/

URA R A U

Do, M

E D

ITI

II

III-a

E O IT URA

ti

CAR T E A

ROM

NEA S CAII

B UCUR ETI

LUCRARI DE ACELASI :
LA POESIE NEO-LATINE ET LA RENAISSANCE DES LETTRES ANTIQUES EN FRANCE. Paris 1928.
MARTURII IN LEGATURA CU ORIGINEA LUI EMINESCU. Buc. 1931.
M. EMINESCU : SCRIERI POLITICE. Editie gi studiu introductiv. Clasicii roman' comentati". Craiova 1931.
NATIONALISMUL LUI EMINESCU. Buc. 1932.

L L. CARAGIALE : TEATRU.
comentati", Craiova 1932,

Editie

gi

studiu introductiv. Qasicii tomani

EMINESCU SI CLASICISMUL GRECO-LATIN. Buc. 1932.

LUCRETRT: POEMUL NATURIL Traducere In metru original

gd

studiu in-

treductiv. Buc. 1933. Premiul Ellada &Mime acordat de Academia

Romani.

0 EDITIE DEFINITIVA" a lui EMINESCU In 1933. Buc. 1934.

M. EMINESCU: CALIN NEBUNITL. Editie critici gi studiu. Buc. 1934.

Al. EMINESCU: SCRIERI LITERARE. Editie

romftni comentati". Craiova, 1935.

pi

studiu introductiv. Clasicii

M. EMINESCU: LITERATURA POPULARA. Editie gi studiu introductiv..Clasicil

romilni. comentati". Craiova, Ianuarie 1936.

DIN ISVOARELE POEZIEI: EPIGONII". Buc. 1938.

EMINESCU SI ORENSTIERN. Buc. 1936.

EMINESCU IN FATA CRITICEI LITERARE. Buc. 1937.

HASDEU

EDITIA MIRCEA ELIADE. Buc. 1938.

LECTURA PARTICULARA SI BIBLIOTECA $COLARA. (In colaborare ca Dan

Simonescu). Buc. 1939.

VIRGIL: DIDONA (ENEIDA IV). Traducere /n matriz original. Buc. 1942.

www.dacoromanica.ro

PARTEA La

EPOCA UNITATII DE NEAM PRIN

ORTODOXIE

www.dacoromanica.ro

Din Triod Penticostar slavoneso 1550,

LITERATURA RELIGIOASA
IN VEACUL AL XV-a, $1 AL XVI-a
LegAturile cu
Rsaritul.

Viata sufleteasca, sub Infatisarea literaturii

serse pe care s'o putem cerceta, apare tar
ziu pe pAmantul Daciei. FAra Indoiala, dela

cuoerirea romana si pang. la cele dintai documente de limb slava

din mAnAstirile noastre, MI s'a Intrerupt niciodata. viata popular
simpl i patriarhala care trebuia sa-si aib i formele ei culturale,
pe aoestea ths nu le cunoastem, caci, din pricina lantului de navliri
barbare, nu ne-ara rAmos martarii. In adevar, i Mtregul veac de
populatia a Infruntat barbarii In. trecere ori s'a ferit din calea
lor, a rnistuit cu vremie,a pe oei ce s'au oprit In Dacia, pastrand tiatusi
dela ei 'urme In fire, lim.ba, obiceiuri i, and Imprejjurarile istorice

au ajuns prielnice, a rasbit cu Intiparirea romana

Viata Daciei a fosA'aproape o mie de ,ani orientata spre apus,
Italia, nu spre Constantmopol. Crestinismul a patruns die timpuritt
Inca inainte die anul 270 avem-crestini In regiunile mastre, dar, ca
generala credintd, noua religie e stapanitoare rantnai In. veacul al
IV-lea, cand intra In limba noastra i terminologia crestinX PAO,
nistnul strabonilor care s'au contopit.pentra a da nastere poporului
roman, n'a fost his cu total Invins de crestinism, ci numai supus
unei adaptari si a lasat urine adanci, prin atatea superstitii i datini
populare amestecate de atunci cu ceca ce vine din. adevarata Irma,
taturli nota. Cand, In veacul al IV-tea., Ulfila a tradus Biblia In
limba Gotilor, care nu erau pe parnantul stramosilor nostri decat
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

reprezentantii oficiali ai imperiului roman In pAstrarea unei vieli

publico la addpost de surprize, populatia bAstin.asA. era nu numai
romanizatA dar si crestinatA. Activitatea de Misionar a SI. Nicetas,
pe malurile DwArii, a hotArlt de pe acum o unitate de credinIA pe
care ImprejurArile de mai pe urmk n'o vor putea sfArama. GERA
prin toate pusliirile ce s'au abltut asupra ei, populatia Isi duce viata,
9e stre.coarA printre ruine si apare In veacul al VII-lea ca organista
tanAr, gata de o viatA istoricA.
13ulgarii primesc oficial crestinismul In 864, dar de sigur cl Incl
avut credinciosii i printr'o intnainte de aoest an, treligia
fluentA care putea veni si dela nord, nu b.umai dela sud. Pentra
cei dela nordul DunArii, crestinarea Bulgarilor a fost un eveniment
bogat In urmAri.
aliat firesc apArea pentru Romani, legAturile

religioase puteau apropia de la sine oameni pentru care problema

nationalitAtii, sub formele pe care le cunoastem azi, nu se putea pune.

Neamurile, de-o parte si de alta a DunArii, si-au continuat voibirea
In limba strdmosilor, rAmanand Ins unite prin credintA, Iu aceastA
epocA In care IncA nu apAruse desbinarea In sanul bisericii iar apusul

rAsaritul fAceau parte din acelasi organism strAbAtut de duhul

lui Christos.

Sub autoritatea Romei la Inceput, a Constantinopolului mai pe

urmA, biserica bulgarl se organizeazA tot mai temeinic, panA ce i5i
ja independenta i ajunge foarte puternicA In veacul al X-lea. Distrugerea statului bulgar de cAtre Vasile Bulgarochtonul, la 'nceputul veacului urmAtor, a slAbit influ.enta bisericii de la sudul DunArd, dar

cum la Silistra si la Vidin se aflau centre bizantine, de sigur ca

aoestea am fost n.oi In legAturA. La 1054 se desparte biserica rAsAritului de cea a tapusului i, de-acum Inainte, cu toate IncercArae Romei

de a 0. restabili autoritatea asupra bisericii romanesti, noi ne vom

sima tot mai mult atrasi spre centrul religios reAsritean. Intem.eierea
celui de-al doilea imperiu bulgar, i ca ajutorul Romanilor din Balcant, la sfarsitul veacului al XII-lea, InsemneazA reinoirea influential

de la sud, devenitA, si mai puternicA In veacul turmktor, cand mitropolitul de Tarnova Isi ja numele de patriarh i numeste la Vidin
Silistra episcopi de la care preotii nostri si-au cApAtat sfintirea.
Cu biserica rAsariteanA am format de-acum. Inainte o unitate religioasA si, prin influentA sud-dunAreanA, am prima formele crestine
bizantino-slave. In biserica masted, s'a introdus limba hulgarA socotitA ad In rasrit sfntA, asa cu.m. In apus era latina.. Cnd a ajuns
Serbia centra de culturA crestinA slavA, noi am. rdmas In cercul de
influentA pe care-.1 suferea i aceastA

Veacuri de-acuin

limba slavonl va Impiedeca o desvoltare a limbii romAne prin mijlocul literaturii scrise.
De ce ne-am apropiat tot m.ai mult de biserica rAsAriteanA
n'am cAutat, asa cum. ar fi fost firesc dupA caracterul n.ostru latin,
sA intrAm In sistemul biserioesc apusean? Na trebue s uitin caracterul politicei ungare fa g de noi. Propaganda catolicA a Inceput
In regiunile noastre Inc. de pe vremea and Cumanii constituiau. o
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

prirnejduine a statului maghiar $i s'a exercitat pe raid de cavaleri

beutoni, de Dominicani i Ioaniti, de Franciscani. In. veacul al XIV-lea,

avem. la Miloov episcopi numiti de Papa. Dar numai data cu Intemeienea principatelor de dincoaoe de Carpiti, incepe sd se deavaluie
intentia politica a regilor unguri. Tara Romaneasca Moldova au

luat fiin tocmai prinl plecanea de sub stapanirea tingara a unor

Romani cane vor fi fost manati nu uaumai de dorul libertii, ci

de vointa de-a nu se supune propagandei catolice. SlAbiti de ndvala

TAtarilor, U.ngurii pl'au putut impiedeca desealecarea, dar de indatg
ice-au ajuns sa se reorganizeze, au au tat sg.-$i intindd puterea
asupra tinerelor principate care se formaserd Third sa le marg. voie.
Orientarea noastra spne
ortodoog trebuia sa se facg. pe baza
anui usor de inteles instinct de conservare. Voievozii nostri au cautat
legAbui politice si de familie cu principii slavi de la sndul Dwidrit.
Aceasta a fost politica Intregului veac al XIV-lea dela Basarab,
invingatorul dela Posada al manclrului rege ungur Carol Robert, si
pAr0 la Mircea eel Batrani. Catolicismul a avut numai o vremelnicg
isbandd prini intem.eienea ePisoopatului dela Arge$, sub urmasul lui
Basarab, dar Ana, tuca acoluiasi domn, urmeaza traditia ortodoxA
si cultural din familie si, ca sotie a tarului Ioan Sracimir, face sa
se alcatuiasca o culegere de Viefi de Sfinri, In 1360, Miroe.a. eel BAtran

a stiut sa Incheie cu regele Ungariei o alianta pe picior de egalitabe,

dar urmasii lui slabi pornesc luptele fratricide si cu. Moldovenii, spre
bucuria Ungurilor cane din nou-Incep s urmareasca la Dungre supnematia politicd i religioasd, cu, o ambitie care le depdsea putenea reald.
Si. 'n Moldova s'a exercitat propaganda catolicd, iar pe vnemea lui
Latcu s'a intemleiat chiar o episcopie la Siret. Urmagil sdu restabileste
legturile eu episcopia ortodoxl. dela Halici, supusa patriarhiei din
Constantinopol. Ridicarea la tron, cu ajutorul lui Mircea, a musatinului Alexandru cel Bun Insemneaza organizarea politica i religioasa

a principatului. Ajutat si de predicatorul Gr. Tamblac, domnitorul

ajunge si la impAcarea cu patriarhia, punAn' du-se capat neIntele-

gerilor din vremea Inaintasului sdu Tnfluenta Ringalei, sotia catolicA

a lui Alexandru eel Burt, e trecatoare. Biserica ortodoxa a Aloldovel
capdt tot mai mare putere, mai ales In. vremea lui Stefan eel Mane
care Infrange pe Matei Gorvin lu. 1475 $1. intdreste ortodoxismul din

Transilvania, prin Intemierea episoopiei dela Vad. In Tara Romaneascd, Radu cel Mare, oontimporanul lui Stefan, reintdreste statul

face din ortodoxie o putere spirituald atat de mare, incal. cdluggrul

Maxim a putut sa opreasca lupta fratricida Cu Moldovenii.
Astfel ortodoxia a devenit la noi tot mai puternica i In aoelasi
timp tot mai In legatura cu rdsaritul. RomAnii au Inteles ca apropierea
de biserica apusului, In imprejurarile istorice pe cane le trdiau., lar
insemnat o nimicine a independentii politice la inoeput, o spulberare a vietii lor romane$ti aparto mai pe urina.lui alegerea drumului
de wmat, 1111 pubea fi Andoiall, de vreme cc- ortodoxia, chiar 0.'n
epoca de marire a Bizantului, ila eAutat sa atinga fiinta vreunui neam.
Patrunderea slavonei An biserica si mai apoi In canoelaria domneaseg.
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U
n'a fost dect un fenomen bisericesc, fat% de rasfrangere asupra caracterului unui popor cariesi avea limba lui strrooseasca. La ada-

postul ortodoxiei, hate vreme and nu exista o constlinta nationala, s'a pastrat caracterul etnic al poporului, In asteptarea momentului in care aoest caracter va face sa triumfe In biserica limba
vorbita de multime.
Caracterul Wzontin

Apgsarrea din ce In ce mai puternica a

Turcilor asupra popoarelor crestine din

al eulturl slavone.
Balcani Inmulteste numArul pribegilor slavi
la noi. Ne au venit prin acestia manuscrise vechi, icoane g obiecte
de cult crestin, dar mai ales sprijinitori plini de ravna In intemeierea
miei vieti mngstiresti de care se leaga g Inceputurile noastre culturale. Nicodim e intem.eietorul Manastirei Vodita langg. Vrciorova, a
Manastirei Tismana In nnmtii Gorjului, pe ini maiestos vrf Imp Adurit,
la poalele unei stanci in scorbura cgreia si-a avut lacasul sfntul c5.4
lugar, a Prislopului in Tarda Hategului. La lademnul lui, Mircea pel
Batran zideste Cozia i Cohneana, ucenici de-ai lui ajung pang. de-

parte In Moldova g fac MAngstirea Neamtului, ideas de rug si de

invatatura ortodoxl. Alexandru eel Bun, prins In aceasta miscare de
Intarire a ortodoxlei, cladeste Bistrita i Moldovita, La sfarsitul veacului al XIV-lea, avem, tocmai In nordul romanismului, MAndstirea
Peri din Maramures, oantru ortodox de limba slavond Inchinat pa-

triarhiei din Constantinopol.. De-acum, in veacurile urmaIoare, manAstirile aveau sg, fie focare de viatg. religioasa i culturala.
Influenta slavilor dela sud a fost pentru noi rodnica tocmai prin

caracterul ei bizantin. De fapt avem nu cultur slavong ci creatie

bizanting. investmntata In grai slavon., Noi am avut s legAturi directe

cu Bilantul. Alexandru Basarab a cerut patriarhiei un mitropolit

pentru Cmtea de Arges. Mitropo1ii Critopol, Hariton si Antim
fost greci Unul din fili lui Mircea, Impreun cu alli tineri romant,
si a f Neat educatia militard in curtea mud impArat bizantin. Dan,
nepotul Jul Mircea, a luptat Ini armata bizanting. Impotriva Turdlor.
biserica Moldovei a avui un delegat din partea patriarhiei, la sfarsitul veacului al XIV-lea. Dar influ.enta Mare culturalA s'a exercitat

prin mijjlocirea Slavilor, caci acestia, fiind in directa legatura cu

Bizantul, au putut s se bucure mai mult decAt 0101 de binefacerile

unei culturj vechi si marete.
Atunci cnd lau filata principatele noastre, Bizantul. reprezenta o
mare culturA autenticg. a ca.'rei stralucire era pretutindemi recunoscuta.

Occidentul tnsui, ca civilizatie, era si el in parte o imitatie dupg.

Bizant. S'au tradus in. slavon carti bizantine si, sub aceasta forma.,
au ajuns si la noi. De ce nu s'au tradus
romneste, de vreme ce

Bizantul mi urmarea sa impunA nearnurilor o limba straina?

sigur, la 'nceput, calugarii hind slavi iar oi neavnd carturari de-ai
nostri, ara fost nevoiti sa primim textele asa cum ne-au fost aduse;

mai apoi slavona a capatat vaza de limba din% g, pentru noi, de

limb a civilizatiei. Gand aie ga.ndiin ca aproape toat literatura
noastra a fost tim.p de dou veacuri aceea religioasa, ne dan seama
si anal bine ce-a insemnat la noi influenta bizanting. In afara de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Evanghelie, Psalmi i Faptele Apostolilor care vin direct din SfAnta

Scriptura, toate oelelalte rugaciani
sunt creatie bizantinN

cum tot asa este si oranduirea, pin regule statornice, a slujbei religioase. In cartile care-au circulat la noi In manuscris ori care s'au
tiparit data cu veacul al XVI-lea, nu se pomeneste Intotdeauna numete creatorilor bizantini, dar munca lor s'a raspandit si a intarit la
noi credinta Liturghia e crealie a Sr. Ioan Gura. de
S. Vasile
eel Mare

Sr. Grigore Dialogul.-Sistematizarea cantarilor

Am.' din slujjba

ortodoxa era un fapt indeplinit cand

organizat biserica noastrd,
si a trebuit s'o primim frd schimbari. Tipicul e opera bizantina a
S. loan Darnaschin si a lui Marcu, episcopul Idruntului. In Octoih,
avem geniul creator bizantin, tot asa ea si'n Tried, Mineiu, Pentitcostar. Imn.urile religioase, considerate ca o creatie de cea mai Walla
forma a
au strabatut veaourile si le au/im si azi In bi-

Bizai4ului4
serica noastra
Se M.alta cu sufletul crestinii can.d aud la Craciun
imnul Fecioara
dar cine se mai gandeste ca. e compus de

Roman, un genialastazi'
melod, din veacul al VI-lea? La aceeasi sarbatoare,
inmul Christos se naste, mariti-L..." e al. lui Cosma Melodul, iar la
Pasti bucuria umple biserica la cntecul ,Zina
ne luminl" n
popoare ..", creatie a, Sf. roan. Damaschin" din veacul al, VIII-lea.

Nu numai literatura religioasa autentica, dar si aceea apocrifa

razbate la noi din Bizant tot prin, traducen i slavone. Tot astfel i literatura profana.. In biblioteca M-rei Ne.amt s'a gasit o versiune, din
veacul al. XIV-lea, a unui celebra roman crestin Varlaam i loasaf.
acpeasi cale, a patrwas mai tarziu romanul popular Ale\xaniria
Cei dintai istoriografi de la noi sunt sub influen.ta unui scriitor
zantin din veacul al XII-lea, Manasse, fiindca aoesta a putut fi cunoscut prin traducen i slave. La fel cu modelul, i cronicarii aoestia

de la noi, lipsiti de adevarat spirit stiinftific, dan lucrgrilor lor ca

racter religios si form.a. Iiterara pompoasa.

Cultura bizantina, In InvesmAntare slavona, patrunde astfel si se

raspandeste prin clerici carturaii i prin nobili dreptcredinciosi care-si
gasesc la noi refugiu, ninii Rind chiar rude cu domnul. Limba slavona
triumfa nu Enumai In biserica, dar si'n. canoelarii. Din. cancelaria Jul
Miroea, bunkara, ni s'au pastrat documente slave numeroase. Limba

slavona na putut ns s Imbrace o cultura originald. Prabusirea

imperiului bizantin, data cu cuoerirea Constantinopolului de catre
Turd, a secatuit insusi isvorul culturii. Noi n'an mai putut avea din
binefacerile ei decal sea ce ne-a venit prin. Slavi, o marunta faramd,

In stare si asa sa lumineze sufletul strabunilor

Forma scrisa a culturii era n.umai pentru
Manfistire, cultura,
cunoscatorii de slavoneasca, atAta de puItegemonic ortodoxa.
fata de massa, poporului In aoeste
departate vremi, cultura si-a gasit expresia i'.n forme pe care sa
Inteleaga. toti, Maintea carora sa se simla impresionati Cu totii. Locasul

sfftnt cu odoarele i cu obiectele cultului e o nepretuita dovada a cultu.rii de altddata. Bisericuta, In e,are abia palrundea lumina potolita
si potrivitA meditaliei i reculegerii, a fost de la'nceptit un cenlra arwww.dacoromanica.ro

10

D. MURARASU

tistic prin pictura ei, pentru a ajunge, prin bogati i mari ctitori, un
adevdrat obiect de 21.0.. Inca din veacul al XIV-lea avem i influente
apusene. Biserica Sf. Neculai domnesc de la Curtea de Arges, cu. mor-

mAntul aceluia presupus ca legendarul Rada Negra, e Mrturia unei

civilizatii intipdritd de spiritul feodal, dar, aldturi de ceea ce putea
veril dinspre apus, sunt mai multe lucruri care ne aratd orientarea

spre Bizant. Putea fi oare altfel, and Insusi Apusul, In veacul al

XIII-lea si al XIV-lea, este influentat de capitala rdsdriteand In ce
priveste arhitectura, pictura, podoabele bisericii, imbrdamintea pentru solemnitAti religioase si impodobirea cgrtilor sfinte? Astfel de rdsfrkngeri ale civilizatiei bizantine, IntAlnim si'n bisericile de la noi.
Biserica de piatrd, venitd dupd aceea mai modestd de lemn, este
de tip bizantin adus la noi de cAlugg.rii skrbi. Arhitectura bizantind
a pdtruns mai Intki In Tara RomAneasa. 5i apoi In Moldova, suferind,
!bird Indoial, i prefaceri care se adAncesc pang. ce, pe v-remea lui
Stefan eel Mare, capdtd o frumoasd hitipgrire natiorald. In biserici,
se aflau i lucruri fleute de mesteri strgini, aduse din IndepArtate re-

giuni cu care tdrile noastre ajunseserd In relatii comerciale dar

atelierele mandstiresti ori chiar in. paerau si atatea allele fdurite

latul domnesc, -de delicate mkni de doamne i dormite. Perdeaua de
mormdnt tesutd de Maria de Mangop ori tesdtura care repreiintd pe
domn si pe doainnd, operd a altei sotii a lui Stefan cel Mare, Maria
fiica lui Rada eel Frumos, aratd maltg. finete artisticd. Arta tesAturilor
romAnesti trebue sg. fi fost la mare tnflorire, dacd a putui sg. pdchenarele Evangheliarului din 147g al lui Stefan cel Mare.
trundd
Broderiile religioase au avut mai Intdi modele bizantine venite direct
ori prin arta sarbeascg, dar mai apoi au primit o Intipkrire autohtonA.
In. v. al XV-a, In urna desvoltdrii atelierelor, unul din cele mai Insemnate era la Putna, a putut sg. se creeze la noi o adevdratd sooald
moldoveneasc de broderie. Din Indepgrtate veacuri, ca mdrturie a
unui gust Inaintat, ne-au rArnas i artistice sculpturi In lemn. Usile
bisericii din Snagov, reprezentInd B-una Vestire, Evanghelistii si pe
sfintii Gheorghe i Dumitru, ne aratd ce meste.sugite lucruri se puLean face pe la mijlocul veacului al XV-lea.
Dintre toate artele, s'a desvoltat mai ca searid pictura, tot sub
influenta Bizantului. Pentru pictura bisericilor, au trebuit sd se Intemeeze de timpuriu ateliere nationale. Modelul era eel bizantin, dar
executarea se fcea si de ai n.ostri, dui:A. ce-au deprins mestesugul
pe langd zugravi sarbi veniti la noi. In biserica Sf. Neculai domnesc
de la Curtea de Arges, s'au pgstrat i cateva fresoe dinainte de veacul
al XV-lea. Christos arAtndu-se apostolilor si Cortul mArturisirii, de
o delicatd compozitie, i sfintii de pe peretii altarului atrag prin linia
portretului, prin gestul plin de spiritualitate, prin finetea aristocratied a India Haina scknteietoare, amestecul armonios de auriu si de
albastru peste care Infloresc siruri de cruciulite, aratd originea bizanand a modelelor. Arta picturii si a Impodobirii bisericilor cu broderii,
ca obiecte de aur si argint ori cu odAjdii pe care lucesc pietre scumpe,
aju.nge la mare Indltime Invremea lui Stefan cel Mare, Radu cel Mare
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANS

11

si Neagoe Basarab, mArturie a dorintii de a imita BizantuL dar $i

a un.ui desvoltat "simt al frumesului. Tat ce tui s'a pAstrat, ca realizdri
de art/ din aoeste hidepArtate vremitri, ale aratd el sufletul ]omartresc
simtea n.evoia de-a se m.anifesta si'n forme care A. vorbeascd direct
privitorilor, s impresioneze direct pe credinciiosii carie Ingenunchiau

smeriti In fata Dumnezeului a arid Inv/t/hul li era spusd Intr'o

limb/ pe care ei n'o hytelegeau Intotdeauna.
A.ctivitatea cultural care ni s'a plstrat ta scris, pentru a i se
Intelege trdsAturile, trebue sI fie pus/ In legAtura.' i cu sooala. Dorinta

de in.vAtAtur a existat, dei documente prea multe pentru. a.oeasta

nu/avern. Stim, bunkarl, a, In veacul al XIV-lea studiau si moldoveni

la universitatea din Cracovia. Fiii de Donna si de nobili dregltori,

clerkii conducAtori au trecut, flr. IndoialA, prin scoala slavona.
bemeiat In preajma altarului. CArtile Ins/ cu literile lor mari i Cu
desene uneori foarte complicate, dkumentele care trebuiau. scrise

n.0 numai citet, dar i frumos, cereau persoane anume pregdlibe pentru
aoeasta. La Neamt, pe lang un atelier de pictur/ In care se strAduiau
acenici, a fast si. oswan.' de caligrafe. CAluggrii caligrafi si pictori,
Inv/t/oeii yen* s ocupe functiile de died1 de pisan, Isi fAceau pre-

g/tirea In astfel de sooli care, lucru firesc, eran puse mai ales In

slujba bisericii. Din pAtura de jos a poporului, nu vor fi plecat multi

cu drag de inina spre aoeste $ooli. Neau rAmas de altfel stiri care
arat/ cd se furau oopii de prin. sate si c1, dap/ o Indelung/ uoe.nicie
tu umbra si tkerea mAn/stirilor, din aoestia se ridicau clerici condualtori ai ortodoxiei. Din munca clericilor a reie$it me/ ce iii 'a
transmis ca opera cultural/ ,scrisI. In manAstiri se copiau cd.rti religioase, serien i asoetice si. lucr/ri apocrife, toate de origin/ bizantind,
apoi se rAspandeau Ini lumea ceIor ce stiau slavoneste. Cdteva din
west carti sunt de-o Infdtisare atAt de Ingrijit l de artisticA, IncAt
se vede bine c5. nurs 'f/cute pentru public, c5.-s numai o manifestare
de adnc/ pietate. Asa curn era si'a Bizant, Impodobirea cArtii religioase a devenit la noi lucru obisnuit. Evanghelia Kris/ de Nicodim
la 1405 e de o rm./ frumusete si tot astfel Evicuzghelia slaw-nomad
scris/ la Neamt, In 1429, de Gavril Monahul. Ornam.entele de pe fetele bleep/Ware ale -oelor patru evanghelii ne aratI c suntem. In fata
unui obiect de art/. Fiecare podoab/ reprezintai un tip aparte, armonia
de culori e des/varsitai. Portretele evanghelistilor pot sta, ca aria,
alAturi de creatiile oelor mai mari yictori ai lumii. La 1473, Stefan
eel Mare ddrueste M-rei Humortdui o Evanghelie executatl de ieromonahul Nioodim. Miniaturile, chipul frumos al voevodului Enchinand cartea Maicii Domnului, chenarul de tesAttui romnegi, legAtura bogatd fac din aceastd danie, venitl din credint i art, un adevArat eveniment cultural. Scrierea, Impodobirea, legarea se Inf/ptuesc la noi lii mfingstiri; manuscrisele ce ni s'au pgstrat din veacul

al XV-lea, sunt cele mai frumoase din Intreag/ aceasta regime a

Europei.
Este interesant c miscarea cultural/ slavonk e atAt de Insemnat,

Mat avem si inceputuri de creatie original/ In. aceasta limb/. Filotei,

www.dacoromanica.ro

12

D MURARASU

fost mare logofdt al lui Mircea cel Bdtrfin, a seris un. polieleu, imn
menit sd fie cntat in bisericA. Gr. Tamblac, strdin de neamul nostru,
compune si rosteste euvAntdri la Sueeava, ande a fost presbiter al
Mitropoliei. Tot aci a scris, la cererea lui Alexan.dru eel Bun, Pane-,
giricul slavon. al SI. loan cel Nou. De la 1403 la 1406, 11 afldin egunien

la Neamt, uncle a iscris si a rostit eAteva din cele mai frumoase pre-

dki ale sale

In Moldova, pe vremea lui tefan eel Mare, studiile de slavonieau luat avAnt prin strgduinta mitropolitului Teoctist si a urmasilor
lui. Tara Romneaso era si ea la lugltdme. Radii eel, Mare a organizat

biserica, Intr'o vreme si cu. ajutorul lui Nifon, patriarhul pe care 1-a
scdpat din inchisoarea constantinopolitan.d, 5i, a pregg.tit astfel std.lucirea din epoca lui Neagoe Basarab, aoest protector al biserieil ortodoxe din Rdsdrit i voevod a cdrui faimg. a mers pand departe
la SI. Munte, in Tesalia, in Macedonia, la Ierusalim. Neagoe, ca 5i
Inaintasul lui, e ctitor de fundatii religioase In lumea greoeascd
sud-slavd. Astfel, dupd deedderea statelor ortodoxe dela sudul Dungrii, voevozii nostri si-au dat seama c Tdrile romAne rdnadseserd
centrul de viatd religioasd i cd ei trebuiau sd continue opera Bazileului din Bizant. Spre mngstiri hidepdrtate, spre Athos mai ales,
merg manuscrise, tesdturi si broderii artistice, la cane, mai tgrziu,
se vor addoga si tiprituri. Intelegem acum. ce caracler avea cultura
de limbd slavond la'neeputul veacului al XVI-a. Na mai era vorba
de aoea hegemonie care din veacul al XIV-lea se exercitase prin CAlugdri sArbi ori bulgari, ci, acum, limba slavond, socotitd ca limbA
a civilizatiei ortodoxe, ajunge un mijloc de hegemonie a Tdrilor ro

mane, In domeniul culturii religioase, asupra ortodoxismului din

rgsgrit si de la sudul Dundrii.
In Imprejurdrile pe care le cunoastem,
Vechile traducen i i
cultura de limbd slavond ar fi putut
semuificatia lor,

oontiinue la noi hied 1ndelungd vreme, fArd

ca din ea insdsi sd iasd vr'un fapt deschizAtor de neasteptate perspec-,

tive. Cea dinthi propagandd la noi, sub forma catolicd, n'a ajuns

la nici un rezultat cultural Inoitor, ba dimpotrivd a fdeut sl ne arunCAM i mai mult In strnsoarea slavoniei. In ce Imprejurgri s'a ajuns
la traducerea primelor texte religioase la noi, este o Chestiune eare-a,
frAmntat hidelung istoria noastrd literard. Influenta posibild din
partea bugomilismului, catolicismului, luteranismului ori calvinisfmului, a fost studiatd sub diferitele ei, aspecte si admisd de unii ori
alti ceroetdtori. Este deosebit de interesantd pgrerea profesorului
Ciobanu cil primele noastre traducen i putean foarte bine sg. nu fie

determinate de factori exteriori, ci s vind ca urmare Encased a

treziril instinctului nostru de conservare ca near*, ceca ce-i plauzibil

cAnd ne gandim cd ele s'au fIcut in Ardealul de Nord, tocmai

locuri In care putea fi mai Inver5unatd eiocnirea Intre nationalitAti

mfinate de interese deasebite.

Totusi, este primitil de cei xuai multi pdrerea lui N. Iorga, anum,
cd datorAm primele traduoeri misedrii husite Aceasta ar avea mentol
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

13

de a constitui o data istorick In desvoltarea literaturii nationale,

aceasta ar fi avut, de-alungul vremilor, urmari atOt

rodnke, incht
putem lega de ea, In parte, chiar si desteptarea contiintei de neam
tn. 1415, loan Huss este ars pe rug, iar Impotriva husitilor bleep
aspre persecutii. Adeptii miscarn iau ealea pribegiei, ajungand In
Ardealul de nord, In Moldova lui Alexandra eel Bun, In Bugeac In
Ardeal, organizatia bisericii ortodoxe nu era destul de puternica, asa
reforma putea gasi, rnai ,mult decat In alte regiuni romnesti, un
sigur teren de activitate. De altfel, rasooala din 1437, in Transilvania
lasata in parasire de Sigismund, domn cu preoeupari 5i ca
In alta parte, este pusa In legatura 5 cu husitismul, prin dusmania

Oraneasel atat de 'impede aratata tap. de preotii mult prea zelosi

in strangerea de dijme. Inca. de pe la jumataabea veacului al XV-lea,

iar
.Maramure$ul lua cunostinta de ideile reformei Ad, In regiunea peste
,eare se Intindea puterea lui Stefan eel Mare, se afla M-rea Peri, ande
se crede ea a'noeput, ca soop religios si didactic, munca de traduoere
-a textelor religioase din slavona in romneste.. FaptuL cultural pentru

partea nordica dinspre Oradea era chstigata pentru

noi este ca., prin miscarea husita care propova.duia servkiul di in

Iu limba poporului, s'a inceput traduoerea textelor religioase in limba

n.ational si ea, astfel, primele traducen in romneste, ca si aoele In
u.ngard i polona, se leaga direct de invatatura celui ars pe rug, fiindca
ceruse intoaroerea la o viata, curat i simpl., potrivita eu emstinismul
din primele veacuri.
E firesc sa ne harebam, dac. limba noastra n'a fost Intrebuin:tatd $i'n alte texte decal cele maramuresene. In 1481, sultana' Baiazid
aoorda unor negustori poloni un salv-eonduct redaetat, se crede, In
romne$te. In 1485, Stefan. eel Mare a Meat juramnt de credin.ta
regelui polen, caruia i s'a talmacit textul dupa un original romOnesc
Pentru viata local i pentra comert trebue sa. se 'fi intrebuintat de
cele mai multe ori limba romneasca, i inainte de scrisoarea din
1521 a cOmpulwageanului Neacsu. In cursul veacului al XVI-lea,
documentele de limba romarneasca sunt tot mai multe.
Traducerile de texte religioase au local. lor In desvoltarea
-hoastre. Evenimentul aoesta este hisemnat, daca avem in vedere ca,
pe de-oparte, limba romOneased nu. avea Inca Inniladierea neoesara

era supusa unei framnitri care s'o laca. In stare sa exprime o

viata a eugetului, si ea, de altaparte, faptul traducerii Insemna o reac'Vane Impotriva earacterului sfnt atribuit mai nainte slavon.ei. Trebue
ins s fim lrnunii cli aceast reael-huie nu era cwnva semnul unei
iesiri din ortodoxie, dup cum inu era nici seminal u-ne constant()
uationale. Ideea de a traduce textele slavone In romneste era numai
de earacter religios. Se simtea nevoia ea hivattura Doinnului sa fie
Inteleasd. Traducerea lega si mai mull Te om de religia care nu putea
fi decal aceea tre,cuta din nearn In neam. Perioada da traducen In
romneste ramOne stapanita de azelasi principiu al ortodoxiei, singurul pe temelia canna sta unitatea neamului nostru, unul i ace1asi

nu fiiudc vorbea aceeasi limbd, nu fiindca reprezenta o ramura

www.dacoromanica.ro

D. HURARASU

14

etnicA a. umaniatii, ci fiindc apartinea aceleia.si biserici ortodoxe.

Tradueerile dela sfArsitul veaculul al XV-lea ni S'au .pdstrat In
copii din. veacul al XVI-lea. Unii fliologi sunt de pdrere cd traducerilo
Insesi sunt aproape din amea.si vreme ca i tipdrituriie luiCoresi 0

cA s'au Mcut prin sprijinul oficialiatii s5sesti ori iunguresii din a

doua jumdtate a veacului al XVI-lea. Nu se tine deci seana de toatA
propaganda husia din veacul al XV-lea si de mai pe tirmd, dei se stie
cd Insusi Alexandru oel Bujii a dat addpost pribegilor husiti. Ne putem
Intreba, e drept cuvAnt, de oe nu apar astfel de traducen i In regiunea
de sud a Ardealultd,,In jurul Brasovului, bundoarA, unde de asemenea

s'a fAcut propagandl reformatd, chiar sub conducerea lui Honterus

pe care-1 gdsim ad i Ina. din! 1533. De ce nu apar In aceastd regiune
0 cele dintfii texte apocrife In tradu.cere romAneascd? Nu e desigur
o IntAmplare cA toate aceste traducen, lute romaneasa. Intipdrild
de caracte,ristice maramuresene i bihorene, au apdrut tocmai In regiunea de nord, In apropierea Boemiei, devenia centru de nota viatd
religioasA.

(rextele care ni s'au pdstrat, sunt serse ca caradere cirilice, pdtrunse la noi Inca din veacul al XIV-lea i primite de bisericd 0 de
oficialitate, In urma influentei sud-dundrene, indi Intdi In Tara Romaneasa. i apoi In Moldova. Psaltirea Schelcubi cuprinde toti psalmii cAteva alte cantrui religioase. Copia ce ni. s'a pdstrat e fAcutd

dupd un text mai vechiu 0. la munca de transcriere au luat parte

Mai multi. Traducerea e dupd slavond si numeazd adesea topica

limbii din textul original, totusi ELU lipseste preocupanea, poate instinctivd, de claritate. Felul cum e asezat verbul ta propozitie, aratd
si o consecventd stilisticd. Avem In aceastA veche traducere i .ocuni
undo se vede cd traduatortd a trdit textul i cA i-a redat din 'suflul

lui lduntric. and citim: Domnul lumira mea 0 spdsitoriul meu,

de cire md tetnu? Domnul scut vieatei m,eale, de cire md spdmAnt?"

sau: Auzi, Doamne, glasul rugdeiuriei meale andu rogu-md atrd

tire, andu tinzu mdrule meale card bAseareca sfAntd a Ta. Nu trage
mere cu pdalosii i cu fdatorii fArd leage mi piarde mere..." Intelegem cA smeritul pdrinte, aplecat asupra textului, a autat o forniA
ct rnai fireasa pentru imnul plin de supunere fatd de puterea de sus.
FrA IndoialA.", Insk, au rdmas multe slavonisme In tesdtura textului,
lar sintaxa greoaie face din uncle pasagii o enigml pentru cei ce nu
cunosc vechea noastrd limbA.
Textul numit Cocticele-Voranerean a fost gdsit de un Invdtat romAn la M-rea Voronet In 1871. Cuprinde Faptele Apostolilor cap.
18-28, Epistola Sf. Apostol Iaeob, Epistolele I si II ale SI. Apostol
Petru. Desigur cA a fost tradusd si partea dela Inceput a Faptelor,

dar s'a pierdut. Limba, mai greoaie deat In Psaltirea Scheiancl, e

aoeea de acum mal bine de patru veacuri. Din Psaltirea Vorozbeteancl,

avem numai o parte, dela psalmul LXXVII Inainte, i aoeasta QU multe
lacune. Limba tradueerii e asem.dndtoare cu aceea din Psaltirea Seheiaar, amandoud luerdrile ,pot fi., deci, copii dupd acelasi original mai
vechiu.

InPsaltirea Harmazachi, limba e mai putiro arhaicd, textul e

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

15

tot rotacizant, dar, lucru important, avem a face Cu o traducere noud.

Limba textelor m.aramuresene este fa general omogena si de inifatiseaza cu anumite particularitati lexicale, morfologioe ,si dintac-

tice. In toate gasim rotacismul de forma r sau de cea de transitie

Complementul drept nu are prepozitie. -I/ final, 1 tunmiat,
inmuiat, conditionalul cu sec', dz Inainte de trecerea lui d la z, sunt

fenomene obisnuite. Lexicul are particularitati interesante. Cum e si

firesc, in tesatura limbii ron:Une a.0 patruns slavonisme i ungurisme,
dar se pastreaza si multe cuvinte mai apropiate decal azi de talpina
latina, multe cuvinte de asemeni care [au se mil afla. In limba actuala,
desiderat.plangere, iuo=unde, medesi sunt de origine latind:
serearea=mila. Toate acestea au interesul lor filologic, dar, pentru

isloria literaturii, insemnatatea traducerilor maramuresene std In

deschiderea mud drum non si'n lucrarea limbii, pentru a o face capabil sa imbrace fondul sufletesc al textului original. In aceasta
directie se va continua munca In deoeniile ce urmeaza.
Tipografia de
limb slavona.

Inceputul veacului al XVI-lea este dominat

de figura lui Stefan. cel Mare in Moldova. a
lui Radu cel Mare in Tara Rometneasca.

mnastirile celor doua principate se continua munca culturall din

veacul trecut. Urma.sii lui Stefan si Radu, ativa Domni de mane cural,

tin piept Turcilor, totusi influenta acestora ajunge tot mai puternica. dupa Stefanita din Moldova si Radu dela Afumati din celdlalt
principat romanesc. Incetul cu incetul, domniile din cele cloud tari
sunt tot mai mult la bunul plac al Turcilor. Se merge spre prdbusire

Ofina spre sfdrsitul veacului, cAnd, ca o svacnire de viatd mug., incepe

uimitoarea epopee a lui Mihai Viteazul. Transilvania acestui inceput
de veac e intr'o stare nenorocila din punct de vedere politic si social.
La 1514, tara e sgaduita de o rascoald taraneasod a clrei inabusire
sangeroasa Ii aduce slabirea si pregateste dezastrul dela Mohaci, cid
puterea turceasca se Intinde i asupra Ungariei.
Daca, din punct de vedere politic, veacul al XVI-lea este pentru
principatele noastre un mare pas ina.poi, din punct de vedere cultural se fac lucruri cu care ne putem mandri. In Tara Romaneasca

Transilvania, avem o activitate noua care-i bogata In roade.

adata cu pasarea Turcilor asupra populatiei, dela sudul
incepusera s treaca la noi calugari i fruntasi ai vietii slave
care-au pornit activitatea mftnastireasca i carturareasca dela nordul
fluviului. O apasare la fel, la Inceputul veacului al XVI-lea Intareste

cultura slavona, prin desvoltarea tipografiei. Slavii sud-dunkreni s'au

bucurat de inventia tiparului prin cartlle ce le veneau din Venetia.
Mai apoi, s'a infiintat tipografia din Cetine unde apar diferite lucrari

sub conducerea lui Macarie. Nu stim in ce imprejjurari a isbutit

IRadu eel Mare s porneasca o tipografie, dar and, din pricina per-

secutiei turoesti si a plecarii In pribegie a lui Gheorghe Ternoevici,

Macarie vine la noi, gaseste mide sa.-si continue mu,nca din patrie.
Primele lucrari tiparite, nici 31u se putea altfel, au fost in limba slaLiterile, frontispiciile,, infloriturile se faceau din lei= ad la
www.dacoromanica.ro

D. MURA.RASU

16

noi, dup modelele care se gaseau In manuscrisele slavone de prin

manastiri.
Chiar In vremea lui Rada cel Marc, Macarie tipare.5te o lucrare

care-a aparut n.umai In 1508, la Inceputul domniei lui Mihnea. Este

Liturghierul, tiparit pe hartie groas si cu litere In negra si TO$11.
Peste doi ani, Macarie tipareste un Octoih, dup un manuscris din
manastirile noastre. Prima lucrare e mai bogan.' In podoabe.

Un frwnos frontispiciu se terniina In cruce,

spre care se apleaca flori ornamentale din colturile de sus, pe and din cele de jos se fidica
vertical si Imbratiseaza compozitia cate-o floare
Impodobita cu cuntma domneasca. Un alt frontispiciu, mai complicat si mai maestra Inchide
In mijloc sterna tara.
In 1512, apare cea mai frumoasa lucrare
a lui Macarie, Evangheliarul, numit al lui Neagoe Tiasarab. Este ceva unic In felul san. Lu
Neagoe Seurat)

crarea-i Upada cu negru i rosa, initialele

au 5i podoabe noi pe langa cele folosite mai

namte de Liturghier. Ceca ce arata gustul pentru lux si arta al

domnitorului, e ca.'n afar de exemplarele obisnuite s"au tiparit
unele si. pe pergament, cu paging. -m.ai mare si cu mal multe podoabe.

Epilogul arata a., la lucrare, s'a strAduit hrtru Christos rob" calu,garul Macarie. Cartea a avut un .reniume care-a trecut de hotarele
ptincipatului, caci a servit de model unui evanghelier tiparit patru
decenii mai tarziu In Belgradul Serbiei.
Imprejurarile politice dela hotare i luptele pentru dornuie 'nitre
urmasii slabi ai lui Neagoe fac sa Inceteze activitatea tipografica
Inceputa atat de frumos. Tree treizeci i ceva de ani pan and alt
srb, Dimitrie Liubavici, venit la noi tot din pricina asupririi turcesti,
reja munca lui Macarie. La Targoviste apare, in 1545, un Molitvcnic
Cu alese podoabe la care, cu matritele lui Dimitrie Liubasid., Isi
Dime munca mii micul dintre sfintii calugari" Moisi. Este vremea

and cuvantul sarboaicei Elena, sotia lui Petra Rapes si mama a

Doamnei Chiajna, are multa greutate. Legaturile de familie tare
domnii celor doua princip ate sunt un element de unitate politica,

dar au urmari i in domeniul cultural. Numai astfel ne putem explica

faptul ca'n 1547 apare, la Targoviste, um Apostol in exemplare
pentru Mas Rares din Moldova, si pentru Mircea Ciobanul din Tara
Romaneasca, deosebindu-se Intre ele man prin pret.* i steme.
Liubavici este ajutat la aceasta, tiparitura de doi ucenici romani, Oprea

Petre. E Induiosatoare urnilinta crestin a drept credinciosilor

muncitori Ruga,rn pe toti care o vor citi sau copia, daca va fi ceva
gresit, In numele iubirii catre Christos sa Indrepteze, iar pe 11.0i
ce am mun.cit sa ne binecuvinteze i O. nu ne blesteme; pentruca
n'a scris Stantul. Duh, nici Inger, ci mana p.'catoas si muritoare,
.spirit de,sperat, nefericit i pacatos". E o rugaminte care acum apare

www.dacoromanica.ro

ISTORIA L1TERATURII ROMANE

1T

In limba slava, dar va reveni si'n rumneste, In forme asemanatoare, In pioasele cari la care se lucra mai mull din suflet decat

din interes.
La mijlocul veacului, apare, exact nu se 4tie In ce tipografie din
TArile Romane, 11112 Triod-Penticostar cu artistice gravuri care ocupa

cate-o pagina Intreaga. Patima Mantuitorului, Aratarea lui Christos

kaintea Mariei dau, pe fata un neobisn.uit simt artistic In liniile
proportiile desenului. In acceasi vreme, se raspandeau In ara
cart" religioase venite din Venetia, unde se Inchinase folositorului
mestesug al tiparului sarbul Bojidar Vucovici ai carui ucenici au fost
Liubavici, un nepot al sail, i Moisi calugh'rul.
In a doua jumatate a veacului, activitatea
.
Diaconul Coresi. Altt
tipografica e din. cele mal interesante si-i
tipografi ai vremii.
hilesnita de stari de lucruri pc/care trebue sa. le cunoastem.
Sasii i Ungurii stint atrasi la reforma. Sasi care ascultasera. la
Wittenberg lectille lui Luther, se Intorc in Ardeal cu hotairlrea de
a trece i altora n.oile idei. La Brasov, Hanterus, scriitor si propagandist dibaciu, raspandeste idcea cA serviciul religios trebue sa. se
faca In lhnba poporului. Cu scop die propaganda religioasa, ja nastere la Brasov o tipografie pentru carti mnlimba germana. In legatura
cu propaganda luterana trebue puse miele tipairituri care se fac la
Sibiu, Brasov, Orastie. Prefacene dupa texte mai vechi este catehisitul
luteran din 1544, aparut la Sibiu, ea si eel din. 1559 la Brasov; dupa

'unlit din acestea popa Grigore din Mahaci a facut copia care ni
s'a pastrat sub n.umele de Intrebare cretineascd.
Ungurii primesc reforma calvind in 1564 si, la fe! cu Sasii, kecarca sA atraga pe Romani. Ei, cauta. chiar sA impuna Romnilor o
organizare bisericeasca potrivita cu ideile calvine. Dupa. alegerea ca
episcop a lui Gheorghe de Sangeorz, sinodul hotrdste In 1567 introducerea limbii romane In biserica. Pavel Tordas, noul episcop,
merge mai departe, cauta sa Indeparteze din serviciul religios tpt ce
enedea ca. nu are la baza SI. Scriptura. si, la 1570, trece la amenin.(area cu indepartarea din functie a preotilor care nu voiau sa slujeasca. In romaneste.
Pe cnd aceasta era situatia 1m Ardeal, e bine sa amintim ca'n
Tara Romaneasca nu s'a facut nici o Inecrcare de-a hideparta poporul dela traditie. In. Moldova, insa, Iacob Eraclit Despotul, prin scoala

de caracter occidental Infiintat In 1560 la Cotnari, uncle se afla

o colonic de Sasi protestanti, urmarea Intemeierea la noi a unui centru
de propaganda hiterana. *coala, la care Domnul voia sa aduca proa

fesori de seamd care ar fi pornit, poate, si im curent de renastere

culturall la n.oi, s'a prabusit data cu celelalte planan i visuri, In
fata buzduganului lui Tonga.
In aceste Imprejurari, Incepe Aceivitatea din a doua jumatabe
veacului pin Coresi, diaconul despre a carui viata avent putine date
sigure, dar despre care se poate afirma Cu multa probabilitate ca
era de origine roman. Numele lui Core.si a rkmas legat de cateva tiwww.dacoromanica.ro

18

D. MUR A.13 A$U

prituri romanesti de mare kiseminatate pentru Cultura noastra, dar

Si de cArti. tipArite In slavoneste, potrivit cu starea de lucran i de
mal rnntrete In 1557, pe vremea domniei Isabelei si a fiului ei kan
Sigismund, apare la Brasov un Octaih frac In slavona, urmat pana.
In 1583 de alte lucrari in aceeasi limb. Frumoase tiprituri sunt
Octoihul din '1574 si, Triaaul din 1578, fcute din porunca lui Alexandru Voevod, fiul lui Miroea Ciobanul, in urma constatrii ca'n
tara se imputinaserA cArti.le biserioesti. Sbornicul din 1580 apare
prin rftvna lui Ghenadie, mitropolitul Ardealului. Epilogul cuprinde

umila marturie a tipografului: m'ata ostenit cu amasa scriere ea

pAcAtosul i ticalosul ce ma nunaese futre oameni Coresi diaconur.

Cele mai multe din tipariturile slavone ale lui Goresi au aparut, cum
era si finesc, la Tdrgoviste. Central curentului Inoitor este basa Brasovul,

numai prin ce ne-a dat in ~asta direetie si-a cdstigat Coresi

loe In desvoltarea culturii romnesti. Intrebarea crestinaascei din 1559

este un catehism compilat dup mai multe isvoare. Evanghfliarul din

1561 s'a tiparit Cu ajutorul judelui Iohannes Benkner cave martariseste In epilog cli a avut jelanie" pen.tru cartile crestinesti. Pe
baza cuvintelor Apostolului Paye' cAtre Corinteni, se sustine ca ser-

viciul religios trebue O. se faca In limba poporului. Argu.mentul

acesta va fi reluat adesea In, cursul veacului, va aduce pAtrunderea,

incetul cu Incetul, a limbii noastre in bisericA mai Inti, in alte

domenii mai pe urm si va Inviora Intreaga viata cultural. Totusi
aoelasi Benkner, urmArind i scopuri materiale, a sprijinit aparitia
Evangheliarului slavon idin 1562, retipArire a lucrarii din 1512 a

lui Macarie.
Apostaba din 1563, eta un text deosebi., de oel din Codicele Vorone(ean, este -urmat de Cazania i Molitvenicul din 1564. AmAndou.A

lucrrile din urma stmt la slujba propagandei calvine. Se sustine

ce-i drept nationalizarea serviciului religios, dar totodata cultul sfin-

Olor este infalisat ca o erezie. Tot la Brasov, apar Psaltirile din

1568 si 1570. Pentru progresul ideii de romnizare a serviciului divin,

este interesant epilogul Psaltirii din 1570, In care, sprijinindu-se pe
cuvintele Mantuitorului, se sustine cartea religioasa In limba neamului: cA Intru beseareca mai vartos ciad cuvinte cu intelesul mica
i alalti sa Invat, deca untuneanec de cuvinte
sa graesc c
neintelease Intr'alte limbi" Cartea ca fnvetturd, cazania din 1581,
este cea mai InsenmatA dintre tipAriturile lui Coresi. Din prefatA,
cunoastem rolul mitropolitului Serafim. din Tara Romfineasch, pentru ca textul slavon, sa ajungd la mitropolitul Ardealului i apoi In
nadinile lui Coresi si ale preotilor dela biserica Scheilor. Scopul crtii
e limpede: ca sa fie mai lesne i mai mor a oeti si a inteleage pentru oamenii ceia prostir. Luerrile lui Coresi swat, In bnuA parte,
o urmare a propagandei reformate. StrThdi Gane incurajau tipAriturile romanesti voiau, lo afara de cdstigul material, sa strecoare
sufletul Romdnilor idei nepotrivite cu ortodoxia. LuerArile in rallad.ineste ale lui Coresi era,u de aceea privite Cu neincredere. Aci sta
desigur pricina pentru care Coresi a tiprit Zn amndouk limbile,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

19

i romang., Psaltirea din 1577 i Evangheliarul din. 1580.

Drept credinciosii aveau astfel mijlocul de-a se convinge c diaconul
tipograf nu s'a abAtut dela adevAratul text sfant.
InsemnAtatea tipAriturilor romanesti ale lui Coresi e deosebit de
mare. Mai intai, Insdsi ideea de-a se tipgri cArli romanesti trebuia
sA dea roade In viitor. N'a scanteiat in. mintea lui Goresi dintru inslavong.

oeput, dar pria el a fost pus. In aplicare. Rolul lui Coresi, injor-

Marea constiintei c putem avea literatur religioasI in limba noastrA, este asemenea ca aoela pe care, douA veacuri i jumAtate mai
tarziu, 11 are LazAr In formarea convingerii cA. stiinta i filosofia
pot fi predate si'n. romaneste. CArtile lui Coresi cu prefetele In care
se arAta cA poporul trebue sA inteleagg. cuvantul Domnului, au rAspandit cea raai deseam idee inoitoare a ve,acului al XVI-lea. DupA
oe prinde la BraSOV si imprejurimi, curentul de romanizare a serviciului religios pktrunde si'n IndepArtate centre de viat.g. mangstireascA. Astfel la Mangstirea Bistrita din Oltenia veneau cArli dela
Brascrv si caviau atmosfera romaneasc in; care avea sg. se formeze
Teofil, viitorul mitropolit din vremea lui Matei Basarab si
torul cArtii in limba neamului.
Coresi a adus prefacerl manuscri.s. elor mai vechi pe care le-a
tipArit. A IndepArtat rotacismul, a schimbat In multe locuri vocabularul, a lgsat la o parte fonetisme particulare regiunii maramuresen.e. Un lucru Insg. l-a respectat: topica frazei, asa cum e In, ve-

chile texte. In Psalfiroa Scheidrul glsim: Park candu, Doamne,

parA. In cumplit? PrA candu Intorci fata ta de mere? ParA

candu puniu sfeature Vi aufletul mica, dureare Intru inrema mea
zua i noaptea". Coresi preface astfel Im Psaltirile din. 1570 si 1577:
Pang. candu, Doamne,
panAZn sfarsit? Pang. candu intorci
fata ta de mine? Pang. candu .poiu sfeature in sufletulu mieu,
reare tatr'inema mea zioa i raoaptea?"
E in lucrAriM lui Goresi, o statoraicie Inatitudine, care nu:1 fArg

talc. Textil Psaltifii din 1577 este exact aoela din 1570. Textele e-vanghelioe din Evangheliarul tipArit In 1561 tree numai cu usoare
prefaceri In citatele din Cazanii si-si pAstreazI caracterul lor arhaic.
Poate cg. in aceasta nu e numai lipsa de timp pentru a aduce schimbAri. Goresi a vAzut desigur cA. limba textelor slavone nu se schimba

dela o edit.ie la alta. De ce sA nu-i fi venit In minte cA i textele

religioase romanesti trebuiau, pe cat se putea, sg. apmg la o formA

definitivA? Limba, supusA de Goresi unei IncercAri de definitivare,
a trecut din bisericA tn bisericA, prin cartea tipAritd, si s'a rAspandit
cu infAtisarea ei coresiang.. AceastA InfAtisare se mentine panA OrEvanIghelia cu finveifritzux1 din Alba-Julia 1641 nu e decat o
retipgrire a Ceirtii crs inveilcitur4 din 1581. ImprejurArile dela sfarsital veacului al XVI-lea 4. din primele deoenii ale veacului urmAtor
au fost foarte neprielnice muncii de traduoere si tipArire, i astfel

lucrArile lui Coresi an trebuit sg. capote tot mai multg. pretuire,
fiind singurele care mai puteau fi folosite tu biserici. Peste o jumAtate

de mew., asa dar, si-a avat dominalia ei limaba fixatA prim munca
www.dacoromanica.ro

21

D. MURARASU

de tipdrire a harnicului diacen. Aci e $i Insemnatatea uationala a

operei lui Coresi. S'a rAspandit prin el limba vorbita. Intre TarpViste a Brasov, destinata sa. fie temelia limbii noastre literare. In scrierilo
Goresi se .pdstreazt caracterul arhaic diii. vechile texte, dar

era firesc sa fie a$a. Instinctiv dreptcredinciosul socoate c. textul

religios 3111 trebue O. se Indeparteze de la formele traditionale a ca

sfintenia-i ortodoxa sta. $i In faptul ea' e cat mai statornic acela$i.
In afarA insa. de textele care-si pastreazd caracterul arhaic In ce

priveste o parte din vocabular $i topica frazei, avem allele care

ne arata la Coresi incrlarea de-a se apropia de naturalul limbii vorbite si. nuantate dupd prejurari si dupd fon.dul sufletesc exprimat.
Epilogul la Psaltirea din 1570, predoslovia la Cartea cu 'lava-Ward
din 1581 milt dovada unei limbi smuLsa de sub Urania textului slavon.
Dar chiar In comentariile care Insotesc textele evangheliee din Cartea

invelfritura", dei sunt numai traducen du.pa run patriarh grec din
prima jumatate a veacului al XIV-lea, avein triumful naturaletei In
limba vorbitd care se inmladiazd dup realitatea sufleteasek Infiorarea In fata pedepselor nriesfarsite care a$teapta pe cei pdektosi,
framantarea commlicativa. cand se aratd zaddrnicia comorilor adunate pe pamant, Imbierea cucernick spre cunoasterea lui Dumnezeu,
suflul larg i plin. die cldurd In exprimarea sfaturilor pentru viata
de pe pamnt, lirismul In legatura cu inoirea firii, odatd cu venirea
primAverii, accentul con.vingator si oratoric menit sk" impresieneze,

toate ne aratd ce modulatii poate capata traza romaneasca, prin

munca lui Coresi i a colaboratorilor lui din Scheii Brasovului
Nu mai pulin interesant e Insasi vocabularul Intrehuintat de Coresi.

Cartea cu truxi(etturci nie aratd contopirea unui vocabular de diferite

origini, dar i Incercarea de inoire a limbii pria expresii care ar fi

putut sa. ramana. Avem aci forma populard: ai (ani), forme moat
latin.e ca origine: cura-ver (vor curge), invise (mnvie), despuitoriul
srapanitorul), e ($i) fdmeae (familie), dar alaturi de ele slavonisme
care au dispArut: ugodnici (placuli), blagoddrind (multumind) i altele Ici $i colo cate-un wagurism ca hitlenie", ori cate-un euvant
compus dupa. modelul textelor mai vechi. A.vem. si cuvinte ea: malco-

misare, parearnic, camatnic, simtiturie, asupriturie, care ne dau pe

fata. anumite procedee de Imbogatire a expresiei literare
Coresi a avut $i discipoli: pe In,susi fiul su Serban si pe Manen
diacul. Lor le datoram aparitia In. 1582, la Ord$tie, a Paliei, cuprinzand din Vechiul Testament Face,rea i Efirea. 'rraducerea, chiar
dad. se va fi. avut Inainte si texte ebraice, grecesti i sarbesti, a fost
facuta dupa versiunea ungureascal a lid Gaspar Heltai din 1551.

Lucrarea e de Mihai Tordasi, episcop al Romanilor", ajutat de

cativa preoti din Caransebas i Lugo$, atra$i de calvinism. Prial cla-

ritatea limbii, e un Insemnat monument literal- al vremii. Este de.

deosebit interes intrebuintarea .cuvantului roman" pentru desemnarea

colectivitdlii neastre etnice- ca, vazum cuxn toate limbele au $i

hifluresc Intru cuvantele slavite a lid D'umnezeu, numai noi rornanii
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

21

pre limb nu avera; pentru aceea cu mare muncg. scoasem den limbg.
jidoveasea."
greceasc i sarbeascg. pre limbg. romaneascg...."
Diacul Lorint rAspandeste, prin tiparituri, cartea slavong, tocmai
In epoca coresiang. A tipg.'rit un. Evangheliar In l57O, un alt Evanyheliar la Alba-Iulia. In 1579 si se crede cg. i s'ar mai putea atribul
alte luerkri. Activitatea lui poate avea Insemngtate religioasg, dovedind o aecentuare a atentiei pentru. textul slavon, singurul socotit

autentic, dar pen.tru cultura noastra. ea nu e decal o Ineercare de

opunere gatA, de curentul de r.'spandire a cArtilor religioase In romaneste.

www.dacoromanica.ro

Din Antologhion slavonen, 1643.

ISTORIOGRAFIA. IN V. AL XV-a $1 AL XVI-a

Inceputurile istoriografici.

In manastirile noastre se faceau

pomelnice tui legaturd cu doranii

tarii i familiile lor, dar nu ad e punetul de pleeare pen.tru lucran
mai ample. Literatura bizantina e bogata In asa zisele hronogralle,
rezumate de istorie universal., care s'au raspAndit la Slavii din sudul
Dunarii i apoi, prin aoestia, au ajuns si la noi. Traducerile slavone
s'au oompletat cu stiri despre tarile noastre i au constituit Inceputul
istoriografiei romanesti de limba slavona. La Putna, Bistrita, Slatina
s'au seris anale privitoare la istoria Moldovei, In vremea lui Alexandra
oel Bun, Stefan oel Mare, $teStnita, Petru Rares, Al. Lapusneanu.
Cronica oea mai veche pe care o cunoastem paing. azi e aeeea care
ni s'a pastrat in tiblioteca de stat din Mtinchen, sub forma unei copii
germane faeuta de Sched.el, fizician i istorie de la Inoeputul veacului
XVI-lea. Dornie s. cunoasea mai de-aproape istoria unui damn
faimos, la sfarsitul veaeului al XV-lea, prin luptele victorioase cu
Turcii i cu Polonii, Schedel si-a procurat, probabil In traducers
Latina, o cronica slavona scrisa la eurtea lui Stefan eel Mare si care,
apoi, s'a tradus, poate chiar de umanistul german, In limba care ne-a
transmis-o pna azi. Gasim ad stiri despre epoca lui Stefan Inainte
de 1499, unele asemanatoare cu cele din Letopiseful dela Bistripa,
altele Insa noi i, priu aoeasta, de mare interes_
Letopisetul dela Bistrip (1359-1506) cuprinde istoria Moldovei

dela descalecatul lui Dragas, arata pe seurt si cronologic Domnii

evenintentele istorioe si, data cu domnia lui Alexandru eel Bun,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURI4 ROMANE

23

se lArgeste ca orizont i ca atentie data Mtamplarilor. Prin telul

cum este scris, aoest letopiset intereseaza, si. literatura. Gasim. pretatindeni acel spirit religios pe cane 1-am hatilnit In scrierile biserioesti, undo era la locul lui. As-W. cand Matei Gorvin e Invins la
Baia, cronicarul serie ca. se implini vointa lui Dumnezee si c pe
dusmani
dete Dumnezeu In mainile lid Stefan si ale ostirii sale".
Nota religioasa, caracteristicA hronografelor bizantine, apare $i atunci

cand se vorbeste despre lupta dela. Soci ori aceea dela Vaslui mide
biruise Domnul limbile pagane cu mana robului sau loan Stefan

Voevodm. Se poate deduce c lucrarea este sctisa de un roman,

din felul cum se vorbe$te despre unele- hitamplari. Astfel, In descrierea luptei n.enorocoase dela Vialea Alba, e puternica

$area scriitorului fata de moartea vitejilor moldoveni, e impresionant

sentimentul de solidaritate In cuget Cu crestinii. Pentru autor, Man-

tenii stint pagani", inn flindca n'au luptat alaturi de fratii lor, ci

fiindc au fost impotriva crestinilor In indign.area autorului isbuc-

neste oonstiinta cretina, nu aoeea de neam La povestirea mortii

tui Stefan, se pomeneste iarna grea precun nu fusese niciodata",

ploile $i potoapele din aoel an, Intamplari rau prevestitoare pe care

Gr. Ureche nu le va trece cu vederea.

Trebue s credem c istoriografia de limba slavona era va-

loroasa la sfarsitul veacului al XV-lea si la inceputul celui ut-mator.

La Mandstirile din Moldova era o mare activitate carturareasca,
datorita desigur $i mitropolitului Teoctist, harnicul colaborator al
lui Stefan hu opera de ridicare culturala a tarii Imboldul ,primit de

istoriografie, In aeeasta epoca, are ca urmare avantul din curstil

veacului al XVI-lea i aducerea.Moldovei pe primul plan in aoest

domeniu, tot asa cum Tara Romaneasca 1$1: capatase local de frunte

prin literatura religioasa.

Macarie. Eftimie. Azarie.

Macarie, fost egumen la Manastirea Neamt si episoop de 'Roman,

he-a ldsat o cronica slavona despre domnia lui. Petru Rare$, din
indemnul caruia si-a pornit lucrarea. Poate c ambitia Doamnei
Elena si ocrotirea aoesteia, pentru cartea slavond, sa fi avut si
ele rolul lor. Inainte de-a ajunge la domnia lui Petra Rat-es, cronicarul ne arata pe scurt evenimentele de dup moartea lui Stefan
oel Mare si Iin timpul lui Bogdan si Stefnita. Domnia lui Petra
Rares ni-i povestita pe larg cu luptele purtate impotriva Secuilor,
Polonflor, Turcilor, cu plecarea domnitorului la Gonstantinopol
revenirea la Iron,. In cateva cuvinte aflm, moartea 5i hunorrnan
tarea lui Rues la Pobrata, si apoi crorucarul se ocupa ca domnia
lui Ilias Turcitul $i a lui Stefan. Rare$. Nu avem a face cu o lu-

crare iesita din spirit $liintific, pretutindeni e p'rtinire pentru Rare$

$i dusmanie fata de potrivnicii .aoestuia. Faptele pove,stite -stint un
prilej de meditalie pentru autor. Si filosofarea In legatura cu evenimentele, si descrierile, cuin este aceea a fugii lui Raves prin paduri

salbatioe, ar fi interesante daca ar reiesi dintr'un talent original.

Macarie Insa a luat parti intregi din cronida lui Manasse pe care
www.dacoromanica.ro

24

D. MURARASU

a cunoscut-o In traduoere slava, le-a adaptat, In mod naiv, la

persoane i intamplari de alta. natura.
Cronica lui Macarie este oontinuata de uoenicul su Eftiraie,
care scrie din porunea lui Alexandru Lapusneanu. Fost egumen la
Neamt, mai tarziu episoop In Ardeal, Eftimie merita atentie prin
faptul c se deosebeste de Macarie, El nu se 12.s ispitit de inflori-,

turile stilistioe de Imprumut, dei va fi clmoscat si el opera lui

Manasse. Lucrarea cuprinde evenimentele de dupa. Petra Bares,
domnia lui Ilias care s'a lasat aras la legea turoeasca si s'a laconjurat de sfatuitori pagani: ca Inteo imdi. amagitoare s"au
prins farl de mintele
Domnia lui Stefan oel tanar, domn
desfran.at si crud, ni-i povestita cu multe amammte impresionante.
La adresa lui Lapusneanu, cronica are numai laude. Noi cunoastem pe aoest domn prin paginile romanthe eare i-au deformat figura Imaginatia romanlicd a creat un tip deosebit malt de acela
care reiese din documente. Lapastileanu apare, mai ales In prima
lui domnie, ca un ont ca orizont larg, cu cunostinte artistioe si
Cu grija pentru ortodoxie. E un domn preocupat chiar siwt de ecoInomia tarn, caci, pentru Jdesvoltarea mestesugurilor, trimite tineri
ea sa-si faca practica In. orasele sdsesti. Pentru Eftimie, Lapusncanu

este oel Viteaz i Nou", ba odata i oel Bun", Si cronica lui

Eftimie e Intiparita de spirit religios, iar pe alocuri de-o n.aivitate

o credinta superstitioasa care nu-s fara de farme,c batranesc.
Azarie este din sooala lui Macarie. E Fronograful lui Petra

Schiopul, pan la a carui domnie reja pe scurt povestirile pre-

deoesorilor. Partea proprie a cronicarului este povestirea faptelor

Pana la 1574, a doua domnie a lui Petru Schiopul. Date IaaseMnate

In legtura Cu domnia lui Iaoob Eraclit si a lui Stefan Temsa,

Infatisarea lui Ioan Voda oel Cumplit, ca tiran crud si lacom,
a tradatorului Golia, ca cuvinte de lauda, portretal lui Lapusneanu ca al unui domn care a luptat pentru ortodoxie si a in(rant
propaganda luterana din tara, ne arata la cronicar o minte care
interpreteaza In felul ei evenimenbele, dar si oarecare dibacie
expunere. Faptele istorioe, i ad i e nota comma a tuttu-or aoestor
eronicari, sunt privite ca semn al puterii. lui Dumnezeu. Puterea
dumnezeeasca. 1-a invins pe Despot, ea 1-a ajutat pe Lapusneanu
biruinta contra ereziei luterane. Cronicarul gaseste cuvinte Impo-

dobite pentru a arata sentimentele lui de drept credincios:

se stinse taciunele ce raspandea fumul credintei cele rele si se

ascunse lama Intuneeat a necuratilor luterani, si Inflori prima.vara

aducatoare de tot soiul de bucurii, lnteleg de buna stare a biserieilor, si, in. local valurilor, se arata zambind linistea". Proof3deele
si valorile stilistioe ale lui Manasse sunt puse la contribatie, totusi
nu se poate nega c Azarie arata. dibacie In Intrebuin.tarea lor.
Un cronicar de mai mica. Insemnatate este Isaia, uoenic al lui
Eftimie. La oopii dupd croniei slavone, el adaoga o Povestire In
scurt despre domnii moldovenefti, pornind In ea dela vechile a.nale.
Toata aoeasta istoriografie de limba slavona ne intereseaza
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

25

numai prin bogatia faptelor In legatura cu o mare epoca. din trecutul Moldovei. Desi serse in limba sIrlirn, lucrarile lasa sit se
vada idei, sentim.ente, credinte care sunt ale Romamlor din aoea
vreme. Si istoriografia, ca si literatura religioasa, este Intiparita de
tan suflu ortodox sincer $i plin de putere. Geea ce-i mareste Inca In-

semnatatea este ca. Grigore Ureche, eel dintai cronicar de limb

romana, s'a folosit de ea hi letopisetul care reprezinta un mare
as Inainte. In general, se crede ca. Moldova, In ce priveste istoriografia, a ajuns superioara Tarii Romanesti numai din pricina
contactului cu cultura din Polonia. Dar daca privim, lucrurile maL
de-aproape, vedem, ca, Inca dela sfarsitul veacului al XV-lea, Moldova are o product-le fru.moasa de cronice.
Trebue sa ne "gandiin la imboldui dat de marele voevod care-i

hotara destinele, dar si la anumite Insusiri specifioe pe care Mot

dovenii nu le-au desmintli Aid nai thrziu i, nici In vremile noastre.
Daca treoem la viata culturala din Tara RomaInvtturile
neasca,
nu puteni verbi de o istoriografie In
lui Neagoe.
felul celei pe care ne-a dat-o Moldova Apar
aci lucrari, unele mai mult ori mai putin iStorice, In legatura en
starea morall, sociall i politica a epooei.
O lucrare despre care s'a scris mult, fara sa se fi ajuns la o
parer-e sigura in ce priveste paternitatea ei, este aceea cunoscuta
tub numele de 'null friturile lui Neagoe ccitre Mil su Teodosie
Se crede de unii c avem de a face cu o comiiilatie dupa texte bizan,-

tine, se sustine de altii c acoental de sinceritate i aluzia la stari

de lucruri pe care n.umai tun domn le putea cunoaste, ne Indeamna
s vedem hi Neagoe um adevarat scriitor,. Cand ne gAndim. Ina la
dibacia cu care Azarie a adaptat la istoria n.oastra texte din Man.asse, nu ni se pare cu neputinta o adaptare tot atat de iscusita,
de cele mai multe ori, pe care s'o fi savarsit cineva In legaturA
cu na doran a carui evlavie i cumigtenie a lasat o amintire neintunecata de vrerae.
Lucrarea ni s'a pastrat In limba slavonk, hitr'o forma mai amplificata decat aoeea descoperit In biblioteci straine; o traducere.
roma.neasca s'a facut num.ai mai tarziu. Si Inuelpturile lui ,Neagos
sunt strabatute de spirit religios, frazele WI accent de psalm cnd
se vorbeste de maretia lui Duranezeu. Sfaturi frumoase i Intelepte
se gasesc printre pagini de compilatie, in adevar prea vaditd, din
diferite scrieri morale si religioase. Indemnurite la cinstirea icoanelor $i la dreapta credinta sunt calduroase. Ici i colo textul e o.
adevarata rugaciune religioasa.. Paginile cele mai miscataare stint
IRs de sigur aoele In care se evoca chinurite si grijile mamei
se plnge, Cu o durere care nu cunoaste uitare ori resemnare, moartea copilului Petra.
Scrierea cuprinde parti de adevarat tratat de educatie pentru
un fiu de domn. Aci apare a sfatul care nu putea veni decal din,
partea unuia care cunotea experienta trecutului nostril istoric: iar
din tara voastr sa nu iesiti, ci s..sedeti cu d'ansii In hotarele voastre,
lu tniscare locuri ascunse i de tain.a, u3ade vor fi prieteni de-ai
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ',LSD

26

vostri bunt g adevArati, c vrdjmasii vostri, care vor fi venit asupra

voastrd, nu vor putea sedea malt ta tard, el se vor intearce Inapoi..."

Tot un fel de bvg.tAturg." sunt si paginile care cuprind cuvintele cdtre cele dou slugi care si-au gdsit linisbea In edlugdrie,
eri acele adresate lui Teodosie ea sfat din urmg.: Rule, pdze,ste
legile pgrintelui tdu si na lepdda lilvdtg.turile midi tale". In. legAturg. si cu domnia lui Neagoe si, totodatd, dovadd a misedrii cult-mule din Tara Romaneascd este si cartea pe care a scris-o Gavril
Protul despre Viap i tridul Sf Sale Plirintelui nostru Nifon, Patriarhul 7'arigradului, tradusd si'n romAneste pe la sfarsitul vea-

cului al XVII-lea. S'a bucurat de atentie la noi, fiindcd. e In legAturg. eu starea bisericii pe vremea lui Rada oel Mare si Neagoe
B isarab.

Epopeea lui
Mihai Viteazul.

Avem i lucrdri despre domnia lui Mihai

Viteaznl. Logofdtul Teodosie Rudeanu a scris

o cronicd pe care din nenorocire n o avem

In forma ei originald. Baltazar Walter, In luararea lui latineased,
ne spune cd a elpdtat dela canoelaral Tdrii" descrierea faptelor
/ui Mihai Viteazul. Cronica a fost prelacratA mai Intdi In polong
apoi, dupd aceastd. limbd, de able Baltazar Walter In latineste.

Scarlet si adeviiratii descriere a faptelotr lui Ion Mihai Domnal Tdrii

nomdnesti este o laudd a activitAtii eroului pAnd la 1597 InfrAngerea lui Sinan Pasa la Cdluggreni este povestitd cu aeele amdnunte

care-au ajuns pretutindeni cunoscute. Nu este uitatd In cursul povestirii nici legenda sfiosilor oerbi care stAteau la dreaptg. domnitorului. Autorul a scris i frumoase versuri latine despre strlueitoarea figurd a lui Mihai
alti strAini au cAntat vitejidle acestui domnitor Doi poi
greei contimporani, VistieruL Stavrinos i cretanul Gheorghe Palamed, Intr'o vreme card popoarele din Baleani vedeau. In Mihai
un nou Alexandru tel Mare liberator, au seris poeme In care stdrue
amintirea faptelor din Alexandria.
Mult mai Insemnatd este Insd pentru noi acea cronied a Buzestilor, eare-i InAlobatd. In Istoria Vrii Romdnefti de cdnd
desedleaat Romdnii, o oompilatie pe care-o face Stoica Ludescu
vremea lui Serban Cantacuzino. Cronicarul cauld sA pund In relief
faptele Buzestilor, totusi figura lui Mihai rdsare
toat.g. mdretia

ei. Cunoastem. a de ad, ea si din lucrarea lui Baltazar Walter,

asuprirea Wli de cgtre Turd si prieinile eared fac pe Mihai sd

asedieze Giurgiul. Luptele cu. Tdtarii ne aratd mai ca seamd vitejia

Buzestilor. Pe larg ni se desvAlue falsitatea lui Sigisimmd Batori

dar si partarea unora din solii lui Mihai, preoeupati mai mult de

invrAjbirea decAt de Impdearea oelor doi conducdtori de tard.'. Se

vorbeste ca emotie despre ueiderea lui Mihai:
cdzu frugal lui
oel frumos ea 1131 copada, pentrucg. 3111 tiu.se, nici se prilegise sabia
lui oea lute In. Juana lui oea viteazd Si-i rdmase trupul gol In pulbere

aruncat". Blestemul amarnic asupra Ungurilor trdatori

Ineheie-

aceastA, cronied In care, poate, au fost oontopite 5i paginile serse

sigur cu mai multd endurd de cdtre Teodosie logoftul.
www.dacoromanica.ro

Din Cazania de la Govern, 1642.

CARTILE POPULARE IN V. AL XV-a SI AL XVI-a

In toatA epoca iri care slavona a pAForme ale literaturii
trims in bisericA $ra cancelarla dompopulare la noi.
neascA si a ajuns limba de exprimare
a literaturii, de sigur c poporul a continual sa. se foloseascA numai de romkneasca znostenitk dela strkmosi.

Faptul insusi cg. apar traduced de cIrti religioase in roma.laeste, e o dovadk ca poporul n'a fost atius de slavonism. Dacl
in 1546, dupA un veac i juinktate de convingere cd slavona e

o limbA sfantA, preotul Warmloch din Bistrita constatk cA Romanii

nu triteleg textele religioase slavonesti, ce trebue sA credem de vre-

murile de mai tnainte?

Poporul 'nu putea sA-si exprime viata lui sufleteascA decAt
limbA proprie. Stoliricul Cantacurino, In veacul al XVII-lea, vorbeste despre baladA ca isvor istoric, iar D. Cantemir, la 'neeputul
veacului al XVIII-lea, ne dA despre oratiik de nuntd amknunte
care ne fac sa vedem In aoeste productii populare exact cuprinsul
si forma lor de azi. Dar, ca
poat atrage atentia celor doi
seranati reprezentanli ai istoriografiei noastre, ele aveau fArk indoialA o Viatk seculark In limba romaneascA i &eau expresia
bocetele, ghicitorile, cant9cele satirice, toate aceste creatii care-au
rAzbit prin veacuri panA astAzi. Uncle balade cuprind chiar intamplAri istorice bine cunoscute, cum este aceea a lui Makoci, infrint
In 1485 de Stefan cel Mare, ori aceea a lui Vartic 5 Nour din epoca
lui Petru Bares. Acestea insA, impreank en superstitiile, farmecele
descnteoele impotriva cArora se ridick i Coresi in 1564, formejazA adevArata literaturk popularA, creatk de popor 5i transraisA
de el pe cale rail.
In Mara de aceastk literaturA, avem alta care-i de origine strkinA
si a deveait popular pe hicetul, fiindc poporul a gAsit in ea ceva

din felul lui de-a simti si de-a gandi. Astfel de productii literare
au trecut peste mAri i kri, venind din adancul Asiei ori din apusul Europei, pentru. a se inerucisa in Balcani mai Intki, pe MImantul nostru apoi, si a sfarsi prin a fi Insusite de o popularie
.dornicA sA i se punk hr. miscare imaginaria, simrirea, gandirea.

Au trecut la noi din Balcant numeroase productii de caracter

religios autentic ori apocrif, i acestea o formA a triumfului Bizanwww.dacoromanica.ro

28

D. MUR A R ASU

tului In regiunile noastre. S'au bucurat de mare rdspandire mai ou

seamg scrierile cu continut moral si care puteau influenta sufletul
naiv al poporului. Isvorul principal, pentru. cunoasterea literaturil
populare apocrife care a ptruns la noi, este Codex Sturdzanu.s.
Acesta cuprinde copifie fdcute de popa Grigore din Mghaci hare
ami 1580 i 1619, dupa originale mai vechi din regiunea maramureseang.. In rspandirea acestei literaturi mn straturile populare,

atribuit pe vremuri un. mane rol bugomilismului, erezia care concepe

viata ea o nesfarsitg. luptg. Intre bine si ru, Intre Dumnezeu

Satanail. Admiterea munai a Psaltirii, Evangheliilor, Apostolului

Apocalipsului SI. loan pe de-oparte, desoonsiderarea autoritatid bisericesti si clerului oficial de alta parte, au hwireptatit lupta bisericii
Impotriva sectantilor. De fapt, dup cum reiese din cercetarile
s'a exagerat rolul bugorililismului la noi i leggtura lui cu literatura
apocrif

In Codex Sturldzanus sunt cateva interesante legende de caracter

apocaliptic ori hagiografic. Dintre scrierile apocaliptice, una care a
avut mare, circulalie este Cdledoria Maicii Doninului la iad. Sunt In
aoeasta povestire prti care trebuiau s impresionew puternic pe cei
din popor. Vaetele i plangerile din iad sunt descrise u de,osebit
boggtie de amnunte Nu-i lipsita de oarecare dar al. compozitiei
aceast legend care ne arat pe Maica Dortmului Induiosandu-se de
chinurile celor pedepsili si struind hi oererea ei de Indurare pang
ce M'ntuitorul Isi arata nesfarsita-i bunglate.
0 mare impresie trebue sg. li fa'cut Apooalipsul prin care Apostelul Pavel, cu ajutorul Ingerului, arat cum se desparte sufletul de trup,
cum sufletul dreptilor intra prim porti de aur 'In lcasul fericirii, pe
and osanditii sunt chinuili de foc nestin de viermi care nu obosesc,
de fantani. cu miasme otrvitoare. 5i aceast scriere are p'rti de o
frumusete simpla i naiva Acolo, bunaoarl, uncle, dupg sfatul Ingerului, Pavel si'ndreaptg. privirea spre Om:ant si vede lumea noastrA
ca o nimica" Acolo iargsi uncle Ingerul vorbeste atat de duios eu
sufletul omului drept.
O scriere al carei cuprins a strbtut vremi de veacuri si frg,
mantd i azi sufletul popular, este Apooalipsul Sfardului Ion. Venirea
lui Antihrist care amggeste lumea i, Impreun cu. duhurile rele, are
biruintd asupra pingas
Ingerii care arunc foc i nimicesc puterea dusmanului lui Christos, Arhanghelii Mihail si Gavril tranibitand la Invierea mortilor, judecata din urmg, atatea elemente erestine, Intretesute cu superstitii i enezii, constituese aceasta lucrare
In care imaginatia si-a dat frau liber.
De mare Insemntate este O. literatura hagiograficg, In legaturg
cu cultul sfintilor. Se atribue Mtntuitorului o epistola In care se Indeamng la respectarea Duminecii, i 'n acelas tirnp se arata pedepsele
ce vor cgdea pc capul n.ccredinciosilor: serpi cu dou capete i cu
guri de foc, pasgri cu cap de bou care sug sangele oamenilor, iarng
grea i foamete, secarea raurilor i isvoarelor. Este Legenda
scris Intr'o limba curgatoare si In stare sa exprime emojia
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

29

religioas. O, vai de ormil cela ce va sparge aoest cuvAnt de tnu-1

va primi la sine ! Sa fie b16stdmat la ziu.a de giudet cu dedevdr.
agiute malca mea oca preacurata, i serafintii mei cela
cAte $ase aripi de foo, i heruvimii xnei cela cu vedere multd, $.1
sfntul meu
Mull mai bogata in elemente literare este Legenda Sf. Vineri,
care ni se povesteste viata unei fecioare care pleaca, dela cinci ani,
de-acas spre a vesti cuvntul oel adevdrat, trece prin primejdii de
moarte, nu -se lasd ispitita de daruri si promisiun& de mdrire,
Indeplineste sfnta menire pnd
cade frumosul cap sub securea
Minunile sdvdrsite de sfnta Indreapta gAndul nostru spre
fapte pe care le gdsim in basmele poporului. Imaginatia, nu data,
se cresvalue prin oeva poetic: viforul ja o piatra mare si o poart5
ca pe-o frunza; SI. Vineri pifinge o balta de lacrimi,. din care'luan'
un puma 5i stropind fati Imparatului, aoesta Isi recapata vederea.
Mai mult ca alte serien i de aoelasi gen, Legenda Sf. Vineri e o dovadA

de formarea la n.oi a stilului narativ, boa din. aoeasta Indepdrtat

vreme.

