova vremii lui un centru al ortodoxiei si a reusit, cAd sinodul

M npfarnot 91.1Algtiii

rip

AfitTrrfIlrrtavisri E AC APXELGOE

ro

Stoma Basarabilor, din PraviliC del4Govora.

din 1642 al bisericii rlsAritene s'a tinut la Iasi Matei Basarab, urma-

rind In telul lui prestigiul In rls5rit, a flout sl iasK din teascurile


www.dacoromanica.ro

42

D. MURARASU

tipografice ale tArii arti care sg. naearg panA departe la slavil

tinuturilor- de dincolo de hotare. AmAndoi au antat sk dea domniei


lor o strglucire cultural. Matei Basarab e lipsit de culturd, dar plin
de bungvointk pentru carte si gata sk asculte sfaturile oelor mai bivAtati deal el, Vasile Lupu, el Insusi cu Invdtg.turk Intins, e bucuros
c poate fi In. corespondentd greoeasck cu Bizantul care-i aprinsese
gustul de mkrire si de seanteiere.
In Tara RomAneascA, Cmpulungul, GoCultura in Tara
vora, MAngstirea Dealul, Tdrgoviste devin
Romineasci.
centre de rAspAndire a artii slavonesti
ronagnesti. Molitvenieul slavon din 1635 este' urmat de alte cgrti
In aoeeasi limbA. In prefata lucrkrii. din 1635, Matei Basarab se adreseazg. nu numai oelor din Tara Romneascd dar si Moldovenilor,
mai mult, gandul lui merge spre toti slavii ortodocsi. Astfel Matei
reja imperialismul cultural de form crestin al strkbunulut sku basarab NeagOe. Cu dragoste vorbeste ci Matei despre tipografie pe

care o socoate mai de pret decgt once 0. pe care o lasg In dar

urmasilor, ca s aibk i ei grijk de ea. Intemeietorul tipografiei dala


Cmpulung e Meletie Macedoneanul, care trece si la Govora si-si
depune hgrnicia, ca sg. poatg. apkrea In 1637 .acea Psaltire slavoneasck a ckrei prefatk e tack o dovada a gandului de suprematie cul-

turald, urmkrit de domnul .muntean. Matei spune ck lucrarea se


adreseazd nu numai Romanilor din Tara Romneascg. si Moldova
dar a Bulgarilor, Sarbilor i tuturor neamurilor de aceeasi credintA
si care se serveste de acelasi vestit dialect slovenesc".. La Afttologhionul slay din 1643, precuvgntarea este scrisd de Udriste Nksturel carie

laudk re Matei pentru sprijinul dat tipografiei i pentru. moara


fAcktoare de hrtie" de pe urin ckreia se rkspAndeste cartea reli-

gioasd. Prefata il pomeneste pe Matei voevod l aoestor tri dacioe",


mgrturiseste, dovadk a prestigiului de care se bucura tara, cererea
de cArti. Indreptat de cktre tneamurile de prinprejur.
In vremea domniei lui Matei, a.par zgrti romAnesti care realizeazd victoria limbii noastre si'n alte- dornenii decgt aoele din veacul
al XVI-lea. La 1640 se tipdreste la Govora Pravila, tradusk din slavoneste de Mihail Moxalie, duPg. Indemnal mitropolitului Teofil. E
o lucrare destinatk preotilor si conducgtorilor bisericesti, avAnd ca
cuprins sfaturi pentru mdrhuisire 5i ImpkrtAsire, si canoane pentru
abaterile dela legile bisericii ori pentru dif elite fapte penale. FArg

sA socotim c ar fi dovada unei constiinte trezite, amintim ck s'a

publicat o editie asemknktoare a Pro vilei si pentru Transilvania, numai numele mitropolitului fiind schimbat. Astfel, limba noastrd pg.trunde si'n cgrtile de legi. La 1640 se tipkreste la Govora oel
Ceaslov In romdneste. Frumos Impodobitd cu frontispidi si gravuri,
numit floare preahifrAmsetat adusd den raiul vederii ceriului"
este Evanghelia fnuei(eitoare din 1642. 0 parte din apeast lucrare,
completatk cu cazanii luate direct din Cartea de invdtetturd a lui
laam, apare tot sub titlul de Evarighelia tnucitittoare In 1644, la MA.nkstirea Dealul Traducktorul a avut dinainte un. text rutean.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

43

Limba nu mai prezintd acel vocabular bogat i de origini ame-

stecate pe care 1-am gdsit In cdrtile lui Coresi. E In aoe,ste lucrdri din

vremea lui Matei 13asarab o limbd mai omogen O dovadd a felului


cum limba noastrd se purifica In chip natural, e c multe din slavonismele care existau hl Cartea ca invdreiturd din 1581 a lui Coresi
si pe care nu. le mai avem azi in vorbirea obisnuitd, nu le gdsim
luici In cArtile din vremea lui Matei. In cartea lui Coresi eraa si latinisme interesante, unele din ele se mai pdstreazd si acu.m, la mijlocul veacului al XVII-lea. Nu-1 mai IntAlnim pe e=,q, dar 11 avem

Inca pe au Invis" (an inviat). Pref ata la Evanghelia din 1644 ne


aratd i semnul sub care se sdvrsea mama de tipkrire. Ideile din
vremea lui Coresi Isi recapdtd. putere. Se spune aci c toti trebue

sA inteleag ceca ce se citeste In biserick si se marturiseste cu


oeritate cd neamul nostru n.0 ajunsese la aoest stadiu. Alti iards citesc scriptu.rile lard nu MOleg ce zic, si se potrivesc ea cela, ce tine
miiare in mAnd, iard duloeata mieril nu-1 preacepd, saa ca until
ce line luming. aprinsg. In. mand si ochi n'are sd vazd sd Imble nepoticnindu-se, si de aoest feal iaste acum neamul nostru mai tot".
Insusi domnul tkrii vorbise intr'o prefald de acel vestit dialect
slovenesc", asa cd nu e de mirare cd pdtrunderea limbii romnesti
In biseric gdseste i opunere. Trebue sg. fi fost crtit de multi si din
multe pkrti mitropolitul Stefan, dacd simte nevoia sd arate de ce,
In cdrtile bisericesti de limbd slavond, se introduceau explicatii In roIngneste. nimba slavond nu era Inteleasd nici chiar de preoti si
aceea se Intmplau nereguli In cursul slujbei. Ca msurA de Indreptare au apdrut cele trei ck'rti slavone ea explicatii romdnesti:
Pogribania preofilor, Mgstirio sau sacrament si Tarnosanie.
In. 1652 a apkrut la Targoviste Indreptarea legit, cea de-a doua
carte de legiuiri a 1ii Matei, tradusd din gneoeste. Lucrarea, frumos
tipgrit In negru i rosu, cu. numeroase initiale artistice si eu gravuri, cuprinde canoane ale hisericii In leggiurd eu edstoria, despgrtirile, omorurile, randueli privitoare la mosteniri, la muncile plugarilor si allele.

In aceast rodnicd activitate de pe vremea lui Matei, Isi are

rolul lui harnicul mitropolit Teofil, oltean de origine, si care, dupd.


o pdstorire frumoask la Rmnic, a trecut la scaunul mitropolitan,
ocupandu-1 cu demnitate si evlavie pang.' la 1648, anal mortii. El
este acela, care Inch' din prefata la Pravild mdrturisise hotrit cg
dupd fmun mai toate limbile au carte pe limba lor" j noi trebuia
sd avem crti romknesti. La, Indemnul lui, Moxalie a scris hronograful din 1620, cu informatii din lunga cronicd versificatk' a lui
Manasse Lui Teofil i-a urmat la pgstorire tefan, traducAtorul dupg
teste greoesti i slavonesti a lucrdrii Mgstirio 0 a Tdrnosaniei, In
partea lor de explicatii ale r&nduelilor. Nu trebue sA uitdm Rid
sprijinul pe care Matei 1-a gdsit In doamna Elena, care a .sustinut
cheltuelile pentru tiprirea de dire Ildriste Ndsturel, fratele ei, a
lmitatiei lui Hristos In. sla.voneste si a ddruit Sarbilor un Penticostar
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

44

slavon, Ini prefata canna se spune c mila doamnei s'a revarsat


asupra tuturor bisericilor tracioe".
In Moldova, mama de Inviorare a tiplCultura in Moldova.
Varlaim.

religioase Isi gaseste un sprijia din

afara, al lu Petra Movild, i altul diaMantra, al talentatului Varlaam, aiitropolitul rii. Nmnele aoestui
pastor de suflete se asociaza la al d_omnului In Intreaga stralucirs
a epocei. Contimporan cu fieofil i cu Stefan din Tara Romaneasca,
Va.rlaam uu munai mai curajos decat aoestia In sustinerea drepbei

credinte, dar Si mal bogat In 1nsusiri de creatie.


Se trage dintr'o 'wale de razasi din tinutul Putnei. Atras deviata de reculegere, infra In monahism i In 1610 11 aflam ca eguram la Secul, ctitoria lui Nestor Ureche. Pe vremea lui Miron Barnovschi, Increderea de-care se bucura i prioeperea Ii aduc o rnisiunepe langa Petra Movila la Chiev, prilej pentru el de cunoastere a
activitatii eArturaresti de acolo, dar i imbold pentru un plan delucru pe care va cauta sa-1 aduca la Indeplinire Ajungand mitropolit, Varlaam vrea s desvolte si la noi mestesugul tiparului. E
tocmai oeea ce-i trebuia lui Vasile Lupu, pentru a da si scankiere
culturala domniei lui de fast si prestigiu imperial. Asile! Trei Erarhi,
ctitoria lui Vasile Lupu, devine central de cultura. al Moldovei, prin.
sooala i lipografia care se intemeiazd lu 1611. Ajutorul lui Petra
Movila a venit la timp, tocmai In mom.ente de cumpdna pentru biserica ortodoxa, zguduita de faptul c un patriarh chiar fusese castigat pentru Invgatura calvina. Lupia lmpotriva ereziei este wrnith
de Petra Movild, prin. staruinta aoestuia se tine la Iasi sinodul
1642 la care jail parte erarhi din Rusia si Constantinopol dar, ea o
path' pentru. constiinta ortodoxa a doua tan surori, nu reprezinta
nimeni Tara Romaneasca. In, urma diseupor sinodale, s'a ajuns
la aprobarea catehismului lui Petra Movila, Marturisirea ortodoxa.
Sinodul dela Iasi a, aratat puterea de rezistenta a rasaritului pe 'liana
adevaratei credinte. Biserica Isi restabili prestigiul, Moldova insali
s'a inaltat In ochli crestinatatii.
In legatur cu lupta Impotriva calvinismului este una din Mora.rile lui Varlaam.Fiind trimis In Tara Romaneasc petntra a aduceIntelegenea Intre Vasile Lupu i Matei Basarab, Varlaam 1-a dunoscul
pe Udriste Nasturel, unul din oamenii 1nvatati ai tarii. In. casa acestuia a gsit catehismul calvinesc aparut la Alba Iulia In 1640, ceea
ce pentru el era o dovad a raspandirii dincoaoe de munti a. un.ei carti
scrisa pentru a abate pe Romani dela biserica stramoseasca.
In Rdspunsurile la oafehismul oalvinesc din 1645, Varlaam combate Invatatura calvina. Lucrarea pastreaza eooul disoutiilor dela

Iasi, e hiliparit de ideile lui Pqru Movila, dar autorul a stiut sa


dea expresie i puternicului On sentiment religios, cand arata
sorierea calving, este plinii de otrava de moarte sufleteasta" i e.1
el,,mitropolitul tarn, are datoria sa-i dea pe fata strambatura si
Weal cel ran". Carlii lui Varlaant i se raspunde mult mai tarziu,
In 1656, prin catehismul calvine.sc dela Alba Iulia
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

45

Lui Varlaam i se atribue i traduoerea din. slaveneste a Leastoilei,


scrierea asoetica faimoasa lui Ion Scarariul. Dar Varlaam tsi castig

un. loc In literatura noastra prin Carle romanea.sed de invcipturd,


aparuta la Iasi In 1643. E o traducere din limbg. stava dupa Calist
Patriarhul, totusi Varlaam stie sa fie mai mutt decat un traducator.
Tiparitg cu o Mora nare i citeata, Impodobita cu gravuri religio ase,
trtsusi felul de prezentare trebuia sa arabe c aveam a faoe cu o lucrare neobisamita. Cuvantul catre toata semin.tia romaneasca" al
domnitorului ne spune c luerarea este un dar limbii romanesti",
In aoeastA vreme cand limba Insemneaza j neara.. Prefata lui Varlaam

este bogata ta idei


sentimente frumos exprimate. Se aminteste
ca SI. Scriptura a fost talmacita la fiecare neam pe bimba lui, ca
s poat fi inteleasa, i c In directia aoeasta trebue sa se munceasca

si la noi. Situatia din Moldova ti apare foarte tristg. Nu vede call


pe limba noastra, nu vede inici cunostinte de alte limbi, asa ca sa
se poata folosi tiparituri straine. Invatatura Insg0 e in stare de decadere: eat au fost havatand mai de multa vreme, nema nice atta
nime nu Invata". Indurerat de aceasta, Varlaam gaseste cA datoria
fui de pastor al poporului e de a raspandi credinta adevarata. El
scrie randuri din care kasbate emotia: Pen& acea de nevoe mi-au
fost ca un datortnic ce sant lui Dumnezeu cu blantul ce mi-au dat
sil-mi poci plan datoria macar decat, pan nu mg. due la casa oea
de lut a mosilor mei".
In lucrarea lui Varlaam, comentariile la textul evanghelic ale
.arata o limba populara originala i In stare sa se inmladieze dupg
Randal pe care-I exprima. In Cnzania_ dela Dumineca lasatului
branzer, predicatorul gaseste propozitiile scurte i gradat oranduite,
ca sa poat fi mai convingatar Indemaul moraL In alt loc. In invatatura la Dumineca Int.% a. Sf. post oelui mare", In atara de com.paratii liberare este un suflu hivaluitor i cald: Cumu-s iarna viscole
vanturi reci, i vremi geroase de carile se Ingreuiaza oamenii, si
sant supArati In vremea ernei, jara daca vine primavara, el sa iusureazd de- aoelea de toate si sa veselesc; cad c'au trecut lama ca
gerul si s'au ivit primavara cu caldul i cu seninul. Asa si In VIVIABSI
de demult, au fost viscole si vnturi de scrabe i de dosazi pre oalmeni, ca si intr'o vreme de ia,rng....." VarIaam stie sa die expresia
concreta menita sa usureze Intelegerea Invataturii. Voind O. arate
cum Dumnezeu poate lucra In aoseasi clipa pretutindeni, el dg
ea pilda soarele care'n..acelasi timp e si'n cer g pe 'clamant. Ca sa
larnurease pe credincios cum de tritr'o farama de paine e intreg
Christos, ta timpul tainei Impartasirii, el arninteste ca lumina ochilor
atat de mica.' i totusi cuprinde In ea cetati i munti. Acelasi talent
ade expunere i prioepere In alegerea cuvantului care impresioneaza
aratat Iosif venind
si'n Cazania la Sambata oea mare", cand

la Pilat spre a ere tan_pul lui Iisus: Da-mi, Pilabe, mortal apela

,ocarItul i urttul oe iaste ca un. vinovat rastignit i ca un strain. pa.-

rasit. Da-mi caracul aoesta i rastignitul, c'au avut ucenici i l-au, pa,
rAsit de-au fugit. Nemick lucru mare nu oeiu, ce puling.- rugamente
www.dacoromanica.ro

46

D. MURAR ASU

mA rog: dO-mi trupul lui lisus ce! Whit i fArA. 'de mil ucis, ischiopit si cu cununA de spini Incununat..."

In Carte romdneascii de inverciturd, In afarK de versurile la

stema tArii, avem i clouA poezii religioase. Versificatia e IncA as-,


prA, greoaie, dar oricum, si'n aceastl directie, Varlaam e incepAtor

de lucruri not
La 1644 apare la Iasi altO lucrare, $eapte taine a besearicit.
Pare sA fie o traducere dup o carte ruteanA, prefata InsA e scrisA
de Varlaam In limba lui energicA i ImpodobitO cu imagini.
La activitatea lui Yarlaam, se adaogA, In alt domeniu, aceea a

lui Eustratie biv-vel logorAtul. Cartea romaneascti de inveleiturcl dela


pro vuele impcirifte0 apare la Iasi In. 1646 si e o tAlmIcire din limba
greacd dupA vechile legiuiri bizantine i dup A o scriere a lui Farinaccius,
oelebru penalist italian dela Inceputul veacului al XVII-lea. Lucrarea rAspAndeste In bunA parte, MLA sl piece direct dela izvoare, principii de
drept roman.. E o oodificare de legi In legAturA cu plugarii, cu furtisagul, faliflcrile, uciderile, insulta autoritgii si alLele.. tim c Pravila
dela Govora a avut o editie pentru Transilvania.Daa-ne gandim cA.'n
lndreptarea Iegii dela 1652 a intrat i Cartea romilneasoci de inviitilturd
dela pravilele- impiirciteqti, ajungem. la oonstatarea cO, din punct
vedere al legislatiei, cele trei provin.cii romAnesti erau In legAturA si

cO, pe de-asupra hotarelor politice, Isi aflaserA elemente de unilate


spiritualA. TraducAtorul, In chiar prefata scrierei, aratA Insusiri care
amintesc pe contimporanul sOu Varlaam.: Cuna isvorlsc si es bate
apele den mare si Im.pArtindu-sI s rOschirA pren toate vinele pg.mantului, de adapd tot pAmAntul, asia Intr'acesta chip si svintele scripturi izvorksc. si es dentru Intelepcipnea dumrbezOirei i alte Wale InvAtAturile oeale bune. Drept aceaia iarAsi, cum vedem pre toti
teleptii i putearnicii lumii, cu mare osrAdie i nevoint6 si eu
cheltuialA ciarcA i sapI pAmntul si mestersuguesc de gOsAse de
aceale vine de izvor de ap, si daca le gOsesc, bucurandu-sl, foarte

iscusit cu mare mestersug silesc de soot acel izvor pan In fata


pAmfintului pentru binele si rApaosul a multi ce lAcuesc pre wet
asia iaste i izvorul svintelpr scripturi..."

Transilvania e supusO unei active proSimion


$tefan.pagan.de
calvine. La 1640 a apArut la
Cultura in Transilvania.
Alba Iulia acel Cafehism calvincsc care

i-a dat lui Varlaam imbold sA scrie lucrarea lui polemicA. Rezultat
al aceleiasi propagande strAine este i Catehismul din 1648. In accast5
vreme, Ardealul reprezintA pentra noi oca mai limpede constiint6
de limbti national& Evanghelia Cu invOtAturl din 1641 este o realpArire dupO cartea din. 1581 a lu Goresi, ne intereseazA lush' mull
din punct de vedere cultural, de oarece a putut s aparl animal prin
sprijinul venit dela Teofil, mitropolitul TArii Romneiti. Tiparul
nsui ja fiintl si se organizeazA acum la Alba Julia cu ajutorul lui
Dobre, preotul trimis de Teofil. Tot cu ajutorul mesterilor tipog,rafi
adusi dela TArgoviste, apare la 1648 memorabilul Non Testament
Cu prefata mitropolitului Siraion tefan.. Traducerea fAcut de cAlugArul Silivestru din Tara RomAneascA nu-1 multumise pe Simion
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

47

Stefan care a reluat munca, a confruntat diii nou textele grecesti,


slavone i latinesti, a tinut mai ales seama de isvodul grecesc al lul
Ieronim. Cuvantul care citItori al mitropolitului Insenaneai o asta
In desvoltarea culturii noastre. Aci arata Simion Stefan ca din pri-

cina imprejurdrilor care au rasfirat rumAnii printealte pi, de

s'au mestecat cuvintele", nu se mil vorbeste aceeasi limba. pe Omantul romnese. Rumftnii nu graesc In toate tarile inteun chip" aceasta
e situatia p6 care mitropolitul vrea s'o Indrepte si de aceea d traduoerii o forma pe care s'o inteleaga toti. Aci exprima mitropolitul

parerea lui piin de bun simt, c cuvintele trebue O. fie ca banii


buni si s aita o cat mai mare putero de circulatie. Astfel inteleptul

Simion Stefan punea teoretic, prin prefata, i practic, prin traducere,


problema unitatii limbii romnesti, forma, in aceast epoca, a constiintei de neam.
In. 1651 se tipareste la Alba Iulia traducerea Psalmilor div limba
ebraica. Si acum si-a avut rolul lui sfatul lui Simion Stefan. Prefata

cuprinde idei intrate in traditia culturala a Ardealului: Frumos dar


a lui Dumnezeu iaste a sti lu limbi, num.ai s.. viiaze cu dnsele, ca
sa inteleaga si altii ce zice, c aimintria nime nu va putea lua intramare den. cuv.ntul sfAnt". Gasim tot aci marturia a nu numai
credinciosii, dar preotii chiar nu Intelegeau cartile slavone La mijlocul veacului al XVII-lea, Transilvania, Moldova i Tara Romfi.neasca. urmaresc aceeasi lupta de impunere a textelor religioase in
limba poporului. In. afara de ideile exprimate in prefete, limba insasi
a lucrarilor isi are valoarea ei. Suntem in netagaduit progres. Coresi
indepartase formele provinciale maramuresene i Meuse limba cartilor sfinte mai usoara de inteles. Simian Stefa.n o aprople si
mult de limba vorbita de m.ultime. Daca se compara un text vechin
cum e acela al faptelor Apostolului Pavel din Coclicele Voronekan,
cu textul corespunzator din Noul Testament, ne dam seama de pasii
facuti inainte spre unificarea limbii A disparut cuvAntul ..,,despus"

si in local lui avem putere"; lucoare" e inlocuit cu lumina",

izeclenu-ti e spre tep a claca" devine cu greu-ti iaste a zvOrli Impotriva stramurarii". Nu mai intalnim greoaie intorsaturi de fraza.
Evangheliile sunt trite limba limpede, nu mult deosebita de oea
de azi. Astfel in Evanghelia lui loan: De inceput era cuvAntul
cuvantul acela era la Dumnezeu i Dumnezeu era ouvantul acela.
Acesta cuvant era de inceput la Dumnezeu. Toate pre in el furg
Mute si f Ira el nemica nu fu flea care ce f u.t. Intru el era
vie* si vieata era lumina oamentlor...."
Prim-Nos/ Testament al lui Simion Stefan se raspandeste o limba

curatita de forme greoaie si de vocabular eterogen, si se ajata astfel la unitatea de neam prin unitatea de limba. Fapta lui
Stefan nu e depasita In maretie decat de aceea de la 1688, Biblia
lui Serban.
Petru Movila, mitropolitul Chievului, da
Petri) Movil
un puternk imbold activitatii culturale din
cultura romineasci.

Moldova si Tara RomAneasca. A cunoscui


www.dacoromanica.ro

D. MURARA8U

48

In liner* lupbele pentru &Annie ale fa.miliei sale, dar simtind In el


um, impuls pentru studiu, Intocmai ca si
moldoverni care aveau
art ridioe cultura tArii, a InvAtat In scoala polon.A. In 1627 e monah
la Peoerska, iar cativa ant m.ai tarziu mitropolit al Chievului. Acum
incepe marea lui operl culturalA biserioeascl. Inlemelaz o scoal5
vestia, avand ea model universitAtile occidentale din vremea Re"'aster* i determinA in Rusia un curent de culttul apuseanA. In
aceasta small dela Ghiev, latina era limba de bazA a InvittArnantului,
iar curentui pornit de Petru MoviLl a Impiedecat triumful In Rusia

al grecismului, intr'o vreme In care nol n'am putut rezista si am


'limas sub influenta aoestuia anal bine de un veac. Asa cunt va fi
la sfarsitul veacului alt moldovean, Dimitrie Cantemir, Petra MOVE6

rAmane legat de ortodoxie si totusi, instinctiv, se simte atras de

cultura apusean.A.

Dinsprej Transilvania venea propaganda reformei, dinspre Polonia aceea catolicismului. In astfel de ImprejurAri, Petru MovilA
desfAsoarA o munc in care are In vedere pe to ortodocsii. Directia

acestei munci este si spre Rutenii din Polonia, si spre Grecii din

Constantinopol, dar mai ales spre fratil din Moldova si Tara RomaneascA. Prestigiul care nu i-a fost dat sA-1 aibl pe un scam' domnesc, 1.1 are acum cand propovAdueste prin altar si scoall. Petru
MovilA e un suveran al Bisericii, pe aceeasi treaptI cu Matei Basarab
Vasile Lupu..

In Tara RomaneascA, tipografia dela Ca...apulung se IntemeiazA

pria sprijinul lui, cAci el trimite lui Matei tipare si pe seful tipograf al lavrei din Pecerska. La Govora liparele sunt de origine ru-

teanA, iar artile slavonesti ce se tip Aresc In Tara RomaneascA. sunt


in parte reeditAri ale maor lucrAri din Ucraina Initialele care lump
paginile
alineatele, gravurile cam Infru.museteazA textul sunt rutene In bunl parte si se gAsesc si'n cArtile iesite din tipografiile lui

Petra MovilA. Pain sprijinul lui Petru Movilt se invioreazA in

Tara RenaaneascA slavonismul, aceasta ca o reactiune Impotriva gre-

cisnaului tot mai puternic.


In Moldova, tipografia dela Trei Erarhi se face tot ca ajutorul
tul MovilA. Tipografii sunt ruteni la Inceput si In preajma lor
fac ucenicia si cativa moIdoveni. LucrArile lui Varlaam sunt
entata de activitatea tipografic.1 i cArturAreasc5. a mitropolitului dela
Chiev. Can.d Vasile Lupu IntemelazA scoala dela Trei Erarhi, MovilA
Ii trimite dela Gilley profesori, Intre care pe Insusi rectorul

La fiel cu acela din Chiev, havAtAmantul dela Trei Erarhi s'a organizat pe baza latinei, hilesnindu-se astfel 1nvAtarea acestei limbi

de atria Romani chiar la ei acasl, ceeaoe, In alte ImprejurAri, ar


fi a.vut urmAri Insemnate. Myna ortodoxA. i sprijinul Marelui mitropolit au contribuit la InAltarea culturalA a domniei lui Matei
Basarab si Vasile Lupu, dar n'au putut abate dela noi valul grecesc.
E un unic moment de cioonire hatre diferite curente, din care insA
putut sA. triumfe Reels. national

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Bocrii i. cultura
romincasci.
Crigorc Ureche.

49

Boerimea romineascd a vrenaii are ativa


reprezentanti Cu rol Insemnat In viata cul-tur- all a arilor noastre. Udriste Islksturel
e boerul eel mai InvAtat al epooei lui Matei

Basarab. E nil om care din tinerete a simtit dragoste pentru Invktkturk. In prefata la Imitatia lui (2/instas, tradusk de el In slavoneste declicat prietenului din Moldova, Varlaam. mitropolitul,
Udriste NAsturel aminteste aprinsa lui pasiune pentru. limba latia
de a ekrei asenanare cu romb.na el lsi dIduse seama. Prin cultura-i
slavoa aliatk ea aceea latink, boerul nostru muntean reilizeazA idealul de care fusese Insufletit i Petru
Foarte InsemnatA pentru noi este traduoerea, dup originalul slavon, a cArtii Tlui loan Damasclain Vorlaam i Thasaf, roman religios

care a avut o vialk Indelungl i norocoask Ia literatura noastra. A


fost cunoscut la noi prin versiuni slave si apoi a intrat tu circulatie
In limba Dorada., priu traducerea lui Udriste NAsturel. Nu ni s'a
astrat originalul, dar copii acute In veacul al XVII-lea de cktre un
grAmktic domnesc, dup mi exemplar ce i 1-a pus la Indemnk fiel
lui Udriste, Radu, logofdtul Invdtat care-i si Intemeietorul unei scoli
pentru popor, si alte copii ori preluerkri de mai tArziu au rkspandit
romanul In societatea noastrk, unde si azi e oetit si si-a gksit prelucrraori In foarte Insemnati reprezentanti ai bisericii si literaturii.

In Moldova 1'1 Intalnirn pe Eustratie al ckrui name a fost pomenit

In legAturk cu traduoerile din vremea lui Vasile Lupa. Tot de el


sunt i niste Inseninkri ce ni s'au pAstrat pe cronica lui Ureche. I
se .atribae 5ii traducerea lui Herodot si, dack aceast lucrare e
adevkr a lui, ni.-1 aratk nu nu.mai bun canoscktor al limbii greceesti, oeeaoe se stia si din alte traducen, dar si dibaciu interpret
al istoricului grec Intr'o Muhl romaneasck interesantk, coloratd cu
multe moldovenisme.

AdevAratul reprezentant In culturk al clasei boeresti este insN


acum Grigore Ureche. In 1592, cdnd Aron Vodd ajunge la domnie,
Nestor Ureche cu familia sa fuge In Polonia. Despre aoeste vremi
de groazk. pomeneste i Grigor Lui eronica sa. Aoesta si-a fg.cut InvAtAtura In Polonia, late vreme O.:And Moldova era In traditionale legkturi polilice si culturale ca tara dela nord. La scoala poloa
si-a ImbogAtit spiritul, a Invdtat latineste, a cunoscat istoriografia
polonk si, pe cale indirectd, a venit lin aiingere Cu Renasterea apnseank. Prin scoala polonk a ckpltat anal ales up. lucre neobisnuit
la noi pe aoea vreme: An spirit ,antrenat si disciplinat, In vederea
unei lucrAri istorioe de a cArei seriozitate
dea seama Insusi
autorul.
Letopise(ul Tarli Moldodei panil la Aran Vail (1359-1595) constitue, pentru istoriografia noastrk, saltul eliberator care sootea cranica

nu. numai din lanturile limbii slavone dar, ea conceritie, si din


platitudinea analelor, a din jocul de imitatie stngaoe care-a ispitit
pe un Macarie ori Azarie. lui afark de aceasta, opera lui Ureche
e cea dintdi crania. In stare sk ai arate cat de bogat In Mel. era

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

50

veacul al XVII-lea, and suflul lui era exprimat de tun om care stia
ce se potriveste cu poporul din care s'a nkscut. Trebue de asemenea
sk amintim ck, pentru o intreag epock din. istoria tkrii, dela 1574,
uncle au rAmas istoriografii nostri de limbk slavon.k, pan. la 1595,
numai in scrierea lui Ureche gksim date si informalii.

Grigore Ureche stie ck adevArata istorie trebue sk k lack pe

bazA de isvoare i sk aibk ca scop exprimarea adevArului In cursul

lucrkrii, el este f Ark indoialk pkrtinitor cu unii domni i cu Clasa


boereasck, totusi afirml n principiu, i aceasta e deosebit de Insenmat: nu numai letopisetul nostru, ce i cIrti streine am cercat,
ca sk putem afla adevkrul, ca sk nu mk aflu scriitoriu de cuvinte
desarte, ce de dereptate". Pentru lucrarea sa, Grigore Ureche se foloseste si de analele dela curtea lui Stefan cel Mare, de cronicile
slavonesti ale inaintasilor. LegAtura intre moartealui 5tef an. si fenomenele naturale, rAtkcirile lui Petru Rares, Taptele josnioe ale [uf
Ilias Turcitul, superstitiile priVitoare la Lkpusneanu si cldirea Maastirei Slatina, amintesc letopisetele slavone dinaintea lui Ureche.
Cronicarul ne spune ek s'a folosit si de un letopiset moldovenesc.
Dac nu se gandeste cumva la scrierile slavone ale Inaintasilor, ar
trebui sk credem ck, Inainte hick de Ureche, am avut vreun compilator care sk fi transpus In romAneste, cu sau fkrA. prefaceri, istoriografia de limbk slavond. PArerea de rku ck nu stim despre ce
letopiset moldovenesc e vorba, trebue sd fie cu .atht mai mare, cu

cht gAndul unora din oeroeinorii trecutului nostru s'a indreptat

spre aoel Eustratie, invAtatul logofAt pe care 1-am vAzut plin de rAvnA

In alte domenii.

Ureche a avut la Indemhn i isvoare externe. S'a folosit de


cosmografa lui Sebastian. Munster si probabil si de alte lucrkri latine venite din apus in Polonia epocei de renastere. A avut in special, ca model si ca isvor de informatie, crank-a polonului Ioachim
Bielski.

Asupra 1ucrrll lui Ureche a plutit o soartk Vitregk. Nu ni s'a


pAstrat in forma ei originalk, ci a fost interpolatk de Simion. Dasck-

lul, a fost completatk. cu 'uncle insernnkri de logofktul Eustratie,


a mai primit i adaosurile lui Misail CAlugkrul. Interpolatorul printcipal, Simion. Dascklul, si-a avut si el Isvoarele- lui de inforxnatie,
pe Al. Guagnin, In traducerea polonk a lui Martin Paszkowski,
pc 1111 cronicar ungar. Lucrarea, a.sa -cum o awin azi, e reeSitk din
colaboraren lui Simion Dascklul cu Gr. Ureche. Amestecul a ceea ce
a venit dela unul si dela celklalt si-a cApktat, prin traditia culturilk

a noastrk chiar, tm drept de odstentd si a Incerca


desfacem
nu poate fi de nici un folos, iici pentru cei dol colaboratori care
nu s'au ckutat spre a se invoi, nid pentnu istoriografia noastrk.
PArerea ck Gr. Ureche si-a scris lu.crarea in latineste i ck aceasta a
fost tradusk In romaneste si completatA de Simion Dascklul, care In
realitate n'ar fi decAt Mitropolitul Simicxn Stefan, nu se bazeazA pe
suficiente argumente convingAtoare.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

51

Letopisetul e strgbdtut de nu puternie sentiment religios. Stefan


Vodd a 1nvins la Podul Inalt fiindc asa a volt Dumnezeu., cralul
polon Albrecht e Infrant in Codrii Cosminului Ende. Dumnezeu
a vat s pedepseascd in el trufia, Petra Rares scapd de urmgriee.a
vrAjmasilor fiinded Dumnezeu il aeoperg. si-i deschide cale; Lg.pusneanu e invins de Despot fiindcd asa a Inteles divinitatea sd-si
arate voluta sa. Sentimental religios al lui Ureche are In el oeva
din Intelepciunea veacurilor. Pentru ixu suflet l.a adevdr credincios,

oe priveliste dureroasd este lupta dintre crestinil Intr'o epocd


care rAsdritul ortodox se lupta ca apusul catolic a Cu. engurimea

reformatd, Gr. Ureche are o privire Inteleaptd .asupra luerurilor Si-si


aratd indurerarea cu o discretie de mane artist, atunci 'and vorbeste
despre oon.ciliul dela Florenta din care, in loe de bung. Intelegene,
a iesit otdraturg.". Cuvintele cronicarului dupd ce relateazd faptele:
Ce de aoestea destulu-i...", ne aratd de,sgustul stdpanit in fata undi
asemenea stgri de lucruri.

Nu sunt trecute cu vederea nici deprinderile rele din tara. Nu

sunt uitati cei marl, insasi domnul, pentru pornirea lor de a-si

face singuri dreptate dupd bunul plac. Nu-i scapd acestui cranicar
moralist faptul el $tef an ce! Mare 1-a atacat pe Radu al Muntenia,
numai din lgoomia de-a cuprinde ce nu era a Iui, dup cum nu-i
scapd nici usurinta cu care 5tefdnitd omoard pe Iun om ca Luca
Arbore. Are aoest boer moldovean o adancl cunoastere a firii poporului, reiesit de sigur din stuclierea vietii lui istorioe. Astfel eas.nd
Albrecht al Poloniei are nddejdea de-a IndepIrta poporul dela tefarl
cel Mare si de-a-1 sill sg.-i Inchine tara, cronicarul fae,e observatia:
Ci tara socotea ed de nu li-i indemand cu al sdu, mai multd nelngg.duintg. le va fi cu streinii..."
Grigore Ureche e eel dintAl. cronicar la care capAt expresie
ideea originei noastre latine: ed dela Ram ne tragem a Cu a lor
cuvintele ni-s mestecate". E cel dint,i cronicar pentru care neainul
nostru se infdliseazd ea o colectivitate omogend: moldoveni, .numteni, ardeleni, toti yin din aoelasi isvor: toti dela Ram se frag".

Cronicarul Ii dd seama si de romla,nitatea Ardealului: In tara

Ardealului nu lgeuesc numai Unguri, ce i asi peste samd


si Romani peste tot local, de mai multu-i tara ldtitd de Romani decal
de Unguri". Talentul eronicarului apare atunci cand trebue sd se
caracterizeze o situatie ori un personaj. La fel cu modelul sdu, Ioachim Bielski, Ureche recurge adesea la prooedeul obisnuit de-a ca-

racteriza personagiile prin portrete fizice si morale. In afard da


atat de cun.oscuttil portret al lui tefan eel:Mare, avem pe. aoela
brandei i rAbdAtoarei Doamne Ruxanda, al lui Lkpusneanu ea voinp

de fier, al lui Petra Rares cdruia toate

li.

ies prost din pricina

unei soarte potrivnioe, al lui Petra chiopul cu grij de nevoile


sArdcia phi, al lui Ilias Turcitul cdzut in josnicd destrdbdlare. Pa
alocuri mntluim i elemente de descriere: frumusetea si boggia
Ardealului, pribegia lui Rares prin secuime, seceta din 1585.
Avand ca model o lucrare In bimba polond, Ureche a tradua
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

52

uneori direct din textul original, si de ad provin la el unele

pnesii care-s nepotrivite cu firea limbii noastre; aoestea tusa se piord

cu totul In Intregimea lucrarii, scrisa parca intr'o limbd turnatg

dupa aceea a poporului. Stilul narativ i, Ini huna parte, descriptiv


Isi gdsesta In Ureche un realizator pric.oput Sobrietatea i masura
In expresie pot sg. vin nu dela o cultura. clasica a crei Intin.dere
nu va fi fost prea mare, ci dela un suflet ar'monios i echilibrat
Miscarea culturall si Merar. din. vremea lu,i Matei Basarab si
Vasile Lupu merita o atentie deosebita. Acum la 'jiimgtatea veacului
al XVII-lea, constatdrn legaturi temeinioe intre provinciile romneski
Cartea circula din Moldova In Tara Romaneasca ori de aci In Ardeal
Tipariturile religioase se adreseazd intregei semintii romanesti7 lar

cartile de legi, inspirandu-se una dela alta, sunt aproape aceleasi


pentru toti Romnii Tiparul este si el agent de apropiere futre Romni: intocmai ca pe vremea lui Coresi, mesteri din Trgoviste merg

Ardeal si ajuta munca pentru carte a mitropolitufui Ghenadie

kti a urmasilor lui. Si futre conducatorii spiritu.ali ai popo-rului exista

prietenie ori c,e1 putin interesul de a se cunoaste i ajuta. Udriste


Nasturel e prietenul tova al lui Varlaam, mitropolitii din Ardeal
oer sprijinul celor din Tara Romaneascd. Se constat apoi o trezitd
constiintg. a limbil Teofil. i tefan ai Tdrii Romnesti, Varlaam
al Moldovei i Simion Stefan al Ardealului sprijind triumful limbil
romanesti In biseried, iar cel din urml e preocupat si de unificanea
graiului prin cartea religioasa.
Prin cultivare, limba progreseaz. In mod firesc. Eustratie logofatul, Gr. Ureche, Varlaam si Simion ter= fac ca timba noastrd
sd se mladieze i sd dobandeascg. insusiri 'iterare. Limba pierde
din provincialisme si din slavonisme, caracteristice unei pdrli de
tara., si castiga in claritate, In posibilittile de exprimare a strilor
sufletesti si a intampldrilor. Din aoest punct de vedere, Sontern In
real progres f at de trecut E apoi mai m'IRA varietate de serieni
Limba nu mai e intrebuintatd, acum, doar peadru traducerea psalmi/or si. evangheliilor, ci se histapneste in domeniul legis1aiei si
igtoriografiei.

Pregfitirea epocei
de snprematie
n strinilor.

rivire generala asupra epocei ne arata

p.

inoercarea de intgrire a slavonismului. Sfarveacului al XVI-lea Idsase sg. se Mirevadd

i rAsundtor triuraf al limbii roma-

nesti, dar imprejurdrile politice de dup caderea lui Mihai Viteazul

au oprit activitatea tipograficd. Bun.ul castigat odatd mi. se mai


patea Insd pierde, iar convingerea cd poporul trebue sIi aibd cartea
religioasa In. limba lui, isi astepta momentul prielnic pentru realizarea practica.
Slavonismul, alai de puternic In veacul al XVI-lea, isi primi9e
lovitura sdruncingloare nu inumai dela nolle imprejurari dar si dala

are.a mantee care nu se putea birui limba proprio a unid popor


rezistent tri. felul lui de viatd si de manifestare. Intdrirea
prin elend Orlai
gAseau la taoi adapost ori viu munai
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

53

pentru ajutoare bAnesti, prin influenta lui Petra Movild 5i prin tipd-

riturile slavonesti ale epooei, are un caracter artificial. Procesal

de emancipare de sub slavonism trebuia sd-si continue mersul firesc.


Trecuse vremea cancl slavona era consideratd ca singura limbd sfantli
pentru rdsdrit. Faptul c un mitropolit are curajul sd ceard In prefata unei tipdrituri sd nu se tind seamd de parile i zavistiile fAcute

de oei care citeau carte slavond, e plin de luteles. Imprejurdrile


insd. fac sd nu triumfe romnismul, ci nu curent strdin care si el

lupta Impotriva slavonismului: grecismul. Sustinut de pdtura conducdtoare, grecismul progreseazd pas cu pas. Bisericile sunt invadate
de cdlugdri greci, inftnstirile Cu venituri le apartin aoestora. Era
firesc ca toti aoe5ti cdlugdri sd fie apostoli ai curentului grec, iar
slavonismul isgonit din biserica ocupatd de greci si nesustin.ut de poporal care nici nu-1 prioepea, sd se prdbuseascd definitiv e oeea. ce

se intampld, cu toatd svacnirea de viall din vremea lui Mate'


Basarab.

Stim cd Matei Basarab i Vasile Lupu au venit la tron sustinuti


de o partidd nationald. Ar fi. fost de a.steptat a ei sd continue

lupta Impotriva Grecilor. Totusi amandoi au cdutat sd-si Intdreased


domnia cu. ajutorul Grecilor, dupd ce scurtd vreme au tinut oarecum
cumpAnd, pentru a nu-si Instrdina simpatiile boerimei nationale.
In Moldova, mai malt deal in Tara Romneascd, grecismul Isi
gdseste teren prielnic pentru, desvoltare si din pricina visului de-a
ajtmge impdrat in Bizant, pe care-1 nutrea, atat de stdruitor, Vasile Lupu. La Iasi apare In greoeste un decret al patriarhului Partenie In 1642, Cu Sterna Moldovei 1 Cu o scrisoare In greoeste Cdtre
domnitor: e Ineeputul tipdriturilor grecesti la noi.
In aceastd Incrucisare de curente si de tendinte, sd vedem ce
semnificatie are frdmAntarea culturall a epooei. Privitd unilateral,
epoca lui Matei Basarab 5i Vasile Lupu poate fi socotitd ca o binefacere: s'a desvoltat cartea romAneascd si, prin ea, constiinta limbii,
ori ca o decddere: s'a Intdrit grecismul prevestind o aloud instrdiflare a culturii noastre. Privitd In Intregimea ei, apare ca o neconr
tenitdsovdiala.' Intre 'cloud directii, aoeasta din prictna neintelegerii
a ceeace-i trebuia poporului, i, mai apoi, ca o indreptare spre
strAini, din pricina unei false conceptii despre menirea, unui conducdtor de neam.
Prin slavonism, un Neagoe Basarab 5i-a avut euprematia asupra
rAsdritului ortodox. Prin slavonism, crede cerdlalt Basarab, Matei,
cd ar putea relnvia aceastd suprematie. Vasile Lupu, dndu-si sea rag

el are In fatd un curent nou, grecismul, s'a -sprijinit pe acesta


u.rmdrirea tot a unui vis de suprematie. Matei urma
curent
oondamnat sd se prdbuseascd, Vasile Lupu lanai curent care hied
putea fi stdvilit, anAndoi neIntelegglori ai spiritului romnesc dornic

sd-si aibd insfarsit triumful Aoeasta Insemneazd cd scrisul romagdseascd expresia Inc manuscrise ori
nesc, atAt cat a putut

tipdrituri, n'a avut sprijin tocmai In conducdtorii tdrilor. Pdtrunderea


limbii romnesti, In ell-tile religioase ori de legiElatie, a venit din
www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU
necesitate, nu din constiintA. Singuri pArintii bisericii noastre au
luteles nevoile sufletesti ale poporului i, pentru. pAstrarea dreptei
credinte, i-au dat cartea, romaneascA, singura care ar fi trebuit sA
aib dreptul de-a se tipAri.
DacA si-ar fi iden.tificat aspiratiile cu acele ale vlAdicilor si ate
castorva dintre boeri care instinctiv nimeriserA calea sInAtoasA, dacA

ar fi inteles importanta momentului crucial care era domnia lor,


Matei Basarab i Vasile Lupu ar fi Insemnat In cultura romneasc5
renafterea. UrmArind scopuri imperialistic-, personale, cu toate frumoasele realizAri din vremea Mr, ei sunt aoeia care pregAtesc degfAguarea unei ambitii de suprematie in orientul ortodox, prin forme
culturale strline, i, prin aceasta, cA.derea noastrA in sclavia
grecismului.

www.dacoromanica.ro

Din Noul Testament, Alba lutta IOU.

CULTURA ROMANEASCA. PE LINIA TRADITIEI


Progresul greeismului.

Matei Basarab are soarta fericit de

a muri in scaun., pe cand Vasik Lupa,

rAsturnat din domnie, i petreoe printre strlini oei din urmd ant
de suferint si de amdrIciune. Dupd cum stabilitatea elomniei lor
a fost un sprijin pentru temeinicd activitate cultured, schimbdrile
de domnie au fost, dup ei, pricina deedderii. Dupd cdderea lui
Vastle Lupu, Insusi Varlaam. Isi kirerupe Munca si se retrage
la Secul.

Poloniei, a adus
Infrangerea lui Racoti care se visa si Rege
heepdrtarea domnilor nostri Constantin Serban si Gh. Stefan,

In a cdror dornnie s'a amestecat ambitiosul principe ardelean. Bunul

plac al Tw.-cilor, In schimbarea domnitor dela noi, e din ce In ce


mai tiranie si mai Injositor, iar armatele celor cloud tdri sunt suite
sA ja parte, ca aliate ale Turcilor, la campanii hnpetriva interesului
nostril si al crestindtgli. Gel putin dacd s'ar fi purtat ca not orueneste crestiniil Dar nu aveam. decAt Ardcia si foamebea de pe urrna
advAlirilor prddtoare ale Polonilor. In Moldova e foamete pe vremea lui Stefdnitd Lupu i cium.d sub domnia lui Dumitra.scu Canta-

cuzino. In Tara Romaneascd bntue foametea pe vremea lui Gh.


Ghica. Domnii se schimbd tot m,ai des. In curs de trei decenti,
Moldova are opt domni iar Tara Roma'neascd unsprezece, utili din
ei domnind de caste dou l trei ori. Nu e de mirare cd dupk domnia
lui Matei Basarab si Vastle Lupu ineeteazd activitatea tiparului si
luerul eArturdresc.
In schimb ereste puterea grecismului. Mihnea III e.grecizat, In
www.dacoromanica.ro

56

D. MURARASU

timpul lui nemultanfirile contra strNinilor iau forme violente. Grecii


store tara prin dregAtoriile ajunse In mAna lor i numai miscarea
revolutionarA 11 sileste pe Radu Leon O. promitA ImbunAtAtiri pe
care nu avea sd le Indeplineascl. Influenta greacA pierde din putere
pe vremea lui Antonie, dar creste din nou sub Duca VodA. si e mult
Incurajatd deSerban Cantacuzino, Intemeietor al sooalei i sustinAtor
al culturii grecesti In Tara RomAneascA. Domn Cu ambitii imperial;

Serban s'a Ingrijit a de culturA, ca una care m'Area strAlucirea

domniei. Dei familia sa Incepuse s fie cunoscutA prin alAturarea la


miscarea nationald, erban se Ingrijeste mai ales de cultura greacA,
iar scoala Infiintatd de el la Si. Saya era menitA sA cultive o alt6
culturd strAinA, dup. ce la mol abia fusese InfrAnt definitiv
slavonismul.

In
Gheorghe $tefan ajunge la domnie Insnsindu-si,
ca pe- vremuri
Moldova'Vasile Lupu, aspiratiile nationale. Urmnd aceeasi
directie ca i partidul polon din tarA, el este contra dascdlilor

greci dela Trei Erarhi, dar curand pentru a-si IntAri doinnia e
nevoit sA le confirme privilegiul si
caute sprijin tot In greet

tef an, dompii sult tot mai mari sustinAtori ai grecismului, Ilias Alexandru, tneptul lui Petra Rares, e grecizat
nici ni tie romneste. Gh. Duca se Inconjoard de greci care se
tinbogAtesc din munca poporului si stint pricina miscArii din 1672
DupA Gh.

a HAnoestilor. Dumitrascu -Cantacuzino e grec de origine, lar domnia


lui cunoaste miscAri revolutionare contra strAinilor.
AlAturi de influenta greacA, avem in Moldova si o puternicA niis-

care de simpatie pentru Polonia. Se continua de altfel o legAturA


culturald care-a fost destul de accentuatA
vremea lui Vasile
Lupu. Miron Costin i Dosoftei Mitropolitul sunt printre fruntasii
acestei direct& Roadele legAturilor culturale cu. Polonia sunt foarte
1nsemnate pentru noi, ca atat mai mult ca ct influenta polonA
ponte, pentru oarecare timp, contrabalansa influenta greacA.
Un fapt interesant e c tArile noastre devin oarecum centru/
culturii greoesti. La ManAstirea Cetdtuia de langl Iasi se tijAreso
cArti greoesti pe vremea lui Gh. Duna, donmitor care'n tinerete s'a
format In casa lui Vasile Lupa i si-a Insuit aspiratiile acestuia.
IatA cum se adreseazA lui Gh. Duca, patriarhul Ierusalimului Dositeitt, Inteo scrisoare din 1682: te-ai Incdrcat de onoare prin Infiintarea tipografiei greoesti, fiindcA .nu numai cg. ai adus la adevArata cale pe ortodocsii dintre rusi., nu numai cg. ai scApat biserica de oarecare intricri ci ai pus la indemana oricArui ortodox7
ca o luminA de evanghelidi credintA, scrierile sfintilor si ale tradir
tiunilor apostolioe strdmosesti, si ai dat o aring. neinvinsa In contra
oricArei schisme i erezii".
Grecii se socot In Moldova la ei acasA. Dotsitelu, Intr'a lucrare a
sa, mArturiseste cA, vAzAnd cum Moldovervii aveau la, Iasi tipografie

iar Grecii nu, murea de necae.

totusi, cu toat aceastA accentuare a grecismului, avem. Wt1/


Tara RomAneascA, i'll Moldova, tu ultimul sfert al veacului, o strAwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

51

lueita miscare literara i cultural a tromaneasca. Aoeasta ne arata


duhul lui Varlaam traia printre noi i ci nu putea fi stavilit
influenta lui binefacatoare pentru tin neam care tot mai mult simtea
trebuinta ca Invatatura lui Duninezeu sk-i fie lamurita to, limba
strabunilor.
Biblia din 1688.

In timpul lui Serban Cantacuzino cultura

e de forma greoeasc in scoala, dar de

forma romaneasea prin tipografie. Apar caleva carti interesante


mai cu seama., se lucreaza la aoel monument cultural care-i Biblia
din 1688.

Inc din vremea lui Duca se Moepuse traducerea din ruseste a


cartii Cheia tntelesului, a carei prefata e o dovad a patrunderii
In Tara Romaneasca a spiritului din. Moldova. Mitropolitul se adreseaza tuturor crestinilor care sant nascuti Mtru. limba noastra ruzmaneasca"

i aminteste da xnai multe ori neamul pentru a ckrui

cultivare se publica lucrare.a. Pentru imam cauta el A. Inmulteasca

talantul ce i 1-a dat Dumnezeu: cal mi-ar fi putearea prioeaperii

mele sa-1 Inmultsc Intru neamul mieu rumanesc".


In 1680, ca rod numai al domniei lui erban, apare Liturghia et/
tipicul si cu randuelile traduse in romaneste dupd un text greoesc.
Cuvantul mitropolitului Teodosie spune rdspicat ca'n biserica trebue
O. se slujeasca pe Intelesul poporului, c neamul romanesc cuprinde
si pe Moldoveni i c fata de trecut suntem inteo decadere care

trebue s ne umple de durere: Aceasta dara vazand

necum lipseaste In limba noastra de-a fi ea sa inteleaga Nairodul,


ce Inca si multi, de nu mal multi preoti si alalt cia bisericesc de a
cunoaste oranduiala i teremoniile ei cum a s sluji trebue, si, fiestocare la vremea ei, de a sa zioe si de a sa glasui, putinciosi nu sant
mal vartos aceasta i den nelnvatatura si. den n.einteleagerea
Limbii pogoara, care noua jainic si planguros lucru iaste intr'atata
micsorare i calcare rodului nostru cestui rumanesc, carele data
si elJnumarat Intre putearnicile neamuri, si intre tarii oameni se
numara, larA acuma atata de supus si de ocarit iaste, cat nice Inva.tatura, nice stiinta, nice areal, nice legi, niet nioeum obioeaiu Mtn(
tot rodul, ce sg. pomeneaste astazi ruman nu iaste, ce ca neste nemearnici i orbi Intr'un obor invartindu-se i Infasurandu-se, dela
straini si dela varvari, doara si dela vrajmasii rodului nostru, cer
sa imprumuteaza, si de carte si de limba, si de invatatura. O grea
dureroasa intanaplare". O nota adaoga: Intre Rumani ce zioem,
cuprindern a pro Moldoveni, ca. tot dintr'o fantand
Traditia
straina e insa puternica, iar Teodosie n'o poate birui. El serie
Intrebuintarea limbii aaoastre Pm e In obioeiul bisericii i cA limba
noastra e prea saraca, prea scurtr. Euanghelia din 1682 si Apostolul
din 1683, traduse din greceste, aratA continuarea opera de romanizare a serviciului religio,s.
Pregatita in timpul domniei lui erban, Biblia, In traducere

tegrala, apare In 1688, card era domn Brancoveanu.. Cum e si


drept, lucrarea a ramas legatk de nu,mele domnului care-a prega.www.dacoromanica.ro

58

D. MURARA$U

tito j care a patronat astfel unul din cele mai mari monumente
literare ramaneti. Biblia a rAmas In amintirea urmasilor, iar o

Stema lui $erban Cantacurino.

autA de ani dupa. aparitie, Ienachita. VAcArescu putea serie, flra


sa creada ca exagereaza, in prefata, gramaticii sale: podia sa zic
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

59

ca limba rumaneasc da la anul 1688 s'au inceput, macar si da era


Inoeputa da la a.nul 105 da la Hristos, adeca. ca 1583 da ani mai

lnainte, da cand s'au tlmacit in limba noastra legea veche

legea noua sau sfintele Biblii da cdtra rapaosatul Sarban Printipul


C,antacozinul eel vrednic da pomenire i da laude dome. Istoria
literara a fost mult preocupat de chestiunea traducatorului Bibliei.
S'a atribuit lui Nicolae Milescu tradu.oerea, dar s'a admis ca. aoesteia
i s'au adus prefaceri de catre oei Insarcinati de *erban ca lucrarea.
Nu i se tagadueste Stolnicului Cantacuzino partea cc ar fi avut-o la
Intocminea textului i la tiparire. Din prefata. reiese 1E10. paternitatea fratilor erban i Radu Greoeanu, pe care multi n'o mai
pun la indoiala, Cu atat mai mult ca cat acestia au fost oameni.
vatati, au cunoscut bine limba greceasc si ne-au ldsat si alte lucrari
de intenes religios si istoriografic. Plecand dela Intelepciunea cuvintelor: grading. Inchisa i fantang. peoetluita ce folos iaste dela
amandoud?", $erban Cantacuzino spune ca. s'a simtit dator sa
multeased talantul primit dela Dumnezeu. A. fost ajutat de oameni
prioeputi ca Gherman de Nisa Capadociei, verificatorul textului

oesc, si de altii ai locului nu nnhaai pedepsiti tram a noas

limba, ce si de limba elineasca avand $tiinta ca sa o talmaceasca.".


Scrisoarea lui Dositeiu patriarhul recanoaste limbii noastre dreptul
de a Si Intrebuintat In scrierile religioase si numara. Intre Romani
pe toti fratii risipiti In atatea provincii, chiar si pe cei dela Nistru.
Ideile patriarhului, atata de conforme ca o sanaloas traditie nomaneasca, par s fie sub directa influent a hivatatului Cantacuzhio
Stolnicul.

Prin faptul ca. infra In bisericile tar* Biblia devenea un mijloc


de raspandire a aceluiasi grai; prin faptul ca era tradus dupg.
text grecesc, aducea un prilej mai malt de framntare a lim.bii
noastre si de Imbogatire a expresiei literare; pria faptul ca. folosise
si traducen i de mai nainte, reprezinta un inoment dintr'o sangtoasa
si naturalg. evolutie Incetul cu metal s'a 4inut seama. de aceasta
traduoere Antim Ivireanu nu face decal sa-i reproduc din textul
ei In Psaltirea an, 1694. Limba traducerii e pling. de putero si de
claritate. Forme mai ve,chi ori regionale care ar fi Impiedecat cursul

trawl, si al Intelesului., stint lasate la o parte. &vein de multe ori


impresia cA citim o lucrare n limba noastra de azi. Monumental
aoesta din 1688 hicheie epoca de cultura a unei scurte dar manic-e
domnii, care a pregatit totodat si voevodala stralucire brancoveneasca.

Moldova adaoga, In aoest timp, culturii nationale o pagina deosebit de


pretioasa. Mitropolitul Dosoftei este un continuator al operei lui
Varlaam. Originea lid
Inca definitiv stabilita, s'ar putea IDA
sa. fie macedo-rom'ang., daca. tinem seama de unele cuvinte oii fonetisme particulare pe care le foloseste in serien. Dosoftei a avut
multa dragoste pentru carti
cronicarul Necaloe serie ca a fost
si daca Imprejurarile
unul din oei mai Invatati oameni ai vnemii
Mitropolitul Dosoftei.

www.dacoromanica.ro

D. NUR AR A$U

60

i-ar fi fost prielnioe, Moldova ar fi ajuns, prin mitaca lui pasion.ata,

la o mare Inaltime culturala. Framant'arile politice 1-au dus te


pribegie i 1-au silit sa se Inoovoaie de lips si s. ceara
ajutorul altora In tara straina. Politica lui Petriceicu a avut ca
rezultat $1. trecerea lui Dosoftei In Polonia, unde $i el, ca multi

altii, avea nadejde In ajutorul crestinilor impotriva Turcilor. Intr'o


sorisoare din 1674 adresatg spatarului Milescu, el cerca astfel ajutorul Rusilor: sAntem copies* de multimea nenurnarata. a Turcilor, cli cruzi si Ingamfati, tirani necredinciosi; sufletele itoastre
sAnt distruse, trupurile cazute cu fata la pgmant; santera ca niste oi
care le duce la taiere. Ridicati-va, fiti protectori bisericii; pentru
liberarea noastra igloria voastra venit.i de oae scapati din mhintle
furiosului Mahomed, teribilul impostor, liberati-ne". Astfel se Inchiega In Moldova atitudinea politica crestina care ne face sa hatelegem gestul de mai tArziu al lui D. Cantemir.
In. 1675 se reintoarce In Moldova si-si consacra cativa ani muncii
de reintemeiere a tipografiei care decazuse dupg.' Vasile Lupu. Intr'o

scrisoare el spune: la noi Invatatura de carte s'a pierdut si_ putini


sunt aoeia care pricep litaba cartilor". Pentru reorgartizarea
de carti, el gase$te mult sprijin In Ioachim patriarhul Moscovei.
Activitatea lui Dosoftei se Intrerupe In. 1686, and Sobieski trece
cu oasteg In Moldova i, la retragere, ja cu sila $i pe mitropolit
5i-1 Inchide Intr'un castel din Galitia. De-acum. Inainte Dosoftei,
el partizanul unei politici alaturi de crestini, va cunoaste suferinta

Impreuna cu ceilalti slujitori care Oman racla Si. Ion oel Nog,

adus si ea in Polonia. Indureratul mitropolit Isi exprima speranta


de-a se relntoaroe In. tara si de-a se Infatisa lui Dumnezeu
dorita" mitropolie a Sucevei. I-a fost dat sa moarg. printre strAini
In 1693.

Cateva serien i ale lui. Dosoftei sunt In. ruseste, traduceri


oompilatii In legatura cu chestiunile religioase care framAntau biserica ortodoxti din Rusia. Acestea nu au Insemn.atate pentru cultura romffneasca, dar ne arata cura si Dosoftei, ca a contimporanul
sat]. destarat Milescu, a putut fi folositor strainilor, prin adfinca
cunoastere a dogmelor religioase. Alte lucrari a.0 numai insernnatate culturala la noi si continua prooesul de romanizare a serviciului. Astfel sunt Aoatistul NdscAloarei de Dumnezetz i Dumnezeiasca Liturghie, carte adresata catra toata semintia romneasca",
un dar limbii romanesti". Nu numai in spirit, dar i in expresie
Dosoftel ap are astfel ca un urmas al lui Varlaam. In prefata acestei
din urma lucrAri se argu.menteaza ca liturghia trebue s fie in limba
poporului, idee rodnica pe care Dosoftei o sustine sfn alte tiparituri.
Poemul cronologic, tiparit in 1681 $i 1683, este numai o prozaicA

inirare a domnilor Moldovei, cu versuri nedibace si Incarcate cu


epitete care se repet obositor. O data Insa In istoria noastra literara este Psaltirea Zn versuri, publicata la Uniev In 1673. Dosoftei a; facut mai tutAi o traducere in proza a psahnilor si apoi

loarte cu osArdie mare"; a realizat Ia ciad ani si transpunerea


www.dacoromanica.ro

ISTORIA _LITERATURII ROMANE

61

In versuri. Lucrarea trebue pusd Im legdturd ca cultura poIond,ce


Dosoftei
autor el in.susi de versuri pOloneze
a cunoscut traducerea din 1577 a scriitorului Kochanowski. PrMt In valoarea
ei in sine, traducerea lui Dosoftei nu insemneazd prea mult, prima
Insti In cadrul istoric
locul ce-1 ocupd In miscarea noastrA
literarA, ea constitue un eveniment insemnat i prin insdsi ideea

Stema Moldavei din Pealtirea 1680.

de-a fi fbset 1:lamia. O lucrare de ,p este opt mii de versuri este ,t)

imensd mune de adaptare a limbii noastre la un fond de indis-

cutabild valoare poeticd. Au mai fost siinainte de Dosoftei chteva


mdrunte !merari de versuri_ dar aoestea singure on puteau _pregAti aparitia lucrdrii lui. Cultura in Moldova, alimentatd de legAwww.dacoromanica.ro

D. MURARA

62

turile cu Polonia, devenise o nobill traditie si numai astfel ne explicara ravna de atatia ani a lui Dosoftei.

Inca din Molitvenic mitropolitul se aratase Cu anumite particula-

ritAti in limba Introdusese In tesatura limbii, in chip prea usuratec, cavinte slavone ori grecesti, recursese prea adesea la forme de-

rivate, in fraz cuvintele urmau prea suparator topica limbii sla-

vone, folosise neologisme care vor fi surprins pe atunci: constientie,


creatura, eresa, figura, forma, presidentie. Particularitati de acestea
Psaltirea in versuri. Limba traducerii este adesea lipsita
revin

de armonie si, de multe ori, nu-si gase.$te cuvintele cele mai potrivite, lirismul cald si avantat al cantaretului care se infioara in
fata maretiei divine, se umileste in fata puterii nebiruite, se bucura
cand primeste ajutor impotriva vrajjmasilor ori chiama blestemul
asupra oelor ce-1 urgisesc. E ceva aspru, neslefuit In limba lui
Dosoftei, plina si de cuvinte provinciale care impiedeca intelesul,
ba chiar si de cuvinte care par formatii aiedibace i silnice ale
traducatorului preocupat nu atat de limpiditatea Intelesului, Cat de
satisfaoerea regulei rimei. Rima insasi le de altfel atat de saraca,

la drept vorbind e simpl asonanta: meargeleage, bunatatea.


partea, slavdzabava, armasama; unele asonante sunt de o suparatoare monotonie:
,slanta" aduce in chip inevitabil pe smallta". Cu bate acestea, cum insusi marhniseste, Dosoftei a voit sa ne dea ceva Cat

mai bun, cat mai literar: cu multa trada


si vreame indelungata, precum am putut
mai frumos, am talcuit s'am sells precum

a vrut Dumnezau, sA. poata. trage hirea o-

(
,

Dosoftei

mului catra oetitul er. Dintr"o asemenea


\ munca anevoioas au reie.sit i pagini care
si-au pastrat farmecul dealungul vremii
Psalmii 46 si 98, deveniti colinde popular;
sunt din acestea.
De cateva ori, cu toata sfortarea ceruta

de rima, Dosoftei gaseste fraza curgatoare, adevarat romneasca, asa


cum o graia poporul si cum stiusera s'o prinda. In scris Varlaam. si

Urech; In Psalmul 38, traducatoral a avut intuitia tonului adevarat si din cuvinte xasare toata nimicnicia omeneasca, privita de

cantaret cu umilinta si trista bland*: Ca lumea aoeasta-i ca o


miza mica

Omul, at de-a hirea, iaste o n.emica,

De vreame ce

Zadar sa trudeaste de zi pana'n sarA


Stransura ce strange nu
De-si agoniseaste s'aiba si pro mane,
sti cui ramine".

treace ca o umbra rara,

"Dac se compara. versurile lui,Dosoftei Cu textul in proza tradus

tot de el, se vede usor cA avera a face cu un prelucrator al materialului. Dosoftei n'a luat rumic din podoabele modelului polen,

s'a tinut de textul ortodox si pe acesta a cautat sa-1 amplilice,

dupa propria lui imaginatie. Prin amplificarile lui, Dosoftei stie si


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE


dea un mai puternic accent sentimentului2 iar uneori textul capata
expresii concrete care nu-s lipsite de semnificatie. Astfel in Psalmul

136:. acii small a plnsam, and ne adusam aminte de Sion"

se preface in versurile: Acolo sezum i plansara La voroava and


Prin Sion si pentru tara
ne stransam.
Si cu inernd amar
Plngeam. cu lacrarni herbinte". Adaosele
AducAndu-ne aminte

lui Dosoftei nu sunt numai o intarire, prin expresie concreta, a


sentimentului, ci si o lamantare romneasa a fondului, aci alatari de
Sion este amintit tara, iar la voroava an.d ne strAnsani" reda insusi
medial taranesc al sezatorilor ori al linistitelor oonvorbiri pe prispa
casei.

Dosoftei a cunoscut inteadevar medial taranesc a de aceea expresiile lui sunt uneori atat de potrivite. Ca o vrabiu.t sa mAiu

fara casa", cerbul pre dealuri preste anaguri nalte",le-au. dat


Cu veacii uric pre naosie", vierii oei grasi la lunca", zAmbrii o

pase si'n comae o aruna.", veneau In chip firesc in scrisul acestui


erarh care cunostea realitatile dela noi. Si de sigur ca Dosofbei
avea cunostinta si." de canteoele populare, cum ne arata versa' scurt
de 6, 7 a 8 silabe, i asonantele atAt de dese.
Alta valoroasa lucrare a lui Dosof bei este V ta(a i petreacersa
sfintilor, traducere facuta. pentru ea toti credinciosii s inteleaga aceste

texte de insemnatate morala. Cele patru volume ale lucrarii i-au


cerut traducatorului mult truda., mai ales In grelele imprejurari
din Moldova. ..E1 hasusi ne spune: inteatna lung vreame scriind
talmacind ate am putut birui ta aoesti veaci grei ai jarei, abia

cu malt greu ani scris a aceasta sfnta'. carte". Dosoftei s'a folosit de
sinaxarul neogrec al episcopului Margunios, de texte bizantine, de

versuri medio-bulgare, dar pentru prelucrarea unor parti a recurs


la hronografe In care se gaseau legende hagiografioe. Lucrarea
lui Dosoftei a fost cunoscuta de autorii de, mineie de mai
Astfel Radu Greceanu in 1698 pleac dela munca lui Dosoftei,
uneori reproducnd aidoma. Dupa Dosoftei, munca de traducer
a cartilor religioase, impiedecata si de pribegia in Polonia, a raanas
fAr urmare. Dosoftei, cuoernicul pastor despre care Neculoe serie
ca era blan,d ca un miel", n'a avut un continuator demn de el.
Istoriografia din Moldova este reprezentata
Miron Costin.
de Miron. Costin, eel ma de seamd cronicar
al veacului. Un tragic destin a plutit asupra fannliei lui. Taal, Ion
Costin, fost hatman in. vremea lui Miron Barnovski, a cunoscut inchisoarea turceasa. din. Constantinppol si putin a lipsit ca sa-si piarda

viata. Intorandu-se In tara, dupa scurt timp, e nevoit s piece in

pribegie ca familia sa. Au venit In s Arsit si vremuri care pareau mai


prielnioe i doi feciori ai lui Ion Costin se ridica la Inane dregatorii
ale tarii. Pe n.easteptate vine insa lovitura s'a'ngeroasa,cci Velicico,

implicat inteun complot, este ucis din portal:Ica lui C. Cantemir,


Jar fratele su. Miron, dei nevinovat, piere napastuit de acelasi domn.

In timpul pribegiei familiei sale In Polonia, Miran si-a Meat


studiile la Bar, un.de a infvatat latina. Vasile Lupu a pus capat
www.dacoromanica.ro

454

D. MURARAU

prigonirilor contra familiei Gostin t astfel Mirm a putlt gd se


Intoared in Moldova mide a ocupat dreggloril si a primit misiuni
de Incredere In vremea lui Vasile Lupa, Gheorghe Stefan, Stefdnitd
Vodg, Petrioeica i Constantin Cantemir. Simpla Insirare a altor
.domni In cursul vietii silnie zdrobite a lui Miron, ao aratd In ce
fmprejurdri grele a trdit aoela care avea sg. fie Imp mare cronicar.

Mai ou seamd misiunile pe care le-a avut in Tara Romneased


din partea lui Gheorghe Stefan si In Ardeal, ca conduedtor de
ostire, I-au fAcut pe Miron s cunoased, prin proprie experientd,
unitatea de neam a RomAnilor. De asemenea vederea picioarelor
podnlui lui Traian la Turnu Severin, In 1662, In timpul expeditiei
contra Uivarului, a lgsat o impresie putemied aoeluia care Intr'o
zi avea s vorbeascd cu mandrie despre originea latind a neamului.
Intr'o misiune ce i se Ineredinteazd pe rang vivir, are prilejul s.-si
arate patriotismul lui sinoer i Intelept. Legg.turile cu cultura polong fac din el un sol al intereselor Moldovei pe 'Aug tara vecind.

E de amintit c Miran e atg.t de prudent, hick, dei multi se asteptau la and atitudine, el sfdtueste pe Petriceieu sk nu treaed
de partea Poloniei. Domnul nu ascultd sfatul, egzu din eaun a,

cAnd veni cu armata polond, Insdsi situatia lui Miran fu zdruncinatA.


A fost Iuat de armatd i dus In Polonia unae s'a Inchinat unei fru-

moase munci intelectuale si a seris importante lucrdri In lirnba

polond. S'a Intors In tara pe vremea lui C. Cantemir, a tr`arit eativa

ani cinstit de toti pentru cultura si intelepciunea lui, Vaud cand,

In urma intrig,ilor unei familii rivale, a venit nenorocirea din 1691.


Miren Costin a Post unul din oei mai Invdtati oameni ai vreniii.
El Insusi aminteste In predoslovia la De ileamul Moldovenilor cat
de mult i-au pldeut studiile i cu.m, si la vrstg. Inaintatd, Isi gdsea
multumire In ele. Mai mull deeht atat, tot In aoeastd predoslovie,
Miron. Costin, stdpanit de sentimentul durabilitdtii neamului, uneazd
urmasilor de peste veacuri Imprejurdrile prielnioe oetitului
invAtdturii. Avnd aoeastd Indscutd Inclinare pentru munca intelectuald, era de asteptat ea Miron Costin sd n.e dea luerdri despre
trecutul nostru. Intr'adevdr el are Ian plan mdret, zdei vrea sd serie

cronica Oril dela origine si pg.nd In vremea lui. N'a putut sd ne


dea o asemenea lucrare croniearul care fdoea mdrturia: ,,Ce sosirg

asupra nOastrd cumplite aoeste vremi de aemu de nu stn de


scrrisori, ce de- grije i suspinuri". Omul care a cunoscut atate,a
nenorociri a rdzboaie cu. sorti Indoelnici, atglea pribegii pentru
familia lui si a altora, trebuia s ajung la fatalismul pe care-a
exprimd cu cuvintele lui Herodot: iard nu sunt vremile sub crma
ci bietul om sub vremi".
Letopiseful Tdrii Moldovei dela Aren Vodel tricoace, de unde
este piircisit de Ureche vornicul de Tara de gios cuprinde epoca
dela Aren Vodd pang. la Dabija Vodd (1595-1661). 0 parte din
evenimentele despre care se vorbeste, erau cunoscute cxonicarului,
odd insusi luase parte la ele. Pentru oelelalte, Miran Costin. se servete de diferite isvoare externe si interne. Cultura cdpdtata In Powww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

65

Ionia 11 indrepta, in mod firesc, spre istoriografia acestei tad si astfel


ce! mai Insemnat isvor al cronicarului nostru este Chronioa gestorum
in Europa singulariorum a tut Piasecki Miran nu e Ina un. traducator ori un compilator, el onumai se informeaz asupra faptelor.

Alte date yiui din lucrari ale lui Iarosz Otwinowski si Samuel
Eveninaentele au rasunet In mineral lui Miro Costin. Sent-

Twardowski.

mente si atitudini se Insotesc Cu insusirea de-a gasi o fericita expresie literarA, pentru a face din lucrare ceva original. Fa.ptele sunt
impresion.ant i totusi sobru patrestite, portretele morale ale person.agiilor apar cm energice linii caracteristice. Astfel tree pe dina-

intea noastra rand pe rand Stefan Toma, domnul crunt si azbunator fall de boeri, dar familiar cu tiganul calan gata sA faa

glume cinioe, Doamna lui Ieremia Injosita de pagani, Alexandru,


fiul lui Radu, care asa de usor Il jertfeste pe grecul Batiste, sprijinul lui eel mai apropiat, Vasile Lupu. pe

.care cronicarul 1-a luteles In a lui hire Inalta


imparateasca mai mutt dealt domneasce,

In gustul pentru podoaba i stralucire, dar

ambitia care avea sa-1 aduca la prabusire.


Descrierea caderii lui Vasile Lupa e facuta cu
imagini in adevar clasioe, iar caracterizarea

lui Matei Basarab si a lui Mihnea Voda eel


buiguitor In ganduri" e foarte concisa.
Cronicarul are grija sa ne dea adevarul
.asupra faptelor i sa fie fara. partinire, aeeasta insa. nu I 1mph:decd. sa se stravad din

text cu anumite trasaturi ale lui. El crede


domnie ca institutie de drept divin si de aceea-i cuprins de revolta and domnul e ucis,
M iron Costin
fie si Gaud se numeste Gaspar Graliani. Totusi reflecteaza asupra institutiei i arata
un domn are si el da-

toril pe care trebue sa le Indeplineasca. Domnul, scale Miran, trebue

sa se faa ascultat din dragoste, nu din frica: frica face uriciune,


urIciunea, cat de tarziu, tot isbuoneste". Gandindu-se la domnii care
sarAcisera taro, prin lacomia si desfranarea lor, Miron serie randuii
pline de durere. Nu-1 trece cu vederea pe Alexandra Ilias care a
avut o domnie slaba. i cu purtatul trebilor peste obleeiurile tart.'"
nici pe Radu Vaal eel Mare, pentruca cheltuia peste putintele
Domnul este sa se poarte cum birueste venitul tArii". Miren
Gostin a vazut atatea nenorociri abdtandu-se asupra trii, familiei,
prietenilor, si de aceea a ajuns la o filosofie phial de resemnare
In legatura cu soarta a totputernica fatl de care omul, fiinta slaba
mIrginita, nu poate decal sti. se pleoe. Caderea lui Mihdi Viteazul

si a lui Vasile Lupu It duce spre astfel de ganduri: Iara roata


lumii nu-i asa cum. gandeste omul; ce In cursul salt se intoarce".
La aceasta -atitudine se adauga.o con.ceptie teologica potrivit careia

faptele omenesti sunt condusde puterea divina, spre un. scop pe


5

www.dacoromanica.ro

66

D. MURARASU

care ea singura 11 cunoaste. Este de mare interes faptul c Ina


de pe la sfarsitul veacului al XVII-lea a Inoeputul oelui urmator,
avem i o versiune latina a cronicei lui Costin, facuta de un moldovean cu aleas. cultura. Numai lu vremea apropiata de nol s'a
putut tipari i eeasta lucrare.
De noczmul Moldooenilor din ce (arei au esit streimosii lor e
desigur luerarea la care face aluzie Miron Costin In predoslovia
la Letopisq, menita sa fie Inceputul marei opere planuite. Isvorul
principal este Origines et ocoasus Transsyluanorum a sasului Toppeltin, scriere din care i traduce o parte sub titlul lstoria de creiiia
ungureascii, de cdnd si cum au cdzut pre midnile Turcilor, dar
Miron Costin ja informalii si din lucrari polone cu reputatie pe
atunci. In ce priveste razboaele lui Traian i cuoerirea Daciei, lucrarea are untie greseli, dar In schimb e bogata In idei, plina de
caldura polemiea i interesanta din punct de vedere literar.
Capitole speciale trateaza despre Italia, Imparatia Ramului, Traian, cetatile dela noi, numele neamului i portal lui. Capitolul dela

sfarsit trebuia sa desvolte problema religiei neamului, dar nu ni


fost scris.
s'a pastrat: poate c nici
Lucrarea pare sa fi pornit dela gandul lui Miron Costin de-a
spulbera afirmatiile lui Simion Dascalul i Misail Calugarul, In
legatura cu origin.ea noastig. Fireste, cronicarul nostru e cuprins
de indignare and afla de ocarile aduse unui neam a carui origine latina este pentru el ceva indiscutabil, dar Indignarea 11 duce
la formularea unui principiu. general In legatin ca adevg.rul pe

care trebue sa-1 cuprinda o scriere menita s transmita faptele


de-alungul vremii. Principiul adevarului se Insoteste cu adanc cre-

dinta religioasa. De aceste basne s. dea sama ei si. de aceasta

ocara. Nu este saga a scrie ocara vecinica unui neam, ca serisoarea


este un lucru vecinic, Cand ocarasc Intr'o zi pe cineva, este greu
a rAbda, dara In veci. Eu voiu da sama de ale raele cate scriu"..
De neamul Moldovenilor este In aoelasi timp mijloc de exaltare
a man.driei de origine. Cu staruinta, ere cronicaral sIt lasNm la o
parte basnele si tot ce spun cei rataciti, i sIt creclem cIt vlah
Insemneaza italian i rAralean. Cu mandrie, arata el cat de largi
au fost hotarele Imparatiei romane, neasemuita cu n/ciana In ,m6.retie. La con.vingerea cIt suntem de origine latina, Miran. Costin

a ajuns, ca i Ureche, prin compararea limbii noastre cu aosea


latina, dar probabil si pe alte cal, prin lucrari ale umanismului

ltalian care-au pAtruns pana In. ooalele polo-ne.


Mixon. Costin este eonstient si de unitatea neamului. Pentru el,
locuitorii din Moldova, -Tara Romaneasca, Ardeal surit toll urmasi
ai Randenilor descalecati de Traian. Din marea familie romaneasca
fac parte si Aromanii, i ei urma.si ai colonizarii romane. O dovada
a unitalii noastre ea neam este 1nsusi numele pe care-1 pintail/.
Predoslavia la De .neamul Moldouenilor e strabatuta de calda
emolie Prin fraza In ritm iaci solemn, lad impresionant de avantat
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

67

ori de vehement, aceast predoslovie este tot ce-a scris mai ar-

tistic cronicarul nostru.


Din paginile batrAne apare un suflet care line la neam, dupa cum
tine $i 1a trecut. Inoirile pe care le vedea introduse la curtea Unora
din dom.ni, 11 tulburau. Formele trecutului, menite s. dispara, le
urmarea cu parerea lui de rau Cu asemenea stare sufleteasc vorbege el i de vremile apuse and opinca era de inste la Rmleni

si de vitelie port". Prin ideile lui si prin forma literard mai middioasa dupa continut, Miron Costin reprezinta un progres f ap. de
Ureche. Obiceiurile veacului If au Ingduit ca o asemenea opera
istorica sa fie tiparita. Idei care arat o Inaltd constiinta individuala, s'ar fi raspAndit i ar fi creat o atmosferd din care insusi
spiritul public ar fi esit cu largi orizontu.ri De pe acum poate
ar fi devenit forte Inoitoare.
Cu sufletul 1m Inclinat spre meditare ori stapnit de puternice
sentimente, cu expresia lui literard de attea ori fericitd, ar fi
fost de mirare ea Miron Gostin sa nu se fi Incercat si In lucrarl
versificate. Avem dela el Stihuri de desedlecatul drii Afoldovei,
cateva alte stihuri traduse dupa o epistola din Ovid, versuri In
sfarsit despre originea noastra, publicate In Psaltirea din 1673 a
lui Dosoftei. Toate acestea sunt ins prea greoaie, prea apropiate
de o proza adesea foarte nedibaciu ritmatd. Dela Mirou Costin.
avera Insa si un poem, Viara lumii, In care autorul desvolt run
motiv care-a inspirat pe multi scriitori religiosi i profard, acel al
desartaciunii lucrurilor omenesti. Se g'sesc In. poemul lui Costin
versuri care amintesc ceva din Horatiu 5i Ovid, dar si lin scrierile
religioase. Viata comparala cu. o ata subtire, este un motiv care a
prdruns, poate prin Costin, si In folclorul nostru, cum se vede
din booetul pomenit de D. Cantemir In Descrierea, Moldovei.
In poemul sau, dupd ce desvoltd ideea cit toate de pe lame trec
se prabusesc, nu numai cele savarsite de oameni, dar $1 ecru]
Insusi minunata zidire", soarele si. luna lu.mini de aur", Miron
Costin arata et singur Dumnezeu e ve$ni.c. Desertaciunea
omenesti li apare si sub forma atAtor stapnitori ai lumii, tare
toti si-au dat tributul lor mortii. Cele mai multe din versuri sunt
gresite ea ritm si. rima, vocabularul este adeseori vulgar. Sunt

Inst si ateva versuri care surprind prin sprinteneala lor: Tree

zile, tree ca umbra, ca umbra de vara", Spuma marii si norii sub


nume miuitoriu?" InCe-i In lume sa
ceriu trecatoriu
tocmai ca i Dosoftei, Miron Costlier a avut cunostinte de versificatid. In introducerea la Viata lumii, el vorbeste de stihuri, rima,
mdsura, elidarea unei vocale. De ad i aflara. ea Miron Costin $tia
de Homer $i Virgil, de imnografi blzantini ea Damaschin, Cosma
$i Andrei dela Crit. Tot de ad, vedem i increderea pe care Miron

Gostin o are in limba noastra si In Invatatura: Nu O. poftese

vreo lauda dintr'aceasta putina osten.eala, ci mai malt sa se vada,


cit poate si In limba noastrit a fi acest fealiu de scrisoare, ce se
eheama stihuri. i nu numai aceasta, ci si alte dascalii i Invita.www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

68

turi ar putea fi pe limba rum'aneascg., de afar fi covrsit vacul nostru


oel de acum de Imari gmeutali i A. fie si spre Invdtaturile scripture];
mai plecatA a locuitorilor tarii noastre voie".
Miron. Gostin a scris i doug lucran i In limba polong. lina e

In proza, Cranica (drii Moldovei i a Munteniei, In legatura cu


istoria, geografia, etnografia i limba rilor romnesti. Problema
originei noastre latine II preocupg. si. ad pe cronicar, argumental
oel niai puternic fiind pm:aril el limba pe care o vorbim.
Cealalt. lucrare e In versuri, lstorie En versuri polone despre
tlifoldova i Tam Romdnaused. In general are acelasi cuprius ca
scrierea In. proza, dar se da atente mai malt lucrurilor care
pot avea valoare literara. Opera Inoepe in ton de epopee, figurile
de stil hisesi ne arata ea. autonil a fost sub Oiffluenta marilor

In literatura pokin a vremii, Miran Gostin gasea de asemenea


poeme istorice in versuri, exempla si hidennn totodat pentru eL
acest poem, Miron Costin vorbeste despre originea noastrg
despre unitatea neamului. Tirana din Moldova, In vremea cAtor-

va domni, Ii smulge autorului puternice versuri de vestejire. Predileclia pentru legende care doll colorit povestirii, apare pretutindeni. Tinsusirile descriptive nu lipsesc, mai ales In pagina care
aratg. frumusetile Moldovei, asa cum se desvalue ochiului descali-

catorilor ajunsi pe ccyama muntilor. E ad o viziune descriptiv

pe care, In literatura noastra, numai Eminescu o mai are In Musatin


i Codrul. j aoeste lucrdri In limba polon au pentru. noi Insemnatate. Prin ele, Miron, Gastin informa pe straini despre istoria
neamului nostru i Indeplinea rolul de mai tarziu al lui D. Cantemir.
CulturA aleasa, cldurd i convingere In sustinerea ideilor, mlauirea
unei limbi bogate i expresive, o yield hichinat.1 studiului si tre-

burilor Irti, curmat silnic printr'o crim pe care nu si-a iertat-o


niciodat autorul moral, toate acestea au contribuit ca sa fach din
Miron. Gostin una din cele mai nobile figuri ale istoriei noastre

culturale.
Nicolac Milestu.

Moldova dinspre sfrsitul veacului al XVII-

lea arata, din panet de vedere cultural, o


Intrepatrundere de diferite curente. Influenta polon a fructificat
mintea lui Dosoftei si a lui Mixon Costin. Idealul de reuastere
ortodoxd, fixat la Chiev de Petra Movila, si-a rasfrnt lumina. In
Moldova lui Varlaarn si, mostenit de erarhii lela Mosoova, gaseste,

dupg doug decenii, druin spre sufletul lui Dosoftei Inoitorul die
cultura. Nevoia de a se da poporului carte religioasa In limba lui,
face ca am.Andou curentele, si cel polen i eel rusesc, sa fie pfinse

In matca intereselor nationale Pri cultura de baza dela. Trei Erarhi,


pe care se suprapune aceea de forma greaca dela Constantmopol,
dar hitrueltva i una de forma latina, se pregaleste sufletul Jui Nicolae Milescu. A.cesta e una da celi6 mai curioase aparitii din tre-

cutul nostril cultural. Pribeag plecat din Moldova In alte tari, cu


o activitate alai de variata i uncen in. serviciu oomandat, el pstreaza totusi uncle adanci sentimente i arat uncle idei care ne fac
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

69

sg. vedem i In acest Invdtat desrAddcinat de rosturi/e i frAmAn-

tArile neamului, un om. care nu si-a nitat orig,inea g care, orictit


de departe a rAtAcit, a voit sd ting. tot de noi.
Ngscut pe la 1636 dinteo familie boereascA, Milescu, potrivit
Cu Imprejurdrile vremii, si-a inceput InvdtAbura la Trei Erarhi.
N'a rgmas mult timp In. Moldova si a plecat la Constantindpol,
uncle sooala patriarhiei era renumit pila profesorii ei pregglitii
la universitgile occidentale dela Roma, Venetia, Padova. Aci
vatd el prin ard 1645-1650 i apoi se reIntoarce In Moldova
II intereseazd diferite lucruri din trecutul nostru, cci cerceteazA
documente vechi i, pe la 1655, scrie despre icoana miraculoasg
dela "MAnAstirea Neamt. In Moldova e bine vAzut, se bucur de
multA chiste, i se dau dregtorii (testa de Insouinabe pe lAngg
vremelnicii dommi ai epocel, dar neastampArul din firea lui e mai
puternic. CAldtoreste prin tg.ri strdine, ajunge la Berlin.ul de pe
vremuri, se'ndreaptd spre Stettin-unde ggseste pe fostul domn Gheorghe Stefan, stg. In preajma aeestuia si-i td1mAceste In limba strg.moseascd uncle ruggeiuni., vrea sd-i fie de folos i dildtoreste la
Stochholra si Paris, ducAnd scrisori care-au rdinas fgr de urm.are
practicA, i a.poi se reIntoarce In Moldova. InAscutul spirit de aven-

turA 11 va fi Indreptat un moment cu gAndul spre tronul [Aril?


Faptul e c bAnuit de trAdare, i se aplied ciunthsea infamantA
de-acum inainte, Milescu trebue s piece i sd-si Inceapd din non

viata lui rAtAcitoare. Ajunge la Constantinopol pe carell cunoscuse


altAdatd, si mide eel ce conducea miscarea religioasd a elenismului
era Dosoftei patriarhul. LegAturile de priebenie trezesc In. acr..sta
speranta cd si a gAsit agentul inteligent i. cult al unui ideal scump
Grecilor, i astfel, cu scrisori\dela patrialrh, Milescu se'ndreaptA
spre Mosoova, unde se pune in serviciul land:tit In 1675, conduce

o ambasadd In China iar la inapoiere, dupd uniie necazuri i Invinuiri de care a scgpat, odatd Cu vertirea la donmie a lui Petru
eel Mare, Milescu ajunge din nou In favoare. Pentru. aoeasta insg

a trebuit sg.-1 desaindgeascd pe Dosoftei a, din agent al elenismului


cu pretentie de suprematie, treeAnd de partea curentului non, sd fie
con.silierul tarului deschizAtor de epoc aloud si sub influenta unei
culturi apusene de bazg. latin. Milescu. mi si-a uitat bask In. aceit
rAstimp, legAturile cu neamul. Serban Cantacuzinci, din. ordinal cgruia

se tradusese Biblia, era un conVins partizan al politioei alAturi de


crestini. Iu 16e, domnul =Mean ajunge la intelegere i ca taru)
Rusiei dela care primeste'promisiuni de ajutoare, pentru a scApa
de sub jugul turcesc. Petriceicu. din Moldova a 'fost de asemeni nu
prieten al crestinilor vecini, aliat al Polonilor mai Intai, credinctos
supus tarului mai apoi. In. aceste Imprejurdri atAt de nesi,Pure
pentru viata principatelor romAnesti, Milescu a fost interpretul pe
lAngd curta ruse,ascd at sentimentelor celor dei domni. Un. titlu
de cinste pentru el este si faptul c.g. a rAmas In legturd cu. mitropolitul Dosofbei i, prin mijlocirea pe lAngg. patriarhul Mosrovei,
a adus servicli culturale tdrii de origine
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

70

LucrArile lui Milescu sunt In cea mai mare parte o urmare a

ocupatiilor i misiunilor pe cale le-a avut. Era inzestrat ca toate


insusirile neoesare ca s scrie despre trecutul tArilor noastre,

dar viata neastmpAratA nu i-a IngAduit aoeasta. Ce ar fi putut el


sA insemneze pentru cultura noastrA ne-o arat faptul cl, din greoeste prin 1661-1664, a tradus Biblia
a Inlesnit astfel aparitia
lucrArii prin care a rAm_as in literaturA numele fratilor Greoeanu..
Alte lucrAri ale lui In romAneste swift de 04c.A. valoare. Cateva
serien i didactioe, cu titlu pompos, publicate in ruseste, sunt fArA
InsemnAtate pentru cultura noastrd.
Numele lui Milescu a ajuns c-nnosout in Europa prin dou lucrAri.
indemnul marchizului Arnauld de Pomponne pe care
l-a cunoscut la Stochhohn, a scris el Enchiridion sive Stella orientalis occidentali splendens in care, tratAnd despre dogma -transsubstantierii Domnului, d jansenistilor dela Port-Royal argumente
In lupta contra reformatilor. Cealaltd lucrare e In legAturl cu misiunea pe care-a avut,o In China din partea tarului Rnsiei. Trebuind sA aduc guvernului rus informalii militare, geogafioe
mai ales eoonomioe despre regiuni pe care nu le cunostea, Milescu
a cAutat sA.-si comPleteze prin cArti informatiile pe cane in parte
numai putea sA le aib6 prin proprie experientA. El ne-a lAsat o
lucrare din care cunoastem cAlItoria prin Siberia pAnA la frontiera
Chinei, misiunea cu diferitele ei peripetii In China, inapoierea spre
cas a descrierea fluviului Amur. Descriind China, Milescu a 'Mat
aproape Intregul material din Atlasul Chinei scris de lezultul Martini.

Doar introducerea, cloud capitole intregi a fragmente din ateva


alte capitole pot fi socotite ca In adevAr ale lui Milescu Pentru
tegAtura lui sufleteascA ca tara de origine, amintim c la granita
Chinei chiar, el isi adu.oe aminte de frwmusetea Moldovei.

Povestirea drumului prin Siberia pAnA la granita Chinei, Q avem


In romAneste in traduoerea dupA textul greoesc al lui Hrisant Notara.
Jurnalul aoesta nu are propria zis valoare literarA. E o notare precis5
a folositoare, din putn.ct de vedere geografic i economic, despre
sate insule, pAduri M.A. de margini, fluvii, ghetari ca inruntii. CAlAtoral curios nu uitA sA insemn.eze cunt se face pe,scuitul, cura se

trage vasul cu otgoanele, eat de furtunoasA este Marea Baical. Interesul geografic si economic se intregeste cu eel etnografic, cAci
aflAm caracterstico ale felului de trai,
dansurilor sacre
FArA. ndoial, partea cea mai atrAgAtoare a intregii lucrAri e
aosea in care ni se aratA drumul spre Peking, intlnirea cu autoritAtile chineze, tot protocolul Mtrevederii cu Impdratui Chinei. Lu.crurile atAt de deosebite de cele din Europa, grAdiniile palatului,
luxul coplesitor, scArile i podetele de marinurA fao o impresie
deosebitA si indeamnA mintea spre colindare pe tArAinul fantastioului. Printre
Milescu noteazA
lucruri de interes ecodescrieri'
nomic si militar,
pentru. guvernul de care era trirnis In aoeste
depArtate regiuni.

Descrierea fluviului Annu- cuprinde si ea lucruri interesante.


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

71

AflAm mArimea deosebitl a fluviului, isvoarele lui, raurile are-si


varsA apa In el dup. treoerea prin muntii stncosi si acoperiti de
plduri, navigatia greoaie, de zile Intregi, pan6. sI ajungi la un fort
chinez. Datele curioase despre casele de lemn, Imbr5amintea din
piei de peste, circulatia cu ajutorul caioelor cane abia pot strnate
trestiisul, ghetarii dela gura Lenei i stnicile de care se sfarm5
cerAbille, retin pe huna dreptate intenesul oetitorului.
Pria inteligenta-i dornicd de cunestinte, Milescu ar fi putut fi
im hisemnat reprezentant al eruditiei moldovene. NeastmjArul l-a
purtat pe meleaguri IndepArtate i l-a implicat In situatii cane nu
Intotdeatma au avut rezultat fericit pentru el, si astfel insusiri reale

nu ale-au folosit Indeajuns, ci s'au risipit In lucrAri f5r.l. de legaturA


cu cultura Moldovel. ReprezintA Grimm o mare energie romkneascii.

www.dacoromanica.ro

Din Octoihul de la 17N

MISCAREA CULTURALA. IN VREMEA LUI


BRANCOVEANU.

Caren-We care

In istoria culturii noastre, domnia lui

influenteazi cultura.

BrAneoveanu a rgmas Invg.luitA intr'un

Iamb de exceptionalg. stralucire In ge-

neral, se crede cg, mai mult ea oricare altul, BrAncoveanu, prin

gustul lui pentru. frumos i pi-in mijloacele largi puse la 'indentAna


tipografiilor, reprezintA pohtiea culturall voevoda1g. ajuns la apogeul, ei. BrAncoveanu e de fapt un continuator al lui Vasile Lup-u,
ca un orizont desigur mai Indus decal al inaintasului. Cat priveste
scoalk serieri religioase, istoriografie, directii
formele de culturg.
epoca Ali Brancoveanu Ii are pregAtirea in domnia
eulturale
de Ina" inainte a lui Serban Cantaeuzino.
Dup cum In Moldova viata intelectuala a castigat 'de pe tu-ma
legAturilor cu Polonia, in! Tara RomAneascg. din ameasi vreme cultura se imbogteste prin cele doug. curente cane mai cu. seamg.
intipArese Inrdurirea: cel italian si eel grec.
Relatiile ca orasele italiene la au inceputul ca veacuri inainte,
dar cultura italian" ajunge roditoare pentru noi si-i cunoseutd di-

rect de ai nostri numai mai de curand. Pe pnii RomAni Ii dusese

spiritul de aventu.rA si pe la curli italiene ori alte curti strane

In cursul veaeului al XVI-lea si al XVII-lea, dar numai In vrem.ea


lui Serban Cantaeuzino afl6m din aceia care se indreaptg. spre Bans!,
pentru ca acolo sg.-si lac pregatirea lo r inteleetualk. Insusi fratele
domnului, Stolnieul Cantacuzino, s'a format la universitatea. din Pa-

dova si a indeminat pe diferiti tineri sA se 1ndrepte spine soolile

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

73

lidducanu, fiul Stolnioului, se bucurg. si el de acest curent


nou ta cultura noastal d urmbazd edile strdbdtute de tatgl sg.u.
Brancoveanu, ajungand la domnie O. 1688, intdreste si in ak
chip legAturile Cu Italia. La curtea lui se adund i Italieni de care
domnul se serveste potrivit cu pregglirea ley. Secretarul de limbi
occidentale al sdu este italianul Antotn Maria del Chiaro, autor al
unei lucrdri Istoria delle zrboderne rivpluzioni della Valachia, pretioasg. pentru informatia despre ,tard, obiceiuri, religie si despre
domxdi pe care i-a cunoscut de aproape aoest strgin care nu odatg
este pdrtinitor.
Acura ajung la noi calendare italiene dup care se alcdtuesc oele
romanesti. Din acele foglietti novelli" rdspandibe In Italia, bogate
ta prezioeri astrologice in legg.turd mai ales cu evenimentele politice ale vremii, ni. s'au pdstrat traduceri dintre anti 1693-1707.
Tot M. timpul domniei lui Brancoveanu, se rdspandise la noi, prin
intermediare grecesti care plecau dela versiuni italiene, luergri celebre ca Alexa,ndria, Floarea darzzirilar i Pilde filosofesti.

Arhitectura, In progres Inc de pe timpul lui Serban Canta-

cuzino, ajunge la mare inflorire pe vremea tut Br.ancoveanu. Stilul


bran.00venesc al palatelor, grAdinilor, bisericile se resimt si de in.fluenta artei italiene. Cu burse din partea domnului, Invatd la Venetia si tined greci care vor avea rol 4i invAtdmantul nostru
Mult mai puternic este bis curentul greoesc. Scoala intemeiatg
de catre Sterban Cantacuzino, la SI. Saya, 'tnsemneazd inceputul epocei

de glorie a grecismului ridicat pe ruina, ,acum completd, a slavonismului. Constantin. Stallionl a vat sd facg. dint aceastd woad nu
fe! de Academie greceascd, avand ca model universitatea eunoscatg

de el la Padova. BrAncoveanu reorganizeazk aceastd institutie de


culturg. strdind. Director al ei este numit Sevastos Chimenitul, in-

vdtat dasal cu studii de perfectionare in Italia si autor al unor

lucrAri care s'au tipdrit la Snagov 5i Bucuresti, Greci cu frumoasg


pregAtire funclioneazd la aceastd scoald ea profesori Curentul grec

este intdrit 5i prin faptul el dferii conducdtori ai bisericii grecesti ti gdsesc o bund primire la curtea domnuIui tkrii. Dosoftei,
patriarhuI Ierusalimului, 15i exercit la noi in tard activitatea lui
religioasg. i culturald.

In aoeste imprejurgri atat, de prielnice gre,cismului, apar flumeroase e1r In limba greacd, toate legate de dorroia lui 13ranooveanu, edd In timpul domniilor de mai nainte, spre deosebire de
ce se petrecuse In. Moldova de dupg. Vasile Lupa, in Tara RomaxeascA nu se publicase nici o carte greceascd. Apar abtun
rite luerdri dogmatioe ori de oomentarii religioase. Eortologiul luti
Sevastos Chimenitul e tipdrit la 1701 de Antra Ivireanu care face

mdrturia: Deci eu, fiindc nu am altd putere spre ajutorul


aproapelui decgt ocupatiunea fipografiei, n'am lipsit si nu voiu

lipsi vreodatd ea sk folosesc, dupd putinta mea, pe fratii. In Christos


ai mei, tipdrind deosebite cdrti de sufLet folositoare i mAntuitoare"
La Sn.agov ori la Bucure,sti, apar acum tu greoeste cdrti care mai
www.dacoromanica.ro

74

D. MURARA$U

nainte se tipdriserg. la noi In slavoneste. In aceastd directie munca


lui Antim Ivireanu este foarte rodnicd. Elocventa religioas de limbg
greacd este Infloritoare, printre autori numdrandu-se i doi Iii ai

lui Brncoveanu. Se public diferite cdrti privitoare la servicial


biserioesc in general ori la anumite sdrbdtori.
Din. tipografiile tdrii ies a.cum. lucrdri. In greoeste ,si. de alt ca-

racter deck ce! religios. In epoca aoeasta In care-s cunoscuti la


noi Pitagora, Platon i Epictet, se tipgreste Plutarch, Paralele gre-

cefti qi Tomane, tradus In greaca modernd de unul din fiii lui Brdncoveanu. In scrisoarea lui cdtre Doran, traducgtorul cthii Maxime

filosofice, scrie cd acesta este cel mai zelos sprijinitor al fwd.tAturii greoest i binefdcdtorul cel mai uraan at Grecilor".

Ddrnicia lui Brgncoveana cuprinde si pe crestinii de altd limbg


cleat greaca. La Bucuresti vine pentru a primi ajutoare patriarhul
Atanasie IV Dabbas. Insusi Antira Ivireanu taie In lemn 'Herne
arabe cu ajutorul cdrora se tipdresc diferite eri. Tipografia aceasta de origine romneascd si-a continuat opera de Inviorare a cal-

turii crestine la Alep, lar ce rdmdsese din ea netransportat in


acest IndepArtat oras, este reorganizat i serveste la tipdrirea la
noi a ciltorva cdrti. arabe. Cu sprijinul lui Brncoveanu, apar la

Tiflis In liraba georgiand Evanghelia Liturghierul.


In. vremea aceasta se incearcd, ar de rezultat, i ceva pentru
cultura slavond. In 1697 apare la Snagov, prin. hdrnida 1ui Antim,
Grarnatica slavoneascer. Pentru evolutia ideii de limbd 'nalional la
noi, este interesant prefata lui Aintim., cdci socoate ca limbg. strdind

tocmai slavona care tronase veacuri Intregi ca presfigiu de limbg


sfitntd In biserici si canoelarii. Totusi traditia slujbei In limbd slavong. stdrue 1ncg. In mirttea lui AntKrn, si de aci vine Inderan.ul

lid la Invdtarea si Intrebuintarea ei: Sd fie ridicatg. In slav si


admiratie strdludtoare, spre exacta intrebuintane a [ncastrg.".

Cu tot sprijinul dat crii grecesti


cri de altd limbd de cdtre Brancoveanu, care, vedea In activitatea lui o misiune ce depdsea granitele
stramte ale tdrii, cartea romdneascd Isi continua desvoltarea. Prin
hrnicia mitropolitilor i episcopilor se tipgresc numeroase cArti
in limb strlind dar cu explicatii romnesti, oil In Intregime In
Progresul edrtii romtineti.

limba noastrA. Pentru noi, aceastd activitate face adevdratd strdlucire


culturald a vremii.
Cteva centre tipogrifice se ridicd la mare badltime prin en.tusiasmul conducAtorilor bisericii. Mitropolitul Teodosle a Incurajat
lipdriturile vremii; Antim. Ivireanu si-a ddruit nunca la Snagov,
Ramnic si Bucuresti; episcopii Mitrofan si Damaschin au fdcut
din Buzdu un focar cultural. Lucrdrile religioase care-au apdrut,
sunt numeroase si variate Limba romnd 1st urmeazd stdruitor 01trunderea In serviciul religios, iar prefetele cdrtilor exprim ideile
care Insufletesc epoca.
Anul 1691 aduce apaiitia lucrdrii Mdrgdiitare'de Sf. Mau Gard
de Aur, In traducerea frumoas a fratilor Serban si Rada Greoeanu,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

75

E Inc un prilej de pregAtire a limbii pentru. redarea frumusetilor


literare din originalul greoesc. In. acelasi an. apare In traducerea lui
Radu Greoeanu Pravoslaunica meirturisire. Scopul lucrArii, ne apune

traducdtorul inteo limb plinA de vlagd, este de-a intlri neamul


In credinta strAmoseasc5: s5. cunoascg. aiave spasenia sa
vazt tatanile in care vartos i apAn sl tape", Euanghelia grecoroman5 din 1693 arata un progres din pun.ct de vedere technic,
cAci cuprinde ornamente O. fronlispicii de mult gust artistic. Traducerea, stihurile la stem5 i prefata Inteo limbli inflorit se datoresc lui erban Greceanu. Lucrarea s'a pus In tablele sfantului
tipar" din porunca domnului, spre a fi imp5rtit drept credinciosilor In dar. Prin porunca lui Antim lese de sub tease Psaltirea
din 1694, urmand textul Bibliei din 1688, lar in 1697 Evanghelia.
In 1698 literatura bisericeasc se imboggeste milt prin. Mindul

tipArit de Mitrofan. In prefatA, mitropolitul Teodosie arat5 cg. limba


slavon5 nu era inteleas5 de preoti si de aceea se produoeau neorandueli In serviciu. Traducerea vietii sfintlior, du.pl text greoesc, este
opera harnicului i invAtatului Radu Greceanu, care-a aunoseut

traduoerea lui Dosoftei si a urmat-o In unele locuri. Traducerea


este insemnat5 i pentru desvoltarea limbli noastre, cIci apare aci
grija lui Greoeanu de a serie spre a fi inteles de multime: eu am
iscodit si in tot chipul m'am. nevoit a au 'Asa maid un cuvant ca s5
nu dea Intelegerea limbii noastre cei romanesti". Singure imnurile
din aceast vastA opera a.0 rAmas tot hr slavoneste, traducerea lor

va veni numai mai tarziu, prin ravna un.ui mare erarh.

E interesant cum schiteazd Mitrofan In Octoihul din 1700 desvoltarea tipografiei la n.oi: Intai aceast rodire au nevoit sl o fac5
prea lAudatul si marele aoela domn, Io Matei Basarabg. Voevada,
fericitul strmos al M5riei Tale; iar5. au adus puline si necoapte
roauri. TarA ldudatul unchiul Mgriei. Tale, Io erban Voevod Cantacuzino, s'au nevoit si mai mult, iar5. era si ale sale roduri
3lid de tot ooapte, nici iarAsi de tot crude. Iar5. M5.ria Ta,
f and cu adevarat de Dumnezeu s5.dit si mai mult AdA pat, aduci
roduri coapte, dulci la gust si in tot fellal la vedea15...."
De o mare frumusete, prin. gravuri a vignete, este Triada! din
1700, de valoare i prin prefatescare-i str5b5tut5 de bucuria
se poate canta cuvantul Domnului pe un pdmant liber si al nostru,
de mandria c5., pentru cArldle religioase, nu mai aveam nevoie
de ajutorul strAinilor.
Cel mai harnic in opera ae romanizare a serviciului religios a
fost ins5 Antim. Ivireanu. La Bucuresti se publicA in 1703 N11?
Testament tAlm5.cit Intru limba rea pArinteasc5", la Minnie AntaZoghianul din 1705, Molituenieul i Octoihul din 1706 ou explicgri
/n romaneste. Din tipografia dela Targoviste ies Octoihul din 1712
talmacit pre limba noastr cea romaneascA" si Molitvenicul din
1713 tradus dup5. greoeste. In Capete de poruned, Antim se .idreseazA preotilor in limba tlrii. In romaneste apAruserg. pnl . acum
cele mai Insemnate cArti. hisericesti. Prin hotarirea lui Antim, se
www.dacoromanica.ro

76

D. MUM A$U

recunoaste limbii romanesti dreptul de a fi folosita In tot serviciul


religios. E o mare data In. istoria neastra culturall cad, de vreme
ce avea s fie curand cotropitor, daca grecismul ne-ar fi gash farti
de carti romanesti la inceputul veacului a1 XVIII-lea, nu se stie
cum am fi razbit pi-in Indelungata epoca fanariota.
Apar si cabeva cart" fail legatura cu biserica. Dintr'o faimoasa
carte bogata in sentinte morale $i'n pagini literare, Floarea darurilor, noi am .avut In cursul veacului al XVII-lea versiuni dnpa
texte slavone. Acuna, in 1700, apare la Snagov o traducere dupa in
text greoesc. Traducatorul este Filotheiu sfintagoretul, Incurajator
este paharnicul Const. Sarachin: l-am In.demnat dup putinta-mi
spre osteneald de o au intors spre cea de mosie i de obste limb&
noastra romaneasca, pentruca sa fie- bine primita de lacuitorii acestuias loe". O expresie a starii de spirit in. aceasta vreme este
Incercarea atat de neobisnuitO a cdlugarului Filotei care, prin 1713,
Intr'o Psaltichie ronuineasc4, ramasa In manuscris, Incearca sa a-

dapteze versuri romanesti la cantarile din biserica. Redarea cuvintelor pre a noastra de tara $i de obste limba", pie arata progresul gent pana acuin de ideea de limba nationala. in manuscris
au ramas 'Ana mal tarzin i traduoerile din aoest timp a Fabulelor

lui Esop 5i a Minunilor Maicii Dornkului.


De biserica si cultura din Tara RomaMiparea cultnrala
n.easca atarna. i activitatea din Transilin Transilvania.
vania, provineie asupra careia se rasfrange autoritatea lui Brancoveanu. Dupa cele doua. monumente literare
din vremea lui Simion Stefan, No-al Testament din 1648 si Psaltirea, din 1651, eateva, zeci de Iani tree fara sa apara. vreo carte,
Abia In 1683, vadind o Incercare de reintemeiere a tipografiei romanesti, apare la Sas Sebos cartea de predici la Inmormntare Stcriul de aur.. Pria grija lui loan din. Vinti se scoate la lemina aceast
dintai pal-O.", In provincia In care Ouvantul lu Dumnezeu nu se

mai inveSmAnta In scris romanesc. Tot prin loan din Vinti, se


tipareste la 1685 Cetrare pe scurt, pentru folosul i intramarea
neamului nostru romanesc". Plangerea de-atatea ori exprimata pe

vremuri cit Romanii nu, au carti In limba ion si ca. se Intorc acas
mahniti, fiindca nu Inteleg slujba din biserica, reapare In. Ceaslovetur
din 1687. Ste mina astfel parc dela capat o lupta pe care ne
obisnuisem s'o s000tim. castigata la jumatatea veacului.
Acum Insa se deslantue Inraurirea bin.efacatoare dinspre Tara
Romneasca, rasp-tins cultural fratesc la tot binele ce se revarsase
din Transilvania spre piei In tot cursul veacului al XVI-lea. Serban

i tnca. mai mat decat el Brancoveanu, se preocupa


de Transilvania culturala i biserioeasca. Era de altfel momenta
ca grija de aceasta sa fi cat mai puternicd, deoareoe propaganda
pentru Unire se pornise. De prin 1692 Inca, Imparatul promisese
diferite privilegii preotilor romani care s'ar apropia de catolicism.
Ideea unei uniri cu Roma Inoepea O. se contureze, dar, deocantdata, n.0 se gAndeau miei propagandistii la o trecere la catolicism,
Cantacuzino,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

77

ei numai la 'recunoa.5tere.a catorva puncte dogmatice. Situatia in


provincia frAmantatA de atAtea lupte pan la despresurarea Vienei
In 166, era foarte grea pentru Romani, ca.ci acestia trebuiau sa

lupte si au reformatii unguri dar si cu ortodoesii sarbi dornici

sA-si intindk suprematia lor biserioeasca.. Acum. Brancoveanu se

arat adevarat ocrotitor al bisericii din Transilvania, acum episcopii provinciei vin la Bucuresti pentru a fi rectmoscuti Unitatea
de credintA. -a Romanilor trecea prim momente de criza de aoeea
cu. atat mai se-mnificativk apare venirea lui Atanasie Anghel la
Bucuresti, pentru a i se face ceroetarea canonick s't a i se da

instructiuni de catre Teodosie, mitropolitul Ta.'rii Romanesti, i de


catre Dosoftei, patriarhul Ierusalimului
In vremea hi care se desfasura hdrnicia lui Ioan din Vinti, apa.-

ruse si Molitvenieul din 1689, iar din Tara Romaneasc' soseau


numeroase ca.rti din tipop-afille branoovenesti. Dar si lucratori tipog,rafi vin acum in Tara Romaneasck. La 1699 apar la Balgrad
diferite carti, dar mesterul tipograf este Mihail Istvanovici, 'Timis
In Transilvania de catre Brancoveanu. Se rectmoaste Cu sinceritate,

in prefata crtil Chirtiacodromion, legatura titre cele dou proajutoriu nelipsind


vid, prin autoritatea lui Brancoveanu.

si dela prealuminatul i Inaltatul biruitoriu al toatei Ungrovlahii,


Io Constantin 'Brancoveanul Basarab Voevod, carele nu cu putin
s'au artat (si pururea s aratk) luminktoriu credintei pravosla.vnice hitarind-o Cu dumnezeestile ckrti, tu tot chipul tipa.rindu-le".
Bran.00veanu este oonsiderat ca patronos ad.evarat al sfintei mitropolii de aici din Ardeal". Legaturile dintre cele cloud tari slabesc
odat cu cAlcarea cuvantului de care Atanasie Anghel si cu intdrirea Unriii In 1700.
Cand Atanasie se socoteste episcop al tuturor Romanilor
protestele se desrntuesc, mania se aprinde In sufletul
lui Dosoftei care un mom.ent ndjduise chiar s vadk introducandu-se In bisericile din Transilvania limba greack, supararea cuprin.de si pe Teodosie care opreste trimiterea de ckrti religioase
peste munti. Insusi Istvanovici se rehttoarce acas si-1 gasim lucrand cu spor la Ramnic Ani de zile tree si Transilvania nu mai
este ht stare sk dea prim ea ins'a'si decal Panda Prutricilor In 1702,
Catehismul cu litere latine dar cu ortografia ungareasck din 1703
si Catehismul atone cu litere latine din 1709 Aoeasta nu Insemneaza bask ca. Unirea se intarise. Preotii fuseserd atra.si pri-n f Agadueli care nu se impliniserk, populatia si-a dat seama c fusese
inselata. L-upta dusk de calvini contra Unirii era totodat o lupta
politick a Ungurilor impotriva Romanilor. Intre 1703 si 1708 nemultumirea tuturor e asa -de mare, Meat Unirea pare c se prabuseste. Este de altfel vremea rascoalei rakocziene la care se algtura
Romnii neuniti

In Tara Romaneasca. si Moldova, se poate urrakri bine reactiun.ea fatd de propaganda catolick 5i calving.. Acum apare o
treag literaturk teologick de naturk polemick, reinviind para. o
www.dacoromanica.ro

78

D. MURARA$U

pagin din trecuta iiatg. bizanting., avnd ca principal sprijin pe

Dosoftei, patriarluil Ierusalimului. La 1690 publicg. la Bucuresti Manualul In contra schismei papistasilor. Versurile chiar la stema tdrii

sunt un atac contra catolicismului. In aoelasi an apar, tot la Bucuresti, Intlimpinarea la principiile catolice fi la chestiunile lui

Ciril Luoaris de Meletie Sirigul si Manual In contra ra-tdcirii calvine


de Dosoftei, patriarhul Ierusalimului. Acelasi tipgreste la Iasi Tomul

dragostei asupna kit inilor Ut 1698. Carte sau lumin, apruld la


1699 In Snagov cu ajutorul lui Brncoveanu, cuprinde ataouri vulgare la adresa catolicilor. In versurile din Mcirturisirea credinrei ortodoxe din Snagov 1699, se spune in, adevgr cd'n vremea lui Bran-

coveanu cu bucurie filosofeazd Dacia", dar prefata lui Dosoftei


este un inversunat atac contra Papei. Tomul Bucal-jai, In greceste
ca i oelelalte crti de polemicd, tipdrit la l'Uranio In 1705, urmkreste acelasi scop si combate punctele de dogmd primite In Unire

Se afirmd aci: Unia en papistasii nu este alteeva dect unirea vdditg


cu dracul". Reactiune, cu. 'anide forme violente, avem. si la neunitii
din Transilvania.
Totusi Unirea nu se mai putea desfaoe. Prin fAgAdueli fdoute

cu hotdrirea ascuns de a inu fi Indeplinite cat mai mult cu


putintd, se ajunsese astfel la zdrobirea unitdtir prin credint. a

neamului nostru. Mai mult Ined, Inveninarea relatiilor dintre Transilvania si Tara Romneascg. a Intrerupt Intruchtva si circulatia
cdrtilor religioase, stingherind astf el unitatea pria limbd. Imprejurdrile viitoare aveau. Ins s. Intoarcd In folosul nostru ceca ce era
destinat sk fie o armg. dusmand Impotriva noastrd.
Dintre figurile care se reliefeazd In timpul
Antim Ivireanu.
activitdtii culturale romnesti din domnia lui
Brfincoveanu, de igur cd mai Intl trebue pomenit aceea a lui
Antim Ivireanu.

Georgian de origine a ctva vreme harnic scalptor In. lemn


tipograf la Constantinopol, Antim a vena la noi fiin.d chemat chiar
de Brncoveanu care-si urmdrea planurile lui culturale pentru ortodoxia rsdriteang.. Mesterul Andrei devine piosul cdlugr Antim,
menit s prefac ta cativa ani Snagovul, unde ajunsese egumen, In
Insemnat centra de viatd religioas a de muna tipografied. Episcop
In 1705, Isi (atinad. la Rmnic opera de rdspAndire a cdrtii biserioesti; mitropolit al trii. in 1709, ca urmas al lui Teodosie mort
dupd o Indelungatd pdstorire, desfsoard la Bucuresti, la ^Thrgo-

viste, la Snagov o activitate carie nu numai d strdlucire epocei


Intregi dar si asigurd triumful limbii romnesti In bisericd, In
momente cAnd sta sd Inceap o noul epoc de coplesire a noastrg
de cdtre strdini.
Faima c,astigat printr'o viatg. Inchinatd muncii i-a preglit lui

Antim ridicarea la ranga' de pdstor al Intregii t6ri. Cand dus-

manu 1.1 clevetese i caut s6-1 doboare, el se aprd In f ata domaului si-i aminteste cd n'a avut niciodat ambitia de-a ajunge
tropolit. Brncoveanu se convinge de dreptatea lui si nu-1 lasg.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

79

piece din pastorie obidit si cu lacrimile pe obraz". De o adancA


modestie In ce priveste cunostintele lui, Antim are In acelasi timp
o foarte desvoltata constiinta a datoriei. O veclem aoeasta si'n cuvntarea pe care o tine la suirea In scaun si'n alta ocpzie and spune:
Caci In seama mea v'a dat stapanul Christos sa va pase sufletele,

ca pe niste oi cuvantatoare, si de gatul meu spanzura sufletele


voastre, si dela mine va sA. mall pre toti, iar nu dela altii, pang
va voiu fi pastor". Fa. de Brincoveanu, Antim are santimente de

calda recunostinta. Stia el de uneltirile contra domnului, il Infiorase


gandul unei tragedii care putea sa vina In once moment? Fapt e a
el cere dela Dumnezeu InfrIngerea dusmanilor si pazrea in scatm
a semintiei domnului.
Antim este In acelasi timp un sprijinitor al politioei crestine a lui
Brancoveanu. Dupa Infrangerea Rusilor la

Turcii sunt tot mai banuitort iar ajungerea Rusilor, si cu ajutorul lui Brancoveanu.,

la Braila, a hotarit soarta domnului roman.

Dupa tragedia din 1714, n.oul domn, Nicolae


Mavrocordat trecut dela tronul Moldovei, nu
are Ineredere In Anthn, Il banueste chiar
e In Intelegere cu Austriacii care navAlisera

tara. Inchis, acuzat printre altele i ca ar


fi vrajitor, demis din rang cu o oeremonie

umilitoane, mitropolitul, redevenit sarmanul


umilul Andrei de altadata, este dat pe maim
Turcilor care-I sugruma In. drum spre muntele Sinai. Antim era impotriva amestecului
grecilor In viata noastra religioasa. Desigur
ca intrigile dusmanilor greCi au grabit osanda
nedreapt pe care i-a impus-o primul domn
Anthn Ivireenu
fanariot al tarii. In adevdr Mavrocordat asculta de tot ce-1 sfatuia Hrisant, patriarhul Ierusilimului, care exercita supnematia religioasa greceasca asupra tarii i considera manastirite Inchinate ca o proprietate a sa. Antim s'a opus grecismului invadator, asa cum, dupa el, se va opune si Mitrofan, grec totusi de
origine, dar a cazut si a fost lmpins spre moarte de Insusi donmul
strain abia instalat In tara pe care nu se putea sa 31'0 loveasca mai
Intai In chiar unul din reprezentantii principali ai muncii de romanizare a bisericii, In chiar aoela care-si luase pe seama sa, In Tara
Romaneasca, rolul pe care-I avusese In Moldova Dosoftei mitropolitul.
Antim n'a fost Insa numai tipograful plin de zel pe care adesea
1-am pomenit. In istoria literalurii noastre, el a ramas prin Didahiile,
predicele sale, lucrare cu total nou.a, cad nu se mi Infatiseaza ca un
simplu comentar al unui text religios, ci totodata i ca o zugravire a
vielii noastre sociale prinsa In framantarile si In pacatele ei. In predioele lui Antim apare fizionomia morala a societatii din vremea lui.
El vestejeste Injuraturile, lipsa de respect pentru parinti i pentru
cei mai mari decal noi, neingrijirea bisericilor
bisericile le tinem ca atste grajduri"
purtarea necuviincioasa In biserica, dawww.dacoromanica.ro

FO

D. MURARAU

sertachmile care ne atrag tu via., betia, lenea, certurile, neseriozitatea femeikir, luxul dela 110i, ipocrizia celor mari care baseala
pn i 'n momentul ea'nd se MArturisesc preotilor. In aceastA

duhovnicA sanetdonare a pgeatelor, Antim nu ult niel pe eel mari,


pe cond-ucatorii de neamuri, pentru care el spline Intr'o predica:
Pentru aoeia sa nu socoteasca Imparatii i stapanitorii pamantului
eum ca i-au pus Duninezeu sa saza pre scaun frumos, namal spre
vederea Inaintea ochilor immesh, impodobiti ea vesminte scumpe,
cu cununa In cap si eu schiptrul cel de aur In. mAna, ca numni singura dreptatea este de-i face cinstiti la norod".
Dei strain de origine, Antim si-a lnsusit limba rotnn' eased' atat
de bine, bleat Didahiile sale au si Valcare literarA. Liraba lui Anhui,
nu se putea altfel, are si cuvinte de origine strana, slavonisme rAlnase
din alte vremuri ori grecisme proasAt introduse, dar este InteresantA
si din alt pullet de vedere. Vedem bacercarea de-a Impaananetni forme
putin obisnuite: dojenicios, a linbezna (l-a Imbeznat Dumnezea tntru

prApastiile iadului), a jertvui, a se netrebui, a osti (patimile ostesc


asupra sufletului). E insa i talental de-a exprima ca simtire si in
grai frumos o idee. Astfel de frumuseti literare le gasim. tn. Cazania
la Adormirea Sf. Fecioare, cand arata muitatea moral a Mariei
maretia lui Dumnezeu. Randuri care impresioneazA i literar, gasim
In Coml.& de Inviitilturosila Botezal Dontnalui, ori in Cuvelnl de
Invilkiturd f i de urni144.51 In Dominica Florillor, cand, cu frumoase
mijloace retcrrioe, vrea sa hatoarca pe catea oea dreapta sufletul oelor
greSiti.

FAra ndoial, in volumul de Didahii, care nu s'a tiparit decat


In vremea noastra i n'a avid putinta de-a iulluenta t literar epoca
lui Brn,coveanu, ca 5i 'n volwaral publicat de episoopul Melchisedec

si pe care 11 tine hica la o parte indoiala pater/ha-4i, sunt multe

pArti imprumutate din mart predicatori ai bisericii ortodoxe. Antim


a stiut 1ns'a sa adapteze cuprinsul predicei la societatea romneascA
si a avut hisusirea de-a gasi expresia literara potrivita. GAsim In predicile lui expresii puternioe: cine-si mascareste legea ca noi?", tava-

lindu-te lui rasfaciimi", unclip. a cuyintelor". Expresia cu parfum


poetic apare pe alocuri: n.e turburam pu_rurea pentru liestece, ca
valurile marii and le sufla vantul", cu. ce flori de lauda vomu putea
impleti etmuna fecioriei tale?", s'a smerit marea", Dirmneveu certa
lumea cu armele stihillor", i cea mai surprinzdtoare din toate,
lima-i tratisatA stapn. marii". Georgianul ajuns la noi, prin diferite Imprejurari, tocmai din badepartata regiune a Iviriei, si-a risipit
munca pentru credinta si cultura noastra, dar a tinut s lnalte la
lumina si din infloririle sufletului lui ales.
tel mai InvAtat om al vremii
Stolnicul Constantin Cantacuzino.
lui Bu nooveanu este, Intocrnai ca i Antim Ivireamt, o vie icoana eat de putin lucrlf lnsemna
nata, unui fruntas al inteligentii i culturii, In trecutul de res triste al
xearcului. NAscut pela 1650, Stolnicul a amoscut de copil nenoroeirea familiei. TatAl say., om influent si basemnat dregdtor sub Matei

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

81

Basarab, e sugrumat sub un urmas al aoestuia, iar copilul la calea


pribegiei spre Constantinopol. Ad 1.5i Incepe studiile si, urmand curentul general al vietii intelectuale, si le desvarseste b. Italia, tara
care atrAgea pe toti tinerii dornici de ktalt5. InvAtAturA. CAlva Limp
In Venetia, ceva mai Indelung la Pa.dova, el are prilejul sd asculte
profesori vest* si s-0. InsuseascA logica, psihologia, fizica, matematica $1. astronomia. Niel cultura umanistA
trecutA Cu vederea,
eAci tanArul stu.dent, prin insemn.'rile despre cArtile cumpArate

aratl dt putea a.danci to biblioteca4 personal -pe Honier,

Horatiu, Tit Liviu $i, alAturi de ei, pe Erasm din Adagii. Insemndrile
studentesti pomenesc si pe doi profesori de aci diu Padova, Albania
Mbanez i Valerian, fiecare mult 5tiutul i luminatul", mrturie de
admiratie $i de respect.
Intoarcerea In tarA 1-a Tdcut sA cunoascl din nou urgia iar bAlaia
la tAlpi 11 va fi dus cu. gandul la zilele fericite petrecute In sNlilo
universitAtii strAine. PleacA iarAsi $i nu se .mai Intoarce acas6 de.cat
pe vremea lui Duca VodA. Gaud fratele slu Serban ajunge domn al
TArii. Romanies-Li, kirepe influ.enta hotArItoare a Stolnicului In dome-,

niul politk si cultural

In ce priveste politica, Stolnicul reprezintA curentul de intelegere


Cu crestinii, In aoeasta aminteste pe boeril milli din. Moldova ace-

epooe. Dusmnia f atA de Turd apare 'impede In Istoria sa.

Emotia religioasA se Impleteste cu gandul politic In randuri ca acestea:


Fie dar milA i grijA $i. de ei (de Greci) aoelui Christos Dumnezeaul

nostru, ti.tru carele nesmintit credera, f pentru al clruia nume neOuse rele si grele trag si pat ei si. toti ati sant supu$i varvarei
turoesti puteri; i mantueste, fiul lui Dumnezeu, tot trupul cat sub
tirante jugul lor greu pAtimesc i cu Intelepciunea si puterea ta,

Doamne, -izbg.veste nerodul tAu de pAgAna silo. lor".


Munca culturalk a Stolnicalui este de un interes cu totul deosebit.
TAnArul trecut pe la tmiversitAtile Italiei, 11 sfAtue$te pe Serban Can-

tacuzino s Interaeieze la Bucuresti $coala greceascl. El e aoela care


ajutA cu cultura lui superioarA aparitia lucrArilor
valoare, printre
care g Biblia dela 1688, din cursul dominlei lui Brancovehnu. In afara

/nsA de munea areasta de Indrumare a de sprijin, Stolnicul $i-a


catigat un loc In desvoltarea culturii noastre $1 priu lucrArile lui
propril In viata-i de bfltAri si. de restri$te, Stolnicul a cOlAtorit
Moldova unde miscarea istoriograficl era In floare, Ideea de a serie

istoria neamului Ii va fi venit ad In Moldova, 'uncle a cunoscut pe

Nicolae Costa si a aflat de cronica lui Ureche In compilatia lui

Simion DascAlul. Stolnicul a conceput planul unei mari lucrAri, din


-care nu. avem. Insd decal povestirea faptelor dela colonizare pang' la
Atila. Se crede cA Istaria a fost dusl $i m.ai departe, eel patiu pAnA
pria veacul al XIII-lea, dar toatA aceastA parte mentionatA In serieni
mai vechi, n'o mal avem astAzi. Lucrarea O. pe fatA 1113t spirit non,

e Intemeiat pe documentare serioasA si e scrisI Intr'o limbl die


severA originalitate. Gandul despre desvOltarea neamurilor, la care
vede epoci de haltare $i de cAdere, se IncadreazA In spiritul religios

www.dacoromanica.ro

D. MUR ARASU

82

care strabate scrierea. Mai mult decat In raspunsurile lui la Intre-

barile generalului Marsigli, se arata Intinse cunostinte istorice aci ba


Istoria rdrii Romdrzesti, trztru care sd coprindii numele ei cel dintdi,
cine au fost leicuitori atuinci, i apoi cine a mai
cine

au stiiptinit peind si in vrernurile de acum, cum s'au tras si std.

Asemeni lui Miren Costin, pe care nu 1-a cunoseut, Stolnicul are con-

stiinta greuatii lucrarii Intreprinse: cu greu i kera mare a da, zic,


nestirre Incepatura oelor ce mai despre toate partile sant In Intuneric".

Isi pune problema obiectivitatii stiintifice si, la privelistea scriitorilor care se lasa stapaniti de pornirea inimii, el exclama: Uncle
uncle ca aoela sa se afle asal, de drept si de obste bun, catoate
Intr'o cumpana pe ce va cunoaste O. le m.a.rturiseasca i O. le serie,
lumii intr'o negresita stiinta i adevar lucrurile sa. le lase". Cu placere
aflam ca aeeasta minte larg cuprinzatoare se intereseaza si de che-

stiunea izvoarelor istoriei. Nu da crezare aeelor spuneri i povesti"


ce se pot afla din gura bdtranilor t nici canteoelor care vestesc de
vitejii", raspandite de lautari. Constata cat de fara legatura Intre
ele si cat de gren de adunat sunt hrisoavele de pe la boeri i Mang.stiri, Spre isvoarele straine se Indreapta el, In chip firesc, spre istorici
bizantini, polonezi i nriguri, unii din ei necunoscuti cronicarikr

ra.oldoveni Pentru epoca lui Atila, se informeaza si din lucrarea


umanistului roman, Nioolae Olahus.

Stolnicul a desvoltat toate aoele mari probleme de care i'au ocupat cronicarii de mai nainte i care, aproape In acelasi timp, 11 interesau si pe D. Cantemir. In privdnta oolonizarii, gasim la el idee,a
de bun simt c Dad ii n'au fost cu total starpiti ci s'au amestecat cu
Romanii adusi din Italia. Ideea continuitatii de vlata a noului popor
pe pAmantul Daniel, este pentru el oeva nekdoelnic. Unitatea de neam
este de asemen.ea una din marile idei ale acestei Istorii. Pentru Stolnic
nu exisa deosebire etnica Intre RomArnii de pe pamantul Daciel, nici
Wire acestia i oei care Intr'alta parte se and", adick Aromanii. Puterea de rezistenta a Romanilor, impotriva tuturor vitregiilor istoriei,
11 rumple de uimire: Insa. nu patina. mirare este la toii cti scriu
de aoeasta, nici la c6ti bine vor socoti, de aoesti Romani, cum s'au
tinut si au statut pan astazi asa, pazindu-si limha, i cum au putut
pot si pamanturile acestea lAcuiesc, care aoeasta la patine limbi
neamuri sa vede. Si mai vartos atatea roduri de oarneni straini si
varvari preste dansii au dat i au stricat, carii preste altii asa cland,
niel nnmele niel alt nimic 3111 sa. mai stie, nici sa mai pomeneste
de aoeia..." Lucrarea e scrisa 1ntr'un stil gray. Mai malt Inca. decat
la D. Cantemir care, uneori, se lasd usor in vela unui stil familiar,
ad avem e face cu un om, care i lin forma pastreaza o seriozitate
venita de sigur din oonstiinta Insemnatatii deosebite a chestiunilor
desvoltate.

Dupa cum, Intr'o vreme cand dusmAnia domnului


Radu Popescu. ori a vreunui mare dregator era ceva fatal si
pentru oameni nevinovati, nenorocirile fsmiliei 1-au dus pe Stolnic In
strAine si 1-au Indreptat spre bu.curia sufleteRsca a invA.I.Iturii,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

83

nenorociri asemAnatoare a-u. hotdrit In parte a viata lui Radu Po-

pescu. Asupririle lui. Serban Cantacuzino fac ca familia lui Hrizea oel

sAracit i apoi ucis In Inchisoare, sk fug dincolo de hotare i, dapA

o vreme de pribegie la Constantinopol, sA-si gaseasca adapost la curtea

domnului moldovean de pe atunci. Fiul lui Hrizea, cronicarul Radu


facut
Popescu, s'a tutors In tara acum carmuita de Brancoveanu,
cunoscut prin cultura lui dar, cum era si firesc, a fost tinut In demnitAti mai marmite de care bAnuitorul doran. Nestatornic in senti-

i purtare, neoonsecvent cu el 1nsusi, amestec uimitor de


credinta umila si de spirit de tradare, pe soma politick a unei epoci
imbibata de fanariotism hiainte ca fanafiotii sa ajunga sa domneasca,
Radu Popescu e un tip uman caracteristic. Poate ca. 'n tragicomedia
existentii lui lipsita de scru.pul, marturia dintr'o scrisoare de dezamente

imagine si amarAciune sa fie pentru noi raza de lumina spre un af and


de viata sufleteasca ale carei svacniri hotarltoare numai tarziu de tot
aveau sk se ridioe la suprafata: Nu-mi trebueste alt mimic, f Ira cat
o farama de viata fark groaza, i O. traesc cum va da Dum-nezeu;
unde vAz cA intr'aceasta becisnica de tara, inc vin oamenilor primejdii
si petrec nestiind nimnica, zau. ca sunt bucuros mai bine sa mA aflu
odihnit, decat sa-mi fie numele aoesta si sa. fiu pururea cu ghiata in
inimA" Dar, pana and sa asculte tn. anul 1723, de impulsul launtric

sa se Imbrace In haina de calugar, luand nuinele de Rafail, el

comploteaza Impotriva lui Brannoveanu care-1 Inchide si .apoi 11 tarta,


trece de partea lui $tefan Cantacuzino nerecunoscatorul, ajiinge sfet-

uicul lui Nicolae Mavr000rdat, cand aoestuia-i revine domna,


tradeaza cand situ.atia i se pare zdeancinata, sustine pe Gh. Cantacuzino si, ca 0. cum nimic n s'ar fi hitamplat, reapare in preajma
lui Nicolae Mavrocordat intdrit din non ca domn al Ora
E o epoca In care se scriu compilatii de cronioe Incepand dela
descalecat, cuprinzand uneori aceleasi evernmente, privite 1nsa pentru

faptele contimporane din. punctul de vedere al unor Interese de famine, O oompilatie este scrisa pe placul Cantacuzhnlor, alta pe al
Balenilor rivali. In jurul numelor lui Stoica Ludescu, Constantin CApitanul i Radu Popescu sunt'time de oercetari si tot atatea
pareri deosebite.
Baloescu a publicat In Magazinul istoric pentru Dacia o compi-

lape de cronioe, intrerupta la anul 1714 de Insemnarea: De aioea


sant cele ce au. scris Kir Rafael Monahul, care pm name mirenesc
1-au chemat Radu Popescii biv-vel dvornic". Cronioa Teirii Romanefti cuprinde evenimenteie de pe la sfarsitul domniei. lu Brancoveanu pana la 1728, un an Inainte de moartea cronicarulu, in oerttrul lucrarii fiind domnia lui Nioolae Mavr000rdat. Sunt si unek date

In legatura cu popoare strline, amanunte despre oameni niari ai


Europei din acea vreme, dar amstea constituesc oeva secundar.
Ceea ce se bucura de atentia cronicarului e viata politick din
Tara RomaneascA, prinsa din toate laturile de rivalitatea intre crei pagan.'
Turcii. Povestirea se deapanA
stini.
Rusi ori Nemti

www.dacoromanica.ro

84

D. MURARA8U

dela momentul thud Brncoveanu se duce la Adrianopol i, prin da-

ruri bogate, Isi Intareste o donmie in care de acum Inainte, dupa


parerea cronicarului, se arata Tau, aspru, lacom. In impunerea de
bituri pe tara, matta.'stiri i boeri. *Um c. politica lui Brancoveanu

se caracterizeaza prin a.cea duplicitate care i-a adus domnului intr'o


zi caderea si nirnicirea familiei, dar a asigurat tarii o relativa Hui*
prielnic vietii economice i culturale. Radu Popescu. a Inteles situatia
in care se sbatea domnul, dar a avut cruzimea nu numai sa-i impute
jocul diplomatic ascuns, ci sa i justifioe tragica prabtL5ire. Sub privirea scrutatoare a cronicarului, apar ri arena Gantacuzinii vicleni
intriganti, fixati cu linii accentuate. Nu-si crap. Radu Popescu
dusmanii familiei lui, dar niel fata de Brancoveanu nu este mai Ingaduitor. Ni se dau amanunte despre mazurca Domnului i apoi, cu
un deosebit talent de-a carateriza oameni i situatii, cronicarul
aratO pe Branooveanu ridicandu-se prin noroc numai, dar ran In
adncul sufletului i lipsit de respect pentru obiceiurile tarid.
fata de Cantacuzini Isi gaseste prilejul desfasurarii, cand
Infatisat Stefan ca domn lacom, nestatornic, intrigant i ginecolatru, iar
Stolnicul hotul aoela Whin" in stare de cele mai odioase crime.
Nioolae Mavr000rdat primeste In schimb numai laude: e intelept,
crediticios Portii, gata sa usureze suferintele poporului. Ochiului
curios si at-lent la pitoresc al cronicarului mt-i scapa solemnitatea sosirii domnului In Bucuresti. Domnia lui Mavrocordat e tulburata de
lupia intre Turci i Nemtir_evenim.ent care-1 f ace pe cronicar sa. dea
pe fata ascunsele" inimii lui Antim Ivireanu. Dusmanii domnului
sunt oarecum dusmanii person.ali ai lui Radu Popescu. Gei ce-au
inlesnit prinderea domnului de calm catanele din Ardeali sunt aratati
ca Elute ticaloase i demne de ura'.. Radu Golescu mai cu "seamA
apare ca tip al necredintei i necinstei: dracului da-i fum de tamale

cat de mult, el Tamane In firea lui tot drac, asa si Golescu, cata
chiste si ,cat mill si cat dragoste avea de catre domnul sau, lar

tot a ramas In vjc.lesugul lui". Cronicarul 1111 uita pe niciunul din


acei boeri carora intrandu-le In capeta fumuri i gnduri desarte",

au, sfatuit pe aItil sg treack de partea Nemtilor,sfaturi vrednice

de ras", i au pregtit astfel caderea domnului.


Tara se sbuciuma In ororile ciumei si foametei cand Mavrocordat
revine la, domnie. &cum, pentru a face sa i se uite tradarea, croni-

carul gaseste pentru domn cele mai numeroase cuiinte die lauda.
Purtarea lui Mihai Raoovita rata de Nicolae Voda, U aduce pe cro-

uicar O. se arate dibaciu


caracterizare, dar 5i 'n exprimarea u.nei
gandiri de ardin general: Niciodinioara In lume oamenii mari n'au
fost nezavistuiti, i macar cA oei zavistuiti de-apururea ant name*
si le merge bine, dar Inca si zavisnicil tau lipse,sc din luxne, ca
fireasca lor rantate nu pot suferi sA vaza. Wilde altuia". Radu Propescit stie sa. coloreze scrisul iaL i cu imagiul. Astfel cnd Turcii se

retrag din Belgradul atacat de Nemti, bumbele" vini asupra orasului ca ploaia". Astfel Pitarul Merisanu, fugind In Ardeal wide e
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

85

pus la inchisoare, apare ca unul care las. binele urabl.nd gonind


Din lesAtura Cronicei Terra Romnefti apare o minte de inteli:
gentA deosebit, un suflet care nu stie sl se ridioe de-asupra binelui
rAului personal ce l-a suferit, um scriitor care intr'o limbA bogatA
dar impestritat a ca strinisme inerente vremii, inviaz oameni si
imprejurAri.

Cea mai talentatA scriere istoric6 a acestui


0 crania anonimfi.
7,1iL de epocI este, prin voia soartei,
nica unui anonim. Valoarea lucrArii a strnit interesul oercetAtorilor,
care au voit s pAtrund prin negura vremii si s afle pe adevAratul
autor. Nu s'a ajuns ins la un rezultat sigur, dar iunit nu sovAesc in
a atribui lucrarea tot lui Rada. Popescn, dei atatea atitudini contradictorii din cele dou redactri, presupuse ale aoeleiasi scrieri, lasA

loc unei legitime indoeli. Ceeace e si mai interesant, e a pentru

povestirea aoelorasi intkmplAri, oronica anortimA (1. pe fat un talent


liberar superior.
Lucrarea aoeasta, publicatA de BAlcescu in Magazinal istoric pentra Dacia, urmAreste donmia lui Brancoveanu chiar dela inceputul
ei, arAtAndu-ne cum, dup moarbea lui erban Cantaouzino, boerii au

venit si i-au propus lui Brncoveanu s le fie Doran. Ni se infAti-

seazd, sub forma unui admirabil tablou, intrevederea aoeasta dorainatA

de tinuta demn a celui ce avea s. fie ales. Tabloul qe solemn si


totusi strAbtut de cAldurA i familiaritate patriarhalA.
Nu eran toti multu.miti de alegerea lui Brancoveanu. Cantacnzinli

nu se puteau resemna rasor 0. de aceea Constantin BAlhoeanu fuga


tu Ardeal i caut sA-si cAstige sprijinul generalului Heissler, pentru
a rAsturna pe domnul muntean. Cronica ne arat. i frArnntarea
lui Brancoveanu in. aoeste imprejurAri. Sol al sAu este Rada Popesou
cronicarul, care 'n convorbirea cu Heissler caut s. ajung5. la un
rezultat favorabil domnului: Duelul oratorio, redat in cronicA in stil
direct, nu este lipsit de subtilitate si de prudent rezervA diplomatic.
Pentru starea ide spirit a vremii, sunt interesante si acele scrisori pomenite de cronicar, in care boerii cereau intrirea lui Brancoveann

spuneau precis :c strAin nu pohtim, el. am avut mai nainte

stallini i multd pagub5. a.u. fAcutt'Arii.

Talentul cronicarului este foarte variat in aceastA parte a scrierii


Avem a faoe cu. un scriitor care stie sA aleagA esentialul i caracteristicul, i sa organizeze datele Iu vederea unui efect literar. Undo
pagini sunt ata de vii, fiind Ist aoelasi timp si istorie i literaturg,
inat ne indreapt gAndul spre cele mai reusite din nuvelele istorice

ale lui Odobescu. Iatd, spre exempla, infAtisarea complotului lui

Staico. AmAnuntele bogate se fixeaz la local lor, tabloul capAtA In-

ceta' cu 'metal intindere Ong. ce cuprinde Intregul oras, scenA a


unor desfAsurAri de actiuni care converg spre punctul central: pa-

latal domn.esc. Multimea ,e ca. beldii In DADA de-o parte 0. alta a


strAzilor pe uncle inainteazA complotistii In lanturi i dust, ca mari

boeri, de sub brat de cAtre c5lArasi, cAlNul cu tolag la m&nit pAse,ste

www.dacoromanica.ro

86

D. MURA.R 'LSD

solemn, oorteg,iul se apropie de palat unde masa e pusa si cupele


stau gata sa Invioreze petreoerea, vinovatii sunt aruncati Zn inchi-

soare: totul e o maiastra Imbinare de grotesc, ironle i cruzime


Inainte de-a ajunge la sfarsitul domniei lui Branooveanu, croni-

carul schiteaza situatia politica a Tarilor Roman.e Intre cele &ma


Imparatii In lupta., Rusia si Turcia, Intelegerea lui Cantemir cu
Petra oel Mare $i tradarea lui Toma Spatarul, cu urmari atat de

grele pentru domnul muntean. De aci lnainte, evenimentele vin grabit,


In.susi autorul le povesteste pe semi, f Ara de preocuparile de descriere

$i caracterizare pe care le-,am. vazut In oealalta parte a cronIcei.


Ajungand la domnia lui $tefan Cantacuzino, cronicarul d din nou
dovada de Insu$iri narative si descriptive. $tefan ne apare, asa cum
1-am vazut
cronica lui Radu Popescu, nestatornic, jefuitor, ca
&ma. fete, intrigant, pregatind Impreuna cu Stolnicul, prin patirilasa

lor ura, moartea lui Branooveanu a a oopiilor lui. i apoi, soon-

taiut cu mkstrie efectul dramatic, mi-1 infatiwaza pe Branooveanu


Insusi vorbind despre Stolnic cu respect si dragoste. $i iata apoi, dibace lovitura de efect literar, tabloul pedepsei duranezeesti, and,
chiar In ziva executlei lui Brnooveanu, Pauna, doaruna lui $tefan
Cantacuzino, este cuprinsa la MAmstirea Dintr'un Lenin de nevoie,
lovitura, Indracire cat s'au speriat toti".
Radu Greoeanu i fratele &du $erban sunt
Fratii Greceann.
cumscuti ca Invatati traducatori de ca.rt.i. religioase. De loe din satul Greci, judetul Dambovita, viata lor

trecut

munc folositoare dar cane, In acea vreme, n'a Indemnat pe


nimeni sa lase Insemnari despre ei. Spre deosebire de Radu Popeseu
care to chiar cronica lui ne aminteste diferitele rnisiuni pe care
le-a avut, fratii Greceanu ni ne spun mimic despre ei, nici chiar
atunci and imprejurdrile Ii silesc
pomeneasca numele. Admirabil exemplu de modestie la oameni de-o culttul si de-o harnicie
atat de rodnica pentru not
Radu Greoeanu Ii are locul tu miscarea noastra. literara si prin
cronica lui In legatura ea domnia lui Brancoveanu.. -Greceanu e-de
nitre' cronicarul oficial al doranului, i aoeasta hotaraste i caracterul
lucrarii. Nu gasim ad idei ori sentimente care sa n.0 fie In acord
cii cele ale domnului. Cronicarul 1$i precizeaza i circumscrie subiectul, tu predoslovia catre domo: Eu numai faptele Mariei Tale
cele mult landate si de toata suflarea tarii acestia cinstite i iubite,
numai pe aoelea am pus gand O. le povestesc prin condeiul meu,
tulburarile ce s'au petrecut In Ungro-Vlahia sub
domnia Mariei Tale, pe timpul and Dumnezeiasca pronie din a sa
mila nesfarsit s'a xnilostivit, In aoesti ani de neliniste sa te tie sta.panitor i parinte al ei.".
Istoria Tdrii RorredAqti cuprinde epoca dela hiscaunarea lui
Brncoveanu. pana In primavara anului 1714, and domnul vine din
Targoviste la Bucuresti, mide Ii stabileste resedinta. Multe din faptele
povestite le gashn
celelalte cronioe brancovenesti. Ajungerea lu
Brancoveanu la domnie fara. voia lui, dusmapia lui Const. BaBiceanu
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

care-i adus in zaviste de vrAjmasul adevArului, diavolul", eveni-

mentele dela Cerneti j sola care se Intlneste cu Heissler, sunt povestite cu mai multe amanunte j ca mai =A talent In celelalte

cronioe. O parte, interesant ca povestire, e aceea In care ni se


arata Infrangerea Nemtilor la Tohani i Zarnesti, ai prinderea lui
Heissler pe care domnul vrea ,sa-1 Imbuneze pentru ale vremii si

ale lumii Intamplari". Chemarea Domnului la Adrianopol cu trmare-a


ei
marirea hara.ciului, smulge cronicarului cu.vinte de milIventm
tara stoarsa de avuturi. Povestirea se continua, tara clemente pitoresti
tara acoent carie s atraga atentia. Doar gndirea religioas. mai razbate ici si colo diii pagini uniforme
Ajuns la Intamplarile din 1711, cronicarul vorbeste cu mai mult
cAldurA despre tradarea lui Toma Cantacuzino. Acesta s'ar fi Inteles
ea Cantemir, boerii ar fi cAutat s5.-1 Imping g pe Brancovean.0 spre
Rusi, dar donmul, scrie-Greoeanu, a fost prudent In tot timpu/ crizei
si s'a Wanda numai la ferirea taril de pustiire. Politica lui Cantemir

este oondamnata cu asprirne; situatia grea a armatei rusesti este


descrisa cu termeni bine gasiii: caii .ajunsese de-si manca coadele
si compele si polocosurile de pe la cara".

In toatA partea dela sfarsit a cronicei, lucrurile sunt arAtate cronologic, toate pe acelasi plan, iar povestirea Inu se tnsufleteste &cal

de ura Impotriva Turcilor. La rugamintile domnului de usurare a


haraciului, la privelistea tara pustiite de foamete, Turcii trirait Mina
stricata care trebuia platita cu bani grei. Cronicarul nu-si mai poeta

staplai revolta: O, ce miI pagneasca i tiraneascar Cranica are

In general cuprinsul povestit de Radu Pope,sca si de cronicarul anonim, exprimat tusa f Ara de culoa,re i acc,entul personal al acestora.
Domnia plin de stralucire a lui BranooCaracteral general
veanu este o data In desvoltarea culturii
al domniei lui
noastre. Culturii i s'au imprimat directiile
Brincoveanu.
Inca din vremea lui Serban Cantacuzino, dar
acum aoestea s'a.0 adncit si au lasat sa se veda limpede orientarea
noastra, prin -scoala 5i tipografie, spre Bizantul greoesc, transplantat,

ideal, la noi.

Stralucirea este propriu zis la curtea lui Brnooveanu si la ctitoriile lui, caci restul tarii este lAsat In aceeasi Inapoiere In care a fost
si mai Inainte. In vremea aoeasta, cnd averea tdrii este confuandta

cu aceea a domnuIai si in parte ja calea strainatlli spre a fi pusa

la loe sigur, la Muelle Venetiei, darnicia lui Branooveanu se exercitA

mult proa mult pentru ambiii Zara de legatura ea neamul nostru.

Politica de suprematie In Orient, pe calea ortodoxiei, fusese urmarit

si de alti domni, dar niciunul nu a risipit ataja avere pentru ortodoxia de limba. greoeasca. Se tip Aresc Intamplator si cateva carti de

limba araba ori georgiana, si aceasta In legltura tot cu politica de


suprematie In orientul ortodox. O razI de cultura apuseand, venita
din Italia, oontribue la fastul ctitoriilor brncovenesti, dar e foarte
gleba In c,omparatie cu forma greaca. a muncii intelectuale.
Acum, singura blatisare superioara a culturii este socotita aceea
www.dacoromanica.ro

88

D. MURARASU

+greceascA. Grecismul tnfloreste atat de mutt si se bucura de atata


favoare, cum nu se va Intampla niel chia.r in epoca fanariota. Cuoerirea aoeasta eulturala o pregateste pe aosea politica.
Apar mns i multe cant lu limba poporului, iar serviciul religios devine tot mai romanesc, data ca pastorirea lui Antim Ivireanu.
Prin biserica se raspandeste in popor credinta religioasA, rostita

Inteo limba mereu framantaa i facuta tot mai aptk pentru expri-

marea ideilor i sentimentelor. Asa. stramta" cum era socktila


limba omogena a cartii religioase a fost agentul de sustinere
al dreptei credinte, soop constient i urmarit pe fata, i In. acelasi
timp, Ora ea aoeasta sa fie limpede pentru cei mai multi, a sustinut
nationalitatea noastra tu ce avea mai distinct al ei.
De o constiinta nationala nu se poate vorbi. E adevArat ca. mitropolitul Teodosie aminteste unitatea neamului nostru 5i cA Stolnicul
Cantacuzino, asem enea marilor cronioari moldoveni, expfinal ideile
de romanitate, continuitate In Dada si unitate de neam, dar avert]. aCi
numai Inane constiinte individuate. Ceea ce a putut sA Inoiasca mintea

lor deosebita, n'a ajuns In straturile largi ale poporului, n'a avut
ecou paici macar In clasa culta boereasca. Ad std influenta dezastroasa a orientarii culturii tnoastre spre grecism. Stolnicul Canta-

cuzino si-a dat a el seama de primejdia Grecilor dela noi, pentru


beatA viata noastra publica, otravita de el prin, pari a intri0..
In vreme ce donmul Isi urm.dreste visul de suprematie dincolo
de granitele tarii si-si realizeaza politica sa voevodald, strAina,
punct de vedere cultural, de nevoile si de sufletul paeamului, sfintif
parinti ai bisericii au avut grija de aspandirea cartii roman.esti
tnoitoare d mima i cuget.
conoeptia donmului, bietul popor reprezenta doar spinarea Incovoiata spre tarina din care aveau O. se
imbuibe calugari i mandstiri de ,care nu duoea nicio nevoie. Astfel,

prin Incurajarea grecismului, s'a pregatit de airs doran Insusi iz-

Wilda veneticilor care vor umplea Cu domnia lor un secol din istoria
neamului nostr. Spre realitatea Insa care era poporul Cu liinha lui
strAmoseasca s'au Indreptat, dia credinta religioasa, episcopii i mi-

tropolitii. CA a putut limba mastr sA. puna stapan.ire pe cartea


religioasa, ca, acum. la 'noeputul lunei epoce de domina.tie greoeascA,

a avut putere de rezistenta, ,pentruca pana la urma tot ea sa birue,


aoestor pAstori biserioesti o datorrun.

www.dacoromanica.ro

Din Cazanin lui Varlaans, 11143

MISCAREA CULTURALA IN VREMEA


LUI D. CA.NTEMIR

Dupa vrernea de istovire a larii

Imprejueri politice vitrege. de favorizare a strainilor de catre


tnaintasii lui Const. Cantemir, a IncItit ideea ca, data cu &mania
un.ui om de tara cunoscut pentru vitejia lui i pentru neldcomia de

bani, va knoepe In Moldova o epoca mal fericita. Nadejdea nu. s'a


Implinit, caci rani framantari politioe Impiedeca tara sa continue
tranitia lui Varlaam si a lui Dosoftei. erban Cantacuzino se amestecl
In treburile Moldovei, BrA.ncoveanu cauta sa aduca aceasta tara
atarnare politica. Doua deoenii dm Niata Moldovii cunosc Orne
intriVe titre BrAnooveanu i Canterairesti, ceca ce a adus slabirea
si a unei particle si a oeleilalte. Daca se mai adauga spiritul hrapanet
al lui Const. Duca, boerii despuitori, neIntelegerile dintre popoarele
crestiue din jurul nostru i ,Threi, jocul politic nesinc,er uneori, imprudent alleori al domnilor nostri, schimbarea deasa a domniei "iota
Intelegem. de ce Moldova, ha
schimbari In timp de doua decenii
ce priveste seoala si activitatea tipografica, trebuia sa rAmAna.
urma Tarii Romanesti.

Grecismul patrun.de i viata culturala. a Moldovei, fAra. sa ja insit


avantul si manifestanea variata din. ,Tara Romaneasca. Incurajatorul
grecismului este aci tot Dosoftei patriarhul, cel mai invatat i mai
activ repreventant al renasterii greoesti ,pe pamantul )nostru. Mai
avem apoi pe Ieremia Caeavela, profesor la *mala Domneasca 5i 'n
casa lui Const. Cantemir, autor de discursuri i h-aducatori in rornAneste al Liturghiei. In legatura \cu curentul grecesc, trebue s amintim
ca Divanul lui D. Canterair .apare In 1698 In romaneste si greceste.
Relatiile cu Polonia se continua 5i 'n aceasta vrerne, fara sa fie !asa,
ca altadatli, hotarltoare In formanea vreunei personalitati.
Istoriografia moldoveana este frumos reprezen-

Nieolae Costin. tata. si dupa moartea naprasuica .a lui Miron


Costin. Atribuind lui Nicolae Costin. tLetopiserul Teirii Moldovei dela

moartea lui $tefanit Voda inainte, Kogalniceanu serie cA lucrarea


aoeasta e facuta dupa isvoadele .lui Vasile Damian si Tudose pubAn..

www.dacoromanica.ro

go

D. MURARA$U

Vasile Dbmian a fost identlficat 'ca fiul lui DAmian, vornic de Dorohoi, pe la 1647. Tudose Dubitu e un personal bine cunoscut prin
dregAtorille ce le-a avut ,1 prim, mini lui .politic CeroetArile mai noj
au cAutat s stabileascl. partea ,pe care am avea-o ace$ti doi In isto-

riografia moldoveanl de dupl Miron, Costin. Se crede cl povestirea

domniilor dela Istrate Dabija paud la 1709, ar putea s. rAmdna.' legan

de numele lui Dub6u, aoesta privit Ins5. nu ea autor ci numai ca


sprijinitor al lucrdrii. Despre isvodul lui DATnian nu se stie nimic

signr. Munca aoestora, originan ori fall, a intrat In compilatii care cu


vremea s'au atribuit unor nume mai norocoase
Nicolae Costin $i-a pAstrat negirbit vaza de cronicar InvIttat.
Axintie Uricariul scrie despre el lu povestirea domniei lui N. Mavrocordat: Logof At mare fkuse pe INicolae Costin, pe acel vestit carele
era $i din parinti blagorodnic Invgtat, feciorul lui Miren Costin,
dintru sine cu adevdrat jmpodobit cu Invanturd, $1.-1 avea Nicolae
Vodd Infra deosebitl dragoste si socotinn.". Elev al $ooalei polone
siIn curent cu felul de a scrie al cronicarilor poloni, N Costin vrea
sg. facA o lucrare In .care sl cuprind5. istoria Moldovei dela origini
pan la vremea lui, hicadrnd Ins5. Intampnrile In istoria universan.
Moartea neasteptat, In 1712, 1-a Impiedecat s-si realizeze un plan
atat de Indrznet In oonceptie.

Privin In trgsgturile ei generale, opera lui N Costin nu aduce


un progre,s fan. de Inaintasi, ,Fiul lui Miron e fdrA indoian un om
havAtat, dar InvAntura aoeasta prea e pus5. Inainte fArA de disc,retie
Cartea Pe nt ra desetilenatul do'intdiu a Tdrii MoIckruei i neamulut

motdot4enese e concepun cu un orizont mult prea larg fata cu su-

blectul. In predoslovie, arAtnd hisemnAtatea.istoriei mai ales In tara

noastrl, autorul serie cuvinte de ,bun simt care ne Umuresc si

punctul de vedere pedagogic din care autorul priveste stiinta In al

ekei domeniu Isi desfl,soarA I-Avila In lucrarea propriu zisA, N. Costin

reja opera tatdlui au, din ,care transcrie pArti Intregi. Voind s, dest
fapbelor o amploare neobisnuin, curios lucra, el Incepe cu potopul
din Biblie $i se pierde n fapte Indoelnioe 5i'n stabiliri de genealogiii

care produc surasul. Vorbind despre opera tatAlui slit, N Costin


ti gAseste vina cA InfAliseazd klucrurile pe scurt" El vrnd sA ne

klea oeva Cat mal Indus, tat mai mare, se rAnceste In multe chestiuni
care n'au interes pentru istoriatMoldovei.
In vasta oompilatie a Letopisefalui Tdrii Moldouei, intr manca

lui Simion Dascaul, a lui Miron Costin, a tui pseudo-Dublu ori

pseudo-Ddmian., pe alocuri Cu complenri din cronicari poloni i ungua carie n'au fost cunoscuti de acestia. Singui partea corespunz5.toare domniei lui N. Mavr000rdat $i D. Cantemir (1709-1711) este
atribuitit In Intregime hi N. Costin Epoca este de o deosebita.
semndtate, oonstituind un dramatic moment al ciocnirii Intre politics
cre$ting. $i oea otomang.. N. Costin stie s ne povesteascA frumos lucrurile, cu informatie n.oug, ea date pe care le putea cunoa$te bine
Cum era de asteptat, domnia lui N. Mavr000rdat este mult lAudan.,
lui D. Canbemir mult criticat, mai cu seam din pricina politicii
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

91

unul
de Intelegere cu. Rusii Din, paginile lui Costin. se Intrevede
din oei ce-au pregatit, far
dea, seama, caderea lui Cantemir,
a fost i Ion Necu.lce. kP ar te a din cronica in legatura Cu venirea la
Iasi a lui Petru ,oel(Mare, ospdtul i serbarile care au avut loe, apro-

barea tarului ca sa se Introneze in Moldova monarhia ereditara a


Cantemirestilor, este fara. indoiala nu numai cea mai interesanta

dar si oea mai bine ,scrisa.


N. Costin este si autorul unei prelucrari, Ceasornicul domnilor,
dupa scrierea lui Guevara Libro aureo del gran emperador Marco
Aurelio con el Relox de ,Prncipes, pe care cronicarul nostru a canoscut-o
traducere latina. E ,un, fel de roman didactic si istoric

In care, aldturi de viata Imparatului Marcu Aureliu, suiit multe

sfaturi pentru viata publicd si ,privata a domnului. GAsim In cartea


I sfaturi pentru alegerea judecatorilor, ferirea de triumfuri desarte
de razboaie, In.demn la meditare asupra mortii i la spiritul de
dreptate; In cartea II, critica tiraidei i mandriei, sfatul de-a avea
In preajma oameni Invatati; In ,cartea III, discutarea problemei educatiei fiilor de domn si a petrecerilor demne 'de un oonducator de
lard N. Costin. 11u urmeaz,a credincios originalui, schimba ordinea
capitolelor si Inlatura parti Intregi.
De opera istorica a lui N Costin se leaga si numele Invatatului
Axintie Uricariul, care a pus in reguld manuscrisele ramase dela
cronicarul raort atAt de timpuriu. .Organizand materialul, se crede
c Axintie Uricariul a si completat unele date, iar apoi a continuat
povestirea evenimentelor de la a doua domnie a lui N. Mavrocordat
pang. la 1716 Este interesant ca. Axintie, lucru pe care acum Il InIntaia data la un pronicar, vorbeste i despre miscarea culturala din vremea lui N. Mavrocordat: De mult avea gaud Nicolae
Vod s faca data lucruri bune In tara ce n.0 ,erau: una, lipografie
ca s tipareasca carp; si a doua, sa faca coale ca sa Invete cine
ar vrea, far de plata; i aceasta socoteala pomenind-o sfintiei sale
patriarhului, i-au dat blagoslovenie si 1-au bidemnat, numai sa roage
pe Dumnezeu si sa biceapa a face aceste doul lu.cruri lui Dumnezeu
placute, cad va fi Dumnezeu hitr'ajutor si le va vedea savarsite; si

asa, a trimis de au adus mesteri tiparnici si de slove grecesti

slovenesti; si a facut case bune la Sf. Saya si a lasezat tipografia acolo;

si In scurta vreme a Inceput a se tipari carti. Adus-a i doi dascali


de carte elineasca si until de cartea oea de obste greceasca, ca sa
invete cine ar vre.a, si un dascal ca sa livete carte sloveneasca,
altul ca sa Invete pe Inteles moldovineste.."
Ion Neculce istoriograf
povestitor.

Ion Neculce si-a scris opera sa tAr-

in plinA epoca fanariota, dar

prin conceptia sa istorica, prin sentimentele de care e icuprins i chiar prin o parte a faptelor povestite,
tine tot de marea traditie rnoldoveand. S'a nascut la 1672 si, Intocmai
ca atdlia oameni de seama al Moldovei, a avut o viata de sbucium
si de necazmi. Inrudirea cu(Antioh antemir a lost hotaritoare pentru toata viata lui, el rainAndind credincios i acestuia, si lid D.
www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU

92

Cantemir care-I ridicA la Inane ,trepte dregAtoresti, Va fi avut Ion


Ne,culoe In evenimentele istorice rolul ,pe care i-1 4:15. N. Costin?

putem crede pe cuvAnt and scrie cA pe acea vreme trAgea toatl

crestinAtatea bucurie i nAdejdea crestinilor ,adicA a Moscalilor". In

aoest caz, domn si sfetnic n'au fAcut decal sl urnfeze unui curent
al epooef,
ImprejurArile Rind neprielnice, s sufere urmA,rile
fatale.

Neculce a fost si el martor al unei situatii politice tncurcate.

mea Inclina spre Rusi, dar 'rurcii erau IncA puternici Intre doFinta de a fi algturi de crestini si teama de ce s'ar putea IntAmpla
tart", a trinmfat primul sentiment si astfel Ion Neculce si domnul

au luat drumul pribegiei tn. Rusia. ku multe locuri ale eronioei sale,
Neculce ne vorbeste despre el, despre necazurile lui, despre ,g&ndul
inlAcrimat Indreptat spre mosia pArA.$11A, dar nicliri nu iese la ivealS

o simtire mai caldl i,jnai curatA ca In acea paging In care aratAcA nu putea
trAdeze domnul: MAcar c multi zic cA eu 1-am
Indemnat s se inchine la Moscali, dar grdiesc cA nApaste si ca niste
oameni ce nu prioep si nu tiu cd atunce era toti crestinii bucurosi
Moscalilor, nu nurnai eu. CA scria altii mai Inainte vreme de cherna
pre Moscali, mai Inairlte deogt Dimitrasco VodA: Muntenii, SArbii,
Moldovenii. Cu cAti ani mai Inainte! Numai pismasii zavisnici scornea
asupra mea ocarA, i oamenii oei prosti si neprieteni i nepriceputt

credea c este asa. Dar eu taina stdpg.nului ckruia i-am mancat pita
n'am- putut-o desooperi, nitAnduAnA la sSf. ScripturA ce au. zis Ingerul cAtre Tobia zicAnd: Taina ImpAratului sA o acopen, lar faptele lui Dumnezeu la arAtare ,s6 le mArturisesti". Ce si eu n'ara vrut
sa mg fac al doile IudA, sau sA-1 viclen.esc, s'A fug dela dausul CA
de as fi f Acid asa, ce laudA as fi dobAndit? Ge tnumai osandl dela
Dumnezeu i ocar dela oamenil" Swat cuvinte neoesare pentru Intelegerea fondului moral &lane omenesc care stdpanea sufletul acestui eronicar.
Anii de pribegie nu 1-au fAcut sA-si uite tara i spre lea se IndreaptA dorul lui, cum ne-o 'mArturiseste tnsusi cu sinoeritate si
emotie. Dupg. ce Canternir Ii d voie sA piece, el mai pribegeste multi
ani In Polonia cu multe,valuri i suprgri", pAnA oe ajunge tu tari
si vede c mosiile Ii terau confiscate, In urma unor uneltiri dusmlnoase. Se apdrA de Invinuiri, t$i recapAl. drepturile dar un rol de
seamA In viata public a tArii, inu mai are. Pe la 1733, In vre,mea
lui Const. Mavrocordat, Incepe
rcrie cronica iar prim, 1745 sau
baceputul lui 1746 moan.
Neculoe nu e tun om InvAtat si aceasta dA un caracter deosebit lucrArii. El nu caut inforrnatie ihn lucrArile altora deal pentru epoca
dinaintea lui, lar pentru. aceea ,cunoscutA i trditl, se adnoeste
propria a viatA. Pentru vrernea dela Dabija Vod panA. la Duca
VodA, cronicarul
avut isvoare intenne serse i orale: am sorts
de pe niste isvoade ce am aflat la unii si la altii din auzitele color
bAtrAni boeri". Prineipalul isvor intertti a fost Letopiseful Tdrii Meldavei de 4a Istnatle Dabija panel la doninga a acqua a lid Azdioh Cdn-.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

93

klemir (1661-1705). Dela Duca Nroda Inainte, ni se povestesc fapte


la care a luat parte Insusi croni.carul: Nu mi-au mai trebuit istoric
strain s citesc i sa serial, a, au fost serse In iima mea".
Neculoe a scris cronica pe la varsta de 60 de ani, totusi ce tinereasc este ea prin suflul cald ce-o strabate si prin expresia neao$4
romaneascal Numai sfatul intelepf i sentinta morala ne arata ea
a.vem a face cu un iom plin de experienta dureroas a vietii.
Asemeneft celorlalti cronicari moldoveni a caror traditie o con-.
timid Neculoe ne d. o ilucrare menita sa fie 0. un mijloc de Indrumare 0. de sfatuire a generatiilor. Convingerea morala se Insoteste
cu o religiozitate adanca i +sincera. El. tie c nedreptatea se pedepse$te iar pacatul se plateste la vremea lu, si de a.ci vine fetal
cum interpreteaza caderea lui Antonie Voda si a lui Brancoveana.
Religiozitatea lui Neculoe Imbraca si forma populara a superstitiei.
Astfel lcramarea icoanei din mica manastire dela Hotin, vestitoare
a durerii i stricarii rii hoastre", este pentru el o realitate care
nu poate fi pusa la Indoiald. Aforismul religios rasare spontan sub
pana cronicarului: Nu bat cei multi pro cei putini, mid, ce/i putini
pre cei multi, ce nwnai cum rva Dumnezeu".
Tot atat de puternica este 0 conviugerea ca obioeiurile trecutului
nu trebuesc schimbate. Inoirile, In ce priveste birurile, sunt condamnate cu asprime: obiceile cele noud fac risipa tarilor i peirea domnilor". In. aceasta epoca In care domnul e creator a tot ce-i bun dar

rdspunzator de tot ce-i rn, Neculce las. sa se Intrevadd eum

crede el ca ar trebui sa fie conducatorul de tara: na numi respectuos

pentru datina, dar si drept, einstit, nelacom. Domn.ul tarn trebue

sa.-siimpuna seriozitate deplina $i'n tinuta in care apare fa fata lumii..


Cat de mult este scrisul lui Neculce ta spiritul Inaintasilor, ne-o
arata critica fata de defaimatorii Simion Dascalul i Misail Calugrul,
ne-o arat grija pentru Tara Moldovei, spre care se Indreapta mereu

dragostea lui. E plin de imila pentru tara ajuns pe mana glum'

stapanitori ca Dumitrascu Cantacuzino. Saraca tara Moldova", tara


Mid de noroc", pamantul nostru", Moldova noastra", sunt expresii
adesea Intalnite. In dragostea lui de main, Neculee priveste dincolo
de hota*ul tarii de nastere. El 5tie c i Muntenia este tar. romaneasca si de aceea, cand evorbeste de certurile care zdruncin. viata
celor dou provincii, In vorbele lui nu e durerea unui moldovean, ci
a unui roman con$tient de waitatea neamului: Tineti-va, saracilor
tari, daca santeti putincioase, de-acum sa biruiti nevoile din pismele
vechi, la ce s'au Inoeput s se lucreze". -Aceeasi durere strabate si din
vorbele care arata cuin am lasat, spre deosebire de vecinii gaostri, sa
ajung stapani la noi taLtara strainii. Din dragoite e neam Via acele
faimoase cuvinte ale lui, in care grecismul apare ca o plag fatala
pe trupul stors de vlaga +al celor doua provincii romanesti. In vregnea

noastra, s'a incercat sa se arate ca dusmania cu care s'a scris despre


justificata si c. aceasta epoca ne-a Imbogatit
epoca fanariota
arata Insa
din punct de vedere cultural. Marturiile lui Neculce
ce credea de.spre vremea de ,stapanire a Grecilor la noi, unul din

www.dacoromanica.ro

94

D. MUR AR A

oei mai de seama contimporani Suferinta lui Necutoe era aceea a


unui neam Intreg,, jignirea demniatii pe care o simtea el, era aeeea
a unui neam ajuns pe .mAna name strAini cdrora am II se puteau
ierta pacatele cu care a.0 venit din Fanar i pe care le-aa mai marit
Inca, lu paguba unor tari, care 1111.1 aveau putinta sa se apere, dar,
prin cronicarul moldovean, au gasit aria sufleteascA de-a judeca
s'a de-a blestema.
La Insusirile de fond ale expunerii, se adauga acele de expresie.
Neculce stie s n.e redea cu sobrietate o situatie, cum este, de Odd,
Lntrevederea lui Petrioeicu ca boerii In fruntea cArora sta Inteleptul

Miron Costin Predilectia pentru aliecdota se vede adesea si, prin

aoeasta, NecUloe se apropie de arta povestitorilor populari Anecdota


In legatura cu Anita lui Dumitrascu Cantacuzino, aoeea despre Mavrodin paharnicul, silit sa mearga cAlare cu fata spre coada calului.

introduc o nota de ironic ghu-neatA. Aceeasi Insusire se vede


cAnd ne-o arata bocindu-se munteneste" pe fata. lui BrAncoveanu,

dup caderea dela domnie a sotului ei: Aolio, aolio, ea va pune taica
pung dA pungA din Bucuresti pAna la Tarigrad si zeu nu lie va
tasa asa, si iar n.e \Tom Intoarce ca domliia Indarapt". Neculce are
mare talent In schitarea portretului unui personaj. E un fin observator al lumii din jm i Lie sa pAtranda ceea ce-i caracteristiC si
s redeie totul cu multa economie de vorbe. Cateva fnduri ni-1 arata
pe betivul bun la suflet care-a fost Dabija VodA, pe patriotul prudent Miron Costal., pe nepulinciosul Duca Voda care, pentru a lace
impresie, de cAte ori iewa in public tot posoanorit cata, ea O. iee

oamenii frica", pe Const. Cantemir care mama bine si boa bine",


pe blAndul i Ilivatatul mitropolit Dosoftei si anai ales pe Dimitrie
Cantemir, pe care 1-a cun.oscut de aproape si a carui schimbare de
fire, cand nenorocul I-a dus in Rusia, el a notat-o.
Neculoe foloseste i expresia realistA, crud-popular, atunci. cAnd
crede ca e nevoie. Niel dictonul popular nu-i lasat la o parte, cAnd
trebue sa produc erect literar: calul rAies gaseste copaciul scortos".
Talentul descripUv se aratA ide cele mai multe ori In scene marunte, lu portrete sobru schitate, dar 11 gAsim si'n evocarea luptei

dela StAnilesti, In care awn], de a face nu numai ca Intelegerea


militara a faptelor dar i eu viziunea de ansambiu a unui hatman
care-i tot odat si mare scriitor. Aoelasi talent e si'n paginile care
ne aratA serbArile dela Iasi ea prilejul venir lui Petra eel Mane
Uneori expresia este neobisnuit de noua. Astfel lui Cantemir i se
oferA o pace suliminita", Duca Voda se Imbrac cu camesa de
ghiata", BrAncoveanu avea doua obrare de prietesug", Imaginatia
poetica apare si ea ici si colo. Astfel, se spune despre nadejdea
domni ea. este: ca
cerului i ca ineetul
acum. este
sanin si se lace nour, acum Este marea 'Una si se face furtund".
Graiul lui Neculce are o Intiparire arhaica si moldoveneasc plinA
de farmec. GAsim la el si unele euvinte rare care nu-s lipsite de
interes: omilenis, a IncAlAra, impismuluit, a corolii.
Gonceptia istorica a,lui Neculce nu refuza tusemnatate tradiplor

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

95

populare. El a adunat la hkeputul cronicei lui cAteva mgrunte po-

vestiri despre domnii moldoveni. E acea culegere cunoscutA sub I1U-

raele de 0 &lima de euviide, In care povestirile sunt &carte si neinfrumusetate de Neculoe, In ce pilveste cuprinsul ori expresia
Povestindu-le asa cum le-a a.uzit, Ne,culoe a mArit Increderea

autentkitatea lor. Prim aceastk atentie datA traditiei, Neculce este um


precursor al miscArii folclorke la noi. In total sunt 42 de povestiri,
unele interesante pentru anecdotA, allele pentru informatie istoria.

Locul lor este fixat In miscarea noasta literarl, prin faptul a au


fost izvor de inspiratie pentru. Alecsandri, C. Negruzzi i Bolin-

tineanu. Chiar i 'n vremea noastrA, povestirea In legAturk cu tefAnitA Lupa a dat prilej lui Cosbuc s serie o frumoas1 baladA.
Neculce ne apare nu numai ca un om stApAnit de suflu moral

si de cald patriotism, dar si ca un povestitor cu marl Instoiri


terare. El reprezintA talentul InAseut, pe care erudita nu 1-a falsificat i nu 1-a abAtut dela ckile hotAnite lu de fire. Si ca om,
ca scriitor, si-a castigat In istoria noastrA hterark un loe Inconjurat In cursul vremii nu numai de o dreapt pretuire dar i de o
meritatA simpatie.
D. Cantemir

sintezi de cultura,

idei

i constiint.

D. Cantemir reprezintA, la Incepuhil vea-

cului al XVIII-lea, o Sintez4 de cultur5


si de idei In sensul traditiei. El nu numai

insumeazk toate strAduintele Inaintasilor,


dar, apArut In aceastA vreme, para pune o piatrA de hotar intre trecut
epoca nenorocit care sta sA Inceapk.
PrivitA In perspectiva istoriei noastre culturale, aparitia lui Cantemir este fireasa. E atAta muna intelectuald In veacul al XVII-lea
atAte directii se Intretaie i idei rodnioe se rAspAndese, -Inat era de
asteptat rAsArirea unui pise impundtor. Munca lui Varlaam si a lui
Dosoftei pentru introducerea artii romAnesti In bisericd i rAspAndirea unei limbi InteleasA de toatA. lumea, cronicele piing de mAndria
de n.eam, de dragoste pentru pAmAntul tArii si de constiinta originii
latine, izvoarele de culturk desvAluite sub formA lumanistA-polonA,

ruseascA ori greoeascl, eran fapte culturale In care un spirit atAt

de Inzestrat ca al lui Cantemir putea gAsi primele imbolduri, urmAnd


ca apoi s se formeze aiurea, fk.r ca sk se poatA nimici ceca ce tradilja
stabilise ca idei i sentimente, si care tnebui,a sA AlruiascA in sufletul genialului print, ca o nobilA mostenire.

S'a nAscut la 1674 si din coralArie chiar a "fost indreptat spre


InvAtAturA si pus sub privegherea iunni cunosout dascAl al vremii.
Plecarea la Constantinopol va fi fost primitA cu. TheAntare de aceast
ininte tAnArA dar deschisA la tot ce era cunostintA. O bunA parte
din. viata principelui se desfAsoarit In aoest oras care-i da putinta
sA studieze, sA Invete limbi strAine, sg. strAngI relaii cu oamenii Invb.tati, sA se formeze chiar i din. punct de vedere artistic. Intre

108 si 1691 a putut sA cunoasck Academia greceaseI si


ta.
suseascA elemente de cultuirg. greacl i latinA, la care spiritul lui
curios avea sg. adaoge si idei mai poi vetnite din cArlile lui Erasm

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

96

si Van Helmont. CAnd se ktoarce ar_asA, Cantemir e In stare sa

tAlmAceasc pentru bg.trAnul sAu tatg, domn fdr.g. stiint de carte,


pasa,,aii din Sf. ScripturA si din SI. loan HrisostomuL Dupg. 1700,
Cantemir poate trgi din non la Constantinopol, Inteun mediu savant,
ocupgndu-se Cu literatura, muzica i stiinta. Acura adAnceste si ditieritele probLeme de viatg. ale Tm-ciei. Cu trei ani Inainte, lu,ase
parte la lupta dela Zenta si observase slAbiciunea armatei turcesti.
Acum cautA sg. InteleagO tot ce rodea la rOdgeing. ImpgrAtia care trgia

din prestigiul uriasei puteri de altddatg. Cantemir studiazO istoria


Turcilor, se pune In legglurg. cu. Invg.tati dela care putea cunoaste
date noi, cerceleazA chiar si documente necunoscute de altii, dar
carer lui Si erau puse la Indemfing. In biblioteca sultan.ului.
Domniile lui Cantemir au fost vreraelnice, una de cAteva
In 1693, a doua putin mai lungd, Inainte de dezastrul dcla Stgni-

iesti. Dela 1711 pang. la 1723, anul mortii, Cantemir trgeste In Rusia,

made ti Inchin tot timpui muncii intelectuale folositoare i no-ag


si Rusilor, e ridicat la ranguri InaHe, e pretuit de Petra cel Mare,
si totusi e din ce In ce m.ai nervos si mai
nemultumit. Pand In clipa din urmA inima
lui e plinA de amintirile trecutului si de
dragostea pentru pgragritul pe care I-a pg.rasit.

Cantemir serie cele mai multe din lucrgrile lui In timpul vietii In Rusia, dar

inch' din Moldova incepuse sg.-si arate preo-

rupdrile literare si filosof ice. Elevul din


Moldova al dascAlului grec Cacavela si ur-

mOritorul cucuriozitate a ceca ce se proda la


Academia greceascg din Constantinopol, apar
in lucrarea din 1698 Divanul sau geilceava

/M441

inteleptului ca lumea Este cea dintl


sgdire si odrdslire" a ostenelii lAnArului
',rg.D. Cantemir

ganditor, iar eel mai tuck'. itat, poate mai In-

cantat decal autorul, a fost dascAlul care lauda a voroavel Inframusetare, precat a moldovenescului neam limb a cuprinde poate"
Scrisg. Inlr'o limb greoaie, se vede bine la autor deprinderea mai
mult cu limbi strdine decAt cu cea strgraoseascd, lucrarea are o
Insemngtate moral care depgseste pe oca literar. SmOltand textul cu

nenumOrate citate din Scripturg., Sf. Augustin, filosofi mai vechi


si mai noi In aceastd desbatere Intre Intelept lume, autorul cautg
sa arate, in. cele mink proa lungi trei cArti, c lumea este rea
stricAtoare sufletului i cg. Inteleptul reprezint adevgrul si credinta.
DupA ce se face lum,ii o aspr judecatA, au.torul a.rat ca e neoesarg
o ImpAcare Mire Intelept si lume, urmand Impreund calea hotleitg
de Dum.nezeu si Implinind rostul moral al vietii.
Divamd las im,Ipresia unui exercitiu -de small, si tot asa si
Conipendiolum universae logioes institutionis i loannis Baptistae Van
Helmont, Phgsices aniversalis doctrina el christianae fidei congrua

www.dacoromanica.ro

Otircc:Ark Etom4gaa,

Lim.
'

giltirrH4841
ftV4
frret..
etiic ;am frAtto
T

gightunchgAa
tu4A.X Eutprtirmse: A,4mpotAgg
4.%

311,114g

shHe

tio,reg

i Ho

A kTgt,94 SOO gai.


Etti rAlrotAos414, [Irk ti7gclatilf:

Ng1fr ttpx isn;fito., 41*-igurrionoli

NirtidD evri.a Real.


mi

Of Orr WE nitE Hisou;ggatIorg..;

pics4tosacr.pHEsJ
tprAti;

atgAa.

Wirt a0MeTi4n.
A4*

cioli A Motimerto HeGitigA


19.
825.

Canfemir, Descrlerea Moldovei, 1825.

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

98

et neoessaria philosophia, prefatatd cii o. entusiastd laudd la adresa


lui Van Helmont,
De un interes superior este Istaria ieroglificci. Scrisd prin 1705,
lucrarea pdstreazd In toatlit tesdtura i ecoul luptelor pentru domtie
deslAntuite de Brancoveanu, mare maestru al. Orel si al intrigai,
Personagiile, animale si pdsdri, Ian parte la o actiune alegoricd In
care salira politic:A se poate Intelege prin acea scard talcuitoare" pe
care ne-o dd Insusi autorul. Dornnia lui Mihai Racovitd, dusmdnirea
Cantemirestilor de cdtre Brancoveanu care sustinea pe ginerele sdu
Duca, intrigile din lard, si dela Constantinopol, rolul vizirilor lacorni
de bani, asupririle suferite de Canternir si In srarsit Impdcarea cu
Brancoveanu, constituesc o imagine vie a frAmantdrilor politice Intre
1700 si 1705.

In afard de povestirea intrigei, .avem In lucrare si descrieri,

fstorioare morale, proverbe si zicdtori. -Didacticismul 1st are o parte


prea Insemnatd si stricd interesului literal\ Invdtdtura morald e prea
direct scoasd la iveald si prea stdruitor urmdrild. Spre ea duce InfrAngerel jiggniilor de cdtre tantari i mute, ea este scopul unit al
unor istorioare care de allfel sunt bine marmite, ca Tircalamul fir
Porcarul ajuns Impdrat. Partea dela sfarsit a lucrdrii e intipdritd de
un dramatism tare impresioneazA. De efect literar deosebit e capitolul
In care Cantemir ne araLd cum a fost atras la Constantinopol In cursd,
In urma intrigilor lui Brancoveanu. Dusmdnia si indignarea se rO-

varsd In expresie plind de vervd si Infrumusetat pe alocurl si de


accent poetic Personagiile sunt bine caracterizate, Intampldrile sunt
cu dibdcie InlAntuite, dar suportul Intregei lucrAn esle tot ideea
morald: Cumpdna dreptdtii tot va birui".
Din puncte de vedere diferite, lucrarea Isi pdstreazd i azi in-

teresul. Intr'un loc, Intre fragmente de satird grosoland si de dusnadnie Md. de Iran, gdsirn discursul papagaiei, care-i un apeI la unirea
celor cloud tdri spre a forma un stat puternie. Capitolul Cetatea Epi-

limi e o salird a moravurilor Portii din acea epocd. Oricat e da

InvAluild, informatia istoric poate fi pdtrunsd si ne completcazd cunoslintele noastre despre epoca lui Cantemir. E regretabil cd autoruf,
om alat de superior ca inteligentd i culturd, nu dd. Intotdeaun.a dovadd de finete artistied i, In desldntuirea satirei dusindnoase, se
serveste de expresli vulgare I chiar triviale.
Lucrarea-i bogatA In proverbe j zicdtori. Inteun loe este intercalat un booet popular ale cdrui cuvinte amintesc Via(a lumii. Proza

din lstoria ieroglilial e uneori ritmatA, alteori chiar rimatd_dupd


sislemul popular al repetdr-ii de mai multe ori la sir a silabei-finale.
Acestea ne aratd cd dorinta de cunoastere a lui Cantemir s'a Indreptat si spre productiile poporului.

Istoria ieroglificcl, IncdrcatA de cuprins moral si istoric MN/Ina


In simboluri apare de sigur greoaie In Intregul el, lipsitd de echilibru
Intre pdrti, cu Intampldrile prezentate prea pe acelasi plan. I,imba
scrierii e bogatd, dar aldturi de cuvintele rom5.nesti gdsim prea multe
grecisme i turcism; venite din cultura strlind a autorului. Expresis
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

99

poetica apare din loe In loc. A.stfel, Intre creerii Leului si tamplele
Vulturului se soorni vivor de chiteale i holburd de socoteale".
vintele pentru unire ale papagaiei au produs un entusiasm. sgomotoa

ca huete a mari puhoaie dupa ploaie Ain dealtui In vi rapezite".


Curiozitatea intelectuald a lui Cantemir s'a atintit si asupra
domeniului istoric. Faptul ca un om cu o inteligenta si o cultura ant

de exceptionala, si-a gasit ani de zile placerea cea Mai aleasa In


lucrdrile istorice, ne arata ce frumoasa traditie culturala se crease
In Moldova dela sfarsitul veacului al XVII-lea.

Unele din scrierile istorice ale lui Cantemir au numai Int5.mplator legAlurd cu Moldova, altele au ca miez al lor viata acestei tad.
Ilistoria incrementorum otque decrementorum aulae othomantcae a
stabilit mult timp renumele european al autorului ei. Afard de ceca
ce pulea sti din propria experientd, Cantemir se documenteaza din
icliferite acte publice aflate In arhivele turcesti si din lucrdri ale
Invdtatilor vremii. Conceptia istorica Insasi e larg cuprinzatoare,
autorul d'andu-ne nu o istorie politica numai, ci o 1storie a civilizatiei
turoesti. Cum e si fires; lute asemenea lucrare In care se reia istoria
maei tdri din cele mai Indepartate vremi, sunt parti de informatie
menite sa fie usor depasite de noi cercentori, ceea ce
si
plat. MuIt mai Insemnata este Insd acea parte In care informatia
vine din Insasi experienta autorului. Evenimentele sunt povestite ca
multe amanunte noi, sunt puse in legatura ca date ale epocei si au
interes i pentru Istoria tarilor noastre. Povestirea intamplarilor merge
pana la 1711 si astfel cunoastem expeditiile polone ca nrindri triste
pentru atarea politica i economica a Moldovei, Imprejurarile In care
autorul primeste domnia, sarcinile grele impuse de Turci Moldovei
holarirea domnului de-a trece de partea Rusilor L de a fi alaturl
de crestinii in suferinta. Politica nesincerd a lui Brncoveanu
cavalerismul lui Petra cel Mare sunt expuse cu limpiclilate. Ideea
fundamentala a lucrdrii e ca'n istoria Turciei este o epoca de marire
pAna la 1672, dupa care urmeaza decaderea Cartea I-a se incheie
Cu imaginea unei Turcii glorioase care, dupa cucerirea Cameni/ei,
Impune Poloniei conditii de pace. De acum lnainte Insa se aratd
semnele dezagregarii Imparatiei, dezastrul dela Zenta In 1697 fiind
o dovada vdditd. Cu amanunte caracterislice pe care numai un ochiu
patrunzdtor putea sd le prinda, aflam Imprejurarile In care armata
iturceasca se macina print ea Insasi, tocmai In momentele In care
era mai amenintatoare Inaintarea principelui Eugenia. Perfidia cu
care vizirul atrage In primejdie de moarte pe toti rivalii lui, panica
In mijlocul careia comandantii sunt macelariti de proprii lor soldati
si fuga rusinoasa a sultanului umplu pagini de valoare istorica si
literara. E de retinut ca. Montesquieu, cativa ani mai tarzia, vorbeste
$i el In Lettres persanes de apropiata prabusire a Turciei.
In legatura tnumai ca tara noastrd este Descriptio Moldaviae,
acriere de prin 1716, facuta ca scopul de-a da strainilor informatil
Viintifioe deepre Moldova. Si aceasta lucrare ne dovedeste orizontul
$tiintific larg al autorului. Moldova 11 intereseazk din multe .puncta
www.dacoromanica.ro

100

D. MORARA$II

de vedere, i daca, in unele idei, Cantemh- e pe linia lnaintasilor,

ta. altele e un mare precursor. Cuprinzand Infatisarea geografica,

starea politica, viata bisericeasca i literara. a Tarii, Cantemir se arata


ea in istoric de o conceptie cu totul moderna '61. de Inaltimea oeleia
pe care o va avea Voltaire Geografia lizica a ;aril se oompleteaza
cu aceea eoonomica, amanuntele de interes folcloric im sunt las ate
la o parte, sentimentul autorului strabate discret din paginile In care

se dan pe fata bogatiile i campurile presrate cu flori ale tt".ii


Statul Moldovei e privit In evolutia lui, sub oonducerea donmilor
capabili
bialte dar
aduca la decadere, atunci cand luptele
interne le faramiteaza puterea i autoritatea. Obiceiurile mai vechi
mai noi la Inscaunarea domnilor, boeria cu ftreptele ei armata

tribaul sunt
veniturfle
aratate cu multd grijk oeea ce face din aceste pagini un isvor
si organizarea ei, ceremoniile,

documentar de statornica valoare. Capitolele despre ceremonille la


logodna, nunt i fnmormantare, informatiile despre portul taranesc

dansurile populare arata cunoasterea vietii noastre dela Iara.

Miturile stravechi trecute pand la noi, credinta lin Mate rele supranaturale, canteoele Insotite de rituri religioase specifice, farmeoele,
descanteeele, toate sunt notate si explicatey dandu-ni-se pe fata cea
mai ampla couceptie istorica pe care a avut-o la noi un istoric din
trecut. In capitole speciale se vorbeste despre ierarhia bisericeasck
manastirile Moldovei, limba arii pe care o gNseste asemanatoare
cu latina. Cantemir o atat de atent la fenomenul linguistic, Inca noteaza i fonetismele particulare graiului moldovenesc.
Ca.nbemir uimeste prin bogatia de chestiuni desvoltate hi lucrare,

ne uimeste Insk volin spune-o drept, i,prin ceea ce-i lipseste si


care am fi voit sa se gaseasc la un roman cu o mihte atat de superioara. Canteruir se bucura ca, pe ruinele slavonismului, a putut
sit se ridioe limba greaca. i serie, In legatura cu doannia lui Vasile
Lupu: In secolul trecut lins, dupl. ce sub domnia lui Vasile
banezul, Moldova s'a tutors la tronul. ecumenic, ea a Inceput O. se
destepte i din Intunericul adlinc al. barbariei de care se umpluse, sa
fie adusa putin.tel la lumia." Triumful scoalei grecesti din vremea
tut Vasile Lupu i erban. Cantacuzino este s000tit de Cantemir ca
a renastere cultura. A cunosout munca lid Varlaam si Dosoftei, a
amintit tui cartile lui pe cronicari, a talmacit pentru tatal lui
vantul Sfintei Scripturi si totusi n'a linteles c adevarata renastere
era reprezentat de curentul romAnesc in care si el era prin.s si
caruia, fara. sa-si dea seam.% i se supunea, spre triumful adevaratei
culturi care pentru noI nu putea fi decal aceea tu limba sixamoWor.

De exceptionala tusemnatate este Hronicul uechimei a RomanoMoldovlahilor. Nu numai ca e bogat informat strabatut de idei
precis conturate, dar e seria In romaneste. A.utorul a voit sa
noasca trecutul neamului, dar a constatat, cu parere de rau, cal oamenii invatati dinaintea lui nu ne-au transmis stiri cat mai numeroase. In Descrierea Moldavei, el spune: A, da stiri despre acest
lucru chiar dela inceputul neaMului nostru, ne-a oprit dezinteresarea
www.dacoromanica.ro

/STORIA LITERATURII ROMANE

101

stramosilor, cArora le statea la inirna s faca fapte bune mai degraba decat sa serie". Cantemir vrea sa-si tudeplineasca datoria
fa ll de neamul lui, vrea sa smulga. numele de roman din .Iirania

vechei uitari" si de aceea serie Hro,nicul. Cine m,ai molt ca el ar fi


fost indicat sa ne dea o asemenea lucrare?
Hronicul, In conceptia lui Cantemir, trebuia s. cuprinda In doua
marl pall Intreaga istorie a neamului, dela origini pan In vremea
autorului. N'a fost Irisa realizata deck prima parte. Asemenea Jul
Miron. Costin care, In predoslovia lui, aratand sbuciumul sufletisc

inainte de-a porni lucrarea-i, scrisese acel se sparie gandul", si


Cantemir, cuprins de aceleasi sentimente, ne marturiseste: ne cu-

tremurAm de mare si nepurtat greuinta, carea asupra-ne vine; cAci


mari stand, In mijlocul drumului ca neclatite stau; i multe, si Impleticite Impiedicaturi, Inaintea pasilorr ni sa arunca, carile si pasii
Inainte a-i muta ne opresc, i calea hronicului nostru slobod alerga,
tare astupA".

Pentru a duce la brin sfarsit lucsarea, Cantemir cauta sa. fie


stapan pe cat mai multe isvoare. El cunoaste serien i antice, grece
si romane, serien i moderne turcesti, rusesti, polone, sarbe, hulgare,
chiar i unguresti i cehe In. limba latina. Are in Indemana si isvoare interne, cronica lui Ureche tu. compilatia lui Simian Dascalul, c,ronicile lui Miron si N. Costin i o cronica munteana E de
notat punctul de vedere stiintific al acestui autor care urmareste
n.e dea adevarul. La spiritul stiintific se adauga o onestitate 'care ne
face placere s'o Intalnim In aceste Indepartate vremi. Cantemir
marturiseste isvoarele folosite, nu vrea sa se Impodobeasca cu munca
altora i crede ca.-i de datoria lui O. arate din ce jicnita a luat
grAuntele ce Imprastie".
DouA idei fundamentale strabat lucrarea: una, cunosetita mal
myalt, a originei noastre latine, cealalta, a.cum desbatuta. cu. .amploare,
a stAruintei noastre pe pamantul Daciei, In cursul Intregului ev mediu.

Ideea originei latin.e eSte pentru el ceva absolut sigur. Roma este
maica", Traian este parintele". Mandria originei 11 umple de indignare mn fata ocarilor lui Siralon Dascalul: A.ciia talhari numai
ai vostri pArinti au fost, si dela dansii poate fi v'ati invgat a fura
adevAral istoriei. Jara Romanii, care sunt parintii Moldoveanilor si
Munteanilor, procure, cu multe si tari doveade am arAtat, totdeauna
pro locurile sale au lacuit, precum i acure. aceeasi lacu.esc". Altadata
o ironica. familiaritate cauta sA spulbere neadevarul: Vino acum aicea,
iscusitule In basn.e Simioane si teaca minciunilor Misaile.; vino, zic,

aicea si te WO. la Romani si locuitorii V.alahiei pre carii voi basnA


bolind si minciuna Was 'cand, ca pro buretii far samanta de ieri, de
alaltAieri, Ii faceti".

Canten tne arata. cum Romanii au luptat cu vrAjmasii, i la

nordul, i la sudul Dunarii. In lupta eu Turcii pe care a.0 .purtat-o

domnii nostri, el vede lmplinirea misiunii noastre istorice de-a pune

stavila Inaintarii pagne spre "apusul Europei. Vitejia din trecul


mulge lui Cantemir pagini de admiratie, dupAcum puterea noastra
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

102

de rezistentA fail de toti stApAnii strAini care au trecut pe aci, 11


umple de uimfre.
Cantemir este conslient si de unitatea neamului. Nu . numai cli
toli RomAnii, indiferent de provincia In care trAiesc, aunt urmasi
ai Romanilor, dar, pentru el, toate tArile romAnesti sunt fragmente
dinteo mare patrie care a existat odatA. Mai mult ca'n oricare alti
lucrare, Cantemir este aci stApAn pe fraza de tAietur clasicA si
pe un vocabular In care se eontopesc cuvinte din trecut, expresil
populare si neologisme GAsim in limba lui Cantemir pe a amelita"
Int.AMR. si'n Miron Costin, pe a aciva", ciudeasl", neogoit", omenit", a zdrumica", dar aldturi de ele pe: content, elefterie, etimologie, a evghenist, a explicui, fortunA, a informAlui, a prezentui,
simpatriot, tircumstantie si a vinci.
Mai avem dela Cantemir Incl dou6 lucrAri mai mici In legAturA

en trecutul nostru. Vita Constardini Cantemgrii cognomento senis


Moldaviae principis ne aratA pe larg tragedia Costinilor si InocarcA
sA-1 justifioe pe Const. Cantemir In ordinele date. Informatiile autobiografice de ad sunt de mare valoare. Evenimentele Cantacuzinilor
i BrIncovenilor, bogatA In amAnunbe, unele luate din Del Chiaro,
ne aratA, cu lips de obiectivitate, purtarea lui BrAncoveanu, trldAtor al cauzei crestine In 1711.
CAt de multiple au fost preocuplirile stiintifice ale lui Cantemir,
ne-o aratA si alte lucrAri ca Sistema religiei mahomedane, scrisa la
latineste si tAlmAcitA In ruselte, Cdtehismul compus In limba persanA pentru propagandA religioasA In timpul expeditiei lui Petru.
cel Mara contra Persilor, Explioarea muzicei teoretice tntr'un chip
pe scurt, Metafisica, Penegiricul lui Petra cel Mare, Planul Constantinopolului.

Cantemir este eel mai InvAtat si mai mare istoric din trecutul
nostru. In bunA parte, el cantina. o strAlucitA trad4ie moldoveant%
dar lucrArile lui n'au apArut la vreme ca sg. poaLA avea influentA

asupra spiritului public. Hronicul, oea mai Insemnatd lucrare a

lui, n'a apArut decAt In plin veac al XIX-lea, cAnd ideile desvoltate
de Cantemir erau de mult cunoscute si popularizate prin scoala ardeleanA. Moldova dela sfArsitul veacului al XVII-lea si Inceputul
oelui al XVIII-lea reprezintA, g prin D. Cantemir, un focar ale cArui
raze n'au ajuns la constiinta romneascd. Asemeni lui Gr. Ureche
i. Miron Costin, Cantemir n'a putut fi, din pricina ImprejurArilor,
decAt o strAlucitA con.stiintA individuall. Opera lui D. Cantemir ar
fi trebuit sl fie in veacul al XVIII-lea cArarea de lumin pentru su-

fletul romAnesc, dar In fata ei a'a ridicat deasa pAclA fanariotd,


oprind din mersul lor idei care ar fi putut sl ne aduc renasterea

cu un secol mai curAnd. Nimbul geniului a Inconjurat fruntea unui


principe rAsKrit din salmi neamuld nostru si ca atAt mal mult resimtim trpgicul situatiei.

www.dacoromanica.ro

Din Noul Testament, Alba lulia 1643.

'BEZISTENTA LIMBII ROMANESTI IN VREMEA


DOMNIEI FANARIOTE.
Rusilor la StAnilesti a foot
Orientiri nof ale culturil. InfrAngerea
hotArlloare pentru ioarta TArilor RomAnesti, timp de mai mutt de un secol. Tocmai In vremea and, In
chip constient, ne apropiarn de puterile crestine si ne bizuiam pe
ele, pentru a scApa de sub stApAnirea turceascA, a venit lepoca de
domnie strAinA impusl sistematic de catre Turci. Stingerea familiilor
domnitoare de mai nainte ori risipirea lor dincolo de hotarele tlrii,

a slAbil puterea de rezistentA fall de domnii strAini. Se InaltA acum%

cu ajutorul Turcilor, familii -din Fanar care dau tArilor noastre

domni necunoscAtori de limbg. si datini. Boerii de tara sunt dati la


o parte dacl-s fin IndlrAtnice si, Incetul cu Incetul, rezistenta ion
dispare. Din desgustul prea Indelung stApinit In suflete, din lipsa
de sprijin In afarA Impotriva rdului care crestea tot mai mult, sr
urmat o stare de apatie s'i de primine a unei situatii socotitA fatal.
Anormalul ajungAnd sA domineze viata noastra politicl, anormalul
trebuia sd. cuprindA, In parte mAcar, viata noastrA culkurall. Nu mai
avem legAluri cu Polonia ale clrei coli ne formase cronicari .si conducAtori de bisericA, nu mai primim cArti, ca pe vremuri, dela Chiev,
cu apusul nu avem cAteva zeci de ani decAt apropien i IntImplAtoare.

Atentia se IndreaptA spre Constantinopol, viata politicA, sociall a


culturalA capAtA o adAna. Intip1rire orientalA.
Domnii fanarioti imitAnd viata de curte deja Constantinopol, boerii se simt si ei obligati 51 primeasc obiceiuri noi. Traiul oriental
se impune In clasa de sus a societAtii. Ceremonialul de lanimire si
InscAunare a domnilor, serbArile, primirea oaspetilor imita ConstantinopoluL ImbrAcAmintea devine -caracteristicA. Acun1 pAtrund la noi
salvarii, caftanele, anteriile, islicurile care vor dAinui pAn and reluarea legAturilor ca apusul le va acopen i de ridicoL
In ce priveste manifestArile culturale, nu se putea, in aceste conditiuni, sA nu primim s'i. elemente turc,esti. Au pAtruns la noi basme
'orientate, cAntece si melodii, jocuri populare, jocul pApusilor, scrAn-

eiobul dela petrecerile populare. Am Imprumutat o multime de


proverbe turcesti. Si dacl ,,Apa trece, pietrele rAmAn" Ii are un
corespondent turcesc, In aceeasi situatie e *i. Caput ple,eat sabia nu4

tale* devenit maxima politia de Wale zilele. AJeum au intrat In

www.dacoromanica.ro

D.