In Legenda Sf. Sisinie avem pe biruitorul asupra diavolului hol

de oopid.. Sisinie e sfnchil care, prin aproprierea kui, faoe sd fuga
diavolul care 'n superstitiile Samoei se arat lehuzelor, le chinueste
$i le face sa moard. Si asta.zi numele sfantului apare In superstitii
descanteoe, si azi legenda lui e un talisman pentru casa en copii
In toate aoeste luordrii In care ima,ginatia Isi are partea ei insemnata, avem i framantare a limbii noastre, spre a deveni capbil5
de valori literare. De altfel, in chip firesc, limba acestor serien i trebuia
sA. fie mailimpede simaiourgatoare decat aoeea din. cartile biserioesti

care unnau credincios fraza slavona a originalului.

E demna de atentie si literatura didactio patrun.sa la noi. Inca
de prin. secolul al' XVI-lea ne-a venit din apus Floarea Darurilor. A
lost tradusa direct din. italiand In romana In vremea legaturilor dintre
_Moldova si Venetia, dar din nenorocire nu ni s'a pastrat textul ronAnesc, ci numai versiunea ruseascd Mouth' dup el. Scrierea a patruns la noi si prin mijlocirea literaturii sarbe$ti, 5i s'a buourat de
43 largd ra'spandire liii veacul al XVI-lea $i mai trziu. Insusi mitropo-

litul Antim Ivireanu O va publica Intrio noua traduoere la 'neeputul

veacului al XVIII-lea. Tot pe la sfarsitul veacului al XVI-lea trebue
sa fi pAtruns la noi Fiziologiil, asemAnator cu Bestiariile apusene. Venita la noi prin Slavii dela sud, scrierea a fost gustata pentru chipul
plAcut cum, aratA firea animalelor i cum,amesteca adeseori lucruri
reale ou allele In Intregime fantastice.
Dintre romanele populare, s'a tradus In limba noastra faimoasa
Alexandrie. RAspndita In Orient Inca in.ainte de Christos, patrunsd
In Bizant nade ia uneori un colorit crestin i in occident pe vremea
lui Carol oel Mare, este desvoltata Intr'un lung poem francez medieval
reintorcandu-se prin Italia, Croatia si Serbia, ajunge Insfarsit la
_mi. Popa Ian Roniinul 1$i face copia sa din 1620 dupa o traduoere
din veacul al. XVI-lea. Faptele fantastioe i itejesti care formeaz5
www.dacoromanica.ro

30

D. MIIRARA$U

tesAtura romanului, au fos'.. sorbite de sufletul simplu al

Pnd azi Inc scrierea circuid In mii i mii de exemplare. Numai
veacul al XVII-lea am a.vut o traducere romAneasc a altui roman
faimos, Varlaam i Masa', In care ni se aratd de fapt viata ascetied
a lui Buda. Scrierea Ins a ajuns la noi tara. din veacul al XIV-lea;
pArti din ea s'au contopit cu Inudledurile lui Neagoe, iar dmoscutul
pasaj al Ceintecului pustiei a ptruns In popor.
AltA formd de literaturd populard, In chiste si pe vremuri, si
azi in straturile populare, este literatura -de preveaire. RAspAnditA
mult in orient, literatura astrologicd a trecut In Bizant, In Europa
apuseand a evului mediu., la Slavii din Balcani si apoi la nordul
Dundrii. Roidanicul sau Zodiacul 11 avem In copia din 1620 a Popei
Ion Romnul. Gromovnicul se tipdreste in veacul al XVII-lea; ceea ce
tasemneazd cd avea o circulatie mult mal veche.
Toatd aceastd literaturA, atAt de variatd ca formd. si cuprins, are
deosebitd Insemnlate E mai bata In legturd Cu Insksi viat,a moraid a poporului. Dacd a fost toleratd, e nmnai Mudc putea servi
ca mijloc de desvoltare a credintei si a respectului pentru bisericd.
Numai mai tarziu, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, episcopul
Petru Pavel Aaron se ridia Impotriva literaturii apocrife, dar 111
aceasta e o dovadd cg. ea Invinse,se vremile si cd, prin rAspandirea
ei, ar fi putut fi dgundtoare adevAratelor strieri ale bisericii. Dar ea
este In strAnsd legturd _si cu folclorul nostru. SI. Vineri i Sf. Dnminecd au trecut ca personagii In basmele noastre. Sfntul Sisinie
apare In Samca si Avestita, aripa Satanei. Cultul Sf. Vineri e rdspndit In poporul 310Strll. Cdrtoria Maicii Domnului se regAseste,
sub diferite forme, In literatura populard.
Teme din scrierile apocrife au devenit subiecte i pentru pictura
religioasd. Astfel zapisul lui Adam, cu diferite scene ale Invoelii cu
omul, apare In pictura de pe zidul Mndstirei Voronet. Numai uar
pictor romn, cunoscdtor d legendelor care Circulan In pop or, a
putut picta un astfel de subied.
Insemndtatea literaturii populare din aceste Indeprtate veacuri
se poate urmdri si din alt punct de vedere. Alegaindria i Varia= fi
loasaf au contribuit la forrnarea sufleteased a mfultii, dar si a unor
mari reprezentanti ai nea.mului nostru Mihai Viteazul a fost Sub InrAurirea vitejiilor fantastice ale lui Alexandru Maebedon, iar autorul
Inuciffiturilor lui Neagoe 5i-a IncAlzit adesea sufletul cu. paginile Ploase
din VaFlaam i loasaf, romanul care-a inspirat si pictura religioasd,

gAsinduli, in ce are mai adnc religios, reprezentarea pe zidurile

MAndstirii. Nearat. AlexaktUtria, dupd ce-a lsat ecou In legendele popu-

lare, In basme, oratii de nula., pn si'n colinde, a IncAntat sufletul

a lar n.ostri pn thrziu, hi. plin veac al XIX-lea cum ne-o aratA
mgrturii ale vremii.
O brm. parte din scrierile acestei epoce nici
Privire generar
nu apartine, ce e drept, adevAratei literaturi,
asupra epocei.
totusi are interes pentru noi, fiind o dovadd a frAmAntdrii sufletesti si a muncii pentru formare.a limbii serse.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

31

Veacul al XV-lea este In intregime stiOnit de slavonism. Centrele

de culturA, manAstirile, sunt de f apt sooli de slavonie. Cultura rah-

gioasi e Intr'o limbi care an ne aparline, iar primele traducen

romAnesti dela irarsitul vea.cului au ceva anlificial urmand uneori

prea servil modelul frazei slavone.
Istoriografia, In adeviratul ei Inteles, lncepe pe la sfarsitul veacului al XV-lea, prin impulsul dat vietii din Moldova de personalitatea

cu totul exceptionalNa lui Stefan eel Mare. Voevodul a. tiut si

trezeascA in sufletul celor din tar sentimentul .grandiosului si al

durabilului: de-acum bleep cronicarii sA eternizeze faptele pe care ei

le s000teau. denme de a fi mmoscute. Opera porniti se confinui
veacul al XVI-lea. Dei de limbi strAinA iIntipiritA de spirit religios,
aceasti istoriografie lsi pistreazA Insemnitatea prin faptul a a servit
ca model i uneori ca material pentru istoriografia romaneascA din.
veacul urmAtm
Literatura deveniti populari e de origine strAini i exprimN,
cea mai mare parte, tot un caracter moral si religios. Adevirata lite-

raturA creati de popor a existat, dar n'o cunoastera ta expresia ei

de atunci.
Aparitia de traducen romnesti la sfrsitul veacului al XV-lea e
un semn de remirare In familia latinA. Opera se continuA prin tipiriturile romnesti din veacul al XVI-lea. Dar si nu ne facem iluzii:
nu avem IncA niel constiint latin nici constiint de neam2
constiin0 de limbA. A.vem numai ortodoxie care se corea exprimati
In limba poporului, pentru ca astfel cuvantul Domnului sA fie Inteles.
Veacul al XVI-lea aduce problema unei (=RAO politice, dar in
forme cu totul particulare. Avem xaa IntAl spirite aventuriere, ca
Despot, care se viseazA conducand toate provinciile romcinesti. Sunt

apoi interese de familie, ca acole ale Elenei, mama Ruxandei din

Moklova si a Chiajnei din Tara RomAneasci, femeie dibace i in stare

sA fie element de unitate Inteo vreme cnd politicul era asa de nestatornic. i tqt interese de familie swat la baza actiunii
domnitori 5i 'n Moldova, si 'n Tara RomAn.eascA. De un caracter deosebit este fapta lui Mihai Viteazul care a Inteles c, frA stApnirea
Ardealului, 1111 stat romb.nesc la Dungre e o jurArie In vela IntmplArii

M-ult mai Insemnate, pentru pregAtirea unei cunoasteri Intre Ro-

mani, sunt expeditlile ta Ardeal ale lui Lipusneanu, PAtrascu cal

Bun si altor domnitori Aix venit In a.propiere oamenit care vorboau
aceeasi limbi i aveau aceeasi credintd. SA nu ne gdndim Ms la
cine 5tie ce urmiri politice. Mai. insemnate au fost urmArile culturale,
cAci s'a Inlesnit circulatia cArtii fomanesti, toqmai ta epoca In care
tipografa din Brasov Incepuse sd rAspa'ndease munca Jul Corasi.
Limba 1i continrui desvoltarea. Slavona ne-a Impietrit timp de
dout. veacuri In forme de cultur care nu eran ale noastre, dar Au

ne-a albis ca nimic fiina etnici. Pitrunderea limbii poporului In

bisericA, In acte private Si publico este In veaeul al XVI-lea toemai

afirmarea acestei fiinte etnioe, element natural viabil.
Limba vorbitA de tArani, de comercianti si de funclionari care,

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

32

pria tostul lor, veneau In atingere Cu ~Almea, vorbit de boeri

chiar de domni cand nu stiau slavoneste, isi urrneaz evolutia $i

apare In interesante documente. E o limb lipsit de caracterul arhaic

al textelor religioase, e mai apropiat de vorbirea de astzi. Afarg
de miele slavonisme, scrisoarea din 1521 a boerului Neacsu este foarte
limpede. Tot asa i limba din multe alte documente, dad. lsii la
o parte formulele de canoelarie.
Cultura de limba slavon, de fapt cultursai bizanting.' tradus ori
prelucrat, dei durea.z5. la n.oi veacuri hrtregi, are un caracter artificial., Atata vreme ct clasa conductoare i-a dat blsernnktate, sla-

vonismul a fost In floare Spre starsitul veacului al XVI-lea, cand

domni chiar nu cunosc limba stand.", slavonismul se ofileste.

Veacul al XV-lea si al XV1-lea aratg. c. Romana erau capabili de

manifestri culturale. La 'nceput cultura si arta din mnstiri erau

creatia clugrilor sarbi ori bulgari. Acum. avem Romni Cu Intinsg
activitate In domeniul, literaturii religioase 5i istorioe. Veacul alXVI-lea

a fost In stare sgi producg. Romni cu un orizont lntins si care, chiar

t'ac nu folosesc In serien i limba noastr, suni totusi o dovada." de
vitalitale romneasc. Astfel este Petru Ceroel,, cunosctor al limbii
franoeze si italiene, autor al unui imn religios In versuri italiene,
domn vremelnic care-a introdus o viat de curte dupg. modelul
Astfel este Nicolae Olah-us, J'ornan din Orgstie, umanist celebra In
corespondentl i cu Erasm. Mare Invdtat pentrt vremea lui, autor
de versuri si do lucrri religioase i istorice in latineste, om constient
de originea latina.' a ne,amului, Nicolae Olahus s'a ridicat pAn la
treapta de regent al Ungariei. Un. romAn de seam6 al epooei este si
Mihai Valahul, fost si el loctiitor de guvernator al Transilvaniei, om
bavtat i sprijinitor al lui Heltai la tipdrirea Bibliei In Umba maghiarg..

La srarsitul veacului al XVI-lea, cultura nu este munai creatria

clasei clericale. Clasa boereasc studiaz si vine In contact cu
latea si Cu $coala polon.. Printre refugiatii din Moldova care-si

susesc In Polonia ideile de renastere apusean., Luca Stroici, renun.tand

la cirilioele traditionale, serie Tatl piostru" cu litere

Merit omagiul pe care i-1 aduce Hasdeu:

Lwig timp rbdat-aiu vorba i slova moschioeascg,

De 'mpiedecam pe insisi neo-latinii frati
In trupu-ne un sange d'o mam s gA.oea.scd,
Pstrat In strecurane-i prin veci Inenumrati.:
Dar si atunci, o Stroici, ptrunztoarea-ti minte
Cea 'ntaie'n loe de Tat6.1" a hicercat Printe".

Refugiatii munteni dm Polonia, sub influenta mediului de renastere de ad, ajung si la exprimarea tendintei de unitate politicA
sub familia Movilestilor, ClIjil se vede, In 1599, din scrisoarea In care
cer ca domn pe fratele lui Ieremia Movi1.5. i spun precis: suntem
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

33

toti de o limba si de o lege". Sfarsitul veacului al XVI-lea, prin uncle

manifestari, lasa s se intrevada zori n.oi pentru viata noastra. *i

totusi un hotarit pas biainte nu s'a produs. Zeci de ani a stat pe loc

o cultura care plrea c prinses6 avant Fatalitati istorice isi impriman

irulurirea. Ramane sa le urmarim in cauzele si in efectele /or.

www.dacoromanica.ro

PARTEA_ 1I-a

EPOCA UNITATII
DE NEAM PRIN LIMBA

www.dacoromanica.ro

Din Cazada de la aovara, 1642

INAINTE DE MATE! BASARAB SI VASILE LUPU

Munca cultural, urmatA cu a-

Imprejuriirile de dupA moartea

tAta curaj In a doua jumAtate
lui Mihai Viteazul.
a veacului al XVI-lea, se 'nf
seazA mult mai redusl In primele decenli ale noului veac. Biru.inta de

o clip a lui Mihai Viteazul nu numai ca !n'a avut nici o !armare politicA In spiritul public dar corespunde i unui Inceput de decAdere
In ce priveste cultura. FrAmAntArile politice de dupd prdbusirea lui
Mihai sunt atAt de nelnoetate, schimbArile de domni si rivalitAlile
dintre familiile domnitoare atAt de stAruitoare, IncAt para toatl lamergia neamului se cheltueste numai In domeniul politic, si acesta ea
aspect de sterpe lupte lAuntrice. ZvAroolirile Movilestilor ca sA se
menlin la domnia. Moldovei i sA ajungA a la aceea Trii RomA}nesti, certurile dintre Movilesti i Radu Serban, ajtuagerea la domnie
a tmui aventurier ca Gaspar Gratiani, i aoesta cu. mmtea Infierban.tatA de mAretele visuri de ve vremuri ale lui Despot, trecerea repede
dela scaunul domnesc al unui prindpat la celAlalt a atAtor domni care
realizau, doar pentru o clipd, ambitii personale ori de familie, nu
acestea puteau ajuta desvoltarea unei culturi.
In afarA de domni, avem la 'nceputul veacului al XVII-lea Inc.
o putere de care trebue sd tinem searnA: boerimea. Dupa ce pe vremuri existase numai o boerime proprietarA de pAmant, acum_prAbusitg
prin fiscalitatea adusl de Incercuirea noastrA de cAtre Turci, se ridicA

la noi, prin desvoltarea vietli publice, o boerime de dregAtorii. DregAtorii atArnAnd Ins de domn, boerii apar i ei ca pArtasi la friimAntArile politice, bucurAndu-se de triumful klamnului lor, luAnd
calca pribegiei cAnd aceda este IndepArtat. In acelasi timp, se tu-zeac
www.dacoromanica.ro

38

D. MURARA$U

atatea intrigi, se fac atatea pari, de multe ori nedrepte, la Turci

la statele vecine, si se pun la cale detronAri 51 cu ajutor din
clasa boereasca din primele deeenii ale veacului nu putea
sA
atarIncat
aiba nici o activitate culturald.
Aceast situatie aduce InsA. Intre boeri si Polonia o apropiere
care va da roade folositoare mai tarziu. Stapaniti de mandru indi-

vidualism, multi boeri plecau din Moldova si se stabileau In: PoIania.

Boeri, refugiati In aceastA tara IncA din veacul al XVI-lea, .lsi dau
(will la InvataturA In scolile polone, asupra cArora se revArsase Inca

mai de mult din binefacerile umanisnullui european. Astfel fiii de

boeri prind dragoste de InvAtAturd, iar clasa boereascA ajunge capabilA

de activitate culturilA, panA atunci rezervatA clericilor. Idei noi. un

spirit deosebit, vor putea strAbate scrierile, mai cu searnk cele istor
rice. La 'n.ceputul veacului al XVII-lea, avem In Moldova chiar km
partid care sus tine alianta cu Polonia, domnul insusi fiind impus de
aoeastA tara. Pe vremea Movilestilor si a lui Miron Barnovschi, aoesta
din urmA preprietar In Polonia si oarecurn cettean polon, influenta

statului dela nord e destul de puternicA, pentru ca la noi sA ia

sooli iezuite, avand ca limb5. de predare Iatiha. In timp ce

Moldova e In. legaturl mai ales cu Polonia, Tara Romaneasck trb.'este

sub influenta Bizantului i se pregateste pentru noi forme de culturl.
Avem o epocA de trei deoenii In care actiLupta Sartre grecism
vitatea culturald si tipografica este
slavonism.
zatA, dar In schimb ia.0 contur fenomene
care vor inrauri puternic cultura noastrA, de IndatA ce va veni iarAsi
vremea echilibrului si stabilitAtii politice.
Slavonismul e In plin decAdere. CA poporul n'a stiut niciodatA
slavoneste g n'a Intrebuintat aceastA limbA, e ceva dela sine Inteles.
Acum InsA gaici clasa clericalA nu mai cunoaste slavona DecAderea
slavonismului se explicA prin disparitia tiparului, odata ce viata pu-

blica e In nestatornicie, si prin parunderea din oe In ce mai adanca

a grecismalui. Slavonismul se rezema pe biseried i manAstire, dar de
Indat ce ajunge aci conducator cauglrul grec, fenomenul de Inlocuire a limbii slavone apare firesc.
Legaturile noastre cu Bizantul sunt vechi. Chiar odatA eu organizarea biserioeascl din principate, In. veacul al XIV-lea, Incepe
trund la noi clerul grec. Elementul greoesc devine din ce In ce mai
puternic, iar pe vremea lui Neagoe Basarab biserica ImprumutA o

bogat terminologie greceascA, dei hmba oficialA era slavona Obiceiul

Inchindrii de manAstiri aduce navala de eguraeni si cAltigr greci

Mai vin apoi si negustori greci care pun mana pe econornia tarii, se
tmbogAtesc i devin factori ea influentA politicA. Incuscririle cu greci
bogati i influenti aduc elementului strain o noul Intrire PAtra.3eu.
oel Bun era Insurat ea o grecoaica, de asemenea Alexandra Miroea
si Iancu Sasul. Chiajna si-a dat una din fiioe dup km grec, Petru
chiopul Ii aflA un ginere In irecul Zotu Tigara.
La 'n.ceputul veacului al XVII-lea grecismul ajunge i mi puternic. Radu Mihnea, domn In Tara RomAns eased m.ai Intai si In
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

39

Moldova dupg. ,aceea, Alexandru Ilias, i el vremelnic domn srntfun

principat
celdlalt, Ledn Toma, trecdtor pe la domnia unei
tgri, sunt Inoonjurati de greci, se sprijin pe banal si influenta greceased, sunt ei Insisi In parte grecizati. Pe vremea lui Mihnea, grecul
Batiste Veleli e intrebuintat 5i 'n chestiuni diplomatioe. Odatd. Insg
cu aceastd Intgrire a grecismului, sunt i semne de desteptare a 'hoe-

rimei noastre care se vedea lovitg. In interesele ei de clasd. Sunt

miscgri sangeroase, dar si represiuni tot atAt de crunte din partea

domnilor sustindtori ai strginilor.

In momentul cAnd Matei Basarab
ritrunderea limbii
Vasile Lupu ajung la domnie, factorii
romne in documente.
hotdrItori In formele de culttfrd stint
bine precizati. Influenta polond e puternicd In Moldova, influenta
greceasc se ridicd in Tara Romaneascd pe ruina slavonismului. Dar
mai este un factor care trebuia sg.-si arate puterea 0. de care avea

sd se On seamd ca de un lucru natural Impotriva cdruia poti sg,

lupti pentru a-1 stdvili, dar pe care nu-1 poti niciodata Invinge: este
limba romneascd, singura vorbit de popor, singura pe care el o

In.telege. Din concurenta Intre slavonism si grecism, trebuia s castige

aceast limbd al cdrei moment de triumf era in pregglire,
Limba romaneascg. pdtruncle In acte publice si pe vremea lui
Stefan Toma, a Movilestilor, a lui Radu Serban, a lui Radu Mihnea.
Conducdtorii bisericii Isi aratd i ei interesul pentru limba poporului.
Inaintasul lui Varlaam al Moldovei, Anastasie Crimea, priceput caligraf i cArturar de limb slavong s'a servit si de limba. romneased.
Teofil, episcop de RAmnic si mai apoi mitropolit, se formeazd.
Bistrita sub influenta curentului de romnizare a cdrtii religioase.
Limba romneascg, isi captd frumoase'Insusiri atunci cand este
intrebuintat pentru exprimarea fireascd a sentimentelor omenesti.
Avem chiar dela 'nceputul veacului o frumoasd dovadd de ce putea
sd exprime aceastd limbd. data Teofanei, mama lui Mihai Vitcazul.
limba vorbitd, limbg. simpl dar capabild s redeie ceca ce frg.mntg. sufletul: ...Eu roaba Domnului Iisus Hristos, cdlugdrita Teofana, muma rdposatului Mihail Voevoda din Teara RomneascA, vietuit-am viata a.oestii lumi desartd, cum zioe i prea mddru. Solomon,
desarta desartelor si de toate desartg. si Inseldtoare si furgloare de
suflete..." Avem aci si o fra_nturd de convorbire: Grdi doamna Stanca:
cum am pdtit noi maicd, sd
patd nime de ruda noastrk. Darg

milostva ta maid, cum ai. petrecut? Maica zice: ,,Cu mult foc de
moartea fiiu-meu si de jalea domniflor voastre".
Hind de lnsusiri este i scrisoarea pe care a.0 trimis-o boerii
munteni aim domnul pribeag Rada Serban, 5i 'n care-I. rugau sg
arate ImpAratului In ce nenorocire cdzuse tara sub noul domn turcit
sprijinitor al pdganilor. Limba, asa cum o cunoastem din. astfel
de documente, e piin de viatd, dar Imprejurdrile nu permit lucrul
de tiilmgeire si de tipdrire care-a dat strdlucire veacului al XVI-Iea.
Pa de epoca lui Coresi suntem acum Ini vdditg. deckdere.

www.dacoromanica.ro

Ma CaMIDI& do la Uovora,

AVANTUL CULTURAL DIN VREMEA LUI

MATEI BASARAB SI VAS/LE LUPU

Domuiile noi ale lui Matei Basarab

Matei Basarab si Vasile
Vasile Lupu Ineep cu o lrezire a speLupu domui stabili.
.rantei In vremi mai bine. Cele trei
decenii de framantni, rasboaie si -rasturnare a Domnilor se platisera

Cu Incetarea tiparirii de carp., amortirea niirli culturale, saraeirea

poporului, plecarea in pribegie a. multime de boeri, navalirea in
sfarsit a puhoiului de greci care, sub infatisarea de egumeni, preoti,
negustori i deregatori, ajungeau factori hotarltori ta diferite ramuri de activitate ale tarii. Impotriva grecilor acaparatori s'au pornit
nu numai boerii, sub imboldul intereselor de clasa, dar si titranii,
ceca e Insemeaza c. miscarea avea i mum economice mai adanci
Matei Basarab i Vasile Lupu au Intrupat un moment aspiratiile
tuturor claselor sociale, au vorbit In numele intereselor celor de
basting,

astfel au ajuns la (domnie Inceput sub un asemenea semn,

dom.nia lor a fost inconjurat de un prestigiu pe care nu-1 awlsesera allele.

Amandoi se taconjoara de o viata de curte mai piin de stra.-

lucire decAt a Inainta.silor. ITraditia, Inceputa de Neagoe Basarab si

Intrerupt din prieina Imprejurarilor lveacului al XVI-lea, este reluata, pentru catva timp, de Radu Mihnea, domn iubitor de fast, dar
adevarata Inodare a firului se face prin Matei Basara b si Vasile Lupu.
Acesta din urma isi ja, ca domn, tnumele marilor imparati din Bizaiit
si se inconjoara de fast imperial. Matei Basarab, mai potolit In visuri
de marire politica, astiut ca prin bani, prin diplomatie si la nevoie
pria darza impotrivire armata, sa-si pastreze tronul,rasa heat, lucru
rar pe acele vremuri, sA inchida ochii la bah-A.314e, Bind ilia. In
scaunul a carui vaz o ridicase.
Stabilitatea in domnie a putut face sa se desvolte i econormia
creasca i averile &muesli, astfel bleat a lost cu putinta
o activitate culturala si religjoasa cu rasunet departe peste hotarele
provinciilor. Vasile Lupu a puhit sa ajunga, ,asernenea Imparatului
bizantin, ocrotitor al ortodoxiei de rasNrit, sa piateaseA .datoriile
patriarhiei din Constantinopol, sa hotarasca el cine O. fie patriarb
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

41

la Constantinopol, la Alexandria, la Ierusalim. A volt O. facA. din

Moldova vremii lui un centru al ortodoxiei si a reusit, cAd sinodul

M npfarnot 91.1Algtiii

rip

AfitTrrfIlrrtavisri E AC APXELGOE

ro

Stoma Basarabilor, din PraviliC del4Govora.

din 1642 al bisericii rlsAritene s'a tinut la Iasi Matei Basarab, urma-

rind In telul lui prestigiul In rls5rit, a flout sl iasK din teascurile

www.dacoromanica.ro

42

D. MURARASU

tipografice ale tArii arti care sg. naearg panA departe la slavil

tinuturilor- de dincolo de hotare. AmAndoi au antat sk dea domniei

lor o strglucire cultural. Matei Basarab e lipsit de culturd, dar plin
de bungvointk pentru carte si gata sk asculte sfaturile oelor mai bivAtati deal el, Vasile Lupu, el Insusi cu Invdtg.turk Intins, e bucuros
c poate fi In. corespondentd greoeasck cu Bizantul care-i aprinsese
gustul de mkrire si de seanteiere.
In Tara RomAneascA, Cmpulungul, GoCultura in Tara
vora, MAngstirea Dealul, Tdrgoviste devin
Romineasci.
centre de rAspAndire a artii slavonesti
ronagnesti. Molitvenieul slavon din 1635 este' urmat de alte cgrti
In aoeeasi limbA. In prefata lucrkrii. din 1635, Matei Basarab se adreseazg. nu numai oelor din Tara Romneascd dar si Moldovenilor,
mai mult, gandul lui merge spre toti slavii ortodocsi. Astfel Matei
reja imperialismul cultural de form crestin al strkbunulut sku basarab NeagOe. Cu dragoste vorbeste ci Matei despre tipografie pe

care o socoate mai de pret decgt once 0. pe care o lasg In dar

urmasilor, ca s aibk i ei grijk de ea. Intemeietorul tipografiei dala

Cmpulung e Meletie Macedoneanul, care trece si la Govora si-si
depune hgrnicia, ca sg. poatg. apkrea In 1637 .acea Psaltire slavoneasck a ckrei prefatk e tack o dovada a gandului de suprematie cul-

turald, urmkrit de domnul .muntean. Matei spune ck lucrarea se

adreseazd nu numai Romanilor din Tara Romneascg. si Moldova
dar a Bulgarilor, Sarbilor i tuturor neamurilor de aceeasi credintA
si care se serveste de acelasi vestit dialect slovenesc".. La Afttologhionul slay din 1643, precuvgntarea este scrisd de Udriste Nksturel carie

laudk re Matei pentru sprijinul dat tipografiei i pentru. moara

fAcktoare de hrtie" de pe urin ckreia se rkspAndeste cartea reli-

gioasd. Prefata il pomeneste pe Matei voevod l aoestor tri dacioe",

mgrturiseste, dovadk a prestigiului de care se bucura tara, cererea
de cArti. Indreptat de cktre tneamurile de prinprejur.
In vremea domniei lui Matei, a.par zgrti romAnesti care realizeazd victoria limbii noastre si'n alte- dornenii decgt aoele din veacul
al XVI-lea. La 1640 se tipdreste la Govora Pravila, tradusk din slavoneste de Mihail Moxalie, duPg. Indemnal mitropolitului Teofil. E
o lucrare destinatk preotilor si conducgtorilor bisericesti, avAnd ca
cuprins sfaturi pentru mdrhuisire 5i ImpkrtAsire, si canoane pentru
abaterile dela legile bisericii ori pentru dif elite fapte penale. FArg

sA socotim c ar fi dovada unei constiinte trezite, amintim ck s'a

publicat o editie asemknktoare a Pro vilei si pentru Transilvania, numai numele mitropolitului fiind schimbat. Astfel, limba noastrd pg.trunde si'n cgrtile de legi. La 1640 se tipkreste la Govora oel
Ceaslov In romdneste. Frumos Impodobitd cu frontispidi si gravuri,
numit floare preahifrAmsetat adusd den raiul vederii ceriului"
este Evanghelia fnuei(eitoare din 1642. 0 parte din apeast lucrare,
completatk cu cazanii luate direct din Cartea de invdtetturd a lui
laam, apare tot sub titlul de Evarighelia tnucitittoare In 1644, la MA.nkstirea Dealul Traducktorul a avut dinainte un. text rutean.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

43

Limba nu mai prezintd acel vocabular bogat i de origini ame-

stecate pe care 1-am gdsit In cdrtile lui Coresi. E In aoe,ste lucrdri din

vremea lui Matei 13asarab o limbd mai omogen O dovadd a felului

cum limba noastrd se purifica In chip natural, e c multe din slavonismele care existau hl Cartea ca invdreiturd din 1581 a lui Coresi
si pe care nu. le mai avem azi in vorbirea obisnuitd, nu le gdsim
luici In cArtile din vremea lui Matei. In cartea lui Coresi eraa si latinisme interesante, unele din ele se mai pdstreazd si acu.m, la mijlocul veacului al XVII-lea. Nu-1 mai IntAlnim pe e=,q, dar 11 avem

Inca pe au Invis" (an inviat). Pref ata la Evanghelia din 1644 ne

aratd i semnul sub care se sdvrsea mama de tipkrire. Ideile din
vremea lui Coresi Isi recapdtd. putere. Se spune aci c toti trebue

sA inteleag ceca ce se citeste In biserick si se marturiseste cu

oeritate cd neamul nostru n.0 ajunsese la aoest stadiu. Alti iards citesc scriptu.rile lard nu MOleg ce zic, si se potrivesc ea cela, ce tine
miiare in mAnd, iard duloeata mieril nu-1 preacepd, saa ca until
ce line luming. aprinsg. In. mand si ochi n'are sd vazd sd Imble nepoticnindu-se, si de aoest feal iaste acum neamul nostru mai tot".
Insusi domnul tkrii vorbise intr'o prefald de acel vestit dialect
slovenesc", asa cd nu e de mirare cd pdtrunderea limbii romnesti
In biseric gdseste i opunere. Trebue sg. fi fost crtit de multi si din
multe pkrti mitropolitul Stefan, dacd simte nevoia sd arate de ce,
In cdrtile bisericesti de limbd slavond, se introduceau explicatii In roIngneste. nimba slavond nu era Inteleasd nici chiar de preoti si
aceea se Intmplau nereguli In cursul slujbei. Ca msurA de Indreptare au apdrut cele trei ck'rti slavone ea explicatii romdnesti:
Pogribania preofilor, Mgstirio sau sacrament si Tarnosanie.
In. 1652 a apkrut la Targoviste Indreptarea legit, cea de-a doua
carte de legiuiri a 1ii Matei, tradusd din gneoeste. Lucrarea, frumos
tipgrit In negru i rosu, cu. numeroase initiale artistice si eu gravuri, cuprinde canoane ale hisericii In leggiurd eu edstoria, despgrtirile, omorurile, randueli privitoare la mosteniri, la muncile plugarilor si allele.

In aceast rodnicd activitate de pe vremea lui Matei, Isi are

rolul lui harnicul mitropolit Teofil, oltean de origine, si care, dupd.

o pdstorire frumoask la Rmnic, a trecut la scaunul mitropolitan,
ocupandu-1 cu demnitate si evlavie pang.' la 1648, anal mortii. El
este acela, care Inch' din prefata la Pravild mdrturisise hotrit cg
dupd fmun mai toate limbile au carte pe limba lor" j noi trebuia
sd avem crti romknesti. La, Indemnul lui, Moxalie a scris hronograful din 1620, cu informatii din lunga cronicd versificatk' a lui
Manasse Lui Teofil i-a urmat la pgstorire tefan, traducAtorul dupg
teste greoesti i slavonesti a lucrdrii Mgstirio 0 a Tdrnosaniei, In
partea lor de explicatii ale r&nduelilor. Nu trebue sA uitdm Rid
sprijinul pe care Matei 1-a gdsit In doamna Elena, care a .sustinut
cheltuelile pentru tiprirea de dire Ildriste Ndsturel, fratele ei, a
lmitatiei lui Hristos In. sla.voneste si a ddruit Sarbilor un Penticostar
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

44

slavon, Ini prefata canna se spune c mila doamnei s'a revarsat

asupra tuturor bisericilor tracioe".
In Moldova, mama de Inviorare a tiplCultura in Moldova.
Varlaim.

religioase Isi gaseste un sprijia din

afara, al lu Petra Movild, i altul diaMantra, al talentatului Varlaam, aiitropolitul rii. Nmnele aoestui
pastor de suflete se asociaza la al d_omnului In Intreaga stralucirs
a epocei. Contimporan cu fieofil i cu Stefan din Tara Romaneasca,
Va.rlaam uu munai mai curajos decat aoestia In sustinerea drepbei

credinte, dar Si mal bogat In 1nsusiri de creatie.

Se trage dintr'o 'wale de razasi din tinutul Putnei. Atras deviata de reculegere, infra In monahism i In 1610 11 aflam ca eguram la Secul, ctitoria lui Nestor Ureche. Pe vremea lui Miron Barnovschi, Increderea de-care se bucura i prioeperea Ii aduc o rnisiunepe langa Petra Movila la Chiev, prilej pentru el de cunoastere a
activitatii eArturaresti de acolo, dar i imbold pentru un plan delucru pe care va cauta sa-1 aduca la Indeplinire Ajungand mitropolit, Varlaam vrea s desvolte si la noi mestesugul tiparului. E
tocmai oeea ce-i trebuia lui Vasile Lupu, pentru a da si scankiere
culturala domniei lui de fast si prestigiu imperial. Asile! Trei Erarhi,
ctitoria lui Vasile Lupu, devine central de cultura. al Moldovei, prin.
sooala i lipografia care se intemeiazd lu 1611. Ajutorul lui Petra
Movila a venit la timp, tocmai In mom.ente de cumpdna pentru biserica ortodoxa, zguduita de faptul c un patriarh chiar fusese castigat pentru Invgatura calvina. Lupia lmpotriva ereziei este wrnith
de Petra Movild, prin. staruinta aoestuia se tine la Iasi sinodul
1642 la care jail parte erarhi din Rusia si Constantinopol dar, ea o
path' pentru. constiinta ortodoxa a doua tan surori, nu reprezinta
nimeni Tara Romaneasca. In, urma diseupor sinodale, s'a ajuns
la aprobarea catehismului lui Petra Movila, Marturisirea ortodoxa.
Sinodul dela Iasi a, aratat puterea de rezistenta a rasaritului pe 'liana
adevaratei credinte. Biserica Isi restabili prestigiul, Moldova insali
s'a inaltat In ochli crestinatatii.
In legatur cu lupta Impotriva calvinismului este una din Mora.rile lui Varlaam.Fiind trimis In Tara Romaneasc petntra a aduceIntelegenea Intre Vasile Lupu i Matei Basarab, Varlaam 1-a dunoscul
pe Udriste Nasturel, unul din oamenii 1nvatati ai tarii. In. casa acestuia a gsit catehismul calvinesc aparut la Alba Iulia In 1640, ceea
ce pentru el era o dovad a raspandirii dincoaoe de munti a. un.ei carti
scrisa pentru a abate pe Romani dela biserica stramoseasca.
In Rdspunsurile la oafehismul oalvinesc din 1645, Varlaam combate Invatatura calvina. Lucrarea pastreaza eooul disoutiilor dela

Iasi, e hiliparit de ideile lui Pqru Movila, dar autorul a stiut sa

dea expresie i puternicului On sentiment religios, cand arata
sorierea calving, este plinii de otrava de moarte sufleteasta" i e.1
el,,mitropolitul tarn, are datoria sa-i dea pe fata strambatura si
Weal cel ran". Carlii lui Varlaant i se raspunde mult mai tarziu,
In 1656, prin catehismul calvine.sc dela Alba Iulia
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

45

Lui Varlaam i se atribue i traduoerea din. slaveneste a Leastoilei,

scrierea asoetica faimoasa lui Ion Scarariul. Dar Varlaam tsi castig

un. loc In literatura noastra prin Carle romanea.sed de invcipturd,

aparuta la Iasi In 1643. E o traducere din limbg. stava dupa Calist
Patriarhul, totusi Varlaam stie sa fie mai mutt decat un traducator.
Tiparitg cu o Mora nare i citeata, Impodobita cu gravuri religio ase,
trtsusi felul de prezentare trebuia sa arabe c aveam a faoe cu o lucrare neobisamita. Cuvantul catre toata semin.tia romaneasca" al
domnitorului ne spune c luerarea este un dar limbii romanesti",
In aoeastA vreme cand limba Insemneaza j neara.. Prefata lui Varlaam

este bogata ta idei

sentimente frumos exprimate. Se aminteste
ca SI. Scriptura a fost talmacita la fiecare neam pe bimba lui, ca
s poat fi inteleasa, i c In directia aoeasta trebue sa se munceasca

si la noi. Situatia din Moldova ti apare foarte tristg. Nu vede call

pe limba noastra, nu vede inici cunostinte de alte limbi, asa ca sa
se poata folosi tiparituri straine. Invatatura Insg0 e in stare de decadere: eat au fost havatand mai de multa vreme, nema nice atta
nime nu Invata". Indurerat de aceasta, Varlaam gaseste cA datoria
fui de pastor al poporului e de a raspandi credinta adevarata. El
scrie randuri din care kasbate emotia: Pen& acea de nevoe mi-au
fost ca un datortnic ce sant lui Dumnezeu cu blantul ce mi-au dat
sil-mi poci plan datoria macar decat, pan nu mg. due la casa oea
de lut a mosilor mei".
In lucrarea lui Varlaam, comentariile la textul evanghelic ale
.arata o limba populara originala i In stare sa se inmladieze dupg
Randal pe care-I exprima. In Cnzania_ dela Dumineca lasatului
branzer, predicatorul gaseste propozitiile scurte i gradat oranduite,
ca sa poat fi mai convingatar Indemaul moraL In alt loc. In invatatura la Dumineca Int.% a. Sf. post oelui mare", In atara de com.paratii liberare este un suflu hivaluitor i cald: Cumu-s iarna viscole
vanturi reci, i vremi geroase de carile se Ingreuiaza oamenii, si
sant supArati In vremea ernei, jara daca vine primavara, el sa iusureazd de- aoelea de toate si sa veselesc; cad c'au trecut lama ca
gerul si s'au ivit primavara cu caldul i cu seninul. Asa si In VIVIABSI
de demult, au fost viscole si vnturi de scrabe i de dosazi pre oalmeni, ca si intr'o vreme de ia,rng....." VarIaam stie sa die expresia
concreta menita sa usureze Intelegerea Invataturii. Voind O. arate
cum Dumnezeu poate lucra In aoseasi clipa pretutindeni, el dg
ea pilda soarele care'n..acelasi timp e si'n cer g pe 'clamant. Ca sa
larnurease pe credincios cum de tritr'o farama de paine e intreg
Christos, ta timpul tainei Impartasirii, el arninteste ca lumina ochilor
atat de mica.' i totusi cuprinde In ea cetati i munti. Acelasi talent
ade expunere i prioepere In alegerea cuvantului care impresioneaza
aratat Iosif venind
si'n Cazania la Sambata oea mare", cand

la Pilat spre a ere tan_pul lui Iisus: Da-mi, Pilabe, mortal apela

,ocarItul i urttul oe iaste ca un. vinovat rastignit i ca un strain. pa.-

rasit. Da-mi caracul aoesta i rastignitul, c'au avut ucenici i l-au, pa,
rAsit de-au fugit. Nemick lucru mare nu oeiu, ce puling.- rugamente
www.dacoromanica.ro

46

D. MURAR ASU

mA rog: dO-mi trupul lui lisus ce! Whit i fArA. 'de mil ucis, ischiopit si cu cununA de spini Incununat..."

In Carte romdneascii de inverciturd, In afarK de versurile la

stema tArii, avem i clouA poezii religioase. Versificatia e IncA as-,

prA, greoaie, dar oricum, si'n aceastl directie, Varlaam e incepAtor

de lucruri not
La 1644 apare la Iasi altO lucrare, $eapte taine a besearicit.
Pare sA fie o traducere dup o carte ruteanA, prefata InsA e scrisA
de Varlaam In limba lui energicA i ImpodobitO cu imagini.
La activitatea lui Yarlaam, se adaogA, In alt domeniu, aceea a

lui Eustratie biv-vel logorAtul. Cartea romaneascti de inveleiturcl dela

pro vuele impcirifte0 apare la Iasi In. 1646 si e o tAlmIcire din limba
greacd dupA vechile legiuiri bizantine i dup A o scriere a lui Farinaccius,
oelebru penalist italian dela Inceputul veacului al XVII-lea. Lucrarea rAspAndeste In bunA parte, MLA sl piece direct dela izvoare, principii de
drept roman.. E o oodificare de legi In legAturA cu plugarii, cu furtisagul, faliflcrile, uciderile, insulta autoritgii si alLele.. tim c Pravila
dela Govora a avut o editie pentru Transilvania.Daa-ne gandim cA.'n
lndreptarea Iegii dela 1652 a intrat i Cartea romilneasoci de inviitilturd
dela pravilele- impiirciteqti, ajungem. la oonstatarea cO, din punct
vedere al legislatiei, cele trei provin.cii romAnesti erau In legAturA si

cO, pe de-asupra hotarelor politice, Isi aflaserA elemente de unilate

spiritualA. TraducAtorul, In chiar prefata scrierei, aratA Insusiri care
amintesc pe contimporanul sOu Varlaam.: Cuna isvorlsc si es bate
apele den mare si Im.pArtindu-sI s rOschirA pren toate vinele pg.mantului, de adapd tot pAmAntul, asia Intr'acesta chip si svintele scripturi izvorksc. si es dentru Intelepcipnea dumrbezOirei i alte Wale InvAtAturile oeale bune. Drept aceaia iarAsi, cum vedem pre toti
teleptii i putearnicii lumii, cu mare osrAdie i nevoint6 si eu
cheltuialA ciarcA i sapI pAmntul si mestersuguesc de gOsAse de
aceale vine de izvor de ap, si daca le gOsesc, bucurandu-sl, foarte

iscusit cu mare mestersug silesc de soot acel izvor pan In fata

pAmfintului pentru binele si rApaosul a multi ce lAcuesc pre wet
asia iaste i izvorul svintelpr scripturi..."

Transilvania e supusO unei active proSimion

$tefan.pagan.de
calvine. La 1640 a apArut la
Cultura in Transilvania.
Alba Iulia acel Cafehism calvincsc care

i-a dat lui Varlaam imbold sA scrie lucrarea lui polemicA. Rezultat
al aceleiasi propagande strAine este i Catehismul din 1648. In accast5
vreme, Ardealul reprezintA pentra noi oca mai limpede constiint6
de limbti national& Evanghelia Cu invOtAturl din 1641 este o realpArire dupO cartea din. 1581 a lu Goresi, ne intereseazA lush' mull
din punct de vedere cultural, de oarece a putut s aparl animal prin
sprijinul venit dela Teofil, mitropolitul TArii Romneiti. Tiparul
nsui ja fiintl si se organizeazA acum la Alba Julia cu ajutorul lui
Dobre, preotul trimis de Teofil. Tot cu ajutorul mesterilor tipog,rafi
adusi dela TArgoviste, apare la 1648 memorabilul Non Testament
Cu prefata mitropolitului Siraion tefan.. Traducerea fAcut de cAlugArul Silivestru din Tara RomAneascA nu-1 multumise pe Simion
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

47

Stefan care a reluat munca, a confruntat diii nou textele grecesti,

slavone i latinesti, a tinut mai ales seama de isvodul grecesc al lul
Ieronim. Cuvantul care citItori al mitropolitului Insenaneai o asta
In desvoltarea culturii noastre. Aci arata Simion Stefan ca din pri-

cina imprejurdrilor care au rasfirat rumAnii printealte pi, de

s'au mestecat cuvintele", nu se mil vorbeste aceeasi limba. pe Omantul romnese. Rumftnii nu graesc In toate tarile inteun chip" aceasta
e situatia p6 care mitropolitul vrea s'o Indrepte si de aceea d traduoerii o forma pe care s'o inteleaga toti. Aci exprima mitropolitul

parerea lui piin de bun simt, c cuvintele trebue O. fie ca banii

buni si s aita o cat mai mare putero de circulatie. Astfel inteleptul

Simion Stefan punea teoretic, prin prefata, i practic, prin traducere,

problema unitatii limbii romnesti, forma, in aceast epoca, a constiintei de neam.
In. 1651 se tipareste la Alba Iulia traducerea Psalmilor div limba
ebraica. Si acum si-a avut rolul lui sfatul lui Simion Stefan. Prefata

cuprinde idei intrate in traditia culturala a Ardealului: Frumos dar

a lui Dumnezeu iaste a sti lu limbi, num.ai s.. viiaze cu dnsele, ca
sa inteleaga si altii ce zice, c aimintria nime nu va putea lua intramare den. cuv.ntul sfAnt". Gasim tot aci marturia a nu numai
credinciosii, dar preotii chiar nu Intelegeau cartile slavone La mijlocul veacului al XVII-lea, Transilvania, Moldova i Tara Romfi.neasca. urmaresc aceeasi lupta de impunere a textelor religioase in
limba poporului. In. afara de ideile exprimate in prefete, limba insasi
a lucrarilor isi are valoarea ei. Suntem in netagaduit progres. Coresi
indepartase formele provinciale maramuresene i Meuse limba cartilor sfinte mai usoara de inteles. Simian Stefa.n o aprople si
mult de limba vorbita de m.ultime. Daca se compara un text vechin
cum e acela al faptelor Apostolului Pavel din Coclicele Voronekan,
cu textul corespunzator din Noul Testament, ne dam seama de pasii
facuti inainte spre unificarea limbii A disparut cuvAntul ..,,despus"

si in local lui avem putere"; lucoare" e inlocuit cu lumina",

izeclenu-ti e spre tep a claca" devine cu greu-ti iaste a zvOrli Impotriva stramurarii". Nu mai intalnim greoaie intorsaturi de fraza.
Evangheliile sunt trite limba limpede, nu mult deosebita de oea
de azi. Astfel in Evanghelia lui loan: De inceput era cuvAntul
cuvantul acela era la Dumnezeu i Dumnezeu era ouvantul acela.
Acesta cuvant era de inceput la Dumnezeu. Toate pre in el furg
Mute si f Ira el nemica nu fu flea care ce f u.t. Intru el era
vie* si vieata era lumina oamentlor...."
Prim-Nos/ Testament al lui Simion Stefan se raspandeste o limba

curatita de forme greoaie si de vocabular eterogen, si se ajata astfel la unitatea de neam prin unitatea de limba. Fapta lui
Stefan nu e depasita In maretie decat de aceea de la 1688, Biblia
lui Serban.
Petru Movila, mitropolitul Chievului, da
Petri) Movil
un puternk imbold activitatii culturale din
cultura romineasci.

Moldova si Tara RomAneasca. A cunoscui

www.dacoromanica.ro

D. MURARA8U

48

In liner* lupbele pentru &Annie ale fa.miliei sale, dar simtind In el

um, impuls pentru studiu, Intocmai ca si
moldoverni care aveau
art ridioe cultura tArii, a InvAtat In scoala polon.A. In 1627 e monah
la Peoerska, iar cativa ant m.ai tarziu mitropolit al Chievului. Acum
incepe marea lui operl culturalA biserioeascl. Inlemelaz o scoal5
vestia, avand ea model universitAtile occidentale din vremea Re"'aster* i determinA in Rusia un curent de culttul apuseanA. In
aceasta small dela Ghiev, latina era limba de bazA a InvittArnantului,
iar curentui pornit de Petru MoviLl a Impiedecat triumful In Rusia

al grecismului, intr'o vreme In care nol n'am putut rezista si am

'limas sub influenta aoestuia anal bine de un veac. Asa cunt va fi
la sfarsitul veacului alt moldovean, Dimitrie Cantemir, Petra MOVE6

rAmane legat de ortodoxie si totusi, instinctiv, se simte atras de

cultura apusean.A.

Dinsprej Transilvania venea propaganda reformei, dinspre Polonia aceea catolicismului. In astfel de ImprejurAri, Petru MovilA
desfAsoarA o munc in care are In vedere pe to ortodocsii. Directia

acestei munci este si spre Rutenii din Polonia, si spre Grecii din

Constantinopol, dar mai ales spre fratil din Moldova si Tara RomaneascA. Prestigiul care nu i-a fost dat sA-1 aibl pe un scam' domnesc, 1.1 are acum cand propovAdueste prin altar si scoall. Petru
MovilA e un suveran al Bisericii, pe aceeasi treaptI cu Matei Basarab
Vasile Lupu..

In Tara RomaneascA, tipografia dela Ca...apulung se IntemeiazA

pria sprijinul lui, cAci el trimite lui Matei tipare si pe seful tipograf al lavrei din Pecerska. La Govora liparele sunt de origine ru-

teanA, iar artile slavonesti ce se tip Aresc In Tara RomaneascA. sunt

in parte reeditAri ale maor lucrAri din Ucraina Initialele care lump
paginile
alineatele, gravurile cam Infru.museteazA textul sunt rutene In bunl parte si se gAsesc si'n cArtile iesite din tipografiile lui

Petra MovilA. Pain sprijinul lui Petru Movilt se invioreazA in

Tara RenaaneascA slavonismul, aceasta ca o reactiune Impotriva gre-

cisnaului tot mai puternic.

In Moldova, tipografia dela Trei Erarhi se face tot ca ajutorul
tul MovilA. Tipografii sunt ruteni la Inceput si In preajma lor
fac ucenicia si cativa moIdoveni. LucrArile lui Varlaam sunt
entata de activitatea tipografic.1 i cArturAreasc5. a mitropolitului dela
Chiev. Can.d Vasile Lupu IntemelazA scoala dela Trei Erarhi, MovilA
Ii trimite dela Gilley profesori, Intre care pe Insusi rectorul

La fiel cu acela din Chiev, havAtAmantul dela Trei Erarhi s'a organizat pe baza latinei, hilesnindu-se astfel 1nvAtarea acestei limbi

de atria Romani chiar la ei acasl, ceeaoe, In alte ImprejurAri, ar

fi a.vut urmAri Insemnate. Myna ortodoxA. i sprijinul Marelui mitropolit au contribuit la InAltarea culturalA a domniei lui Matei
Basarab si Vasile Lupu, dar n'au putut abate dela noi valul grecesc.
E un unic moment de cioonire hatre diferite curente, din care insA
putut sA. triumfe Reels. national

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Bocrii i. cultura
romincasci.
Crigorc Ureche.

49

Boerimea romineascd a vrenaii are ativa

reprezentanti Cu rol Insemnat In viata cul-tur- all a arilor noastre. Udriste Islksturel
e boerul eel mai InvAtat al epooei lui Matei

Basarab. E nil om care din tinerete a simtit dragoste pentru Invktkturk. In prefata la Imitatia lui (2/instas, tradusk de el In slavoneste declicat prietenului din Moldova, Varlaam. mitropolitul,
Udriste NAsturel aminteste aprinsa lui pasiune pentru. limba latia
de a ekrei asenanare cu romb.na el lsi dIduse seama. Prin cultura-i
slavoa aliatk ea aceea latink, boerul nostru muntean reilizeazA idealul de care fusese Insufletit i Petru
Foarte InsemnatA pentru noi este traduoerea, dup originalul slavon, a cArtii Tlui loan Damasclain Vorlaam i Thasaf, roman religios

care a avut o vialk Indelungl i norocoask Ia literatura noastra. A

fost cunoscut la noi prin versiuni slave si apoi a intrat tu circulatie
In limba Dorada., priu traducerea lui Udriste NAsturel. Nu ni s'a
astrat originalul, dar copii acute In veacul al XVII-lea de cktre un
grAmktic domnesc, dup mi exemplar ce i 1-a pus la Indemnk fiel
lui Udriste, Radu, logofdtul Invdtat care-i si Intemeietorul unei scoli
pentru popor, si alte copii ori preluerkri de mai tArziu au rkspandit
romanul In societatea noastrk, unde si azi e oetit si si-a gksit prelucrraori In foarte Insemnati reprezentanti ai bisericii si literaturii.

In Moldova 1'1 Intalnirn pe Eustratie al ckrui name a fost pomenit

In legAturk cu traduoerile din vremea lui Vasile Lupa. Tot de el

sunt i niste Inseninkri ce ni s'au pAstrat pe cronica lui Ureche. I
se .atribae 5ii traducerea lui Herodot si, dack aceast lucrare e
adevkr a lui, ni.-1 aratk nu nu.mai bun canoscktor al limbii greceesti, oeeaoe se stia si din alte traducen, dar si dibaciu interpret
al istoricului grec Intr'o Muhl romaneasck interesantk, coloratd cu
multe moldovenisme.

AdevAratul reprezentant In culturk al clasei boeresti este insN

acum Grigore Ureche. In 1592, cdnd Aron Vodd ajunge la domnie,
Nestor Ureche cu familia sa fuge In Polonia. Despre aoeste vremi
de groazk. pomeneste i Grigor Lui eronica sa. Aoesta si-a fg.cut InvAtAtura In Polonia, late vreme O.:And Moldova era In traditionale legkturi polilice si culturale ca tara dela nord. La scoala poloa
si-a ImbogAtit spiritul, a Invdtat latineste, a cunoscat istoriografia
polonk si, pe cale indirectd, a venit lin aiingere Cu Renasterea apnseank. Prin scoala polonk a ckpltat anal ales up. lucre neobisnuit
la noi pe aoea vreme: An spirit ,antrenat si disciplinat, In vederea
unei lucrAri istorioe de a cArei seriozitate
dea seama Insusi
autorul.
Letopise(ul Tarli Moldodei panil la Aran Vail (1359-1595) constitue, pentru istoriografia noastrk, saltul eliberator care sootea cranica

nu. numai din lanturile limbii slavone dar, ea conceritie, si din

platitudinea analelor, a din jocul de imitatie stngaoe care-a ispitit
pe un Macarie ori Azarie. lui afark de aceasta, opera lui Ureche
e cea dintdi crania. In stare sk ai arate cat de bogat In Mel. era

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

50

veacul al XVII-lea, and suflul lui era exprimat de tun om care stia
ce se potriveste cu poporul din care s'a nkscut. Trebue de asemenea
sk amintim ck, pentru o intreag epock din. istoria tkrii, dela 1574,
uncle au rAmas istoriografii nostri de limbk slavon.k, pan. la 1595,
numai in scrierea lui Ureche gksim date si informalii.

Grigore Ureche stie ck adevArata istorie trebue sk k lack pe

bazA de isvoare i sk aibk ca scop exprimarea adevArului In cursul

lucrkrii, el este f Ark indoialk pkrtinitor cu unii domni i cu Clasa

boereasck, totusi afirml n principiu, i aceasta e deosebit de Insenmat: nu numai letopisetul nostru, ce i cIrti streine am cercat,
ca sk putem afla adevkrul, ca sk nu mk aflu scriitoriu de cuvinte
desarte, ce de dereptate". Pentru lucrarea sa, Grigore Ureche se foloseste si de analele dela curtea lui Stefan cel Mare, de cronicile
slavonesti ale inaintasilor. LegAtura intre moartealui 5tef an. si fenomenele naturale, rAtkcirile lui Petru Rares, Taptele josnioe ale [uf
Ilias Turcitul, superstitiile priVitoare la Lkpusneanu si cldirea Maastirei Slatina, amintesc letopisetele slavone dinaintea lui Ureche.
Cronicarul ne spune ek s'a folosit si de un letopiset moldovenesc.
Dac nu se gandeste cumva la scrierile slavone ale Inaintasilor, ar
trebui sk credem ck, Inainte hick de Ureche, am avut vreun compilator care sk fi transpus In romAneste, cu sau fkrA. prefaceri, istoriografia de limbk slavond. PArerea de rku ck nu stim despre ce
letopiset moldovenesc e vorba, trebue sd fie cu .atht mai mare, cu

cht gAndul unora din oeroeinorii trecutului nostru s'a indreptat

spre aoel Eustratie, invAtatul logofAt pe care 1-am vAzut plin de rAvnA

In alte domenii.

Ureche a avut la Indemhn i isvoare externe. S'a folosit de

cosmografa lui Sebastian. Munster si probabil si de alte lucrkri latine venite din apus in Polonia epocei de renastere. A avut in special, ca model si ca isvor de informatie, crank-a polonului Ioachim
Bielski.

Asupra 1ucrrll lui Ureche a plutit o soartk Vitregk. Nu ni s'a

pAstrat in forma ei originalk, ci a fost interpolatk de Simion. Dasck-

lul, a fost completatk. cu 'uncle insernnkri de logofktul Eustratie,

a mai primit i adaosurile lui Misail CAlugkrul. Interpolatorul printcipal, Simion. Dascklul, si-a avut si el Isvoarele- lui de inforxnatie,
pe Al. Guagnin, In traducerea polonk a lui Martin Paszkowski,
pc 1111 cronicar ungar. Lucrarea, a.sa -cum o awin azi, e reeSitk din
colaboraren lui Simion Dascklul cu Gr. Ureche. Amestecul a ceea ce
a venit dela unul si dela celklalt si-a cApktat, prin traditia culturilk

a noastrk chiar, tm drept de odstentd si a Incerca

desfacem
nu poate fi de nici un folos, iici pentru cei dol colaboratori care
nu s'au ckutat spre a se invoi, nid pentnu istoriografia noastrk.
PArerea ck Gr. Ureche si-a scris lu.crarea in latineste i ck aceasta a
fost tradusk In romaneste si completatA de Simion Dascklul, care In
realitate n'ar fi decAt Mitropolitul Simicxn Stefan, nu se bazeazA pe
suficiente argumente convingAtoare.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

51

Letopisetul e strgbdtut de nu puternie sentiment religios. Stefan

Vodd a 1nvins la Podul Inalt fiindc asa a volt Dumnezeu., cralul
polon Albrecht e Infrant in Codrii Cosminului Ende. Dumnezeu
a vat s pedepseascd in el trufia, Petra Rares scapd de urmgriee.a
vrAjmasilor fiinded Dumnezeu il aeoperg. si-i deschide cale; Lg.pusneanu e invins de Despot fiindcd asa a Inteles divinitatea sd-si
arate voluta sa. Sentimental religios al lui Ureche are In el oeva
din Intelepciunea veacurilor. Pentru ixu suflet l.a adevdr credincios,

oe priveliste dureroasd este lupta dintre crestinil Intr'o epocd

care rAsdritul ortodox se lupta ca apusul catolic a Cu. engurimea

reformatd, Gr. Ureche are o privire Inteleaptd .asupra luerurilor Si-si

aratd indurerarea cu o discretie de mane artist, atunci 'and vorbeste
despre oon.ciliul dela Florenta din care, in loe de bung. Intelegene,
a iesit otdraturg.". Cuvintele cronicarului dupd ce relateazd faptele:
Ce de aoestea destulu-i...", ne aratd de,sgustul stdpanit in fata undi
asemenea stgri de lucruri.

Nu sunt trecute cu vederea nici deprinderile rele din tara. Nu

sunt uitati cei marl, insasi domnul, pentru pornirea lor de a-si

face singuri dreptate dupd bunul plac. Nu-i scapd acestui cranicar
moralist faptul el $tef an ce! Mare 1-a atacat pe Radu al Muntenia,
numai din lgoomia de-a cuprinde ce nu era a Iui, dup cum nu-i
scapd nici usurinta cu care 5tefdnitd omoard pe Iun om ca Luca
Arbore. Are aoest boer moldovean o adancl cunoastere a firii poporului, reiesit de sigur din stuclierea vietii lui istorioe. Astfel eas.nd
Albrecht al Poloniei are nddejdea de-a IndepIrta poporul dela tefarl
cel Mare si de-a-1 sill sg.-i Inchine tara, cronicarul fae,e observatia:
Ci tara socotea ed de nu li-i indemand cu al sdu, mai multd nelngg.duintg. le va fi cu streinii..."
Grigore Ureche e eel dintAl. cronicar la care capAt expresie
ideea originei noastre latine: ed dela Ram ne tragem a Cu a lor
cuvintele ni-s mestecate". E cel dint,i cronicar pentru care neainul
nostru se infdliseazd ea o colectivitate omogend: moldoveni, .numteni, ardeleni, toti yin din aoelasi isvor: toti dela Ram se frag".

Cronicarul Ii dd seama si de romla,nitatea Ardealului: In tara

Ardealului nu lgeuesc numai Unguri, ce i asi peste samd

si Romani peste tot local, de mai multu-i tara ldtitd de Romani decal
de Unguri". Talentul eronicarului apare atunci cand trebue sd se
caracterizeze o situatie ori un personaj. La fel cu modelul sdu, Ioachim Bielski, Ureche recurge adesea la prooedeul obisnuit de-a ca-

racteriza personagiile prin portrete fizice si morale. In afard da

atat de cun.oscuttil portret al lui tefan eel:Mare, avem pe. aoela
brandei i rAbdAtoarei Doamne Ruxanda, al lui Lkpusneanu ea voinp

de fier, al lui Petra Rares cdruia toate

li.

ies prost din pricina

unei soarte potrivnioe, al lui Petra chiopul cu grij de nevoile

sArdcia phi, al lui Ilias Turcitul cdzut in josnicd destrdbdlare. Pa
alocuri mntluim i elemente de descriere: frumusetea si boggia
Ardealului, pribegia lui Rares prin secuime, seceta din 1585.
Avand ca model o lucrare In bimba polond, Ureche a tradua
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

52

uneori direct din textul original, si de ad provin la el unele

pnesii care-s nepotrivite cu firea limbii noastre; aoestea tusa se piord

cu totul In Intregimea lucrarii, scrisa parca intr'o limbd turnatg

dupa aceea a poporului. Stilul narativ i, Ini huna parte, descriptiv

Isi gdsesta In Ureche un realizator pric.oput Sobrietatea i masura
In expresie pot sg. vin nu dela o cultura. clasica a crei Intin.dere
nu va fi fost prea mare, ci dela un suflet ar'monios i echilibrat
Miscarea culturall si Merar. din. vremea lu,i Matei Basarab si
Vasile Lupu merita o atentie deosebita. Acum la 'jiimgtatea veacului
al XVII-lea, constatdrn legaturi temeinioe intre provinciile romneski
Cartea circula din Moldova In Tara Romaneasca ori de aci In Ardeal
Tipariturile religioase se adreseazd intregei semintii romanesti7 lar

cartile de legi, inspirandu-se una dela alta, sunt aproape aceleasi

pentru toti Romnii Tiparul este si el agent de apropiere futre Romni: intocmai ca pe vremea lui Coresi, mesteri din Trgoviste merg

Ardeal si ajuta munca pentru carte a mitropolitufui Ghenadie

kti a urmasilor lui. Si futre conducatorii spiritu.ali ai popo-rului exista

prietenie ori c,e1 putin interesul de a se cunoaste i ajuta. Udriste

Nasturel e prietenul tova al lui Varlaam, mitropolitii din Ardeal
oer sprijinul celor din Tara Romaneascd. Se constat apoi o trezitd
constiintg. a limbil Teofil. i tefan ai Tdrii Romnesti, Varlaam
al Moldovei i Simion Stefan al Ardealului sprijind triumful limbil
romanesti In biseried, iar cel din urml e preocupat si de unificanea
graiului prin cartea religioasa.
Prin cultivare, limba progreseaz. In mod firesc. Eustratie logofatul, Gr. Ureche, Varlaam si Simion ter= fac ca timba noastrd
sd se mladieze i sd dobandeascg. insusiri 'iterare. Limba pierde
din provincialisme si din slavonisme, caracteristice unei pdrli de
tara., si castiga in claritate, In posibilittile de exprimare a strilor
sufletesti si a intampldrilor. Din aoest punct de vedere, Sontern In
real progres f at de trecut E apoi mai m'IRA varietate de serieni
Limba nu mai e intrebuintatd, acum, doar peadru traducerea psalmi/or si. evangheliilor, ci se histapneste in domeniul legis1aiei si
igtoriografiei.

Pregfitirea epocei
de snprematie
n strinilor.

rivire generala asupra epocei ne arata

p.

inoercarea de intgrire a slavonismului. Sfarveacului al XVI-lea Idsase sg. se Mirevadd

i rAsundtor triuraf al limbii roma-

nesti, dar imprejurdrile politice de dup caderea lui Mihai Viteazul

au oprit activitatea tipograficd. Bun.ul castigat odatd mi. se mai

patea Insd pierde, iar convingerea cd poporul trebue sIi aibd cartea
religioasa In. limba lui, isi astepta momentul prielnic pentru realizarea practica.
Slavonismul, alai de puternic In veacul al XVI-lea, isi primi9e
lovitura sdruncingloare nu inumai dela nolle imprejurari dar si dala

are.a mantee care nu se putea birui limba proprio a unid popor

rezistent tri. felul lui de viatd si de manifestare. Intdrirea
prin elend Orlai
gAseau la taoi adapost ori viu munai
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

53

pentru ajutoare bAnesti, prin influenta lui Petra Movild 5i prin tipd-

riturile slavonesti ale epooei, are un caracter artificial. Procesal

de emancipare de sub slavonism trebuia sd-si continue mersul firesc.

Trecuse vremea cancl slavona era consideratd ca singura limbd sfantli
pentru rdsdrit. Faptul c un mitropolit are curajul sd ceard In prefata unei tipdrituri sd nu se tind seamd de parile i zavistiile fAcute

de oei care citeau carte slavond, e plin de luteles. Imprejurdrile

insd. fac sd nu triumfe romnismul, ci nu curent strdin care si el

lupta Impotriva slavonismului: grecismul. Sustinut de pdtura conducdtoare, grecismul progreseazd pas cu pas. Bisericile sunt invadate
de cdlugdri greci, inftnstirile Cu venituri le apartin aoestora. Era
firesc ca toti aoe5ti cdlugdri sd fie apostoli ai curentului grec, iar
slavonismul isgonit din biserica ocupatd de greci si nesustin.ut de poporal care nici nu-1 prioepea, sd se prdbuseascd definitiv e oeea. ce

se intampld, cu toatd svacnirea de viall din vremea lui Mate'

Basarab.

Stim cd Matei Basarab i Vasile Lupu au venit la tron sustinuti

de o partidd nationald. Ar fi. fost de a.steptat a ei sd continue

lupta Impotriva Grecilor. Totusi amandoi au cdutat sd-si Intdreased

domnia cu. ajutorul Grecilor, dupd ce scurtd vreme au tinut oarecum
cumpAnd, pentru a nu-si Instrdina simpatiile boerimei nationale.
In Moldova, mai malt deal in Tara Romneascd, grecismul Isi
gdseste teren prielnic pentru, desvoltare si din pricina visului de-a
ajtmge impdrat in Bizant, pe care-1 nutrea, atat de stdruitor, Vasile Lupu. La Iasi apare In greoeste un decret al patriarhului Partenie In 1642, Cu Sterna Moldovei 1 Cu o scrisoare In greoeste Cdtre
domnitor: e Ineeputul tipdriturilor grecesti la noi.
In aceastd Incrucisare de curente si de tendinte, sd vedem ce
semnificatie are frdmAntarea culturall a epooei. Privitd unilateral,
epoca lui Matei Basarab 5i Vasile Lupu poate fi socotitd ca o binefacere: s'a desvoltat cartea romAneascd si, prin ea, constiinta limbii,
ori ca o decddere: s'a Intdrit grecismul prevestind o aloud instrdiflare a culturii noastre. Privitd In Intregimea ei, apare ca o neconr
tenitdsovdiala.' Intre 'cloud directii, aoeasta din prictna neintelegerii
a ceeace-i trebuia poporului, i, mai apoi, ca o indreptare spre
strAini, din pricina unei false conceptii despre menirea, unui conducdtor de neam.
Prin slavonism, un Neagoe Basarab 5i-a avut euprematia asupra
rAsdritului ortodox. Prin slavonism, crede cerdlalt Basarab, Matei,
cd ar putea relnvia aceastd suprematie. Vasile Lupu, dndu-si sea rag

el are In fatd un curent nou, grecismul, s'a -sprijinit pe acesta

u.rmdrirea tot a unui vis de suprematie. Matei urma
curent
oondamnat sd se prdbuseascd, Vasile Lupu lanai curent care hied
putea fi stdvilit, anAndoi neIntelegglori ai spiritului romnesc dornic

sd-si aibd insfarsit triumful Aoeasta Insemneazd cd scrisul romagdseascd expresia Inc manuscrise ori
nesc, atAt cat a putut

tipdrituri, n'a avut sprijin tocmai In conducdtorii tdrilor. Pdtrunderea

limbii romnesti, In ell-tile religioase ori de legiElatie, a venit din
www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU
necesitate, nu din constiintA. Singuri pArintii bisericii noastre au
luteles nevoile sufletesti ale poporului i, pentru. pAstrarea dreptei
credinte, i-au dat cartea, romaneascA, singura care ar fi trebuit sA
aib dreptul de-a se tipAri.
DacA si-ar fi iden.tificat aspiratiile cu acele ale vlAdicilor si ate
castorva dintre boeri care instinctiv nimeriserA calea sInAtoasA, dacA

ar fi inteles importanta momentului crucial care era domnia lor,

Matei Basarab i Vasile Lupu ar fi Insemnat In cultura romneasc5
renafterea. UrmArind scopuri imperialistic-, personale, cu toate frumoasele realizAri din vremea Mr, ei sunt aoeia care pregAtesc degfAguarea unei ambitii de suprematie in orientul ortodox, prin forme
culturale strline, i, prin aceasta, cA.derea noastrA in sclavia
grecismului.

www.dacoromanica.ro

Din Noul Testament, Alba lutta IOU.

CULTURA ROMANEASCA. PE LINIA TRADITIEI

Progresul greeismului.

Matei Basarab are soarta fericit de

a muri in scaun., pe cand Vasik Lupa,

rAsturnat din domnie, i petreoe printre strlini oei din urmd ant
de suferint si de amdrIciune. Dupd cum stabilitatea elomniei lor
a fost un sprijin pentru temeinicd activitate cultured, schimbdrile
de domnie au fost, dup ei, pricina deedderii. Dupd cdderea lui
Vastle Lupu, Insusi Varlaam. Isi kirerupe Munca si se retrage
la Secul.

Poloniei, a adus
Infrangerea lui Racoti care se visa si Rege
heepdrtarea domnilor nostri Constantin Serban si Gh. Stefan,

In a cdror dornnie s'a amestecat ambitiosul principe ardelean. Bunul

plac al Tw.-cilor, In schimbarea domnitor dela noi, e din ce In ce

mai tiranie si mai Injositor, iar armatele celor cloud tdri sunt suite
sA ja parte, ca aliate ale Turcilor, la campanii hnpetriva interesului
nostril si al crestindtgli. Gel putin dacd s'ar fi purtat ca not orueneste crestiniil Dar nu aveam. decAt Ardcia si foamebea de pe urrna
advAlirilor prddtoare ale Polonilor. In Moldova e foamete pe vremea lui Stefdnitd Lupu i cium.d sub domnia lui Dumitra.scu Canta-

cuzino. In Tara Romaneascd bntue foametea pe vremea lui Gh.

Ghica. Domnii se schimbd tot m,ai des. In curs de trei decenti,
Moldova are opt domni iar Tara Roma'neascd unsprezece, utili din
ei domnind de caste dou l trei ori. Nu e de mirare cd dupk domnia
lui Matei Basarab si Vastle Lupu ineeteazd activitatea tiparului si
luerul eArturdresc.
In schimb ereste puterea grecismului. Mihnea III e.grecizat, In
www.dacoromanica.ro

56

D. MURARASU

timpul lui nemultanfirile contra strNinilor iau forme violente. Grecii

store tara prin dregAtoriile ajunse In mAna lor i numai miscarea
revolutionarA 11 sileste pe Radu Leon O. promitA ImbunAtAtiri pe
care nu avea sd le Indeplineascl. Influenta greacA pierde din putere
pe vremea lui Antonie, dar creste din nou sub Duca VodA. si e mult
Incurajatd deSerban Cantacuzino, Intemeietor al sooalei i sustinAtor
al culturii grecesti In Tara RomAneascA. Domn Cu ambitii imperial;

Serban s'a Ingrijit a de culturA, ca una care m'Area strAlucirea

domniei. Dei familia sa Incepuse s fie cunoscutA prin alAturarea la

miscarea nationald, erban se Ingrijeste mai ales de cultura greacA,
iar scoala Infiintatd de el la Si. Saya era menitA sA cultive o alt6
culturd strAinA, dup. ce la mol abia fusese InfrAnt definitiv
slavonismul.

In
Gheorghe $tefan ajunge la domnie Insnsindu-si,
ca pe- vremuri
Moldova'Vasile Lupu, aspiratiile nationale. Urmnd aceeasi
directie ca i partidul polon din tarA, el este contra dascdlilor

greci dela Trei Erarhi, dar curand pentru a-si IntAri doinnia e
nevoit sA le confirme privilegiul si
caute sprijin tot In greet

tef an, dompii sult tot mai mari sustinAtori ai grecismului, Ilias Alexandru, tneptul lui Petra Rares, e grecizat
nici ni tie romneste. Gh. Duca se Inconjoard de greci care se
tinbogAtesc din munca poporului si stint pricina miscArii din 1672
DupA Gh.

a HAnoestilor. Dumitrascu -Cantacuzino e grec de origine, lar domnia

lui cunoaste miscAri revolutionare contra strAinilor.
AlAturi de influenta greacA, avem in Moldova si o puternicA niis-

care de simpatie pentru Polonia. Se continua de altfel o legAturA

culturald care-a fost destul de accentuatA
vremea lui Vasile
Lupu. Miron Costin i Dosoftei Mitropolitul sunt printre fruntasii
acestei direct& Roadele legAturilor culturale cu. Polonia sunt foarte
1nsemnate pentru noi, ca atat mai mult ca ct influenta polonA
ponte, pentru oarecare timp, contrabalansa influenta greacA.
Un fapt interesant e c tArile noastre devin oarecum centru/
culturii greoesti. La ManAstirea Cetdtuia de langl Iasi se tijAreso
cArti greoesti pe vremea lui Gh. Duna, donmitor care'n tinerete s'a
format In casa lui Vasile Lupa i si-a Insuit aspiratiile acestuia.
IatA cum se adreseazA lui Gh. Duca, patriarhul Ierusalimului Dositeitt, Inteo scrisoare din 1682: te-ai Incdrcat de onoare prin Infiintarea tipografiei greoesti, fiindcA .nu numai cg. ai adus la adevArata cale pe ortodocsii dintre rusi., nu numai cg. ai scApat biserica de oarecare intricri ci ai pus la indemana oricArui ortodox7
ca o luminA de evanghelidi credintA, scrierile sfintilor si ale tradir
tiunilor apostolioe strdmosesti, si ai dat o aring. neinvinsa In contra
oricArei schisme i erezii".
Grecii se socot In Moldova la ei acasA. Dotsitelu, Intr'a lucrare a
sa, mArturiseste cA, vAzAnd cum Moldovervii aveau la, Iasi tipografie

iar Grecii nu, murea de necae.

totusi, cu toat aceastA accentuare a grecismului, avem. Wt1/

Tara RomAneascA, i'll Moldova, tu ultimul sfert al veacului, o strAwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

51

lueita miscare literara i cultural a tromaneasca. Aoeasta ne arata

duhul lui Varlaam traia printre noi i ci nu putea fi stavilit
influenta lui binefacatoare pentru tin neam care tot mai mult simtea
trebuinta ca Invatatura lui Duninezeu sk-i fie lamurita to, limba
strabunilor.
Biblia din 1688.

In timpul lui Serban Cantacuzino cultura

e de forma greoeasc in scoala, dar de

forma romaneasea prin tipografie. Apar caleva carti interesante

mai cu seama., se lucreaza la aoel monument cultural care-i Biblia
din 1688.

Inc din vremea lui Duca se Moepuse traducerea din ruseste a

cartii Cheia tntelesului, a carei prefata e o dovad a patrunderii
In Tara Romaneasca a spiritului din. Moldova. Mitropolitul se adreseaza tuturor crestinilor care sant nascuti Mtru. limba noastra ruzmaneasca"

i aminteste da xnai multe ori neamul pentru a ckrui

cultivare se publica lucrare.a. Pentru imam cauta el A. Inmulteasca

talantul ce i 1-a dat Dumnezeu: cal mi-ar fi putearea prioeaperii

mele sa-1 Inmultsc Intru neamul mieu rumanesc".

In 1680, ca rod numai al domniei lui erban, apare Liturghia et/
tipicul si cu randuelile traduse in romaneste dupd un text greoesc.
Cuvantul mitropolitului Teodosie spune rdspicat ca'n biserica trebue
O. se slujeasca pe Intelesul poporului, c neamul romanesc cuprinde
si pe Moldoveni i c fata de trecut suntem inteo decadere care

trebue s ne umple de durere: Aceasta dara vazand

necum lipseaste In limba noastra de-a fi ea sa inteleaga Nairodul,

ce Inca si multi, de nu mal multi preoti si alalt cia bisericesc de a
cunoaste oranduiala i teremoniile ei cum a s sluji trebue, si, fiestocare la vremea ei, de a sa zioe si de a sa glasui, putinciosi nu sant
mal vartos aceasta i den nelnvatatura si. den n.einteleagerea
Limbii pogoara, care noua jainic si planguros lucru iaste intr'atata
micsorare i calcare rodului nostru cestui rumanesc, carele data
si elJnumarat Intre putearnicile neamuri, si intre tarii oameni se
numara, larA acuma atata de supus si de ocarit iaste, cat nice Inva.tatura, nice stiinta, nice areal, nice legi, niet nioeum obioeaiu Mtn(
tot rodul, ce sg. pomeneaste astazi ruman nu iaste, ce ca neste nemearnici i orbi Intr'un obor invartindu-se i Infasurandu-se, dela
straini si dela varvari, doara si dela vrajmasii rodului nostru, cer
sa imprumuteaza, si de carte si de limba, si de invatatura. O grea
dureroasa intanaplare". O nota adaoga: Intre Rumani ce zioem,
cuprindern a pro Moldoveni, ca. tot dintr'o fantand
Traditia
straina e insa puternica, iar Teodosie n'o poate birui. El serie
Intrebuintarea limbii aaoastre Pm e In obioeiul bisericii i cA limba
noastra e prea saraca, prea scurtr. Euanghelia din 1682 si Apostolul
din 1683, traduse din greceste, aratA continuarea opera de romanizare a serviciului religio,s.
Pregatita in timpul domniei lui erban, Biblia, In traducere

tegrala, apare In 1688, card era domn Brancoveanu.. Cum e si

drept, lucrarea a ramas legatk de nu,mele domnului care-a prega.www.dacoromanica.ro

58

D. MURARA$U

tito j care a patronat astfel unul din cele mai mari monumente
literare ramaneti. Biblia a rAmas In amintirea urmasilor, iar o

Stema lui $erban Cantacurino.

autA de ani dupa. aparitie, Ienachita. VAcArescu putea serie, flra

sa creada ca exagereaza, in prefata, gramaticii sale: podia sa zic
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

59

ca limba rumaneasc da la anul 1688 s'au inceput, macar si da era

Inoeputa da la a.nul 105 da la Hristos, adeca. ca 1583 da ani mai

lnainte, da cand s'au tlmacit in limba noastra legea veche

legea noua sau sfintele Biblii da cdtra rapaosatul Sarban Printipul

C,antacozinul eel vrednic da pomenire i da laude dome. Istoria
literara a fost mult preocupat de chestiunea traducatorului Bibliei.
S'a atribuit lui Nicolae Milescu tradu.oerea, dar s'a admis ca. aoesteia
i s'au adus prefaceri de catre oei Insarcinati de *erban ca lucrarea.
Nu i se tagadueste Stolnicului Cantacuzino partea cc ar fi avut-o la
Intocminea textului i la tiparire. Din prefata. reiese 1E10. paternitatea fratilor erban i Radu Greoeanu, pe care multi n'o mai
pun la indoiala, Cu atat mai mult ca cat acestia au fost oameni.
vatati, au cunoscut bine limba greceasc si ne-au ldsat si alte lucrari
de intenes religios si istoriografic. Plecand dela Intelepciunea cuvintelor: grading. Inchisa i fantang. peoetluita ce folos iaste dela
amandoud?", $erban Cantacuzino spune ca. s'a simtit dator sa
multeased talantul primit dela Dumnezeu. A. fost ajutat de oameni
prioeputi ca Gherman de Nisa Capadociei, verificatorul textului

oesc, si de altii ai locului nu nnhaai pedepsiti tram a noas

limba, ce si de limba elineasca avand $tiinta ca sa o talmaceasca.".

Scrisoarea lui Dositeiu patriarhul recanoaste limbii noastre dreptul
de a Si Intrebuintat In scrierile religioase si numara. Intre Romani
pe toti fratii risipiti In atatea provincii, chiar si pe cei dela Nistru.
Ideile patriarhului, atata de conforme ca o sanaloas traditie nomaneasca, par s fie sub directa influent a hivatatului Cantacuzhio
Stolnicul.

Prin faptul ca. infra In bisericile tar* Biblia devenea un mijloc

de raspandire a aceluiasi grai; prin faptul ca era tradus dupg.
text grecesc, aducea un prilej mai malt de framntare a lim.bii
noastre si de Imbogatire a expresiei literare; pria faptul ca. folosise
si traducen i de mai nainte, reprezinta un inoment dintr'o sangtoasa
si naturalg. evolutie Incetul cu metal s'a 4inut seama. de aceasta
traduoere Antim Ivireanu nu face decal sa-i reproduc din textul
ei In Psaltirea an, 1694. Limba traducerii e pling. de putero si de
claritate. Forme mai ve,chi ori regionale care ar fi Impiedecat cursul

trawl, si al Intelesului., stint lasate la o parte. &vein de multe ori

impresia cA citim o lucrare n limba noastra de azi. Monumental
aoesta din 1688 hicheie epoca de cultura a unei scurte dar manic-e
domnii, care a pregatit totodat si voevodala stralucire brancoveneasca.