104

/v1 U It

/i$U

limba noastrA i InjurAturi t'un-ciare pe care sooala i educatia dintr'o


sutA de axil dau putut sA. le tadepkrteze.
Numeroase turcisme se IncetAtenesc la noi. Progresul intrArii
lor In limbA se poate urmAri. La primii cronicari, gAsim cAteva pentru

dregAtorii, la Radu Popescu si D. Cantemir sunt destul de multe CA


sA atragA atentia, lar In, a doua jumAtate a veacului al XVIII-lea ele
sunt chiar supArAtoare. Cdnclioa lui Gheorgachi, din 1762, oae dA
dovezi de stadiul In care ajunsese limba noastrA dup o jlimAtate de
veac de domnie fanariotA.
Mult mai InsemnatA este pentru noi influenta greceasa, ezercitatA sub diferite InidtisAri culturale. Sooala avea un caracter greoesc
LucA din vremea lui Serban Cantacuzino i BrAncoveanu a este IncarajatA, sub aceastA forrad, i acum. Scoala romAneascA nu s'a stins
InsA cu totul. Epoca este alai de frAmAaitatA, pAmAntul nostru ciuntit
de Austriaci mai IntAi, de Rusi mal apoi, a cunoscut atAtea rAzboate
fi pAci nedrepte, IncAt, de multe ori In cursul veaculni, In prAbusirea
activitAtii culturale a fost cuprinsA ni numai scoala romfmeasc dar
aceea greceascA.
Sunt cAtiva donvrvi care au avut grijA de InvAtmAnt. N. Mavro-

cordat a aintat sg. organizeze ooalele, nlimind la Academia ieseang


daseAli de dinasta, greack vulgar., slavong. i romAnA. TrecAnkl
Tara RomAneascA, acest domn cautA sk continua lraditia brAncoveneascA, dar grija vea mai mane a lui este sA. Intretie cu bani romanesti scoala greoeascA din Fallar. Alt domn cu grij. de InvAtmAnt
a fost Qrigore Ghica. Cronicarul Mustea ne vorbeste despre numirea
de dascAli de elineascA i slavoneascA la scoli tu care oricine putea
dea vopiii ca sA Invete gratuit. Dar dragostea pentru carta slAbise chiar si'n clasa boereascA, ea care ne dAduse pe cArturarii
veacul al XVII-lea. Lutelegem de ce a hotArlt domnul s. nu mal primeascA In ranguri boeri lipsiti de InvAtAturA greceascA. In a doua
jumAtate a veacului, mare reformator al scoalei este Gr. Al. Ghica,
domn credinclos u3aei frumoase traditii culturale de familia. Scolile
greoesti sunt, finaste, mai numeroase decAt cele romnesti, dar situatia politicA e astAt de tulbure IncAt nu se realizeaz mai nimic
In ele. Dupl fiecare rAzboi, i snnt multe In aoest veac, munca trebue
luatA dela cap At.

In unele scoli se pred6 i limba tArii, dar e desconsideratA ca


rang, iar dascAlul de romAneste este mult mai rn plAtit decAt oel
de greceste. Atentia principalA se IndreaptA spre limba greacA, impusA de curte si de viata politicA. Sunt IrisA i mArturii care ne
la Inoeputul domIniei fanariote, IndArtnicia oopiilor ronakni, dupA
cum, In a doua jumAtate a veacului, 1i gAseste expresie i credinta
limba greack mi poate folosi la aliMiC
Tip Ariturile vremii lie aratA stadiul de pA.Inferioritatea
blindare la noi a grecismului. N. Mavr000rdat
tipograffei greeeti. nu-si lmpodobeste scurta-i domnie din Moldova cu o activA tipArire de cArti, dar din cele trei apArlite, una este
greceascA. Mihai RacovitA. nu-i niel el mal zelos decAt InaintaSul
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

105

Tipografia, atit de strAlucitoare altAdatA, este lAsatg. In pgrAsire. In

ce priveste spiritul activitAtii de tipArire, avem chiar o intoarcere


IndAra, Old tri loc s. aparg. cArti greoesti, apar de cele slavontsti
si cu. explicAri In limba romnl.
In Tara RomAneascA. avem data centre, Bucaresti i RAM.Alier
pentru cartea slavon i unal singur, Bucurestii, pentru cea greacA.
Ad deci grecismul are mai multA putere deal In Moldova. La'neeputul celei dintAi domnii a lui N. Mavrocordat In Tara RomAneascA,

a apArut In greoeste Istoria sfdnid a lui AL Mavrocordat Corbnl

Cu crucea tu cioc, ne spun versurile la stemN, Impodobeste capetele


domnilor Daciei". Cum, N. Mavr000rdat fusese dorm si'n Moldova,
cele dou.A provincii constituiau pentru el o unitate politicA pe deasupra hotarelor despArtitoare. Ideea Daciei politice nu are in acest
moment niel o semnificatie adAncl, dar trebue s'o retinem, fiinda

va -mai fi exprimatI si de alti domni fanarioti. Se tipAresc ateva


cArti In limba greacA, unele religioase, allele fArA de legAtura cu
biserica, de pila Despre datorii de N. Ma.vrocordat si Comentar la

gramatica lui Teodor.


Grecismul nu se poate Ruda Cu. un talumf prea straucitor. E

de mirare a numai atita carte greceascl a putut sl aparl Inithrile

noastre, In cAteva decenii de domnie strAin.A. CAM sArAcie In corndomnia pgmAnteang. a 'MI BrAncoveanu!
paratie
aafel

domni ca N. Mavrocordat si Al Ipsilanti fac s aparA cArti grecesti


la Lipsca, Londra, Venetia. Vremea cAnd la tipografiile din tarA
apgreau cArli greoesti, prin protectia donm.ului i p-rin strlduinta.
marilor erarhi al ortodoxiei, trecuse.
In Moldova se tip Aresc putine scrieri roAfirmarea limbii
mAnesti cAci, dupA cum aflAra din Pseudoromineti in bisericil. Enache KogAlniceanu, veneau aci cArti
Tara RomAneascA. Abia Iii 1743, sub domnia lui Ioan Mavrocordat,
apare la Iasi o Psaltire. Aparitia o datordm. unui strAin tare gAsesteIn tipar mijjlocul de a-si arAta recanostinta fatA de tara care 1-a
dat addpost. E semnificativ cazul acestui Duca Sotirlovici, pentru puterea noastrA. de-a asimila pe strAini, chiar acum in veacul dom.-

niilor nepAmAntene. La 1747 se publicg. la Iasi mi. Triod spre

desAvArsita Intelegere i urmata folosinta lAcuitorilor". Apar si alte

cArti romAnesti neoesare slujbei religioase, dar activitatea este relativ


redusA, prefetele sunt lipsite de ideile frumoase cu care me obismiiserA
tipAriturile din veacul al XVII-lea. Chid ne gAndim la usurin.ta Cu. care
se schimba domnia la fiecane doi-trei ani si la ImprejurArrile politice, ne rairAm cg. s'a putut faoe i atAta.

In afarg. de Iasi, singurul centru tipografic pe care-1 are acum


Moldova este RAdAutii. Tipografia dpiscopiei de ad -ne dl un Cafavasier 1,n 1744, un Ceaslou si Lit urghia Sf. loan Gurd de aur In
1745. De a.ceste lucrAri se kag numele lui Varlaam, episcopul lute-

meietor al tipografiei, si al lui Iacov care, dupg. ce-a urmat

Varlaam la episcopia RAdgutilor, a fost ales mitropolit al Moldovei


www.dacoromanica.ro

106

D. WURARA$13

In 1750, exprimand, prin InAltarea ga, triumful ideii ca'n scaunul


mitropoliei trebue sa stea un pamantean.

Activitatea tipograficA din Tara Romaneasca este cu total remarcabild. Nu mai avem doar carti de malt intrate In serviciul religios,

cl lucrari noi care reprezinta o treapta de triumf pentru limba


nationala. Urmasul lui Mitrofan, Daniil, Isi Indreapta gandul spre

multimea celor marunti si necunoscatori de limbi straine.


La Indemnul lui, apare Triodul sit ptmanii mari In a aria pre,
fall se spune cA scrierile religioase trebuesc tiparite In limba lute-

leasd de prostime". Inochentie face sa apara la Ramnic, In 1730,

Molifuenicul care cuprinde marturia: Am socotit a Imbogati sfintele


Besearici cu Inmultirea sfintelor carti In limba patriei noastre romnesti". Ideea de patrie o gasim si'n prefata Triodului din 1731, aparut cu cheltuiala aceluiasi Inochentie, episcopal care mumeste Ram-

nicul, eparhie a patriei noastre" si se plange ca bisericile nu-s In,deajuns de inzestrate cu carti In limba moastra cea de mosie ce secheama rumaneasca". In activitatea lui Inochentie e si ambitia ca
biserica noastra sa mu recurga la carti straine, sentiment cu atat mai

interesant ca cat 5unteiu ta vremea and Oltenia, rupla dela Tara


Romaneasca i anexata la Austria, mu mal putea primi lusor carti
de peste Olt.

Domniile lui Const. Mavrocordat, a Racovitestilor 0. a GhicuTestilor cuprind o Intinsa epoca din istoria tarn. In vremea lor, tiparnitele din Bucuresti, Ramnic si Buzau, raspandesc numeroase
carti, unele de malt intrate In servicial religios de limba romneasca..

Semn al unei vremi cand Const. Mavrocordat are multa grijja de


poporul de jos, Catavasierut din 1742 cuprinde i Versuri adresate
pravoslavnicului morod" al tarn, ce e drept ca reminiscente din
Psaltirea lui Dosoftei.
Cazaniile lui Ilie Miniat sunt tiparite mu mumai peniru locuitorit
din Tara Romaneasca, ci pentru toti care vorbesc aceeasi bimba. AceIasi gaud II gasim si'n Evanghelia din 1746, unde se acre cA Invatatura sfanta a carpi trebue sa se raspandeasca In toate tinuturile In
care se vorbeste romaneste. Catavasierul, care se tipareste Intr'o editie noua. la Ramnic In 1747, cuprinde oeva Inteadevar sensational:

la sfarsitul cartii se aria reprodus un frumos cantec de stea, cules


din gura copiilor colindatori Insotit de doua oratil. Ieromonahut
Laurentiu din Hurezi, harnic traducalor si tipa.ritor la Ramnic intrg

astfel In. istoria folc.lorului romnesc.


In Ocio ha! din 1750, episcopal Grigore al Rmnicului expiimA
cu hotarlre dreptul Romanilor de-a avea cartea religioasa In limbo
lor: cu drep tate iaste i acestor pravoslavnici crestini ai limbii romanesti sa stie legile lui Dumnezeu Intra a lar limba". Molitvenicli
din 1758 afirma din nou ideea, prin scrisul aoeluiasi episcop. Suntem
la mijlocul veacului, In puna domnie f anariota. Cu toata toleran.ta
unui Const. Mavrocordat care cerca dregatorilor sa foloseasca. bimba

romana In rapoarte si scrisori, ori a Ghiculestilor, desigur a eraa


multi care ar fi dorit Q mai Intinsa rAspandire a limbil O.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMXNE

107

grecesti, mai ales In bisericA, uncle de altf el, cAnd domnul era de rata,
serviciul se fAcea In greceste. In prefetele cArtilor religioase romA.-

nesli se sustine cu fake hotArire limba romAneascA, IncAt trebue

sA credem cA se ducea o luptA surdA Impotriva ei, de cAtre persoan.e

influente In viata noastrA de atunci. Cuvintele episcopului Grigore


ne aratA cd biserica nu se mai putea abate dela calea spre care se
Indreptase printr'o evolutie fireascA i dreaptA. Biserica se adaptase
la oerintele sufletesti ale poporului, asigurAnd triumful limbii vorbite
Intelese de acesta. Marele noroc al neamului nostru a fost spiritul
conservator al poporului de jos. El nu s'a lAsat scos din matca existen-

tei lui i si-a pAstrat, odatI cu limba, credinta si datinile din strAmosi, In timp ce vremelnicii stApAni din clasa dominantA *I-au
schimbat felul lor de a fi, la fiecare eAteva decenii. DacA poporul
de jos ar fi fost mai putin IndArAtnic In a trAi potrivit cu sInItosul
lui instinct milenar, ar fi trebuit sd devinA slavon mai intai, grec
mai pe urmd. El a stiut InsA sA rAmAnd roraAn_si sA. impunA BM-

pAnitorilor sA se adapteze ei la realitatea pe care el o Ireprezenta.


Episcopul Grigore, prin cuvintele lui, e si de data aceasta o dovadA
cA pAstorii nostri sufletesti au fost aproape de nevoile poporului.
A doua jumAtate a veacului aratA, dela Inceput, aceeasi vie
activitate de rAspAndire a cArtii romdnesti, prin tiparnitele dela Bucu-

resti, Minnie si BuzAu. In vremea aceasta numele lui D. Cantemir


devenea celebru, pen,tru strAini, pria tipografiile dela Petersburg,
Londra, Paris, Hamburg.
OdatA cu demnia fanariotA, conducAtorii prinBlajul centru de cipate or nu se mai preocupa de Transilvania.
viati nationall
Suprematia culturalA i religioasd a lui BrAn,
coveanu nu desteaptA nicio ambitie la strAinii care ajung In scaunul
TArii RomAnesti si Moldovei. Pentru domnul fanariot, Transilvania
este numai locul de refugia. In caz de nevoie.
In vremea aceastA InsA, provincia .cunoaste o viatd intensa. Rezistenta Impotriva Unirii e Inca puternia In. uncle locuri. In. 1729
ajunge conducAtor spiritual al Transilvainiei loan Inochentie Micu, om care nu se

lasI Invins de jignirile ngiunilor


ci cere drepturi depline pentru
neamul sAu. In el avem a face cu un luptAtor con.stient pentru IntArrrea episcopatului romAnesc i pentru lAmurirea dreptmilor nationale. Nu s'a sfiit sA spund In
adunarea din 1744 ea' poporul a fost In
plat si 6. ,stApAnitorii vor sA tinA un
neam. Intreg In aclavie. In primejdie sA

c'

ajungA In Inchisoarea austriac.A, energicul


Inochentie Mica
episcop s'a Indreptat spre Roma uncle, Intr'o viatA de frA.mintare i lipsZi a stArult meren pentru obtinerea

dreptuilor noastre. A xn.urit ca pribeag In indepArtata tarA latinA,


www.dacoromanica.ro

108

D. MURA.RA$U

In 1768, fArA, sg. i se fi dat satisfactie pentru. jignirile suflerite, ba ,m041

Ivan i cu amgrAciunea de-a fi vAzut Roma treand de panca du.stimanilor nstri.


Urmasul la 4episoopat, Petru Pavel A,aron, e tot atdt de d'arz
ca i Inaintasul Blajul aitmge acum centrul de viat. religioasg.
cultural a romAnismului. AdAnci tnemultumiri sociale fac sA. se
prevesteascA revolta care nu. va IntA.rzia sg. isbucneascA. Urmasul
lui Aaron, Atanasie Rednk, moare In 1772, M.A. sA fi putut aduce o
cAt de slabg potolire a pasiunilor care ookliau In adAnc, In a,steptarea
momentului istoric.
Acestea fiind ImprejurArile, munca pe tgrftmul tipografiei trebuia
s fie redusA. Apare im Cateldsm tn! 1726 la SAmbAta Marc si cAteva cArti religioase la Blaj: Flow-ea adevdrului, Liturghia, Doctrina
Christiana, Votiva apPleaatio. CArtile In limba latinA, sunt semnul
vremurilor noi care se pregAtesc. Adeudrata mdngdiere i Soborul de
Florenra, lucrAri ale lui Aaron!, apar
editie latin afarA de oea
romaneascii. Inca vreo cAteva cArti religioase ori didactioe se allturA
celorlalte, dar, privitg kt. Intregul ei, activitatea e IAA. strAlucire. Trebue sA pomenim ad a tncercArile de traducere In versuri a Psalmilor.
Traduoerea calving, din 1697 a lui Viski Ianos, In versan i adesea
neinteligibile, este u.rmatg. de aceea din 1720, In frumoasA limbA
romfineascg, a lui Teodor Gorbea din Brasov.
In Transilvania, se pregAtea acuni sooala, ca s poatA fi unealt
de relnviere nrationalA. Intemeierea de scoli In Transilvania este legatA de dureroasele jigniri suferite de conducAtorii Romanitar. Strg.-

duintele lui Inochentie Mien formeaz un mare capitol din lupta

n.oastrA. nationalg. S'a putut In. sfarsit obtine ca RomAnii s Invete


In scolile inane din. Viena si Roma, si s'au. Infiintat burse pentru
tineri dornici de tavAtitturg.. Episoopul Aaron a putut deschide In
1754 soolile dela Blaj, si, de acum tnainte, acest oras devine central
Intregei vieti cultural si nationale din Transilvania.
Istoriografia moldoveang. R111 mai e reIstoriografia in Moldova.
prezentat de nici un scriitor cu Insusiri deosebite. Lui Nioolae Mustea al cgrui nume ni s'a trartsmis
prin Letopisetele lui Kogalniceanut i se atribute o crania In. care se

cuprind faptele dela Istrati Dabija pftn A la Grigore Ghica (1662

1729). Povestirea domniilor dela Istrati Dabija, pang. la Intaia domnie a lui Raoovitg are, tntocrnai ca si cronica lui Neculce, izvorul
principal In Letopisetul TArii Moldovei (1661-1705). Lucrarea
s'a pAstrat In douA variante pentru epoca dela a treia domnie a lui
Duca VodA. On la oea dintAi domnie a lui Mihai RaoovitA, una In
textil publicat de BAloescu In Maglazinul istaric, oealaltA In Letopiserele lui KogAltniceanu, asemAnAtoare i cu o parte din compilatia

lui Amiras. Se gAsesc In cronica lui Mustea multe pagini care rte

intereseazA. Faptele povestite sunt bisotite de bune observatdi asupra


vietii dela noi. Domniite lui Mihai Racovit.1 sunt povestite ca multg
amAnuntime, acesta fiind de altfel domnul pentru care cronkarul are
,neaooperitA simpatie. Unul din capitoleie cele mai bine serse e acela
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

109

despre domnia lui N. Mavr000rdat i nemultumirea tarii care s'a


vAzut carmuitA de un strain
Scrisul lui Musbea e lipsit de expresie bogata, e departe de .acela
al lui Neculoe, dar din batrnele pagini se Intrevede un millet plin
de simtire aleasa. Astfel Mustea e Ingaduitor cu BrAmoveanu si-i
deplnge soarta, nn aproba politica lui Cantemir, dar Ii recunoaste
lnall.ul simt de dreptate. Pasiunea razbate din felul cuni e caracterizat N, Mavrocordat, domn mndru, salbatec In purtarea cu supusii,

dusman cu boierii de tara Impotriva carora se servea de tarani,


ca de atiste unelte, dorm strain," lia, toata puterea cuvdntului si pe

care Antim Ivireanu 1-a liffruntat pentru tiranie". Cronicarul e

adesea un moralist cugetator, i prin aoeasta se aseamana cu Maintasii. El Ida sfaturi frumoase domnului si-1 indeamn4 mai cu. seamA
la respectarea datinelor tarii. Cugetarile dau paginilor un aer de batraneasca Intelepciune: Uncle dormiti Inchid usile supusilor sai, acolo
supusii inchid irnimile domnilor ski". Si In alta parte: Hai lame!

cum se neal oamenii, si nu se pot satura de dragostea tal La

ce sfarsit Ii aduce pre mi, ce urmeaza voiei tale! Cu adevarat fain


si umbra, visuri si pareri este cinstea tal", serie acest cunoschtor al
Viqii lunzi lui Miron Costin. Moartea lui Bra4ncoveanu Ii desteapta

calda simtire umana i o gAndire care-si culege din Psalmi expresia aleasa.
Mande sluger Alexandru Amiras este cronicarul lui Grigore Ghica

cuprinde lin compilatia sa rastimpul 1662-1733 din istoria Moldovei. In tuna parte, lucrarea, aceasta, scrisa ta greceste i talmacia
chiar de Amiras lu romaneste, este o compilatie dupa Mustea, Neculce, N. Costin i dupa o cranic munteana, completata ici i colo

cu unele date mi.. D. Cantemir, cAruia cronicarul li rectumaste calitati


intelectuale i artistioe, nn-i tnteles In politica lui cretina. Mihai
Racovita ni-i $nfatisat ca un domn de deosebita vitejie i dibacie.
Povestirea capAtA un accent cald, cbiz' ajunge la domnia lui Gr.

Ghica Dela 'noeput ni se spune a e vorba de un dotnn vrednic de

vecinica pomenire". Busi/liatea. InAs" cutA a domnului a revArsat numai

fericire asupra Moldovei: ca o luminA au stralucit plina de bucurie".


Ctxmicarul descrie cu prioepere si pe domn si curtea, cAreia ace_sta,
pentra mai multa stralucire, i-a irapus anumite haine si Olen.

A fost pusa la badoiala paternitatea lui Enachi Kogalniceanu


asupra cronicei care continua pe Amiras, povestind
dintre anii 1733 si 1774. Se wale c Enachi n'a fost cleat copistul

acestei cronice, in care adevaratul autor a povestit luci-uri cunoscute


de el pe kinga multe ,auzite dela altA. Fata ca cronica lui Amiras,
avem o povestire seaca si prozaica nedibace
ce priveste inlantuirea lucrurilor, caci date Insemnate se pierd printre amanunte care
Watt interes decAt pentru darea pe fatd a naivitatii povestitorului.

CAteva rAnduri re arata rolul cultural al lui Const. Mavrocordat:


,,Poruncit-au de au adus si card pe'nteles din Tara RomAneqsc,
caci In Moldova nu se Oa Evanghelii, Apostoli i Leturglail, (land
pot-ouch' Mitropolitul acole carli sa le ceteasca.pe'nteles pe la biserici;
www.dacoromanica.ro

110

D. MURAR A$ 13

mai poroncind Domnul Mitropolitului si Episcopilor sk lack tipografie fiestecare la eparhia lui, ca sit se tipkreasck cArti. pe Inteles.
Si asa s'au apu.ca't de a fdcut stampk, si de atuncea si pan acum
lucreaz aoea pomenire In pgmantul Moldova, care la aoeasta au
lAsat mare pomenire In tArile aoestea".
AflAm si din. amain cronick ura Impotriva Grecilor spIrgAtorl
aoestor dou tkri", iar fuga grecului Stavarachi ni-i povestita tu o

comicg vulgaritate. Pseudo-Enache Kogginiceanu Infgtiseazg, 'Ark de


talent descriptiv, societatea Impestritalg a vremii. Greci, Turci, Ovrei,
cate un Francez, apar statornic printre Romani. Limba Insksi a cronicarului are pecetea acestei societdti de Mein oriental, In care nota
tragicA o aduc Rusii i Tamil cu pustiitoarele lor
Prin. prelucrarea 5i transcrierea vechilor cronice la care se adaogg

o mick parte originall, a rkmas In istoria literark Ion Canta. Intr'un manuscris lucrarea poartk' titlul: Letopiseful rdrii Moldovei,
earile Well a fost scris panel la un loc de Nestor Ureche Vornictil,

iard dela un loo de Milo'? Logofeitul, lard de acolo de lorz Neculcea.


rarit peste tor ae roan tantacuzino vet Spcitar. Const. Mavrocordat

apare ad ca un domn preocupat de dreplate, loan Mavrocordat ca


un Canr gata de chefuri si jocuri. Const. Racovin smulge admiratia
cronicarului pen'iru un molly ca totul original: De atala era strasnic,
c manca anon dimineata si la vreme de chindii bea pelin cu ulciorul, si peste toatk ziva se aria tot vesel, dar trebile si in eguta
cu loath randuiala". Skrgeirea tkrii prin biruri apare In toat cruzimea ei: si o bab skrack ce torcea la furck sk-si agoniseascg hrana
con)Andul sgu, trebuia la acea vreme sk die si ea bani la .0 aril".
Grecii sunt si ad cu viclenia, lAcomia i spiritul lor intrigant.
0 lucrare de interes deosebit si de o specie cu totul nouk In
istoriografia noastrk e aceea a scriitorului pe care nu-1 cunoastem
deck sub numele de Gheorgachi. Tillul Insksi ne aratk In oe imprejurkri a fost elaboratg. scrierea: Conclicci ce are tntru sine obipeiuri vechi ci noucl a prea tnlfr4itor dorm-Li, care s'au Icicut din
poronca prea fndlfatului, luminatului fi iubitorului de Jis. DomnuM

mieti i oblciduitorului a toaki Moldavia: lo Grigore I >3n V9PlAiii,


care s'au alcdtuit i s'au scris de mine prea plecata slugd, Gheon4
gachi vtori logoldt aici fn onasul Esului, la anii 1762, Noembrie 5".
Literatura de ceremonial a fost foarte rkspanditg. la Bizantini
si si-a gAsit o expresie deosebit mai ales In Des pre Cercmonii a

lui Const. VII Porfirogenitul 1 Despre of icialitcifi a lui Pseudo-Codinos,

lucrkri cunoscute si de D. Cantemir. Cortdica descrie ceremoniile


care au loc cu prilejul anumitor festivit4 politice si skrbgtori religioase. Interesul mare al lucrArli nu stk numai In faptul c ne dkrn
seama de influenta exercitatk de Turci la curtea domnului, ci
In aoeea cg. &film ce s'a impus ceremonialului din diferite Imprejurgri, de care Insksi viata agrioolk i pgstoreasck dela n.ei. La
interesul istoric se adaogl acela etnografic, Insermutt pentru noi ca
documentare despre trecut i ca dovadk ck In timpul slomniilor
putut fiInkbusitk In manifest'Arile el.
strAine viata romaneasck
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

11/

In intreaga lui lucrare, Gheorgachi se orienteaza dupa planul lui


Pseudo-Codinos, dar cuprinsul e cu. total nou. Lipsin de element

1iterar, aoesta e sarac chiar


capitolele naralive, lucrarea are mai
en seama valoare documentara
Istoriografia din Moldova, dei nu mai este sub influen.ta eultu-

ran polona, ocupa Inc un loe insemnat In munea intelectuala a


vremii. Nu avem scriitori de talent, dar se continua ceva aide
mare traditie, atunci and cronicile urmaresc sa cuprinda o inlinsa

epoca. din trecutul tarii.


Istoriografia moldoveana e fail Indoiala
Istoriografia in
inferioara In aoeasta vreme fa cu ceca
Tara Romnease.
ce ne-au dat veacul al XVII-lea si Ineep
putul veacului al XVIII-lea. Tara Romaneasca Insa, In acelasi domeniu, este inferioara pana i Moldovei lui Pseudo-Enache Kogalniceanu. Cronicarii epigoni ai Moldovei se-au Mat lucrari care Tormeaza. un corp intreg, cu fapte care se leaga intre ele de-a-lungui
catorva d.ecenii. In Tara Romaneasca, nu avem serien i care, cornpletandu-se, sa. ne Infatiseze, fie g partinitor, evenimentele intregei
epoce.

Reproducand compilatia asa zisului Constantin Upitanul si


din cronicele brancovenesti, un anonim ne-a dat o cronicd a 'familiel Balaceanu. Asupra materialului pe care-1 gasea In scrierile Inaintasilor, anonimul si-a exercitat bunul plac, prescurtand, lasan.d la
o parte si amestecand unele date, potrivit ca interesele familici pentru
care seria. Se and a unele informatii noi care scot in. relief rolul
aceluia care-a fost ginerele lui Serban Cantacuzino si n'a Ineetat
niciodata sa vada In Branc,oveanu un dusman si un uzurpator al
tronului. Suntem vadit surprinsi cand, biruindu-si dasmania, cronicarul scrie frumos si ca induiasare despre chinurile fizice si morale

Impuso familiei lui Brancoveanu de cruzii pagani de pe malul


Bosforului.

Din Indemnul lui Grigore Ghica s'a scris Letopiseful Trii Ro'Muesli din desceilecatul le uncle au venit Romdnii de s'au asezat
In Tara Romaneascel. Autorul anonim se foloseste de cronicele
compilatiile Inaintasilor, dar ne da si informatie noua dela epoca
lui Brancoveanu inainte. Se da. atentie 5i multelor ctitorii ale dom.nitorului a card viata este urmarita Oa. la caznele dala Boslangi
Basa. Domnii urmatori apar cu tra'saturile pe care le cunoastern din

alte lucrari. Cu urcarea pe tron a lui 'Gr. Ghica, trecut in Tara


Romaneasca in 1733, se incheie si Roma lucrare in care partea
originala e foarte modesta. Mai putem aminti 5i lucrarea lui Constantin: Vatavul Istoria oftirii ce s'au fcicut asupra Aforeii la enul
7223. Autorul, ea insotitor al trimisului lui stefan Cantacuzino, a
putut cunoaste de aproape expeditia vizirului Ali Pasa, in 1715,

Lmrpolriva Moreii de sub slapanirea Venetienilor. Vatavul e o minte


curioasa care noteaz cronologic intampldrile i printre ele, mai
adaoga i marunte descrieri ale dumbravilor de maslini a ale coLimba, pe MAO im vocabular neao, uncurl foarte expresiv,
www.dacoromanica.ro

112

D. MORAttASNU

cupriude nenumgrate cuvinte strAine ca: dubaua, tuiuri, paradosis,


,esnafu i, argalc i printre ele, repetandu-se surprinzglor de des,

cuvntul: bacsis.
Istoriografia, de limb greac6 este repreventatd de oamerii care

pe vrenmri si-au avut celebritatea lor. N. Chiparissa a scris o


Cronica a Moldovei
legktur cu o victorie a lui M. Racovitg

asupra Nemtilor. In Tara RomneascA, Mvdtatul preot Mitrof an Gre-

goras serie Cronica Tdrii Romdneqti (1714-1716) ,povestind conflictul intre Turcia si Austria si intrarea armatei nemtesti in Bu-

curesti in 1716. Co activitate mai bogatb. este desf6suratl de Daponte


ale cgrui Etemeride dace intereseazA istoria noastrA. Cronica aceluiasi scriitor grec are si izvoare rominesti. Const. Mavrocordat

gsit un cronicar, gata la cele mai nepotrivite laude, ha grecul


Petru Depasta.

www.dacoromanica.ro

Din Evaigheliar romanesc, 1611

CHESARIE AL RAMNICULUI SI VFtEMEA


SEMNELOR DE 'NOIRE,
Semnele nnei noi

RAzboaiele pe care le poartA Rusii, dupA


1.769, ne aduc In contact Indelung cu west

star de spirit.
neam spre care se hidreptase sufletul adhic religios al boerilor i domnilor nostri. De acum Inainte
apar manifestAri care lasI sa se hitrevadA poi orientAri spirituale,
Isi gAsesc de acum o curajoasii expresie Met care mooniser tainic

ari licAriser timid far s fi Bisat vreo urml. Ind. din 1739,
dupA fuga lui Gr. Ghica, boerii moldoveni speraserl
reintroducerea domniei plmAntene In persoan.a lui Constantin Cantemir,
venit la Iasi ca general in armata rusA. A.cum, dup. 1769, and
Rusii ocupA principatele, boerii cer domni pe viall, semn cA
teleseserA umilinta care li s'a impus atatea zed de ani, prin doting
schimbati ca simple slugi de care capuchehaiele interesate i atotputernice.

Orientarea spre Rusia hisemneazA IndepArtarea de Turci si, is


acelasi timp, ca urmare fireascA, slAbirea situatiei Fanariotilor.
stare de spirit nouA se rIspAndeste, dar forme rAslete ale ei pot fi
gAsite si mai hiainte, ca o luminoas1 pivvestire. Chid Oltenia a lost
anexatA la Austria, boerii i clerul au stiut sA-si apere credinta si au

avut chiar curajul de-a cere revenirea celor cinci judete la Tara

RomAneascA. ki sobarul din 1752, vlAdicii din Moldova nu numal


aprobau IndepArtarea unui mitr,opolit grec, dar, mAndri de autocefalia bisericii, hotArau el, potrivit Cu legile tArii, nici un strAin
nu putea ajunge la treapta de erarh. Acura, un mnnifest In versuri
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

114

chiamA voluntad munteni sA se Inroleze sub comanda turd pol-

covnic rus, In Iupta contra Turdlor. Clem' e de partea

crestine. Grigore, mitropolitul Tril RomAne,sti, Chesarie al RAmnicului i Bartolomeu MAzAreanu din Bucovina oer ca Rusia sA-1ajute i sA &dad. principatele de Turcia. Se care, lucru non SI

plin de tnteles, i Infiintarea unei armate nationale, ca sI apere


pAmAntul tArii. In 1774, boerii asteapt6 dela Rumientof eliberarea
neamului de Greci si Turci i refacerea Daciel sub protectia Rusiei
Na s'a ajuns la Implinirea rearilor dorinte, din pricina politicei
nesincere a Rusilor. Starea cnouX de spirit inu va mal putea fi InsA
InAbusitA si, la vremea a, Isi va da roadele.

Relatiile culturale cu. Rusia se IntAresc. Aptu- diferite cArti traduse din ruseste, ancle cu text romAnesq i rusesc ilAturea. In aceeast
vreme nu avem In Moldova Wei o tipAriturA. greceasch. Trebue Ins5
sA recunoastem cA i cartea romlneasc e reprezintatA slab. Abia
spre sfArsitul veacului, incepe munca atht de interesantA dela M-rea
Neamt, acum insA Iasii sunt central Del mai de seamA i aci apar
cateva cArti de naturA moral-religioasA.
In Bucovina, IncorporatA la Austria, am mal flinteazA tipografia
dela RAdduti, mutatA de clhe mitropolitul Iacov la Iasi. Avem

ad o frumoasA activitate arturAreascl. Din modesta situatie de


cAlugAr putnean, se ridicase Iacov pAnA. la eel mal Walt grad
erarhic i, dupA Inlocuirea lui ea Gavril, s'a reintors la local de
unde plecase si a edutat sA scoatA mAnAstirea din pArAsire. El
reorganizeazI o woalg. i InfrumuseteazA ctitoria lui Stefan cel
Mare. Din scoala mAnAstireascA, se ridicA harnicul traducAtor Bartolomea MAzAreanu, arhimandritul cane a stiut sA-si IndeplineascA

rolul politic pe lAngA Ravi, dar si pe acela de organizator al

scoalelor domnesti i mAnAstiresti din Moldova.


Activitatea lui MAzAreanu cuprinde traducen de cArti religioase,

dupA texte rusesti, si de cArli populare, cum. este Esopia, dupi


nu text greoesc. Din dragoste pentru trecut a transcris cronice moldovenesti i a lucrat la o lstorie pentra Sf. Mdndstire Putna. Condicele In legAtudi cu Humorul, Voronetul si Solca pot fi si astNA,
folositoare oelui ce vrest sA cunoascA viata din Bucovina.

Neobositului arhimandrit I s'au atribuit InsA t lucrAri de InsemnAtate literard: Cuvant de pomenire vechiului ,$tefan cel Mare,.

Cavantul unui ;alma cdtre boeri, de exempla. In amAndoul stint


pagini de Walt avant sufletesc arAtAnd
llama' o strAlucitA vidune a trecutului dar si o intelegere a preface-rilor sociale care
aveau sa vinA pentru a ridica pe tAran Iin mizerie. Cuvdntul um&
Oran cdtre boeri are tot suflul discursului lui KogAlniceanu pentru
ImproprietArire. Paternitatea lui MAztreanu a fast pusA la IndoialA,_
lucrArile fiind socotite c parlinind prim.ei JUJnAtAI a veacului
al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Chesarie al
Rimnieului.

115

In Tara RonigneascA, apar cAteva cgrti grecesti,


dar nici una slavonA. In. schimb curentul de afirmare romAneasc e foarte puternic. Tipografia

dela Rg.mnic ne dg numeroase lucrgri, cea dela Bucuresti nu se


lash mai prejos. Dintre lucrgrile religioase apgrute In aoest limp,
cele mai insemnate sunt Mineiele pentru toate lunile, dgruite hissricii noastre de tipografia dela Rmnic, printd acum de o ravng
deosebith, prin influenta episcopului Chesarie. Prin. cultura lui
deosebitg
cunostea latina, greaca, franoeza,
prin rolul lui
In Indreptarea noastr spre politica crestin si prin tot ce aratg
Mine iele ca idei i sentixaente, Chesarie e oca mai frumoasg flgurg cultural a vremii, e noua constiinth care se incheagh.
Din prefata Mineiului pe Octombrie, apgrut In 1776, annm cg
slavona i greaca nu mai erau intelese de preofi i c se ajusisese
la situatia de-a se ceti in biserich acelasi text pentru sArbgtorirea
tuturor sfintilor. Fath cu aceast stare de lucruri, mitropolitul
Grigore a luat hotArirea de a se traduce in romaneste Mineiele,
operg pentru. care Chesarie al Ramnicului i Cosma al Bu.zgului
promit munca lor. Astfel, In cAtiva ani numai, biserica s'a ImboOM cu. Intreaga lucraRe. Mineiul p Noembrie, tradus de Chesarie,
cuprinde o prefatA demn de atentie. Aruncand o privire asupra
istoriei neamului, Invgtatul episcop glseste o prim epocg. Iii cuoerirea Daciei de chtre Traian, o a doua ta zidirea mhngstirilor, a
treia, legatA de traducerea de chrti In romAneste dela Matei Basarab pang la BrAncoveanu, si a patra aceea a lid AL ipsilanti,
aducAtor de noi asezhminte. Primele dou epoci stint socotite mici
vremelnioe" tui ce priveste folosul pentru neam. A treia esta
de InsemnAtate mare, fiindch de Reim Inainte rughciunile nu se
fac numai cu gura, ci aduc si rod mintii cei pricepAtoare". Cuvfintul Dacia" 1-am gAsit liii versurile la stemh adresate domnilor
fanariotL Il ghsim acum In versurile care preced textul din Milneiul pe Ianuarie, de sigur cu. o rezonanth adAncg. In sufletul episcopului care strgbAtuse istoria neamului:

In anii lui Alexandru Ipsilant Dachia se inoiaste


prin. rivna ce-o aratA 13esearica se Impodobeaste.
Cartea este tAlmAcitg. In limba. patriei", iar Chesarie ne aratg

ch stie de cuoerirea i colonizarea Daciei. In obioeiurile noastre,


el aflA originea lating.: eu dintru aceastea descoperiu lucruri mlnunate, aflu linia neamului rumnesc, din vechi trAgandu-se din

slgvit neam al Romanilor". Cu emotie se avantg. Chesarie In veacurile trecute, pentru ca apoi sh deplhugg vremelnicia lucrurilor
nesti. El are Incredere in puterea noastrA do rezistentg, vede tara
rengschnd ca si pasgrea Finix, dar urmAreste si'n tot ce aduce soarta,
ideea nestatorniciei a tot ce e pe lume.
Mineiul pe Martie tie aratg curiozitatea lui Chesarie pentrti. obiceiurile rAmase dula Romani, pentru zodiile inirate in. superstiliThe
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

116

populare, dar si poetica lui simtire la privelistea lumii rendscute


odatA cu primAvara. In Mirbeiul de pe Aprilie, Filaret, urma.sul la

episcopia Ramnicului, vorbeste despre Chesarie JuminAtoriul ce au


apus dela n.oi". De acum. Inaiute n.0 mai avem prefete cu expresie
avntatA si cu suflet curios de trecut. Ceca ce Chesarie privea cu
interes, Filaret supune criticei si condamnd Superstitiile, traditiile
populane nu mai sunt privite lin valoarea lor de documente umane,
Pe cand Chesarie mergea cu gandul spre strmosii care ne-au lAsat
ceva din fiinta lor stifle-teasel, Filaret, .1a privelistea obiceielor dela
tarA, vede doar o cinstine a diavolului.
Mineiele reprezintA o operA Insemnatd si din alt punct de vedere. Radu Greceanu, in traducenea apdruth' la Buzdu In 1698, s'a
folosit de nlunca mitropolitului Dosoftei. A.cum, noii fraducAtori se
folosesc de munca lui Greceanu, frumoasd pild de progres cultural
pe baza a tot ce dUrueste trecutul ca sarguintI i pricepere. ComparAnd textele din 1698 cu cele de acum, rAmanem uimiti de res-

pectui pe cane 1-au .avut Chesarie si Filaret pentru. formele rdspAndite prin biseric timp de aproape troj sferhui de veac. Textpl
din Mirbeiul pe Ianuarie, apdrut In. 1779: Gura dreptului isvorAste
Intelepciune, iarA limba nedreptului va peri. Buiele oameuilor drepti
socotesc ceale plAcute si gura celor necurati se rAzvrAteste. Otun-

penele vicleane uriciune shut Inaintea domnului, iar cumpAna


dreaptA priimit iaste lui..." nu aduce nou fag de cel din 1698
decal: dreaptii In loe de direaptii si urleituze said In loc de stint
uriciune. In multe locuri textul rAmane ca. total aoelasi. Deosebirea
Intre cele dou.a lucari este de altA naturg.. Radu Greceanu
tradus

In romaneste textele care se cantau, ci le-a reprodus tot In slavo-

neste. NoII traducAtor de a.cuni redau toate aceste cantdri -in limba

noastrA, realiZand astfel un mate pas In romnizarea serviciului


religios. Opera lui Chesarie si a lui Filaret aratA mult simt al limbii.

latA un exemplu din Mirbeiul pe Decembrie: Cela ce ai IntArit


pro nimica pAmantul 'Cu por anca ta i ai rdicat netinut pe cel
greoiat: Pro piatra oca necldtitl, Hristoase, a poruncilor tale, lflOreaste Besearica ta, unule bunule i iubitoriule de oameni..."
'Spre deosebire de lucrdrile istorice, artile religioase ajungeau
prin biseric lin cele mai IndepArtate colturi ale tArii. Astfel opera

lui Chesarie si a lui Filaret a dus cuvantul sfant pan departe


la cnedinciosii din aoelasi neain si a Meat sA rAsune In canteic
aceeasi limbA de toti Inte1easg. Ini IntreagA aceastA epocA de doninie

strAind, cartea religioasd a fost mijlocul nu numai de nnitate a credintei, dar si de imitate a limbii.
Cxli populare,.

Dupg. cum In epoca de dominatie la noi a

slavonismului, au pAtruns Iucrkri de caracter


popular, care, fiind traduse lin romaneste, s'au rAspUndit prin

copii manuscrise si si-au Indeplimit mai ales un rol moral, tot

astfel In veacul al XVIII-lea, prin legAturile cu ConstantinopoluI


si cu Grecii veniti tui principate, s'au rAspandit mai InLii In limba
greacA i apoi in traduoeri diferite scrieri, cAteva de E.elndoelnicg
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

117

valoare literarA. Unele s'au i tipArit In vremea fanariotilor, dar,


Inc Inainte de tipArine, elemente din ele au ajuns la cunostinta poporului, au fost prelu.crate de el si au dlinuit de-ahmgul timpului,
pAnt ce au trecut In literatura cult1 prin scriitorii care s'au inspirat
din fedclor.

Nu e lipsit de haz anecdota In care se satirizeaz1 institutiile


politice, sub forma procesului de condamnare a strugurelui de
cAtre poamele i legumele adunate In divan sub donmia gutuei.
Istoria poamelor si a tuturor legumelor a pAtruns la noi pi-in verSilMi neogreoe, a fost tradusa In a doua jumAtate a veacului si., mal
aproape de noi, a fost mult prefAcutl diii punct de vedere literar
de Anton Parm care a cuprins-o in Pouestoa uorbei. Fisiologul, pA.truns la noi Inc din epoca slavonismului, ne vine acunt din nou
prin fanarioti. Floarea darurilor, In traducere dup greceste, capAtA circulatie IncI din vremea lui BrAncoveanu.
Scrierile bogate ca imaginatie au plAcut si din, pullet de vedere

literar. Unele sunt creatii ale fantasiei orientale, altele au plecat


din apus si au ajuns la noi odatI cu cultura gneceascA adusA de
fonarioti.

Viata lu Esop, o avem. Intr'o copie din 1703 fAcutA de Costea


DascAlul dela biserica Schei din Brasov. Lucrarea aceasta, la care
cu vremea s'au adaos i fabulele, a ImbogAtit folclorul nostru.
a doua jumAtate a veacului, romanul Varlaam i Iorzsa Ii gAseste un nou traducdtor in Vlad Botulescu. din 'MAldesti care'n
n.enorocita lui viatA aflA vrem i pentru traducen i istorice i literare. Un alt roman, Aethiopica,
tradus la noi din greceste sub
titlul A lui Iliodor istorie ethiopioeascei i a avut cetitori l.a lumea
cultA. Traducerea din 1773 este fAcutA din Indem.nul episcopului
Leon Gheuca. Copiile manuscrise care se pAstreazA la Academie ne
aratA c erau destinate unor cetitori ca Nicolae Canta, Const. Palade,
Ilie Carp, Toader Jora, oameni care-au avut_ diferite dregAtorii
acea vreme. Romanul e IntipArit de un puternic suflu moral, dar,
totodatA, prin nenumAratele i surprinzktoarele aventuri, putea fi
um imbold pentru imaginatia boerilor nostri. A fost cunoscut si" de
Cantemir care ne spune c l-a avut ca model pentru lstoria
Sindipa i Halima, lucrAri de origine orientalI, au fast cunoscute la
310i Inca dela Inceputul veacului al XVIII-lea si s'au rAspAndit In
manuscris. Din povestirile In legAturl cu viclenia femeii, pe care
le aflAm In Sindipa, una a avut largl circulatie In popor si a fost
Isvorul de inspiratie al lui Macedonski In comedia ladesul. O versinne greacA a povestilor din colectia &alma si-a gAsit traducAtorul
In Rafail, e,gumen al Hurezuhil, in 1783.
CAteva lucrAri de imaginatie sunt de origine apusearn.A. Epopeea

troianA a putut fi cunoscutA la noi de timpuriu, odatA cu pItrunderea hronografului lui Manasse. Hronograful lui Moxalie,
veacul al XVII-lea, a rIspAndit de asemenea cunostintele despre
eroii greci i troeni. Deosebit de interesantA este versiunea care
pleac dela textul lui Benoit de Sainte Maure. Printeun. intermediar
www.dacoromanica.ro

118

D. MURARASU

gree, a ajuns la noi si a gasit un traductor pela jumatatea veacului


al XVIII-lea. Prin subiectul lui, atractiv a moral In acelasi timp,
a gasit multi cetitori, un- roman oelebru pe vremuri, Erolocritul.
Urragostea intre Aretuza i atat de virtuosul si viteazal Erotocrit, a
castigat sufletul societatil fanariote i, pria mijjlocirea ei, a ajuns

ss. la cunostinta boerilor romani.


Au fost mult gustate i lumarile de natura religioasa, apartinftnd
domeniului apocrif. Evanghelia lui Nicodim, Evanghelia lui Iacov
fratele Domnului ni s'au pstrat In copii de pela mijlocul veacului.
Puna de viziuui tragioe i apocaliptice oea dint:1i, de duiosie fer-

mecatoare cea de-a dona, au patruns In folclor si au dat motive


de in.spiratie picturil bisericesti.

Tot In cursul veacului al XVIII-lea s'a Imboggit literatura po-

po -ului i ca Victeimul 4i Cdntecele de stea. Intettn ms. din 1746

ni s'a pastrat colindul Astdzi Hristos In. Vitleem, lar ta Catavasierul

din 1747 alt colimd, Steaua de sus rdsare. Astfel, din panctul de
vedere al Imbogatirii folclorului nostru si al desvoltaril gustului
liberar In clasa culta, epoca fanariota are o insemnatate pe care

trebue s'o recunoastem.


.
Un semn al timpului este felul
Manifestrile spiritului
cum se manifesta spiritul critic,
printeo reactiune destul de vie Impotriva strainilor. Nicolae si Cons&
Mavrocordat au avut de luptat ca dusmania boerilor de tarA. Canta
si Pseudo-Enache Kogalnioeanu ne dau amanunte despre rezistenta
care uneori ja forme violente, f ata de schimbarile de domn pricinuite de
simplul bun plac al capuchehaiei. La 1755, Barbu Vacarescu. cera
lui Mabel Ghica sa indeparteze pe Grecii din jurul lui, aoestia fiind

pricina pentru care multi boeri pribegesc In tarile vecine. Dranii


chiar, ajunsi la mizerie, tree hotarul si se plAng pasei din Vidin
impotriva grecului influent Stavarache.
Inca din vremea ocnpatiei rusesti de dupa. 1769, apar

aatirioe din care putem cunoaste starea de spirit din principate

La sfarsitul axmicel. lui Pseudo-Enache Kogalniceazun, se sfIN o

podio In care se aminteste fostilor stapftni cum se purtau: Cu


butca cu paint cal.
FIcand zefchiu c. niste eral,
Lautarii
clintau
Grija tarii nu purtau i apoi, autorul, adevarat revolutionar, le cere a se apace de bacilmie, sa se faca hamali ori
vAnzittori de praz l de spume, daca vor sa alba cu ce trai.

Istpria lui lordache Stavarache e tradusa liber In versuri In 1767,


anul cbiar to care a aparut la Venetia origin.alul grec. Povestirea ne
arata faptele care au dus la sugru.marest, din ordinul Sultanulut, a
acestui grec care a stors fall sat amandoua prineipatele. Scrisa Intr'o
limba Impestritata cu turcisme i grecismo, Intr'o versificatie care
tngadue rimarea lui apea ca egliadisea i caNbaldc ca treftdc, lucrarea nu are valoare litierara, Insl e un interesant document istoric.
De mare Insewnlitate este manifestul public, patriotic si revo/utionar Trambila romidneascd din 1769, atribuit pe nedrept lui
Vadirescu. Lucrare.a s'a_ tiparit i rgapandit eu prilejui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

119

strangerii de vohmtari romAni sub steagul poIcovnicului Nazarie


Carazin. Poporul este indemnat la lupta pentru a iesi dinteo roble
nedemna 01 din starea de ,mizerie, pe care autorul o descrie cu
Necgjiti mereu, sari-nerd
xpresii vii : _Iar bietii crostini tgrani
i ,alto Wed multe rele Si napaDe bir greu si de podvezi
Pretutindenea ce vezi". Marea vimovatg. este
stuiri prea grele
Poarta si de aceea crestinii trebue sa. porneasca lupta. Autorul eanoaste istoria neamului el-i plin de ntAndria unid trecut glorios

E In adevar eimitor sa gasim in 1769 un scriitor care sa aminteasca denma stapanire romaneased de altadata: Cg. In cap noi
lo puneam"; sari evooe pe Mircea si. pe Mihai Viteazul si, mai
mult Inca, sa fie mandru de originea latini- Ca sgatein din vechi
Romani"

Mai vulgarg, ca expresie dar interesanta ca idei, este Istoria rd

rii Rorndnegti dela lent 1769 care ni s'a patstrat In mai multe
variante. Se arata ad sarAcirea tarn, risipirea boerilor pribegi si

marea vina a noastra. de a fi dezuniti: In, patru iiarti ale luraii.


Dar n'au
Prea numiti erau Romgaii.
Ca ,sant iscusiti la fire
"Va veni tarii peire.
$i dintr'a lar neunire
intre ei mire
$i cu, totii o crezum'". La alta decadere insa
Asta iatA o vgzum
a ajuns limba lui Miron Costin, ne-o arata rimele: chiloman-aman,
harpaliseasca.
Pifuise, diafendiseasca
harpalisise
Scoala aratg o orientare mug.. Prin Grigore
Spiritul non
Al. Ghica, domn cu veden i deosebit de largi,
In qeoalg.

capatat in Moldova o frumoasa Indrumare. Alaturi de Academia

InvataturBor epistimillor, se 1ntemeiaza In tinuturi scoli elemen-

tare. Nu mai gasim dascali de slavoneste, avem lima de greceste,


de latinesbe, i, mai prost plat* ca toti ceilalti, de rotmaneste.
Functionarea regulata a ccililor a fost Impiedecata de razboiul din
1769; la Academie lectiile par sl fi reinceput In 1771. S'a %peercat de catre episoopul de Roman, Leon Gheuca, MI% de reusita
hIsk, si a treoerek pe pIan.u1 al doilea limbii greoesli. Dup paces
din 1774, sooala i urmeazA aotivitatea, cut elevi In buna parta
strgini si ea altiva, fii de boeri, romgni Prin sooall, elevii vin acum
In contact i\cu cate-o carte frantuzeasca. lai familiile boeresti
trund 51 dascali particalari, unii pentru limbi strAine, pentru francezA mai ales. Flu de boeri bleep sa ia i calea strginatAtii, cultir
vandu-se in Austria, Germania si Franta. In Tara Romaneascli

scoala urmeaz directii asemanatoare, prin Wines* lui AL Ip-

silent In deosebi. Domn tuvatat si dornic sA aiba In jurul lai strAir4


el s'a Ingrijit si de invatamint, a lacurajat sooala greceascA
slavon.easca si romaneasca. Scoala din Bucuresti devine mijloc de
!noire prin predarea limbilor latina, trancezA ita1inn3t La curtes

lui Ipsilant se simt atrasi diferiti strgini din apus gi prin el se

.desvolt. curiozitatea pentru forme noi de civilizatie, Sub influenta


tectiilor lui Panzini si ale ragusanului Raioevich, care zugraviserg
ou entusiasm? viata din Odle strAine, f.W. lui Ipsilant fug In Austria,

aventura care si,a ggSit 51 uni cnthre In versuri, $i din Tara


www.dacoromanica.ro

120

D. MIIRARAS

Romfineasel pleaeit tinert

strgingtate, unii num.ai pkrA la Sibiu,


altii mai departe, la Viena si Lipsca. Inainte de sfirsitul veamilut
al XVIII-lea, se vine astfel ba, contact cu. Apusul pria alAtorii de
studii, se capAtI informatii despre o viatk nebAnuit de superioarA,

se desteapt curiozitatea peal:au, linibile staine. Toate acestea InsA,


dac deocamdatA nu puteau face mai mult, desprindeau sufletele
de cultura orientalA de care aproape exclusiv lasesea legate atAta
vreme.Brdncoveanu,cu trei sferturi de veac In urmA,Incurajdnd grecismul, a pregAtit, fArA s vrea,prkbusireadomniei plinfintene i acoperirea vietil nationale cu o superficialA manifestare culturalA strkinA.
Acum fanariotii, Inlesnind pria so:WA i societate contactul Cu Apu-

sul, pregAteau chiar ei, fArA sk-i dea seama, iesirea din orientalism. i Indreptarea noastrk spre o vialk culturalA mai potrivitA
cu limba, si cu sufletul nostru.
Privind InddrAt la manifestkile de
Semne ale destrmrii
pAnA
in preajma anului 1780, canepocei fanariote.
statAm c tipAriturile grecesti au a-

vut un loe secundar. Cartea romaneasca a fost in Schimb nu numai


abundentA, dar, prin prelati ca Chesarie, si rAspfinditoare a acelor
idei care formasea stalucirea epooei marilor cronicari. In afarA de
aoeasta, se exprimd limpede ideea ck serviciul religios si cartea de
biseric trebue sA se foloseasa de limba poporului i a se adreseazA tuturor RomAnilor, indiferent de provincia ki care trkiesc:
dovadA cA'n IntreagA aceastA vreme i se recunoaste limbii rolul
de pAstru al unitAtii neam'ului nostril. Faptul InsA cA, aenm la
sfArsitul veacului al XVIII-lea, se reiau ideile din vremea lui Coresi
si a lui Varlaam, ne aratA at de mult rAmAseseram pe loe in epoca
fanariotA.

Domnii fanarioll n'ait autat sA inc desnationalizeze tArile. Sant


Greci care se apropie sufleteste de n.oi, cum e Mitrlotan, .uranasul lui Antim,. care se ridick Impotriva nkvalei strAinilor si care
sA se lase loc liber boerimii pNinAntene, cum sunt Mavrocordatii
cane cautii sl se romanizeze. Dar In general, domnii fanarioti apart:in

altei patrii, In mintea lor ei fac parte dimtrio imitate politic la


care noi eram doar piste anexati. Moreotul Depasta, Intr'o cronicA
lingusitoare pentru Const. Mavrocordat, serie cA aoesta a flcut din
tara Getilor" o icoank a Eladei. Se mede 'Wm In aoeasta visul

Grecilor de-a face din principate, din Dacia" un mijloc de afirmare a idealului lor.
Peste nevoile propria zise ale principatelor a ridicat politica

culturalit a lui Matei Basarab i Vasile Lupu, Serban Cantacuzino


BrAncoveanu, dar aoestia au exprimat inn ideal crestin si incurajarea culturii slavone ori grece.5ti era, In conoeptia lor, niljlocul de-a face sl Infloreasck o civilizatie 1m aceastk parte a lumii
Fanariolli Insk reprezintit. Bizantul, cultura greacA, sprijinitA de
ei, este instrumentul de pAstrare a legAturii cu. Bizantul de mide
ei se tageau: n.oi, frA sh. mai fim. Intrebati, intram, prin ei, lute
sintezA politicA i culturalit stritinA.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROM/NE

121

Istoriografia este In inferioritate fag de vrem,ea lui Branco-i Cantemir. Cronica e prea adesea un prilej de lingusire a domnului patron. Doar dusmknia fatg. de Greci daca
veanu

mai exprim.A ,reactiunea Impotriva anormal ului. Istoriografia dom-

raiei fanariote trAdeazg. ratiunea ei de-a fi, dot nu cuprinde idel


care sg. lnchege natiunea si s'o Indrepte spre un 'ideal de viatI
proprie. Nu exprimg. nici mAcar ideile pe care le g6sim. In prefetele Ini Chesarie. Domnia fanariotA nu e o epodi de umilirefiindeg. domni strAini ar fi vrut sg, ne trecizeze, ci fiindd a oprit
din mersul lor ideile marilor crcmicari si ale lui. Cantemir, anemiind astfel puterea de rezistentA. spiritual a noastr ca natiune.
Inoetul cu Inoetul privirea noastr se abate dela Orient. Apusul

privit cu curiozitate, dorinta de InvAtAturg. Incepe sg. se vg,deascl. Unii dintre domni au suferit, prin Constantinopol, ei tnrvisi influente apusene. Const. Mavrocordat a Inoercat reforme
spirit apusean, Gr. Ghica de asemeni. Aoest domn e In legglurg.
cu Franoeti care se intereseaz de istoria Moldovei si de cArtile
tipArite la Iasi si la Bucuesti.

Ocupatia ruseasc de dupA 1769 a reinviat politica crestinA delat


Inoeputul veacului. Romnii viseazA sA scape, cu ajutorul Rusilor,
de stApanul pAggn, dar t de unealta lui de exploatare, fanariotul,
reInvieze o Dacio conformA cu rutuadra obarsie de care, ici
colo, unii Incepeau sg.-si dea seama..
Asemenea atitudini i sentinaente vAdesc o mirk stare -de splrit.
constiint obsteascA, nu avem, Ind. Era nevoie de ran factor hotArItor care sg. oontopeascA tendintele individuale i rgslete. Astfel stiiteau. lucrurile, In. Moldova si Tara RomAneascA, lu momentul
In care Transilvania, dupk o Indelungat pregAtire, prin Romani,
entusiasti formati la soolile din Blaj, Viena i Roma, si cu o tjpo.

grafie In statornic progres la Blaj, ajunge la formularea progra-

mului spiritual latinist. Aoesta avea sA creeze constiinta obsteascA


prin ea, renasterea troastrg. culturalA. Terenul pentru aceastg.
constiintg. este In. curs de pregAtire. Material, epoca fanairiot du.reazA hid zeci de .ani, spiritual, intrAIn de.scompunere Semne nOik
vestesc.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 111-

EPOCA UNITATII DE NEAM PRIN


CONSTIINTA

www.dacoromanica.ro

!MR Cazania lul V.rlaan. 1143.

INCHIEGAREA. CREZULUI LATIN IN


'TRANSILVANIA.

Anul 1780 este socotit ca baceputul unei


Promotorii scoalei ere JIM. In literatura noastr. Si Inainte
latinistc,
de aceast datA, am avid, prin scoal si

prin biserica unit, orientare spre Roma, dar de acun numai

se vAd ,adevAratele roade ale unei tiadelungi frAmantri Scrierile


care apar In Transilvania dela Elernenta linguae daco-romanae sive
valachicae, istorice ori filologice, mint toate strAbdtute de aceleasi
idei a urmresc un soop politic, in afar de eel cultural. Avem In
adevAr a lace cu o $coal care se InfAliseaz cu Imitate de continut
in ce priveste lu.crrile ei, care se exprim prin oameni hotArIti
constienti cA istoria vorbeste prin glasul lor, care las impresia un.ui
mAret fapt vital ca un rsunet ce dinueste prelung In colectivitate.
Sufletele gata de lupt ale scriitorilor de acum nu au prea multa

wreme pentru Infloriri poetke. Un Budai Deleanu, om Inzestrat


un talent deosebit, si-a pstrat In manuscris principala oper a
vietii sale, ca unul care-a luteles ca mulimii trebuia sA i se de,a
scrieri de convingere si de Intrire nationald, nu de Rode al elror rost nu putea fi deal placerea dezinteresat.A. Spirite de rodnica fortA, scriitorii aoestia, dei se lasa. atat de adesea imbieti de
soaptele trecutului, sunt cu gandul la run viitor pe care-1 doresc
mare si pe care voesc ei s-1 pregteasc. Chiar din 1780 apar
primul plan numele lui Samuil Mica si al lui Gh. Sincai. In. curand
se adaogl si al lui Petra Maior, si astfel se limpezeste un Itntreg pro-

gram, pentru care se gsesc discipoli, entusiasti rAspanditori ai


cuvantului primit de toll ca o btmvestire a redesteptArii.

Maniu Micu, fiul protopopului din! Sad si nepotul marelui Ion


Inochentie, cllugrindu-se si-a luat numele de Samna a si-a lnceput existenta asprA i obositoare, la care va anta s Denunte
.dupl multlt vreme, &Ind si-a dat seama c 'n sufletul lid (Loral d,e
InvAtAtura era mai puternk decat acela de-a conduce viata sa
www.dacoromanica.ro

126

D. MURARA$U

pe-a altora pe calm monahall Studille 11 atrag spre Viena, doTinta de-a Inchina viata educatiei tineretului 11 readuoe la Blaj si

de sigur a ad si-ar fi desnsurat o activitate rodnicA si linistitk,

dacA dusmAnia episoopului Bob nu 1-ar fi flout sA piece la BMgrad, la Oradea In casa lui Darabant, protectorul si IndrumAtoral
sliu la opere marl, la Sibiu si In sfarsit la Buda unde pang la moarkeir
In 1806, este censor al cArtilor romAnesti.
Activitatea foarte Intins a lui Mica nici pAn5. astAzi nu poate fi
cunoscutA de toti de aproape, de oarece o parte din lucrAri au rAmas
numai In manuscris. Scrierile din domeniul religios, filologic si is-

toric ne intereseazA In deosebi, oele filosofice sunt numai prelu-

crAri didactice. In Carte de rogacioni perztru evlavia homului chres-

tin, din 1779, autorul dti norme pentru scrierea cu litere latine
LudepArtarea alfabetului cirilic e, de pe acum, t1/3 pullet de pro-

gram bine fixat, lar sistemul etimologic, fArl pa fie formulat, e pus
In practicl. UrmeazA In 1781 Dissertatio oanonioa de matrimonio,
juxta disciplinam Graecae Orientalis Ecclesiae, bazatA pe numeroase
canoane s'i legi, jar In 17$2 Dissertatio de jejuniis Graecae Orlentaus Ecclesiae. In 1784 apare la Blaj Propovedanie sau inveifeituri la
Ingropdciunea oumenilor morfi, scrise fArA flori retorice, asa ca S5
fie Intelese de marea multime. Harnicei tipografii dela Blaj li datorAm a oea mai InsemnatA lucrare a lui Mica, Biblia In romAneste,.
cea dintAi traducere integralk care apare dela 1688. TraducAtorul
crede cA limba Bibliet lui Serban Cantacuzino nu mai corespunde
vremii si, oeea ce pare o afirmatie IndrAznean, cl e lipsitA de armonie: neplAcut urechilor auzitorilor iaste". Mica a adus lucrArii
din 1688 numeroase prefaceri, mai ales In Vechiul Testament, si a
clutat sl realizeze pentru folosul Besearicii a tot neamul romftne-sc"
operA omogenA ca limb5. si stil.
Dup5. Carte de rogacioni, Mica revenise la alfabetul cirilic. Cu
Acathistul din 1801 reincepe s5. Intrebuinteze literele latine care
sunt acum pentru Mica vechi litere pArintesti ale Romanilor din

Dachia", pe cAnd cele cirilice sunt un semn de barbarie la care


recurg numai oei ce voesc a se tAvAli In gunoi". 0 lucrare pentru
care Mica a jertfit mult timp, dar pe care n'a apucat s'o vadA
tiptirin, este De urrnarea lui Hristos. A. apgrut la Blaj In 1812,
fArA ca pe foaia de Min O. se pomeneascA numele lui Mica, in
schimb al lui Bob e cu litere bine reliefate.
Elcmenta linguae daao-romande sitie valachicae este o sintezA de

Idel exprimate si mai nainte si de puncte ale unui program pentru


viitor. Driginea latinA a .RomAnilor, de exemplu, a fost exprimatA
mai de mult In lucrAri de pe la mijlocul veacului. Lucrarea lui
Micu, completail si ordonatI de Sincai, este Insl mai mult decal

afirmare de idei, este un semval de luptl. In prefall, dela primul rAnd, Sincai vorbeste de cucerirea Daciei de cAtre Traian si
de coruperea limbii strAmosesti romane prin influenta slavonl. Pre,
fata ni-i aratl- pe autor1 ch. au cunostintA de o cronicA pe care

socoteau a lui Mfron Costin si de scrierile lui Cantemirt se


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

127

restabilea astfel legatura Cu istoriografia unei epoci stralucite. Ideea


unitil neamului este curajos exprimata, caci se aminteste c 'n

toate provinciile de dincolo si de dincoace de Carpati, pana si 'u


Crirneea, niel o limbh ala se vorbeste mai mult dect cea
Gram atice aoeasta a aparut Intr'o noul editie, In 1805, intimal sub numele luiSincai.
Mica a avut multa tragere de inim si pentru scrierile istorice.
Sub titlul Historia Daco-Romanorurn side Valachorum, Laut:ian a
publicat o parte dintr'o scriere a lui Micu, cuprinzAnd viata cultarala i biserioeasca a Romnilor. Sentimentele stutorului apar adesea.
Intr'un loe el ne spune ca, din in.vidie Uta de calitatile neamului
nostru, lezuitli se optmeau primirii de studenti romni In scolik
latine. lui Calendarele din Buda pe anii 1806 i 1807 a aparut Istaria, lucrurile fi intdmpldrile Romdnilor, pre scurt afezatei f i din
uechi
noi scrittori culeasd i scrisd. E tunnai o parte dintr'un manual elementar In care se urmaresc faptele dela caderea
Troiel pna la cuocrirea 1 organizarea politica a Decid de ctre

Romani. Ad apare ideea cA Dadi au fost stersi de pe fata pa-

mantului l ca Tralan a trebuit sa ad.ucit locuitori nol din Impargie

si mai ales din Italia. In prefa.ta asemeni marilor cronicari de pe


vremuri, Micu spune ca e urlt lucra ca nearaul sa nu-si c-unoasca

trecutul. Cuvinte calde sunt adresate cetitorilor, oerAndu-li-se s tademne si pe altil sa serie istoria neamului, pentru ca bunii sa. alba

un lndreptar iar rail un Indemn spre calea demnitatii nationa/e:


oei rai a n.evrednici s1 se rusineze i sa tnoeapa lepada simtireal

Roinanr.
Gndurile statornioe ale lui Micu In legatura cu originea romana a continuitatea noastra de viga In Dacia, ca i sentimentul
mndriei de neam, apar si 'n Intinsa lucrare pastrata In. manuscris
Istoria, lucrurile
intdmpldrile Rorndnilor, ale carel patru volume cuprind colonizarea Daciei si epoca medievall, domnii Tarii
Romanesti, domnii Moldovei i istoria bisericeasca a episoopiei romnesti din Transilvania. E o lucrare de bogatit informatie, caci
autorul se strata cunosditor
lui Ureche, Miron Costin., Cantemir
sial unor cronioe muntene. Legatura cu vechea istoriografie se
face astfel peste veacul fanariot. Ideile vechi reinvie si se rgspArndese In suflete capabile de entusiasm. Cuprinsul cartli ne mai arat1 ca'n mintea lui Mica cele trei provincli forman o nratatelstoricli. Din lstoria bis ericeascd a lui Micu, Cipariu a publica%
esa dobitooeasca si a fi oameni

In Acte fi fragmente, capitolele despre Unire i episcopii uniti pAng


la Gr. Maior. Si amasta e o lucrare de mult interes istoric.

Micu a dus o viata de manca folositoare, iluminata de Onda'


la neamul nostru.. Ni-1 a.rata. bine, Iu adncul sufletului lui, aceste

rfinduri dintr'o scrisoare catre episcopal S. Vulcan: FA, frate,


ce poli pentm binele de obste, ca
eu ispravind lucrul multamitor Domniei Tale ma voiu arate,
tocma de nu td-as rAsplati
ea, Dumnezeu Iti va rasplati l toti cei buni bine te ver otivnta".
Figura lui Gh. Sincai, pribeagul de-alungul Ts.ausiivaidet,
www.dacoromanica.ro

128

D. MURARA$U

=desagil In are Ostra Croinica, e bine conturatd. Cu trdsgturile


Indsprite de suferintg. si Inddrgtnicie. Ndscut In 1754 la Samad,

a trecut prin diferite sooli pand ce, la Varsta de 20 de ani,

gdsim ea. profesor de retoric si poeticd la Blaj.


sufletul
a Incoltit dorul de lavdtdturd inalt si. de amea picad. la De propaganda fide din Roma. O viatd de muna. statornicd Incepe acum.

Sincai soormoneste arhiviele si bibliotecile Romei, bisemneazd tot

ce-i spunea sufletul c e adevr, adund material pentru. lucrarea


menitd s lumineze trecutul neamului i s spuLbere afirmglile
injurioase ale strdinilor. Fiecare amdnunt, fiecare document e pe,ntru el peatrd din. temelia MIJUi edificiu istoric, dar si reazem pentru "higa lui moralg. Inchinatd unui singar tel. si-a luat doctoratul In filosofie teologie in 1779 si a plecat spre Viena pentru
studii de pedagogie, teologie i drept. Aci a cunoscut inoi documente In arhive i biblioteci si, In aoelasi timp, a ajuns In legdturd cu Samuil Mica, dela care avea s primeasc materialul pentru
Elementa linguae. IntorcAndu-se In Blaj, Isi Incepe activitatea didacticd i lucreazd la diferite manuale. Cea mai 1nsemnatd operg
a lui, In aoest timp, este M'A Indoiald organizaren a trei sute de
scoli pentru Romni. Alinosfera Insgsi a vremii Ii era prielnicg
pentrthi aceasta, cdoi ideile filosofice ale lui Iosif al II-lea aduseserd
pref acerca multor stAri de lucruri In ImpgrAtie si litgAduiserd
tivarea masselor populare. Legile contra iobAgiei, impuse de ace-

Iai

nu s'au puta aplica din pricina aristocratiei ma-

ghiare i astfel s'a ajuns 1a revolutda din 1784, care a aprins sufletul clocotitor al lui Sincai. lui ctulnd el gdseste prilejul de

ardta ideile i sentimentele. Urmasii lui Iosif caut s indeplr-

teze toate mdsurile liberale de mai nainte. Din nou se lace hi

Transilvania deosebire Intre Romni i natiunile privilegiate, ceeace


duce la metnoriul redactat de Iosif Mehesi In 1791, aoel Supplex
libellus Valachorum Transilvaniae prin care se cereal' drepturi
se afirma latinitatea neamului. Eder a oombdtut ideile memoriului
Intr'o lucrare provocatoare. Sincai i-a rdspuns printr'o scriere care

n'a putut apgrea, dar ni s'a pdstrat littre manuscrisele lui Mica

Responsum act erisirn I. C. Ederi in supplieem libellum Valachoram


Transilvanorum.
De-acum Inainte, se stia c un om primejdios stgpni.rii s'a dat

pe fati Episcop la Blaj. era Bob, acela care amdrise si viata lui
Micu. El Isi arata dusingnia fatd de Sincai tocmai: in momentul
cnd un invdtat strgim, Engel, sustinta cd. Romtaii nu-s urma.si
ai mlonistilor romani si cd nu.-s autohtoni ta Dacia. Sincii e indepgrtat din functia de director al scoalelor, e bgtut de un subprefect ungur si, dupg. o Intemnitare de zece luni, 1i Incepe o
viatd de pribegie, urmrik frd Inoetare de dusingnia episoopului care

n'a stiut ce este bundvointa crestineascd fat de unul care-si recuserisoare din 1795: igicai
mostea greseala si se Iseglea
cel am.Nrit peste msurA.". Indelungii ami de desuldejde 11 de rtAciri, pand Isi &este un adgpost In casa unui strdin, sunt futrewww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMAIIE

129

ithati de cateva clipe mai linislite cand li publicA In Buda, In


Calendarele din 1808 si 1809, fragmente din opera pentru care nu
avea sA capete aprobare de tipArire.

Numele lui Shied a rAmas in istoria noastr literara legat de Cranicd, dar sunt si alte
Itrcrgri mai mkrwate din care se vede shuckmul sufletesc al autorului. In prefata la Catehismul oel mar din Blaj 1783, se vgd preo-

!...t

cupArile de limbg. m'am sarguit, cat am

putut, ca dela cuvintele si vorbele male tocma

rominesti nici cum sA nu ml abat si de-

pArtez, ci sA le .aleg, dupAcum pre miele


locuri mai bine vorbesc ronfaneste decal pre
altele". In Epistola ad loan.em de Lipszki'
din 1804, Sincai aratd felul cum se poate ";.: ,.,c.
scrie romaneste cu litere latine, pe care el
le socoteste ca stramosesti. In 1805, mi preOh. $1ncai
fata la editia nouA a gram:fled Elemento
linguae, el are viziunea Intregului neam, din toate provinciile,
-

aminteste si pe hadepArtatii Aromkni.


Cronica merge pang. la 1739 si, pentru a o face dmoscutA un.ul

public cultivat, Sin.cai a tradus-o hm parte si'n latineste. Lucrarea

e rezultatul unei munci necurmate de multi ani de zile si e si


expresia unui suflet -urmArit mum de acela.si ideal. Inf Alisarea

Cranicei e desigur greoaie; materialul documentar- seingrAmAdeste

adesea prea pe acela.si plan dei e de valoare inegalA; uimesbe ca


bogAtie, dar din el poti s lasi si la o parte, fgrA ca argumentarea
sa piardg. A.vem In tnsesi proportiile documentArii irnaginea sufletului care Ii cautA pretutindeni sprijinul, nu lasA mimic SA-i
scape si se simte Cu atAt mal aproape de victorie, cu eat a culea
mai multe date. SuperioarA de sigur ca inform.atie, dar inferioarg
ca literaturl, bAtrinelor cronioe din veacul al XVII-lea.
Ideea originei latine continuitatea ca neam in Dacia stint urmArite i adesea afirmate. La fel cu Micu, Sincai se fnaltA pang
la vidunea neamului privit in inlregime.a lui ca un tot untar si,
mai mult decAt inaintasul sgu, urmAreste istoria RomAn.ilor In mijlocul popoarelor vecine.

Sunt in lucrare si pArti lipsite de ariditate. Id o amintire per-

sonalg, dincolo o observatie In legAturA en faptele, o gAndire amarg

ori un tinemc avant ne aratA un suflet care.ia parte si coloreazA

o amere care altfel, prin multdmea citatelor si documentelor, tmeori


reproduse ta intregime, ar plrea o simplA compilatie. MAndru de
neamul sAu, Sincai vorbeste cu admiratie de Ion Huniadi i aminteste cA multe familii din Transilvania, dei vor sA treacA drept maghiare, sunt de origine romang. Cu aceea.si mandrie, el spune
Ungurii au reusit `in intreprinderile lor munai ca ajutorul RomAnilor
Aceasta nu-1 ImpiedecA pe Sincai sA critice stArile de lucruri care
stricA neamului nostru. El deplange desbinarea de care profitA strAinil,
9

www.dacoromanica.ro

130

D.

14 U.RARASII

starea de mizerie a poporului de jos, spiritul de parvenire al multora.


El gaseste aspre cuvinte pentru toti cei ce uita de neamul romanesc

si sa sprijina numai pe straini, de Indat ce s'au ridicat la vreo

demnitate. Toata caldura sufletului lui apare cand ne sunt Infatisale


suferintele neamului din pricina strainilor exploatatori: Nu crede, o
Roman& pentruca numai punga ta o voesc ca sa-si umple pungile

lor si tu sa ramai rob acelora pie care mai marii tai i-au stapanit

oarecand! Desteapta-te, drept aceea, o iubit neamul me; si ai minter


Dela Sincai ne-au ramas si cateva poezii, de mica valoare, eadevarat, dar faptul ca el s'a abatut si 'n acest domeniu, Ii intregeste

personalitatea. Elegia sa In versuri latine e In blind parte o autobiografie In care apare si amintirea Romei din vremea studiilor. In
versurile romanesti scrise pentru cinstirea palatinului Iosif, e sub

-influenta poeziei populare.


Petra Maior a avut Imprejurari mai prielnice pentru munca intelectuala si ne-a dat lucrdri bine ordonate care, aparand chiar la momentul oportun, au influentat pe contimporani. S'a nascut la TarguMures pe la 1753-1754 si a studiat la Osorheiu, Cluj si Blaj. In177k
a plecat pentru studii de 'filosofie si teologie la Roma, de ande, dupa

cinci ani, a trecut la Viena pentru studii de drept canoni. A. fost


cativa ani profesor la Blaj, iar In 1784 si-a Inceput activitatea ca
preot la Reghin si apol ca protopop at Gurghialui. Timp Indelung
cu o scurld intrerupere cat a predat dreptul canonic la Blaj, Maio-r
e un bun pastor sufletesc al populatiei si un harnic muncitor pentru

ridicarea ei culturala. Convingerea lui ca Invatatura poate Imbundtati


urea orneneasca.,,l-a facia sa colinde satele i sA dea sfaturi care vor
fi rodit In multe suflete. In 1809 i s'a Incredintat functia de revizor al

cartilor la Buda, ceea ce i-a dat Inlesnire In continuarea studillor.


Trebue sa fi plecat cu bucurie spre Buda si fiindca relatiile cu episcopul Bob, eel ferecat In catup ambitiei personale, nu mai erau

aceleasi dinainte de 1784. Nelntelegerile aa


venit i din pricina firii prea deschise a

lui Maior: raspunsul 11 seria cu preaascutit condeiu si cateodata vorbind deschidea gura prea tare". Maior a ramas la Buda

pana la sfarsitul vietii, In 1821, MIA sa


uite vreodata cdt nu si-a putut desfasura

activitatea la Blaj din pricina lui

Bob,.

fat de care de altfel $1.-a al-Mat nemultumirea i 'n cele mai de seama scrieri ale
sale. Din. Intreaga lui viata, earl de scrierLJArile care cuprind ideea de justitie nationala pe care el. o afirmd ca o sfanta da"-ze
torie fata de viitorime, apar, lute placuta
.1N1
lumina
de bunatate si Incredere, anii de
Petru Malor
munch' In regiunea Gurghiului. Paginile
crise de el, in 181% In Rdspunsul la carttrea care s'a dat asupra
rsoanei lui Petru Maior, swat na numal amintiri personate, dar,,
,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

131

In kggturg Cu misiunea lui de preot i protopop, i uth1 mare docunaent social.

Lucrdrile lui Maior aparlin oelor trei domenii spre care s'au
Indreptat mai toti reprezentantii de frunte ai scoalei latiniste: moral religios, filologic i istoric. Cbiar i Intdmpleirile lui Telemah,
traduse dup o versiune italiang, au atrae prin fondul lor moral
atentia lui Maior.

Procanon, lucrare In leggturg cu canoan.ele bisericesti, de interes


si pentru cunoasterea spiritului independent cu care Maior priveste
problema bisericii catolice si a infailibilitgtii Papel, s'a pgstrat In ma-i
nuscris i numai In parte s'a publicat In Biserica ortodoxei roman.)
din 1894-1895. i Protopopadichia, cu un cuprins despre puterea,
drepturile i privilegiile protopopilor, a putut fi adus la cunostinta
publicului numai dupg moartea lui Maior. In domeniul moral-religios,
de sigur cif activitatea oea mai Insemnatg a lui e aceea de predicator.
Publicand In 1809 Propoveclanii la ingropeiciunea oamenilor mor(i,
Maior urmgreste scopul de-a Indruma si pe altii la facerea predicilor.
Lucrarea are un caracter gene:al, tratand subiecte-tip pentru anumite
idei oii imprejurgri: moarlea tatglui, mamei, unui copil, desertaciunea
vietii, datoria preotului ca pgstor i allele. Adesea, aceste predict sunt
prea IncArcate cu citate i prea langi, dar limba kr e aleas si nu
odatg ggseste accentul, care poate impresiona.
Didahil, adecei invcIrdturi pentru crefterea fiilor la tagropeiciunea

fiilor morfi urmgresc un scop educativ. Predice sau invd(dturi la


Joule duminecile i seirbeitorile anului e o mare lucrare In trei volume

din 1810-1811. Marea grip.' a lui Maior este pentru preoti si spre

ei se 'ndreaptg sfatul de-a asimila bine cuprinsul predicilor, pentru a-I


putea apoi reda ascultgtorilor trite limb potrivitg. Desvoltand predici ocazionale ca Dumineca Vamesului si Fariseului, Dumineca
ziva lgsatului de carne, In sfanta si marea Vinere, Major este In traditia lui Varlaam. E interesant cd pang si ad autorul e preocupat
problema limbii noastre, cdci oere sa se intrebuinteze cuva.ntul pre-

dicg" In loe de cazanie", deoarece este un cuvant romanesc: CA

rugne ar fi noug, strginii O. se desfdteze cu ale noastre, si uoi O. nu


t5tim pretui ale noastre, care le avem dela vechii strAmosii nostri".
Ideile filologiDe ale lui Maior le cunoastem din mai multe lucrari.
in Ortographia romana sive latino-ualachica 4:En 1819, &ini ideea ca
alfabetul cirilic trebue IndepArtat si cg.'n privinta ortografiei. e bine
ca romana sd se apropie de italiang. In Dialog pentru nceputul limbei
romdneintre nepot f i unchiu, scris cu un ton familiar care lasa loe
uneori i ironiei tlioase, autorul e preocupat de originea lating popularg a limbii noastre si de locul ce-1 ocupg In ea elementul Slay.
Ideile de aci sunft expuse lute forma mai severg In Disertafia pentru
Inceputul limbei romeinesti, unde se stabileste deosebirea Intre latina

popularg si oca cultd, si se aratg el de s'ar Invoi Romanii" s'ar

ajunge la scoaterea din limba noastrg a cuVintelor de origine slavg.

E de retinut si parerea c s'ar putea admite originea daca pentru


miele cuvinte care nu due spre aid una din. limbile cunoscute In. lewww.dacoromanica.ro

++44+++++++++++!++++++++++++++

DIALOGU

41111/t0T4S.

Pentru ineeputul linbei Romani UtirreV 4ingiAlinCESI


mau%.

4Tp% liericerg w

littra reports si Unchiu.

Oitosio.

Nepotu Pe Romani i numele, di 111 in Co TV. lit Pwata'uti


faptura inpreuni Cu tote .pleca- MEAL'. Wt; OVITgeft '4E1044% KV
AV!
rile torn quele firesci ii tedesce Tsr natuieunt
y
a fi vite de Romanii quei vechi, enfi" 434 ISEANIE a 404 tialra
ra

quartet ore quandu presto toti


snea dtunnea

tu-

dup6 cumn a in

rWhiii4 441 BiK171 atpt wvaee


npicTE ir&1111 aNki 00-

Mt44 j AV(1% Kgha


1Storia: pentru inceputuP Romani:
ntwreV
twAti3or in Dacia limpecie se adeverecE
miawp4 Ai4a
sce: de aqusta nu am indocta. Ma AtisEeitpE: i gitTa H ;Ai 4,40(dari%) de uncle se trage inceputul' A:AK. MA (A41.) M 0;(1.1AE CE Tei

4ngTVA. LIECHTVfill AILICE11,


iesituret Rubel, quare astadi atit
in gura Rominilor se aude, pre- KIP 8:".25114
f /If& rwCE AVM, EIFEKVM L111;
CKM si in scripturile loe se vede
mi escu (snt) Mat indoel. Me +ca.eutt.rgeuits Awe CE ISM NV
eeta (CINT ) Opt 4"40ti,
bucttru Unchiule, che te affai a- miL
aid:4g Oituciont Kia Tr 11.
vindu pu9in regadiu de c6tra tu- 4Th.it; 65,AH4v nq4414 eiri5 obv
crurile quele multe ale deregito- VATe% faKiNeHAF iliACPAgfai
riei tale, Cu quare ne incetat esci Afetratelits; 'FAAE1 KV KL111-E
cuprnsu; che sitm (sitnt) incre- 44ETAT elpH KrItIENCIE K% C%ral
dentiatu, cum tot indocta mea o ( CUIT )
Ic"

it iw n
W isH Aft44vi desfaec, si o vi resipl. Rogu T6ITs .AOAAg
Lit, um w H FECHKH. e6r8 TE
te si mi ajuti a me descepti.

nu; ;Asivs a ins Artwn,ri.


Unchits. De ori que asupra Oy HK I. Ai wapi ME aos'npA

view lucru asie frumosu , si mitt oitat; AgKeg


pre-

www.dacoromanica.ro

4:1181%cito

Nat

ISTORIA LITERATURII ROMANE

133

gAturA cu a noastrd. Ca rIspuns a.oelora care socoteau limbs romineascA de origine slavA, Maior aratA particularitAtile gramaticale deosebitoare. Bazat mai cu seam.A pe Cantemir, Maior serie, in Disertatie
pentru literatura cea meche a Romanilor, despre Imprejurdille In care

noi am primit alfabetul cirilic i in care slavona a isgonit din biserica si din cartea religioas6 limba romArneascd. 0 parte insemnatI are
Maior si 'n redactarea Dicriotnarului de Buda, cAci el duce lucrarea
pAnA la litera i. Activitatea aoeasta filologic este cu atAt mai de
pret, cu ct In aceastA vreme invAtati strlini cum e Kopitar, afirman
cA. limba noastrA este slavA
cA alfabetui. latin n'ar putea fi intrebuintat de noi in scriere
Munca In domeniul istoric e fArA indoialA cea mai insemnatA.
Istorta pentruInceputul Romdrzilor In Dacia, aptrutA la Buda in 1812,
dei are unele critiee la adresa lui Sulzer si duce In mare parte polemicA Cu Engel si Eder, este o lucrare valoroasA, bogat informatA
insotit de numeroase note. Maior este preocupat de epoca de Inoeput
a neamului, urmArind evenimentele dela cucerirea Daciei pAnA la
mijlocul veacului al XIV-lea. Puritatea originei latine continuitatea
de viatA In Da,cia sunt sustinute ca energie Impotriva tuturor aoelor
,voitori de rAu RomAnilor", care erau Engel, Eder, Sulzer Si
Tonul convingAtor, sustinut de documente, cap AtA i cAldur atunci
and autorul se vede silit sA. spulbere diferite afirmatii jignitoare
pentru noi. Conoeptia serioasA a lui ca istoric se idg. pe fatA In faptul
cA el vorbeste i despre RonfAnii de dincolo de granitere Daciei, despre

oei din Croatia si Dalmatia si, In eAteva mari capitole, despre viata
de secularA vitejie a AromAnilor. i prin aoeasta se vede legAtura Intre
sooala latinistA i Aromnii care trdiau. la Buda si aveau reprezentanti

culturali ca Roja si Boiagi. Istoria pentru fnceputul Romdnilor


Dacia a avut un mare rdsunet. A fost combAtutA de Kopitar, Malar
a rAspuns la criticile aduse i, astfel, 1 prin serien i polemice, s'a tinut
InoordatA atentia asupra unor probleme de interes stiintific si politic

O scriere cu total noul este 'stork bisericei Romanilor atdt acestor dincoace, precurri si a celor dincolo de Dundre, tip6ritA la Buda
In 1813. DusmAnia lui Bob a impiedecat duoerea IucrArii pAn la

capAt, mai mult, a fAcut ca i partea publicatI sd sufere diferite


mutilAri. Din dragostea de neam si din mAndria originei pleacA rAvna

autorului lu adunarea materialului neoesar aoestei opere care desvoltA chestiunea rellgiei RomAnilor si a ieraihiei bisericesti. Capitolele

In care se vorbeste- despre crestinarea Romanilor, felul credn'


Llama cu Roma, faptele vlAdicilor uniti, se citesc i azi cu interes.
Serse Cu mai multA vioiciune, cu un ton mai variat si Intr'o
limbA mai bogatA In miiloaoe i mai atentg. la _particularit4.ti. dialectale, cAd recurge i la cuvinte aromAne, lucrArile lui Maior sunt,
nu numai prin formA dar si prin./0nd, superioare color ale lui -Micu
StApAn pe o inforrnatie IntinsA. si bine organizatA, Maior a
fost in stare sA dea lucrAri de serioasA. argumentare si sA. rAsp1ndeascA idei care aveau sA Inchege crezul upel generatii.
www.dacoromanica.ro

134

D. MUWASU

Entusiasnaul desteptat de eei trei promotori


a pr-Ins sufletele tinere ale cAtorva scriitori
care, fara O. fi ajuns la Inaltimea Inaintasilor, tsi au local lor In)
miscarea culturala a vreirtii. loan. Molnar, profesor si oculist de proDiscipolii filologi.

fesiune, a fost o minte curioasa si Willa de Intelegere pentru tot

ce vedea cd se petreoe in jurul lui. Ideile francmasoriioe ale lui Molnar

no intereseaza putin, parerile lui despre rascoalaIui Horia nu sunt


de natura a-I creste In ochii nostri, dar unele fapte culturale savrsite
de el Ii dau un loe In miscarea din Transilvania. In Owl de legaturilo

lui cu Iosif al Argesului, de Incercarile de-a scoate o gazeta ronaneasca In care pe lnga stiri politice sa se cuprind, semnifiactiv
pentru epoca aceasta iosefinista, indemnuri practioe pentru gospodari,
si de gandul de-a oontribui la alcatuirea unei societati de carturari la

Sibiu In 1780, II putem cunoaste pe Molnar si din alte manifestart


Economia stupilor din. 1785 5i Pouclruire ccitre sporirea stupilor din
1808 sunt bogate In sfaturi bung. In domeniul filologiei, Molnar nu e
un creator. Deutsch-valachische Sprachlehre din. 1788 e prelioasa

prin aceea cd, bucurandu-se de mai multe editii, a contiibuit la

popularizarea ideilor lui Mica i incai.


prefata la traducerea
lstoriei Universale de Millot, el ne spune ca, pentru a-si Imbogati
vocabularul, a Imprumutat dela maica noastra limba latineasca".
De mai mare Insemnatate este Gramatica romiTheascet din Sibiu
1797, In care Radu Tempea, directorul 5coalelor neunite din Tran-

silvania, se arata cunoscator al oelor ce s'au preocupat de limba


noastra. El e sub influenta lui Ienachita Vacarescu a carui gramatica
a cunoscut-o si folosit-o; are si el o parere Inalt despre rolul gra-

matioei. Tempea serie ca odata s'a vorbit In Dacia, romanesie


rarileneste", dar c limba a decazut din pridna -influentei slave si
a alfabetului cirilic In care s'a Investmntat. E rnarg regretul lui
ca limba nu poate fi adusa la curatenia i originatul ei". Tempea
si nascocitorul unei nomenclaturi gramaticale, prea ciudata cg sa
se fi putut impune.
De o cultura si o experienta de viata ca total aparte este Paul
Iorgovici, caruia imprejurarile vitrege nu i-au dat itgaz pentru la-

crilri care sa. Insenmeze mai malt In desfasurarea nob. scoale. Obseryarn de limbei romeineaseci din. 1799 4-au atras dusmania ungureasca,
Inchisoarea de cteva saptamni i arderea Insemnarilor manuscrise.

In viata sa amarlt, aspirase si el sa oontribue la cultivarea


rului printeun ziar i (Muse sprijin lui Molnar In Inc.ercarile care

au ramas zadarnioe.
Chiar din prefata la Observa(ii... se vede atitudinea lui Iorgovici.
E mandru de originea latina, e c,onvins c limba noastra e o ramasita

a celei vorbita de o natie care au numarat andva multi puternici


imparati". Limba este, dupd el, bate stare de degenerare, dar noi
putem desvolta plecAnd iarasi dela radacinile care s'au pastrat.

13Deci daca te atinge cava lauda numelui romanesc, sta ca dedinsul

de cultura limbii romanejti, scutura a tot cuvantului radacina

de acolo frase atitea cuvinte, preca se poate ?Wino puterea


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

135

ovorbei de rAdOcing." ; sfatul e reluat Intr'o formA mii.


dobitil : din cuvintele limbei romanesti oei de rOdgein suge
cu acul mint-U tale ca albina din flori cuvinte spre Infra-

musetarea limbii noastre". Faptul cA Iorgovici se gandeste la Indecal un simplu


frumusetarea limbii, ne aratO In el. ceva mai
autor de gramaticg.. Lucrarea desvoltl, In cele trei pOrti ale ei, idei
In legAturg Cu desoendenta din colonisti romani, coruperea limbil
prin pdtrunederea elementului slay, ImbogAtirea limbii prin derivatie.
Nici Iorgovizi nu crede c se pot aplica mOsuri radicale In materie
de limbA, si de aceea e Impotriva vreunei Incercgri de-a ind3pArta

toate cuvintele care s'ar pgrea strOine. InOltimea de spirit alui Iorgovici se vede si 'n. faptul cd si-a dat seama de ce Insemneazg. limba
pentru desvoltarea Intregei fiinte a un.ui neam: limba si naya cu

s.celasi pas pOsesc".


C. Diaconovici Loga, bgnAtean de originA, are si el preocupri de

gramaticd. In 1818 apare la Buda Ortogralia sau dreapta scrisoare,


parte din gramatica pe care avea s'o publioe In 1822. Mello sunt
ancle exprimate de Tempea i Iorgovici, iar ce aduce nou Diaconovici
Loga, o nomenclatur gramaticalg., n.0 a fost primit. Pentru starea
de spirit din Transilvania, meria sO fie cunoscutO Chemarea la lip&
rirea cdrtilor fi versuri, din Buda 1821, In care se avatg cO poporul
romanesc a rAmas In urma altora din lipsa de scoli. Autorul cere sO
se Incurajeze tipOrjrea de cOrti, conditie de InOltare a culturii: mAsa
au facut i alte neamuri, care astlzi strAlucese pre fata pgmantului,
asa sA facern si noi acum; si sg ne Imbdrbdtgm, c prea departe
am rAmas; apoi zic, tocmai In limba maicii sO ne lumindm, c putem
cum au putut si alte neamuri, care pand n'au Inceput asa, erau si ele
Intunecate". Intr'un loe el exclaml: au sosit primgvara ltuninii neamului romanesc", cuvinte care ne arat ca ce suflet au iesit Romnii
din Transilvania din sooala entusiasmului i regenerdrit
Sunt si cativa cercetAtori mai mOrunti In
Diseipolii istoriel
domeniul istoriel. Toma Costin publia.
1812, In ungureste, niste Observdri In legAturI cii o statistic6 referitoare la_ Romani. Vasile Gergely de Cs000tis exprimO mandria de
neam i revolta lmpotriva nedreptOtilor impuse Romanilor, ca pri-

lejul traducerii Omul de lume din 1819. In ce priveste limba, el

admite originea latin vulgard, la fel cu Maior, i cere IndepOrtarea


alfabetului cirilic. Teodor Aaron ne dg. In Scurt apendice la Ishria
lui Petra Motor, In. 1828, cateva dovezi despre desoendenta noastrg

din Romani In legdtur cu problemele limbii, el serie rgspicat:


Forma si mOsura, dupO care limba noastr s'ar putea mai bine
Pentruc natia romaneascd, precum
sangele 5i-1 trage din Romanii adevdrati, asa i limba. Toate -clued
cultiva, ne-o mOrgineste

vorbele si cuvintele, care in limba Romanilor nu sung latineste

(Inteleg eu limba cea poporeanA a Romanilor vechi), ca Imprumutate


dela alte ghinte, precum volnici erau. RomAnii a le Imprumuta, a.sa
volnlci sant i acum a le pArlsi i cumcg pe leage putem limped
tumba de coade strgine, ne Indrepteaz iarg.s! istoria. Cumca
tirilioesti cele Imprumutate dela Sarbi i Rusi pe dreptate lie pute,m
www.dacoromanica.ro

136

D. MURARASU

izgoni, iarA. istoria ne IndreaptA, InvAtAndu-ne cu.mcl poporul romA.-

nesc e mai vechiu de suta a noua In care s'au ivit 'Renee tirilicesti",.
Teodor Aaron reprezintA o fazit nouA a scoalei latiniste, cAci lncepe
acum fanatismul purist care va cAuta sit meargit pAnA la cele din
urmA consecinte.

Epoca aoeasta a vrut sA ue dea, prin reDielionarul de Buda. prezentantli


ei, o operA omogenit care sA
sintetizeze ideile
dictionarul. La un diction.ar latin-romAn-unguresc a lucrat Mica, iar materialul adu.nat n'a rAmas pierdut pentru_

urmasi. Lucrarea trebuia sit fie completatI cu partea germanA de


cAtre Ion Molnar. incai plAnueste si el un dictionar 'daco-romln,
dupA cum se vede din prefata, la Elementa linguae_ Paul Iorgovici
a strAns material care a putat fi scApat de furia ungurului anchetator din 1799. tefari Crian, fost profesor la Cluj si Mures Odorhei,
a Mont un dictionar care n'a apArat In 1803, numai Wildcit se vorbea

de apropiata tipArire a lucrArii lui Micu. In prefata la Ortographia


latino-valachim din, 1805, Crian se adreseazit cetitorului cu cuv*Antul

Romane" si-i spime cat de frumos apare acest mime dacA-1 desbrAcat de floacele lui Ciril6". i Budai Deleanu lucra la un dictionar
conceput pe un plan intr'adevAr mAret, dupA datele ce ne-au rAmas.
In dictionarul mai redus, romAn-german si german-romAn, asa cum

e In 1818, Deleanu e preocupat de originea cuvintelor din limba


noastrA i aratA cA avera si de acele de altA. orgine deal oea latinl.

Despre originea latinA vulgarl, vorbeste el si aci, dar si.'n Temeiurile


gramaticei romd.rzefti care nu s'a tipArit. Vasile Kolossi e auloral
unui dictionar romAn-latin-unguresc-german. La moartea lui Mica,
Kolossi a intrunit munca Inaintasului ca a lui Iorgovici i ca a sa

proprie, voind sA ne dea marea lucrare visatA de douA generatii


Prin stAruinta lui incai se Incepe tipArirea In 1809, dar interventia
lui Maior opreste lucrul. In 1818 Petra Maior aratA. lui Kolossi
greselile, se Incepe prefacerea lucrArii, dar Kolossi moare In 1819

Gel care-si ja asupra lui continuarea muncii este de data aceasta chiar
Major care duce dictionarul pAnA la litera i. Murind si Maior, In 1821,

fArit sA vadA opera dus la capAt, fratii Ioan si Alexandra Teo--

dorovici se InsArcineazA cu continuarea si In adevAr anul 4424.este


aoela al aparitiei. Lexiconul de Buda apArea ca un iimbol al ideilor
generatiilor dintre 1780 si 1825. In. cuvAntul cAtre oetitor se spune-

Ge s'au dat Literaturii romnesti cu acest Lexicon, prin bArbatii


pentru cinstea mai sus nomiti, carii In lucrarea lui au asudat,
siesi mai nemurire s'au agonisit, tu singur lesne vi judeca si de
comva vi vedea a lipsire oeva In deplinirea carea doarA. IntrInsul o
ai fi poftit, adu-ti aminte, cuancl acesti bArbati au intrat Intr'o
cale grea, pre carea mai Tnainte neamine nu imblase..1 AfirmAnd
originea latinA a neamului si limbii, i impunAnd literile latine,
Lexiconul arAta triumful spiritului non.
AyAntul cuprinde si pe ,AromAnii veniti
Aromanii sub
In contact cu InvAtatii latinisti. Ca o reinfluenta
actiune Impotriva ideilor din Irudifeitura

introduceitoare, carte a mud macadam= care'n 1802 era partizan


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

13T

al grecizArii natiunilor din Balcani, apar lucrArile a doi arombni care

sunt direct sub influenta scoalei latiniste. Gh. Roja, doctor in spi-

taint universitglii din Pesta, publicA In 1808, In greceste i nemte.5te,


Cercetare asupra Romdnilor sau aqa nurnitilor Valachi de dincolo de
Diutdre, strAbAtut de ideea latinA. Gealalt lucrare, Mt&stria
rorndrbefti cu itere latineqti care sdnt literele Romenilor cealevechi, spre polirea a toatei Ginta Rorntineascii ceii Idincoace ci celi

dirtcolo de Durdire, din 1809, a prin titlul ei reprezintg. un Intreg


program. Preocupat de problema Imboggirii limbii, Roja propune
ne adresAni dialectelor i sg. alegem din acest isvor cuvinte strg.-

mosesti. E un Indemn pe care 1-a urmat Petru Maior In Istoria

pentru tneeputut Romanilor in Dacia, cAnd a introdus In limbA

cuvinte aromatic.
Mihail Boiagi, profesor al scoalei nationale grecesti din Viena,
autorul cArtii. Gramaticel rormlneasod sau macedo-romand care apare

In 1813 In nemteste i greoeste. Mndru de originea lating, Boiagi se


ridicg, Impotriva lui Neofit Duca ale cgrui pAmri despre limba noastrg
le s000tea jignitoare, a afirmi cu oonvingere dreptul de-a ale cultiva
In romneste: Wren. die Wlaeben. Hottentoten, so bleibt ihnen nocb
immer das Hecht und die Pflicht, sich durch ihre eigene Sprache,
durch das zwecknitissigste Mittel, zu vervollkommen". Pentru aoest

hotgrit partizan al ,a1fabetului latin, limba neastr poate fi pus allturi de cele mai armonioase limbi noi.
Nu trebue sa credem c1 toat energia
Triumful erezului noth
aoestei epooe s'a cheltuit numi In lu-

crAri istoriee i filologioe. A.oestea sunt fArg. Indoiall cele mai Insem-

nate pentru. crearea noului climat intelectual, dar avera alte manifest:id spre ca,re trebue sg. ne IndreptAm. atentia.
Cartea biserioeascA i religioasg, e reprezentatA prin numeroase
tipArituri la Blaj, Sibiu, Brasov, Buda si Viena. In Molitvenie din
1784 se faoe apel la unitatea de constiintA a Romnilar: precum. un.
D-umnezeu

i o limbl awn; asa i un cuget si o Intelegere Intru

frica lui Dumnezen sg. avem", Tipografia dela Buda a fAcut s aparg
Mineiul din 1805, iar oea dela Viena, Intre alte cArti, sooate de sub

teascurile ei, in 1787, Poslanie pentru a neamului rumAnesc folos


mangiere", scriere care urmAreste IndepArtarea vrajbei Intre uniti

neuniti. Spre deosebire de losif al Argesului caren Areibare pre


scurf a dumnezeeftilor dogme, din M-rea Neamt 1816, atacase pe
uniti, lucrarea Floarea adevdrului pentru pace f i dragostea de We,
din Blaj 1816, are o prefatA In care se spune cg. Unirea nu trebue sg
adueg. de-sbinare Intre fratj.. Dintre cArtile de small e de amintit
Geografia din. Buda 1814, In eare se serie: Numai noi RomAnii, care

ne tragem dela oel mai slAvit neam, al Romanilor, pan la aoeste


vremi, de o 5tiintA asa scumpl. i nepretuit tocma eram lipsiti".
Duhul care frAmnta Intreaga Transilvanie pAtrunde chiar i 'n

cArtile de moral ori de Indrumare gospodAreascA. In Carte de mind


pentru economie din 1807 e o prefat de rarA Intelepciune In legg.-

tarA cu opera de educare a poporului. In oglinfla ardiatii amid'


www.dacoromanica.ro

138

D. MD11.1.8 A$U

in(elept din 1807, N. Horga Popovici spune cd Romanii adevdrat


dela Roma Isi hug numele sdu si loza". PAnd a 1. Thviteiturd pentru
ferirea si doftoria boalelor vitelor ca coarne i cailor, din 1816, se
afirmli bite notA: Romdnii smulgAndu-se din grosul Intuneric al
urfitei nestiinte, sd se destepte a-si lAmuri limba. sa oca romand"

Calendarele care apar araa preocupdri de ldrgire a orizontului intelectual. Calendarele apdrute la Buda au tipgrit pArti din Istoria
lui Mica a din Cronioa lui Sincai si au dat atentie i altor lucrdri ca
istorioare, anecdote, proverbe i cimilituri.
Calendarele stabilesc legdtura si cu literatura populard. Pentru
aceasta InsA avem alte mArturii interesante. E de observat

avem In Transilvania o culegere de poezie populard publicatg. Inainte


de curentul herderian. In 1765 apAruse In Anglia Reliques of ancient
English poetry a episcopului Percy. Trei ani numai mai tArziu, s'a
tipgrit la tipografia universitdtil din Cluj cdrticica de Cdntece cdrnpenesti ca glasuri romdnesti, In care ggsim i culegeri de Intinsd circulatie In Moldova si.'n Muntenia. Odatli cu curentul pornit de Herder
ca ale lui Vblkslieder din 1778-79, simpatia pentru literatura popuLard se generalizeazA In apus i stabate i 'n Transilvania, probabil
prin Sasil care-si fAcuserg. studiile In tdrile germane. Cum In Trail;
silvania se gdseau numeroase manuscrise de arti populare, a Inceput
tipgyirea lor. Astfel In 1794 apare la Sibiu lstorie a Alexandrului
celui Mar g. eu o prefatg. de Indemn la Invdtdtura pentru neamul care

zace In len3 ca viermele In putregaiul su" si, la sfarsit, cu repete


medicate populare. Tot la Sibiu apare In 1795 Viafa f i pildele
Esop, cu o editie mud In 1816, iar In 1799, Viafa lui Bertaldo si a
lui Bertoldino feoiorului lui, dimpreund si a lui Caoasino nepotul

In 1802 apare Istoria Sinclipii filosofului. Atentia pentru canteen]


popular se vede In Catavasierul din 1803 care reproduce Cntecul
de stea i oratiile din Catavasierul publicat la Rdmnic In 1747. La
Brasov avem In 1807 Floarea darurilor, urmaa repede de altd
lar la Buda In. 1812 Viata si pildele lnfeleptului Eso p. Alexandria,
Sinldipa, Floarea darurilor sunt arti de mare circulatie, prin manuscrise, In Tara RomAneasc a veacului al XVIII-lea. Copii de
traducen i din Esopia i Sindipa, avem chiar din 1703, fAcute
dasalul Costea din Schei. TipAriturile care se lac In Transilvania
la sfArsitui veacului al XVIII-lea i Inceputul ctlui al XIX-lea Isi au
Insemndtatea lor nu numai aci prin influenta asupra unor scriitori
popuIari, dar si 'n tara Romftneascd unde-si gdsesc numerosi cetitori
si de uncle, din pricin.a Imprejuarilor politice, veneau spre Transilvania refugia ti care astfel aflau noile sari de lucruri. In legAturg
Cu preocupArile de folclor trebue pusd i teza lui L. Vasile Pop: De
fuleribus plebeiis Daoo-Romanorum, Insemnat din punct de vedere
,etnografic.

Manifesari interesante ale epocei mai sunt Ineerarile din 1814


ale lui Alexic Lazar de-a scoate o gazea la Buda si publicatia periodia Inceputg. la 1821 de Zaharia Carcalechi Biblioteca ronaneascd.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Literatura VICUlU.

Budai Deleanu.

13,

Epoc amasta, preocupan mai ales de chestiuni istorice si filologice, nu putea da a-

tentie prea mare poeziei. Avem totusi uncle


manifestdri pe care trebue SI le cunoastem. Limba latind o gdsim

intrebuintatA j In versuri. Mihai Halici la sfarsitul veacului al

XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea e un precursor In aceastd


,directie. Acum In epoca latinistd, Sincai a scris un poem in versani
latinesti.

Apar rdzlet i versuri romanesti In cutare Psaltire ori Octoih.


In Carte pentru econoni ie din 1807 &ha o paezie de laudd a vietli
patriarhale a plugarului. Foarte cultivatd este poezia encomiastia
la adresa Mariei Tereza, a lui Iosif II, a episcopului Samuil Vulcan.
Temd istoria. e In Cdntare despre incepu-tul i starea de astetzi a
Romanilor, din 1813,..yehemente atacuri la adresa Unirii, avem. In
Pldngerea sfintei mdndstiri a Siloaului.
Cel mai de seam scriitor al vremii, I. Budai Deleanu, in?a fost
cunoscut de contimporani decal pentru .preacupdrile lui de gramatied i dictionare. Stiind din experienta altora c nu se va putea irnViica cu. Bob, a ocupat functii administrative. Dac ar fi primit propunerea lui Veniamin Costache de-a veni ca profesor la Iasi, ar
fi fost un mare castig pentru Invdtdman.tul nostru si poate c i lucrdrile lui s'ar fi tipdrit mai curand.
S'au pdstrat, in manuscris, numeroase serien i ale lui Budai, Deleanu, strAbdtute in general de ideile lui Micu i Petra Maior. Pentru
accentuarea curentului latinist, ar fi fost folositor s apard macar
Temeiurile gramaticei romdne0i. Lucrdrile cu caracter istoric stint
astAzi doar o curiozitate, prin faptul cd exprimd ori idei cu total
ciudate ori allele de mult admise. Alunecdrile spre etimologii
stabiliti de origini fanteziste ne -arat o pupil severk tinutd
Budai Deleanu e Insd adevdrat creator -in domeniul literar. Tiganiada a fost tipdritd intaia clan abia In 1875 g 1877 intr'o versiune
care a avut de-atunci mai multe editii. O noud versiune mai imitard
s'a publicat In 1925. Autorul are despre lucrarea pa o pdrere modesld, crede cd e o jucdreaud", cu ant mai malt ca cat Insdsi limba
romaneascd, dupd el, Lear fi potrivitd cu o operd mai de seamd Si
totusi ce lnalte sunt intentiile lui Budai Deleanu, and vrea sd desvolte
gustul pe.ntru o poezie aloud care sit aminteasa pe Homer si pe
Virgil. Pentru semnificatia scrierii, insusi autorul ne dd. informatia:
Insa tu bagd sama blue, citci toatd povestea mi se pare c5.4 numai
o alegorie In multe loctut unde prin Tigani se Inteleg si altii care
tocmai asa an fdeut i fac, ca dTiganii oarecand; cel intelept sd
inteleagd".

Poema eroicomicd riganiada ni-i aratd pe tigani bn istorica imarmath de cdtre Vlad Tepes, si-i urmdprejurare a 1rn-oldrii lor
reste in faptele i trAsAturile cornice, cu sefii lor plini "de anabitie

si gata de galceavd ori bdtaie, pand. and, &Tit visul de o clipd al


unuf stat tiganesc, se imprdstie toti desbinati de neintelegeri
www.dacoromanica.ro

i slaw

ri,g11111,011011110110101#411114.101101lillitoillipiOlipiiif
;

ri

41

",

r Aill

riot'

4`f4.-"Iy;.

o4

.6

5som.

101

e Kr

e0 A II T e

ti if EC

Kq. Offigi;tmi

0,11111.1,.;

tsm

cittparl. 2tspvs:gAg4

dA

Re.

cs cgritLic
AA

.11ottue,VAVii

6,A

'Hot

4.41pot1rA

n
4111.pide ; 11)ttz

13 Ala 4114T

ruhcivAlguia

Uf lifitifin

tbeliFignott *ri6
Al

SPIArOtAOCE.: epriettqih CAA'


11414 C4M"1-0, A: gnap,ristA

\.r

1054/1/1

j41111.11.

.4.1

IMINUM

...,

: ,.--

'',, -:--j.'

.t : '''' ..

..

-,

I E111111111
.=110
Il rt. c 1 a 0 . s
= -e- ri2 ,711",5,1....,,, . .}...1

...=...

11111111WM1111111111111111111111.111111111111110:---2.
It

-SE.=.- "---',,,,,,..
. .., 7r,.... .2:... -i

.' ' Y.'. ' a '

1. .

.. -

''.. ,-

11MIM .
IMAM

, ..,.. .,--;Im1
."-

T 1111 8019 re iSeM liTilik aligz :tore4-

.
P.
A. Irgir Kola +fittill
.-------___.--$
44 /PA 61A XC '''M.
...... a/sm..... 0
!----.-_-_,_. re:
...... ''

.-

....

Kg TVAAVIA

Lat-ffg_..1.,,............. .. .
IA'. 1_.. . . 1..; kt St ,. ,;.,A
WaY '''''
_____
.

.-.

ili111111111M1111111111111111111111111111i1111
-7[11t117-

-',:,.

.....
.

=-...,..., re" 7...;


. AAA*
:..
r-t." ==` =7. -.. :: room

i111111311111111111111111111111iiiii1111,

Molitvenicul din Blaj 1815.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

141

-de bat& salbatioe. Budai Deleanu se gnde,ste la certurile care au


Impiedecat pe Romani sa Intemeieze un stat puternic.
Dei prezentul i se Infatiseaza trist, autorul are viziunea tarn asa
cum avea sa ajunga data. In chip Invaluit el ne arata pe eronl de
basin care scapa din robie pe cele trei fete de Imparat. Pentru trecut
are multa admiratie i Intre cele mai frumoase versuri ale poemulrai
.-sunt desigur acole in care se cAnta eraii legendarfl In contrast cu
mAruntii cement al prezentului, gata sa-si creeze singuri lanturile
robiei.

Redactarea definitiva a lu.crarii cade In epoca imediat urmatoare


marei revolutii franceze. Ideile de libertate i de redesteptare natiostrabAtusera. Europa, era o stare de frAmantare ideologie. In
Austria, Polonia, Transilvania. Budai Deleanu e In. curent cu direritele probleme de organizare politica i sociall, si de aci vine un
Intreg capitol din Tiganiada, in clue se discuta despre -formele de
-stat. IntrodusA artificial ht lucrare, aceasta discutie care pune 'fan
In fatA pe Baroreu, partizan al monarhiei, si pe Slobozan, partizan
al democrat:lei, e de mare interes ideologic. Deleanu Isi spune parerea
lui prin, Janalau care argumenteai cA principalul nu e forma de
stat, ci constiinta cetAteneasca i respectul legii. Din atmosfera epocei
iosefiniste este si Wanl glumet ori iramc in problemele religioase,
voltairianismul lui Budai Deleant', tot asa ca i simpatia adanca
pentru. nrani.
Interesul ideologi.c e de sigur mare, dar nu prin el si-a asigurat
opera un loc ht literatura noastra. Tiganiada e cea dintAi mare scriere
originala a noaitra.. Budai Deleanu a avut modele celebre: Homer,
Virgil, Tasso, Ariosto, Tassonl, Cervantes, Cast', Bluraauer, totusi
sue-a dat o lucrare cu. totul deosebita de ceca co Au scrls altii.

Firm Tiganilor legati de viata pur materiala, fricosi, lacami,

in.crezuti, incapabili sA sufere superioritatea vreunuia din ei, reiese


sub forma el ()arnica, totusi 5 cu trasaturile el de maanitate naiva
simplA. Budai Deleanu me-a dat i oeva din sensibilitatea lui poetic
cand, In, fru:moase versuri, ne de,scrie un rasarit,
apus de soare, u.0 aspect campenesc, ori se lasa sub vraja trecutului
fantasticului.

A cunoscut bine literatura poporului. El este contra cliseului


folclorist, nu are simpatie pentru. poezia lui frunza verde", dar a
tuat din poezia popularA multe lucruri ca care 0-a Infrumusetat

scrierea. Folclarul crestin In legatura. cu sfintii, superstitille, desalttecele, credinta In ursita, basmul popular al lui Arshfr- si al Elenei,
balada lui Argineanu care exprima atida de viu neamul In redesteptare, vrAjile, strigoii, vAmile vazduhului, isvorpl cu tip Intilritoare,
scriere
antes elements din popor si-au gash locur firesc tocmai
facutA dupa mari modele clasice.
Tiger-dada,
oca mai mare parte, cuprinde versuri surprinzator
dc sprinteae. In privinta versificatiei, cam tususi marturiseste, Budai
Deleanu a suferit influenta italiana. Expresia plasticA vine adesea

41in mediul rustic, vocabularul are ceva intentionat arhaic dar se


www.dacoromanica.ro

142

D. MUR ARA$

Imbina cu forme din popor i cu neologigme. Crsim si cuvinte alcatuile de autor, o dovada ct urmarea i lnoirea limbii, nu numai
a literaturii.
De mai mica Insemnatate este poemul Trei Viteji care n'a fost
dus la desavarsire si, In bunt parte, era cuprins In prima versiune
a Tiganiadei. Poemul e mai cu seama sub influenta lui Cervantes,
tonul a vocabularul sunt acele din Tiganiada. Accentul critic Impo-

triva unor triste stari de lucruri pare mai vactit In acest rahrunt

poem. Craciun, In revolta lui fall de Istoc, reprezinta tocmai ideile


noi care tind sa Indeparteze deosebirea ark de adanca Intre iobag
a nemes. CAteva strofe nu sunt decal parafrazarea principiilor car&
stabilesc drepturile omului. Spiritul de parvenire, imitarea a tot
ce-i grecesc, renuntarea chiar si la limba romaneascd, marile cu-

sururi dela. noi spre sfarsitul veacului al XVIII-lea, strat date pe fata
nu cu umor, nu cu ton de glurna ci Cu asprirae.
E o mare pierdere pentru 1110i ca lucrarile lui Budai Deleanu nu
s'au tiparit In vremea_ cand au fost scrise. Scriitorii nostri din prima
jumatate a veacului ar fi vazut ce se poate face prin Imbinarea culturii clasice ci inspiratia populara. Um caztig ar fi fost a din pu.nct
de vedere ideologic, caci lucrarile lui Budli Deleanu, Intiparite de
un spirit nou si'n aoelasi timp expresie a redesteptaiii din amorteara
adusa aci prin influenta greceasca, dincOlo pria apsarea maghiaral
ar fi contribuit la crearea atmosferei din care avea sa rasard literatura romnd moderna. La Inoeputul poeziei veacului al XIX-lea ar
fi trebuit sa fie Ion Budai Deleanu si nu. Vacarestii tailor productii
superficiale ca fond, plate ca spiritualitate.
Cichindeal, Aaron

Ideile lu Cichindeal sunt cele ale scoalei.


El e oonvins de originea latina si face pro-

Barac.
paganda pentru Indepartarea Alfabetului cirilic. La fel cu multi reprezentanti ai epocei, e un luptator entusiast
pentru ridicarea natiunii prin cultura. Lucr."rile lui Cichindeal sunt

numai traducen i si adaptari. Sfaturile a Ynfelegerii cei sdneitoase, dupa

Dositei Obradovici, are un cuprins moral si instructiv, Prefata ni-1


aratb. pe Cichindeal adept al ideilor despre limba, expuse de Paul

Iorgovici. Principalele lucrari: Adunare de lucran i moralice.gi din 1808


Filosofefti fi politicefti prin Fabule moralnice invdfdturit din 1814,
sunt traducen i dupa. Obradovici. Scrierea din urnaI a popu-larizat nu-

mele lui Cichindeal care, prin procedeul de adaptare a cuprinsului,


a reusit sa facti o oper de redesteptare romneasc din una d3stinata.
sa slujeasca o cauza straina. Insemnatatea lui Cichindeal e pur cu1.turald. Pentru vremea itri, el a fost un adevarat vestitor de mai bine
g un curajos lupttor pentru intelegere Intre Romani, indiferefit deconfesiune. In privinta limbii, desi Cichindeal e un adept al scolii
latiniste, trebue s observam ca. a Intrebuintat miele neologisme interesante pentru Inc,eputul veacului al XIX-lea: patrie, public, informatie, activitate, realitate, satisfactie, dedicatie, protectie, lute forml
care a ramas.
Scriitor de facturi populara -1 cu o lectura variata dar nes\istewww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMXNE

143

maticl este Vasile Aargau Patimele i moartea a Domnului i Meintuitorului nostril hus Hristos, inspirata din Sf. Scriptura $i din Messiada lui Klopstock, a avut, dupa marturia lui Aaron, cetitori .mai

ales In. Tara Romaneasca si Moldova. Aaron. are curajul s. serie


In prefata editiei din 1808: c de vom socoti materia cartil acestia,
ca aceasta Inca n'au esit afara pana. acum In limba romaneasca din
fabrica mestriei poeticesti". Pentru Jalnica lntdmplare a lui Piram
i Tisbe, Aaron a avut ca izvor Metamorfozele lui Ovid, iar in Ann'
cel mdnos, Bucuria lumii, lucrare didactica si prozaica, ne intereseaza prefata pentru ideile literare exprimate. Astfel, Aaron alatura
muzica i poezia i serie despre neoesitatea de-a avea Insusiri Inascute
pentru a produoe In aceste domenii. Dela Aaron, In afard de alte
prelucrari, ni-au ramas cateva versuri latine ori romanesti si traduoerea unei parti din Eneida.
La fel cu Aaron si sub influenta acelora5i directii literare, 15i
ctesfasoara. activitatea loan Barac, cunoscut mai cu &Emma prin lstoria

des pie Arghir cel frump& f i des pie Elena cea frumoasd f i pustiita
crdiasd o Inchipuire supt care se Intetege luarea tarii Ardealului prin
Traiaa cezarul Romaniei". Chiar i semnitiaia povestirii vine dela
autoiul prelucrat, ungurul Gergej, si dela un comentator al acestuia,
Prin Risipirea cea de pe urnicl a lerusalimului, Barac vrea sa, contribue la desvoltarea poeziei noastre: dac poate sa creasca cat de

cat macar maestria poeziei .In limba romaneasca, loaste m voiu


bucura". Dupd texte germane, ne-a dat in traduoere O mie i una
de nop(i, Tihu Buhoglindd, Piticot; dupl. prelucrari maghiare, a tradus fragmente din Ovid si Homer. Intre autorii d3 care Barac are
curajul sa se apropie, este Shakespeare al cdrui Hamlet 11 traduoe
dupti o prelucrare germana. In prefata lui Patimile ceale mart i minunafe, el se plange de saracia limbii noastre i de faptul c Romanii nu vorbesc toti la fel.
Barac a fost un popularizator prin prelucrari i traduceri, Opera
de vulgarizare Indeplineste el $i prin Foaia Duminicii pe care o
editeaza In 1837 si care a putut desvolta cunoa.5terea unor serien i literare ori informative.
Aaron $i Barac arata oustul pentru scrierile de Caracter popu-

lar, atata de accentuat In aoeasta epoc.a In care, pe alte cai, se urmarea o redesteptare a cugetului national. Pentru istoria noaslra culturala este Insemnat faptul c i din contactul cu aceasta literatura

cunoscuta prin Barac, a capatat imbolduri hotarltoare scriitorul popular inunteani Anton. Pann.

www.dacoromanica.ro

Diu Catania lui Vatlimn. 1611

PATRUNDEREA CREZULUI LATIN IN MOLDOVA


TARA ROMANEASC.L.

In vremea in care Transilvania,

Devteptarea simtului national.


dei sguduitA de o sangeroas revoila socialA i adus din purnet de vedere politic la o stare de

umilire, dAduse prin caltur dovezi strAlucite de vitalitate si de nationalism, care era situ.atia in provinciile de dinooace de Carpati?
Prin rAsoolirea constiintelor dat cu ocupatia ruseascA de dupg
1769, ne-am fi asteptat la o infrAngere a fanariotismului si la in-

trarea noastr M alt ritm de viatA. Rusii Ins au fost prea legati
de interesele lor si de visurile de-a stApani panA la Dungre. Pentru
noi, Intreaga epocl. tntinsd Ong. la 1821 e puna de suferinte economice si morale.

Starea politicA nu e mai tericitg. Aceiasi fanarioti care mai


nainte se umileau M fata Portli, aoum deveniserA instrumente ale
Rusiei, numai ca sa se poatI mentine la oofnducerea principatelor.
Puterea ruseasc e meren In crestere, cansulii rusi ajung factori
hotgrItori pentru tot ce se face in domeniul politic. Grecismal,
loe a se prIbu.seasc asa cum se nAdAjduia dupg. 1769, dimpotrivg
se IntAreste. Total era iusg. numai un semn al. svArcolirilar din surmA.

Se schimbase ceva si'n felul de gAndire al Grecilor dela not.

Ei nu voiau sA reprezinte um. Bizant sub stApAnire turceascA, aspi-

ran la un Bizant al lar, oandus de ei noi fiind anexati la planmi

politice Intemeiate pe o idee natianalA strAinli de interesul nostru.


Ina. din 1780 Iua nastere la Bucurek prin entusiasnrul lui Rhigas,
o societate patrialicg. greceascl. In trandafiriul sisteni al vizionarulul

pee, noi eram innate pentru intemeierea Bizantului rare, condus

de Greci, trebuia sA cuprind neamurile dela DunAre si din Balcani.


Domnii fanarioti dinainbe de 1821 sunt agenti ai revolutiei pe care
o tncurajeazA la noi si la SArbi. Era firesc ca'n astfel de ImprejurAhi

grecismul sa capote o Intgrire, lucru care se vede srn viata bisericeasa i culturalA. PAnA. si legiuirilc apar in greceste, ceca ce nu
se petrecuse niel in veacul al XVII-lea Scarlat Calimah credea
timba tArii era oea greoeascA: astfeliu s'a deavg.rsit aoest al nostru
cod politicesc, alcAtuit mai filial In obicinuita alce In tara limbO
neoelineasc si apoi tradus In acea romAnea.scI". In preajma anului
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

14$

1815 profesorli greet dela Iasi si Bucuresti socot Da.cia" ca o Nona-

Elea".

Spiritul nationalist greoesc putea fi Msg. molipsitor i pentru Romani. Daca Grecii visan o Dacie elenica, asa cuna Patiomchin visa
una ruseasCA, ar fi lost curios ca Romanii sa nu se gandeasca la o
tarii a lor j condusa de un pamantean. Inca Inainte de sfarsitul
veacului al XVIII-lea, I. Cantacuzino a exprimat ideea unirii Tara
Romanesti i Moldovei sub un clomrn ales de amandoua principatele.
Inainte de 1821 avern manifestAri care fixeaza noua constiinta. Vornicul Filipescu e lmpotriva domnilor greci, dela care, dupa pdrerea
lui, ne-au venit toate relele. In principate se pregatesc, din punct
de vedere spiritual, schimbAri care-si gasesc expresia
domeniuI
cultural.
Numarul tipAriturilor grecesti nu e mare.
Situatia greeismului.
La cateva cArti de natur religioasa ori
didactica.
abeoedare, geografie, metoda a muzicii
se adaoga
cateva serien i literare, pe vremea grecului., nationalist Al. Sutu, cum
este Culegere de diferite tragedii din Voltaire si din Alijen, In 1820,
Domnul grec are gr-ija de teatrul neoesar conationalilor lui. Din Voltaire s'a tradus Brutus O. Meropa, lar din Alfieri Filip i Orest. In
1820 apare Harito f i Polgdor de J. J. Barthlemy, In traducere greceasca, interesanta i prin prefata In care se arata rolul lui Al. Sutn
In reorganizarea Invatamntului si tipografiei de limba greoeas" ca.
Legiuirea lui Caragea a aparut In. romaneste la Bucuresti, dar si
greceste la Viena In 1818. Si In Moldova se observa o Intarire a g,reeta-I-mini In vremea lui Scarlat Calimah. Se public lucrari religioase
didactice mai cu seama. Literatura propriu zisa este reprezentata
de Rhigas Velestenli cu Imnuri i ode si fle Ruxanda Samurcas cu
traducerea Amorezatul dupd Gessner. Codioele lui Calimah apare

numai In greoeste, In 1816-1817, dei se spell sa fie o opera ,,de


folos $i mantuitoare Moldovei"!
La Venetia, Viena, Lipsca, Paris si Moscova apar diferite scrieri

pentru Grecii dela noi. De un interes mai In.semnat stint Incrari ca


Istoria
Romdnefti de Mih. Cantacuzino si lstoria Daciei de D.

Fotino, tiptirite la Viena. Dela Lipsca ne vin. cartile cu totul deosebite


ale lui D. Filippide. Istoria Romdniei argumenteaza continuitatea noastra de viata. In. Dacia, Intr'o vreme Gaud scoala ardeleana Isi f Acusa
din aoeasta problema un mare punct de program. Geografia
aceasta din 18161 area cit adevarata noastra Sarit se hitinde

tntre Nistxu si Tisa, i ca. Transilvania, ca frumusete, se poate


compara cu Elvetia. Cultura greceasca trebue privit si sub forma
InvAtamantului. Avem scoala greaca. la Bucuresti, Buzan, Ramnic
si Craiova. Caragea da desvoltare s't sooalei si tipografiei greoesli,
In aoseasi directie lucreaz si urmasul lui, Al. Sutu.
Moldova tine pas cu tendintele epooei. Al, Ion Mavrocordat a
-sprijinit cultura greceasca si a ajutat tiparirea unei gramatici grecolatine Scarlet Calimah are grij de scoala si de tipografie. La Iasi,
.scoala ajunge sub conducerea lui Gobcielas, profesor si &editor. In

10

www.dacoromanica.ro

146

D. MURAR ASU

general, se observA c atunci cAnd avem domni preocupati de trium.ful national al Grecilor, i invAtAmAntul gre,oesc capAtA Intrire bi
Moldova si Tara RomAneascA. $colarii, In parte, erau fii de bou:1
cei mai multi invAtau greaca modeinA, filiadc pluma astfel puteau ajunge la dregAtorii si la curte. Clasa noastr de sus a cdpAtat
o culturA de formA greceascA, a cArei influenn va apArea si'n lite-

ratura veacului al XIX-lea. Numai intr'o asemenea clasA de sus


puteau sk se rspAndeascA poeziile lui Hristopol, ale lui Psalidas

si altor greci ale cAror produclii circulau prin numeroase copii manuscrise. Prin scoala fanarion, pioi am. ve,nit in contact cu productle de imitatie neogreoe, nu cu acele ale clasicismului elen. CA la
sfArsitul veacului al XVIII-lea avem In traducere romn'HeascA Odiseea, opera lui Epictet si o parte din diakgul bu Cebes, e ceva
tAmplAtor.
Indreptarea noastri spre

Ocupatia ruseascA Ii exercitA

apus.si ea InrAurirea. Cartea musca-

tipAritA la noi e de-o Insemantate redusA, chiar i'n Basarabia,


provincie anexatA la Rusia. Vreo cateva cArti religioase cate apar
acum sunt traducen i dupl originale anusesti. Ocupatiile de dinainte
de pacea dela istov dela Xasi au fost insii prielnioe 11314 influente
de altA naturA, cAci contribue la prefacerea societAtii noastre prin
sed

modA, obioeiuri, dansuri, ImbrAcA.minte, jocuri de societate si ajutA

astfel o occidentalizare de suprafat al crei sprijin vine chiar dela


curtea fanariotA. DupA 1807, Rusii s000t principatele ca anexEde
la Rusia si, cum prin viata socialA i unele institutii MIRA sub influenta

apuseang., e pe aceastA cale indirect6 se oontinul procesal de desfacere a noastrA de orient.


DomMi fanarioti cunosc limba franeez6
iau secretan franout Beizadelelor li se dA o educatie accidentan, de asemeni si fiilor
de boeri. Astfel pAtrund In diferite familii profesori de limbi occidentale, de franeezA mai ca. seaml. Prin vreunul din acestia va fi
ajuns la noi discursul lui Carnot in 1796, tradus in romfineste
inte de sfrsitul veacului. Limbile occidentale pAtrund a In sooal..
La seo ala domneascA din Iasi stiintele se predau 1 in limba franoed. Pe vremea lui Caragea, la sooala dela Mgureanu, e si un profesor de francezA.
O altA triftisare a IndreptArii spre apus, avem In venirea in
principate a diferite reviste si cArli. E semnificativ c episoopul
Chesarie cunoaste Enciclopedia. Dintre autorii franeezi pktrund
clasa cultA Fnelon ale cArui Aaentures de Tlrnaque Isi gAsesc
un traducAtor inainte de 1770, Voiture care ajunge sg. fie ounoscut
prin Istoria lui Altidatis si a Zelidel in 1783, Voltaire a cArui Istonle
a lui Carol al XII-lea este tradus de arhimandritul iesean Glierasim
intr'o limbA bogan In neologisme de origine francez, Delille
alti autori de romane in volume numeroase ori de cArti destul de
usoare. Dintre autorii italieni sie buour de mula atentie Alfieri a

cArui soartl la noi formead un hamos capitol de istorie literark


Viata de curte impune gust pentru manifestArile artistioe. N
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

147

Caragea organizeazA serbAri, festiviati teatrale, auditii. muzicale. Mihai

Sutu face s se reprezinte comedii italiene. Spre sfArsitul epooei fanariote, pie vremea lui I. Caragea, domn cult cunoscAtor al Maraturii apusen.e i, cAnd tau va mai fi In scauu, traduator din Gol,doni, avem. la Bucnresti reprezentatii ale imei comp anii germane,
pAn ce domnita Ralu Caragea IntemeiazA teatral,dela Cismeaua Rosie, unde se reprezintd In greoeste piese de Voltaire i de Alfieri.
Si spiritul revolutionar francez fncepe
gAseascA la poi expresia. In epoca atat de taesigurA a rivalitAtii dintre Napoleon si
Alexandra, aliati, dupA Intrevederea dela TiLsit, numai pentra impro-lima sferelor de interese, o parte din, boerimea moldoveanA aspira

la un regim. de_libertate. Apropierea de spiritul apusean se face


si prin tineret care merge la studii nu nwiiai In Ardeal mide putea
cunoaste atmosfera iosefinistA i ideea roman cu tot entusiasmul
ce-1 deslAntuise, dar si departe la Viena, Lipsca si Paris.

In mijlocul societAtii noastre Cu


ManifestAri culturale romneti.
vAdit caracter de occidentalizare, Imbinat tnsA i cu o Inviorare a grecisMuld, ce loc are cultura romAn.easel? E de observat a si a.cum scrierile religioase ocupg

local cel mai important ca numAr, centrele de tipArire fiind mai

cu seamA Bucuresti i Ran' mic In Tara RomAneascA, Iasi si MAnAstirea Neamt in Moldova. De sigar InsA cA Insemn5tatea acestor
tipArituri nu mai este aceea din vremea eraicA de luptA pentru triumful limbii romfinesti.
Unele prefele cu.prind idei care merit O. fie cunoscute. Astfel,

In Chgriacodromionul din Buctuesti 1801, se vede nu numil grip

de-a se rAspAndi In romAneste cuvAntul sfAut Inchis altddatA In ti-

pare strAine, dar si gfindul la neamul nostru Orivit ea o realitate

vesnie.A. De frmnusetea inviitAturilor din carte, urmea2 s se foloseaso6 pe JAngA RomAnii din Muntenia, si cei de pretutindene, cAti
s slujesc cu limb:a aceastA ramAneascA, tau numai in vremile aoeaste
de acum, ci i In cele viitoare, In neap. si In neam". La 1811 se
tipAreste la RATIO-lie un Octoth cu prefata episoopului Iosif al Argesului, carte, editatA In acelasi timP. la Bada ea ajutorul lid loan
Molnar. LegAturile lui losif ea IntreprinzAtorul transilvAnean, atAta
de Imbibat de spiritul iosefinist al epooei, nu patean rAmi' f Ar
de folos pentru rAspAndirea ideilor sooalei latiniste. Prefata Apologiei,

din 1819, cuprinde un. atac Impotriva voltertstilor". De notat

aoeasta se petreoe tocmai Intr'o vreme In care la Cismeaua Rosie ae


pregAtea teatrul pentru jucarea pieselor lati Voltaire.
Pentru fixarea suflului non care ne desparte definitiv de_ trecut

ne arat6 c intrAn in alt epocA, sunt trei prefete de covArsi-

tome InsernnAtate.

La 1787 apare la Mamie In prima ei editie gramatica lui IenAchitA VA.c.Arescu, Obseruplii sau beigdri de seamti asupna regulelor
ordnduelelor gran-daticii romdnesti. la prOfatA se aratI cA. limba
noastrA reprezintA oeeace noi avem mai adAne ca flintA omeneascA.

limba patriei noastre prin care cuvAntAm, limba cu care ne Inclai-

www.dacoromanica.ro

148

D. 14URARA$U

nOm Marelui Dumnezeu, proslOvindu.-1 Intru Inchitaciunea Troitii


oei de o fiintA, limba cu care cuvantand, petreoem vietuirea aceastd
vremelnicA si, nAdAjduind dobandirea acid statornioe, ne strdduim
a o castiga". Ideea romanA fusese deja exprimatd. In ,prefetele lui

Chesarie al Ramnicului. Vlarescu urmeazd. directia Inaintasului,


dar nu trebue s uitAm cd'n Tara Romaneasca se stia de tot ea
frOmanta Transilvania vremii, iar privirile a kr nostri se indreptau spre Austria, atrase de ImpOratul filosof Iosif al II-lea. De altfel

IendchitO Vd.cArescu, favorabil ocupd.rii tOrii de cAtre Austrieci

1788, avusese prilejul s strObatd. Transilvania pentru a readuce


acas1 pe fiii lui Ipsilanti. Nu trebue deci sl ne mirdm. cd el vorbeste despre cucerirea Daciei de care Romani si despre colonizarea
cu latini i cu italieni. Dup el, limba noastra a fost la origine aceea
din Italia, dar s'a prefdcut cu vremea prin influenta popoarelor vecine. Autorul miirturiseste c s'a ocupat eu gramatica din iubirea
de patrie si recomandl i urmasilor lui ravna spre folosul

In 1794 se tipAreste la Bucuresti Pravoslaunioa inudrez'turcl. Arhimandritul Grigore Ramniceanu lauda In prefatO pe mitropolitul Dositei care, asemenea inaintasilor lui, lucra pentru ImbogAtirea limbii
si pOstrarea credintei. Grigore Ramniceanu cunoaste toate greutdtile

prin care a trecut tara, dar un optimism sanAtos 11 face O.


Incredere In viitor: CO. mIcar de s'au i frOmantat aceastO tara cu

schimbari de stApaniri strAine si au ajuns la grij din pricina a felturi


de dejghinati, InsA cu darul lui Dumnezeu, prin privigherea acelorai
s'au rdsipit fdlniciile acestora ea puzderiile, iar pravoilavia Ohl noastre s'au pAzit seninarea sa i n'au fost lipsitd de Domni biagocestivi
vestiti In. fapte, carii au Intdrit lorusi tinutul aoesta tiM cu multi=

de ostasi, nici ca oetdti tari, ci cu fierbinteala cd.tr bina credint5


si ca zidiri de manOstiri, cu danii si milostenli spre pomenire veacinicl sufletelor lor si a neamurilor sale".
Prefata Triodului din 1798 e In spirit cu adevOrat modern. Arhimandritul Grigore Ramnioeanu laudd. mai Intai puterea mintii orne-

nesti care a pAtruns tainele firii si, prin aceasta, si-a dat seama de
mAretia lui Dumnezeu. E In aceasta parte a prefetei ceva care 'aminteste celebra Predicd asupra mortil a lui Bossuet. Dar Invdtatul Grigore, dei e cleric, nu se opreste aci. El laudd stiinta apuseand.
afirma ed.' Europa meritO sa se numeascd. podoaba lumii". El con,stat c Romnii au toate Insusirile ea sO fie pe aceeasi treaptd
a stiintii cu Europenii, dar ca pana acum s'au Indeletnicit num.ai
cu pOstrarea credintei. Vremurile grele au adus tara In nenorociri,
dia care ea ins a stiut s se ridice. Aoest arhimandrit care cunoaste
istoria tOrii, stie c multi strdini s'au abAtut asupra noastrI dar cg
isbutit s ne distrugO neamul. Cuvintele lui Grigore Ramniceanu
sunt un adevArat inm al rezistentei n.oastre etnice, sub cOlOuzirea pro-

videntei: Noi vedem si ne mirNm, cum din toate pArtile ndzuese


totdeauna aici strdini de s sdlOsluesc, sO chivernisese
s'd fac
o aleltuire cu Rumanii. Deci dinteaceasta furmeazl a chibzui lesna
oricine c aoest neam. carele Inteatata sumd. de a,ni.supt nen.uraArate
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:11W ROMANS

149

primejdii au pgzit pravoslavia nectintita, au aratat de-apururea toatg


supunerea care stapanitorii sE, au primit cu. brate deschise pre totl

cati au 'lazuli a sa salaslui Inteacest pamant, s cunoaste ca este


umbrit de putearea cea nevazuta, iaste miscat de Intelepciunea cea
cuprinzatoare a toate, iar nu de cea lumeasca, cu carea multi Mindu-se s'au abatut din calea cea de umblat".
In Moldova apar In aceeasi vreme lucrarri care arata c nu s'a
Intrerupt nici un moment curentul romanesc Hrisovul din 1793, pe
cand era mitropolit transilvdneanul Iamb Stamati, are si dou,a versuri care exprima ideea latina
Seamnele Romanilor male dintru Inceput fericite
Cu adevarat dela Roma zburand In DaChia shut venite.
Cateva carti religioase se publica dupa 1790 prin. Inraurirea stapanirii rusesti. Legate de curentul moscovit, aliat i cu unul apusean, sunt lucrarile fostului bursier la Roma, Amfilohie
preocupat de cartea didactic tocmai In vremea cand si'n Transilvania era o preocupare de aceeasi natura la incai, organizatorul
de scoale romanesti. Munca de raspandire a cgrtii este continuata
acum mai ales de mitropolitul Veniamin Costache, si el In curent
cu organizarea scoalelor din Transilvania. Mitropolitul Insusi este
autorul calorva traduceri si a unor prefete bogate In idei. In prefata
lucrarii Typicon aparuta la Iasi In 1816, Veniamin Costache deprange
saracia despre cuvantul lui Dumnezen si prostimea Intru care iaste
cufundat neamul acesta rumgnesc". De o frumusete deosebitg este
Liturghia din 1818, iesita prin straduinta aceluiasi mitropolit. Acum

se ridica mult un alt centru de cultura,

Manastirea Neamt, In urma reorganizarii


mangstiresti de catre Paisie Velici-

covschi, venit dela Athosul cu care am


fost In neIntreru_pil legatura din veacul
al XIV-lea a pang la secularizarea averilor In vremea lui Cuza. A trecut din Bu-

covina, ajunsa sub stIpanire strgina, si


s'a stabilit la Secu i la Neamt unde, prin

ucenicii lui, deslantue un rodnic curent


de activitate morala j cniturall. Lucrarea

1074
v
ty

....

-&

cea mai Insemnata ies)ta. la Neamt


Inoeputa In vremek crind Veniamin Costa-

che se retrgsese ai - este colectia

Vieille

Sfin(ilor pentru toate lunile. Pref ata VOVeniamio Costache


lumului pe luna Septembrie vesteste
lucrarile religioase sunt destinate nu numai Moldovei, ci i Taril
Romanesti si Transilvaniei. Volumul peDctombrie arata preocupare
pentru desvoltarea, Impodobirea i Imbogatirea limbii noastre. Gel

de pe August, apgrut In 1815, afirma cd neamul nostru se trage

dela Roma si cg, a ajuns cu vremea sa-si pearda vrednicia, sa-si


www.dacoromanica.ro

150

D. MURARA$

strgineze limba, s se lipseascA de cg.rti latinesti pentru a lua de


cele slovenesti, sI remmte chiar si la literele latine, cesa ce a avut
ca urmare cg. frumusetea limbii sale oei pgrinte$ti $'au pierdut".

Este de mare interes pentru noi c unele cdrti sunt preocupate


de problemele limbli noastre. In prefata Liturghiei din 1818, Veniamin Gostache spune cg., urm.and pe Banulesou, mitropolitul dela

Chisingn, a introdus si el 'unele schimbgri in vocabular. Molitva,


vohod, dvera, cgdire au fost traduse pro limba noastrr prin: rugg.ciunea, intrarea, usa, tgmaiere Cuvintele strain.e au fost aduse la
firea limbii noastre". Inoirea tris4 nu atinge acele cuvinte care-si au
o traditie In scrierile religioase. Veniamin Costache vorbeste despre
limba noastr ca. un Malt sentiment de pretuire: sa." v mirati de ne-

grgita Intelepcitme atoatei fgpturi ziditoriul, cum din nimica pre


toate le-au adus Mtn] a fi, precurn si aceasta' lirrib ad-unat din
multe allele o au suit la atata 1n6ltime i vrednicie, Welt sg." bin.evoiasc a ne Mvrednici
aducem printr'Msa slavoslovii, ceareri
si

In amandou prmcipatele apar $i cIrti din care se vede interest]]


pentru literatura popularg. Ita Calendaral din 1795 ggsim si superstitii astrologioe. Ccirticicd care cuprirbde multe lucran i de folos dui
1806, si cu retete de medicing. popularl, se retip'a'reste in 1825 ca si
mai multe retete, urrn.and ea apoi s se rgspandeascg prin copii
manuscrise. In 1817 se tipgreste un Gromounic. In Moldova avert]
manifestlri asemAndtoare. In Catendarul din Iasi 1785 se ggsesc prognostioe, retete de medicing, popular care a.poi s'au vulgarizat pi-in

oopii manuscrise. Lucrgrile similare din 1816 si 1821 cuprind fie


scurte povestiri, fie prevestiri astrologice si gromovnic. Critil si Andrortius se tipgreste la Iasi in 1794 iar Istorie a Alexandrzilui celui
Mare la Movilgu M. 1796.
Asadar i acuin la sfarsitul epooei fanariote cartea romaneasca

religioasg didactic ori popular-literar a continuat s aparl Gre-

cisraul fanariot, orientarea spre cultura apusean si ocupatiile rusesti


n.'au putut sg. ing.buse cugetul romartesc i Ilinba strAmo$eascg. DimpotrivA, uncle scrieri cuprind idei care-s o dovad cg. de-o lature si
cealaltg. a Carpatilor erau aoeleasi preocupgri i aspiratii De altfel
Intre provincii se pAstreaz leetura cultural.. Plecandu-se dela textul
episcopilor de RAmnic Chesarie si Filaret, s'a ajuns, pi-in colaborares
de ravng. si bung.vointg. Mtre Iosif al Argesului, Samuil Micu si Ion
Molnar, la M4neiul din 1805 tipArit la Buda si din care eau rgspandit
exemplare pan departe in Moldova. Octoihul din. 1811, In editia dela
Buda, porneste din intelegerea intre Iosif si Molnar. In planul bibiotecil
pe care-1 nutre$te acesta din urmrt, e si gandul la colaborarea unor scriitori din principate. Iosif al Argesului lsi tipareste
la Mngstirea Neamt, In 1816, traduoerea Ardtare Pre smul a damnezeestilor dogmie. Veniamin Costache, pentru reorganizarea MvAtamAntului romnesc la Iasi, a putut avea dascgli din Transilvania.
numai prin bun'Avointa episoopului neunit Moga. In vremea lai. carc
Transilvania se 'noia ca spirit, dincoaoe de m_unti coustiin.ta oea mai
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

151

Inaltg i dorinta de ridieare a poporului prin Invglaturg. sunt repre-

zentate de Mitropolitul Venial-0n, pgstorul suflebesd de un preitigiu


eum -n'a mai avut nimeni In biserica noastrg. Manca aoesbula se va
continua pang tarziu spre mijlocul veacului, iar moartea lui va lgsa
aoea imuresie covarsitoare pe eare o ggsim Intr'o hisemnare a poe-

tului Conachi: Plansetili i vaietele sracilor a.0 fost atata Incal


spim ed de piatr iniwsg. fi fost, s'ar fi ninet, jid.ovii slraci au
'ANUA intrat In biseric sgrutandu-i ngselia. Bani i s'au gasii
trei firfirici numai toata averea, iar carti biserieesti si talmleiri a

sale multimi".

Inceputurile p o eziei.

RAmane sg. eunoastem Infgtisarea Iiteraturii


la acest haeeput de veac non. tan.gelaitg. Va-

egrescu e reprezentativ pentru o epoc In eare o lame se kicheie,


pentru a lsa local alteia care se plgmadeste din cliferite hicrucisgri
de directii E un om cult, cunoscator al multor limbi apusene si
orientale. Cultura si tactul In diferite linprejurgri i-au. adus in 1781

insarcin.area de a faee pe fiii lui Ipsilanti sg. se Intoarc acusa.. Acum


avu el prilejul de-a vorbi i ca Iosif al II-lea pe care-I cunoscuse si
la Brasov in 1773, intr'o vreme ci' ad a pribegit ad cu alti boeri
munteni, iar povestirea Intrevederii nu e lipsitg. de _pitoresc si fine

observatii.

Gramatica lui Vacarescu e probabil dupg mDdelul lui Girolamo

Gigli In afar de partea Inchinat ortograflei, morfologiei si sin:.


taxei, avem, o alta eare-i un tratat de poeticg, de facere de stihuri",
si. are menirea de-a argta c i limba romaneasch e capabil de
poezie Ideile sunt ilustrate prhi verso-4 pan si definitia gramaticei
se facie In, poezie. Ca poet, Vgegrescu este un produs al eurentelor
Prin viata lui de boer bogat, dedat, ea si hitreaga clasa,
tumi trai oriental eu petreceri sgomotoase, cu lipsa de grij i cu
cantece psalmodiate la ureche de lautari, VIcArescu a trebuit sg
sufere influenta poeziei neogrece la moda si a productii/or lautgresta care de multe ori deformau cantecele simple si naive dela
targ Poetii .neogreci erau cunosculi la noi prin manuscrisele care
circulau. Hristopol si Psalidas sunt autori la moda, oelebri
clasa boereasc a principatelor noastre Poezia /ui Iengehit Vcg.rescu Intr'o grdind pleac dela un model popular a cgrui delicatete e pastrat. Celelalte poezii ale lui duc direct spre neo-greci,
ruai ales spre volumul Efectele amorului a lui Psalidas. Chiar
Arneultd tarture al carel motiv se ggseste In Fisiolog, 5i 'n literaturile populare ale multor neamuri, este hi partea dela sfarsit
doar o imitatie dupg. Psalidas. Cunosctor desavarsit al limbii grecest4 a scris
aoeast IIm,b, iar una din. poezille lui a fost traclusg, din greoe.ste In nemteste si frantuzeste, aducand autorului o cele-

britate la care nu s'o- fi putut astepta prin stihurile la cisraele


Dela el avem si o lucrare istoricg. 'Marta a preaputernicilor
pdra(i otomani aclunatet ialcetuitd pe sctul, cuprinzand In doug
vol/une epooele 1300-1730 si 1730-1791. De sigur c partea
nu poate fi salvat de uitare nici prin versurelele ca care caracwww.dacoromanica.ro

D. MDR AR A$11

152

terizeazA pe sultan'. Partea doua Isi pdstreazd Insd interesul prim


informatiile In legAturd cu viata si. ca epoca autorului.
Fiji lui Iendchin, anume Alecu i Nicolae, ne-au lAsat poezii
Inrudite ca spirit cu acele ale tatdlui. Alecu 1$i calla sentimentele

de dragoste asa cum putea sA le aibl un paet care simtea prin


Hristopol. Nicolae ne mdrturiseste singur: eu n'am fost stihurgos
pentru gustul lu.mii, decAt pentru. trebuintele inele". A scris poezii
In greoeste si'n romAneste, unele din acestea cu o Intelegere ceva
mai adA.ncd a productiilor populare. Lipsiti de un talent real, cer
trei Vdcdregi dela 'nceputul poeziei noastre ne amid sub ce influente era literatura vrem.ii cdt de In urmd ar fi rdmas ea, ca
spirit, dacd noi curente n.'ar fi scos-o din f dgasul Iji care-o Impotmolise epoca fanariotd de decadentd.
Avem. In Tara Romneascd si alte luLucrri istorice.
crAri din domeniul istoriografiei, afar d
O con$iiinta

de aceea a lui Iendchin Vdcdrescu. Duromineasci treazd.


Mitrache Stolnicul ne-a .1Asat o Istorie
a Tdrii Romdnesti bogatd In Insemndri despre evenimentele dintre

anii 1769 a 1774. GAsim ad informatii i despre fapte din Wilevecine, dar oea mai mare parte a lucrdrii este In legdturd ca patimile ticAloasei patriei noastre" In aceastd sbuciumatd vreme.
O impresie puternicd, lasd pagina In care se descrie jalea tinutului
de dincoaoe de Focsani dupd trecerea Rusilor, cu locuintele jefuite,
oamenii morti de foame, si ciuma care pustia total. Atentia lui Du--

mitrache Stolnicul e retinutd g de uncle documente foarte In-

semnate, pe care el le reproduce In Intregime. Acela, spre exemplu,


din care aflAm. cererea capilor bisericii i boerimii de a se reda
Tdrii Romnesti starea noastrd cea dintdi" cu privilegiile si darn-

niile plmAntene de altd datd. timba In care serie cronicarul este


aceea. Impestritatd cu turcisme i grecisme a unei vremi de de-

cadentA.

Mihail Cantacuzino reprezintd, prin atitudinea lui, sentimentele


unei bunt pArti din boerimea munteand. Se nAddjduia In scdparea
principatelor de sub stApftnirea Turcilor, se credea In protectia

salvatoare a Rusiei. Cantacuzino a fost o unealtd a politicei nicest', a intrat In legAturd cu Carazin, a Bent parte din delegatia
care s'a InfAtisat Ecaterinei a II-a iar la sfdrsitul rAzbolului s'a
stabilit In Rusia, unde a scris si cele doud lucrAri care au fdcut

din el un istoric. Genealogia cuprinde, In afard de datele de fantazie


In legdturd cu familia autorului, si amlnunte bine prinse In kgA.turd cu situatia la noi dup5. 1769. Istoria polilicei i geograficd a
Trii Romdnesti dela asezarea ei cea mai veche pand la onul 1774,
prin. faptul cd a apdrut In 1806 In greceste, si-a Indeplinit un mare
rol pedagogic si national. In adevdr, folosind i lucrarea lui Cantacuzino Stolnicul, autorul vorbege de colonizarea Daciei, de originea latind a neamului $i a limbii, toate acestea tocmai In vremea
cAnd In Transilvania era In piin desfd.surare activitatea latinistilor. Destinatd unor celitori din Tara RomAneascA, se Inlesnea, prin
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

153

mijlocul aoestei arti, omogenitatea de idei $i de credinte, pe Intreg pamantul romanesc. Si ca conoeptie cartea este interesanta,

ciici cuprinde date despre organizarea bisericeascd, judecatereascd,


politia i administrativa a tarn. Cateva capitole sunt l.a legaturA
$i cu chestiuni economice.
Dionisie Eclesiarhul, dela Ramnic, a scris cateva greoaie Condice
de manastiri, dar i o lucrare de farmec special prin naivitatea
cu care sunt interpretate evenimentele. Hronograful Tetra Rumdnesti dela 1764 panel la 1815 e lucrarea unui om
paren i foarte
modeste despre Insusirile sale. Intampldrile povestite sunt acele
din tulbura epoca de dupa 1764, cu multimea de domni vremelnici,
lacomi $i tirani. Cronicarul are simpatie pentru Rusia, dar aceasta
nu-1 Impiedeca sa ne redea adevarata stare a celei dintai ()aid venita sa luple cu Turcii: niste gainari cu arme chiloame, lanci, ginmege_$i cu cate-o pusca ruginita, $i la altul fard otele". Avern pagini documentare de mare valoare In legatura cu decaderea mora-

varilor $i cu asupririle groaznice pentru strangerea birurilor, In

vremea lui Hangerliu. Dionisie are atentie i pentru faptele de peste


granitele tarii. Astfel, informat $i din carti care apareau la Buda,
el ne vorbeste despre Napoleon $i faptele aoestuia In pagini
parite de naivitate. Dionisie este lipsit de cultura $i de spirit istoric, dar awl-a In el un povestitor care $tie sa manuiasca o limba destul

de apropiata de aceea pe care o vorbea marea multime.


Acum apar la noi, prin influentd neo-greaca, $i cronice versificate. Mavrogheni a fost prins cu trasaturile lui caracteristice, In
diferite lucrari grece$ti, dar si'n poeme lu limba romand. Despre
Pitarul Hristache nu $tim nimic precis, lucrarea lui Insa lstoria
faptelor lui Mavrogheni Vodci si a reizmiri(ei din timpul lui, pe la
1790, e un interesant document al vremii. Versul scurt e acela In
gen popular. Figura domnului despre care Ienachita Vacarescu spu-

sese ca e o pozna a firii", apare cu trasaturi puternice. Poemul

e sernnificaliv pentru starea de spirit din tara. Se vede la Hristache

o mare dragoste de tara, multa simpatie pentru poporul de jos


si urlI lmpotriva Grecilor. Un ,ald sentiment Insufleteste pasajul

In care se descr/e oastea nou romaneasca, dupa cum e nestapanit

dispretul fata de Grecii care se mirau ca ni$te magari" vazand


pe Romani Imbracati ca soldati. Hristache are ceva din' talentul

lui Buda! Deleanu, and ne Infatiseaza wade sihmtii cornice.


Lucrarea pitaruhli Hristache pare ad fi avut ca model o povestire mai veche care ni s'a pastrat, In legatura. si ea en evenimenp
tele din 1786-1790, si dovada a reactiunii fata de stapanirea turceasca i fanariotl. Glisim, lu aceasta povestire In versuri, mila autorului pentru biata patria noastra", dar $i critica nestatorniciel
domnilor i lipsei noastre de unire In Tata primejdiilor. Descrierea
o$tirii de tara este departe de a da pe fata entusiasmul din celllalt poem, dar, In schimb, avem ad o dovada de puternica rezistent5
sufleteasca fata de Imprejurarile vitrege. Cu toate primejdiile prin
care treoem, autorul si-aranca ironia lui taioasa asupra acelora
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

154

.care veneau la noi, chipurile ca s ne ajute. Astfel ne e arAtatA


oastea nemteascA venitA ea sA lupte cu pAgAnii, dar cur&nd preo-

Mic
cupatA numai de pradA: CAci'cAnd seama ne luarlm,
5i cu-o mare neoVAzAndu-i cu-o lAcomie
Porniti numai la
Tiind scumpi i stransi la dat,
menie,

-mane ne miraritm,

Socotea
Gonea paraua cAlare,
luat.
C MA. de pregetare,
Si cAlare s'o ajung6.1" Aoest final are intr'adevr efect
o sA fug.

artistic. Limba lucrArii este insA revoltAtor de bnpestritatA. In afar

de cuvinte strine pe care nu le putem Mtelege deck cu glo-

mazdraoe, D-unntrache
sare speciale, gAsini rime ca. Kiorbaltace
harzuri, dovadA a descompunerii din miele
cilibache, hoazuri
cercuri a limbii pe care, cu atata zel, o pAstraserA cArtile noastre
bisericesti.

Zilot Romanul despre a crui viatA nu stim nimic sigrur, a scris


lucrAri care prin euprinsul i spiritul lor apartin aoestei epooe de
plAmAdire a une stAri noi. Gea mai intinsA scriere a sa, un fel
de cronicA b-1 care se amestecA proza cu poezia, ne povesteste
tAmplArile dala domnia lui Hangerliu Mainte pAn1 la InAbush-ea
revoluldei lui Tudor si reintroducerea domniei pAmAntene. De el
sunt un pile poem In legAtur. Hangerliu i cAteva stihuri despre
evenimentele delA 1848.

Din paginile tui Zilot RomAnul strAbat sentimentele de Indurdrare pentru. decAderea tArii si de inversunare impotriva Grecilor.
Tara prAdatA de Pasvangii il face pe cronicar sd serie: Ah, si
cum sA nu mA arz, vAzand intdrirea nevoilor si necazurilor tale,
ticloas tar.1" Zilot Romania cunoaste si el indep.rtatul trecut al
neamului. Si el stie a Dacia a fost cuceritA i colonizatA de Romani, si cA populatia a rezistat Impotriva tuturor nAvAlirilor S11birea tArii se datoreste domniei strAine. TA.rgul pe care-1 fAoeau
Grecii dala Tarigrad cu. domnia *nor noastre li smulse croniNesdtiosii Greci
earului blestemul: Cum se mn.'neA ca cAnii
Cu giozav-ul foc de veci
Mn ajuns
BatA-i castigarea pAnii
Grecilor din Tarigrad,
Cine dA mai mult, sA fie,
negustorie
Domn TArii neapArat". In alt loe, ercnicarul spune concis.: PAimAntul TArii RomAnesti de nedreptate crapA".
Versuri aspre, necioplite tnehid in ele un puternic sentiment de
revoltA:

Nemulturnitului sA ja darul dupA dreptate,


Asteapfo si tu, Grecule, dup'ale tale fapte,
N'ai multumit Romdnului c'a scos dintr'a lui gurA,
Si te-a hrAnit ca pre-un pui orb cu duloe'mbucAturA,
Ci incA ai zavistuit s.-1 scoti si din mosie
Si, cu un chip foarte spurcat, nici viu sA nu fie.
Dar precum faci, iarAsi iti zic, s'astepti c ti se face:
BunAtatea RomAnului strigA la oer, am tacel
Mai m-ult decAt ceilali cronicari ai vremii, Zilot RomAnul exprimit In Tara RomAneascl noua constiintl.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Istoriografia in Moldova.

155

Istoriografia din Moldova este In


inferioritate fa tA de aoeea din

Tara RomAneasa. Un boer moldovean, se crede c e Bal$, a Meat


un studiu Tnactaturile prin care s'au tnchinat laria de cdtre Bogdan
Voevod, Donut al Moldouei, impdriltind Sultan Baiazid II Lucrarea,
scris intr'o romAneasc limpede i con.cisl, nu are merite literare,

dar rai atmosfera epooei, atunci and ne aminte$te felul In care

Turcii Isi clcau cuvAntul si. impunea-u biruri ca s sug hrana ticllosului norod", $i and vorbege despre dragostea de patrie a lui
Petra Schiopul care raai degrab a plrlsit domnia decAt s slrAoeasc tara prin pesche$urile ce i se impuneau.

$i In Moldova apar povestiri versificate tui legAturA cu fapte care

.au fAcut impresie. Langa povestire Stilurri asupra peirii lui Manolache Bogidan ve! V1001,ie 1 a lui loan Gaza bio ve! Spdtar, din

1778, iese din adormitoare monotonie num.ai and se apropie de


anteoele populare. Numeroase stihuri rte arat felul miselesc in
care a fost ucis Grigore Ghica. Asasinatul n'a fost trecut cu vederea
nici in Tara RomAl:teasel, unde o Inoercare versificat povesteste
nevinovdtia domnului a perfidia Turcilor.
La sfArsitul aoestei epoce avem $i o
Beldiman.

crare de mari proportii, un fel de incu-

nunare a getrului crunicei in versuri, prin lalnioa tragodie a lui Al.


Beldiman. Acesta e un reprezentant al boerimei culte care, acum,
se In.dreaptA spre occident. A tradus multe lucrAri, mai cu seaml
din limba franoezA, Moartea lui Ave! dupl. Salomon Gessner, Istoria
lui Numa Pompilie a lui Florian, Tragedia Ini Ores! dup Voltaire,
toate tiplrite inainte de 1821. In manuscris ni s'a pAstrat traducerea faimosului roman. Marlon Lesoaut de Prvost si a comediei

Menegmii de Regnard.
Beldiman reprezintA, prin aoeste traduceri, influenta francez5
Moldova. 1a'noeputul seoolului al XIX-lea. Prim! Tnagodia sau mal
bine a zice jalnioa Moldouei Intdmplare dupd rdzurcitirea Grecilor,

intelegem patriotismul din west limp. Scrierea ar fi trebuit sii fie


un mare poem epic, dar Beldiman, in loe sA se indrepte spre mo-

delele clasioe, se gAncleste la filosoful Eraclit care nu-i putea folosi


cu nimic $i la tangmlosul autor pe atunci la mod Young, nepotrivit

pentru un subject eroic. Tragodia e o cronicii rimatl, monotonl


lipsit de iraaginatie. Imiruirea evenimentelor se face iclupA
procedeul cronioei, am dupii aoela al unei opere literare care vipeazd un efect artistic Povestind hitAmplgrile Eteriei, autorul nu
stie sii lege intronarea domniei pAmAntene, pe care o lauda, cu
actiunea lui Tudor pe care-a criticd din nehatelegere. Lipsa de simti

artistic se arat nu numai In tonul de jelanie, ci

expresiile

vulgare, triviale chiar, care abundd. Patriotisraul autorului e deosebit de cald, Introducerea dorniniei pAmAntene Ii dii nAdejdi In
knAltarea Moldovei. In afarl, de sentimental patriotic, lucrarea este

strAbIttut de religiozitate, care-1 'face pe 13eldiman sii vaa. in eve- -

aimentele nenorocite o palm de sus". Vioiciu.ne deosebitl e In


www.dacoromanica.ro

156

D. MUR AR ASU

descrierea luptei Intre Turci i Greci la podul de peste Prut, dar


ici Beldiman e sub influenta povestirii lqptei ca Maurii din Cidul
lui Corneille. E de retinut c Invatatul moldovean s'a Indreptal
astfel si spre clasicismul franoez. Vocabularul lui Beldiman are caracteristioele epooei fanariote, prin amestecOl cu grecisme i turcisme
Spiritul Inoitor este insa In legaInfrangerea greeismului.
tur
j cu Invatamantul din cele

doua principate. Prim ceca ce se petreoe In sdoala mai ales, se vede


Infrangerea grecismului.
data cu reinoeperea activitatii scolare dupl. razboia Incheiat
la 1812, izbucneste i conflictul fare romanism si grecism. Prin

staruinta, lui Veniamin Costache si a boerului Mihai Sturza, s'a

creat Invatamantul superior al stiintelor, In limba romaneasca. Profesorul moldovean, tanarul inginer Gh. Asachi a gasit un Inversunat
dusman In dascalul grec Gobdelas. In aceeasi vreme, de dincolo
de munti, venea Lazar ca preceptor In familia Barcanescu. Chemat
de Eforie la sooala noul., Lazar si-a Inceput activitatea scriind
talmacind manuale in limba tarii. i el s'a lovit de dusmania grecilor care nu voiau sa admita predarea stiintelor In rgmaneste. Macarie ieromonahul ne da urmatoarele amanunte despre lupta dusmanilor sooalef romanesti: Gaud s'au Inceput liltel a sa paradosi
In Bucuresti stiintele filosofiei In limba noastra, pre dascali si
prin divanuri i-au purtat Inraatatitli pentru ca sa-i Impiedioe, si
toate zilele cu cetele s vedea adunandu-se
Intrarmati cu limbi

pline de otrava, In toate partile alerga, pentru ca sa faca priciri


si turburari, umbland In tot chipul ca si pre dascali ca multe suparari sa-i Impiedice si pre ucenici
slabeasca din osardie, si
vlizand c cu aoestea nu pot a Intuneca lamina, nu se rusina prea
1111.60044i de a lipi pre pareti noaptea stihuri cu latrari turbate,
In care lsi arata pizma i toata uraciunea ce hranea In vistieria
inimilor lor, asupra neamului si asupra stapanitorilor si pricinuitorilor aoestui folos i cu aoestea se desplesnea Im inimile lor, ca

besica ce sa face pro apa din spume".

Inversunarea Romanilor fad de aceste framantari greoesti pentru


a opri desfasurarea natura a lucrurilor, se vede bine In aceste versuri atribuite lui Z-ilot Romanul:

Romanilorl Grecii s'au pus scoala sa ne-o strice,


Intre dascali i ucenici umbla sa bage price.

Dar Greci zicand, nu Grecii toti, ca i dintrinsii


Nu conteneaza a huli pre cei de sus, nebunii.

D'aceea, fratilor, vedeti ce-1f ace stapanirea,

De nu. le-o face rasplatiri, soseasca-le

Scoala lui Lazar devine focar de tnationalism, din elevii de ad


se recruteaza partizani de-ai lui Tudor. Asachi din Moldova venea
dela Roma, cu sufletul plin de amintirile unui tretut glorios i cu
pasiunea stantI pe.ntru strlmosii latini. LazIr din Tara Rom4neascd.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

157

frAmftnta in minte ganduri care eran ale tuturor cArturarilor transilvAneni. Amndoi si-au Inceput activitatea sub semnul Romei, acum
biruitoarbs prin spirit pe pAmAntul Intregei Dacii. Constiinta de neam,

pe vremuii ceva rIslet a individual, este de-acum lnainte obsteascg


putere creatoare.

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia ea invailitural 1541.

INOIREA LITERATURII PRIN INFLUENTA APUSEANA..


Domnia pmanteang

dat Cu' miscarea revolutio.aara. dele

1821 si cu restabilinea domniei


si nona conviinta.
mantene, se petrece o schimbare In
amandoua. principatele, vAdit progres In ce priveste Intelegerea
pA-

pozitiei noastre ea steam. Dei situatia politicA si social e Inca

destul de nestatornicA, avein manifestAri in sensul spiritualitAtii noas-

Ire, se dau pe MO frumoase insusiri In domeniul literar.

DusmAnia fata de grecism se continua. In mod firesc. Numai prin

IndepArtarea lu, puteau iesi la lumina. deplitn4 dei si sentiments


InmAlite atata vreme. Grecii fuseserA Infranti In coald, acum 'se
luptd pentru scoaterea lor din dregatorii, penliu Infranarea poftei
lor acaparatoare in manastiri. Dar asemenea sentimente erau numai
semnul lichidArii unui regim condanmat. Ne intereseaza. mult mai
mult svAcnirile de energie care pregatesc viitorul.
Regimul domniei pAmantene desmorteste sufletele si le lace
apte de entusiasm si de nAdejde. BeldiTnan si-a aratat bucuria In
Jalnica tragodie. Asachi, In 1822, exprirna. ideea de solidaritate

jurul tronului, In altrii Moidovent, una din poeziile lui bune


bnprejurarile anului 121 11 fac pe Iancu Vaearescu sa. ante In
Bunovestire, veacul de aur cane sta sA Inceapa. Ionia. Muhl. saluta
domnia romaneasc.a. i vesteste, cu duiosie si cu delicat lirism, do-

rinta patriei de-a vedea im voevod al ei pentru Inceperea unui


veac aurit". C. Conachi taie parcl tui granit cuvintele care Inchid

sentimentele prezentului i legea viitorului: Dorit as ti din tot


sufletul ea tnaltimea ta (prin carele Dumnezeu. a binevoit a se Inoi

dreptatile unui uorod ce de ,atata vreme zace i suspinl supt


eumplirea strAinilor Impilatori) sa. Inoesti titlul i sa. adeverezi prin

fapt ca. esti adevArat urmas acelor alesi bArbali ce pamantul a


putut mistui dar menirea din vac ta vac manA i propovAdueste
cu n.emurire

InAltimea ta randuit domn Intru. rAspintei de vremi

In care se sfarseste calea aceasta pentru cei strini si se Ineepe


pentru cei pOmanteni, esti s000tit ca un Inciter dreptatilor rand
norod Intreg ce-si a.steaptA mantuirea si scaparea de toate rOutatile
neeuviintele ate strainul Impilator prin xnii de chip un fAtArite
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

159+

si viclene au vArlt din vreme ta vreme In machina oblAduirii, co a


ajungg la singurul tm. al jafurilor a al prgidgclunilor, spre a citrora surpare esti dator a preface, a schimba si a isvodi din nou".

Ideea latink se rAspAndeste pretutindeni. Multi profeson tram.silvAneni vin In principate i ne dau ajutor la reorganizarea Invg.tAmantului a la intArirea ideli pe care s'a creat constiinta intationalA.
Rom,Anil yen* In contact Cu suflul 330ti de peste 131111iti, rAmAseserg.

spieranta regenergrii. Eufrosin Poteca, Incg din 1818,


se bucura de intemeierea InvAtAmantului romanesc
arAta convingerea cg, dac n'ar fi fost sub asuprirea strAinilor, limba noastrg,
Cumnibogii

ilia. a latinei mumg. bogat i mAreatd.", ar fi ajuns pe aceeast


treaptA cu limbile surori din ap us. Acum, dasckli trausilvAneni

transmit direct societAtdi din principate Intreg idealul latinist. SA


pAstrAm In hi mima amintirii pe care o meritg, pe Eftimie Murgu
pe Bojinca, profesori cu un rol strAlucit la Seminarul din Iai,
pe bAnAteanul Moise Nicoanii, pe Florian Aaron, Cu idei frumoase
despne limba nation.aLl si drepturile ei, i Cu stifletul baltat ping

la visul unirii tuturor Romanilor Intr'un stat, pe loti Maiorescu.


dgrz in critica a ceca ce ne.strica originalitatea, pe Tempea canducAtor al seminarului din Ramie, pe Gavril Munteanu si N. BA-

lAsescu, harnici dascAli In Tara Romgneasc si rgspgnditori ai unei


.putentice constiinte.

In prefata la Bordeiut indienesc a lui B de Saint Piet-re, arhimandritul Leon Asachi vorbeste, in. 1821, despre limba noastrA,
sor. cu celelalte limbi venite din lating a-a exprima convingerea
In triumful ideii. romane Notele la Descrie,rea Moldouei, tipAritg
In. 1825v dupA traducerea lui Vasile Vg.rnav, sunt In leggttuA a eu
ideea lating Traducgtorul PrescurliArii istoriei universale a lui Atanasie Staghiritul, berea, In 1826, fiecgrui Romta. sg-si Indeplineascg

datorlile pentru a fi vrednic strgnepot al Rontarilor" Chiar

prefata la Gramatica din 1828 a lui Eliade, gAsim locul comun despre
originea latinA si colonizarea Daciei.
Ideea latin e adesea exprim.atA, cum e firesc, In Transilvania.
O gitsim In Gnamatica daco-romand a lui I. Alexi,
Animadversio
in dinertationem Hallensem a lui Bojincg, tradu.s6 si In roman' este

In 1828, In Calendarul pe 1829 alcAtuit de $t. Niagoe, In. Widerlegung der Abhandlung: Erweis dass die Wallacherz nicht reimischer

Abkunft sind din 1830. Aeelasi ni], pentru propagarea unei idei

scumpe, aducea a treia editie a popularei cArti Arghir i Elena.


Ideea de patrie merge impreun cu aceea lating.. O ggsim. adesea

cArti care n'au. legg.tur ca literatura, dar cane contribue la

crearea atmosferei In care aceasta avea sg. se desvolte. Unele pagini,


bunt de adAne Inteles. Iii. prefata la ,Irrnologhionul, din 1823, gAndul
lui Macarie Ieromo.nahul e numai la desvoltarea neamului a limbii
Cu revoltit, vorbeste aoest priceput In ale muzicei bisericesti despire icei ce pretuiau cfmtarea In greceste ori Wives-tie, dar dispre-

titian tot ce era In limba nationalde Indemiaul lui ine dintr'un


suflet cuprins de cea mai cald dragoste de targ.: ...te rog, o iubitule patriot cAntgret roman, a de acum Inainte s te faci adewww.dacoromanica.ro

160

D. MURARAS 13

vArat slAvit roman, 0. ca rytna 1 cu fapta sA te faci iubitor he


neam i folositor patriei. Cntd de acum Inainte vitejeste i cu
IndrAznealA once chntare In limba patriei tale, cu minunata fireasca

dulce glAsuire, a patriei tale". Veniamin Costache spune, In legAturA cu Descrierea Morldouei, cA. ar fi cu necu.viintd i cu prihan

a nu o avea patriotii". Grigorev episoopul Argesului, scrie in 1826:


7:fAr. limba Patriei nu numai putin folositoare s'au arAtat sooalele
cArtile, ci i f rA nici uni spo,r".

Cat schimbare s'a fAcut, numai in aliva ani, in. felul de a


gandi al Rom.nilor, se vade In vorbele lui Gr. Plesoianu: nu se
mai rusineazA Rumnul de numele national, deal numai and Isi
aduce aminte c acest plume RumAn stApanea odatA lumea, iar
acum abia se simte intre celelalte neamuri". Si iatA-1 pe 'Eufrosin
Poteca, harnicul conducAtor de swa romneascA, mArturisind:

ziva i noaptea mA socotese cg. trebue sA, mA strAduesc... pentru

ca sA-mi Implinesc toatA datoria alre Patrie'". In 1829 doctorul


St. Piscupescu- e Inversunat impotriva oelor care-si dau copiii la
carte strAinA, inainte de-a-i InvAta limba si oBiceiurile pAmantene,

desfAsoarA Inaintea noastr o splendidA viziuna a oeea ce ar

putea fi tara prin muncd InteleaptA i prin unire: Acest pAmnt al


patriei noastre pe care B. locuirn noi pAmntenii lui, are multe si
mari dreptAti, agonisite Cu multe si mari vArsAri de sngiuri de

strAmosii nostri si nu le mostenim din zmihteala stApanirii lor,


cu necredinta si neunirea noastrA! Acest pAmnt, zic, este de coprins mic, pe jumAtatea unei crAii, dar roditor foarte, Inca ar putea en o lucrare bunA i InteleaptA stApanire, s. hrneasc o
impArAtie de oameni i sk se negutAtoreascA Cu toatd Europa si
zu tot felul de materie a de marfA, de mAtase si de burnba,c1
Si,. ce este mai mult si mai vrtos peste aceasta, sirul muntilor,
apele si vadurile lui snt de toatA isprava frumusetii. Ce zidiri,
ce monumenturi s'ar rdica i ce viatA si oranduialA s'ar aseza
In aoest codru de loc? Qare din nenorocirea noastrd stA Inchis si
plin de ticdlosie si nu s'au putut dobandi un stApAnitor ca aoela
pn acum, s. fi tras mAcar o brazdai spre pild i Indrumarea
cuivasi, de slava si frumuseta neamului si nici sA va putea stAvi
doliandirea lui, panA nu ale va rdslri si noug. soarele dreptAtii
si al cunostintei, de adevArat slavA de frumsete".
La aceste semne de sInAtate morall, se adnga ideologia politia

de origine apusean, pe care ajunsesem s'o cunoastern prin f anarioti, prin pribegiile boerilor In Transilvania, prin tineri venid
In contact Cu acele tAri ale Europei care se transformaserA la
lumina unor idei Doi, prin strinii In sfarsit care veneau ad. la
DunAre ca sA, ne Incurajeze la o viat4 noul folositoare si guver-

nelor care-i trimeteau, dar si Romnilor.


Societatea care ia nastere lu Bucuresti pria Dinicu Golescu,
intArita si de boerii hostri veniti din, refugiul In Transilvania, ala.tueste un program de reforme. 111 cartea de cAlAtorie a lui Golescu, Isi ga.'sesc loc i id.ei liberale In legAturl cu tairanii Eufrosin
www.dacoromanica.ro

yeTtfn&lCT'Hle

CAoft,tcA' BlHi"Mf H"i&KONC1'U'


>.!'P.S

. I

"C"

I"V I

C4JEtUIHKMi il\Tll
KHoE CLKpbllJTH THH
CTKO Al\bIJ\EHh/nhKtE
VfiO N\HPEH IiMTHChK&
c1ffV\H. NHII\}\1f:rHYTO
oTE H

':>/

_,,10..-

Liturghier, 1508

Istoria literaturII romOne.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

161

Poteca, in 1824, nutreste visul suprimarii sclavajului si stabilirii

impozitului proportional. Constitutia moldoveneasca din 1822, atri-

buita lui Ionia Taut; cuprinde lucruri de mare insemnatate sociala. Ionitd. Salida Sturza, intelegator al vremurilor, vrea sa dea
tarii o organizare in sens apuseau i sa ridice starea taranilor, dar
Aseste o neomenoasa opozitie in boerli marl., aoestia sustinuti de
consulul rusesc. La'nceputul anului 1827 o parte din boerii Moldovei

ajung la o inteiegere pentru a tau alege deal wi domn care sd

respecte constitutia i legile.


Ocuparea principatelor de catre Rua a avut urmari politice de-

zastroase pentru, noi, dar dupa 1828, prin. activitatea lui Kisselef,
format sub influenta ideologiei franceze, inlesneste imbunatatinea
noastra social d
culturall. De altfel ocupatia ruseasca nu poate
zagazui uncle manifestari interesante. Se duce chiar impotriva Ru.silor o lapt.1 staruitoare, pornita de Ion Cmpineanu si de oei din
generatia lui. Convins de valoarea ideilor apusene liberale, Ion. Cam-

pineanu voeste realizarea unui program care cuprinde autonoraia,

regim constitution.al, unirea celor dou princip ate i domnie ereditara.

Pentru inoirea starii de lucran i din principate, el s'a sbuciumat la


1Constantinopol, Paris si Londra, lar la inapoiere a fost inchis, din
ordin.ul Rusilor, la Margineni i Plurahuita, de tun& a scapat In

1841. El reprezinn idealul romdnesc in epoca de dupa Regulamental Organic.

Pentru inlesnirea patrunderii la noi a ideilor apuse,ne, vin


anumite imprejurari politice i economice. Anglia si Franta au tot
interesul sa stavileasca inaintarea Rusilor la gurile Dundrii. Calea
comerciala a marelui lluvia infra in combinatiile de viitor ale ca-

binetelor. De, ad vin bicurajarile pe cara le primim dela straini,


unit cu situatii oficiale la noi. In legatura ca aoeste imprejurari,
trebue sa punem i simpatia tot mai puternica pentru. Franta,
-curentul de traducen i care se pomeste. Ace,ste realitati dela noi
nu erau intelese tri substrata' ion de transilvanenii care In frantu.zomanie" vedeau numai o dorinta de imitare a stOirtAtatii. Consult'

franoezi au mai cu seama rol In raspandirea sperantei de unire


independenta, tocmai in. momenta' and dominatia ruseasca era

mai nesuferita. i profesori francezi alimenteaza sperantele noastre.

Cine ar pubea uita pe L. Repey, profesorul dela Iasi, care'ntr'o


scrisoare din 1836 catre Eliade, spunea ca ursita odor doul principate este de-a forma o singura tara, pentru aceeasi natie nedespartita? Aspiratiile noastre politice a sociale ti Aseau un aliat
In necesitatile politice si economice ale apusului.
Adevarata inoire vine 'ma prin
Noul tnvilimant rominesc.
invatam.ant a de aoeea, la acest
pun= pe oei doi
Inceput de Nmemi vestitoare de bine, trebue
organizatori de sooala si de cultura: Lazar i Asachi.
Lazar are, in domeniul literaturii propriu zise, o insemnatate
reclusa. Totusi, f ara de munca lui entusiasta, tau s'ar fi pornit ceva

nou In literatura. Nascut la Avrig in 1779 Lazar

aratat ara11

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

162

gostea pentru carte, a tnvdtat la Cluj, la Sibiu si apoi, cu bursa dela


episcopia ortodoxa din Sibiu, a urmat stiintele si teologia la Viena,
visand probabil un doctorat pe care nu 1-a luat In 1809, s'a tutors
la Sibiu cu gandul de-a se face preot, dar oererea i-a fost respinsa/
fiind s000tit primejdios pentru ortodoxie, ca unul care-si. Meuse studiile teologice Intr'o sooala catolica. In realitate, mitropolitul sarh

careli pregglea pentra episc,opat pe un protejat al sdu, a cautat

sd Impiedioe intrarea lui Lazar In erarhia bisericeasca. Astfel neaunul din Mi mai buni fil ai lui.
mul nostru era lovit
A fost profesor la Sibiu cativa ani, dar destituit pentru ideile
odata si-a manifestat In public admiratia pentru
lui politice
Napoleon.

In 1816, a trecut muntii ca profesor particular In

casa Ecaterinei Barcanescu, Indeletnicindu-se, dela. 1818 inainte,

Cu ingineria hotarnica. data. cu Infiintarea scolii dela Sf. Saya


prin staruinta boerilor munteni si a eforului Balaceanu, Lazar predg
aci din 1818 pan In vara anului 1822, cursurile lui fund suspendate

numai pe vreraea revolutiei, cand a fost de ajutor lui Tudor Vladimirescu.

In afara de cateva manuale, interesante prin faptul ca dovedeau


capacitatea limbii noastre de-a exprima probleme stiinti.fioe, si de
cteva lucrari marunte stabatute de frumoase sentimente, *Lazar

si-a ddruit munca lui ca profesor bine pregatit si In stare sa se


ridioe pan si la ideile lui Kant de care Inainte de el nu se mai
vorbise la noi.
In. Inftiinrane catre tineret, el expune, In 1818, planul de organizare a *coalei dela Sf. Saya, cu o Incredere In destinele neamulai

pe care ,a,tunci putini o aveau si Inc mai putini Indrazneau s'o


arate. Lazar are curajul sa afirme ca neamul n.ostru trebue sa intre
si el In randul popoarelor luminate aflandu-si acolo treapta oea

pierduta a cinstei strmose,sti", mijlocul fiind sooala rgspanditoare

de cunostinte si de Invatatura In limba romaneasca El cauta sa

destepte ambitia tuturor, amintindu-le ca-i o


rusine sa nu alba scoalA, un neam ca al no-

stru asa vechi, asa vestit, proslavit si Inzestrat cu toate rodurilo pamantalui, precum si vu toate darurile duhovnicesn, ca un
cuvant neam Imparatesc".
De mult interes ideologic este Discursul
la fnsodunarea mitropolitului Dionisie In 1818.

/''''

"

Se vorbeste 'aci despre maretia Romanilor,


despre dreptul nostru pe pamantul Strdmosesc dar si de datoria noastra de-a urma calea
znarilor Inaintasi. Evocand pe Cezar i pe

Traian, el aminteste decaderea din prezent


In tara cu locuitori am.rti si traind in bordeie In.conusate". In Discurs la sosirea In farci a lui Gr. Ghioa,
Iulie 1822, Lazar deplange, In cuvinte care nasca, deaderea tdrii
lnainte de domnia pamanteana. E seria ace,st irliscurs Intr'o
Oh. Lazar

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

163

pompoasa i pretentioasa, dar cuprinde pasagii care ne intereseazA


In chip deosebit. El Lazar care avea atata kacredere In prelacerea
secietatii prin cultura, trasatura caracteristick tuturor acestor eameni de sub influenta veacului filosofic, pastra Irma In sine si rAmasite din.taranul dela Avrig, obisnuit cu viata patriarhalA. In vorbele lui de laudd a vietii In stare naturala, vedem un adept al. lui

Rousseau. Mai gasim lu discurs adanca. rand pentru. taranii In


mizerie, taranii pe care curand altii aveau sa-i cante. In pastorale
conventionale, si aspra ridicare impotriva strainilar care-au adus
deedderea tarii unde li s'a dat adapost.
Nu lipsesc nici pagini de lirism si suflu mesianic care ni-1 arata
pe Lazar stapan pe o inaripata forma retorica. Poualuitorul, aparut

In. 1826 si atribuit lui Lazar de cei cane 1-au tiparit, se erode ca e sic-xis

de elevii marelui dasdi, exprimand Insa ideile aoestuia. Recunoastem

pe Lazar in cuvintele: Au nu putem avea i noi filosofi ca sit ne

Invete filosofia In. limba romAna? Toate putera a le dobandi, ca


noi suntem nascuti ca si alte neamuri, si noua ne-a dat Durnnezeu
aoele daruri. Cine poate zioe ca. fiii Ronaknfilor Diu vor putea Invata
toate Invataturile In. limba patriei?"
Lazar a creat o Ilona stare de spirit.
Prin entusiasmul
Scrierile lui atat de marunte
lui'
si cu
loe asa de nelnsemnat In
literatura propriu zisa, sant totusi o sinteza de gAnduri care adac
prefacerea culturii n.oastre. -Imbolnavindu-se, a plecat spre satul de
nastene mide a murit In Septembrie 1823. Din carul care-1 scotea

din Bucunesti, el a binecuvntat tara spre cele patra puncte ale

orizontului. Binecuvantarea lui a fost rodnica.


Pe la 1820, Eliade Radulescu a ajuns ajutorul lui Lazar, lar
dela 1822 sucoesorul lui. Inlet) scrisoare catre C. Negruzzi, el aminte$te odaita inei-ncalzita In limpid iernii i minile tremurande
de frig, Imprejurarile grele In care se Infaptuia apostolatul dela
SI. Saya. E o vreme Cand se du.oe lupta Inca impotriva $coalei romnesti. Cuvantul Intelept al lui Iordache Golescu si al altor boeri
i-au asigurat insa viata, pana ce tineri Intorsi dela studii In strainatate pot sa-i asigure si continua desvoltare. Eufrosin Poteca, fost
elev al lui Lazar, a con.dus-o In! 1831, iar din 1832 Inainte, prin mintea

clara a lui P. Poen.aru, fost secretar al lui Tudor Vladimirescu, Invatamantal munbean devine tot mai national, atentia cea rag_ mare
dandu.-se limbii $i istoriei neamului. Invdtamantul superior se desvolt si el cu sprijinul lui P. Poenaru si Barbu Stirbei. Apare
colo interesul i pentru cultivarea paturii taranesti. Eliade
Poenaru isi exprima speranta ca'n curand toti satenii se vor Impartasi de Invatatura In. coll comunale, speranta fireascA In aceasta
epoca de Incredere In puterile noastre, dar cane nu avea sa se infaptuiasca nici pana astazi. Spiritul lui Lazar triamfase InsA deplin.
De unde In. vremea lui trebuise sa fie Infranta convingerea ea nu
se putea faoe stiinta. In limba noastra, dout deoenii numai mai tdrziu
tot Invatamntul era In limba romantascA, Lar 11,11 raport despre
www.dacoromanica.ro

164

D. MDRARA$U

mersul scoalei li recunostea dreptul de-a desvolta. /a sufletele tinera


sentimentul de nationalitate.

In Moldova, IndrumAtorul scoalelor este Gh. Asachi, tharul


invAlat care a realizat intentlile hii Veniamin Costache, inteleptul
mitropolit In curent ca tot ce se petreoea In Transilvania si'n Tara
Romaneasol. Fiu al. arhimandritului care-a tradus Bordeiul indienesc, Gh. Asachi a ell) Mat Ina. de acasI indrumare spre o cu1turA
hilinsA. A fost trimis sA. 4tudieze la Lemberg, la Viena si In sfArsit
la Roma. Si-a adunat In mintea sa etmostinte din domeniul literaturn, filosofiei si stiintei, InfAptuind astfel o aliontA de inginer si
de literat.
Cand Isi Incepe, In 1814, In romAueste cursul de mationaticA teoreticA si practicl, dusmAnia Grecilor cautA zAda.rnic sii-i punA pie-

dici. La reorgani7area In 1820 a Seminarului, Asachi, in urma InsArcinArii lui Veniamin Costache, a adus din Transilvania ca profesori pe Vasile Fabian Bob, autor si de versuri mediocre, pe Vasile
Pop, editor al troducerii Psaltirit de cAtre Prale si autor al unei
bibliografii, In afarl de acea lucrare de interes folcloric si etnogra-

fic De funeriblis plebeis Daoo-Romdnorum, si pe altii. Revolutia dala


1821 a spulberat de-ocamdatA speranlele puse In scoalA.
DupA cAtiva ani petreculi la Viena ca reprezentant al Koldovei

pe la.n.g guvernul austriao, Asachi a revenit In tarA la 1827 si


de acum Inainte IAA la 1849, toatA desvoltarea invAtAmAntului
nostru, dela scoala primarA pftn1 la Academia MihAileank se leagl
de numca. 0. numele lui. In. momente de erizA ale sdialei, In 1836,
and. se Incearcl, prin sprijinul domnului si consulului rusesc, irapunerea franoezei ca limbA de predare, Asachi, ajutat de cAtre oolegi, are cuvintul hotArItor In pAstrarea spiritului romanesc.

La fel cu. Lazar, Asachi are multA. 1ncredere in scoal, ca mijloc


cie regenerare a unui pieara. IA Sonetul lui din 1821 el socoate InvAtAmAntul In limba romAnA ca. o mare datA a reInvieril. In Eduh
ca(ie, din 1828, el se aJdreseazA sprijinitorilor scoalei cu cuvintele:
VouAl dar mArete illiMit ce spre-a tinerimei spar
AsIzat-ati scoale'n tarA, multAmire se CUVille.
DacA omului aloe firea dA, un ndscAtor,
De la voi adevArata tinerimei viatA. vine

In. limp ce entusiasmul prinde InvAtAmAntul din Moldova. si

Tara RomAneascA, Inl Transilvania avem impresia unei oboseli, dup5

sfortarea marei epooe latinigte Blajul continuA sa fie central Inv5.tAmAntului romAneso. Neunitii Isi au si ei scoale la Sibiu, Arad,
Caransebes. Multi profesori tree Insl peste munti, slAbesc, oe e drept,
puterea de rezistentA din Transilvania, dar Isi Indeplinesc un mare
rol national In societatea din cele doul principate, aflate acum bi
plin prooes de desfacere de orient.
.VA.aresili de la Inoeputul veacului reprezen'anal' Vicirescu.
tau sinteza curentelor care se Incrucisau atunci in culturs noastri.. Un alt VAcAresou, Iancu, isi are local lui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

165

acum In vremea de Inoi\re. S'a nkscut In 1792 si a trAit pdnd tArziu


In 1863, putAnd mksura astfel Cu privirea toatk evolutia tkrii dela
greeismul sfarsitului -de epock fanariotk pa-n la europenismul pretulindeni la noi triumfator. i viata i scrierile lui pAstreazA Inc
din vechile obioeiuri, ca om care parc nu s'a putut adapta cu total
la noile stAri de lucruri. Une tr.'skturi Insk fac din el reprezentantul
altui veac.
'anon Vdekrescu e fiul lui Alecu Vkekrescu, poetul dragostelor
usoare i vremelnioe, i nepotul lui Nioolae Vkareseu, si el poet
dar mai apropiat deeat ceilalti membri -ai familiei de autentica poe-,

zie populard. Semn c apartine vietii contimporane Iui, e a l-a


sprijinit pe Lazkr, a lateles caracterul misckrii lui Tudor si a re-

actionat fatk de amestecul din ce In ce mai apksktor al Rusiei,


treburile tkrii, fapt de pe urma ekruia a avut de suferit un surghiun;
semn ck merge In directia nouk e c5.-i sunt cunoseute franoeza
germana -din care ne-a dat traducen. 0 mare ambitie numai putea
sk-1 atinteasck asupra piesei Britannicus a lui Racine, spre a ne da
o tklmkcire In care ne intereseaz1 mai mult intentia de-a frkmAnta
limba noastrk dup6 un mare clasic. Inaintasii lui, pentru care Voltaire pkrea cea mai InaHI cuhne, se oprisera la poetii dela srarsitul
veacului al XVIII-lea, el se Indreaptk spre eel mai fi; spre eel mai
subtil creator al clasicismului franoez. Gustul contemporaneliktii 1-a
d-us task i spre comedia lui Scribe. In privinta hteraturii germane)
mai putin orientat, Ianeu VAckrescu se apreste la Gritclinarul orb al
lui Kotzebue, la Regulus al lid H. von Collin. Odatk, In. poezia Dracul, se aratk, cine stie prin ce Intmplare, i cunosektor al lui Goethe.
Corespondenta cu unchiul Nioolae ne aratk care eran preoeuplrile literare ale lui lancu, la Inapoierea din. Viena. Nu lipseste

indemnul unchiului care mkrturisea cu ,mAndrie: De peatrk d'as


fi fost, iarili duloeata i ritmul ce are lkuta ta oea poeticeasek patea,
fArk alt, sk mil. Insufleteascl". Cele mai multe din poeziile lui sunt

din epoca tineretii, dintre 1810 si 1819. Eliade le-a cunoscut, a amintit de ele In Gramatica din 1828, a reprodus In Curter& Romilnesc
sonetul Pacsa, spre marea supdrare a autorului, a stkruit Im sfarsit

ca sk poatk apkrea volumul de Poezii alese din 1830. Framoasa

editie din 1848 se datoreste lui Voinescu II dela care afldm ed lama
scrisese i poezii grecesti, gustate la curtea fanariotului Caragea.
Cantecul lautkrese, gustat si de el, i-a !Neut. cunoscute In forme
corupte, poezll de-ale contimporanului moldovean Costachi Conachi,
oeeaoe explick de ce uncle poezii ale aoestora par variante ale aoeleiasi teme. Spre poezia veche ne duce influenta unor poeti mkrunti
dela sfArsitul veacului al XVIII-lea. Un aer de antichitate, venit mai
putin dela Anacreon si Sappho deccit dela neogrecii la modg, completeazA fizionomia lui de poet de transitie. Nou e osea ce vine 'din
()mud destul de slabe, ca amintirea
preromantismul apusean
ruinelor In Priznclvara amorului ori sentimental mortii 1.n Cdtre mor-, e Casa de lard; a Lai De la Marlin cu ver*ficatia ei
www.dacoromanica.ro

166

D. muRARASU

fluenta e mai cu seania. ceca ce ei geste ea inspiratie in chiar imprejurarile de viata dela

Prirnduarra amorului e oea anal ctmoscuta poezie a lui harm VAcarescu. Cu reminiscente din modele neogrece, cu figuri mitologioe

de carie s'.a abuzat, poezia place totug fiindcd e plink de gratie.


Infatiprea panantului de ref ugiu., cii ruinele care amintesc
trecut maret, cu raul ce murmura in vale, cu valcelele pline de flori
si mieii care sburd6, e inceputul poeziei descriptive la Doi. Lim.ba
versificatia nu sunt lipsite de o eleganta naturala. Ca poezie patriotica avem dela el faimoasa odk. La praiiila drii, cu versuii de
nadejde in maretia pe care viitorul e menit A. o aduca, Cdntec romdnesc cu avntul anului 1821, La Milcov cu &Au/
principatelor.
Voetul s'a indreptat si spre viata Sufleteasca a poporului, din care

strabate oeva In. Plaza bond si Plaza rela, In lelele,O tema de canceptie inalta. e in Adeveirul, poezie difuza, monotona si rece. In ton
die p1acut si tinereasca. glum.a e Censornieul indreptat.
Pria apropierea de cultura apuseansa", lancu Vacarescu exprim5
una din cele mai insemnate tendinte ale literaturii din prima jumatate a veacului. Uncle teme ni-1 arata indreptat spre romantism,
totusi, in general, sensibilitatea lui aminte$te veacul al XVIII-lea.
Contactul cu literatura franoeza, a fost un bine pentru versurile acestui

poet, nu odata surprinzatoare ca limpiditate mers u$or.


Cu Iancu Vacarescu se aseamana in mate privinte
C. Conachi.
con timporanul anoldoviean C. Conachi E la amndei legatwa cu un tread literar tui lichidare, tas5. $i vestirea unei
epooe cu trsaturi partictilare.
C. Conachi a avut o educalie ingrijit, a cunoscut din casa franceza, germana dar, la fel cu boerimea vremii, si greaca i turca. Partizan al politioei alaturi de Rusi, el. a facut parte din comisia de
redactare a legiuirilor din timpul ocupatiei. Dupk alegerea la domnie

a lui What Sturza, cdruia i-a fost rival, a rAmias la o parte de

treburile publice pana la moarte, In 1849.


Conachi a tradus din literatura strAina, prin versiuni franoeze:
Miathilde de M-me Collin, Cercare de voroavd asupra mu1 ii de
Pope, Eliza &dire Abeliard dupa Colardeau, Julia eiitre Ovid dupa
Dorat, Cdtre Leandru ce nu venea, Cruxii Elini eu jertfa din Ovid,
dup versiuni frame& de Dorat si Saint-Ange. A fost in curent eu
scriitorii francezi dela sfarsitul veacului al XVIII-lea: Lebrun, Voltaire, J. J. Rousseau.
Conachi a scris multe versuri care denota simtire superficiala,
pe teme devenite banile prin poezia neogreaa
Idutireascd, dar

care se potriveau cu boerimea incapabil sa se seuture de viata

I.a lene i plAceri. Multe versuri sunt In legN.tur cu ochii, sprnce-

nele, obrazul femeii antate, sentimentul Isi glseste expresia tn. oft6ri,
figuri raitologice, diminutive repetate obositor. Uneori e In aceaslA
poezie si ceva tineresc si sAgalmic care ar impresiona pthcut, daa
n'ar veni dintr'o anume manier5..
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

167

Prin. productii cu refrenul prozaic Catinco fii milostiva" ori


prin Mime in care se insira acrostihuri pentru Casandra, Anica,

Elenca etc... Conachi n'ar fi insemnat nimic in literatura. In. Ce este


nurul? versurile sunt curgatoare i destul de dibace, Intr'un rediu de
dimineapi e o romea*. pretuita pe vremuri. Cateva poezii ne aratO
ca, In alte oonyditii, am fi avut dela Conachi serien i mai de valoare.
Daca ar fi vena mai curand i mai. puternic aclierea occidentalk poezia lui Con,achi, ea si a lui Iancu Vacarescu., ar fi eastigat. Acoente
mai apropiate de adevarata poezie, gasim In. Skinicul cu gandul la
vremelnicia lucrurilor si cu evocarea iubitei In locurile unde altadata
poetul fusese ferkit. Tot astfel In laloba mea este sinceritate i smul-

gere din. banalul orientalismu'ui, prin felul cum se deplange desertciwka a toate. E in aoestel poezil oeva apropiat de sensibilitatea
rom.antka apuseana. In lunie 23 sunt cateva versuri delicate:

Spus-au florile cuiva pentru ce se vesteark


Sau noptile pentruce lumina le parAsira?
Ele pier, ele se trec far cea mal mica sane,
Ca si mine ce m arz i m'apropiu. de sfarsire
Conachi s'a inoercat srn poezia elegiack Moartea lui Vasilied
I?d4, Moartea pdrintelui meu, dar ce departe suntem de poezie
versuri ea: Vasilica, Vasilica! tu te-ai dus... si noi traim I"
Conachi este reprezentativ pentru o intreaga epoca.'
prin cuprinsul, i prin, expresia 'iterara a poeziilor lui. Felul de simtire al
lui se exprima prin: ma sfarsesc, rn. doare, suspin, lesin, nu ma
lasati ea-s perit; amorul este vicleana. fericire"; data Conachi gilgeste si o expresie friunoasa cartel serie ea iubita este dulce lamina."
Ca poet, Conachi ramane asa cum. s'a caracterizat singur in Visul
amoriului eand, privind in gradilla ininunata, ar vrea sa aleaga, pentru
el toate femeile-flori.

Da.-mi voie s'alerg la ele si In. brate s'O le-adlm,


Sa-mi fac un maniunchi de toate a la sanul meu sa-1 pun.

Inceroarile de ridicare din orientalism au fost la el sporadiee


Sentimentul pentru Zulnia 1-a facut s ne dea uneori versuri mai
adanci i mai sincere. Expresia nu are culoare, e irisa conturafa
precis si adesea sententioasa. Avantul itnaginatiei, prins lin vorbe
care s emotioneze si sa inalte, un 1-a descoperit poetul nostru.
S'a bucurat de oelebritate printre oontimporani, poezii de-ale lui
au circulat prin manuscrise, au alcatuit raportoriul lautarilor O. au
suferit numeroase prof aoeri, dupa eum ne- arata caetele de eantece

de lume ce ni, s'au pOstrat. Nu 1-a uitat nici gen/eratia cu o coneeptie

tualt despre poezie La Alecsandri s Eminescu se gasesc ecouri


si din C. Conachi.
Ne-au ramas dela acest poet doul scrisori interesante. Sorisoawww.dacoromanica.ro

D. MURARASU

168

rea calm loan .Saridrz Stanza e plinA de dragoste de neam si de


bucurie c s'a restabilit domnia pAmAnteanA. Scrisoarea cdtre Mitropolitul Ve,niamin despre invatiiturile in' Moldova e o dovadg. c5
spiritul vremii 1-a prefAcut si pe Conachi

El ere ca stiintele sl fie predate In roniA


liege si-i convins cA limba noastrA. e In
stare sA exprime si idei sentImeute. Problema neologismelor se pane Inc de pe

acum, Conachi crede CA, pentru exprimare,a


ideilor, e n.evoie sA primiin cuvinte strAine,

cu condltia Ins5. ca sd le ream dupd anu-

mite regule pe teapa limbii mastri". El

t.