Moldova adaoga, In aoest timp, culturii nationale o pagina deosebit de

pretioasa. Mitropolitul Dosoftei este un continuator al operei lui
Varlaam. Originea lid
Inca definitiv stabilita, s'ar putea IDA
sa. fie macedo-rom'ang., daca. tinem seama de unele cuvinte oii fonetisme particulare pe care le foloseste in serien. Dosoftei a avut
multa dragoste pentru carti
cronicarul Necaloe serie ca a fost
si daca Imprejurarile
unul din oei mai Invatati oameni ai vnemii
Mitropolitul Dosoftei.

www.dacoromanica.ro

D. NUR AR A$U

60

i-ar fi fost prielnioe, Moldova ar fi ajuns, prin mitaca lui pasion.ata,

la o mare Inaltime culturala. Framant'arile politice 1-au dus te

pribegie i 1-au silit sa se Inoovoaie de lips si s. ceara
ajutorul altora In tara straina. Politica lui Petriceicu a avut ca
rezultat $1. trecerea lui Dosoftei In Polonia, unde $i el, ca multi

altii, avea nadejde In ajutorul crestinilor impotriva Turcilor. Intr'o

sorisoare din 1674 adresatg spatarului Milescu, el cerca astfel ajutorul Rusilor: sAntem copies* de multimea nenurnarata. a Turcilor, cli cruzi si Ingamfati, tirani necredinciosi; sufletele itoastre
sAnt distruse, trupurile cazute cu fata la pgmant; santera ca niste oi
care le duce la taiere. Ridicati-va, fiti protectori bisericii; pentru
liberarea noastra igloria voastra venit.i de oae scapati din mhintle
furiosului Mahomed, teribilul impostor, liberati-ne". Astfel se Inchiega In Moldova atitudinea politica crestina care ne face sa hatelegem gestul de mai tArziu al lui D. Cantemir.
In. 1675 se reintoarce In Moldova si-si consacra cativa ani muncii
de reintemeiere a tipografiei care decazuse dupg.' Vasile Lupu. Intr'o

scrisoare el spune: la noi Invatatura de carte s'a pierdut si_ putini

sunt aoeia care pricep litaba cartilor". Pentru reorgartizarea
de carti, el gase$te mult sprijin In Ioachim patriarhul Moscovei.
Activitatea lui Dosoftei se Intrerupe In. 1686, and Sobieski trece
cu oasteg In Moldova i, la retragere, ja cu sila $i pe mitropolit
5i-1 Inchide Intr'un castel din Galitia. De-acum. Inainte Dosoftei,
el partizanul unei politici alaturi de crestini, va cunoaste suferinta

Impreuna cu ceilalti slujitori care Oman racla Si. Ion oel Nog,

adus si ea in Polonia. Indureratul mitropolit Isi exprima speranta

de-a se relntoaroe In. tara si de-a se Infatisa lui Dumnezeu
dorita" mitropolie a Sucevei. I-a fost dat sa moarg. printre strAini
In 1693.

Cateva serien i ale lui. Dosoftei sunt In. ruseste, traduceri

oompilatii In legatura cu chestiunile religioase care framAntau biserica ortodoxti din Rusia. Acestea nu au Insemn.atate pentru cultura romffneasca, dar ne arata cura si Dosoftei, ca a contimporanul
sat]. destarat Milescu, a putut fi folositor strainilor, prin adfinca
cunoastere a dogmelor religioase. Alte lucrari a.0 numai insernnatate culturala la noi si continua prooesul de romanizare a serviciului. Astfel sunt Aoatistul NdscAloarei de Dumnezetz i Dumnezeiasca Liturghie, carte adresata catra toata semintia romneasca",
un dar limbii romanesti". Nu numai in spirit, dar i in expresie
Dosoftel ap are astfel ca un urmas al lui Varlaam. In prefata acestei
din urma lucrAri se argu.menteaza ca liturghia trebue s fie in limba
poporului, idee rodnica pe care Dosoftei o sustine sfn alte tiparituri.
Poemul cronologic, tiparit in 1681 $i 1683, este numai o prozaicA

inirare a domnilor Moldovei, cu versuri nedibace si Incarcate cu

epitete care se repet obositor. O data Insa In istoria noastra literara este Psaltirea Zn versuri, publicata la Uniev In 1673. Dosoftei a; facut mai tutAi o traducere in proza a psahnilor si apoi

loarte cu osArdie mare"; a realizat Ia ciad ani si transpunerea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA _LITERATURII ROMANE

61

In versuri. Lucrarea trebue pusd Im legdturd ca cultura poIond,ce

Dosoftei
autor el in.susi de versuri pOloneze
a cunoscut traducerea din 1577 a scriitorului Kochanowski. PrMt In valoarea
ei in sine, traducerea lui Dosoftei nu insemneazd prea mult, prima
Insti In cadrul istoric
locul ce-1 ocupd In miscarea noastrA
literarA, ea constitue un eveniment insemnat i prin insdsi ideea

Stema Moldavei din Pealtirea 1680.

de-a fi fbset 1:lamia. O lucrare de ,p este opt mii de versuri este ,t)

imensd mune de adaptare a limbii noastre la un fond de indis-

cutabild valoare poeticd. Au mai fost siinainte de Dosoftei chteva

mdrunte !merari de versuri_ dar aoestea singure on puteau _pregAti aparitia lucrdrii lui. Cultura in Moldova, alimentatd de legAwww.dacoromanica.ro

D. MURARA

62

turile cu Polonia, devenise o nobill traditie si numai astfel ne explicara ravna de atatia ani a lui Dosoftei.

Inca din Molitvenic mitropolitul se aratase Cu anumite particula-

ritAti in limba Introdusese In tesatura limbii, in chip prea usuratec, cavinte slavone ori grecesti, recursese prea adesea la forme de-

rivate, in fraz cuvintele urmau prea suparator topica limbii sla-

vone, folosise neologisme care vor fi surprins pe atunci: constientie,

creatura, eresa, figura, forma, presidentie. Particularitati de acestea
Psaltirea in versuri. Limba traducerii este adesea lipsita
revin

de armonie si, de multe ori, nu-si gase.$te cuvintele cele mai potrivite, lirismul cald si avantat al cantaretului care se infioara in
fata maretiei divine, se umileste in fata puterii nebiruite, se bucura
cand primeste ajutor impotriva vrajjmasilor ori chiama blestemul
asupra oelor ce-1 urgisesc. E ceva aspru, neslefuit In limba lui
Dosoftei, plina si de cuvinte provinciale care impiedeca intelesul,
ba chiar si de cuvinte care par formatii aiedibace i silnice ale
traducatorului preocupat nu atat de limpiditatea Intelesului, Cat de
satisfaoerea regulei rimei. Rima insasi le de altfel atat de saraca,

la drept vorbind e simpl asonanta: meargeleage, bunatatea.

partea, slavdzabava, armasama; unele asonante sunt de o suparatoare monotonie:
,slanta" aduce in chip inevitabil pe smallta". Cu bate acestea, cum insusi marhniseste, Dosoftei a voit sa ne dea ceva Cat

mai bun, cat mai literar: cu multa trada

si vreame indelungata, precum am putut
mai frumos, am talcuit s'am sells precum

a vrut Dumnezau, sA. poata. trage hirea o-

(
,

Dosoftei

mului catra oetitul er. Dintr"o asemenea

\ munca anevoioas au reie.sit i pagini care
si-au pastrat farmecul dealungul vremii
Psalmii 46 si 98, deveniti colinde popular;
sunt din acestea.
De cateva ori, cu toata sfortarea ceruta

de rima, Dosoftei gaseste fraza curgatoare, adevarat romneasca, asa

cum o graia poporul si cum stiusera s'o prinda. In scris Varlaam. si

Urech; In Psalmul 38, traducatoral a avut intuitia tonului adevarat si din cuvinte xasare toata nimicnicia omeneasca, privita de

cantaret cu umilinta si trista bland*: Ca lumea aoeasta-i ca o

miza mica

Omul, at de-a hirea, iaste o n.emica,

De vreame ce

Zadar sa trudeaste de zi pana'n sarA

Stransura ce strange nu
De-si agoniseaste s'aiba si pro mane,
sti cui ramine".

treace ca o umbra rara,

"Dac se compara. versurile lui,Dosoftei Cu textul in proza tradus

tot de el, se vede usor cA avera a face cu un prelucrator al materialului. Dosoftei n'a luat rumic din podoabele modelului polen,

s'a tinut de textul ortodox si pe acesta a cautat sa-1 amplilice,

dupa propria lui imaginatie. Prin amplificarile lui, Dosoftei stie si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

dea un mai puternic accent sentimentului2 iar uneori textul capata
expresii concrete care nu-s lipsite de semnificatie. Astfel in Psalmul

136:. acii small a plnsam, and ne adusam aminte de Sion"

se preface in versurile: Acolo sezum i plansara La voroava and

Prin Sion si pentru tara
ne stransam.
Si cu inernd amar
Plngeam. cu lacrarni herbinte". Adaosele
AducAndu-ne aminte

lui Dosoftei nu sunt numai o intarire, prin expresie concreta, a

sentimentului, ci si o lamantare romneasa a fondului, aci alatari de
Sion este amintit tara, iar la voroava an.d ne strAnsani" reda insusi
medial taranesc al sezatorilor ori al linistitelor oonvorbiri pe prispa
casei.

Dosoftei a cunoscut inteadevar medial taranesc a de aceea expresiile lui sunt uneori atat de potrivite. Ca o vrabiu.t sa mAiu

fara casa", cerbul pre dealuri preste anaguri nalte",le-au. dat

Cu veacii uric pre naosie", vierii oei grasi la lunca", zAmbrii o

pase si'n comae o aruna.", veneau In chip firesc in scrisul acestui

erarh care cunostea realitatile dela noi. Si de sigur ca Dosofbei
avea cunostinta si." de canteoele populare, cum ne arata versa' scurt
de 6, 7 a 8 silabe, i asonantele atAt de dese.
Alta valoroasa lucrare a lui Dosof bei este V ta(a i petreacersa
sfintilor, traducere facuta. pentru ea toti credinciosii s inteleaga aceste

texte de insemnatate morala. Cele patru volume ale lucrarii i-au

cerut traducatorului mult truda., mai ales In grelele imprejurari
din Moldova. ..E1 hasusi ne spune: inteatna lung vreame scriind
talmacind ate am putut birui ta aoesti veaci grei ai jarei, abia

cu malt greu ani scris a aceasta sfnta'. carte". Dosoftei s'a folosit de
sinaxarul neogrec al episcopului Margunios, de texte bizantine, de

versuri medio-bulgare, dar pentru prelucrarea unor parti a recurs

la hronografe In care se gaseau legende hagiografioe. Lucrarea
lui Dosoftei a fost cunoscuta de autorii de, mineie de mai
Astfel Radu Greceanu in 1698 pleac dela munca lui Dosoftei,
uneori reproducnd aidoma. Dupa Dosoftei, munca de traducer
a cartilor religioase, impiedecata si de pribegia in Polonia, a raanas
fAr urmare. Dosoftei, cuoernicul pastor despre care Neculoe serie
ca era blan,d ca un miel", n'a avut un continuator demn de el.
Istoriografia din Moldova este reprezentata
Miron Costin.
de Miron. Costin, eel ma de seamd cronicar
al veacului. Un tragic destin a plutit asupra fannliei lui. Taal, Ion
Costin, fost hatman in. vremea lui Miron Barnovski, a cunoscut inchisoarea turceasa. din. Constantinppol si putin a lipsit ca sa-si piarda

viata. Intorandu-se In tara, dupa scurt timp, e nevoit s piece in

pribegie ca familia sa. Au venit In s Arsit si vremuri care pareau mai

prielnioe i doi feciori ai lui Ion Costin se ridica la Inane dregatorii
ale tarii. Pe n.easteptate vine insa lovitura s'a'ngeroasa,cci Velicico,

implicat inteun complot, este ucis din portal:Ica lui C. Cantemir,

Jar fratele su. Miron, dei nevinovat, piere napastuit de acelasi domn.

In timpul pribegiei familiei sale In Polonia, Miran si-a Meat

studiile la Bar, un.de a infvatat latina. Vasile Lupu a pus capat
www.dacoromanica.ro

454

D. MURARAU

prigonirilor contra familiei Gostin t astfel Mirm a putlt gd se

Intoared in Moldova mide a ocupat dreggloril si a primit misiuni
de Incredere In vremea lui Vasile Lupa, Gheorghe Stefan, Stefdnitd
Vodg, Petrioeica i Constantin Cantemir. Simpla Insirare a altor
.domni In cursul vietii silnie zdrobite a lui Miron, ao aratd In ce
fmprejurdri grele a trdit aoela care avea sg. fie Imp mare cronicar.

Mai ou seamd misiunile pe care le-a avut in Tara Romneased

din partea lui Gheorghe Stefan si In Ardeal, ca conduedtor de
ostire, I-au fAcut pe Miron s cunoased, prin proprie experientd,
unitatea de neam a RomAnilor. De asemenea vederea picioarelor
podnlui lui Traian la Turnu Severin, In 1662, In timpul expeditiei
contra Uivarului, a lgsat o impresie putemied aoeluia care Intr'o
zi avea s vorbeascd cu mandrie despre originea latind a neamului.
Intr'o misiune ce i se Ineredinteazd pe rang vivir, are prilejul s.-si
arate patriotismul lui sinoer i Intelept. Legg.turile cu cultura polong fac din el un sol al intereselor Moldovei pe 'Aug tara vecind.

E de amintit c Miran e atg.t de prudent, hick, dei multi se asteptau la and atitudine, el sfdtueste pe Petriceieu sk nu treaed
de partea Poloniei. Domnul nu ascultd sfatul, egzu din eaun a,

cAnd veni cu armata polond, Insdsi situatia lui Miran fu zdruncinatA.

A fost Iuat de armatd i dus In Polonia unae s'a Inchinat unei fru-

moase munci intelectuale si a seris importante lucrdri In lirnba

polond. S'a Intors In tara pe vremea lui C. Cantemir, a tr`arit eativa

ani cinstit de toti pentru cultura si intelepciunea lui, Vaud cand,

In urma intrig,ilor unei familii rivale, a venit nenorocirea din 1691.

Miren Costin a Post unul din oei mai Invdtati oameni ai vreniii.
El Insusi aminteste In predoslovia la De ileamul Moldovenilor cat
de mult i-au pldeut studiile i cu.m, si la vrstg. Inaintatd, Isi gdsea
multumire In ele. Mai mull deeht atat, tot In aoeastd predoslovie,
Miron. Costin, stdpanit de sentimentul durabilitdtii neamului, uneazd
urmasilor de peste veacuri Imprejurdrile prielnioe oetitului
invAtdturii. Avnd aoeastd Indscutd Inclinare pentru munca intelectuald, era de asteptat ea Miron Costin sd n.e dea luerdri despre
trecutul nostru. Intr'adevdr el are Ian plan mdret, zdei vrea sd serie

cronica Oril dela origine si pg.nd In vremea lui. N'a putut sd ne

dea o asemenea lucrare croniearul care fdoea mdrturia: ,,Ce sosirg

asupra nOastrd cumplite aoeste vremi de aemu de nu stn de

scrrisori, ce de- grije i suspinuri". Omul care a cunoscut atate,a
nenorociri a rdzboaie cu. sorti Indoelnici, atglea pribegii pentru
familia lui si a altora, trebuia s ajung la fatalismul pe care-a
exprimd cu cuvintele lui Herodot: iard nu sunt vremile sub crma
ci bietul om sub vremi".
Letopiseful Tdrii Moldovei dela Aren Vodel tricoace, de unde
este piircisit de Ureche vornicul de Tara de gios cuprinde epoca
dela Aren Vodd pang. la Dabija Vodd (1595-1661). 0 parte din
evenimentele despre care se vorbeste, erau cunoscute cxonicarului,
odd insusi luase parte la ele. Pentru oelelalte, Miran Costin. se servete de diferite isvoare externe si interne. Cultura cdpdtata In Powww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

65

Ionia 11 indrepta, in mod firesc, spre istoriografia acestei tad si astfel

ce! mai Insemnat isvor al cronicarului nostru este Chronioa gestorum
in Europa singulariorum a tut Piasecki Miran nu e Ina un. traducator ori un compilator, el onumai se informeaz asupra faptelor.

Alte date yiui din lucrari ale lui Iarosz Otwinowski si Samuel
Eveninaentele au rasunet In mineral lui Miro Costin. Sent-

Twardowski.

mente si atitudini se Insotesc Cu insusirea de-a gasi o fericita expresie literarA, pentru a face din lucrare ceva original. Fa.ptele sunt
impresion.ant i totusi sobru patrestite, portretele morale ale person.agiilor apar cm energice linii caracteristice. Astfel tree pe dina-

intea noastra rand pe rand Stefan Toma, domnul crunt si azbunator fall de boeri, dar familiar cu tiganul calan gata sA faa

glume cinioe, Doamna lui Ieremia Injosita de pagani, Alexandru,

fiul lui Radu, care asa de usor Il jertfeste pe grecul Batiste, sprijinul lui eel mai apropiat, Vasile Lupu. pe

.care cronicarul 1-a luteles In a lui hire Inalta

imparateasca mai mutt dealt domneasce,

In gustul pentru podoaba i stralucire, dar

ambitia care avea sa-1 aduca la prabusire.

Descrierea caderii lui Vasile Lupa e facuta cu
imagini in adevar clasioe, iar caracterizarea

lui Matei Basarab si a lui Mihnea Voda eel

buiguitor In ganduri" e foarte concisa.
Cronicarul are grija sa ne dea adevarul
.asupra faptelor i sa fie fara. partinire, aeeasta insa. nu I 1mph:decd. sa se stravad din

text cu anumite trasaturi ale lui. El crede

domnie ca institutie de drept divin si de aceea-i cuprins de revolta and domnul e ucis,
M iron Costin
fie si Gaud se numeste Gaspar Graliani. Totusi reflecteaza asupra institutiei i arata
un domn are si el da-

toril pe care trebue sa le Indeplineasca. Domnul, scale Miran, trebue

sa se faa ascultat din dragoste, nu din frica: frica face uriciune,

urIciunea, cat de tarziu, tot isbuoneste". Gandindu-se la domnii care
sarAcisera taro, prin lacomia si desfranarea lor, Miron serie randuii
pline de durere. Nu-1 trece cu vederea pe Alexandra Ilias care a
avut o domnie slaba. i cu purtatul trebilor peste obleeiurile tart.'"
nici pe Radu Vaal eel Mare, pentruca cheltuia peste putintele
Domnul este sa se poarte cum birueste venitul tArii". Miren
Gostin a vazut atatea nenorociri abdtandu-se asupra trii, familiei,
prietenilor, si de aceea a ajuns la o filosofie phial de resemnare
In legatura cu soarta a totputernica fatl de care omul, fiinta slaba
mIrginita, nu poate decal sti. se pleoe. Caderea lui Mihdi Viteazul

si a lui Vasile Lupu It duce spre astfel de ganduri: Iara roata

lumii nu-i asa cum. gandeste omul; ce In cursul salt se intoarce".
La aceasta -atitudine se adauga.o con.ceptie teologica potrivit careia

faptele omenesti sunt condusde puterea divina, spre un. scop pe

5

www.dacoromanica.ro

66

D. MURARASU

care ea singura 11 cunoaste. Este de mare interes faptul c Ina

de pe la sfarsitul veacului al XVII-lea a Inoeputul oelui urmator,
avem i o versiune latina a cronicei lui Costin, facuta de un moldovean cu aleas. cultura. Numai lu vremea apropiata de nol s'a
putut tipari i eeasta lucrare.
De noczmul Moldooenilor din ce (arei au esit streimosii lor e
desigur luerarea la care face aluzie Miron Costin In predoslovia
la Letopisq, menita sa fie Inceputul marei opere planuite. Isvorul
principal este Origines et ocoasus Transsyluanorum a sasului Toppeltin, scriere din care i traduce o parte sub titlul lstoria de creiiia
ungureascii, de cdnd si cum au cdzut pre midnile Turcilor, dar
Miron Costin ja informalii si din lucrari polone cu reputatie pe
atunci. In ce priveste razboaele lui Traian i cuoerirea Daciei, lucrarea are untie greseli, dar In schimb e bogata In idei, plina de
caldura polemiea i interesanta din punct de vedere literar.
Capitole speciale trateaza despre Italia, Imparatia Ramului, Traian, cetatile dela noi, numele neamului i portal lui. Capitolul dela

sfarsit trebuia sa desvolte problema religiei neamului, dar nu ni

fost scris.
s'a pastrat: poate c nici
Lucrarea pare sa fi pornit dela gandul lui Miron Costin de-a
spulbera afirmatiile lui Simion Dascalul i Misail Calugarul, In
legatura cu origin.ea noastig. Fireste, cronicarul nostru e cuprins
de indignare and afla de ocarile aduse unui neam a carui origine latina este pentru el ceva indiscutabil, dar Indignarea 11 duce
la formularea unui principiu. general In legatin ca adevg.rul pe

care trebue sa-1 cuprinda o scriere menita s transmita faptele

de-alungul vremii. Principiul adevarului se Insoteste cu adanc cre-

dinta religioasa. De aceste basne s. dea sama ei si. de aceasta

ocara. Nu este saga a scrie ocara vecinica unui neam, ca serisoarea

este un lucru vecinic, Cand ocarasc Intr'o zi pe cineva, este greu
a rAbda, dara In veci. Eu voiu da sama de ale raele cate scriu"..
De neamul Moldovenilor este In aoelasi timp mijloc de exaltare
a man.driei de origine. Cu staruinta, ere cronicaral sIt lasNm la o
parte basnele si tot ce spun cei rataciti, i sIt creclem cIt vlah
Insemneaza italian i rAralean. Cu mandrie, arata el cat de largi
au fost hotarele Imparatiei romane, neasemuita cu n/ciana In ,m6.retie. La con.vingerea cIt suntem de origine latina, Miran. Costin

a ajuns, ca i Ureche, prin compararea limbii noastre cu aosea

latina, dar probabil si pe alte cal, prin lucrari ale umanismului

ltalian care-au pAtruns pana In. ooalele polo-ne.

Mixon. Costin este eonstient si de unitatea neamului. Pentru el,
locuitorii din Moldova, -Tara Romaneasca, Ardeal surit toll urmasi
ai Randenilor descalecati de Traian. Din marea familie romaneasca
fac parte si Aromanii, i ei urma.si ai colonizarii romane. O dovada
a unitalii noastre ea neam este 1nsusi numele pe care-1 pintail/.
Predoslavia la De .neamul Moldouenilor e strabatuta de calda
emolie Prin fraza In ritm iaci solemn, lad impresionant de avantat
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

67

ori de vehement, aceast predoslovie este tot ce-a scris mai ar-

tistic cronicarul nostru.

Din paginile batrAne apare un suflet care line la neam, dupa cum
tine $i 1a trecut. Inoirile pe care le vedea introduse la curtea Unora
din dom.ni, 11 tulburau. Formele trecutului, menite s. dispara, le
urmarea cu parerea lui de rau Cu asemenea stare sufleteasc vorbege el i de vremile apuse and opinca era de inste la Rmleni

si de vitelie port". Prin ideile lui si prin forma literard mai middioasa dupa continut, Miron Costin reprezinta un progres f ap. de
Ureche. Obiceiurile veacului If au Ingduit ca o asemenea opera
istorica sa fie tiparita. Idei care arat o Inaltd constiinta individuala, s'ar fi raspAndit i ar fi creat o atmosferd din care insusi
spiritul public ar fi esit cu largi orizontu.ri De pe acum poate
ar fi devenit forte Inoitoare.
Cu sufletul 1m Inclinat spre meditare ori stapnit de puternice
sentimente, cu expresia lui literard de attea ori fericitd, ar fi
fost de mirare ea Miron Gostin sa nu se fi Incercat si In lucrarl
versificate. Avem dela el Stihuri de desedlecatul drii Afoldovei,
cateva alte stihuri traduse dupa o epistola din Ovid, versuri In
sfarsit despre originea noastra, publicate In Psaltirea din 1673 a
lui Dosoftei. Toate acestea sunt ins prea greoaie, prea apropiate
de o proza adesea foarte nedibaciu ritmatd. Dela Mirou Costin.
avera Insa si un poem, Viara lumii, In care autorul desvolt run
motiv care-a inspirat pe multi scriitori religiosi i profard, acel al
desartaciunii lucrurilor omenesti. Se g'sesc In. poemul lui Costin
versuri care amintesc ceva din Horatiu 5i Ovid, dar si lin scrierile
religioase. Viata comparala cu. o ata subtire, este un motiv care a
prdruns, poate prin Costin, si In folclorul nostru, cum se vede
din booetul pomenit de D. Cantemir In Descrierea, Moldovei.
In poemul sau, dupd ce desvoltd ideea cit toate de pe lame trec
se prabusesc, nu numai cele savarsite de oameni, dar $1 ecru]
Insusi minunata zidire", soarele si. luna lu.mini de aur", Miron
Costin arata et singur Dumnezeu e ve$ni.c. Desertaciunea
omenesti li apare si sub forma atAtor stapnitori ai lumii, tare
toti si-au dat tributul lor mortii. Cele mai multe din versuri sunt
gresite ea ritm si. rima, vocabularul este adeseori vulgar. Sunt

Inst si ateva versuri care surprind prin sprinteneala lor: Tree

zile, tree ca umbra, ca umbra de vara", Spuma marii si norii sub

nume miuitoriu?" InCe-i In lume sa
ceriu trecatoriu
tocmai ca i Dosoftei, Miron Costlier a avut cunostinte de versificatid. In introducerea la Viata lumii, el vorbeste de stihuri, rima,
mdsura, elidarea unei vocale. De ad i aflara. ea Miron Costin $tia
de Homer $i Virgil, de imnografi blzantini ea Damaschin, Cosma
$i Andrei dela Crit. Tot de ad, vedem i increderea pe care Miron

Gostin o are in limba noastra si In Invatatura: Nu O. poftese

vreo lauda dintr'aceasta putina osten.eala, ci mai malt sa se vada,

cit poate si In limba noastrit a fi acest fealiu de scrisoare, ce se
eheama stihuri. i nu numai aceasta, ci si alte dascalii i Invita.www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

68

turi ar putea fi pe limba rum'aneascg., de afar fi covrsit vacul nostru

oel de acum de Imari gmeutali i A. fie si spre Invdtaturile scripture];
mai plecatA a locuitorilor tarii noastre voie".
Miron. Gostin a scris i doug lucran i In limba polong. lina e

In proza, Cranica (drii Moldovei i a Munteniei, In legatura cu

istoria, geografia, etnografia i limba rilor romnesti. Problema
originei noastre latine II preocupg. si. ad pe cronicar, argumental
oel niai puternic fiind pm:aril el limba pe care o vorbim.
Cealalt. lucrare e In versuri, lstorie En versuri polone despre
tlifoldova i Tam Romdnaused. In general are acelasi cuprius ca
scrierea In. proza, dar se da atente mai malt lucrurilor care
pot avea valoare literara. Opera Inoepe in ton de epopee, figurile
de stil hisesi ne arata ea. autonil a fost sub Oiffluenta marilor

In literatura pokin a vremii, Miran Gostin gasea de asemenea

poeme istorice in versuri, exempla si hidennn totodat pentru eL
acest poem, Miron Costin vorbeste despre originea noastrg
despre unitatea neamului. Tirana din Moldova, In vremea cAtor-

va domni, Ii smulge autorului puternice versuri de vestejire. Predileclia pentru legende care doll colorit povestirii, apare pretutindeni. Tinsusirile descriptive nu lipsesc, mai ales In pagina care
aratg. frumusetile Moldovei, asa cum se desvalue ochiului descali-

catorilor ajunsi pe ccyama muntilor. E ad o viziune descriptiv

pe care, In literatura noastra, numai Eminescu o mai are In Musatin

i Codrul. j aoeste lucrdri In limba polon au pentru. noi Insemnatate. Prin ele, Miron, Gastin informa pe straini despre istoria
neamului nostru i Indeplinea rolul de mai tarziu al lui D. Cantemir.
CulturA aleasa, cldurd i convingere In sustinerea ideilor, mlauirea
unei limbi bogate i expresive, o yield hichinat.1 studiului si tre-

burilor Irti, curmat silnic printr'o crim pe care nu si-a iertat-o

niciodat autorul moral, toate acestea au contribuit ca sa fach din
Miron. Gostin una din cele mai nobile figuri ale istoriei noastre

culturale.
Nicolac Milestu.

Moldova dinspre sfrsitul veacului al XVII-

lea arata, din panet de vedere cultural, o

Intrepatrundere de diferite curente. Influenta polon a fructificat
mintea lui Dosoftei si a lui Mixon Costin. Idealul de reuastere
ortodoxd, fixat la Chiev de Petra Movila, si-a rasfrnt lumina. In
Moldova lui Varlaarn si, mostenit de erarhii lela Mosoova, gaseste,

dupg doug decenii, druin spre sufletul lui Dosoftei Inoitorul die
cultura. Nevoia de a se da poporului carte religioasa In limba lui,
face ca am.Andou curentele, si cel polen i eel rusesc, sa fie pfinse

In matca intereselor nationale Pri cultura de baza dela. Trei Erarhi,

pe care se suprapune aceea de forma greaca dela Constantmopol,
dar hitrueltva i una de forma latina, se pregaleste sufletul Jui Nicolae Milescu. A.cesta e una da celi6 mai curioase aparitii din tre-

cutul nostril cultural. Pribeag plecat din Moldova In alte tari, cu

o activitate alai de variata i uncen in. serviciu oomandat, el pstreaza totusi uncle adanci sentimente i arat uncle idei care ne fac
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

69

sg. vedem i In acest Invdtat desrAddcinat de rosturi/e i frAmAn-

tArile neamului, un om. care nu si-a nitat orig,inea g care, orictit

de departe a rAtAcit, a voit sd ting. tot de noi.
Ngscut pe la 1636 dinteo familie boereascA, Milescu, potrivit
Cu Imprejurdrile vremii, si-a inceput InvdtAbura la Trei Erarhi.
N'a rgmas mult timp In. Moldova si a plecat la Constantindpol,
uncle sooala patriarhiei era renumit pila profesorii ei pregglitii
la universitgile occidentale dela Roma, Venetia, Padova. Aci
vatd el prin ard 1645-1650 i apoi se reIntoarce In Moldova
II intereseazd diferite lucruri din trecutul nostru, cci cerceteazA
documente vechi i, pe la 1655, scrie despre icoana miraculoasg
dela "MAnAstirea Neamt. In Moldova e bine vAzut, se bucur de
multA chiste, i se dau dregtorii (testa de Insouinabe pe lAngg
vremelnicii dommi ai epocel, dar neastampArul din firea lui e mai
puternic. CAldtoreste prin tg.ri strdine, ajunge la Berlin.ul de pe
vremuri, se'ndreaptd spre Stettin-unde ggseste pe fostul domn Gheorghe Stefan, stg. In preajma aeestuia si-i td1mAceste In limba strg.moseascd uncle ruggeiuni., vrea sd-i fie de folos i dildtoreste la
Stochholra si Paris, ducAnd scrisori care-au rdinas fgr de urm.are
practicA, i a.poi se reIntoarce In Moldova. InAscutul spirit de aven-

turA 11 va fi Indreptat un moment cu gAndul spre tronul [Aril?

Faptul e c bAnuit de trAdare, i se aplied ciunthsea infamantA
de-acum inainte, Milescu trebue s piece i sd-si Inceapd din non

viata lui rAtAcitoare. Ajunge la Constantinopol pe carell cunoscuse

altAdatd, si mide eel ce conducea miscarea religioasd a elenismului
era Dosoftei patriarhul. LegAturile de priebenie trezesc In. acr..sta
speranta cd si a gAsit agentul inteligent i. cult al unui ideal scump
Grecilor, i astfel, cu scrisori\dela patrialrh, Milescu se'ndreaptA
spre Mosoova, unde se pune in serviciul land:tit In 1675, conduce

o ambasadd In China iar la inapoiere, dupd uniie necazuri i Invinuiri de care a scgpat, odatd Cu vertirea la donmie a lui Petru
eel Mare, Milescu ajunge din nou In favoare. Pentru. aoeasta insg

a trebuit sg.-1 desaindgeascd pe Dosoftei a, din agent al elenismului

cu pretentie de suprematie, treeAnd de partea curentului non, sd fie
con.silierul tarului deschizAtor de epoc aloud si sub influenta unei
culturi apusene de bazg. latin. Milescu. mi si-a uitat bask In. aceit
rAstimp, legAturile cu neamul. Serban Cantacuzinci, din. ordinal cgruia

se tradusese Biblia, era un conVins partizan al politioei alAturi de

crestini. Iu 16e, domnul =Mean ajunge la intelegere i ca taru)
Rusiei dela care primeste'promisiuni de ajutoare, pentru a scApa
de sub jugul turcesc. Petriceicu. din Moldova a 'fost de asemeni nu
prieten al crestinilor vecini, aliat al Polonilor mai Intai, credinctos
supus tarului mai apoi. In. aceste Imprejurdri atAt de nesi,Pure
pentru viata principatelor romAnesti, Milescu a fost interpretul pe
lAngd curta ruse,ascd at sentimentelor celor dei domni. Un. titlu
de cinste pentru el este si faptul c.g. a rAmas In legturd cu. mitropolitul Dosofbei i, prin mijlocirea pe lAngg. patriarhul Mosrovei,
a adus servicli culturale tdrii de origine
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

70

LucrArile lui Milescu sunt In cea mai mare parte o urmare a

ocupatiilor i misiunilor pe cale le-a avut. Era inzestrat ca toate

insusirile neoesare ca s scrie despre trecutul tArilor noastre,

dar viata neastmpAratA nu i-a IngAduit aoeasta. Ce ar fi putut el

sA insemneze pentru cultura noastrA ne-o arat faptul cl, din greoeste prin 1661-1664, a tradus Biblia
a Inlesnit astfel aparitia
lucrArii prin care a rAm_as in literaturA numele fratilor Greoeanu..
Alte lucrAri ale lui In romAneste swift de 04c.A. valoare. Cateva
serien i didactioe, cu titlu pompos, publicate in ruseste, sunt fArA
InsemnAtate pentru cultura noastrd.
Numele lui Milescu a ajuns c-nnosout in Europa prin dou lucrAri.
indemnul marchizului Arnauld de Pomponne pe care
l-a cunoscut la Stochhohn, a scris el Enchiridion sive Stella orientalis occidentali splendens in care, tratAnd despre dogma -transsubstantierii Domnului, d jansenistilor dela Port-Royal argumente
In lupta contra reformatilor. Cealaltd lucrare e In legAturl cu misiunea pe care-a avut,o In China din partea tarului Rnsiei. Trebuind sA aduc guvernului rus informalii militare, geogafioe
mai ales eoonomioe despre regiuni pe care nu le cunostea, Milescu
a cAutat sA.-si comPleteze prin cArti informatiile pe cane in parte
numai putea sA le aib6 prin proprie experientA. El ne-a lAsat o
lucrare din care cunoastem cAlItoria prin Siberia pAnA la frontiera
Chinei, misiunea cu diferitele ei peripetii In China, inapoierea spre
cas a descrierea fluviului Amur. Descriind China, Milescu a 'Mat
aproape Intregul material din Atlasul Chinei scris de lezultul Martini.

Doar introducerea, cloud capitole intregi a fragmente din ateva

alte capitole pot fi socotite ca In adevAr ale lui Milescu Pentru
tegAtura lui sufleteascA ca tara de origine, amintim c la granita
Chinei chiar, el isi adu.oe aminte de frwmusetea Moldovei.

Povestirea drumului prin Siberia pAnA la granita Chinei, Q avem

In romAneste in traduoerea dupA textul greoesc al lui Hrisant Notara.
Jurnalul aoesta nu are propria zis valoare literarA. E o notare precis5
a folositoare, din putn.ct de vedere geografic i economic, despre
sate insule, pAduri M.A. de margini, fluvii, ghetari ca inruntii. CAlAtoral curios nu uitA sA insemn.eze cunt se face pe,scuitul, cura se

trage vasul cu otgoanele, eat de furtunoasA este Marea Baical. Interesul geografic si economic se intregeste cu eel etnografic, cAci
aflAm caracterstico ale felului de trai,
dansurilor sacre
FArA. ndoial, partea cea mai atrAgAtoare a intregii lucrAri e
aosea in care ni se aratA drumul spre Peking, intlnirea cu autoritAtile chineze, tot protocolul Mtrevederii cu Impdratui Chinei. Lu.crurile atAt de deosebite de cele din Europa, grAdiniile palatului,
luxul coplesitor, scArile i podetele de marinurA fao o impresie
deosebitA si indeamnA mintea spre colindare pe tArAinul fantastioului. Printre
Milescu noteazA
lucruri de interes ecodescrieri'
nomic si militar,
pentru. guvernul de care era trirnis In aoeste
depArtate regiuni.

Descrierea fluviului Annu- cuprinde si ea lucruri interesante.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

71

AflAm mArimea deosebitl a fluviului, isvoarele lui, raurile are-si

varsA apa In el dup. treoerea prin muntii stncosi si acoperiti de
plduri, navigatia greoaie, de zile Intregi, pan6. sI ajungi la un fort
chinez. Datele curioase despre casele de lemn, Imbr5amintea din
piei de peste, circulatia cu ajutorul caioelor cane abia pot strnate
trestiisul, ghetarii dela gura Lenei i stnicile de care se sfarm5
cerAbille, retin pe huna dreptate intenesul oetitorului.
Pria inteligenta-i dornicd de cunestinte, Milescu ar fi putut fi
im hisemnat reprezentant al eruditiei moldovene. NeastmjArul l-a
purtat pe meleaguri IndepArtate i l-a implicat In situatii cane nu
Intotdeatma au avut rezultat fericit pentru el, si astfel insusiri reale

nu ale-au folosit Indeajuns, ci s'au risipit In lucrAri f5r.l. de legaturA

cu cultura Moldovel. ReprezintA Grimm o mare energie romkneascii.

www.dacoromanica.ro

Din Octoihul de la 17N

MISCAREA CULTURALA. IN VREMEA LUI

BRANCOVEANU.

Caren-We care

In istoria culturii noastre, domnia lui

influenteazi cultura.

BrAneoveanu a rgmas Invg.luitA intr'un

Iamb de exceptionalg. stralucire In ge-

neral, se crede cg, mai mult ea oricare altul, BrAncoveanu, prin

gustul lui pentru. frumos i pi-in mijloacele largi puse la 'indentAna

tipografiilor, reprezintA pohtiea culturall voevoda1g. ajuns la apogeul, ei. BrAncoveanu e de fapt un continuator al lui Vasile Lup-u,
ca un orizont desigur mai Indus decal al inaintasului. Cat priveste
scoalk serieri religioase, istoriografie, directii
formele de culturg.
epoca Ali Brancoveanu Ii are pregAtirea in domnia
eulturale
de Ina" inainte a lui Serban Cantaeuzino.
Dup cum In Moldova viata intelectuala a castigat 'de pe tu-ma
legAturilor cu Polonia, in! Tara RomAneascg. din ameasi vreme cultura se imbogteste prin cele doug. curente cane mai cu. seamg.
intipArese Inrdurirea: cel italian si eel grec.
Relatiile ca orasele italiene la au inceputul ca veacuri inainte,
dar cultura italian" ajunge roditoare pentru noi si-i cunoseutd di-

rect de ai nostri numai mai de curand. Pe pnii RomAni Ii dusese

spiritul de aventu.rA si pe la curli italiene ori alte curti strane

In cursul veaeului al XVI-lea si al XVII-lea, dar numai In vrem.ea

lui Serban Cantaeuzino afl6m din aceia care se indreaptg. spre Bans!,
pentru ca acolo sg.-si lac pregatirea lo r inteleetualk. Insusi fratele
domnului, Stolnieul Cantacuzino, s'a format la universitatea. din Pa-

dova si a indeminat pe diferiti tineri sA se 1ndrepte spine soolile

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

73

lidducanu, fiul Stolnioului, se bucurg. si el de acest curent

nou ta cultura noastal d urmbazd edile strdbdtute de tatgl sg.u.
Brancoveanu, ajungand la domnie O. 1688, intdreste si in ak
chip legAturile Cu Italia. La curtea lui se adund i Italieni de care
domnul se serveste potrivit cu pregglirea ley. Secretarul de limbi
occidentale al sdu este italianul Antotn Maria del Chiaro, autor al
unei lucrdri Istoria delle zrboderne rivpluzioni della Valachia, pretioasg. pentru informatia despre ,tard, obiceiuri, religie si despre
domxdi pe care i-a cunoscut de aproape aoest strgin care nu odatg
este pdrtinitor.
Acura ajung la noi calendare italiene dup care se alcdtuesc oele
romanesti. Din acele foglietti novelli" rdspandibe In Italia, bogate
ta prezioeri astrologice in legg.turd mai ales cu evenimentele politice ale vremii, ni. s'au pdstrat traduceri dintre anti 1693-1707.
Tot M. timpul domniei lui Brancoveanu, se rdspandise la noi, prin
intermediare grecesti care plecau dela versiuni italiene, luergri celebre ca Alexa,ndria, Floarea darzzirilar i Pilde filosofesti.

Arhitectura, In progres Inc de pe timpul lui Serban Canta-

cuzino, ajunge la mare inflorire pe vremea tut Br.ancoveanu. Stilul

bran.00venesc al palatelor, grAdinilor, bisericile se resimt si de in.fluenta artei italiene. Cu burse din partea domnului, Invatd la Venetia si tined greci care vor avea rol 4i invAtdmantul nostru
Mult mai puternic este bis curentul greoesc. Scoala intemeiatg
de catre Sterban Cantacuzino, la SI. Saya, 'tnsemneazd inceputul epocei

de glorie a grecismului ridicat pe ruina, ,acum completd, a slavonismului. Constantin. Stallionl a vat sd facg. dint aceastd woad nu
fe! de Academie greceascd, avand ca model universitatea eunoscatg

de el la Padova. BrAncoveanu reorganizeazk aceastd institutie de

culturg. strdind. Director al ei este numit Sevastos Chimenitul, in-

vdtat dasal cu studii de perfectionare in Italia si autor al unor

lucrAri care s'au tipdrit la Snagov 5i Bucuresti, Greci cu frumoasg

pregAtire funclioneazd la aceastd scoald ea profesori Curentul grec

este intdrit 5i prin faptul el dferii conducdtori ai bisericii grecesti ti gdsesc o bund primire la curtea domnuIui tkrii. Dosoftei,
patriarhuI Ierusalimului, 15i exercit la noi in tard activitatea lui
religioasg. i culturald.

In aoeste imprejurgri atat, de prielnice gre,cismului, apar flumeroase e1r In limba greacd, toate legate de dorroia lui 13ranooveanu, edd In timpul domniilor de mai nainte, spre deosebire de
ce se petrecuse In. Moldova de dupg. Vasile Lupa, in Tara RomaxeascA nu se publicase nici o carte greceascd. Apar abtun
rite luerdri dogmatioe ori de oomentarii religioase. Eortologiul luti
Sevastos Chimenitul e tipdrit la 1701 de Antra Ivireanu care face

mdrturia: Deci eu, fiindc nu am altd putere spre ajutorul

aproapelui decgt ocupatiunea fipografiei, n'am lipsit si nu voiu

lipsi vreodatd ea sk folosesc, dupd putinta mea, pe fratii. In Christos

ai mei, tipdrind deosebite cdrti de sufLet folositoare i mAntuitoare"
La Sn.agov ori la Bucure,sti, apar acum tu greoeste cdrti care mai
www.dacoromanica.ro

74

D. MURARA$U

nainte se tipdriserg. la noi In slavoneste. In aceastd directie munca

lui Antim Ivireanu este foarte rodnicd. Elocventa religioas de limbg
greacd este Infloritoare, printre autori numdrandu-se i doi Iii ai

lui Brncoveanu. Se public diferite cdrti privitoare la servicial

biserioesc in general ori la anumite sdrbdtori.
Din. tipografiile tdrii ies a.cum. lucrdri. In greoeste ,si. de alt ca-

racter deck ce! religios. In epoca aoeasta In care-s cunoscuti la

noi Pitagora, Platon i Epictet, se tipgreste Plutarch, Paralele gre-

cefti qi Tomane, tradus In greaca modernd de unul din fiii lui Brdncoveanu. In scrisoarea lui cdtre Doran, traducgtorul cthii Maxime

filosofice, scrie cd acesta este cel mai zelos sprijinitor al fwd.tAturii greoest i binefdcdtorul cel mai uraan at Grecilor".

Ddrnicia lui Brgncoveana cuprinde si pe crestinii de altd limbg

cleat greaca. La Bucuresti vine pentru a primi ajutoare patriarhul
Atanasie IV Dabbas. Insusi Antira Ivireanu taie In lemn 'Herne
arabe cu ajutorul cdrora se tipdresc diferite eri. Tipografia aceasta de origine romneascd si-a continuat opera de Inviorare a cal-

turii crestine la Alep, lar ce rdmdsese din ea netransportat in

acest IndepArtat oras, este reorganizat i serveste la tipdrirea la
noi a ciltorva cdrti. arabe. Cu sprijinul lui Brncoveanu, apar la

Tiflis In liraba georgiand Evanghelia Liturghierul.

In. vremea aceasta se incearcd, ar de rezultat, i ceva pentru
cultura slavond. In 1697 apare la Snagov, prin. hdrnida 1ui Antim,
Grarnatica slavoneascer. Pentru evolutia ideii de limbd 'nalional la
noi, este interesant prefata lui Aintim., cdci socoate ca limbg. strdind

tocmai slavona care tronase veacuri Intregi ca presfigiu de limbg

sfitntd In biserici si canoelarii. Totusi traditia slujbei In limbd slavong. stdrue 1ncg. In mirttea lui AntKrn, si de aci vine Inderan.ul

lid la Invdtarea si Intrebuintarea ei: Sd fie ridicatg. In slav si

admiratie strdludtoare, spre exacta intrebuintane a [ncastrg.".

Cu tot sprijinul dat crii grecesti

cri de altd limbd de cdtre Brancoveanu, care, vedea In activitatea lui o misiune ce depdsea granitele
stramte ale tdrii, cartea romdneascd Isi continua desvoltarea. Prin
hrnicia mitropolitilor i episcopilor se tipgresc numeroase cArti
in limb strlind dar cu explicatii romnesti, oil In Intregime In
Progresul edrtii romtineti.

limba noastrA. Pentru noi, aceastd activitate face adevdratd strdlucire

culturald a vremii.
Cteva centre tipogrifice se ridicd la mare badltime prin en.tusiasmul conducAtorilor bisericii. Mitropolitul Teodosle a Incurajat
lipdriturile vremii; Antim. Ivireanu si-a ddruit nunca la Snagov,
Ramnic si Bucuresti; episcopii Mitrofan si Damaschin au fdcut
din Buzdu un focar cultural. Lucrdrile religioase care-au apdrut,
sunt numeroase si variate Limba romnd 1st urmeazd stdruitor 01trunderea In serviciul religios, iar prefetele cdrtilor exprim ideile
care Insufletesc epoca.
Anul 1691 aduce apaiitia lucrdrii Mdrgdiitare'de Sf. Mau Gard
de Aur, In traducerea frumoas a fratilor Serban si Rada Greoeanu,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

75

E Inc un prilej de pregAtire a limbii pentru. redarea frumusetilor

literare din originalul greoesc. In. acelasi an. apare In traducerea lui
Radu Greoeanu Pravoslaunica meirturisire. Scopul lucrArii, ne apune

traducdtorul inteo limb plinA de vlagd, este de-a intlri neamul

In credinta strAmoseasc5: s5. cunoascg. aiave spasenia sa
vazt tatanile in care vartos i apAn sl tape", Euanghelia grecoroman5 din 1693 arata un progres din pun.ct de vedere technic,
cAci cuprinde ornamente O. fronlispicii de mult gust artistic. Traducerea, stihurile la stem5 i prefata Inteo limbli inflorit se datoresc lui erban Greceanu. Lucrarea s'a pus In tablele sfantului
tipar" din porunca domnului, spre a fi imp5rtit drept credinciosilor In dar. Prin porunca lui Antim lese de sub tease Psaltirea
din 1694, urmand textul Bibliei din 1688, lar in 1697 Evanghelia.
In 1698 literatura bisericeasc se imboggeste milt prin. Mindul

tipArit de Mitrofan. In prefatA, mitropolitul Teodosie arat5 cg. limba

slavon5 nu era inteleas5 de preoti si de aceea se produoeau neorandueli In serviciu. Traducerea vietii sfintlior, du.pl text greoesc, este
opera harnicului i invAtatului Radu Greceanu, care-a aunoseut

traduoerea lui Dosoftei si a urmat-o In unele locuri. Traducerea

este insemnat5 i pentru desvoltarea limbli noastre, cIci apare aci
grija lui Greoeanu de a serie spre a fi inteles de multime: eu am
iscodit si in tot chipul m'am. nevoit a au 'Asa maid un cuvant ca s5
nu dea Intelegerea limbii noastre cei romanesti". Singure imnurile
din aceast vastA opera a.0 rAmas tot hr slavoneste, traducerea lor

va veni numai mai tarziu, prin ravna un.ui mare erarh.

E interesant cum schiteazd Mitrofan In Octoihul din 1700 desvoltarea tipografiei la n.oi: Intai aceast rodire au nevoit sl o fac5
prea lAudatul si marele aoela domn, Io Matei Basarabg. Voevada,
fericitul strmos al M5riei Tale; iar5. au adus puline si necoapte
roauri. TarA ldudatul unchiul Mgriei. Tale, Io erban Voevod Cantacuzino, s'au nevoit si mai mult, iar5. era si ale sale roduri
3lid de tot ooapte, nici iarAsi de tot crude. Iar5. M5.ria Ta,
f and cu adevarat de Dumnezeu s5.dit si mai mult AdA pat, aduci
roduri coapte, dulci la gust si in tot fellal la vedea15...."
De o mare frumusete, prin. gravuri a vignete, este Triada! din
1700, de valoare i prin prefatescare-i str5b5tut5 de bucuria
se poate canta cuvantul Domnului pe un pdmant liber si al nostru,
de mandria c5., pentru cArldle religioase, nu mai aveam nevoie
de ajutorul strAinilor.
Cel mai harnic in opera ae romanizare a serviciului religios a
fost ins5 Antim. Ivireanu. La Bucuresti se publicA in 1703 N11?
Testament tAlm5.cit Intru limba rea pArinteasc5", la Minnie AntaZoghianul din 1705, Molituenieul i Octoihul din 1706 ou explicgri
/n romaneste. Din tipografia dela Targoviste ies Octoihul din 1712
talmacit pre limba noastr cea romaneascA" si Molitvenicul din
1713 tradus dup5. greoeste. In Capete de poruned, Antim se .idreseazA preotilor in limba tlrii. In romaneste apAruserg. pnl . acum
cele mai Insemnate cArti. hisericesti. Prin hotarirea lui Antim, se
www.dacoromanica.ro

76

D. MUM A$U

recunoaste limbii romanesti dreptul de a fi folosita In tot serviciul

religios. E o mare data In. istoria neastra culturall cad, de vreme
ce avea s fie curand cotropitor, daca grecismul ne-ar fi gash farti
de carti romanesti la inceputul veacului a1 XVIII-lea, nu se stie
cum am fi razbit pi-in Indelungata epoca fanariota.
Apar si cabeva cart" fail legatura cu biserica. Dintr'o faimoasa
carte bogata in sentinte morale $i'n pagini literare, Floarea darurilor, noi am .avut In cursul veacului al XVII-lea versiuni dnpa
texte slavone. Acuna, in 1700, apare la Snagov o traducere dupa in
text greoesc. Traducatorul este Filotheiu sfintagoretul, Incurajator
este paharnicul Const. Sarachin: l-am In.demnat dup putinta-mi
spre osteneald de o au intors spre cea de mosie i de obste limb&
noastra romaneasca, pentruca sa fie- bine primita de lacuitorii acestuias loe". O expresie a starii de spirit in. aceasta vreme este
Incercarea atat de neobisnuitO a cdlugarului Filotei care, prin 1713,
Intr'o Psaltichie ronuineasc4, ramasa In manuscris, Incearca sa a-

dapteze versuri romanesti la cantarile din biserica. Redarea cuvintelor pre a noastra de tara $i de obste limba", pie arata progresul gent pana acuin de ideea de limba nationala. in manuscris
au ramas 'Ana mal tarzin i traduoerile din aoest timp a Fabulelor

lui Esop 5i a Minunilor Maicii Dornkului.

De biserica si cultura din Tara RomaMiparea cultnrala
n.easca atarna. i activitatea din Transilin Transilvania.
vania, provineie asupra careia se rasfrange autoritatea lui Brancoveanu. Dupa cele doua. monumente literare
din vremea lui Simion Stefan, No-al Testament din 1648 si Psaltirea, din 1651, eateva, zeci de Iani tree fara sa apara. vreo carte,
Abia In 1683, vadind o Incercare de reintemeiere a tipografiei romanesti, apare la Sas Sebos cartea de predici la Inmormntare Stcriul de aur.. Pria grija lui loan din. Vinti se scoate la lemina aceast
dintai pal-O.", In provincia In care Ouvantul lu Dumnezeu nu se

mai inveSmAnta In scris romanesc. Tot prin loan din Vinti, se

tipareste la 1685 Cetrare pe scurt, pentru folosul i intramarea
neamului nostru romanesc". Plangerea de-atatea ori exprimata pe

vremuri cit Romanii nu, au carti In limba ion si ca. se Intorc acas
mahniti, fiindca nu Inteleg slujba din biserica, reapare In. Ceaslovetur
din 1687. Ste mina astfel parc dela capat o lupta pe care ne
obisnuisem s'o s000tim. castigata la jumatatea veacului.
Acum Insa se deslantue Inraurirea bin.efacatoare dinspre Tara
Romneasca, rasp-tins cultural fratesc la tot binele ce se revarsase
din Transilvania spre piei In tot cursul veacului al XVI-lea. Serban

i tnca. mai mat decat el Brancoveanu, se preocupa

de Transilvania culturala i biserioeasca. Era de altfel momenta
ca grija de aceasta sa fi cat mai puternicd, deoareoe propaganda
pentru Unire se pornise. De prin 1692 Inca, Imparatul promisese
diferite privilegii preotilor romani care s'ar apropia de catolicism.
Ideea unei uniri cu Roma Inoepea O. se contureze, dar, deocantdata, n.0 se gAndeau miei propagandistii la o trecere la catolicism,
Cantacuzino,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

77

ei numai la 'recunoa.5tere.a catorva puncte dogmatice. Situatia in

provincia frAmantatA de atAtea lupte pan la despresurarea Vienei
In 166, era foarte grea pentru Romani, ca.ci acestia trebuiau sa

lupte si au reformatii unguri dar si cu ortodoesii sarbi dornici

sA-si intindk suprematia lor biserioeasca.. Acum. Brancoveanu se

arat adevarat ocrotitor al bisericii din Transilvania, acum episcopii provinciei vin la Bucuresti pentru a fi rectmoscuti Unitatea
de credintA. -a Romanilor trecea prim momente de criza de aoeea
cu. atat mai se-mnificativk apare venirea lui Atanasie Anghel la
Bucuresti, pentru a i se face ceroetarea canonick s't a i se da

instructiuni de catre Teodosie, mitropolitul Ta.'rii Romanesti, i de

catre Dosoftei, patriarhul Ierusalimului
In vremea hi care se desfasura hdrnicia lui Ioan din Vinti, apa.-

ruse si Molitvenieul din 1689, iar din Tara Romaneasc' soseau

numeroase ca.rti din tipop-afille branoovenesti. Dar si lucratori tipog,rafi vin acum in Tara Romaneasck. La 1699 apar la Balgrad
diferite carti, dar mesterul tipograf este Mihail Istvanovici, 'Timis
In Transilvania de catre Brancoveanu. Se rectmoaste Cu sinceritate,

in prefata crtil Chirtiacodromion, legatura titre cele dou proajutoriu nelipsind

vid, prin autoritatea lui Brancoveanu.

si dela prealuminatul i Inaltatul biruitoriu al toatei Ungrovlahii,

Io Constantin 'Brancoveanul Basarab Voevod, carele nu cu putin
s'au artat (si pururea s aratk) luminktoriu credintei pravosla.vnice hitarind-o Cu dumnezeestile ckrti, tu tot chipul tipa.rindu-le".
Bran.00veanu este oonsiderat ca patronos ad.evarat al sfintei mitropolii de aici din Ardeal". Legaturile dintre cele cloud tari slabesc
odat cu cAlcarea cuvantului de care Atanasie Anghel si cu intdrirea Unriii In 1700.
Cand Atanasie se socoteste episcop al tuturor Romanilor
protestele se desrntuesc, mania se aprinde In sufletul
lui Dosoftei care un mom.ent ndjduise chiar s vadk introducandu-se In bisericile din Transilvania limba greack, supararea cuprin.de si pe Teodosie care opreste trimiterea de ckrti religioase
peste munti. Insusi Istvanovici se rehttoarce acas si-1 gasim lucrand cu spor la Ramnic Ani de zile tree si Transilvania nu mai
este ht stare sk dea prim ea ins'a'si decal Panda Prutricilor In 1702,
Catehismul cu litere latine dar cu ortografia ungareasck din 1703
si Catehismul atone cu litere latine din 1709 Aoeasta nu Insemneaza bask ca. Unirea se intarise. Preotii fuseserd atra.si pri-n f Agadueli care nu se impliniserk, populatia si-a dat seama c fusese
inselata. L-upta dusk de calvini contra Unirii era totodat o lupta
politick a Ungurilor impotriva Romanilor. Intre 1703 si 1708 nemultumirea tuturor e asa -de mare, Meat Unirea pare c se prabuseste. Este de altfel vremea rascoalei rakocziene la care se algtura
Romnii neuniti

In Tara Romaneasca. si Moldova, se poate urrakri bine reactiun.ea fatd de propaganda catolick 5i calving.. Acum apare o
treag literaturk teologick de naturk polemick, reinviind para. o
www.dacoromanica.ro

78

D. MURARA$U

pagin din trecuta iiatg. bizanting., avnd ca principal sprijin pe

Dosoftei, patriarluil Ierusalimului. La 1690 publicg. la Bucuresti Manualul In contra schismei papistasilor. Versurile chiar la stema tdrii

sunt un atac contra catolicismului. In aoelasi an apar, tot la Bucuresti, Intlimpinarea la principiile catolice fi la chestiunile lui

Ciril Luoaris de Meletie Sirigul si Manual In contra ra-tdcirii calvine

de Dosoftei, patriarhul Ierusalimului. Acelasi tipgreste la Iasi Tomul

dragostei asupna kit inilor Ut 1698. Carte sau lumin, apruld la

1699 In Snagov cu ajutorul lui Brncoveanu, cuprinde ataouri vulgare la adresa catolicilor. In versurile din Mcirturisirea credinrei ortodoxe din Snagov 1699, se spune in, adevgr cd'n vremea lui Bran-

coveanu cu bucurie filosofeazd Dacia", dar prefata lui Dosoftei

este un inversunat atac contra Papei. Tomul Bucal-jai, In greceste
ca i oelelalte crti de polemicd, tipdrit la l'Uranio In 1705, urmkreste acelasi scop si combate punctele de dogmd primite In Unire

Se afirmd aci: Unia en papistasii nu este alteeva dect unirea vdditg

cu dracul". Reactiune, cu. 'anide forme violente, avem. si la neunitii
din Transilvania.
Totusi Unirea nu se mai putea desfaoe. Prin fAgAdueli fdoute

cu hotdrirea ascuns de a inu fi Indeplinite cat mai mult cu

putintd, se ajunsese astfel la zdrobirea unitdtir prin credint. a

neamului nostru. Mai mult Ined, Inveninarea relatiilor dintre Transilvania si Tara Romneascg. a Intrerupt Intruchtva si circulatia
cdrtilor religioase, stingherind astf el unitatea pria limbd. Imprejurdrile viitoare aveau. Ins s. Intoarcd In folosul nostru ceca ce era
destinat sk fie o armg. dusmand Impotriva noastrd.
Dintre figurile care se reliefeazd In timpul
Antim Ivireanu.
activitdtii culturale romnesti din domnia lui
Brfincoveanu, de igur cd mai Intl trebue pomenit aceea a lui
Antim Ivireanu.

Georgian de origine a ctva vreme harnic scalptor In. lemn

tipograf la Constantinopol, Antim a vena la noi fiin.d chemat chiar
de Brncoveanu care-si urmdrea planurile lui culturale pentru ortodoxia rsdriteang.. Mesterul Andrei devine piosul cdlugr Antim,
menit s prefac ta cativa ani Snagovul, unde ajunsese egumen, In
Insemnat centra de viatd religioas a de muna tipografied. Episcop
In 1705, Isi (atinad. la Rmnic opera de rdspAndire a cdrtii biserioesti; mitropolit al trii. in 1709, ca urmas al lui Teodosie mort
dupd o Indelungatd pdstorire, desfsoard la Bucuresti, la ^Thrgo-

viste, la Snagov o activitate carie nu numai d strdlucire epocei

Intregi dar si asigurd triumful limbii romnesti In bisericd, In
momente cAnd sta sd Inceap o noul epoc de coplesire a noastrg
de cdtre strdini.
Faima c,astigat printr'o viatg. Inchinatd muncii i-a preglit lui

Antim ridicarea la ranga' de pdstor al Intregii t6ri. Cand dus-

manu 1.1 clevetese i caut s6-1 doboare, el se aprd In f ata domaului si-i aminteste cd n'a avut niciodat ambitia de-a ajunge
tropolit. Brncoveanu se convinge de dreptatea lui si nu-1 lasg.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

79

piece din pastorie obidit si cu lacrimile pe obraz". De o adancA

modestie In ce priveste cunostintele lui, Antim are In acelasi timp
o foarte desvoltata constiinta a datoriei. O veclem aoeasta si'n cuvntarea pe care o tine la suirea In scaun si'n alta ocpzie and spune:
Caci In seama mea v'a dat stapanul Christos sa va pase sufletele,

ca pe niste oi cuvantatoare, si de gatul meu spanzura sufletele

voastre, si dela mine va sA. mall pre toti, iar nu dela altii, pang
va voiu fi pastor". Fa. de Brincoveanu, Antim are santimente de

calda recunostinta. Stia el de uneltirile contra domnului, il Infiorase

gandul unei tragedii care putea sa vina In once moment? Fapt e a
el cere dela Dumnezeu InfrIngerea dusmanilor si pazrea in scatm
a semintiei domnului.
Antim este In acelasi timp un sprijinitor al politioei crestine a lui
Brancoveanu. Dupa Infrangerea Rusilor la

Turcii sunt tot mai banuitort iar ajungerea Rusilor, si cu ajutorul lui Brancoveanu.,

la Braila, a hotarit soarta domnului roman.

Dupa tragedia din 1714, n.oul domn, Nicolae

Mavrocordat trecut dela tronul Moldovei, nu
are Ineredere In Anthn, Il banueste chiar
e In Intelegere cu Austriacii care navAlisera

tara. Inchis, acuzat printre altele i ca ar

fi vrajitor, demis din rang cu o oeremonie

umilitoane, mitropolitul, redevenit sarmanul

umilul Andrei de altadata, este dat pe maim
Turcilor care-I sugruma In. drum spre muntele Sinai. Antim era impotriva amestecului
grecilor In viata noastra religioasa. Desigur
ca intrigile dusmanilor greCi au grabit osanda
nedreapt pe care i-a impus-o primul domn
Anthn Ivireenu
fanariot al tarii. In adevdr Mavrocordat asculta de tot ce-1 sfatuia Hrisant, patriarhul Ierusilimului, care exercita supnematia religioasa greceasca asupra tarii i considera manastirite Inchinate ca o proprietate a sa. Antim s'a opus grecismului invadator, asa cum, dupa el, se va opune si Mitrofan, grec totusi de
origine, dar a cazut si a fost lmpins spre moarte de Insusi donmul
strain abia instalat In tara pe care nu se putea sa 31'0 loveasca mai
Intai In chiar unul din reprezentantii principali ai muncii de romanizare a bisericii, In chiar aoela care-si luase pe seama sa, In Tara
Romaneasca, rolul pe care-I avusese In Moldova Dosoftei mitropolitul.
Antim n'a fost Insa numai tipograful plin de zel pe care adesea
1-am pomenit. In istoria literalurii noastre, el a ramas prin Didahiile,
predicele sale, lucrare cu total nou.a, cad nu se mi Infatiseaza ca un
simplu comentar al unui text religios, ci totodata i ca o zugravire a
vielii noastre sociale prinsa In framantarile si In pacatele ei. In predioele lui Antim apare fizionomia morala a societatii din vremea lui.
El vestejeste Injuraturile, lipsa de respect pentru parinti i pentru
cei mai mari decal noi, neingrijirea bisericilor
bisericile le tinem ca atste grajduri"
purtarea necuviincioasa In biserica, dawww.dacoromanica.ro

FO

D. MURARAU

sertachmile care ne atrag tu via., betia, lenea, certurile, neseriozitatea femeikir, luxul dela 110i, ipocrizia celor mari care baseala
pn i 'n momentul ea'nd se MArturisesc preotilor. In aceastA

duhovnicA sanetdonare a pgeatelor, Antim nu ult niel pe eel mari,

pe cond-ucatorii de neamuri, pentru care el spline Intr'o predica:
Pentru aoeia sa nu socoteasca Imparatii i stapanitorii pamantului
eum ca i-au pus Duninezeu sa saza pre scaun frumos, namal spre
vederea Inaintea ochilor immesh, impodobiti ea vesminte scumpe,
cu cununa In cap si eu schiptrul cel de aur In. mAna, ca numni singura dreptatea este de-i face cinstiti la norod".
Dei strain de origine, Antim si-a lnsusit limba rotnn' eased' atat
de bine, bleat Didahiile sale au si Valcare literarA. Liraba lui Anhui,
nu se putea altfel, are si cuvinte de origine strana, slavonisme rAlnase
din alte vremuri ori grecisme proasAt introduse, dar este InteresantA
si din alt pullet de vedere. Vedem bacercarea de-a Impaananetni forme
putin obisnuite: dojenicios, a linbezna (l-a Imbeznat Dumnezea tntru

prApastiile iadului), a jertvui, a se netrebui, a osti (patimile ostesc

asupra sufletului). E insa i talental de-a exprima ca simtire si in
grai frumos o idee. Astfel de frumuseti literare le gasim. tn. Cazania
la Adormirea Sf. Fecioare, cand arata muitatea moral a Mariei
maretia lui Dumnezeu. Randuri care impresioneazA i literar, gasim
In Coml.& de Inviitilturosila Botezal Dontnalui, ori in Cuvelnl de
Invilkiturd f i de urni144.51 In Dominica Florillor, cand, cu frumoase
mijloace retcrrioe, vrea sa hatoarca pe catea oea dreapta sufletul oelor
greSiti.

FAra ndoial, in volumul de Didahii, care nu s'a tiparit decat

In vremea noastra i n'a avid putinta de-a iulluenta t literar epoca
lui Brn,coveanu, ca 5i 'n volwaral publicat de episoopul Melchisedec

si pe care 11 tine hica la o parte indoiala pater/ha-4i, sunt multe

pArti imprumutate din mart predicatori ai bisericii ortodoxe. Antim

a stiut 1ns'a sa adapteze cuprinsul predicei la societatea romneascA
si a avut hisusirea de-a gasi expresia literara potrivita. GAsim In predicile lui expresii puternioe: cine-si mascareste legea ca noi?", tava-

lindu-te lui rasfaciimi", unclip. a cuyintelor". Expresia cu parfum

poetic apare pe alocuri: n.e turburam pu_rurea pentru liestece, ca
valurile marii and le sufla vantul", cu. ce flori de lauda vomu putea
impleti etmuna fecioriei tale?", s'a smerit marea", Dirmneveu certa
lumea cu armele stihillor", i cea mai surprinzdtoare din toate,
lima-i tratisatA stapn. marii". Georgianul ajuns la noi, prin diferite Imprejurari, tocmai din badepartata regiune a Iviriei, si-a risipit
munca pentru credinta si cultura noastra, dar a tinut s lnalte la
lumina si din infloririle sufletului lui ales.
tel mai InvAtat om al vremii
Stolnicul Constantin Cantacuzino.
lui Bu nooveanu este, Intocrnai ca i Antim Ivireamt, o vie icoana eat de putin lucrlf lnsemna
nata, unui fruntas al inteligentii i culturii, In trecutul de res triste al
xearcului. NAscut pela 1650, Stolnicul a amoscut de copil nenoroeirea familiei. TatAl say., om influent si basemnat dregdtor sub Matei

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

81

Basarab, e sugrumat sub un urmas al aoestuia, iar copilul la calea

pribegiei spre Constantinopol. Ad 1.5i Incepe studiile si, urmand curentul general al vietii intelectuale, si le desvarseste b. Italia, tara
care atrAgea pe toti tinerii dornici de ktalt5. InvAtAturA. CAlva Limp
In Venetia, ceva mai Indelung la Pa.dova, el are prilejul sd asculte
profesori vest* si s-0. InsuseascA logica, psihologia, fizica, matematica $1. astronomia. Niel cultura umanistA
trecutA Cu vederea,
eAci tanArul stu.dent, prin insemn.'rile despre cArtile cumpArate

aratl dt putea a.danci to biblioteca4 personal -pe Honier,

Horatiu, Tit Liviu $i, alAturi de ei, pe Erasm din Adagii. Insemndrile
studentesti pomenesc si pe doi profesori de aci diu Padova, Albania
Mbanez i Valerian, fiecare mult 5tiutul i luminatul", mrturie de
admiratie $i de respect.
Intoarcerea In tarA 1-a Tdcut sA cunoascl din nou urgia iar bAlaia
la tAlpi 11 va fi dus cu. gandul la zilele fericite petrecute In sNlilo
universitAtii strAine. PleacA iarAsi $i nu se .mai Intoarce acas6 de.cat
pe vremea lui Duca VodA. Gaud fratele slu Serban ajunge domn al
TArii. Romanies-Li, kirepe influ.enta hotArItoare a Stolnicului In dome-,

niul politk si cultural

In ce priveste politica, Stolnicul reprezintA curentul de intelegere

Cu crestinii, In aoeasta aminteste pe boeril milli din. Moldova ace-

epooe. Dusmnia f atA de Turd apare 'impede In Istoria sa.

Emotia religioasA se Impleteste cu gandul politic In randuri ca acestea:

Fie dar milA i grijA $i. de ei (de Greci) aoelui Christos Dumnezeaul

nostru, ti.tru carele nesmintit credera, f pentru al clruia nume neOuse rele si grele trag si pat ei si. toti ati sant supu$i varvarei
turoesti puteri; i mantueste, fiul lui Dumnezeu, tot trupul cat sub
tirante jugul lor greu pAtimesc i cu Intelepciunea si puterea ta,

Doamne, -izbg.veste nerodul tAu de pAgAna silo. lor".

Munca culturalk a Stolnicalui este de un interes cu totul deosebit.
TAnArul trecut pe la tmiversitAtile Italiei, 11 sfAtue$te pe Serban Can-

tacuzino s Interaeieze la Bucuresti $coala greceascl. El e aoela care

ajutA cu cultura lui superioarA aparitia lucrArilor
valoare, printre
care g Biblia dela 1688, din cursul dominlei lui Brancovehnu. In afara

/nsA de munea areasta de Indrumare a de sprijin, Stolnicul $i-a

catigat un loc In desvoltarea culturii noastre $1 priu lucrArile lui
propril In viata-i de bfltAri si. de restri$te, Stolnicul a cOlAtorit
Moldova unde miscarea istoriograficl era In floare, Ideea de a serie

istoria neamului Ii va fi venit ad In Moldova, 'uncle a cunoscut pe

Nicolae Costa si a aflat de cronica lui Ureche In compilatia lui

Simion DascAlul. Stolnicul a conceput planul unei mari lucrAri, din

-care nu. avem. Insd decal povestirea faptelor dela colonizare pang' la
Atila. Se crede cA Istaria a fost dusl $i m.ai departe, eel patiu pAnA
pria veacul al XIII-lea, dar toatA aceastA parte mentionatA In serieni
mai vechi, n'o mal avem astAzi. Lucrarea O. pe fatA 1113t spirit non,

e Intemeiat pe documentare serioasA si e scrisI Intr'o limbl die

severA originalitate. Gandul despre desvOltarea neamurilor, la care
vede epoci de haltare $i de cAdere, se IncadreazA In spiritul religios

www.dacoromanica.ro

D. MUR ARASU

82

care strabate scrierea. Mai mult decat In raspunsurile lui la Intre-

barile generalului Marsigli, se arata Intinse cunostinte istorice aci ba

Istoria rdrii Romdrzesti, trztru care sd coprindii numele ei cel dintdi,
cine au fost leicuitori atuinci, i apoi cine a mai
cine

au stiiptinit peind si in vrernurile de acum, cum s'au tras si std.

Asemeni lui Miren Costin, pe care nu 1-a cunoseut, Stolnicul are con-

stiinta greuatii lucrarii Intreprinse: cu greu i kera mare a da, zic,

nestirre Incepatura oelor ce mai despre toate partile sant In Intuneric".

Isi pune problema obiectivitatii stiintifice si, la privelistea scriitorilor care se lasa stapaniti de pornirea inimii, el exclama: Uncle
uncle ca aoela sa se afle asal, de drept si de obste bun, catoate
Intr'o cumpana pe ce va cunoaste O. le m.a.rturiseasca i O. le serie,
lumii intr'o negresita stiinta i adevar lucrurile sa. le lase". Cu placere
aflam ca aeeasta minte larg cuprinzatoare se intereseaza si de che-

stiunea izvoarelor istoriei. Nu da crezare aeelor spuneri i povesti"

ce se pot afla din gura bdtranilor t nici canteoelor care vestesc de
vitejii", raspandite de lautari. Constata cat de fara legatura Intre
ele si cat de gren de adunat sunt hrisoavele de pe la boeri i Mang.stiri, Spre isvoarele straine se Indreapta el, In chip firesc, spre istorici
bizantini, polonezi i nriguri, unii din ei necunoscuti cronicarikr

ra.oldoveni Pentru epoca lui Atila, se informeaza si din lucrarea

umanistului roman, Nioolae Olahus.

Stolnicul a desvoltat toate aoele mari probleme de care i'au ocupat cronicarii de mai nainte i care, aproape In acelasi timp, 11 interesau si pe D. Cantemir. In privdnta oolonizarii, gasim la el idee,a
de bun simt c Dad ii n'au fost cu total starpiti ci s'au amestecat cu
Romanii adusi din Italia. Ideea continuitatii de vlata a noului popor
pe pAmantul Daniel, este pentru el oeva nekdoelnic. Unitatea de neam
este de asemen.ea una din marile idei ale acestei Istorii. Pentru Stolnic
nu exisa deosebire etnica Intre RomArnii de pe pamantul Daciel, nici
Wire acestia i oei care Intr'alta parte se and", adick Aromanii. Puterea de rezistenta a Romanilor, impotriva tuturor vitregiilor istoriei,
11 rumple de uimire: Insa. nu patina. mirare este la toii cti scriu
de aoeasta, nici la c6ti bine vor socoti, de aoesti Romani, cum s'au
tinut si au statut pan astazi asa, pazindu-si limha, i cum au putut
pot si pamanturile acestea lAcuiesc, care aoeasta la patine limbi
neamuri sa vede. Si mai vartos atatea roduri de oarneni straini si
varvari preste dansii au dat i au stricat, carii preste altii asa cland,
niel nnmele niel alt nimic 3111 sa. mai stie, nici sa mai pomeneste
de aoeia..." Lucrarea e scrisa 1ntr'un stil gray. Mai malt Inca. decat
la D. Cantemir care, uneori, se lasd usor in vela unui stil familiar,
ad avem e face cu un om, care i lin forma pastreaza o seriozitate
venita de sigur din oonstiinta Insemnatatii deosebite a chestiunilor
desvoltate.

Dupa cum, Intr'o vreme cand dusmAnia domnului

Radu Popescu. ori a vreunui mare dregator era ceva fatal si
pentru oameni nevinovati, nenorocirile fsmiliei 1-au dus pe Stolnic In
strAine si 1-au Indreptat spre bu.curia sufleteRsca a invA.I.Iturii,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

83

nenorociri asemAnatoare a-u. hotdrit In parte a viata lui Radu Po-

pescu. Asupririle lui. Serban Cantacuzino fac ca familia lui Hrizea oel

sAracit i apoi ucis In Inchisoare, sk fug dincolo de hotare i, dapA

o vreme de pribegie la Constantinopol, sA-si gaseasca adapost la curtea

domnului moldovean de pe atunci. Fiul lui Hrizea, cronicarul Radu

facut
Popescu, s'a tutors In tara acum carmuita de Brancoveanu,
cunoscut prin cultura lui dar, cum era si firesc, a fost tinut In demnitAti mai marmite de care bAnuitorul doran. Nestatornic in senti-

i purtare, neoonsecvent cu el 1nsusi, amestec uimitor de

credinta umila si de spirit de tradare, pe soma politick a unei epoci
imbibata de fanariotism hiainte ca fanafiotii sa ajunga sa domneasca,
Radu Popescu e un tip uman caracteristic. Poate ca. 'n tragicomedia
existentii lui lipsita de scru.pul, marturia dintr'o scrisoare de dezamente

imagine si amarAciune sa fie pentru noi raza de lumina spre un af and

de viata sufleteasca ale carei svacniri hotarltoare numai tarziu de tot
aveau sk se ridioe la suprafata: Nu-mi trebueste alt mimic, f Ira cat
o farama de viata fark groaza, i O. traesc cum va da Dum-nezeu;
unde vAz cA intr'aceasta becisnica de tara, inc vin oamenilor primejdii
si petrec nestiind nimnica, zau. ca sunt bucuros mai bine sa mA aflu
odihnit, decat sa-mi fie numele aoesta si sa. fiu pururea cu ghiata in
inimA" Dar, pana and sa asculte tn. anul 1723, de impulsul launtric

sa se Imbrace In haina de calugar, luand nuinele de Rafail, el

comploteaza Impotriva lui Brannoveanu care-1 Inchide si .apoi 11 tarta,

trece de partea lui $tefan Cantacuzino nerecunoscatorul, ajiinge sfet-

uicul lui Nicolae Mavr000rdat, cand aoestuia-i revine domna,

tradeaza cand situ.atia i se pare zdeancinata, sustine pe Gh. Cantacuzino si, ca 0. cum nimic n s'ar fi hitamplat, reapare in preajma
lui Nicolae Mavrocordat intdrit din non ca domn al Ora
E o epoca In care se scriu compilatii de cronioe Incepand dela
descalecat, cuprinzand uneori aceleasi evernmente, privite 1nsa pentru

faptele contimporane din. punctul de vedere al unor Interese de famine, O oompilatie este scrisa pe placul Cantacuzhnlor, alta pe al
Balenilor rivali. In jurul numelor lui Stoica Ludescu, Constantin CApitanul i Radu Popescu sunt'time de oercetari si tot atatea
pareri deosebite.
Baloescu a publicat In Magazinul istoric pentru Dacia o compi-

lape de cronioe, intrerupta la anul 1714 de Insemnarea: De aioea

sant cele ce au. scris Kir Rafael Monahul, care pm name mirenesc
1-au chemat Radu Popescii biv-vel dvornic". Cronioa Teirii Romanefti cuprinde evenimenteie de pe la sfarsitul domniei. lu Brancoveanu pana la 1728, un an Inainte de moartea cronicarulu, in oerttrul lucrarii fiind domnia lui Nioolae Mavr000rdat. Sunt si unek date

In legatura cu popoare strline, amanunte despre oameni niari ai

Europei din acea vreme, dar amstea constituesc oeva secundar.
Ceea ce se bucura de atentia cronicarului e viata politick din
Tara RomaneascA, prinsa din toate laturile de rivalitatea intre crei pagan.'
Turcii. Povestirea se deapanA
stini.
Rusi ori Nemti

www.dacoromanica.ro

84

D. MURARA8U

dela momentul thud Brncoveanu se duce la Adrianopol i, prin da-

ruri bogate, Isi Intareste o donmie in care de acum Inainte, dupa

parerea cronicarului, se arata Tau, aspru, lacom. In impunerea de
bituri pe tara, matta.'stiri i boeri. *Um c. politica lui Brancoveanu

se caracterizeaza prin a.cea duplicitate care i-a adus domnului intr'o

zi caderea si nirnicirea familiei, dar a asigurat tarii o relativa Hui*
prielnic vietii economice i culturale. Radu Popescu. a Inteles situatia
in care se sbatea domnul, dar a avut cruzimea nu numai sa-i impute
jocul diplomatic ascuns, ci sa i justifioe tragica prabtL5ire. Sub privirea scrutatoare a cronicarului, apar ri arena Gantacuzinii vicleni
intriganti, fixati cu linii accentuate. Nu-si crap. Radu Popescu
dusmanii familiei lui, dar niel fata de Brancoveanu nu este mai Ingaduitor. Ni se dau amanunte despre mazurca Domnului i apoi, cu
un deosebit talent de-a carateriza oameni i situatii, cronicarul
aratO pe Branooveanu ridicandu-se prin noroc numai, dar ran In
adncul sufletului i lipsit de respect pentru obiceiurile tarid.
fata de Cantacuzini Isi gaseste prilejul desfasurarii, cand
Infatisat Stefan ca domn lacom, nestatornic, intrigant i ginecolatru, iar
Stolnicul hotul aoela Whin" in stare de cele mai odioase crime.
Nioolae Mavr000rdat primeste In schimb numai laude: e intelept,
crediticios Portii, gata sa usureze suferintele poporului. Ochiului
curios si at-lent la pitoresc al cronicarului mt-i scapa solemnitatea sosirii domnului In Bucuresti. Domnia lui Mavrocordat e tulburata de
lupia intre Turci i Nemtir_evenim.ent care-1 f ace pe cronicar sa. dea
pe fata ascunsele" inimii lui Antim Ivireanu. Dusmanii domnului
sunt oarecum dusmanii person.ali ai lui Radu Popescu. Gei ce-au
inlesnit prinderea domnului de calm catanele din Ardeali sunt aratati
ca Elute ticaloase i demne de ura'.. Radu Golescu mai cu "seamA
apare ca tip al necredintei i necinstei: dracului da-i fum de tamale

cat de mult, el Tamane In firea lui tot drac, asa si Golescu, cata
chiste si ,cat mill si cat dragoste avea de catre domnul sau, lar

tot a ramas In vjc.lesugul lui". Cronicarul 1111 uita pe niciunul din

acei boeri carora intrandu-le In capeta fumuri i gnduri desarte",

au, sfatuit pe aItil sg treack de partea Nemtilor,sfaturi vrednice

de ras", i au pregtit astfel caderea domnului.

Tara se sbuciuma In ororile ciumei si foametei cand Mavrocordat
revine la, domnie. &cum, pentru a face sa i se uite tradarea, croni-

carul gaseste pentru domn cele mai numeroase cuiinte die lauda.
Purtarea lui Mihai Raoovita rata de Nicolae Voda, U aduce pe cro-

uicar O. se arate dibaciu

caracterizare, dar 5i 'n exprimarea u.nei
gandiri de ardin general: Niciodinioara In lume oamenii mari n'au
fost nezavistuiti, i macar cA oei zavistuiti de-apururea ant name*
si le merge bine, dar Inca si zavisnicil tau lipse,sc din luxne, ca
fireasca lor rantate nu pot suferi sA vaza. Wilde altuia". Radu Propescit stie sa. coloreze scrisul iaL i cu imagiul. Astfel cnd Turcii se

retrag din Belgradul atacat de Nemti, bumbele" vini asupra orasului ca ploaia". Astfel Pitarul Merisanu, fugind In Ardeal wide e
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

85

pus la inchisoare, apare ca unul care las. binele urabl.nd gonind

Din lesAtura Cronicei Terra Romnefti apare o minte de inteli:
gentA deosebit, un suflet care nu stie sl se ridioe de-asupra binelui
rAului personal ce l-a suferit, um scriitor care intr'o limbA bogatA
dar impestritat a ca strinisme inerente vremii, inviaz oameni si
imprejurAri.