C. Conashl

propune chiar ca o oomisie sA se ocupe cu


problemele limbii i sA. aibA In grijd facerca urrei. gramatici. GAndul lui trait apare
and scrie cA, prin Intelegere Intre Mold; va si Tara RomAneascA, s'ar ajumge la o
unificare a graiului, s'ar aduoe: sporire
1ntocmire limbii pe o raAsurli i pe o Intelegere".

Ideile atAt de serioase din aoeste douI scrisori dan pe rap. un


Conachi deosebit de aoela din multe poezii; e un fel de rAscump6.rare pentru tot ce am gAsit la el neseriosr neartistic i legat de o
vreme care si asa durase prea mult.
O situatie aparte, are Dinicu Golescu. Prim. iDinicu Golescu.
deile i sentirnentele lui, prin dorinta de-a cunoaste spre a fi folositor, el este un om modem. lute lume care
IncA se mai 15.sa IncAntatI de versuri tnguioase i banale. Prezenta
lui Golescu a fost oriunde un Indemn la activitate, la Mull Intelegere,

la munc5. Iolositoare tArii, iar dupA moarte, testamentul lui a Indrumat pe trmasi.
In Adunare de pilde din Buda 1826, prefata vorbeste ea cldurA
despre limba strAmoseascd. Din patriotism luminat porneste Adunare de tractaturi. Ja serviciul IndltArii neamului sunt InvAtIturile
din Elementuri de filosofie moraid, traduse din Vamva, cu o prefatA
in care, acum In 1827, Golescu stie de Pascal si de Malebranche, pe
cann atatia alii tiau oel malt de Hristopol. Dar, desigur, lucrarea
oea mai InsemnatA a lui 'si'n care si-a pus ce-avea mai ales ea gandire, este Insemnare a cbitoriei nele din 1826.
A fost la acest cAlAtor inteligent si bun observitor o nevoie
sufleteascli de-a da In. limba noastrA o carte cu un cuprins infAtisat
ORA stand numai In limbi strAine. Cum ne aratA, lucrarea, Golescu
vedea, invAta i voia sA spiitn
i altora ceea ce credea eh' e hunt
ToatA viata lui Golescu, prin serien, ziarele Incurajate, societAtile
Injghebate, Indemnurile cAtre tineri de-a InvA.ta in strdinAtate si de-a
aduce la noi institutii bane i moravuri alese, apa,re ca acee,a a unui
om cu vocatie de pedagog al generatiei sale.
Insemnare a ceddforici scoot* In relief ceea ce cAlgtorul a gAsit
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

169.

ca e frumos In Ardeal, Vial; Italia si site regiuni. Dar mai mult

decat frumusetea, ceca ce atrage privirea lui Golescu este societatea


omeneasca organizatii, disdplinatl, pregatita pentru, raunc.a .folosi-

toare. I Se Intipareste In suflet ceca ce ar fi vrut sa vada si la mi:

amen" liberi, luminari, cinstiti, curati la suflet si la port. Infatisarea


unei txri civilizate 1.1 face sa se gandeasca la ce a lasat acasa. Se
desteapt spiritul lui critic, dar -nu unnl gata sa jigneascA, nu until
de simpla zeflemea iesita din. Ingamfata credinta de superioritate,
ci acela sanatos, isvorIt din dragoste de n.oi si din dorinta de-a fo1osi.
El, Intemeietorul scoalei din Golesti, critica risipirea scoalelor, ifosele

siugilor fanari.ote care volau sa se impung. prin teroare, pe and

atatia maxi suverani strain" castigau poporul prin. dxagoste, silnicia


cu care se strangeau birurile, lipsa de gril pentru. poporul de jos,
pentru bietul Oran lasat In mizerie fizica si morala. Nu se crup
nici pe sine sise condamind, ca reprezentant al unei clase care n'a
facut pentru tara tot binele pe care-1 datora. Calatoria a prefacut
sufletul aoestui boer i i-a dat o constiinta: 01 cum Imi aduc =jute

si cum sant silit sa ma spovedesc el sant


foarte gresit. Cad eu nu numai nu am facut
nici un bine cat de mic patriei spre multumire, caci au, hranit, au Imbogatit, au cin-

stit pe parintii mei, mosi

strOmosi, ci

dela cea dintai dregatorie i pan la eea


din urma, n'am contenit luand lurj neprvilnicite dela acest norod, care nu-si are
nici lirana de toate zllele". In.tr'o vreme -and

viafa boerului se reducea la petreceri Cu


lutarsi la asteptarea In anticamera fanariotului care umilitor aru.nca vre-o dregg-

torie, Dinicu Golescu Indeamn la iesirea din


oras, la cunoasterea satelor Si la dragostea 0,1,-.-P
pentru cel ce munce.ste tarina. Scrisa Intr'o

placuta limba pe care si-a gasit-o cu truda

-4"

,-

Dinicu Golesca

acest boer care'n timpul calatoriei trebuia sa faca Insemnkri gTeoesti,


fiindca nu-i venea cu usurinta cuvantul rominesc, cartea lui Golesce
instrueste i desteaptd ganduri frumoase, e un isvor de dragoste
de fratie: Unirea spre folosul obstii ne fericeste, unirea slaveste, unirea Interneiaza tot binele". Sunt alte cart" ale vremii mai valoroase

ca literatura, nici una nu-i atat de valoroasa ca aceasta pentru. fixarea climatului In care avea sa se desvolte cultura noastra. DacS
n'am avea-o cleat pe ea pentru aceasta epoca, si Inc. ar fi un mare
document al smulgerii noastre din fanariotion Cartea ne arata cum
evolua la poi spiritul public.
Multa vi-eme cultura european fusese un mister de care mi-i
era permis Romanului s se apropie. Cu cateva decenii Inainte,.
primul nostru student In medicina, plecat pe furls In strainatate,
fusese readus acasa $i pedepsit cu bataia la talpi. Acura, din dorinta
de-a cunoaste si de-a face bine, Dinicu Golescu ne desvallue oeva
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

170

marele mister. Intelegand ce face din am o fiinta nobil

i care

Dinicu Golescu, eel dinstud mijloacele spre a se ajunge la aoest


FE In veacul al XIX-lea, a desooperit Europa in ce avea m.ai bun.
E cel dintl boer civilizat de pe meleagu.rile noastrd.
In miscarealiterara de acum., locul prinLiteratura de intake
cipal 1.1 ocupa Eliade Raduleseu: el este
In Tara Romineasei.
Indrumator si creator.
Eliade Rfiduleseu.
In 1829 apare Curierul Romtinesc
Instiintarea 'alma se ,arata ca se VOir publica si Insemnari pentru
cresterea i sporirea literaturii rormanesti". Ziarul a Impartasit publicului, In curs de multi ani, scrieri de-ale lui Eliade 5i de-ale altor
scriitori. ,Dela 1833 Inainte, se da literaturii chiar o insemnaltate de
care nu se bucurase papa atunci. In 1836 Incepe, tot prin staruinta
lui Eliade, Curierul de ambe sexe, publicatie care cuprinde multe traducen, discuta. probleme de limba, lasit loo
si unor scrieri morale, dar si operelor literare
originate. Despre ziaristka, Eliade are acum

o p'rere Inalta, socotind-o ea un mijloc de


a se ajunge la o Invoire Intelegere de duhun" Albina Romtlneascii dela Iasi, Foaia
pentru minte dela Brasov si Alte publicatii

Li

dinainte de 1840, au gasit Zn exemplul lui E-

eef

liade aria de a starui Intr'o mina. culturala

).

'

\ pe o cale de care altadata, pe vremea-lui Ion


Molnar si Paul Iorgovici, Ilomnii au voit sa
se serveasca, dar au Intalrdt piedici de ne);,

Eliade filidulescu

invins.

Pentru desvoltarea gustului de c,etit, Eliade publica la Curierul


Romnesc i un adaos literar" unde au aparut traducen din Lamartine, din Young si carti ca Regulele sau Grarnatica poeziei de Eliade,
adresate Romnilor din toate provinciile. Toate aoeste lucrari urmaresc si deprinderea publicului cu o bun limba romneasel.

Productia literara' a lui Eliade e cuprinsa acum In Meditatil


si eleva
poetice dintr'ale lui A. de Lamiartine volum. care ne
poezii originale, Din scrierile lui Lord Byron, Culegere din serieite

lzzi Eliade, Asupna traductiet lui Omer, Din operele tut Lord Byron.
o traduoere revazuta si completata In aoestea gasim. o Nina. parte
din, opera in versuri, originalit ori tradusa, serien In proza, articole

de ideologic si critica literata. Alte luerari dinainte de 1840 spar


1111Mai In cele cloud Curiere.

Opera poetiea originala este destul de restrausa. Cantaren dimine(ii, scrisit In acea 11mM bung, pe care mai tArziu autorul avea
s'o strice, are un sentiment delicat dar e]ipresia abstracta
dica avntul. Trecutul i Dragele mete umbre, de inspiratie famise Incadreaza In poezia romantka. i plutesc In atmosfera laMartiniana, lucru firesc la un poet preocupat ani de zile ca Erica
poetului la moda in apus. Cu. boata aceastit atmosfera, de pe act=
Eliade apare capabil de saitoexplorare a ad.anoimilor lui sufletesti,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

171

semn al unui scriitor evoluat si al unei poezii pe cale de ImboggAlliet


Culegerea din 1836 are mai multg productie original. La moortea
Cdrlova, odg. Imbinat cu elemente elegiace, are si ea reminiscente din Lamartine. In. Serafimul i Heruvimul sentimentul religios e puternic i impresion.ant, mAas igAierea constiintel i remuscarea Isi ggsesc expresia Intr'o limbg. bogatg. i o versificatie mladloasg.

Visul ne ofer o imaginatie dezondonatg, doar cAleva strofe atrag


prin Ingltimea gandirii O noapte pe ruinele Targovistei, romantic.1
pria procedee, este, ca sentiment, mai putin omogen Iect poezia
lui CArlova, dar li este superioar acesteia prin mijloacele de evocare
a trecutului. Ingratul, .apgrutl In Curicrul de ambe sexe din 1838,

o poezie puternicl, rupt dintr'un suflet Intgritat care distruge

efectul artistic tocmai prin depg.sirea bunei cuviinti.

lira wick

ad Impotriva lui Gr. Alexandnescu, poetul care ne-a lgsat frum.oase


versuri despre bucuria prieteniei. Vastul program de opere literare
al lui Eliade cuprinde Biblicele, Evanghelicele, Patria sau Omal Social, Omul individual, toate legate tribe ele ca niste capitole dinteun

3tRASIg

la"

4----A54414

KSPIEPNA

UMNEFECK

tfK gP
poem Umanitatea. Progra.mul rea test dus la desavArsire, dar multe
din scrierile apgrute Ii au In el local bine fixat.
Eliade a tradus la'nceputul carierei din Hristopol, mai apoi din

La Fontaine 0. din Viennet, dar numai traducerile din Lamartine

0. Byron Insemneaz un moment literar. lin Singuralatea, traducAtorul urmeaz prea de-aproape topica frazei fran.ceze si se IndepArteazg

mult si de fondul original. Scam impresioneaz rgu prin stridenta


de vocale aspre, limba chinuit si formele neliterare. FAr dibkie
sunt i Desnaddjduire si Providenta la om. Local e lipsit de armonia
blAndl a textului franoez. Versificatie curgAtoare dar si Indeprtare
de original, avem In Suvenirul. Suflul mistic e bine redat ta Rugrk iunea de S efird Irrin la durere ne aratl run progres In stApAnirea
www.dacoromanica.ro

172

D. MURARASU

unei limbi artistice, iar versurile din partea finalii sunt ua exemplu
de virtuozitate. Tradueerile diri Lamartine au Meat, in vremea
mare impresie, dei infltisau. atatea siluiri. ale limbii, dei de pe acum
vocabularul lui Eliade Utoepe sg.-si aib ciuddteniile lui Triumful
curentului romantic la noi s'a anuntat prin aoest triu.mf al lui
marline, la care Eliade I5i are un: rol atAt de deosebit.
Interesul pentru Byron, intr'o vreme and Anglia ne. sprijinea
si-si pregglea la Dundre interesele economice i politice, putea veni
si pc calea romantismului apusean
traducerile noastre din Byron
se fac dupd versiuni franceze,
dar 0. prin Grecii dela noi plini
de recunostintk fatd de poetul rnort eroic pentru Eladk In 1824.
Lui Eliade trebue sd-i nuiltu.mirn c ajung la cunostinta publicului
opere ca Mazeppa, Beppo, elegia frumoasd La Euthanasia, Prometen
alte lucrdri pentru care apusul isi ardtase tot entusiasmuL Dela
Conachi, traducdtorul lui Pope, la Eliade care, sub influenta lui La:

marline, trece publicului dela noi poezia eta de originald a im


Byron, e uni mare pas fAcut In ce priveste gustul literar, de un lute-res

cu atat mai deosebit cu &At in cursul veacului se vor resimti de in-

fluenta poetului englez toti reprezentantii de seamk ai literaturii


noastre.

Prin pgrerile lui literare, Eliade apare Iegat de trecut. In Povdruiri asupra poeziei e traducdtor, destul de liber uneori, al lui
Boileau. In Begulele san Gramatica poeziei, din 1831, tot ce se raporteaz la spetele literare, la genii]. si la gust vine din Boileau, Mar-

montel, Voltaire, La Harpe. Ca spirit, Eliade nu depdseste veacul

al XVIII-lea. Abia mult mai tarziu, In prefata la Anatolida, un. Eliade

evoluat rupe cu estetica trecutului clasic i neoclasic, e impotriva


lui Horatiu 5i Boileau, 5i admite pkreri ale preromanficului Chateaubriand.

Prin. Eliade Incepe i critica literal-A. In Asupna traductiei


Omer, el laudd munca lui Aristia si-i preocupat de lirnba !nand.,
aleas pe care un autor trebue s si-o fack fArd sk se coboare la
multime. In Des pre metru el recunoasbe poetului dreptul de-a crea
limba literard, punknd In acord geniul lui ca aoela al limbii. Mai
sunt de amintit paginile In care vorbeste, larg in laude, despre
muleanu, Cichindeal, N. Vdcdrescu, ori plin de rdutate despre Gr.
Alexandrescu. Nu putem cere lui Eliade criterii estetioe. E o vreme
de maned In care cuvAntul lui de in,curajare isi are local. El serie
doar; .Nu e vremea de criticd, copii; e vremea de scris. i scriti cat
yeti putea si cum veti putea, dar nu ca rgutate; faceti iar nu stricati,
cd natia primeste i binecuxinteazd pe eel ce face 5i blestemk pe
Del ce stricl".

Eliade e si la'nceputul prozei noastre literare. Versetele insatiate de sentiment religios din him pentru holerd ori familiaritatea
povestirii din Dispozittile i tneeredrile mele de poezie, In care a avut

ca model Cum am invalat romdrmte a lui G. Negruzzi, ne fac sg


presimtim pe prozatorul de dupd 1840.
Eliade prin mediul 5colar la cane s'a format, a rAmas grins ca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

173

Intr'un sorb de estetica trecututai, dar ca acriitor si traducgtor urmeazti directia romanticg. apuseank Temperament vioiu, dinamic,
el nu se putea Inchide In orizontul stramt al poeziei care pleca dela
I-Iristopol ori Psalidas. Desatusat de trecut, asa cum tin Conachi

ori Iancu Vgdrescu n'au putut s fie, cu el bicepe In literatura


noastrg ceva In adevgr nou.

E socotit de istoria noastrg. literarl cel dinti poet modern"; a murit tAngr de tot si n.e-a
Mat doar cateva poezii care arata cg. era In adeviir Inz,estrat. RIVasile Cirlova.

mtisite ate trecutului, ggsim si la el iar carlera literarl si-a Inceput-o


de altfel cu versuri grecesti. Poezia Pastoral tntristat se teagg, de un
gen conventional pgtruns la noi cu Florian $i Gessner, si Impotriva
druia vine dupg 1840 reactiunea.

Romantismul francez a Igsat urme puternice In poezia lui. Marsul Rorndnilor,


poezia patrioticg filin de lirism avfintat,
este expresie a entusiasmului acestor momente eand constlinta de neam era tot mai
treazg. lnserarea vine prea direct din Lamartine, dup1 cum tot din ace.sta str-gbat
ecouri In Rugdciune, poezie i patriotid
nu numai religioask Lirismul melancolic,
cu Inc1inri mistice religioase, Cu viziuni
ale unei Inaturi care la parte la viata noastr sufleteascl, e In Intregime in poezia
lui Cfirlova. Amestec de patriotism si de
Valle Carlova
sensibilitate romanticg. e In Ruinarile Targovistei. Tema literal a ruinelor este anwiat ta Prirndvara arnorului, dar de acum abia Inoepe sg. aib o soara fericitg. la noi. IncAntarea sufleteascg. In preajma ruinelor, exteriorizat i cu expresii
care vin direct din Volney, deschide drwn liber evocgrii trecutului
acesta motiv romantic
si gandului la usurinta cu. care loge

dispar br aoeastg. lume. Versurile au o usurinVi de desvoltare cu


totul aparte. Doug versurI, ca rimg.

armonie, sunt pur eminesciene:

CuM toate se ritpune ca 'mana bidgrAt


Pe aripite vremii de nu se mai argt..
Sulful larg, frgmAntarea de ganduri, sensibilitatea nuantatl, dibg.cia de stgpinire a limbii si de sustinere a tonului fac din Carlova
tm poet nou. El este un Inceput fericit, nu ca influentg. romanticg.
aceasta e repreientatg. i de
ci ca realizare In viers armonios
a unui cuprins sufletesc evolu.at In sens Tuscan, pe baza unor predispozitii bascule.
Incrucisarea tendintelor epocet o ggsim
B. P. Mumnleanu.
In opera de Insenuatate atat de redusg. a
lid B. P. Mumuleanu. Rost de poezii din 1820, Pldngerea ci tdnguirea
Valahiei asupra nenuil(am-it strdinilor de au clArclpdnat-o din 1825,
www.dacoromanica.ro

174

D. MURARA$U

Caracteruri din 1825 si Poezii din 1837, voium apArut dupd moartea
poetului, cu o biografie scrisA cu simpatie de Eliade, sunt scrierile
In care a rAinas Inchis un suflet care- a fost pdtruns de marile ideaturi

ale vremil. Mai cunoscutd decal altele, este aoea poezie In 'care a
cantat deschiderea scolii lui LazAr i si-a exprimat Increderea In
posibilitdtile noastre de a crea o culturd. Cunoscdtor al idealurilor

biruitoare la noi print sooala ardelean2d, simte si el mandria originel


latine. In contact si cu cateva opere celebre ale apusului, se lasA
el inviorat de adierea banirii. Sub influents. clasicului La Bruyre,
preromanticului Young si romanticului Lamartine, i el e o dovadA
a diversitdtii de directie, ardtatd de atalla altii. Si totu.si, nedesfdcut
IncA de trecut, urmeazd si pe maestra! vremii Hristopol, lar o poezie
a lui nu-i decal parodierea Dorinfei neogrecului anacreontic. Inclinarea spre gandire dd uin aer serios unor poezii ca Inceputul
starea oraseneascd, Omul, Vremea-Alt chip. Dragoste de tard e In
Patria, sentiment indurerat al trecutului in Memoria celor trecute,
elementar sentiment al nattuli in Taamna si Luna, emotrie religioasd
tu Cantare ciitre Dumnezeu.
O minte interesantd ni se dA pe fatA iu prefetele lu.crdrilor. E
surprinzdtor ca acum la inceputul veacului al XIX-lea AA vedem
pe Mumuleanu sustinand nu numai neoesitatea sensibilitA.tll i ima-

ginatiei in literaturd, dar si hirudirea poeziei ca muzica. Prefata


la Caracteruri e foarte bogatA in observatii despre lipsa de culturd
din tard. La noi, observd el, nu. avem betia invdtdturii". Ca om, al

vremii noi el serie: Destule veacuri sunt de cand umblni intr'acest


labirint al neinvdtdturii". Se critica luxul, lipsa de grijA a mamelor
pentru educatia copiilor; se da un indemn cald oontimporanilor pentru cunoasterea unor scriitor ca Homer, Ovid, Metastasio si Racine.
Preocupat si de desvoltarea lhnbii, el ere sA Imprumutdm dela limba

Wind cuvintele neoesare, iar din slavond s pdstrdm ammai pe


cele pldcute la auz. Intala datA acum apare criteriul eufonic in

aoeastd problemd linguisticd. Mai mult decat pentru versufile sale,


Mumuleanu meritA SA fie amintit pentru gandurile serioase presdraie
In pagini peste care praful s'a asternut de mult.
Maturitatea lui Gr. Alexandrescu ca poet
Inceputurile
cade In preajma anului 1840, dar Inainte hied
Gr. Alexandrescu.
de aceastA datd el publicase serien i care ardtau directiile generale ale inspiraidei lui i ldsase sd se Intrevadl
cl Tara Romneascd se imbogdtea cu un creator care depdsea tot
ce se scrisese pand atunci.
Despre tineretea lui Gr. Alexandrescu, Ion Ghica ne-a lAsat
gini memorabile care-au intrat in domeniul de cunoastere al mad
larg public. Gaud a venit la scoala lui Valliant, avea cunostinte de
limba francezA surprinzdtoare, ceca ce inseamnd ca Incepuse s'o
invete hick din copildrie, la Targoviste. E un f apt capital pentru
cariera lui poeticA. Isi deschisese astfel calea spre cunoasterea
turii franoeze clasice i romantice, cu toate urmArile firesti, na numai
pentru kirgirea orizontului inspfratiei dar i pentru intdrirea, curenwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

175

tului apusean care pgirundea acum toga riala noastra culturala


politicg.

Lectura poetului era Insemnata pentru aoea vreme.


apropiase
de sufletul lui curios pe Anacreon, Sofocle, Euripide, cetise pe clasicii

francezi, putea sa recite pkrti. Intregi din opera lui Racine. Lamartine avea sg.-i devina In curnd autorul favorit. Prietenia atat de
trainica a ha Ion Ghica, i-a adus kgaturi cu Iancu Vgaresou, Campineanu, Eliade a multi alti reprezentanti ai vietii noastre intelectuale Prin sprijinul lui Eliade, au aparut sorierile din 1832 si. traducerea Alzirei In 1835 Volumul din 1832, In afard de traducerea
rei lui Florian Eliezer 5i Neftali, cuprinde i cateva buta.ti original
De pe acum apar aci aspecte ale romantismului apuseam Intristarea
exprima nemultumirea de viata, un f el. de deprimare organia pe

care o cunoastem bine la poetii franoezi ai noii scoale. altar si


dorinta de-a fugi de oras, spre a gsi mangaiere 'in singuratatea

ne duce spre romantici i precursorii lor. Se pare c trecuse


a la poetul nostru ceva din sensibilitatea lui Ren. Miezul Noptii
e o poezie lamartinian ca stare emotiva. Influent autochtona, de la
Cdrlova, apare In Adio la Tdrgovi.ge. Prietefugul arat adancime

simtine. Traduoerile ne dau si ele pe fatg. Iii ce cunent literar era


prins. Adio lui Lard Byron cdtre sotia sa, tradus dui: o versiune
franoeza, folosindu-se si una romaneasca, In proza, aparuta In Curierul Rorndnesc, i Intristarea sunt stralucite dovezi de Intelegere
artistica a modelelor straine. Sensibilitatea meditativa, melancolica,
dornica de singuratate, In stars sa guste frumusetea naturii si opropierea unui prieten scump, n.e arata de pe acum un poet bogat stir
fleteste. Avem act si prelucrari dupg. La Fontaine si Florian.
Volumul din 1838, frumos tipdrit de Carcalechi, arata un progres

In dinktia originalitii. Aspectele lirismului sunt mai variate. Sentimentul religios apare in Candela, urmnd sa-si gdseasca o mang
expresie artisticd in. Rugciciune, poezie de elan mistic, dovada si a
unei griji pentru forma liberara, ceea ce din nefericire nu se Intamplg
Intotdeauna In opera lui Gr. Alexandrescu Inclinarea meditativg. se
Intareste. Apare acum i poezia de dragoste prin. Eliza, prin nimia
mea e triski, fkra n.orocul Ins de-a se ridica la adevarata arta.
ctmitirui Barca ne duc spre izvoarele romantioe obisnuite.
De o valoare aparte sunt aci Epistola marelui logofdt I. Veictiresell 5i Epistola lui I. Cdmpineanu. Cea dintl, bu.n docu.ment psichologic, e si expresie a unui talent vioiu i capabil s arunce dibaciu lovitura satirei. Ironia presarata pe alocar! Intregeste imaginea unui om de spirit ales. In cea de-a doua, un umor plklut se
aliaza cu fina ironizare a genului pastoral, atht de nefiresg la naodg
si la noi, eu ciobanii lui fericiti si cu nimfele lui vaporoase. Lebeida

fi puii corbului e un atac usor mascat contra -Rusiei areia nu i

se putea ierta amesteoul insultktor In treburile trii. Satira e in concordanta cu lupta lui I. Campineanu a a lui Eliade pentru drepturile
autonamia principatului. Privighetoarea din colivie si Bout i vi(elul sunt ale tunui 'creator de fabula politia. i sociala,
www.dacoromanica.ro

O. MURARA$U

176

In volumul din 1842 vor apgrea acele poezii care au stabilit glo-

ria lui Gr. Alexandrescu, dar Ina de acum awm prin el un mare
progres In. literatura noastrA. Volumul din 1838 cuprinde si fabula
Privighetoarea fi mifgarul, document si pentru altceva deal o dus-

angnie personal& Avem exprimatA, prin. aceastA scriere, canvingerea,


pc care Inoep s'o alba a altii, Eliade era depAsit a cd nu-t putea
reveni lui dreptul dena tndruma pe altil tu literahuli.
Gh. Asachi, pe care 1-am vAzut IndrumAnd
Literatura de tnoire
InvAtAmAntul din 'Moldova, a inceput sg
in Moldova.
scrie, dupA cum iingur ne apune, Incl de

pe and era la studii la Italia si se gAsea sub impresia puternicd a

contactului cu antichitatea. In tntreaga-i carierA el pAstreazg dragoste


pentru literatura clasicA i pentru marii artisti ai geniului italian.
Viiforul, poezie din 1812, afirml Incredere In tara noastrA pe care,
prin sprijinul lui Napoleon, Asachi o tntrevede liberA i Intima peste
vechea Dade. Volumul de poezii din 1836 i-a fixat locul In literatura

noastrA, cAci ad ne-a dat el tot ce-a creat mal bun. In prefatA,
Asachi Indeamng spre cultivarea poeziei, care, dupA el, poate influenta

sufletul omenesc si forma caractertl. A.ci gAsim si mArturia: Indreptat de pilde clasice si, de Urea limbli, m'am arguit a urma sistemei cam cere ca poezia, ce este praductul eel mai ales al cugetgrii
pi-in simtire Malt& EA. 1.gs-tine prin ziceri elegante i armcmioase,
?neat de asemeae prelucratA fiind limba, va

putea odinioarA a se anta vrednicit de a

L.

ei strAlucitA spit cu acea italianA".


Poezia, dupg. Asachi, IndeammA spre virtute- Allturi de aceastA preocupare moral,
pe care el o arc din medial cultural .italian
tu care s'a format, este aceea de-a contribui
la desvoltarea con.stiintei latine i dragostei
de tar& In Cdtre Patrie, el Aminteste im.pulsul interior de-a cerca ,,pe alAutit romaneasca armonk", Oda Ceitre neamul Moldav ei, din 1822, e un Indemn la dragoste de
tara si la solidaritate In jinni domnului
mAntean. E o poetic care dg. pe fatA sim-

tul artistic al lui Asachi, ggsim ad

corn-

paratii clasice, iar unele versuri sunt bine


Oh. Asada
fAcute i cu frumoas1 cAdere a rimei
A.sachi, de obiceiu rece In versmile lui, reuseste sA se tnalte
panit la admiratie entusiastl ta Ceitra" italia, acea odA ta care dragostea pentru cultura si trecutul acestei tgri se aliazit ca aoel sentiment de pietate din versurile finale, cu un rgsunet bine meritat In

sufletul generatiilor:
Un Romin al Daciei vine la strAmasi ca sA skrute.
Pima de pe-a lor mormAnturi i sg.'nvete a ler virtute.
Millan # Dina, imitatie ossiaxdcg, rada suflul eroic al epocei lui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

177

tefan, dar versurile sunt pAtate de greseli de limbA.. Sonetele in


legatur cu introducerea limbii romanesti In coall si Cu. cultivarea
limbii nationale In poezie, pot fi interesante documente ale vremii,
dar nu apartin adevAratei literaturi, din pricina licentelor numeroase
pe care autorul si le permite In ce priveste limba aoastrA. Fabulele
lui Asachi sunt numai imitatii. Anacreonticele, pentru care el socoate
limba romaneascl tot atat de potrivitA ca i italiana, sunt Thiele
formA literar neasteptat de sprintenA. Iraitapile lui cuprind pd preromanticul Gray, dar si pe clasieul Horatiu. Privigherea ostaalui
nzoldovean, din 1837, e o poezie de largA respiratie, dar si cu. Imprumuturi care ni-1 aratA pe Asachi pornit spre romantism. ReusitA
tAeturA clasiel a versului, avem In. Paladiul Moldovenilor din 1838.
In vremea lui, Asachi a putut s. treacA drept poet de valoare.
Scrierile lui Ins nu aratl sensibilitate plinA. de nuante, ni.ci gndire
adand; swat o dovadA, In schimb, de preocupAri de forma artisticA,
scesteia autorul dutand sd-i supunA limba InsAsi, pe care el fArA
ezitare o toarna
Upare nefiresti. Late epocA stApanitA de roman.-

tism a de sensibilitate tinereascl, poezia lui. Asachi e cele mai


adesea uscatA i subordonatA didacticismului ori preocupArii morale.

Asachi n'a reusit sA fie un Inoitor nici prin Albina Rom4neasc4,


foaie politico-literarr IntemeiatA In 1829. Cuvantul din primal. nu-.
mAr se risipeste In multe consideratii lipsite de interes pentru cultura
noastd. Literaturij i se cl un rol mult prea secundar. Foiletonul li-

terar al ziarului aduce colaborarea lui KogAlniceanu si a lui C.

Negruzzi. In Martie 1837 a apArut primul num.'r din, Alduta ronulneascii, fArA s poatA castiga atentia publicului cetitor. Aida
mue 18.38 revista ti Inmulte.ste colaborArile, prin reorganizarea

ce i-o d KogAlniceanu, dar curand consulul rusesc impune incetarea


aparitlei.

Asachi n'a putut fi indrumAtorul literar al Moldovei iiici prin

poezii si nici prin. ziar. Se mai adogA", pentru. micsorarea prestigiu-

lui lui, polemicile ca Eliade In privinta limbii si'n care avea

triumfe rivalul mwitean. Colaborarea cu, Kogglniceanu s'a Intrerupt


repede, iar acesta, constient de Insusirile si de menirea lui, porneste
curajos pe calea care-1 aduce In fruntea generatiei de scriitori. Ca
Eliade, dar fArA diversitatea de aptitudini a acestuia, Asachi s'a
ocupat cu entusiasm de multe domenii culturale. Poate c dac ar

fi rAmas numai la literaturl, cu simtul artei mari pe care-1 avea,

ne-ar fi dat lucrAri de mai multA InsemnAtate.


Prin desfAsurarea de mar pe urml a acC.Negruzzi element
tivitAtii lui literare, C. Negruzzi face parte
de legfituri cultural din generatia Daciel iterare. Totusi Inaintre prineipate.
inte Inch' de 1840 avem in, el un scriitor

harnic. Se naste In Aprilie 1800, e deci mai In varstA decal aceia


cu care avea s colaboreze din momenta" In care M. KogAlniceann
se afirmA ca IndrumAtor,.

De tan(Ar Negru.zzi a Ineeput O. fie preocupat tie literaturk

manuscrisele lui ne-au pAstrat diferite traducen din luerri de nu


12

www.dacoromanica.ro

178

D. MURARA$U

prea mare valoare, dup autori grad si francezi. Inainte de 1840

a publicat cateva lucrari, care n,u toate au putut face o impresie deer
sebitd. Aprodul Punce, fragment dintr'o- proectatl tefaniacki, arat

oarecare Jantasie iu unele descrieri, dibcie in crearea unui vers


lung si solemn, addricA. dragoste pentru trecut.

tesatura subiec-

tului si'n unele elemente secundare chiar, Negruzzi pleacA direct


dela cronicd. De altfel a putut cun.oaste chiar in biblioteca tatdlui
sau diferite lucr/ri istoriografioe, pe atunci In manuscris i spre
monumentele culturale iesite din miscarea latinista si-a indreptat sufletul lui tandr, caci pe Istoria pentru fneeputul Romimilor a Anvtat
el a descifra limba romneasca.
Traduoerile lui in versuri merit s. fie amintite. Potopul, prelucrare dupl. Gessner, e banall, dar Melancolia, dup. Jucovsld care

si el imitase pe Gray, arat in. Negruzzi un Maestru al traducer&


In Salul Negra, dup ata de imbibatul de romantism apusean Puschin, el e stdpan pe o versificatie care se desfsbar usor si care e

totusi complicata f al de ce se ddduse Frank' atunci in poezia noastra.

Traduoerile din Balad ele lui 'Hugo au aparut in Albina Romd:Leased si in Curierrul de ambe sexe. Litre aoestea,
ca motivul
sburdtorului, Buhica, poezie cluioas6, Uriaful, ca un, fantastic grandios i Pasul de arme al regelui loan cu alat de bine sustinutl viol-

ciune in vers, aratI simt al forme si, hitelegene a artisticului


original.

Negruzzi inoepuse Inca in.ainte de 1840 sa fie cunoscut si ca


prozator. Povestirea Regele Poloniei ci Domnul M )Idovei s'a publicat in Albina Romdneascd, povestirile romantIce Zae, O alergarf
de coi, Au mai pdtit-o si altii au aparut in. Curierul de ambe sexe.
Vandalism, scriere insulletita de dragostea peutru monumentele tre-

cutului si care j-a adus autorului exilul, ca s se desvele de a mai


spune adevlruri crude, atat de interesanta Cum am inailat romdnete, bucata plin6 de duiosie i irouie Daniil Scavinschi, glumeata
Retetd si-au avut locul lor in reviste1e lui Asachi i Eliade. Cum
am Fnvdrat romdnefte s'a bucurat de reproduoerea in Foaia pentru minte.
domeniul teatrului, prin traducen, Negruzzi era un nume

cunoscut. Treizeci de ani sau viata unui jucdtor de cdr(i, melodrama


de mare sucoes scrisa de Ducange i Dinaux, Maria Tudor si Angelo
de Hugo sunt traduse de Negruzzi, aratnd astfel nu numai ea' era
la curent ca ce placea lui ac& vreme 'si se impunea atentiei, dar si
urma indemnului lui Eliade- si contrilMia ,astfel la tutlrirea romantismului la noi.
De sigur c n'a scdpat lumii culte din Moldova faptul cu., impreund cu Kogllniceanu, proecteaa in 1838 publicarea in romneste
a operelor lui D. Cantemie. Lui C. Negruzzi Ii revebnea sa traducg
din ruseste Sistema religiei otomane si scrierile lui Antioh Cantemir.
El are i'dei care ne intereseaza prin faptul cl fac sa se presimta

reactiunea impotriva literaturii straine primitl acum prea larg in

cele doug. principate. Intfo scrisoare din 1838 catre Asachi, Negruzzi
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMkNE

179

se prange de usurinta ca care imitdm pe strdini i defNitndin ce-4


nostru, iar cu prilejul traducerii melodramei Treizeci de ani san
vi* unui juccitor de dir(i, el li arat dorinta de a ved.ea pe seena
noasta. lucrri In limba tdrii i inspirate din trecutul nostru jstoric.
Numele Jai C. Negruzzi era can.oscut In toate provincilie roma-

nesti. Lucrdrile lui apdreau In revistele lui Asachi i Eliade, lar


unele erau reproduse In Foaia pentru minte La aceastd publicatie
transilvdneand, Negiuzzi a colaborat i direct, trimetand articole
despre problemele limbii noastre. In aceastd colaborare la princlpalele reviste ale color trei principate, era o intentie.
Faptele culturale din aceastd vreme sunt in acord cu mersul
firesc al evenimentelor politice. In toat atmosfera public a e,elor

doud princip ate era sbuciumful de Inoire, urmand calea ardtatd,


ce priveste constiinta nationald, de Transilvania Invioratd de latinism. Grandurile autohtone, cdpdtand Incurajare si dela stainii care
se interesau de noi, se'ndltau parid la idealul ftmei strangeri a Roma-

nilor Sute unitate polilla. C. Negruzzi care n'a jucat nici un rol
politic, a mers pe cdile culturii In sensul istoric natural si a reprezentat Inainte de 1840 unitatea culturall dintre ,provincii. El apare,
prin ideile lui, ea precursor al Daciei liternare, iar cand aceasta ja
fiintd, ea prtas spiritual la crearea program-ului ei.
Inc dela sfarsitul epocei fanariote Tara
Inceputurile teatrului
remitiese.

Romaneasai avea un teatru greoesc, acela


dela Cismeaua Rosie. Gandul de-a se crea

un teatru romnesc Isi gdsest? pe Incetul realizarea Boierii aflati


In refugia la Brasov, in timpul Eteriei si'n situatia tulbure dela'ne,eputul domniei pmntene, sunt preoeupati de desvollarea culturii

llonale i socot teatrul ca unul din hunde mijloace, aldturi de ziare

si de traducen In povestirea cdldtoriei lui, Dmicu Golescu amintesbe


de multe ori teatrele fru.moase pe care avuSese prliejul s le vadd

In Viena, Verona si alte orase. Cu prere de u el se gandeste

la situatia din tard, la acel singur teatru dela noi, la care nu veneau
mai n'un de o sut.' de persoane, 5 cu reprezentantii u limbd strdind.:
In Nallonalul romanesc, vorbesc In teatru limba nemteascd, para

ar fi silit acest n.orod de a sti toll limba nernteasa.". In 1827, ia

nastere, si cu boieril fosti In pribegie la Brasov, Societatea literard


al arei scop este de a Incuraja scoala nationald, de-a funda ziare
teatru si de-a Indemna la opera de traducen. Intr'o vreme insg
cand Rus se amestecau In Intreaga noasta viat, nici teatral nu
se patea organiza repede, potrivit eu misiunea lui fireascd. Societatea
filarmanicd, mascand vechea societate literard i avand ca animatori
pe Eliade, Campineanu si Aristia, fostul bursier al doranitei Ralu,

Ii Incepe lucarlle In 1833, cu scopul precis exprimat de a crea


un teatru romnese si de a cultiva muzica. Atentia se Indreapt
spre pregAtirea actorilor pentru soena romaneascd. Programa Socjetdjj

aratd mane Incredere In teatru ca institutie de

callar.: teatral Insotit cu trivllitura publick este eei mal de-a-dreptul


www.dacoromanica.ro

180

D. MURAR A$U

e sigur mijloc de a darapana obiceiurile cele unte si.. a forma gustal


unei

Eliade ti risipeste sr)i acest domeniu entusiasmul lui. Cu ocazia


reprezentdrii piesei Mahomet, tradusa de el, Stu cuvantarea lui e
plin de caldur pentru teatru. Eliade intrevede si o vreme cnd
statul va ajuta pe tinerii Cu talent dramatic, asa ca sa se ajunga la

un teatru care sa poat fi exemplu $i altor neamuri. In

1836 se

cumpard i locul pe care avea S se zideasca Teatrul National din

Bucuresti. Din colaborarea lui Eliade Cu Voinescu II si cu Barbu


Catargiu care socotea scena o Koal de moralitate, a aparut,
1835-1836, Gazeta Teatrului National, tiparita in o mie de exemplare pentru fiecare numar. Instiintarea din fruntea primului numa.r arata c publicatia va cuprinde intre altele: productiile literare ce vor iesi spre Imbogatirea repertoriului Teatrului National,
si critica asupra lor Intru aoeea ce priveste spre pazirea regulelor
scrisului, a gustului, si in scopui. el moral aplicat dup obiceiurile
pamAntului nostru".
Inceputurile acestea frumoase au fost stfmjenite de perseculiile

stapanirii de atunci. Ion Cmpineanu, pentru ideile lui politice, 1st


atrasese urgia asupra lui. Lipsiti de dragoste si de Intelegere pentru
sufletul romnesc acum In clocot de creare In toate directiile, conducatorii principatului, gata sa execute once ordin venea dela consulul rusesc, dadeau ocrotire teatrului german 5i celui francez adus
din Moldova. Pentru combaterea actetor abuzive ale guvernului, a
luat nastere In sAnul Societc1(ii filarmonice un comitet secret compus
din Cmpineanu si Eliade, i acesta paralizat curdnd In manca lui,

prin intrarea In el a unor mem.bri care aveau s aduca neIntelegeri


chiar certuri violente. Prim retragerea lui Voinescu II, comitetal
secret s'a dizolvat si insasi Sacietatea filarmonicci si-a incetat mu.nca,

tocmai ce dorea i stapnirea dusmana culturii nationale.


Un teatru a continuat totusi sa existe, in forma romneasca i
atraina. In 1837 Eliade a reprezentat piesa sa Seirbatoarea campeneascii si a isbutit sa-si atraga sprijinul domnitorului. Piesa e o
pastorald In care apar i elemente populare, cum e cntecul 011ule,
Oltetule, dar si idei politice ale lui Eliade, care acum sustine emanciparea tiganilor si lupta Impotriva diferentelor Intre oameni liberi
si robi. S'a mai reprezintat si Saul de Alfieri, In traducerea lui Aristia, dar cnd venea rAndul lui Britannicus, In traducerea lui
carescu, si ,a lui Brutus de Alfieri, spectacolele au fost interzise prim
amestecul consulului rus. Tocmai lu. vremea chn.d, In urma indemaului lui Eliade, se tradusesera multe lucrdri, aveau sa se dea reprezentatii frantuzesti, in asteptarea de catre toti a unor momente
mai favorabile pentru cultura nationala.
Tara Romaneasca. are In aceasta epoca un autor hi C. Faca, om
care a trecut si el prin scoala relnviat de entusiasmul lui Lazar
si Eliade. Partizan al lui Eliade in ce pfiveste activitatea culturala
dela noi si membru. al Societiifii filarmonice la care a contribuit cu
gume, alaturi de Ian.cu Vacare,scu, Voinescu II, Aristia si altii, el
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII RC/MANE

181.

Isi are local lui tu miscarea de idei, pang. ce prin Comedia vremli
saz Frantuzitele Isi are unul si'n literatura.

Comedia pleaca dela Pre(ioasele ridioole, dar e adaptata la moravurile societatii noastre dinainte de 1840. Gustul pentru. limba franoeza se desvoltase, sooala avea In program aoeasta limba stapanirea
o sprijinea. Traduoerile cele mai multe se faceau din literatura francezd. Faca, prin lucrarea lui, criticand aspecte ale influentei franoeze,

incerca sa stavileasca curentul de corupere a obiceiurilor si limbii


noastre. Jargonul macaronic Intrebuintat de Elenca si de Luxandra,
oricat autorul ar fi recurs la sarja, ne arata cu.m se vorbea In strar
turile cu o cultura mai redusd. Ianache reprezinta In piesa bunul
simt care triumfa Impotriva oelor doua fete sprijinite si de mama lor.

Visand un maritis evropenesc", ele nu se sandesc decat la lux,


prirniri, dansuri si conversatie Intr'o limba care nu-si dau seama

cat este de ridicol Impestritata cu frantuzisme.


De in.teres documentar este si soeneta lui Faca Conversa(ii.
1829, traducand Aneta si Luben a ldi Marmontel, Gr. Plesoianu
dupa co pomenea, In prefata, cu mult haz de cei care nu prioepeau

nimic la teatru, dar veneau acolo ca sa se tie de lume", cerea sa


se reprezinte In romaneste piese care sa fie apoi i tiparite: sA
me putem numi Europeni i cu faptele, nu numai ca. numele". In
Conversa(ii avem o pledoarie pentru teatrul romanesc si o ridiculizare a celor care, fara pregatire i numai ca sa fie la moda, mergeau la teatrul franoez si german. Lucra.'rile lui Faca au interes istorie

pentru noi, iar prin obiectul criticei pe care o cuprind, swat precursoare teatrului lui Alecsandri.
In Moldova, Inca din 1816-1817, Asachi organizeaza reprezentatii cu copiii de small. Pentru aceasta menire traduce el pe Mirti;
Hloe dupl. Gessner si Florian, punand pe actorii improvizati sa. se

Imbrace In portul national, oeea cc a avut si un rasunet cu total


deosebit. Nu avem aci un adevarat teatru, pe aoest Wain Moldova
ramane In urma Tarii Romanesti. Boierimea Isi arata In aceasta

vreme simpatia pentru trupa franceza a fratilor Foureaux care juca


la Iasi. In curand, 5i boierimea din celalalt principat era bucuroasi
s'o vada jucand la Bucure3ti.
Incercari dramatioe, pentru un teatru romanesc improvizat, avent
In Serbarea pdstorilor moldoveni
Drago q ale lui Asachi. In cea
dintai, scrisa In 1834 cu ocazia plecarii lui Kisselef, avem parti de
circumstanta i, In general, o pastorall In genul acela conventional
pe care-1 introduseserd la noi, prin traducen, diferiti scriitori, Infra
care si C. Stamati, Gr. Alexandrescu si C. Negruzzi. Cea de-a doua

se reprezint cu prilejul urcarii pe tron a lui M. Sturza. Peatra

Teiului a lui Asachi e un fel de idila de-o compozitie naiva si


reminiscente de fond din Virgil, care s'a i reprezintat In 1835 la
mosia unui boer, In fata domnitorului i mitropolitului

Initiator cultural In Moldova, Asachi urmeaza exemplul ce-i yenea


din Tara Romaneasca g Intemeiaza o small dramatica, Conservatorul
filarmonic-dramatic, el insusi Mad profesor de fleclamatie. Institutia
www.dacoromanica.ro

182

D. MURARA$U

aoeasta ja rastere Incd din 1836, prin buna fintelegere dintre alive
boeri moldoveni dornici de culturd, si'n intentia ei, urm.dreste A
fe, prin cultivarea muzicei i teatrului, adevdrata scoald a moralului
izvorul pldoerilor nevinovate". Cateva luni de practicd In Conservator au adus pe elevi si eleve In stare sd joace tu Febraarie 1837
pieseIe Lapeirus i Widuva vicleand de Kotzebue. Lumea a venit cu
Infldodrare, jocul a Usat impresie puternicd. In darea de seamd pe
care o faoe In Albina Romaneascei, Asachi serie: Din aoeastd rncercare, cunoscdtorii neprtinitori menesc un fericit rezultat pentru
informarea
teatru national, i strdinii au avut prilej a judeca
despre energia limbli noastre In declamatie si despre a ei armonie
In auteoe, ce se apropie mult de acea italiand". Prologul reprezentatiei, operd al lui Asachi, aratd bine sentimental de emulatie trezit
in Moldova de strduintele lui Eliade
Intre noapte i lumind, o Moldavio, alege.
Surori gemine-ale tale pretios timp n'au pierdut,
De sfAnt foc Invdpdiate de mult pe-aici au trecut,
Si din rtempla]. lui Apoion, prin a versului putere
Pe-a lor Patrie revarsd a vietoi mngdiere.
Un sucoes rdsundtor a avut, In Aprilie 1837, piesa Petra Rare
Vodd imitarisitA pentru scena moldoveneascd" In care, prin episoade
istorice si costume nationale, Asachi Isi urmAreste scopul lui moral
si patriotic.
Paralel cu practica teatral, se continud i pregdtirea muzicald
a elevilor Astfel se ajunge la'nceputul anului 1838 la cea dint'ai reprezentare a unei opere In limba romnd, cu Norma lui BeHint
Repertoriul lui Asachi, si'n aoeasta imitd pe munteni, e mai mult
din traduceri. Kotzebue, din care Asachi traduceiurmnd unui curent
care 1-a prins si pe Iancu Vgarescu de sigur c amndoi scriitorii
romni au prins gust pentru Kotzebue In timpul studiilor si ckllto-

riilor la Viena , Goldoni, Voltaire sant autorii preferat.i. CurAnd


WA. toatA munca lui Asachi se risipeste &Mamie. Stdpanirea
Incurajeazd straluintele, lumea inoepe O. se sature de traducen,

multe, dupd rnurturlile lui Alecsandri, pline de greseli cornice, boerimea preferd sd meargd la teatrul ca limbd strAind. Pentra ca instihitia A. fie pusd. pe alte haze, era nevoie de sprijinul unei gone,ratii
noi, mak pregtit
ce prive.ste cultura, si'n ce -priveste gustul.
Parte
din scriitorii din Transilvania sunt cei
Miscarea cultarila
care a.0 contribuit la miscarea ideilor inainte
in Transilvania.
de 1821: Diaconovici Loga, Ion Molnar, Vasilo Aaron. Dupd 1821, calendarele de Buda ale Romnului macedonean Carcalechi continud su. dea atentie istorioarelor, fabulelor 4
/mor productii delnatur" populard. Mai putin popular este calendarul
pe 1829 alcdtuit de St. Niagoe, cupriazdnd i Insemnri In legdturI
cu Traian i colonizarea Daciei, literatura latind, h.mbile neolatino
ortografia limbii romftnesti. Gustul pentru scrierile destinate
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

183

multimi se vede In reeditarea unor lucrgri ale lui Ion Bar,ac i Var
sile Aaron.
Dupd hacerarile nereusite ale lui Ion Molnar si Paul IorgoNrici

de-a so:Ate un ziar romanesc, Zaharia Carcalechi a putut Incepe la


1821 A. tipa.reasa. Bibliotem ronulneascii, in care ni se dau pagini

despre istoria RomAnilor. Aceastg. publicatie strabgtutg. de constiinta


latind si de sentiment national a trebuit si Inceteze si a reaplrut
tocmai In 1829 si 1834 ca serien i de DamasChin Bolima., Ion Maioresell s"). altii. Aci s'a reprodus Ruinele Tdrgovitei de Carlova
Cuvant la deschiderea coo lei nationale la Bucure.sti la 15 Septembrie
1827 de Simion Mamovici. Acum Inainte de 1830, apar In Transilvania lucrari de Bolinca, Mein Saya, Teodor Aaron, Eftimie Murga,
despre marile probleme desbalute si de latinisti
Avem putin literaturg. propriu zis. Poezia se risipeste In lauda

episcopilor de Oradea. Falk' cu revarsarea de energie dinainte de


1821, desigur cg. productia pare secatuit. De altfel de pe la 1830
nu se mai publicti In romn.este la Buda, iar Carcalechi, ceva mai
tarziu, trace in Tara. Romneasa.. Activitatea e s'araca. si din pricing. cA dasali bine preAtiti tree In principal, duca.n.d ca ei ideile
si entusiasmul scoalei latiniste. Odatg. Ins cu ridicarea ine noi generalil, si lucrurile se schimba.. Sunt cAteva nume care acum nu
reprezint m-ult, dar, printeo activitate continua., vor ajunge pe
primul plan al culturii nationale.
Timotei Cipariu, nAscut In 1805, ajunge profesor la Blaj, se
ocupd cu tiRogyafia de acolo i incepe s apara. In publicistia. E
In cunent cu activitatea din principate, iar In 1836 ja chiar parte
la reprezentatiile teatrului romnesc din Bucuresti, dela care pleaca
cu impresie frumoasd. In Foaia pentru minte, Incepe s publice
articole de filologie, bine scrise si ca veden i largi. Simian Baritutio,
ceva mai Vanair deck Cipariu, ajunge profesor in 1832, se pregAteste tui domeniul filosofiei i dreptului, In asteptarea evenimen-

telor politice care avean sA fac din el un


crainic al drepturilor nationale Gh. Bari/
e dela'nceput o minte activ i bine organizatal. Stabilindu-se la Brasov, pe lAng munca

de profesor, se Insarcineaza ca aceea de

cond-uator al Foii pentru minte, ba 1838.


Artioolele lui sunt un. Indemn la trezirea

neamulm. Desteapt&te tu, -Romani" swit


cuvinbe cane, sub o form rovolutionard, aveau A. fie reluate curnd de Andrei Muresanu.. Aceastai publicatie, prin ceca ce ne
d Barit, arata starea de spirit a tineretului

ardelean. Stint ad indemnuri de intgrire a

T. Cipariu

solidaritIltii nationale, cu. adanc rdsunet In sufletul odor ce Intelegeau


momentele de prefacere istoria a Transilvaniei. Foaia pentru minfe

pune pe TransilvAneni ta curent cu wide serien care apgreau


www.dacoromanica.ro

D. MURARASD

184

principate i oere, trecAndu-se peste deosebirile confesionale, indepdrtarea nelntelegerilor care sldbeau pe RomAni. Se lasd loe frumos
productiilor populare, ca proverbe, datine i antece. Prin ce publicil ad Cipariu i Barit, Foaia pentru minte devine o tribund pentru

generatia care a.vea sd-si aibd partea ei la Inoirea vigil culturale.

Preocupdrile de limbd fAcuseA. pe vremuri gloria Transilvaniei. Acum gdsim


astfel de preocupdri
principate, u-neori cu vdditd opunere la ten.dintele exagerate pe care le urmaserd latinistii.
Lucrarea oea mai Insemnatd din punct de vedere istoric, prin.
16murirea unor probleme i prin influenta avutd In provincille ramhnesti, este Gramatioa din 1828 a lui Eliade. Prefata, scrisd cu
umor si vervd, cuprinde idei foarte serioase i reprezintd bunul sirnt
al 'vrernii E pdcat cd. Eliade apucd mai tarziu pe o cale In care nimeni din oei curainti nu avea sd-1 urmeze. Propunand simplificarea
alfabetului chine i scrierea foneticd, Eliade nu putea gdsi un argument mai bun deal aoela c scriem. pentru cei vii din vremea noastrd, nu pentru oei morti din vremea colonizdrii Daciei. Limba
apare ca un mijloc de comunicare Intre fiii aceluiasi neani si ca un
instrument al Intelegerii. Pentru lmbogdtirea ei, el oere sd Imprumutdm numai cnd este nevoie, adresAndu-ne latinei i limbilor romanice. In vreme ce cei mai multi se adresau fran.cezei, Eliade 1s1
aratd preferinta pentru italiand.
Preocupfirile de limba
romineasei.

Tendintele politice ale Rusilor, care cdutau sd ne arate ca o


ramurd a slavismului, eran prea 'vddite ca sd mi fie observate de
ai nostri. Pentru ldmurirea unor probleme de atat de mare interes
pentru tnoi, Eliade a scris Reipede arunditurci de ochi asupra iimbil

inceputului Rumtinilor, In care se aratd convins de latinitatea


limbii noastre. De sigur
clddea si el seama de pdtrunderea In
limbd a n.umeroase cuvinte strdine, dar, asemeni lui Paul Iorgovici
ale cdruia Observa(ii le-a publicat In Curierul de Ambe sexe, Eliade
vede In formele gramaticale o dovadd a latinitdtii. Scheletul 11m bi
ti apare latin., iar c,eea ce Imbracd west schelet, ca In stare sd devinl
romnesc prin IndepArtarea elementului strdin. In formarea cuvintelor noi din radicale cu ajutorul prefixelor i sufixelor, el ne aduce
aminte de principiul derivallei asa cum Il expusese Iorgovici.
In prefata la Caracteruri, se gdsesc pdrerile lui Mumuleanu despre limbd. Latinitatea limbii romnesti este pentru el un adevdr de
nediscutat; el oere de asemeni sd avem dragoste de limba noastrd,

s'o cultivdm, s'o Imbogdtim cu cuvinte dela maica" latin, asa

cum au Mont si alt. limbi culte. Chiar dacd pentru .moment cuvintele
tmprumutate ar pdrea n.epotrivite, el crede cd trebue sd fiin rAbddtori
si sd asteptdin ca vremea sd. le IncetAteneascd. Nu cere s. latinizdm

limba: a ne exprima latineste ar fi o nebunie tot atat de mare ca


aoeea de care am fost stdpaniti and ne-am exprimat grecesle. El
vrea s lucrdm timba", dandu-i din latin.este si greceste ceca ce-1
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

185

este necesar, rAmAnAnd s pAstrAm din slavoneste srumai cuvintele


Cu sonoritate plgcutA.
Simion Marcovici,
prefata la traducerea romanului Gil Blast

In 1837, Isi exprim convingerea c limba noastrg este capabilg. de


6tiintd si de bung. literaturg.. In privinta neologismelor, el e de Opera

s le primim ntunai cAnd e nevoie de introduoerea unei idei

Asachi are si el preocupgri In aoest domeniu. In tnstiintarea din


1829 la Albina Romdrzeasccl, el spune: Ce sg. atinge de stilul gazetl

acestia, redactia va urma dup oel oerut de regulele lirnbii, i pe


carele once filolog ideal 1.1 va afla potrivit. Precum de datorie leas
a nu mai IntArzia de a aduce limba vorbit de mai multi decdt patru
milioane Romani, la gradul deplinirii, cAtre carele strglucitul ei tnceput o Imputernioeste, iar paradigma cultivitelor sale surori o Indeamnd. Totusi Asachi a exprimat i pgreri gresite despre sg.rAcia" limbii noastre, iar odatA a cerut sA rAmAnem la limba temtelor religioase.
Gh. Sgulescu reprezint.g. triumful ideilor ardelene. In.cg. din In-

eunostinte'de ?itere f i de kid din 1832 si, aped., dela Gramof


tica din 1833, el tsi aratA predilectia pentru crearea de cuvinte care
trebuiau sg. Inlocuiascg. neologismele. Cu. creatii ca peste-firicV in
loc de metafizicd, desigur c sistemul era dela ,Inceput oondamnat
In Gramaiicei apar vgdit tendintele puriste ale scoalei ardelene,
potrivit cgrora trebuia s pgstrAm numai ce era -.Latin. Sistemului
de scriere al lui SAulescu si ideilor lui Asachi, s'a opus Eliade, al
cgrui rol In constituirea limbii literare e foarte insemnat. Prin critica lui Eliade au disprut forme necorecte si neconforme ca limba
noastrg, forme pe care le ggsim adesea In cgrtile Iui Asachi: haractir,
adresuit, tnaintit, a reoomendui, serpeazg. (serpueste), domneazg. (domneste) i allele.

C. Negruzzi nu e un splrit excluiivist. El alege din graiuI munteaii si din: eel moldovean formele care se pot armoniza, Astfel, prim
el, apare ideea cregrii unei limbi literare pe baza graiului dia aman'doug. principatele. In privinta aoestei chestiuni, Negruzzi Isi gAseste
deplina aprobare a lui Eliade, oeea ce nu se petreoe si'n altele. Negruzzi primeste simplificarea alfabetului cirilic, asa cum propunea
Eliade, dar nu renunt la unele fonetisme moldovenesti. In privinta
Imprumutului, el dg. local IntAi latinei i num.ai al doilea italianei.

La toate discutiile provocate de Asachi, Sgulescu si Negruzzi, ja


rmureste punctul de vedere. Astfel ajunge si el
parte Eliade
s primeascg. IniAturarea alfabetului cirilic i s creadd cd, pentru

unificarea graiului, e necesarg. o Intelegere -tube Academia dela Iasi


si Colegiul dela Bucuresti. GAndul lui Eliade merge si mai departe,
cAnd se gandeste la faDerea unui dictionax In care s intre i cu,-

vin tele populare si la crearea unei limbi pentru toti Romanii dela
sudul i dela nordul DunArii, prin contopirea dialectelor..
Avem i cAtiva TransilvAneni care lsi exprimg. pgrerile. Vasile
Pop stie s dispretuiasc tot ce se faoe In principate In materie de

gramatic si are un cuvant bun, doa,r pentru Sgulescu. Totu,si In arewww.dacoromanica.ro

186

D MURARA$U

fata la Psaltirea lui. Prale, el serie cA trebue sg. ne ImbogAtim Ihnha


Imprumutand dela dialecte i sA. ne'ndreptAm. spre Latinl maim",
numai daca Ini acestea nu gAsim formele neoesare Ion Maiorescu,
aspru In critica societAtii noastre frantuzite, nu ia lin serios ce se
crie la noi despre limb. Prins InsA si el lin kliSeutii, se arat' mai
hatelegAtor, priveste limba ea 1111 Intreg organic si cere sg. se scoatA
la ivealA cuvintele vechi Inchise ta textele trecutului. Cipariu este,
aceast vreme, in termeni buni Cu Eliade. El respingo ideea latinizrii
dar si pe awe& a italianizArii, i cere ca limba SA se deswilte prin
ce are ea InsAsi ca Msusiri interne Este Impoh-iva mult prea numeroaselor slavonisme, dar critich incercarea de IndepArtare silnicg
a lor. Barit Isi dA seama de adanchnea si bogAtia linibui noastre.
Anul 1840 aduce lucranea irui Lauriaxi Tentamen criticam, expnesie a crezului latinist. Autorui, con.vins cit graxnatica are menirea
de-a conecta limba, de-a InlAtura unele cuvinte i de-a adopta allele

pe care le crede potrivite, a format o limbl artificialA pe care n'a


putut nimeni s'o la In serios. Dar tot din 1840 este i lucrarea MOH
de seamet supra eancanelor gramaticesti a munteanului Iordache
Golescu, care nu primeste ideile de latinizare ori italianizare, Isi dA
seama de deosebirile Intre provincii din pricina fonetismelor si-si
exprimA dorinta de a se ajunge la o unificare a vorbirii si scrierei:
Oane cand la un neam de atatea milioane de suflete s'ar ca-nonisi o
gramaticA de obste pentru toti. si o Inchipuire de slove, dupl care
toti sit vorbeascA si sA scrie, mai ales &and si stApanitorii acestor

tAri ar vrea, ca d-apA o asemenea canonisitA gramaticA 5i slova sA


se Intnebuinteze si la cantilarille divanurilor lor, oare.cu ce hiaintare
In treap'd va alerga Mlesnirea spre un asemenea ,obstesc folos I Aceasta socotesc, cit eu mare Inlesuire s'ar sAvarsi, eand din fiescare
(ark' (mide se grlieste aceastA limbA) s'ar aduna Ja un. loe cate unul
sau doi din. cei mai InvAtati profesori ai ;sooalelor de tiinta canoan,elor gramatioesti si Cu totii late gl'suire or icanonisi si gramaticg
ca si cuvintele sit le aduck eat va fi
slove obstesti,
prin putintA, la o regull, a lipsi neregularitatea lcr, si slovele sit le
asemeneze cu cele latinesti, ce sant slove obstesti i asa In scurtA
vreme ne von' hatelege unii ca altii, toti cei ye grAim aceastA limbt

ce vom serie Intr'un col de loe se va auzi lin toatl intinderea a-

cestei limbi".
O generatie tanArA avea Iii curand sit hotArascA asupra proble-

melor in desbatere, inn prin discutii si stabilire de principii rationaliste, ci prin insAsi literatura pe care o punea la indemana oetitorilor.

Risipa de energie b

Se dA tradueerilor o atentie deosebitl. Con-

vins cd numai prin ele pot intra In limba


traducen Uri de
noastr expresii alese, ca numai prin ele
diseernfimant.
se InobileazA
limbl, Eliade, In prefata
Gramaticei din 1828, expune un Intreg program de. traducen. Dupg
1821, le avem In. adevAr Intr'un numAr impumg tor. Uncle au o semwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

187

nificatie specialg.. Descrieroa Moldouei In ronigneste este desigur un

semn al constlintel de man].

Sunt Ins i traduoeri care-s svgcniri ale unui curent istovit.


masi ai lui Belcliman. i Conachi mai apar Incl.. Ei se leagd de
veacul al XVIII-lea, continugnd la noi spiritul ve,chiu. Daniil Scavinschi care, fdr un frumos artiool al lui C.. Negruzzi, ar fi rdmas
necunoscut, autor de versuri greoaie i povestitor al unei exoursii
la Borsec, din care mi -lipsesc lementele pastorale artificiale care-1
fac sd vad,d in behditul oilor si'n cntecul ciohamilor a veacului
de aur pldcutg. Inchipuire", e si tradu.cdtor din Regnard, Deznacrit,
si din. 'Voltaire, Brutus. Fnelon, Marmontel, Le Sage, Andr Che-

nier chiar, Florian care determind un Intreg curent de productii


false, se bucurg. de favoare la multi. scriitori. El si o directie de lucre-

atenire a clasicilor. La Fontaine e tradus de C. Stamati si Asachi,


e prelucrat de Gr. Alexandrescu, Molire, Racine, Boileau ajipig sg.
fie cunoscuti.

Se traduce cAte ceva si din precursori ai romantismului francez,


din Rousseau si Chateaubriand. Mama favoare se Indreaptd insd spre
Lamartine si Hugo, iar oeva mai pe urindIi glsese traducgtori Vigny

si Musset Dramele lui Hugo atrag pe C. Negruzzi si pe Boliac, C

Stamati cld atentie marilor romantici Hugo, Lamartine si Vigny. Hrisoverghi a arid Odd la ruinele Cetd(ii Nearnrului e admiratd de KogdIrdoeanu traduce din Chnier, Lamartine, Hugo, Dum,as. Dei traducerile sunt din poeti ai unor epooe diferite, predilectia pentru romantism a scriitorilor de dupgi 1821 este evident&
Curierul Ronzeinesc si Curierul de Ambe-sexe InNiseaz un amestec de traducen din diferite curente literare. Spre ele In.deamrig
Albina Rom4nea.scd i Alciuta Romelnectscd, din ele este format In

bun parte repertoriul teatrului din. Tara Romneascd si din Moldova. Eliade i Asachi au ambitia de a fi In frunte
aceastd aotivitate.

Din literatura rusd se cunosc, prin. C Stamati si C Negruzzi,

romantici rusi ca Puschin, Lermon.tov, ei bisisi sub influenta sooalei


apusene. Din literatura engleza Thomas Moore, Ossian, Young, Byrcxn
gdsesc traducdtori In C. Stamati, Simion Maroovici, C. Filipescu, I
Voinescu

i Eliade. Din literatura italiand nu se trece cu hotddre

dincolo de Goldoni si Alijen. Din literatura germand, pe Ilag exagerata favoare pentru Kotzebue, care tine pAn.d in preajma anului
1840, inoepe sd fie cunoscut Schiller prin traduoerile lui Campineanu
Hrisoverghi.

Fatd de tot ce se traduce din frantuzeste, restul mp un loc


mitrunt. Din literatura clasicd, Aristia, autor si al unor versuri de
dragoste pentru limba noastrd, traduce hilada Intr'e formd pe care,
dup sfatul lui Eliade, avea s'o strioe la o noud ed.itie. Tiot din liada,

traduce cu dibdcie Sgulescu, autor de versuri originale, de fabule,


de manuale ididactioe i luptdtor pentru ideile laliniste. Traduoerea
Psalmilor de Prale apare ea un anaoronism, si tot asa traducerea
Halimalei de cdtre Gorjan.
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

186

Traducatorii sunt, oei mai multi, profesori. Ei sprijina curentul


Incurajat de Eliade si de Asachi. Nu era un discernamAnt In ce priveste originalele i nici limba traducerii nu era Intotdeauna oea mai
bunA. O atentie exagerata pentru traduced istovea energii care ar fi
putut fi cheltuite pentru lucrari originale. Reactiunea sta sa Inoeapa.
Inainte de once, e de constatat triumIn preajma anului 1840.
ful literaturii mAnesti. Mn avut 0
epocit de cultur slavonA, urmata de curentul traducerilor In romA.neste, dar spiritul national n'a putut O. se desvolte In plin libertate
din pricina elenismului. Epoca da grecizare a culturii parea sa fie
Infrant adata ce manifestAri atht de frumoase au ap.Arut Cu cronicarii i cu scriitorii religiosi dela sfhrsitul veacului al XVII-lea si
Inceputul veacului al XVIII-lea, dar fanariotismul a pus stavila unal
desl)oltAri In sens curat romAnesc. La si Arsitul veacului al XVIII-lea
am avut Inceputurile scoalei transilvAnene i semnele de renastere dim
vremea lui Chesarie al RAmnicului i urmasilor lui: de astadatk
Cu toata Inviorarea grecismului lnainte de 1821, cultura romhneascl
n'a mai putut fi Inabusita si-si la liberal avant /Ara A. se .m.ai teami
de vreo primej die venita din Orient

Este vremea In care gasim convingerea a cultura e un mare


bun, In stare sa prefaca o societate i s'o apropie de idealurile nobile. Ideea latina este pretutindeni primita, sentimentul patriotic este
exprimat In diferite feluri. Oamenii de culturl sunt i luptatori politici nentru chstigarea libertatilor. Pentru Imprejurarile de dupl
1840, sa retinem faptul cA Inca de acum scriitorii sunt agenti ai
constiintei de neam, cA ei sunt In fruntea revendicarilor politice
sociale.

Frg.MAntarea culturala i multimea publicatiilor de diferite

sunt semne ale unei frumoase Infloriri. Total ne face sit credem ca se formase si un public oetitor, data ca -progresul scoalei
nationale 5i cu Imbunatafirile economice venite In. arma noilor tratate si legaturilor ca tarile apusene interesate de situatia dela Dainare. Triumful apusului la r1.0i apare si sub area atht de puternicii
1nrhurire a romantismului asupra principalilor nostri scriitori. Eliade
a desfasurat deosebita energie si, prin manca lui, aliata ea a altora,
se refaoe lumea noastra literara de dupg. 1821. Toti scriltorii acestei
epooe merita stima, cad, In buna parte, pe =Inca lor 'se bazeaza
viata literara a generatiei de dupa 1840.
Ce stare de lucruri este In preajma anului 1840? Su-nt fapte culturale de care trebue sa tinem seama. Literatura de tradu.oeri e tot
mai bogata. Curierul de Ambe Sexe da aoestora un loo exagerat
Sc traduce din multi autori, will buourandu-se de privilegiul con..
temporaneitAtii, dar nu toll capabili s oontribue real la Im.bogaUrea noastra sufleteasa.
Pentru generatia lui Eliade, care cauta sA ne aducl In ritmui
de viata literar al Apusului, literaturile straine erau pe aoelasi picior cu oea nationald. Multimea traduoerilor Incepuse s creeze 4
stare de spirit care putea deveni primejdioasA. CAnd Ion Malowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

IS,

rescu critica frantuzismul societatii noastre, N. RucAreanu ti invita


sa ramAnaeu Arghiritd, Leon.at i Risipirea lerusalimului. Indreptarea spre Byron, Lamartine si Hugo Incepuse sa aducA dispretul
pentru creatiile populare. Acestei porniri trebuia dela 'nceput sa i
se puna stavill.
Eliade i Asachi Isi pierd din prestigiul lor cuItural. Critica lui
Eliade nu s'a aratat la Inaltime si s'a coborlt la chestiuni personaIe.
Polemicile de limba, din care nn Intotdeawia a iesit biruitor, au Indreptat atentia spre alte figuri ale culturii noastre. Bantlelile politice pe care le desteapta, disolvarea Societtii Filarmonice, frarantarile din jurul. anului 1840 fac ca numele lut Eliade sa fie lAsat
mai In. umbra.
Si apoi, energiife se risipesc. La Curiosul din 1836-1837, Gezar
Boliac atrage din scriitorii care era'', tui legatura cu Eliade. Pc7mQnteanul dill 1839 are a atitudine severd fata de acela care se \Tajo
Indrumator al culturii dela naoi. Rom,Inia, din 1837-1838, a lui
Florian. Aaron si Hill apare zilnic i arata o corMITITITMIta des-

pre menirea une foi romdnesti. Ziarul are In program anuntarea


cArtilor noi, analizarea lor pe scurt, dari de seama despre miscarea
teatrald. Prin aceasta, pierdeau dint Insemnatatea lor
lui Eliade.
Asachi n'a stint s faca dint Albina Romdneascil o rode de In-

drumare literara. Fire orgolioasa, nu se Intelegea nici cu Eliade

nici nu putea retine In jural lui pe sc,riitorii. vremii. Mici articole4


din care nu lipsea veninul, Impiedecau o colaborare .pentru ladramarea literaturii pe un fagas non.
Si eran In. adevar uncle manifestari care lAsau O. se IntrevadA
nevoia de eeva nou. Se vorbeste de Insenmatatea limbii. ,populare
si de bogatia de expresii pe care-o cuprind dialectele. In Transilvania se da atentie scrierilor populare, In principate Anton. Ponn, Al.
Hasdeu, C. Stamati pretuesc productiile literare ale poporului. IorChiar
dache Golescu aduna maretul material de proverbe
si'n scrierile lui Eliade i Asachi strabat clemente folcloristice. Totodatti se desvolta si dragostea pentru taran, la oei din principate In
urma contactului ca ideile apusului, la cei din Transilvania prin
atmosfera creata de epoca de libertate a lui Iosif al II-lea. Trecutul
istoric Incepe sa fie cunoscut si devine isvor de inspiratie. Prin
Eliade, Asachi, CArlova, Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, Imbogatiti
In ce priveste temele si expresia In urma cunoasterii literaturii apusene, avem olteva lucrari 1.11 adevar nationale,
Si conceptia despre o revista romneasca Isi Intinde orizontul.

Eliade adreseaza ,,adaosul literar" care toti Romnii, indiferent de


provincia in care locuese. Curierul de Ambe Sexe publica din lucrarile lui Barit si Negruzzi. Romdnia da stiri culturale din Mate
provinciile i aminteste simpatia care-i kaga Intre ei pe Romnii de
pretutindeni Foaia pentru mirde da reproducen dupa revistele din
principate, pentru. ca Transilvanenii sa' se poatA informa de miscarea
literara roma.tbeasca. SA nu Ireoem Cu vederea ern 1839 apare ,si
www.dacoromanica.ro

190

D. DIUMASU

planul unei publicatii care sg. se numeascg. Dacia ueche i noud.


Ideea unei unitgti romanesti -prin culturg.
avea incA omul

prestigiu capabil s'o formuleze. Cine, aducknd la omogenitate bunele


tendinte rgslete, ar fi putut realiza o publicatie ca aceea de mai sus,

si ca fond, nu nnmai ca nume?


Gandurile se concentreazg. spre Moldova. V. Pop, in prefata la
Psaltirea lui Prale, serie c. trebue Sg. se Tecunoascg. Moldovenilocr
meritul de-a fi inceput poeiia romAneascd.
Fl, Aaron are simpatie pentru. Moldoveni, vgzand la ei seriozitate, statornicie i nationalism, si recunoaste ea' Moldova a luat-o
inainte oelorlalte provincii. Gh. Barit, pornind frumoasa activitate
dela Foaia pentru minte, reproduce din. scriitorii din principate,
preferinta sa rgmnnd insg. pentra Moldoveni
Kogglniceanu, spre care se 'n.drepta atentia Transilvaniei, Meepuse s" fie cunoscut Romeinische oder wallachische Sprache and
Literatur i Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains s-unt din 1837. Din 1838 e planul de a publica operele
Cantemir. Isi dduse colaborarea la Alduta liomdneascd, revist pe
care el avea s'o Inoiascg. si s'o inzestreze cu un program de activitate

a cgrai infdptuine a fost opritg. de imprejurbiri. Asachi, Inca din


1838, atragea in Albina Romaneascd atentia asupra cunostintelor
si calitgtilor lui Kogginiceanu. Acesta era menit s insumeze tendintele bune si aspiratiile acum rgslete, i a fie indrumAtorul unei
noi etape In desvoltanea noastrg. literarl.

www.dacoromanica.ro

Din Non! Testament, Alb

lia 1e41.

INOIREA LITERATURII
PRIN NATIONALIZAREA JNSPIRATIEI
Climatul politic i social in

Generatia, In plina ttinerete la 1840,

a luat parte la toate marile evecare se desvolti literatura.


pimente de pana la razboiul ludo
pendentei si a Indrumat viata noastra poliUc. si social spre liberalismul apusean. Despre paseptisti" s'a glumit mult. Li s'au adus
multe acuzatii, iar democratismul lor a ajuns sa fie socotit ca o

formula nepotrivita cu traditia si cu interesul nostril_ Numai avand


in vedere realitatea del. 1840 inainte si nu compromiterea id ii democrate de care falsii ei aplicatori, am putea gasi o judecata adevarata pentru aceasta, fara Indoiald, mare generatie.
Din veacul fanariot au mai ramas i dupa 1821 urme In ce_priveste obieeiurile si formele de viata politica si social. Generatia dele
1840 a Inflorit In adevar la lamina apuseang s'a smuls cu totul de
sub opresiunea mentalitgii fanarioto, e o generatie moderna. Literatura pe cane ne-a dat-o Incorporeaza toate aspiratiile politice
sociale ale peamului, e o literatura de contact direct cu toate ideile
nobile ale vremii.
Fineste, Imprejurarile din Europa erau favorabile occidentalizarii.
Eliade a ldudat anul 1829, fiindea atunci s'a Incheiat tratatul dela
Adrianopol care aducea castigarea unor Insemnate revendicari
pentru noi, i pentru alte neamuri din Balcanir De pe .a.eu.in se dadean pe Mta interesele apusului, caci, data cu libertatea comer-

tului hotarita prin. tratat, putea Incepe schimbul de productie in


porturile dunarene, deschise acum ea pie* pentru apus. Cu vreo
www.dacoromanica.ro

192

MURARA$

zece ani inainte, Wilkison aratase apusului ca bogatiile Moldovei


Munteniei sunt imense si ca un comer; liber ar fi folositor L pentru
Anglia, si pentru principatele romane. Nu mult dupd 1830, experti
englezi veneau in porturile dwalrene spre a lua noi informatii. Cu

cAt interesele erau mai mari, cu atat apusul da mai multa atentie
problemelor politice a sociale dela noi, tocmai Intr'o vreme and

intelectualitatea noastra formata la cultura occidentaLl se Intorcea In


tara cu ideile liberaliste, singurele la stare atunci sa ne smulga din
orientalism i s ne aduca pea fagasul unui regim. nou..
La 1847 s'a facut uniunea vamald a celor doua principate. Prin
oonventia dela Paris s'au impus in 1858 desfiintarea privilegiilor de
clasa i legi pentru ImbunatAtirea starii taranilor. Sprijinul politic
pentru Unirea dela 1859 avea sa vind In mod firesc. Institutiile liberale luau locul celorlalte, pentruca numai astfel relatiile comerciale
Cu apusul putean avea toate nrmarile economice scantate.

A fost de sigur si un interes politic, aliat cu cel eco-nomic,

an.ume oprirea expansiunii ruse spre gurile Dundrii si ConstantinopoL

Rusii ocupau principatele fiindca acesta era un bun mijloc de-a


rezista apusului cu interesele dar si cu ideile lui Rusia ne lua sub
aripa ei ocrotitoare" fiindca interesele ei politice si economice erau

in rivalitate cu ale apusului. DusmNnia austriaca fata de schimbarile


politice si sociale dela n.oi avea aceleasi baze ca i dusmania ruseascd,

deoarece, dup 1840, concurenta engleza la Dunare a fost un de-

zastru pentru interesele comerciale dela Viena. In a.ceasta concutenta

de interese ale Rusiei, Austriei i Apusului


Anglia naai Intai,
Franta In al doilea rand
luptatorii politici dela noi au fost de
porteo Apusului, pentru ideile lui noi de regenerare politica si
sociala. Legaturile culturale i literare au mers si ele pe aceeasi cale
fireasca. Comertul liber,
In materie politica
romantismul, sub forma lui Lamartine si Byron, au fost fapte in
/egatura unele cu allele si au determinat Impreuna prefacerea vietil
materiale i spirituale dela n.oi. In mod firesc trebuia sa se matii-

festeze 5i dusmania fata de Oriental care ne impiedeca in desvoltare.


Satira lui Eliade Impotriva lui Trandafilov si a lui Gr. Alexandrescu
impotriva lui Halcinski exprimau, ca momente istorice, malt Mai mult
decal paute Isi dddeau seama Insisi cei doi poeti.
La baza simpatiei co ni s'a aratat de u.nele state apusene erau
deci i foarte serioase interese economice si politice. Ai nostri poate
nu le vor fi Inteles, dar In fra'mntarea ideologica si-au pus entu.siasmul lor, au fost de partea formelor de viata evoluate a astfel au
facut ca principatele O. se schimbe la lufatisare, potrivit si cu in,teresele noastre, si cu ale altora. Nu avem un simplu triumf al in-

tereselor economice, e ad o concurenta de idealism a practicism

care amAndoua ajuta la prefacerea stAritor de lucruri si la Inceperea


unei ere In adevar moderna.
'nainte de 1840 s'a dus lupta pentru schimbarea lucrurilor clin
tara. Dar I. COmpineanu i prietenii lui au asteptat isbanda dela
tprijinul strAinilor. Tot ce se petrece dup 1840 a pregatit pe Rom'ani
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:1Rn ROMANE

193

hi ideea cA, fara de Mum* de sacrificiul lor, nu ear fi putut


ajunge la im bun rezultat Romnii eau aratat cap abili de lupti

politica la 1848, 1859, 1866, lar simpatia cercurilor 'strraine, de multe

ri nici el bine lamurite In ce priveste rezolvarea problemelor dela


noi, a creat numai ambianta de Incredere necesara actiunii a lor
nostri.

Scriitorii cei mai de seam ai vremii sunt si luptatori politici, In


Moldova, prin abilitatea de domnitor a lui M. Sturza, miscarea revolutionara n'a putut a.vea amploare ta. 1848. Tineretul, compromis
pentru ideile lui liberate, a trebuit sa se expatrieze. -In Mai 1848
V. Alecsandri se adreseaza Romnitor printr'un manifest, In numele
Moldouei, a omenirii i a lui Dumfnezeu, tu care se protesteaza
bmpotriva con.ducerii care jinea Moldova In sclavie si 'n Intunerec
si se cercan reforme iii viata sociala, administrativa i jucliciar.a. Un
manifest din Iunie 1848, semnat Wire altii de Alecsandri, C. Negri,
Al. Cuza, Alecu Russu, 4.1 arata pe M. Sttirza ca dusman al neamului. Kogalniceanu, in Dorintele partidei Rationale in Moldova, din
acelasi an, exprima dusmania fatA de Rusia, nevoia de-a se Imbunatati situatia Wanilor, ideea Unirii Moldovei cu. Muntenia si aspiratia de-a se alege un damn pentru amAndona principatele.
In Mtmtenia, lupta politica a avut forme mai variate si a dus la
Incaerari dusmanoase. Pe planul ideologic., avem 5i aci manifestari
interesante La 9 Iunie 1848, la Ista.z, preotul Ra4u Sapca, in rugaciunea catre Dumnezeu, cere izbavirea poporului de clac si de
iobagie. Proclamatia, atribuita. lui Eliade, cuprinde Insemnate revendicari politice i sociale Se cere bnproprietarirea taranflor, Koala
nationala pentru. toti Romnii, desfiinttarea robiei, libertatea. tiganilor.

Constitutia impusa de revolutionari a Lost primita de Bibescu la 11

!tulle, dar, trei zile dupa. aceea, acesta trece gran*. De ,altfel o
poezie revolutionara exprima precis situatia domnitorului fata de

Si te cara.
Ca.ci
ara; Ia-ti. ldita
Si domnita
Azi din tara,
Romnii nu mai vor
Pe Bibescu domnitor.
i s vii cAnd

Romnia

Va don i

nou sclavia".

Intelectualii luau parte activa la lupta pentru revendicarde politice i sociale. Cu ce suflet priveau ei evenimentele, ne-o arata o
scrisoare a lui Fi Aaron catre Ba,rit: Ziva de ieri, 11 Iunie 184&,
este o zi dela care bacepe o epoca notia In an.atele Tarli Romn' esti.
Deviza populilor civilizati: libertate, egalitate, fratietate, este si deviza Romnilor de aici. Constitutia, aceasta zicere fermecatoare, aceasta facere fericitoare, s'a proclamat si la noi. Administratia nationalit din lanntrul Wii, dupa cuna o cuprind tractitele, nu va mai
ti o vorba goall. Noi santem einantipati si ne vom bucura de aici
Inainte de toate drepturite de care suntem vrednici".
Publicatiile vremii, redactate de scriitori si cu colaborarea
exprima ideile politice si sociale care se cer tafaptuite. In
runic 1848, apare la Bucuresti, Pruncul Romem sub redactia lui C.
A. Rosetti i Vinterhalder. Aci se cere unirea tntre Moldoveni si
Munted. Munteanul i Mokloveanu/ sunt toti. Ronal* aunt fratt,
IS

www.dacoromanica.ro

D. MDR

194

A$U

o singura natie". Diferite actioole arata simpatia ,pentru ranime,


In forme care amintesc proclamatia dela Islaz. Acum apare si Poporul Suveran al lui Bolintineanu, publicatie la care oolaboreaza
Balcescu, Boliac, Gr. Alexandrescu. Aci cetateanur Gh. Creteanu
si-a publicat cuvintarea tinutd la mormantul celor ucisi la 19 Iunie
1848. Gandul de unire cu Moldova, Improprietarirea taranilor, lupia

contra tiraniei 15i gasesc o hotarlta expresie. In foaia sa, Bolintineanu


publica Cdntecul de libertate, versuri destul de slabe In legaturA cu
11 Iunie,
In Cernau apare, din Octombrie 1848, Cu o viata mai Indelun-

gata cleat a altor publicatii de pe atunci, ziarul Buco vina, sub redactia fratilor Gh. i AL Hurmuzachi i militand pentru idei care,
prin ziar, putean patrunde In toate provincide romanesti. La familia
EIurmuzachi, In. Cernauca, pe atunci frumos sat romanesc, se aflau
de altfel refugiatii politid din Moldova si cativa din alte provin.cii,
favorizati deci chiar de Imprejurarile nenorocite ca s ajunga la
omogenitate In felul de-a judeca problemele politice ale neamului
nostru. In programul Bucovinei se exprima bucuria el s'au sfa-

ramat lanturile spiritului". Foaia Ii propane lupta pentru auto-

nomie si pentru dreptuii la toate nationalitatile. Ad si-au publicat


poezii de-ale lor Alecsandri, Sion si alii, aci s'au desbatut i pro.
bleme relative la limba noastra.
Transilvania nu face exceptie dela aceasta lupta. Podia pmtru

minte, prin Barit, pregateste starea de spirit din care avea- id se

aprinda revolutia. In scrisul lui Barit, apare o conceptie serioas1


despre viata neamului, despre unitatea lui organica i 'despre datoria scriitorilor de-a cultiva si apara limba si, prin aoeasta, natio-

nalitatea. Sub conduoerea lui Cipariu, avem la Blaj Organza national


In care se spune: Dreptatea o vom apara pand la oea mai din uranti

picatura de negreale. In Inveittoral poporului, tot Cipariu aminteste miseaua stare" a neamului nostru i cere scoli cu limba nationald. El scrie a e vremea ca poporul sA
se destepte din somnul letargic". In framanOdle politice din 1848 Ii tine Barnutiu faimosul lui discurs la adunarea de pe Campia
libertatii. Accentul nationalist al oratorului
e puternic, dar e Si generozitate iesita dintr'un suflet cu total distins. Cu logica stransA,

cu avant, cu dibace retorica, el krata ca sin,

BArnutiu

gura libertate care se poate concepe este


aoeea nationala, admitand aceasta si pentru
Ungurii dusmani, nu numai pentru Romani.
In principate, revolutia dela 1848 a fost
Inabusita, dar ideile ei n'au murit. Din spiritul autoritar lipsit de prevedere, am avut
o clash' de emigranti care au Intretinut spir

ritul revolutionar, au foit In contact cu luptatorii din Apus, s'au


Indoctrinat, au capatat constiinta de ei si s'au Intarit lute canwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE


vingere care avea sA. triumfe. Acestia

195

scriitori Im acelasi tim.p

au o pasiune de credinciosi mistici Intr'un ideal Expatriatul, care

apTre la Brasov In Martie 1849, sub redactia lui 13oliac, luptd contra
tiraniei i sclavajului din Tara Romdneascd. La Paris apar diferite
publicatii in legdturd ca evenimentele care aveau sg. se desfdsoare in
principate. Aci I. Ghica e in leggiurd cu studentii si preggeste mis-

carea revolutionard. Aci C. Negri, Ina. din 1848, Isi exprini speranta In triumful Unirli. Ideea independe.ntii si a dornnitorului de

dinastie strdind e adesea desbdtutd.


Revendicdrile sodale se bucurd de toatA atentia. Luptatorii sunt,

cei mai multi, scriitori In 1850 avem la Paris Romania Viitoare


scoasg. de N. Bdloescu, C. A. Rosetti, D. BrAtianu si N. Golescu. E

aci dusindnie fa. de Rua si fatd de cl000i, dar si Incredere In


viitor: Niciodatd Increderea In! viitorul Romdniei, una, mare $i

nedespdrtitd nu a ie$it din mima noastrA". In studiul lui Bdlcescu


Mersul revolu(lei In istoria Romanilor, gdsim aspiratiile tineretului
revolutionar: Revolutia viitoare nu se mil. poate mArgini a voi ca
Romdnii sd fie liberi, egali, proprietari de pdmnt si de capital, si
frati asociati la fapta unui progres comun. Ea mi se va mrgini a
cere libertatea dinlduntru, care e peste putint a se dobdndi fArg
libertatea din afard, libertatea de subt dotnnirea strgind, ci va cere
unitatea i libertatea nationald". Re publica Romand se tipdreste In

primul ei numdr In 1851 la Paris, iar in al doilea In 1853 la

Bruxelles cu colaboraren lui C. A. Rosetti, Ion Brdtianu, Cezar Boliac, G. dreteanu. Se combate pentru, drepturile Romanilor $1 pentru
ideile liberaliste.
In 1851 apar la Paris cele cloud numere din. .laniMeZ Romand,
redactatd de oameni care-si au locul lor In miscarea noastrd literarA:
G. Creteanu, Al. Odobescu, Al. Sihleanu. Soopul publicatiei este de-a
propaga ideea Unirii $i independenAii. Pr9gramul acestor lineri cuprinde $1 preocuparea de literatura $1 arta nationald: La noi elementele care constituiaz o n.ationalitate (limba, suvenirile, obiceiurile, etc.), s'au pgstrat neatinse. Insd aceste mine nepretuite trebuesc
lucrate: avem a forma o literaturd n.ationald, o industrie nationalg,
arte nationale. Cand toate acestea vor exista si ednd suflarea libertk.tii le va da viatd, ne vom putea crede un popor nepieritor. Aceasta

este ganclirea noastrd si soopul nostru e de-a interesa pe toti 1a


ideea de o renagere nationald, de o civilizatie romdng". Buciumul
din 1857 cere, prin Boliac, autonomic, unire i print strdin.

Cdteva din publicatiile cele mai de seamd din lard sunt nu munai

literare, ci si politice. Romania literara a lui Alecsandri a fost suprimat fiinded lupta impotriva sdlaviei negre i albe. In Steams
Duneirii din 1855, Kogginiceanu este pentru autonornie $i Unire:
1)Unirea principatelor este dar dorinta vie si logicd a marii majoritgli a Romanilor. Steaua Duna rii este jurnalul Unirii". Zimbrul
din Ia$i reapare In. 1858 in contopire cu. Vulturul i are ca idee
conducdtoare: Unirea este c,redinta paoastr nestrAmutatd, ea este
stindardul nostru, politic".
www.dacoromanica.ro

D. HURA.RA$U

196

rn afarA de scrierea lui KogAlnioeanu Dorinfele pcididei natiomule tn Moldova, avera Inel si allele de interes politic si. social Cezar
Boliac 2n2 Mmoires pour servir l'Histvire de la Roumanie ,are
au apel cAtre Europa In care, cu prilejul Congresului dela Paris, cere
Unirea, retrooedarea Basarabiei si print de origine latinA. BAlcescu
In 1850 publicA In Paris Question conornique des Principauths danubienngs In care se atrage ateutia asupra stArii. de mizerie a Oranulai si se cere Impropriet6rirea. D. Bolintineanu, In Les Principants

roumaines din Paris 1854, susine Unirea, realipirea Basarabiei


un program social care s5. aducA InfrAtirea claselor, V. Boerescu,
In La Roumanie aprs le trait du 30 Mars 1856, exprimA aspiratiile
neamului, rezumate tu autonomie, unire si print strAin, iar In 'De
l'amlionation de l'tat des paysans roumains din 1861, este pe linia
de revendicAri formulate de BAlcescu. Boeresou e 4 mi strAlucit orator

al vremii. El prin cuvfintu-i cald i conoentrat a $tiut sA impresioneze pe deputatii care au hotarlt Unirea. Numeroasele lui discursuri
parlamenta,re aratA o minte cu aleasA culturA, un suflet in care-i
gAseste loe entusiasraul.

Dup5. Unirea din 1859, marea problem6 care se cerca rezolvatA


era accea a sthrlit Aranilor. Imlninatiitirea soartei Viranilor este eel
mai cunoscut discurs al Ini. KogAlniceanu StApan pe cunoasterea
istoricA a problemei tarlinesti la noi, KogAlintoeanu stie s treacA
dela argumentarea logicA la patetismul impresionant, lAsAnd sA aparA
in splendidA viziune ceca ce SnsemneazA, pentru puterea de rezistentA

budata de pAmnt dati oelui care o m.unceste si o apArA.


lu fata lui KogAluiceanu se afla acura, in 1862, ca adversar al tatproprietAriril Insusi presedintele Consiliulul, Barbu. Catargiu, om de

mare prestigiu, autoritar, intransigent pe pozitia pe care-o apAra.


Elocventa lui Catargiu nu are strAlacirea literal% a rivalului, dar e
energicA In exprimarea .unei adnci convingeri. Din aceast5 ciocnire
hitre doi oratori si dou sisteme politice, avea sA reiasA victoria numai mai tArziu, In 1864, odatA cu lovitura le stat care hnproprietArea
pe tArani.

Nu e scriitor de seana al epocii dintre 1840 si 1866 care sl

nu-si fi exprimat iddile politice i sociale. FatI cu aceastA frAmantare

de idei, era firesc ca InsAsi literatura propriu zis6 sA se resimt5


de climatal In care se desvolta.
Aceluia care dad, intristat de ce veFormularea programului
dea In jur dar indrep tat cu
cultural-national. M.
spiv ce aspira pentru neamul sAu,
Koglniceanu.
spunea c va veal si ceasul In care

sa fie pretuit cuni se envine, istoria i-a dat local ce-1 merita: KogAlniceanu stA In fata noastrA nu numai ca realizator, ci al.' ea ndbil
exempla.

El reprezintA In viata neamului nostru o fericitA naturA si o

fericitA soartA. Inmstrat cu inteligentA, culturd, dragoste de mmic6


organizatlt? noblete de suflet firesc reiesitA din Inchinarea cAtre
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ILITERATURII ROMANE

ideal, a avut

197

ItnprejurArile istorice prrin care calitAtile lui si

iasd In evidentd i sd capete valoare, Incarnindu-se In fapt5.


Inca din copildrie, KogAlnioeanu a ardtat Inclinatie cdtre studiile istorioe. La vdrsta de Q1-15)ani, cunostea pe ineai si cites

cronicele In diferite manuscrise pe care cu bucurie le aduna


pdstra In biblioteca lui Atunci cnd la studiile In strAindtate i
cer relatii despre tdrile romdnesti, foarte usor serie Histoire de la

Valachie, de la Molddivie et ides Voloques transdanubie,ns (1837),


cu informatie din Petru Maior, Cantemir si documente contimporane.

De pe acud aratd conceptie largA, privind istoria neamului ca un


intreg organic si cuprinzdudpe toil Romnii. In scrisorile lid din Litnville si Berlin; adesea oerea de acasd reviste si cdrti. In leglturi

Cu istoria t5rii. La virsta de 20 de ani, dupd oererea InvAtatului


Al. Humboldt, el Scfie lucrarea Esquisse sur l'histoire, les moeurs
et la longues des Cigains 5j ca rdspun.s unui filolog german care
jignise sfentimentul national al tdndrului student, Romemische oder
wallachische Sprache und Literatur. Se aratd pe smart, In aceasti

Lucrare din. urmd, ce au produs ta trecut Romftnii din pullet de


veclere cultural, se pomenesc scriitorii din prezent si se scoate In

relief Insemndtatea poeziei noastre populare. Il preocupd 'pe KogAl-

nioeanu ad latinitatea limbii, Fichte i tipogranile dela noi.

Epoca de studii In strdindtate are o influenti. covirsitoare asuprs


tdridrului moldovean. Fran.ta si Germania Isi manifestau ennui pentru
productiile populare. Ideile lui Herder, primite iu entusiasni de lumes

Invdtatd, determinaserd un curent de valorificare a literaturii poporului. Spre aoeasta se Indreapt5. i Kogdlnioeanu cu multA lute.
legere. Interesante scrisori, din Lunville
1835, ni-1 aratd cerdnd din tara surorilor lui

sd-i transcrie muzicd moldoveineascA, pe care

yoia s'o arate strAinilor, pentru a le dovedi


Romdnii cultivau aceastd artA. lute

scrisoane din 1836, el cerea tatlui &du 'sA-i


trimitd cntecele raoldovenesti apdrute In Albina Romdrwasol. i surodlor le serie In
aceastd vreme Cu rugdmintea sA-i procure
oolectia de cdnteoe moldovene, valahe i greoest1 publicate de Roczinski. Intre producliile

populare pe care le ere de acasd gdsim:

!pi"

Nu-i, nu-i neidejde, Ziva ceasul despcir(irii,


Moartea lui Ghica Vod, Arghir si Elena.

bite scrisoare el mdrturiseste: Il y a

M. Kogilniceanu

beaucoup d'auteurs ici qui me prient de traduire quelque chose de la


po6sie moldave et que je donne ensuite imprimer" iar In. alta e un
proect interesant pe care n.umai Alecsandri, sub ilifluenta lui KogAlnioeanu, avea sd-1 realizeze: je vais faire imprimer id les chansons
moldaves". Mediul din Berlin, mai mult dect eel din Lunville, unde
a stat putind vreme, 11 Indreaptd astfe1 pe Kaganiceanu spre
legerea insemnAtAtii folclorului
www.dacoromanica.ro

198

D. MURARASU

Si in Romeinische older wallachische 4prache and Literatur, el


pretioase informatii despre Alexandria, Arghir f i Elena
Lte
scrieri populare &um care spune ca constituesc sambureleliteraturil
noastre i c ar face cinste oricarui mare poet.

Mediul german a avut 1ns i alt influenta de mult mai mara


In.semnatate. In discursul pe care l-a tinut In 1891, cu prilejul jubileului de 25 de ani al Academiei, Kogdlniceanu vorbeste despre

eontactul intelectual pe care l-a avut ca Invatotii germani Gans,

Ranke, Savigny, Al. Humboldt. Prin aoest contact, Koglniceanu Is]


asimileaza teoriile organiciste. De acum Inainte el are o viziune de

ansamblu a vielii unei natiuni i priveste institutiile tarn In rolul


pe care ele trebue sa-I. aiba pentru ca organismul national s se
desvolte in chip firesc. Chiar dela munea spirituala din 1837, se
vede cum tanarul cu uimitoare aptitudini cuprinde In scriere vials
nationala sub toate aspectele ei i pune In evidenta realitati i raporturi pe care numai un inalt cuget istoric le putea surprinde. Tot
In' Germania prin vizitele f Acute la mosia comitelui Schwerin, a
putut cunoasle cum se organizeaza munca si cuin trebuese tratati
tAranii. Tot ad el a vazut cum se fornla un stat pe baze temeinice
0. a Inteles cum s'ar putea reface statul romanesc.
Cand s'a Intors In tara, Kogalnioeanu avea nu numai un spirit
format, ci i un. vast program pe care voia s.-1 realizeze. Activitatea
lui se resfrange de acum lui trei domenii: literar, istoric a politic,
eel din urma ajungand s.-1 acapareze In Sntregime. Lp. bate a.oeste
domenii, rolul lui a fost oovarsitor.
Kogalniceanu ocup un mare capitol din istoria noastrI literara.
La 14 Martie 1837 a aparut primul numar din Alezuta Romdneascd,
cu un program de Asachi i ca soopul de-a raspandi cunoastere,a
romanesti. Revista Insa
putut capata, prin. Asachi,
un rol deosebit. Dela 1 Iulie 1838, a aparut
de Kogalnioeanu lar numereIe oe continua pana la reorlbanizata
1 Septemvrie ne arata
pe un lAdrumator preocupat de problemele nationale. El lauda scrierile care se ocupa. de Romani i atrage atentia asupra lor. Imputarea
pe care-o face societatii vremii, este asprd: mai toti Romani" uita
c sunt Romani si se indeletnioesc numai cu istorii straine". ArAtand
ca. nu ne cunoastem tara, istoria, obiceiurile i Asezamintele, el In-

treabd: oare ne face cinste sa fim straini In insa'si patria noastrar


Publicatia a fost suprimata din. pricina unui artiool cu aluzii ruta-

cioase la adresa Rusilor.


In. 1840, ia fiinta. Dacia litenard. Aci avem unul din cele mai
rodnioe manifeste literare, prin oeea ce a deschis ca perspectiva de
inspiratie pentru tot.i seriitorii epocei. Climatul intelectual, In formatie Inainte de 1840, numai odat cu programul de acum. Isi la
trasaturile adanci. Revista 1i propune sa. nu aiba caracterul local

aoelora sooase de 4achi, Eliade i Barit. Scopul ei este de a


publica literaturk din toate provinciile romnesti: foaia noastra

va fi un repertoriu general al liberaturii romanesti in earele ca intr'o


oglinda se vor vedea acriitori moldoveni, munteni, bNIAteni, bucowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

199

vineni, fiestecarele ca ideik sale, cu limba sa, cu chipul sae. Sroi,


acest program se arata viziunea unui mare istoric si om politic.

Cuprinand In aoeleasi pagini viata spirituala a lntregului roninisna,


Kogahlioeanu vrea s realizeze unitatea In privinta limbii i literaturii:
nostru este realizatia dorintif ca RomMilt sa aiba o
limbtsi o literatura comuna pentru toti". Kogalniceanu este contra
imitatiei. contra traduoerilor, dupa el, incapabile s. formeze o literatura. Un Intreg program de reactlune contra curentului de traduceni
pornit de Eliade.
Asachi, e In Ouvintele lui care oer nationalizarea
Istoria noastra are destule fapte eroioe, frumoasele noastne taxi sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris,
vira sA avem pentru aceasta trebuintasa ne Imprumutam dela alte
natii". Kogailniceanu este aci pentru critica obiectiva, dorind astfel
sa indeparteze nelntelegerile din lumea literara: Literatura ire tre-

buinta de unire, iar nu de desbinare".

Revista nu. ,si-a putut Indeplini, in chiar paginile ei, programul,


fiindca a fost curand suprimata Motivele suprimarii sunt multiple:
dusmania manifestata fata. de straini, banuelile Rusiei, interesata ca
s nu se produc o desteptare a oonstiintei de noi Insine, nemultu.mirea domnitorului cane nu putea ramane nepasator fata de o revista care Intr'un articol afirma ca. pestele dela cap...". In scurta-i
viata a Intrunit Insa aceasta revista colaborarea lui C. Negruzzi, Gr.
Alexandrescu, AL Donici, C. Stam.ati, In afara. de aceea a lui Kogal n ioeann.

Forta, diluati In atatea reviste dintre 1830 si 1840, apare, con-

oentrata In ce are Mai bun, la Dacia literiarcl care reprezint o

totalizare de tendinte bune exprim ate mai Inainte razlet, dar si un


Inceput tnou. Introducerea la revista este o sinteza de bun simt, este
sintezal de principii care trebuiau satisfacute spre a se ajunge la
literatura nationala. Dupa. ce mai. Inainte se crease o constiinta,
acum se cerca si forma ei literara. Koglnioeanu porneste si conduce
mare etapa.
Directiva dela Dacia literadi este urmata si la Propi4irea, revista cane sub titlul permis de censura foaie stiintifica si literara"
a Intrunit oolaborarea lui C. Negruzzi, N. Baloescu, Gr. Akxandrescu,
Alecsandri, L Ohica, pang ce a fost suprimata din. pricina banuelilor
Rusiei In ce priveste ideile si legatu.rile politice ale lui Kogalnioeanu.
Ni s'a pastrat programul revistei In bitregime si cu partile care n'au

putut aparea din pridna oenzurei. Redactorii: Kogalnioeanu, Alecsandri, P. Bals, I. Ghica, sunt nemultumiti de revistele din cele trei
provincii ale vechii Dacii", Linda.' se ocupau cu prea multe lucruri
fara interes politic si social direct cu. noi, iar In ce priveste literaboa, se da pnea mare atentie traducerilor din franoeza 4.1 germana.
Propcifirea Isi propune sa publioe lucrar originale, s se fereasca
de traduoeri din carti straine, sa dea atentie au oaumai literaturii dar
si altor ramuri intelectvle ca stiintele, istoria nationald si etnograagricultura, silvicultura si economia politica. -Sectia III-a a na,
www.dacoromanica.ro

D. HUR AR ASU
vistei ihste rezervata literaturii, Cu urmatorul program: va cuprinde
tot fetid d articole originale, proza i poezde, vieata ceIor mai cunoscull autori, traducen si extracturi din cartile publicate hi ori
straine, dar a carora sujet se atinge de noi, priviri &supra
bucdti umoristice si In sfarsit critica a Instiintarea tuturOr scrieilor
nou romnesti. Aceasta parte a Foaiei noastre va fi menita sa
impartaseasca cetitorilor nostri o idee dreapta i Indestulatoare a
miscarii literare din Moldavia, Valahia i Transilvania". Se mergea
astfel staruitor pe calea fixata la Dacia literarcl.
Prin Kogalnioeanu, avem cea dintai revista lstorica romneasca.
Cultul trecutului 1-a Meat pe ace,st initiator de lucruri bune, sa. pu-

blke In 1841 Arhiva Romdneasca. Incredere in viitorul

spirit de solidaritate, Intelegere a desvoltarii evolutive a unei natiuni,


patriotism lu.minat, iata. ce gasim. In prefata publicatiei. Pentru Ko=
gdlniceanu, natiunea, Intocmai ca un in.divid, Isi are o misiune de

Indeplinit si e raspunzatoare de 'data pe care o duce pe pamntul


mostenit de-alungul generatiilor.

In 1843 Kogalniceanu este numit la catedra de Istoria Romatailor dela Academia Mihaileana. Lectia de deschidere, In cane e si
oarecare influenla a istoricului rus Karamzin. In ce priveste tratarea
literard a faptelor si figurilor trecutului, n.e arata In ce sens pur nationalist Intelegea Kogalnioeanu sa-si faca lectiile. Dupa ce afirma
Insenmatatea istoriei, el arata cu durere starea dela noi: noi n'avern
Inca publicata In limba n.ationala macar o istorie universala.; i cc
vorbesc de istorie imiversal cnd chiar analele patriei noastre zac
In hrtuneric, pastrate Diurnal In niste manuscripte, din care doua,

din pricina copistilor, nu se potrivesc". Un pun& din activitatea


viitoare, publicarea cicnicelor, era de pa acum fixat In mintea

Koglniceanu. El promite A. se fereasca de romano-mailia pe care-o


aratau mai cu seama Transilvanenii. Ei vrea sa ne landam ca. faptele
noastre, nu cu ale stramosilor. Ca Intreaga lui generatie, Kogalni-

ceanu e convins de unitatea de limb si de shuge a Romnilor de


pretutindeni: Departe de a fi partinitorul unui simtimnt de lira
catre celelalte part' a neamului meu, eu privesc ca patria mea toata
acea Intindere de loe unde se vorbeste ronineste, si ca istorie nalionala, istoria Moldaviei intregi, Inainte de sfasierea ei, a Valahiei

a fratilor din Transilvania",. Cu RomAnii din Valahia, spune el.,


suntem frati si de cruce, si de sange, i de limba, si de legi". Corkcepand istoria unui neam ca o lucrare despre Intreaga lui civilizatie,

Kogalnioeanu Isi propune sa. se ocupe In lectiile dela Academia MihAileana si de obioeiuri, cultura, literatura veche, legislalie, negot.
Curftnd, cursul a fost suspendat prin interventia consulului rus,
stsa ca, pe aceasta cale, Kogalniceanu n'a mai putut inflnenta spi-

dint public. El Isi desfasoara harnic munca prin alte baijloace. In


1845 publica. Fragments tills des ehronigues moldaves et valagues,
Cu o prefata bogata In sentimente de pretuire a neamului si cu o
caldA Indreptare spre ceca ce s'a putut realiza In trecut, ca arta

cultura. In curAnd aveau sa Inceapa a aparea Letopisekle Teiril Molwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

/et

dovei, care au cultivat Intregi genera, au pus temelie istoriografiet

moderne si au largit campul inspiratiei nationale. De- ad se vor


alimenta, rand pe rand, Bolintineanu, Alecsandri, Hasdeu, Erainescur
Delavrancea, Sorbul i atatia altii. In prima editie, din 1852, Kozal

saioeanu putea serie rnduri ca acestea, permanent valabile: tau


vom avea arta a literatura daca nu ne vom adapa la isvoarele naVionalitatii noastre, care este religia secolului al XIX-a". Programul
Daciei iterare reapare i aci In cuvintele:
avera arte i literatura nationala, trebue ca ele s fie kgate cu societatea, ea credintele, cu obiceiele, Intr'un cuvnt ca istoria noastra.". In jurul unui

asile] de program s'au grupat mintile cele mai alese ale epocei.

Constiinta de neam devenige forta colectiva creatoane prin actiunea


scoalei latiniste, dar graba introducerii formelor culturale apusene,.
Inainte de 1840, a facut s se treac pe planul al doika ceca ce
romanesc si traditional. Reactiunea vine ca o salvatoare franare a
occidentalizarii ran intelese. Prin Kogatniceanu, se cere nation.ali-

zarea inspiratiei. Prineipiul duhului national triumfd pas cu pase

sub diferite forme, In toata epoca dela 1840 la 1866. Grasindu-si do-

menial In care se credeau mai Inzestrati, seditorii generatiei dela


1843, fiecare, marturisit sau nu, au urmat calea genialului Indrumator.

Activitatea lui KogAlniceanu s'a desfasurat i pe planul social


si politic. A luptat pentru Unire si a fixat programul de Infaptuiri
dupa sav.'rsirea aoestui mare act istoric. Toat activitatea lui KoOlnioeanu ne arata b tinerete avntata, dusa spne mari realizari de
o inteligenta vie si larg cuprinzatoare.
Realizatori ai programului.

-Epoca aceasta de (WO 1840, do-

minata de spiritul atat de Inze,

strat al lui Kogalniceann, a mostenit dela cea precedenta un mare

bun: scriitorul ori omul productor de cultura nu mai apare ea

un razlet, ca un singuratic asa cum a fost veacuri de-a-randuL El


este In tovarasie intelectuala cu. aiI1 creatori In domeniul rninjii si
talentului, face parte dinteo grupare si se simte atras catre o revista
In care se cuprind precis a directivele. Dupd ce Curierul Romdneic

si Curierul de Ambe Sexe, Albina Romdneased i Foaia pentru minteau stiut s atraga colaboratori In jurul lui Eliade, Asachi i Barit,
acum, Dacia litenard a Propdirea grupeaza In furul lui Kogalniceanu

tot ce era putere cultural.a, mai deosebita a, ma 'mat decal pe

vremea lui Eliade i Asachi la'n.oeputul publicatiilor lor, reprezinta


un program de lucru 0. de lupta, pentru care fiecare Ii pune iravna
de Infaptuire. Astfel revistele lui KogAlrnioeanu Insemneaza
tut
pas In formarea spiritului de solidaritate pe baza de credinte i aspiratii care, depasind limita culturaluld propriu zis, se rasfrang srzt,
domeniul politicului si pregatesc zori noi de renastere obsteasca.
KogNlnioeanu a dat putin. In domeniul literaturii propriu ziseE vadita inteligenta, e pretutindeni fin spirit de observatie, uneori
si a ironie bine mantill dar n.0 avem. imaginalie In adevar crewtoare. Nu se poate spune c mi ne-ar fi dat si Kogalniceanu literawww.dacoromanica.ro

202

D. MURXRASU

tur bmil, dar marile lui posibiliati si-au gAsit realizarea In alte

domenii. A publicat, In Dacia literard, Scene pitoresti din obiceiuriLe


poporului, dandu-ne o icoand. a obioeiurilor la logodag. nuntA. Se

intrevede farmecul pe care Koglniceanu 11 simte In fata unui


idilio patriarhal pe care pAn atunci putini 11 descoperiserI Iluzil
pierclute, Trei zile din istoria Moldovei, fragmentul dintr'im roman
Tainele inimii i alte cateva pagini risipite In. unele reviste, la care
dac mai adlogArn o prelucrare si o tradueere din do.meniul dramatic, constituesc tot ce-a 15.sat KogAlnieeanu literaturii.

C. Negruzzi venea la Dacia literard mi ea infdptuitor al progra-

mului fixat de alteineva, ci ea om care-si avea el Insusi directive

care se puteau\ alaura, panI la identificare,.la ale lui KogAlniceanu.


Dacri prin Scene pitoreqti din obiceiurile Moldaviei: Cantece populare
ale Moldaviei, dolabora si el la planul exprimat de condueltorul Daciei
literare, prin nuvela istoria. Alexandra Leipusneanu, apg.rutI chiar
In primul num5r al revistei, Negruzzi deschidea el un drum nou si
completa un pullet de program literar. Cnd In Cuvdnt pentru deschiderea cursului de istorie nationald, KoggIniceanu amintea interesuJ
de roman, varietatea de Intampini i tragediile unor domnii din trecut, era sub impresia a ceca ce realizase iNegruzzi. Nuvela lui Negruzzi are In adevr multe Insusiri. E o ifrescl. a Iunor vremi. vijelioase, In care reconstituirea istorieg. e atat de bine Inv6.1uitg. In imaginativul romantic, Inca iese din cadrul documentar si tpluteste in

fata noastrl ca o obsedana lume a Inchipuirii. InlIntuirea eyed-

mentelor e. de un interes din ce In ice creseand, iar caracterele pueredem


ternice stint de dramatic efect prin contrast. Am. ajuns
pe LApusneanu in realitatea lui, dup felul cum reiese din nuvela
lui Negruzzi, dei nu toate documentele istorice ni-1 Infaiseazg. asa.
Chiar i spiritul democratic din preajma lui 1840 este strecurat aci
Cu dibdcie. Limba serierii este frumoas, Oita de sevA, Infloritg. ici
si colo cu arhaisme la locul lor.
Dupd suprimarea Daciei literare, omul
de energie care-i KoOlniceanu, a g6sit un
mijloe de a fi Indrumaorul generatiei: calendarele. In Calendar pentru poporul noindnesc, apar, intre 1844 si 1853, aleva din

cele mai frumoase Scrisori ale lui Negruzzi, luerdri In care spontaneitatea de

expresie e Intr'adevAr remarcabill Aci s'a


publicat .ata de duioasa pagin5.
ricd, aci i Istoria unei pleicinte, cu ironia
ei la adresa imor vremi care nu trebuiau
sI se mai Intoarek. Ad au aph.'rut chteva
bucAti istorioe, Intre care si Sobieschi fi
C. Negruzzi
Romanii, scriere- de sig,ur declamatorie si
defectuoasA In legarea evenimentelor, dar matitai s reAlizeze si ea
ceva din planul de retuviere a trecutului i unt cop national, scump
unei generatii.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

203

Numele lui Negruzzi apare si la Propeffirea, sub cAteva scrisori


In legAturA c'i problema limbii i sub Todericet, scriere care avea

sag aducA autorului exilal. In chestiunile de limbA, Negruzzi e


omul de bun simt pe care l-am cunoscut i altAdatA. El. e contra
oelor care au planul de a struji" limba, contra Inoitorilor care,

dupd el, sunt doar niste croitori rli. Cu ton gluxnet si familiar, Nogruzzi spune lucruri foarte serioase despre limba romAneascd, fatA
de care a avut multA dragoste si pe care cu plAcere o gAsea InruditA
Cu latina si Cu oelelalte limbi neolatine. Toderiecl, povestire prelu.cratA dup. Mrime, a fost privitA de autoritAti ca o scriere privitoare de scandelA. si jignire asupra color vrednice de cea ni inaltA
-consideratie", a adus autorului acea situatie neplAcutA din caro I-a
scApat numai interventia consulului rus. Ne intereseazA, In aceastA
lucrare, ceea. ce Negruzzi a introdus din viata romAneascA, amune
cadrul de basm romanesc si clemente de folclor Cu circulatie
Legalone cu Koglniceanu nu l-au Impiedecat pe Negruzzi s4

colaboreze g la revistele altora. La Foaia pentru mint e a. frimis

Intre allele, scrisoarea Slauonisme, iar la revista lui Asachi Provintialul si Pcal i T6Inidalci, activitate cu obisnuitele trAsIturi ale lui
Negruzzi, atat de dibaciu In mAnuirea unei limbi plAnute dar fArg
podoabe strAlucitoare i unui cuprins In. care ironia 5i duiosia stiu
sA vinA natural. In 1857 apAreau Pdcatele Tineretelor In patru pArtl
care fixau definitiv fizionomia literarl a scriitorului.
C. Negruzzi s'a arAtat activ n alt domeniu, In aceast vreme
de marl prefaceri politice i sociale. Sub conducerea lui, iese In 1854
foaia sAteascA Siiptimeinia, In care se gAsese articole de Indruinare
moral si gospodAreascA. Ce ar putea caracteriza mal bine gufletul
din care vine aceastA activitate, decAt cuvAntul Insusi al lui Negruzzi

la Implinirea unui an de aparitie a revistei: ,$i AA nu socoatA. cineva


cA. imbundtAtirea stArii fizice si morale a dasei oei mai numeroase
a poporului, nu este una din cele Int'i Ingrijiri a luin.ei cArmuiri
tntelepte i pArintesti".
Cavalcrul Stamati autor popular, rustic", cum, se caracterizeazA

singur, este din seria scriitorilor legati de trecut dar, printr'o parte
de activitate, anuntAtori ai Inoirilor. Dei ardel8an de origine, el

reprezintA, prin viata lui, Sentimentele Basarabiei de dupA Incorpo-

rarea la Rusia. Despre sine avea pAreri modeste: scriu fireste


liber, ca si and v'as vorbi, int din cele ce au com,pus diii, dar
cAteodat am scris si dela sine-mi aceeace mi-a insuflat in.stinctul
$1 sAlbAtAcita muz. romAneascr.

Stamati e In bun parte un traducAtor si un preluerAtor. A tradus


din Jukovski, din Derjavin, a suferit o adAncA influenth din partea
liii Lermontov si Puschin, scriitori reprezentanti ai romantismului
rusesc. A. cu_noscut uiw i preromantici i romantici apuse,ni: Thomas Moore Walter Scott, Byron, Lamartine, Hugo, Vigny. Din cei
trei lirici iran.cezi, ne-a lAsat cAteva traducen i si prelucrAri. Aceasta
n.u-1 ImpiedecA. pe Stamati SA se indrepte si spre scriitori din alte
epoce: Homer, Virgil, Shakespeare, Voltaire.
www.dacoromanica.ro

104

D. MURARA$U

Intre poeziile mai bogate ini mijloace, avem. Pdgdnul i fiicele


sale, romantick In ce priveste cuprinsul i cu elemente fantastice
de provenieutO niseasca. Araestec de fantasie romanticA este si'n
povestirea dragostei Minvanei pentru Armin, In Fiica lui Decebat
g Armin edntdrejal
balada care Ini-1 aratA pe Dragos Indragostit de Dochia. Poetul
exprimat dragostea pentru Moldova
lu poezil ca Imnal ldutei romdnefti, Un nomdn instrdinat, Strd jrut
tabgrei
paginile lui in proza.
Avem inspiratie poporana, -alaturi de cea cronidreasca, In Poves tea poveOilor, la sfrsitul careia sunt a cateva larnuriri interesante pentru. fixarea atmosferei vremii, In care a.utorul ne spline
ca a fost preocupat de vechile traditii, de eresurile poporului si, ceremoniile Indatinate -la curtile domnesti. Lucrarea a 1ost editata de
Kogalnioeauu In 1843. La Dacia literard s'au publicat Gafi(a blesternatd de pdrinti j Floarea edtre flutur. Format sub Influenta ruseascd, hitr'o vreme and romanticii rusi dadeau atentie productillor
populare, Stamati a putut intra
fagasul pe care-I pornise la noi
Dacia literard.

In aeelasi timp, Dacia literard a dat atentie i eeluilalt basarabean de seama AL Hasdeu, autor de serien i
legAtura eu trecutal
istoric i cu folclorul romnesc. Stamati Insusi, de altfel, contribue
la aceasta eunoastere a lui Hasdeu, prin faptul c traduce
discursurile In care aoesta vorbea de Romani.
Dei e strabatut mai puternic decat Carlova de cureutul romantic,

Stamati apartine mai malt formulei vechi. In felul lui de a serie


e ceva care ne duce spre Ineeputul veacului. C. Stamati a afectat
s ramOna la limba simpla i apropiAta de popor intr'o vreme
and, prin contactul cu literatura, asiuseand, Thnba noastra cApata
mladiere i expresii noi. In schimb, cnd i-au aparut scrierile In
M LIZa Rorndneascd, in 1868, ne-a pus In fata une limbi prefacutA,
poate fara voia lui, In sensul pArerilor latiniste. A ramas astfel Intr'un

loe inferior dei, ca cuprins, sunt multi altii mai saraci decat eL
Ratacit de tnAr In raediu rusesc a devenit ofiter al tarului,
D'onici nu si-a uitat de origine si, dupd o scurta carierg.
s'a tutors In Basarabia made si-a hiceput activitatea literara. Ca si
Negruzzi, si el a tradus din Puschin; dandu.-ne in limba noastra
Cciru(a de potd, inspirata din viata romOneasca, si 'Tiganii, care s'a

tiparit la editura lui Eliade. Donici a mai. tradus, Imprenna cu t.


Negruzzi, satirele lui. Antioh Cantemir.

El ocupa un loe In literatura noastra prin labulele lui, In care


e mai ales sub influenta ru,sului Nieolae CrIlov, mai putin 0. a lui
Antioh Cautemir. Tradueere uneori, prelucrare si localizare altadata, fabula lui Donici si-a gasit oetitori prin ealitatile ei de forma.
Donici a stiut sa dea maruntele lui compozitii Intr'o limba &At se
poate de potrivita. Un.ele fabule au aparut In Dacia Literard, o eulegere s'a tiparit de catre KogIniceanu la cantora acestei reviste,
numeroase si-au gasit local. In Siiptclmtina lui Negruzzi: Antereul
lui Arvinte, Lezd i iepurele, Lupul i caw', Veverita, Vulturul
www.dacoromanica.ro

1STORIA LITERATURII ROMANE

205

paingul i allele. Mai greoaie tn Gl4tele, la care lauda cu strdmosii


putea fi o aluzie la stdri contimporane, expresia este natural In

Racul, broasca fi ftiuca, f abull cu. o morala oricAnd oportund. Viol-

dune i naturalete, gdsim In Lupu/ ft cucul din care unele versuri


.att devenit populare. Si din Vulpaa ci Bursucul a ramas popular5
aluzia la pufusor
botisor".. In Vultunul i pcdnyul, dei e numai
o localizare dupd Crlicv, autorul pune lin entimentele lui, and

infdtiseozg. Moldova cu satele, apele si muntii ei. Cu dibAcie ac red,

dupg. originalul Tus, cantecul mNestrit al privighetorii, ci aceeasi


dibkie i dialogul familiar din Doi card. In opera 'de nationalizare
a literaturii, ti are si Donici mgruntul lui. loc.
La Dacia literard apare mai. IntAi numele non al lui V Aleesandri, bun prieteit de copildrie si de sooald al lui KoglIniceanu,
.5i student la Paris pe vremea cand aoela care avea sd devinl
drumItorul generatiei, studia la Lunville.
In Buchetiera din Florenta, intriga e in adevdr complicat cu
inoidente surprinzdteare, determinate de fantasie nu de 1Q,,gica luerurilor pagini de sensibilitate naivg. s cam Idcrimeasd ori de
isbucniri pasikmale de erect, Intretdiate si de suspinuri tu tunbra
unei biserici, me aratd romantismul ridicol de exagerat, ca expresie si

cuprins, asa cum putea fi inteles de un tandr cii mintea exaltat


de literatura vremii. De mai mult interes poate fi, din, punct de
vedere literar, impresia pe care a Ostrat-o Alecsandri in trecerea
prin Italia. E o tar care i-a pldeut, i-a IneAntat sufletul si care-1
va mai atrage In cursul vietii. Multe pagki de poezii si de prozd

de mai tArziu vor fi strgbdtute de frumusetea privelistilor tdrii bogat5


tn. art i scdidatA In soare. Alecsandri din aceast epoc prinde
tot ce IncAntd child; mon.umeatele artistioe ale cdror nume se Ingrdmddesc In paginile scxise, tocmai fiindcd sunt vdzute superficial,
ti servesc- numai de cadru Cu alt suflet, a trAit Asachi printre aceleasi monurnente, dupg cum cu alt suflet se va apropia de ele Duiliu
Zamfirescu.
La Propdsinea s'ati pulilicat doud bucgi semnificative. 0 prim-

blare prin muhri aratd calitdti de descriere si, In aeelasi tihnp a-reel:la sub care se desvolt scrisul lui Alecsandri. II cunoastem
aci pe poetul preocupat de cAnteoele populare i vrdjit de frumu.setea plaituilor toastre. Doiva populard are un rdsunet deosebit
In sensibilitatea lui: Eu decAteori aud doina, Imi pare cd. auil Moldova plAngAnd dupd slava Sa cea veche". Istoria unui galben fi
unei parale, amestec de satir si de poviestire lautast,* p1eac.5
dela un model german, dar cuprinde multe lu.c.ruri in "vain% cu
viata dela noi. Ici o aluzie la vreunj scriitor al nostru, dincolo critica
feiului cum se f deea judecata, apoi ridiculizarea sistemului de A
serie al lui. Eliade ori Arista, simpalia pentru haiduci, protest bnpotriva rabid ganilor, ironie la adresa unor pica des cdntate teme
romantice. Apar aci, hrvdluite mai cu seam In ironie, crAmpeie
viatd dela noi, dovezi ale spiritului i ideilor
In Calendar& pentnu poporul rorneinesc din 1845, Alecsandri

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

206

publicg. Iaii in 1844, prinzgnd admirabil amestecul de orientalism


europenism. Nu lipseate dint scriere dragostea pentru tgranuI
traditionalist In obioeiuri, limbd, port al nici ironizarea uaurintei
cu care imitdn pe strdini. In Fisiologia provincialului tu Iai, KogAlniceanu arjeaz i serie cu ascutit rdutate; In lucrarea lui, Alecsandri invdlue In simpatie tot ce contribue, oricAt de contrastant,
la panorama pe care Ias o infdtiaeazd algtorului. Calitglile descriptive, talentul de-a schita portretele caracteristice si dibdcia de a Inw
tretese in acelasi tablou orientalismul i europenismul, apar si In
una din cele mai insemnate scrieri ale lui Alecsandri, Balta
publicatd. In Calendarul Albinei din 1848. Proza si-a ldrgit, prin

Alecsandri, cmpul de inspiratie, limba a castigat mult fatd de


Buchetiera din Flora*, scrierea atata de plind de frantuzisme supdrtiloare.

Acum se dau pe fatd s primele poedi ale lui Alecsandri. Din

poeziile care aveau s fie cuprinse In culegerea de Doine, u.nele apar

In calendarele lui KoggIniceanu, allele In Pro pirea Cunoaaterea


prin diferite cAlItorit, 1-a fgeut pe Alecsandri s aibd tot mai
multd dragoste pentru manifestdrile artistice ale poporului. Sub
aceastd influentd, serie el poezii culte care totusi sunt calchiate dupg
cAnteceIe populare. KoggIniceanu insuai le recomandd ca poezii
romfineati. Ina. din 1843 cetitorii puteau ctmoaste Cdntec haidacesc, cu dragoste de codru $i de libertate In deslIntuirea voinicie,
Hora, cu remarcabild potrivire Intre ritmul interior ai versificane,
cu tinereascd isbucnire a dragostei de tard din insdsi privelistea
rotirii pasionate. Apgreau apoi alte pnoductii, !titre ele Groza
Altarul Mdneistirii Patna, rdtdcite frd motiv printre doine.
Alecsandri a rdmas In legg.tu_rd i cu Albina Romeineascd uncle
apar Craia Nvu i Tdtarul. Fireste, cele mai multe din.tre doine s'au
publicat In Prop4irea. Ad o societate dornicd sg.-ai. Indrepte su.
fletul spre simtirea i felul de gandire al poporului, putea oeti Baba
Cloanta, cu credinte i superstitii prince Intr'o band compozitie,

Sora i Houl, Andrii Popa, Strunga, aceasta devenitd populard.

Doinele lu Alecsandri sunt o revolutie poeticd prin aerul proaspdt


pe care-1 aduc ca inspiratie ai ca limbd literard. Chiar din faza ltd
de Inceput, Alecsandri vine pe planul Int ai prin proza, si prin
versurile lui Programul de nationalizare a literaturii Isi ggseate In
el un mare realizator.
Rolul lui Kogalniceanu apare arn reorganizarea teatrului, cu
colaborarea lui C. Negruzzi, actun seditor cunoscut i autor de
traducen ldudate de Eliade, ai cu aceea a lui Alecsandri In care se
puneau cele mai frumoase sperante. Teatral francez si, secundas
fati de el, cel romnesc trec sub conducerea aoeslora. Teatral de
pang atunci, Cu multimea de traducen, ca limba Impestritatd
lipsitti de proprietate, nu putuse multurni generatia aceasta care
voia Inoirea in toate manifestdrile culturale. Kogglniceanu lsi ardtase
nemultumirea la Dacia literard, Negruzzi Isi spusese pdrerile In scrisoarea lui eatne Asachi., Alecsandri, ai el, in prefata la operele
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

207

lui C. Negruzzi, avea mai tArziu


dea amkmnte de un colorit
'Cu totul curios In. legAturd cu Ineeputurile teatrului la Doi. "Teate
ardtau c se dorea altd Indrumare.
Nu s'au putut aduce schimbdri, chiar asa de usor. Teatral franoez
a rilmas, o bucat de vreme, singur ca sg. dea, asa cum i se cerea,

reprezentatii In conditii artistioe mai bune. Curind aveau Insd sd

Inceapd i reprezentatiile rominesti si'n aceasta au am/. rolul ion


cei trei scriitori.
Kogdlnioeanu nu ne-a dat nimic original In acest domeniu. Orbut
fericit i Douci femei in contra unid bcirtat nu trec de treapta traducerii ori prelucrdrii. Nici lui Negruzzi nu-i asigurd activitatea dramatick un loe
desvoltarea literaturii noastre Dintre lucrdrile lui,

sd pomenim farsa Cdrlanii cu tdrani de-ai romantismului, de sigur


o localizare, i Maza dela Burdujeni, traducere dupg. un francez,
Cu usoare localizkri In medial i epoca scriitorului roman. Negruzzi
ti propune aci s
eulizeze pe cei care schingiuesc i sfAsie

frumoasa noastr 1inb, i Zn loc de creatori se fac croitori,

croitori rdi".
Cei trei scriitori n'au rdmas deal pupa timp la conducerea teatrului, dar 1ndrumarea era datd. Rdmanea s se creeze un repertoriu
national i, In aceasta, rolul cal mare 11 are Alecsandri. Ar fi sd-i
facem o mare nedreptate acestuia, dacd i-am privi activitatea dramaticd numai din punctul de vedere al valorii artistioe. Insusi Alecsan.

dri a mdrturisit ad a saris In grabd, a improvizat pe motive, idei,


stdri de lucruri i persoane dela noi, numai ca s completeze lip-

surile scenei noastre. Cercetdrile istorico-literare au dat pe fat lipsa


de originalitate a intrigei dia aoeste piese, ardtknd ck avem a fact
cu adaptdri, Cu traduoeri chiar de scene lntregi dupd teatral francez
al epooei. Dar mai mult ca oricare alt scriitor de dupd 1840, Alecsandri ne-a dat iooana societdtii noastre In prefacere. In. comedille lui

apar idei i situatii pe care autorul trm.'reste a le desfiinta, dar


5i ganduri care devin forte de Indruntare spre progres. Alecsandri
s'a simtit atras de figurile ata de amestecate ale societkii si le-a
prins in pagini literare din care se vdd si sentimentele ce-1 stdpftneau, crate asprk ori ironicd. fatd de miele, simpatie si. cdklurd
fatd de allele.
Preocupat de problema reformei societktii noastre, pentru Alec-

sandri, teatrul a fost o armd de luptd. Im kgAturd ca lorgu (lea


Sadagura In cdre, In. persoana lui Iorgu si a Gafitei itosmarinovici
se combate stricarea limbii i dispretul pentru tard al unor oarneni
eu pregktire intelectuald. mediocrk. Alecsandri serie c a urmkrit
Infierarea acelora care dau atentie mai mult la ce-i strdin decat national. In. laii In Carnaval, In care oficialitatea e pusd In scand
iar unul din personagii, Tache Lundtescu, e un adevrat inaintas
al lui Conu Leonida din piesa lui Caragiale, se critick lupta stdpA.nirii de-a opri desteptarea opiniei publice. Triumful noului spirit
e nakturisit de 1,nsusi Alecsandri Inteo scrisoare, In care 15i aratl
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

209

tucuria pentru aplausele culese Impotriva Inabusitorilor ideli de


progres.

In munca de prefaoere a societatii dela mijlocul veacalui, Alec-

aandri si-a urmlrit soopul lui n. statornicie. Sfatuit de C. Negri


st se inspire din soeietatea vremii,, bogald tu tipuri demne de comedie, Alecsandri scrie: Eu Insumi m'am gandit adeseori la o

asemenea grea Intreprindere, si fiindd la noi inn poseddm Inc nici


libertatea tribunei, niel arma zilnic a jurnalismului, am proectat
fac diii. teatru mil organ, spre biciuirea ngravurilor rele si ridicolelor societatii noastre". Era firesc c'n comediile lui Alecsandri
-.31 se reflecteze toatd generozitatea aspiratiilor politice si sociale de
dup. 1840. Si cea din urrna. comedie a lui Alecsandri, Boeri

din 1872, e In legAturg. cu aceleasi aspira.tii. In aceast lucrare gasim


schitarea atmosferei de lupt pentru libertate, drept, cinste i omenie
pe care o duce, dupd 1840, boerimea cultd si,generoasl reprewn-

tatA de Radu, impotriva taratoarelor de speta lui Lipicescu, care


Incep opera de disolutie socialL S_piritul democratic, reprezentat

de curajosul razes Arbore, apare aci In. vorbele care vin din iiifluenta lui Negruzzi: Mojici, mojici dar multi". Problema Ora-

neascd e 431 centrul preocupdrilor. Simpatia lui Alecsandri pentru


Oran e pretutindeni vIditl i gala de mutt In concordanta cu ceca
simtea Intreagl aceastA nobilg. generatie. Insusi Alecsandri arata
_rolul social al piesei sale: ...strein de once Wand de personalitate
postum sau existentl, dominat de simtirea celui mai adanc respect pentru memoria parintilor nostri, n'am avut alt scop lu cornpunerea piesei mele, decal aoela de a ardta defectele regiraului sub
.care au trait ei, pentru ea generatia actuald 'nvete a pretui era
de libertate i progres In care trgeste''.
In Nunta fdreinenscdt, tablou de inspiratie nationald din. 1818,
apar costume si dansuri romanesti. Sg. nu credem InsI ch lipsesc
de act critica vecbiului regim i conviaigerea democratied a tineretului dornie de reforme tu sens apusean.
Cetatea Neamfului urmareste un scop patriotic, iar Cine/-Cfnei
e un mijloe de propaganda. pen.tru Unire Scop politic e sl'n Rusatliite in satul lui Cremilne, lin care se ridiculizeaza apucdturile unor
reprezentanti ai autoritAtii Cu multd lipsg. de finete se critid sistemul de vorbire ciunist, pedant si latinizant Tot vodevilul e de
altfel de un comic destul ir,W vulgar. NIu e un comic mai ales
In Chirifa En 1055i sau Dioud (efe $i o nieneaoei i nici lin Chirifa irl

provincie. In LipitOile satelor apare xenomania atat de fireasca


Sonda
pentru aoeste vremuri, iar tu Cleuetici Ora demagogul
Napoild ultra retrognaldul, se pun fata. In fatl, la acelasi nivel de
_ridicol, i reformatorul patriot" care vrea sg. Inflptuiasc toate
ideile noi, i opozitionistul din tabara strigoilor" retrograzi
Toate aoeste comedii dau pe fat/ un comic de calitate inferioarA
Nu avem originalitate In intrigl,
adasacime lin caractere. Ave.m
IDsh tu acest teatrii atmosfera
sociale dela noi, lupta _pentru
stilvilirea multor defecte ale vremii, gandul de mai bine pe care-I

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Q09

nutrea fiecare om Cu bun sing. Dialogul 'usor, serpuitor i potrivit


cu comedia i-a asigurat lui Alecsandri pe vremuri un sucoes
sunAtor. De functia social pe care o indeplinea, si-a dat seama

lnsusi autorul, clef, batr'o scrisoare din 1866 alre Gr. Alexandrescu,
aduce mArturia
umplea ordle singaultatii biciuind In plese
ceea ce el s000tea cl este Inatisare sociald ridicold.
In legAturA cu tnationalizarea scenei noastre, ar mai fi de pomenit C. Caragiale i Matei Millo. C. Caragiale, actor venit din Tara

Romkneasca cu un repertoriu, de piese, e si autor de poezii si


IncercAri dramatice ca O repeti(ie moldoveneased i O soar la
mahala sau amestee de dorin(e. Caragiale se strAdueste pentru progresul teatrului, pe care el il doreste smalls de sub influenpe strAine.
Lntorcandu-se In Tara RomaneascA, dup ce-a plecat din Iasi, el
raspandeste i aci entusiasm pentru teatru si, dupl cum adusese

la Iasi repertoriu muntean, acum face camoscut la Bucuresti pe

Negruzzi si pe Alecsandri O soar la irbalbala (1847) cupriude aluzil


critice bine meritate de societatea mnalt orientalizaa. Matei Millo,
legat atat de malt de activitatea liramatica a lui Alecsandri, a fost
iSreocupat de reorgauizarea te,atrelor romanesti i ne-a lAsat si lu
crAri ca Baba Harca, o operet, i Masca pe obraz sau hai sd
dem, o farsd. Alecu Russia, basarabeanul care si-a vAzut reprezenw

taa o piesk care s'a pierdut, &ledlia ambigoasil, avea sd dea lucrad de valoare In ait domemiu deal acela dramatic.
Propel finea a cuprins In paginile ei i luorAri de ala natura, nu
uumai literaturA propriuzisA. Ad, In arlicole din domeniul economic, Ion Ghica s'a aratat capabil de a
scrie In form uoai i sprintenA, 4,s'and
sa se vadA. pretutindeni Intiparirea 6pocei
prin ideile de libertate si de bafrAtire intre

Romanii din toate provinciile. Priu oontactul, la Iasi, cal Moldovenii conducalori
ai noii generatii, si Ion. Ghica urmeazg. directia lui Kogalniceanu.
Ppopairea avea In program si publicarea de lucrari istorioe. KogAlniceanu si-a

tipArit ad, Trei zile din istaria Mold)vei,


lucrare neterminatA, si celebra lui lecTie
din 1843. La Propliirea apare intaia datd
numele lui N. Bakescu sub o 'lucrare istodel Puterea armatd arta militar dela
fritemeierea principatului Valabiei pana
acum. Autorul, un tanar pe care I. Ghica

.4r:

ni-1 evocA sub Infatisarea uiu elev

N. Bilcescu

adund, Inc de pe and era pe bAncile scolii, not* in legAturk


cu istoria tArii, reprezina. si el acum tendintele vremii noi: Am

preterit a lucra institutiiie ostAsesti inaintea oricAror altora,


aoeste institutii saint cele mai minunate ce au avut prini nostri,
cAci ele au flout mkrimea i puterea tArii In vreme de patru veacurli

14

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

210

insfArsit cdci sdayt cony-ins a Tara RomAnilor, de va lua vre-ndatil

rangul ce i se cuvine Mire popoarele Europei, aceasta o va fi ea


datoare mai m.ult regeneratiei veclailor ei institutii ostAsesti". Dupg.

suprimarea Propdirii, BAlcescu isi continuA activitatea la Mayazznul 2storic pentru Dacia pe care-I senate impreuxia cu Laurian,
un har,nic i devotat colaborator dar scrlitor care nici pe departe
nu ajunge la o forxng. literarA. E acelasi Laurian care a scris Tentamen criticum a care epoca de dupg 1848 i are raid lui in,
organizarea InfvAtAmAntului.

BAlcescu e pe linia cea bun a lui Kogginiceanu, cAnd spune


In al sAu Cuvilnt preliminar despre isooarele istariei nomane ca

n.eamul Paostru va ajun,ge la statorxdcie de caracter si la nationalism


curajos, nuraai cAnd isi va cunoaste bine istoria trecutului In. acord

cu spiritul vremii. este BAlcescu si and numArg. prIntre isvoarele


istoriei i poeziile populare la a cAror culegere el WI dg. indemnuL
El Insusi de altfel 1i noteazg. In caete proverbe i extrase din productiile poporului, caracteristioe prin expresia lor. Pang. bleat cincilea an (1848) publicatia a dat la Weald lucrgri numeroase, uncle
pur istorice documentare, allele mai apropiate de literaturg.. Astfel
Balcescu a publicat cateva biografii, ca loan Teiutu, Logofeitul Miran
Costin, Spiitarul loan Cantacuzino, aceasta din urm strAbAlutg. de
revolt6 impotriva claselor superioare lenese, dedate la trai bun prim
exploatarea muncii tranului Ad la Magazin au apgrut, din vechile

tronice, aceea a Buzestilor, presupusa lucrare a lui Const. Cgpitaunt, scrierile lui Radu Popes= i Radu Greenanu.
Prin Puterea armatit si arta milliard la Moldovene fa timpurile

zneirirei ion, Bgloescu a. completat lucrarea inceputg. la Propiisirea,


iar prin. Des pre staroa socialci a nnincitorilor plagan i in principatele romttne In deosebite timpuri
arAtat ideile lui democratice
liberale. Pentru el, ridicarea tgrAmimii in.semneaz ridicarea statului romAn. El exclamg. ad. ...vai de acele naIii, unde rim mic nix-

ingr de ceateni isi intemeiaz puterea 5i fericirea lor pe robirea


gloatelor. Ele pier!"

Din Romttnii sub Mihai Viteazul, scriere In care avea

Inchid stiinta, patriotismul i talentul in ce are el inai expresiv,


BAlceseu a dat pe fall In Magazin nuraai un. fragment, Campania
Romanilor Zn contra Turcilor dela anul 1595, pagini documentare

pe care avea s le contopeasc in opera, pe care, din nefericire,


n'a putut-o duce pAn la capg.t. Acolo In indepArtata tar tmde,

ca pribeag, 1st trAia cele din urmg zile de suferiutl, BAlcescu lupta
impotriva boalei
punea toat rAvna la aceast operg. istoricg
pe care voia s'o lase ca un instrument de educalie nationald. In Romanii sub Mihai Viteazul, BgIcescu pie-a arAtat fazele epopeii dela
lupta pentru libertate impotriva Turcilor pang la evenimentele din
MirgslAu. Paginile de frumoase descrieri se de avantate naratiuni
au f Acut din lucrare un monument literar. Talent, inteligentg, idei
generoase se amalgameazA prin arzAtoarea pasiune, prin entusiast
www.dacoromanica.ro

/STOR1A LITERATURII ROMANE

211

lirism. In momentul chard Incepe s scrie capitolul Libertatea naautorul pare stdpilnit de extaz. Stilul poetic e 131 plin armonie cu suflul mistic si cal avntul mintli spre epocile de iibertate.

Accentul retoric s-upgr uneori prin insisten.ta cu., care se scot


meren la iveall aoeleasi idei sociale si politice, de multe ori Insg
scrisul lui BUloescu Isi ggseste o expresie de o frumusete ca total

aparte E cel mai artistic fduritor de frazd muzicalg. si de stil

Inapodobit dela mijlocul veacului. Prin idei, de ala parte, el este


un tipic reprezentant al epocii. El vede natiunile desvolandu-se
sub oonducerea ideii divine a dreptdtii si strdduindu-se, pas ca pas,
sd-si realizeze misiunea lor pe pdmnt. Ideile revolutionare, din
preajma anului 1848, sunt toate In opera lui Bdloescu: desfiintarea
robiei, ridicarea pdturii ardnesti, Indepgrtarea aristocratiei lenese
exploatatoare, unitatea nationald, libertatea i neatarnarea In dragostea lui pentru pdtura ardneascd, BlIcescu merge pAnd acolo
back crede c Mihai Viteazul s'a prdbusit, ca pedeapsd diving pentru

actul lui de robire a tdranilor din Transilvania Din pagbaile lui


Bdloescu rdsare un mare si generos suflet, un talentat artist
Cczar Boliac i Gr. Alexandrescu fa-O.' de curentul nationalizgrid.

Cezar Boliac n'u Apartine cercului lui


Kogginioeanu, dar colaboreazd si la
Propdsirea. Intr'un timp, In legdturg

)(le prietenie i cu Eliade, el publicg


la Curierul Ronilinese ddri de seamd despre teatru i descrieri In
care se vede interesul pentru viata tgranutui Ind. din 1835 a publicat
Medifatii, In care romantismul apusean e la local pe care-1 putem
bgnui. Din yolumul apdrut In 1843 11 vedem fixat pe linia ,poeziei

sociale. Tiganul vandut e ceva semnificativ pentru activitatea poeficg


a lui Boliac. In Poezie mud din 1847, el apare stgpanit de cooaceptia

romanticd a poetului biciuitor de rele sociale si mesianic In lupta

pentru dreptate si libertate. Poezii ca Muncitorul, Silo, Ocna, lx)gate


In tirade revolutionare, au f g.'cut desigur intr'un timp impresie, dar
retorismul, exploatat- pAnd la oboseall pe aoeleasi teme, a sfrsit
prin a IndepArta pe oetitori. Boliac a cntat i actul dela 1859. ,Avand
sentimental c face oper superioard, a scris Rilsunet la Hora
de V. Alecsandri, dar b32 reaLitate e un slab imitator. Alte poezii din
acasa vreme sunt llama" o prozaicg expunere a programeloi politice In legAturd cu Unirea i cu domnul Strgin. Fostul colaborator

Intampldtor la Propdsirea reprezina si el sbuciumul ideologic al


epocei, atingnd s'a el o mama serioasd, dar mai malt ca ideolog
politic dect ca poet N'a lost niel odatd stdpn pe o bun limbg
romneascd. Intorsdturi silnioe de fraze i cuvinte frantuzesti doar
usor prefdcute, gdsesti numeroase la aoest scriitor tare altfel, prin
seriozitatea i pasiunea cuprinsului, ar fi putut ocupa un loe mai

de seamd 1ntre scriitorii vremii.


Pe Gr. Alexandrescu 1,-am cunoscut In activitatea lui dinainte de
1840. Acum, ajunge 1nsd el la maturitatea. rodnid. Editia de poezii
din 1842 a apgrut la Iasi cu sprijinul lui Koglibaiceanu. La Dacia
www.dacoromanica.ro

0. MURARASU

212

literard a colaborat Cu. Anal 1840, lar la Propdsirea cu Umbpa lui


Mircea la Cozia i cu fragmente din Memorialul de ciildtorie.
Anul 1840 care si-a primit locul lia fruntea ediiiilor, este interesant ca idei i ea stare sufleteased intimd a acestui poet care, la
privelistea noroadelor trecute sub stdpainirea aspr a atator despoil,
stie s se gan.deased numai /a binele colectivithjii. Poezia pare lesitg
din sentimentul generes de mild pentru suferintele omenesti, de
aceea i partea de gandire se subordoneae armonios lirismului personal. Gandirea serioasd ti gseste aci un _ritm gray si o expresie
care ehiar dac-i lipsitd. de scanteiere imaginativA, nu. cade In ab.
stractul care ar distruge puterea emotivd Tonal de odd, amantat
cu eel de elegie, ,se sustine pan la eapg.t. Intocmai ca si Alexandra
Leipufneanu al lui Negruzzi, din acielasi an, poezia aceasta a lui Gr.
Alexandrescu este pentru literatura noastr ca o stea fixg. care aratg
nu, o simpld datd, ci o etapd.
Rornantismul, eu sentimentul trecutului si eu tristetea isvorlig
din eontemplarea ruinelor amintiboare de vremi glorioase, apare destul

de stangaciu. exprimat In Trecutul la M-rea Dealului. In schimb,


evocarea voevodului In Umbza lui Mircea la Cozia ne aratd. un mare
poet: avem aci avdntat sentiment de a.drniraile, artisticd. Infdidsare a

locurilor In ce au ele earacteristie, putere de-a suggera misterul


ideea vesniciei.

Acum apar i eateva from.oase poezii de dragoste. Cand dar 9

csd guigti place i Afteptanea a.0 valoarea lor In lirica inoasb.1 In-

spiratia poetului e variatd. Ucigaful fdrii voie impresioneaz prin


elementul fantastic a de sguduitoare halueinatie. Mare maestra e autorul in Epstola d-lui maior Voinescu II, eu ironia asa de bine ma.
nuitd i u aluziile la propriile necazuri de pe arma cenzurii si criticei n.emultumitd de fabulele lui, In Epstola d-lui Al. Dania, cu
date interesante despre Imprejurdrile In care se scria In Moldova
si Tara Romaneased, In Epistola cdtre Voltaire. In volumul din
1842, apare Satina spiritului mea, icea mai bun produetie de acest
gen, Iu care, dei se gdsesc uncle rdnidsile dula modelul francez, 11
avem pe Gr. Alexandrescu deplin artist prin vioiciune de spirit,
ironic musedtoare, vers scanteietor i sprinten. Din aceastd epocd,
sunt i cateva din cele mai bune fabule ale lui: Toporul i peidurea,
Oglindele; cu un talc potrivit si pentru alte vremi cleat ale poetului,
Cainele si cdtelul, atata de dibace In biciuirea faLsului democratism.
Editia din 1863 ne mai aduce cateva bune realizdri ea 0 profesiuns
de credinrd, cu ironie amard la adresa unui necinstit eandidat pen.
tru Divanul ad-hoc. Rdzbunarea ,oarecilor sau Moartaa lui Sion, una
din bucAtile de angtos umor i Cometei, Mvioratd de ironia la adresa
stgrilor de lucruri la noi lnainte de 1859. Dupd poezia, mai mull
de sentiment, a poeidlor anteriori, cu Gr. Alexandrescu avena o

poezie si de idei. Avem prin. el DJ sfarsit im poet care gandeste.


Memorialul de cdldtorie are Insemndtate istorico-literard. Cgld.
toria fdeutd." in. Olbenia in 1842 Impreur01 cu L Ghica, a Imboglit

motivele de inspiraile ale poetului si l-a adus s serie Umbra lui


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

213

Mircea la Cozia a Rdsaritul lunii la Tisrnana. Meznorialul face impresia de ceva scris In grata i cuprinde mai mult vioiciunea unei
inteligente plinh de curiozitate, cleat talent.
Prin Dacia literard, Propdsirea, Magiazinul istoric pestru Dacia,
generalia noub.' a reusit s'A se afirme i sA. ia directia literaturit
Prin spiritul lui larg cuprinzAtor, Koglniceanu s'a impus, a unificat aspiraliile i idealurile, a atras forte noi din diferite provincii
romane$ti, a influentat chiar si scriitori care am erau diii. cercul lui

Spre nucleul format in Moldova s'au ndreptat, printr'o parte a


activittii lor, i munteni ca I. Ghica, Cezar Boliac, Gr. Alexandrescu si. mai cu seamA N. BAlcescu. bible colaboratorii principali

oelor trei publicalii este armonie i prin ce 'reprezint6 ca idei


Inoitoare, i prin expresia literarA. E triumful Daciei litera,re in tot
spiritul ei.
Romania literard este pe unja
Romnia literarA" etapa
noui in nationalizarea
inspiratiei.

glorioaselor Dacia litenard si Propdsirea. Reprezina In. 1855 tot

ce era mai de pret In literatura

noastrA si, prin accasta, Inc o etapA lin lationalizarea inspiratiet


Ad, avem poezii i prozA de Alecsandri, articole de interes istoric
de KogAlniceanu, cateva din Scrisorile lui C. Negruzzi, fabule de
Donici, Cugetdri, Amintiri si Catztarea Romaniei de Al. Russu, prima
parte din. Serile de toamnd la rand, Inoercarea de roman a lui Alecu

Cantacuzin. Romania literard contribue si la cumasterea literaturii


mai vechi prin tipArirea scrisorii lui Conachi care Mitropolitul Ve/niamin Costache a a unui fragment din lalnica tragodie a lui Beldiman. Dintre scriitorii mu.nteni au colaborat Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Gh. Creteanu si Odobescu. Critica lui Koglnioeanu, Al.
Russu $i Ralet Infrnge sistemele care stricau graiu1 strAmo$esc.
de altfel vremea cAnd problemele de limbb.' devin sublect de comedie.

Contra filologilor dogmatici este Alecsandri In Marseilleza ciunistilor" din Millo director, contra lor este si N. 'strati In-Babilonia romdneascit, farsk filologicA tutr'un act, din Iasi 1860.
Cel mai de seara poet al vremii este Alecsan.dri, conducAtorul
revistei, ajuns tii epoca de glorie, de f apt tndrumAtor literar al
oelorlalti Chiar a Koglni.oeanu e acum un oolaborator al poetului
care ducea mai departe programul dela 1840. Iii adevAr, scotand
Steaua Dundrii, Koglniceanu, stAphnit $i de preocupAri literare,

oere inspiratie nationalA din istorie, raoravuri si asezAminte ale


tArii, Isi prop-une sA lupte contra sistemelor deformatoare de limbA
si sintetizeazA programul lui cuvintele socotim c ne trebue o lite-

raturl original, global si national6". El InsA adaogA c vrea

ducd o lupt/ la fel Cu aceea a lui Alecsandri dela Romania literard.


Alecsandri a trecut de faza Dolador. Lirica lui devine mai personalA $i mai origina16. Acum, dupA 1848 si Inainte de 1860, el se

face cunoscut prin poeziile care aveau s intre In culegerile

cramioare, Suvenire si Margdritrele. Volumul din 1853 dA _pe fatd


un talent cu relief Ali noi, iar Balade adunate f i indreptate, din 1852
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

214

1853, li aduc celebritate i dinoolo de hotarele tar& Darnic cu revistele epooei, el publica, Inainte de revista lui, la Buco vina, Fortin

pentru minte, Zimbrul, iar dupg, la Steuun Dun&ii, la Revista


RomeInd.

Poezia de drgoste a lui Alecsandri Isi gaseste o expresie


cuta In 8 Mart, piing. de avant iesit dintr'uu suftet fericit, In Despicir(iro, cu acoente de duiosie, In Venetia, Barcarold venetiand,
O ,seard la Lido, cu sentimente fragede, tineresti. Aceasta poezie

lipsit de adancime 5i fgra de accent tragic si dureros, impresioneazg


prin gratie, gingdsie i puritate de sentiment: caracteristia e Stelap
are si-a 'Asti-at faima de-alungul deoeniilor.
Sen.timentul patriotic apare in Adio Moldovei, in care:1 cunoastem
codrului, doinei si cerului senin pe
pe poet sub obsesia
care le-a lgsat departe.
isvoarelor'
Desteptarea Romdniei, apgrutA in bale volantg. In 1848 si apoi reprodusg. In Foata pentru minte, poezie din

cele mai puternioe ca sentiment, e In legatiu cu miscarea re-

volutionarg si cu impresia pe care Alecsandri a avut-o la adunarea


de pe Campia Libertatii. Serdinela romd.nd castigg Fain impresionanta putere de evocare, pierde prin abuzul de deelamatie. Pe linia

unui patriotism cald sunt Anal 1855, Moldova in 1857 si Hora


Unirii, scrisg. dupg Indemnul consulului franoez Victor Place, care

are un rol activ In preggtirea actului dela 1859 Una din frumoasele realizgri ale epooei aoesteia este Insird-te nahrgeirite, cu o

limbg armonioasg, cu versuri autentic popu-

lare incadrate in tesAturg originaM, basm


influentat de literatura popular si sustinut
ca ton si compozitie. Acum. Incepe Alecsandri sa-si arate preclilectia si pentru subiecte de legen.dg. In aceast directie el va
cauta sg. ne dea mai tarziu compozitii da

mare amploare. Astfel, bite vreme and

',
V. Alecsandri

multi poeti versifican programele politice,


Alecsa,ndri stie sa fie variat, sA exploateze
teme ale lirismului romantic si, mai mult
deal Loti ceilalti, sa fie In adevar poet.
Atentia pentru literatura popularg blocpuse la noi mai de mult La Alecsandri curentul a ajuns prin Franta, pe calea ThierryMichelet, intr'o vreme and lnsusi Kogglniceanu afirma In Dacia literard neoesitatea
pentru scriitorul a.devarat de a se indrepta

dire popor Alecsandri care si-a arglat Intelegerea pentru poezia


popularg Ina. din 0 plimbare prin munfi, a Mdemnat chiar la culegerile de folclor. Cand au aparut In. 1852-1853 Balade adunate f i
indreptate, in care cateva sunt capatate dela Moen Russu lar alto
cabeva sunt lu.ate din cartile lui Anton PsYlln, In ta rg exista atmosfera de simpatie i de aceea culegerea a avut un mare rgsnmet.

Poeziile fuseserg cunoscute prin. Bucovinct s't Zimbrul si acum apgwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROIdANE

215

reau In volum cu muele prefaceri Cu compleKri i noi prefaceri,


culegerea a aprrut Wee flour editie In 1866 sub titlul Poezii popiu-

lare ale Romdnilor. In prefatr, Alecsandri serie cr aceste poezii


suni copii-grsiti ai geniului romnesc" si mrrturiseste singur
le-a Intocmit". Felul de a cubege poezia popular arata de sigur

o conceptie nestiintificr, dar Alecsandri no. putea avea decat ideile


vremii lui. Unele poezii nici nu swat autentic populare, slant creatia
lui Alecsandri: acele In care cntr. pe Dragos, $tefan, Bogdan, Mihai
Viteazul i alte cdteva. Avem his In culegere i poezii de deosebitl
frumusete Miorita, Dolea, Mihu Co pilai, Ton-fa Alimos, Mandstirea
Argesului. Poeziile populare au apkrut lu editie francezr. in 1855,
produand uimire prin frumu.setea lor el.stigand simpatii pentru
principabele care se frAmkatau ea sr. ajung.r. la Mitre.
Volumul de Poezii populare ale. Romdialor a avut o Insemndtate

deosebitr. A castigat atentia pentru productdle poporului si a arr.tat eare-i adevrraia limb romaneasel Prin el a reusit Alecsandri
sr. intrreasc si mai mult eurentul de nationalizare a inspiratiei si
a deschis drumul culegerilor folcboristice Dup. exemplul lui, si altii
vor aduna poezii populare i vor cruta sr. le dea o formit mai arttistied. Enaineseu insusi 1-a avut ea model si a aspirat s fie pentru
epoca Jtrnimei ceeace Alecsandri fusese pentru marea epocr poriiitr
cu Dacia iterar.

Din 1846 sunt hicerarile dramatice Provincialul la nutria

National sau Jicniferul Va4dr4 i Riccilia Ambiioasii, oca dintai vrand


-sr fie o protestare impotriva abuzului de drame pe scen.r. si Infr.tisand
peripetii cu haiduci In costume, ca balade i alte lucruri autohtone,

cealaltd critiand parvenitismul In persoana Zoibei care vrea si ea


sr. fie cocoank"
Russu, priu astfel die lucAri, merge si el
pe calca hotrrit de haoitorii teatrului din Moldova.
Muncie lui Al. Russu devine mai cunoscut in. 1851 prin Studie
inoldovarai, care apare hl Zimbrul. Critica noilor sisteme de scriere
a chmismulni si a u,surintei cu. care lAsam sr, se risipeaser trecutul,
e ceca oe formeazr partea principai a sefierii. Al Russu se araTa de
pe acum in (Tea ce are el mai caracteristic. E euprins de dragoste
pentru productiibe poporului si de poetie inclinare spre trecutul
pe care-1 simbe apropiat de felul lui de sinitire si de gandire. Aci
11 cunoastem pe Russu stapin pe o limbr. In care se pAstreazr accentul bstinas si in stare s redea din pitorescul costumelor si obiceiurilor care incepeau sr disparr Aleeu Russia e modern ea sensibilitate El gseste cr. viata In prezent e hpsit de voiosie i c lucrurile sunt privite ca raceala mint* ea obiecte de experientr, nu de
Incantare a sufletului. E ceca ce avea sii. resimtr. mai tarzia, eu
atAta puliere poeticI, Eminescu Ini Epigorai.
Prin ceca ce apare la Romdnia litenard, Alecu Russu ni se des-

copere In princip alele lui luerrri, eu felul de-a sima, de-a gndi
$i de-a scrie In eugetrri, el apare mai adanc decdt oeilalti contim.porani Problema literaturii nationale e pus cu o expresie nour
puternier: Nenorocirea literaturii, pedantr in condeiu, pedantr
www.dacoromanica.ro

D. MUR

216

11 A $U

In forme, pedanta In Md., care lneaca.

omoara. l.atarile romanesti

desvoltarea spiritului si a Inchipuirii, vine din pricina nestiintei


limbii si. a traditiilor parinte5ti; literatura aceasta nu are radacina,
nici d roma". Dup. Russu, adevarata literatur este expresia
unui mana, iar nationaLitatea este o simpa Inchipuire daca mi
avem legatura. cu tot trecutul pari.ntilor nostri. Pe baza acestui
traditionism. Russu critica sistemele i gramatioele care aduoeau atta haos In feluI
de-a serie si de-a vorbi romfineste.
Russu are un scris cald, convingator,.

sprijinit si pe o frumoasa cultura literara.


Are un ascult simt istoric, cAnd vede In
princip ate centri politic spre care trebue-

sa se indrepte bate energiile neamului


E una din cele mai serioase si mai patrunzatoare minti ale epocei. E cu totul
Modern In felul de a privi limba In des-

voltarea ei organica.
In ArniAtiri e mult suflu poetic. Autorul
stie sa se Indrepte ca sinitire spre trecut,.

spiv viaa, spre frwnuseple firii, aliind la


Al, Russu

gAndurile lui o blanda. melancolie. Retrai-

rea in aminlire a pitorescului satului Cu


cantecele populare, cu luna ce-si revarsa dulce lumina peste ramurile unui par, cu f Antna a carei cumpana pare un cocostarc au pliscul Intins, proaspata poezie a copilriei Indepartate, umple pagini
de frumusete deosebia. Romantismul a prefacut sufletul lui Russu,
l-a modelat ca sa Inteleaga tristetea lucrurilor i sa sima melancolic

i nostalgic un trecut pe care sufletul de tar= sarnatos si

neoccidentalizat al lui Creanga avea sa.-I &Masca fremaand de haz


i de voiosie. Russu exprima liberar drama lui sufleteasca de copil

plecat dela tara spre a se bucura de influenta carta straine. El'

reprezinta, din punct de vedere istoric, Insasi drama prefaoerii arii


noastre in trecerea ei din faza pur agrar spre lumina i influenta
apusului. Alaturi de spiritul lnoirii., atAt de intiparit la R'ussu si la
Intreaga general* vedem i deplangerea lirica a fornielor trecutulut
De pe acum apare ciocnirea futre politic si poetic, amandoua juxtapuse In aoelasi suflet
Cantarea Romaniei e cea mai Insemnat scriere literara a lui
Russu. Viziunea epocelor trecute e confuza, dar nu lipsita de dina-

nnsm. Dragoste de mum, Indurerare lata de decaderea din prezent, increderea in viitor apar In aceste versete, cu accent biblia.
scrise dupa un model francez. Frumusetea plaiurilor, duiosia cantecului popular, viata idilica a satelor, toate Isi gasesc loe ad,.
A vrut oare autorul sa transpuna In plan Merar programul dela
Dacia Merar& Russu, exprimandu-se pe sine, ne arata nssi epoca
lUi cu nostalgia dup vremile de libertate de altadata, cu. avntul
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

217

pentru redesteptare, Cu credinta mistiodZn triumful dreptdtii: duhul


Domn.ului trace pre pdmAnt".

Alte lucrdri mai mrunte Isj au si ele insenmtatea lor. Decebal

si Stefan eel Mere, cugetrile demne pe care le-a scris In Mchi-

soarea dela Cluj in 1848, studiul Poezia poporalcl, In ca.re exprim


convingerea c. numai aceasta reprezintd romnismul lin. ce are el
deosebit, au apdrut numai mai tdrziu, dup moartea lui Russu, In
Foaia societd(ii pentru literatura si cultura romdneascei In ,J3ucovina
liraba franoezd,
din 1868 Dela Ru-ssu au ramas si cateva serien i
dar $i- aoestea dau pe fat atentia pentru privelisti de Ora, pentru
credinte i superstitii populare. Bucata Soveja are si interes biografic, ardtn.du.-ni-se pricinile exilului pe care l-a suferit Russu

viata lui la Soveja pan la eliberare.


Pentru cunoa$terea epooei In ce are ea mai ales ,ca simtire
gdndire, opera lui Russu e mi mare document literar. Priut sensibilitatea care strbate scrierile lui, Russu e un nobil exemplar
format sub Inramrirea venit din cele doud directii: romantica apuautohton.d. Apare de pe acum freamAtul
seand i traditionalista

unei ciooniri care-si va mai gsi expresie si'n desfsurarea literar


de dupd el.
C. Neg,ri, lupttor entusiast pentru Unire si cu, un Insenmat rol
In domenjul politic, a fost colaborator la Propeisirea i la Romtinia
literard. In amintirile de ealAtorie la Venetia, se arat si el stdpanit
de nostalgia tdril In poezie tau aduce o nold deosebitd, e doar 6un
diletant -delicat, sub influenta lui Alecsandri.
Printr'o parte din activitatea lui literard, Bolintineanu e in legaturd $i el cu. revistele lui KogrilnIceanu i Alecsandri.
colaborat
la Curierul romdnesc
Portia pe,ntru minte, dar a la Propeisirea.
fixan.du-se totusi lu atentia publicului numai dup volum.ul de poezii din 1847. In prefatd, autorul se reoomand cu modestie prin productii pe care le crate inspiratii tinere i melanoolice", putin

denme s fie luate In seamd Intr'acest timp and nationalitatea

romnd se desteapt ca o aurord dupd o lungd noapte". Cu versul


lui usor si cu simtirea lipsit, de ad'ancime, ne d el acum O fattl
tandrii pe patul
atal de cunoscut pe vremuri O noapte
la morminte cu artificii romantioe banale, cateva elegii tngui-

toare, balade awl In, legd.turd cu voemozi din trecut si oca mai build
poezie a lui, Mi/inca i Baba, In care cu toate prooedeele rontantioe,

Bolintineanu s'a ardtat stdpan pe o versificatie plinA de efect si

totodatd capabil, In aoele versuri ale blestemului, sd se ridioe png

la adevdrata artd. Volumul e strAbdtut de dragoste de Ord, de


Incredere lui puterile neam.ului, de cultul trecutalui. Prin natura

inspiratiei, apartine $i el curentului non.


Era care sta sd se aeschidd Cu anul 1848 il gseste pe aceeasi
pozitie ca i In.oitorii. Diferite volume se succed pAnd la Poezii. atdt
cunoscute, cat i inedite din 1865-1866, care cuprind Florile Bosforulul, Legerbde istorice, Bayne, Macedonele, Reverii, Diverse. Sub

directa influen.td a romantismului si aspirnd la o celebritate pe


www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

218

ewe Hugo si-a castigate prin. Orientallele lui, Bolintineanu canta in


Florile Bosfornlui teme care-si pierd din valoarea poetica sub noianul de superfkialitati de expresie. Bosforul lui Bolintineanu este
In special evocarea unor Intalniri de dragoste incadrate In elemente
descriptive cu totul generale. Culoarea local ar fi sa se realizeze
printfun vocabular care nu face decal sA adaoge obscuritate la un

fond plat si repetat In motive uniforme. Legendele sunt usoare


versificari ale imor subiecte de cronica Un poem mai lung, Sorin
sou Mere boerilor la Tdrgouiste, amesteca artificial Imprumuturi
din Faust i din Hamlet. Nici In basme, un gen in care Aleesandri
crease pe Insird-te meirga- rite, Bolintineanu

nu ajunge sA fie adevarat poet Sub influenta lui Alecsandri, face si el apel la
viata poporului cu credintele si superstitine lui. In Macedonele sunt multe lucruri copilaroase i artificiale. Mai cunos-

cull pentru partea ei idiic. si pentru

vioiciunea versificatiei este San Marina,


din care Irma nu lipseste un vocabular cu
podoabe i cu diminutive ofilite. Reveriile
nu sunt nici ele un progres.
Din fapte eroioe si din evenimentele trecutului prins In cronioe, se inspirA Bo-

lintineanu In dramele lui E vremea

D. Bolintineanut

care Shakespeare Incepuse sa fie cunoscut la not Se tradusese Hamlet si Mac-

beth. Dramele lui Hugo patrunsesera mai


de mult. In asa zisele lui lucrari teatrale, Bolintineanu plagiaza In
chip naiv pe Shakespeare si pe Hugo. De mai mult interes sunt
notele din numeroasele lui caldtorii In Palestina, Egipt, Bulgaria,
Macedonia, Moldova. Semi i pagini Insemnate despre Romanii mace-

doneni ori despre situatia In Moldova In timpul Unirii, dar pretutindeni se amestec si o documentare care vine din carti cercet ate
anume.

Asa cum s'a incercat in multe domadi, Bolintineanu a Wilt sa

ereeze i romanul romanesc. Manoil a aparut in Romdnia literarei,

Elena mai tarziu In 1862. Autorul nu are o eonceptie artistica

inait despre germ' In care serie, niel dibacie In legarea verosimila


a Intamplarilor i nici expresie literar, aceasta coborit mai totdeauna la nivelul prowl obisnuite. Sunt insa. In aceste lucrari preocupari In legatur ca starea social a taranilor, literatura vremii,
dispretul aristocratiei peritru poporul romanesc, regimul fals constitutional dela noi. Critica vietii familiale, sociale i politice este
adevarata preocupare, actiunea fiind doar un pretext. Activitatea lui
Bolintineanu continua sI se de,sfasoare prin poemul Conrad, epopeea
Traianida, safirele lui sociale i politice, note despre poezia noastra

In trecut, dar, gustata mult late vreme, a fost din ce In ce mai


Invaluita de nepAsare.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

219

Gh. Cnete,anu are si el legAturi cu miscarea pornitA de KogAl-

nicearm i coniinuatA de Alecsandri. In Republica Romdnd, a pu-

blicat cAteva poezii Insuflelite de sentimentele generaliei nevolutionare. La Romdnia viitoare a cantat vitejia pompierilor din Dea-

lul Spirei. A colaborat de asemenea la Curierul lui Eliade $i la


Romdnia literard. In 1855 a publicat volumul de Melodii intime
al cArui cuprins a trecut In bunA parte sis'n Pairie fi Liberlate
din 1879. CAteva poezii asigurA lui Gh. Cretean.0 aducerea aminte.

In Nebt4nia lui Tasso skta Eva nebund, este imaginatie puternia


dar robit de literatura romantia.. Fnspiraiei patriotice Ii dit un
loc Insemnat: Clintecul strdineddrii s'a bucurat Intotdeauna de larga
rgspandire Ca poet, Gh. Creteanu e sub influenta lui Gr. Alexandreseu, Bolintimeanu i Ale,csandri dela noi, sub aceea a lui Byron,
Lamartine, Musset dintre apuseni Cele mai multe serien i ale lui

sunt dinainte de 1866, chiar si schita Un hoer nou, care apare


munai In 1873. E una din bucAtile interesante prin scoaterea In
relief a parvenitismului si deaderii morale din area vreme, 5i a
fost cunoscuta.' si. de Eminescu din Scrisoarea

Lipsit de con-

centrare si cu un retorism prea transparent, Creteanu reprezinta

mai malt sufletul epocei in care a trdit, decAt o realizare InsemnatA


In desvoltarea poeziei noastre.
Nu trebue sA creclera a. toatA
Eliade i Asachi dupii 1840.
creatia vremii se mArgineste la
ceea ce s'a publicat in. revistele lui Kogdlniceanu si Alecsaudri.
Scriitori din vechea generatie i altii timen i 10 au produelia lor
literar

Eliade dominase epoca dinainle de 1840. Acum, prin un.ele


scrieri, e pe, linia Inoirilor dar, prin altele, pierde si ce mai aVea

din prestigiu. In momentele in care KogNlniceanu pornea, din Moldova, curentul de nation.alizare a inspiratiei, iar Iordache Golescu
din Tara RomAneascA exprima dorinta de a se ajunge la o unificare
a vorbirii i scrierii, Eliade, ca si cum rear fi fost deajuns erezlile
filologice ale lui Laurian, publicA In Curierul de Ambe Sexe, lucrarea
Panalelism ?litre limbo romand f i italkmui, In care pledeaz pentru
italienizarea limbii noastre CurAnd Alecsandri avea s fad., In
proza lui literarA, aluzii ironice pe care, MA. IndoialA, Eliade le
merita
Activitatea lui Eliade se desfAsoarA intens. La Curierul Romamese, desbate problemele ortografiei, teatrului nation.al, organizarii
scoalelor, publia. articole de rAfuialI eu cei pe care li gocotea dus-

mani, da pe fatA proectul grandios al unei biblioteci universale.

Ca adevratA literaturA, putem socoti schita socialA. Coconul Dretgan

si Linde parti din Pligsiologia poetului, hi care satira la adresa


mai tuturor scriitorilor con.timporani i verva caustic au deose-

bitA vioiciune. Din 1841 este Sbureitorul, nu nurnai oea mai bunA
poezie a IM Eliadei, dar si o ad,evAratA creatie de purA inspiratie
nationalA Parc pe deasupra sistemelor condarnnate de bunul shut
si pe deasuPra tuturor deosebirilor de idei, a triumfat si aci duhul
www.dacoromanica.ro

220

D. MURARASU

eel nou al Daciei lit erare Eliade risipeste multa energie i la

Curierul de Ambe Sexe, unde apar traducerri din Erusalimul eli-

berat, Orlando furiosul, Infernul si, sub influenta lui Tasso, Mihaida,
epopee falsa ca limb. i conlinut. Din 1850 sunt Souvenirs et impres-

sions Id'un proscrit, In care nu lipseste entusiasmul, dar nici


tima. Dan 1858 e Biblia Saerd, cu interpretari discutabile si ca
atacuri veninoase, lucrare criticata pe drept cuvnt de Saguna

Biblicele, ramasa neterminat% ca $i Biblia Sacrd, constitue o lucrare

In care se amestecal dezordonat idei care nu conving, cu tot tonul


lor violent ori senten.tios.
Tot ant, de haotic este sachar sau laboratorul, in care se invl-

masesc ulnitor idei politice, literal); religicase: e o mlca In care


grtsim explicatie pentru multe din atitudinile M Eliade. In 1868Incepe s ap,ara Curs intreg de poezie generald, destinat sa cuprind toat% activitatea lui Eliade. Chiar $rn anul 1872 mal apar
Serafita i Oda Romdnilor. E o maned urias. In timpul unei vieli
careia nu i-a lipsit entusiasmul. Ratacirile filologioe $i politice au
micsorat-o Ins lin ochii contimporanilor Seditori noi s'au. ridicat
nu numai pentru a fi ei ihi linnirn,, dar $i pentru a-1 aduce pe
el In umbra.
Asachi continua sa ravneasc la locul de Indrumator $i se simtea

jignit de purtarea celor tineri. Critica lui du$mnoasa si-a atras


replici dureroase din partea unor oameni care se obisnuiserd sa-1
respecte $i care, fail s fie provfocali, nu s'ar ii atins de eL Prior
ductia lui literard continua. Poetul de curte se vede In Inm na(ional din 1845. Cbeva fabule ni se adaoga la cele vechi, $i ele
stable Fiioei mele Eufrasina e sub v'Adita influent a lui Petrarca
Pleiada e strabatutA de cultul marei .arte, dar versurile greoaie
mic$oreaza valoarea Aureola lui Asachi e mereu In hrtunecare.
In. jurul lui, la Albina Romdaeascd, mai apare cte uwi name din
vechea generatie, Gh. Saulescu si Donici, mai rar Alecsandri
C. Negruzzi, si des mune mai tinere care se straduiau sa se Intipareasca In memoria contimporanilor. Seria de nuvele In care
literarizeaza evenimente istorice, dup modelul lui Karam zin, n'a
creseut valoarea lui de scriitor, dupa cum n'au reusit s'o fac
nici Incercarile lui dramatice. Mai interesanta e Turnul &dului,

dram originala" din 1863, o localizare a motivului strigoiului din


Lenore, balada lui Burger. Poezia noua, inspirata
viata autorului
ori a neamului $i riclicata spre arta i prin influenta romantismtflui
apusean, reprezentata a.cum mai ales de Alecsandri, nu putea decal.
sa Impinga.' tot mai mult ini uitare pe Asachi, care parch.' a urmrit
Intotdeauna s apartina altei vremi decal aceea a contimporanilor.
Cunoscut mai demult pentru cuplete
Alti scriitori ai epocci.
gustate de o societate In care se Irabina moda veche Cu Incepatoarele manifestari lin sens tapusean,
C. A. Rosetti 15i publica numai in 1843 volumul Ceasuri de

0 parte din poezii sunt Inchinate sexului frumos" multamire.


si cu-

prind o d_ragoste lipsita i de cea mai elemental. spiritualitate.


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

221

Sentimental autorului vrea sd. fie puternic prin exagerarea expre-

siei, dar se simte poza, tinele poezii las sa se Intrevadd idealogia democrata a \Tema C. A. Rosetti a, trains dupa original
pe Manfned al lui Byron; Invooa(ia lui Lamartine si a preluerat

cateya poezii dupd Hugo $i Branger. El avea sa rAmana In istoria


tarii prin activitatea lui politica, nu prin oea literara.
Gh. Baronzi este In aceastd vreme harnic traducdtor de cArti
si mai bane i mai rele, i cantkret al, evenimentelor politioe. Colaboreazd la Concordia, la Ziva, dar nu vine In apropiere cu revistela
mari si Inoitoare.
La Concordia serie g AL Sihleanu al carui volum Armo in-

time apar In 1857, anul xnorii poetului. In unele .poezii ca La


Sofia, Baroarolla, Silileanu este sub influenta lui Aleesandri. Predilectia pentru stelute, filomele $i porum.bite blandisoare vine
dela Bolintineanu. Suflul revolutionar al epooei este In La Patria
In afara de aoeste poezil, sunt altele care aratd. Inclinare pentru
motivele sangeroase i Infiordtoare. Striofe tind sa jnfluenteze prin
deslantuirea elementelor naturii si descatu$area patimilor omenesti.
Sufletul poetului yrea sensalii de-aoele ce doboar". Strigaiul, Logodnicii rnortii, Peigdnul i cretina sunt bogate In elemente lugu,bre,
sensatii tari 5i fantasie dezordonat care se complace In orori. E un
romantism degenerat care atinge carni und.e n.0 mai troneaz bunul
simt. Cismigiul arata caLitati satirice, dar Sihleanu n'a cultiyat aoeastd .directie

Al. Deparateanu e autorul volumului Dotal si Am9Puri din


1851 si al dramei cu multa simpatie pentru clasa taraneasca, Grigore Ghica din 1864. Pentru istoria literard este mai cu seeing
autorul poeziei Vara la fard, In care vioicitmea de "fond si dibcia
de versiticatie sunt In stare sa redea un, suflet care exulta de blind
dispozitie. Interesant prin. uncle idei, cum este aceea c omenirea
progreseazd In forme, inn In fond, Depardteanu, la fel cu Boliac,
nu $i-a putut pastra un loc mai Insemnat in literatura, din prieina
limbii pe care a, coborit-o la un jargon. macaranic Un poet pentru
care btranii su,nt macri", iar copiii vermin", trebuia sA, fie uitat.
Un scrilior edam legat de liA nton Pann scriitor popular.
teratura. poporului i Incusi el
popular este Anton Pa mi. Din, viata lui cu ridicdri i ooborlri,
epoca mai tncemnata este clesigur aoeea petrecuta peste munti
1828, cau.d a putut ctmoaste oeea ce se f douse in, Transilvania In
domeniul scrierilor populare. Aci va fi capatat un lipoid hotaritor
din partea lui Barac, pentru o activitate In care- aratase prioepere

Inca kie prin 1822. In aceast vremie, la noi sunt wide sernue
de simpatie pentru cartea populara, cdci se tipAresO fabulele lui
Esop, Alexandria, calendare In care intra trepetnioe i interpretari

de fisiognomie, dar un curent popular bine precizat, nu avem. Scrierile mai Insemnate ale lui Penn sunt: Cdntiri de stea, Poezii deosebite sau cdntece de lume, Poezii populane, Pooestea Vorbii, Spitalul
Amorului, O ezettoare la farei, Nr1rdvdniile lui Nastratin Hogea,
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

222

0ml de lucrari de muziA destinate s. romAnizeze cntarile bisericesti i Infaptuite ca o continuare a aaivitatii Ieromonahului Macarie.

Anton! Pann nu e folclorist tu adevaratul


luteles \al cuvAntului. El a imitat, a prelu-

erat i numai uneoii ne-a dat

i product-it

autentice In forma In care le-a cules. A pd-

truns Salsa spiritul liberaturli populare In nota

ei glumeata, satirica ori sententioasa, a fost


un mare kitelegator al felului de gandire al
poporului si de aoeea nude canteoe ale hd
s'au Aspandit si au castigat .aparenta de produetii autentic populare. Merit A. fie mapscute mai ales Povestea Vorbii si O ezdtoare

la (aril, pentru Intelepciunea populara. Inchis


In ele a pentru hazul povestirilor. Materialu1,
ni eea mal mare parte, este popular, nu numai romantest, ci si batconic. Pana a stint sa-1 organizeze, sg. Imbin.e parti disparate si A
aducA Intregul la o Imitate. Pentru. proverbe, un isvor rodnic i-au,
fost Pudele filosofesti pubficate de -Dinicu Golescu. Ateste lucrari
plac poporului i merita o cat mai larga rAspandine pentru a -desvolta gustul, cetitului.
Anton Pann

Spitalul Amorului a neiesit dintr'o mare pasiune pentru ante-

cele de lume, care, de cele mai multe ori, nu sunt decat poezfi
de Conachi, de Mumuleanu, de VacAnesti, pneflicute Insa de lutari.

Anton Pan n n'a fost un om de cultura deosebita i niel de un


gust literar mai putin limitat. S'a coborIt la un public pe care ar

ri putut Incerca s-1 ridioe. Astfel de cantece sunt mai mult pentru
periferia oraselor si pot servi ca text la zdrangneala lAutarilor,

Aaron si Barac, In alt media, au putut crea un stil popular,

Anton Pann nu. Scrierile lui au 'Tilsit Insa sa atraga publicul reams
ca Invatatura pentru o carte mai usoard, Intr'o vreme cand, du,p5
marturia lui Mumuleanu, cartea Min nu se citea. Din acest punct

de vedere, mai creator de public cetitor a fost Pann deal Asachi


cu poezia lui clasica.
Paul la 1821 publicul cetitor dela noi fusese doar boerul la

dispozilia caruia se punea copistul de manuscrise. Dela,aceasta data,


inoepe crearea unui public ordsenesc pentru care se tiparesc cArli

din ce In ce mai alese i, alahui de el, unul mai dela periferie

pentru cane se potrivea productia m,ai putin, pnetentioasa a lui Pam].

In Transilvania Ineepuse i la sate A. se raspandeasca diferite


scrieri. Din.coaoe, In princip ate, Incercarile In aceasta directie sunt
foarte raslete. Pentru publicul satenesc nu. avem &cat cartea religioasa apocrifa ori astrologia copilaroasa. Inaintarea crtii buns
dela hoer spre satean ar fi trebuit sa urmleze paralel evolutia tArii
dela despotism asiatic spre democralia mall. Nu s'a Intamplat nici
una, niel cealaltl.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

223

Odobescu e numai la 'nceputul


-anei cariere care avea sA se anationalizArii. Odobeseu.
rate strAlucitA j multilateraLl.
Poieziile Odd' Romdniei i Intoarcerea in turd pe Duneire, apArute
In Romdinia literard, amintesc felul de-a scrie al lui Alecsandri
In aceeasi revistk apare Satira latind, studiu care dA pe fat fruRevista Romana" pe luna

moase cunostinte clasice, ceea ce-i deosebit de Insemnat Sub directia

lui Odobesca apare Revista Romeinei in 1861-1863, pu un program de Intelegere a problemelor care se puneau pentru cultura
national. El se aratk protivnic tuturor sistemelor e pref acere a
limbii i caut totodatk sk destepte interes pentru viata traditionalA

romneascA. Acestea ne aratk p fortele noi care apkreau. In literaturk, ineau sA duel mai departe programul inceput la 1840 de
Koglniceanu. In legAturk ca rostul publicatiei sale, Odobescu (IA
urmktoarele Idmuriri: Revista Romand care si-a luat drept /Intl
rAspAndirea luminilor printre Romani, InfrAtirea general N a na-

tiunii, eel putin pe ckm,pul eruditiunii si al bunului gust literar


si artistic, precum i sprijinirea orickrai idei saluta.re yentru propdsirea nationalk i intelectual, Revista Romand, zicem, se simtedatoare a invita pe tali cei, ce au catusi de putink Incredere In
tendintele ei, de a lua parte la m4scarea liberarA i progresivk a fra-

tilor de peste Intl* 1 de a se Inscrie print* contribuitorii ei".


La aceastA revistk au colaborat Creteanu, Filimon i chiar A-

lecsandri. Ad au apkrut fragmente din Romdnii sub Mihai Viteazul,


pagini din AL Russu. Ad se aratk Radu
opera lui Bklcescu
Ionescu inoitor in. felul de interpretare criticA, marcnd influenta
esteticei lui Hegel, ceva cu total non peniru
aceastk epocd. Odobescu a publicat studiul
despre Poetii Vdceirefti, interesant ca docwnentare pentru acieastd vreme cknd nu
se stia la noi ce este istoria literard, artioolul
despre Psaltirea lui Coresi din 1557, cu rem-

noasterea meritului lui Cipariu In desteptarea atentiei pentru literatura veche,

su,rbete ale Pindului In Carpati, Cdteva ore


la Snagov, Asociatizmea transilvand, Cdntetoile poporane in raport .cu tara, istoria si
datinele Romdnilor, acest din urm.k. artiool
bogat In cuvinte entusiaste despre poezia
popular

In Romdnul din 1857, a apArut nuvela


Al. Odobescu
istorick Mihnea Vodd eel Rdu, iar In 1860
publicul a luat amostintk si de cealaltk naval Doamna Chia jna.

Odobescu are ca model pe C. Negruzzi Inspiratia, ca i a.cesta,

pleacA dela cronicele noastre. Fuziunea elementului istoric ca


fantastic e mai reusitd la Negruzzi, dar Odobescu aduce o mai mare
putere de reconstituire istoricA a aspectelor die vial/ dela 'nceputul
veacului al XVI-lea si o limbA mai armonioask. E si Odobescu sub
www.dacoromanica.ro

224

D. MURARA

influenta nomantismului In seenele de cruzime, de perversitate morala

4ari de patetism_ Tehnica nuvelei istoriee era Ineetatenita de Negruzzi, dar Odobescu stie sa fie original ca subiect, reconstituire a
epooei i limba literara.
Pe N. Filimon, *Uinta gastronomica
Filimon intemeietor al
romanului romnese.

dibacia de a, canta la strain nu

1-au Impiedecat SA. ne lase opere de


valoare. In Natiofnalul a publicat cnonica muzicala i impreiiii de
calatorie, In Tiinanul rorndn, hasmul Omul de peatrd. Lu.crarile cele
mai Insemnate sunt Nenorocirile unui slujnioar, aparuta In Revista
Carparilor din 1861 si Cioccii vechi f i moi, publican In revista lui
Odobescu.. Nenorocirile zmui stujnicar e o povestire In care ni se d'a
tabloul vietli sociale din preajma Unirii. Nota satirica este evidenta.
.compozilla e defectuoasa, caracterizarea superficial.. In Ciocoii vechi
fi noi, primul adevarat roman romanesc, apar frumoasele calitati ale

lui Filimon.. Dinu Muria, ciocoiul hatran Tu.zluc, Kera Duduca


sunt personagii ale societatii dintre 1814-1830, vreme de framantare si de prefacere. Trasaturile epooei stint bine prinse. Cunoastem
klesvoltarea sentimentului national, dusmAinia tot mai puternica tap
de Gneci, felul cum se adunan
necinstea administratiei, decadenea clasei con.ductoare. GIsim In Daman si date despne viata
culturata dela noi, despre Societatea Filarmonica si intrigile care au
itainat-o, dar astfel de documentri nu se ridic pe un plan literar.
In legtiir cu revolutia lui Tudor Vladimireicu, stint aci pagini
de adevarata istorie. N. Filimon a privit pnefacerile vietii dela noi
cu. putere de observalie i ca interes inteligent, a folosit o limba
placut si a caracterizat cu grija, person.agille, Autorul na si-a putut
masca tendintele critioe, iar articulatiile compozitiei sunt slabe.

Ciocoii vechi i noi, lucrare superioara hucercarilor lui Bolintineanu,


insemneaza o data. In desvoltarea roman-ului romanesc. Pe urmele
lui Filimon va merge si D-uiliu Zamfirescu.
Critica muzicala i dramatk din Nationalul moral toata atentia. N. Filimon este un critic constient de hisemnatatea
lui. Ideile despre teatrul national si despre muzica romaneasca sunt interesante si exprima si ele atmosfera de Inviorare

prin care trecea societatea noastra. In 1862, el cere ca statul sa

.subventioneze i s ajute desVoltarea teatrului romanesc: Un lucra

n'am facut si era de mare trebuinta a-1 face; _opera italian la noi,
pretutindeni, formeaza un teatru de lux, care se frecventeaza de
oameni avuti ce pot si trebue a-si. plati placerile lor; de aeeea credemi

c ar fi fost mai bine ca subvenlia ce se da acestui teatru sa se dea


celui national si pe dansur sa-1 fi luat guvernul Sub tutela sa, caci
,dela dansul matiunea Intreaga asteapta mult din toate puncturile
de vedere",. El atrage atentia si asupra probletnei muzicei nationale:

Spre a putea s avem o muzica nationan caracteristica, cata O.

studiem cu multa atentiune muzica taranului din toate partile locuite


de Romani si pe a natiunilor puse In -oonftact cu Inca, s facem. exwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

225

ploratiune in Italia, Ispania i Franta meridionald i apoi, din analogia ce vom gdsi Intre aceste diferite elemente muzicale, sg. stabilim adevdratul caracter al muzicei noastre".
O noud fort literar se anunta prin
Primele serien i ale lui
activitatea de pnd la 1866 a lui
B. P. Hapleu.
Hasdeu. In familia acestuia e o mare
traditie de culturd cdreia Ii rmne eredineios. Ineeputurile
literare, in limba rusk si romnd, influentate de romantici poloni
rusi, arat predilectie pentru subiecte istorice si pentru poezia
popular's.% Cdnd Isi Incepe activitatea la noi In tard, allva ani Isi
risipeste din scrierile lui istorice, literare i filologice la reviste
care nu durau mult, ea Romdnia, Forda de istoria romdnel, Foit4
de istorie i litenatu,rd, Din Moldova. Sunt numai zorile lima productii care a-vea sd se arate scnteietoare In =Ate domeuii. Cdteva
poezii ea Noap tea kaki,
ldealul paetului, nu dqu se fatd
un talent deosebit. In Aghiutd se dgrueste Un spirit satiric musator.
Povestirea Du'duca Marnuca devine, printr'un proces, rsmator, mai
cunoscutd decht meritd sg. fie. Lucrarea oea mai insemnatd este
acum Ion Varlet cel Cumplit, oonoeputd mi numai ca stadia istoric,
ci i ca literaturd. Hotdrit adept al ideilor demfocratice pe care le
strecoard In scriere, Hasiden e i un sprijin pentru Cuza, e glasul
plaid publioe, neformatd Inc pentru o viat politicd occidentai,
dar statornicit. pe o generoasd pozille In chestiunea revendiarilor
Ordnesti. Stilul de ibftinat este oeva firesc intr'o lucrare pe
care autorul si-o recontandk astfel : In at priveste coloritul
stiu atgla c mima simtea In adncul sdu ceea ce seria oondetul;
lar cand iiiima simte, condeiul devine scurt, laconic, Rite ea btdile
pulsului".
Odobescu, Filimon
epoc.

i Itasdeu suint, ay= and se Incheie o

i Incepe talta, pe Unja nationalizarii asa cum a fast tras

de marl inaintasi.
Micarea literari in Tran-

Barit face din Foaia pentru minte


din
Brasov mijlocul de ldmurire
silvania i Bucovina.
a tuturor problemelor ce se puneau atunci pentru neamul n.ostra i dd publicatiei un adne sens
national prin faptul c atrage colaborarea scriitorilor moldoveni
munteni. El scrie In Foaie articole de Indemn la cultivarea limbii
literaturii romnesti. Constient de Insusirile neamului i de drep-

turile care- decurg din aoestea, el luptd pentru triumful limbii noastre, protesteazd and o crede amenintatd de Ungurii care plgnuiau
introducerea limbii maghiare In biserica unit, pdstreazd In adncul
lui con.vingerea ed Unirea principatelor romnesti era oeva firesc
trebuia s vina odatd. Barit exprim idei si sentimente care

stint si ale generatiei noi din Moldova. Chiar si atitudinea critia,

fat's.' de imitatia strding., nu vine la el ca un Imprumut dela Florian


Aaron ori dela Ion Maiorescu_, acum preocupat de vechimea Roma.nilor In Dacia si de latinitatea graiului, ci din con.stiinta c imitatia
stria limba i sufletul romnesc.
15

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

226

La Foaia stpar la 'n.oeputul activitglii lor ATM Pumnul i $a-

guna. Aci 1i trImit colaborarea C. Ne-

gruzzi, BAlcescu, Ion Ghica, Gr. Alexandreseu, Eliade si chiar Boliac care Isl. trans-

planteazd In Transilvania poezia lui so-

ciald. Din Moldova vine o colaborare ano-

nimd, cu rinduri In care vibreazd amentul de rdsturnare revolutionard, necrutl.-

tor cu asupritorii pdturii de jos si cu

Ru.sii aduedtori de ruind.


Blajul, credincios traditiei, seamAnd si
el cuvantul de Inviorare. Cipariu Isi desf

.f.'
Gb. Barn

soard acl munca lui filologicd. In 1841


dd Extract de ortografie cu litere latinesti
pe temeiul limbii
ortogra fiel bisericesti
qi osebirea dialectelor. Cfitiva ani mai tarziu, el scoate Organul lumineirit In care
putea sd-si arate conceptiile despre Mad.
In Principii de limber' i scripturei, dup

ce ne aratd cum elementele slavone

de alte origini au venit sd strice puritatea initiald a limbi,i noastre,

Cipariu serie cd toate acestea ,pot fi Inldturate prim studierea vechilor

texte religioase bogate In forme romanesti. In ce priveste scrierea,


el este pentru principiul etimologic, cel fonetic pdstrandu-si un loe
secundar.

Un colaborator statornic al Foil pentru minte a fost Andrei Mu-

reseanu, mAna dreaptd a redactorului Barit". Activitatea lui ziaristicd se desfdsoard aci, la Gazeta de Transilvania i la Telegraful
romdn, Cu preocupdri literare, artistice i sociale. In Romanul
poeziile sai, el vorbeste de aptitudinile, poetice ale poporului si Indeamnd la culegeri dup modelul lui Alecsandri. In Proprietal e,
ca bun democrat, el doreste ridicarea materiald i culturald a Idranului i ne aduce aminte cd adevdrat patriot e cel care risipeste
intunerecul In care zace poporul de jos.
Mureseanu a tradus din Schiller si din Young. Melancolicul
preromantic englez s'a bucurat la noi de atentia lui Beldiman,

Asachi, Mumuleanu, Boliac. Simeon. Marcovici a tradus fragmente


In prozd, Mure,seanu a tradus In versuri. Ca poet original, el este
popular prin accentul viguros din Rcisunetul lui revolutionar, cele-

lalte poezii rdmlnand In uitare. Totusi ar merita sd fie cunoscule


A.01 mi-a lost ursita, care poate sta aldturi cu poeziile de gamdire
ale lui Gr. Alexandrescu, Glasul unui Roman, anuntdtor al marului din 1848, 0 privire de pe Carpafi cu depl&ngerea dezunirii
dintre frati. E In poeziile lui Mureseanu accent dureros pentru suferintele neamului, revoltd contra rdului care stdpaneste lu.mea, dar
Increderea In. viitorul aducdtor de stdri mai bunet

In Transilvania swat acum si alte manifestdri care fac sd se

presimtd o epocd de frtunoasd activitate.. In. 1861 se eonstitue Asawww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

227

ciafia Transilvand in care Isi au rolul lor cultural Saguna, Bari/


si Cipariu. AoeastA societate pe care Bari/ o vede ca puternic reazem al nationalitAlii noastre, isi propune si ajute desvoltarea literaturii si culturii poporului romanesc. La Pesta apare, la 1863, revista Aurora Romani' cu colaborarea lui
Iosif Vulcan, At. Marienescu, Popfiu, V
Bumbao. In 1865 Isi incepe aparitia la Pesta

Familia, sub conduoerea lui Iosif Vulcan,


legandu-si Ind din 1866 numele de cele
dintai poezii ale lui Eminescu. Revista da
chiar din primii ani o atentie tot mai mare
poeziei populare.

In Bucovina apare in 1865 Foaia societdfii pentru literaturd qi culturd romancascd, cu colaborarea lui Alecsandri, Ion al
lui Sbiera, D. Petrino, Al. Hurmuzachi si
ala Revista publicd scrieri populare, litera-

Murerann
turd originalA disculii despre ortografie. Aci
In Bucovina, 15i desfdsoarA activitatea transilvAneanui Aron Pumnul,
acum profesor de romAnA la Cerndup. Este pentru latinizarea limbii

si ImbogAlirea ei cu ouvinte derivate din formele ,existente. Ciu-

nismul" a fast Ned de glumA pentru toatA generatia cu. simi


critic, dar munca lui Pumnul e din cele mai serioase. Din Leptu-

rariu, au cdpAtat pe vremuri RomAnii ounostin/e despre literatura


noastrA, de aci s'a inspirat Eminescu. pentru Epigonii. In articolele
lui Pumnul se gasesc idei care au avut mare rAsunet In sufletul
Bucovinenilor al dror oonducAtor spiritual este el ping. In 1866,
anul mor/ii. Conoeptia lui largd despre limbl ,si nalionalitate se
vede In Neatdrnarea limbii romaneqti, unde scrie Nationalitatea
este dumnezeescul, eternul, InAscutul si neinstrainabilul drept de

a-si intrebuiata limba sa In toate trebuin/ele vietii: In casd, in


bisericA, in scoalA si administratiune". In stAruin/a lui de a Asi

forme derivate ori de a inlocui neologismele cu crea/ii autohtone,


era convingerea cA limba noastrA trebue si fie neatArnatl de alte
limbi. Pumnul admite ca limba sA substea numai subt universala
minte a Intregei natiuni romAne". Astfel ideea libertglii nationale
Ii cAuta, prin el, triumful si 'n materie de limbA.
Toti scriitorii de dup6 1848 sunt
Nevoia infiltirii coneeptiei
influen/ati de ideile politice si sodespre poezie.
ciale la ordinea zilei, toti respira.
Inteun anumit climat intelectual. Avem o literaturA reprezentativA

pentru o epoc din! via/a noastr ca neam, dar care, ajwisA pe

mAna oelor Mr de dar divin, iesea din fAgasul natural.


Dela 1840, programul Daciei literare, 5i. ping la nuve-la istoricA
a lui Odobescu si"Ciocoii vechi si noi a lui Fiaimon, se scriseser/
multe opere de seamA. ),Literatura devenise nationall prin inspiralie 0. prin expresie. Dar aldturi de adevArata literaturA, Inoepuwww.dacoromanica.ro

228

D. M U

RA$U

sera O. apar tot mai multe scrieri puse In ,serviciul uinui ideal
politic ori social Bolia.c ajunge chiar s formuleze teoria sociall

a artei a sa scrie: That ideea ce uaste imaginana trebue s

fie utilk". In 18,18, Ion Calina scrie: Dreptul lor e- 4 al nostril,


Campul lor e a al vostru.
Si-adunarea cea obsteasck
Hind
casa romaneasca
Este casa tuturor". Boliac canta Unirea: Pot
sa faca din, Dacia
Pe dreptate Romania" sau: Gerem. ton a

vrem Unire
N'asteptm nici un minut
Maine-om sta la chib-,
zuire
Ce mai este de facut!" Poezia dispare, devenin,d program
politic: Liberal& monarhie
Cu drept mime-executiv
i fara.aristocrane
Guvern. reprezentativ". Boliac n.ici nu putea coborl

Mai jos, de vreme ce i pentru conceplia lui despre pberie goseste astfel de versuri: Tiganul i clacasul
Au fost gandirea;

mea
Stapanul, arendasul
i legea lor oea grea Muza mi-au
pus In doliu".
Arioescu este In epoca Unirii un specialist In poezia politick
vulgara si violent& Sion a nascalescu scriu i ei verstui pentra

Unire; chiar a Gr. Alexandrescu se lasa ispitit sa serie o slaba

poezie dedicat lui Cuza. Gh. Baronzi vi-ea sk -oonving deputatii

din 1857 cu versurile: Deputan, Romani de frunte FiIi 'unit4


nestramutan
Pentru cele pafru puncte
Inteun cuget bun
votan". O poezie satiria, de multe ori lipsita de scanteiere, se
sipea la revistele umoristioe ale vremii. Unul din scriitorii

mai cunoscun acum, N. Oraseanu, credea c faoe poezie scrimd: ,Te


lepezi de Satana
De gandul netmirii
De printul pamantean

De soopul Invrajbirii?" Transilvania nu 'Imam In urml

O reacnune se impunea. Spiritul critic trebuia sa triunfe, pentru


a valorffica literatura dup criterii estetioe. Trebuia O. se 1.4mureasca ideea de litefatur si de frumos. Expresie a unitani de cre-dinta, de limba, ori de constdinta, chiar and a ajuns la creatii de
valoare, literatura fusese pan acum pfivita
funclia ei social&
Intronandu-se de-acum Inainte criteriul valorii estetice, pi-in. unimea i conducktorul ei Titu Maiorescu, sta s Inceapa oea mai
Insemnat epock din desvoltarea noastra literar.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV-a

EPOCA FORMAR!! IDEALULUI ARTISTIC

www.dacoromanica.ro

Din PravilelejmOriteyti, l.I1603.

INTRONAREA. PRINCIPIULUI ARTEI


PENTRU ARTA
Titu Maiorescu.