Cea mai talentatA scriere istoric6 a acestui

0 crania anonimfi.
7,1iL de epocI este, prin voia soartei,
nica unui anonim. Valoarea lucrArii a strnit interesul oercetAtorilor,
care au voit s pAtrund prin negura vremii si s afle pe adevAratul
autor. Nu s'a ajuns ins la un rezultat sigur, dar iunit nu sovAesc in
a atribui lucrarea tot lui Rada. Popescn, dei atatea atitudini contradictorii din cele dou redactri, presupuse ale aoeleiasi scrieri, lasA

loc unei legitime indoeli. Ceeace e si mai interesant, e a pentru

povestirea aoelorasi intkmplAri, oronica anortimA (1. pe fat un talent

liberar superior.
Lucrarea aoeasta, publicatA de BAlcescu in Magazinal istoric pentra Dacia, urmAreste donmia lui Brancoveanu chiar dela inceputul
ei, arAtAndu-ne cum, dup moarbea lui erban Cantaouzino, boerii au

venit si i-au propus lui Brncoveanu s le fie Doran. Ni se infAti-

seazd, sub forma unui admirabil tablou, intrevederea aoeasta dorainatA

de tinuta demn a celui ce avea s. fie ales. Tabloul qe solemn si

totusi strAbtut de cAldurA i familiaritate patriarhalA.
Nu eran toti multu.miti de alegerea lui Brancoveanu. Cantacnzinli

nu se puteau resemna rasor 0. de aceea Constantin BAlhoeanu fuga

tu Ardeal i caut sA-si cAstige sprijinul generalului Heissler, pentru
a rAsturna pe domnul muntean. Cronica ne arat. i frArnntarea
lui Brancoveanu in. aoeste imprejurAri. Sol al sAu este Rada Popesou
cronicarul, care 'n convorbirea cu Heissler caut s. ajung5. la un
rezultat favorabil domnului: Duelul oratorio, redat in cronicA in stil
direct, nu este lipsit de subtilitate si de prudent rezervA diplomatic.
Pentru starea ide spirit a vremii, sunt interesante si acele scrisori pomenite de cronicar, in care boerii cereau intrirea lui Brancoveann

spuneau precis :c strAin nu pohtim, el. am avut mai nainte

stallini i multd pagub5. a.u. fAcutt'Arii.

Talentul cronicarului este foarte variat in aceastA parte a scrierii

Avem a faoe cu. un scriitor care stie sA aleagA esentialul i caracteristicul, i sa organizeze datele Iu vederea unui efect literar. Undo
pagini sunt ata de vii, fiind Ist aoelasi timp si istorie i literaturg,
inat ne indreapt gAndul spre cele mai reusite din nuvelele istorice

ale lui Odobescu. Iatd, spre exempla, infAtisarea complotului lui

Staico. AmAnuntele bogate se fixeaz la local lor, tabloul capAtA In-

ceta' cu 'metal intindere Ong. ce cuprinde Intregul oras, scenA a

unor desfAsurAri de actiuni care converg spre punctul central: pa-

latal domn.esc. Multimea ,e ca. beldii In DADA de-o parte 0. alta a

strAzilor pe uncle inainteazA complotistii In lanturi i dust, ca mari

boeri, de sub brat de cAtre c5lArasi, cAlNul cu tolag la m&nit pAse,ste

www.dacoromanica.ro

86

D. MURA.R 'LSD

solemn, oorteg,iul se apropie de palat unde masa e pusa si cupele

stau gata sa Invioreze petreoerea, vinovatii sunt aruncati Zn inchi-

soare: totul e o maiastra Imbinare de grotesc, ironle i cruzime

Inainte de-a ajunge la sfarsitul domniei lui Branooveanu, croni-

carul schiteaza situatia politica a Tarilor Roman.e Intre cele &ma

Imparatii In lupta., Rusia si Turcia, Intelegerea lui Cantemir cu
Petra oel Mare $i tradarea lui Toma Spatarul, cu urmari atat de

grele pentru domnul muntean. De aci lnainte, evenimentele vin grabit,

In.susi autorul le povesteste pe semi, f Ara de preocuparile de descriere

$i caracterizare pe care le-,am. vazut In oealalta parte a cronIcei.

Ajungand la domnia lui $tefan Cantacuzino, cronicarul d din nou
dovada de Insu$iri narative si descriptive. $tefan ne apare, asa cum
1-am vazut
cronica lui Radu Popescu, nestatornic, jefuitor, ca
&ma. fete, intrigant, pregatind Impreuna cu Stolnicul, prin patirilasa

lor ura, moartea lui Branooveanu a a oopiilor lui. i apoi, soon-

taiut cu mkstrie efectul dramatic, mi-1 infatiwaza pe Branooveanu

Insusi vorbind despre Stolnic cu respect si dragoste. $i iata apoi, dibace lovitura de efect literar, tabloul pedepsei duranezeesti, and,
chiar In ziva executlei lui Brnooveanu, Pauna, doaruna lui $tefan
Cantacuzino, este cuprinsa la MAmstirea Dintr'un Lenin de nevoie,
lovitura, Indracire cat s'au speriat toti".
Radu Greoeanu i fratele &du $erban sunt
Fratii Greceann.
cumscuti ca Invatati traducatori de ca.rt.i. religioase. De loe din satul Greci, judetul Dambovita, viata lor

trecut

munc folositoare dar cane, In acea vreme, n'a Indemnat pe

nimeni sa lase Insemnari despre ei. Spre deosebire de Radu Popeseu
care to chiar cronica lui ne aminteste diferitele rnisiuni pe care
le-a avut, fratii Greceanu ni ne spun mimic despre ei, nici chiar
atunci and imprejurdrile Ii silesc
pomeneasca numele. Admirabil exemplu de modestie la oameni de-o culttul si de-o harnicie
atat de rodnica pentru not
Radu Greoeanu Ii are locul tu miscarea noastra. literara si prin
cronica lui In legatura ea domnia lui Brancoveanu.. -Greceanu e-de
nitre' cronicarul oficial al doranului, i aoeasta hotaraste i caracterul
lucrarii. Nu gasim ad idei ori sentimente care sa n.0 fie In acord
cii cele ale domnului. Cronicarul 1$i precizeaza i circumscrie subiectul, tu predoslovia catre domo: Eu numai faptele Mariei Tale
cele mult landate si de toata suflarea tarii acestia cinstite i iubite,
numai pe aoelea am pus gand O. le povestesc prin condeiul meu,
tulburarile ce s'au petrecut In Ungro-Vlahia sub
domnia Mariei Tale, pe timpul and Dumnezeiasca pronie din a sa
mila nesfarsit s'a xnilostivit, In aoesti ani de neliniste sa te tie sta.panitor i parinte al ei.".
Istoria Tdrii RorredAqti cuprinde epoca dela hiscaunarea lui
Brncoveanu. pana In primavara anului 1714, and domnul vine din
Targoviste la Bucuresti, mide Ii stabileste resedinta. Multe din faptele
povestite le gashn
celelalte cronioe brancovenesti. Ajungerea lu
Brancoveanu la domnie fara. voia lui, dusmapia lui Const. BaBiceanu
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

care-i adus in zaviste de vrAjmasul adevArului, diavolul", eveni-

mentele dela Cerneti j sola care se Intlneste cu Heissler, sunt povestite cu mai multe amanunte j ca mai =A talent In celelalte

cronioe. O parte, interesant ca povestire, e aceea In care ni se

arata Infrangerea Nemtilor la Tohani i Zarnesti, ai prinderea lui
Heissler pe care domnul vrea ,sa-1 Imbuneze pentru ale vremii si

ale lumii Intamplari". Chemarea Domnului la Adrianopol cu trmare-a

ei
marirea hara.ciului, smulge cronicarului cu.vinte de milIventm
tara stoarsa de avuturi. Povestirea se continua, tara clemente pitoresti
tara acoent carie s atraga atentia. Doar gndirea religioas. mai razbate ici si colo diii pagini uniforme
Ajuns la Intamplarile din 1711, cronicarul vorbeste cu mai mult
cAldurA despre tradarea lui Toma Cantacuzino. Acesta s'ar fi Inteles
ea Cantemir, boerii ar fi cAutat s5.-1 Imping g pe Brancovean.0 spre
Rusi, dar donmul, scrie-Greoeanu, a fost prudent In tot timpu/ crizei
si s'a Wanda numai la ferirea taril de pustiire. Politica lui Cantemir

este oondamnata cu asprirne; situatia grea a armatei rusesti este

descrisa cu termeni bine gasiii: caii .ajunsese de-si manca coadele
si compele si polocosurile de pe la cara".

In toatA partea dela sfarsit a cronicei, lucrurile sunt arAtate cronologic, toate pe acelasi plan, iar povestirea Inu se tnsufleteste &cal

de ura Impotriva Turcilor. La rugamintile domnului de usurare a

haraciului, la privelistea tara pustiite de foamete, Turcii trirait Mina
stricata care trebuia platita cu bani grei. Cronicarul nu-si mai poeta

staplai revolta: O, ce miI pagneasca i tiraneascar Cranica are

In general cuprinsul povestit de Radu Pope,sca si de cronicarul anonim, exprimat tusa f Ara de culoa,re i acc,entul personal al acestora.
Domnia plin de stralucire a lui BranooCaracteral general
veanu este o data In desvoltarea culturii
al domniei lui
noastre. Culturii i s'au imprimat directiile
Brincoveanu.
Inca din vremea lui Serban Cantacuzino, dar
acum aoestea s'a.0 adncit si au lasat sa se veda limpede orientarea
noastra, prin -scoala 5i tipografie, spre Bizantul greoesc, transplantat,

ideal, la noi.

Stralucirea este propriu zis la curtea lui Brnooveanu si la ctitoriile lui, caci restul tarii este lAsat In aceeasi Inapoiere In care a fost
si mai Inainte. In vremea aoeasta, cnd averea tdrii este confuandta

cu aceea a domnuIai si in parte ja calea strainatlli spre a fi pusa

la loe sigur, la Muelle Venetiei, darnicia lui Branooveanu se exercitA

mult proa mult pentru ambiii Zara de legatura ea neamul nostru.

Politica de suprematie In Orient, pe calea ortodoxiei, fusese urmarit

si de alti domni, dar niciunul nu a risipit ataja avere pentru ortodoxia de limba. greoeasca. Se tip Aresc Intamplator si cateva carti de

limba araba ori georgiana, si aceasta In legltura tot cu politica de

suprematie In orientul ortodox. O razI de cultura apuseand, venita
din Italia, oontribue la fastul ctitoriilor brncovenesti, dar e foarte
gleba In c,omparatie cu forma greaca. a muncii intelectuale.
Acum, singura blatisare superioara a culturii este socotita aceea
www.dacoromanica.ro

88

D. MURARASU

+greceascA. Grecismul tnfloreste atat de mutt si se bucura de atata

favoare, cum nu se va Intampla niel chia.r in epoca fanariota. Cuoerirea aoeasta eulturala o pregateste pe aosea politica.
Apar mns i multe cant lu limba poporului, iar serviciul religios devine tot mai romanesc, data ca pastorirea lui Antim Ivireanu.
Prin biserica se raspandeste in popor credinta religioasA, rostita

Inteo limba mereu framantaa i facuta tot mai aptk pentru expri-

marea ideilor i sentimentelor. Asa. stramta" cum era socktila

limba omogena a cartii religioase a fost agentul de sustinere
al dreptei credinte, soop constient i urmarit pe fata, i In. acelasi
timp, Ora ea aoeasta sa fie limpede pentru cei mai multi, a sustinut
nationalitatea noastra tu ce avea mai distinct al ei.
De o constiinta nationala nu se poate vorbi. E adevArat ca. mitropolitul Teodosie aminteste unitatea neamului nostru 5i cA Stolnicul
Cantacuzino, asem enea marilor cronioari moldoveni, expfinal ideile
de romanitate, continuitate In Dada si unitate de neam, dar avert]. aCi
numai Inane constiinte individuate. Ceea ce a putut sA Inoiasca mintea

lor deosebita, n'a ajuns In straturile largi ale poporului, n'a avut
ecou paici macar In clasa culta boereasca. Ad std influenta dezastroasa a orientarii culturii tnoastre spre grecism. Stolnicul Canta-

cuzino si-a dat a el seama de primejdia Grecilor dela noi, pentru

beatA viata noastra publica, otravita de el prin, pari a intri0..
In vreme ce donmul Isi urm.dreste visul de suprematie dincolo
de granitele tarii si-si realizeaza politica sa voevodald, strAina,
punct de vedere cultural, de nevoile si de sufletul paeamului, sfintif
parinti ai bisericii au avut grija de aspandirea cartii roman.esti
tnoitoare d mima i cuget.
conoeptia donmului, bietul popor reprezenta doar spinarea Incovoiata spre tarina din care aveau O. se
imbuibe calugari i mandstiri de ,care nu duoea nicio nevoie. Astfel,

prin Incurajarea grecismului, s'a pregatit de airs doran Insusi iz-

Wilda veneticilor care vor umplea Cu domnia lor un secol din istoria
neamului nostr. Spre realitatea Insa care era poporul Cu liinha lui
strAmoseasca s'au Indreptat, dia credinta religioasa, episcopii i mi-

tropolitii. CA a putut limba mastr sA. puna stapan.ire pe cartea

religioasa, ca, acum. la 'noeputul lunei epoce de domina.tie greoeascA,

a avut putere de rezistenta, ,pentruca pana la urma tot ea sa birue,

aoestor pAstori biserioesti o datorrun.

www.dacoromanica.ro

Din Cazanin lui Varlaans, 11143

MISCAREA CULTURALA IN VREMEA

LUI D. CA.NTEMIR

Dupa vrernea de istovire a larii

Imprejueri politice vitrege. de favorizare a strainilor de catre

tnaintasii lui Const. Cantemir, a IncItit ideea ca, data cu &mania
un.ui om de tara cunoscut pentru vitejia lui i pentru neldcomia de

bani, va knoepe In Moldova o epoca mal fericita. Nadejdea nu. s'a

Implinit, caci rani framantari politioe Impiedeca tara sa continue
tranitia lui Varlaam si a lui Dosoftei. erban Cantacuzino se amestecl
In treburile Moldovei, BrA.ncoveanu cauta sa aduca aceasta tara
atarnare politica. Doua deoenii dm Niata Moldovii cunosc Orne
intriVe titre BrAnooveanu i Canterairesti, ceca ce a adus slabirea
si a unei particle si a oeleilalte. Daca se mai adauga spiritul hrapanet
al lui Const. Duca, boerii despuitori, neIntelegerile dintre popoarele
crestiue din jurul nostru i ,Threi, jocul politic nesinc,er uneori, imprudent alleori al domnilor nostri, schimbarea deasa a domniei "iota
Intelegem. de ce Moldova, ha
schimbari In timp de doua decenii
ce priveste seoala si activitatea tipografica, trebuia sa rAmAna.
urma Tarii Romanesti.

Grecismul patrun.de i viata culturala. a Moldovei, fAra. sa ja insit

avantul si manifestanea variata din. ,Tara Romaneasca. Incurajatorul
grecismului este aci tot Dosoftei patriarhul, cel mai invatat i mai
activ repreventant al renasterii greoesti ,pe pamantul )nostru. Mai
avem apoi pe Ieremia Caeavela, profesor la *mala Domneasca 5i 'n
casa lui Const. Cantemir, autor de discursuri i h-aducatori in rornAneste al Liturghiei. In legatura \cu curentul grecesc, trebue s amintim
ca Divanul lui D. Canterair .apare In 1698 In romaneste si greceste.
Relatiile cu Polonia se continua 5i 'n aceasta vrerne, fara sa fie !asa,
ca altadatli, hotarltoare In formanea vreunei personalitati.
Istoriografia moldoveana este frumos reprezen-

Nieolae Costin. tata. si dupa moartea naprasuica .a lui Miron

Costin. Atribuind lui Nicolae Costin. tLetopiserul Teirii Moldovei dela

moartea lui $tefanit Voda inainte, Kogalniceanu serie cA lucrarea

aoeasta e facuta dupa isvoadele .lui Vasile Damian si Tudose pubAn..

www.dacoromanica.ro

go

D. MURARA$U

Vasile Dbmian a fost identlficat 'ca fiul lui DAmian, vornic de Dorohoi, pe la 1647. Tudose Dubitu e un personal bine cunoscut prin
dregAtorille ce le-a avut ,1 prim, mini lui .politic CeroetArile mai noj
au cAutat s stabileascl. partea ,pe care am avea-o ace$ti doi In isto-

riografia moldoveanl de dupl Miron, Costin. Se crede cl povestirea

domniilor dela Istrate Dabija paud la 1709, ar putea s. rAmdna.' legan

de numele lui Dub6u, aoesta privit Ins5. nu ea autor ci numai ca

sprijinitor al lucrdrii. Despre isvodul lui DATnian nu se stie nimic

signr. Munca aoestora, originan ori fall, a intrat In compilatii care cu

vremea s'au atribuit unor nume mai norocoase
Nicolae Costin $i-a pAstrat negirbit vaza de cronicar InvIttat.
Axintie Uricariul scrie despre el lu povestirea domniei lui N. Mavrocordat: Logof At mare fkuse pe INicolae Costin, pe acel vestit carele
era $i din parinti blagorodnic Invgtat, feciorul lui Miren Costin,
dintru sine cu adevdrat jmpodobit cu Invanturd, $1.-1 avea Nicolae
Vodd Infra deosebitl dragoste si socotinn.". Elev al $ooalei polone
siIn curent cu felul de a scrie al cronicarilor poloni, N Costin vrea
sg. facA o lucrare In .care sl cuprind5. istoria Moldovei dela origini
pan la vremea lui, hicadrnd Ins5. Intampnrile In istoria universan.
Moartea neasteptat, In 1712, 1-a Impiedecat s-si realizeze un plan
atat de Indrznet In oonceptie.

Privin In trgsgturile ei generale, opera lui N Costin nu aduce

un progre,s fan. de Inaintasi, ,Fiul lui Miron e fdrA indoian un om
havAtat, dar InvAntura aoeasta prea e pus5. Inainte fArA de disc,retie
Cartea Pe nt ra desetilenatul do'intdiu a Tdrii MoIckruei i neamulut

motdot4enese e concepun cu un orizont mult prea larg fata cu su-

blectul. In predoslovie, arAtnd hisemnAtatea.istoriei mai ales In tara

noastrl, autorul serie cuvinte de ,bun simt care ne Umuresc si

punctul de vedere pedagogic din care autorul priveste stiinta In al

ekei domeniu Isi desfl,soarA I-Avila In lucrarea propriu zisA, N. Costin

reja opera tatdlui au, din ,care transcrie pArti Intregi. Voind s, dest
fapbelor o amploare neobisnuin, curios lucra, el Incepe cu potopul
din Biblie $i se pierde n fapte Indoelnioe 5i'n stabiliri de genealogiii

care produc surasul. Vorbind despre opera tatAlui slit, N Costin

ti gAseste vina cA InfAliseazd klucrurile pe scurt" El vrnd sA ne

klea oeva Cat mal Indus, tat mai mare, se rAnceste In multe chestiuni
care n'au interes pentru istoriatMoldovei.
In vasta oompilatie a Letopisefalui Tdrii Moldouei, intr manca

lui Simion Dascaul, a lui Miron Costin, a tui pseudo-Dublu ori

pseudo-Ddmian., pe alocuri Cu complenri din cronicari poloni i ungua carie n'au fost cunoscuti de acestia. Singui partea corespunz5.toare domniei lui N. Mavr000rdat $i D. Cantemir (1709-1711) este
atribuitit In Intregime hi N. Costin Epoca este de o deosebita.
semndtate, oonstituind un dramatic moment al ciocnirii Intre politics
cre$ting. $i oea otomang.. N. Costin stie s ne povesteascA frumos lucrurile, cu informatie n.oug, ea date pe care le putea cunoa$te bine
Cum era de asteptat, domnia lui N. Mavr000rdat este mult lAudan.,
lui D. Canbemir mult criticat, mai cu seam din pricina politicii
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

91

unul
de Intelegere cu. Rusii Din, paginile lui Costin. se Intrevede
din oei ce-au pregatit, far
dea, seama, caderea lui Cantemir,
a fost i Ion Necu.lce. kP ar te a din cronica in legatura Cu venirea la
Iasi a lui Petru ,oel(Mare, ospdtul i serbarile care au avut loe, apro-

barea tarului ca sa se Introneze in Moldova monarhia ereditara a

Cantemirestilor, este fara. indoiala nu numai cea mai interesanta

dar si oea mai bine ,scrisa.

N. Costin este si autorul unei prelucrari, Ceasornicul domnilor,
dupa scrierea lui Guevara Libro aureo del gran emperador Marco
Aurelio con el Relox de ,Prncipes, pe care cronicarul nostru a canoscut-o
traducere latina. E ,un, fel de roman didactic si istoric

In care, aldturi de viata Imparatului Marcu Aureliu, suiit multe

sfaturi pentru viata publicd si ,privata a domnului. GAsim In cartea

I sfaturi pentru alegerea judecatorilor, ferirea de triumfuri desarte
de razboaie, In.demn la meditare asupra mortii i la spiritul de
dreptate; In cartea II, critica tiraidei i mandriei, sfatul de-a avea
In preajma oameni Invatati; In ,cartea III, discutarea problemei educatiei fiilor de domn si a petrecerilor demne 'de un oonducator de
lard N. Costin. 11u urmeaz,a credincios originalui, schimba ordinea
capitolelor si Inlatura parti Intregi.
De opera istorica a lui N Costin se leaga si numele Invatatului
Axintie Uricariul, care a pus in reguld manuscrisele ramase dela
cronicarul raort atAt de timpuriu. .Organizand materialul, se crede
c Axintie Uricariul a si completat unele date, iar apoi a continuat
povestirea evenimentelor de la a doua domnie a lui N. Mavrocordat
pang. la 1716 Este interesant ca. Axintie, lucru pe care acum Il InIntaia data la un pronicar, vorbeste i despre miscarea culturala din vremea lui N. Mavrocordat: De mult avea gaud Nicolae
Vod s faca data lucruri bune In tara ce n.0 ,erau: una, lipografie
ca s tipareasca carp; si a doua, sa faca coale ca sa Invete cine
ar vrea, far de plata; i aceasta socoteala pomenind-o sfintiei sale
patriarhului, i-au dat blagoslovenie si 1-au bidemnat, numai sa roage
pe Dumnezeu si sa biceapa a face aceste doul lu.cruri lui Dumnezeu
placute, cad va fi Dumnezeu hitr'ajutor si le va vedea savarsite; si

asa, a trimis de au adus mesteri tiparnici si de slove grecesti

slovenesti; si a facut case bune la Sf. Saya si a lasezat tipografia acolo;

si In scurta vreme a Inceput a se tipari carti. Adus-a i doi dascali

de carte elineasca si until de cartea oea de obste greceasca, ca sa
invete cine ar vre.a, si un dascal ca sa livete carte sloveneasca,
altul ca sa Invete pe Inteles moldovineste.."
Ion Neculce istoriograf
povestitor.

Ion Neculce si-a scris opera sa tAr-

in plinA epoca fanariota, dar

prin conceptia sa istorica, prin sentimentele de care e icuprins i chiar prin o parte a faptelor povestite,
tine tot de marea traditie rnoldoveand. S'a nascut la 1672 si, Intocmai
ca atdlia oameni de seama al Moldovei, a avut o viata de sbucium
si de necazmi. Inrudirea cu(Antioh antemir a lost hotaritoare pentru toata viata lui, el rainAndind credincios i acestuia, si lid D.
www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU

92

Cantemir care-I ridicA la Inane ,trepte dregAtoresti, Va fi avut Ion

Ne,culoe In evenimentele istorice rolul ,pe care i-1 4:15. N. Costin?

putem crede pe cuvAnt and scrie cA pe acea vreme trAgea toatl

crestinAtatea bucurie i nAdejdea crestinilor ,adicA a Moscalilor". In

aoest caz, domn si sfetnic n'au fAcut decal sl urnfeze unui curent
al epooef,
ImprejurArile Rind neprielnice, s sufere urmA,rile
fatale.

Neculce a fost si el martor al unei situatii politice tncurcate.

mea Inclina spre Rusi, dar 'rurcii erau IncA puternici Intre doFinta de a fi algturi de crestini si teama de ce s'ar putea IntAmpla
tart", a trinmfat primul sentiment si astfel Ion Neculce si domnul

au luat drumul pribegiei tn. Rusia. ku multe locuri ale eronioei sale,
Neculce ne vorbeste despre el, despre necazurile lui, despre ,g&ndul
inlAcrimat Indreptat spre mosia pArA.$11A, dar nicliri nu iese la ivealS

o simtire mai caldl i,jnai curatA ca In acea paging In care aratAcA nu putea
trAdeze domnul: MAcar c multi zic cA eu 1-am
Indemnat s se inchine la Moscali, dar grdiesc cA nApaste si ca niste
oameni ce nu prioep si nu tiu cd atunce era toti crestinii bucurosi
Moscalilor, nu nurnai eu. CA scria altii mai Inainte vreme de cherna
pre Moscali, mai Inairlte deogt Dimitrasco VodA: Muntenii, SArbii,
Moldovenii. Cu cAti ani mai Inainte! Numai pismasii zavisnici scornea
asupra mea ocarA, i oamenii oei prosti si neprieteni i nepriceputt

credea c este asa. Dar eu taina stdpg.nului ckruia i-am mancat pita
n'am- putut-o desooperi, nitAnduAnA la sSf. ScripturA ce au. zis Ingerul cAtre Tobia zicAnd: Taina ImpAratului sA o acopen, lar faptele lui Dumnezeu la arAtare ,s6 le mArturisesti". Ce si eu n'ara vrut
sa mg fac al doile IudA, sau sA-1 viclen.esc, s'A fug dela dausul CA
de as fi f Acid asa, ce laudA as fi dobAndit? Ge tnumai osandl dela
Dumnezeu i ocar dela oamenil" Swat cuvinte neoesare pentru Intelegerea fondului moral &lane omenesc care stdpanea sufletul acestui eronicar.
Anii de pribegie nu 1-au fAcut sA-si uite tara i spre lea se IndreaptA dorul lui, cum ne-o 'mArturiseste tnsusi cu sinoeritate si
emotie. Dupg. ce Canternir Ii d voie sA piece, el mai pribegeste multi
ani In Polonia cu multe,valuri i suprgri", pAnA oe ajunge tu tari
si vede c mosiile Ii terau confiscate, In urma unor uneltiri dusmlnoase. Se apdrA de Invinuiri, t$i recapAl. drepturile dar un rol de
seamA In viata public a tArii, inu mai are. Pe la 1733, In vre,mea
lui Const. Mavrocordat, Incepe
rcrie cronica iar prim, 1745 sau
baceputul lui 1746 moan.
Neculoe nu e tun om InvAtat si aceasta dA un caracter deosebit lucrArii. El nu caut inforrnatie ihn lucrArile altora deal pentru epoca
dinaintea lui, lar pentru. aceea ,cunoscutA i trditl, se adnoeste
propria a viatA. Pentru vrernea dela Dabija Vod panA. la Duca
VodA, cronicarul
avut isvoare intenne serse i orale: am sorts
de pe niste isvoade ce am aflat la unii si la altii din auzitele color
bAtrAni boeri". Prineipalul isvor intertti a fost Letopiseful Tdrii Meldavei de 4a Istnatle Dabija panel la doninga a acqua a lid Azdioh Cdn-.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

93

klemir (1661-1705). Dela Duca Nroda Inainte, ni se povestesc fapte

la care a luat parte Insusi croni.carul: Nu mi-au mai trebuit istoric
strain s citesc i sa serial, a, au fost serse In iima mea".
Neculoe a scris cronica pe la varsta de 60 de ani, totusi ce tinereasc este ea prin suflul cald ce-o strabate si prin expresia neao$4
romaneascal Numai sfatul intelepf i sentinta morala ne arata ea
a.vem a face cu un iom plin de experienta dureroas a vietii.
Asemeneft celorlalti cronicari moldoveni a caror traditie o con-.
timid Neculoe ne d. o ilucrare menita sa fie 0. un mijloc de Indrumare 0. de sfatuire a generatiilor. Convingerea morala se Insoteste
cu o religiozitate adanca i +sincera. El. tie c nedreptatea se pedepse$te iar pacatul se plateste la vremea lu, si de a.ci vine fetal
cum interpreteaza caderea lui Antonie Voda si a lui Brancoveana.
Religiozitatea lui Neculoe Imbraca si forma populara a superstitiei.
Astfel lcramarea icoanei din mica manastire dela Hotin, vestitoare
a durerii i stricarii rii hoastre", este pentru el o realitate care
nu poate fi pusa la Indoiald. Aforismul religios rasare spontan sub
pana cronicarului: Nu bat cei multi pro cei putini, mid, ce/i putini
pre cei multi, ce nwnai cum rva Dumnezeu".
Tot atat de puternica este 0 conviugerea ca obioeiurile trecutului
nu trebuesc schimbate. Inoirile, In ce priveste birurile, sunt condamnate cu asprime: obiceile cele noud fac risipa tarilor i peirea domnilor". In. aceasta epoca In care domnul e creator a tot ce-i bun dar

rdspunzator de tot ce-i rn, Neculce las. sa se Intrevadd eum

crede el ca ar trebui sa fie conducatorul de tara: na numi respectuos

pentru datina, dar si drept, einstit, nelacom. Domn.ul tarn trebue

sa.-siimpuna seriozitate deplina $i'n tinuta in care apare fa fata lumii..

Cat de mult este scrisul lui Neculce ta spiritul Inaintasilor, ne-o
arata critica fata de defaimatorii Simion Dascalul i Misail Calugrul,
ne-o arat grija pentru Tara Moldovei, spre care se Indreapta mereu

dragostea lui. E plin de imila pentru tara ajuns pe mana glum'

stapanitori ca Dumitrascu Cantacuzino. Saraca tara Moldova", tara

Mid de noroc", pamantul nostru", Moldova noastra", sunt expresii
adesea Intalnite. In dragostea lui de main, Neculee priveste dincolo
de hota*ul tarii de nastere. El 5tie c i Muntenia este tar. romaneasca si de aceea, cand evorbeste de certurile care zdruncin. viata
celor dou provincii, In vorbele lui nu e durerea unui moldovean, ci
a unui roman con$tient de waitatea neamului: Tineti-va, saracilor
tari, daca santeti putincioase, de-acum sa biruiti nevoile din pismele
vechi, la ce s'au Inoeput s se lucreze". -Aceeasi durere strabate si din
vorbele care arata cuin am lasat, spre deosebire de vecinii gaostri, sa
ajung stapani la noi taLtara strainii. Din dragoite e neam Via acele
faimoase cuvinte ale lui, in care grecismul apare ca o plag fatala
pe trupul stors de vlaga +al celor doua provincii romanesti. In vregnea

noastra, s'a incercat sa se arate ca dusmania cu care s'a scris despre

justificata si c. aceasta epoca ne-a Imbogatit
epoca fanariota
arata Insa
din punct de vedere cultural. Marturiile lui Neculce
ce credea de.spre vremea de ,stapanire a Grecilor la noi, unul din

www.dacoromanica.ro

94

D. MUR AR A

oei mai de seama contimporani Suferinta lui Necutoe era aceea a

unui neam Intreg,, jignirea demniatii pe care o simtea el, era aeeea
a unui neam ajuns pe .mAna name strAini cdrora am II se puteau
ierta pacatele cu care a.0 venit din Fanar i pe care le-aa mai marit
Inca, lu paguba unor tari, care 1111.1 aveau putinta sa se apere, dar,
prin cronicarul moldovean, au gasit aria sufleteascA de-a judeca
s'a de-a blestema.
La Insusirile de fond ale expunerii, se adauga acele de expresie.
Neculce stie s n.e redea cu sobrietate o situatie, cum este, de Odd,
Lntrevederea lui Petrioeicu ca boerii In fruntea cArora sta Inteleptul

Miron Costin Predilectia pentru aliecdota se vede adesea si, prin

aoeasta, NecUloe se apropie de arta povestitorilor populari Anecdota

In legatura cu Anita lui Dumitrascu Cantacuzino, aoeea despre Mavrodin paharnicul, silit sa mearga cAlare cu fata spre coada calului.

introduc o nota de ironic ghu-neatA. Aceeasi Insusire se vede

cAnd ne-o arata bocindu-se munteneste" pe fata. lui BrAncoveanu,

dup caderea dela domnie a sotului ei: Aolio, aolio, ea va pune taica
pung dA pungA din Bucuresti pAna la Tarigrad si zeu nu lie va
tasa asa, si iar n.e \Tom Intoarce ca domliia Indarapt". Neculce are
mare talent In schitarea portretului unui personaj. E un fin observator al lumii din jm i Lie sa pAtranda ceea ce-i caracteristiC si
s redeie totul cu multa economie de vorbe. Cateva fnduri ni-1 arata
pe betivul bun la suflet care-a fost Dabija VodA, pe patriotul prudent Miron Costal., pe nepulinciosul Duca Voda care, pentru a lace
impresie, de cAte ori iewa in public tot posoanorit cata, ea O. iee

oamenii frica", pe Const. Cantemir care mama bine si boa bine",

pe blAndul i Ilivatatul mitropolit Dosoftei si anai ales pe Dimitrie
Cantemir, pe care 1-a cun.oscut de aproape si a carui schimbare de
fire, cand nenorocul I-a dus in Rusia, el a notat-o.
Neculoe foloseste i expresia realistA, crud-popular, atunci. cAnd
crede ca e nevoie. Niel dictonul popular nu-i lasat la o parte, cAnd
trebue sa produc erect literar: calul rAies gaseste copaciul scortos".
Talentul descripUv se aratA ide cele mai multe ori In scene marunte, lu portrete sobru schitate, dar 11 gAsim si'n evocarea luptei

dela StAnilesti, In care awn], de a face nu numai ca Intelegerea

militara a faptelor dar i eu viziunea de ansambiu a unui hatman
care-i tot odat si mare scriitor. Aoelasi talent e si'n paginile care
ne aratA serbArile dela Iasi ea prilejul venir lui Petra eel Mane
Uneori expresia este neobisnuit de noua. Astfel lui Cantemir i se
oferA o pace suliminita", Duca Voda se Imbrac cu camesa de
ghiata", BrAncoveanu avea doua obrare de prietesug", Imaginatia
poetica apare si ea ici si colo. Astfel, se spune despre nadejdea
domni ea. este: ca
cerului i ca ineetul
acum. este
sanin si se lace nour, acum Este marea 'Una si se face furtund".
Graiul lui Neculce are o Intiparire arhaica si moldoveneasc plinA
de farmec. GAsim la el si unele euvinte rare care nu-s lipsite de
interes: omilenis, a IncAlAra, impismuluit, a corolii.
Gonceptia istorica a,lui Neculce nu refuza tusemnatate tradiplor

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

95

populare. El a adunat la hkeputul cronicei lui cAteva mgrunte po-

vestiri despre domnii moldoveni. E acea culegere cunoscutA sub I1U-

raele de 0 &lima de euviide, In care povestirile sunt &carte si neinfrumusetate de Neculoe, In ce pilveste cuprinsul ori expresia
Povestindu-le asa cum le-a a.uzit, Ne,culoe a mArit Increderea

autentkitatea lor. Prim aceastk atentie datA traditiei, Neculce este um

precursor al miscArii folclorke la noi. In total sunt 42 de povestiri,
unele interesante pentru anecdotA, allele pentru informatie istoria.

Locul lor este fixat In miscarea noasta literarl, prin faptul a au

fost izvor de inspiratie pentru. Alecsandri, C. Negruzzi i Bolin-

tineanu. Chiar i 'n vremea noastrA, povestirea In legAturk cu tefAnitA Lupa a dat prilej lui Cosbuc s serie o frumoas1 baladA.
Neculce ne apare nu numai ca un om stApAnit de suflu moral

si de cald patriotism, dar si ca un povestitor cu marl Instoiri

terare. El reprezintA talentul InAseut, pe care erudita nu 1-a falsificat i nu 1-a abAtut dela ckile hotAnite lu de fire. Si ca om,
ca scriitor, si-a castigat In istoria noastrA hterark un loe Inconjurat In cursul vremii nu numai de o dreapt pretuire dar i de o
meritatA simpatie.
D. Cantemir

sintezi de cultura,

idei

i constiint.

D. Cantemir reprezintA, la Incepuhil vea-

cului al XVIII-lea, o Sintez4 de cultur5

si de idei In sensul traditiei. El nu numai

insumeazk toate strAduintele Inaintasilor,

dar, apArut In aceastA vreme, para pune o piatrA de hotar intre trecut
epoca nenorocit care sta sA Inceapk.
PrivitA In perspectiva istoriei noastre culturale, aparitia lui Cantemir este fireasa. E atAta muna intelectuald In veacul al XVII-lea
atAte directii se Intretaie i idei rodnioe se rAspAndese, -Inat era de
asteptat rAsArirea unui pise impundtor. Munca lui Varlaam si a lui
Dosoftei pentru introducerea artii romAnesti In bisericd i rAspAndirea unei limbi InteleasA de toatA. lumea, cronicele piing de mAndria
de n.eam, de dragoste pentru pAmAntul tArii si de constiinta originii
latine, izvoarele de culturk desvAluite sub formA lumanistA-polonA,

ruseascA ori greoeascl, eran fapte culturale In care un spirit atAt

de Inzestrat ca al lui Cantemir putea gAsi primele imbolduri, urmAnd

ca apoi s se formeze aiurea, fk.r ca sk se poatA nimici ceca ce tradilja
stabilise ca idei i sentimente, si care tnebui,a sA AlruiascA in sufletul genialului print, ca o nobilA mostenire.

S'a nAscut la 1674 si din coralArie chiar a "fost indreptat spre

InvAtAturA si pus sub privegherea iunni cunosout dascAl al vremii.
Plecarea la Constantinopol va fi fost primitA cu. TheAntare de aceast
ininte tAnArA dar deschisA la tot ce era cunostintA. O bunA parte
din. viata principelui se desfAsoarit In aoest oras care-i da putinta
sA studieze, sA Invete limbi strAine, sg. strAngI relaii cu oamenii Invb.tati, sA se formeze chiar i din. punct de vedere artistic. Intre

108 si 1691 a putut sA cunoasck Academia greceaseI si

ta.
suseascA elemente de cultuirg. greacl i latinA, la care spiritul lui
curios avea sg. adaoge si idei mai poi vetnite din cArlile lui Erasm

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

96

si Van Helmont. CAnd se ktoarce ar_asA, Cantemir e In stare sa

tAlmAceasc pentru bg.trAnul sAu tatg, domn fdr.g. stiint de carte,

pasa,,aii din Sf. ScripturA si din SI. loan HrisostomuL Dupg. 1700,
Cantemir poate trgi din non la Constantinopol, Inteun mediu savant,
ocupgndu-se Cu literatura, muzica i stiinta. Acura adAnceste si ditieritele probLeme de viatg. ale Tm-ciei. Cu trei ani Inainte, lu,ase
parte la lupta dela Zenta si observase slAbiciunea armatei turcesti.
Acum cautA sg. InteleagO tot ce rodea la rOdgeing. ImpgrAtia care trgia

din prestigiul uriasei puteri de altddatg. Cantemir studiazO istoria

Turcilor, se pune In legglurg. cu. Invg.tati dela care putea cunoaste
date noi, cerceleazA chiar si documente necunoscute de altii, dar
carer lui Si erau puse la Indemfing. In biblioteca sultan.ului.
Domniile lui Cantemir au fost vreraelnice, una de cAteva
In 1693, a doua putin mai lungd, Inainte de dezastrul dcla Stgni-

iesti. Dela 1711 pang. la 1723, anul mortii, Cantemir trgeste In Rusia,

made ti Inchin tot timpui muncii intelectuale folositoare i no-ag

si Rusilor, e ridicat la ranguri InaHe, e pretuit de Petra cel Mare,
si totusi e din ce In ce m.ai nervos si mai
nemultumit. Pand In clipa din urmA inima
lui e plinA de amintirile trecutului si de
dragostea pentru pgragritul pe care I-a pg.rasit.

Cantemir serie cele mai multe din lucrgrile lui In timpul vietii In Rusia, dar

inch' din Moldova incepuse sg.-si arate preo-

rupdrile literare si filosof ice. Elevul din

Moldova al dascAlului grec Cacavela si ur-

mOritorul cucuriozitate a ceca ce se proda la

Academia greceascg din Constantinopol, apar
in lucrarea din 1698 Divanul sau geilceava

/M441

inteleptului ca lumea Este cea dintl

sgdire si odrdslire" a ostenelii lAnArului
',rg.D. Cantemir

ganditor, iar eel mai tuck'. itat, poate mai In-

cantat decal autorul, a fost dascAlul care lauda a voroavel Inframusetare, precat a moldovenescului neam limb a cuprinde poate"
Scrisg. Inlr'o limb greoaie, se vede bine la autor deprinderea mai
mult cu limbi strdine decAt cu cea strgraoseascd, lucrarea are o
Insemngtate moral care depgseste pe oca literar. SmOltand textul cu

nenumOrate citate din Scripturg., Sf. Augustin, filosofi mai vechi

si mai noi In aceastd desbatere Intre Intelept lume, autorul cautg
sa arate, in. cele mink proa lungi trei cArti, c lumea este rea
stricAtoare sufletului i cg. Inteleptul reprezint adevgrul si credinta.
DupA ce se face lum,ii o aspr judecatA, au.torul a.rat ca e neoesarg
o ImpAcare Mire Intelept si lume, urmand Impreund calea hotleitg
de Dum.nezeu si Implinind rostul moral al vietii.
Divamd las im,Ipresia unui exercitiu -de small, si tot asa si
Conipendiolum universae logioes institutionis i loannis Baptistae Van
Helmont, Phgsices aniversalis doctrina el christianae fidei congrua

www.dacoromanica.ro

Otircc:Ark Etom4gaa,

Lim.
'

giltirrH4841
ftV4
frret..
etiic ;am frAtto
T

gightunchgAa
tu4A.X Eutprtirmse: A,4mpotAgg
4.%

311,114g

shHe

tio,reg

i Ho

A kTgt,94 SOO gai.

Etti rAlrotAos414, [Irk ti7gclatilf:

Ng1fr ttpx isn;fito., 41*-igurrionoli

NirtidD evri.a Real.

mi

Of Orr WE nitE Hisou;ggatIorg..;

pics4tosacr.pHEsJ
tprAti;

atgAa.

Wirt a0MeTi4n.
A4*

cioli A Motimerto HeGitigA

19.
825.

Canfemir, Descrlerea Moldovei, 1825.

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

98

et neoessaria philosophia, prefatatd cii o. entusiastd laudd la adresa

lui Van Helmont,
De un interes superior este Istaria ieroglificci. Scrisd prin 1705,
lucrarea pdstreazd In toatlit tesdtura i ecoul luptelor pentru domtie
deslAntuite de Brancoveanu, mare maestru al. Orel si al intrigai,
Personagiile, animale si pdsdri, Ian parte la o actiune alegoricd In
care salira politic:A se poate Intelege prin acea scard talcuitoare" pe
care ne-o dd Insusi autorul. Dornnia lui Mihai Racovitd, dusmdnirea
Cantemirestilor de cdtre Brancoveanu care sustinea pe ginerele sdu
Duca, intrigile din lard, si dela Constantinopol, rolul vizirilor lacorni
de bani, asupririle suferite de Canternir si In srarsit Impdcarea cu
Brancoveanu, constituesc o imagine vie a frAmantdrilor politice Intre
1700 si 1705.

In afard de povestirea intrigei, .avem In lucrare si descrieri,

fstorioare morale, proverbe si zicdtori. -Didacticismul 1st are o parte

prea Insemnatd si stricd interesului literal\ Invdtdtura morald e prea
direct scoasd la iveald si prea stdruitor urmdrild. Spre ea duce InfrAngerel jiggniilor de cdtre tantari i mute, ea este scopul unit al
unor istorioare care de allfel sunt bine marmite, ca Tircalamul fir
Porcarul ajuns Impdrat. Partea dela sfarsit a lucrdrii e intipdritd de
un dramatism tare impresioneazA. De efect literar deosebit e capitolul
In care Cantemir ne araLd cum a fost atras la Constantinopol In cursd,
In urma intrigilor lui Brancoveanu. Dusmdnia si indignarea se rO-

varsd In expresie plind de vervd si Infrumusetat pe alocurl si de

accent poetic Personagiile sunt bine caracterizate, Intampldrile sunt
cu dibdcie InlAntuite, dar suportul Intregei lucrAn esle tot ideea
morald: Cumpdna dreptdtii tot va birui".
Din puncte de vedere diferite, lucrarea Isi pdstreazd i azi in-

teresul. Intr'un loc, Intre fragmente de satird grosoland si de dusnadnie Md. de Iran, gdsirn discursul papagaiei, care-i un apeI la unirea
celor cloud tdri spre a forma un stat puternie. Capitolul Cetatea Epi-

limi e o salird a moravurilor Portii din acea epocd. Oricat e da

InvAluild, informatia istoric poate fi pdtrunsd si ne completcazd cunoslintele noastre despre epoca lui Cantemir. E regretabil cd autoruf,
om alat de superior ca inteligentd i culturd, nu dd. Intotdeaun.a dovadd de finete artistied i, In desldntuirea satirei dusindnoase, se
serveste de expresli vulgare I chiar triviale.
Lucrarea-i bogatA In proverbe j zicdtori. Inteun loe este intercalat un booet popular ale cdrui cuvinte amintesc Via(a lumii. Proza

din lstoria ieroglilial e uneori ritmatA, alteori chiar rimatd_dupd

sislemul popular al repetdr-ii de mai multe ori la sir a silabei-finale.
Acestea ne aratd cd dorinta de cunoastere a lui Cantemir s'a Indreptat si spre productiile poporului.

Istoria ieroglificcl, IncdrcatA de cuprins moral si istoric MN/Ina

In simboluri apare de sigur greoaie In Intregul el, lipsitd de echilibru
Intre pdrti, cu Intampldrile prezentate prea pe acelasi plan. I,imba
scrierii e bogatd, dar aldturi de cuvintele rom5.nesti gdsim prea multe
grecisme i turcism; venite din cultura strlind a autorului. Expresis
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

99

poetica apare din loe In loc. A.stfel, Intre creerii Leului si tamplele
Vulturului se soorni vivor de chiteale i holburd de socoteale".
vintele pentru unire ale papagaiei au produs un entusiasm. sgomotoa

ca huete a mari puhoaie dupa ploaie Ain dealtui In vi rapezite".

Curiozitatea intelectuald a lui Cantemir s'a atintit si asupra
domeniului istoric. Faptul ca un om cu o inteligenta si o cultura ant

de exceptionala, si-a gasit ani de zile placerea cea Mai aleasa In

lucrdrile istorice, ne arata ce frumoasa traditie culturala se crease
In Moldova dela sfarsitul veacului al XVII-lea.

Unele din scrierile istorice ale lui Cantemir au numai Int5.mplator legAlurd cu Moldova, altele au ca miez al lor viata acestei tad.
Ilistoria incrementorum otque decrementorum aulae othomantcae a
stabilit mult timp renumele european al autorului ei. Afard de ceca
ce pulea sti din propria experientd, Cantemir se documenteaza din
icliferite acte publice aflate In arhivele turcesti si din lucrdri ale
Invdtatilor vremii. Conceptia istorica Insasi e larg cuprinzatoare,
autorul d'andu-ne nu o istorie politica numai, ci o 1storie a civilizatiei
turoesti. Cum e si fires; lute asemenea lucrare In care se reia istoria
maei tdri din cele mai Indepartate vremi, sunt parti de informatie
menite sa fie usor depasite de noi cercentori, ceea ce
si
plat. MuIt mai Insemnata este Insd acea parte In care informatia
vine din Insasi experienta autorului. Evenimentele sunt povestite ca
multe amanunte noi, sunt puse in legatura ca date ale epocei si au
interes i pentru Istoria tarilor noastre. Povestirea intamplarilor merge
pana la 1711 si astfel cunoastem expeditiile polone ca nrindri triste
pentru atarea politica i economica a Moldovei, Imprejurarile In care
autorul primeste domnia, sarcinile grele impuse de Turci Moldovei
holarirea domnului de-a trece de partea Rusilor L de a fi alaturl
de crestinii in suferinta. Politica nesincerd a lui Brncoveanu
cavalerismul lui Petra cel Mare sunt expuse cu limpiclilate. Ideea
fundamentala a lucrdrii e ca'n istoria Turciei este o epoca de marire
pAna la 1672, dupa care urmeaza decaderea Cartea I-a se incheie
Cu imaginea unei Turcii glorioase care, dupa cucerirea Cameni/ei,
Impune Poloniei conditii de pace. De acum lnainte Insa se aratd
semnele dezagregarii Imparatiei, dezastrul dela Zenta In 1697 fiind
o dovada vdditd. Cu amanunte caracterislice pe care numai un ochiu
patrunzdtor putea sd le prinda, aflam Imprejurarile In care armata
iturceasca se macina print ea Insasi, tocmai In momentele In care
era mai amenintatoare Inaintarea principelui Eugenia. Perfidia cu
care vizirul atrage In primejdie de moarte pe toti rivalii lui, panica
In mijlocul careia comandantii sunt macelariti de proprii lor soldati
si fuga rusinoasa a sultanului umplu pagini de valoare istorica si
literara. E de retinut ca. Montesquieu, cativa ani mai tarzia, vorbeste
$i el In Lettres persanes de apropiata prabusire a Turciei.
In legatura tnumai ca tara noastrd este Descriptio Moldaviae,
acriere de prin 1716, facuta ca scopul de-a da strainilor informatil
Viintifioe deepre Moldova. Si aceasta lucrare ne dovedeste orizontul
$tiintific larg al autorului. Moldova 11 intereseazk din multe .puncta
www.dacoromanica.ro

100

D. MORARA$II

de vedere, i daca, in unele idei, Cantemh- e pe linia lnaintasilor,

ta. altele e un mare precursor. Cuprinzand Infatisarea geografica,

starea politica, viata bisericeasca i literara. a Tarii, Cantemir se arata

ea in istoric de o conceptie cu totul moderna '61. de Inaltimea oeleia
pe care o va avea Voltaire Geografia lizica a ;aril se oompleteaza
cu aceea eoonomica, amanuntele de interes folcloric im sunt las ate
la o parte, sentimentul autorului strabate discret din paginile In care

se dan pe fata bogatiile i campurile presrate cu flori ale tt".ii

Statul Moldovei e privit In evolutia lui, sub oonducerea donmilor
capabili
bialte dar
aduca la decadere, atunci cand luptele
interne le faramiteaza puterea i autoritatea. Obiceiurile mai vechi
mai noi la Inscaunarea domnilor, boeria cu ftreptele ei armata

tribaul sunt
veniturfle
aratate cu multd grijk oeea ce face din aceste pagini un isvor
si organizarea ei, ceremoniile,

documentar de statornica valoare. Capitolele despre ceremonille la

logodna, nunt i fnmormantare, informatiile despre portul taranesc

dansurile populare arata cunoasterea vietii noastre dela Iara.

Miturile stravechi trecute pand la noi, credinta lin Mate rele supranaturale, canteoele Insotite de rituri religioase specifice, farmeoele,
descanteeele, toate sunt notate si explicatey dandu-ni-se pe fata cea
mai ampla couceptie istorica pe care a avut-o la noi un istoric din
trecut. In capitole speciale se vorbeste despre ierarhia bisericeasck
manastirile Moldovei, limba arii pe care o gNseste asemanatoare
cu latina. Cantemir o atat de atent la fenomenul linguistic, Inca noteaza i fonetismele particulare graiului moldovenesc.
Ca.nbemir uimeste prin bogatia de chestiuni desvoltate hi lucrare,

ne uimeste Insk volin spune-o drept, i,prin ceea ce-i lipseste si

care am fi voit sa se gaseasc la un roman cu o mihte atat de superioara. Canteruir se bucura ca, pe ruinele slavonismului, a putut
sit se ridioe limba greaca. i serie, In legatura cu doannia lui Vasile
Lupu: In secolul trecut lins, dupl. ce sub domnia lui Vasile
banezul, Moldova s'a tutors la tronul. ecumenic, ea a Inceput O. se
destepte i din Intunericul adlinc al. barbariei de care se umpluse, sa
fie adusa putin.tel la lumia." Triumful scoalei grecesti din vremea
tut Vasile Lupu i erban. Cantacuzino este s000tit de Cantemir ca
a renastere cultura. A cunosout munca lid Varlaam si Dosoftei, a
amintit tui cartile lui pe cronicari, a talmacit pentru tatal lui
vantul Sfintei Scripturi si totusi n'a linteles c adevarata renastere
era reprezentat de curentul romAnesc in care si el era prin.s si
caruia, fara. sa-si dea seam.% i se supunea, spre triumful adevaratei
culturi care pentru noI nu putea fi decal aceea tu limba sixamoWor.

De exceptionala tusemnatate este Hronicul uechimei a RomanoMoldovlahilor. Nu numai ca e bogat informat strabatut de idei
precis conturate, dar e seria In romaneste. A.utorul a voit sa
noasca trecutul neamului, dar a constatat, cu parere de rau, cal oamenii invatati dinaintea lui nu ne-au transmis stiri cat mai numeroase. In Descrierea Moldavei, el spune: A, da stiri despre acest
lucru chiar dela inceputul neaMului nostru, ne-a oprit dezinteresarea
www.dacoromanica.ro

/STORIA LITERATURII ROMANE

101

stramosilor, cArora le statea la inirna s faca fapte bune mai degraba decat sa serie". Cantemir vrea sa-si tudeplineasca datoria
fa ll de neamul lui, vrea sa smulga. numele de roman din .Iirania

vechei uitari" si de aceea serie Hro,nicul. Cine m,ai molt ca el ar fi

fost indicat sa ne dea o asemenea lucrare?
Hronicul, In conceptia lui Cantemir, trebuia s. cuprinda In doua
marl pall Intreaga istorie a neamului, dela origini pan In vremea
autorului. N'a fost Irisa realizata deck prima parte. Asemenea Jul
Miron. Costin care, In predoslovia lui, aratand sbuciumul sufletisc

inainte de-a porni lucrarea-i, scrisese acel se sparie gandul", si

Cantemir, cuprins de aceleasi sentimente, ne marturiseste: ne cu-

tremurAm de mare si nepurtat greuinta, carea asupra-ne vine; cAci

mari stand, In mijlocul drumului ca neclatite stau; i multe, si Impleticite Impiedicaturi, Inaintea pasilorr ni sa arunca, carile si pasii
Inainte a-i muta ne opresc, i calea hronicului nostru slobod alerga,
tare astupA".

Pentru a duce la brin sfarsit lucsarea, Cantemir cauta sa. fie

stapan pe cat mai multe isvoare. El cunoaste serien i antice, grece
si romane, serien i moderne turcesti, rusesti, polone, sarbe, hulgare,
chiar i unguresti i cehe In. limba latina. Are in Indemana si isvoare interne, cronica lui Ureche tu. compilatia lui Simian Dascalul, c,ronicile lui Miron si N. Costin i o cronica munteana E de
notat punctul de vedere stiintific al acestui autor care urmareste
n.e dea adevarul. La spiritul stiintific se adauga o onestitate 'care ne
face placere s'o Intalnim In aceste Indepartate vremi. Cantemir
marturiseste isvoarele folosite, nu vrea sa se Impodobeasca cu munca
altora i crede ca.-i de datoria lui O. arate din ce jicnita a luat
grAuntele ce Imprastie".
DouA idei fundamentale strabat lucrarea: una, cunosetita mal
myalt, a originei noastre latine, cealalta, a.cum desbatuta. cu. .amploare,
a stAruintei noastre pe pamantul Daciei, In cursul Intregului ev mediu.

Ideea originei latin.e eSte pentru el ceva absolut sigur. Roma este
maica", Traian este parintele". Mandria originei 11 umple de indignare mn fata ocarilor lui Siralon Dascalul: A.ciia talhari numai
ai vostri pArinti au fost, si dela dansii poate fi v'ati invgat a fura
adevAral istoriei. Jara Romanii, care sunt parintii Moldoveanilor si
Munteanilor, procure, cu multe si tari doveade am arAtat, totdeauna
pro locurile sale au lacuit, precum i acure. aceeasi lacu.esc". Altadata
o ironica. familiaritate cauta sA spulbere neadevarul: Vino acum aicea,
iscusitule In basn.e Simioane si teaca minciunilor Misaile.; vino, zic,

aicea si te WO. la Romani si locuitorii V.alahiei pre carii voi basnA

bolind si minciuna Was 'cand, ca pro buretii far samanta de ieri, de
alaltAieri, Ii faceti".

Canten tne arata. cum Romanii au luptat cu vrAjmasii, i la

nordul, i la sudul Dunarii. In lupta eu Turcii pe care a.0 .purtat-o

domnii nostri, el vede lmplinirea misiunii noastre istorice de-a pune

stavila Inaintarii pagne spre "apusul Europei. Vitejia din trecul

mulge lui Cantemir pagini de admiratie, dupAcum puterea noastra
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

102

de rezistentA fail de toti stApAnii strAini care au trecut pe aci, 11

umple de uimfre.
Cantemir este conslient si de unitatea neamului. Nu . numai cli
toli RomAnii, indiferent de provincia In care trAiesc, aunt urmasi
ai Romanilor, dar, pentru el, toate tArile romAnesti sunt fragmente
dinteo mare patrie care a existat odatA. Mai mult ca'n oricare alti
lucrare, Cantemir este aci stApAn pe fraza de tAietur clasicA si
pe un vocabular In care se eontopesc cuvinte din trecut, expresil
populare si neologisme GAsim in limba lui Cantemir pe a amelita"
Int.AMR. si'n Miron Costin, pe a aciva", ciudeasl", neogoit", omenit", a zdrumica", dar aldturi de ele pe: content, elefterie, etimologie, a evghenist, a explicui, fortunA, a informAlui, a prezentui,
simpatriot, tircumstantie si a vinci.
Mai avem dela Cantemir Incl dou6 lucrAri mai mici In legAturA

en trecutul nostru. Vita Constardini Cantemgrii cognomento senis

Moldaviae principis ne aratA pe larg tragedia Costinilor si InocarcA
sA-1 justifioe pe Const. Cantemir In ordinele date. Informatiile autobiografice de ad sunt de mare valoare. Evenimentele Cantacuzinilor
i BrIncovenilor, bogatA In amAnunbe, unele luate din Del Chiaro,
ne aratA, cu lips de obiectivitate, purtarea lui BrAncoveanu, trldAtor al cauzei crestine In 1711.
CAt de multiple au fost preocuplirile stiintifice ale lui Cantemir,
ne-o aratA si alte lucrAri ca Sistema religiei mahomedane, scrisa la
latineste si tAlmAcitA In ruselte, Cdtehismul compus In limba persanA pentru propagandA religioasA In timpul expeditiei lui Petru.
cel Mara contra Persilor, Explioarea muzicei teoretice tntr'un chip
pe scurt, Metafisica, Penegiricul lui Petra cel Mare, Planul Constantinopolului.

Cantemir este eel mai InvAtat si mai mare istoric din trecutul
nostru. In bunA parte, el cantina. o strAlucitA trad4ie moldoveant%
dar lucrArile lui n'au apArut la vreme ca sg. poaLA avea influentA

asupra spiritului public. Hronicul, oea mai Insemnatd lucrare a

lui, n'a apArut decAt In plin veac al XIX-lea, cAnd ideile desvoltate
de Cantemir erau de mult cunoscute si popularizate prin scoala ardeleanA. Moldova dela sfArsitul veacului al XVII-lea si Inceputul
oelui al XVIII-lea reprezintA, g prin D. Cantemir, un focar ale cArui
raze n'au ajuns la constiinta romneascd. Asemeni lui Gr. Ureche
i. Miron Costin, Cantemir n'a putut fi, din pricina ImprejurArilor,
decAt o strAlucitA con.stiintA individuall. Opera lui D. Cantemir ar
fi trebuit sl fie in veacul al XVIII-lea cArarea de lumin pentru su-

fletul romAnesc, dar In fata ei a'a ridicat deasa pAclA fanariotd,

oprind din mersul lor idei care ar fi putut sl ne aduc renasterea

cu un secol mai curAnd. Nimbul geniului a Inconjurat fruntea unui

principe rAsKrit din salmi neamuld nostru si ca atAt mal mult resimtim trpgicul situatiei.

www.dacoromanica.ro

Din Noul Testament, Alba lulia 1643.

'BEZISTENTA LIMBII ROMANESTI IN VREMEA

DOMNIEI FANARIOTE.
Rusilor la StAnilesti a foot
Orientiri nof ale culturil. InfrAngerea
hotArlloare pentru ioarta TArilor RomAnesti, timp de mai mutt de un secol. Tocmai In vremea and, In
chip constient, ne apropiarn de puterile crestine si ne bizuiam pe
ele, pentru a scApa de sub stApAnirea turceascA, a venit lepoca de
domnie strAinA impusl sistematic de catre Turci. Stingerea familiilor
domnitoare de mai nainte ori risipirea lor dincolo de hotarele tlrii,

a slAbil puterea de rezistentA fall de domnii strAini. Se InaltA acum%

cu ajutorul Turcilor, familii -din Fanar care dau tArilor noastre

domni necunoscAtori de limbg. si datini. Boerii de tara sunt dati la

o parte dacl-s fin IndlrAtnice si, Incetul cu Incetul, rezistenta ion
dispare. Din desgustul prea Indelung stApinit In suflete, din lipsa
de sprijin In afarA Impotriva rdului care crestea tot mai mult, sr
urmat o stare de apatie s'i de primine a unei situatii socotitA fatal.
Anormalul ajungAnd sA domineze viata noastra politicl, anormalul
trebuia sd. cuprindA, In parte mAcar, viata noastrA culkurall. Nu mai
avem legAluri cu Polonia ale clrei coli ne formase cronicari .si conducAtori de bisericA, nu mai primim cArti, ca pe vremuri, dela Chiev,
cu apusul nu avem cAteva zeci de ani decAt apropien i IntImplAtoare.

Atentia se IndreaptA spre Constantinopol, viata politicA, sociall a

culturalA capAtA o adAna. Intip1rire orientalA.
Domnii fanarioti imitAnd viata de curte deja Constantinopol, boerii se simt si ei obligati 51 primeasc obiceiuri noi. Traiul oriental
se impune In clasa de sus a societAtii. Ceremonialul de lanimire si
InscAunare a domnilor, serbArile, primirea oaspetilor imita ConstantinopoluL ImbrAcAmintea devine -caracteristicA. Acun1 pAtrund la noi
salvarii, caftanele, anteriile, islicurile care vor dAinui pAn and reluarea legAturilor ca apusul le va acopen i de ridicoL
In ce priveste manifestArile culturale, nu se putea, in aceste conditiuni, sA nu primim s'i. elemente turc,esti. Au pAtruns la noi basme
'orientate, cAntece si melodii, jocuri populare, jocul pApusilor, scrAn-

eiobul dela petrecerile populare. Am Imprumutat o multime de

proverbe turcesti. Si dacl ,,Apa trece, pietrele rAmAn" Ii are un
corespondent turcesc, In aceeasi situatie e *i. Caput ple,eat sabia nu4

tale* devenit maxima politia de Wale zilele. AJeum au intrat In

www.dacoromanica.ro

D.

104

/v1 U It

/i$U

limba noastrA i InjurAturi t'un-ciare pe care sooala i educatia dintr'o

sutA de axil dau putut sA. le tadepkrteze.
Numeroase turcisme se IncetAtenesc la noi. Progresul intrArii
lor In limbA se poate urmAri. La primii cronicari, gAsim cAteva pentru

dregAtorii, la Radu Popescu si D. Cantemir sunt destul de multe CA

sA atragA atentia, lar In, a doua jumAtate a veacului al XVIII-lea ele
sunt chiar supArAtoare. Cdnclioa lui Gheorgachi, din 1762, oae dA
dovezi de stadiul In care ajunsese limba noastrA dup o jlimAtate de
veac de domnie fanariotA.
Mult mai InsemnatA este pentru noi influenta greceasa, ezercitatA sub diferite InidtisAri culturale. Sooala avea un caracter greoesc
LucA din vremea lui Serban Cantacuzino i BrAncoveanu a este IncarajatA, sub aceastA forrad, i acum. Scoala romAneascA nu s'a stins
InsA cu totul. Epoca este alai de frAmAaitatA, pAmAntul nostru ciuntit
de Austriaci mai IntAi, de Rusi mal apoi, a cunoscut atAtea rAzboate
fi pAci nedrepte, IncAt, de multe ori In cursul veaculni, In prAbusirea
activitAtii culturale a fost cuprinsA ni numai scoala romfmeasc dar
aceea greceascA.
Sunt cAtiva donvrvi care au avut grijA de InvAtmAnt. N. Mavro-

cordat a aintat sg. organizeze ooalele, nlimind la Academia ieseang

daseAli de dinasta, greack vulgar., slavong. i romAnA. TrecAnkl
Tara RomAneascA, acest domn cautA sk continua lraditia brAncoveneascA, dar grija vea mai mane a lui este sA. Intretie cu bani romanesti scoala greoeascA din Fallar. Alt domn cu grij. de InvAtmAnt
a fost Qrigore Ghica. Cronicarul Mustea ne vorbeste despre numirea
de dascAli de elineascA i slavoneascA la scoli tu care oricine putea
dea vopiii ca sA Invete gratuit. Dar dragostea pentru carta slAbise chiar si'n clasa boereascA, ea care ne dAduse pe cArturarii
veacul al XVII-lea. Lutelegem de ce a hotArlt domnul s. nu mal primeascA In ranguri boeri lipsiti de InvAtAturA greceascA. In a doua
jumAtate a veacului, mare reformator al scoalei este Gr. Al. Ghica,
domn credinclos u3aei frumoase traditii culturale de familia. Scolile
greoesti sunt, finaste, mai numeroase decAt cele romnesti, dar situatia politicA e astAt de tulbure IncAt nu se realizeaz mai nimic
In ele. Dupl fiecare rAzboi, i snnt multe In aoest veac, munca trebue
luatA dela cap At.

In unele scoli se pred6 i limba tArii, dar e desconsideratA ca

rang, iar dascAlul de romAneste este mult mai rn plAtit decAt oel
de greceste. Atentia principalA se IndreaptA spre limba greacA, impusA de curte si de viata politicA. Sunt IrisA i mArturii care ne
la Inoeputul domIniei fanariote, IndArtnicia oopiilor ronakni, dupA
cum, In a doua jumAtate a veacului, 1i gAseste expresie i credinta
limba greack mi poate folosi la aliMiC
Tip Ariturile vremii lie aratA stadiul de pA.Inferioritatea
blindare la noi a grecismului. N. Mavr000rdat
tipograffei greeeti. nu-si lmpodobeste scurta-i domnie din Moldova cu o activA tipArire de cArti, dar din cele trei apArlite, una este
greceascA. Mihai RacovitA. nu-i niel el mal zelos decAt InaintaSul
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

105

Tipografia, atit de strAlucitoare altAdatA, este lAsatg. In pgrAsire. In

ce priveste spiritul activitAtii de tipArire, avem chiar o intoarcere

IndAra, Old tri loc s. aparg. cArti greoesti, apar de cele slavontsti
si cu. explicAri In limba romnl.
In Tara RomAneascA. avem data centre, Bucaresti i RAM.Alier
pentru cartea slavon i unal singur, Bucurestii, pentru cea greacA.
Ad deci grecismul are mai multA putere deal In Moldova. La'neeputul celei dintAi domnii a lui N. Mavrocordat In Tara RomAneascA,

a apArut In greoeste Istoria sfdnid a lui AL Mavrocordat Corbnl

Cu crucea tu cioc, ne spun versurile la stemN, Impodobeste capetele

domnilor Daciei". Cum, N. Mavr000rdat fusese dorm si'n Moldova,
cele dou.A provincii constituiau pentru el o unitate politicA pe deasupra hotarelor despArtitoare. Ideea Daciei politice nu are in acest
moment niel o semnificatie adAncl, dar trebue s'o retinem, fiinda

va -mai fi exprimatI si de alti domni fanarioti. Se tipAresc ateva

cArti In limba greacA, unele religioase, allele fArA de legAtura cu
biserica, de pila Despre datorii de N. Ma.vrocordat si Comentar la

gramatica lui Teodor.

Grecismul nu se poate Ruda Cu. un talumf prea straucitor. E

de mirare a numai atita carte greceascl a putut sl aparl Inithrile

noastre, In cAteva decenii de domnie strAin.A. CAM sArAcie In corndomnia pgmAnteang. a 'MI BrAncoveanu!
paratie
aafel

domni ca N. Mavrocordat si Al Ipsilanti fac s aparA cArti grecesti

la Lipsca, Londra, Venetia. Vremea cAnd la tipografiile din tarA
apgreau cArli greoesti, prin protectia donm.ului i p-rin strlduinta.
marilor erarhi al ortodoxiei, trecuse.
In Moldova se tip Aresc putine scrieri roAfirmarea limbii
mAnesti cAci, dupA cum aflAra din Pseudoromineti in bisericil. Enache KogAlniceanu, veneau aci cArti
Tara RomAneascA. Abia Iii 1743, sub domnia lui Ioan Mavrocordat,
apare la Iasi o Psaltire. Aparitia o datordm. unui strAin tare gAsesteIn tipar mijjlocul de a-si arAta recanostinta fatA de tara care 1-a
dat addpost. E semnificativ cazul acestui Duca Sotirlovici, pentru puterea noastrA. de-a asimila pe strAini, chiar acum in veacul dom.-

niilor nepAmAntene. La 1747 se publicg. la Iasi mi. Triod spre

desAvArsita Intelegere i urmata folosinta lAcuitorilor". Apar si alte

cArti romAnesti neoesare slujbei religioase, dar activitatea este relativ

redusA, prefetele sunt lipsite de ideile frumoase cu care me obismiiserA
tipAriturile din veacul al XVII-lea. Chid ne gAndim la usurin.ta Cu. care
se schimba domnia la fiecane doi-trei ani si la ImprejurArrile politice, ne rairAm cg. s'a putut faoe i atAta.

In afarg. de Iasi, singurul centru tipografic pe care-1 are acum

Moldova este RAdAutii. Tipografia dpiscopiei de ad -ne dl un Cafavasier 1,n 1744, un Ceaslou si Lit urghia Sf. loan Gurd de aur In
1745. De a.ceste lucrAri se kag numele lui Varlaam, episcopul lute-

meietor al tipografiei, si al lui Iacov care, dupg. ce-a urmat

Varlaam la episcopia RAdgutilor, a fost ales mitropolit al Moldovei

www.dacoromanica.ro

106

D. WURARA$13

In 1750, exprimand, prin InAltarea ga, triumful ideii ca'n scaunul

mitropoliei trebue sa stea un pamantean.

Activitatea tipograficA din Tara Romaneasca este cu total remarcabild. Nu mai avem doar carti de malt intrate In serviciul religios,

cl lucrari noi care reprezinta o treapta de triumf pentru limba

nationala. Urmasul lui Mitrofan, Daniil, Isi Indreapta gandul spre

multimea celor marunti si necunoscatori de limbi straine.

La Indemnul lui, apare Triodul sit ptmanii mari In a aria pre,
fall se spune cA scrierile religioase trebuesc tiparite In limba lute-

leasd de prostime". Inochentie face sa apara la Ramnic, In 1730,

Molifuenicul care cuprinde marturia: Am socotit a Imbogati sfintele

Besearici cu Inmultirea sfintelor carti In limba patriei noastre romnesti". Ideea de patrie o gasim si'n prefata Triodului din 1731, aparut cu cheltuiala aceluiasi Inochentie, episcopal care mumeste Ram-

nicul, eparhie a patriei noastre" si se plange ca bisericile nu-s In,deajuns de inzestrate cu carti In limba moastra cea de mosie ce secheama rumaneasca". In activitatea lui Inochentie e si ambitia ca
biserica noastra sa mu recurga la carti straine, sentiment cu atat mai

interesant ca cat 5unteiu ta vremea and Oltenia, rupla dela Tara

Romaneasca i anexata la Austria, mu mal putea primi lusor carti
de peste Olt.

Domniile lui Const. Mavrocordat, a Racovitestilor 0. a GhicuTestilor cuprind o Intinsa epoca din istoria tarn. In vremea lor, tiparnitele din Bucuresti, Ramnic si Buzau, raspandesc numeroase
carti, unele de malt intrate In servicial religios de limba romneasca..

Semn al unei vremi cand Const. Mavrocordat are multa grijja de

poporul de jos, Catavasierut din 1742 cuprinde i Versuri adresate
pravoslavnicului morod" al tarn, ce e drept ca reminiscente din
Psaltirea lui Dosoftei.
Cazaniile lui Ilie Miniat sunt tiparite mu mumai peniru locuitorit
din Tara Romaneasca, ci pentru toti care vorbesc aceeasi bimba. AceIasi gaud II gasim si'n Evanghelia din 1746, unde se acre cA Invatatura sfanta a carpi trebue sa se raspandeasca In toate tinuturile In
care se vorbeste romaneste. Catavasierul, care se tipareste Intr'o editie noua. la Ramnic In 1747, cuprinde oeva Inteadevar sensational:

la sfarsitul cartii se aria reprodus un frumos cantec de stea, cules

din gura copiilor colindatori Insotit de doua oratil. Ieromonahut
Laurentiu din Hurezi, harnic traducalor si tipa.ritor la Ramnic intrg

astfel In. istoria folc.lorului romnesc.

In Ocio ha! din 1750, episcopal Grigore al Rmnicului expiimA
cu hotarlre dreptul Romanilor de-a avea cartea religioasa In limbo
lor: cu drep tate iaste i acestor pravoslavnici crestini ai limbii romanesti sa stie legile lui Dumnezeu Intra a lar limba". Molitvenicli
din 1758 afirma din nou ideea, prin scrisul aoeluiasi episcop. Suntem
la mijlocul veacului, In puna domnie f anariota. Cu toata toleran.ta
unui Const. Mavrocordat care cerca dregatorilor sa foloseasca. bimba

romana In rapoarte si scrisori, ori a Ghiculestilor, desigur a eraa

multi care ar fi dorit Q mai Intinsa rAspandire a limbil O.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMXNE

107

grecesti, mai ales In bisericA, uncle de altf el, cAnd domnul era de rata,
serviciul se fAcea In greceste. In prefetele cArtilor religioase romA.-

nesli se sustine cu fake hotArire limba romAneascA, IncAt trebue

sA credem cA se ducea o luptA surdA Impotriva ei, de cAtre persoan.e

influente In viata noastrA de atunci. Cuvintele episcopului Grigore

ne aratA cd biserica nu se mai putea abate dela calea spre care se
Indreptase printr'o evolutie fireascA i dreaptA. Biserica se adaptase
la oerintele sufletesti ale poporului, asigurAnd triumful limbii vorbite
Intelese de acesta. Marele noroc al neamului nostru a fost spiritul
conservator al poporului de jos. El nu s'a lAsat scos din matca existen-

tei lui i si-a pAstrat, odatI cu limba, credinta si datinile din strAmosi, In timp ce vremelnicii stApAni din clasa dominantA *I-au
schimbat felul lor de a fi, la fiecare eAteva decenii. DacA poporul
de jos ar fi fost mai putin IndArAtnic In a trAi potrivit cu sInItosul
lui instinct milenar, ar fi trebuit sd devinA slavon mai intai, grec
mai pe urmd. El a stiut InsA sA rAmAnd roraAn_si sA. impunA BM-

pAnitorilor sA se adapteze ei la realitatea pe care el o Ireprezenta.

Episcopul Grigore, prin cuvintele lui, e si de data aceasta o dovadA
cA pAstorii nostri sufletesti au fost aproape de nevoile poporului.
A doua jumAtate a veacului aratA, dela Inceput, aceeasi vie
activitate de rAspAndire a cArtii romdnesti, prin tiparnitele dela Bucu-

resti, Minnie si BuzAu. In vremea aceasta numele lui D. Cantemir

devenea celebru, pen,tru strAini, pria tipografiile dela Petersburg,
Londra, Paris, Hamburg.
OdatA cu demnia fanariotA, conducAtorii prinBlajul centru de cipate or nu se mai preocupa de Transilvania.
viati nationall
Suprematia culturalA i religioasd a lui BrAn,
coveanu nu desteaptA nicio ambitie la strAinii care ajung In scaunul
TArii RomAnesti si Moldovei. Pentru domnul fanariot, Transilvania
este numai locul de refugia. In caz de nevoie.
In vremea aceastA InsA, provincia .cunoaste o viatd intensa. Rezistenta Impotriva Unirii e Inca puternia In. uncle locuri. In. 1729
ajunge conducAtor spiritual al Transilvainiei loan Inochentie Micu, om care nu se

lasI Invins de jignirile ngiunilor

ci cere drepturi depline pentru
neamul sAu. In el avem a face cu un luptAtor con.stient pentru IntArrrea episcopatului romAnesc i pentru lAmurirea dreptmilor nationale. Nu s'a sfiit sA spund In
adunarea din 1744 ea' poporul a fost In
plat si 6. ,stApAnitorii vor sA tinA un
neam. Intreg In aclavie. In primejdie sA

c'

ajungA In Inchisoarea austriac.A, energicul

Inochentie Mica
episcop s'a Indreptat spre Roma uncle, Intr'o viatA de frA.mintare i lipsZi a stArult meren pentru obtinerea

dreptuilor noastre. A xn.urit ca pribeag In indepArtata tarA latinA,

www.dacoromanica.ro

108

D. MURA.RA$U

In 1768, fArA, sg. i se fi dat satisfactie pentru. jignirile suflerite, ba ,m041

Ivan i cu amgrAciunea de-a fi vAzut Roma treand de panca du.stimanilor nstri.

Urmasul la 4episoopat, Petru Pavel A,aron, e tot atdt de d'arz
ca i Inaintasul Blajul aitmge acum centrul de viat. religioasg.
cultural a romAnismului. AdAnci tnemultumiri sociale fac sA. se
prevesteascA revolta care nu. va IntA.rzia sg. isbucneascA. Urmasul
lui Aaron, Atanasie Rednk, moare In 1772, M.A. sA fi putut aduce o
cAt de slabg potolire a pasiunilor care ookliau In adAnc, In a,steptarea
momentului istoric.
Acestea fiind ImprejurArile, munca pe tgrftmul tipografiei trebuia
s fie redusA. Apare im Cateldsm tn! 1726 la SAmbAta Marc si cAteva cArti religioase la Blaj: Flow-ea adevdrului, Liturghia, Doctrina
Christiana, Votiva apPleaatio. CArtile In limba latinA, sunt semnul
vremurilor noi care se pregAtesc. Adeudrata mdngdiere i Soborul de
Florenra, lucrAri ale lui Aaron!, apar
editie latin afarA de oea
romaneascii. Inca vreo cAteva cArti religioase ori didactioe se allturA
celorlalte, dar, privitg kt. Intregul ei, activitatea e IAA. strAlucire. Trebue sA pomenim ad a tncercArile de traducere In versuri a Psalmilor.
Traduoerea calving, din 1697 a lui Viski Ianos, In versan i adesea
neinteligibile, este u.rmatg. de aceea din 1720, In frumoasA limbA
romfineascg, a lui Teodor Gorbea din Brasov.
In Transilvania, se pregAtea acuni sooala, ca s poatA fi unealt
de relnviere nrationalA. Intemeierea de scoli In Transilvania este legatA de dureroasele jigniri suferite de conducAtorii Romanitar. Strg.-

duintele lui Inochentie Mien formeaz un mare capitol din lupta

n.oastrA. nationalg. S'a putut In. sfarsit obtine ca RomAnii s Invete

In scolile inane din. Viena si Roma, si s'au. Infiintat burse pentru
tineri dornici de tavAtitturg.. Episoopul Aaron a putut deschide In
1754 soolile dela Blaj, si, de acum tnainte, acest oras devine central
Intregei vieti cultural si nationale din Transilvania.
Istoriografia moldoveang. R111 mai e reIstoriografia in Moldova.
prezentat de nici un scriitor cu Insusiri deosebite. Lui Nioolae Mustea al cgrui nume ni s'a trartsmis
prin Letopisetele lui Kogalniceanut i se atribute o crania In. care se

cuprind faptele dela Istrati Dabija pftn A la Grigore Ghica (1662

1729). Povestirea domniilor dela Istrati Dabija, pang. la Intaia domnie a lui Raoovitg are, tntocrnai ca si cronica lui Neculce, izvorul
principal In Letopisetul TArii Moldovei (1661-1705). Lucrarea
s'a pAstrat In douA variante pentru epoca dela a treia domnie a lui
Duca VodA. On la oea dintAi domnie a lui Mihai RaoovitA, una In
textil publicat de BAloescu In Maglazinul istaric, oealaltA In Letopiserele lui KogAltniceanu, asemAnAtoare i cu o parte din compilatia

lui Amiras. Se gAsesc In cronica lui Mustea multe pagini care rte

intereseazA. Faptele povestite sunt bisotite de bune observatdi asupra

vietii dela noi. Domniite lui Mihai Racovit.1 sunt povestite ca multg
amAnuntime, acesta fiind de altfel domnul pentru care cronkarul are
,neaooperitA simpatie. Unul din capitoleie cele mai bine serse e acela
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

109

despre domnia lui N. Mavr000rdat i nemultumirea tarii care s'a

vAzut carmuitA de un strain
Scrisul lui Musbea e lipsit de expresie bogata, e departe de .acela
al lui Neculoe, dar din batrnele pagini se Intrevede un millet plin
de simtire aleasa. Astfel Mustea e Ingaduitor cu BrAmoveanu si-i
deplnge soarta, nn aproba politica lui Cantemir, dar Ii recunoaste
lnall.ul simt de dreptate. Pasiunea razbate din felul cuni e caracterizat N, Mavrocordat, domn mndru, salbatec In purtarea cu supusii,

dusman cu boierii de tara Impotriva carora se servea de tarani,

ca de atiste unelte, dorm strain," lia, toata puterea cuvdntului si pe

care Antim Ivireanu 1-a liffruntat pentru tiranie". Cronicarul e

adesea un moralist cugetator, i prin aoeasta se aseamana cu Maintasii. El Ida sfaturi frumoase domnului si-1 indeamn4 mai cu. seamA
la respectarea datinelor tarii. Cugetarile dau paginilor un aer de batraneasca Intelepciune: Uncle dormiti Inchid usile supusilor sai, acolo
supusii inchid irnimile domnilor ski". Si In alta parte: Hai lame!

cum se neal oamenii, si nu se pot satura de dragostea tal La

ce sfarsit Ii aduce pre mi, ce urmeaza voiei tale! Cu adevarat fain

si umbra, visuri si pareri este cinstea tal", serie acest cunoschtor al
Viqii lunzi lui Miron Costin. Moartea lui Bra4ncoveanu Ii desteapta

calda simtire umana i o gAndire care-si culege din Psalmi expresia aleasa.
Mande sluger Alexandru Amiras este cronicarul lui Grigore Ghica

cuprinde lin compilatia sa rastimpul 1662-1733 din istoria Moldovei. In tuna parte, lucrarea, aceasta, scrisa ta greceste i talmacia
chiar de Amiras lu romaneste, este o compilatie dupa Mustea, Neculce, N. Costin i dupa o cranic munteana, completata ici i colo

cu unele date mi.. D. Cantemir, cAruia cronicarul li rectumaste calitati

intelectuale i artistioe, nn-i tnteles In politica lui cretina. Mihai
Racovita ni-i $nfatisat ca un domn de deosebita vitejie i dibacie.
Povestirea capAtA un accent cald, cbiz' ajunge la domnia lui Gr.

Ghica Dela 'noeput ni se spune a e vorba de un dotnn vrednic de

vecinica pomenire". Busi/liatea. InAs" cutA a domnului a revArsat numai

fericire asupra Moldovei: ca o luminA au stralucit plina de bucurie".

Ctxmicarul descrie cu prioepere si pe domn si curtea, cAreia ace_sta,
pentra mai multa stralucire, i-a irapus anumite haine si Olen.

A fost pusa la badoiala paternitatea lui Enachi Kogalniceanu

asupra cronicei care continua pe Amiras, povestind
dintre anii 1733 si 1774. Se wale c Enachi n'a fost cleat copistul

acestei cronice, in care adevaratul autor a povestit luci-uri cunoscute

de el pe kinga multe ,auzite dela altA. Fata ca cronica lui Amiras,
avem o povestire seaca si prozaica nedibace
ce priveste inlantuirea lucrurilor, caci date Insemnate se pierd printre amanunte care
Watt interes decAt pentru darea pe fatd a naivitatii povestitorului.

CAteva rAnduri re arata rolul cultural al lui Const. Mavrocordat:

,,Poruncit-au de au adus si card pe'nteles din Tara RomAneqsc,
caci In Moldova nu se Oa Evanghelii, Apostoli i Leturglail, (land
pot-ouch' Mitropolitul acole carli sa le ceteasca.pe'nteles pe la biserici;
www.dacoromanica.ro

110

D. MURAR A$ 13

mai poroncind Domnul Mitropolitului si Episcopilor sk lack tipografie fiestecare la eparhia lui, ca sit se tipkreasck cArti. pe Inteles.
Si asa s'au apu.ca't de a fdcut stampk, si de atuncea si pan acum
lucreaz aoea pomenire In pgmantul Moldova, care la aoeasta au
lAsat mare pomenire In tArile aoestea".
AflAm si din. amain cronick ura Impotriva Grecilor spIrgAtorl
aoestor dou tkri", iar fuga grecului Stavarachi ni-i povestita tu o

comicg vulgaritate. Pseudo-Enache Kogginiceanu Infgtiseazg, 'Ark de

talent descriptiv, societatea Impestritalg a vremii. Greci, Turci, Ovrei,
cate un Francez, apar statornic printre Romani. Limba Insksi a cronicarului are pecetea acestei societdti de Mein oriental, In care nota
tragicA o aduc Rusii i Tamil cu pustiitoarele lor
Prin. prelucrarea 5i transcrierea vechilor cronice la care se adaogg

o mick parte originall, a rkmas In istoria literark Ion Canta. Intr'un manuscris lucrarea poartk' titlul: Letopiseful rdrii Moldovei,
earile Well a fost scris panel la un loc de Nestor Ureche Vornictil,

iard dela un loo de Milo'? Logofeitul, lard de acolo de lorz Neculcea.

rarit peste tor ae roan tantacuzino vet Spcitar. Const. Mavrocordat

apare ad ca un domn preocupat de dreplate, loan Mavrocordat ca

un Canr gata de chefuri si jocuri. Const. Racovin smulge admiratia
cronicarului pen'iru un molly ca totul original: De atala era strasnic,
c manca anon dimineata si la vreme de chindii bea pelin cu ulciorul, si peste toatk ziva se aria tot vesel, dar trebile si in eguta
cu loath randuiala". Skrgeirea tkrii prin biruri apare In toat cruzimea ei: si o bab skrack ce torcea la furck sk-si agoniseascg hrana
con)Andul sgu, trebuia la acea vreme sk die si ea bani la .0 aril".
Grecii sunt si ad cu viclenia, lAcomia i spiritul lor intrigant.
0 lucrare de interes deosebit si de o specie cu totul nouk In
istoriografia noastrk e aceea a scriitorului pe care nu-1 cunoastem
deck sub numele de Gheorgachi. Tillul Insksi ne aratk In oe imprejurkri a fost elaboratg. scrierea: Conclicci ce are tntru sine obipeiuri vechi ci noucl a prea tnlfr4itor dorm-Li, care s'au Icicut din
poronca prea fndlfatului, luminatului fi iubitorului de Jis. DomnuM

mieti i oblciduitorului a toaki Moldavia: lo Grigore I >3n V9PlAiii,

care s'au alcdtuit i s'au scris de mine prea plecata slugd, Gheon4
gachi vtori logoldt aici fn onasul Esului, la anii 1762, Noembrie 5".
Literatura de ceremonial a fost foarte rkspanditg. la Bizantini
si si-a gAsit o expresie deosebit mai ales In Des pre Cercmonii a

lui Const. VII Porfirogenitul 1 Despre of icialitcifi a lui Pseudo-Codinos,

lucrkri cunoscute si de D. Cantemir. Cortdica descrie ceremoniile

care au loc cu prilejul anumitor festivit4 politice si skrbgtori religioase. Interesul mare al lucrArli nu stk numai In faptul c ne dkrn
seama de influenta exercitatk de Turci la curtea domnului, ci
In aoeea cg. &film ce s'a impus ceremonialului din diferite Imprejurgri, de care Insksi viata agrioolk i pgstoreasck dela n.ei. La
interesul istoric se adaogl acela etnografic, Insermutt pentru noi ca
documentare despre trecut i ca dovadk ck In timpul slomniilor
putut fiInkbusitk In manifest'Arile el.
strAine viata romaneasck
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

11/

In intreaga lui lucrare, Gheorgachi se orienteaza dupa planul lui

Pseudo-Codinos, dar cuprinsul e cu. total nou. Lipsin de element

1iterar, aoesta e sarac chiar

capitolele naralive, lucrarea are mai
en seama valoare documentara
Istoriografia din Moldova, dei nu mai este sub influen.ta eultu-

ran polona, ocupa Inc un loe insemnat In munea intelectuala a

vremii. Nu avem scriitori de talent, dar se continua ceva aide
mare traditie, atunci and cronicile urmaresc sa cuprinda o inlinsa

epoca. din trecutul tarii.

Istoriografia moldoveana e fail Indoiala
Istoriografia in
inferioara In aoeasta vreme fa cu ceca
Tara Romnease.
ce ne-au dat veacul al XVII-lea si Ineep
putul veacului al XVIII-lea. Tara Romaneasca Insa, In acelasi domeniu, este inferioara pana i Moldovei lui Pseudo-Enache Kogalniceanu. Cronicarii epigoni ai Moldovei se-au Mat lucrari care Tormeaza. un corp intreg, cu fapte care se leaga intre ele de-a-lungui
catorva d.ecenii. In Tara Romaneasca, nu avem serien i care, cornpletandu-se, sa. ne Infatiseze, fie g partinitor, evenimentele intregei
epoce.

Reproducand compilatia asa zisului Constantin Upitanul si

din cronicele brancovenesti, un anonim ne-a dat o cronicd a 'familiel Balaceanu. Asupra materialului pe care-1 gasea In scrierile Inaintasilor, anonimul si-a exercitat bunul plac, prescurtand, lasan.d la
o parte si amestecand unele date, potrivit ca interesele familici pentru
care seria. Se and a unele informatii noi care scot in. relief rolul
aceluia care-a fost ginerele lui Serban Cantacuzino si n'a Ineetat
niciodata sa vada In Branc,oveanu un dusman si un uzurpator al
tronului. Suntem vadit surprinsi cand, biruindu-si dasmania, cronicarul scrie frumos si ca induiasare despre chinurile fizice si morale

Impuso familiei lui Brancoveanu de cruzii pagani de pe malul

Bosforului.

Din Indemnul lui Grigore Ghica s'a scris Letopiseful Trii Ro'Muesli din desceilecatul le uncle au venit Romdnii de s'au asezat
In Tara Romaneascel. Autorul anonim se foloseste de cronicele
compilatiile Inaintasilor, dar ne da si informatie noua dela epoca
lui Brancoveanu inainte. Se da. atentie 5i multelor ctitorii ale dom.nitorului a card viata este urmarita Oa. la caznele dala Boslangi
Basa. Domnii urmatori apar cu tra'saturile pe care le cunoastern din

alte lucrari. Cu urcarea pe tron a lui 'Gr. Ghica, trecut in Tara

Romaneasca in 1733, se incheie si Roma lucrare in care partea
originala e foarte modesta. Mai putem aminti 5i lucrarea lui Constantin: Vatavul Istoria oftirii ce s'au fcicut asupra Aforeii la enul
7223. Autorul, ea insotitor al trimisului lui stefan Cantacuzino, a
putut cunoaste de aproape expeditia vizirului Ali Pasa, in 1715,

Lmrpolriva Moreii de sub slapanirea Venetienilor. Vatavul e o minte

curioasa care noteaz cronologic intampldrile i printre ele, mai
adaoga i marunte descrieri ale dumbravilor de maslini a ale coLimba, pe MAO im vocabular neao, uncurl foarte expresiv,
www.dacoromanica.ro

112

D. MORAttASNU

cupriude nenumgrate cuvinte strAine ca: dubaua, tuiuri, paradosis,

,esnafu i, argalc i printre ele, repetandu-se surprinzglor de des,

cuvntul: bacsis.
Istoriografia, de limb greac6 este repreventatd de oamerii care

pe vrenmri si-au avut celebritatea lor. N. Chiparissa a scris o

Cronica a Moldovei
legktur cu o victorie a lui M. Racovitg

asupra Nemtilor. In Tara RomneascA, Mvdtatul preot Mitrof an Gre-

goras serie Cronica Tdrii Romdneqti (1714-1716) ,povestind conflictul intre Turcia si Austria si intrarea armatei nemtesti in Bu-

curesti in 1716. Co activitate mai bogatb. este desf6suratl de Daponte

ale cgrui Etemeride dace intereseazA istoria noastrA. Cronica aceluiasi scriitor grec are si izvoare rominesti. Const. Mavrocordat

gsit un cronicar, gata la cele mai nepotrivite laude, ha grecul

Petru Depasta.

www.dacoromanica.ro

Din Evaigheliar romanesc, 1611

CHESARIE AL RAMNICULUI SI VFtEMEA

SEMNELOR DE 'NOIRE,
Semnele nnei noi

RAzboaiele pe care le poartA Rusii, dupA

1.769, ne aduc In contact Indelung cu west

star de spirit.
neam spre care se hidreptase sufletul adhic religios al boerilor i domnilor nostri. De acum Inainte
apar manifestAri care lasI sa se hitrevadA poi orientAri spirituale,
Isi gAsesc de acum o curajoasii expresie Met care mooniser tainic

ari licAriser timid far s fi Bisat vreo urml. Ind. din 1739,
dupA fuga lui Gr. Ghica, boerii moldoveni speraserl
reintroducerea domniei plmAntene In persoan.a lui Constantin Cantemir,
venit la Iasi ca general in armata rusA. A.cum, dup. 1769, and
Rusii ocupA principatele, boerii cer domni pe viall, semn cA
teleseserA umilinta care li s'a impus atatea zed de ani, prin doting
schimbati ca simple slugi de care capuchehaiele interesate i atotputernice.

Orientarea spre Rusia hisemneazA IndepArtarea de Turci si, is

acelasi timp, ca urmare fireascA, slAbirea situatiei Fanariotilor.
stare de spirit nouA se rIspAndeste, dar forme rAslete ale ei pot fi
gAsite si mai hiainte, ca o luminoas1 pivvestire. Chid Oltenia a lost
anexatA la Austria, boerii i clerul au stiut sA-si apere credinta si au

avut chiar curajul de-a cere revenirea celor cinci judete la Tara

RomAneascA. ki sobarul din 1752, vlAdicii din Moldova nu numal

aprobau IndepArtarea unui mitr,opolit grec, dar, mAndri de autocefalia bisericii, hotArau el, potrivit Cu legile tArii, nici un strAin
nu putea ajunge la treapta de erarh. Acura, un mnnifest In versuri
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

114

chiamA voluntad munteni sA se Inroleze sub comanda turd pol-

covnic rus, In Iupta contra Turdlor. Clem' e de partea

crestine. Grigore, mitropolitul Tril RomAne,sti, Chesarie al RAmnicului i Bartolomeu MAzAreanu din Bucovina oer ca Rusia sA-1ajute i sA &dad. principatele de Turcia. Se care, lucru non SI

plin de tnteles, i Infiintarea unei armate nationale, ca sI apere

pAmAntul tArii. In 1774, boerii asteapt6 dela Rumientof eliberarea
neamului de Greci si Turci i refacerea Daciel sub protectia Rusiei
Na s'a ajuns la Implinirea rearilor dorinte, din pricina politicei
nesincere a Rusilor. Starea cnouX de spirit inu va mal putea fi InsA
InAbusitA si, la vremea a, Isi va da roadele.

Relatiile culturale cu. Rusia se IntAresc. Aptu- diferite cArti traduse din ruseste, ancle cu text romAnesq i rusesc ilAturea. In aceeast
vreme nu avem In Moldova Wei o tipAriturA. greceasch. Trebue Ins5
sA recunoastem cA i cartea romlneasc e reprezintatA slab. Abia
spre sfArsitul veacului, incepe munca atht de interesantA dela M-rea
Neamt, acum insA Iasii sunt central Del mai de seamA i aci apar
cateva cArti de naturA moral-religioasA.
In Bucovina, IncorporatA la Austria, am mal flinteazA tipografia
dela RAdduti, mutatA de clhe mitropolitul Iacov la Iasi. Avem

ad o frumoasA activitate arturAreascl. Din modesta situatie de

cAlugAr putnean, se ridicase Iacov pAnA. la eel mal Walt grad
erarhic i, dupA Inlocuirea lui ea Gavril, s'a reintors la local de
unde plecase si a edutat sA scoatA mAnAstirea din pArAsire. El
reorganizeazI o woalg. i InfrumuseteazA ctitoria lui Stefan cel
Mare. Din scoala mAnAstireascA, se ridicA harnicul traducAtor Bartolomea MAzAreanu, arhimandritul cane a stiut sA-si IndeplineascA

rolul politic pe lAngA Ravi, dar si pe acela de organizator al

scoalelor domnesti i mAnAstiresti din Moldova.

Activitatea lui MAzAreanu cuprinde traducen de cArti religioase,

dupA texte rusesti, si de cArli populare, cum. este Esopia, dupi

nu text greoesc. Din dragoste pentru trecut a transcris cronice moldovenesti i a lucrat la o lstorie pentra Sf. Mdndstire Putna. Condicele In legAtudi cu Humorul, Voronetul si Solca pot fi si astNA,
folositoare oelui ce vrest sA cunoascA viata din Bucovina.

Neobositului arhimandrit I s'au atribuit InsA t lucrAri de InsemnAtate literard: Cuvant de pomenire vechiului ,$tefan cel Mare,.

Cavantul unui ;alma cdtre boeri, de exempla. In amAndoul stint

pagini de Walt avant sufletesc arAtAnd
llama' o strAlucitA vidune a trecutului dar si o intelegere a preface-rilor sociale care
aveau sa vinA pentru a ridica pe tAran Iin mizerie. Cuvdntul um&
Oran cdtre boeri are tot suflul discursului lui KogAlniceanu pentru
ImproprietArire. Paternitatea lui MAztreanu a fast pusA la IndoialA,_
lucrArile fiind socotite c parlinind prim.ei JUJnAtAI a veacului
al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Chesarie al
Rimnieului.

115

In Tara RonigneascA, apar cAteva cgrti grecesti,

dar nici una slavonA. In. schimb curentul de afirmare romAneasc e foarte puternic. Tipografia

dela Rg.mnic ne dg numeroase lucrgri, cea dela Bucuresti nu se

lash mai prejos. Dintre lucrgrile religioase apgrute In aoest limp,
cele mai insemnate sunt Mineiele pentru toate lunile, dgruite hissricii noastre de tipografia dela Rmnic, printd acum de o ravng
deosebith, prin influenta episcopului Chesarie. Prin. cultura lui
deosebitg
cunostea latina, greaca, franoeza,
prin rolul lui
In Indreptarea noastr spre politica crestin si prin tot ce aratg
Mine iele ca idei i sentixaente, Chesarie e oca mai frumoasg flgurg cultural a vremii, e noua constiinth care se incheagh.
Din prefata Mineiului pe Octombrie, apgrut In 1776, annm cg
slavona i greaca nu mai erau intelese de preofi i c se ajusisese
la situatia de-a se ceti in biserich acelasi text pentru sArbgtorirea
tuturor sfintilor. Fath cu aceast stare de lucruri, mitropolitul
Grigore a luat hotArirea de a se traduce in romaneste Mineiele,
operg pentru. care Chesarie al Ramnicului i Cosma al Bu.zgului
promit munca lor. Astfel, In cAtiva ani numai, biserica s'a ImboOM cu. Intreaga lucraRe. Mineiul p Noembrie, tradus de Chesarie,
cuprinde o prefatA demn de atentie. Aruncand o privire asupra
istoriei neamului, Invgtatul episcop glseste o prim epocg. Iii cuoerirea Daciei de chtre Traian, o a doua ta zidirea mhngstirilor, a
treia, legatA de traducerea de chrti In romAneste dela Matei Basarab pang la BrAncoveanu, si a patra aceea a lid AL ipsilanti,
aducAtor de noi asezhminte. Primele dou epoci stint socotite mici
vremelnioe" tui ce priveste folosul pentru neam. A treia esta
de InsemnAtate mare, fiindch de Reim Inainte rughciunile nu se
fac numai cu gura, ci aduc si rod mintii cei pricepAtoare". Cuvfintul Dacia" 1-am gAsit liii versurile la stemh adresate domnilor
fanariotL Il ghsim acum In versurile care preced textul din Milneiul pe Ianuarie, de sigur cu. o rezonanth adAncg. In sufletul episcopului care strgbAtuse istoria neamului:

In anii lui Alexandru Ipsilant Dachia se inoiaste

prin. rivna ce-o aratA 13esearica se Impodobeaste.
Cartea este tAlmAcitg. In limba. patriei", iar Chesarie ne aratg

ch stie de cuoerirea i colonizarea Daciei. In obioeiurile noastre,

el aflA originea lating.: eu dintru aceastea descoperiu lucruri mlnunate, aflu linia neamului rumnesc, din vechi trAgandu-se din

slgvit neam al Romanilor". Cu emotie se avantg. Chesarie In veacurile trecute, pentru ca apoi sh deplhugg vremelnicia lucrurilor
nesti. El are Incredere in puterea noastrA do rezistentg, vede tara
rengschnd ca si pasgrea Finix, dar urmAreste si'n tot ce aduce soarta,
ideea nestatorniciei a tot ce e pe lume.
Mineiul pe Martie tie aratg curiozitatea lui Chesarie pentrti. obiceiurile rAmase dula Romani, pentru zodiile inirate in. superstiliThe
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

116

populare, dar si poetica lui simtire la privelistea lumii rendscute

odatA cu primAvara. In Mirbeiul de pe Aprilie, Filaret, urma.sul la

episcopia Ramnicului, vorbeste despre Chesarie JuminAtoriul ce au

apus dela n.oi". De acum. Inaiute n.0 mai avem prefete cu expresie
avntatA si cu suflet curios de trecut. Ceca ce Chesarie privea cu
interes, Filaret supune criticei si condamnd Superstitiile, traditiile
populane nu mai sunt privite lin valoarea lor de documente umane,
Pe cand Chesarie mergea cu gandul spre strmosii care ne-au lAsat
ceva din fiinta lor stifle-teasel, Filaret, .1a privelistea obiceielor dela
tarA, vede doar o cinstine a diavolului.
Mineiele reprezintA o operA Insemnatd si din alt punct de vedere. Radu Greceanu, in traducenea apdruth' la Buzdu In 1698, s'a
folosit de nlunca mitropolitului Dosoftei. A.cum, noii fraducAtori se
folosesc de munca lui Greceanu, frumoasd pild de progres cultural
pe baza a tot ce dUrueste trecutul ca sarguintI i pricepere. ComparAnd textele din 1698 cu cele de acum, rAmanem uimiti de res-

pectui pe cane 1-au .avut Chesarie si Filaret pentru. formele rdspAndite prin biseric timp de aproape troj sferhui de veac. Textpl
din Mirbeiul pe Ianuarie, apdrut In. 1779: Gura dreptului isvorAste
Intelepciune, iarA limba nedreptului va peri. Buiele oameuilor drepti
socotesc ceale plAcute si gura celor necurati se rAzvrAteste. Otun-

penele vicleane uriciune shut Inaintea domnului, iar cumpAna

dreaptA priimit iaste lui..." nu aduce nou fag de cel din 1698
decal: dreaptii In loe de direaptii si urleituze said In loc de stint
uriciune. In multe locuri textul rAmane ca. total aoelasi. Deosebirea
Intre cele dou.a lucari este de altA naturg.. Radu Greceanu
tradus

In romaneste textele care se cantau, ci le-a reprodus tot In slavo-

neste. NoII traducAtor de a.cuni redau toate aceste cantdri -in limba

noastrA, realiZand astfel un mate pas In romnizarea serviciului

religios. Opera lui Chesarie si a lui Filaret aratA mult simt al limbii.

latA un exemplu din Mirbeiul pe Decembrie: Cela ce ai IntArit

pro nimica pAmantul 'Cu por anca ta i ai rdicat netinut pe cel
greoiat: Pro piatra oca necldtitl, Hristoase, a poruncilor tale, lflOreaste Besearica ta, unule bunule i iubitoriule de oameni..."
'Spre deosebire de lucrdrile istorice, artile religioase ajungeau
prin biseric lin cele mai IndepArtate colturi ale tArii. Astfel opera

lui Chesarie si a lui Filaret a dus cuvantul sfant pan departe

la cnedinciosii din aoelasi neain si a Meat sA rAsune In canteic
aceeasi limbA de toti Inte1easg. Ini IntreagA aceastA epocA de doninie

strAind, cartea religioasd a fost mijlocul nu numai de nnitate a credintei, dar si de imitate a limbii.
Cxli populare,.

Dupg. cum In epoca de dominatie la noi a

slavonismului, au pAtruns Iucrkri de caracter

popular, care, fiind traduse lin romaneste, s'au rAspUndit prin

copii manuscrise si si-au Indeplimit mai ales un rol moral, tot

astfel In veacul al XVIII-lea, prin legAturile cu ConstantinopoluI

si cu Grecii veniti tui principate, s'au rAspandit mai InLii In limba
greacA i apoi in traduoeri diferite scrieri, cAteva de E.elndoelnicg
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

117

valoare literarA. Unele s'au i tipArit In vremea fanariotilor, dar,

Inc Inainte de tipArine, elemente din ele au ajuns la cunostinta poporului, au fost prelu.crate de el si au dlinuit de-ahmgul timpului,
pAnt ce au trecut In literatura cult1 prin scriitorii care s'au inspirat
din fedclor.

Nu e lipsit de haz anecdota In care se satirizeaz1 institutiile

politice, sub forma procesului de condamnare a strugurelui de
cAtre poamele i legumele adunate In divan sub donmia gutuei.
Istoria poamelor si a tuturor legumelor a pAtruns la noi pi-in verSilMi neogreoe, a fost tradusa In a doua jumAtate a veacului si., mal
aproape de noi, a fost mult prefAcutl diii punct de vedere literar
de Anton Parm care a cuprins-o in Pouestoa uorbei. Fisiologul, pA.truns la noi Inc din epoca slavonismului, ne vine acunt din nou
prin fanarioti. Floarea darurilor, In traducere dup greceste, capAtA circulatie IncI din vremea lui BrAncoveanu.
Scrierile bogate ca imaginatie au plAcut si din, pullet de vedere

literar. Unele sunt creatii ale fantasiei orientale, altele au plecat

din apus si au ajuns la noi odatI cu cultura gneceascA adusA de
fonarioti.

Viata lu Esop, o avem. Intr'o copie din 1703 fAcutA de Costea

DascAlul dela biserica Schei din Brasov. Lucrarea aceasta, la care
cu vremea s'au adaos i fabulele, a ImbogAtit folclorul nostru.
a doua jumAtate a veacului, romanul Varlaam i Iorzsa Ii gAseste un nou traducdtor in Vlad Botulescu. din 'MAldesti care'n
n.enorocita lui viatA aflA vrem i pentru traducen i istorice i literare. Un alt roman, Aethiopica,
tradus la noi din greceste sub
titlul A lui Iliodor istorie ethiopioeascei i a avut cetitori l.a lumea
cultA. Traducerea din 1773 este fAcutA din Indem.nul episcopului
Leon Gheuca. Copiile manuscrise care se pAstreazA la Academie ne
aratA c erau destinate unor cetitori ca Nicolae Canta, Const. Palade,
Ilie Carp, Toader Jora, oameni care-au avut_ diferite dregAtorii
acea vreme. Romanul e IntipArit de un puternic suflu moral, dar,
totodatA, prin nenumAratele i surprinzktoarele aventuri, putea fi
um imbold pentru imaginatia boerilor nostri. A fost cunoscut si" de
Cantemir care ne spune c l-a avut ca model pentru lstoria
Sindipa i Halima, lucrAri de origine orientalI, au fast cunoscute la
310i Inca dela Inceputul veacului al XVIII-lea si s'au rAspAndit In
manuscris. Din povestirile In legAturl cu viclenia femeii, pe care
le aflAm In Sindipa, una a avut largl circulatie In popor si a fost
Isvorul de inspiratie al lui Macedonski In comedia ladesul. O versinne greacA a povestilor din colectia &alma si-a gAsit traducAtorul
In Rafail, e,gumen al Hurezuhil, in 1783.
CAteva lucrAri de imaginatie sunt de origine apusearn.A. Epopeea

troianA a putut fi cunoscutA la noi de timpuriu, odatA cu pItrunderea hronografului lui Manasse. Hronograful lui Moxalie,
veacul al XVII-lea, a rIspAndit de asemenea cunostintele despre
eroii greci i troeni. Deosebit de interesantA este versiunea care
pleac dela textul lui Benoit de Sainte Maure. Printeun. intermediar
www.dacoromanica.ro

118

D. MURARASU

gree, a ajuns la noi si a gasit un traductor pela jumatatea veacului

al XVIII-lea. Prin subiectul lui, atractiv a moral In acelasi timp,
a gasit multi cetitori, un- roman oelebru pe vremuri, Erolocritul.
Urragostea intre Aretuza i atat de virtuosul si viteazal Erotocrit, a
castigat sufletul societatil fanariote i, pria mijjlocirea ei, a ajuns

ss. la cunostinta boerilor romani.

Au fost mult gustate i lumarile de natura religioasa, apartinftnd
domeniului apocrif. Evanghelia lui Nicodim, Evanghelia lui Iacov
fratele Domnului ni s'au pstrat In copii de pela mijlocul veacului.
Puna de viziuui tragioe i apocaliptice oea dint:1i, de duiosie fer-

mecatoare cea de-a dona, au patruns In folclor si au dat motive

de in.spiratie picturil bisericesti.

Tot In cursul veacului al XVIII-lea s'a Imboggit literatura po-

po -ului i ca Victeimul 4i Cdntecele de stea. Intettn ms. din 1746

ni s'a pastrat colindul Astdzi Hristos In. Vitleem, lar ta Catavasierul

din 1747 alt colimd, Steaua de sus rdsare. Astfel, din panctul de
vedere al Imbogatirii folclorului nostru si al desvoltaril gustului
liberar In clasa culta, epoca fanariota are o insemnatate pe care

trebue s'o recunoastem.

.
Un semn al timpului este felul
Manifestrile spiritului
cum se manifesta spiritul critic,
printeo reactiune destul de vie Impotriva strainilor. Nicolae si Cons&
Mavrocordat au avut de luptat ca dusmania boerilor de tarA. Canta
si Pseudo-Enache Kogalnioeanu ne dau amanunte despre rezistenta
care uneori ja forme violente, f ata de schimbarile de domn pricinuite de
simplul bun plac al capuchehaiei. La 1755, Barbu Vacarescu. cera
lui Mabel Ghica sa indeparteze pe Grecii din jurul lui, aoestia fiind

pricina pentru care multi boeri pribegesc In tarile vecine. Dranii

chiar, ajunsi la mizerie, tree hotarul si se plAng pasei din Vidin
impotriva grecului influent Stavarache.
Inca din vremea ocnpatiei rusesti de dupa. 1769, apar

aatirioe din care putem cunoaste starea de spirit din principate

La sfarsitul axmicel. lui Pseudo-Enache Kogalniceazun, se sfIN o

podio In care se aminteste fostilor stapftni cum se purtau: Cu

butca cu paint cal.
FIcand zefchiu c. niste eral,
Lautarii
clintau
Grija tarii nu purtau i apoi, autorul, adevarat revolutionar, le cere a se apace de bacilmie, sa se faca hamali ori
vAnzittori de praz l de spume, daca vor sa alba cu ce trai.

Istpria lui lordache Stavarache e tradusa liber In versuri In 1767,

anul cbiar to care a aparut la Venetia origin.alul grec. Povestirea ne
arata faptele care au dus la sugru.marest, din ordinul Sultanulut, a
acestui grec care a stors fall sat amandoua prineipatele. Scrisa Intr'o
limba Impestritata cu turcisme i grecismo, Intr'o versificatie care
tngadue rimarea lui apea ca egliadisea i caNbaldc ca treftdc, lucrarea nu are valoare litierara, Insl e un interesant document istoric.
De mare Insewnlitate este manifestul public, patriotic si revo/utionar Trambila romidneascd din 1769, atribuit pe nedrept lui
Vadirescu. Lucrare.a s'a_ tiparit i rgapandit eu prilejui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

119

strangerii de vohmtari romAni sub steagul poIcovnicului Nazarie

Carazin. Poporul este indemnat la lupta pentru a iesi dinteo roble
nedemna 01 din starea de ,mizerie, pe care autorul o descrie cu
Necgjiti mereu, sari-nerd
xpresii vii : _Iar bietii crostini tgrani
i ,alto Wed multe rele Si napaDe bir greu si de podvezi
Pretutindenea ce vezi". Marea vimovatg. este
stuiri prea grele
Poarta si de aceea crestinii trebue sa. porneasca lupta. Autorul eanoaste istoria neamului el-i plin de ntAndria unid trecut glorios

E In adevar eimitor sa gasim in 1769 un scriitor care sa aminteasca denma stapanire romaneased de altadata: Cg. In cap noi
lo puneam"; sari evooe pe Mircea si. pe Mihai Viteazul si, mai
mult Inca, sa fie mandru de originea latini- Ca sgatein din vechi
Romani"

Mai vulgarg, ca expresie dar interesanta ca idei, este Istoria rd

rii Rorndnegti dela lent 1769 care ni s'a patstrat In mai multe
variante. Se arata ad sarAcirea tarn, risipirea boerilor pribegi si

marea vina a noastra. de a fi dezuniti: In, patru iiarti ale luraii.

Dar n'au
Prea numiti erau Romgaii.
Ca ,sant iscusiti la fire
"Va veni tarii peire.
$i dintr'a lar neunire
intre ei mire
$i cu, totii o crezum'". La alta decadere insa
Asta iatA o vgzum
a ajuns limba lui Miron Costin, ne-o arata rimele: chiloman-aman,
harpaliseasca.
Pifuise, diafendiseasca
harpalisise
Scoala aratg o orientare mug.. Prin Grigore
Spiritul non
Al. Ghica, domn cu veden i deosebit de largi,
In qeoalg.

capatat in Moldova o frumoasa Indrumare. Alaturi de Academia

InvataturBor epistimillor, se 1ntemeiaza In tinuturi scoli elemen-

tare. Nu mai gasim dascali de slavoneste, avem lima de greceste,

de latinesbe, i, mai prost plat* ca toti ceilalti, de rotmaneste.
Functionarea regulata a ccililor a fost Impiedecata de razboiul din
1769; la Academie lectiile par sl fi reinceput In 1771. S'a %peercat de catre episoopul de Roman, Leon Gheuca, MI% de reusita
hIsk, si a treoerek pe pIan.u1 al doilea limbii greoesli. Dup paces
din 1774, sooala i urmeazA aotivitatea, cut elevi In buna parta
strgini si ea altiva, fii de boeri, romgni Prin sooall, elevii vin acum
In contact i\cu cate-o carte frantuzeasca. lai familiile boeresti
trund 51 dascali particalari, unii pentru limbi strAine, pentru francezA mai ales. Flu de boeri bleep sa ia i calea strginatAtii, cultir
vandu-se in Austria, Germania si Franta. In Tara Romaneascli

scoala urmeaz directii asemanatoare, prin Wines* lui AL Ip-

silent In deosebi. Domn tuvatat si dornic sA aiba In jurul lai strAir4

el s'a Ingrijit si de invatamint, a lacurajat sooala greceascA
slavon.easca si romaneasca. Scoala din Bucuresti devine mijloc de
!noire prin predarea limbilor latina, trancezA ita1inn3t La curtes

lui Ipsilant se simt atrasi diferiti strgini din apus gi prin el se

.desvolt. curiozitatea pentru forme noi de civilizatie, Sub influenta

tectiilor lui Panzini si ale ragusanului Raioevich, care zugraviserg
ou entusiasm? viata din Odle strAine, f.W. lui Ipsilant fug In Austria,

aventura care si,a ggSit 51 uni cnthre In versuri, $i din Tara

www.dacoromanica.ro

120

D. MIIRARAS

Romfineasel pleaeit tinert

strgingtate, unii num.ai pkrA la Sibiu,

altii mai departe, la Viena si Lipsca. Inainte de sfirsitul veamilut
al XVIII-lea, se vine astfel ba, contact cu. Apusul pria alAtorii de
studii, se capAtI informatii despre o viatk nebAnuit de superioarA,

se desteapt curiozitatea peal:au, linibile staine. Toate acestea InsA,

dac deocamdatA nu puteau face mai mult, desprindeau sufletele
de cultura orientalA de care aproape exclusiv lasesea legate atAta
vreme.Brdncoveanu,cu trei sferturi de veac In urmA,Incurajdnd grecismul, a pregAtit, fArA s vrea,prkbusireadomniei plinfintene i acoperirea vietil nationale cu o superficialA manifestare culturalA strkinA.
Acum fanariotii, Inlesnind pria so:WA i societate contactul Cu Apu-

sul, pregAteau chiar ei, fArA sk-i dea seama, iesirea din orientalism. i Indreptarea noastrk spre o vialk culturalA mai potrivitA
cu limba, si cu sufletul nostru.
Privind InddrAt la manifestkile de
Semne ale destrmrii
pAnA
in preajma anului 1780, canepocei fanariote.
statAm c tipAriturile grecesti au a-

vut un loe secundar. Cartea romaneasca a fost in Schimb nu numai

abundentA, dar, prin prelati ca Chesarie, si rAspfinditoare a acelor
idei care formasea stalucirea epooei marilor cronicari. In afarA de
aoeasta, se exprimd limpede ideea ck serviciul religios si cartea de
biseric trebue sA se foloseasa de limba poporului i a se adreseazA tuturor RomAnilor, indiferent de provincia ki care trkiesc:
dovadA cA'n IntreagA aceastA vreme i se recunoaste limbii rolul
de pAstru al unitAtii neam'ului nostril. Faptul InsA cA, aenm la
sfArsitul veacului al XVIII-lea, se reiau ideile din vremea lui Coresi
si a lui Varlaam, ne aratA at de mult rAmAseseram pe loe in epoca
fanariotA.

Domnii fanarioll n'ait autat sA inc desnationalizeze tArile. Sant

Greci care se apropie sufleteste de n.oi, cum e Mitrlotan, .uranasul lui Antim,. care se ridick Impotriva nkvalei strAinilor si care
sA se lase loc liber boerimii pNinAntene, cum sunt Mavrocordatii
cane cautii sl se romanizeze. Dar In general, domnii fanarioti apart:in

altei patrii, In mintea lor ei fac parte dimtrio imitate politic la

care noi eram doar piste anexati. Moreotul Depasta, Intr'o cronicA
lingusitoare pentru Const. Mavrocordat, serie cA aoesta a flcut din
tara Getilor" o icoank a Eladei. Se mede 'Wm In aoeasta visul

Grecilor de-a face din principate, din Dacia" un mijloc de afirmare a idealului lor.
Peste nevoile propria zise ale principatelor a ridicat politica

culturalit a lui Matei Basarab i Vasile Lupu, Serban Cantacuzino

BrAncoveanu, dar aoestia au exprimat inn ideal crestin si incurajarea culturii slavone ori grece.5ti era, In conoeptia lor, niljlocul de-a face sl Infloreasck o civilizatie 1m aceastk parte a lumii
Fanariolli Insk reprezintit. Bizantul, cultura greacA, sprijinitA de
ei, este instrumentul de pAstrare a legAturii cu. Bizantul de mide
ei se tageau: n.oi, frA sh. mai fim. Intrebati, intram, prin ei, lute
sintezA politicA i culturalit stritinA.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROM/NE

121

Istoriografia este In inferioritate fag de vrem,ea lui Branco-i Cantemir. Cronica e prea adesea un prilej de lingusire a domnului patron. Doar dusmknia fatg. de Greci daca
veanu

mai exprim.A ,reactiunea Impotriva anormal ului. Istoriografia dom-

raiei fanariote trAdeazg. ratiunea ei de-a fi, dot nu cuprinde idel

care sg. lnchege natiunea si s'o Indrepte spre un 'ideal de viatI
proprie. Nu exprimg. nici mAcar ideile pe care le g6sim. In prefetele Ini Chesarie. Domnia fanariotA nu e o epodi de umilirefiindeg. domni strAini ar fi vrut sg, ne trecizeze, ci fiindd a oprit
din mersul lor ideile marilor crcmicari si ale lui. Cantemir, anemiind astfel puterea de rezistentA. spiritual a noastr ca natiune.
Inoetul cu Inoetul privirea noastr se abate dela Orient. Apusul

privit cu curiozitate, dorinta de InvAtAturg. Incepe sg. se vg,deascl. Unii dintre domni au suferit, prin Constantinopol, ei tnrvisi influente apusene. Const. Mavrocordat a Inoercat reforme
spirit apusean, Gr. Ghica de asemeni. Aoest domn e In legglurg.
cu Franoeti care se intereseaz de istoria Moldovei si de cArtile
tipArite la Iasi si la Bucuesti.

Ocupatia ruseasc de dupA 1769 a reinviat politica crestinA delat

Inoeputul veacului. Romnii viseazA sA scape, cu ajutorul Rusilor,
de stApanul pAggn, dar t de unealta lui de exploatare, fanariotul,
reInvieze o Dacio conformA cu rutuadra obarsie de care, ici
colo, unii Incepeau sg.-si dea seama..
Asemenea atitudini i sentinaente vAdesc o mirk stare -de splrit.
constiint obsteascA, nu avem, Ind. Era nevoie de ran factor hotArItor care sg. oontopeascA tendintele individuale i rgslete. Astfel stiiteau. lucrurile, In. Moldova si Tara RomAneascA, lu momentul
In care Transilvania, dupk o Indelungat pregAtire, prin Romani,
entusiasti formati la soolile din Blaj, Viena i Roma, si cu o tjpo.

grafie In statornic progres la Blaj, ajunge la formularea progra-

mului spiritual latinist. Aoesta avea sA creeze constiinta obsteascA

prin ea, renasterea troastrg. culturalA. Terenul pentru aceastg.
constiintg. este In. curs de pregAtire. Material, epoca fanairiot du.reazA hid zeci de .ani, spiritual, intrAIn de.scompunere Semne nOik
vestesc.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 111-

EPOCA UNITATII DE NEAM PRIN

CONSTIINTA

www.dacoromanica.ro

!MR Cazania lul V.rlaan. 1143.

INCHIEGAREA. CREZULUI LATIN IN

'TRANSILVANIA.

Anul 1780 este socotit ca baceputul unei

Promotorii scoalei ere JIM. In literatura noastr. Si Inainte
latinistc,
de aceast datA, am avid, prin scoal si

prin biserica unit, orientare spre Roma, dar de acun numai

se vAd ,adevAratele roade ale unei tiadelungi frAmantri Scrierile

care apar In Transilvania dela Elernenta linguae daco-romanae sive
valachicae, istorice ori filologice, mint toate strAbdtute de aceleasi
idei a urmresc un soop politic, in afar de eel cultural. Avem In
adevAr a lace cu o $coal care se InfAliseaz cu Imitate de continut
in ce priveste lu.crrile ei, care se exprim prin oameni hotArIti
constienti cA istoria vorbeste prin glasul lor, care las impresia un.ui
mAret fapt vital ca un rsunet ce dinueste prelung In colectivitate.
Sufletele gata de lupt ale scriitorilor de acum nu au prea multa

wreme pentru Infloriri poetke. Un Budai Deleanu, om Inzestrat

un talent deosebit, si-a pstrat In manuscris principala oper a
vietii sale, ca unul care-a luteles ca mulimii trebuia sA i se de,a
scrieri de convingere si de Intrire nationald, nu de Rode al elror rost nu putea fi deal placerea dezinteresat.A. Spirite de rodnica fortA, scriitorii aoestia, dei se lasa. atat de adesea imbieti de
soaptele trecutului, sunt cu gandul la run viitor pe care-1 doresc
mare si pe care voesc ei s-1 pregteasc. Chiar din 1780 apar
primul plan numele lui Samuil Mica si al lui Gh. Sincai. In. curand
se adaogl si al lui Petra Maior, si astfel se limpezeste un Itntreg pro-

gram, pentru care se gsesc discipoli, entusiasti rAspanditori ai

cuvantului primit de toll ca o btmvestire a redesteptArii.

Maniu Micu, fiul protopopului din! Sad si nepotul marelui Ion

Inochentie, cllugrindu-se si-a luat numele de Samna a si-a lnceput existenta asprA i obositoare, la care va anta s Denunte
.dupl multlt vreme, &Ind si-a dat seama c 'n sufletul lid (Loral d,e
InvAtAtura era mai puternk decat acela de-a conduce viata sa
www.dacoromanica.ro

126

D. MURARA$U

pe-a altora pe calm monahall Studille 11 atrag spre Viena, doTinta de-a Inchina viata educatiei tineretului 11 readuoe la Blaj si

de sigur a ad si-ar fi desnsurat o activitate rodnicA si linistitk,

dacA dusmAnia episoopului Bob nu 1-ar fi flout sA piece la BMgrad, la Oradea In casa lui Darabant, protectorul si IndrumAtoral
sliu la opere marl, la Sibiu si In sfarsit la Buda unde pang la moarkeir
In 1806, este censor al cArtilor romAnesti.
Activitatea foarte Intins a lui Mica nici pAn5. astAzi nu poate fi
cunoscutA de toti de aproape, de oarece o parte din lucrAri au rAmas
numai In manuscris. Scrierile din domeniul religios, filologic si is-

toric ne intereseazA In deosebi, oele filosofice sunt numai prelu-

crAri didactice. In Carte de rogacioni perztru evlavia homului chres-

tin, din 1779, autorul dti norme pentru scrierea cu litere latine
LudepArtarea alfabetului cirilic e, de pe acum, t1/3 pullet de pro-

gram bine fixat, lar sistemul etimologic, fArl pa fie formulat, e pus
In practicl. UrmeazA In 1781 Dissertatio oanonioa de matrimonio,
juxta disciplinam Graecae Orientalis Ecclesiae, bazatA pe numeroase
canoane s'i legi, jar In 17$2 Dissertatio de jejuniis Graecae Orlentaus Ecclesiae. In 1784 apare la Blaj Propovedanie sau inveifeituri la
Ingropdciunea oumenilor morfi, scrise fArA flori retorice, asa ca S5
fie Intelese de marea multime. Harnicei tipografii dela Blaj li datorAm a oea mai InsemnatA lucrare a lui Mica, Biblia In romAneste,.
cea dintAi traducere integralk care apare dela 1688. TraducAtorul
crede cA limba Bibliet lui Serban Cantacuzino nu mai corespunde
vremii si, oeea ce pare o afirmatie IndrAznean, cl e lipsitA de armonie: neplAcut urechilor auzitorilor iaste". Mica a adus lucrArii
din 1688 numeroase prefaceri, mai ales In Vechiul Testament, si a
clutat sl realizeze pentru folosul Besearicii a tot neamul romftne-sc"
operA omogenA ca limb5. si stil.
Dup5. Carte de rogacioni, Mica revenise la alfabetul cirilic. Cu
Acathistul din 1801 reincepe s5. Intrebuinteze literele latine care
sunt acum pentru Mica vechi litere pArintesti ale Romanilor din

Dachia", pe cAnd cele cirilice sunt un semn de barbarie la care

recurg numai oei ce voesc a se tAvAli In gunoi". 0 lucrare pentru
care Mica a jertfit mult timp, dar pe care n'a apucat s'o vadA
tiptirin, este De urrnarea lui Hristos. A. apgrut la Blaj In 1812,
fArA ca pe foaia de Min O. se pomeneascA numele lui Mica, in
schimb al lui Bob e cu litere bine reliefate.
Elcmenta linguae daao-romande sitie valachicae este o sintezA de

Idel exprimate si mai nainte si de puncte ale unui program pentru

viitor. Driginea latinA a .RomAnilor, de exemplu, a fost exprimatA
mai de mult In lucrAri de pe la mijlocul veacului. Lucrarea lui
Micu, completail si ordonatI de Sincai, este Insl mai mult decal

afirmare de idei, este un semval de luptl. In prefall, dela primul rAnd, Sincai vorbeste de cucerirea Daciei de cAtre Traian si
de coruperea limbii strAmosesti romane prin influenta slavonl. Pre,
fata ni-i aratl- pe autor1 ch. au cunostintA de o cronicA pe care

socoteau a lui Mfron Costin si de scrierile lui Cantemirt se

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

127

restabilea astfel legatura Cu istoriografia unei epoci stralucite. Ideea

unitil neamului este curajos exprimata, caci se aminteste c 'n

toate provinciile de dincolo si de dincoace de Carpati, pana si 'u

Crirneea, niel o limbh ala se vorbeste mai mult dect cea
Gram atice aoeasta a aparut Intr'o noul editie, In 1805, intimal sub numele luiSincai.
Mica a avut multa tragere de inim si pentru scrierile istorice.
Sub titlul Historia Daco-Romanorurn side Valachorum, Laut:ian a
publicat o parte dintr'o scriere a lui Micu, cuprinzAnd viata cultarala i biserioeasca a Romnilor. Sentimentele stutorului apar adesea.
Intr'un loe el ne spune ca, din in.vidie Uta de calitatile neamului
nostru, lezuitli se optmeau primirii de studenti romni In scolik
latine. lui Calendarele din Buda pe anii 1806 i 1807 a aparut Istaria, lucrurile fi intdmpldrile Romdnilor, pre scurt afezatei f i din
uechi
noi scrittori culeasd i scrisd. E tunnai o parte dintr'un manual elementar In care se urmaresc faptele dela caderea
Troiel pna la cuocrirea 1 organizarea politica a Decid de ctre

Romani. Ad apare ideea cA Dadi au fost stersi de pe fata pa-

mantului l ca Tralan a trebuit sa ad.ucit locuitori nol din Impargie

si mai ales din Italia. In prefa.ta asemeni marilor cronicari de pe

vremuri, Micu spune ca e urlt lucra ca nearaul sa nu-si c-unoasca

trecutul. Cuvinte calde sunt adresate cetitorilor, oerAndu-li-se s tademne si pe altil sa serie istoria neamului, pentru ca bunii sa. alba

un lndreptar iar rail un Indemn spre calea demnitatii nationa/e:

oei rai a n.evrednici s1 se rusineze i sa tnoeapa lepada simtireal

Roinanr.
Gndurile statornioe ale lui Micu In legatura cu originea romana a continuitatea noastra de viga In Dacia, ca i sentimentul
mndriei de neam, apar si 'n Intinsa lucrare pastrata In. manuscris
Istoria, lucrurile
intdmpldrile Rorndnilor, ale carel patru volume cuprind colonizarea Daciei si epoca medievall, domnii Tarii
Romanesti, domnii Moldovei i istoria bisericeasca a episoopiei romnesti din Transilvania. E o lucrare de bogatit informatie, caci
autorul se strata cunosditor
lui Ureche, Miron Costin., Cantemir
sial unor cronioe muntene. Legatura cu vechea istoriografie se
face astfel peste veacul fanariot. Ideile vechi reinvie si se rgspArndese In suflete capabile de entusiasm. Cuprinsul cartli ne mai arat1 ca'n mintea lui Mica cele trei provincli forman o nratatelstoricli. Din lstoria bis ericeascd a lui Micu, Cipariu a publica%
esa dobitooeasca si a fi oameni

In Acte fi fragmente, capitolele despre Unire i episcopii uniti pAng

la Gr. Maior. Si amasta e o lucrare de mult interes istoric.

Micu a dus o viata de manca folositoare, iluminata de Onda'

la neamul nostru.. Ni-1 a.rata. bine, Iu adncul sufletului lui, aceste

rfinduri dintr'o scrisoare catre episcopal S. Vulcan: FA, frate,

ce poli pentm binele de obste, ca
eu ispravind lucrul multamitor Domniei Tale ma voiu arate,
tocma de nu td-as rAsplati
ea, Dumnezeu Iti va rasplati l toti cei buni bine te ver otivnta".
Figura lui Gh. Sincai, pribeagul de-alungul Ts.ausiivaidet,
www.dacoromanica.ro

128

D. MURARA$U

=desagil In are Ostra Croinica, e bine conturatd. Cu trdsgturile

Indsprite de suferintg. si Inddrgtnicie. Ndscut In 1754 la Samad,

a trecut prin diferite sooli pand ce, la Varsta de 20 de ani,

gdsim ea. profesor de retoric si poeticd la Blaj.

sufletul
a Incoltit dorul de lavdtdturd inalt si. de amea picad. la De propaganda fide din Roma. O viatd de muna. statornicd Incepe acum.

Sincai soormoneste arhiviele si bibliotecile Romei, bisemneazd tot

ce-i spunea sufletul c e adevr, adund material pentru. lucrarea

menitd s lumineze trecutul neamului i s spuLbere afirmglile
injurioase ale strdinilor. Fiecare amdnunt, fiecare document e pe,ntru el peatrd din. temelia MIJUi edificiu istoric, dar si reazem pentru "higa lui moralg. Inchinatd unui singar tel. si-a luat doctoratul In filosofie teologie in 1779 si a plecat spre Viena pentru
studii de pedagogie, teologie i drept. Aci a cunoscut inoi documente In arhive i biblioteci si, In aoelasi timp, a ajuns In legdturd cu Samuil Mica, dela care avea s primeasc materialul pentru
Elementa linguae. IntorcAndu-se In Blaj, Isi Incepe activitatea didacticd i lucreazd la diferite manuale. Cea mai 1nsemnatd operg
a lui, In aoest timp, este M'A Indoiald organizaren a trei sute de
scoli pentru Romni. Alinosfera Insgsi a vremii Ii era prielnicg
pentrthi aceasta, cdoi ideile filosofice ale lui Iosif al II-lea aduseserd
pref acerca multor stAri de lucruri In ImpgrAtie si litgAduiserd
tivarea masselor populare. Legile contra iobAgiei, impuse de ace-

Iai

nu s'au puta aplica din pricina aristocratiei ma-

ghiare i astfel s'a ajuns 1a revolutda din 1784, care a aprins sufletul clocotitor al lui Sincai. lui ctulnd el gdseste prilejul de

ardta ideile i sentimentele. Urmasii lui Iosif caut s indeplr-

teze toate mdsurile liberale de mai nainte. Din nou se lace hi

Transilvania deosebire Intre Romni i natiunile privilegiate, ceeace

duce la metnoriul redactat de Iosif Mehesi In 1791, aoel Supplex
libellus Valachorum Transilvaniae prin care se cereal' drepturi
se afirma latinitatea neamului. Eder a oombdtut ideile memoriului
Intr'o lucrare provocatoare. Sincai i-a rdspuns printr'o scriere care

n'a putut apgrea, dar ni s'a pdstrat littre manuscrisele lui Mica

Responsum act erisirn I. C. Ederi in supplieem libellum Valachoram

Transilvanorum.
De-acum Inainte, se stia c un om primejdios stgpni.rii s'a dat

pe fati Episcop la Blaj. era Bob, acela care amdrise si viata lui
Micu. El Isi arata dusingnia fatd de Sincai tocmai: in momentul
cnd un invdtat strgim, Engel, sustinta cd. Romtaii nu-s urma.si
ai mlonistilor romani si cd nu.-s autohtoni ta Dacia. Sincii e indepgrtat din functia de director al scoalelor, e bgtut de un subprefect ungur si, dupg. o Intemnitare de zece luni, 1i Incepe o
viatd de pribegie, urmrik frd Inoetare de dusingnia episoopului care

n'a stiut ce este bundvointa crestineascd fat de unul care-si recuserisoare din 1795: igicai
mostea greseala si se Iseglea
cel am.Nrit peste msurA.". Indelungii ami de desuldejde 11 de rtAciri, pand Isi &este un adgpost In casa unui strdin, sunt futrewww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMAIIE

129

ithati de cateva clipe mai linislite cand li publicA In Buda, In

Calendarele din 1808 si 1809, fragmente din opera pentru care nu
avea sA capete aprobare de tipArire.

Numele lui Shied a rAmas in istoria noastr literara legat de Cranicd, dar sunt si alte
Itrcrgri mai mkrwate din care se vede shuckmul sufletesc al autorului. In prefata la Catehismul oel mar din Blaj 1783, se vgd preo-

!...t

cupArile de limbg. m'am sarguit, cat am

putut, ca dela cuvintele si vorbele male tocma

rominesti nici cum sA nu ml abat si de-

pArtez, ci sA le .aleg, dupAcum pre miele

locuri mai bine vorbesc ronfaneste decal pre
altele". In Epistola ad loan.em de Lipszki'
din 1804, Sincai aratd felul cum se poate ";.: ,.,c.
scrie romaneste cu litere latine, pe care el
le socoteste ca stramosesti. In 1805, mi preOh. $1ncai
fata la editia nouA a gram:fled Elemento
linguae, el are viziunea Intregului neam, din toate provinciile,
-

aminteste si pe hadepArtatii Aromkni.

Cronica merge pang. la 1739 si, pentru a o face dmoscutA un.ul

public cultivat, Sin.cai a tradus-o hm parte si'n latineste. Lucrarea

e rezultatul unei munci necurmate de multi ani de zile si e si

expresia unui suflet -urmArit mum de acela.si ideal. Inf Alisarea

Cranicei e desigur greoaie; materialul documentar- seingrAmAdeste

adesea prea pe acela.si plan dei e de valoare inegalA; uimesbe ca

bogAtie, dar din el poti s lasi si la o parte, fgrA ca argumentarea
sa piardg. A.vem In tnsesi proportiile documentArii irnaginea sufletului care Ii cautA pretutindeni sprijinul, nu lasA mimic SA-i
scape si se simte Cu atAt mal aproape de victorie, cu eat a culea
mai multe date. SuperioarA de sigur ca inform.atie, dar inferioarg
ca literaturl, bAtrinelor cronioe din veacul al XVII-lea.
Ideea originei latine continuitatea ca neam in Dacia stint urmArite i adesea afirmate. La fel cu Micu, Sincai se fnaltA pang
la vidunea neamului privit in inlregime.a lui ca un tot untar si,
mai mult decAt inaintasul sgu, urmAreste istoria RomAn.ilor In mijlocul popoarelor vecine.

Sunt in lucrare si pArti lipsite de ariditate. Id o amintire per-

sonalg, dincolo o observatie In legAturA en faptele, o gAndire amarg

ori un tinemc avant ne aratA un suflet care.ia parte si coloreazA

o amere care altfel, prin multdmea citatelor si documentelor, tmeori

reproduse ta intregime, ar plrea o simplA compilatie. MAndru de
neamul sAu, Sincai vorbeste cu admiratie de Ion Huniadi i aminteste cA multe familii din Transilvania, dei vor sA treacA drept maghiare, sunt de origine romang. Cu aceea.si mandrie, el spune
Ungurii au reusit `in intreprinderile lor munai ca ajutorul RomAnilor
Aceasta nu-1 ImpiedecA pe Sincai sA critice stArile de lucruri care
stricA neamului nostru. El deplange desbinarea de care profitA strAinil,
9

www.dacoromanica.ro

130

D.

14 U.RARASII

starea de mizerie a poporului de jos, spiritul de parvenire al multora.

El gaseste aspre cuvinte pentru toti cei ce uita de neamul romanesc

si sa sprijina numai pe straini, de Indat ce s'au ridicat la vreo

demnitate. Toata caldura sufletului lui apare cand ne sunt Infatisale

suferintele neamului din pricina strainilor exploatatori: Nu crede, o
Roman& pentruca numai punga ta o voesc ca sa-si umple pungile

lor si tu sa ramai rob acelora pie care mai marii tai i-au stapanit

oarecand! Desteapta-te, drept aceea, o iubit neamul me; si ai minter

Dela Sincai ne-au ramas si cateva poezii, de mica valoare, eadevarat, dar faptul ca el s'a abatut si 'n acest domeniu, Ii intregeste

personalitatea. Elegia sa In versuri latine e In blind parte o autobiografie In care apare si amintirea Romei din vremea studiilor. In
versurile romanesti scrise pentru cinstirea palatinului Iosif, e sub

-influenta poeziei populare.

Petra Maior a avut Imprejurari mai prielnice pentru munca intelectuala si ne-a dat lucrdri bine ordonate care, aparand chiar la momentul oportun, au influentat pe contimporani. S'a nascut la TarguMures pe la 1753-1754 si a studiat la Osorheiu, Cluj si Blaj. In177k
a plecat pentru studii de 'filosofie si teologie la Roma, de ande, dupa

cinci ani, a trecut la Viena pentru studii de drept canoni. A. fost

cativa ani profesor la Blaj, iar In 1784 si-a Inceput activitatea ca
preot la Reghin si apol ca protopop at Gurghialui. Timp Indelung
cu o scurld intrerupere cat a predat dreptul canonic la Blaj, Maio-r
e un bun pastor sufletesc al populatiei si un harnic muncitor pentru

ridicarea ei culturala. Convingerea lui ca Invatatura poate Imbundtati

urea orneneasca.,,l-a facia sa colinde satele i sA dea sfaturi care vor
fi rodit In multe suflete. In 1809 i s'a Incredintat functia de revizor al

cartilor la Buda, ceea ce i-a dat Inlesnire In continuarea studillor.

Trebue sa fi plecat cu bucurie spre Buda si fiindca relatiile cu episcopul Bob, eel ferecat In catup ambitiei personale, nu mai erau

aceleasi dinainte de 1784. Nelntelegerile aa

venit i din pricina firii prea deschise a

lui Maior: raspunsul 11 seria cu preaascutit condeiu si cateodata vorbind deschidea gura prea tare". Maior a ramas la Buda

pana la sfarsitul vietii, In 1821, MIA sa

uite vreodata cdt nu si-a putut desfasura

activitatea la Blaj din pricina lui

Bob,.

fat de care de altfel $1.-a al-Mat nemultumirea i 'n cele mai de seama scrieri ale
sale. Din. Intreaga lui viata, earl de scrierLJArile care cuprind ideea de justitie nationala pe care el. o afirmd ca o sfanta da"-ze
torie fata de viitorime, apar, lute placuta
.1N1
lumina
de bunatate si Incredere, anii de
Petru Malor
munch' In regiunea Gurghiului. Paginile
crise de el, in 181% In Rdspunsul la carttrea care s'a dat asupra
rsoanei lui Petru Maior, swat na numal amintiri personate, dar,,
,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

131

In kggturg Cu misiunea lui de preot i protopop, i uth1 mare docunaent social.

Lucrdrile lui Maior aparlin oelor trei domenii spre care s'au
Indreptat mai toti reprezentantii de frunte ai scoalei latiniste: moral religios, filologic i istoric. Cbiar i Intdmpleirile lui Telemah,
traduse dup o versiune italiang, au atrae prin fondul lor moral
atentia lui Maior.

Procanon, lucrare In leggturg cu canoan.ele bisericesti, de interes

si pentru cunoasterea spiritului independent cu care Maior priveste
problema bisericii catolice si a infailibilitgtii Papel, s'a pgstrat In ma-i
nuscris i numai In parte s'a publicat In Biserica ortodoxei roman.)
din 1894-1895. i Protopopadichia, cu un cuprins despre puterea,
drepturile i privilegiile protopopilor, a putut fi adus la cunostinta
publicului numai dupg moartea lui Maior. In domeniul moral-religios,
de sigur cif activitatea oea mai Insemnatg a lui e aceea de predicator.
Publicand In 1809 Propoveclanii la ingropeiciunea oamenilor mor(i,
Maior urmgreste scopul de-a Indruma si pe altii la facerea predicilor.
Lucrarea are un caracter gene:al, tratand subiecte-tip pentru anumite
idei oii imprejurgri: moarlea tatglui, mamei, unui copil, desertaciunea
vietii, datoria preotului ca pgstor i allele. Adesea, aceste predict sunt
prea IncArcate cu citate i prea langi, dar limba kr e aleas si nu
odatg ggseste accentul, care poate impresiona.
Didahil, adecei invcIrdturi pentru crefterea fiilor la tagropeiciunea

fiilor morfi urmgresc un scop educativ. Predice sau invd(dturi la

Joule duminecile i seirbeitorile anului e o mare lucrare In trei volume

din 1810-1811. Marea grip.' a lui Maior este pentru preoti si spre

ei se 'ndreaptg sfatul de-a asimila bine cuprinsul predicilor, pentru a-I

putea apoi reda ascultgtorilor trite limb potrivitg. Desvoltand predici ocazionale ca Dumineca Vamesului si Fariseului, Dumineca
ziva lgsatului de carne, In sfanta si marea Vinere, Major este In traditia lui Varlaam. E interesant cd pang si ad autorul e preocupat
problema limbii noastre, cdci oere sa se intrebuinteze cuva.ntul pre-

dicg" In loe de cazanie", deoarece este un cuvant romanesc: CA

rugne ar fi noug, strginii O. se desfdteze cu ale noastre, si uoi O. nu

t5tim pretui ale noastre, care le avem dela vechii strAmosii nostri".
Ideile filologiDe ale lui Maior le cunoastem din mai multe lucrari.
in Ortographia romana sive latino-ualachica 4:En 1819, &ini ideea ca
alfabetul cirilic trebue IndepArtat si cg.'n privinta ortografiei. e bine
ca romana sd se apropie de italiang. In Dialog pentru nceputul limbei
romdneintre nepot f i unchiu, scris cu un ton familiar care lasa loe
uneori i ironiei tlioase, autorul e preocupat de originea lating popularg a limbii noastre si de locul ce-1 ocupg In ea elementul Slay.
Ideile de aci sunft expuse lute forma mai severg In Disertafia pentru
Inceputul limbei romeinesti, unde se stabileste deosebirea Intre latina

popularg si oca cultd, si se aratg el de s'ar Invoi Romanii" s'ar

ajunge la scoaterea din limba noastrg a cuVintelor de origine slavg.

E de retinut si parerea c s'ar putea admite originea daca pentru

miele cuvinte care nu due spre aid una din. limbile cunoscute In. lewww.dacoromanica.ro

++44+++++++++++!++++++++++++++

DIALOGU

41111/t0T4S.

Pentru ineeputul linbei Romani UtirreV 4ingiAlinCESI

mau%.

4Tp% liericerg w

littra reports si Unchiu.

Oitosio.

Nepotu Pe Romani i numele, di 111 in Co TV. lit Pwata'uti

faptura inpreuni Cu tote .pleca- MEAL'. Wt; OVITgeft '4E1044% KV
AV!
rile torn quele firesci ii tedesce Tsr natuieunt
y
a fi vite de Romanii quei vechi, enfi" 434 ISEANIE a 404 tialra
ra

quartet ore quandu presto toti

snea dtunnea

tu-

dup6 cumn a in

rWhiii4 441 BiK171 atpt wvaee

npicTE ir&1111 aNki 00-

Mt44 j AV(1% Kgha

1Storia: pentru inceputuP Romani:
ntwreV
twAti3or in Dacia limpecie se adeverecE
miawp4 Ai4a
sce: de aqusta nu am indocta. Ma AtisEeitpE: i gitTa H ;Ai 4,40(dari%) de uncle se trage inceputul' A:AK. MA (A41.) M 0;(1.1AE CE Tei

4ngTVA. LIECHTVfill AILICE11,

iesituret Rubel, quare astadi atit
in gura Rominilor se aude, pre- KIP 8:".25114
f /If& rwCE AVM, EIFEKVM L111;
CKM si in scripturile loe se vede
mi escu (snt) Mat indoel. Me +ca.eutt.rgeuits Awe CE ISM NV
eeta (CINT ) Opt 4"40ti,
bucttru Unchiule, che te affai a- miL
aid:4g Oituciont Kia Tr 11.
vindu pu9in regadiu de c6tra tu- 4Th.it; 65,AH4v nq4414 eiri5 obv
crurile quele multe ale deregito- VATe% faKiNeHAF iliACPAgfai
riei tale, Cu quare ne incetat esci Afetratelits; 'FAAE1 KV KL111-E
cuprnsu; che sitm (sitnt) incre- 44ETAT elpH KrItIENCIE K% C%ral
dentiatu, cum tot indocta mea o ( CUIT )
Ic"

it iw n
W isH Aft44vi desfaec, si o vi resipl. Rogu T6ITs .AOAAg
Lit, um w H FECHKH. e6r8 TE
te si mi ajuti a me descepti.

nu; ;Asivs a ins Artwn,ri.

Unchits. De ori que asupra Oy HK I. Ai wapi ME aos'npA

view lucru asie frumosu , si mitt oitat; AgKeg

pre-

www.dacoromanica.ro

4:1181%cito

Nat

ISTORIA LITERATURII ROMANE

133

gAturA cu a noastrd. Ca rIspuns a.oelora care socoteau limbs romineascA de origine slavA, Maior aratA particularitAtile gramaticale deosebitoare. Bazat mai cu seam.A pe Cantemir, Maior serie, in Disertatie
pentru literatura cea meche a Romanilor, despre Imprejurdille In care

noi am primit alfabetul cirilic i in care slavona a isgonit din biserica si din cartea religioas6 limba romArneascd. 0 parte insemnatI are
Maior si 'n redactarea Dicriotnarului de Buda, cAci el duce lucrarea
pAnA la litera i. Activitatea aoeasta filologic este cu atAt mai de
pret, cu ct In aceastA vreme invAtati strlini cum e Kopitar, afirman
cA. limba noastrA este slavA
cA alfabetui. latin n'ar putea fi intrebuintat de noi in scriere
Munca In domeniul istoric e fArA indoialA cea mai insemnatA.
Istorta pentruInceputul Romdrzilor In Dacia, aptrutA la Buda in 1812,
dei are unele critiee la adresa lui Sulzer si duce In mare parte polemicA Cu Engel si Eder, este o lucrare valoroasA, bogat informatA
insotit de numeroase note. Maior este preocupat de epoca de Inoeput
a neamului, urmArind evenimentele dela cucerirea Daciei pAnA la
mijlocul veacului al XIV-lea. Puritatea originei latine continuitatea
de viatA In Da,cia sunt sustinute ca energie Impotriva tuturor aoelor
,voitori de rAu RomAnilor", care erau Engel, Eder, Sulzer Si
Tonul convingAtor, sustinut de documente, cap AtA i cAldur atunci
and autorul se vede silit sA. spulbere diferite afirmatii jignitoare
pentru noi. Conoeptia serioasA a lui ca istoric se idg. pe fatA In faptul
cA el vorbeste i despre RonfAnii de dincolo de granitere Daciei, despre

oei din Croatia si Dalmatia si, In eAteva mari capitole, despre viata
de secularA vitejie a AromAnilor. i prin aoeasta se vede legAtura Intre
sooala latinistA i Aromnii care trdiau. la Buda si aveau reprezentanti

culturali ca Roja si Boiagi. Istoria pentru fnceputul Romdnilor

Dacia a avut un mare rdsunet. A fost combAtutA de Kopitar, Malar
a rAspuns la criticile aduse i, astfel, 1 prin serien i polemice, s'a tinut
InoordatA atentia asupra unor probleme de interes stiintific si politic

O scriere cu total noul este 'stork bisericei Romanilor atdt acestor dincoace, precurri si a celor dincolo de Dundre, tip6ritA la Buda
In 1813. DusmAnia lui Bob a impiedecat duoerea IucrArii pAn la

capAt, mai mult, a fAcut ca i partea publicatI sd sufere diferite

mutilAri. Din dragostea de neam si din mAndria originei pleacA rAvna

autorului lu adunarea materialului neoesar aoestei opere care desvoltA chestiunea rellgiei RomAnilor si a ieraihiei bisericesti. Capitolele

In care se vorbeste- despre crestinarea Romanilor, felul credn'

Llama cu Roma, faptele vlAdicilor uniti, se citesc i azi cu interes.
Serse Cu mai multA vioiciune, cu un ton mai variat si Intr'o
limbA mai bogatA In miiloaoe i mai atentg. la _particularit4.ti. dialectale, cAd recurge i la cuvinte aromAne, lucrArile lui Maior sunt,
nu numai prin formA dar si prin./0nd, superioare color ale lui -Micu
StApAn pe o inforrnatie IntinsA. si bine organizatA, Maior a
fost in stare sA dea lucrAri de serioasA. argumentare si sA. rAsp1ndeascA idei care aveau sA Inchege crezul upel generatii.
www.dacoromanica.ro

134

D. MUWASU

Entusiasnaul desteptat de eei trei promotori

a pr-Ins sufletele tinere ale cAtorva scriitori
care, fara O. fi ajuns la Inaltimea Inaintasilor, tsi au local lor In)
miscarea culturala a vreirtii. loan. Molnar, profesor si oculist de proDiscipolii filologi.

fesiune, a fost o minte curioasa si Willa de Intelegere pentru tot

ce vedea cd se petreoe in jurul lui. Ideile francmasoriioe ale lui Molnar

no intereseaza putin, parerile lui despre rascoalaIui Horia nu sunt

de natura a-I creste In ochii nostri, dar unele fapte culturale savrsite
de el Ii dau un loe In miscarea din Transilvania. In Owl de legaturilo

lui cu Iosif al Argesului, de Incercarile de-a scoate o gazeta ronaneasca In care pe lnga stiri politice sa se cuprind, semnifiactiv
pentru epoca aceasta iosefinista, indemnuri practioe pentru gospodari,
si de gandul de-a oontribui la alcatuirea unei societati de carturari la

Sibiu In 1780, II putem cunoaste pe Molnar si din alte manifestart

Economia stupilor din. 1785 5i Pouclruire ccitre sporirea stupilor din
1808 sunt bogate In sfaturi bung. In domeniul filologiei, Molnar nu e
un creator. Deutsch-valachische Sprachlehre din. 1788 e prelioasa

prin aceea cd, bucurandu-se de mai multe editii, a contiibuit la

popularizarea ideilor lui Mica i incai.

prefata la traducerea
lstoriei Universale de Millot, el ne spune ca, pentru a-si Imbogati
vocabularul, a Imprumutat dela maica noastra limba latineasca".
De mai mare Insemnatate este Gramatica romiTheascet din Sibiu
1797, In care Radu Tempea, directorul 5coalelor neunite din Tran-

silvania, se arata cunoscator al oelor ce s'au preocupat de limba

noastra. El e sub influenta lui Ienachita Vacarescu a carui gramatica
a cunoscut-o si folosit-o; are si el o parere Inalt despre rolul gra-

matioei. Tempea serie ca odata s'a vorbit In Dacia, romanesie

rarileneste", dar c limba a decazut din pridna -influentei slave si
a alfabetului cirilic In care s'a Investmntat. E rnarg regretul lui
ca limba nu poate fi adusa la curatenia i originatul ei". Tempea
si nascocitorul unei nomenclaturi gramaticale, prea ciudata cg sa
se fi putut impune.
De o cultura si o experienta de viata ca total aparte este Paul
Iorgovici, caruia imprejurarile vitrege nu i-au dat itgaz pentru la-

crilri care sa. Insenmeze mai malt In desfasurarea nob. scoale. Obseryarn de limbei romeineaseci din. 1799 4-au atras dusmania ungureasca,
Inchisoarea de cteva saptamni i arderea Insemnarilor manuscrise.

In viata sa amarlt, aspirase si el sa oontribue la cultivarea

rului printeun ziar i (Muse sprijin lui Molnar In Inc.ercarile care

au ramas zadarnioe.
Chiar din prefata la Observa(ii... se vede atitudinea lui Iorgovici.
E mandru de originea latina, e c,onvins c limba noastra e o ramasita

a celei vorbita de o natie care au numarat andva multi puternici

imparati". Limba este, dupd el, bate stare de degenerare, dar noi
putem desvolta plecAnd iarasi dela radacinile care s'au pastrat.

13Deci daca te atinge cava lauda numelui romanesc, sta ca dedinsul

de cultura limbii romanejti, scutura a tot cuvantului radacina

de acolo frase atitea cuvinte, preca se poate ?Wino puterea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

135

ovorbei de rAdOcing." ; sfatul e reluat Intr'o formA mii.

dobitil : din cuvintele limbei romanesti oei de rOdgein suge
cu acul mint-U tale ca albina din flori cuvinte spre Infra-

musetarea limbii noastre". Faptul cA Iorgovici se gandeste la Indecal un simplu

frumusetarea limbii, ne aratO In el. ceva mai
autor de gramaticg.. Lucrarea desvoltl, In cele trei pOrti ale ei, idei
In legAturg Cu desoendenta din colonisti romani, coruperea limbil
prin pdtrunederea elementului slay, ImbogAtirea limbii prin derivatie.
Nici Iorgovizi nu crede c se pot aplica mOsuri radicale In materie
de limbA, si de aceea e Impotriva vreunei Incercgri de-a ind3pArta

toate cuvintele care s'ar pgrea strOine. InOltimea de spirit alui Iorgovici se vede si 'n. faptul cd si-a dat seama de ce Insemneazg. limba
pentru desvoltarea Intregei fiinte a un.ui neam: limba si naya cu

s.celasi pas pOsesc".

C. Diaconovici Loga, bgnAtean de originA, are si el preocupri de

gramaticd. In 1818 apare la Buda Ortogralia sau dreapta scrisoare,

parte din gramatica pe care avea s'o publioe In 1822. Mello sunt
ancle exprimate de Tempea i Iorgovici, iar ce aduce nou Diaconovici
Loga, o nomenclatur gramaticalg., n.0 a fost primit. Pentru starea
de spirit din Transilvania, meria sO fie cunoscutO Chemarea la lip&
rirea cdrtilor fi versuri, din Buda 1821, In care se avatg cO poporul
romanesc a rAmas In urma altora din lipsa de scoli. Autorul cere sO
se Incurajeze tipOrjrea de cOrti, conditie de InOltare a culturii: mAsa
au facut i alte neamuri, care astlzi strAlucese pre fata pgmantului,
asa sA facern si noi acum; si sg ne Imbdrbdtgm, c prea departe
am rAmas; apoi zic, tocmai In limba maicii sO ne lumindm, c putem
cum au putut si alte neamuri, care pand n'au Inceput asa, erau si ele
Intunecate". Intr'un loe el exclaml: au sosit primgvara ltuninii neamului romanesc", cuvinte care ne arat ca ce suflet au iesit Romnii
din Transilvania din sooala entusiasmului i regenerdrit
Sunt si cativa cercetAtori mai mOrunti In
Diseipolii istoriel
domeniul istoriel. Toma Costin publia.
1812, In ungureste, niste Observdri In legAturI cii o statistic6 referitoare la_ Romani. Vasile Gergely de Cs000tis exprimO mandria de
neam i revolta lmpotriva nedreptOtilor impuse Romanilor, ca pri-

lejul traducerii Omul de lume din 1819. In ce priveste limba, el

admite originea latin vulgard, la fel cu Maior, i cere IndepOrtarea

alfabetului cirilic. Teodor Aaron ne dg. In Scurt apendice la Ishria
lui Petra Motor, In. 1828, cateva dovezi despre desoendenta noastrg

din Romani In legdtur cu problemele limbii, el serie rgspicat:

Forma si mOsura, dupO care limba noastr s'ar putea mai bine
Pentruc natia romaneascd, precum
sangele 5i-1 trage din Romanii adevdrati, asa i limba. Toate -clued
cultiva, ne-o mOrgineste

vorbele si cuvintele, care in limba Romanilor nu sung latineste

(Inteleg eu limba cea poporeanA a Romanilor vechi), ca Imprumutate

dela alte ghinte, precum volnici erau. RomAnii a le Imprumuta, a.sa
volnlci sant i acum a le pArlsi i cumcg pe leage putem limped
tumba de coade strgine, ne Indrepteaz iarg.s! istoria. Cumca
tirilioesti cele Imprumutate dela Sarbi i Rusi pe dreptate lie pute,m
www.dacoromanica.ro

136

D. MURARASU

izgoni, iarA. istoria ne IndreaptA, InvAtAndu-ne cu.mcl poporul romA.-

nesc e mai vechiu de suta a noua In care s'au ivit 'Renee tirilicesti",.
Teodor Aaron reprezintA o fazit nouA a scoalei latiniste, cAci lncepe
acum fanatismul purist care va cAuta sit meargit pAnA la cele din
urmA consecinte.

Epoca aoeasta a vrut sA ue dea, prin reDielionarul de Buda. prezentantli

ei, o operA omogenit care sA
sintetizeze ideile
dictionarul. La un diction.ar latin-romAn-unguresc a lucrat Mica, iar materialul adu.nat n'a rAmas pierdut pentru_

urmasi. Lucrarea trebuia sit fie completatI cu partea germanA de

cAtre Ion Molnar. incai plAnueste si el un dictionar 'daco-romln,
dupA cum se vede din prefata, la Elementa linguae_ Paul Iorgovici
a strAns material care a putat fi scApat de furia ungurului anchetator din 1799. tefari Crian, fost profesor la Cluj si Mures Odorhei,
a Mont un dictionar care n'a apArat In 1803, numai Wildcit se vorbea

de apropiata tipArire a lucrArii lui Micu. In prefata la Ortographia

latino-valachim din, 1805, Crian se adreseazit cetitorului cu cuv*Antul

Romane" si-i spime cat de frumos apare acest mime dacA-1 desbrAcat de floacele lui Ciril6". i Budai Deleanu lucra la un dictionar
conceput pe un plan intr'adevAr mAret, dupA datele ce ne-au rAmas.
In dictionarul mai redus, romAn-german si german-romAn, asa cum

e In 1818, Deleanu e preocupat de originea cuvintelor din limba

noastrA i aratA cA avera si de acele de altA. orgine deal oea latinl.

Despre originea latinA vulgarl, vorbeste el si aci, dar si.'n Temeiurile

gramaticei romd.rzefti care nu s'a tipArit. Vasile Kolossi e auloral
unui dictionar romAn-latin-unguresc-german. La moartea lui Mica,
Kolossi a intrunit munca Inaintasului ca a lui Iorgovici i ca a sa

proprie, voind sA ne dea marea lucrare visatA de douA generatii

Prin stAruinta lui incai se Incepe tipArirea In 1809, dar interventia
lui Maior opreste lucrul. In 1818 Petra Maior aratA. lui Kolossi
greselile, se Incepe prefacerea lucrArii, dar Kolossi moare In 1819

Gel care-si ja asupra lui continuarea muncii este de data aceasta chiar
Major care duce dictionarul pAnA la litera i. Murind si Maior, In 1821,

fArit sA vadA opera dus la capAt, fratii Ioan si Alexandra Teo--

dorovici se InsArcineazA cu continuarea si In adevAr anul 4424.este

aoela al aparitiei. Lexiconul de Buda apArea ca un iimbol al ideilor
generatiilor dintre 1780 si 1825. In. cuvAntul cAtre oetitor se spune-

Ge s'au dat Literaturii romnesti cu acest Lexicon, prin bArbatii

pentru cinstea mai sus nomiti, carii In lucrarea lui au asudat,
siesi mai nemurire s'au agonisit, tu singur lesne vi judeca si de
comva vi vedea a lipsire oeva In deplinirea carea doarA. IntrInsul o
ai fi poftit, adu-ti aminte, cuancl acesti bArbati au intrat Intr'o
cale grea, pre carea mai Tnainte neamine nu imblase..1 AfirmAnd
originea latinA a neamului si limbii, i impunAnd literile latine,
Lexiconul arAta triumful spiritului non.
AyAntul cuprinde si pe ,AromAnii veniti
Aromanii sub
In contact cu InvAtatii latinisti. Ca o reinfluenta
actiune Impotriva ideilor din Irudifeitura

introduceitoare, carte a mud macadam= care'n 1802 era partizan

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

13T

al grecizArii natiunilor din Balcani, apar lucrArile a doi arombni care

sunt direct sub influenta scoalei latiniste. Gh. Roja, doctor in spi-

taint universitglii din Pesta, publicA In 1808, In greceste i nemte.5te,

Cercetare asupra Romdnilor sau aqa nurnitilor Valachi de dincolo de
Diutdre, strAbAtut de ideea latinA. Gealalt lucrare, Mt&stria
rorndrbefti cu itere latineqti care sdnt literele Romenilor cealevechi, spre polirea a toatei Ginta Rorntineascii ceii Idincoace ci celi

dirtcolo de Durdire, din 1809, a prin titlul ei reprezintg. un Intreg

program. Preocupat de problema Imboggirii limbii, Roja propune
ne adresAni dialectelor i sg. alegem din acest isvor cuvinte strg.-

mosesti. E un Indemn pe care 1-a urmat Petru Maior In Istoria

pentru tneeputut Romanilor in Dacia, cAnd a introdus In limbA

cuvinte aromatic.
Mihail Boiagi, profesor al scoalei nationale grecesti din Viena,
autorul cArtii. Gramaticel rormlneasod sau macedo-romand care apare

In 1813 In nemteste i greoeste. Mndru de originea lating, Boiagi se

ridicg, Impotriva lui Neofit Duca ale cgrui pAmri despre limba noastrg
le s000tea jignitoare, a afirmi cu oonvingere dreptul de-a ale cultiva
In romneste: Wren. die Wlaeben. Hottentoten, so bleibt ihnen nocb
immer das Hecht und die Pflicht, sich durch ihre eigene Sprache,
durch das zwecknitissigste Mittel, zu vervollkommen". Pentru aoest

hotgrit partizan al ,a1fabetului latin, limba neastr poate fi pus allturi de cele mai armonioase limbi noi.
Nu trebue sa credem c1 toat energia
Triumful erezului noth
aoestei epooe s'a cheltuit numi In lu-

crAri istoriee i filologioe. A.oestea sunt fArg. Indoiall cele mai Insem-

nate pentru. crearea noului climat intelectual, dar avera alte manifest:id spre ca,re trebue sg. ne IndreptAm. atentia.
Cartea biserioeascA i religioasg, e reprezentatA prin numeroase
tipArituri la Blaj, Sibiu, Brasov, Buda si Viena. In Molitvenie din
1784 se faoe apel la unitatea de constiintA a Romnilar: precum. un.
D-umnezeu

i o limbl awn; asa i un cuget si o Intelegere Intru

frica lui Dumnezen sg. avem", Tipografia dela Buda a fAcut s aparg
Mineiul din 1805, iar oea dela Viena, Intre alte cArti, sooate de sub

teascurile ei, in 1787, Poslanie pentru a neamului rumAnesc folos

mangiere", scriere care urmAreste IndepArtarea vrajbei Intre uniti

neuniti. Spre deosebire de losif al Argesului caren Areibare pre

scurf a dumnezeeftilor dogme, din M-rea Neamt 1816, atacase pe
uniti, lucrarea Floarea adevdrului pentru pace f i dragostea de We,
din Blaj 1816, are o prefatA In care se spune cg. Unirea nu trebue sg
adueg. de-sbinare Intre fratj.. Dintre cArtile de small e de amintit
Geografia din. Buda 1814, In eare se serie: Numai noi RomAnii, care

ne tragem dela oel mai slAvit neam, al Romanilor, pan la aoeste

vremi, de o 5tiintA asa scumpl. i nepretuit tocma eram lipsiti".
Duhul care frAmnta Intreaga Transilvanie pAtrunde chiar i 'n

cArtile de moral ori de Indrumare gospodAreascA. In Carte de mind

pentru economie din 1807 e o prefat de rarA Intelepciune In legg.-

tarA cu opera de educare a poporului. In oglinfla ardiatii amid'

www.dacoromanica.ro

138

D. MD11.1.8 A$U

in(elept din 1807, N. Horga Popovici spune cd Romanii adevdrat

dela Roma Isi hug numele sdu si loza". PAnd a 1. Thviteiturd pentru
ferirea si doftoria boalelor vitelor ca coarne i cailor, din 1816, se
afirmli bite notA: Romdnii smulgAndu-se din grosul Intuneric al
urfitei nestiinte, sd se destepte a-si lAmuri limba. sa oca romand"

Calendarele care apar araa preocupdri de ldrgire a orizontului intelectual. Calendarele apdrute la Buda au tipgrit pArti din Istoria
lui Mica a din Cronioa lui Sincai si au dat atentie i altor lucrdri ca
istorioare, anecdote, proverbe i cimilituri.
Calendarele stabilesc legdtura si cu literatura populard. Pentru
aceasta InsA avem alte mArturii interesante. E de observat

avem In Transilvania o culegere de poezie populard publicatg. Inainte

de curentul herderian. In 1765 apAruse In Anglia Reliques of ancient
English poetry a episcopului Percy. Trei ani numai mai tArziu, s'a
tipgrit la tipografia universitdtil din Cluj cdrticica de Cdntece cdrnpenesti ca glasuri romdnesti, In care ggsim i culegeri de Intinsd circulatie In Moldova si.'n Muntenia. Odatli cu curentul pornit de Herder
ca ale lui Vblkslieder din 1778-79, simpatia pentru literatura popuLard se generalizeazA In apus i stabate i 'n Transilvania, probabil
prin Sasil care-si fAcuserg. studiile In tdrile germane. Cum In Trail;
silvania se gdseau numeroase manuscrise de arti populare, a Inceput
tipgyirea lor. Astfel In 1794 apare la Sibiu lstorie a Alexandrului
celui Mar g. eu o prefatg. de Indemn la Invdtdtura pentru neamul care

zace In len3 ca viermele In putregaiul su" si, la sfarsit, cu repete

medicate populare. Tot la Sibiu apare In 1795 Viafa f i pildele
Esop, cu o editie mud In 1816, iar In 1799, Viafa lui Bertaldo si a
lui Bertoldino feoiorului lui, dimpreund si a lui Caoasino nepotul

In 1802 apare Istoria Sinclipii filosofului. Atentia pentru canteen]

popular se vede In Catavasierul din 1803 care reproduce Cntecul
de stea i oratiile din Catavasierul publicat la Rdmnic In 1747. La
Brasov avem In 1807 Floarea darurilor, urmaa repede de altd
lar la Buda In. 1812 Viata si pildele lnfeleptului Eso p. Alexandria,
Sinldipa, Floarea darurilor sunt arti de mare circulatie, prin manuscrise, In Tara RomAneasc a veacului al XVIII-lea. Copii de
traducen i din Esopia i Sindipa, avem chiar din 1703, fAcute
dasalul Costea din Schei. TipAriturile care se lac In Transilvania
la sfArsitui veacului al XVIII-lea i Inceputul ctlui al XIX-lea Isi au
Insemndtatea lor nu numai aci prin influenta asupra unor scriitori
popuIari, dar si 'n tara Romftneascd unde-si gdsesc numerosi cetitori
si de uncle, din pricin.a Imprejuarilor politice, veneau spre Transilvania refugia ti care astfel aflau noile sari de lucruri. In legAturg
Cu preocupArile de folclor trebue pusd i teza lui L. Vasile Pop: De
fuleribus plebeiis Daoo-Romanorum, Insemnat din punct de vedere
,etnografic.