Intoarcerea lui Titu Maioreseu dela studiile

Irr strdindtate deschide o perioadd de harnicd


activitate intelectuald. La Iasi se grupeazd, In jurul lui Maiorescu,
tineri Cu frumoasd pregatire i astfel ineep aoele cichiri de oonferinte
In care se llmuresc probleme de ordin filosofic i pedagogic. De-

parte de frm'ntdrile politice, care acum nu 'le spun nimic, dar ti


vor atrage mai tirziu, acesti tineri constituesc O soeietate cu scopuri
pur culturale: aceasta-i originea Junirnii. Chiar la ineeputul lucrdrilor,
societatea a fost paralizatd de procesul In care Maiorescu a fost

Cu multd perversitate, dar curind munea a putut deveni tot


Mai rodnicd. Se pldnueste si fondarea unei tipografii din, care sA

iasd cdrti de scoall, menite sd se impartd. gratuit, cdrti care sd

contribue la o unificare a culturii si a ortografiei. Maiorescu, Iacob


Negruzzi, P. Carp si Pogor isi propun sd. tipdreased intr'o editie
noud i cronioele Irv Din 1865 este proectul de a se &mate revista
lunimea; a apdrut ammai In 1867 sub munele de Convorbiriliterare.
Ad s'a format programul d Inviorare a literaturii, a(-i si-au dat
intlnire toti Marii reprezentanti ai culturii noastre. Conduatorul
spiritual al noii direetii este Titu Maiorescu.
In cultura noastrd Titu Maioreseu isi are un loe bine stabilit
Figurd expresiv conturatA, el nu animal reprezintd o activitate personald plind de roade, dar si evoed o epoed de mune literard
culturald in central cdreia se afld, spre a o pregIti silndruma Pen:tru vremile de trecfere dela o stare la alta, se iviesc, predestinate
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

232

para, personalitati care Insumeaza. trecutul i totodata vestesc zkrile

noi. Spre a hicheia o epoc de nazuinti frumoase, dar 'lark de o


sigura orientare, a aparut Kogalniceanu de
care se leaga. un curent literar prin prograinul
litenare i, mai mult decat atat,
realizari In organizarea vielii noastre publice

cart lac din el un mare ctitor politic al Ro-

maniei moderne. Pentru completarea fizionomiei veacului al XIX-lea, aveam nevole si de

un mare ctitor cultural al prii: acesta a fost


Maiorescu.

Activitatea lui In.cheie un veac, dar si

1ncepe un altul tAnkr. Din sbuciumul liberafismului utopic si din invfilvorarea unui en&
clopedism adesea naiv, rasare Maiorescu al

Z.arui cuvant este o critick si o concluzie,

T. L. Maiorescu

tot atAt cAt si o pregatire pentru o ordine

noua. In. vremea lui Maiorescu erau douk sohui de oameni deopotriva
de primejdiosi mmii reprezentau trecutul, dar nu 'ntelegeau nimic din
adierile ideologioe ale viitorului, altii reprezentau timpul ce avea sa
villa, dar mi. cunasteau nimic din experienta sirului de Inainta.si. Inchipuindu-si natiunea un fel de manechin pe care-1 poti. trage Indarat
de maneck ori porni Inainte priu ghionturi, i mmii si allii nu aveau
viziunea unui organism viu In neintreru.pt munc de pref acere, de

Moire a de adaptare la Imprejintri. De aoeea si Infaptuirile unor


astfel de conducktori erau sortite nimicirli, lasind doar aniintirea
unei mai mult ori mai putin Indelunge pierden de vreme. Adevaratul Infdptuitor 1mbink tot ce e bun. In trecut cu tot ce-i ideal rea-,
lizabil In viitor. Urn astfel de infa.ptuitor a fost Maiorescu, reprezentand msur i echilibru In linia politick, adevar si seriozitate In
linia culturalk. Profesor de filosofie, critic literar si conducator de
revista, om politic si orator, In atatea tarkmuri de activitate, Maio-

rescu 5i-a pus Intiparirea und minti Juminate 5i unei inimi calde
pentru tot ce este inlaptuire bunk.
Despre o mi5care filosofica. la noi, Inainte de Maiorescu, mai

nici mi poate fi vorba. De ad si raceala uneori dusmanoasa ea care-i


primit el la 'nceputul activitatii. N'a gasit, pentru desfasurarea muncii
lui, un mediu intelectual de marg. Inaltime si de ad si acea dureroasa
mkrturisire pe care o face dat cA nimeni nu Intre,abk de lucrArile
lui, nimeni nu are dorinta de a le cunoa.ste, nimeni nu se skate sufleteste alaturi de el. Munca lui oragnizata. si-a avut ins6 1ncununarea.
Ea a venit In 1884, an Insemnat In istoria. culturii filosofice la noi,
prin Infiintarea la universitatea din Bucuresti a unei catedre de Logica
Istoria filosofiei dela Kant Incoace. La cursul pe care 1-alfacut an
cu an, Maiorescu a avut 'un public tot ma ales si tot mai nameros.
De-acum inainte munca ordonata i dragostea pentru tineretul dornic
sa studieze filosofia, 11 Indreapta. pe Maiore,scu spre crearea unei
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

233

frumoase miscAri spirituale din care au rasarit gAnditorii cu care

Re distingem astAzi In filosofie.


Revista Convorbiri litepare este, dela primul ei numar din Martie
18R7. to data In istoria noastra literara. Ad s'a desfasurat activitatea

de wide si de indrumatv fiterar a lui Maiorescu. S'A facut la 110i


critica i 'n.ainte de eL Eliade Radulescu, a carui activitate variata
s'a prelungit pAna. In vremea lunimii, temperament schirnbacios si
scriitor lipsit de obiectivitate, n'a fost niciodata adevarat critic. La
Dacia litenarii, critica a fost pe plan secundar fall de opera de creatie
la cane iau parte colaboratorii. Abia dacd pot fi amintiti pentru unele
pared critioe basarabeanul Alecu Russu, Asachi din Moldova, Andrei
Mureseanu din Transilvania, iar din Muntenia Simion Marcovici, oo-

plesit de amintiri din retorici vechi, si oonfuzul Boliac Anuntator

de vremuri noi este IntrucAtva Radu Ionescu, cu_noscator al estetioei


lui HegeL In Principiile criticei aparut In Revista Romdnd din 1861,
si mai ales Gr. Grandea. Avesta, autor de poezii, traducator din literaturile straine, alcaluitor al oercului folclorist Orientul, autor si al
romanului Vicisia sau CzacQii noi, a fost preocupat si de teoriile estetice. La Pressa si la Albino Pirbdului din 1868, el 15i desfasoara munca
de popularizare a unor idei in legatur ca estetica i ca gen.eza poeziei Avenu asadar snuainte de Maiorescu o oarecare frniAntare de
idei critioe si estetioe, dar 1111 o activitate metodica de-a Imbina teoria

u practica si de-a face critica literara. pe o solid,a baza filosofia.


data Cu aparitia lui Titu Maiorescu, tree in. umbra maestrii
Eliade: Boileau, Voltaire, Marmontel, La Harpe; ramAne uitat saintsimonismul lui Boliac; nimeni nu mai stie rnimic de Buterbek
Nimeyer pe care se sprijinea Andrei Mureseanu, si nici de Blair
pe care-1 mai cita Inca Grandea. De-acum Inainte se pronunta marele nume ale filosofiei: Kant, Hiegel, Schopen.hauer. Pe baza lor
se 'ntemeiaza o critica prini care se valorifica. poeziile lui Erninescu
si comediile lui Caragiale. IntroducAnd la noi cultul frumusetii si al
marei arte,
Intr'un loe el vorbeste de sfintenia' formei, Maiorescu e Intemeietor de critica literarA ridicatA la treaPta de nobilA
activitate spirituald, si deschizator de epoca. nouk tn care, sub semnul
unui ideal estetic, se Ineurajeaz adevdrata literaturA nationall.
rescu a trait una din cele rnai interesante epooe din desvoltarea noastra., A. vazut cum Inoetul cu hioetul s'a trecut dela valorificarea lite-

raturii pe baza continutului national la aoeea pe baza Insusirilor

de creatie. Sinteza de fond romnesc a de forma artistica, literatura,


desigur putin actuala hn sens politic, devenea astfel permanent actual
prin integrarea In domeniul frumosului.
acne estetioe ate mi Maiorescu, vin alu diferite parti. Spiritul
eclectic -apare In. articolele critico tn care se imbina, uneori pkna la
o contopire In care nu se mai pot identifica partile, Kant, Schopenhauer, Hegel, direct ori prin Vischer, Platon, prin Schopenhauer,
allii Maiorescu exprima si el cultul pentru arta si pentru antichitatea
clasicA. Agei Ii recunoaste menirea de-a exprima frumosul ca idee
manifestata loi materie sensibila. In armonie cu, teoria schopennauedank' a subiectului pur de cunoastere capabil s priveasca. lucrurile
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

234

independent de raportul 1or Cu vointa, Maiorescu sustine valoarea


colnediilor lui Caragiale. Si teoria geniului, asa cum apare In studiul
despre poeziile lui
vine direct din Schopenhauer.
Teoria emotiunii impersonale
Eminescu'
desvoltata. In. Poezia romancl, In Progresul adeviirului i 'n alte articole, porneste dela Kant si Schopenhauer.

Maiorescu a si tradus estetica lui Schopenhauer, publicand-o in

Romania liberci
Convorbiri literare. Prin aceasta el a ridicat
iivelul intelectual al epooei, (land posibilitate publicului nostru. de-a
cunoaste frumoasele idei din cartea III-a a Lurnii ca vointei i ,reprezen tare. De acurn Inainte teoria cunoastereii pure de catre geniul

care, ridicandu-se peste hunea fenomenala, sta. fall In fatk cu ideile


eterne, prin actul de eliberare dezinteresatk numit contemplatie estetitck, teoria artei consideratk ca un liman al inteligentii, devine un
bun al intelectualitatii romanesti.
Prin preocuparile artistice i estetice introduse la Jun imea. Maiorescu a format si gustul membrilor societtii. St. Vargolici scrie:
Daca acuma as mai faoe versuri, die sigur c as sta cu cartea d-lui
Maiorescu sub ochi, spre a nu ma face culpabil de lse-friunusete
bun. gust". Si mai Insemnata este marturia din 1882 a lui Slavici:
voiu fi avand eu simtimantul frumosului, dar sunt un om
,bia de cand am avut parte sa intru In casa D-stra.", spune el lui
Maiorescu mi s'a indreptat luarea aminte asupra formelor frumoase".
Maiorescu si-a dat seama si de insemriatatea pe care o are limba
In Afirmarea unei culturi nationale. Lupta lui lmpotriva sistemelor

care voiau prefaoerea artificiala a limbii, critica aspra pe care o


face gazetelor din Transilvania pentru usurinta Cu. care primeau
influente germane paginile de formulari teorefice,
astazi valoroase, din artioolui. despre neologisme, sunt cunoscute de catre toti.
Poate mai putin cunoscute sunt aceste randuri serse In.1862, la 'n-

ceputul carierei lui didactice: Limba romana este maltratatk In


scoalele noastre. Acea limbk nationall ce o avem ca cea mai scumpg

mostenire dela stramo$ii nostri, aoest simbol de recunostin care


leag6 popoarele de aoeeasi samanta peste sute de secole, si despre
care s'a Vac& atata vorba la Inceputul regenerkrii noastre intelectuale:
aceasta limbk ameninta. cu decadenta In mijlocul nostril s'r nimeni
nu-si mai bate capul de regulele ei. Cine te mai Intelege astdzi daca

strigi: Limba i nationaiitate sunt In specie pentru Romrni, cuvinte

aproape identice".
Daca trecem la activitatea politica, Maiorescu reprezintA, ca exponent al programului junhnist, o minte ciar vazatoare si masuratd,

Intr'o epoca In care fiecare visa numai prefaoeri radicale dupk modelul liberalismului apusean. Critica nemiloasa a formelor fall fond

reactiunea Impotriva un.ui patriotism de vorba, de gest si de

parada, au fost opuse statornic celor grabiti la introducerea de legi


nestudiate si de institutii nepotrivite. Prin critica junimista, -s'a dat
un continut serios notiunilor de patriotism si [nationalism. S'a argumentat, mai cu seama,c o aparent de civilizatie, priu forme
institutii pripit Injghebate, n.0 poate crea o cultura temeinica dar
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

235

poate sa se soldeze cu aducerea In stare de mizerie a populatiei mitme


citoare i cu compromiterea vremelnicA a ideii de culturA. Critica

rnaioresciana a fost un avertisment impotriva compromiterii ideii,


fie literard, politic ori social De avertismentul junimist nu s'a
tinut seama.

Daca am rezuma trasAturile spirituale ale lui Maiorescu, i-am


gasi f Ara Indoiala mare inteligenta, Intinsa cultura filosofica i lite-

rara, talent In scris si mai ales In vorbire cu totul impunator. Dar


acestea sunt calitti pe care le gasim si la altil In epoca lui. Ce
are cu totul deosebitor si care a facut din el un adevarat educator
al vrernii? A avut o mare dragoste pentru munca serioasd, a fast
Inzestrat cu un spirit masurat, perfect ordonat, a avut acea armonie
de tendinte din care rasare un om pe care te pop bizui, fiiadcA

stii la ce sa te astepti dela el. Clasic constituit sufleteste, el a

putut, cel dintai la Troi, sa in.oeroe clasicizareia vietii noastre publioe i culturale.
A fost un om foarte bine pregdtit pentru ceea ce voia sa fwd..
Intr'e tara In care fiecAruia i se da importanta dupa pretentiile pe
care le are, Maiorescu a fost mill care a intrupat o valoare real,
prin acel desavarsit echilibru Intre gaud i fapta, Intre convingere
manifestare. Lovit i 'n vremea noastra Inca de vreun. batran invidios de orioe glorie pe care-o banueste mai trainica deal a sa,
ori de vreun tinerel care n'a mistuit bine add manualui de small,
Maiorescu, prin impunerea In domeniul literar si politic a unui pullet

de perspectiva care n'a fost pan, la el, st pe un piedestal de pe

care nimeni nu-1 poate da jos.


La Convorbiri literare a apArut, limp de cateva
Iacob Negruzzi.
zeci de ani, tot ce s'a scris ori s'a gandit mai

de seam la noi dela 1867 Inainte. In ce priveste programul, se

aseamana In parte cu Dacia literata. Iacob Negruzzi fixeaza scopul


revistei: de a reproduce si rdspandi tot ce intra In e,ercul ocupatiuisailor literare i stiintifice; de a supune unei

entice serioase qperele ce apar din. once


ramura a sliintei; de a da seamA despre

activitatea i producerile societatilor literare,

In special a cad. din Iasi si de a servi ca


punct de Intalnire si Infratire pentru autorii

nationaji".
Realizarea .progr, amului a ctrut o sfortare continua, o mimed dezinteresatA i urrnArita Cu entusiasm tanAr. Revista si-a ga-

sit lit Iacob Negruzzi reazemul ei de fiecare


zi. Cu dragoste vorrbeste acesta despre Con
vorbiri litenare: Acest copil al meu, pe
care 11 iubesc cu dragoste adevarat parinteasca, mii da multA mun.ca, dar a- mult5

'I.
Jacob Negruzzi

tiu eke sacrificiuri materiale ma costa, cat am negles


advocatura (mosia mea) pen.tru dan.sul, stiu cu ce indiferenta
martgaiere.

www.dacoromanica.ro

236

D. MUM A$U

priveste generalitatea gogomAneasca. a oamenilor, dar pe de altA


parte este o mica elita care recunoaste meritul, osteneala i talentul,
aceasta 1mi este &star.
Iacob Negruzzi a avut si o IntinsA activitate literara Lipsit de

talent scanteietor in expresie, lipsit a de o bogatie de continut


deosebita, el nu si-a putut capAta un loe Mai larg In istoria noastra

literarl Numele lui a rAm.as intunecat de acela al altora mai in,


zestrati carora, prin munca lui, Convorbirile lit erare le-au deschis
calea nemuririi. Dar si din ceea ce a scris Negruzzi, se pot aminti
pagini care si azi sunt valoroase. Amintiri din lunimea, mai ales
de can.d se stie c. lu.crarea
Panu este plina de inexactitUi
interesate, sunt un isvor spre care trebue sa se indrepte istoricul
literar. Traducerile din Schiller si-au avut insemnatatea lor culturan.. Scrierile poetice originale

proza si versuri

sunt documente

pentru starea de spirit a epooei. lin Copii dupd naturd apar bine

trasate caracterele critioei junimiste. Ves pasian i Papinian, te fan


f i Mihai 15i pastreaza Inca actualitatea. Merita SA fie cunoscute tipuri
ca Sugila, Lehaescu si parintele Smntana din Electorate, unde
lipseste umorul exprimat cut dibAcie. Piesa O alegere la Senat, a/spi:a
critica a vietii noastre pubRioe, a fost un principal isvor pentru
scrisoare pierduld a lui Caragiale.. Vasta corespondenta cu toti marii
scriitori ai Junimii feed o aleask pldoere intele,ctuala. i preocuriarile de limba romaneasca fac dirt Iacob Negruzzi o figura junimista
reprezentativa. In Gramatioale, el critica relate IneercArile de stricare
a limbii poporului. Intr'o scrisoare din 1874, gasim. afirmalii atata

de juste, in legatura cu dictionarul limbii noastre: Daca In locul

filologilor prea Invatali ar fi, Incrat Alecsandri, Bolintineanu, Odo-

bescu, Maiorescu, etc., am fi avut rezultate bine. Poporul ear fi


interesat caci limba lui, povestile, proverbele, cugetarile lui, adica
intreaga littelepciune a strdbunilor s'ar fi luat de baza pen-tru.
temeierea zidirii, lar nu ganduri aprioristioa a catorva Invatati, care

de mult se departase de popor In cabinetul lor de lucru si pentru


o idee straina i desantatA, dispretniau rodurile vii ale pmantului
nostru".
'Pentru crearea spiritului critic si-au
AL Xenopol i Th. Rosetti. ,avut rolul lor si personalitati care
nu aparlin domeniului strict ].iterar. Istoricul Al. Xenopol a fost multa

vreme Iu legAtura cu lii,nimea, reprezentan.d, Inca din 1871, pria


cuvantarea-i de splendida Sind& la serbarea dela Putna, noua generatie in ce avea ea mai sfaut ca sentimente crediute. In ce

priveste atitu.dinea politica, Xen.opol se deosebeste de Maiorescu prin

faptul ca e Mai putin vehemeat Impotriva formelor, avand convingerea ca tot ce-i neadevar i mediocru lu institutille noastre, va
trebui sa dispara Iu chip firesc. DupA el, a, nu face rUmie, pana vom
putea face numai lucruri desavarsite, ktsemneaza a ucide chiar posibilitatea 'progresului.

Intinsul studiu Cultura ma(ionalii, aparut in Convorbiri literare


din 1868, este de deosebita Msemnatate. Convins c pantru poi are
valoare inusual oeea ce-i in legatura ca nalionalitatea noastra i ca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

237

potrivit Cu o tard care abia se trezeste la o


viata civilizatd, Xenopol i propune sa. arate ce este o cultura nationald i cAt este ea de necesara. Argumentnd c Wawa se rasfrnge in chip deosebit lu sufletul fiecdrui neam, Xenopol arata c.6
$i cultura, ca rezultat al unei vizlimi interioare particular, trebue
sa-si aiba caracterul ei aparte. Limba are un rol de primul rang In
exprimared originala a unei cutturi: Peirea limbii este peirea poporului". Tot atat de mare este si rolul literaturil, restrinsa de Xenopol
la productiunile In care fantasia si ideile originate ale unui popor
se exprima prin limba lui intr'u.wi mod astfel c aceasta sa se arate
ca element esentiar. Literatura trebaie s fie nationala, cad numai
astfel poate fi creatia unui neam cu viat interioara originall. Literatura populara e valoroasa prin faptul ca reprezinta o sinteza de
product-1i ale fantasiei, de idei din. adancul sufletului colectiv si de
experienta scoask dintr'o viata milenar. Fru.moase sunt i paginile
In care autorul arata neoesitatea culturii nationale, privita nu numai
ca factor al constiinlei de sine pe care treube s'o aiba un neam, dar
ca o conditie de cdpetervie a fericirii omenesti.
In scrisorile lui, Xenopol In.deamna sa nu se dea o atentie prea
mare literaturilor strline in paguba celei romAnesti, lar Tntr'una
declard: ,trebue sh cautam a Intari directia nationala a spiritului
nostril. IT; ceca ce priveste literatura, clack voim s producem In
adevar oeva mare". Sub aceleasi influente filosofice ca si Maioreseu,
Xenopol sustine ca literatura trebue s i.ndepline,asol conditia frumosului reiesit din armonia continutului si formei. i pentru. el
frumosul este: realizarea potrivit a unei idei sub forma sensiibla".
De valoare mai mult politica deca culturala este articolul lui
Th. Rosetti Des pre direcriunea progresului
cosmopolitismul

nostril, aparut in Conuorbiri literare din 1874.

Avem aCi o critica a vietii de Stat, a orgalzrii noastre economice si a culturii. Th.
Rosetti este contra imitarii formelor apusene
introducerii de institutii pe care le au popoarele culte. Pi-in imitarea formelor straine,
wile el, s'a ajuns la o prlipastie Intre clasele
de sus si cele de jos. Reformele au Ingreuial

viata materiala a Wanului, Ora sa fi, isbutit 1


sa ne dea aliceva decAt o civilizatie super-

ficiala. Prima noastra grill trebue sa fie

originalitatea lin cultura,.cati numai aceasta


justifica existenta noastra ca grup etnie
Al, Xenopol
distinct
Prin. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Al XenopoI si Th. Rosetti s'au
fixat liniile critioei juniraiste fa' domietaiul culturii si viet.ii publioe
o

dela noi. Literatura insasi, in tot ce are ea mai stralucit timp de


catea decenii; se resimte de atmosfera ideologic In care a luat
nastere.

www.dacoromanica.ro

238

D. MUR/CRASU

Intre scriitorii care au colaobrat la Convorbiri literare In epoca aoeasta de Impunere a unui ideal artistic, sunt mill care nu si-au castigat un loe
mare In literatura noastrd, dar care merit totusi sA. fie amintiti,
Samson BodnOrescu a publicat a.ci poezii si tragediile Rienzi si
Oliva colaboratori.

Lcipufneanu Vocici si, atunci cand s'au deslantuit atacurile impotriva

lunimii, nici el n'a fost crutat. Anton Naum se face cunoscut prin

poezii influentate deopotrivO de antichitate, de neoclasicism si de romantism. M, D. Cornea este autor de poezii origin.ale si de imitatii

dupd Heine. Teodor Serbantescu si-a dat din and in cand colaborarea i la alte reviste. E autorul unei poezii sincere, dar din care
nu lipsesc oftatul i ingOlbenirile in fata iubitei, asa ca 'n vremurile
lui Conachi Cateva din poeziile lui au aujns populare ma.i ales prin

melochile ce li s'au adaptat. Matilda Cugler Poni, bine primitO la Con-

vorbid literare, va publica mai tarziu paezii si la Literatorml. Lecm.


Ncgruzzi, pentru care Maiorescu a avut p caldd prietenie, a scris
poezii i nuvele, iar Vasile.....Pogor a dat revistei In dark' de poezii
Hugo,Musset, Gautier, Baudelaire, Leconte
originale, traducen din Hugo
si Virgil. Veronica Miele, inc5
de Lisle, Sully Prudhomme,
de pe la 1875, dA revistei poezii strObAtute de lirism personal. SA
nu-1 uitdm pe P. Carp, traducAtorui lui Othello si asprul critic al
lui Sion si Hasdeu, si nici pe atat de inzestratul AL Lambrior care 'n
viata-i curmatO repede, a colaborat la revista Junimii cu studii despre
chesliuni de fone1ic i ortografie, d'and in toate clovad de o rut
distinctie intelectuald. 'Dar Convorbiriles iterare au publicat i operele unor scrlitori de deosebitO valoare si, pi-fa aceastq., si-au asigurat
o glorie permanentA.
Privitd in desfAsurarea ei, poezia ltii Eminesca
M. Eminescu.
incepe modest la Familia, are totusi uncle
teme pline de senmificatie, dacd le raportam la creatorul de mai

tarziu. Dragoste In cadrul romantic al unc naturi InvOluitoare, nostal-

gia tinutului natal, un dor nemArginit" indreptat care valcioara,


paraul si codrul copilOriei, avant patriotic in care nu lipseste si o
not critic6 fall de junii ,Rorti de vii", pe care nu-i incAlzeste vir-

tutea. In poeziile dinainte de 1870, nu gdsim mult talent, dar nu lipseste din ele o caldd vibrare.. Sant poezii In sensul traditiei Bolinti-

neanuAlecsandri si au ceva vddit asimilat In grabd. Pentru ca

In curand sA creeze poeiie adancI si de largl rezonantA, poetului

Ii trebuiau cultur' i experientO proprie.


A avut aceastA experient6 copilul plecat de acasO la studii
CernAuti, trait catAva vreme sub privirile iubitoare ale lui. Aron!

Pumn.ul, al cOrida bibliotecar a fost si dela caree va fi primit


sfatul s adanceascI literatura nationalA. Si-a completat apoi expe-,
rienta pe drumuri necunoscute, de-alungul tuturor provinciilor roo
manesti, retinand impresii puternioe, cum o mArturiseste mai. tarzia.

I-a venit aceastd experient si din viata de Orman elev ajuns In


Cunoasterea, prin el Insusi, a provinciilor Ii va
coalele
servi aceluia care intr'o zi va exprima aspiratiile la libertate ala
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

239

Romanilor subjugati. si-a desvoltat cunostin.tele despre lu.me si

cariera lui vremelnica de sufleor de teatru, tot asa ca si prin viata


dusa In Bucurestiul de pe la 1870, pe care-1 descrie cu strazile lui
stramte si nepavate, cu baltile de noroiu 5 cu crciumile lui murdare. Aoest Bucuresti i-a aparut WO. si sub alta Infatisare. Aci, manatl
de un instinct sigur, a ajuns Eminescu In Orientul, societatea catorva

tineri care cultivau folclorul El insusi se Insarehieaza ca adunarea


de poezie popular. din Moldova, ocupatie

cu urmari de nepretuit pentru load activitatea poetica de mai tarziu.

Eminescu era Inc lipsit de un orizont

tmai larg. Aoesta nu pUtea bask' sa-i vial

din cele elite pe apucate, ci riumai din-

tr'o stdruitoare aplicare la studiu. Imbogg.-

tirea minii In mill petrecuti la Viena, la

Berlin L apoi la Iasi, dupg. Intoarcerea bin

strdinatate, si-a dat rodul In cele mai frumoase poezii, ale lui. Carnetele de cursuri
dela Viena si Berlin ne arata Indreptarea
zrnntii lui spre cele mai diverse ramuri ale

(45.'

Filosofie drept, istorie,


istoria religiilor, din toate vrea s tie noest
M. Eminescu
student care-i stapanit de pasiunea da a cunoaste, asa cum au avut-o
umanistii Renasterii. Mai mult lush' deal documentele oficiale, multimea caetelor poetului a pastrat dovada muncii inteleetuale. Alaturi
de note de filosofie, gasim aci informatii despre istoria Egiptului,
despre mecanica, electriiitate i matematica, printre care se amesteca
observatii In legatu.ra cu admarile studentesti ori cu evenimentele
politice din tara. In unele caete, aflam munca sarguincioasa a poetului pentru a Invata franceza i spaniola, un caet cuprinde traduoerea
unei Intregi gramatici a vechei limbi slave si, cine stie pentru ce
trebuinta izvorna din setea de-a adInci o problema istorica, Eminescu, pe cutare paging., isi transcrie si alfabetul turcesc.
Sa nu treoein cu vederea dragostea lui pentru. cultura grecolatina: ne-a lasat fragmente traduse In romneste din Homer, Ho.
ratiu si Lucretiu. Curiozitatea lui intelectuala s'a Indreptat i spre
marii poeti moderni germani, francezi, italieni si englezi. Cartea era
pentru el un mijloc de Imboldire a puterilor sufletesti. Cum lutelegea el lectura marilor scriitori, ne-o ma'rturiseste o poe2ie In care
Walla lui Shakespeare urmatorul

De-as fi trait and tu traiai pe lame,

Te-as fi iubit atat cAt te iubesc,


Caci tot ce simt, de este ran ori
Destul ca simt, tot tie-ti multumesc.

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

240

Tu mi-ai deschis a ochilor lumina,


Invatat ca lumea s'o citesc,
Gre$ind cu tine, chiar lubesc gresala
$'ades cu tine-mi este toga.' fala...
$i experienta dragostei, Inseninata ori Indurerala, o trae$te Eminescu intens. Numele Veronicai Miele obsedeazi tot mai mult mintea
poetului. Din multipla asimilare de culturd $i necontenita iram[intare dintre 1870 $i 1879, au reiesit cele mai multe si mai Insemnate
opere ale lui. Chiar l poeziile apa'rute mai tarziu, In. 1881, Scrisorile
de exemplu, ori In 1883, cum sunt Deinia i Luceafd.rul, tot asa ca

cele mai multe din poeziile care au fost cunoscute Intaia dat
prin leditia lui Maiorescu, i$i au schitari $i variante tot In aoeasta
epock dinainte de 1879.

Dupa ce cunoastem fondul general de cultura $i de experienta


personala, s urmArim insi creatia poetica In planurile ei suprapuse. Eminescu are o bogata poezie legata de viata lui personala.
Poezia lui de dragoste, mai ales, a patruns In marea massa romaneasa. si l-a Hunt cunoscut. Cu nuante atat de variate, Intiparita
de duiosie $i de suavitate ori de indurerata tristee, aceasta .poezie
da.' pe f at nu numai extrem sensibilitate dar $i talent vrajitor, prin

cuvinte care para.' prin Eminescu Intaia data I$i desvalue toatk
tainica lor armonie In Venere si Mcidenei, este desigur un dramatism prjea stu.diat In momentele lui de efect, dar sunt i versuri de o
scanteiere cu totul pa.rticulard. Partea dala dal-sit a poeziei, cu Intbarcerea plink de adorare catre acel demon cu ochi mari, cu pArul

pond", Caruia cu ateva cupe niai inainte poetul Ii aruncase cuvintele venite din durere i din indignare, este ceva caracteristic

pentru afectiunea fata de Veronica. Experienta proprie este la baza


poeziei Merina est care aduce si. preocupari de ordin filosofic, aci
acum apare prima expresie a viziunei tragice a existentei, de pe acum
Intrevedem pe poetul capabil sa alieze gandul smuls din durere,
cu o emotie ridicata la universalitate.
Inseninata tinerete in, Sara pe deal, hiviorata amintire idilica,
nostalgia. In finalu-i neasteptat, este lin sglobia Pleare albastrei. In
poezia de Idragoste a lui Eminescu se afla. adesea un element de
iluzionare personala, de Incntare si de reverie cane'n fata nealitatii
se spulbera, lasand loc unei suferinti abia stapanite. Caracteristica
pentru acest gen de poezie personal. este Lacal, In care visul
dragoste al poetului se deapkna intr'un fermeator cadru de natura,

dar se termin In versuri halurerate Tot dintr'o reverie piin de


beatitudine, isvoraste $i Dori*, una din cele mai armonio ase .poezii

din literatura noastra. Poezie de amintire a dragostei, vazuta prin


valul visului i pusk In contrast cu realitatea, este Departe sunt de
tine. Versul de aci:
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERAVURII ROMA.NE

241

Petrec lu minte-mi viata lipsit de n.oroef,

ca si finalul:
0! glasul amintirii rAmie pururi Taut,
S. uit pe veci norocul ce-o clip. 1-am avut,

SA uit cum dup'o elipa din brate/e-mi te-ai smult...

Voiu fi bateau singur, vei fi murit de mult!

fac sa se presimta o etapA maul lu desfasurarea pailiniii care deatata vreme frAmnta inima poetului.
Evocare a uner insorite amintiri care-au lasat deziluzie In Pe
neecasi idicioard, vis de fericire de-o elipa urmat de regret In. At&
de fragedd, o calda Intoarcere spre att le iubita Minune cu ochi
man i mna rece", in: pasionatul sonet Surd ani la niijloc. Dorinta

de-a stin,ge durerea prin uitarea care-si intinde valul mingketor,


gndul repaosului de veci pe care singura m.oartea II aduce, apar
In Despelrfire, poezie ridicata la malta noblete morala prin cuvin.tele adresate iubitei de poetul care n,u mai nadajdueste nimic. In
lubind In talud, regasim pe poetul lacntrii i auteituzion.'rii, pe
poetul care recheama la el pe aceea iubita In taina pe care-o frnge
num.ai puterea nestpanita a dragostei. ToatA aceasta poezie cane
sfu accentele oelui mai svapaiat romantism pAstreaza o cando are
de copil, 33,114 de fapt decal expresia ruinei visurilor faurite de un

suflet care, dei se iluzioneaza atht de adesea, se stie jpredestinat

suferiutei.

Poezia personala a lui Eminescu are si alte Infatisari. Sentimen-

tul iubirii este de cele mai multe ori aliat ou acela al naturii. Element de cadru urueori, de expresie a fondului altadatd, cum. este In
dacii ramuri bat in geam, frumesetea naturil cu sopotul de izvoare

cu luciul de oglinda al lacului, ca freamatul de frunze, cu blnda


luminA de lund, apare nu numai cand poetul exprima propria, lui
dragoste Ca poet -pe linia traditionala a romanlismului, In general,
In exprimarea acestui sentiment, Eminescu aduce, ca tovarasa a
bucutiei ori a tristetei, o natura de cele mal multe ori suavA
vrajitoare de vaz i auz, desteptatoare dc dulce visare. Astfel de

natura, avem In Povestea teiului i b3. Peste vdrfuri. In nicio poezie


hasa mai mult ca lit Somnoroase prisn'rele nu e o contoppe mai desavarsita Intre naturA i sensibilitatea poetului. Aci elementele descrip-

tive sunt toate pe acelasi plan, produc aceeasi stare emotiva, iar
acordul sunetelor si imaginilor raspAndeste o beatitudine, ou ai.dt
mai intensa si mai In stare s'a' stinga vointa de a fi, en cal Insasi
poezia realizeaza technica unui cntec 'de leagan WA' Inceput Si
flea d sfarsit, precedat si urmat de o nelAmu,rita tain. Nicairi

hiai mult ca -aci nu si-a gasit expre,sia estetica grudul lui Schopen-

hauer ca natura frumoasa ne snrulge de sub tirania vointei.


,Si'n alte poezii lince, revarsa Emiuescu splendorile unei naturi
file de poveste, bogatia de sensatii
plint de farmec. Im Galin

16

www.dacoromanica.ro

242

D. MT.IRARASU

vizuale i auditive e netutrecuta. Altadan, natura devine simbolul

sufletului poetului, cum e In Ce te legeni codrule, ori reprezinta


Intinerirea i reinvierea In contrast cu vremelnicia omului, cum
e in atat de duioasa O mama...
Poezia intimista a lui Eininescu se nuanteaza i cu un puternic
sentiment al trecutului Spre acesta se indreapta poetul ca voluptate
gaseste mijlocul de descatusare din margenita lui
omeneasca. Una din cele mai caracteristioe lucrari, In care pagini de
reala poezie ne dan pe fan. aproape toate sentimentele din opera lui
Eminescu, este Srmaruil Dionis, nuvela fantastic/. si. filoso-fica,

care autorul, plecand de la idealitatea timpului i spatiului, asa


cum, se gaseste formulata in Kant, ne Infaliseaz un. om. care se
smulge de sub tirana legilor timpului i spatiului, isi cladeste o vIata
imaginar lu alt cadru al existentei, in and epoca,
realizeaza
astfel dorul absolut de libertate. A.vem aci o poetica autobiografie intelectuala a autorului. E ceca. ce el. exprima si'n, aceast pretioasa
marturie:

Trecutul e lu mine, iar eu sunt lin trecut,


Precum traeste cerul In marea ce-1 respir'.

Dela poezia personala, ne putem ridica pe un plan superior

In care poetul canta durerile unei colectivitati. Poetul Macedonski,


In prefata la un volum de poezii, credea c inaugura un gen non,
cerand scriitorilor sa vorbeasca ,,despre om si despre sufeintele lui
In mijlocul societatii". Eminescu este un precursor al acestui gen
de poezie. Via(u, poezie In care ni se arata existenta trudnic i s5,
racacioasa a unei tinere lucratoare, n'a fost dusa la desavarsire. Acoente viguroase de revolt impotriva nedreptatilor sociale, avem
In Inger si demon si mai cu seama liii Impdrat i proletar. Dad., in
cea dintai, revolta se risipeste sub privirea bland/ a fiintei iubitoare
venita la capataiul revoltatului, In] cea de-a doua, cunoastem revolta
In chiar zadarnicia ei, ca.'ci dela cei mai de sus pand la oei, mai de
jos In scara sociala, toti apar deopotriva de nefericiti in aceasta viata

care nu-i decal ,,vis al mortii eterne".


Anul 1881 are o mare importann In activitatea literard a peetului. Este anal Scrisorilor i totodat epoca de culminatie a polemistului i ganditorului politic dela Timpul. crisorile Infatiseaza

un pise al poeziei eminesciene, dar totodata i rezumatul Intregei experiente sufletesti de pana atunci. Toate poeziile dintre anii 1866 si
1880 par etape de treoere spre aceste operre din care fiecae-i o dovada
de maestrie artistica i fiecare-i un act din drama vietii spirituale
a poetului.
Poezia personala strabate toata Scrisourea
Evocarea
curate de altadata In opunere ca proza prezentului, gandul schopenhauerian despre instinctul care ne mand ca sa fim instrumente oarbe

ale naturii, dureroasa amintire a dragostei poetului si definitiva


renuntare la iubire a unui suflet stapanit de setea linistei etenne",
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

243

nu sunt deal rezumarea sbncimnului de atatia ani, In ca,re poetul


si-a revarsat nuantatele lui sentimente, a caror expresie a, rimas pe
vecie prinsd In cea mai sincerd poezie de dragoste din literatura
noastra.

Cu Scrisoarea Ill-a se realizeaza planul patriotismului ini poezia

eminesciana. i spre .aceast oper duc cdi pe care le pubem unnari.

Intr'o poezie de tinerete, Ce-ti doresc eu (le, dulce Romanic, poetui


ureaz in versuri entusiaste un viitor mare pentru tara sa i Infra,
tire Intre toti Romanii. In poemul Mureseanu, el. exprimd dorinta
ca neamul nostru srt aib un destin fArd seaman, nu de fericire, ci
de mdret-ie. Dragostea pentni Bucovina este ardtata. Intr'o poezie
de tinerete, iar jalea la privelistea Basarabiei legatd In lanturi,
smulge poetului acoentele viguroase din La arme. i gandul
tuturor Romanilor a aprins sufletul lui Emineseu, dupd cum se vede
din Inoercarea dramaticd Mira. Romanul Garda pustiu are pagini de
adanck dragoste de neam.
Toate aoeste Inceredri literare due spre patriotismul atat de sinoer si de clocotitor din Scrisoarea Ill-a, care'n ciornele ei prime are
ca Subiect indignarea Impotriva celor pe care poetul Ii socotea
vinovati de pierderea Basarabiei. Intr'un manuscris, poezia are titlul
Patria i Patriotil, se vede deci conoeptia pe care vrea s'o realizeze
poetul. Conflietul orgoliosului Baiazid cu Mircea, da, pe Tat ideea
lui Eminescu c trecutui singur stie ce este adevdrata iubire de patrie, pe cand prezentul la numai In desert Inurn.ele strdbunilor.
din punct de vedere artistic Scrisoarea Ill-a este remarcabild. Dei
Intre Scrisoarea Ill-a 0. articolele din Timpul se pot stabili raporturi de ideologie si de expresie, Emineseu a reusit s se mentina
In limitele artei.
Anul 1881 arata. insa. -ridicarea lui Eminescu pand la Scrisoarea

I-a, realizare a unui nou plan superior din domenial creatiei Aci
Ii gdseste o desdvarsita. expresie estetic sentimentul tragic al existen,

Fata in grdtei, tem srn lucrdri anterioare ea Nu mei intelegi


dina de au,r. Identitatea de esent a tuturor oamenilor, snpusi,
prin soarta., aceleiasi nimiciri de neinldturat, formeai. fondul din
Scrisoarea I-a, un poem dus la desdvarsire. Sentimentul nimicniciei
de sdrac; dar
vietii omenesti trait de stp5.nitorul neamurilor
deopotriva supus mortii, e faeut i mai vadit prin viziunea parodici
ce-o joacd oamenii la Ifimormantarea aoeluia care si-a inchinat
viata cugetarii i tiintei. Este totodat opera cea mai interesanta
pentru cunoasterea sensibiitli metafizioe a poetului care, dincolo
de formele existentei, pdtrunide fatalul desnoddmant a tot a a toale.
Cosmogonie vedica,, b-udism, filosofie schopenhauerian. s'au contopit

ad In- versuri de rard perfectiune.


Este de relinut ck'n! 1882 Eminestu n'a publicat 11101 0 poezie.
Desigur c o pricind e si munca ziaristied istovitoare, de care Insusi se plange. In aoelasi timp- Insd, In sufletul poetului se cristalizad\ poeziile care aveau s fie si ultimul san cuvant. Toat experieuta
intelectuald i toate ten.dintele din 15 ani de activitate Ii gasesc poewww.dacoromanica.ro

244

D. MURARA$U

ticaolor Intrupane in cele doud poezii din 1883, reprezentAnd


tare Itmul din planurile supefloare ale evolutiei artistioe a poetului,
Doina g Luceafdrul.
Doina este suprema treaptd pe careo ajunge poezia nationalistd
a lui Eminescu; este expresia durerii neamului g s'a realizat prbi
glasul unui poet cane si-a contopit fiinta lui cu aosea a oolectiviatii.
Lucealdrul este oea mai frumoasd poezie din literatura noastrd. E
desdvarsitd pknA in oele mai mici aindnunte si-i revelatoare pentru
oea din urmd culm.e a genialitdtii lui Eminescu. Ad se Insumeazd
calitAtile poetului g atitudinea definitivd rezultatd din incerdrile, at:It
de variate tu duiosia ori indurerarea lor, ale unei dragoste pe care
cunoastem in etapele ei din poeziile de pan. la 1881. Luoeafdrul
reprezintd stoica resemnare a unei fiinte care a luteles c fericirea
pentru oameni, creaturi legate de pdmdnt i conditionate de legi
cdrora numai ei li se sup un. Lu.oeafdrul, fiintd superioard, e menit
s trdiascd In alt plan al existentei. Raportat la Eminescu, el are
semnificatia gandului ajuns la Impdcare i inseninare, prin. Intelegerea vietii cu micimile ei, vietii care nu poate oferi multumire geniului oondamnat la izola.re prin. Inssi superioritatea lui. La drama
pe care o simtim desfdsurndu-se in poezia de dragoste a lui
Luceafdrul apare ca run sublim epilog.
Doina i Luceafeuld stint oea mai artisticd dovadd a sensibilittii
gandirii addnoi a poetului. Pentru a ajunge aci, a fost insd nevoie
ca Eminescu s cunoasa neamul nostru In una din oele mai autentice cneatii ale lui, In poezia popular. Urmrind inspiratia din cele
mai reprezentative poezii ale diferitelor planuri care se suprapun,
dela Incercrile dinainte de 1870 pang. la Luoeafd rul din. 1883, se
poate observa o neinoetatd Inaintare in. ce priveste addncimea conceptiei, o n.einoetatd desmdrgenire a poetului diii emotii pur personale, spre a ajimge la emotii universale, Totodatd, paralel cu aoe8td
desmArgenire, a.vem Insd o tot mai adand inrAddcinare in vlata
etnicd. Ini poezia care cntd numai durerile ori bucuriile personale,
pdtrand i cateva elemente populare. Astf el in Crdiasa din pooefti,
In At& de filagedd, in frumosul sonet Afard-i toarnnd cu nturala eva-

dare In atmosfera de basin. Ideea ursitei, a norocului, a stelei sub

care te-ai ndscut, apare ade,sea In poeziile lui Eminescu.


Dac treoem la poezia lui nationalistd, vedem e rolul literaturii
populare creste. In Scrisoarea
visul sultanului se bazeazd pe
tenid de folclor oriental. Dar si a.oea simpl i artistid scrisoare a

fiului de domn aire iubita dela Arges, nu. e &cat prelucrarea unei

culegeri populare pe care o Odra. Intr'unul din manuscrisele poetulni.


Elemental popular are un lee si mai Insemnat In Doind. Fonda', In,

parte, isi gdseste expresia In diferite culegeri populare: Si nu pot


rdzbate
De strAiritate", Mnca-i-ar casa pustia", sunt versuri
din popor introduse In Doind fa.'ri de nicio schimbare. Dar i forma
poeziei este aceea In care poporul Isi aratd durerile lui Versal scurt,
ritmul popular, chiar i numele poeziei amintesc productiile similare
din popor.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

245

Ridicandu-se la cel din urnid plan al poeziei lui Emin.eseu, la


Luceafeirul, dei expriin. o inaltd conceptie, influoita popuard este
foarte insemnat. Isvorul principal e basmul l'ata frt gradina de aur
pa cane Eminescu 1-a cunoscut In cartea unui cdldtor strin, Iti trecere prin tara noastrd.In afard insA de tesAtura generall a actiunii,
chiar si note particulare vin din creatia anonlind a poporului. Astfel
strofa in care se aratd frumusetea fetei de Imparat, isi Insuseste cornparatiile poetice din culegerea populard pe care Eminescu si-a transcris-o inteunul din caetele sale.
Asadar si'n poezia care reprezintd vrful de piramidd al activiJ
tdtii poetului, principalul isvor de iuspiralie e acela pe care1-1 ofere4
creatia autohtond a poporului nostru. Cu ct poetul s'a indltat mai
sus pe culmile artei, u ata s'a legat mai solid prin multiple rddcini

de viata artisticd a poporului. A reusit sd fie el mai original si

totusi a rAnias el mai legat de traditie. A linteles ci adevAratul creator

nu se difere_mtiazd de ceilalti dedt prin puterea geniului, dar 1ncolo

rnine intru totul al poporului din care s'a ndscut Emitiesen ne-a
ardtat, prin. Luceafdrul, c prima lege a originalitdtii este afundarea
In propria noastrd simjfre, gandire i creatie artisticd romneasc."
Aceast contopire a elemaitului personal cu tot ce vine din adncimile vieji.i etnice, nu e ceva Intampltor la Emi-nescu, mai mult,

nu e nici ceva instinctiv. Este ceva constient i In acord cu conceptia pe care poetul o are despre ara. Se cautd astdzi sd se dea o

atentie deosebitd poeziei ca artit a cuvntului. Sub influenta esteticei

italiene, se cautd de unii sd se reducl i poezia lui Emineseu la

simpla reali7are a unei forme mdestrite, fArd sk se tind seama d'u


mare parte forma este si o chestiune de technicd Eminescu este
un mare poet si prin contin.ut, nu numai prin form, cdci a imbogNit
cultura noastrd cu noi idei poetice. Emine,seu Insusi si-a artat dispra-,

tul pentru cei ce socoteau poeiia un voluptos joc de Icoane". El

Insusi in Criticilor mei a aruncat vorbe carie cuprind un Intreg program literar:

Critici voi, cu flori deserte,


Care roade n'ati adus,
E usor a serie versuri
Cand nimie n.0 ai de spus...

Asadar pen.tru. Eminescu poezla este si o problemd de fond.


Ce crede el despre artd In genere, ca expresia
unui neam?
El spu.ne cd literatura trebue sd fie produsul simtirii 51. gandirii
Rationale. Analiznd o lucrare a lui Slavici, el serie: nici o lite-

raturd. puternicd 33.0 poate exista dect 1ntemeindu-se pe baza larg4


a geniului national". El admite numai existenta artei nattionale: nra-

mai arta nationald are ratiune de a fi, numai ea naste In ininille

indivizilor Intdrirea si intensivitatea acelui simtimant subiectiv care:1


faca, ca toti sd se numere membrii aceluiasi corp". Hegelian In con-

ceptie, el crede cd poezia l'isli are o nation,alitate" a ei, asupra


www.dacoromanica.ro

246

D. MURARA$U

dreia pluteste ceva fatal, acordul de nelnlgturat Cu. natura intima


a colectivitatii. Nu nc vom mai mira deci vazandu-1 pe Eminescu
adunnd caete intregi de culegeri pop ulare, prelucrand material
pentru a ne da pe Fat frurnos din lacrimii a pe Cidin Webunul,
ori sorbind din viata poporului elemente care-i nationalizeaz poezia
si11 nuanteazd sensibilitatea.
Aceasta conceptie nu l-a impiedecat pe Eminescu sa ne &a lucrdri de valoare deosebitl, lucrari originale. El, mai mult ea encare

alt poet, ne-a creat sensibilitatea noastra artistia.. Stmt versuri ale
lui care a.0 ldsat un ecou prelung in sufletul nostru. Lulmea o vedeni
prin imaginile lui Eminescu, ni se desvlue, dincolo de aparenta realitatii, lucrtui invAtate prim el. Ne-a educat ocbitul si auzul i ne-a
deprins s Intrebuinfam i cuvintele, d'andu-le un continut care de-,
p5seste pe acela obispuit: codru, vaer, lung., marea, isvoare, haos au
rezonante noi, au o viat misterioasa pe care am Inteles-o prin poezia
lui Eminescu. Sfera noastr6 de shntire si de gandire s'a mgrit prim
aceasta poezie. Versurile din Serisonrea I-a ne-au desvoltat sentimentul mostru cosmic. Tot asa versurile din Scrisonrea III-a ne-au

facut s simtim fru.mus,etea plin de taina a boltii Instelate. Cine


si-a aruneat privirea asupra mArii fara s optease. versal:
Cand plutesti pe misegloarea marilor singurAtate.

Cine a simtit In sufletul lui un dor nestapAmit i am si-a adus


aminte de algtoria LueettfArului?
Porni inceafarul. Cresteau

In cer a lui aripe,


Si on de mii de ani treoeau
In tot aatea clipe.
Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele
Parea un iulger ne'ntrerupt
liAtacitor prin ele

A vazut cineva o alele de plopi fr sa se gandeasca la o cunoscut poezie a lui. Eminescu? S'a Imb5lat cineva o clipA de parfumul florilor de tei fara s.. recite:

Flori de tei de-asupra noastrb.


Or sa cada randuri,
Si cine a fost lovit de nedreptate ori a vazut rautatea triumfAnd 111
preajma si nu s'a gandit la versurile:
Nedreptul i minciuna a 'mail duce &Au...
Istoria umana In veci se desfksoara,

Povestea-i a ciocanului ce cade pe Mu.


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

247

Simtirea i ga-ndirea noastr s'au imbogAtit prin. Eminescu si Insusi

vocabularul limbii noastre a cdpAtat un cuprins mai poetic si mi


spiritualizat. Fr sA ne d5m uneori seama, felul nostru de-a simti,
de-a gandi si de-a vorbi, are o IntipArire eminescianl. Legandu-se
eat mai adanc de popor, Eminescu a stiut totu.si s creeze lucrdri
originale si, pria ele, s ne prindA pe toti ca'n ant* invizibile.
dreptandu-si spiritul spre glasul care venea din adancuri, el a exprimat colectivitatea in felul ei de-a simti si de-a On& iar noi, sub
influenta lui, ne integrAm In colectivitate. Ad e Ulna poetului national cape-i Eminescu.
In af arA Insg. de poetul pe care 1-am cunoscut, doctrinarul politic ne intereseazd prin ideile pe care le-a expus in paginile ziarelor
Fe..-lencgiunea, Culler& de laqi, Timpul. E nevoie sA vedern dacg. nu

cumva si ad, unde ne-am astepta mai putin, apare din non poetul.
In toatA. activitatea lui ziaristicA, Eminescu este obsedat de gandul
natiunii. 11 preocup5. limba, cultura, civilizaia, economia noastrA,
dar in toate el vrea sA gAseasa. o intipArire a geninlui national. Firea

natiunii, ea singurA are dreptul de a botAri direetia vietil publico


culturale, puterile lAuntrioe, singure ele trebuesc ascultate pentru
ea tara
Indeplineasc menirea, rAmanand totusi pur roma.neascA: sau tara aceasta sA fie In adevar romaneascl, sau nici nu
ineritA O. fie". Eminescu afirml neoesitatea unei originalinti care
sg. diferentieze natiunea noastr de oricare alta. intocmal ca un
natiunea trebue sA-si aib5. identitatea ei personalA, prin faptul
cA. In afar'd de fondul comun um.an pe care-1 au toate natiunile, ea
aduce pe lume ceva ce-i numai al ei si spre care imbue sa se indrepte
umanitatea spre a se cunoaste pe sine inteo bilAtisare unicA.
Foetid vizion.ar se descoperA si'n Ideologia politicA. Eminescu

a realizat teoretic un tip ideal de natiune

i, atd ca aoest tip, el


a judecat tot ce se petrecea in societatea romaneaseA. Plecand dela
Insusid pe care in parte le pot avea natiunile, tl a Iconstruit un tip
abstract de care trebuia sA. ne apropiem.. El ar fi vrut sA realizAm
o natiune pursd cu desAvarsire: viola sange curat alAturi de spirit
In intregime national. El vizionarul viola refacerea natiunii noastre
si In carnea i in spiritul ei.
Vizionarul apare si lui felul cum sunt stabilite lialorile morale
de realizat El vrea ca noi sA Infdptuim dreptate socialA, u,nitate
politicA, organizatie de stat cu forme si institutii rom.anesti, culturA
romaneascA, limbA nationalA cat irtai curatd, arta romaneaseA, literatur5. cu rdacini adand in viata neamului, comert si industrie rorn.aneascA, inteun cavant o des6varsitA civilizatie nationall
In nationalismul lui Eminescu, este un Tel de poeticA nostalgie
a supremelor valori pe care o natiune ajungandu-le, se defineste pe
sine hisilsi ca fortA natural, creatoare. In. aceastl viziune de poet
care stie sA-si inaripeze gandul, se defineste o natiune elneia i
s'au geal, toate posibilitdtile de-a da un summum hotArit de n.atur4.
PentrIt crearea aoestor posibilitAti, serie- i luptA Emineseu ziaristul.
Cu cat In concret vede limba mai Instrinatai si mai, dispretuitA,

www.dacoromanica.ro

248

D. MUR Alt AU

obiceiurile mai parasite, viata moralA mai calcata In. picioare, ea


atAt mai mult, prin reactiune fireasck Eminescu exalteaza, idealizeazd, divinizeaza natiunea. Pesimist fata de natiunea concreta pe
care o vedea in jurul sau, el e optimist fata de.natiunea b. abstract,
fata de natiunea ea entitate vesnica, mereu. In devenire.

La prima vedere se pare ca'n activitatea lui Eminescu e un


abis care separa cu total dona lumi intre care nu poate fi Impacare. Ce poate fi mai deosebit fata ca framntarea din lumea poli-

tica de toate. zilele, decal smulgerea din realittile vietii obisnuite,


pentru a trai sbuciumul metafizic al sufletului omenesc? Doug. lumi
In adevar deosebite: una e plutirea In sferele ideale, alta e munca
pentru indrumarea practica a vietii Privind lucrurile superficial,
ni se pare ca gasim o surpare ln aceeasi flinta moral's.% S'a hicercal
atunci un mijloc de explicare si s'a - .utat Intr'o posibila cunoastere

de catre Eminescu a filosofiei lui Hartmann, o impacare a pesimismului metafizic ca -activismul practic.

Credem ea 31nu e nevoie sa se recurg la filosoful german. E


de-ajuns s patrundem ceea ce Eminescu este mai desavarsit: un ar-

tist. Noi oamenii obisnuiti trini pentru clipa de fata, sbuciumul


nostru are un rost In directg leglura ctt viata practicA. Chiar

inAltArile de un moment ,sunt aoele de pasire greoaie care recade


la pnintul de care-i legat6 de destin: Sborul pe de-asupra piscurilor,
Cu privirea arun.catI In depkrtri albastre, nu ne este hig'duit nouA,
dar e ingaduit celuilalt, artistului care'n esenta lui e tocmai smulgerea
din elementul practic, e tocmai trairea pen.tru eternitate. TrasAtura
aceasta de artist apare si'n scrierile politice ale lui Eminescu. Ce
este in.versimarea de a censtrui teoretic o forma politica In contrast
Cu _realitatea pe tare n'o putea el schimba, deckt expresia exterioara
a visurilor de reconstruclie 1nchipuite In sine? Ce este viziunea miraculoasa a natiunii asa CUM o concepea el si pe care ne-o proecteaza
inainte ea ideal? Ce este aceasta stabilire de valori morale suprem.e

dupa care el a avut nostalgie 5i spre care lad., pe urmele lui,


inctreptam mereu? Din viata neamului nostru In ce are el esontial,
Eminescu a luat elemente 5i le-a transpus In cele mai Insemnate

poezii ale lui. Dar si ceea ce a avut el mai deosebit ea artist, traIrea
pentru viziuni proectate In eternitate, s'a transpus In proza politica
i-a dat un nimb de poetica. scnteiere
Dinteun media carat tra.'nesc se ridie.a. Ion CreanIon Creangi.
scriitor reprezentativ pentru sufletul popular.
In. afar's.' de cateva scrieri didactice, In care eunoastem un dascal de
rar bun simt, ne-au ramas dela Creanga caleva lucrAri literare de
iixceptionala valoare. Activitatea lui de scriitor nu e bogata si cine
$tie daca el ar fi scris ceva, dael nu venea In legAtura. ca Junimea
tiac'd Eminescu nu i-ar fi dat con.stiinta de aural pur pe care-1 reprezenta complesul de viata populara, exprimat cu atata farm.ec natural in convorbirile prietenesti.
Cele mai multe din scrierile lui Creanga au aparut In Convorbiri
literare, astf el ea el reprezinta proza noii direcii, dupa. cum Erniwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

249

nescu a reprezentat poezia, iar Maiorescu. critica Unele povesti ale


lui Creangd, Fata babel i fata rnopteagului si Capra ca trei iezi,
de exempla, sunt valoroase i prin dibgeia cu eare-I strecuratk Inva.tgtura moralg. Creangg. rgmne Insk aproape d popor sin povestirea In care predomink imaginativul. In. Poveitea lui 'lamp Alb,
cuprinsul i vocabularul sun& populare, dar popular este insksi
technica basmului. Creangg e stkpanit pentru creatia poporalui, de
acel sentiment adnc care-1 opreste sd fad. din scriere un prilej de
argtane a vietii proprii. Spre deosebire de Eminescu care'n Fed Frumos din lacrimei sin Cain Nebunul, ne desooper tot ce are mai
caracteristic ca simtire i imaginatie, Creangd e numai artistul care
organizeazg un material din popor. Simtul a.dnc pentru ce este

autentic popular, pe care-1 canoastera si din insemnkrile lid pe


scrieri ca Pepelea sau tvaditiuni nationale romtineti ori Mica colectiune de superstitiile poporului .flonOnesc, I-a oprit dela oeea ce
pentru el ar fi Inserrmat o contrafacere.
Aceasta nu. 1-a impiedecat pe Creangg s. transpunk originalitatea
Lai de sinitire i. de imaginatie In MO Nichifor Coteariul srai Aminiiri din copileirie. El socotea pe Mo Nichifor Cotcarial ,,o copilgrie

scrisg de un om unii mull bgtrn


tank", su.bvalorificare neprimit de ni-

meni la Junimea si cu ant mai putin

de Maiorescu, pentru care scrierile lai


Creangg constituiau. o adevdratk Imboggtire a literaturii noastre". Aceastai nuveld,
cu hazul ei skn.g.tos 5 cu mAestria de a
feri alunecarea spre vulgaritate, ne da pe

fat un scriitor care din instinct stie ce


este artistic. Prin Ay _diri din copildrie
Insk a reusit Creasa.-si aibk un loe

strAtucitor In literatura noastrk.


Creangg e un scriitor la care te'ntorci
'
In cursul vietil Ca acolar te las' furat de
depaharea strenggriilor evocate de autor,
Ion Creangi
de hazul unor scene in care se Impletesc can.didul, oopilgrekul
,

naivul, dupdcum mai tarziu revii. la Amintiri, cu. sentimental cd eitesti

oeva din propriul tau trecut.


Materialul In sine al amin.tirilor nu are mimic deosebit, iar vocabularul, fa.'rg. Indoialk original si plin de farmec, mai cu seamg
pentru moldoveni, e pentru oeila1i ea uncle greutgli. de Intelegere.
totusi acesta fiind materialul, acesta fiind vocabularul, scrlitorul
nu-si pierde din atractie, cartea Isi pdstreaz darul incantdrii, fie cg
esti copil ori matur, fie ca.' o citesti pentru hithia data. ori cd vii
iarksi la ea ca: la o bun si veche cunostintg.
Asadg, In incantarea produsg de Creangg, este ceva mai presus
de cuprinsul material al cgrtii si de vocabularul In care-i ImbrAcat
aoest cuprins.
Scriindu-si amintirile, Creangd ne-a poyestit edteva lucran i reale

www.dacoromanica.ro

250

D. Melt AR A$U

din viata lui de copil si de scalar. Dar 'nu avem aci Insirare de lucruri redate cu simpla luciditate intelectuala a celui care readuce
In memorie fapte Invaluite de ceata trecutului. Nu avem. aci amintiri"

ta ale lui I. Ghica in scrisorile catre Alecsandri. I. Gbica sta. SA

fixeze e tineri Invatau. In secala lui Valliant, ce epistole din Boileau


se comentan, pentru a ajunge la evocarea runui Grigore Alexandrescu,

poet Inzestrat din copilarie cu unele Insusiri neobisnuite. Facand o


reconstituine pur intelectuala a =or fapte de ,altadata, I. Ghica ne

da elemente de cunoastere care se adreseaza num.ai intelectului. Sunt

amintiri din care Invatdm despre trecutul nostru Desigur I. Ghica


n'a voit s /fie 'didactic, dar punctul de perspectiva din care a privit
trecutul, l-a dus In mod finesc la aoest rezultat.
Cu totul altfel este scriitorul din Amintir4 din copildrie. Scriindu-le, Creanga retrdeste viata lui, e omul matur care se rancarneaza
In copilul i linscolarui de altadata. Ca pe o scena a mintii proprii,
se vede el In cadrul tdr5bese al familiei, la Huinulesti, ori il coalei,
la Brosteni si Faltioeni. Pe aceasta scen, ti 'apare autoralui, reirkind,
mama care-i face benghiu. bogat In frunte ori Ii spune eft duiosie-

iesi copile cu par balau earl si rade la soare, doar s'a Indrepta

vremea"; pe aceasta soma se Inaltd, In toata flptura lui, tatl obosit

de mina. i Inghetat de frig, dar care, In lumina .vietii de famine,


Wt de toate si ridicandu-si copiii
pima, le spline doar atat
de expresivul: Tata mare.", ori ramane pierdut la jocul oopiilor
care flocaesc si smotresc matele. Primuf i principalul element al
artei este aceasta capacitate a lui Creanga de a retrai in imaginatie
via.ta sa proprie cu asa intensitate, final aceasta parca se desprinde
de el, lar el autorul parca nu face decal s Insemneze pe hartie ceca
ce-i joaca In, fata ochilor lui intorsi spre trecut. Din trairea aoeasta,
ki el Insusi, a unei viel.i carfe-i a lui, dar care In momentul scrierit
apare ca desprinsa de autor, vine efectul literar printr'un procedeu
invers din partea,Joetitorului: scriitorul a desprins de el o viata proprie, cetitorul i Insuseste ca a lui o viat straina., scriitorul a iesit
din Ingradirea lui individuald spre a se integra In generalul omenesc, eetitorul se de,sface din acest general spine a se contopi cu inr
dividualitatea scriitorului Crean.g a reusit sa creeze aceit punct de

contopire a doua lumi, si ad e marea lui artd.

In arta aceasta intervine bica. un element de Insemnatate deosebita si el. E acea ealdura inferioar in care se bivaluese lucrurile
traite, ernotie totusi stapanita, asa ca s nu tulbure evocarea
Creanga seriind, si-a ales cu instinct de artist punctul de perspectiva
din care-si priveste viata Astfel a ajuns s Intipareasc amintirilor
lui acel ceva tare nu-i decat arta vesnic tanara, vesnic proaspatd,

arta carie ire stapaneste in mrejele ei. Dar pentru apropkrea de


aceasta arta, noi trebue s fim In stare s tr.'im ta noi ateca ce

.scriitorul a trait parca desfacut de el. In. aceasta Intalnire de perspecavg. Wire autor si cetitor st bitelegerea i gustarea imintirilor din

copildrie ea Inalta creatie Aterara.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Caragiale autor dramatic.

251

Dupa o copilarie !Ark de inclinare


pentru studiu jrun inceput de fine-

rete ravasit ea corector Ja gamic de neult uitate si ea sufleor la Tear


trul National, Caragiale ajunge sa se lamuneasca asupra rostului
In viatd, pe vremea rdzboiului Independentii. Inca dela revista Clapanul, In care rhde de moravurile noastre politice, apar tendin.tele generale ale spiritului lui. In epoca razboiului se face si apropierea
lui Caragiale de ziarul Tim put, unde a scris articole ca nerv si -en

ascutime de minte, dar f5r6 pasiunea pentru idei de care aa dat


clovad alti junimisti. Caragiale apartine lunimii prin activitatea

lui dramatica Comediile O noapte. furtunaasel, Cornil Leonida fafd

cu reac(iunea, O scrisoare pierdutd, D'ale Carnavalului si drama


Netpasta, an laparut tu Coinvorbiri literare Wire 1879 si 1890. Dar
nu inurnai prin locul de aparitie, ci a prin spiritul lui, acest teatru
reprezinta critica junimista.

Teatral lui Caragiale, prin idei,

acti une

personagii, e in

strAnsa legatura cu. viata politica i sociala dela inoi. Opera n.0 s'a
putut sustrage dela intiparirea atmosferei
care a luat rtastere. Ju-

nimismul s'a manifestat prin aspra atitudine critica fata de niste


institutii noi c'rora nu li se gdsea un fond real, prin lupta fara
de mil imipotriva a tot ce se considera ca falsl viata politica si
culturala. Maiorescu si-a ,aratat ideile in Critice, iar Erainescu In. ar,
tioolele din Timpul. Caragiale, a.sa cura apare in comedii, merge pe
aceeasi linie, ea si Maionescu. i Eminescu. E de ajuma sa the amintian

cateva din personagiile aoestor oomedii. Catavencu, pentru a se


salva, trace in tabara guvernamentala si conduce manife_statia in
onoanea vivalului sdu triumfator, Dandanache ajunge deputat prin

mijloace Ihaorale, Tipatescu e un prefect specializat in lovituri samavolnice, Rica Vvnturiaxio Ijongleaza inooerent eu vorbele saerosancte

ale liberalismului: e o lume abuziva, imorala a nepregatitd pentru

o viald. publica senoasa, o lume cane n.e face SA Ritelegem semmificdtia cuvintelor lui. Pristanda despre regimul aoesta eurat constitutional" CAI de realiste erau aoeste oomedii, .ne arat urm.atoarele
randmi clintr'un ziar politic care vorbeste despre alegerile din 1884:

In srarsit s'a vazut in ce consta era noud, In. sfdrsit s'a vazut
practic si faimosul secret al votului Politia intreaga dela mare

pfin la mic, agentii dela perceptie si fun.ctionarii comunali aduceau


pe cciprarii pe alegatori; data adusi, ei erau dati pe seama edtorva
sefi-oontrolori avnd la ordinele lor alti sub-sefi. Aoestia &dean alegritorului un mic plic in care se aflau. hidoite gata biletele eu armada
candidatilor guvernamentali".
Viata publica repnezentata de comedii are trasaturile ei generale
bine definite. Societatea noastra, cu falsa ei viata constitution.ala
deinocratica, e la o etapa din desvoltarea istorica. Autorul nu loveste

In constitutionalism ori In democratie, ei In minciuna care le invalue. 0 lumina stranie aeopere aceasta vieat publica de care r&dem, daT care, daed reflectam, n.e umple de rusine. Pretutindeni e
ridicol si prostie, deeldere i caricaturizare a unor Wei, forme si
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

252

notiuni care hiseumeaz oeva intr'o adevdratA civilizatie. Lumea lui


Caragiale, odatd ce o cimoastem, strue In mintea noastrA, ne urm6.-

reste si ne face sd. vedem In jur lucruri pe care nu le observasem


inainte. Ne insusim un anumit fel de a interpreta realitatea. DupN.-

cum Eminescu aie-a desvoltat sensibilitatea i ne-a Ideut sN infelegem

tragicul existentei, Caragiale ne-a desvAluit comicul vieLi publico,


ne-a dat o optic noud in ce priveste luxnea ce ne biconjoard. Prin

comediile lui, el NI. realizat corespondentul poetic al critioei junimiste.

Pe cnd comediilor li s'a recunoscut valoarea artisticd, dramei


Neipasta, ca personagii din lumea 15.rneasa, nu i s'a dat nici pand
azi locul meritat in repertoriul nostru teatral.. i totusi incl de acum
o jumdtate de veac, Maiorescu a ardtat c. amasa' piesd reprezintd. o

puternicd conoeptie dramatic. Pe neverysimilitatea Anal a pus

mai cu seamd accent critica literard. Credem insd cd, pentru intelegerea personajului, nu s'a tirait indeajirns seam de o scen. de mare
importantA. Atimci cand Gheorghe Ii cere s. se despartN. de Dragomir, Anca refuz si-i dd hxdrAgostitului de ea urmdtorul rdspuns
Da .. da mie Dumnezeu mi 1-a trimis pe el; si Duran.ezeu stie
face... eu trebue s fac yola lui ". Anca prim/este deci sd fie sotia
unui om pe care-1 bdnueste de crimd, flindcA se simte instrumental de
hildptuire a unor scopuri divine. Mica se crede destinat sA trdiascd
alturi de omal pe care-I urNste, sA.-1 observe, sd-i desoopere !uta-

necimile sufletului, s5.-1 aducl la mrturisirea faptei i sd-I pedepseasc. Elemental aposta raistic, pe care Caragiale 1-a pus in dramd,
dA actiunilor A31C6.i. intipdrirea logiculut Neipasta ara Insd si destu1e
puncte criticabile. E prea muit expIoatat eniotia psihologic, tn1Nri-

tuirea intmpldrilor este ingenioasd.


Lui Caragiale i s'au adus invinuiri si de moralistii care gAseau

hi comediile lui intentia de-a corupe societarea noastr si de-a -distruge

increderea In iiistituiile civilizatoare, dar si de partizanli artei cu

tendintd, pe motiv cA nu aflau in el. un luptAtor hotdrit pentru idealurile sociale. In aceste imprejurAri, Maiorescu a a.vat inte1egerea oea
mai deplind, artnd ,n studiul Comediile d-lui Caragiale, valoarea
operei ea art& i in adevdr, In comediile lui Caragiale nu apar intentii

moralizatoare, nici ten.dinte care sd facd din ele lucrAri cu tezd.


Autorul si-a pus in opera sa comicd intreaga individualitate, rsul
lui se revars6 asupra Tipdtestilor i Dan.danachilor vietii politice,

dar nu se vede niciri tendinta de-,a destepta lu noi revolta impotriva


relelor sociale. 'Fipurile i actiunile sunt furite cu artd i nu au

nici im scop exterior artei.


Aleesandri t Odobeseu

Prin atragerea lui Alecsandri in cercul

ei Junintea chtigN. mult ca prestigiu,

fat de Junimea.
cAci acesta reprezenta la 1867 culmea
cea mai in.altd atinsd de literatura noastrA. Conuorbirile literare au

stiut sd-si arate, prin Titu. Maiorescu, a.dmiratia pentru poet, cdci
aci a aprut In 1868 acel frumos articol despre 1nsemndtatea culegerilor populare ale lui Alecsandri.
Dar si Alecsandri trebuia sd se simtA ca intre ai lui la Con vorwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

253

biri iterare. In bu.nk parte critica junimistk are In el un precursor.


Alecsandri a criticat spoiala de cult-1.11-k dela noi, spiritul de imitare

a tot ce se petreoe In Franta si mania filologick de-a preface limba


vorbitil de marea massk a poporului. i Alecsandri a ras de parada
patriotick si de exprimarea bombastick a imui sentiment atat de
scamp lui cum era dragostea de neam. Alecsandri nu gksea nicio
deosebire de program lntre Convorbiri iterare si Romania &crewel
si de a.ceea rspunde astfel propunerii de colaborare ce i-a venit de
la Iaoob Negruzz-i: Aceastk publicare fiin.d sera Romardei iterare
totodatk avand caliti1je neoesare unei foi ce tinteste a desvolta
gustul frumosului si a distrage spiritele din. rktkeirea pgitioei, Sant
gata a vk da mana cu toatk mima" In altk sciisoare, din 1869, cktre
aoelasi, Alecsandri afirmk lucruri cafe sunt o adevAratk oonsacrare
a Junimii: $tii cat mk interesez la existenta aoestei societkti, rolul
la care ea este chematk pe soen.a literark va lua ca timpul o importantk, care se si presimte de pe acum. Ea va realiza adevArata Academie In privirea gustului, Inr privirea armoniei si a esteticei, care
trebue Ski prindk la formarea limbii noastre, ckciodupk. pgrerea mea,

pedanteriile Academiei bucurestene vor rdmanea de rasul generaiior


Alecsandri care vorbeste acum de gust, de armonle
si de estetick, e poetul care se retinoia In atmosfera Junimii
ce
priveste cuprinsul, i'n. ce priveste prooedeele literare. Cava ani mai
tarziu, el trimite lui Iaoob Negruzzi aceastd 1ncurajare:
multumire ck foaia Convorbirilor 1si urmeaz.' calea cu. o perseverentk care va fi apreciatk la limp. Nu te Indoi ck va veni o zi cand
meritul adevkrat se va recunoaste de toti i atuuci luerarea folositoare a Junirnii va ddbandi aplausele oamenilor de constiint si de
bun sinat"

Colaborarea lui Alecsandri la Convorbiri iterare nu este o


plk continuare de activitate. Avem a face cu 1113. Alecsandri ajuns
parc acum la adevkrata maturitate, cu un Alecsandri nou care pare
sk urm'reasc satisfaoerea estetioei mai pretentioase, reprezintat de
revista direcliei junimiste. In. garb.' de cateva interesante articole In
tegktur cu limba noastrk, n.0 num.ai exprimand pkreri la fel ca ge
lunimii dar si Incurajand lupta Impotriva filologilor, Alecsandri a
mai publicat in. Convorbiri iterare mkrunte studii despre Aleen Russui

N. Bkloescu. si Anton Pawn, capitole din istoria misiumilor lui di.plomatice, valoroasa introducere la operele lui C. Negruzzi. Dar tot
In revista junimist apar i cele mai multe din scrierile literare ale
poetului- Boeri si ei000i, cea mai, Insemnatk comedic socialk a lui,
dramele, pastehmile aproape toate, legendele si o bunk parte din poezia inspiratk de rdzboiul Independent-E.
Pastelurile, poezii descriptive In care a prim tabloul variat al
frumusetei plaiurilor noastre si. In cadrul ckrora apare rranul vh.'zat
printr'o prisni
aratk pe poet mai stkpanit,
mai echilibrat in sentimente, mai dibaciu in mnuirtt. anei limbi Ingrijite, mai atent la formd, Intr'un cuvant mai clasic In expresie, dup'
www.dacoromanica.ro

254

D. MURARASU

cum e mai clasic i In fond. Poezii ca larna, Malul Siretului, Lunca


din Mircesti au ridicat valoarea poetului dar si a revistei
Legendele n1-1 InfAtiseazd pe Alecsandri ba.panit de viziunea
romanticd traditionala
unele influente din partea lui Hugo sunt
vadite
dar mai bogat In mijloace liberare Mai slab In legendele de
marl proportii, Dan Cdpitan de plaiu i Dumbrava Rosie, In care
elemental declamator covArseste distrugAnd impresia esteticA, Alecsan-

dri e artist In acele buFdt.i mai marunte ca Legenda Ciocdrliei, Rdzbunarea lui Statu-Palmd, Noapte Alb, Ghioaga lui Briar.
Din Ostasii nostri, la Convorbiri literare, au apdrut poeziile pretutindeni runoscute Penes Cm-canul, Sergentul, Oda ostusilor romd7d.
Alecsandri, intr'o band parte a scrierilor lui, are b vedere un. public.
Stie ce vrea acesta sri aud, i pentru acesta serie A4sa e In 'poezia
patriotica si in cntarea vitejiei ostdsesti, cuan a fost si teatral comic.

El $tie dinainte cri 'n cuvintele lui, cetitorul sau spectatorul se va

regasi In seniimente, aspiratii, convirtgeri. Fatd de aceastA hteraturdecou, cat e de cu total altf el poezia pe care Eminescu o serie numai
fiinded trebue sri serie si sri spund ceva din adAncul fiintei lui.
Alecsandri apare nou i ca autor dramatic Gea mai band drama

istorica a lui, Despot Vodd, e din 1879. Poetul realizeazd formula


romanticri a lui Hugo, recenstituind o epoca. In central cdreia e un

personaj care s'a bucurat de atentia multor scriitori romAni. Ingenios


in lmbinarea actiunilor dar fArd de respect pentru adevArul istoric,
capabil sri evoce trecutul dar nu hn de-ajuns de hotdrit In evitarea
anacronismului i aluziei la stdri contimporane, Alecsandri serie
totu5i versuri pline de sonoritate si de avant, In stare sri retie interesal
publicului. Gelelalte doud drame, Fd.ntdna Blan.duziei si Ovidiu, au

apdrut In Convorbiri literare. Intr'o vreme cnd Horatiu Incepase


O. fie conuscut grini traducerile lui Oldnescu Ascanio, Alecsandri a
sc,ris Feintdna Blanduziei, fard sri aibA Msri puterea de a plrunde
spiritul antichitdtii prin stadia ori prin. intuitie. Ovidiu suferd de aoeIasi defect

In epoca luptei Convorbirilor lit erare pentru Intronarea unui


ideal estetic, noua activitate a lui Alecsandri e foarte interesanta, ea
tirmAnd asoensiunea generald In, felul de a serie $i de a hitelege literatura. lunimea n'a uitat cAstigul de prestigiu ce 1-a avut prin colaborarea lui Alecsandri. Dupg. 1883, se ridicd In lavoarea publicului
Eminescu i curAnd Incep i criticile aspre la adresa lui Alecsandri.
In 1886 Delavranoea aratA lipsa de valoare a lui Despot Yodel, Vla-

ha inferioritatea unora din poezii lin comparatie cu creatiile lui


Eminescu. Atunci a scris Maiorescu atAt de caldtd lui articol in

care sustinea Insemnalatea u.alionald a operei aceluia considerat


data. rege al poeziei"..
Alecsandri insusi,In manuscrisele lui, Isi exprima amdra.'ciunea
contra unei critice pe care o socotea nedreaptd, dar, IntrevdzAnd ridicarea pe piedestal a -anui nou cntdret, Pisa de sub pana lui act=
obositA rAnduri eare-1 itrialtA in constiinta noastrA.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

255

E unul care canta mai dulce deel mine?


Cu-at.t mai bine trii i ha cu-att mai bine.
Apuoe Inainte s'ajung c. de sus,
La rsritu-i falnie se'nehin. al meu apus.
Odohescu nu s'a simtit atras etre Con vorbiri Merare si doar articolul att de ptrunztor al lui Eminescu. despre Pseudokinegeticos ar fi putut stabili o puate de legturd.
Inainte de aparitia Junimii, Odobeseu si-a avut foaia lui, Revista
Romand, una din cele mai bune reviste ce-au aprat la noi si'n aoelasi timp treapt in opera de nationalizare a inspiratiei. De-o cultur
superioar si de-o adne Intelegere a clasicismului greco-latin, Odobescu nu avea nevoie de oontactul eu Juniniea pentru a merge pe
ealea unei traditii romnesti i muli limpede ideal artistic.
La Convorbiri litenare, Odobeseu n'a colaborat decat cu o lectie
arheologic i cu un. mrunt studiu despre poeziile Iuliei Hasdeu,
si aoeasta cnd revista depsise dou deoenii de exislen.t.A.

E un scriitor activ si'n domeniul

cel Merar. La

Academia a luat parte la discutiile filologice, in Eplca din 1887-88 a


scris interesante pagini culturale. Lucrarea literar oea mai insemnat a lui este Pseudokinegeticos.

E o scriere curioas ea compozitie, un fel de mozaic Im eare

piese variate se Imbin foarte armonios. E In. aoelasi timp o sintez5


de preocupri si de inclinatii spirituale care dau pe fat o persona-

litate plin de farmec. E o lucrare de rear imbogtire a ampului

literaturii noastre.
Avem mai Intai aci un Odobescu indrgostit de literatura popular. Basmul feciorului ide impdrat, cel ca noroc la vdnat, povestit

di bisooean In timba spornicd, vrtoask i limpede a Vranilor


nostrr, pe cave Odobescu o pretueste ara de mult, ne rat la ce
inltime artisticl se poate ridica literatura popular si ce armonii
noi se pot sooabe din limba noastrd, end sunt frmntate de -un
adevrat scriitor. Avem apoi pe un Odobescu indrgostit de natura
frumoas In privelistile ei, frumoas. i 'n viaja celor mai mrunte

vietti. Descrierea Brganului la forma de mestrit pastel, sub


pana unui scriitor care a simtit, mai mult ca oricine, poezia van5.toril. cu plimbrile alen.e de-alungul campurilor si popasurile sub
bolta histelat, cu rtcirea ochilor pe Intimiden i nesfrsite i incan-

tarea mintii prinse de dulce visare.


Dar pentru aoestea putea avea la noi precursori, cntreti ai
frumusetei pmantului i poeti influentati de literatura popular,
pentru partea din lucrare inchinat critioei i interpretrii artistioe
el aduoea eeva nou: baaintea lui, singar N. Filimon se mai inoercase intr'un domeniu inrudit, al muzicei. In. Odobescu avem un om
de Intinsd cultur In toate ramurile artei si'n acelasi timp un sciiitor
inzestrat cu mari calitti de expresie. Interpret de formatie inteleetuald llasic, Odobescu nu se preste la opera In sine numai spre
a o ptrunde lin cuprinsul ei sufletesc 51 'n mijloaoele de exteriorizare
www.dacoromanica.ro

D. MUWASU

256

a acestuia, ci tinde spre desprinderea calitlilor generale ale unei


epooe. Finetea lui de fixare a generalului i eternului omenesc, care
se strAvede dintr'o nar-murg. ori o panz1 celebrd, marcheazd hisdsi
progrresul intelectual dela noi in societatea cling. din 'a doua jumg.tate a veacului.
Tot materialul variat ,din. Pseadokinegeticos a putut fi adus la
unitate de scriitorul a cdrui sensibilitate i inteligentg. se revarsg. adanc

invdluitor. Aldturi de seriozitatea in interpretare a omului de

$tiintd, avem zambetul fin, gluma i ironia de cea mai bung. calitate.
La fnmul gust al cuprinsului se aliazd bunul gust al expresiei, cartemodel de armonie krtre tot ce-i mai ales in limbajul cult si tot ce-i
mai pitoresc in graiul poeziei populare.
Odobescu e departe de spiritul Juszimii atimci cand recunoaste

In Doi poe(i si un biograf din. 1887, insemndtatea ce o a.0 pentru


noi ideile democratice vernite din a.pusul latin: Eu "rdman adanc
incredintat cd numai fericitei influen.te a acestor idei ale apusului
latin, rdsklite meren de un secol si mai bine printre inni, datorim
toate puterile ce s'au adaos vartosiei nationale...", dupd cum e departe

cand scrie despre meritele cdrturarilor ardeleni in redesteptarea

neamului.

El este insd pe aceeasi linie tu Junimaa hn lupta impotriva filologilor reformatori si In aprrecierea hasemndtaidi. limbii In stu.diul
despre Timotei Cipariu, el spune: Cu mestesuguri idiplomatice, ha
chiar si cu vitejia ta rdzboaie, ROMAglii si-au sustinut, in adevdr, pe
ici pe colea, de azi pand maine, in timp de anulti secoli, exisbenta

lor ca Staturi cand mai mari, ea-ad mai mdrunte. Dar ceea ce i-a
scdpat mereu de nimicire, ceea ce i-a fdcut s trdiascd viata
toane, viat n.eprecurmatd, viat de laolalta intins preste tot pg.mntul romanesc, aceea a fost numai i numai limba lor. Intr'insa
a rdsuflat neoontenit i pretutindeni pldmknii neamului romanesc;
ca dansa au petrecut si. au strehdtut ei toate nevoile; ca dnsa vor
hivinge pan la sfarsit". Odobescu se aseamnd cu Junimea i 'n
cultul frumosului. In Artele din Romania, Romania in periodul preistoric, el Indeamnd pe scrriitori s se inspire din frumnsetea pAmAnr

tului $i din viata neamului nostru, dar totodatk' s nu peara din


vedere simtimantul frumosului. El crede cg. nu-poateexista civilizatie complet fArd de acest siratimnt: ideal de peifectiune care
face sd batk sangele ta inimd, care exaltd ca noblete mintea $i rgspandege un. farmec Invietor peste toatd viata omeneascg.".

Prin alctuirea lui intelectual, prin grija formei si, respectul


limbii, Odobescu, fdrA s fie cumva al Junimii, este al urbei vrerni
care a intrevdzut armonia i perfectiunea clasicg..

www.dacoromanica.ro

i
!

. -
Evanghelia

Istorio literaturii romane

lui

tefan Rare

www.dacoromanica.ro

Din Cazania de la Govora, 1042.

REACTIUNEA ANTIJUNIMIST4.

'hoiden impotriva

Activitabea critic a lui Maiorescu si ten-dintele generale ce se Intrevedeau la Con-

vorbiri iterare au produs, cum era si firesc, o frg.mantare bitelectual cu rlsfrangere i asupra literaturit
Au fost desigur multe nem.ultumiri care si-au deschis drum In
corespondenta particular l Astfel bucovineanul D. Pettino, autor al
cArlii Patine cuvinte despre coruperea limbii romdne in Bucovina,

interesant prin legaura ce o stabileste hare stricarea limbii

desnalionalizare, si poet, In Dwane si umbre si Raul, care Ins nu


s'au putut impune, e nemultumit de fella cum se faicea valorificarea la lunimea, Isi aratA nehacrederea in critica maiorescianA., ti dA
pe fat supArarea pentru pretuirea ce i se acordA. lui Eminescu.
Dar nu astfel de iesiri rAm.ase tninice puteau interesa, ci acele ajunse

la lumin6, care adeau na.stere la disculii db pe urma arpra se


limpezeau direcliile spiritului contimporau.

Dintre cei doi scriitori care, prin Insusirile arltate dela Inceput, 15.sau sa se hitrevadl o strglocia muna. Jitera.rA, Odobescu,
atunci and Maiorescu a pornit curentul nou., si-a p5strat aristocratica lui rezervg, dar celAlalt, Hasdeu, in chip firesc avea
ajung5. In conflict cu huzimea.
Hasdeu a dominat, intr'o vreme, viala mast% cultural prin ern-

ditia hli uimitoare, fantasia la indltimea eruditiei, spiritul caustic

si intransigenta lai. principii, neobisnuitg. In societatea noastr5. atat

de schimbatoare In. idei si atitudine. In afar de aoeasta, tragis-

mul Vieth lui interioare nil 1,-a transmis livaluit lin calc15. simpatie

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

258

pe acela care multora le-a aparut ca un. mag al culturii nationale..


Istoric ale arid lucrdri au facut epoca si pot Inca i azi oferi
suggestii omului de stiin.t i desfatare intelectuala. literatului,
filolog comentator de texte care atrag $i azi atentia cercetatorilor,
formulator al teoriei circulatiei cuvintelor, poet inflacarat de un
nobil nationalism si de-o aprinsa inversunare impotriva ciocoilor

si instrainatilor de ueam, autor dramatic ramas in repertoriul

nostru clasic, pamfletar plin de Yerva, ziarist politic fall grija convenientei, Hasdeu e o rninte larga, indreptata spre toate domeniile
vietii spirituale, dornica s patrunda chiar
si dincolo- de ceca ce ne ingadue stiintao.

In lumea ademenitoare a oelor oculte.

lstoria critic studiaz secolul al XIV-lea


pe care Hasdeu il socoate ca epoca a maturitatii, de carece este dominat de congiinta de neam. Cuvinte din bdtrdni e o
opera mai putin interesanta prin oo-ncluziile ligvistioe i istorice, pe care aiinta
mai noud le-a modificat in buna parte, dar

acum demnd sa fie cercetata pentru

textele vechi populare i apocrife din yeacui. al XVI-lea. Sic cogito cuprinde i pagini de InaRd gandire, iar &Lyon fi Vidras

dram creata duppa. principiile roman-

-ace, e strabatutA. de dragoste de traditie


tgr Anime i antec popular. OrthoneroZia,
comedic In care se crilic mania de-a schimonosi limba prin latinisme i frantuzisme, Etymolagicum Magnum
Rornaniae, grandioa In oonceptie dar realizat n.umai In mica parte,
cAteva din poeziile lui clocotitoare de energie dar Intr'o forma prea
B. P. Hasdeu

abstracta, ca Oda la ciocoi, Severin, La Romdnia, Dumnezeu, revistele


pe care le-a condus, mai cu searna. Columna lui Traian, cea mai bo.,

gata in. articole sliintifice, toat aceasta imensa activitate, la care


se mai adaoga nenumaratele scrieri politice si polemice, asigura
lui Hasdeu un mare loc In cultura noastra.
Hasdeu a fost si un bun roman, cu credinte nezdruncinate. A.
iubit limba i trecutul neamului, dar si-a Indreptat generozitatea
inimii si spre taranirae. A fost devotat lui Cuza si, printre cei
dintai, a oerut vot universal si improprietarire. El nobilul de vita
a fost un democrat convins, stapanit 1ns de ideea ca democratia
trebue sa mearga pana la romanisin isi sa se fereasca d once
forme cosmopolite care ar putea primejdul existenta noastra nationala.

Neintelegerile ca Maiorescu au ineeput Inca. din 1862 cand Has-

den a fost dat In judecata, ca autor imoral al nuvelei Ductile


Mamuca. La Convorbiri literare, Hasdeu a gasit o atitudine dusmanoasa. Aci a aplrut In 1867 articolul in care P. Carp, bazas
pe estetica aristotelica, argumenta lipsa de valoare a dram.ei Rizwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

259

van Vockl, lar mai tarziu, articolele In care Bur11 critica studiile

filologice, iar Gh. Pan" pa cele istorioe ale lui Hasdeu. Se CUTIOSC

Ins si glumele usturdtoare prin care acesta a rAspuns revistei


junimiste.

Dar oare nu trebuiau sd clued la conflict Insesi ideile politice


ori literare? Punand prineipil artei pentru artd si cdutand s5
arate cd literatura trebue sl aib valoare universald, Maioresou
condamna literatura nationalistd, erorile i exagerArile scoalei ardelene. E o vreme cand se fdcea, vddit, de cdtre adversard.

confuzia Intre literatura nationalistd si literatura nationald. Junimea, prin. Maiorescu i ceilalti colaborateri In domeniul ideologiel
ori al creatiei, n'a fost niciodatd contra unei literaturi care ar reprezenta sufletul i viata romaneascd. Convorbirile litenare au dat
ospitalitate folclorului i scrierilor de inspiratie autohtonA, indiferent

de provincia romaneascd de unde veneau La aceastd revistA au


publicat lucrOri i culegeri bucovineanul Sim. Fi. Manan, transil-

Amend Atanase Marienescu i Miron. Pompiliu, macedoneanul Caragiani. Aci Slavici, Creangd i Eminescu si-au publicat basmele in-

spirate din popor. Puteau fi scriitori mai nationali decal acestia?


Dar lunimea a fost Impotriva poeziei nationaliste, ca poezie
tendentioasd, i, deci, iesind din sfera artei. Critica tendentionismului nationalist, atacurile impotriva ideilor lui BOrnutiu In De
priveste principele strdin, estetica de origine germand, conferiatele despre Lessing, socotit ca cosmopolit, a-Mee cauze puteau
duce pe cei prin.si In toiul polemioei, la ideea c. Junimea era
cosmopolitd. Pe aceastd bazd d Hasdeu cele mai inversunate
atacuri. In numele ideii nationale si a unui nationalism intranz
sigent, Hasdeu criticd Intreaga scoald literark dela Convorbirl
literare. Acuzatia de cosmopolism cuprin.de nu numai pe Maiorescu, dar 0. pe Slavici, Iamb Negruzzi i Eminescu. Cercurile
studentesti chiar dela Viena sunt a.tatate la luptd. In 1869, Hagdeu, ca presedinte al societAtii Romelnismul, denuntd Con vorbirile literare, ca nucleu cosmopolit. Foaia Soc. Romanismul, din
1870, unde se Intrunesc colaboratori ca Gr. Tocilescu, Gh. Dem,
Teodorescu, N. Scurtescu, Vasile POnn, este de fapt tribuna de
pe care Hasdeu luptd contra color pe care el Ii socotea lipsiti de
simt national. La Traian de asemenea, el sustine o literaturd roinaneascd pe care o vrea smulsd de sub rusinosul servilism" a/
imitatiilor. Transilvgnenii erau de partea lui Hasdeu, maniati de
critica usturdtoare pe care le-o aplicase Maiorescu. Federatiunea
din 1869 reproduoea atacurile contra lui Maiorescu, combdtee pe
Iaoob Negruzzi i In fate dovezilor de lipsd de romanism ale scoalei
tempora,
dela Iasi, exclama, cum si edea bine unor
o mores!

Hasdeu a ardtat, In scrierile lui, multA simpatie pentru. latini-

tate. In.cg. din 1859 el Indemna pe Romani s studieze limbile

romanice, lar mai tarziu, 1.11 poezii ca Severin, canta pe 'Fraian


si pe strgmosii latini. Intr'un articol din 1869, ardtand dibAcia
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

260

Prusiei in machiavelica tacticA de a subjuga si de a desnationaliza", el cerca adunarea unui migres pan-latin la Paris. Cure
Ja Conoorbiri Merare, dupA impresia generalk exista simpatie
pentru cultura germand, si din aoeasta trebuian s. vinA neIntelegeri. Hasdeu este Impotriva amestecului tot mai vAdit al Prusiei
In viata noastrai publicA la 'noeputui domniei lui Carol I. Pentru

el, lartimea era numai o plant6 proprie a regimului domnulrai


de origine germanl. Influen.ta 1 amestecul german fi apreau ca
o catastrof pentru neamul romnesc: CAnd proprietatea teri-

torialA a Romniei, urbanA ai rurall, va trece fAsii-fAsii In m'Alnile Gotilor, cAnd comertul nemtesc si manufactura nemteascA m.e
vor Impietri In exclusiva profesiune de cultivatori ai pAmAntulni
dela Baltica; cn.d vape seama dibaciului venetic dela 111W
nitatea sclavului de a nu diferi de stApAn va teutoniza clasele de
sus in limbA i 'n obiceiuri;
d-1 Bistnark sau succesorii si

ne vor apuca frAteste, riu prin vreo cuoerire militarl, ci pur

simplu In numele UnitAtii Crerinane", In fata cAreia va sta ca


cile Inclestate rivalul dela Moscova".
Infre oei doi rivali era deosebire ku ce priveste coneeptia artistic Maiorescu sustinea arta pentru artA, Hasdeu era partizan
al artei ca tendintd Oda la ciocoi ataca liftele carie sugeau vlaga
trii, Cdnii i lupii atingea problema evreiascA lar La Ronultda
dAdea pe fata jalea trii din pricina strginitor lacomi si ri. Viersql
din 1872 este llmuritor pentru conceplia lui Hasdeu:

Ar fi o ironie sA cAnt eu flori si stele


In veacul nostru pe pAmAnt,

Cnd ele sunt o larvA grimatA ca -vApsele,


lar .adevrul geme tempeste i resbele,
Blestem, urgie, neguri, pucioas si mormAnt,

LAsati pedestrei proze minciunn curtezanIf


Al cAntului entusiasm
Respinge veselia spoitA i vicleaul,
Ciad rtotul Imprejuru-i prinfr'o im.ensA ranA
Exa1 din cangrend un colosal miasm.
Se afirman douA poziii ideologice ireductihile. Era firesc s se
serie In Columna lui TraLcrin cA lunimea nu putea avea pretentia
de a legifera, prin revista ei, In materie de literaturA romAneascA

Orientul latin

Maiorescu si-a gsit i mai Inversunati


adversari la revistele din Transilvania.

Criticase, e adevArat, pe Transilvbeni, dar nu odatA a avut


ameasi atitudine i fatA de multi Moldoveni ori Munteni_ 'Trebue
s Intelegem sensul, aeestei entice. Maiorescu reprezenta un moment dintr'o evolutie romAneascd la carie mai ales Transilvania
nu putea sg. ajungg. CAnd la noi, odatA cm. stabilizarea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

261

politice, In urma evenimentelor din 1859 si ' 1866, se punea problema idealului artistic, peste munti Inn se putea pule decat
aceea a idealului politic. Vina Junimei, In atacul dat contra filologilor si poetilor transilvAneni, este scuzata de Insasi evointia literara mai Inaintata a aroastra fata de ei. Stadiul estetic s 4utca
afirma la noi,.stadiul politic era ceva firesc dintoolo de munti. Lipsa
de intelegere filosofica a vielii romanism.ului, guy's =or IraprejurAri deosebite dela provincie la provincie, a adus polemicile. M.h.4
iorescu. n'a ..rutat revistele de peste munti In lelul lor de-a scrie
pe scriitori in felul lor de-a se manifesta literar. Federa(iunea,

i Alb frirr, nu l-au crutat pe el Mciodata. Chiar


la Familia, de sub con.ducerea atat de productivului Iosif Vulcan,
lunimea nu a gasit semn de prietenie Si mai tarziu, cand se daduserl pe fata talente ca Eminescu i Creangd, se mai scria aci
despre directia falsa" dala Iasi de catre P. V. Grigoriu care, intr'o
buna zi, avea s devind colaborator la Convorbiri iterare cu traducen din. poctii romantici franoezi. SA trecena Insa peste atacuri
care porneau din ambitie ori din spirit de razbunare
Pentru cunoasterea epooei, e bine sA ne dam seama de atmosfera de prietenie, din ce In ce mai -puternica, pen.tru latinitate.
In Moldova, lin 1868 si 1869, Romulus Scriban canta Roma si
Transilvania

eroii latini In a sa Dacie litera_rd. In Transilvania, la Oriental

latin care aparea In Brasov la 1874-1875, se formase un cerc


de simpatie perttru literatura franceza i italiand. Conducatorul revistei, Aron. Densusianu, autor al unor studii strAnse Intr'un volum
de Cereetdri literare, a un.ei Istorii a imbu i literaturii romdne
In care se arata neintelegere tocmai 'lentil." ce era mai scanteietor
la 33.0i ca poezie, si a multor Incercari literare printre care si o
epopee Negriada, a deschis atacul pe chestia germanofiliei Convorbirilor iterare Densusianu sustine, In Regenerarea literaturil
noastre, ca Maiorescu voia s introducA la noi spiritul german si,
ca dovadA, se aduc diferite serien intre care si Cugetdrile Sdrrnanului

Dionis, model de poezie a unui puisor neamt". Lupia lui Densusianu are insa si alt caracter mai interesant i mai non. El cautg
sii dovedeascA, priu documentari controlabile, lipsa de original"-

tate a critioei maioresciene. Multe pagini din Cereekiri iterare sunt


serioase puneri la punct, aratandu-se cum idei din Lessing si din
\Tischer tree direct In. articolele lui Maiore,scu. i totusi din pasiunea
de-a distruge critica adversarului, trehuind sa cereeteze de aproape

lucrari de estetica, Insusi Aron Densusianu a castigat ca scriitor


critic. In prefata din 1887 la Cerceklri literare, el afirma c punc-

tul de vedere estetic, In aprecierea lucrarilor, va fi la local lui lintoL-

deauna. Principiul: In stiinta ca adevdrul, cu. frumosul In arte,


singura tinta a critioci lumin.ate i binefac.A.toare'l 11 Zducea pe
calea urraata de adversar de multa vreme.
In urma critioelor care veneau din atatea direclii, Junime4 a
cautat s lima cumpana In preferintele pentru literaturile strAine.
N'a fost uitat niel sfatul pe care-1. dadea Alecsandri lui Negruzzi,
www.dacoromanica.ro

262

D. MURARASU

ta ajunul conferintei pe care acesta avea s'o On despre influenta


francezg la noi: Pentru noi Romanii, veri primari cu francezii,
ar fi o necuviintg, si o ingratitudine de-a stupi, In fantana din
care am bdut apg i ne-am potolit setea". Astfel au putut apgrea
Convorbiri literare traducen din Boileau, La Fontaine, Chnier,
Branger, Hugo, Lamartine, Musset, Gautier i chiar poeti mai noi.

Aci s'a putut oeti in. traducere romineascg Lacul, Tristefeu lui Olgmpio, Noaptea de Mai i Noaptea de August.

Spiritul combativ al lui Hasdeu a


Incurajat i alte reviste, unele sub
directa lui influentd.
Revista Atheneul Roman, Intemei4g de V. A. Ureche, autorul
bogat In scrieri literare i istorice dar criticat de Maiorescu pentru
greseli de fond i de formg i dat ca exemplu pentru betia de
cuvinte", atrage pe Hasdeu care-si impune tot mai mult personali-,
tabea lui si pe N. Nicoleanu, poetul ganditor ,si In.durerat dar
tgrg o bung expresie artisticg, rgtgcit si pe la Satgrul lui Hasdeu,
un.de-si publicg elegia Dor i jale cu versuri In care se depla,nge
trecutul glorios al unei tgri acum In decgdere.
Revista oontimporana, prin V. A. Ureche, P. Grgdisteanu
Revista contimporang".

Ang,hel Demetriescu, este contra directiei noug.". Contopindu-se cu

publicatie a lui Hasdeu, ea apare in 1876 sub tiaul de Revista

contimpora,na si tiintifica. Aci 1i oontinug. Hasdeu lupta, argtand


cg. aveam nevoie de o directie Angtoasg. Intre al(. oolaboratori, avem
aci pe M. Zamfirescu, N. Scurtescu si Anghel Demetriescu.
Pe Mihail Zamfirescu Il cunoastem, ca poet, din Cantece f i pian-

gen. E aci sentimentalism romantic acum anacronic, cate o ra-

mant4 melodioasg dar sup erficialg, fantasie dezordonatg -ca 'n Mireasa strigoiului, ici si colo note de critic social, neologisme cgutate

tot atat de numeroase ca 'n DepgrAteanu, oopilgresti creatii


de cuvinte noi. Ca limbg si inspiratie, Zamfirescu n'a iesit de sub
si

influenta lui Bolintineanu,. Boliac i DepgrAteanu, doar ca versificatie

mai ingrijit. Mai mult impresie a fgcut bufoneria lui literang


dela Borta Rece, In care, cu o glumg destul de groasg, este
ridiculizatg. Junimea In revista si colaboratorii ei. Numele personagiilor sunt transparente: Mironescu marele critic, paetul Minunescu, Neguta, Brubnarescu, Varcolaci, Naut, etc Lui. Hasdeu
se dd satisfactie prin glu.mele la adresa lui Gh. Panu. In acelasi
timp, se aruncg ridicolul asupra directiei germanofile a societglii,
prin faptul cg Brutnarescu <Samson. Bodndrescu) Isi afl o muzg
In persoana Terezei, nemtoaica bucgtgreasg. In Olimp.

if

N. Scurtescu a voit sg joaoe rolul lui Maiorescu. A Injghebat o


micg. societate In care se discutau chestiuni literare i, fireste, ultimul euvant era al lui. A. f gout parte din gruparea de folcloristi
Oriental si a colaborat la diferite reviste ale lui Hasdeu si &randea. In Viitorul din 1873 a scris artioole pline de dragosto pentru
poporul de jos. Volumul Poezii Intruneste activitatea lui dintre
al:di 1867 si 1876. In afarg, de poeziile de dragoste, cele mai. multe
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

263

/n genul romantei, unele amintind chiar pe Gonachi i pe Vdcdresti,


de el este Elegia izeuitthii, oeva aparte prin avantul sentimentului
prin versificatia mlddioasd. Romantic prin conceptia lui despre
misiunea poetului, el continud, prin poezii sociale, genu.1 cultivat de
Boliac, iar prin poezii nationaliste pe Alecsandri dinainte de 1867.
In miele poezii gdsim si un fond meditativ interesant. Gdnditorul,

de exemplu, este o treaptd pentru poezia de conoeptie asa cum

O toarnd In toting. nemuritoare Eminescu prin Scrisoarea I-a.