Manifesari interesante ale epocei mai sunt Ineerarile din 1814

ale lui Alexic Lazar de-a scoate o gazea la Buda si publicatia periodia Inceputg. la 1821 de Zaharia Carcalechi Biblioteca ronaneascd.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Literatura VICUlU.

Budai Deleanu.

13,

Epoc amasta, preocupan mai ales de chestiuni istorice si filologice, nu putea da a-

tentie prea mare poeziei. Avem totusi uncle

manifestdri pe care trebue SI le cunoastem. Limba latind o gdsim

intrebuintatA j In versuri. Mihai Halici la sfarsitul veacului al

XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea e un precursor In aceastd

,directie. Acum In epoca latinistd, Sincai a scris un poem in versani
latinesti.

Apar rdzlet i versuri romanesti In cutare Psaltire ori Octoih.

In Carte pentru econoni ie din 1807 &ha o paezie de laudd a vietli
patriarhale a plugarului. Foarte cultivatd este poezia encomiastia
la adresa Mariei Tereza, a lui Iosif II, a episcopului Samuil Vulcan.
Temd istoria. e In Cdntare despre incepu-tul i starea de astetzi a
Romanilor, din 1813,..yehemente atacuri la adresa Unirii, avem. In
Pldngerea sfintei mdndstiri a Siloaului.
Cel mai de seam scriitor al vremii, I. Budai Deleanu, in?a fost
cunoscut de contimporani decal pentru .preacupdrile lui de gramatied i dictionare. Stiind din experienta altora c nu se va putea irnViica cu. Bob, a ocupat functii administrative. Dac ar fi primit propunerea lui Veniamin Costache de-a veni ca profesor la Iasi, ar
fi fost un mare castig pentru Invdtdman.tul nostru si poate c i lucrdrile lui s'ar fi tipdrit mai curand.
S'au pdstrat, in manuscris, numeroase serien i ale lui Budai, Deleanu, strAbdtute in general de ideile lui Micu i Petra Maior. Pentru
accentuarea curentului latinist, ar fi fost folositor s apard macar
Temeiurile gramaticei romdne0i. Lucrdrile cu caracter istoric stint
astAzi doar o curiozitate, prin faptul cd exprimd ori idei cu total
ciudate ori allele de mult admise. Alunecdrile spre etimologii
stabiliti de origini fanteziste ne -arat o pupil severk tinutd
Budai Deleanu e Insd adevdrat creator -in domeniul literar. Tiganiada a fost tipdritd intaia clan abia In 1875 g 1877 intr'o versiune
care a avut de-atunci mai multe editii. O noud versiune mai imitard
s'a publicat In 1925. Autorul are despre lucrarea pa o pdrere modesld, crede cd e o jucdreaud", cu ant mai malt ca cat Insdsi limba
romaneascd, dupd el, Lear fi potrivitd cu o operd mai de seamd Si
totusi ce lnalte sunt intentiile lui Budai Deleanu, and vrea sd desvolte
gustul pe.ntru o poezie aloud care sit aminteasa pe Homer si pe
Virgil. Pentru semnificatia scrierii, insusi autorul ne dd. informatia:
Insa tu bagd sama blue, citci toatd povestea mi se pare c5.4 numai
o alegorie In multe loctut unde prin Tigani se Inteleg si altii care
tocmai asa an fdeut i fac, ca dTiganii oarecand; cel intelept sd
inteleagd".

Poema eroicomicd riganiada ni-i aratd pe tigani bn istorica imarmath de cdtre Vlad Tepes, si-i urmdprejurare a 1rn-oldrii lor
reste in faptele i trAsAturile cornice, cu sefii lor plini "de anabitie

si gata de galceavd ori bdtaie, pand. and, &Tit visul de o clipd al

unuf stat tiganesc, se imprdstie toti desbinati de neintelegeri
www.dacoromanica.ro

i slaw

ri,g11111,011011110110101#411114.101101lillitoillipiOlipiiif
;

ri

41

",

r Aill

riot'

4`f4.-"Iy;.

o4

.6

5som.

101

e Kr

e0 A II T e

ti if EC

Kq. Offigi;tmi

0,11111.1,.;

tsm

cittparl. 2tspvs:gAg4

dA

Re.

cs cgritLic
AA

.11ottue,VAVii

6,A

'Hot

4.41pot1rA

n
4111.pide ; 11)ttz

13 Ala 4114T

ruhcivAlguia

Uf lifitifin

tbeliFignott *ri6
Al

SPIArOtAOCE.: epriettqih CAA'

11414 C4M"1-0, A: gnap,ristA

\.r

1054/1/1

j41111.11.

.4.1

IMINUM

...,

: ,.--

'',, -:--j.'

.t : '''' ..

..

-,

I E111111111
.=110
Il rt. c 1 a 0 . s
= -e- ri2 ,711",5,1....,,, . .}...1

...=...

11111111WM1111111111111111111111.111111111111110:---2.
It

-SE.=.- "---',,,,,,..
. .., 7r,.... .2:... -i

.' ' Y.'. ' a '

1. .

.. -

''.. ,-

11MIM .
IMAM

, ..,.. .,--;Im1
."-

T 1111 8019 re iSeM liTilik aligz :tore4-

.
P.
A. Irgir Kola +fittill
.-------___.--$
44 /PA 61A XC '''M.
...... a/sm..... 0
!----.-_-_,_. re:
...... ''

.-

....

Kg TVAAVIA

Lat-ffg_..1.,,............. .. .
IA'. 1_.. . . 1..; kt St ,. ,;.,A
WaY '''''
_____
.

.-.

ili111111111M1111111111111111111111111111i1111
-7[11t117-

-',:,.

.....
.

=-...,..., re" 7...;

. AAA*
:..
r-t." ==` =7. -.. :: room

i111111311111111111111111111111iiiii1111,

Molitvenicul din Blaj 1815.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

141

-de bat& salbatioe. Budai Deleanu se gnde,ste la certurile care au

Impiedecat pe Romani sa Intemeieze un stat puternic.
Dei prezentul i se Infatiseaza trist, autorul are viziunea tarn asa
cum avea sa ajunga data. In chip Invaluit el ne arata pe eronl de
basin care scapa din robie pe cele trei fete de Imparat. Pentru trecut
are multa admiratie i Intre cele mai frumoase versuri ale poemulrai
.-sunt desigur acole in care se cAnta eraii legendarfl In contrast cu
mAruntii cement al prezentului, gata sa-si creeze singuri lanturile
robiei.

Redactarea definitiva a lu.crarii cade In epoca imediat urmatoare

marei revolutii franceze. Ideile de libertate i de redesteptare natiostrabAtusera. Europa, era o stare de frAmantare ideologie. In
Austria, Polonia, Transilvania. Budai Deleanu e In. curent cu direritele probleme de organizare politica i sociall, si de aci vine un
Intreg capitol din Tiganiada, in clue se discuta despre -formele de
-stat. IntrodusA artificial ht lucrare, aceasta discutie care pune 'fan
In fatA pe Baroreu, partizan al monarhiei, si pe Slobozan, partizan
al democrat:lei, e de mare interes ideologic. Deleanu Isi spune parerea
lui prin, Janalau care argumenteai cA principalul nu e forma de
stat, ci constiinta cetAteneasca i respectul legii. Din atmosfera epocei
iosefiniste este si Wanl glumet ori iramc in problemele religioase,
voltairianismul lui Budai Deleant', tot asa ca i simpatia adanca
pentru. nrani.
Interesul ideologi.c e de sigur mare, dar nu prin el si-a asigurat
opera un loc ht literatura noastra. Tiganiada e cea dintAi mare scriere
originala a noaitra.. Budai Deleanu a avut modele celebre: Homer,
Virgil, Tasso, Ariosto, Tassonl, Cervantes, Cast', Bluraauer, totusi
sue-a dat o lucrare cu. totul deosebita de ceca co Au scrls altii.

Firm Tiganilor legati de viata pur materiala, fricosi, lacami,

in.crezuti, incapabili sA sufere superioritatea vreunuia din ei, reiese

sub forma el ()arnica, totusi 5 cu trasaturile el de maanitate naiva
simplA. Budai Deleanu me-a dat i oeva din sensibilitatea lui poetic
cand, In, fru:moase versuri, ne de,scrie un rasarit,
apus de soare, u.0 aspect campenesc, ori se lasa sub vraja trecutului
fantasticului.

A cunoscut bine literatura poporului. El este contra cliseului

folclorist, nu are simpatie pentru. poezia lui frunza verde", dar a
tuat din poezia popularA multe lucruri ca care 0-a Infrumusetat

scrierea. Folclarul crestin In legatura. cu sfintii, superstitille, desalttecele, credinta In ursita, basmul popular al lui Arshfr- si al Elenei,
balada lui Argineanu care exprima atida de viu neamul In redesteptare, vrAjile, strigoii, vAmile vazduhului, isvorpl cu tip Intilritoare,
scriere
antes elements din popor si-au gash locur firesc tocmai
facutA dupa mari modele clasice.
Tiger-dada,
oca mai mare parte, cuprinde versuri surprinzator
dc sprinteae. In privinta versificatiei, cam tususi marturiseste, Budai
Deleanu a suferit influenta italiana. Expresia plasticA vine adesea

41in mediul rustic, vocabularul are ceva intentionat arhaic dar se

www.dacoromanica.ro

142

D. MUR ARA$

Imbina cu forme din popor i cu neologigme. Crsim si cuvinte alcatuile de autor, o dovada ct urmarea i lnoirea limbii, nu numai
a literaturii.
De mai mica Insemnatate este poemul Trei Viteji care n'a fost
dus la desavarsire si, In bunt parte, era cuprins In prima versiune
a Tiganiadei. Poemul e mai cu seama sub influenta lui Cervantes,
tonul a vocabularul sunt acele din Tiganiada. Accentul critic Impo-

triva unor triste stari de lucruri pare mai vactit In acest rahrunt

poem. Craciun, In revolta lui fall de Istoc, reprezinta tocmai ideile

noi care tind sa Indeparteze deosebirea ark de adanca Intre iobag
a nemes. CAteva strofe nu sunt decal parafrazarea principiilor car&
stabilesc drepturile omului. Spiritul de parvenire, imitarea a tot
ce-i grecesc, renuntarea chiar si la limba romaneascd, marile cu-

sururi dela. noi spre sfarsitul veacului al XVIII-lea, strat date pe fata
nu cu umor, nu cu ton de glurna ci Cu asprirae.
E o mare pierdere pentru 1110i ca lucrarile lui Budai Deleanu nu
s'au tiparit In vremea_ cand au fost scrise. Scriitorii nostri din prima
jumatate a veacului ar fi vazut ce se poate face prin Imbinarea culturii clasice ci inspiratia populara. Um caztig ar fi fost a din pu.nct
de vedere ideologic, caci lucrarile lui Budli Deleanu, Intiparite de
un spirit nou si'n aoelasi timp expresie a redesteptaiii din amorteara
adusa aci prin influenta greceasca, dincOlo pria apsarea maghiaral
ar fi contribuit la crearea atmosferei din care avea sa rasard literatura romnd moderna. La Inoeputul poeziei veacului al XIX-lea ar
fi trebuit sa fie Ion Budai Deleanu si nu. Vacarestii tailor productii
superficiale ca fond, plate ca spiritualitate.
Cichindeal, Aaron

Ideile lu Cichindeal sunt cele ale scoalei.

El e oonvins de originea latina si face pro-

Barac.
paganda pentru Indepartarea Alfabetului cirilic. La fel cu multi reprezentanti ai epocei, e un luptator entusiast
pentru ridicarea natiunii prin cultura. Lucr."rile lui Cichindeal sunt

numai traducen i si adaptari. Sfaturile a Ynfelegerii cei sdneitoase, dupa

Dositei Obradovici, are un cuprins moral si instructiv, Prefata ni-1

aratb. pe Cichindeal adept al ideilor despre limba, expuse de Paul

Iorgovici. Principalele lucrari: Adunare de lucran i moralice.gi din 1808

Filosofefti fi politicefti prin Fabule moralnice invdfdturit din 1814,
sunt traducen i dupa. Obradovici. Scrierea din urnaI a popu-larizat nu-

mele lui Cichindeal care, prin procedeul de adaptare a cuprinsului,

a reusit sa facti o oper de redesteptare romneasc din una d3stinata.
sa slujeasca o cauza straina. Insemnatatea lui Cichindeal e pur cu1.turald. Pentru vremea itri, el a fost un adevarat vestitor de mai bine
g un curajos lupttor pentru intelegere Intre Romani, indiferefit deconfesiune. In privinta limbii, desi Cichindeal e un adept al scolii
latiniste, trebue s observam ca. a Intrebuintat miele neologisme interesante pentru Inc,eputul veacului al XIX-lea: patrie, public, informatie, activitate, realitate, satisfactie, dedicatie, protectie, lute forml
care a ramas.
Scriitor de facturi populara -1 cu o lectura variata dar nes\istewww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMXNE

143

maticl este Vasile Aargau Patimele i moartea a Domnului i Meintuitorului nostril hus Hristos, inspirata din Sf. Scriptura $i din Messiada lui Klopstock, a avut, dupa marturia lui Aaron, cetitori .mai

ales In. Tara Romaneasca si Moldova. Aaron. are curajul s. serie

In prefata editiei din 1808: c de vom socoti materia cartil acestia,
ca aceasta Inca n'au esit afara pana. acum In limba romaneasca din
fabrica mestriei poeticesti". Pentru Jalnica lntdmplare a lui Piram
i Tisbe, Aaron a avut ca izvor Metamorfozele lui Ovid, iar in Ann'
cel mdnos, Bucuria lumii, lucrare didactica si prozaica, ne intereseaza prefata pentru ideile literare exprimate. Astfel, Aaron alatura
muzica i poezia i serie despre neoesitatea de-a avea Insusiri Inascute
pentru a produoe In aceste domenii. Dela Aaron, In afard de alte
prelucrari, ni-au ramas cateva versuri latine ori romanesti si traduoerea unei parti din Eneida.
La fel cu Aaron si sub influenta acelora5i directii literare, 15i
ctesfasoara. activitatea loan Barac, cunoscut mai cu &Emma prin lstoria

des pie Arghir cel frump& f i des pie Elena cea frumoasd f i pustiita
crdiasd o Inchipuire supt care se Intetege luarea tarii Ardealului prin
Traiaa cezarul Romaniei". Chiar i semnitiaia povestirii vine dela
autoiul prelucrat, ungurul Gergej, si dela un comentator al acestuia,
Prin Risipirea cea de pe urnicl a lerusalimului, Barac vrea sa, contribue la desvoltarea poeziei noastre: dac poate sa creasca cat de

cat macar maestria poeziei .In limba romaneasca, loaste m voiu

bucura". Dupd texte germane, ne-a dat in traduoere O mie i una
de nop(i, Tihu Buhoglindd, Piticot; dupl. prelucrari maghiare, a tradus fragmente din Ovid si Homer. Intre autorii d3 care Barac are
curajul sa se apropie, este Shakespeare al cdrui Hamlet 11 traduoe
dupti o prelucrare germana. In prefata lui Patimile ceale mart i minunafe, el se plange de saracia limbii noastre i de faptul c Romanii nu vorbesc toti la fel.
Barac a fost un popularizator prin prelucrari i traduceri, Opera
de vulgarizare Indeplineste el $i prin Foaia Duminicii pe care o
editeaza In 1837 si care a putut desvolta cunoa.5terea unor serien i literare ori informative.
Aaron $i Barac arata oustul pentru scrierile de Caracter popu-

lar, atata de accentuat In aoeasta epoc.a In care, pe alte cai, se urmarea o redesteptare a cugetului national. Pentru istoria noaslra culturala este Insemnat faptul c i din contactul cu aceasta literatura

cunoscuta prin Barac, a capatat imbolduri hotarltoare scriitorul popular inunteani Anton. Pann.

www.dacoromanica.ro

Diu Catania lui Vatlimn. 1611

PATRUNDEREA CREZULUI LATIN IN MOLDOVA

TARA ROMANEASC.L.

In vremea in care Transilvania,

Devteptarea simtului national.

dei sguduitA de o sangeroas revoila socialA i adus din purnet de vedere politic la o stare de

umilire, dAduse prin caltur dovezi strAlucite de vitalitate si de nationalism, care era situ.atia in provinciile de dinooace de Carpati?
Prin rAsoolirea constiintelor dat cu ocupatia ruseascA de dupg
1769, ne-am fi asteptat la o infrAngere a fanariotismului si la in-

trarea noastr M alt ritm de viatA. Rusii Ins au fost prea legati
de interesele lor si de visurile de-a stApani panA la Dungre. Pentru
noi, Intreaga epocl. tntinsd Ong. la 1821 e puna de suferinte economice si morale.

Starea politicA nu e mai tericitg. Aceiasi fanarioti care mai

nainte se umileau M fata Portli, aoum deveniserA instrumente ale
Rusiei, numai ca sa se poatI mentine la oofnducerea principatelor.
Puterea ruseasc e meren In crestere, cansulii rusi ajung factori
hotgrItori pentru tot ce se face in domeniul politic. Grecismal,
loe a se prIbu.seasc asa cum se nAdAjduia dupg. 1769, dimpotrivg
se IntAreste. Total era iusg. numai un semn al. svArcolirilar din surmA.

Se schimbase ceva si'n felul de gAndire al Grecilor dela not.

Ei nu voiau sA reprezinte um. Bizant sub stApAnire turceascA, aspi-

ran la un Bizant al lar, oandus de ei noi fiind anexati la planmi

politice Intemeiate pe o idee natianalA strAinli de interesul nostru.

Ina. din 1780 Iua nastere la Bucurek prin entusiasnrul lui Rhigas,
o societate patrialicg. greceascl. In trandafiriul sisteni al vizionarulul

pee, noi eram innate pentru intemeierea Bizantului rare, condus

de Greci, trebuia sA cuprind neamurile dela DunAre si din Balcani.

Domnii fanarioti dinainbe de 1821 sunt agenti ai revolutiei pe care
o tncurajeazA la noi si la SArbi. Era firesc ca'n astfel de ImprejurAhi

grecismul sa capote o Intgrire, lucru care se vede srn viata bisericeasa i culturalA. PAnA. si legiuirilc apar in greceste, ceca ce nu
se petrecuse niel in veacul al XVII-lea Scarlat Calimah credea
timba tArii era oea greoeascA: astfeliu s'a deavg.rsit aoest al nostru
cod politicesc, alcAtuit mai filial In obicinuita alce In tara limbO
neoelineasc si apoi tradus In acea romAnea.scI". In preajma anului
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

14$

1815 profesorli greet dela Iasi si Bucuresti socot Da.cia" ca o Nona-

Elea".

Spiritul nationalist greoesc putea fi Msg. molipsitor i pentru Romani. Daca Grecii visan o Dacie elenica, asa cuna Patiomchin visa
una ruseasCA, ar fi lost curios ca Romanii sa nu se gandeasca la o
tarii a lor j condusa de un pamantean. Inca Inainte de sfarsitul
veacului al XVIII-lea, I. Cantacuzino a exprimat ideea unirii Tara
Romanesti i Moldovei sub un clomrn ales de amandoua principatele.
Inainte de 1821 avern manifestAri care fixeaza noua constiinta. Vornicul Filipescu e lmpotriva domnilor greci, dela care, dupa pdrerea
lui, ne-au venit toate relele. In principate se pregatesc, din punct
de vedere spiritual, schimbAri care-si gasesc expresia
domeniuI
cultural.
Numarul tipAriturilor grecesti nu e mare.
Situatia greeismului.
La cateva cArti de natur religioasa ori
didactica.
abeoedare, geografie, metoda a muzicii
se adaoga
cateva serien i literare, pe vremea grecului., nationalist Al. Sutu, cum
este Culegere de diferite tragedii din Voltaire si din Alijen, In 1820,
Domnul grec are gr-ija de teatrul neoesar conationalilor lui. Din Voltaire s'a tradus Brutus O. Meropa, lar din Alfieri Filip i Orest. In
1820 apare Harito f i Polgdor de J. J. Barthlemy, In traducere greceasca, interesanta i prin prefata In care se arata rolul lui Al. Sutn
In reorganizarea Invatamntului si tipografiei de limba greoeas" ca.
Legiuirea lui Caragea a aparut In. romaneste la Bucuresti, dar si
greceste la Viena In 1818. Si In Moldova se observa o Intarire a g,reeta-I-mini In vremea lui Scarlat Calimah. Se public lucrari religioase
didactice mai cu seama. Literatura propriu zisa este reprezentata
de Rhigas Velestenli cu Imnuri i ode si fle Ruxanda Samurcas cu
traducerea Amorezatul dupd Gessner. Codioele lui Calimah apare

numai In greoeste, In 1816-1817, dei se spell sa fie o opera ,,de

folos $i mantuitoare Moldovei"!
La Venetia, Viena, Lipsca, Paris si Moscova apar diferite scrieri

pentru Grecii dela noi. De un interes mai In.semnat stint Incrari ca

Istoria
Romdnefti de Mih. Cantacuzino si lstoria Daciei de D.

Fotino, tiptirite la Viena. Dela Lipsca ne vin. cartile cu totul deosebite

ale lui D. Filippide. Istoria Romdniei argumenteaza continuitatea noastra de viata. In. Dacia, Intr'o vreme Gaud scoala ardeleana Isi f Acusa
din aoeasta problema un mare punct de program. Geografia
aceasta din 18161 area cit adevarata noastra Sarit se hitinde

tntre Nistxu si Tisa, i ca. Transilvania, ca frumusete, se poate

compara cu Elvetia. Cultura greceasca trebue privit si sub forma
InvAtamantului. Avem scoala greaca. la Bucuresti, Buzan, Ramnic
si Craiova. Caragea da desvoltare s't sooalei si tipografiei greoesli,
In aoseasi directie lucreaz si urmasul lui, Al. Sutu.
Moldova tine pas cu tendintele epooei. Al, Ion Mavrocordat a
-sprijinit cultura greceasca si a ajutat tiparirea unei gramatici grecolatine Scarlet Calimah are grij de scoala si de tipografie. La Iasi,
.scoala ajunge sub conducerea lui Gobcielas, profesor si &editor. In

10

www.dacoromanica.ro

146

D. MURAR ASU

general, se observA c atunci cAnd avem domni preocupati de trium.ful national al Grecilor, i invAtAmAntul gre,oesc capAtA Intrire bi
Moldova si Tara RomAneascA. $colarii, In parte, erau fii de bou:1
cei mai multi invAtau greaca modeinA, filiadc pluma astfel puteau ajunge la dregAtorii si la curte. Clasa noastr de sus a cdpAtat
o culturA de formA greceascA, a cArei influenn va apArea si'n lite-

ratura veacului al XIX-lea. Numai intr'o asemenea clasA de sus

puteau sk se rspAndeascA poeziile lui Hristopol, ale lui Psalidas

si altor greci ale cAror produclii circulau prin numeroase copii manuscrise. Prin scoala fanarion, pioi am. ve,nit in contact cu productle de imitatie neogreoe, nu cu acele ale clasicismului elen. CA la
sfArsitul veacului al XVIII-lea avem In traducere romn'HeascA Odiseea, opera lui Epictet si o parte din diakgul bu Cebes, e ceva
tAmplAtor.
Indreptarea noastri spre

Ocupatia ruseascA Ii exercitA

apus.si ea InrAurirea. Cartea musca-

tipAritA la noi e de-o Insemantate redusA, chiar i'n Basarabia,

provincie anexatA la Rusia. Vreo cateva cArti religioase cate apar
acum sunt traducen i dupl originale anusesti. Ocupatiile de dinainte
de pacea dela istov dela Xasi au fost insii prielnioe 11314 influente
de altA naturA, cAci contribue la prefacerea societAtii noastre prin
sed

modA, obioeiuri, dansuri, ImbrAcA.minte, jocuri de societate si ajutA

astfel o occidentalizare de suprafat al crei sprijin vine chiar dela

curtea fanariotA. DupA 1807, Rusii s000t principatele ca anexEde
la Rusia si, cum prin viata socialA i unele institutii MIRA sub influenta

apuseang., e pe aceastA cale indirect6 se oontinul procesal de desfacere a noastrA de orient.

DomMi fanarioti cunosc limba franeez6
iau secretan franout Beizadelelor li se dA o educatie accidentan, de asemeni si fiilor
de boeri. Astfel pAtrund In diferite familii profesori de limbi occidentale, de franeezA mai ca. seaml. Prin vreunul din acestia va fi
ajuns la noi discursul lui Carnot in 1796, tradus in romfineste
inte de sfrsitul veacului. Limbile occidentale pAtrund a In sooal..
La seo ala domneascA din Iasi stiintele se predau 1 in limba franoed. Pe vremea lui Caragea, la sooala dela Mgureanu, e si un profesor de francezA.
O altA triftisare a IndreptArii spre apus, avem In venirea in
principate a diferite reviste si cArli. E semnificativ c episoopul
Chesarie cunoaste Enciclopedia. Dintre autorii franeezi pktrund
clasa cultA Fnelon ale cArui Aaentures de Tlrnaque Isi gAsesc
un traducAtor inainte de 1770, Voiture care ajunge sg. fie ounoscut
prin Istoria lui Altidatis si a Zelidel in 1783, Voltaire a cArui Istonle
a lui Carol al XII-lea este tradus de arhimandritul iesean Glierasim
intr'o limbA bogan In neologisme de origine francez, Delille
alti autori de romane in volume numeroase ori de cArti destul de
usoare. Dintre autorii italieni sie buour de mula atentie Alfieri a

cArui soartl la noi formead un hamos capitol de istorie literark

Viata de curte impune gust pentru manifestArile artistioe. N
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

147

Caragea organizeazA serbAri, festiviati teatrale, auditii. muzicale. Mihai

Sutu face s se reprezinte comedii italiene. Spre sfArsitul epooei fanariote, pie vremea lui I. Caragea, domn cult cunoscAtor al Maraturii apusen.e i, cAnd tau va mai fi In scauu, traduator din Gol,doni, avem. la Bucnresti reprezentatii ale imei comp anii germane,
pAn ce domnita Ralu Caragea IntemeiazA teatral,dela Cismeaua Rosie, unde se reprezintd In greoeste piese de Voltaire i de Alfieri.
Si spiritul revolutionar francez fncepe
gAseascA la poi expresia. In epoca atat de taesigurA a rivalitAtii dintre Napoleon si
Alexandra, aliati, dupA Intrevederea dela TiLsit, numai pentra impro-lima sferelor de interese, o parte din, boerimea moldoveanA aspira

la un regim. de_libertate. Apropierea de spiritul apusean se face

si prin tineret care merge la studii nu nwiiai In Ardeal mide putea
cunoaste atmosfera iosefinistA i ideea roman cu tot entusiasmul
ce-1 deslAntuise, dar si departe la Viena, Lipsca si Paris.

In mijlocul societAtii noastre Cu

ManifestAri culturale romneti.
vAdit caracter de occidentalizare, Imbinat tnsA i cu o Inviorare a grecisMuld, ce loc are cultura romAn.easel? E de observat a si a.cum scrierile religioase ocupg

local cel mai important ca numAr, centrele de tipArire fiind mai

cu seamA Bucuresti i Ran' mic In Tara RomAneascA, Iasi si MAnAstirea Neamt in Moldova. De sigar InsA cA Insemn5tatea acestor
tipArituri nu mai este aceea din vremea eraicA de luptA pentru triumful limbii romfinesti.
Unele prefele cu.prind idei care merit O. fie cunoscute. Astfel,

In Chgriacodromionul din Buctuesti 1801, se vede nu numil grip

de-a se rAspAndi In romAneste cuvAntul sfAut Inchis altddatA In ti-

pare strAine, dar si gfindul la neamul nostru Orivit ea o realitate

vesnie.A. De frmnusetea inviitAturilor din carte, urmea2 s se foloseaso6 pe JAngA RomAnii din Muntenia, si cei de pretutindene, cAti
s slujesc cu limb:a aceastA ramAneascA, tau numai in vremile aoeaste
de acum, ci i In cele viitoare, In neap. si In neam". La 1811 se
tipAreste la RATIO-lie un Octoth cu prefata episoopului Iosif al Argesului, carte, editatA In acelasi timP. la Bada ea ajutorul lid loan
Molnar. LegAturile lui losif ea IntreprinzAtorul transilvAnean, atAta
de Imbibat de spiritul iosefinist al epooei, nu patean rAmi' f Ar
de folos pentru rAspAndirea ideilor sooalei latiniste. Prefata Apologiei,

din 1819, cuprinde un. atac Impotriva voltertstilor". De notat

aoeasta se petreoe tocmai Intr'o vreme In care la Cismeaua Rosie ae

pregAtea teatrul pentru jucarea pieselor lati Voltaire.
Pentru fixarea suflului non care ne desparte definitiv de_ trecut

ne arat6 c intrAn in alt epocA, sunt trei prefete de covArsi-

tome InsernnAtate.

La 1787 apare la Mamie In prima ei editie gramatica lui IenAchitA VA.c.Arescu, Obseruplii sau beigdri de seamti asupna regulelor
ordnduelelor gran-daticii romdnesti. la prOfatA se aratI cA. limba
noastrA reprezintA oeeace noi avem mai adAne ca flintA omeneascA.

limba patriei noastre prin care cuvAntAm, limba cu care ne Inclai-

www.dacoromanica.ro

148

D. 14URARA$U

nOm Marelui Dumnezeu, proslOvindu.-1 Intru Inchitaciunea Troitii

oei de o fiintA, limba cu care cuvantand, petreoem vietuirea aceastd
vremelnicA si, nAdAjduind dobandirea acid statornioe, ne strdduim
a o castiga". Ideea romanA fusese deja exprimatd. In ,prefetele lui

Chesarie al Ramnicului. Vlarescu urmeazd. directia Inaintasului,

dar nu trebue s uitAm cd'n Tara Romaneasca se stia de tot ea
frOmanta Transilvania vremii, iar privirile a kr nostri se indreptau spre Austria, atrase de ImpOratul filosof Iosif al II-lea. De altfel

IendchitO Vd.cArescu, favorabil ocupd.rii tOrii de cAtre Austrieci

1788, avusese prilejul s strObatd. Transilvania pentru a readuce

acas1 pe fiii lui Ipsilanti. Nu trebue deci sl ne mirdm. cd el vorbeste despre cucerirea Daciei de care Romani si despre colonizarea
cu latini i cu italieni. Dup el, limba noastra a fost la origine aceea
din Italia, dar s'a prefdcut cu vremea prin influenta popoarelor vecine. Autorul miirturiseste c s'a ocupat eu gramatica din iubirea
de patrie si recomandl i urmasilor lui ravna spre folosul

In 1794 se tipAreste la Bucuresti Pravoslaunioa inudrez'turcl. Arhimandritul Grigore Ramniceanu lauda In prefatO pe mitropolitul Dositei care, asemenea inaintasilor lui, lucra pentru ImbogAtirea limbii
si pOstrarea credintei. Grigore Ramniceanu cunoaste toate greutdtile

prin care a trecut tara, dar un optimism sanAtos 11 face O.

Incredere In viitor: CO. mIcar de s'au i frOmantat aceastO tara cu

schimbari de stApaniri strAine si au ajuns la grij din pricina a felturi

de dejghinati, InsA cu darul lui Dumnezeu, prin privigherea acelorai
s'au rdsipit fdlniciile acestora ea puzderiile, iar pravoilavia Ohl noastre s'au pAzit seninarea sa i n'au fost lipsitd de Domni biagocestivi
vestiti In. fapte, carii au Intdrit lorusi tinutul aoesta tiM cu multi=

de ostasi, nici ca oetdti tari, ci cu fierbinteala cd.tr bina credint5

si ca zidiri de manOstiri, cu danii si milostenli spre pomenire veacinicl sufletelor lor si a neamurilor sale".
Prefata Triodului din 1798 e In spirit cu adevOrat modern. Arhimandritul Grigore Ramnioeanu laudd. mai Intai puterea mintii orne-

nesti care a pAtruns tainele firii si, prin aceasta, si-a dat seama de
mAretia lui Dumnezeu. E In aceasta parte a prefetei ceva care 'aminteste celebra Predicd asupra mortil a lui Bossuet. Dar Invdtatul Grigore, dei e cleric, nu se opreste aci. El laudd stiinta apuseand.
afirma ed.' Europa meritO sa se numeascd. podoaba lumii". El con,stat c Romnii au toate Insusirile ea sO fie pe aceeasi treaptd
a stiintii cu Europenii, dar ca pana acum s'au Indeletnicit num.ai
cu pOstrarea credintei. Vremurile grele au adus tara In nenorociri,
dia care ea ins a stiut s se ridice. Aoest arhimandrit care cunoaste
istoria tOrii, stie c multi strdini s'au abAtut asupra noastrI dar cg
isbutit s ne distrugO neamul. Cuvintele lui Grigore Ramniceanu
sunt un adevArat inm al rezistentei n.oastre etnice, sub cOlOuzirea pro-

videntei: Noi vedem si ne mirNm, cum din toate pArtile ndzuese

totdeauna aici strdini de s sdlOsluesc, sO chivernisese
s'd fac
o aleltuire cu Rumanii. Deci dinteaceasta furmeazl a chibzui lesna
oricine c aoest neam. carele Inteatata sumd. de a,ni.supt nen.uraArate
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:11W ROMANS

149

primejdii au pgzit pravoslavia nectintita, au aratat de-apururea toatg

supunerea care stapanitorii sE, au primit cu. brate deschise pre totl

cati au 'lazuli a sa salaslui Inteacest pamant, s cunoaste ca este

umbrit de putearea cea nevazuta, iaste miscat de Intelepciunea cea
cuprinzatoare a toate, iar nu de cea lumeasca, cu carea multi Mindu-se s'au abatut din calea cea de umblat".
In Moldova apar In aceeasi vreme lucrarri care arata c nu s'a
Intrerupt nici un moment curentul romanesc Hrisovul din 1793, pe
cand era mitropolit transilvdneanul Iamb Stamati, are si dou,a versuri care exprima ideea latina
Seamnele Romanilor male dintru Inceput fericite
Cu adevarat dela Roma zburand In DaChia shut venite.
Cateva carti religioase se publica dupa 1790 prin. Inraurirea stapanirii rusesti. Legate de curentul moscovit, aliat i cu unul apusean, sunt lucrarile fostului bursier la Roma, Amfilohie
preocupat de cartea didactic tocmai In vremea cand si'n Transilvania era o preocupare de aceeasi natura la incai, organizatorul
de scoale romanesti. Munca de raspandire a cgrtii este continuata
acum mai ales de mitropolitul Veniamin Costache, si el In curent
cu organizarea scoalelor din Transilvania. Mitropolitul Insusi este
autorul calorva traduceri si a unor prefete bogate In idei. In prefata
lucrarii Typicon aparuta la Iasi In 1816, Veniamin Costache deprange
saracia despre cuvantul lui Dumnezen si prostimea Intru care iaste
cufundat neamul acesta rumgnesc". De o frumusete deosebitg este
Liturghia din 1818, iesita prin straduinta aceluiasi mitropolit. Acum

se ridica mult un alt centru de cultura,

Manastirea Neamt, In urma reorganizarii

mangstiresti de catre Paisie Velici-

covschi, venit dela Athosul cu care am

fost In neIntreru_pil legatura din veacul
al XIV-lea a pang la secularizarea averilor In vremea lui Cuza. A trecut din Bu-

covina, ajunsa sub stIpanire strgina, si

s'a stabilit la Secu i la Neamt unde, prin

ucenicii lui, deslantue un rodnic curent

de activitate morala j cniturall. Lucrarea

1074
v
ty

....

-&

cea mai Insemnata ies)ta. la Neamt

Inoeputa In vremek crind Veniamin Costa-

che se retrgsese ai - este colectia

Vieille

Sfin(ilor pentru toate lunile. Pref ata VOVeniamio Costache

lumului pe luna Septembrie vesteste
lucrarile religioase sunt destinate nu numai Moldovei, ci i Taril
Romanesti si Transilvaniei. Volumul peDctombrie arata preocupare
pentru desvoltarea, Impodobirea i Imbogatirea limbii noastre. Gel

de pe August, apgrut In 1815, afirma cd neamul nostru se trage

dela Roma si cg, a ajuns cu vremea sa-si pearda vrednicia, sa-si

www.dacoromanica.ro

150

D. MURARA$

strgineze limba, s se lipseascA de cg.rti latinesti pentru a lua de

cele slovenesti, sI remmte chiar si la literele latine, cesa ce a avut
ca urmare cg. frumusetea limbii sale oei pgrinte$ti $'au pierdut".

Este de mare interes pentru noi c unele cdrti sunt preocupate

de problemele limbli noastre. In prefata Liturghiei din 1818, Veniamin Gostache spune cg., urm.and pe Banulesou, mitropolitul dela

Chisingn, a introdus si el 'unele schimbgri in vocabular. Molitva,

vohod, dvera, cgdire au fost traduse pro limba noastrr prin: rugg.ciunea, intrarea, usa, tgmaiere Cuvintele strain.e au fost aduse la
firea limbii noastre". Inoirea tris4 nu atinge acele cuvinte care-si au
o traditie In scrierile religioase. Veniamin Costache vorbeste despre
limba noastr ca. un Malt sentiment de pretuire: sa." v mirati de ne-

grgita Intelepcitme atoatei fgpturi ziditoriul, cum din nimica pre

toate le-au adus Mtn] a fi, precurn si aceasta' lirrib ad-unat din
multe allele o au suit la atata 1n6ltime i vrednicie, Welt sg." bin.evoiasc a ne Mvrednici
aducem printr'Msa slavoslovii, ceareri
si

In amandou prmcipatele apar $i cIrti din care se vede interest]]

pentru literatura popularg. Ita Calendaral din 1795 ggsim si superstitii astrologioe. Ccirticicd care cuprirbde multe lucran i de folos dui
1806, si cu retete de medicing. popularl, se retip'a'reste in 1825 ca si
mai multe retete, urrn.and ea apoi s se rgspandeascg prin copii
manuscrise. In 1817 se tipgreste un Gromounic. In Moldova avert]
manifestlri asemAndtoare. In Catendarul din Iasi 1785 se ggsesc prognostioe, retete de medicing, popular care a.poi s'au vulgarizat pi-in

oopii manuscrise. Lucrgrile similare din 1816 si 1821 cuprind fie

scurte povestiri, fie prevestiri astrologice si gromovnic. Critil si Andrortius se tipgreste la Iasi in 1794 iar Istorie a Alexandrzilui celui
Mare la Movilgu M. 1796.
Asadar i acuin la sfarsitul epooei fanariote cartea romaneasca

religioasg didactic ori popular-literar a continuat s aparl Gre-

cisraul fanariot, orientarea spre cultura apusean si ocupatiile rusesti

n.'au putut sg. ing.buse cugetul romartesc i Ilinba strAmo$eascg. DimpotrivA, uncle scrieri cuprind idei care-s o dovad cg. de-o lature si
cealaltg. a Carpatilor erau aoeleasi preocupgri i aspiratii De altfel
Intre provincii se pAstreaz leetura cultural.. Plecandu-se dela textul
episcopilor de RAmnic Chesarie si Filaret, s'a ajuns, pi-in colaborares
de ravng. si bung.vointg. Mtre Iosif al Argesului, Samuil Micu si Ion
Molnar, la M4neiul din 1805 tipArit la Buda si din care eau rgspandit
exemplare pan departe in Moldova. Octoihul din. 1811, In editia dela
Buda, porneste din intelegerea intre Iosif si Molnar. In planul bibiotecil
pe care-1 nutre$te acesta din urmrt, e si gandul la colaborarea unor scriitori din principate. Iosif al Argesului lsi tipareste
la Mngstirea Neamt, In 1816, traduoerea Ardtare Pre smul a damnezeestilor dogmie. Veniamin Costache, pentru reorganizarea MvAtamAntului romnesc la Iasi, a putut avea dascgli din Transilvania.
numai prin bun'Avointa episoopului neunit Moga. In vremea lai. carc
Transilvania se 'noia ca spirit, dincoaoe de m_unti coustiin.ta oea mai
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

151

Inaltg i dorinta de ridieare a poporului prin Invglaturg. sunt repre-

zentate de Mitropolitul Venial-0n, pgstorul suflebesd de un preitigiu

eum -n'a mai avut nimeni In biserica noastrg. Manca aoesbula se va
continua pang tarziu spre mijlocul veacului, iar moartea lui va lgsa
aoea imuresie covarsitoare pe eare o ggsim Intr'o hisemnare a poe-

tului Conachi: Plansetili i vaietele sracilor a.0 fost atata Incal

spim ed de piatr iniwsg. fi fost, s'ar fi ninet, jid.ovii slraci au
'ANUA intrat In biseric sgrutandu-i ngselia. Bani i s'au gasii
trei firfirici numai toata averea, iar carti biserieesti si talmleiri a

sale multimi".

Inceputurile p o eziei.

RAmane sg. eunoastem Infgtisarea Iiteraturii

la acest haeeput de veac non. tan.gelaitg. Va-

egrescu e reprezentativ pentru o epoc In eare o lame se kicheie,

pentru a lsa local alteia care se plgmadeste din cliferite hicrucisgri
de directii E un om cult, cunoscator al multor limbi apusene si
orientale. Cultura si tactul In diferite linprejurgri i-au. adus in 1781

insarcin.area de a faee pe fiii lui Ipsilanti sg. se Intoarc acusa.. Acum

avu el prilejul de-a vorbi i ca Iosif al II-lea pe care-I cunoscuse si
la Brasov in 1773, intr'o vreme ci' ad a pribegit ad cu alti boeri
munteni, iar povestirea Intrevederii nu e lipsitg. de _pitoresc si fine

observatii.

Gramatica lui Vacarescu e probabil dupg mDdelul lui Girolamo

Gigli In afar de partea Inchinat ortograflei, morfologiei si sin:.

taxei, avem, o alta eare-i un tratat de poeticg, de facere de stihuri",
si. are menirea de-a argta c i limba romaneasch e capabil de
poezie Ideile sunt ilustrate prhi verso-4 pan si definitia gramaticei
se facie In, poezie. Ca poet, Vgegrescu este un produs al eurentelor
Prin viata lui de boer bogat, dedat, ea si hitreaga clasa,
tumi trai oriental eu petreceri sgomotoase, cu lipsa de grij i cu
cantece psalmodiate la ureche de lautari, VIcArescu a trebuit sg
sufere influenta poeziei neogrece la moda si a productii/or lautgresta care de multe ori deformau cantecele simple si naive dela
targ Poetii .neogreci erau cunosculi la noi prin manuscrisele care
circulau. Hristopol si Psalidas sunt autori la moda, oelebri
clasa boereasc a principatelor noastre Poezia /ui Iengehit Vcg.rescu Intr'o grdind pleac dela un model popular a cgrui delicatete e pastrat. Celelalte poezii ale lui duc direct spre neo-greci,
ruai ales spre volumul Efectele amorului a lui Psalidas. Chiar
Arneultd tarture al carel motiv se ggseste In Fisiolog, 5i 'n literaturile populare ale multor neamuri, este hi partea dela sfarsit
doar o imitatie dupg. Psalidas. Cunosctor desavarsit al limbii grecest4 a scris
aoeast IIm,b, iar una din. poezille lui a fost traclusg, din greoe.ste In nemteste si frantuzeste, aducand autorului o cele-

britate la care nu s'o- fi putut astepta prin stihurile la cisraele

Dela el avem si o lucrare istoricg. 'Marta a preaputernicilor
pdra(i otomani aclunatet ialcetuitd pe sctul, cuprinzand In doug
vol/une epooele 1300-1730 si 1730-1791. De sigur c partea
nu poate fi salvat de uitare nici prin versurelele ca care caracwww.dacoromanica.ro

D. MDR AR A$11

152

terizeazA pe sultan'. Partea doua Isi pdstreazd Insd interesul prim

informatiile In legAturd cu viata si. ca epoca autorului.
Fiji lui Iendchin, anume Alecu i Nicolae, ne-au lAsat poezii
Inrudite ca spirit cu acele ale tatdlui. Alecu 1$i calla sentimentele

de dragoste asa cum putea sA le aibl un paet care simtea prin

Hristopol. Nicolae ne mdrturiseste singur: eu n'am fost stihurgos
pentru gustul lu.mii, decAt pentru. trebuintele inele". A scris poezii
In greoeste si'n romAneste, unele din acestea cu o Intelegere ceva
mai adA.ncd a productiilor populare. Lipsiti de un talent real, cer
trei Vdcdregi dela 'nceputul poeziei noastre ne amid sub ce influente era literatura vrem.ii cdt de In urmd ar fi rdmas ea, ca
spirit, dacd noi curente n.'ar fi scos-o din f dgasul Iji care-o Impotmolise epoca fanariotd de decadentd.
Avem. In Tara Romneascd si alte luLucrri istorice.
crAri din domeniul istoriografiei, afar d
O con$iiinta

de aceea a lui Iendchin Vdcdrescu. Duromineasci treazd.

Mitrache Stolnicul ne-a .1Asat o Istorie
a Tdrii Romdnesti bogatd In Insemndri despre evenimentele dintre

anii 1769 a 1774. GAsim ad informatii i despre fapte din Wilevecine, dar oea mai mare parte a lucrdrii este In legdturd ca patimile ticAloasei patriei noastre" In aceastd sbuciumatd vreme.
O impresie puternicd, lasd pagina In care se descrie jalea tinutului
de dincoaoe de Focsani dupd trecerea Rusilor, cu locuintele jefuite,
oamenii morti de foame, si ciuma care pustia total. Atentia lui Du--

mitrache Stolnicul e retinutd g de uncle documente foarte In-

semnate, pe care el le reproduce In Intregime. Acela, spre exemplu,

din care aflAm. cererea capilor bisericii i boerimii de a se reda
Tdrii Romnesti starea noastrd cea dintdi" cu privilegiile si darn-

niile plmAntene de altd datd. timba In care serie cronicarul este

aceea. Impestritatd cu turcisme i grecisme a unei vremi de de-

cadentA.

Mihail Cantacuzino reprezintd, prin atitudinea lui, sentimentele

unei bunt pArti din boerimea munteand. Se nAddjduia In scdparea
principatelor de sub stApftnirea Turcilor, se credea In protectia

salvatoare a Rusiei. Cantacuzino a fost o unealtd a politicei nicest', a intrat In legAturd cu Carazin, a Bent parte din delegatia
care s'a InfAtisat Ecaterinei a II-a iar la sfdrsitul rAzbolului s'a
stabilit In Rusia, unde a scris si cele doud lucrAri care au fdcut

din el un istoric. Genealogia cuprinde, In afard de datele de fantazie

In legdturd cu familia autorului, si amlnunte bine prinse In kgA.turd cu situatia la noi dup5. 1769. Istoria polilicei i geograficd a
Trii Romdnesti dela asezarea ei cea mai veche pand la onul 1774,
prin. faptul cd a apdrut In 1806 In greceste, si-a Indeplinit un mare
rol pedagogic si national. In adevdr, folosind i lucrarea lui Cantacuzino Stolnicul, autorul vorbege de colonizarea Daciei, de originea latind a neamului $i a limbii, toate acestea tocmai In vremea
cAnd In Transilvania era In piin desfd.surare activitatea latinistilor. Destinatd unor celitori din Tara RomAneascA, se Inlesnea, prin
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

153

mijlocul aoestei arti, omogenitatea de idei $i de credinte, pe Intreg pamantul romanesc. Si ca conoeptie cartea este interesanta,

ciici cuprinde date despre organizarea bisericeascd, judecatereascd,

politia i administrativa a tarn. Cateva capitole sunt l.a legaturA
$i cu chestiuni economice.
Dionisie Eclesiarhul, dela Ramnic, a scris cateva greoaie Condice
de manastiri, dar i o lucrare de farmec special prin naivitatea
cu care sunt interpretate evenimentele. Hronograful Tetra Rumdnesti dela 1764 panel la 1815 e lucrarea unui om
paren i foarte
modeste despre Insusirile sale. Intampldrile povestite sunt acele
din tulbura epoca de dupa 1764, cu multimea de domni vremelnici,
lacomi $i tirani. Cronicarul are simpatie pentru Rusia, dar aceasta
nu-1 Impiedeca sa ne redea adevarata stare a celei dintai ()aid venita sa luple cu Turcii: niste gainari cu arme chiloame, lanci, ginmege_$i cu cate-o pusca ruginita, $i la altul fard otele". Avern pagini documentare de mare valoare In legatura cu decaderea mora-

varilor $i cu asupririle groaznice pentru strangerea birurilor, In

vremea lui Hangerliu. Dionisie are atentie i pentru faptele de peste

granitele tarii. Astfel, informat $i din carti care apareau la Buda,
el ne vorbeste despre Napoleon $i faptele aoestuia In pagini
parite de naivitate. Dionisie este lipsit de cultura $i de spirit istoric, dar awl-a In el un povestitor care $tie sa manuiasca o limba destul

de apropiata de aceea pe care o vorbea marea multime.

Acum apar la noi, prin influentd neo-greaca, $i cronice versificate. Mavrogheni a fost prins cu trasaturile lui caracteristice, In
diferite lucrari grece$ti, dar si'n poeme lu limba romand. Despre
Pitarul Hristache nu $tim nimic precis, lucrarea lui Insa lstoria
faptelor lui Mavrogheni Vodci si a reizmiri(ei din timpul lui, pe la
1790, e un interesant document al vremii. Versul scurt e acela In
gen popular. Figura domnului despre care Ienachita Vacarescu spu-

sese ca e o pozna a firii", apare cu trasaturi puternice. Poemul

e sernnificaliv pentru starea de spirit din tara. Se vede la Hristache

o mare dragoste de tara, multa simpatie pentru poporul de jos

si urlI lmpotriva Grecilor. Un ,ald sentiment Insufleteste pasajul

In care se descr/e oastea nou romaneasca, dupa cum e nestapanit

dispretul fata de Grecii care se mirau ca ni$te magari" vazand

pe Romani Imbracati ca soldati. Hristache are ceva din' talentul

lui Buda! Deleanu, and ne Infatiseaza wade sihmtii cornice.

Lucrarea pitaruhli Hristache pare ad fi avut ca model o povestire mai veche care ni s'a pastrat, In legatura. si ea en evenimenp
tele din 1786-1790, si dovada a reactiunii fata de stapanirea turceasca i fanariotl. Glisim, lu aceasta povestire In versuri, mila autorului pentru biata patria noastra", dar $i critica nestatorniciel
domnilor i lipsei noastre de unire In Tata primejdiilor. Descrierea
o$tirii de tara este departe de a da pe fata entusiasmul din celllalt poem, dar, In schimb, avem ad o dovada de puternica rezistent5
sufleteasca fata de Imprejurarile vitrege. Cu toate primejdiile prin
care treoem, autorul si-aranca ironia lui taioasa asupra acelora
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

154

.care veneau la noi, chipurile ca s ne ajute. Astfel ne e arAtatA

oastea nemteascA venitA ea sA lupte cu pAgAnii, dar cur&nd preo-

Mic
cupatA numai de pradA: CAci'cAnd seama ne luarlm,
5i cu-o mare neoVAzAndu-i cu-o lAcomie
Porniti numai la
Tiind scumpi i stransi la dat,
menie,

-mane ne miraritm,

Socotea
Gonea paraua cAlare,
luat.
C MA. de pregetare,
Si cAlare s'o ajung6.1" Aoest final are intr'adevr efect
o sA fug.

artistic. Limba lucrArii este insA revoltAtor de bnpestritatA. In afar

de cuvinte strine pe care nu le putem Mtelege deck cu glo-

mazdraoe, D-unntrache
sare speciale, gAsini rime ca. Kiorbaltace
harzuri, dovadA a descompunerii din miele
cilibache, hoazuri
cercuri a limbii pe care, cu atata zel, o pAstraserA cArtile noastre
bisericesti.

Zilot Romanul despre a crui viatA nu stim nimic sigrur, a scris

lucrAri care prin euprinsul i spiritul lor apartin aoestei epooe de
plAmAdire a une stAri noi. Gea mai intinsA scriere a sa, un fel
de cronicA b-1 care se amestecA proza cu poezia, ne povesteste
tAmplArile dala domnia lui Hangerliu Mainte pAn1 la InAbush-ea
revoluldei lui Tudor si reintroducerea domniei pAmAntene. De el
sunt un pile poem In legAtur. Hangerliu i cAteva stihuri despre
evenimentele delA 1848.

Din paginile tui Zilot RomAnul strAbat sentimentele de Indurdrare pentru. decAderea tArii si de inversunare impotriva Grecilor.
Tara prAdatA de Pasvangii il face pe cronicar sd serie: Ah, si
cum sA nu mA arz, vAzand intdrirea nevoilor si necazurilor tale,
ticloas tar.1" Zilot Romania cunoaste si el indep.rtatul trecut al
neamului. Si el stie a Dacia a fost cuceritA i colonizatA de Romani, si cA populatia a rezistat Impotriva tuturor nAvAlirilor S11birea tArii se datoreste domniei strAine. TA.rgul pe care-1 fAoeau
Grecii dala Tarigrad cu. domnia *nor noastre li smulse croniNesdtiosii Greci
earului blestemul: Cum se mn.'neA ca cAnii
Cu giozav-ul foc de veci
Mn ajuns
BatA-i castigarea pAnii
Grecilor din Tarigrad,
Cine dA mai mult, sA fie,
negustorie
Domn TArii neapArat". In alt loe, ercnicarul spune concis.: PAimAntul TArii RomAnesti de nedreptate crapA".
Versuri aspre, necioplite tnehid in ele un puternic sentiment de
revoltA:

Nemulturnitului sA ja darul dupA dreptate,

Asteapfo si tu, Grecule, dup'ale tale fapte,
N'ai multumit Romdnului c'a scos dintr'a lui gurA,
Si te-a hrAnit ca pre-un pui orb cu duloe'mbucAturA,
Ci incA ai zavistuit s.-1 scoti si din mosie
Si, cu un chip foarte spurcat, nici viu sA nu fie.
Dar precum faci, iarAsi iti zic, s'astepti c ti se face:
BunAtatea RomAnului strigA la oer, am tacel
Mai m-ult decAt ceilali cronicari ai vremii, Zilot RomAnul exprimit In Tara RomAneascl noua constiintl.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Istoriografia in Moldova.

155

Istoriografia din Moldova este In

inferioritate fa tA de aoeea din

Tara RomAneasa. Un boer moldovean, se crede c e Bal$, a Meat

un studiu Tnactaturile prin care s'au tnchinat laria de cdtre Bogdan
Voevod, Donut al Moldouei, impdriltind Sultan Baiazid II Lucrarea,
scris intr'o romAneasc limpede i con.cisl, nu are merite literare,

dar rai atmosfera epooei, atunci and ne aminte$te felul In care

Turcii Isi clcau cuvAntul si. impunea-u biruri ca s sug hrana ticllosului norod", $i and vorbege despre dragostea de patrie a lui
Petra Schiopul care raai degrab a plrlsit domnia decAt s slrAoeasc tara prin pesche$urile ce i se impuneau.

$i In Moldova apar povestiri versificate tui legAturA cu fapte care

.au fAcut impresie. Langa povestire Stilurri asupra peirii lui Manolache Bogidan ve! V1001,ie 1 a lui loan Gaza bio ve! Spdtar, din

1778, iese din adormitoare monotonie num.ai and se apropie de

anteoele populare. Numeroase stihuri rte arat felul miselesc in
care a fost ucis Grigore Ghica. Asasinatul n'a fost trecut cu vederea
nici in Tara RomAl:teasel, unde o Inoercare versificat povesteste
nevinovdtia domnului a perfidia Turcilor.
La sfArsitul aoestei epoce avem $i o
Beldiman.

crare de mari proportii, un fel de incu-

nunare a getrului crunicei in versuri, prin lalnioa tragodie a lui Al.

Beldiman. Acesta e un reprezentant al boerimei culte care, acum,
se In.dreaptA spre occident. A tradus multe lucrAri, mai cu seaml
din limba franoezA, Moartea lui Ave! dupl. Salomon Gessner, Istoria
lui Numa Pompilie a lui Florian, Tragedia Ini Ores! dup Voltaire,
toate tiplrite inainte de 1821. In manuscris ni s'a pAstrat traducerea faimosului roman. Marlon Lesoaut de Prvost si a comediei

Menegmii de Regnard.
Beldiman reprezintA, prin aoeste traduceri, influenta francez5
Moldova. 1a'noeputul seoolului al XIX-lea. Prim! Tnagodia sau mal
bine a zice jalnioa Moldouei Intdmplare dupd rdzurcitirea Grecilor,

intelegem patriotismul din west limp. Scrierea ar fi trebuit sii fie

un mare poem epic, dar Beldiman, in loe sA se indrepte spre mo-

delele clasioe, se gAncleste la filosoful Eraclit care nu-i putea folosi

cu nimic $i la tangmlosul autor pe atunci la mod Young, nepotrivit

pentru un subject eroic. Tragodia e o cronicii rimatl, monotonl

lipsit de iraaginatie. Imiruirea evenimentelor se face iclupA
procedeul cronioei, am dupii aoela al unei opere literare care vipeazd un efect artistic Povestind hitAmplgrile Eteriei, autorul nu
stie sii lege intronarea domniei pAmAntene, pe care o lauda, cu
actiunea lui Tudor pe care-a criticd din nehatelegere. Lipsa de simti

artistic se arat nu numai In tonul de jelanie, ci

expresiile

vulgare, triviale chiar, care abundd. Patriotisraul autorului e deosebit de cald, Introducerea dorniniei pAmAntene Ii dii nAdejdi In
knAltarea Moldovei. In afarl, de sentimental patriotic, lucrarea este

strAbIttut de religiozitate, care-1 'face pe 13eldiman sii vaa. in eve- -

aimentele nenorocite o palm de sus". Vioiciu.ne deosebitl e In

www.dacoromanica.ro

156

D. MUR AR ASU

descrierea luptei Intre Turci i Greci la podul de peste Prut, dar

ici Beldiman e sub influenta povestirii lqptei ca Maurii din Cidul
lui Corneille. E de retinut c Invatatul moldovean s'a Indreptal
astfel si spre clasicismul franoez. Vocabularul lui Beldiman are caracteristioele epooei fanariote, prin amestecOl cu grecisme i turcisme
Spiritul Inoitor este insa In legaInfrangerea greeismului.
tur
j cu Invatamantul din cele

doua principate. Prim ceca ce se petreoe In sdoala mai ales, se vede

Infrangerea grecismului.
data cu reinoeperea activitatii scolare dupl. razboia Incheiat
la 1812, izbucneste i conflictul fare romanism si grecism. Prin

staruinta, lui Veniamin Costache si a boerului Mihai Sturza, s'a

creat Invatamantul superior al stiintelor, In limba romaneasca. Profesorul moldovean, tanarul inginer Gh. Asachi a gasit un Inversunat
dusman In dascalul grec Gobdelas. In aceeasi vreme, de dincolo
de munti, venea Lazar ca preceptor In familia Barcanescu. Chemat
de Eforie la sooala noul., Lazar si-a Inceput activitatea scriind
talmacind manuale in limba tarii. i el s'a lovit de dusmania grecilor care nu voiau sa admita predarea stiintelor In rgmaneste. Macarie ieromonahul ne da urmatoarele amanunte despre lupta dusmanilor sooalef romanesti: Gaud s'au Inceput liltel a sa paradosi
In Bucuresti stiintele filosofiei In limba noastra, pre dascali si
prin divanuri i-au purtat Inraatatitli pentru ca sa-i Impiedioe, si
toate zilele cu cetele s vedea adunandu-se
Intrarmati cu limbi

pline de otrava, In toate partile alerga, pentru ca sa faca priciri

si turburari, umbland In tot chipul ca si pre dascali ca multe suparari sa-i Impiedice si pre ucenici
slabeasca din osardie, si
vlizand c cu aoestea nu pot a Intuneca lamina, nu se rusina prea
1111.60044i de a lipi pre pareti noaptea stihuri cu latrari turbate,
In care lsi arata pizma i toata uraciunea ce hranea In vistieria
inimilor lor, asupra neamului si asupra stapanitorilor si pricinuitorilor aoestui folos i cu aoestea se desplesnea Im inimile lor, ca

besica ce sa face pro apa din spume".

Inversunarea Romanilor fad de aceste framantari greoesti pentru

a opri desfasurarea natura a lucrurilor, se vede bine In aceste versuri atribuite lui Z-ilot Romanul:

Romanilorl Grecii s'au pus scoala sa ne-o strice,

Intre dascali i ucenici umbla sa bage price.

Dar Greci zicand, nu Grecii toti, ca i dintrinsii

Nu conteneaza a huli pre cei de sus, nebunii.

D'aceea, fratilor, vedeti ce-1f ace stapanirea,

De nu. le-o face rasplatiri, soseasca-le

Scoala lui Lazar devine focar de tnationalism, din elevii de ad

se recruteaza partizani de-ai lui Tudor. Asachi din Moldova venea
dela Roma, cu sufletul plin de amintirile unui tretut glorios i cu
pasiunea stantI pe.ntru strlmosii latini. LazIr din Tara Rom4neascd.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

157

frAmftnta in minte ganduri care eran ale tuturor cArturarilor transilvAneni. Amndoi si-au Inceput activitatea sub semnul Romei, acum
biruitoarbs prin spirit pe pAmAntul Intregei Dacii. Constiinta de neam,

pe vremuii ceva rIslet a individual, este de-acum lnainte obsteascg

putere creatoare.

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia ea invailitural 1541.

INOIREA LITERATURII PRIN INFLUENTA APUSEANA..

Domnia pmanteang

dat Cu' miscarea revolutio.aara. dele

1821 si cu restabilinea domniei

si nona conviinta.
mantene, se petrece o schimbare In
amandoua. principatele, vAdit progres In ce priveste Intelegerea
pA-

pozitiei noastre ea steam. Dei situatia politicA si social e Inca

destul de nestatornicA, avein manifestAri in sensul spiritualitAtii noas-

Ire, se dau pe MO frumoase insusiri In domeniul literar.

DusmAnia fata de grecism se continua. In mod firesc. Numai prin

IndepArtarea lu, puteau iesi la lumina. deplitn4 dei si sentiments

InmAlite atata vreme. Grecii fuseserA Infranti In coald, acum 'se
luptd pentru scoaterea lor din dregatorii, penliu Infranarea poftei
lor acaparatoare in manastiri. Dar asemenea sentimente erau numai
semnul lichidArii unui regim condanmat. Ne intereseaza. mult mai
mult svAcnirile de energie care pregatesc viitorul.
Regimul domniei pAmantene desmorteste sufletele si le lace
apte de entusiasm si de nAdejde. BeldiTnan si-a aratat bucuria In
Jalnica tragodie. Asachi, In 1822, exprirna. ideea de solidaritate

jurul tronului, In altrii Moidovent, una din poeziile lui bune

bnprejurarile anului 121 11 fac pe Iancu Vaearescu sa. ante In
Bunovestire, veacul de aur cane sta sA Inceapa. Ionia. Muhl. saluta
domnia romaneasc.a. i vesteste, cu duiosie si cu delicat lirism, do-

rinta patriei de-a vedea im voevod al ei pentru Inceperea unui

veac aurit". C. Conachi taie parcl tui granit cuvintele care Inchid

sentimentele prezentului i legea viitorului: Dorit as ti din tot

sufletul ea tnaltimea ta (prin carele Dumnezeu. a binevoit a se Inoi

dreptatile unui uorod ce de ,atata vreme zace i suspinl supt

eumplirea strAinilor Impilatori) sa. Inoesti titlul i sa. adeverezi prin

fapt ca. esti adevArat urmas acelor alesi bArbali ce pamantul a

putut mistui dar menirea din vac ta vac manA i propovAdueste
cu n.emurire

InAltimea ta randuit domn Intru. rAspintei de vremi

In care se sfarseste calea aceasta pentru cei strini si se Ineepe

pentru cei pOmanteni, esti s000tit ca un Inciter dreptatilor rand
norod Intreg ce-si a.steaptA mantuirea si scaparea de toate rOutatile
neeuviintele ate strainul Impilator prin xnii de chip un fAtArite
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

159+

si viclene au vArlt din vreme ta vreme In machina oblAduirii, co a

ajungg la singurul tm. al jafurilor a al prgidgclunilor, spre a citrora surpare esti dator a preface, a schimba si a isvodi din nou".

Ideea latink se rAspAndeste pretutindeni. Multi profeson tram.silvAneni vin In principate i ne dau ajutor la reorganizarea Invg.tAmantului a la intArirea ideli pe care s'a creat constiinta intationalA.
Rom,Anil yen* In contact Cu suflul 330ti de peste 131111iti, rAmAseserg.

spieranta regenergrii. Eufrosin Poteca, Incg din 1818,

se bucura de intemeierea InvAtAmantului romanesc
arAta convingerea cg, dac n'ar fi fost sub asuprirea strAinilor, limba noastrg,
Cumnibogii

ilia. a latinei mumg. bogat i mAreatd.", ar fi ajuns pe aceeast

treaptA cu limbile surori din ap us. Acum, dasckli trausilvAneni

transmit direct societAtdi din principate Intreg idealul latinist. SA

pAstrAm In hi mima amintirii pe care o meritg, pe Eftimie Murgu
pe Bojinca, profesori cu un rol strAlucit la Seminarul din Iai,
pe bAnAteanul Moise Nicoanii, pe Florian Aaron, Cu idei frumoase
despne limba nation.aLl si drepturile ei, i Cu stifletul baltat ping

la visul unirii tuturor Romanilor Intr'un stat, pe loti Maiorescu.

dgrz in critica a ceca ce ne.strica originalitatea, pe Tempea canducAtor al seminarului din Ramie, pe Gavril Munteanu si N. BA-

lAsescu, harnici dascAli In Tara Romgneasc si rgspgnditori ai unei

.putentice constiinte.

In prefata la Bordeiut indienesc a lui B de Saint Piet-re, arhimandritul Leon Asachi vorbeste, in. 1821, despre limba noastrA,
sor. cu celelalte limbi venite din lating a-a exprima convingerea
In triumful ideii. romane Notele la Descrie,rea Moldouei, tipAritg
In. 1825v dupA traducerea lui Vasile Vg.rnav, sunt In leggttuA a eu
ideea lating Traducgtorul PrescurliArii istoriei universale a lui Atanasie Staghiritul, berea, In 1826, fiecgrui Romta. sg-si Indeplineascg

datorlile pentru a fi vrednic strgnepot al Rontarilor" Chiar

prefata la Gramatica din 1828 a lui Eliade, gAsim locul comun despre
originea latinA si colonizarea Daciei.
Ideea latin e adesea exprim.atA, cum e firesc, In Transilvania.
O gitsim In Gnamatica daco-romand a lui I. Alexi,
Animadversio
in dinertationem Hallensem a lui Bojincg, tradu.s6 si In roman' este

In 1828, In Calendarul pe 1829 alcAtuit de $t. Niagoe, In. Widerlegung der Abhandlung: Erweis dass die Wallacherz nicht reimischer

Abkunft sind din 1830. Aeelasi ni], pentru propagarea unei idei

scumpe, aducea a treia editie a popularei cArti Arghir i Elena.

Ideea de patrie merge impreun cu aceea lating.. O ggsim. adesea

cArti care n'au. legg.tur ca literatura, dar cane contribue la

crearea atmosferei In care aceasta avea sg. se desvolte. Unele pagini,

bunt de adAne Inteles. Iii. prefata la ,Irrnologhionul, din 1823, gAndul
lui Macarie Ieromo.nahul e numai la desvoltarea neamului a limbii
Cu revoltit, vorbeste aoest priceput In ale muzicei bisericesti despire icei ce pretuiau cfmtarea In greceste ori Wives-tie, dar dispre-

titian tot ce era In limba nationalde Indemiaul lui ine dintr'un

suflet cuprins de cea mai cald dragoste de targ.: ...te rog, o iubitule patriot cAntgret roman, a de acum Inainte s te faci adewww.dacoromanica.ro

160

D. MURARAS 13

vArat slAvit roman, 0. ca rytna 1 cu fapta sA te faci iubitor he

neam i folositor patriei. Cntd de acum Inainte vitejeste i cu
IndrAznealA once chntare In limba patriei tale, cu minunata fireasca

dulce glAsuire, a patriei tale". Veniamin Costache spune, In legAturA cu Descrierea Morldouei, cA. ar fi cu necu.viintd i cu prihan

a nu o avea patriotii". Grigorev episoopul Argesului, scrie in 1826:

7:fAr. limba Patriei nu numai putin folositoare s'au arAtat sooalele
cArtile, ci i f rA nici uni spo,r".

Cat schimbare s'a fAcut, numai in aliva ani, in. felul de a

gandi al Rom.nilor, se vade In vorbele lui Gr. Plesoianu: nu se
mai rusineazA Rumnul de numele national, deal numai and Isi
aduce aminte c acest plume RumAn stApanea odatA lumea, iar
acum abia se simte intre celelalte neamuri". Si iatA-1 pe 'Eufrosin
Poteca, harnicul conducAtor de swa romneascA, mArturisind:

ziva i noaptea mA socotese cg. trebue sA, mA strAduesc... pentru

ca sA-mi Implinesc toatA datoria alre Patrie'". In 1829 doctorul

St. Piscupescu- e Inversunat impotriva oelor care-si dau copiii la
carte strAinA, inainte de-a-i InvAta limba si oBiceiurile pAmantene,

desfAsoarA Inaintea noastr o splendidA viziuna a oeea ce ar

putea fi tara prin muncd InteleaptA i prin unire: Acest pAmnt al

patriei noastre pe care B. locuirn noi pAmntenii lui, are multe si
mari dreptAti, agonisite Cu multe si mari vArsAri de sngiuri de

strAmosii nostri si nu le mostenim din zmihteala stApanirii lor,

cu necredinta si neunirea noastrA! Acest pAmnt, zic, este de coprins mic, pe jumAtatea unei crAii, dar roditor foarte, Inca ar putea en o lucrare bunA i InteleaptA stApanire, s. hrneasc o
impArAtie de oameni i sk se negutAtoreascA Cu toatd Europa si
zu tot felul de materie a de marfA, de mAtase si de burnba,c1
Si,. ce este mai mult si mai vrtos peste aceasta, sirul muntilor,
apele si vadurile lui snt de toatA isprava frumusetii. Ce zidiri,
ce monumenturi s'ar rdica i ce viatA si oranduialA s'ar aseza
In aoest codru de loc? Qare din nenorocirea noastrd stA Inchis si
plin de ticdlosie si nu s'au putut dobandi un stApAnitor ca aoela
pn acum, s. fi tras mAcar o brazdai spre pild i Indrumarea
cuivasi, de slava si frumuseta neamului si nici sA va putea stAvi
doliandirea lui, panA nu ale va rdslri si noug. soarele dreptAtii
si al cunostintei, de adevArat slavA de frumsete".
La aceste semne de sInAtate morall, se adnga ideologia politia

de origine apusean, pe care ajunsesem s'o cunoastern prin f anarioti, prin pribegiile boerilor In Transilvania, prin tineri venid
In contact Cu acele tAri ale Europei care se transformaserA la
lumina unor idei Doi, prin strinii In sfarsit care veneau ad. la
DunAre ca sA, ne Incurajeze la o viat4 noul folositoare si guver-

nelor care-i trimeteau, dar si Romnilor.

Societatea care ia nastere lu Bucuresti pria Dinicu Golescu,
intArita si de boerii hostri veniti din, refugiul In Transilvania, ala.tueste un program de reforme. 111 cartea de cAlAtorie a lui Golescu, Isi ga.'sesc loc i id.ei liberale In legAturl cu tairanii Eufrosin
www.dacoromanica.ro

yeTtfn&lCT'Hle

CAoft,tcA' BlHi"Mf H"i&KONC1'U'

>.!'P.S

. I

"C"

I"V I

C4JEtUIHKMi il\Tll
KHoE CLKpbllJTH THH
CTKO Al\bIJ\EHh/nhKtE
VfiO N\HPEH IiMTHChK&
c1ffV\H. NHII\}\1f:rHYTO
oTE H

':>/

_,,10..-

Liturghier, 1508

Istoria literaturII romOne.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

161

Poteca, in 1824, nutreste visul suprimarii sclavajului si stabilirii

impozitului proportional. Constitutia moldoveneasca din 1822, atri-

buita lui Ionia Taut; cuprinde lucruri de mare insemnatate sociala. Ionitd. Salida Sturza, intelegator al vremurilor, vrea sa dea
tarii o organizare in sens apuseau i sa ridice starea taranilor, dar
Aseste o neomenoasa opozitie in boerli marl., aoestia sustinuti de
consulul rusesc. La'nceputul anului 1827 o parte din boerii Moldovei

ajung la o inteiegere pentru a tau alege deal wi domn care sd

respecte constitutia i legile.

Ocuparea principatelor de catre Rua a avut urmari politice de-

zastroase pentru, noi, dar dupa 1828, prin. activitatea lui Kisselef,
format sub influenta ideologiei franceze, inlesneste imbunatatinea
noastra social d
culturall. De altfel ocupatia ruseasca nu poate
zagazui uncle manifestari interesante. Se duce chiar impotriva Ru.silor o lapt.1 staruitoare, pornita de Ion Cmpineanu si de oei din
generatia lui. Convins de valoarea ideilor apusene liberale, Ion. Cam-

pineanu voeste realizarea unui program care cuprinde autonoraia,

regim constitution.al, unirea celor dou princip ate i domnie ereditara.

Pentru inoirea starii de lucran i din principate, el s'a sbuciumat la

1Constantinopol, Paris si Londra, lar la inapoiere a fost inchis, din
ordin.ul Rusilor, la Margineni i Plurahuita, de tun& a scapat In

1841. El reprezinn idealul romdnesc in epoca de dupa Regulamental Organic.

Pentru inlesnirea patrunderii la noi a ideilor apuse,ne, vin

anumite imprejurari politice i economice. Anglia si Franta au tot
interesul sa stavileasca inaintarea Rusilor la gurile Dundrii. Calea
comerciala a marelui lluvia infra in combinatiile de viitor ale ca-

binetelor. De, ad vin bicurajarile pe cara le primim dela straini,

unit cu situatii oficiale la noi. In legatura ca aoeste imprejurari,
trebue sa punem i simpatia tot mai puternica pentru. Franta,
-curentul de traducen i care se pomeste. Ace,ste realitati dela noi
nu erau intelese tri substrata' ion de transilvanenii care In frantu.zomanie" vedeau numai o dorinta de imitare a stOirtAtatii. Consult'

franoezi au mai cu seama rol In raspandirea sperantei de unire

independenta, tocmai in. momenta' and dominatia ruseasca era

mai nesuferita. i profesori francezi alimenteaza sperantele noastre.

Cine ar pubea uita pe L. Repey, profesorul dela Iasi, care'ntr'o

scrisoare din 1836 catre Eliade, spunea ca ursita odor doul principate este de-a forma o singura tara, pentru aceeasi natie nedespartita? Aspiratiile noastre politice a sociale ti Aseau un aliat
In necesitatile politice si economice ale apusului.
Adevarata inoire vine 'ma prin
Noul tnvilimant rominesc.
invatam.ant a de aoeea, la acest
pun= pe oei doi
Inceput de Nmemi vestitoare de bine, trebue
organizatori de sooala si de cultura: Lazar i Asachi.
Lazar are, in domeniul literaturii propriu zise, o insemnatate
reclusa. Totusi, f ara de munca lui entusiasta, tau s'ar fi pornit ceva

nou In literatura. Nascut la Avrig in 1779 Lazar

aratat ara11

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

162

gostea pentru carte, a tnvdtat la Cluj, la Sibiu si apoi, cu bursa dela

episcopia ortodoxa din Sibiu, a urmat stiintele si teologia la Viena,
visand probabil un doctorat pe care nu 1-a luat In 1809, s'a tutors
la Sibiu cu gandul de-a se face preot, dar oererea i-a fost respinsa/
fiind s000tit primejdios pentru ortodoxie, ca unul care-si. Meuse studiile teologice Intr'o sooala catolica. In realitate, mitropolitul sarh

careli pregglea pentra episc,opat pe un protejat al sdu, a cautat

sd Impiedioe intrarea lui Lazar In erarhia bisericeasca. Astfel neaunul din Mi mai buni fil ai lui.
mul nostru era lovit
A fost profesor la Sibiu cativa ani, dar destituit pentru ideile
odata si-a manifestat In public admiratia pentru
lui politice
Napoleon.

In 1816, a trecut muntii ca profesor particular In

casa Ecaterinei Barcanescu, Indeletnicindu-se, dela. 1818 inainte,

Cu ingineria hotarnica. data. cu Infiintarea scolii dela Sf. Saya

prin staruinta boerilor munteni si a eforului Balaceanu, Lazar predg
aci din 1818 pan In vara anului 1822, cursurile lui fund suspendate

numai pe vreraea revolutiei, cand a fost de ajutor lui Tudor Vladimirescu.

In afara de cateva manuale, interesante prin faptul ca dovedeau

capacitatea limbii noastre de-a exprima probleme stiinti.fioe, si de
cteva lucrari marunte stabatute de frumoase sentimente, *Lazar

si-a ddruit munca lui ca profesor bine pregatit si In stare sa se

ridioe pan si la ideile lui Kant de care Inainte de el nu se mai
vorbise la noi.
In. Inftiinrane catre tineret, el expune, In 1818, planul de organizare a *coalei dela Sf. Saya, cu o Incredere In destinele neamulai

pe care ,a,tunci putini o aveau si Inc mai putini Indrazneau s'o

arate. Lazar are curajul sa afirme ca neamul n.ostru trebue sa intre
si el In randul popoarelor luminate aflandu-si acolo treapta oea

pierduta a cinstei strmose,sti", mijlocul fiind sooala rgspanditoare

de cunostinte si de Invatatura In limba romaneasca El cauta sa

destepte ambitia tuturor, amintindu-le ca-i o

rusine sa nu alba scoalA, un neam ca al no-

stru asa vechi, asa vestit, proslavit si Inzestrat cu toate rodurilo pamantalui, precum si vu toate darurile duhovnicesn, ca un
cuvant neam Imparatesc".
De mult interes ideologic este Discursul
la fnsodunarea mitropolitului Dionisie In 1818.

/''''

"

Se vorbeste 'aci despre maretia Romanilor,

despre dreptul nostru pe pamantul Strdmosesc dar si de datoria noastra de-a urma calea
znarilor Inaintasi. Evocand pe Cezar i pe

Traian, el aminteste decaderea din prezent

In tara cu locuitori am.rti si traind in bordeie In.conusate". In Discurs la sosirea In farci a lui Gr. Ghioa,
Iulie 1822, Lazar deplange, In cuvinte care nasca, deaderea tdrii
lnainte de domnia pamanteana. E seria ace,st irliscurs Intr'o
Oh. Lazar

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

163

pompoasa i pretentioasa, dar cuprinde pasagii care ne intereseazA

In chip deosebit. El Lazar care avea atata kacredere In prelacerea
secietatii prin cultura, trasatura caracteristick tuturor acestor eameni de sub influenta veacului filosofic, pastra Irma In sine si rAmasite din.taranul dela Avrig, obisnuit cu viata patriarhalA. In vorbele lui de laudd a vietii In stare naturala, vedem un adept al. lui

Rousseau. Mai gasim lu discurs adanca. rand pentru. taranii In

mizerie, taranii pe care curand altii aveau sa-i cante. In pastorale
conventionale, si aspra ridicare impotriva strainilar care-au adus
deedderea tarii unde li s'a dat adapost.
Nu lipsesc nici pagini de lirism si suflu mesianic care ni-1 arata
pe Lazar stapan pe o inaripata forma retorica. Poualuitorul, aparut

In. 1826 si atribuit lui Lazar de cei cane 1-au tiparit, se erode ca e sic-xis

de elevii marelui dasdi, exprimand Insa ideile aoestuia. Recunoastem

pe Lazar in cuvintele: Au nu putem avea i noi filosofi ca sit ne

Invete filosofia In. limba romAna? Toate putera a le dobandi, ca

noi suntem nascuti ca si alte neamuri, si noua ne-a dat Durnnezeu
aoele daruri. Cine poate zioe ca. fiii Ronaknfilor Diu vor putea Invata
toate Invataturile In. limba patriei?"
Lazar a creat o Ilona stare de spirit.
Prin entusiasmul
Scrierile lui atat de marunte
lui'
si cu
loe asa de nelnsemnat In
literatura propriu zisa, sant totusi o sinteza de gAnduri care adac
prefacerea culturii n.oastre. -Imbolnavindu-se, a plecat spre satul de
nastene mide a murit In Septembrie 1823. Din carul care-1 scotea

din Bucunesti, el a binecuvntat tara spre cele patra puncte ale

orizontului. Binecuvantarea lui a fost rodnica.

Pe la 1820, Eliade Radulescu a ajuns ajutorul lui Lazar, lar
dela 1822 sucoesorul lui. Inlet) scrisoare catre C. Negruzzi, el aminte$te odaita inei-ncalzita In limpid iernii i minile tremurande
de frig, Imprejurarile grele In care se Infaptuia apostolatul dela
SI. Saya. E o vreme Cand se du.oe lupta Inca impotriva $coalei romnesti. Cuvantul Intelept al lui Iordache Golescu si al altor boeri
i-au asigurat insa viata, pana ce tineri Intorsi dela studii In strainatate pot sa-i asigure si continua desvoltare. Eufrosin Poteca, fost
elev al lui Lazar, a con.dus-o In! 1831, iar din 1832 Inainte, prin mintea

clara a lui P. Poen.aru, fost secretar al lui Tudor Vladimirescu, Invatamantal munbean devine tot mai national, atentia cea rag_ mare
dandu.-se limbii $i istoriei neamului. Invdtamantul superior se desvolt si el cu sprijinul lui P. Poenaru si Barbu Stirbei. Apare
colo interesul i pentru cultivarea paturii taranesti. Eliade
Poenaru isi exprima speranta ca'n curand toti satenii se vor Impartasi de Invatatura In. coll comunale, speranta fireascA In aceasta
epoca de Incredere In puterile noastre, dar cane nu avea sa se infaptuiasca nici pana astazi. Spiritul lui Lazar triamfase InsA deplin.
De unde In. vremea lui trebuise sa fie Infranta convingerea ea nu
se putea faoe stiinta. In limba noastra, dout deoenii numai mai tdrziu
tot Invatamntul era In limba romantascA, Lar 11,11 raport despre
www.dacoromanica.ro

164

D. MDRARA$U

mersul scoalei li recunostea dreptul de-a desvolta. /a sufletele tinera

sentimentul de nationalitate.

In Moldova, IndrumAtorul scoalelor este Gh. Asachi, tharul

invAlat care a realizat intentlile hii Veniamin Costache, inteleptul
mitropolit In curent ca tot ce se petreoea In Transilvania si'n Tara
Romaneasol. Fiu al. arhimandritului care-a tradus Bordeiul indienesc, Gh. Asachi a ell) Mat Ina. de acasI indrumare spre o cu1turA
hilinsA. A fost trimis sA. 4tudieze la Lemberg, la Viena si In sfArsit
la Roma. Si-a adunat In mintea sa etmostinte din domeniul literaturn, filosofiei si stiintei, InfAptuind astfel o aliontA de inginer si
de literat.
Cand Isi Incepe, In 1814, In romAueste cursul de mationaticA teoreticA si practicl, dusmAnia Grecilor cautA zAda.rnic sii-i punA pie-

dici. La reorgani7area In 1820 a Seminarului, Asachi, in urma InsArcinArii lui Veniamin Costache, a adus din Transilvania ca profesori pe Vasile Fabian Bob, autor si de versuri mediocre, pe Vasile
Pop, editor al troducerii Psaltirit de cAtre Prale si autor al unei
bibliografii, In afarl de acea lucrare de interes folcloric si etnogra-

fic De funeriblis plebeis Daoo-Romdnorum, si pe altii. Revolutia dala

1821 a spulberat de-ocamdatA speranlele puse In scoalA.
DupA cAtiva ani petreculi la Viena ca reprezentant al Koldovei

pe la.n.g guvernul austriao, Asachi a revenit In tarA la 1827 si

de acum Inainte IAA la 1849, toatA desvoltarea invAtAmAntului
nostru, dela scoala primarA pftn1 la Academia MihAileank se leagl
de numca. 0. numele lui. In. momente de erizA ale sdialei, In 1836,
and. se Incearcl, prin sprijinul domnului si consulului rusesc, irapunerea franoezei ca limbA de predare, Asachi, ajutat de cAtre oolegi, are cuvintul hotArItor In pAstrarea spiritului romanesc.

La fel cu. Lazar, Asachi are multA. 1ncredere in scoal, ca mijloc

cie regenerare a unui pieara. IA Sonetul lui din 1821 el socoate InvAtAmAntul In limba romAnA ca. o mare datA a reInvieril. In Eduh
ca(ie, din 1828, el se aJdreseazA sprijinitorilor scoalei cu cuvintele:
VouAl dar mArete illiMit ce spre-a tinerimei spar
AsIzat-ati scoale'n tarA, multAmire se CUVille.
DacA omului aloe firea dA, un ndscAtor,
De la voi adevArata tinerimei viatA. vine

In. limp ce entusiasmul prinde InvAtAmAntul din Moldova. si

Tara RomAneascA, Inl Transilvania avem impresia unei oboseli, dup5

sfortarea marei epooe latinigte Blajul continuA sa fie central Inv5.tAmAntului romAneso. Neunitii Isi au si ei scoale la Sibiu, Arad,
Caransebes. Multi profesori tree Insl peste munti, slAbesc, oe e drept,
puterea de rezistentA din Transilvania, dar Isi Indeplinesc un mare
rol national In societatea din cele doul principate, aflate acum bi
plin prooes de desfacere de orient.
.VA.aresili de la Inoeputul veacului reprezen'anal' Vicirescu.
tau sinteza curentelor care se Incrucisau atunci in culturs noastri.. Un alt VAcAresou, Iancu, isi are local lui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

165

acum In vremea de Inoi\re. S'a nkscut In 1792 si a trAit pdnd tArziu

In 1863, putAnd mksura astfel Cu privirea toatk evolutia tkrii dela
greeismul sfarsitului -de epock fanariotk pa-n la europenismul pretulindeni la noi triumfator. i viata i scrierile lui pAstreazA Inc
din vechile obioeiuri, ca om care parc nu s'a putut adapta cu total
la noile stAri de lucruri. Une tr.'skturi Insk fac din el reprezentantul
altui veac.
'anon Vdekrescu e fiul lui Alecu Vkekrescu, poetul dragostelor
usoare i vremelnioe, i nepotul lui Nioolae Vkareseu, si el poet
dar mai apropiat deeat ceilalti membri -ai familiei de autentica poe-,

zie populard. Semn c apartine vietii contimporane Iui, e a l-a

sprijinit pe Lazkr, a lateles caracterul misckrii lui Tudor si a re-

actionat fatk de amestecul din ce In ce mai apksktor al Rusiei,

treburile tkrii, fapt de pe urma ekruia a avut de suferit un surghiun;
semn ck merge In directia nouk e c5.-i sunt cunoseute franoeza
germana -din care ne-a dat traducen. 0 mare ambitie numai putea
sk-1 atinteasck asupra piesei Britannicus a lui Racine, spre a ne da
o tklmkcire In care ne intereseaz1 mai mult intentia de-a frkmAnta
limba noastrk dup6 un mare clasic. Inaintasii lui, pentru care Voltaire pkrea cea mai InaHI cuhne, se oprisera la poetii dela srarsitul
veacului al XVIII-lea, el se Indreaptk spre eel mai fi; spre eel mai
subtil creator al clasicismului franoez. Gustul contemporaneliktii 1-a
d-us task i spre comedia lui Scribe. In privinta hteraturii germane)
mai putin orientat, Ianeu VAckrescu se apreste la Gritclinarul orb al
lui Kotzebue, la Regulus al lid H. von Collin. Odatk, In. poezia Dracul, se aratk, cine stie prin ce Intmplare, i cunosektor al lui Goethe.
Corespondenta cu unchiul Nioolae ne aratk care eran preoeuplrile literare ale lui lancu, la Inapoierea din. Viena. Nu lipseste

indemnul unchiului care mkrturisea cu ,mAndrie: De peatrk d'as

fi fost, iarili duloeata i ritmul ce are lkuta ta oea poeticeasek patea,
fArk alt, sk mil. Insufleteascl". Cele mai multe din poeziile lui sunt

din epoca tineretii, dintre 1810 si 1819. Eliade le-a cunoscut, a amintit de ele In Gramatica din 1828, a reprodus In Curter& Romilnesc
sonetul Pacsa, spre marea supdrare a autorului, a stkruit Im sfarsit

ca sk poatk apkrea volumul de Poezii alese din 1830. Framoasa

editie din 1848 se datoreste lui Voinescu II dela care afldm ed lama
scrisese i poezii grecesti, gustate la curtea fanariotului Caragea.
Cantecul lautkrese, gustat si de el, i-a !Neut. cunoscute In forme
corupte, poezll de-ale contimporanului moldovean Costachi Conachi,
oeeaoe explick de ce uncle poezii ale aoestora par variante ale aoeleiasi teme. Spre poezia veche ne duce influenta unor poeti mkrunti
dela sfArsitul veacului al XVIII-lea. Un aer de antichitate, venit mai
putin dela Anacreon si Sappho deccit dela neogrecii la modg, completeazA fizionomia lui de poet de transitie. Nou e osea ce vine 'din
()mud destul de slabe, ca amintirea
preromantismul apusean
ruinelor In Priznclvara amorului ori sentimental mortii 1.n Cdtre mor-, e Casa de lard; a Lai De la Marlin cu ver*ficatia ei
www.dacoromanica.ro

166

D. muRARASU

fluenta e mai cu seania. ceca ce ei geste ea inspiratie in chiar imprejurarile de viata dela

Prirnduarra amorului e oea anal ctmoscuta poezie a lui harm VAcarescu. Cu reminiscente din modele neogrece, cu figuri mitologioe

de carie s'.a abuzat, poezia place totug fiindcd e plink de gratie.

Infatiprea panantului de ref ugiu., cii ruinele care amintesc
trecut maret, cu raul ce murmura in vale, cu valcelele pline de flori
si mieii care sburd6, e inceputul poeziei descriptive la Doi. Lim.ba
versificatia nu sunt lipsite de o eleganta naturala. Ca poezie patriotica avem dela el faimoasa odk. La praiiila drii, cu versuii de
nadejde in maretia pe care viitorul e menit A. o aduca, Cdntec romdnesc cu avntul anului 1821, La Milcov cu &Au/
principatelor.
Voetul s'a indreptat si spre viata Sufleteasca a poporului, din care

strabate oeva In. Plaza bond si Plaza rela, In lelele,O tema de canceptie inalta. e in Adeveirul, poezie difuza, monotona si rece. In ton
die p1acut si tinereasca. glum.a e Censornieul indreptat.
Pria apropierea de cultura apuseansa", lancu Vacarescu exprim5
una din cele mai insemnate tendinte ale literaturii din prima jumatate a veacului. Uncle teme ni-1 arata indreptat spre romantism,
totusi, in general, sensibilitatea lui aminte$te veacul al XVIII-lea.
Contactul cu literatura franoeza, a fost un bine pentru versurile acestui

poet, nu odata surprinzatoare ca limpiditate mers u$or.

Cu Iancu Vacarescu se aseamana in mate privinte
C. Conachi.
con timporanul anoldoviean C. Conachi E la amndei legatwa cu un tread literar tui lichidare, tas5. $i vestirea unei
epooe cu trsaturi partictilare.
C. Conachi a avut o educalie ingrijit, a cunoscut din casa franceza, germana dar, la fel cu boerimea vremii, si greaca i turca. Partizan al politioei alaturi de Rusi, el. a facut parte din comisia de
redactare a legiuirilor din timpul ocupatiei. Dupk alegerea la domnie

a lui What Sturza, cdruia i-a fost rival, a rAmias la o parte de

treburile publice pana la moarte, In 1849.

Conachi a tradus din literatura strAina, prin versiuni franoeze:
Miathilde de M-me Collin, Cercare de voroavd asupra mu1 ii de
Pope, Eliza &dire Abeliard dupa Colardeau, Julia eiitre Ovid dupa
Dorat, Cdtre Leandru ce nu venea, Cruxii Elini eu jertfa din Ovid,
dup versiuni frame& de Dorat si Saint-Ange. A fost in curent eu
scriitorii francezi dela sfarsitul veacului al XVIII-lea: Lebrun, Voltaire, J. J. Rousseau.
Conachi a scris multe versuri care denota simtire superficiala,
pe teme devenite banile prin poezia neogreaa
Idutireascd, dar

care se potriveau cu boerimea incapabil sa se seuture de viata

I.a lene i plAceri. Multe versuri sunt In legN.tur cu ochii, sprnce-

nele, obrazul femeii antate, sentimentul Isi glseste expresia tn. oft6ri,
figuri raitologice, diminutive repetate obositor. Uneori e In aceaslA
poezie si ceva tineresc si sAgalmic care ar impresiona pthcut, daa
n'ar veni dintr'o anume manier5..
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

167

Prin. productii cu refrenul prozaic Catinco fii milostiva" ori

prin Mime in care se insira acrostihuri pentru Casandra, Anica,

Elenca etc... Conachi n'ar fi insemnat nimic in literatura. In. Ce este

nurul? versurile sunt curgatoare i destul de dibace, Intr'un rediu de
dimineapi e o romea*. pretuita pe vremuri. Cateva poezii ne aratO
ca, In alte oonyditii, am fi avut dela Conachi serien i mai de valoare.
Daca ar fi vena mai curand i mai. puternic aclierea occidentalk poezia lui Con,achi, ea si a lui Iancu Vacarescu., ar fi eastigat. Acoente
mai apropiate de adevarata poezie, gasim In. Skinicul cu gandul la
vremelnicia lucrurilor si cu evocarea iubitei In locurile unde altadata
poetul fusese ferkit. Tot astfel In laloba mea este sinceritate i smul-

gere din. banalul orientalismu'ui, prin felul cum se deplange desertciwka a toate. E in aoestel poezil oeva apropiat de sensibilitatea
rom.antka apuseana. In lunie 23 sunt cateva versuri delicate:

Spus-au florile cuiva pentru ce se vesteark

Sau noptile pentruce lumina le parAsira?
Ele pier, ele se trec far cea mal mica sane,
Ca si mine ce m arz i m'apropiu. de sfarsire
Conachi s'a inoercat srn poezia elegiack Moartea lui Vasilied
I?d4, Moartea pdrintelui meu, dar ce departe suntem de poezie
versuri ea: Vasilica, Vasilica! tu te-ai dus... si noi traim I"
Conachi este reprezentativ pentru o intreaga epoca.'
prin cuprinsul, i prin, expresia 'iterara a poeziilor lui. Felul de simtire al
lui se exprima prin: ma sfarsesc, rn. doare, suspin, lesin, nu ma
lasati ea-s perit; amorul este vicleana. fericire"; data Conachi gilgeste si o expresie friunoasa cartel serie ea iubita este dulce lamina."
Ca poet, Conachi ramane asa cum. s'a caracterizat singur in Visul
amoriului eand, privind in gradilla ininunata, ar vrea sa aleaga, pentru
el toate femeile-flori.

Da.-mi voie s'alerg la ele si In. brate s'O le-adlm,

Sa-mi fac un maniunchi de toate a la sanul meu sa-1 pun.

Inceroarile de ridicare din orientalism au fost la el sporadiee

Sentimentul pentru Zulnia 1-a facut s ne dea uneori versuri mai
adanci i mai sincere. Expresia nu are culoare, e irisa conturafa
precis si adesea sententioasa. Avantul itnaginatiei, prins lin vorbe
care s emotioneze si sa inalte, un 1-a descoperit poetul nostru.
S'a bucurat de oelebritate printre oontimporani, poezii de-ale lui
au circulat prin manuscrise, au alcatuit raportoriul lautarilor O. au
suferit numeroase prof aoeri, dupa eum ne- arata caetele de eantece

de lume ce ni, s'au pOstrat. Nu 1-a uitat nici gen/eratia cu o coneeptie

tualt despre poezie La Alecsandri s Eminescu se gasesc ecouri

si din C. Conachi.
Ne-au ramas dela acest poet doul scrisori interesante. Sorisoawww.dacoromanica.ro

D. MURARASU

168

rea calm loan .Saridrz Stanza e plinA de dragoste de neam si de

bucurie c s'a restabilit domnia pAmAnteanA. Scrisoarea cdtre Mitropolitul Ve,niamin despre invatiiturile in' Moldova e o dovadg. c5
spiritul vremii 1-a prefAcut si pe Conachi

El ere ca stiintele sl fie predate In roniA

liege si-i convins cA limba noastrA. e In
stare sA exprime si idei sentImeute. Problema neologismelor se pane Inc de pe

acum, Conachi crede CA, pentru exprimare,a

ideilor, e n.evoie sA primiin cuvinte strAine,

cu condltia Ins5. ca sd le ream dupd anu-

mite regule pe teapa limbii mastri". El

t.

C. Conashl

propune chiar ca o oomisie sA se ocupe cu

problemele limbii i sA. aibA In grijd facerca urrei. gramatici. GAndul lui trait apare
and scrie cA, prin Intelegere Intre Mold; va si Tara RomAneascA, s'ar ajumge la o
unificare a graiului, s'ar aduoe: sporire
1ntocmire limbii pe o raAsurli i pe o Intelegere".

Ideile atAt de serioase din aoeste douI scrisori dan pe rap. un

Conachi deosebit de aoela din multe poezii; e un fel de rAscump6.rare pentru tot ce am gAsit la el neseriosr neartistic i legat de o
vreme care si asa durase prea mult.
O situatie aparte, are Dinicu Golescu. Prim. iDinicu Golescu.
deile i sentirnentele lui, prin dorinta de-a cunoaste spre a fi folositor, el este un om modem. lute lume care
IncA se mai 15.sa IncAntatI de versuri tnguioase i banale. Prezenta
lui Golescu a fost oriunde un Indemn la activitate, la Mull Intelegere,

la munc5. Iolositoare tArii, iar dupA moarte, testamentul lui a Indrumat pe trmasi.
In Adunare de pilde din Buda 1826, prefata vorbeste ea cldurA
despre limba strAmoseascd. Din patriotism luminat porneste Adunare de tractaturi. Ja serviciul IndltArii neamului sunt InvAtIturile
din Elementuri de filosofie moraid, traduse din Vamva, cu o prefatA
in care, acum In 1827, Golescu stie de Pascal si de Malebranche, pe
cann atatia alii tiau oel malt de Hristopol. Dar, desigur, lucrarea
oea mai InsemnatA a lui 'si'n care si-a pus ce-avea mai ales ea gandire, este Insemnare a cbitoriei nele din 1826.
A fost la acest cAlAtor inteligent si bun observitor o nevoie
sufleteascli de-a da In. limba noastrA o carte cu un cuprins infAtisat
ORA stand numai In limbi strAine. Cum ne aratA, lucrarea, Golescu
vedea, invAta i voia sA spiitn
i altora ceea ce credea eh' e hunt
ToatA viata lui Golescu, prin serien, ziarele Incurajate, societAtile
Injghebate, Indemnurile cAtre tineri de-a InvA.ta in strdinAtate si de-a
aduce la noi institutii bane i moravuri alese, apa,re ca acee,a a unui
om cu vocatie de pedagog al generatiei sale.
Insemnare a ceddforici scoot* In relief ceea ce cAlgtorul a gAsit
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

169.

ca e frumos In Ardeal, Vial; Italia si site regiuni. Dar mai mult

decat frumusetea, ceca ce atrage privirea lui Golescu este societatea

omeneasca organizatii, disdplinatl, pregatita pentru, raunc.a .folosi-

toare. I Se Intipareste In suflet ceca ce ar fi vrut sa vada si la mi:

amen" liberi, luminari, cinstiti, curati la suflet si la port. Infatisarea

unei txri civilizate 1.1 face sa se gandeasca la ce a lasat acasa. Se
desteapt spiritul lui critic, dar -nu unnl gata sa jigneascA, nu until
de simpla zeflemea iesita din. Ingamfata credinta de superioritate,
ci acela sanatos, isvorIt din dragoste de n.oi si din dorinta de-a fo1osi.
El, Intemeietorul scoalei din Golesti, critica risipirea scoalelor, ifosele

siugilor fanari.ote care volau sa se impung. prin teroare, pe and

atatia maxi suverani strain" castigau poporul prin. dxagoste, silnicia

cu care se strangeau birurile, lipsa de gril pentru. poporul de jos,
pentru bietul Oran lasat In mizerie fizica si morala. Nu se crup
nici pe sine sise condamind, ca reprezentant al unei clase care n'a
facut pentru tara tot binele pe care-1 datora. Calatoria a prefacut
sufletul aoestui boer i i-a dat o constiinta: 01 cum Imi aduc =jute

si cum sant silit sa ma spovedesc el sant

foarte gresit. Cad eu nu numai nu am facut
nici un bine cat de mic patriei spre multumire, caci au, hranit, au Imbogatit, au cin-

stit pe parintii mei, mosi

strOmosi, ci

dela cea dintai dregatorie i pan la eea

din urma, n'am contenit luand lurj neprvilnicite dela acest norod, care nu-si are
nici lirana de toate zllele". In.tr'o vreme -and

viafa boerului se reducea la petreceri Cu

lutarsi la asteptarea In anticamera fanariotului care umilitor aru.nca vre-o dregg-

torie, Dinicu Golescu Indeamn la iesirea din

oras, la cunoasterea satelor Si la dragostea 0,1,-.-P
pentru cel ce munce.ste tarina. Scrisa Intr'o

placuta limba pe care si-a gasit-o cu truda

-4"

,-

Dinicu Golesca

acest boer care'n timpul calatoriei trebuia sa faca Insemnkri gTeoesti,

fiindca nu-i venea cu usurinta cuvantul rominesc, cartea lui Golesce
instrueste i desteaptd ganduri frumoase, e un isvor de dragoste
de fratie: Unirea spre folosul obstii ne fericeste, unirea slaveste, unirea Interneiaza tot binele". Sunt alte cart" ale vremii mai valoroase

ca literatura, nici una nu-i atat de valoroasa ca aceasta pentru. fixarea climatului In care avea sa se desvolte cultura noastra. DacS
n'am avea-o cleat pe ea pentru aceasta epoca, si Inc. ar fi un mare
document al smulgerii noastre din fanariotion Cartea ne arata cum
evolua la poi spiritul public.
Multa vi-eme cultura european fusese un mister de care mi-i
era permis Romanului s se apropie. Cu cateva decenii Inainte,.
primul nostru student In medicina, plecat pe furls In strainatate,
fusese readus acasa $i pedepsit cu bataia la talpi. Acura, din dorinta
de-a cunoaste si de-a face bine, Dinicu Golescu ne desvallue oeva
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

170

marele mister. Intelegand ce face din am o fiinta nobil

i care

Dinicu Golescu, eel dinstud mijloacele spre a se ajunge la aoest

FE In veacul al XIX-lea, a desooperit Europa in ce avea m.ai bun.
E cel dintl boer civilizat de pe meleagu.rile noastrd.
In miscarealiterara de acum., locul prinLiteratura de intake
cipal 1.1 ocupa Eliade Raduleseu: el este
In Tara Romineasei.
Indrumator si creator.
Eliade Rfiduleseu.
In 1829 apare Curierul Romtinesc
Instiintarea 'alma se ,arata ca se VOir publica si Insemnari pentru
cresterea i sporirea literaturii rormanesti". Ziarul a Impartasit publicului, In curs de multi ani, scrieri de-ale lui Eliade 5i de-ale altor
scriitori. ,Dela 1833 Inainte, se da literaturii chiar o insemnaltate de
care nu se bucurase papa atunci. In 1836 Incepe, tot prin staruinta
lui Eliade, Curierul de ambe sexe, publicatie care cuprinde multe traducen, discuta. probleme de limba, lasit loo
si unor scrieri morale, dar si operelor literare
originate. Despre ziaristka, Eliade are acum

o p'rere Inalta, socotind-o ea un mijloc de

a se ajunge la o Invoire Intelegere de duhun" Albina Romtlneascii dela Iasi, Foaia
pentru minte dela Brasov si Alte publicatii

Li

dinainte de 1840, au gasit Zn exemplul lui E-

eef

liade aria de a starui Intr'o mina. culturala

).

'

\ pe o cale de care altadata, pe vremea-lui Ion

Molnar si Paul Iorgovici, Ilomnii au voit sa
se serveasca, dar au Intalrdt piedici de ne);,

Eliade filidulescu

invins.

Pentru desvoltarea gustului de c,etit, Eliade publica la Curierul

Romnesc i un adaos literar" unde au aparut traducen din Lamartine, din Young si carti ca Regulele sau Grarnatica poeziei de Eliade,
adresate Romnilor din toate provinciile. Toate aoeste lucrari urmaresc si deprinderea publicului cu o bun limba romneasel.

Productia literara' a lui Eliade e cuprinsa acum In Meditatil

si eleva
poetice dintr'ale lui A. de Lamiartine volum. care ne
poezii originale, Din scrierile lui Lord Byron, Culegere din serieite

lzzi Eliade, Asupna traductiet lui Omer, Din operele tut Lord Byron.
o traduoere revazuta si completata In aoestea gasim. o Nina. parte
din, opera in versuri, originalit ori tradusa, serien In proza, articole

de ideologic si critica literata. Alte luerari dinainte de 1840 spar

1111Mai In cele cloud Curiere.

Opera poetiea originala este destul de restrausa. Cantaren dimine(ii, scrisit In acea 11mM bung, pe care mai tArziu autorul avea
s'o strice, are un sentiment delicat dar e]ipresia abstracta
dica avntul. Trecutul i Dragele mete umbre, de inspiratie famise Incadreaza In poezia romantka. i plutesc In atmosfera laMartiniana, lucru firesc la un poet preocupat ani de zile ca Erica
poetului la moda in apus. Cu. boata aceastit atmosfera, de pe act=
Eliade apare capabil de saitoexplorare a ad.anoimilor lui sufletesti,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

171

semn al unui scriitor evoluat si al unei poezii pe cale de ImboggAlliet

Culegerea din 1836 are mai multg productie original. La moortea
Cdrlova, odg. Imbinat cu elemente elegiace, are si ea reminiscente din Lamartine. In. Serafimul i Heruvimul sentimentul religios e puternic i impresion.ant, mAas igAierea constiintel i remuscarea Isi ggsesc expresia Intr'o limbg. bogatg. i o versificatie mladloasg.

Visul ne ofer o imaginatie dezondonatg, doar cAleva strofe atrag

prin Ingltimea gandirii O noapte pe ruinele Targovistei, romantic.1
pria procedee, este, ca sentiment, mai putin omogen Iect poezia
lui CArlova, dar li este superioar acesteia prin mijloacele de evocare
a trecutului. Ingratul, .apgrutl In Curicrul de ambe sexe din 1838,

o poezie puternicl, rupt dintr'un suflet Intgritat care distruge

efectul artistic tocmai prin depg.sirea bunei cuviinti.

lira wick

ad Impotriva lui Gr. Alexandnescu, poetul care ne-a lgsat frum.oase

versuri despre bucuria prieteniei. Vastul program de opere literare
al lui Eliade cuprinde Biblicele, Evanghelicele, Patria sau Omal Social, Omul individual, toate legate tribe ele ca niste capitole dinteun

3tRASIg

la"

4----A54414

KSPIEPNA

UMNEFECK

tfK gP
poem Umanitatea. Progra.mul rea test dus la desavArsire, dar multe
din scrierile apgrute Ii au In el local bine fixat.
Eliade a tradus la'nceputul carierei din Hristopol, mai apoi din

La Fontaine 0. din Viennet, dar numai traducerile din Lamartine

0. Byron Insemneaz un moment literar. lin Singuralatea, traducAtorul urmeaz prea de-aproape topica frazei fran.ceze si se IndepArteazg

mult si de fondul original. Scam impresioneaz rgu prin stridenta

de vocale aspre, limba chinuit si formele neliterare. FAr dibkie
sunt i Desnaddjduire si Providenta la om. Local e lipsit de armonia
blAndl a textului franoez. Versificatie curgAtoare dar si Indeprtare
de original, avem In Suvenirul. Suflul mistic e bine redat ta Rugrk iunea de S efird Irrin la durere ne aratl run progres In stApAnirea
www.dacoromanica.ro

172

D. MURARASU

unei limbi artistice, iar versurile din partea finalii sunt ua exemplu
de virtuozitate. Tradueerile diri Lamartine au Meat, in vremea
mare impresie, dei infltisau. atatea siluiri. ale limbii, dei de pe acum
vocabularul lui Eliade Utoepe sg.-si aib ciuddteniile lui Triumful
curentului romantic la noi s'a anuntat prin aoest triu.mf al lui
marline, la care Eliade I5i are un: rol atAt de deosebit.
Interesul pentru Byron, intr'o vreme and Anglia ne. sprijinea
si-si pregglea la Dundre interesele economice i politice, putea veni
si pc calea romantismului apusean
traducerile noastre din Byron
se fac dupd versiuni franceze,
dar 0. prin Grecii dela noi plini
de recunostintk fatd de poetul rnort eroic pentru Eladk In 1824.
Lui Eliade trebue sd-i nuiltu.mirn c ajung la cunostinta publicului
opere ca Mazeppa, Beppo, elegia frumoasd La Euthanasia, Prometen
alte lucrdri pentru care apusul isi ardtase tot entusiasmuL Dela
Conachi, traducdtorul lui Pope, la Eliade care, sub influenta lui La:

marline, trece publicului dela noi poezia eta de originald a im

Byron, e uni mare pas fAcut In ce priveste gustul literar, de un lute-res

cu atat mai deosebit cu &At in cursul veacului se vor resimti de in-

fluenta poetului englez toti reprezentantii de seamk ai literaturii

noastre.

Prin pgrerile lui literare, Eliade apare Iegat de trecut. In Povdruiri asupra poeziei e traducdtor, destul de liber uneori, al lui
Boileau. In Begulele san Gramatica poeziei, din 1831, tot ce se raporteaz la spetele literare, la genii]. si la gust vine din Boileau, Mar-

montel, Voltaire, La Harpe. Ca spirit, Eliade nu depdseste veacul

al XVIII-lea. Abia mult mai tarziu, In prefata la Anatolida, un. Eliade

evoluat rupe cu estetica trecutului clasic i neoclasic, e impotriva

lui Horatiu 5i Boileau, 5i admite pkreri ale preromanficului Chateaubriand.

Prin. Eliade Incepe i critica literal-A. In Asupna traductiei

Omer, el laudd munca lui Aristia si-i preocupat de lirnba !nand.,
aleas pe care un autor trebue s si-o fack fArd sk se coboare la
multime. In Des pre metru el recunoasbe poetului dreptul de-a crea
limba literard, punknd In acord geniul lui ca aoela al limbii. Mai
sunt de amintit paginile In care vorbeste, larg in laude, despre
muleanu, Cichindeal, N. Vdcdrescu, ori plin de rdutate despre Gr.
Alexandrescu. Nu putem cere lui Eliade criterii estetioe. E o vreme
de maned In care cuvAntul lui de in,curajare isi are local. El serie
doar; .Nu e vremea de criticd, copii; e vremea de scris. i scriti cat
yeti putea si cum veti putea, dar nu ca rgutate; faceti iar nu stricati,
cd natia primeste i binecuxinteazd pe eel ce face 5i blestemk pe
Del ce stricl".

Eliade e si la'nceputul prozei noastre literare. Versetele insatiate de sentiment religios din him pentru holerd ori familiaritatea
povestirii din Dispozittile i tneeredrile mele de poezie, In care a avut

ca model Cum am invalat romdrmte a lui G. Negruzzi, ne fac sg

presimtim pe prozatorul de dupd 1840.
Eliade prin mediul 5colar la cane s'a format, a rAmas grins ca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

173

Intr'un sorb de estetica trecututai, dar ca acriitor si traducgtor urmeazti directia romanticg. apuseank Temperament vioiu, dinamic,
el nu se putea Inchide In orizontul stramt al poeziei care pleca dela
I-Iristopol ori Psalidas. Desatusat de trecut, asa cum tin Conachi

ori Iancu Vgdrescu n'au putut s fie, cu el bicepe In literatura

noastrg ceva In adevgr nou.

E socotit de istoria noastrg. literarl cel dinti poet modern"; a murit tAngr de tot si n.e-a
Mat doar cateva poezii care arata cg. era In adeviir Inz,estrat. RIVasile Cirlova.

mtisite ate trecutului, ggsim si la el iar carlera literarl si-a Inceput-o

de altfel cu versuri grecesti. Poezia Pastoral tntristat se teagg, de un
gen conventional pgtruns la noi cu Florian $i Gessner, si Impotriva
druia vine dupg 1840 reactiunea.

Romantismul francez a Igsat urme puternice In poezia lui. Marsul Rorndnilor,

poezia patrioticg filin de lirism avfintat,
este expresie a entusiasmului acestor momente eand constlinta de neam era tot mai
treazg. lnserarea vine prea direct din Lamartine, dup1 cum tot din ace.sta str-gbat
ecouri In Rugdciune, poezie i patriotid
nu numai religioask Lirismul melancolic,
cu Inc1inri mistice religioase, Cu viziuni
ale unei Inaturi care la parte la viata noastr sufleteascl, e In Intregime in poezia
lui Cfirlova. Amestec de patriotism si de
Valle Carlova
sensibilitate romanticg. e In Ruinarile Targovistei. Tema literal a ruinelor este anwiat ta Prirndvara arnorului, dar de acum abia Inoepe sg. aib o soara fericitg. la noi. IncAntarea sufleteascg. In preajma ruinelor, exteriorizat i cu expresii
care vin direct din Volney, deschide drwn liber evocgrii trecutului
acesta motiv romantic
si gandului la usurinta cu. care loge

dispar br aoeastg. lume. Versurile au o usurinVi de desvoltare cu

totul aparte. Doug versurI, ca rimg.

armonie, sunt pur eminesciene:

CuM toate se ritpune ca 'mana bidgrAt

Pe aripite vremii de nu se mai argt..
Sulful larg, frgmAntarea de ganduri, sensibilitatea nuantatl, dibg.cia de stgpinire a limbii si de sustinere a tonului fac din Carlova
tm poet nou. El este un Inceput fericit, nu ca influentg. romanticg.
aceasta e repreientatg. i de
ci ca realizare In viers armonios
a unui cuprins sufletesc evolu.at In sens Tuscan, pe baza unor predispozitii bascule.
Incrucisarea tendintelor epocet o ggsim
B. P. Mumnleanu.
In opera de Insenuatate atat de redusg. a
lid B. P. Mumuleanu. Rost de poezii din 1820, Pldngerea ci tdnguirea
Valahiei asupra nenuil(am-it strdinilor de au clArclpdnat-o din 1825,
www.dacoromanica.ro

174

D. MURARA$U

Caracteruri din 1825 si Poezii din 1837, voium apArut dupd moartea
poetului, cu o biografie scrisA cu simpatie de Eliade, sunt scrierile
In care a rAinas Inchis un suflet care- a fost pdtruns de marile ideaturi

ale vremil. Mai cunoscutd decal altele, este aoea poezie In 'care a
cantat deschiderea scolii lui LazAr i si-a exprimat Increderea In
posibilitdtile noastre de a crea o culturd. Cunoscdtor al idealurilor

biruitoare la noi print sooala ardelean2d, simte si el mandria originel

latine. In contact si cu cateva opere celebre ale apusului, se lasA
el inviorat de adierea banirii. Sub influents. clasicului La Bruyre,
preromanticului Young si romanticului Lamartine, i el e o dovadA
a diversitdtii de directie, ardtatd de atalla altii. Si totu.si, nedesfdcut
IncA de trecut, urmeazd si pe maestra! vremii Hristopol, lar o poezie
a lui nu-i decal parodierea Dorinfei neogrecului anacreontic. Inclinarea spre gandire dd uin aer serios unor poezii ca Inceputul
starea oraseneascd, Omul, Vremea-Alt chip. Dragoste de tard e In
Patria, sentiment indurerat al trecutului in Memoria celor trecute,
elementar sentiment al nattuli in Taamna si Luna, emotrie religioasd
tu Cantare ciitre Dumnezeu.
O minte interesantd ni se dA pe fatA iu prefetele lu.crdrilor. E
surprinzdtor ca acum la inceputul veacului al XIX-lea AA vedem
pe Mumuleanu sustinand nu numai neoesitatea sensibilitA.tll i ima-

ginatiei in literaturd, dar si hirudirea poeziei ca muzica. Prefata

la Caracteruri e foarte bogatA in observatii despre lipsa de culturd
din tard. La noi, observd el, nu. avem betia invdtdturii". Ca om, al

vremii noi el serie: Destule veacuri sunt de cand umblni intr'acest

labirint al neinvdtdturii". Se critica luxul, lipsa de grijA a mamelor
pentru educatia copiilor; se da un indemn cald oontimporanilor pentru cunoasterea unor scriitor ca Homer, Ovid, Metastasio si Racine.
Preocupat si de desvoltarea lhnbii, el ere sA Imprumutdm dela limba

Wind cuvintele neoesare, iar din slavond s pdstrdm ammai pe

cele pldcute la auz. Intala datA acum apare criteriul eufonic in

aoeastd problemd linguisticd. Mai mult decat pentru versufile sale,

Mumuleanu meritA SA fie amintit pentru gandurile serioase presdraie
In pagini peste care praful s'a asternut de mult.
Maturitatea lui Gr. Alexandrescu ca poet
Inceputurile
cade In preajma anului 1840, dar Inainte hied
Gr. Alexandrescu.
de aceastA datd el publicase serien i care ardtau directiile generale ale inspiraidei lui i ldsase sd se Intrevadl
cl Tara Romneascd se imbogdtea cu un creator care depdsea tot
ce se scrisese pand atunci.
Despre tineretea lui Gr. Alexandrescu, Ion Ghica ne-a lAsat
gini memorabile care-au intrat in domeniul de cunoastere al mad
larg public. Gaud a venit la scoala lui Valliant, avea cunostinte de
limba francezA surprinzdtoare, ceca ce inseamnd ca Incepuse s'o
invete hick din copildrie, la Targoviste. E un f apt capital pentru
cariera lui poeticA. Isi deschisese astfel calea spre cunoasterea
turii franoeze clasice i romantice, cu toate urmArile firesti, na numai
pentru kirgirea orizontului inspfratiei dar i pentru intdrirea, curenwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

175

tului apusean care pgirundea acum toga riala noastra culturala

politicg.

Lectura poetului era Insemnata pentru aoea vreme.

apropiase
de sufletul lui curios pe Anacreon, Sofocle, Euripide, cetise pe clasicii

francezi, putea sa recite pkrti. Intregi din opera lui Racine. Lamartine avea sg.-i devina In curnd autorul favorit. Prietenia atat de
trainica a ha Ion Ghica, i-a adus kgaturi cu Iancu Vgaresou, Campineanu, Eliade a multi alti reprezentanti ai vietii noastre intelectuale Prin sprijinul lui Eliade, au aparut sorierile din 1832 si. traducerea Alzirei In 1835 Volumul din 1832, In afard de traducerea
rei lui Florian Eliezer 5i Neftali, cuprinde i cateva buta.ti original
De pe acum apar aci aspecte ale romantismului apuseam Intristarea
exprima nemultumirea de viata, un f el. de deprimare organia pe

care o cunoastem bine la poetii franoezi ai noii scoale. altar si

dorinta de-a fugi de oras, spre a gsi mangaiere 'in singuratatea

ne duce spre romantici i precursorii lor. Se pare c trecuse

a la poetul nostru ceva din sensibilitatea lui Ren. Miezul Noptii
e o poezie lamartinian ca stare emotiva. Influent autochtona, de la
Cdrlova, apare In Adio la Tdrgovi.ge. Prietefugul arat adancime

simtine. Traduoerile ne dau si ele pe fatg. Iii ce cunent literar era

prins. Adio lui Lard Byron cdtre sotia sa, tradus dui: o versiune
franoeza, folosindu-se si una romaneasca, In proza, aparuta In Curierul Rorndnesc, i Intristarea sunt stralucite dovezi de Intelegere
artistica a modelelor straine. Sensibilitatea meditativa, melancolica,
dornica de singuratate, In stars sa guste frumusetea naturii si opropierea unui prieten scump, n.e arata de pe acum un poet bogat stir
fleteste. Avem act si prelucrari dupg. La Fontaine si Florian.
Volumul din 1838, frumos tipdrit de Carcalechi, arata un progres

In dinktia originalitii. Aspectele lirismului sunt mai variate. Sentimentul religios apare in Candela, urmnd sa-si gdseasca o mang
expresie artisticd in. Rugciciune, poezie de elan mistic, dovada si a
unei griji pentru forma liberara, ceea ce din nefericire nu se Intamplg
Intotdeauna In opera lui Gr. Alexandrescu Inclinarea meditativg. se
Intareste. Apare acum i poezia de dragoste prin. Eliza, prin nimia
mea e triski, fkra n.orocul Ins de-a se ridica la adevarata arta.
ctmitirui Barca ne duc spre izvoarele romantioe obisnuite.
De o valoare aparte sunt aci Epistola marelui logofdt I. Veictiresell 5i Epistola lui I. Cdmpineanu. Cea dintl, bu.n docu.ment psichologic, e si expresie a unui talent vioiu i capabil s arunce dibaciu lovitura satirei. Ironia presarata pe alocar! Intregeste imaginea unui om de spirit ales. In cea de-a doua, un umor plklut se
aliaza cu fina ironizare a genului pastoral, atht de nefiresg la naodg
si la noi, eu ciobanii lui fericiti si cu nimfele lui vaporoase. Lebeida

fi puii corbului e un atac usor mascat contra -Rusiei areia nu i

se putea ierta amesteoul insultktor In treburile trii. Satira e in concordanta cu lupta lui I. Campineanu a a lui Eliade pentru drepturile
autonamia principatului. Privighetoarea din colivie si Bout i vi(elul sunt ale tunui 'creator de fabula politia. i sociala,
www.dacoromanica.ro

O. MURARA$U

176

In volumul din 1842 vor apgrea acele poezii care au stabilit glo-

ria lui Gr. Alexandrescu, dar Ina de acum awm prin el un mare
progres In. literatura noastrA. Volumul din 1838 cuprinde si fabula
Privighetoarea fi mifgarul, document si pentru altceva deal o dus-

angnie personal& Avem exprimatA, prin. aceastA scriere, canvingerea,

pc care Inoep s'o alba a altii, Eliade era depAsit a cd nu-t putea
reveni lui dreptul dena tndruma pe altil tu literahuli.
Gh. Asachi, pe care 1-am vAzut IndrumAnd
Literatura de tnoire
InvAtAmAntul din 'Moldova, a inceput sg
in Moldova.
scrie, dupA cum iingur ne apune, Incl de

pe and era la studii la Italia si se gAsea sub impresia puternicd a

contactului cu antichitatea. In tntreaga-i carierA el pAstreazg dragoste

pentru literatura clasicA i pentru marii artisti ai geniului italian.
Viiforul, poezie din 1812, afirml Incredere In tara noastrA pe care,
prin sprijinul lui Napoleon, Asachi o tntrevede liberA i Intima peste
vechea Dade. Volumul de poezii din 1836 i-a fixat locul In literatura

noastrA, cAci ad ne-a dat el tot ce-a creat mal bun. In prefatA,
Asachi Indeamng spre cultivarea poeziei, care, dupA el, poate influenta

sufletul omenesc si forma caractertl. A.ci gAsim si mArturia: Indreptat de pilde clasice si, de Urea limbli, m'am arguit a urma sistemei cam cere ca poezia, ce este praductul eel mai ales al cugetgrii
pi-in simtire Malt& EA. 1.gs-tine prin ziceri elegante i armcmioase,
?neat de asemeae prelucratA fiind limba, va

putea odinioarA a se anta vrednicit de a

L.

ei strAlucitA spit cu acea italianA".

Poezia, dupg. Asachi, IndeammA spre virtute- Allturi de aceastA preocupare moral,
pe care el o arc din medial cultural .italian
tu care s'a format, este aceea de-a contribui
la desvoltarea con.stiintei latine i dragostei
de tar& In Cdtre Patrie, el Aminteste im.pulsul interior de-a cerca ,,pe alAutit romaneasca armonk", Oda Ceitre neamul Moldav ei, din 1822, e un Indemn la dragoste de
tara si la solidaritate In jinni domnului
mAntean. E o poetic care dg. pe fatA sim-

tul artistic al lui Asachi, ggsim ad

corn-

paratii clasice, iar unele versuri sunt bine

Oh. Asada
fAcute i cu frumoas1 cAdere a rimei
A.sachi, de obiceiu rece In versmile lui, reuseste sA se tnalte
panit la admiratie entusiastl ta Ceitra" italia, acea odA ta care dragostea pentru cultura si trecutul acestei tgri se aliazit ca aoel sentiment de pietate din versurile finale, cu un rgsunet bine meritat In

sufletul generatiilor:
Un Romin al Daciei vine la strAmasi ca sA skrute.
Pima de pe-a lor mormAnturi i sg.'nvete a ler virtute.
Millan # Dina, imitatie ossiaxdcg, rada suflul eroic al epocei lui
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

177

tefan, dar versurile sunt pAtate de greseli de limbA.. Sonetele in

legatur cu introducerea limbii romanesti In coall si Cu. cultivarea
limbii nationale In poezie, pot fi interesante documente ale vremii,
dar nu apartin adevAratei literaturi, din pricina licentelor numeroase
pe care autorul si le permite In ce priveste limba aoastrA. Fabulele
lui Asachi sunt numai imitatii. Anacreonticele, pentru care el socoate
limba romaneascl tot atat de potrivitA ca i italiana, sunt Thiele
formA literar neasteptat de sprintenA. Iraitapile lui cuprind pd preromanticul Gray, dar si pe clasieul Horatiu. Privigherea ostaalui
nzoldovean, din 1837, e o poezie de largA respiratie, dar si cu. Imprumuturi care ni-1 aratA pe Asachi pornit spre romantism. ReusitA
tAeturA clasiel a versului, avem In. Paladiul Moldovenilor din 1838.
In vremea lui, Asachi a putut s. treacA drept poet de valoare.
Scrierile lui Ins nu aratl sensibilitate plinA. de nuante, ni.ci gndire
adand; swat o dovadA, In schimb, de preocupAri de forma artisticA,
scesteia autorul dutand sd-i supunA limba InsAsi, pe care el fArA
ezitare o toarna
Upare nefiresti. Late epocA stApanitA de roman.-

tism a de sensibilitate tinereascl, poezia lui. Asachi e cele mai

adesea uscatA i subordonatA didacticismului ori preocupArii morale.

Asachi n'a reusit sA fie un Inoitor nici prin Albina Rom4neasc4,

foaie politico-literarr IntemeiatA In 1829. Cuvantul din primal. nu-.
mAr se risipeste In multe consideratii lipsite de interes pentru cultura
noastd. Literaturij i se cl un rol mult prea secundar. Foiletonul li-

terar al ziarului aduce colaborarea lui KogAlniceanu si a lui C.

Negruzzi. In Martie 1837 a apArut primul num.'r din, Alduta ronulneascii, fArA s poatA castiga atentia publicului cetitor. Aida
mue 18.38 revista ti Inmulte.ste colaborArile, prin reorganizarea

ce i-o d KogAlniceanu, dar curand consulul rusesc impune incetarea

aparitlei.

Asachi n'a putut fi indrumAtorul literar al Moldovei iiici prin

poezii si nici prin. ziar. Se mai adogA", pentru. micsorarea prestigiu-

lui lui, polemicile ca Eliade In privinta limbii si'n care avea

triumfe rivalul mwitean. Colaborarea cu, Kogglniceanu s'a Intrerupt

repede, iar acesta, constient de Insusirile si de menirea lui, porneste
curajos pe calea care-1 aduce In fruntea generatiei de scriitori. Ca
Eliade, dar fArA diversitatea de aptitudini a acestuia, Asachi s'a
ocupat cu entusiasm de multe domenii culturale. Poate c dac ar

fi rAmas numai la literaturl, cu simtul artei mari pe care-1 avea,

ne-ar fi dat lucrAri de mai multA InsemnAtate.

Prin desfAsurarea de mar pe urml a acC.Negruzzi element
tivitAtii lui literare, C. Negruzzi face parte
de legfituri cultural din generatia Daciel iterare. Totusi Inaintre prineipate.
inte Inch' de 1840 avem in, el un scriitor

harnic. Se naste In Aprilie 1800, e deci mai In varstA decal aceia

cu care avea s colaboreze din momenta" In care M. KogAlniceann
se afirmA ca IndrumAtor,.

De tan(Ar Negru.zzi a Ineeput O. fie preocupat tie literaturk

manuscrisele lui ne-au pAstrat diferite traducen din luerri de nu

12

www.dacoromanica.ro

178

D. MURARA$U

prea mare valoare, dup autori grad si francezi. Inainte de 1840

a publicat cateva lucrari, care n,u toate au putut face o impresie deer
sebitd. Aprodul Punce, fragment dintr'o- proectatl tefaniacki, arat

oarecare Jantasie iu unele descrieri, dibcie in crearea unui vers

lung si solemn, addricA. dragoste pentru trecut.

tesatura subiec-

tului si'n unele elemente secundare chiar, Negruzzi pleacA direct

dela cronicd. De altfel a putut cun.oaste chiar in biblioteca tatdlui
sau diferite lucr/ri istoriografioe, pe atunci In manuscris i spre
monumentele culturale iesite din miscarea latinista si-a indreptat sufletul lui tandr, caci pe Istoria pentru fneeputul Romimilor a Anvtat
el a descifra limba romneasca.
Traduoerile lui in versuri merit s. fie amintite. Potopul, prelucrare dupl. Gessner, e banall, dar Melancolia, dup. Jucovsld care

si el imitase pe Gray, arat in. Negruzzi un Maestru al traducer&

In Salul Negra, dup ata de imbibatul de romantism apusean Puschin, el e stdpan pe o versificatie care se desfsbar usor si care e

totusi complicata f al de ce se ddduse Frank' atunci in poezia noastra.

Traduoerile din Balad ele lui 'Hugo au aparut in Albina Romd:Leased si in Curierrul de ambe sexe. Litre aoestea,
ca motivul
sburdtorului, Buhica, poezie cluioas6, Uriaful, ca un, fantastic grandios i Pasul de arme al regelui loan cu alat de bine sustinutl viol-

ciune in vers, aratI simt al forme si, hitelegene a artisticului

original.

Negruzzi inoepuse Inca in.ainte de 1840 sa fie cunoscut si ca

prozator. Povestirea Regele Poloniei ci Domnul M )Idovei s'a publicat in Albina Romdneascd, povestirile romantIce Zae, O alergarf
de coi, Au mai pdtit-o si altii au aparut in. Curierul de ambe sexe.
Vandalism, scriere insulletita de dragostea peutru monumentele tre-

cutului si care j-a adus autorului exilul, ca s se desvele de a mai

spune adevlruri crude, atat de interesanta Cum am inailat romdnete, bucata plin6 de duiosie i irouie Daniil Scavinschi, glumeata
Retetd si-au avut locul lor in reviste1e lui Asachi i Eliade. Cum
am Fnvdrat romdnefte s'a bucurat de reproduoerea in Foaia pentru minte.
domeniul teatrului, prin traducen, Negruzzi era un nume

cunoscut. Treizeci de ani sau viata unui jucdtor de cdr(i, melodrama

de mare sucoes scrisa de Ducange i Dinaux, Maria Tudor si Angelo
de Hugo sunt traduse de Negruzzi, aratnd astfel nu numai ea' era
la curent ca ce placea lui ac& vreme 'si se impunea atentiei, dar si
urma indemnului lui Eliade- si contrilMia ,astfel la tutlrirea romantismului la noi.
De sigur c n'a scdpat lumii culte din Moldova faptul cu., impreund cu Kogllniceanu, proecteaa in 1838 publicarea in romneste
a operelor lui D. Cantemie. Lui C. Negruzzi Ii revebnea sa traducg
din ruseste Sistema religiei otomane si scrierile lui Antioh Cantemir.
El are i'dei care ne intereseaza prin faptul cl fac sa se presimta

reactiunea impotriva literaturii straine primitl acum prea larg in

cele doug. principate. Intfo scrisoare din 1838 catre Asachi, Negruzzi
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMkNE

179

se prange de usurinta ca care imitdm pe strdini i defNitndin ce-4

nostru, iar cu prilejul traducerii melodramei Treizeci de ani san
vi* unui juccitor de dir(i, el li arat dorinta de a ved.ea pe seena
noasta. lucrri In limba tdrii i inspirate din trecutul nostru jstoric.
Numele Jai C. Negruzzi era can.oscut In toate provincilie roma-

nesti. Lucrdrile lui apdreau In revistele lui Asachi i Eliade, lar

unele erau reproduse In Foaia pentru minte La aceastd publicatie
transilvdneand, Negiuzzi a colaborat i direct, trimetand articole
despre problemele limbii noastre. In aceastd colaborare la princlpalele reviste ale color trei principate, era o intentie.
Faptele culturale din aceastd vreme sunt in acord cu mersul
firesc al evenimentelor politice. In toat atmosfera public a e,elor

doud princip ate era sbuciumful de Inoire, urmand calea ardtatd,

ce priveste constiinta nationald, de Transilvania Invioratd de latinism. Grandurile autohtone, cdpdtand Incurajare si dela stainii care
se interesau de noi, se'ndltau parid la idealul ftmei strangeri a Roma-

nilor Sute unitate polilla. C. Negruzzi care n'a jucat nici un rol
politic, a mers pe cdile culturii In sensul istoric natural si a reprezentat Inainte de 1840 unitatea culturall dintre ,provincii. El apare,
prin ideile lui, ea precursor al Daciei liternare, iar cand aceasta ja
fiintd, ea prtas spiritual la crearea program-ului ei.
Inc dela sfarsitul epocei fanariote Tara
Inceputurile teatrului
remitiese.

Romaneasai avea un teatru greoesc, acela

dela Cismeaua Rosie. Gandul de-a se crea

un teatru romnesc Isi gdsest? pe Incetul realizarea Boierii aflati

In refugia la Brasov, in timpul Eteriei si'n situatia tulbure dela'ne,eputul domniei pmntene, sunt preoeupati de desvollarea culturii

llonale i socot teatrul ca unul din hunde mijloace, aldturi de ziare

si de traducen In povestirea cdldtoriei lui, Dmicu Golescu amintesbe

de multe ori teatrele fru.moase pe care avuSese prliejul s le vadd

In Viena, Verona si alte orase. Cu prere de u el se gandeste

la situatia din tard, la acel singur teatru dela noi, la care nu veneau
mai n'un de o sut.' de persoane, 5 cu reprezentantii u limbd strdind.:
In Nallonalul romanesc, vorbesc In teatru limba nemteascd, para

ar fi silit acest n.orod de a sti toll limba nernteasa.". In 1827, ia

nastere, si cu boieril fosti In pribegie la Brasov, Societatea literard

al arei scop este de a Incuraja scoala nationald, de-a funda ziare
teatru si de-a Indemna la opera de traducen. Intr'o vreme insg
cand Rus se amestecau In Intreaga noasta viat, nici teatral nu
se patea organiza repede, potrivit eu misiunea lui fireascd. Societatea
filarmanicd, mascand vechea societate literard i avand ca animatori
pe Eliade, Campineanu si Aristia, fostul bursier al doranitei Ralu,

Ii Incepe lucarlle In 1833, cu scopul precis exprimat de a crea

un teatru romnese si de a cultiva muzica. Atentia se Indreapt
spre pregAtirea actorilor pentru soena romaneascd. Programa Socjetdjj

aratd mane Incredere In teatru ca institutie de

callar.: teatral Insotit cu trivllitura publick este eei mal de-a-dreptul

www.dacoromanica.ro

180

D. MURAR A$U

e sigur mijloc de a darapana obiceiurile cele unte si.. a forma gustal

unei

Eliade ti risipeste sr)i acest domeniu entusiasmul lui. Cu ocazia

reprezentdrii piesei Mahomet, tradusa de el, Stu cuvantarea lui e
plin de caldur pentru teatru. Eliade intrevede si o vreme cnd
statul va ajuta pe tinerii Cu talent dramatic, asa ca sa se ajunga la

un teatru care sa poat fi exemplu $i altor neamuri. In

1836 se

cumpard i locul pe care avea S se zideasca Teatrul National din

Bucuresti. Din colaborarea lui Eliade Cu Voinescu II si cu Barbu

Catargiu care socotea scena o Koal de moralitate, a aparut,
1835-1836, Gazeta Teatrului National, tiparita in o mie de exemplare pentru fiecare numar. Instiintarea din fruntea primului numa.r arata c publicatia va cuprinde intre altele: productiile literare ce vor iesi spre Imbogatirea repertoriului Teatrului National,
si critica asupra lor Intru aoeea ce priveste spre pazirea regulelor
scrisului, a gustului, si in scopui. el moral aplicat dup obiceiurile
pamAntului nostru".
Inceputurile acestea frumoase au fost stfmjenite de perseculiile

stapanirii de atunci. Ion Cmpineanu, pentru ideile lui politice, 1st

atrasese urgia asupra lui. Lipsiti de dragoste si de Intelegere pentru
sufletul romnesc acum In clocot de creare In toate directiile, conducatorii principatului, gata sa execute once ordin venea dela consulul rusesc, dadeau ocrotire teatrului german 5i celui francez adus
din Moldova. Pentru combaterea actetor abuzive ale guvernului, a
luat nastere In sAnul Societc1(ii filarmonice un comitet secret compus
din Cmpineanu si Eliade, i acesta paralizat curdnd In manca lui,

prin intrarea In el a unor mem.bri care aveau s aduca neIntelegeri

chiar certuri violente. Prim retragerea lui Voinescu II, comitetal
secret s'a dizolvat si insasi Sacietatea filarmonicci si-a incetat mu.nca,

tocmai ce dorea i stapnirea dusmana culturii nationale.

Un teatru a continuat totusi sa existe, in forma romneasca i
atraina. In 1837 Eliade a reprezentat piesa sa Seirbatoarea campeneascii si a isbutit sa-si atraga sprijinul domnitorului. Piesa e o
pastorald In care apar i elemente populare, cum e cntecul 011ule,
Oltetule, dar si idei politice ale lui Eliade, care acum sustine emanciparea tiganilor si lupta Impotriva diferentelor Intre oameni liberi
si robi. S'a mai reprezintat si Saul de Alfieri, In traducerea lui Aristia, dar cnd venea rAndul lui Britannicus, In traducerea lui
carescu, si ,a lui Brutus de Alfieri, spectacolele au fost interzise prim
amestecul consulului rus. Tocmai lu. vremea chn.d, In urma indemaului lui Eliade, se tradusesera multe lucrdri, aveau sa se dea reprezentatii frantuzesti, in asteptarea de catre toti a unor momente
mai favorabile pentru cultura nationala.
Tara Romaneasca. are In aceasta epoca un autor hi C. Faca, om
care a trecut si el prin scoala relnviat de entusiasmul lui Lazar
si Eliade. Partizan al lui Eliade in ce pfiveste activitatea culturala
dela noi si membru. al Societiifii filarmonice la care a contribuit cu
gume, alaturi de Ian.cu Vacare,scu, Voinescu II, Aristia si altii, el
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII RC/MANE

181.

Isi are local lui tu miscarea de idei, pang. ce prin Comedia vremli
saz Frantuzitele Isi are unul si'n literatura.

Comedia pleaca dela Pre(ioasele ridioole, dar e adaptata la moravurile societatii noastre dinainte de 1840. Gustul pentru. limba franoeza se desvoltase, sooala avea In program aoeasta limba stapanirea
o sprijinea. Traduoerile cele mai multe se faceau din literatura francezd. Faca, prin lucrarea lui, criticand aspecte ale influentei franoeze,

incerca sa stavileasca curentul de corupere a obiceiurilor si limbii

noastre. Jargonul macaronic Intrebuintat de Elenca si de Luxandra,
oricat autorul ar fi recurs la sarja, ne arata cu.m se vorbea In strar
turile cu o cultura mai redusd. Ianache reprezinta In piesa bunul
simt care triumfa Impotriva oelor doua fete sprijinite si de mama lor.

Visand un maritis evropenesc", ele nu se sandesc decat la lux,

prirniri, dansuri si conversatie Intr'o limba care nu-si dau seama

cat este de ridicol Impestritata cu frantuzisme.

De in.teres documentar este si soeneta lui Faca Conversa(ii.
1829, traducand Aneta si Luben a ldi Marmontel, Gr. Plesoianu
dupa co pomenea, In prefata, cu mult haz de cei care nu prioepeau

nimic la teatru, dar veneau acolo ca sa se tie de lume", cerea sa

se reprezinte In romaneste piese care sa fie apoi i tiparite: sA
me putem numi Europeni i cu faptele, nu numai ca. numele". In
Conversa(ii avem o pledoarie pentru teatrul romanesc si o ridiculizare a celor care, fara pregatire i numai ca sa fie la moda, mergeau la teatrul franoez si german. Lucra.'rile lui Faca au interes istorie

pentru noi, iar prin obiectul criticei pe care o cuprind, swat precursoare teatrului lui Alecsandri.
In Moldova, Inca din 1816-1817, Asachi organizeaza reprezentatii cu copiii de small. Pentru aceasta menire traduce el pe Mirti;
Hloe dupl. Gessner si Florian, punand pe actorii improvizati sa. se

Imbrace In portul national, oeea cc a avut si un rasunet cu total

deosebit. Nu avem aci un adevarat teatru, pe aoest Wain Moldova
ramane In urma Tarii Romanesti. Boierimea Isi arata In aceasta

vreme simpatia pentru trupa franceza a fratilor Foureaux care juca

la Iasi. In curand, 5i boierimea din celalalt principat era bucuroasi
s'o vada jucand la Bucure3ti.
Incercari dramatioe, pentru un teatru romanesc improvizat, avent
In Serbarea pdstorilor moldoveni
Drago q ale lui Asachi. In cea
dintai, scrisa In 1834 cu ocazia plecarii lui Kisselef, avem parti de
circumstanta i, In general, o pastorall In genul acela conventional
pe care-1 introduseserd la noi, prin traducen, diferiti scriitori, Infra
care si C. Stamati, Gr. Alexandrescu si C. Negruzzi. Cea de-a doua

se reprezint cu prilejul urcarii pe tron a lui M. Sturza. Peatra

Teiului a lui Asachi e un fel de idila de-o compozitie naiva si

reminiscente de fond din Virgil, care s'a i reprezintat In 1835 la
mosia unui boer, In fata domnitorului i mitropolitului

Initiator cultural In Moldova, Asachi urmeaza exemplul ce-i yenea

din Tara Romaneasca g Intemeiaza o small dramatica, Conservatorul
filarmonic-dramatic, el insusi Mad profesor de fleclamatie. Institutia
www.dacoromanica.ro

182

D. MURARA$U

aoeasta ja rastere Incd din 1836, prin buna fintelegere dintre alive
boeri moldoveni dornici de culturd, si'n intentia ei, urm.dreste A
fe, prin cultivarea muzicei i teatrului, adevdrata scoald a moralului
izvorul pldoerilor nevinovate". Cateva luni de practicd In Conservator au adus pe elevi si eleve In stare sd joace tu Febraarie 1837
pieseIe Lapeirus i Widuva vicleand de Kotzebue. Lumea a venit cu
Infldodrare, jocul a Usat impresie puternicd. In darea de seamd pe
care o faoe In Albina Romaneascei, Asachi serie: Din aoeastd rncercare, cunoscdtorii neprtinitori menesc un fericit rezultat pentru
informarea
teatru national, i strdinii au avut prilej a judeca
despre energia limbli noastre In declamatie si despre a ei armonie
In auteoe, ce se apropie mult de acea italiand". Prologul reprezentatiei, operd al lui Asachi, aratd bine sentimental de emulatie trezit
in Moldova de strduintele lui Eliade
Intre noapte i lumind, o Moldavio, alege.
Surori gemine-ale tale pretios timp n'au pierdut,
De sfAnt foc Invdpdiate de mult pe-aici au trecut,
Si din rtempla]. lui Apoion, prin a versului putere
Pe-a lor Patrie revarsd a vietoi mngdiere.
Un sucoes rdsundtor a avut, In Aprilie 1837, piesa Petra Rare
Vodd imitarisitA pentru scena moldoveneascd" In care, prin episoade
istorice si costume nationale, Asachi Isi urmAreste scopul lui moral
si patriotic.
Paralel cu practica teatral, se continud i pregdtirea muzicald
a elevilor Astfel se ajunge la'nceputul anului 1838 la cea dint'ai reprezentare a unei opere In limba romnd, cu Norma lui BeHint
Repertoriul lui Asachi, si'n aoeasta imitd pe munteni, e mai mult
din traduceri. Kotzebue, din care Asachi traduceiurmnd unui curent
care 1-a prins si pe Iancu Vgarescu de sigur c amndoi scriitorii
romni au prins gust pentru Kotzebue In timpul studiilor si ckllto-

riilor la Viena , Goldoni, Voltaire sant autorii preferat.i. CurAnd

WA. toatA munca lui Asachi se risipeste &Mamie. Stdpanirea
Incurajeazd straluintele, lumea inoepe O. se sature de traducen,

multe, dupd rnurturlile lui Alecsandri, pline de greseli cornice, boerimea preferd sd meargd la teatrul ca limbd strAind. Pentra ca instihitia A. fie pusd. pe alte haze, era nevoie de sprijinul unei gone,ratii
noi, mak pregtit
ce prive.ste cultura, si'n ce -priveste gustul.
Parte
din scriitorii din Transilvania sunt cei
Miscarea cultarila
care a.0 contribuit la miscarea ideilor inainte
in Transilvania.
de 1821: Diaconovici Loga, Ion Molnar, Vasilo Aaron. Dupd 1821, calendarele de Buda ale Romnului macedonean Carcalechi continud su. dea atentie istorioarelor, fabulelor 4
/mor productii delnatur" populard. Mai putin popular este calendarul
pe 1829 alcdtuit de St. Niagoe, cupriazdnd i Insemnri In legdturI
cu Traian i colonizarea Daciei, literatura latind, h.mbile neolatino
ortografia limbii romftnesti. Gustul pentru scrierile destinate
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

183

multimi se vede In reeditarea unor lucrgri ale lui Ion Bar,ac i Var
sile Aaron.
Dupd hacerarile nereusite ale lui Ion Molnar si Paul IorgoNrici

de-a so:Ate un ziar romanesc, Zaharia Carcalechi a putut Incepe la

1821 A. tipa.reasa. Bibliotem ronulneascii, in care ni se dau pagini

despre istoria RomAnilor. Aceastg. publicatie strabgtutg. de constiinta

latind si de sentiment national a trebuit si Inceteze si a reaplrut
tocmai In 1829 si 1834 ca serien i de DamasChin Bolima., Ion Maioresell s"). altii. Aci s'a reprodus Ruinele Tdrgovitei de Carlova
Cuvant la deschiderea coo lei nationale la Bucure.sti la 15 Septembrie
1827 de Simion Mamovici. Acum Inainte de 1830, apar In Transilvania lucrari de Bolinca, Mein Saya, Teodor Aaron, Eftimie Murga,
despre marile probleme desbalute si de latinisti
Avem putin literaturg. propriu zis. Poezia se risipeste In lauda

episcopilor de Oradea. Falk' cu revarsarea de energie dinainte de

1821, desigur cg. productia pare secatuit. De altfel de pe la 1830
nu se mai publicti In romn.este la Buda, iar Carcalechi, ceva mai
tarziu, trace in Tara. Romneasa.. Activitatea e s'araca. si din pricing. cA dasali bine preAtiti tree In principal, duca.n.d ca ei ideile
si entusiasmul scoalei latiniste. Odatg. Ins cu ridicarea ine noi generalil, si lucrurile se schimba.. Sunt cAteva nume care acum nu
reprezint m-ult, dar, printeo activitate continua., vor ajunge pe
primul plan al culturii nationale.
Timotei Cipariu, nAscut In 1805, ajunge profesor la Blaj, se
ocupd cu tiRogyafia de acolo i incepe s apara. In publicistia. E
In cunent cu activitatea din principate, iar In 1836 ja chiar parte
la reprezentatiile teatrului romnesc din Bucuresti, dela care pleaca
cu impresie frumoasd. In Foaia pentru minte, Incepe s publice
articole de filologie, bine scrise si ca veden i largi. Simian Baritutio,
ceva mai Vanair deck Cipariu, ajunge profesor in 1832, se pregAteste tui domeniul filosofiei i dreptului, In asteptarea evenimen-

telor politice care avean sA fac din el un

crainic al drepturilor nationale Gh. Bari/
e dela'nceput o minte activ i bine organizatal. Stabilindu-se la Brasov, pe lAng munca

de profesor, se Insarcineaza ca aceea de

cond-uator al Foii pentru minte, ba 1838.

Artioolele lui sunt un. Indemn la trezirea

neamulm. Desteapt&te tu, -Romani" swit

cuvinbe cane, sub o form rovolutionard, aveau A. fie reluate curnd de Andrei Muresanu.. Aceastai publicatie, prin ceca ce ne
d Barit, arata starea de spirit a tineretului

ardelean. Stint ad indemnuri de intgrire a

T. Cipariu

solidaritIltii nationale, cu. adanc rdsunet In sufletul odor ce Intelegeau

momentele de prefacere istoria a Transilvaniei. Foaia pentru minfe

pune pe TransilvAneni ta curent cu wide serien care apgreau

www.dacoromanica.ro

D. MURARASD

184

principate i oere, trecAndu-se peste deosebirile confesionale, indepdrtarea nelntelegerilor care sldbeau pe RomAni. Se lasd loe frumos
productiilor populare, ca proverbe, datine i antece. Prin ce publicil ad Cipariu i Barit, Foaia pentru minte devine o tribund pentru

generatia care a.vea sd-si aibd partea ei la Inoirea vigil culturale.

Preocupdrile de limbd fAcuseA. pe vremuri gloria Transilvaniei. Acum gdsim

astfel de preocupdri
principate, u-neori cu vdditd opunere la ten.dintele exagerate pe care le urmaserd latinistii.
Lucrarea oea mai Insemnatd din punct de vedere istoric, prin.
16murirea unor probleme i prin influenta avutd In provincille ramhnesti, este Gramatioa din 1828 a lui Eliade. Prefata, scrisd cu
umor si vervd, cuprinde idei foarte serioase i reprezintd bunul sirnt
al 'vrernii E pdcat cd. Eliade apucd mai tarziu pe o cale In care nimeni din oei curainti nu avea sd-1 urmeze. Propunand simplificarea
alfabetului chine i scrierea foneticd, Eliade nu putea gdsi un argument mai bun deal aoela c scriem. pentru cei vii din vremea noastrd, nu pentru oei morti din vremea colonizdrii Daciei. Limba
apare ca un mijloc de comunicare Intre fiii aceluiasi neani si ca un
instrument al Intelegerii. Pentru lmbogdtirea ei, el oere sd Imprumutdm numai cnd este nevoie, adresAndu-ne latinei i limbilor romanice. In vreme ce cei mai multi se adresau fran.cezei, Eliade 1s1
aratd preferinta pentru italiand.
Preocupfirile de limba
romineasei.

Tendintele politice ale Rusilor, care cdutau sd ne arate ca o

ramurd a slavismului, eran prea 'vddite ca sd mi fie observate de
ai nostri. Pentru ldmurirea unor probleme de atat de mare interes
pentru tnoi, Eliade a scris Reipede arunditurci de ochi asupra iimbil

inceputului Rumtinilor, In care se aratd convins de latinitatea

limbii noastre. De sigur
clddea si el seama de pdtrunderea In
limbd a n.umeroase cuvinte strdine, dar, asemeni lui Paul Iorgovici
ale cdruia Observa(ii le-a publicat In Curierul de Ambe sexe, Eliade
vede In formele gramaticale o dovadd a latinitdtii. Scheletul 11m bi
ti apare latin., iar c,eea ce Imbracd west schelet, ca In stare sd devinl
romnesc prin IndepArtarea elementului strdin. In formarea cuvintelor noi din radicale cu ajutorul prefixelor i sufixelor, el ne aduce
aminte de principiul derivallei asa cum Il expusese Iorgovici.
In prefata la Caracteruri, se gdsesc pdrerile lui Mumuleanu despre limbd. Latinitatea limbii romnesti este pentru el un adevdr de
nediscutat; el oere de asemeni sd avem dragoste de limba noastrd,

s'o cultivdm, s'o Imbogdtim cu cuvinte dela maica" latin, asa

cum au Mont si alt. limbi culte. Chiar dacd pentru .moment cuvintele
tmprumutate ar pdrea n.epotrivite, el crede cd trebue sd fiin rAbddtori
si sd asteptdin ca vremea sd. le IncetAteneascd. Nu cere s. latinizdm

limba: a ne exprima latineste ar fi o nebunie tot atat de mare ca

aoeea de care am fost stdpaniti and ne-am exprimat grecesle. El
vrea s lucrdm timba", dandu-i din latin.este si greceste ceca ce-1
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

185

este necesar, rAmAnAnd s pAstrAm din slavoneste srumai cuvintele

Cu sonoritate plgcutA.
Simion Marcovici,
prefata la traducerea romanului Gil Blast

In 1837, Isi exprim convingerea c limba noastrg este capabilg. de

6tiintd si de bung. literaturg.. In privinta neologismelor, el e de Opera

s le primim ntunai cAnd e nevoie de introduoerea unei idei

Asachi are si el preocupgri In aoest domeniu. In tnstiintarea din

1829 la Albina Romdrzeasccl, el spune: Ce sg. atinge de stilul gazetl

acestia, redactia va urma dup oel oerut de regulele lirnbii, i pe

carele once filolog ideal 1.1 va afla potrivit. Precum de datorie leas
a nu mai IntArzia de a aduce limba vorbit de mai multi decdt patru
milioane Romani, la gradul deplinirii, cAtre carele strglucitul ei tnceput o Imputernioeste, iar paradigma cultivitelor sale surori o Indeamnd. Totusi Asachi a exprimat i pgreri gresite despre sg.rAcia" limbii noastre, iar odatA a cerut sA rAmAnem la limba temtelor religioase.
Gh. Sgulescu reprezint.g. triumful ideilor ardelene. In.cg. din In-

eunostinte'de ?itere f i de kid din 1832 si, aped., dela Gramof

tica din 1833, el tsi aratA predilectia pentru crearea de cuvinte care
trebuiau sg. Inlocuiascg. neologismele. Cu. creatii ca peste-firicV in
loc de metafizicd, desigur c sistemul era dela ,Inceput oondamnat
In Gramaiicei apar vgdit tendintele puriste ale scoalei ardelene,
potrivit cgrora trebuia s pgstrAm numai ce era -.Latin. Sistemului
de scriere al lui SAulescu si ideilor lui Asachi, s'a opus Eliade, al
cgrui rol In constituirea limbii literare e foarte insemnat. Prin critica lui Eliade au disprut forme necorecte si neconforme ca limba
noastrg, forme pe care le ggsim adesea In cgrtile Iui Asachi: haractir,
adresuit, tnaintit, a reoomendui, serpeazg. (serpueste), domneazg. (domneste) i allele.

C. Negruzzi nu e un splrit excluiivist. El alege din graiuI munteaii si din: eel moldovean formele care se pot armoniza, Astfel, prim
el, apare ideea cregrii unei limbi literare pe baza graiului dia aman'doug. principatele. In privinta aoestei chestiuni, Negruzzi Isi gAseste
deplina aprobare a lui Eliade, oeea ce nu se petreoe si'n altele. Negruzzi primeste simplificarea alfabetului cirilic, asa cum propunea
Eliade, dar nu renunt la unele fonetisme moldovenesti. In privinta
Imprumutului, el dg. local IntAi latinei i num.ai al doilea italianei.

La toate discutiile provocate de Asachi, Sgulescu si Negruzzi, ja

rmureste punctul de vedere. Astfel ajunge si el
parte Eliade
s primeascg. IniAturarea alfabetului cirilic i s creadd cd, pentru

unificarea graiului, e necesarg. o Intelegere -tube Academia dela Iasi

si Colegiul dela Bucuresti. GAndul lui Eliade merge si mai departe,
cAnd se gandeste la faDerea unui dictionax In care s intre i cu,-

vin tele populare si la crearea unei limbi pentru toti Romanii dela
sudul i dela nordul DunArii, prin contopirea dialectelor..
Avem i cAtiva TransilvAneni care lsi exprimg. pgrerile. Vasile
Pop stie s dispretuiasc tot ce se faoe In principate In materie de

gramatic si are un cuvant bun, doa,r pentru Sgulescu. Totu,si In arewww.dacoromanica.ro

186

D MURARA$U

fata la Psaltirea lui. Prale, el serie cA trebue sg. ne ImbogAtim Ihnha

Imprumutand dela dialecte i sA. ne'ndreptAm. spre Latinl maim",
numai daca Ini acestea nu gAsim formele neoesare Ion Maiorescu,
aspru In critica societAtii noastre frantuzite, nu ia lin serios ce se
crie la noi despre limb. Prins InsA si el lin kliSeutii, se arat' mai
hatelegAtor, priveste limba ea 1111 Intreg organic si cere sg. se scoatA
la ivealA cuvintele vechi Inchise ta textele trecutului. Cipariu este,
aceast vreme, in termeni buni Cu Eliade. El respingo ideea latinizrii
dar si pe awe& a italianizArii, i cere ca limba SA se deswilte prin
ce are ea InsAsi ca Msusiri interne Este Impoh-iva mult prea numeroaselor slavonisme, dar critich incercarea de IndepArtare silnicg
a lor. Barit Isi dA seama de adanchnea si bogAtia linibui noastre.
Anul 1840 aduce lucranea irui Lauriaxi Tentamen criticam, expnesie a crezului latinist. Autorui, con.vins cit graxnatica are menirea
de-a conecta limba, de-a InlAtura unele cuvinte i de-a adopta allele

pe care le crede potrivite, a format o limbl artificialA pe care n'a

putut nimeni s'o la In serios. Dar tot din 1840 este i lucrarea MOH
de seamet supra eancanelor gramaticesti a munteanului Iordache
Golescu, care nu primeste ideile de latinizare ori italianizare, Isi dA
seama de deosebirile Intre provincii din pricina fonetismelor si-si
exprimA dorinta de a se ajunge la o unificare a vorbirii si scrierei:
Oane cand la un neam de atatea milioane de suflete s'ar ca-nonisi o
gramaticA de obste pentru toti. si o Inchipuire de slove, dupl care
toti sit vorbeascA si sA scrie, mai ales &and si stApanitorii acestor

tAri ar vrea, ca d-apA o asemenea canonisitA gramaticA 5i slova sA

se Intnebuinteze si la cantilarille divanurilor lor, oare.cu ce hiaintare
In treap'd va alerga Mlesnirea spre un asemenea ,obstesc folos I Aceasta socotesc, cit eu mare Inlesuire s'ar sAvarsi, eand din fiescare
(ark' (mide se grlieste aceastA limbA) s'ar aduna Ja un. loe cate unul
sau doi din. cei mai InvAtati profesori ai ;sooalelor de tiinta canoan,elor gramatioesti si Cu totii late gl'suire or icanonisi si gramaticg
ca si cuvintele sit le aduck eat va fi
slove obstesti,
prin putintA, la o regull, a lipsi neregularitatea lcr, si slovele sit le
asemeneze cu cele latinesti, ce sant slove obstesti i asa In scurtA
vreme ne von' hatelege unii ca altii, toti cei ye grAim aceastA limbt

ce vom serie Intr'un col de loe se va auzi lin toatl intinderea a-

cestei limbi".
O generatie tanArA avea Iii curand sit hotArascA asupra proble-

melor in desbatere, inn prin discutii si stabilire de principii rationaliste, ci prin insAsi literatura pe care o punea la indemana oetitorilor.

Risipa de energie b

Se dA tradueerilor o atentie deosebitl. Con-

vins cd numai prin ele pot intra In limba

traducen Uri de
noastr expresii alese, ca numai prin ele
diseernfimant.
se InobileazA
limbl, Eliade, In prefata
Gramaticei din 1828, expune un Intreg program de. traducen. Dupg
1821, le avem In. adevAr Intr'un numAr impumg tor. Uncle au o semwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

187

nificatie specialg.. Descrieroa Moldouei In ronigneste este desigur un

semn al constlintel de man].

Sunt Ins i traduoeri care-s svgcniri ale unui curent istovit.

masi ai lui Belcliman. i Conachi mai apar Incl.. Ei se leagd de
veacul al XVIII-lea, continugnd la noi spiritul ve,chiu. Daniil Scavinschi care, fdr un frumos artiool al lui C.. Negruzzi, ar fi rdmas
necunoscut, autor de versuri greoaie i povestitor al unei exoursii
la Borsec, din care mi -lipsesc lementele pastorale artificiale care-1
fac sd vad,d in behditul oilor si'n cntecul ciohamilor a veacului
de aur pldcutg. Inchipuire", e si tradu.cdtor din Regnard, Deznacrit,
si din. 'Voltaire, Brutus. Fnelon, Marmontel, Le Sage, Andr Che-

nier chiar, Florian care determind un Intreg curent de productii

false, se bucurg. de favoare la multi. scriitori. El si o directie de lucre-

atenire a clasicilor. La Fontaine e tradus de C. Stamati si Asachi,

e prelucrat de Gr. Alexandrescu, Molire, Racine, Boileau ajipig sg.
fie cunoscuti.

Se traduce cAte ceva si din precursori ai romantismului francez,

din Rousseau si Chateaubriand. Mama favoare se Indreaptd insd spre
Lamartine si Hugo, iar oeva mai pe urindIi glsese traducgtori Vigny

si Musset Dramele lui Hugo atrag pe C. Negruzzi si pe Boliac, C

Stamati cld atentie marilor romantici Hugo, Lamartine si Vigny. Hrisoverghi a arid Odd la ruinele Cetd(ii Nearnrului e admiratd de KogdIrdoeanu traduce din Chnier, Lamartine, Hugo, Dum,as. Dei traducerile sunt din poeti ai unor epooe diferite, predilectia pentru romantism a scriitorilor de dupgi 1821 este evident&
Curierul Ronzeinesc si Curierul de Ambe-sexe InNiseaz un amestec de traducen din diferite curente literare. Spre ele In.deamrig
Albina Rom4nea.scd i Alciuta Romelnectscd, din ele este format In

bun parte repertoriul teatrului din. Tara Romneascd si din Moldova. Eliade i Asachi au ambitia de a fi In frunte
aceastd aotivitate.

Din literatura rusd se cunosc, prin. C Stamati si C Negruzzi,

romantici rusi ca Puschin, Lermon.tov, ei bisisi sub influenta sooalei

apusene. Din literatura engleza Thomas Moore, Ossian, Young, Byrcxn
gdsesc traducdtori In C. Stamati, Simion Maroovici, C. Filipescu, I
Voinescu

i Eliade. Din literatura italiand nu se trece cu hotddre

dincolo de Goldoni si Alijen. Din literatura germand, pe Ilag exagerata favoare pentru Kotzebue, care tine pAn.d in preajma anului
1840, inoepe sd fie cunoscut Schiller prin traduoerile lui Campineanu
Hrisoverghi.

Fatd de tot ce se traduce din frantuzeste, restul mp un loc

mitrunt. Din literatura clasicd, Aristia, autor si al unor versuri de
dragoste pentru limba noastrd, traduce hilada Intr'e formd pe care,
dup sfatul lui Eliade, avea s'o strioe la o noud ed.itie. Tiot din liada,

traduce cu dibdcie Sgulescu, autor de versuri originale, de fabule,

de manuale ididactioe i luptdtor pentru ideile laliniste. Traduoerea
Psalmilor de Prale apare ea un anaoronism, si tot asa traducerea
Halimalei de cdtre Gorjan.
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

186

Traducatorii sunt, oei mai multi, profesori. Ei sprijina curentul

Incurajat de Eliade si de Asachi. Nu era un discernamAnt In ce priveste originalele i nici limba traducerii nu era Intotdeauna oea mai
bunA. O atentie exagerata pentru traduced istovea energii care ar fi
putut fi cheltuite pentru lucrari originale. Reactiunea sta sa Inoeapa.
Inainte de once, e de constatat triumIn preajma anului 1840.
ful literaturii mAnesti. Mn avut 0
epocit de cultur slavonA, urmata de curentul traducerilor In romA.neste, dar spiritul national n'a putut O. se desvolte In plin libertate
din pricina elenismului. Epoca da grecizare a culturii parea sa fie
Infrant adata ce manifestAri atht de frumoase au ap.Arut Cu cronicarii i cu scriitorii religiosi dela sfhrsitul veacului al XVII-lea si
Inceputul veacului al XVIII-lea, dar fanariotismul a pus stavila unal
desl)oltAri In sens curat romAnesc. La si Arsitul veacului al XVIII-lea
am avut Inceputurile scoalei transilvAnene i semnele de renastere dim
vremea lui Chesarie al RAmnicului i urmasilor lui: de astadatk
Cu toata Inviorarea grecismului lnainte de 1821, cultura romhneascl
n'a mai putut fi Inabusita si-si la liberal avant /Ara A. se .m.ai teami
de vreo primej die venita din Orient

Este vremea In care gasim convingerea a cultura e un mare

bun, In stare sa prefaca o societate i s'o apropie de idealurile nobile. Ideea latina este pretutindeni primita, sentimentul patriotic este
exprimat In diferite feluri. Oamenii de culturl sunt i luptatori politici nentru chstigarea libertatilor. Pentru Imprejurarile de dupl
1840, sa retinem faptul cA Inca de acum scriitorii sunt agenti ai
constiintei de neam, cA ei sunt In fruntea revendicarilor politice
sociale.