Scurtescu a scris i doud drame: Despot Vod i Rhea Silvia.

Gea dintl, un poem influentat de Hasdeu ca technicd, nu e


prin [nimic mai prejos de piesa lui Alecsandri. Cea de-a doua ur-

nleazd tragedia clasic a Jul Racine. Autorul are dreptate and


afirmd cd defectul mare al acestor douA lucrdri e c le lipseste
focal bengar.

FArd dusmAnie fatd. le lunimea dar si plin de nelncredere din


pricina curentului german dela aceastd cietate, este Anghel Demetriescu, scriitor de foarte serioask form.atie intelectualk elasicA.
Activitatea lui se desfdsoard la Tratzsactiuni lit erare, Revista
contimporaml, Literaturd i arW romand i alte publicatii. Si azi Isi
pdstreazd prestigiul prin acea atal de chibzuitA editie a discursurilor lui Barbu Catargiu, despre a cdrui meritoask elocven.t a scris
si un bun studiu. La Convorbiri litera re a publicat abia In 1903
o recenzie, dei Maiorescu a lincercat cu multi ani Inainte sl si-1
apropie.

Anghel Demetriescu are Insusiri In ceroetarea Incrdrilor care n.0

apartin propriu zis creatiei poetice. El care a tildes atAt de bine


pe Barbu Catargiu si pe Kogdlniceanu, si a scris despre Insusirile
oratorioe ale lui Maiorescu un fin stu.diu care si azi se poate ceti
cu interes, n'a pdtruns talentul exceptional al lui Eminescu. Lovind In aoesta i gdsindu.-i greseli In. Mort= est, Impiirat i
Mar i Epigonii, Anghel Demetriescu lovea i 'n acea directie
n.oud", pe care nici el n'o recunostea. Numai tArziu., la 'nceputul
unui veac no u., cdnd aceasta nu mai Insemna un. merit, Anghel De-

metriescu a ajuns la convingerea ed Eminescu a deschis un drum


nou a a hitinerit limba noastrd poeticA.
Se mai adaogd un centru de luptd. Impotriva
Literatorul".
Junimii odatd cu aparitia revistei Litenatorul,
In 1880, sub conducerea lui AL Macedonski. Activitatea literard
a acestuia este foarte Intinsd. Poezii, prozd, teatru, articole polemice, lucrdri In limba fra.neezd umplu o existentA Inchinatd In cea
mai mare parte scrisului. Dar intre aceste scrieri, un num.dr mult
prea mare sunt lucrdri grdbite, pltate de sta.ngdcii de fon.d si formA

ale mini om care voia sd se imp mid i prin cantitate. gusmAnia


contimporanilor a fost mai puternicd decal energia de creare a Jai
Macetion.ski: pAn.d a.zi 133.4 el nu s'a putut face pretnit _decal Intr'-wa cerc restans.
Din multimea poezillor, scAnteiaz prin calitAti cu total deose-

bite cateva care fac din Macedonski Jill numai un mare poeti ci
www.dacoromanica.ro

D. MURAR A$U

264

si un tnoitor in literatura noastra Vor r:Imane pe planal al doilea


toate acele incercari de scoall, meilite eel mult s ne arate virtuozitate de forma ori obositoare tramantare de-a amalgama cuvhite
pentru sonoritati de efect. Nu va ramane In literatura acest poet
nici prin Cklugarenii, pentru care ne face marturia: Versurile ce
aceast bucata confine, pretuiesc multa tracia" i nici prin humorrndntarea
toate sunetele elopotului, ca lam.urirea- Sunt multi
care, nedandu-si seama de ce este armonia imitativii, nu vor putea
sa pretuiasca truda ce am avut pentru a serie versurile coprinse
inteinsa: tnoerc In adevar sd imitez prin tntre ciocniri de consoane
intention.ate, sunetele clopotului : Un an,
dnd d'ani, leag'an,
d'ani vani. " Peste teoriile de ..scoala, dea romantism la instrum.entalism, toate cunoscute i aplicate de poet dureaza numai ceca ce'n
momente fericite a putut sk devind adevarata creatie.
Inainte de once, Macedonski este autoruI unor faimoase Nopti.

Puternica fantasie este in ciudata Noapte de Noembrie In care-i


atat de impresionant am.estecul de macabru, de realism vulgar si
de duiosie. Inferioara, din pricina prea multor reminiscente remantice, este Noaptea de Februarie, dar un. mare poet se 41.1. pe fat
In amara Noapte de Martie $i'n Noaptea de Decembrie cu simbolul
pulernic i cu halucinanta ei tindere spre
ideal, prinse In versuri de sonoritati si unduiri melodioe ca total noi In poezia noastra De exceplionala valoare este Noaptsa
de Mai, remarcabild si prin fond si prin. expresie. Nimeni n'a cantal mai frumos ves-,

nicia naturii cu splendorile ei, nimeni n'a


gasit mai impresionante cuvinte pentru
smulgerea din toate amaracimile desarte
ale existentei, spre a pluti In idealul visului i fantasiei, nimeni nu s'a simtit mai
deplin contopit In tainica forta care 'n clipele de beatitudine ale inspiratiei, te face
sa-ti inalti irania tau I armonia
lumi
AL Macedooski

transfigurate:

Si zise dealului sa can' te i dealul nu mai preget,

$i zise valor sa cante si valle se ridieara

Cu voci de frunze si de ape, cu soapte ce s'armonizara,.


Si zise pasarei sa cante si, la porunca uimitoare,
Se tinta parfum de roze i cantee de privighetoare..
lar cand si mie-mi zise: cantal c'un singar &eran. ma desteptii,
Spre
gieturburate ma reuma pe-o scar sfanta
In aeru'mbatat de rozo, ven*: privighetoarea cantal
$i alle poeme merita sa fie pomenite: Ospequl lui Pentaur, parnasian, Cantecul ploii
Epoda de aur, simboliste ca technica,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

265

tot astfel multe din rondelurile In care, sub rime cdutate i terne
cu evadgri de basm ori ca parfulm de roze, se aseunde mind sensibilitate Indureratd.
proza lui Macedonski are ceva aparte. Romanul Thalassa exploateazd prea mult sensualitatea patologicd, dar are si pagini descriptive de ma_re frumusete. Puterea de-a descrie prin acumulare de

note realiste apare in lntre cotete, bucatd interesantd i prin expresia bogath. si de o energie deosebitd. Printre alunecdrile spre
naturalism pe care le gdsim In buedti ca Zile August (In prima ei
formd) .avem. i nostalgica Indreptare a slletulul spre capitala
romanticd, pitoreased i Infloritd de altddatA, In Bucureotii
i al trandafirilor, onq al bucuriei.
Macedonski a fost productiv si'n teatru. Comedia ladeq,

uen-

tatg. si de formula sociald a lui Angier, este o transpunere a unei

anecdote arabe in viata mo-ndend a Bucurestilor. Unchiau1 Seiracie,

localizare cu inspiralie din folclor, Romeo i Julieta, preluerare


dupg. Shakespeare, realizatd cu lipsd de respect pentru original,
3 Decembrie, adaptare dup o pies germand, simt de indruntg
Insemndtate. In Saul, piesd scrisg. In colaborare cu Cincinat Pa-

velescu, autorii au ambitia de-a ne da o tragedie clasia In ge-

neral, aoeste Incercdri dramatice sunt lipsite de adnchne. De mal


mare Insemndtate este, de sigur, Moartea lui Dante, lucrare bogar
in simboluri si'n' soene patetioe. i .aci insg., Intocm.ai ca 5ria celelalte piese, Macedonski este prea stgruitor preocupat de situatii
de efect, dd prea Indus loe unor aocesorii de romantism care si-a
pierdut de malt frdgezimea.

In Litenatorul, au publieat din operele lor Multi scriitori.


ca Duiliu Zamfirescui au treout la alte reviste dui:id ce si-au deschis

drumul spre lumea cetitorilor, altii au venit aiei atrasi dela Convorbiri literare: Veronica Miele, Matilda Cugler Poni, N. Prunca,

Simion Fi. Manan, si sunt ptimili cu cuvinte de laudd. Duiliu. Zam-

fireseu a fost pretuit In chip cu total deosebit i prezintat ca un


poet nou, dar cgiva ani nnmai mai tArziu, Macedonski serie eit s'a
inselat In sperantele lui. Scriitorul dela Romtlnia libercl din 1883
nu-i mai convenea sefului de scoald dela Literatorul. A atras lute=

timp si pe Alecsandri, desigur numai ca sd-si mdreased presti-

giul, dar 0. fatd de acesta sentimentele se schimbard, iar Aleesandri


ajun.se sg. Infdtiseze pe mAgulitorul de altddat sub chipul invidiosului ZoiL

Un poet cred.incios lui Maoedonski a fost Th. Stoenescu, autor


de poezii, schite, nuvele i Meer&Ari dramatice. Volumul din 1883

este prefatat de Maoedonski care prezintd unele IncercAri drept


adevdrate mrgAritare.

Stoenescu e un nemultumit de societate, ca i Macedonski E


un mnuitor retoric de poezie pasionald In Leisa(i-mi-o i Noaptea
alba. Trebue sit i se recunoasol aducerea unui cuprins non In
poezia de dragoste, tocmai In vremea M care Eminescu exercita o
puternia. influentl. Unele note satirice la adresa gocietAtii noastre
www.dacoromanica.ro

D.- MURAR A$U

266

sunt foarte reusite. Poezia care realizeazk formula socialk, Copilut Mizeriei, Stdpdri, nu are valoare neoontestabild. Legat de romantism, prin traducen din Byron, Lamartine i Musset, Stoenescu
se Indreapt i spre poeiia nouk de realism baudelairian orud si
de fantasie macabrk a lui Maurioe Rollinat. Reprezintd, ca poet,
mult retorism prins in versificatie corectd, monotonk si lipsitA de
scAnteieri ale imaginatiel. Stoenescu si-a publieat o parte din serierile lui In Revista iterar, la care a fost mai hita redactor si apoi
director.

Litenatorul si Revista iterar reprezintk. o scoalA cu alte principii clec& ale Conuorbirilor iterare. Pentru fixarea ideilor estetice
ale lui Macedonski, este nevoie sd etmoastem prefata la volumul

lui de poezii din 1882. El aratd aci ca dupd genul de poezie re-

prezentat de Eliade, Bolintineanu si Alecsandri, este vremea sk. se


Inceroe ceva nou, o Jipu coardd a Harpei". Combdtand poezia
poezia lamatiniand, el lanseazd formula poeziei sociale, pe
care avea s'o primeascd si Stoenescu.: Poezia sociald este, dupA

mine, adevkrata poezie a inimii si acestui gen apartine o mare


parte din poeziile cuprinse In volumul de fatd".. Fiind conforme
cu aceastd formuld, se bucur de land multe poezii ale lui Stoe-

nescu si Harpista lui Dan.' Zamfirescu. Poezia, dupd Macedoniki,


are o menire socialA, aoeea de-a Inobila simtirile si de-a biciui
viciurile". Temele poetului trebue sl se inspire din suferintele

omului In mijlocul societdtii. Programul este limpede fixat: Poezia


redobandeascd suveranitatea ce trebue s aibd In miscarea idei-

lor sociale". Macedonski urma astfel pe Boliac si devenea precursor al lui Gherea.
Cand cetim la Ocnele versuri ca aoestea:
Vai! Ce-am con.venit cu totii a numi societate,,
Mult mai deinnd ca talharii e de-aoest ctunplit locas,

Statul e o fictiune, lar dreptatea strmbdtate


Care duce omenirea dintr'un hop Intr'un fAgas,

vedem ce departe era Maoedonski de punctul de vedere pe care se

strAduiserk sk-1 impund Con vorbirile Manare.

Fatd de poetii dela aceastA. revistA, Maoadonski n'a avut o

atitudine statornicd. Intr'o conferintd tinutd la Ateneu, Miscarea

iterar in cei din armd zece ani, men.tiona pe Iaoob Negruzzi,


s000tea Epigonii o poezie demnk sk rAmkie, recunostea cd Titu
Maiorescu e im critic de adevdrat merit. ht Literatorul lusa, apar
adesea notite artioole critico la adresa Junimiiscrise de Macedonski, de Bonifaciu Florescu, i chiar de Duiliu Zamfirescu. In
Cronica din 1880, cu. care Incepe Literatorul, se afirmd de altfel
cd literatura noastrii n'a produs nimio artistic si demn, de un
gust delicat. Putin mai trziu, In aceeasi revistd, prezentand Ecoarile Noptii, poezie ca eoouri", Maoedonski serie ck. Maiorescu i toti
din jurul lui nu tiu ce Insemneazd poezie si vers. Spre a face
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

267

desigur plaoere lui Maoedonski, nid Eminescu nu este cruatt caci


Rienzi (Duiliu Zamfirescu) v'rea s ne conving c fondul poetic
al aoestuia e bolndvicios, lar limba oonfuza si lipsita de elegantL
In opozitie cu genul de poezie al lui Eminesicu, este laudat acela
reprezentat de Serbanescu, Olanescu $i Veronica Miele, poeti ai
$coalei bunului gust".
Macedonski 1i arata preferinta pentru o poezie vioaie, lipsita
de mistioism. i ingandurare. Avem la l, ca si la Hasdeu si Aron
Densusianu, sfortarea de a ne tine in contact ca poezia apusului
latin, bite vreme cand influenta germanica devenea apasatoare.
Aceasta preferinta pentru latinitate explic i usurinta cu care Macedonski s'a adaptat la formulele literare apusene. Con.oeptia poe-

ziei sociale este romantica, dar Maoedonski e tot asa de bine,

rand pe rand, si sub influen.ta parn.asiand, n.aturalista si modernista.

Atent la mi$carea literara apuseana i dornic sa &ease inoiri


pentru poezia noastra, el se apropie de Baudelaire, Rollinat, Ban-

ville dar si de Zola, -urmareste cu curiozitate Inceputurile sbaboliste


din La Wallonie i teoria versului asa cum o expusese Ren Ghil,
lar In 1890 publica versan i pe cape te sec-0(.1.e oea dintai mani-

festare simbolista la noi. Maoedonski e precursor al unei poezii


cane se pregatea sa iasa din fagasurile traditionale i care-$i va

avea la noi reprezentanti spre Inoepuhil until veac non Spre aceasta

directie due preocuparile lui de valoarea muzicald a literelor. In


prefata la Poezii din 1882, el ,spune: Fiecare literd din aLfabet,
reprezentand un ton muzical, am facut asupra-i un deosebit studim
la limp, va forma un volum care 'va ti citit de aceia cati iuheit\
muzioa poezier: Articolul Poeiia viitorului din 1899 exprim
..mai dar programul contopirii poeziei cu muzica: tinerea socotelii
de valoarea de muzica a de culoare a semnelor grafioe; desteptarea
de imagini, de sensatii i cugetari cu ajutorul formei; crearea de
ritmuri noi; flexibilizarea 5i Inavutirea formelor existente, spre a
se ajunge la muzica, imagine si culoare, singura poezie adevaratA".
De a.ltf el, pentru Macedonski, Inca din. 1890, simbolismul unit cu
instrumentalismul era ultimul cuvant al geniului omenesc".

Dupa 1883 Macedonski este din ce In ce mai mult trecut


sub tacere. Pan spre sfarsitul vietii, venit In 1920, numele lui
invluit de umbra a Insemnat pedeapsa pentru o cruda epigrama
la adresa lui Eminescu bolnav. Reolasarea lui Maoedonski trebuia

sa vina. Astazi se recunoa$te a el a fast, In cateva opere, mare


poet a ca. a Indreptat poezia noastra pe cai noi. Se pot aminti
cateva versuri din epitaful pe care singur si 1-a flout tu 1883:

Dar, cand patru generatii dupa moartea mea vor trece,


Cand win fi de-un veac aproape oase a taran.a. rece,
Va ,suna i pentru mine al dreptatii ceas deplin

Si-al meu nume prbatre veacuri, Inalltandu-se se-nitn,


Va 'nfiera ca o stigmat neghiobia dusmaneasok
Cat vor fi Romani cu. irliTni 5j o liynh romaneaAca.

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ASU

268

Gherea impotriva Junimii.

Indelungata discutie Intre criticii


dela Convorbiri literare j Ghe-

rea a influentat i felul de gndire al scriitorilor. La Contemporanul, cu Inoepere din 1881, i apoi la Literatunsi i tiintd
1893-1894, Gherea a luptat In numele socialismului si a principiului artei cu tendintA. In numeroasele lui articole entice, Gherea voia sa convingl. pe scriitori i cetitori c. pozitia pe care-o
luase Maiorescu In Con vorbiri literafe nu mai eorespundea cu
vremurile Critica judecAtoreascl., de a clrei inutilitate dup. 1880
era oonvins i Maiorescu, trebuia, dup Gherea, sa fie Inlocuitl
printr'o criticA pe haze stiintifice, In stare sA cerceteze opera In
legittu.rk cu creatorul ei, cu. medial, cu,tendintele gen.erale ale epocei,

cu. Influentele pe care le exereitl.


Felul cum Gherea interpreteazd literatura du.cea In chip natural
la polemicA. El sustine el. Arta, flea' de tendint este o imposibilitate, de vreme ce ea nu.-i decal un product
al mediului i deci implicit exprimA tendintele acestuia. Analiand scrierile cltorva
mari scriitori ai vremii, Eminescu, VlahutA,

Caragiale, arat cd acestia reprezintA


de organizarea noastrd burghea. ajunsl In-

tr'o stare patologicd. De aci vine decep-

tionismul din poeziile lui Emin.escu, de aci


atitudinea lui Vlahutd In. paezia Liniste, de
aci Caragiale, asa cum 11 curinastem. din 0
feiclie de Paste, Neat fi Neipast.

Indreptarea lui Eminescu spre trecut

se explied tot prin anomaliile vietii noastre


burgheze. In ce priveste idealul scriitorilor,
Gherea crede el trebue s constea In lupta

pentru un viitor mai bun. Junimea n'a

fost pdtruns de un In.alt ideal social si de


aceea n'a putut s influenteze mai adnc
desvolIarea -culturii noastre. Caragiale din comedli nu are nici el
here&

un ideal social: rsul lui este neserios eAci nu are la baz revolta
lmpotriva relelor vietli noastre publice. Dac mai adAoglm si
anume
rerea expusl In Asupra esteticei metafiziae
cA estetica maiorescianA, dacA Inc n'a mu.rit, e desigur pe moarte,
ne dAm seam.a de contrastul futre aoeast pozitie si aceea pentru
care se strAduise Maiorescu la Junimaa.
In ce priveste teoria criticA, Gherea mi era original, pleca dela

idei din Marx, din Taine, din scriitori rusi, oeea ce adversarii
i-au ardtat In toiul polemicei. Este interesant Insk .de oonstatat
cA 'n ce priveste critica socialI, prin fella cum atacl
bnrgheze pe care le socoate forme fArA. fond, Gherea era juni-

mist si el.
Ca rAspuns la articolele lui Maiorescu Asupra comaiiilor d-lui
Caragiale i Poetii i critici, in care pe de o parte se sustine lipsa
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

269

de scopuri politice In teatrul lui Caragiale si principiul artei ideale

cu totul dezinteresatd, iar pe de and parte se explic ce insem-

neazd individualitatea unui scriitor, Gherea serie Personalitatea


nwralitatea In artii. Polemica se continu hi alte artioole not *tim
care-i pozitia fiecdruia din combatanti, e neoesar Insd sd cunoastem
si emu' polemicei hi sufletul generatiei contimporane.

Insufletit de dorinta de-a sustine pe Maiorescu in lupta cu. Ghe-i-

rea, intervine P. P. Negulescu, om de distinctie intelectuald, de

imriecabild logia. In argumentare si cu o adncd cunoastere a filosofiei moderne. Impersonalitatoa i monala in arki a apdrut mai
intAi In Convorbiri litenare din 1893. AnalizAnd pdrerile lui Ghe-

rea, P. P. Negulescu e contra hicercdrii acestuia de a discredita

directia literard eAmdus. de Maiorescu, directie care, a adus si pe


care o credem menitd s. adua si de acum Inainte, cele mai marl
servicil literaturii noastre nationale". P. P. Negulescu primeste In
tntregime ideile lui Maiorescu relativ la problema personalitdlii
impersonalitdtii In artd i calla sprijin In filosofia vrenaia,
Grent Allen, Guyau, Paulhan, Taine.
In Socialismul i arta, apdrut mai Intdi tot in Convorbiri lite-

rarre, P. P. Negulescu arat c originea ideilor lui Gherea este


Du prirzicipe de l'art et de sa destirzation sociale a lui Proudhon,

Combdtand hitreaga teorie asa cum s'a filtrat In scrierile socialisromn, P. P. Negulescu. sustine arta pentru
Dezinteresare si libertate, iatd con.ditlile de cdpetenie ale 4devAratei creaOuni artistcie".

P. P. Negulescu a cetit la lunimea mai Mai, in 1892, studiul

Psihologia stilului. In prefatd, autorul aratd c pu.blicul vremii ma-

nifesta interes pentru discutiile In legdturd cu, problemele artei.


Avem aci a face cu un esteticiau psihologist, ca si 'Maiorescu, A
tot ca i acesta, interpret in sens schopenhauerian al emotiei estetioe: uitarea de sine este mrisura i caracteristica ernotiunilor estetice, emotia e pur contemplativd i lipsitA de activitate personald interesatd. Deschizandu-si o cale original, P. P. Negulescu
sustine principiul suggest:lei In explicarea ploerii estetice

Gherea si-a gdsit si el un apdrAtor In! Anton lacalbasa, care'n


1894 rosteste la Aten.eu conferinta Arfa pentru artd. El aratd.
discutia privitoare la cele doud sooli literare In rivalitate- era la- ordinea zilei Bacalbasa crede c arta trebue sa aibd o te.ndintd social
cri. o artA fAcutd pentru frumosul /31 sine nu exist. Artistul trebue

sd fie luptdtor pentru bldeprtarea relelor social; trebue sA aib


U.D. ideal, social, iar altminteri se eonda,mnd la uitare. Arta pentru artd,

continud el, este numai pentru blazati, este numai pentru. victimele
rdposatei estetice metafizice". Cateva r.'nduri stint concludente: Iar
In ziva and noi vom atinge Idealul pentru care voin fi luptat at'dta
vom fi fcut attea jerife; In ziva cAnd acest mare Ideal qocial va
o realitate, ne vom aduce cu drag aminte nu de aoeia care au .urmarit
frumosul impersonal si transcendental, ci de adevAratii artist ai
orrbenirii, de acoja care au ajutat ca arta lor la sfdrsirea veehilor

www.dacoromanica.ro

270

D. MURARASU

eresuri i nedreptdti, la Intemeierea lumii none. Cdteva luni mai

thrziu apIrea Lumea nouii, organ al social democratiei, adApostind


o critic/ format/ sub influenta lui Gherea.
Dar in articolele lu despre Eminescu, Gherea se raportase si
la principiile expuse In: lucrArile lui Taine, pe care el le socotea
adev/rat/ stiint. Prin aoeasta, Gherea Isi atrage replica unui nou
adversar, M. Dragomirescu, autor al scrierii Critica stiinfificii i Eminescu din 1895. Noul intrat In aren/ vrea s spulbere- nu. numai
tendintele gheriste, dar In general scoala istorist In cercelarea operei
literare. Intreaga atitudine a lui M. Dragomirescu are la bazd p/rerile
lui Maiorescu, anume ea' istoria nu-i ?Wilt/ i nu.-i qapabilI sit explice
o oper prin mediul In care a luat 4astere.
Publicatiile la care trona spiritul lui Gherea au avut nrumerosi
colaboratori. La Contimporanul a-u Scris Intre altii N. Iorga, A. C.
Cuza, V. Ceuta, O. Carp, lar la Lit eraturd i tiin Vlahut/ si Delavrancea. FrAmntapea de idei a avut ecou i 'n literatura epooei.
Toat/ productia literar/ se resimte de discutiile In legItur/ cu arta,

scriitoril ni5i urmeazA uneori una din tendinte, lar de cele mai
multe ori lsi risipesc colaborarea la mai multe reviste, acceptdnd
tacit, in acest chip, tot ce li se plrea bun la cei ohori In areng.,
In numele unui ideal. Conducdtorii chiar de directie nu se pot

sustrage influentelor. Macedonski astfel, in 1894, in curent cu teoriile socialiste, scoate Lumina 0. prodamit necesitatea un.ui partid al
proletarilor. Castigul eel mai mare pentru literatur, a fost apropierea
scrlitorilor de realitdtile dela noi Problemele si ideile sociale atrag
atentia scriitorilor care, chiar cand nu fac art/ cu -tendintA, se siml

factori Intr'o societate In plin/ transformare. Insdsi viziunea lor

literard se adanoeste prin aceasta.


Chiar dela primele formura'ri ale criticei maiomscene, s'a vAzut
a in tar/ nu exista un gust literar comm. Dela Maiorescu. la Hasdeu,
dela Hasdeu la Gherea, dela Gherea la Maoedonski sunt adancimi
prApastioase In ce priveste cultura si Intelegerea artistic/. Singurul
lucru care se putea face era nu impunerea unei formule de scoalk,
ci desvoltarea sentimentului frumosului. _Pe deasupra
la aceasta s'a ajuns.

www.dacoromanica.ro

Din Octal. 1700.

RISIPIREA HEGEMONIEI JUNIMII"

In vremea atAtor atacuri care, veneau


din kliferite directii, revista
in Ali eriz.
Junimii a stiut sl rIspwadA si sd
arate cd nu e lipsitI de spirit combativ, cnd sunt in joc principii
literare. Totusi se petrec unele IntAmplAri care contribue la micsorarea Insemn6t6tii nu numai a revistei, dar si a Intregei societAti
literare. Mai Intii insisi junhnistii, pe vremuri hitruniti ca O. discute despre literaturA si frumos si ca s6 de,svolte In public chestiuni de interes literar ori filosofic, s'au lAsat atrasi cAtre politica
inilitant. La Inceput faptu1.2. produs o adevdrat revolt. Gaud,
semnind cu un x, Slavici a publicat, In Con vorbirile ?iterare din
1877, articolul Radicalismul in invdpindnt si in cdr(ile didactice,
faptul si-a gAsit imediata sancionare din partea lui Eminescu,
care seria tocmai aceluia pe care nu-1 blnuia ca autor: ArtieluI
din Convorbiri a produs b adevAratA revolutie in Janimea. Cine
i-a permis unui m... (ipsissima verba ale lui Conta, Verussi s. a)
a vorbi in numele Junimii? Gaud a mai fost in Convorbirt politicA
militan.t?" Dar junimistii au renuntat la ceca ce era pentru societate o n.obil atitudine, s'au Inglobat hitr'un partid politic, iar rerultatul a fost, pe deoparte, Inmultirea dusmanilor rap. de Convorbiii iterare, pe de alt parte, slAbirea energiei care ar fi trebuit
sI tie Inchinat numai luptei pentru desvoltarea gustului literar
5i pentru impunerea principiului artei pentru artl. Astfel min/
revistel ta in.oeput sl paleascl, astfel Iunimea si-a pierdut din. str.
lucire. Despre viata revistei in ultimile dou.. deoenii ale veacului,
,.Convorbirile literare"

avem cateva mNrturil pretioase.

www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU

272

A. venit mai intAi risipirea oon.duedtorilor. Situatia In Invdtd-

mitnt ori politiea li atrase la Bueuresti. Ad se stabikste Iaoob

Negruzzi, act si Maioneseu. Din Octombrie 1884, Maioreseu era


profesor la Bueuresti la catedra de filosofie ce i se crease, iar dela
1 Aprilie 1885 Convorbirile literare apgreau tot In aoest oras. Ur-

mdrile se vdd In eurAnd. RAnduri serse eu durere, In aoeastg

vreme, ne aratd ctun se ajunge la dezagregarea ilustrel siocietgti.


In Deoembrie 1885, N. Volenti Ii serie din Iasi lui Iamb Neg,ruzzi:

TAnjeste Junimea si pace Ba eg.4 una, ba e5.4 alta, lae ori


Jae, destul c nu-i teafgrA. Ne adongm, eAnd ne a.dundm, cAte
doi, trei pan la patru, einei, de-o bueat de vreme, i nici nu se
eiteste nimie, niel nu se spune %Arnie. Oh! Durere! Niel chiar
nu se mai rAde Pogor, nu stiu
unde-i strAlnoese oehii. CaraVargolieir Creangd, Xenopol, Ianov i eeilalti niel nu se stie
daed or mai fi existAnd pentru biata Junime. luteun eu.vAnt rgu

de tot..
La B-ueuresti situatia nu era mai strglueitd. Despre deedderea
revistei i societdtii dad cu. mutarea In eapitala tgrii,
Zamfineseu serie lui Iaeob Negruzzi In 1891 cu amarg. sineeritate- Credinta mea este eg. venirea Con vorbirilor la Bueuresti

a semnalat un monlent de Intoaroere a purului

sAncre

egtre

speta vulgard. Imi adue aminte de primele timpuri ale Intt'runirilor


Junimii dela Bueuresti... Eu eram ereseut de copil
citania Convorbirilor Si regulat ieseam cu o- tristetd aseunsg. in suflet, fiindeg
mi se 'Arca cit ce n'est pas pa In adevAr pe aoele vremuri ,ponvorbelnieii" dela Bueuresti erau grozav de lmpestritati.. Toate aoeste naturi eterogene au avut o InrAurire seeretd asupra literaturii

lunimii, fie prin streeurarea a ale un. artiool In Revistd, fie prin

graiu i defdimare isprava a fost ed purul sAnge junimist a rg.mas eAtva tim.p In loe". Tot de aei afldm eg. Iaoob Negruzzi avea

intentia sd se retragd dela revistd, dar ed Duiliu Zamfireseu


Ineurajeazd si-i ere sit rAmAnd mai departe la hulubdrie", pentru ea luerurile sit apace pe o cale hula i lunimiea sg. se regenereze

In astfel die sperante, Duiliu Zamfireseu se dovedea poet Luerurile eontinuau sif meargd tot mai rdu. Iaoob Negruzzi era deseurajat si niel nu mai gdsea colaboratori de seama pentru revistd.
Cum stati eu -Convorbirile? CAnd am pleeat din Bueuresti erati
cam deseurajat, si Inteleg: dupg. .26 da ani de mtmed sit fil redus

a inventa seriitori ca sit poti alimenta Revista mai departe! e


trist!" Si Duiliu Zamfireseu adgega In aeeeasi scrisoare din 0etombrie 1892: ...se impune o Intrebare nedreaptd, dar se impune
aoesta sit fie rezultatul mund

i seoalei Convorbiritor?"

Dela 1885, director al revistei era Iaoob Negruzzi. Grupdrilie

tot mai combative dela alte publkatiiIi impuneau Msg. sareina

unei reorganizdri. De altfel conducerea efeetivg. %lici nu mai a.partinea dela o vreme lui Iaoob Negruzzi. In Deeembrie 1894, s'a

hotdrIt ea revista sit treacA sub conduoerea mmi eomitet tAngr.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

273

In adevdr, dela 1 Ianuarie 1895, revista apare prin grija repreven.tantilor tinerei generatii, printre care se numArd oameni care
aveau sgrsi arate activitatea si amnia, dar mai, cu seamg. la 'nce..
putul 'unui veac nou.: M. Dragomiresou, D. Evoloeanu, P. P. Negulescu, C. RAdulescu-Motru, I. RAdulescu Pogoneanu i alii. Dar,

In acelasi timp, In acest din win deoeniu al veacului, apar multe


reviste si spre ele se sient atrasi i scrlitori care ar fi trebuit sg
rAmAnd la Cnvorbiri literare, semn el aoestea nu mai delineau
locul principal In viata literard a tdrii.
Aoeasta nu Insemneazd insd cg. la Gonoorbiri literare nu ardea

Inc flacdra mud ideal de artd. Revista Isi are bed destui credinciosi, unii mai vechi, alii alipiti mai de curAnd, capabili sg
mentind revista la un nivel onorabil.
Maiorescu serie rar, dar scrisul lui se bucurd de tot prestigiul
de altddatd. Artioolele pe care le publicd a.cum sunt din acele care
se pot si astAzi yeti ca model de pdtrundere critic. si de formd
aleasd. Ad a apgrut artioolul din 1885 despre Caragiale, arAtAnd,
Impotriva unei Intregi organizalii dusmgnoase i pdtimase, valoarea de.osebitg. a .unor oomedii ca O scrisoare pierdatei 0 0

noapte furtanoasit. E un artiool de definitivd consacrare a


Caragiale i, numai aproape de vremurile noastre, G. Ibrgileanu
s'a apropiat de puterea de Intelegere literard a lui Maiorescu.

Tot aci, In 1889, Maiorescu si-a publicat studiul despre poeziile


Eminescu. Si ,aoest artiool, mdrunt cum. este, cuprinde In el toate
laturile personalitdtii marelui poet. Studiile apgrute de ahmci. Incoaoe despre Eminescu, ori pleacd deaa paginile lui Maiorescu, ori
le dilueazd. Tot ad, prin articolele lui Maiorescu, pu.blicul a putut
sd-si dea seanaa de arta discretA a atat de candidutui, I. Popovici
Bgngteanu si. de gpiritul viola, al lui Victor Vlad Delamarina, poet
cu nespus farmec dialectal Maid:lean.
Ideologia critied nu e reprezentatd inumai de Maiorescu. Se cuvine sd amintin aci pe M. Strajan care a, fost Sub influenta m.a.es-

trului ctitioei noastre. Aoesta a dat Conuorbirilar iterare studd


despre artd, despre realismul literaturii oontimporane, despre imr
portahta moral a poeziei, In afard de diferite recenzii si traducen.
din Leopardi. Numele lui Strajan trebue retinut si'n legAturd ca
miscarea esteticd -dela noi, si aceasta initiatg. le Maiore.scu. In
Principii de esteticii ci poeticci, Strajare, pi-in prefatA chiar, sustine
cd scriitorii tnebue sd ailad cunostinte estetice. E In aceasta o

dovad de progres intelectual la inoi si de formare a unui gust


literar. Fireste Strajan e tributar estetioei strAtme, mai ales lui
Schopenhauer i lui Thine, dar Ifl felul cum inter,preteazd oontemplatia a emolia esteticd, se vede bine cd pigged dela criticile
lui Maiorescu. De altfel, pe urmele aceluiasi este si atunci cAnd
aplic ideile lestetice la opera lui Bolintinean-u,, Alecsandri si Eminescuk Dela Maiorescu pleacd a cAnd vrea, g el, sg. stabileasc.1
inoompatibilitatea titre talentul criticului i cel al artistalui.
La 'nceputul activitlitii este actun M Dragomirescu, autor de
111

www.dacoromanica.ro

274

D. MURARA$ 1,1

poezii mediocre, dar critic .aspru i combativ, cOlaborator harnic


cu Insemndri critice, cu o interesantd traducere a Antigonei i mai
ales cu studiile despre Maiarescu i despre Eminescu. "D. Evol.
ceanu, in recenziile despre Gosbuc, H. Lecca, Vlahutd, aratd calitAti surprinzdtoare pentru un om care, dupd desteptarea unor marl
sperante, aproape a dispdrut din publicisticd. I. RAdulescu. Pogo-

n.eanu, in afard de traducen i ori desvoltarea 'unor chestiuni de


dd pagini documentare de mare insenuatate In legdturd cu Eminescu. Mai apar a .alte num.e: al lui Antonescu T60had, priceput in chestiuni de arheologi, e, al lui G. Bengescu, pasionat eercertor al vietii si activitAtii lui Alecsandri, al lui N.

PAtrascu, cercetAtor al lui Delavranceea, al lui N. Iorga preocupat


de poezia sentimentald a Veroniai Miele si de artistica prozd trdneascd a lui I. Creangd.
Lipsit de puternicA originalitate,
Doi vechi, eredincioi ai
fdrA de calitAti care sd lack' din
revistei: Gane i Slavici.
el un autor, N. Gane e totusi

una din figuyile interesante ale Iunimii. La o sedint'a a acestei


societdti, a cetit el Fluerul lui , tetan, poveslire primitd cu laude
de Maiorescu, si publicatd In Convorbiri literate din 1867. Este
inceputul unei colabordri care se va continua ca statornicie de-alungul deceniilor, trechnd a pe tdramul unui veac nou. A pitblicat poezii care nu i-au putut aduce un loe insemnat in literaturd, a tradus lnfetnul lui Dante, ceea ce constitue un merit pe
care nu i 1-a contestat nimeni, a -incredintat mii ca seana paginelor revistei ,junimiste povestiri care s'au bucurat intotdeauna de
simpatie pentru tonul lor cuminte i bdtrnesc. E un povestitor
destinat, prin fondul scrierilor i prin limpezimea expresiei, stratului tineresc al cetitorilor.
Evocd duios trecutul in Aliufd i reuseste sd ne lacd plAcutd

figura credindosului turc pripdsit pe langd casa boereascd. Ion


omul atat de distins sufleteste pe cat de pocit la Infdtisare,
indltat tu privirea noastrd din mijlocul unor anlintiri bine inchegate si a unor stdri emotive cu simplitate urmdrite, face din povestirea al cdrei erou este, una din cele mai reusite serien i ale
lui Gane. Petrea Dasedlul va avea Intotdeauna cetitori pentru. ciudAtenia Intampldrilor a hazul sdnAtos pe care 11 cuprinde; Sfdntul

Andrei aratd dibdcie in povestirea unor peripetii de vis. Gane e


un scriitor atent la credintele i superstitiile dela tard, e un bun
cunoscAtor al sufletului t6rInese, stie sk sie dea din mediul sktenesc figuri pure in naivitate,a ion naturald, ca acelea ale Ilincki
din Ion Urdild i Irinei din Piatra lui Oman. E lipsit de inventit
vitate In inlAntuirea faptelor, se'ndreaptd ca plAcere spre un trecut
patriarhal pe care caut sd-1 prindd In figurile si'n obiceiurile lui,
e stApanit de patriotismul cald al, generatiei care ne-a dat Unirea
Independenta. Na cdutat niciodatd sd se impund ca scriitor, n'a aspir
rat niciodatd la glorie. Ne spune singur In Zile Indite a a scris ROD'n aceasta I.si gAsea el multumirea: Am scris pentru min.e,
www.dacoromanica.ro

ISTOR1A LITERATURII ROMANE

275

pentru propria mea multumire, pentruca- In aceasta nnmc singurated. i neinteresata uitasem neajunsurile vietii i Imi gNseArn
nistea catre care nazuia sufletul mea".
Ion Slavici, transilvan.ean din siria, a studiat la Budapesta vi
Viena tocmai Intr'o vreme cand se puneau
pentru Romani mari probleme In legatura
cu existenta nationala. Inca din anii de stndentie, el ,are constiin.ta unitatii neamului
si Inca de pe atunci e convins ca numai pe
calea culturii am putea ajwage la ornogenitate
de simtire si de aspiratd. i el, ca i Emi-

nescu, este un adept al ideilor care, prin


funimea, framantan viata culturala i po"ilia. a tarii. Poate c i Slavici, ca si CreangA, n'ar fi existat pentru literatura, fArd de
intelegerea i prietenia lui Eminescu, Indru-

mator al sau si'n ravna de-a ajunge la o

-buna limb literara. A publicat, la Canvorbiri literare, povesti, schite i nuvele, ca


N. Gina
Popa Tanda, Scormon, Gura Satului, Budalea Taichii, o tragedie Gaspar Gra(ia ni i multe articole In legatura
cu Eminescu ori ea chestirmi culturale.
Munca la Tribuna, Intemeiata. la Sibiu In Aprilie 1884, e un ca-

pitol insemnat nu numai din viata lu Slavici, dar si din istoria


noastra culturala i nationald. E ad activitate de Indrumare a clasei intelectuale si a paturii de jos, e grij de a sboate la iveala
en.ergiile i taleutele n.oi ale neamului

astfel ad si-au gasit prizmire povestile inspirate din popor i ridicate In valoarea lor artis-

tica de Gh. Cosbuc , e si dorinta de a tine stransa legatura

cu Romanii din tara libera. Tribuna si Convorbiri iterare, prim


buna Intelegere Intre Slavici a Maiorescu, Insemneaza amnia, In
epoca de sovinism maghiar, o rezistenta cultural ca rasfrangere

asupra sufletului celor din Transilvania.


Lucrarile lui Slavid sunt foarte numeroase, dar putine s'au ridicat pank la adevarate creatii literare. Povestile lui famarb aproplate de lteiratura populard, nestrabatute de personalitabea autorului i, prin. aoeasta, ne arnintesc technica lui Creanga, -nu pe-a
lui Eminescu. Nuvela Moara ca Nome este impresionanta prin clocotul de viata instinctiva.. Lied Samadad, adevarat geniu al crinfrei,

figura vie prin forta ei dominatoare, cinic, pornitaspre ran si

iluminata totusi trecator de strafulgerari de constiinta, Ghita care


se simte tarit spre pierzare cu toata opunerea pe care o Incearca,
Ana blandd victim a unor Imprejurari neomenoase, batrana cu
filosofia ei senina. i resemnata In fata puterilor mai presas de
vointa inoaStra., sunt personagii bine conturate si bine prinse bite

actiune din care nu lipsesc cioadri dramatice. O impresie tot atat

www.dacoromanica.ro

D. MUMASU

276

de puternica, lasa tisN si ludiea curat i idilica din Scormon, ori

aceea naiva. din Budulea Taichii. Parintele Trandafir din Popa Tanda,
Marta si Miron din Gura Satului sunt fiinte

pe care Slavici ni le-a redat cu adana pa4


trundere a vietii lor sufletesti. E In general
o lame reclus ca pregatire intelectaala apropiata de natura, manat. de instincte tot
atat de pater-nice si cand sunt bane, si cand
su,nt tele. Nuyelele i schitele lui Slavici
au si o valoare documentar priu coital de
viata real din Transilvania, pe care-I daa
pe fala. SPkvici cunoaste- bine medial sa.-

lesd, se inspira din el, nil reda fara ontraf acere i far tendinta, nimerind astfel
u.

I. Slavic'

calea adevaratei literaturi. Realism'''. Jii Sla-

vici arareori iese din limitele impuse de o


arta care, la el, dela sine ramane cuviincioasa. O bun schita, bogata si ea in eleimentele realiste ale vietii de sat, este Sf.
Gheorghe la ora f f i la tara'.

Slavici e liisa slab In romane. In Din bdtrani t vocarea este

artificiala, Insiruirea evenimen.telor monotona si difusa; In Cel din

urmd armai, cu problema prefacterilor dela noi dupa. 1848, intentia critica j moralizatoare Intuneca viziunea artistica; doar
Mara mai poate reine interesul, si aoeasta numai prin fogata
viata social" ardelesnA pe care o cuprinde. De valoare istorica

deosebita sunt paginile din Amintiri In legaturA cu Eminesou., Caragiale i cele din Lrimea prin are am trecut. Intinsa lui cores-

pondenta Cu diferiti scriitori, mai ales cu Iamb Negruzzi si cu

Maiorescu, e un bogat isvor de informatiuni si de caracterizari psichologice Pe Eminescu l-a cunoscut foarte bine, dup cum veden'
din aoeste randuri ale unei scrisori -din 1874: In. deobste 'el este
nesuferit pentru ca stie cine este el, stie cine sunt altii, nu-i pasa

de o lume pe care trebue so dispretuiasca si Sta ca si o carte

deschisa Inaintea tuturora. Toate sufletele alese stunt nerezervate


tocmai pentru oamenti oom.uni lipsa de rezerve a anui suflet ales
este nesuferita.".

Scrisul fara de scanteiere In expresie al lui Slavici este primitiv dar sanatos. Ferindu-se de teoriile filologilor, Intr'o vreme
and In, Transilvania Inca. mai aveau aoestia trecere, Slavici a bitrebuintat o limba cane si ea realiza conceptia lui despre unitatea
noastra culturall. Prin legAturile en lunimea, Slavici si-a putat
face educatia artistica, dar si cereal literar a castigat prin sprijinni ce l-a gasit la el, tocmai and atatea atacuri veueau din
bate partile. Cariera literara a lui. Slavici nu se tacheie la nvorbirile literare. Dragostea 'lui pentru popor il va duce la fandarea revistei Vatra si pria aoeasta va fi precursor al IndrumArii
literare pornita la Inceputul veaculul al XX-lea.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA -LITERATURII ROMANE

277

Prin Maiorescu a putut fi cunoscutA


ctivitatea acestui scriitor Inzestrat,
mort ant de tandr. La sedintele lunimii si-a cetit cele doul nuvele care au apdrut In Convorbiri litenare, In cercul acestei societAti a gdsit prietenie i Ulcurajare. Munca literard a lui Popovici
I. Pop ovid Banaleanu.

BAndteanu e mai IntinsA decfit stia Maiorescu.

La Tribuna din Sibiu, Intre 1888 si 1890, a


publicat poezii, povesti In versuri, schite
traduced. and si-a cetit Tn! Ianuarie 1893
nuvela
lume, a ldsat o deosebitd impresie
Maiorescu i celorlalti colaboratori ai
Convorbirilor lit erare. Prin aceastd nuvelA

si prin cealaltd, Dupd un an de jale, si-a

ardtat In deosebi Insusirile lui literare. Sunt


lucrdri inspirate din viata bdnilteand. Mediul
meseriasilor e bine cunoscut de scriitor, din
el Isi ja acele tipuri omenesti pe care a stiut
sd le eternizeze prin artd. Cine ar putea uita
pe Sandu, harnicul lucrAtor atAt de timid,

de curat si de cinstit In toatd fiinta lui, pe

Ana de fermeatoare delicatete, pe maistorul


P. Binkieanu
bun la suflet dar fdrd ark de-a rezIsta mai-.
storitei rAutdcioase i capricioase? lar In jurul acestor personagii,

apar allele de mai micd Insemndtate pentru actiune, dar la locul


lor pentru a ne face sd cunoastem o viatd sociall real, frdmin.,-

tatA si ea de ambitii, de desertdchme, de rdutAti veninoase, Poeziile


lui Popovki Bdndteanu sunt duloase, Intipdrite de tristete, dar fArd
de puternica originalitate de expresie care apare In cele doud nuvele.

Se simte prea mult influenta lui Eminescu, In poezii ca Sara de


toammi, Pe-al lui um& influent. mai. mult In ce priveste versifie
catda si vocabularul, cdci fondul la are trAsAturile id distinctive.
Gea mai bund poezie a lui este basd de sigur Micunei, care prin. P'ur
terea sentimentului si usurinta cu. care expresia se Inmj.d.diazd dupd
accentul sufletesc, poate sta aldturi de Mama hii Cosbuc.

Maiorescu i-a propus sA scrie un studiu cu subiectul: De ce


Emineseu a avut atata influen(d asupra genena(iei de astai. E pleat
cd Popovici BAn4teanu, cu delicatetea lui de simtire, nu ne-a ldsat
o

astfel de lucrare, mdrturie a puterii lui de Intelegere literarA

'n acelasi timp document psichologic al vremii.


Entusiasmul .ardtat din liner* pentru ideile aIon Ghica.
pusene Inolioare i munca In situatiile politice

pe care le-a avat, au. Meat din Ion Ghica lunul din. bdrbatii cdrora istoria le-a, necunoscut meritul pentru. organizarea statului
nostru in a doua jumdtate a veacului trecut. A fost profesor la

Academia lqihdileand In aceeasi vreme cu KogdIniceanu si bled de


pe atunci era preocupat de chestiunea Unirii principatelor. La
Paris a lucrat pentru pregdtirea revolutiei dela 1848, la Constantir'
nopol si-a pus rh.vna ca sd consolideze situatia, dupd ce Bibescu a
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

278

fost rgsturnat. In epoca domniei lui Carol I a fost in multe rAnduri conductor al treburilor statului. In Mar de demnitAtile politice, a avut-o si pe aoeea culturald de director al Te.atrului National. Jucarea dramei Despot Vodd a lai
Alecsandri a fost socotit de el unul din
marile evenimente la a cgror pregAtire a
luat parte. Atacat de multi ta aceast. epocd, Ion Ghica fixeazd astfel conditiile unei

bune critici: Pentru a fi critic folositor,


cglduz util artet trebue mai Intfti cineva

fi cetit mull, sk fi comparat mull, sg. fi


meditat si niai mult; trebue totdeodatg sh
aibk gust, crestere bung, judecatit dreaptd
si In scrierea sa mantled trebue sd fie preo-

cu.pat nu de persoana autorului, ci de opera lui".


Inc student fiind, in 1838, I. Ghica

incepe activitatea publicisticg. prin Poids de


la Moldo-Valachie dans la question d'Orient.
Coup d'oeil sur la derniare occupation milltaire russe de ces provinces i si-o continul 1n calitate de profesor
la Academia MihAileand, in 1843, cu prelegerea Des pre importan(a
economiei politice i 'al 1844 ca articole in Propdfirea, revista Care,
I. Chica

de sigur sub Inriturirea lui, ti fixeaz in program si preocupdri de

ordin. social-economic. Sunt lucrdri care nu au interes literar, dar nu


putem trece cu vederea a I. Ghka luptd ca greutAtile limbii ,noastra
lipsite de termenii technici economici i creazd cu.vinte pe care le
socoate neoesare. Convorbiri economice de asiemenea nu apartin li-

teraturii, dar le putem men.tiona pentru caracterul Oka al formei


in care sunk expuse ideile In legglurd cu munca, creditul, proprietatea, industria, finantele i altele. Ne-am insela dac am crede
autorul rmAne numai la chestiune i e nu me d. o imagine i despro tara noastrg, cu lipsurile si cu. defectele eL Ion Ghica se aratA
critic si indrumAtor social, patriot lumin.at care Igmureste cgile
pe care un main poate ajunge La tgrie inlluntrul granitelor, la res-

pect dincolo de ele, om care crede tn proves si 'n democratia

muncii.

Ion Ghica are leggturg.


cu literatura propriu zisd. De el
este o incercare de roman, Don ludnii din Bucurefti, din care

au apk'rut fragmente in Independen(a din 1861. E o sasprg bicittire


a desfrndrii din societatea romftneascd. Mici fragmente ne-au rAmas 1 dintr'o comedic sociald pe care voia s'o serie tui colaborara
cu C. Oldnescu-Ascanio.

Pria ceea ce a publicat mai interesant din punct de vedere

literar, Scrisorile cdtre Vasile Alecsa,ndri, Ion Ghica apartine Convorbirilor literare. Imprejurdrile ia care at pornit aoeastg corespondentd literarl, ie sunt arAtate chiar de autor: Inteo searg

lungd de iarng. pe and ririsoarea bAtea In geam.uri, asezati pe


www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

279

jeturi la gura sobei din.aintea unei flacri dulci si luminoase, am


petreeut ore Intregi i plcute ca amicul meu V. Alecsandri,
povestindu-ne unul altuia suvenirile neastre de tinerete. Se apropia de ziug. cAnd ne-am adus' aminte de camerele noastre de culcat
ne-am despArtit gasindu-ne amandoi la un gaud, ziandu-ne.

De ce nu me-am serie unni alluia, sub form. de epistole intime,


cele ce ne-am povestit InteastA searg.; poate c miele din istorioarele noastre ar interesa pe unii dintr'acei care Wail trAit pe acele
vremuri". Luctrarea are o mare valo are istoricd, prin faptul ca ne
dA tabloul viu
plin de culoare al unei Intregi epooe trecute.
T2ipuri ea Alecu Gheorghescu clucerul, sunt caracteristioe pentru

viata noastrk suptisg la ataea nenorociri de pe tirma abuzurilor


caw- marl
MuIt mai Insemnate sunt scrisorile in care avem fresca larg5
a vietii noastre sociale. De felul acesta sunt Din vremea lui C3ragea, cu grozAviile ciumei, eu jafurile siticJoifle domnitorului, ciar i cu ohiceinrile la logodne si la nunti, ,$coata acum 50
de ani, cu aoei bieti dasclij de tipul lui Chibsea i ea amAnuntele
despre N. Pilimon ca in i ca scriitor, Din timpul Zauerei, urm5rind cariera lui Tudor Vladimirescu., pan. se prAbuseste su.b
iataganul miseilor din slujba strinului, O cilldtorie la Iasi hula!
de 1848 si Cdpitanul Laund,nt, bogate 1 in date autobiografice,
Dascdli greet f i dasodli romant din care nu lipseste si nota pedagogic5.: Geea ce cred eu c ar convetai Roma' ilei i fiilor ei, ar
fi ca Inv5.15.tura clasicA i Wnific sl devie serioasl, nu nuinai

o spoialg.; iar seder care nu stint destul de bine hizestrati, ea

s poatA deveni adeptii litetraturii i ai tiinei, sg. li se deschidg


sooli in care biNgtAtura sg. mearg5. mang. In man5 cu atelierul",
Iii cAteva scrisori se vede conceptia politicl a lui Ghica: in. Libevalii de altddatd, Liberlaten i Egalitatea. Se atin,g tu alte scrisori
probleme, de a.etualitate si astdzi, pentru viata noastrA nationalg
bale scrisoare,. Oureii, se arat5. marea influentA de pretutindeni
a acestor venetici, rolul lor contrupAtor, uluitorul lor amestec
teate a_ctilmile de distrugere a puterii fizice i morale a unui
neam Avern. In aci i tngrederea lui Ghica In triumful binelui.
MoraIitatea i dreptatea trebue s5. birue la sfArsit, asa e legea
dela Dumnezeu, dei lupta e huigl, ata de lung5. si de crAneenA,
Inca de multe ori ar crede cineva ca rge,1 a .supus b5.n.e1e i adevg.rul" Astfel, intre pagini de interes istoric si politic, "rAsare deodatg. un uflet iluminat de eredinte si de idealuri. De mare inhieres istoric sunt 1i ale sale Arnintiri din pribegia dupd 1848.
Pentru istoria noastrA literarA vor avea Intotdeauna valoare
scrisorife b3., care se vorbeste, cu atgla priefonie, despre Gr. Alexandrescu si N. Bdicescu. Viata noastrd literarg. l-a preocupat si altddatA, in. Der1nire occupation des Principauts danubiennes par la
Russii3 din 1853, uncle capitolul De la littrafure et de ses tend-daces pretuieste just rolul lui Alecsandri la desvoltarea la noi a
gustului pentru poezia popularA si, spne deosebire de oeea ce
www.dacoromanica.ro

D. MURARASO

280

vor face altii In a dou,a jumAtate a veacuIui, laudA Meile fru-

moasei ale scolii ardelene regeneratoare de sale,.


I. Ghica se apleacd asupra trecutului cu inteligentd curioasA
cu nostalgie. FArl de expresie cAutald i fAr intentie de literarkzare, ldsdndu-se alumni In voia amintirilor i Intrunind pldcerea
de-a retrdi trecutul cu dorinta de-a ne da adevdrul, I. Ghica a

ddruit literaturii noastre o operd unicd in fetal ei, prin care ea-

noastem vremi de altddat cu scdderile ion, dar i cu gdndurile de

mai bine cane aveau. sg. triumfe.


E una din figurile luminoase ale epooei.
Duiliu Zamfirescu.
La Inceputul carierel a fost In legdturA
cu Litenutorul, jar Macedonski
ardtat, In 1880, fgrg. de rezervd, tot entusiasmul pentru. poetul, pang.' atunci necunoscut, din

Levante fi Calavryta. Scrierile care au. Meat din el 'un mare reprezentant al poeziei i prowl noastre au apgrut mn Convarbirt
literarm E adevdrat cg, de Literatorul 11 lega cultul formei frumoase, dar si la revista I uninzii era acelasi cult, asa cd poetul
putea sI serie fAr sA wrmeze, ea atAtia allii, ?,drumul inane a
lui dregeai cu fAcear.
Dunk' Zamfirescu si-a dat seama de rolul Junimii in regenerarea literaturii noastre si-i recwwa.ste meritul de a fi tnfriint
directia latinizant s't de a fi dat pe fag slatb pregAtire i lipsa
de talent a celor dela Revista Contimporarul Cale a indicatg. de
Convorbiri lit erare este, pentru el, aoeea a bunului simt. In romanul thdrepteiri, se vorbe.ste cu cAldur de, tnsemndtatea lui Titu

Maiorescu, de actiunea lui in unificarea


limbii si In nationalizarea literaturii prim
atentia datA foclorului.

E un poet care a avut cultul artei Ca


expresie a frumosului. In Lydda avem
mdrturii ca aoestea: Dorinta mea de fru-

nios i setea de un ideal realizabil in


viatd, care sd. Infrumuseteze traiul si sA ridice pe om din noroi. A intra In frumusete
ca minuta de acumi a vielii si a ndzui cdtre

dAnsa cu minuta de maim, iatA scopul


existentei". Si tot aci: Omul, a f dcut
singur lucru: arta. Nici o mngdiere
e mai trainicd cleat aceasta"..

Dunk! Zamf !rum

Arta adevdratg. e InsA pentru el aceea


clasicd a echilibrului si. a desdvdrsitei ar-

monii hitre idee si operA. Aoest cult 11


face sA fie contra lui Gherea, contra lui Brunetire, contra naturasi modernismului decadent. Directia clasied rAmne, pentru

el, singura linefgeltoare: Incepe sd se formeze a la noi o clasd

de oameni, a cgrei intuitiune artisticd o apArd de exageratiuni si o


tine la o egall depdrtare de extravagantele decadentilor ea si
maniile nationalistilor, IndrumAnd-o astfel cane pgmntul liber al
clasicismului".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMADIR

28/

iViziun.ea poetica a antichitatii are un mane loe tu. opera Tui


Duiliu Zamfirescu.. Pentru istoria romana si marile figuri ale ei,
are o dragoste asemanatoare cu aceea a latinistilor nostri. Ceea ce
admira mai cu seam.a la rasa latina, este echilibrul, exprimat mai
cu seama de Cezar si de Horatiu. Traian este, pentru. el, aproape
figura a istoriei stramosesti i multa vreme nutreste Duiliu Zamfirescu gandul de a-i Inchina o monografie. In nuvela romana
Singuriitate, autorul e pretutindeni stapanit de iumbrele clasioe.
romanul Lydda, paginile cele mai interesante cuprind descrieri ale
Romei si ale Eladei.

Nici un poet de-al !riostra n'a -cantat mai mult ca el vraja din
preajma ruinelor monumentelor antioe, nostalgia spre vremurile marilor autori clasiei. In Pe Aczlopole .antichitatea apare Intr'un vAl ideal:

,Lasa-ma sa vin la tine, lume pilnk de parfumq.ui


Ce nasai din timpul clasic ce
fost atat de Idrag;
culeg In libertate trandafirii de pe drumuri,
SA ma 'nbat de arm.onta limbei din Areopag.
.

Dorul Isi gaseste expresia puternica in De la Villa Tusculkina:

Plin de un dor fara satiu de lumea vremilor duse,


Timpul si forma de astazi. ma 'as rece ca ghiata,
Toate sunt inc 'n fiinta i totusi toate sunt moarte.
chi-mi, o nobile Marcu Terentiu, cata spne tine.

Sufletul desgustat de prezent Ii afla limanul de adapost

aoeste vremuri in.departate. De aci versurile din Cdtre Cleobal:

Am fugit din lumea asta si 'ni singuratatea


luat drumul Athe,nei

telul visurilor mele...

Primele poezii ale lui Duiliu Zamfirescu au coloraturA romantia.. Si lecturile lui preferate erau bateo vreme Lamartine, Musseti,
mai apoi Gautier. Subiectivism i avant al imaginatlei, avem
In l'arpista, Urseolo, Corsarul. Poeziile care Ii stabilesc renumele
sunt acele In care sufletul armonios apare prins in forma artistica.
Pe Acropole, .los la Tivoli, Vara, Culcate-s romanife, de asement
Fogind de tot ca un sentiment al naturii de puritate deplinA, fac

sa se vada. In builiu Zamfiresca un mare poet inca dela Alte


orizonturi din 1894. lmnuri peigdne, din 1897, Ii pstreaza btEnd
Jume prin Cdtre Cleobul, pastelul lanza pe Dundre, armonioasa
Stirutdad-o unda blonda, Cu. sentimental adanc pentru frumusetea
Italiei. Toezii Inoud, din 1899, aduc o inspiratie mai tulbure. Inca
de mai de4mult aparuse influente emin.esciene fu poezii ca in tdcerea 'din oilaie i l'Uva haosului. Muta darn peste reminiscentr
ori, poate, numai analogii Intamplaboare, carie ne duc gandul spre
www.dacoromanica.ro

D. IQUEtkRA$U
Alecsandri, Eminescu j COO/11C. Pe Marea Neagrd, apdrut tocmai
in 1919, cuprinde i poezii care depAsesc o linie comund, spre ememplu, Un tnandafir s'a scutarat i pastelul Primdvara.
La aceastd. activitate poeticd. trebue a se a.daoge i traducerile
din Leopardi. Marele lirio italian s'a bucurat de multd pretuire la
oolaboratorii Convorbirilor lit erare. Eminescu I-a cunoscut si a

aplicat In Fait! In greidina de aur sistema] strofei si riraei din

Paralipomerd della Batnaeomiomachia. Anton Naum. a scris o oc]..5


Lui Le,opcutli. Maiorescu 11 s000tea superior lui Hugo, Duiliu Zamr

firescu lui Goethe. Prin talentul lui Duillu Zamfirescu au putut


cunoaste cetitorii Seara zilei de sdrbdtoare, Ceitrd Lund, Infinitul,
Cdtrd sine ttrzsusi, Cdtrit Silvia i allele. Pentru el, aoeste traduced nu sunt m simplu exercitdu, ci realizarea a ceva fru.mos, dupl
cum spune Intr'o scrisoare cdtre Iacob Negruzzi: Traducliile
Un Leopardi inteleg a vi le trimite iu ca umpluturd c.1 ca lu-

cru frumos. Dei nu e nici ritm, raid rima, si *A-se orke !Mu-

tra autorului, farmecul i senindtatea Cu. care se exprimA asemenea simtiri omenesti, tree cuna tree In tangentd razele Soarelui
pe l'ingA pAinnt, dincolo de noi, i cu critica de pe planeta noastr nu ne aducem umbrd decat nand".
Duiliu Zamfirescu s'a preocupat de problema literaturil natio-

nale. Literatura, serie el, trebue sl se inspire din viata dela noi
sd fac s trdiasc figuri ea o psichologie naiad, adicd. potrir
Cuvit stadiul nostru de deSvoltare intelectual6 Literatura noastril
trebue alt fie subie,ctiv i obiectiv nationald, cuprinand gandu.ri

sentiment romanesti, exprimate intr'o limbd care s aibd pecetea


nationalitdtii noastre. O astfel de literaturd, a creat Duiliu Zam-

firescu, mai cu seamd pria ciclul au de romane. Filimon, prin

Ciocoii vechi ff rboi, n'a putut sA incetAteneascd la noi o direclie


realist-autohtonA, iar curentul ronumtkc a contin.uat a se manifeste pria cateva luerdri pline de intampldri si suflete ciudate, tu
care chiar and, apare, intdmpldtor, si un col de realitate, aoesta
nu se ridicA pe planul literar. Duiliu Zamfirescu este nu continuator al lui Filman in romanul social, mai tnze-strat si mai viguros cleat tnaintasul.
Viola La Tara' i Tidnase Soatiu redau viata sociald a noastrk
In urma prefacerilor care aduc cAderea boerimii i ridicarea area,
qasilor parveniti. Boerimea e reprezentatd prin. Dina Murgulet ce]
atat de binevoitor cu td.ranji, care si ei Ii rkspund ca dragoste
prin Matei, In sufletul cdruia trAieste legAtura ca pAmAntul, des'
lipsise ani de zile de aca.a., prin aa cea devotatd si. de o distinctie care face din ea un personaj aparte la epica noastrd,
prin Tincuta, fiica lui Di,nu Murgulet, delicatd. fiintA care presimtim dela 'nceputul romanuIui c va fi victima grosolauului
parvenit 'Masc. Al doilea roman din ciclul Comdnestenilor purta
La tneeput titlul Viata la oras. Schimbat ea acela de Teinaso Scalia,
mai bine pe fatx intentia artisticd a autorului. Dc aci 11 cunoastem
pe parvenit ta toat rdutatea i ticAlosia lui. Autorul nu mai are
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURU ROMA.NE

283

ala

adiudinea seninti din primul roman. El dispretueste i araste acest


personaj pe care-i urmareste tui actiunile lui, prt. ce taranimea
asuprita razbuna. crtmt suferintele ei si. cele ale lui Dinu Murgulet
E mult nealism. In amndoua romanele, dar sunt i parti idilio!
de farmec nespus. Cu o caldura speciala, rai-1 red. autorul pe

Baciul Mica, taran cu ,suflet poetic; cu o candoare pe carie n'o


gasim decat atat de rar In literatura In.oastra, ni se desvlue dragostea lu Mate pentru. *asa. Cantarea frumusetei pamantului
nostru, a vietii linistite si patriarhale, a traditailor de familie, a
taranului multumit In simplitatea traiului lui face Si mai impresionanta josnicia lui Scatiu, a mamei sale coma Profira, a jandarmilor calai In. slujba utuei stapaniri nedrepte. Un optimism
snalos 11 face pe autor sa. arate biruinta dreptatii asupra nelegiuitului parvenit; ,,Iar Conu Dinu ramase s traiasca mai departe, olog si singur, tasa stapan ca mai tnainte pe pamnt,
pmantul care-i fusese atat 'de drag, In care se nascuse, pe care

triase si In cale avea sa se odihneasca pe ved, cu credin.ta ca acolo


ii va fi bine, ca. In amasth. T71 mrtlp va gasi, ca cei vechi, nemurire, rasplata i pedeapsr.

In reaboi ne arata pe thrani i pe boeri Infratiti ta lupta pentru castigarea Independentei. Lucrarea e mai slab deca cele
anterioare, person.agiile istorioe nu au realitate artistica, dar st
ad i sunt Jinete pagini de deosebita frumusete.. 'ata cwn se explica starea sufleteasca a lui Mihai Comanesteanu: Lui, vieata
ti era draga; si cu toate astea, adeseori se simtea prins de doruri
de o lume neta; adeseori, nelinistea sufleteasca II fama O. se
creada nefericit. i lupta cu el Insusi, cantand sa prinda firui
judecatii drepte : pentru ce nefericit ? Cateodat i se parea ca
singura explicare a starii lui sufletesti, era explicarea starii sufletesti a intregului popor minan din doine i poezii: o lungl,
tunga duioas a.steptare de copil ramas far printi, caruia
babele ti spun, ca. se coboara dintr'un tata trtunos, venit de departe, si dintr'o mama. rrnasa vadana e plecata In lume.
Gea mai mare mfingaiere a lui cand nostalgia aceasta sapardtoare i se prindea de suflet, era campal, holdele Intinse, vara,
desfasurarea dealurilor si a vailor
sau zapada lude, iarna.
dela Coraknesti, de caeori inu sirntise el, copil cnd xnergea tacut
alaturi de Sasa, cum se destindea sufletul surorii sale!... Mai tar-

ziu, prin Itunea largA, cand se gandea la Sasa, ramasa credini singuratatii, gasea el asa irebuia sa. fie,
abada asta era. urea ei esential romneasca. lar acum, el Insus
ajuns tui pragul maturitatii, Intelegea ca.-1 prinde de pe urraa
fondul de tugad.uitoare tristete, ramas dela strmosi, contra ca.ruja tu zadar Ineerca sA lupte". Multa dragoste de pamntul
stramosesc, cult pentru Roma si credinta In, Infaptuirea unTitatii
sufletesti a neamului pentru realizarea thiiril cu Transilvania,
*van in Indreptdri. In Anna, Elena Milescu, reprezenfAnd
patriei cel mal tnal.tator din toate" si singurul meuit
cioasa pamantului

www.dacoromanica.ro

D. MIIRARA$IT

284

rege,nereve ceeace este bolnav lii turpitudinea momentulur aminteste lui Al. Comgnasteanu c datoria generatiei lei este de-a InfAp tui unitatea nation.all, Dacia Roman&

In primele lui romanie, Duiliu Zamfirescu. 'afa avut

viziune

artnonioasg a vtiir dela mi.. In /02 vigil e o lucrare influen-

tail de pesimismul la moda la noi la epoca posteminesciang., Un


drum grefit pune prea tendentios in contrast naiveria tgranilor
luxul obraznic al odor bogati, iar lin Lame howl i lume peche,
socialismul de pe la 1890 apare caricaturizat i interpretat subiectiv. In schimb, lin ciclul ComAnkstenilor, aparut, afarg. de Indreptdri, In Convorbiri literare, conceptia despre adevgrata literaturg
nationald se limpezeste. Via(a la (lard amane pentru scrisul romanesc una din cele mai frumoase realizari. Pgtrunderea senstilui
istoric al boerimei de altgdata, dusmgnia neretinuta fatg de parveniti i dragostea pentru coi legati de dating. si de glie ni-1 aratg
si pe Duiliu Zamfirescu prins tui framntarea ideologica pin cane
se lace trecerea spre alte vremi.
Duiliu Zamfirescii a dgruit Convorbirilor literare tot ce a seals
el mai de valoare, dar a fost In leggtur i ca revistele patronatie
ori inSpirate de Macedonski. La fel sunt coi mai inulti din colar
boratorii revistei lunimii. Dupg. 1880 apar numeroase publicatii
totusi scriitorii sunt mereu. aproape aceiasi Din punct de vedere al ideologiei literare, deosebirile sunt minime, multimea revistelor apare mai mult ca exteriorizare a unor ambitii de-a ridica
noi tribune ori a unor nemultumiri personale. Scrlitorii care in
mod firesc ar fi trebuit sI dea tot sprijinul lor Canvorbirillor literare, Isi Imprgstie colaborarea, fapt Imbucurgtor pentru. istoria
literarg care poate Inzegistra o lgudabilA diversitate de manifestgri, dgu.nglor bsg. revistei Junimii care pierde din prestigin, si-si
Ineearca o reorganizare ramasA, pentru catva tim.p, IAr de rezultat

apneciabiL

Incepe aparitia cu
In. 1884
cuprins
Tara Nou5".
mai mult educativ si stiintific deat literar.
Cuvantul Inainte este 11111 Indemn la =ne serioasg, pentru a se

putea crea o adevaratg civilizatie romaneaseg.. Se arat aci


(atea imitatiei si importului de forme straine.
Parc se reja ceva din programul pentru care I unimea luptase

atata vreme: Nu mai poate fi vorba de a importa formele din


straingtate a aror aplicatie lipsit de once temeiu real si practic,
a rgmas nel-oditoare, ha de multe ori chiar a avut ermarile cele
mai role. Nu dar imitatia orbeascg a strgingtatii ne va aduce propAsinea, ci priceperea si patrunderea ideilor de culturg. In asa
grad, Incat sa fim In stare a le aplica la noi In mod liber si
original". Ggsim aci, printre colaboratori, pe Samson Rodngrescu,
N. Gene, Veronica Miele, pe T. G. Djuvara ca rim studiu. despre

superstitii la Romani. Se d atentie culegerilor populare, se si


reproduce una publicatg. de G-. Cosbuc In Tribuna. Conducatorul
revistei este I. Nenipescu, colaborator la Canvorbiri literare Intre
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

2SS

1877 a 1892. E autorul volumului Flori de Primeivard, ta-care se


gasesc poezii gratioase In genul Alecsandri dar si Cu reminiscente
bolintiniene, pasteluri WI de viziune nouI a 1=11 i poezie patriotkA inspiratA de rAzboiul Independentei, la care autorul

luat parte ca un regiment de dorobanti. E a la Nenitescu ecoul


sbuciumului vremiL In Supu,ne-te menirii avem. versurile: Doar
esti nOseut ca o menire
:
Cat
4 umpli im gol Iti. este
ai deei f twat% In tin.e
Vointafn piept srn cap gandire
In
luptA stai ea drept barbat
Pe,ntru dreptate, pentru. bine", Este
cunoseut mai CU. seama. prin poezia Fui de lei care (IA a until

volumului din 189L Numeroasele poezii patriotice pe care le-a marls,

dau pe fatO avant si suflu eroic, dar nu se rid4eA peste expresia


comma
In Aprilie 1887 tire') sa-si arate gan.Lupta literara".
durile i ideile lor, la aceast noul pu,
blicatie, scriitori ea Delavrancea, VlahutA, Ispirescu, O. Carp, Artur Gorovei, C. Mlle si altil. In 0 familie de poefi, asprele vedeni
critice ale lui Delavrancea euprind pe Scrob, Veronica Miele, Matilda Culger Poni, Teodor SerbAneseu. Semnificative stint ideile
din Cultura inoastrcl, uncle se aratl cA vista pub1ic iculturala. a
WU este lipsita. de ideal In. poezie, reusiese sk se strecoare oameni
mecliocri, IlL critica., este neeinste i neprieepere. Degradarei

dela noi este datA pe fall In termeni aSpri: Din eauza acestui
vartej de viata. politi i privatA, fara Inteles i mil ideal, ehiar
sufletul euvintelor celor mai sfinte e sehimbat la insulte rusinoase, cum s'a Intaraplat ca: patriot, national, patriotism, patrie,

libertate, influentl morala, constitutie, onorabiL.. care desteapla


rnintea oricarui eopil nevhaovat murdarele Intelesini de: pungas, cochint, sarlatan, cumulard, chimirlc, minciunA, retevei, elomagealA, nerusinare..." Organismd vietii romanesti apare In descompunere, pretutindeni e niunal bajbaiala conf uz si asmutire la
ram. Autorul asprei eritice, ascuns sub numele de Fra Barbaro,
este B. Stefanescu Delavrancea.
Sufletul sbuciumat, nemultumit, gata la cele mai
violente critiee al a.eestuia all s'a dat pe fata
Inca. Inainte de paginile din Lupta lit era rd. Inteo scrisoare din
1881 catre Elena Miller Verghy, el mArturiseste adanea-i trebuin.ta
de a lupta i ne d despre gbeietatea vremii acest tablou: TrAiesc
Intr'un secol eminam.ente al. luptei, al muncii de bivol, al muncii
pe brand.
si Utteo tara In care- ca s ii bAgat In seaml se
Delavranee a'

cer atatea forme, atat ipsos, foi, pudrA a mAnusi, atatea eti-

ehete pentru a-11 ascunde dobitocia lin cele mai multe ocazii decal

spre a-ti da pe fala pr000pseala, bleat drept vorbind, m'am


dit de atatea ori cl-mi trebue i mie nitel snliman strein pentru a
trece hora maniei de care sunt pliil pan' la beregatO... MA uit cu
duren la atata frAmantare de poltroni i arlatani i m inspaimnt de aplombul earacteristic al imbecililor eu diplomatii;
mA crucese de neonestitatea elmAtarilor preti-nsi civilizati ce Invawww.dacoromanica.ro

D. MUR.A.RASU

286

tand trei buchi pe handle scoaki cred ca acolo se Inchide lu-

mina timpului i ca o indarjire de caul s'amesteca. In toate: dela


puterea judiciara Omit la puterea administrativA, dela politica pang
la catedra, dela senat pAna la camerA. MisunA zapatiti trantorii
animalele cu chip omenesc". Acest revoltat nu s'a putut Incadra cu
statornicie

niel un grup literar.

In toata aceasta vreme n'a colaborat la Convorbiri iterare, dar


11 gasim 0. la Romania libeth, Cu versuri de poet care avea
maul un Inceptor numai, tns i ca scrieri caracteristice ea Sulteinica, Reismiri(a, lancu Moroiu, Fanta-Celia, si la Revista Nouei a
lui Hasdeu, cu. Domnul Yucca, Bursierul, Hagi Tudose, la Revista

literard legata de cercul lui Macedonski, la Literatur si stiintd


a lui Gherea. Familia din coltul nord-vestic al Transilvaniei a patut sa ImpartAseased publicului Doucl lacreimi

-W"\

si micile minuni Bunicul si Bunica. Sbuciu-

mul intern al acestui om care nu s'a lasat


prins definitiv de niel un grup, se vede si'n
activitatea politica dinainte de 1900. In scrie-

rile lui la ziarele politice, este nerv, impul-

sivitate, dar si lipsa de consecventa. In Voinfri


Nafionalti a atacat pe conservatori facandu-i
lenesi, raj, ignoranti, egoisti, trecand la Epoca,
e prieten cu oei pe care-i criticase asa de bra-,
tal, lar furtuna invectivelor se revarsa de-acure
asupra liberalilor.
Ca scriitor, Del avrancea ne-a dat pagini

de mare insemnatate. Volumele Sultd.nica


(1885), Trubadurul (1887), Paraiifii (1893),

B .Delavrancea

Intre vis
viatel (1893), Hagt Tudose (1903),
cuprinzand lucrari aparute In diferite reviste

ale epocei, ni-1 area acum ca mare prozator, dupa cum, in will
veac, alte productii ni-1 vor Infatisa ca dramaturg, orator si critic, estetic.

In. proza lui Delavranoea, haspiratia din viata noastra socialA


este foarte ampld. Intocmai ea si viata lui, scrisul se Impleteste Cu
mediul rural a orasenesc pe care 1-a cunoscut in adancile lui tra,
saturi. A scris basme ca Palatal de clestar, Norocul dracului, Neghtnitcl, Stiipanea dater', raman'and aproape de fondul popular hatoemai
ca si Creanga, dar fara. sa se poata. apropia de larmecul acestuia si

aid de orig,inalitatea lui de expresie, dei desigur, dup modelul

marelni povestitor moldovean, el cautd s introduca In vocabularul


literar multe particularitaji de grain. muntean. Satul romanesc i-a
dat personagii ea acele din. ,Salteuzica si Riismirita. InUamplArik
sunt bine Incadrate hi viata de lard, care, In afara de superstitii, vraji,
cAntece si gbicitori, cunoaste amestecul de Male ticitloase ea Dragan, chipesul cAprar, i ca viotima lui, delicata si nefericita Sultanta.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

287

S'a spus despre aceasta, ca i despre Anca lui Garagiale, ca e a

c.reatie artificiala, nepotrivita cu realitatea asprA. dela tad. E o exa-

gerare a lui Duinu Zamfirescu ale amnia sentimente nu au Jost


tocmai sprietenesti f at. de Delavrancea.

in RcIsmirip existenta idilid i simpla a lui Miu si a Gobilei


este pe neasteptate sbuciumatd de tragice Intamplari istorioe. In
dieva povestiri ale lui, Delavrancea se d pe fall cu trAsAturile
de romantic, dornic s Taticeasca In lumea visului si a basmului
ori In aceea a unui trocut pe care 1-ia trait el insusi si pe care II
evoca duios. Dar, la aceastA trAsatur romantic6, se- adauga una
realista. Lumea cu relele ei, ca nlizeriile ei fizice si morale I5i
seste un larg loe In; proza lui Delavrancea. In Boranul Vacea, cunoastem pe profesorul a drui pedagogic nu trece de bataie i asprime
de vorbire, tocmai inteun mediu naiv i atdt de usor impresionabil
ca al coalei primare, In Dursierul, sufletul tdnar farl de expe-

rienta, ispitit de coruptia pentru care capata Incurajdri chiar


internatul liceului. Pacatele sociale ca decaderi sufletesti, cu joc

de carti si cu tartre In josnicie a_.par In lama Moroiu .sru Parazielf.


puternioe reliefari ale unui mediii pe care autorul vrea sa ni-1 descric
In ce are mai respingator. Exagerata tendinta 4e-a aduce In planu1
literar aspectul rautatii i ticalosiei omenesti, apare ba! Zobie, cersetorul monstruos la infatisare, bun la suflet si chinuit de o societatd
care nu cunoaste mila 5i omenia i 'n Milogul, uenorocitul copil exploatat de bestia umand. intrupata In tiganul Unman. AmAndou
aoeste schite, cu toata exploatarea dupa metoda naturalista, isetuar
teme de perversitate morala, cuprind i trasaturi ale omenescului,
cu admirabil efect literar. Zobie care-si plnge tovarasul pe care,
Inebunit de rautatea lumii, 11 sugrumase fad. sa-si dea seama, itiganca Raluca strangdndu-si la san oopilul asupra caruia se 'ndreptasera ochii palpftind de intentie criminala al. lui CNliman, stmt puternioe creatii artistice.
Pe l'Anga fiinte cu o psihologie simpla, cum sunt Miu,
Sultanica, Delavrancea a creat i personagii aldt de unice ta felul
lor ca doctorul din Liniste bine urmarit In psihologia lui anorbidd,
ca tAnarul student somnat;ibul din Trabadura!, nuvell interesantA
prin pdrtile ei autobiografioe In; legatura co. viata de student a
autorului ori ca avarul din nuvela care-i poarta numele, Hagi-Tudose.
atentia pentru asemenea fiinte se vede ralierea lui Delavranoea
la curentul realist. Si totusi acest scriitor, atat de nou. dela 19 lucrare la alta, a stiut sa se smulga din privelistea unei vieti dedzute

si din urmarirea unor stari sufletesti bolnave., spre a crea lumea


duiosiei si puritatii din &mica! i Bunioa, ori spre a rataci In feeria

naturii din care rasare batranul pescar Italian povestindu-si dragostea


din tinrete pentru Cella-.
Delavrancea are strdlucite calitali descriptive, Sultdnioa,
Fanta-Celia cuprind mdestre pasagii din care se vede puterea
www.dacoromanica.ro

288

D. MURARASU

de-a retine amAnuntele care vin coplesitor de numeroase a de var


date, spre a se Intregi Intr'o unicA impresie generall Aceasta derivA si din dragostea pentru naturl a acestui se.riitor. A.vem la el
nu numai pAtrunderea a ceca ce-i frumos
pftoresc tn privelistele
lumii, dar si capacitatea, de-a glsi expresii de deosebitl vigoare
bogAtie. Lutr'o scrisoare a lui, gasim urmAtoarele rAnduri care defiriese si o principal trAsAtur a personalitAtii lui artistice:.Din stAnca
Oe s'a prAbasit, ce cade si stA gata s se rpstogoleasck, din glasul de

bucium -ce se plAnge In d'avalma vAilor, museelelor a a patinetului, cAte uu simle a nu hitelege una Eu v mrhirisese, fArA sfialA
laud banalA, cA lin fata naturii sAlbatice m'a cuprins pAnA
mAduva oaselor simtul i ideea de armonie. N'a.m siintit Inicio diso-

nar* (de se poate zice) brutalA de sunet i culoare. Mi se pare o


asa de mare potrivire In InfAlisarea verdelui mohorit de pini si a
verdelui deschis de pajiste cu fueratul melodie de mierl, ea ciri./
pitul stolurilor de pAsAri sAlbatioe, IncAt mai totdemma In f ata naturii
mi se pare ci aud o simfonie de Beethoven, si ascultAnd Apassionata

lui, mi se pare c sunt pe vArful CeahlAului si fac ochii troatA pe


deasupra pmAntului. CAtl Uniste, cAtA franchetA, CAtA odilmA, cAt
armonie n'aveti voi de- simtit; cAte culori, cAte peisage, cAtie melodii
si cate griji uitate i cAte ambitiuni ce se sting in fata muntilor ini-

brdi si a rAuletelor de argint ce serpuesc sunAnd hi albia lor


de pletricele. Ochiul e mai limpede si vede mai bine, mirosul &Vine

mai fin si deosebeste Rece pailum de floare, capul ma1 linistit,


mintea mai mare a simtul mai em.otionat, mai viu, mai delicat,
mai poetic devine cAnd ne desteptkm dimineata si ne isbeste ochiul,
mima 1 mintea velinta nemArginit. si Impiestritat a naturii, cAnd

In loe de pral si uruituri, mirosul de smeur. fragi ne


bAlAngAnitul turmelor din depArtare wie canta. monoton a melancolie, cAnd Ur fine nu mai dAm cu ochii de arlatani, mincinosi si
caraghiosi ofician si oficiosi; e:1nd n.0 mai he otrAveste imbitiunea
nelegitiml a unora si modestia prefAcutA a altora; da, omul devine
mai bun, mai naiv tu singire dar d'o n.aivitate profundd, cAnd pArAsind multimea vestedA, indiferentA, mincinoasN, se d sinceritAtii
absolube, maiestAtii absolute, absolutului perfect: naturir.
Este una din cele mai frtunoase reviste romARevista nou.
ilesa Hasdeu, prin ea, reuseste, Zn. 1887, sA
IntruneascA sub directia lui, colaborarea lui Delavrancea, VlahutA, D.
D. Racovitl, a istoricului literar L Bianu, a anecdotistului productiv
Tb.. Sperantia, a VeronicAi Mide. Ad a.0 apArut din poeziile lid
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

289

.Gheorghe din Moldova, rAtAcit pe la multe alte reviste, ad si-a publicat din basmele lui popularul P.. Ispirescu. Aoesta: a rimas
literatura noastri. pint! Snoave sau poveqt1
populare, Din povetile 'u'nchiasului *Urn
si Legentde sau basmele Romeinilor. Si-a pa-

blicat o parte din povesti bi Convorbiri


iterare, uncle a ghsit o bun primire si
Istoria lu tefan eel Mare, scrish. pe In-

telesul poporului. Cu Intreruperi destul de


lungi, Revista noud apare panh. In 1895
cu un, program pe care Ha.sdeu 11 fixeazh

astfel: Revista nouur nu va fi socialisth,


zolist nu va fi, gongoristh. nu... Revista
nowt va Imbratisa tot ce merge la inima
si mintea popornlui, tot ce se poate spune
astfel Inca lumea sI
sh guste,
tot ce Invath. plicAnd 0. place In4th.nd".

P. Ispirescu
Colaborarea lui Hasdeu este pretioas i cuprinde poezii, studii istorice t filologire i diferite polemici cu revistele vremii. De ironia lui tausch.toare nu scaph nid Vlahuth., colaboratorul chiar dela primele numere ale revistei. Ad i au aparut si
frumoasele pagini In care Delavrancea aratd calithtile de povestitor
ale lui Ispirescu.
Ideile socialist@ IncepuserA sA pitrundh
Vino". AL Vlahuti..
In societatea romAxteasci, influentand si
fella de a se judeca operele literare. Viata apare la 28 Noembrie 189

sub conduoerea lui Vlahuth si a lui Alceu Urechia, si e Wit po-

trivnic teoriilor socialiste. In Douil vorbe, articolul de inceput, se


constath. tuvrAjbirea dintre literati si se condarnnX alatuirea de
duph. mocielul eelor din. viata politich. Revista '1i propune s orien-

teze publicul tn chip cinstit si obiectiv: Ne fiind Inglobati In niel


una din iaberele literare sau plitice, care-si fac rAzboiu de exterminare, credem eh vom putea privi lucrurile mai... firl. pasiune 4
munci mai In liniste".. In. Arta socialist, Vlahut arath. cA poezia
nu trebue sA fie supus progrannilui unui partid si eh 'n materie de
art. nu-si are local ideologia socialistl.
Polemicile dela atatea publicatii ale vremii 1ncepuserd sA devIng

obositoare. In sir. dela 12 Noembrie 1895 al revistei, se exprimh


idee interesanti reprezentativ pentru o slare de spirit ce'ncepea
sA se formeze: Ce bine, ye frum(os ar fi! 1111 zlar ootidian care sh
fie al literatilor nostri, al tuturor acelora care stiu sA serie. Toate
talentele, toate fortele asa de risletite pang. acum, sh, se strang la

un. loe i sA s'astearnI pe mun.ch. Delavrancea, Caragiale, Cosbuc,


Stavri, Gheorghe din Moldova, Murnu
jurul lor toti tinerii recruti
pleiada scriitorilor de mane
sa alchtuiasch. a familie de

literati, sh. se 1ncurajeze unii, pe alii, sA iubeasch. ,s sustie i sh


lumineze ca sfaturile lor pe incepAtorii de talent, sA dea literaturii
dire-ctie shuhloash.-"

www.dacoromanica.ro

D. MURJLRASU

290

Pentru Maiorescu se pastreaza multA adrniratie,


portret scris
u vadita simpatie it pune In relief olimpianismul. Aron Densusianu
este ironizat pentru felul cum a interpretat poeziile lui Eminescu.
Sunt aci cateva colaborari demne de refinut. St O. Iosif, Gh. Munn",

Artur Stavri, Gheorghe din Moldova, AL Vlahuta Ii publica din


poeziile lor. Aci apare poeiia Culcate-s- romanite a lui DuiWu Zam.firescu. Atitudinea critica fata de socialism,. Academie si Convorb:r1
literare este aceea imprimata revistei de catre principalul ei colabo-

rator si director AL Vlahuta.


Nu numai prin cultul pen.tru marele sau fnaintas Uric, cum se
vede din oda Lui Eminescu, dar si prin momentul aparitiei sale In
lumea literard, Vlahuta. trebu.ia sa se resimta de influenta eminesclang_ In adevar, nu este nevoie de prea multA patrundere ca sA
descoperi In versurile lui Vlahuta teme, imagini i chiar time eminesciene. In unele poezii este un aer de tristete si de desamagires
care ne duce spre aoelasi isvor. Totusi nu
ptin acestea se dA pe fatA ceca ce VlahutA
are reprezentativ.

Alaturi de poeziile Intiparite de bola.-

vicioasa deoeptie, pe care el sikgur o va condamna mai tarziu, sunt acele In care se vede
setea de vial, Imbatarea spiritului de armo-

nia universal, Indemnul spre cantarea fruidealului. Poezia de dragoste are


un puternic accent personal; dragostea e can-

tata ea energie de viata, nu mai e privitA


ca un. Instinct van; suntem departe de
licul si blanda visare din liria. maestrului
In poezia de gandire, mai ales unde
Al. Vlahuti

pare preocuparea metafizicA,, totul se rezolvA

In credinta, dragoste de viata, optimism. In

Din Prag, In care e anal mult elocventa decal poezie, nu ayer(' atractia
mortii, dorinta pierderii in neant, asa. ca 'a Eminescu, ci dimpotrivit
oreare de vesnicia mortii.

-Nu de moarte mA cutremur, ci de vemicia ei.

Gandul la fntunericul de veer la nesfarsitul acestei linisti


tmpietrite" aprinde mai mult Inca setea de a cunoaste hunnecul

mmiisi de a trai.

Dar pe cer scantee luna, dar In iarba cant' un greer,


E-o miscare, e un farmec care 'n veci nu se mai curmA...
cand te Intorci si cugeti, lung privind ce Iasi In urmA,
Simti ca nu-i chip O. te saturi, c'a triii e-o fericire.'
Rashirnare a unei teme eminesciene, avem In Dormi
pace.
In fata iubitei neinsufletite, spre deosebine de poetul din Mortua

www.dacoromanica.ro

_,

ISTOR/A LITERATURII ROMANE

291

est, Vlahutt ajunge la credint, la tnteIegerea armonlei universal;


la pAtrunderea unei puteri divine care conduce toate peste micimea
i netrebnicia noastrl
Pe urmele lui Eminesca merge poe-tul In satira literarl, cand
ne aratA pe scriitor In mijlocul unei societAti. incapabilA s. Inteleagg. a creArii duren sfinte", frAmntarea pentru a smnlge cuvAntului puterea de-a reda frumusetea pe care o porti In suflet. LangA
amArAciunea violentA din. Liniqte, avem ns i ironia ant de admirabil manuitA
Sldvit e versul. SatirA literarA este si Delendum,
Cu reminisce* din Scrisoarea II O. Scrisoarea III ale lui Eminescu,

lucrare scoasA din zona artisticului de sentimentul de dusmknie brutalA, prins In limbaj vulgar.
In poeziile lui VlahutA se strecoarg.
ganduri smulse din privelistea vietii celor umili. In Homo homint lupus 'se vede convinr.
gerea poetului cA instinctele rete i animalice triumi In viata socialA asupra dreptAtii: Sub pumnul grosolan ni fortei
Dreptatea
oelui slab se sfarmk". Este epoca In care teoreticienii socialisti sustin

ideea artei ca instrument de luptd pentru Intronarea unei noi ordini. Cu toatd mila lui pentra viata oelor ce sufAr, VlahutA n'a ren.untat niciodatA la ideea el arta Isi are menirea In ea insAsi, prin
crearea frumosului. El a fost Impotriva lui Gherea si a discipolilor
lui, care ar fi volt sA impun.A poeziei teme vAzute din punct de
vedere social-democrat. Aceasta In teorie, In practicA Insl Vlahutii

n'a Ames In sferele senine niel In Homo homini lupus, nici


Delendum i nici In 1907, usturAtoarea biciuire a unor dureroase

realilAti dela noi. InteresantA pentru con.oeptia poetului despre me-

nirea artei, este si acea frumoasd odA Cuvdntul. Poetul are o raL
thine de a fi, e o fiJinrt,. superiearA In sufletul cAreia clocotesa
durerile i nAdejdile unui popor, dar cuvA.n.tul de care se &ervesfa
el are, dupd Vlahutd, o putere ca total deosebitd, capabill
prefack lumile-

Gen basme-i a cuvAntului putere:


El lumi aevea-ti face din pAreri,
chip etern din umbra care piare,
iarAsi azi din ziva oea de ieri.
El poate mortdi din mormInt sd-i cheme:
Sub vraja lui atotputernic esti,
StrAbati In erice loc
once vreme
mii de feluri de vieti trAesti,.
Te-atinge doar i tu
o biatI clipA
Ce tremurg. 'ntre dou vesnicii

Privesti de sus a lumilor risipA


'teat' a lor zAdArnicie-o

Co departe suntem de lupta pe care sociali,slii voiau O ctuca


www.dacoromanica.ro

292

D. MURARA$D

;it cu ajutorul poezieit Cuvantul are, ad, In poezia lui Vlahutd,mr


fdtisare evanghelicd a divinitAtii creatoare.
Poezia lui Vlahutd, ea atitudinile ei contradictorii, reprezintd
moment din evolutia liricei noastre. Vlahut. este In adevAr sub in-

fluenta lui Eminescu, dar tot el porneste si reactiunea peritru Indrumarea poeziei spre originalitate. Conferinta din 1892, Curentul
Eminescu, i poezia Uncle ne sunt vistorii? sunt o idatd literarA.
O generatie Intreagd era coplesitd, prin influenta poeziei lui Eminescu, de gAnduri si de simtiri pe care nu le trAise. Poetul Insusi
Isi d seama de lipsa de sinceritate din atAtea lucrdri ale lui, b3.1tipdrite de sensibilitatea atunci la modd, si se ridied Impotriva a
oeea ce el considera ea o boald secdtuitoare de suflete:
Ofiliti In floarea vArstei de-un disgust molipsitor
Isi zddrnioesc puterea, focul tineretii lor,
Ca sA legene'n silabe, pe tiparele gdsite,
DesperAri de porunceald i darer Inchipuite...

Vlahutd, In versurile lui oorecte dar retorice, cere poetilor sA


cante rostul lumii, frumusetile firii, martini pentru. idei i fapte
mari. Poetii pe care-i doreste Vlahutd, trebue n fie profen ai unel
lumi noud de mAngaiere, de iubire, de fru.musete. Unde ne sunt

eistdorii? fixeazd momentul de treoere spre poezia de fond sAndtos


g de expresie originald a lui Cosbuc.
Avem In Vlahutd si un fecund prozator. Nuvelele i schitele lui
nu reusesc sl se ridic,e tui domenial marei arte, dar stint interesante
ea fond, and ne infAtiseazA pe cei dela tarA, nsela, dispretuiti,
brituti de oei care ar avea datoria sd-i apere si sd-i ,ajute, fiii4e slabe
manate adesea Ie instincte josnice care nu \pot fi zAgdzuite, dar
si pe mi dela ores fArd d'e Intelegere pentru poporul de jos, fArd
o gAndire serioasA, dispretuitori de creatia literard ori artistic romAneascd, gata sd cheltuiascA printre strAini, la petreceri ori la
Masa de joc, banul adunat de Inaintasi. E si la VlahutA acea
multumire fall de pdtura suprapus, teni literard traditionald, care
pregdteste curentul critic gata sl isbueneasc In formd noud la 'noeputul veacului al XX-a. Niet romanul Dan, en paginile lui de eriticA

socialA, cu intriga copildreascA si cu, scrisul neingrijit, nu ,poate trece


dinoolo de treapta unui simplu interes istoric.

De mal mare valoare sunt alte doud luerA,ri ale lui VlahutA:

Romdnia pitoreaseet Pictorul N. Grigarescu. In prima, autorul


descrie frumusetile tArii noastre. E aci dragoste de cantecele i jocu.-

rile noastre, ca 'n bucata In Novaci, este evocare a trecutului, ca


In muntii Nearnfului, e imAndrie de imam, ca'n Insula
Descrierea se Imbind pretutindeni eu evocarea vremilor de alt."-

datd, sufletul scriitorului freamdtd la privelistile pe care le cuprinde

cu privire de artist dar si de roman. In Pictorul N. Grigorescu,

avem pagini de comentarii pline de simtire i Intelegere. Peste lumea tablourilor lui Grigoresca, Vlahuld prokteaz propria lui lume
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

293

de sentimente calde peritru tara, pastori, lucratorii campurilor. Lirismul e covArsitor, adesea tabloul e raumai un pretext pe.ntr'i ca
autorul sa ne arate sentimentele i gAndurile lui.

Nu s'a putut ridica In poezie pang la Eminescu ori pana la


Duiliu Zamfirescu, dar aduce felul lui de-a simti si de-a gaud'.
Vlahuta marcheaza prefacerea climatului intelectual dela noi, e poetul

trecerii spre o epoca literara la a card. pregatine Isi are si el parte.


In 1894, se face, sub conducerea lui
Vatra". Gh. Cosbue.
Slavici, Caragiale si Cosbuc, o noua grupare de scriitori, din tara libera si din Transilvania, printre care
sunt: Ha$deu, Traian Demetrescu, Gh. Murnu, Nicolae Iorga, V. D.
St. BasaPaun, Petm Dulfu, S. FL Marian, S. Puscariu, I.
Lecca'
rabeanu Ion Mota, Maria Cantan, Ion. Adam si altii.
In Vorba de
aeas, directorii arata menirea revistei Vatra. Se Constata existenta
In tara a unui public cetitor caruia Insa, In Joe de adevarata literatura, i se da negutatorie de vorbe". Societatea noastra este roasa
de rele care cer o grabnica lndreptare. Unul din ele este Indepartarea
de trecut si de obiceiurile parintilor nostri: S'a rupt oarecum firul
vietii noastre nationale si noi nu mai &intern parch' urmasii parin%nor nostri, 1111 oonlinuatorii lucrarii lor". Sfatul noii reviste e acela

de a se tine seamta de felul de-a fi al poporului, de gustul si de


simiirea lui. SI ne Intoarcem la ale noastre, e sfat si, totodata, punct

de program: Trebue sa ne intoarcem, pe cat Intoarcerea mai e


Cu putinta, la vatra stramoseasca, la obarsia culturald a roastra'

Vatra tinteste sa fie o bale pentru toti Rpmfinii, un mijloc de rA9pAndire a aceluiasi gust, a acelorasi simtiri
idei. Revista vrea SA dea eetitorilor o
lectura romaneasca, prin scriitori care se
gandesc la contimporanii lor romani si sunt

lipsiti de pretentiunea de a serie pentru


toate timpurile i pentru toate popoarele".
Convorbiri literare, fixate prin Maiores-

cu la principiul artei de valoare univergala si absoluta, Isi aveau o nouA rivala.


Cosbuc Isi castiga In. aceasta vreme un cere

tot mai larg de admiratori. La Vatra apar


cAteva din cele mai bu.ne poezii ale ltd:
Mama, Papa Hassan si allele care vor fi
cuprinse In volurnul Fire de tort.

Cosbuc a aratat aptitudini literare Inca

de pe and era elev In lioeul din Nasaud.


petrecut copilaria In acest tinut de

G. Cosbuc

Romani- viteji, bogati In cantece


mAndri
de jocurile la care iau parte In hainele lor cu flori multicolore
palariile lor care dispar In penajul de plun. De mic a prins dragoste

de &line si de libre si si-a aratat el Insusi iscusinta In cAntece pe


care le vedea apoi trecand din gura In gult lata ce pie marturisestei
el In pref ata pe care i-o serie lui M,a,dan la culegerile de poezie
www.dacoromanica.ro

D. MUR .4.11A$U

294

popularli. din Basarabia: 11Odat Ii fAcusem imei. fete


urm.Atearea epigrarnA:

dalnich, dar frumusicA

cam sbur-

Tot mA muitrli. mAiculita


CA-mi prAd cu coi dragi gurita,
'Las' mamg, cA mA mdrit
slirut tot om 'urn!

Frate-men a chiuit la horg. strigAtura" fAculA de mine. A prins.

Toti flAcAii o invIttaserA i o chiuiau. Dupg. vr'o patru ani, mai mare

mirarea mea: In. revista Familia din Oradea-Mare cetesc o poezie


popular, culeasA din juxul LApusului redactatk astfel:
Dojeneste-mA, mAicutA,

CA-mi dau la drkguti gurita,


Las' mamA, cA rali, mArit

Si-oiu pupa tot om. urn!

Era epigrama mea! 0 cunosteam la LApus dupA palm ani.

LApusul e cam la 100 de chilometri departe de NAslind. Dupg.


trei ani o gAsesc tn Foata Poporalui din Sibiu, ca poezie culeasit
In jurul OrAstiei".
Plecat de acasA, ii Incepe studlile la Cluj, dar cu cata gre'u