Frg.MAntarea culturala i multimea publicatiilor de diferite

sunt semne ale unei frumoase Infloriri. Total ne face sit credem ca se formase si un public oetitor, data ca -progresul scoalei
nationale 5i cu Imbunatafirile economice venite In. arma noilor tratate si legaturilor ca tarile apusene interesate de situatia dela Dainare. Triumful apusului la r1.0i apare si sub area atht de puternicii
1nrhurire a romantismului asupra principalilor nostri scriitori. Eliade
a desfasurat deosebita energie si, prin manca lui, aliata ea a altora,
se refaoe lumea noastra literara de dupg. 1821. Toti scriltorii acestei
epooe merita stima, cad, In buna parte, pe =Inca lor 'se bazeaza
viata literara a generatiei de dupa 1840.
Ce stare de lucruri este In preajma anului 1840? Su-nt fapte culturale de care trebue sa tinem seama. Literatura de tradu.oeri e tot
mai bogata. Curierul de Ambe Sexe da aoestora un loo exagerat
Sc traduce din multi autori, will buourandu-se de privilegiul con..
temporaneitAtii, dar nu toll capabili s oontribue real la Im.bogaUrea noastra sufleteasa.
Pentru generatia lui Eliade, care cauta sA ne aducl In ritmui
de viata literar al Apusului, literaturile straine erau pe aoelasi picior cu oea nationald. Multimea traduoerilor Incepuse s creeze 4
stare de spirit care putea deveni primejdioasA. CAnd Ion Malowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

IS,

rescu critica frantuzismul societatii noastre, N. RucAreanu ti invita

sa ramAnaeu Arghiritd, Leon.at i Risipirea lerusalimului. Indreptarea spre Byron, Lamartine si Hugo Incepuse sa aducA dispretul
pentru creatiile populare. Acestei porniri trebuia dela 'nceput sa i
se puna stavill.
Eliade i Asachi Isi pierd din prestigiul lor cuItural. Critica lui
Eliade nu s'a aratat la Inaltime si s'a coborlt la chestiuni personaIe.
Polemicile de limba, din care nn Intotdeawia a iesit biruitor, au Indreptat atentia spre alte figuri ale culturii noastre. Bantlelile politice pe care le desteapta, disolvarea Societtii Filarmonice, frarantarile din jurul. anului 1840 fac ca numele lut Eliade sa fie lAsat
mai In. umbra.
Si apoi, energiife se risipesc. La Curiosul din 1836-1837, Gezar
Boliac atrage din scriitorii care era'', tui legatura cu Eliade. Pc7mQnteanul dill 1839 are a atitudine severd fata de acela care se \Tajo
Indrumator al culturii dela naoi. Rom,Inia, din 1837-1838, a lui
Florian. Aaron si Hill apare zilnic i arata o corMITITITMIta des-

pre menirea une foi romdnesti. Ziarul are In program anuntarea

cArtilor noi, analizarea lor pe scurt, dari de seama despre miscarea
teatrald. Prin aceasta, pierdeau dint Insemnatatea lor
lui Eliade.
Asachi n'a stint s faca dint Albina Romdneascil o rode de In-

drumare literara. Fire orgolioasa, nu se Intelegea nici cu Eliade

nici nu putea retine In jural lui pe sc,riitorii. vremii. Mici articole4

din care nu lipsea veninul, Impiedecau o colaborare .pentru ladramarea literaturii pe un fagas non.
Si eran In. adevar uncle manifestari care lAsau O. se IntrevadA
nevoia de eeva nou. Se vorbeste de Insenmatatea limbii. ,populare
si de bogatia de expresii pe care-o cuprind dialectele. In Transilvania se da atentie scrierilor populare, In principate Anton. Ponn, Al.
Hasdeu, C. Stamati pretuesc productiile literare ale poporului. IorChiar
dache Golescu aduna maretul material de proverbe
si'n scrierile lui Eliade i Asachi strabat clemente folcloristice. Totodatti se desvolta si dragostea pentru taran, la oei din principate In
urma contactului ca ideile apusului, la cei din Transilvania prin
atmosfera creata de epoca de libertate a lui Iosif al II-lea. Trecutul
istoric Incepe sa fie cunoscut si devine isvor de inspiratie. Prin
Eliade, Asachi, CArlova, Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, Imbogatiti
In ce priveste temele si expresia In urma cunoasterii literaturii apusene, avem olteva lucrari 1.11 adevar nationale,
Si conceptia despre o revista romneasca Isi Intinde orizontul.

Eliade adreseaza ,,adaosul literar" care toti Romnii, indiferent de

provincia in care locuese. Curierul de Ambe Sexe publica din lucrarile lui Barit si Negruzzi. Romdnia da stiri culturale din Mate
provinciile i aminteste simpatia care-i kaga Intre ei pe Romnii de
pretutindeni Foaia pentru mirde da reproducen dupa revistele din
principate, pentru. ca Transilvanenii sa' se poatA informa de miscarea
literara roma.tbeasca. SA nu Ireoem Cu vederea ern 1839 apare ,si
www.dacoromanica.ro

190

D. DIUMASU

planul unei publicatii care sg. se numeascg. Dacia ueche i noud.

Ideea unei unitgti romanesti -prin culturg.
avea incA omul

prestigiu capabil s'o formuleze. Cine, aducknd la omogenitate bunele

tendinte rgslete, ar fi putut realiza o publicatie ca aceea de mai sus,

si ca fond, nu nnmai ca nume?

Gandurile se concentreazg. spre Moldova. V. Pop, in prefata la
Psaltirea lui Prale, serie c. trebue Sg. se Tecunoascg. Moldovenilocr
meritul de-a fi inceput poeiia romAneascd.
Fl, Aaron are simpatie pentru. Moldoveni, vgzand la ei seriozitate, statornicie i nationalism, si recunoaste ea' Moldova a luat-o
inainte oelorlalte provincii. Gh. Barit, pornind frumoasa activitate
dela Foaia pentru minte, reproduce din. scriitorii din principate,
preferinta sa rgmnnd insg. pentra Moldoveni
Kogglniceanu, spre care se 'n.drepta atentia Transilvaniei, Meepuse s" fie cunoscut Romeinische oder wallachische Sprache and
Literatur i Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains s-unt din 1837. Din 1838 e planul de a publica operele
Cantemir. Isi dduse colaborarea la Alduta liomdneascd, revist pe
care el avea s'o Inoiascg. si s'o inzestreze cu un program de activitate

a cgrai infdptuine a fost opritg. de imprejurbiri. Asachi, Inca din

1838, atragea in Albina Romaneascd atentia asupra cunostintelor
si calitgtilor lui Kogginiceanu. Acesta era menit s insumeze tendintele bune si aspiratiile acum rgslete, i a fie indrumAtorul unei
noi etape In desvoltanea noastrg. literarl.

www.dacoromanica.ro

Din Non! Testament, Alb

lia 1e41.

INOIREA LITERATURII
PRIN NATIONALIZAREA JNSPIRATIEI
Climatul politic i social in

Generatia, In plina ttinerete la 1840,

a luat parte la toate marile evecare se desvolti literatura.

pimente de pana la razboiul ludo
pendentei si a Indrumat viata noastra poliUc. si social spre liberalismul apusean. Despre paseptisti" s'a glumit mult. Li s'au adus
multe acuzatii, iar democratismul lor a ajuns sa fie socotit ca o

formula nepotrivita cu traditia si cu interesul nostril_ Numai avand

in vedere realitatea del. 1840 inainte si nu compromiterea id ii democrate de care falsii ei aplicatori, am putea gasi o judecata adevarata pentru aceasta, fara Indoiald, mare generatie.
Din veacul fanariot au mai ramas i dupa 1821 urme In ce_priveste obieeiurile si formele de viata politica si social. Generatia dele
1840 a Inflorit In adevar la lamina apuseang s'a smuls cu totul de
sub opresiunea mentalitgii fanarioto, e o generatie moderna. Literatura pe cane ne-a dat-o Incorporeaza toate aspiratiile politice
sociale ale peamului, e o literatura de contact direct cu toate ideile
nobile ale vremii.
Fineste, Imprejurarile din Europa erau favorabile occidentalizarii.
Eliade a ldudat anul 1829, fiindea atunci s'a Incheiat tratatul dela
Adrianopol care aducea castigarea unor Insemnate revendicari
pentru noi, i pentru alte neamuri din Balcanir De pe .a.eu.in se dadean pe Mta interesele apusului, caci, data cu libertatea comer-

tului hotarita prin. tratat, putea Incepe schimbul de productie in

porturile dunarene, deschise acum ea pie* pentru apus. Cu vreo
www.dacoromanica.ro

192

MURARA$

zece ani inainte, Wilkison aratase apusului ca bogatiile Moldovei

Munteniei sunt imense si ca un comer; liber ar fi folositor L pentru
Anglia, si pentru principatele romane. Nu mult dupd 1830, experti
englezi veneau in porturile dwalrene spre a lua noi informatii. Cu

cAt interesele erau mai mari, cu atat apusul da mai multa atentie
problemelor politice a sociale dela noi, tocmai Intr'o vreme and

intelectualitatea noastra formata la cultura occidentaLl se Intorcea In

tara cu ideile liberaliste, singurele la stare atunci sa ne smulga din
orientalism i s ne aduca pea fagasul unui regim. nou..
La 1847 s'a facut uniunea vamald a celor doua principate. Prin
oonventia dela Paris s'au impus in 1858 desfiintarea privilegiilor de
clasa i legi pentru ImbunatAtirea starii taranilor. Sprijinul politic
pentru Unirea dela 1859 avea sa vind In mod firesc. Institutiile liberale luau locul celorlalte, pentruca numai astfel relatiile comerciale
Cu apusul putean avea toate nrmarile economice scantate.

A fost de sigur si un interes politic, aliat cu cel eco-nomic,

an.ume oprirea expansiunii ruse spre gurile Dundrii si ConstantinopoL

Rusii ocupau principatele fiindca acesta era un bun mijloc de-a

rezista apusului cu interesele dar si cu ideile lui Rusia ne lua sub
aripa ei ocrotitoare" fiindca interesele ei politice si economice erau

in rivalitate cu ale apusului. DusmNnia austriaca fata de schimbarile

politice si sociale dela n.oi avea aceleasi baze ca i dusmania ruseascd,

deoarece, dup 1840, concurenta engleza la Dunare a fost un de-

zastru pentru interesele comerciale dela Viena. In a.ceasta concutenta

de interese ale Rusiei, Austriei i Apusului

Anglia naai Intai,
Franta In al doilea rand
luptatorii politici dela noi au fost de
porteo Apusului, pentru ideile lui noi de regenerare politica si
sociala. Legaturile culturale i literare au mers si ele pe aceeasi cale
fireasca. Comertul liber,
In materie politica
romantismul, sub forma lui Lamartine si Byron, au fost fapte in
/egatura unele cu allele si au determinat Impreuna prefacerea vietil
materiale i spirituale dela n.oi. In mod firesc trebuia sa se matii-

festeze 5i dusmania fata de Oriental care ne impiedeca in desvoltare.

Satira lui Eliade Impotriva lui Trandafilov si a lui Gr. Alexandrescu
impotriva lui Halcinski exprimau, ca momente istorice, malt Mai mult
decal paute Isi dddeau seama Insisi cei doi poeti.
La baza simpatiei co ni s'a aratat de u.nele state apusene erau
deci i foarte serioase interese economice si politice. Ai nostri poate
nu le vor fi Inteles, dar In fra'mntarea ideologica si-au pus entu.siasmul lor, au fost de partea formelor de viata evoluate a astfel au
facut ca principatele O. se schimbe la lufatisare, potrivit si cu in,teresele noastre, si cu ale altora. Nu avem un simplu triumf al in-

tereselor economice, e ad o concurenta de idealism a practicism

care amAndoua ajuta la prefacerea stAritor de lucruri si la Inceperea

unei ere In adevar moderna.
'nainte de 1840 s'a dus lupta pentru schimbarea lucrurilor clin
tara. Dar I. COmpineanu i prietenii lui au asteptat isbanda dela
tprijinul strAinilor. Tot ce se petrece dup 1840 a pregatit pe Rom'ani
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:1Rn ROMANE

193

hi ideea cA, fara de Mum* de sacrificiul lor, nu ear fi putut

ajunge la im bun rezultat Romnii eau aratat cap abili de lupti

politica la 1848, 1859, 1866, lar simpatia cercurilor 'strraine, de multe

ri nici el bine lamurite In ce priveste rezolvarea problemelor dela

noi, a creat numai ambianta de Incredere necesara actiunii a lor
nostri.

Scriitorii cei mai de seam ai vremii sunt si luptatori politici, In

Moldova, prin abilitatea de domnitor a lui M. Sturza, miscarea revolutionara n'a putut a.vea amploare ta. 1848. Tineretul, compromis
pentru ideile lui liberate, a trebuit sa se expatrieze. -In Mai 1848
V. Alecsandri se adreseaza Romnitor printr'un manifest, In numele
Moldouei, a omenirii i a lui Dumfnezeu, tu care se protesteaza
bmpotriva con.ducerii care jinea Moldova In sclavie si 'n Intunerec
si se cercan reforme iii viata sociala, administrativa i jucliciar.a. Un
manifest din Iunie 1848, semnat Wire altii de Alecsandri, C. Negri,
Al. Cuza, Alecu Russu, 4.1 arata pe M. Sttirza ca dusman al neamului. Kogalniceanu, in Dorintele partidei Rationale in Moldova, din
acelasi an, exprima dusmania fatA de Rusia, nevoia de-a se Imbunatati situatia Wanilor, ideea Unirii Moldovei cu. Muntenia si aspiratia de-a se alege un damn pentru amAndona principatele.
In Mtmtenia, lupta politica a avut forme mai variate si a dus la
Incaerari dusmanoase. Pe planul ideologic., avem 5i aci manifestari
interesante La 9 Iunie 1848, la Ista.z, preotul Ra4u Sapca, in rugaciunea catre Dumnezeu, cere izbavirea poporului de clac si de
iobagie. Proclamatia, atribuita. lui Eliade, cuprinde Insemnate revendicari politice i sociale Se cere bnproprietarirea taranflor, Koala
nationala pentru. toti Romnii, desfiinttarea robiei, libertatea. tiganilor.

Constitutia impusa de revolutionari a Lost primita de Bibescu la 11

!tulle, dar, trei zile dupa. aceea, acesta trece gran*. De ,altfel o
poezie revolutionara exprima precis situatia domnitorului fata de

Si te cara.
Ca.ci
ara; Ia-ti. ldita
Si domnita
Azi din tara,
Romnii nu mai vor
Pe Bibescu domnitor.
i s vii cAnd

Romnia

Va don i

nou sclavia".

Intelectualii luau parte activa la lupta pentru revendicarde politice i sociale. Cu ce suflet priveau ei evenimentele, ne-o arata o
scrisoare a lui Fi Aaron catre Ba,rit: Ziva de ieri, 11 Iunie 184&,
este o zi dela care bacepe o epoca notia In an.atele Tarli Romn' esti.
Deviza populilor civilizati: libertate, egalitate, fratietate, este si deviza Romnilor de aici. Constitutia, aceasta zicere fermecatoare, aceasta facere fericitoare, s'a proclamat si la noi. Administratia nationalit din lanntrul Wii, dupa cuna o cuprind tractitele, nu va mai
ti o vorba goall. Noi santem einantipati si ne vom bucura de aici
Inainte de toate drepturite de care suntem vrednici".
Publicatiile vremii, redactate de scriitori si cu colaborarea
exprima ideile politice si sociale care se cer tafaptuite. In
runic 1848, apare la Bucuresti, Pruncul Romem sub redactia lui C.
A. Rosetti i Vinterhalder. Aci se cere unirea tntre Moldoveni si
Munted. Munteanul i Mokloveanu/ sunt toti. Ronal* aunt fratt,
IS

www.dacoromanica.ro

D. MDR

194

A$U

o singura natie". Diferite actioole arata simpatia ,pentru ranime,

In forme care amintesc proclamatia dela Islaz. Acum apare si Poporul Suveran al lui Bolintineanu, publicatie la care oolaboreaza
Balcescu, Boliac, Gr. Alexandrescu. Aci cetateanur Gh. Creteanu
si-a publicat cuvintarea tinutd la mormantul celor ucisi la 19 Iunie
1848. Gandul de unire cu Moldova, Improprietarirea taranilor, lupia

contra tiraniei 15i gasesc o hotarlta expresie. In foaia sa, Bolintineanu

publica Cdntecul de libertate, versuri destul de slabe In legaturA cu
11 Iunie,
In Cernau apare, din Octombrie 1848, Cu o viata mai Indelun-

gata cleat a altor publicatii de pe atunci, ziarul Buco vina, sub redactia fratilor Gh. i AL Hurmuzachi i militand pentru idei care,
prin ziar, putean patrunde In toate provincide romanesti. La familia
EIurmuzachi, In. Cernauca, pe atunci frumos sat romanesc, se aflau
de altfel refugiatii politid din Moldova si cativa din alte provin.cii,
favorizati deci chiar de Imprejurarile nenorocite ca s ajunga la
omogenitate In felul de-a judeca problemele politice ale neamului
nostru. In programul Bucovinei se exprima bucuria el s'au sfa-

ramat lanturile spiritului". Foaia Ii propane lupta pentru auto-

nomie si pentru dreptuii la toate nationalitatile. Ad si-au publicat

poezii de-ale lor Alecsandri, Sion si alii, aci s'au desbatut i pro.
bleme relative la limba noastra.
Transilvania nu face exceptie dela aceasta lupta. Podia pmtru

minte, prin Barit, pregateste starea de spirit din care avea- id se

aprinda revolutia. In scrisul lui Barit, apare o conceptie serioas1

despre viata neamului, despre unitatea lui organica i 'despre datoria scriitorilor de-a cultiva si apara limba si, prin aoeasta, natio-

nalitatea. Sub conduoerea lui Cipariu, avem la Blaj Organza national

In care se spune: Dreptatea o vom apara pand la oea mai din uranti

picatura de negreale. In Inveittoral poporului, tot Cipariu aminteste miseaua stare" a neamului nostru i cere scoli cu limba nationald. El scrie a e vremea ca poporul sA
se destepte din somnul letargic". In framanOdle politice din 1848 Ii tine Barnutiu faimosul lui discurs la adunarea de pe Campia
libertatii. Accentul nationalist al oratorului
e puternic, dar e Si generozitate iesita dintr'un suflet cu total distins. Cu logica stransA,

cu avant, cu dibace retorica, el krata ca sin,

BArnutiu

gura libertate care se poate concepe este

aoeea nationala, admitand aceasta si pentru
Ungurii dusmani, nu numai pentru Romani.
In principate, revolutia dela 1848 a fost
Inabusita, dar ideile ei n'au murit. Din spiritul autoritar lipsit de prevedere, am avut
o clash' de emigranti care au Intretinut spir

ritul revolutionar, au foit In contact cu luptatorii din Apus, s'au

Indoctrinat, au capatat constiinta de ei si s'au Intarit lute canwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

vingere care avea sA. triumfe. Acestia

195

scriitori Im acelasi tim.p

au o pasiune de credinciosi mistici Intr'un ideal Expatriatul, care

apTre la Brasov In Martie 1849, sub redactia lui 13oliac, luptd contra
tiraniei i sclavajului din Tara Romdneascd. La Paris apar diferite
publicatii in legdturd ca evenimentele care aveau sg. se desfdsoare in
principate. Aci I. Ghica e in leggiurd cu studentii si preggeste mis-

carea revolutionard. Aci C. Negri, Ina. din 1848, Isi exprini speranta In triumful Unirli. Ideea independe.ntii si a dornnitorului de

dinastie strdind e adesea desbdtutd.

Revendicdrile sodale se bucurd de toatA atentia. Luptatorii sunt,

cei mai multi, scriitori In 1850 avem la Paris Romania Viitoare

scoasg. de N. Bdloescu, C. A. Rosetti, D. BrAtianu si N. Golescu. E

aci dusindnie fa. de Rua si fatd de cl000i, dar si Incredere In

viitor: Niciodatd Increderea In! viitorul Romdniei, una, mare $i

nedespdrtitd nu a ie$it din mima noastrA". In studiul lui Bdlcescu

Mersul revolu(lei In istoria Romanilor, gdsim aspiratiile tineretului
revolutionar: Revolutia viitoare nu se mil. poate mArgini a voi ca
Romdnii sd fie liberi, egali, proprietari de pdmnt si de capital, si
frati asociati la fapta unui progres comun. Ea mi se va mrgini a
cere libertatea dinlduntru, care e peste putint a se dobdndi fArg
libertatea din afard, libertatea de subt dotnnirea strgind, ci va cere
unitatea i libertatea nationald". Re publica Romand se tipdreste In

primul ei numdr In 1851 la Paris, iar in al doilea In 1853 la

Bruxelles cu colaboraren lui C. A. Rosetti, Ion Brdtianu, Cezar Boliac, G. dreteanu. Se combate pentru, drepturile Romanilor $1 pentru
ideile liberaliste.
In 1851 apar la Paris cele cloud numere din. .laniMeZ Romand,
redactatd de oameni care-si au locul lor In miscarea noastrd literarA:
G. Creteanu, Al. Odobescu, Al. Sihleanu. Soopul publicatiei este de-a
propaga ideea Unirii $i independenAii. Pr9gramul acestor lineri cuprinde $1 preocuparea de literatura $1 arta nationald: La noi elementele care constituiaz o n.ationalitate (limba, suvenirile, obiceiurile, etc.), s'au pgstrat neatinse. Insd aceste mine nepretuite trebuesc
lucrate: avem a forma o literaturd n.ationald, o industrie nationalg,
arte nationale. Cand toate acestea vor exista si ednd suflarea libertk.tii le va da viatd, ne vom putea crede un popor nepieritor. Aceasta

este ganclirea noastrd si soopul nostru e de-a interesa pe toti 1a

ideea de o renagere nationald, de o civilizatie romdng". Buciumul
din 1857 cere, prin Boliac, autonomic, unire i print strdin.

Cdteva din publicatiile cele mai de seamd din lard sunt nu munai

literare, ci si politice. Romania literara a lui Alecsandri a fost suprimat fiinded lupta impotriva sdlaviei negre i albe. In Steams
Duneirii din 1855, Kogginiceanu este pentru autonornie $i Unire:
1)Unirea principatelor este dar dorinta vie si logicd a marii majoritgli a Romanilor. Steaua Duna rii este jurnalul Unirii". Zimbrul
din Ia$i reapare In. 1858 in contopire cu. Vulturul i are ca idee
conducdtoare: Unirea este c,redinta paoastr nestrAmutatd, ea este
stindardul nostru, politic".
www.dacoromanica.ro

D. HURA.RA$U

196

rn afarA de scrierea lui KogAlnioeanu Dorinfele pcididei natiomule tn Moldova, avera Inel si allele de interes politic si. social Cezar
Boliac 2n2 Mmoires pour servir l'Histvire de la Roumanie ,are
au apel cAtre Europa In care, cu prilejul Congresului dela Paris, cere
Unirea, retrooedarea Basarabiei si print de origine latinA. BAlcescu
In 1850 publicA In Paris Question conornique des Principauths danubienngs In care se atrage ateutia asupra stArii. de mizerie a Oranulai si se cere Impropriet6rirea. D. Bolintineanu, In Les Principants

roumaines din Paris 1854, susine Unirea, realipirea Basarabiei

un program social care s5. aducA InfrAtirea claselor, V. Boerescu,
In La Roumanie aprs le trait du 30 Mars 1856, exprimA aspiratiile
neamului, rezumate tu autonomie, unire si print strAin, iar In 'De
l'amlionation de l'tat des paysans roumains din 1861, este pe linia
de revendicAri formulate de BAlcescu. Boeresou e 4 mi strAlucit orator

al vremii. El prin cuvfintu-i cald i conoentrat a $tiut sA impresioneze pe deputatii care au hotarlt Unirea. Numeroasele lui discursuri
parlamenta,re aratA o minte cu aleasA culturA, un suflet in care-i
gAseste loe entusiasraul.

Dup5. Unirea din 1859, marea problem6 care se cerca rezolvatA

era accea a sthrlit Aranilor. Imlninatiitirea soartei Viranilor este eel
mai cunoscut discurs al Ini. KogAlniceanu StApan pe cunoasterea
istoricA a problemei tarlinesti la noi, KogAlintoeanu stie s treacA
dela argumentarea logicA la patetismul impresionant, lAsAnd sA aparA
in splendidA viziune ceca ce SnsemneazA, pentru puterea de rezistentA

budata de pAmnt dati oelui care o m.unceste si o apArA.

lu fata lui KogAluiceanu se afla acura, in 1862, ca adversar al tatproprietAriril Insusi presedintele Consiliulul, Barbu. Catargiu, om de

mare prestigiu, autoritar, intransigent pe pozitia pe care-o apAra.

Elocventa lui Catargiu nu are strAlacirea literal% a rivalului, dar e
energicA In exprimarea .unei adnci convingeri. Din aceast5 ciocnire
hitre doi oratori si dou sisteme politice, avea sA reiasA victoria numai mai tArziu, In 1864, odatA cu lovitura le stat care hnproprietArea
pe tArani.

Nu e scriitor de seana al epocii dintre 1840 si 1866 care sl

nu-si fi exprimat iddile politice i sociale. FatI cu aceastA frAmantare

de idei, era firesc ca InsAsi literatura propriu zis6 sA se resimt5

de climatal In care se desvolta.
Aceluia care dad, intristat de ce veFormularea programului
dea In jur dar indrep tat cu
cultural-national. M.
spiv ce aspira pentru neamul sAu,
Koglniceanu.
spunea c va veal si ceasul In care

sa fie pretuit cuni se envine, istoria i-a dat local ce-1 merita: KogAlniceanu stA In fata noastrA nu numai ca realizator, ci al.' ea ndbil
exempla.

El reprezintA In viata neamului nostru o fericitA naturA si o

fericitA soartA. Inmstrat cu inteligentA, culturd, dragoste de mmic6

organizatlt? noblete de suflet firesc reiesitA din Inchinarea cAtre
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ILITERATURII ROMANE

ideal, a avut

197

ItnprejurArile istorice prrin care calitAtile lui si

iasd In evidentd i sd capete valoare, Incarnindu-se In fapt5.

Inca din copildrie, KogAlnioeanu a ardtat Inclinatie cdtre studiile istorioe. La vdrsta de Q1-15)ani, cunostea pe ineai si cites

cronicele In diferite manuscrise pe care cu bucurie le aduna

pdstra In biblioteca lui Atunci cnd la studiile In strAindtate i
cer relatii despre tdrile romdnesti, foarte usor serie Histoire de la

Valachie, de la Molddivie et ides Voloques transdanubie,ns (1837),

cu informatie din Petru Maior, Cantemir si documente contimporane.

De pe acud aratd conceptie largA, privind istoria neamului ca un

intreg organic si cuprinzdudpe toil Romnii. In scrisorile lid din Litnville si Berlin; adesea oerea de acasd reviste si cdrti. In leglturi

Cu istoria t5rii. La virsta de 20 de ani, dupd oererea InvAtatului

Al. Humboldt, el Scfie lucrarea Esquisse sur l'histoire, les moeurs
et la longues des Cigains 5j ca rdspun.s unui filolog german care
jignise sfentimentul national al tdndrului student, Romemische oder
wallachische Sprache und Literatur. Se aratd pe smart, In aceasti

Lucrare din. urmd, ce au produs ta trecut Romftnii din pullet de

veclere cultural, se pomenesc scriitorii din prezent si se scoate In

relief Insemndtatea poeziei noastre populare. Il preocupd 'pe KogAl-

nioeanu ad latinitatea limbii, Fichte i tipogranile dela noi.

Epoca de studii In strdindtate are o influenti. covirsitoare asuprs

tdridrului moldovean. Fran.ta si Germania Isi manifestau ennui pentru
productiile populare. Ideile lui Herder, primite iu entusiasni de lumes

Invdtatd, determinaserd un curent de valorificare a literaturii poporului. Spre aoeasta se Indreapt5. i Kogdlnioeanu cu multA lute.
legere. Interesante scrisori, din Lunville
1835, ni-1 aratd cerdnd din tara surorilor lui

sd-i transcrie muzicd moldoveineascA, pe care

yoia s'o arate strAinilor, pentru a le dovedi

Romdnii cultivau aceastd artA. lute

scrisoane din 1836, el cerea tatlui &du 'sA-i

trimitd cntecele raoldovenesti apdrute In Albina Romdrwasol. i surodlor le serie In
aceastd vreme Cu rugdmintea sA-i procure
oolectia de cdnteoe moldovene, valahe i greoest1 publicate de Roczinski. Intre producliile

populare pe care le ere de acasd gdsim:

!pi"

Nu-i, nu-i neidejde, Ziva ceasul despcir(irii,

Moartea lui Ghica Vod, Arghir si Elena.

bite scrisoare el mdrturiseste: Il y a

M. Kogilniceanu

beaucoup d'auteurs ici qui me prient de traduire quelque chose de la

po6sie moldave et que je donne ensuite imprimer" iar In. alta e un
proect interesant pe care n.umai Alecsandri, sub ilifluenta lui KogAlnioeanu, avea sd-1 realizeze: je vais faire imprimer id les chansons
moldaves". Mediul din Berlin, mai mult dect eel din Lunville, unde
a stat putind vreme, 11 Indreaptd astfe1 pe Kaganiceanu spre
legerea insemnAtAtii folclorului
www.dacoromanica.ro

198

D. MURARASU

Si in Romeinische older wallachische 4prache and Literatur, el

pretioase informatii despre Alexandria, Arghir f i Elena
Lte
scrieri populare &um care spune ca constituesc sambureleliteraturil
noastre i c ar face cinste oricarui mare poet.

Mediul german a avut 1ns i alt influenta de mult mai mara

In.semnatate. In discursul pe care l-a tinut In 1891, cu prilejul jubileului de 25 de ani al Academiei, Kogdlniceanu vorbeste despre

eontactul intelectual pe care l-a avut ca Invatotii germani Gans,

Ranke, Savigny, Al. Humboldt. Prin aoest contact, Koglniceanu Is]

asimileaza teoriile organiciste. De acum Inainte el are o viziune de

ansamblu a vielii unei natiuni i priveste institutiile tarn In rolul

pe care ele trebue sa-I. aiba pentru ca organismul national s se
desvolte in chip firesc. Chiar dela munea spirituala din 1837, se
vede cum tanarul cu uimitoare aptitudini cuprinde In scriere vials
nationala sub toate aspectele ei i pune In evidenta realitati i raporturi pe care numai un inalt cuget istoric le putea surprinde. Tot
In' Germania prin vizitele f Acute la mosia comitelui Schwerin, a
putut cunoasle cum se organizeaza munca si cuin trebuese tratati
tAranii. Tot ad el a vazut cum se fornla un stat pe baze temeinice
0. a Inteles cum s'ar putea reface statul romanesc.
Cand s'a Intors In tara, Kogalnioeanu avea nu numai un spirit
format, ci i un. vast program pe care voia s.-1 realizeze. Activitatea
lui se resfrange de acum lui trei domenii: literar, istoric a politic,
eel din urma ajungand s.-1 acapareze In Sntregime. Lp. bate a.oeste
domenii, rolul lui a fost oovarsitor.
Kogalniceanu ocup un mare capitol din istoria noastrI literara.
La 14 Martie 1837 a aparut primul numar din Alezuta Romdneascd,
cu un program de Asachi i ca soopul de-a raspandi cunoastere,a
romanesti. Revista Insa
putut capata, prin. Asachi,
un rol deosebit. Dela 1 Iulie 1838, a aparut
de Kogalnioeanu lar numereIe oe continua pana la reorlbanizata
1 Septemvrie ne arata
pe un lAdrumator preocupat de problemele nationale. El lauda scrierile care se ocupa. de Romani i atrage atentia asupra lor. Imputarea
pe care-o face societatii vremii, este asprd: mai toti Romani" uita
c sunt Romani si se indeletnioesc numai cu istorii straine". ArAtand
ca. nu ne cunoastem tara, istoria, obiceiurile i Asezamintele, el In-

treabd: oare ne face cinste sa fim straini In insa'si patria noastrar

Publicatia a fost suprimata din. pricina unui artiool cu aluzii ruta-

cioase la adresa Rusilor.

In. 1840, ia fiinta. Dacia litenard. Aci avem unul din cele mai
rodnioe manifeste literare, prin oeea ce a deschis ca perspectiva de
inspiratie pentru tot.i seriitorii epocei. Climatul intelectual, In formatie Inainte de 1840, numai odat cu programul de acum. Isi la
trasaturile adanci. Revista 1i propune sa. nu aiba caracterul local

aoelora sooase de 4achi, Eliade i Barit. Scopul ei este de a

publica literaturk din toate provinciile romnesti: foaia noastra

va fi un repertoriu general al liberaturii romanesti in earele ca intr'o

oglinda se vor vedea acriitori moldoveni, munteni, bNIAteni, bucowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

199

vineni, fiestecarele ca ideik sale, cu limba sa, cu chipul sae. Sroi,

acest program se arata viziunea unui mare istoric si om politic.

Cuprinand In aoeleasi pagini viata spirituala a lntregului roninisna,

Kogahlioeanu vrea s realizeze unitatea In privinta limbii i literaturii:
nostru este realizatia dorintif ca RomMilt sa aiba o
limbtsi o literatura comuna pentru toti". Kogalniceanu este contra
imitatiei. contra traduoerilor, dupa el, incapabile s. formeze o literatura. Un Intreg program de reactlune contra curentului de traduceni
pornit de Eliade.
Asachi, e In Ouvintele lui care oer nationalizarea
Istoria noastra are destule fapte eroioe, frumoasele noastne taxi sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris,
vira sA avem pentru aceasta trebuintasa ne Imprumutam dela alte
natii". Kogailniceanu este aci pentru critica obiectiva, dorind astfel
sa indeparteze nelntelegerile din lumea literara: Literatura ire tre-

buinta de unire, iar nu de desbinare".

Revista nu. ,si-a putut Indeplini, in chiar paginile ei, programul,

fiindca a fost curand suprimata Motivele suprimarii sunt multiple:
dusmania manifestata fata. de straini, banuelile Rusiei, interesata ca
s nu se produc o desteptare a oonstiintei de noi Insine, nemultu.mirea domnitorului cane nu putea ramane nepasator fata de o revista care Intr'un articol afirma ca. pestele dela cap...". In scurta-i
viata a Intrunit Insa aceasta revista colaborarea lui C. Negruzzi, Gr.
Alexandrescu, AL Donici, C. Stam.ati, In afara. de aceea a lui Kogal n ioeann.

Forta, diluati In atatea reviste dintre 1830 si 1840, apare, con-

oentrata In ce are Mai bun, la Dacia literiarcl care reprezint o

totalizare de tendinte bune exprim ate mai Inainte razlet, dar si un

Inceput tnou. Introducerea la revista este o sinteza de bun simt, este
sintezal de principii care trebuiau satisfacute spre a se ajunge la
literatura nationala. Dupa. ce mai. Inainte se crease o constiinta,
acum se cerca si forma ei literara. Koglnioeanu porneste si conduce
mare etapa.
Directiva dela Dacia literadi este urmata si la Propi4irea, revista cane sub titlul permis de censura foaie stiintifica si literara"
a Intrunit oolaborarea lui C. Negruzzi, N. Baloescu, Gr. Akxandrescu,
Alecsandri, L Ohica, pang ce a fost suprimata din. pricina banuelilor
Rusiei In ce priveste ideile si legatu.rile politice ale lui Kogalnioeanu.
Ni s'a pastrat programul revistei In bitregime si cu partile care n'au

putut aparea din pridna oenzurei. Redactorii: Kogalnioeanu, Alecsandri, P. Bals, I. Ghica, sunt nemultumiti de revistele din cele trei
provincii ale vechii Dacii", Linda.' se ocupau cu prea multe lucruri
fara interes politic si social direct cu. noi, iar In ce priveste literaboa, se da pnea mare atentie traducerilor din franoeza 4.1 germana.
Propcifirea Isi propune sa publioe lucrar originale, s se fereasca
de traduoeri din carti straine, sa dea atentie au oaumai literaturii dar
si altor ramuri intelectvle ca stiintele, istoria nationald si etnograagricultura, silvicultura si economia politica. -Sectia III-a a na,
www.dacoromanica.ro

D. HUR AR ASU
vistei ihste rezervata literaturii, Cu urmatorul program: va cuprinde
tot fetid d articole originale, proza i poezde, vieata ceIor mai cunoscull autori, traducen si extracturi din cartile publicate hi ori
straine, dar a carora sujet se atinge de noi, priviri &supra
bucdti umoristice si In sfarsit critica a Instiintarea tuturOr scrieilor
nou romnesti. Aceasta parte a Foaiei noastre va fi menita sa
impartaseasca cetitorilor nostri o idee dreapta i Indestulatoare a
miscarii literare din Moldavia, Valahia i Transilvania". Se mergea
astfel staruitor pe calea fixata la Dacia literarcl.
Prin Kogalnioeanu, avem cea dintai revista lstorica romneasca.
Cultul trecutului 1-a Meat pe ace,st initiator de lucruri bune, sa. pu-

blke In 1841 Arhiva Romdneasca. Incredere in viitorul

spirit de solidaritate, Intelegere a desvoltarii evolutive a unei natiuni,

patriotism lu.minat, iata. ce gasim. In prefata publicatiei. Pentru Ko=
gdlniceanu, natiunea, Intocmai ca un in.divid, Isi are o misiune de

Indeplinit si e raspunzatoare de 'data pe care o duce pe pamntul

mostenit de-alungul generatiilor.

In 1843 Kogalniceanu este numit la catedra de Istoria Romatailor dela Academia Mihaileana. Lectia de deschidere, In cane e si
oarecare influenla a istoricului rus Karamzin. In ce priveste tratarea
literard a faptelor si figurilor trecutului, n.e arata In ce sens pur nationalist Intelegea Kogalnioeanu sa-si faca lectiile. Dupa ce afirma
Insenmatatea istoriei, el arata cu durere starea dela noi: noi n'avern
Inca publicata In limba n.ationala macar o istorie universala.; i cc
vorbesc de istorie imiversal cnd chiar analele patriei noastre zac
In hrtuneric, pastrate Diurnal In niste manuscripte, din care doua,

din pricina copistilor, nu se potrivesc". Un pun& din activitatea

viitoare, publicarea cicnicelor, era de pa acum fixat In mintea

Koglniceanu. El promite A. se fereasca de romano-mailia pe care-o

aratau mai cu seama Transilvanenii. Ei vrea sa ne landam ca. faptele
noastre, nu cu ale stramosilor. Ca Intreaga lui generatie, Kogalni-

ceanu e convins de unitatea de limb si de shuge a Romnilor de

pretutindeni: Departe de a fi partinitorul unui simtimnt de lira
catre celelalte part' a neamului meu, eu privesc ca patria mea toata
acea Intindere de loe unde se vorbeste ronineste, si ca istorie nalionala, istoria Moldaviei intregi, Inainte de sfasierea ei, a Valahiei

a fratilor din Transilvania",. Cu RomAnii din Valahia, spune el.,

suntem frati si de cruce, si de sange, i de limba, si de legi". Corkcepand istoria unui neam ca o lucrare despre Intreaga lui civilizatie,

Kogalnioeanu Isi propune sa. se ocupe In lectiile dela Academia MihAileana si de obioeiuri, cultura, literatura veche, legislalie, negot.
Curftnd, cursul a fost suspendat prin interventia consulului rus,
stsa ca, pe aceasta cale, Kogalniceanu n'a mai putut inflnenta spi-

dint public. El Isi desfasoara harnic munca prin alte baijloace. In

1845 publica. Fragments tills des ehronigues moldaves et valagues,
Cu o prefata bogata In sentimente de pretuire a neamului si cu o
caldA Indreptare spre ceca ce s'a putut realiza In trecut, ca arta

cultura. In curAnd aveau sa Inceapa a aparea Letopisekle Teiril Molwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

/et

dovei, care au cultivat Intregi genera, au pus temelie istoriografiet

moderne si au largit campul inspiratiei nationale. De- ad se vor

alimenta, rand pe rand, Bolintineanu, Alecsandri, Hasdeu, Erainescur
Delavrancea, Sorbul i atatia altii. In prima editie, din 1852, Kozal

saioeanu putea serie rnduri ca acestea, permanent valabile: tau

vom avea arta a literatura daca nu ne vom adapa la isvoarele naVionalitatii noastre, care este religia secolului al XIX-a". Programul
Daciei iterare reapare i aci In cuvintele:
avera arte i literatura nationala, trebue ca ele s fie kgate cu societatea, ea credintele, cu obiceiele, Intr'un cuvnt ca istoria noastra.". In jurul unui

asile] de program s'au grupat mintile cele mai alese ale epocei.

Constiinta de neam devenige forta colectiva creatoane prin actiunea

scoalei latiniste, dar graba introducerii formelor culturale apusene,.
Inainte de 1840, a facut s se treac pe planul al doika ceca ce
romanesc si traditional. Reactiunea vine ca o salvatoare franare a
occidentalizarii ran intelese. Prin Kogatniceanu, se cere nation.ali-

zarea inspiratiei. Prineipiul duhului national triumfd pas cu pase

sub diferite forme, In toata epoca dela 1840 la 1866. Grasindu-si do-

menial In care se credeau mai Inzestrati, seditorii generatiei dela

1843, fiecare, marturisit sau nu, au urmat calea genialului Indrumator.

Activitatea lui KogAlniceanu s'a desfasurat i pe planul social

si politic. A luptat pentru Unire si a fixat programul de Infaptuiri
dupa sav.'rsirea aoestui mare act istoric. Toat activitatea lui KoOlnioeanu ne arata b tinerete avntata, dusa spne mari realizari de
o inteligenta vie si larg cuprinzatoare.
Realizatori ai programului.

-Epoca aceasta de (WO 1840, do-

minata de spiritul atat de Inze,

strat al lui Kogalniceann, a mostenit dela cea precedenta un mare

bun: scriitorul ori omul productor de cultura nu mai apare ea

un razlet, ca un singuratic asa cum a fost veacuri de-a-randuL El

este In tovarasie intelectuala cu. aiI1 creatori In domeniul rninjii si
talentului, face parte dinteo grupare si se simte atras catre o revista
In care se cuprind precis a directivele. Dupd ce Curierul Romdneic

si Curierul de Ambe Sexe, Albina Romdneased i Foaia pentru minteau stiut s atraga colaboratori In jurul lui Eliade, Asachi i Barit,
acum, Dacia litenard a Propdirea grupeaza In furul lui Kogalniceanu

tot ce era putere cultural.a, mai deosebita a, ma 'mat decal pe

vremea lui Eliade i Asachi la'n.oeputul publicatiilor lor, reprezinta

un program de lucru 0. de lupta, pentru care fiecare Ii pune iravna
de Infaptuire. Astfel revistele lui KogAlrnioeanu Insemneaza
tut
pas In formarea spiritului de solidaritate pe baza de credinte i aspiratii care, depasind limita culturaluld propriu zis, se rasfrang srzt,
domeniul politicului si pregatesc zori noi de renastere obsteasca.
KogNlnioeanu a dat putin. In domeniul literaturii propriu ziseE vadita inteligenta, e pretutindeni fin spirit de observatie, uneori
si a ironie bine mantill dar n.0 avem. imaginalie In adevar crewtoare. Nu se poate spune c mi ne-ar fi dat si Kogalniceanu literawww.dacoromanica.ro

202

D. MURXRASU

tur bmil, dar marile lui posibiliati si-au gAsit realizarea In alte

domenii. A publicat, In Dacia literard, Scene pitoresti din obiceiuriLe

poporului, dandu-ne o icoand. a obioeiurilor la logodag. nuntA. Se

intrevede farmecul pe care Koglniceanu 11 simte In fata unui

idilio patriarhal pe care pAn atunci putini 11 descoperiserI Iluzil
pierclute, Trei zile din istoria Moldovei, fragmentul dintr'im roman
Tainele inimii i alte cateva pagini risipite In. unele reviste, la care
dac mai adlogArn o prelucrare si o tradueere din do.meniul dramatic, constituesc tot ce-a 15.sat KogAlnieeanu literaturii.

C. Negruzzi venea la Dacia literard mi ea infdptuitor al progra-

mului fixat de alteineva, ci ea om care-si avea el Insusi directive

care se puteau\ alaura, panI la identificare,.la ale lui KogAlniceanu.

Dacri prin Scene pitoreqti din obiceiurile Moldaviei: Cantece populare
ale Moldaviei, dolabora si el la planul exprimat de condueltorul Daciei
literare, prin nuvela istoria. Alexandra Leipusneanu, apg.rutI chiar
In primul num5r al revistei, Negruzzi deschidea el un drum nou si
completa un pullet de program literar. Cnd In Cuvdnt pentru deschiderea cursului de istorie nationald, KoggIniceanu amintea interesuJ
de roman, varietatea de Intampini i tragediile unor domnii din trecut, era sub impresia a ceca ce realizase iNegruzzi. Nuvela lui Negruzzi are In adevr multe Insusiri. E o ifrescl. a Iunor vremi. vijelioase, In care reconstituirea istorieg. e atat de bine Inv6.1uitg. In imaginativul romantic, Inca iese din cadrul documentar si tpluteste in

fata noastrl ca o obsedana lume a Inchipuirii. InlIntuirea eyed-

mentelor e. de un interes din ce In ice creseand, iar caracterele pueredem

ternice stint de dramatic efect prin contrast. Am. ajuns
pe LApusneanu in realitatea lui, dup felul cum reiese din nuvela
lui Negruzzi, dei nu toate documentele istorice ni-1 Infaiseazg. asa.
Chiar i spiritul democratic din preajma lui 1840 este strecurat aci
Cu dibdcie. Limba serierii este frumoas, Oita de sevA, Infloritg. ici
si colo cu arhaisme la locul lor.
Dupd suprimarea Daciei literare, omul
de energie care-i KoOlniceanu, a g6sit un
mijloe de a fi Indrumaorul generatiei: calendarele. In Calendar pentru poporul noindnesc, apar, intre 1844 si 1853, aleva din

cele mai frumoase Scrisori ale lui Negruzzi, luerdri In care spontaneitatea de

expresie e Intr'adevAr remarcabill Aci s'a

publicat .ata de duioasa pagin5.
ricd, aci i Istoria unei pleicinte, cu ironia
ei la adresa imor vremi care nu trebuiau
sI se mai Intoarek. Ad au aph.'rut chteva
bucAti istorioe, Intre care si Sobieschi fi
C. Negruzzi
Romanii, scriere- de sig,ur declamatorie si
defectuoasA In legarea evenimentelor, dar matitai s reAlizeze si ea
ceva din planul de retuviere a trecutului i unt cop national, scump
unei generatii.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

203

Numele lui Negruzzi apare si la Propeffirea, sub cAteva scrisori

In legAturA c'i problema limbii i sub Todericet, scriere care avea

sag aducA autorului exilal. In chestiunile de limbA, Negruzzi e

omul de bun simt pe care l-am cunoscut i altAdatA. El. e contra
oelor care au planul de a struji" limba, contra Inoitorilor care,

dupd el, sunt doar niste croitori rli. Cu ton gluxnet si familiar, Nogruzzi spune lucruri foarte serioase despre limba romAneascd, fatA
de care a avut multA dragoste si pe care cu plAcere o gAsea InruditA
Cu latina si Cu oelelalte limbi neolatine. Toderiecl, povestire prelu.cratA dup. Mrime, a fost privitA de autoritAti ca o scriere privitoare de scandelA. si jignire asupra color vrednice de cea ni inaltA
-consideratie", a adus autorului acea situatie neplAcutA din caro I-a
scApat numai interventia consulului rus. Ne intereseazA, In aceastA
lucrare, ceea. ce Negruzzi a introdus din viata romAneascA, amune
cadrul de basm romanesc si clemente de folclor Cu circulatie
Legalone cu Koglniceanu nu l-au Impiedecat pe Negruzzi s4

colaboreze g la revistele altora. La Foaia pentru mint e a. frimis

Intre allele, scrisoarea Slauonisme, iar la revista lui Asachi Provintialul si Pcal i T6Inidalci, activitate cu obisnuitele trAsIturi ale lui
Negruzzi, atat de dibaciu In mAnuirea unei limbi plAnute dar fArg
podoabe strAlucitoare i unui cuprins In. care ironia 5i duiosia stiu
sA vinA natural. In 1857 apAreau Pdcatele Tineretelor In patru pArtl
care fixau definitiv fizionomia literarl a scriitorului.
C. Negruzzi s'a arAtat activ n alt domeniu, In aceast vreme
de marl prefaceri politice i sociale. Sub conducerea lui, iese In 1854
foaia sAteascA Siiptimeinia, In care se gAsese articole de Indruinare
moral si gospodAreascA. Ce ar putea caracteriza mal bine gufletul
din care vine aceastA activitate, decAt cuvAntul Insusi al lui Negruzzi

la Implinirea unui an de aparitie a revistei: ,$i AA nu socoatA. cineva

cA. imbundtAtirea stArii fizice si morale a dasei oei mai numeroase
a poporului, nu este una din cele Int'i Ingrijiri a luin.ei cArmuiri
tntelepte i pArintesti".
Cavalcrul Stamati autor popular, rustic", cum, se caracterizeazA

singur, este din seria scriitorilor legati de trecut dar, printr'o parte
de activitate, anuntAtori ai Inoirilor. Dei ardel8an de origine, el

reprezintA, prin viata lui, Sentimentele Basarabiei de dupA Incorpo-

rarea la Rusia. Despre sine avea pAreri modeste: scriu fireste

liber, ca si and v'as vorbi, int din cele ce au com,pus diii, dar
cAteodat am scris si dela sine-mi aceeace mi-a insuflat in.stinctul
$1 sAlbAtAcita muz. romAneascr.

Stamati e In bun parte un traducAtor si un preluerAtor. A tradus

din Jukovski, din Derjavin, a suferit o adAncA influenth din partea
liii Lermontov si Puschin, scriitori reprezentanti ai romantismului
rusesc. A. cu_noscut uiw i preromantici i romantici apuse,ni: Thomas Moore Walter Scott, Byron, Lamartine, Hugo, Vigny. Din cei
trei lirici iran.cezi, ne-a lAsat cAteva traducen i si prelucrAri. Aceasta
n.u-1 ImpiedecA. pe Stamati SA se indrepte si spre scriitori din alte
epoce: Homer, Virgil, Shakespeare, Voltaire.
www.dacoromanica.ro

104

D. MURARA$U

Intre poeziile mai bogate ini mijloace, avem. Pdgdnul i fiicele

sale, romantick In ce priveste cuprinsul i cu elemente fantastice
de provenieutO niseasca. Araestec de fantasie romanticA este si'n
povestirea dragostei Minvanei pentru Armin, In Fiica lui Decebat
g Armin edntdrejal
balada care Ini-1 aratA pe Dragos Indragostit de Dochia. Poetul
exprimat dragostea pentru Moldova
lu poezil ca Imnal ldutei romdnefti, Un nomdn instrdinat, Strd jrut
tabgrei
paginile lui in proza.
Avem inspiratie poporana, -alaturi de cea cronidreasca, In Poves tea poveOilor, la sfrsitul careia sunt a cateva larnuriri interesante pentru. fixarea atmosferei vremii, In care a.utorul ne spline
ca a fost preocupat de vechile traditii, de eresurile poporului si, ceremoniile Indatinate -la curtile domnesti. Lucrarea a 1ost editata de
Kogalnioeauu In 1843. La Dacia literard s'au publicat Gafi(a blesternatd de pdrinti j Floarea edtre flutur. Format sub Influenta ruseascd, hitr'o vreme and romanticii rusi dadeau atentie productillor
populare, Stamati a putut intra
fagasul pe care-I pornise la noi
Dacia literard.

In aeelasi timp, Dacia literard a dat atentie i eeluilalt basarabean de seama AL Hasdeu, autor de serien i
legAtura eu trecutal
istoric i cu folclorul romnesc. Stamati Insusi, de altfel, contribue
la aceasta eunoastere a lui Hasdeu, prin faptul c traduce
discursurile In care aoesta vorbea de Romani.
Dei e strabatut mai puternic decat Carlova de cureutul romantic,

Stamati apartine mai malt formulei vechi. In felul lui de a serie

e ceva care ne duce spre Ineeputul veacului. C. Stamati a afectat
s ramOna la limba simpla i apropiAta de popor intr'o vreme
and, prin contactul cu literatura, asiuseand, Thnba noastra cApata
mladiere i expresii noi. In schimb, cnd i-au aparut scrierile In
M LIZa Rorndneascd, in 1868, ne-a pus In fata une limbi prefacutA,
poate fara voia lui, In sensul pArerilor latiniste. A ramas astfel Intr'un

loe inferior dei, ca cuprins, sunt multi altii mai saraci decat eL
Ratacit de tnAr In raediu rusesc a devenit ofiter al tarului,
D'onici nu si-a uitat de origine si, dupd o scurta carierg.
s'a tutors In Basarabia made si-a hiceput activitatea literara. Ca si
Negruzzi, si el a tradus din Puschin; dandu.-ne in limba noastra
Cciru(a de potd, inspirata din viata romOneasca, si 'Tiganii, care s'a

tiparit la editura lui Eliade. Donici a mai. tradus, Imprenna cu t.

Negruzzi, satirele lui. Antioh Cantemir.

El ocupa un loe In literatura noastra prin labulele lui, In care

e mai ales sub influenta ru,sului Nieolae CrIlov, mai putin 0. a lui
Antioh Cautemir. Tradueere uneori, prelucrare si localizare altadata, fabula lui Donici si-a gasit oetitori prin ealitatile ei de forma.
Donici a stiut sa dea maruntele lui compozitii Intr'o limba &At se
poate de potrivita. Un.ele fabule au aparut In Dacia Literard, o eulegere s'a tiparit de catre KogIniceanu la cantora acestei reviste,
numeroase si-au gasit local. In Siiptclmtina lui Negruzzi: Antereul
lui Arvinte, Lezd i iepurele, Lupul i caw', Veverita, Vulturul
www.dacoromanica.ro

1STORIA LITERATURII ROMANE

205

paingul i allele. Mai greoaie tn Gl4tele, la care lauda cu strdmosii

putea fi o aluzie la stdri contimporane, expresia este natural In

Racul, broasca fi ftiuca, f abull cu. o morala oricAnd oportund. Viol-

dune i naturalete, gdsim In Lupu/ ft cucul din care unele versuri

.att devenit populare. Si din Vulpaa ci Bursucul a ramas popular5
aluzia la pufusor
botisor".. In Vultunul i pcdnyul, dei e numai
o localizare dupd Crlicv, autorul pune lin entimentele lui, and

infdtiseozg. Moldova cu satele, apele si muntii ei. Cu dibAcie ac red,

dupg. originalul Tus, cantecul mNestrit al privighetorii, ci aceeasi

dibkie i dialogul familiar din Doi card. In opera 'de nationalizare
a literaturii, ti are si Donici mgruntul lui. loc.
La Dacia literard apare mai. IntAi numele non al lui V Aleesandri, bun prieteit de copildrie si de sooald al lui KoglIniceanu,
.5i student la Paris pe vremea cand aoela care avea sd devinl
drumItorul generatiei, studia la Lunville.
In Buchetiera din Florenta, intriga e in adevdr complicat cu
inoidente surprinzdteare, determinate de fantasie nu de 1Q,,gica luerurilor pagini de sensibilitate naivg. s cam Idcrimeasd ori de
isbucniri pasikmale de erect, Intretdiate si de suspinuri tu tunbra
unei biserici, me aratd romantismul ridicol de exagerat, ca expresie si

cuprins, asa cum putea fi inteles de un tandr cii mintea exaltat

de literatura vremii. De mai mult interes poate fi, din, punct de
vedere literar, impresia pe care a Ostrat-o Alecsandri in trecerea
prin Italia. E o tar care i-a pldeut, i-a IneAntat sufletul si care-1
va mai atrage In cursul vietii. Multe pagki de poezii si de prozd

de mai tArziu vor fi strgbdtute de frumusetea privelistilor tdrii bogat5

tn. art i scdidatA In soare. Alecsandri din aceast epoc prinde
tot ce IncAntd child; mon.umeatele artistioe ale cdror nume se Ingrdmddesc In paginile scxise, tocmai fiindcd sunt vdzute superficial,
ti servesc- numai de cadru Cu alt suflet, a trAit Asachi printre aceleasi monurnente, dupg cum cu alt suflet se va apropia de ele Duiliu
Zamfirescu.
La Propdsinea s'ati pulilicat doud bucgi semnificative. 0 prim-

blare prin muhri aratd calitdti de descriere si, In aeelasi tihnp a-reel:la sub care se desvolt scrisul lui Alecsandri. II cunoastem
aci pe poetul preocupat de cAnteoele populare i vrdjit de frumu.setea plaituilor toastre. Doiva populard are un rdsunet deosebit
In sensibilitatea lui: Eu decAteori aud doina, Imi pare cd. auil Moldova plAngAnd dupd slava Sa cea veche". Istoria unui galben fi
unei parale, amestec de satir si de poviestire lautast,* p1eac.5
dela un model german, dar cuprinde multe lu.c.ruri in "vain% cu
viata dela noi. Ici o aluzie la vreunj scriitor al nostru, dincolo critica
feiului cum se f deea judecata, apoi ridiculizarea sistemului de A
serie al lui. Eliade ori Arista, simpalia pentru haiduci, protest bnpotriva rabid ganilor, ironie la adresa unor pica des cdntate teme
romantice. Apar aci, hrvdluite mai cu seam In ironie, crAmpeie
viatd dela noi, dovezi ale spiritului i ideilor
In Calendar& pentnu poporul rorneinesc din 1845, Alecsandri

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

206

publicg. Iaii in 1844, prinzgnd admirabil amestecul de orientalism

europenism. Nu lipseate dint scriere dragostea pentru tgranuI
traditionalist In obioeiuri, limbd, port al nici ironizarea uaurintei
cu care imitdn pe strdini. In Fisiologia provincialului tu Iai, KogAlniceanu arjeaz i serie cu ascutit rdutate; In lucrarea lui, Alecsandri invdlue In simpatie tot ce contribue, oricAt de contrastant,
la panorama pe care Ias o infdtiaeazd algtorului. Calitglile descriptive, talentul de-a schita portretele caracteristice si dibdcia de a Inw
tretese in acelasi tablou orientalismul i europenismul, apar si In
una din cele mai insemnate scrieri ale lui Alecsandri, Balta
publicatd. In Calendarul Albinei din 1848. Proza si-a ldrgit, prin

Alecsandri, cmpul de inspiratie, limba a castigat mult fatd de

Buchetiera din Flora*, scrierea atata de plind de frantuzisme supdrtiloare.

Acum se dau pe fatd s primele poedi ale lui Alecsandri. Din

poeziile care aveau s fie cuprinse In culegerea de Doine, u.nele apar

In calendarele lui KoggIniceanu, allele In Pro pirea Cunoaaterea

prin diferite cAlItorit, 1-a fgeut pe Alecsandri s aibd tot mai
multd dragoste pentru manifestdrile artistice ale poporului. Sub
aceastd influentd, serie el poezii culte care totusi sunt calchiate dupg
cAnteceIe populare. KoggIniceanu insuai le recomandd ca poezii
romfineati. Ina. din 1843 cetitorii puteau ctmoaste Cdntec haidacesc, cu dragoste de codru $i de libertate In deslIntuirea voinicie,
Hora, cu remarcabild potrivire Intre ritmul interior ai versificane,
cu tinereascd isbucnire a dragostei de tard din insdsi privelistea
rotirii pasionate. Apgreau apoi alte pnoductii, !titre ele Groza
Altarul Mdneistirii Patna, rdtdcite frd motiv printre doine.
Alecsandri a rdmas In legg.tu_rd i cu Albina Romeineascd uncle
apar Craia Nvu i Tdtarul. Fireste, cele mai multe din.tre doine s'au
publicat In Prop4irea. Ad o societate dornicd sg.-ai. Indrepte su.
fletul spre simtirea i felul de gandire al poporului, putea oeti Baba
Cloanta, cu credinte i superstitii prince Intr'o band compozitie,

Sora i Houl, Andrii Popa, Strunga, aceasta devenitd populard.

Doinele lu Alecsandri sunt o revolutie poeticd prin aerul proaspdt

pe care-1 aduc ca inspiratie ai ca limbd literard. Chiar din faza ltd
de Inceput, Alecsandri vine pe planul Int ai prin proza, si prin
versurile lui Programul de nationalizare a literaturii Isi ggseate In
el un mare realizator.
Rolul lui Kogalniceanu apare arn reorganizarea teatrului, cu
colaborarea lui C. Negruzzi, actun seditor cunoscut i autor de
traducen ldudate de Eliade, ai cu aceea a lui Alecsandri In care se
puneau cele mai frumoase sperante. Teatral francez si, secundas
fati de el, cel romnesc trec sub conducerea aoeslora. Teatral de
pang atunci, Cu multimea de traducen, ca limba Impestritatd
lipsitti de proprietate, nu putuse multurni generatia aceasta care
voia Inoirea in toate manifestdrile culturale. Kogglniceanu lsi ardtase
nemultumirea la Dacia literard, Negruzzi Isi spusese pdrerile In scrisoarea lui eatne Asachi., Alecsandri, ai el, in prefata la operele
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

207

lui C. Negruzzi, avea mai tArziu

dea amkmnte de un colorit
'Cu totul curios In. legAturd cu Ineeputurile teatrului la Doi. "Teate
ardtau c se dorea altd Indrumare.
Nu s'au putut aduce schimbdri, chiar asa de usor. Teatral franoez
a rilmas, o bucat de vreme, singur ca sg. dea, asa cum i se cerea,

reprezentatii In conditii artistioe mai bune. Curind aveau Insd sd

Inceapd i reprezentatiile rominesti si'n aceasta au am/. rolul ion

cei trei scriitori.
Kogdlnioeanu nu ne-a dat nimic original In acest domeniu. Orbut
fericit i Douci femei in contra unid bcirtat nu trec de treapta traducerii ori prelucrdrii. Nici lui Negruzzi nu-i asigurd activitatea dramatick un loe
desvoltarea literaturii noastre Dintre lucrdrile lui,

sd pomenim farsa Cdrlanii cu tdrani de-ai romantismului, de sigur

o localizare, i Maza dela Burdujeni, traducere dupg. un francez,
Cu usoare localizkri In medial i epoca scriitorului roman. Negruzzi
ti propune aci s
eulizeze pe cei care schingiuesc i sfAsie

frumoasa noastr 1inb, i Zn loc de creatori se fac croitori,

croitori rdi".
Cei trei scriitori n'au rdmas deal pupa timp la conducerea teatrului, dar 1ndrumarea era datd. Rdmanea s se creeze un repertoriu
national i, In aceasta, rolul cal mare 11 are Alecsandri. Ar fi sd-i
facem o mare nedreptate acestuia, dacd i-am privi activitatea dramaticd numai din punctul de vedere al valorii artistioe. Insusi Alecsan.

dri a mdrturisit ad a saris In grabd, a improvizat pe motive, idei,

stdri de lucruri i persoane dela noi, numai ca s completeze lip-

surile scenei noastre. Cercetdrile istorico-literare au dat pe fat lipsa

de originalitate a intrigei dia aoeste piese, ardtknd ck avem a fact
cu adaptdri, Cu traduoeri chiar de scene lntregi dupd teatral francez
al epooei. Dar mai mult ca oricare alt scriitor de dupd 1840, Alecsandri ne-a dat iooana societdtii noastre In prefacere. In. comedille lui

apar idei i situatii pe care autorul trm.'reste a le desfiinta, dar

5i ganduri care devin forte de Indruntare spre progres. Alecsandri
s'a simtit atras de figurile ata de amestecate ale societkii si le-a
prins in pagini literare din care se vdd si sentimentele ce-1 stdpftneau, crate asprk ori ironicd. fatd de miele, simpatie si. cdklurd
fatd de allele.
Preocupat de problema reformei societktii noastre, pentru Alec-

sandri, teatrul a fost o armd de luptd. Im kgAturd ca lorgu (lea

Sadagura In cdre, In. persoana lui Iorgu si a Gafitei itosmarinovici
se combate stricarea limbii i dispretul pentru tard al unor oarneni
eu pregktire intelectuald. mediocrk. Alecsandri serie c a urmkrit
Infierarea acelora care dau atentie mai mult la ce-i strdin decat national. In. laii In Carnaval, In care oficialitatea e pusd In scand
iar unul din personagii, Tache Lundtescu, e un adevrat inaintas
al lui Conu Leonida din piesa lui Caragiale, se critick lupta stdpA.nirii de-a opri desteptarea opiniei publice. Triumful noului spirit
e nakturisit de 1,nsusi Alecsandri Inteo scrisoare, In care 15i aratl
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

209

tucuria pentru aplausele culese Impotriva Inabusitorilor ideli de

progres.

In munca de prefaoere a societatii dela mijlocul veacalui, Alec-

aandri si-a urmlrit soopul lui n. statornicie. Sfatuit de C. Negri

st se inspire din soeietatea vremii,, bogald tu tipuri demne de comedie, Alecsandri scrie: Eu Insumi m'am gandit adeseori la o

asemenea grea Intreprindere, si fiindd la noi inn poseddm Inc nici

libertatea tribunei, niel arma zilnic a jurnalismului, am proectat
fac diii. teatru mil organ, spre biciuirea ngravurilor rele si ridicolelor societatii noastre". Era firesc c'n comediile lui Alecsandri
-.31 se reflecteze toatd generozitatea aspiratiilor politice si sociale de
dup. 1840. Si cea din urrna. comedie a lui Alecsandri, Boeri

din 1872, e In legAturg. cu aceleasi aspira.tii. In aceast lucrare gasim

schitarea atmosferei de lupt pentru libertate, drept, cinste i omenie
pe care o duce, dupd 1840, boerimea cultd si,generoasl reprewn-

tatA de Radu, impotriva taratoarelor de speta lui Lipicescu, care

Incep opera de disolutie socialL S_piritul democratic, reprezentat

de curajosul razes Arbore, apare aci In. vorbele care vin din iiifluenta lui Negruzzi: Mojici, mojici dar multi". Problema Ora-

neascd e 431 centrul preocupdrilor. Simpatia lui Alecsandri pentru

Oran e pretutindeni vIditl i gala de mutt In concordanta cu ceca
simtea Intreagl aceastA nobilg. generatie. Insusi Alecsandri arata
_rolul social al piesei sale: ...strein de once Wand de personalitate
postum sau existentl, dominat de simtirea celui mai adanc respect pentru memoria parintilor nostri, n'am avut alt scop lu cornpunerea piesei mele, decal aoela de a ardta defectele regiraului sub
.care au trait ei, pentru ea generatia actuald 'nvete a pretui era
de libertate i progres In care trgeste''.
In Nunta fdreinenscdt, tablou de inspiratie nationald din. 1818,
apar costume si dansuri romanesti. Sg. nu credem InsI ch lipsesc
de act critica vecbiului regim i conviaigerea democratied a tineretului dornie de reforme tu sens apusean.
Cetatea Neamfului urmareste un scop patriotic, iar Cine/-Cfnei
e un mijloe de propaganda. pen.tru Unire Scop politic e sl'n Rusatliite in satul lui Cremilne, lin care se ridiculizeaza apucdturile unor
reprezentanti ai autoritAtii Cu multd lipsg. de finete se critid sistemul de vorbire ciunist, pedant si latinizant Tot vodevilul e de
altfel de un comic destul ir,W vulgar. NIu e un comic mai ales
In Chirifa En 1055i sau Dioud (efe $i o nieneaoei i nici lin Chirifa irl

provincie. In LipitOile satelor apare xenomania atat de fireasca

Sonda
pentru aoeste vremuri, iar tu Cleuetici Ora demagogul
Napoild ultra retrognaldul, se pun fata. In fatl, la acelasi nivel de
_ridicol, i reformatorul patriot" care vrea sg. Inflptuiasc toate
ideile noi, i opozitionistul din tabara strigoilor" retrograzi
Toate aoeste comedii dau pe fat/ un comic de calitate inferioarA
Nu avem originalitate In intrigl,
adasacime lin caractere. Ave.m
IDsh tu acest teatrii atmosfera
sociale dela noi, lupta _pentru
stilvilirea multor defecte ale vremii, gandul de mai bine pe care-I

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Q09

nutrea fiecare om Cu bun sing. Dialogul 'usor, serpuitor i potrivit

cu comedia i-a asigurat lui Alecsandri pe vremuri un sucoes
sunAtor. De functia social pe care o indeplinea, si-a dat seama

lnsusi autorul, clef, batr'o scrisoare din 1866 alre Gr. Alexandrescu,
aduce mArturia
umplea ordle singaultatii biciuind In plese
ceea ce el s000tea cl este Inatisare sociald ridicold.
In legAturA cu tnationalizarea scenei noastre, ar mai fi de pomenit C. Caragiale i Matei Millo. C. Caragiale, actor venit din Tara

Romkneasca cu un repertoriu, de piese, e si autor de poezii si

IncercAri dramatice ca O repeti(ie moldoveneased i O soar la
mahala sau amestee de dorin(e. Caragiale se strAdueste pentru progresul teatrului, pe care el il doreste smalls de sub influenpe strAine.
Lntorcandu-se In Tara RomaneascA, dup ce-a plecat din Iasi, el
raspandeste i aci entusiasm pentru teatru si, dupl cum adusese

la Iasi repertoriu muntean, acum face camoscut la Bucuresti pe

Negruzzi si pe Alecsandri O soar la irbalbala (1847) cupriude aluzil

critice bine meritate de societatea mnalt orientalizaa. Matei Millo,
legat atat de malt de activitatea liramatica a lui Alecsandri, a fost
iSreocupat de reorgauizarea te,atrelor romanesti i ne-a lAsat si lu
crAri ca Baba Harca, o operet, i Masca pe obraz sau hai sd
dem, o farsd. Alecu Russia, basarabeanul care si-a vAzut reprezenw

taa o piesk care s'a pierdut, &ledlia ambigoasil, avea sd dea lucrad de valoare In ait domemiu deal acela dramatic.
Propel finea a cuprins In paginile ei i luorAri de ala natura, nu
uumai literaturA propriuzisA. Ad, In arlicole din domeniul economic, Ion Ghica s'a aratat capabil de a
scrie In form uoai i sprintenA, 4,s'and
sa se vadA. pretutindeni Intiparirea 6pocei
prin ideile de libertate si de bafrAtire intre

Romanii din toate provinciile. Priu oontactul, la Iasi, cal Moldovenii conducalori
ai noii generatii, si Ion. Ghica urmeazg. directia lui Kogalniceanu.
Ppopairea avea In program si publicarea de lucrari istorioe. KogAlniceanu si-a

tipArit ad, Trei zile din istaria Mold)vei,

lucrare neterminatA, si celebra lui lecTie
din 1843. La Propliirea apare intaia datd
numele lui N. Bakescu sub o 'lucrare istodel Puterea armatd arta militar dela
fritemeierea principatului Valabiei pana
acum. Autorul, un tanar pe care I. Ghica

.4r:

ni-1 evocA sub Infatisarea uiu elev

N. Bilcescu

adund, Inc de pe and era pe bAncile scolii, not* in legAturk

cu istoria tArii, reprezina. si el acum tendintele vremii noi: Am

preterit a lucra institutiiie ostAsesti inaintea oricAror altora,

aoeste institutii saint cele mai minunate ce au avut prini nostri,
cAci ele au flout mkrimea i puterea tArii In vreme de patru veacurli

14

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

210

insfArsit cdci sdayt cony-ins a Tara RomAnilor, de va lua vre-ndatil

rangul ce i se cuvine Mire popoarele Europei, aceasta o va fi ea

datoare mai m.ult regeneratiei veclailor ei institutii ostAsesti". Dupg.

suprimarea Propdirii, BAlcescu isi continuA activitatea la Mayazznul 2storic pentru Dacia pe care-I senate impreuxia cu Laurian,
un har,nic i devotat colaborator dar scrlitor care nici pe departe
nu ajunge la o forxng. literarA. E acelasi Laurian care a scris Tentamen criticum a care epoca de dupg 1848 i are raid lui in,
organizarea InfvAtAmAntului.

BAlcescu e pe linia cea bun a lui Kogginiceanu, cAnd spune

In al sAu Cuvilnt preliminar despre isooarele istariei nomane ca

n.eamul Paostru va ajun,ge la statorxdcie de caracter si la nationalism

curajos, nuraai cAnd isi va cunoaste bine istoria trecutului In. acord

cu spiritul vremii. este BAlcescu si and numArg. prIntre isvoarele

istoriei i poeziile populare la a cAror culegere el WI dg. indemnuL
El Insusi de altfel 1i noteazg. In caete proverbe i extrase din productiile poporului, caracteristioe prin expresia lor. Pang. bleat cincilea an (1848) publicatia a dat la Weald lucrgri numeroase, uncle
pur istorice documentare, allele mai apropiate de literaturg.. Astfel
Balcescu a publicat cateva biografii, ca loan Teiutu, Logofeitul Miran
Costin, Spiitarul loan Cantacuzino, aceasta din urm strAbAlutg. de
revolt6 impotriva claselor superioare lenese, dedate la trai bun prim
exploatarea muncii tranului Ad la Magazin au apgrut, din vechile

tronice, aceea a Buzestilor, presupusa lucrare a lui Const. Cgpitaunt, scrierile lui Radu Popes= i Radu Greenanu.
Prin Puterea armatit si arta milliard la Moldovene fa timpurile

zneirirei ion, Bgloescu a. completat lucrarea inceputg. la Propiisirea,

iar prin. Des pre staroa socialci a nnincitorilor plagan i in principatele romttne In deosebite timpuri
arAtat ideile lui democratice
liberale. Pentru el, ridicarea tgrAmimii in.semneaz ridicarea statului romAn. El exclamg. ad. ...vai de acele naIii, unde rim mic nix-

ingr de ceateni isi intemeiaz puterea 5i fericirea lor pe robirea

gloatelor. Ele pier!"

Din Romttnii sub Mihai Viteazul, scriere In care avea

Inchid stiinta, patriotismul i talentul in ce are el inai expresiv,

BAlceseu a dat pe fall In Magazin nuraai un. fragment, Campania
Romanilor Zn contra Turcilor dela anul 1595, pagini documentare

pe care avea s le contopeasc in opera, pe care, din nefericire,

n'a putut-o duce pAn la capg.t. Acolo In indepArtata tar tmde,

ca pribeag, 1st trAia cele din urmg zile de suferiutl, BAlcescu lupta
impotriva boalei
punea toat rAvna la aceast operg. istoricg
pe care voia s'o lase ca un instrument de educalie nationald. In Romanii sub Mihai Viteazul, BgIcescu pie-a arAtat fazele epopeii dela
lupta pentru libertate impotriva Turcilor pang la evenimentele din
MirgslAu. Paginile de frumoase descrieri se de avantate naratiuni
au f Acut din lucrare un monument literar. Talent, inteligentg, idei
generoase se amalgameazA prin arzAtoarea pasiune, prin entusiast
www.dacoromanica.ro

/STOR1A LITERATURII ROMANE

211

lirism. In momentul chard Incepe s scrie capitolul Libertatea naautorul pare stdpilnit de extaz. Stilul poetic e 131 plin armonie cu suflul mistic si cal avntul mintli spre epocile de iibertate.

Accentul retoric s-upgr uneori prin insisten.ta cu., care se scot

meren la iveall aoeleasi idei sociale si politice, de multe ori Insg
scrisul lui BUloescu Isi ggseste o expresie de o frumusete ca total

aparte E cel mai artistic fduritor de frazd muzicalg. si de stil

Inapodobit dela mijlocul veacului. Prin idei, de ala parte, el este

un tipic reprezentant al epocii. El vede natiunile desvolandu-se
sub oonducerea ideii divine a dreptdtii si strdduindu-se, pas ca pas,
sd-si realizeze misiunea lor pe pdmnt. Ideile revolutionare, din
preajma anului 1848, sunt toate In opera lui Bdloescu: desfiintarea
robiei, ridicarea pdturii ardnesti, Indepgrtarea aristocratiei lenese
exploatatoare, unitatea nationald, libertatea i neatarnarea In dragostea lui pentru pdtura ardneascd, BlIcescu merge pAnd acolo
back crede c Mihai Viteazul s'a prdbusit, ca pedeapsd diving pentru

actul lui de robire a tdranilor din Transilvania Din pagbaile lui

Bdloescu rdsare un mare si generos suflet, un talentat artist
Cczar Boliac i Gr. Alexandrescu fa-O.' de curentul nationalizgrid.

Cezar Boliac n'u Apartine cercului lui

Kogginioeanu, dar colaboreazd si la
Propdsirea. Intr'un timp, In legdturg

)(le prietenie i cu Eliade, el publicg

la Curierul Ronilinese ddri de seamd despre teatru i descrieri In
care se vede interesul pentru viata tgranutui Ind. din 1835 a publicat
Medifatii, In care romantismul apusean e la local pe care-1 putem
bgnui. Din yolumul apdrut In 1843 11 vedem fixat pe linia ,poeziei

sociale. Tiganul vandut e ceva semnificativ pentru activitatea poeficg

a lui Boliac. In Poezie mud din 1847, el apare stgpanit de cooaceptia

romanticd a poetului biciuitor de rele sociale si mesianic In lupta

pentru dreptate si libertate. Poezii ca Muncitorul, Silo, Ocna, lx)gate

In tirade revolutionare, au f g.'cut desigur intr'un timp impresie, dar
retorismul, exploatat- pAnd la oboseall pe aoeleasi teme, a sfrsit
prin a IndepArta pe oetitori. Boliac a cntat i actul dela 1859. ,Avand
sentimental c face oper superioard, a scris Rilsunet la Hora
de V. Alecsandri, dar b32 reaLitate e un slab imitator. Alte poezii din
acasa vreme sunt llama" o prozaicg expunere a programeloi politice In legAturd cu Unirea i cu domnul Strgin. Fostul colaborator

Intampldtor la Propdsirea reprezina si el sbuciumul ideologic al

epocei, atingnd s'a el o mama serioasd, dar mai malt ca ideolog
politic dect ca poet N'a lost niel odatd stdpn pe o bun limbg
romneascd. Intorsdturi silnioe de fraze i cuvinte frantuzesti doar
usor prefdcute, gdsesti numeroase la aoest scriitor tare altfel, prin
seriozitatea i pasiunea cuprinsului, ar fi putut ocupa un loe mai

de seamd 1ntre scriitorii vremii.

Pe Gr. Alexandrescu 1,-am cunoscut In activitatea lui dinainte de
1840. Acum, ajunge 1nsd el la maturitatea. rodnid. Editia de poezii
din 1842 a apgrut la Iasi cu sprijinul lui Koglibaiceanu. La Dacia
www.dacoromanica.ro

0. MURARASU

212

literard a colaborat Cu. Anal 1840, lar la Propdsirea cu Umbpa lui

Mircea la Cozia i cu fragmente din Memorialul de ciildtorie.
Anul 1840 care si-a primit locul lia fruntea ediiiilor, este interesant ca idei i ea stare sufleteased intimd a acestui poet care, la
privelistea noroadelor trecute sub stdpainirea aspr a atator despoil,
stie s se gan.deased numai /a binele colectivithjii. Poezia pare lesitg
din sentimentul generes de mild pentru suferintele omenesti, de
aceea i partea de gandire se subordoneae armonios lirismului personal. Gandirea serioasd ti gseste aci un _ritm gray si o expresie
care ehiar dac-i lipsitd. de scanteiere imaginativA, nu. cade In ab.
stractul care ar distruge puterea emotivd Tonal de odd, amantat
cu eel de elegie, ,se sustine pan la eapg.t. Intocmai ca si Alexandra
Leipufneanu al lui Negruzzi, din acielasi an, poezia aceasta a lui Gr.
Alexandrescu este pentru literatura noastr ca o stea fixg. care aratg
nu, o simpld datd, ci o etapd.
Rornantismul, eu sentimentul trecutului si eu tristetea isvorlig
din eontemplarea ruinelor amintiboare de vremi glorioase, apare destul

de stangaciu. exprimat In Trecutul la M-rea Dealului. In schimb,

evocarea voevodului In Umbza lui Mircea la Cozia ne aratd. un mare
poet: avem aci avdntat sentiment de a.drniraile, artisticd. Infdidsare a

locurilor In ce au ele earacteristie, putere de-a suggera misterul

ideea vesniciei.

Acum apar i eateva from.oase poezii de dragoste. Cand dar 9

csd guigti place i Afteptanea a.0 valoarea lor In lirica inoasb.1 In-

spiratia poetului e variatd. Ucigaful fdrii voie impresioneaz prin

elementul fantastic a de sguduitoare halueinatie. Mare maestra e autorul in Epstola d-lui maior Voinescu II, eu ironia asa de bine ma.
nuitd i u aluziile la propriile necazuri de pe arma cenzurii si criticei n.emultumitd de fabulele lui, In Epstola d-lui Al. Dania, cu
date interesante despre Imprejurdrile In care se scria In Moldova
si Tara Romaneased, In Epistola cdtre Voltaire. In volumul din
1842, apare Satina spiritului mea, icea mai bun produetie de acest
gen, Iu care, dei se gdsesc uncle rdnidsile dula modelul francez, 11
avem pe Gr. Alexandrescu deplin artist prin vioiciune de spirit,
ironic musedtoare, vers scanteietor i sprinten. Din aceastd epocd,
sunt i cateva din cele mai bune fabule ale lui: Toporul i peidurea,
Oglindele; cu un talc potrivit si pentru alte vremi cleat ale poetului,
Cainele si cdtelul, atata de dibace In biciuirea faLsului democratism.
Editia din 1863 ne mai aduce cateva bune realizdri ea 0 profesiuns
de credinrd, cu ironie amard la adresa unui necinstit eandidat pen.
tru Divanul ad-hoc. Rdzbunarea ,oarecilor sau Moartaa lui Sion, una
din bucAtile de angtos umor i Cometei, Mvioratd de ironia la adresa
stgrilor de lucruri la noi lnainte de 1859. Dupd poezia, mai mull
de sentiment, a poeidlor anteriori, cu Gr. Alexandrescu avena o

poezie si de idei. Avem prin. el DJ sfarsit im poet care gandeste.

Memorialul de cdldtorie are Insemndtate istorico-literard. Cgld.
toria fdeutd." in. Olbenia in 1842 Impreur01 cu L Ghica, a Imboglit

motivele de inspiraile ale poetului si l-a adus s serie Umbra lui

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

213

Mircea la Cozia a Rdsaritul lunii la Tisrnana. Meznorialul face impresia de ceva scris In grata i cuprinde mai mult vioiciunea unei
inteligente plinh de curiozitate, cleat talent.
Prin Dacia literard, Propdsirea, Magiazinul istoric pestru Dacia,
generalia noub.' a reusit s'A se afirme i sA. ia directia literaturit
Prin spiritul lui larg cuprinzAtor, Koglniceanu s'a impus, a unificat aspiraliile i idealurile, a atras forte noi din diferite provincii
romane$ti, a influentat chiar si scriitori care am erau diii. cercul lui

Spre nucleul format in Moldova s'au ndreptat, printr'o parte a

activittii lor, i munteni ca I. Ghica, Cezar Boliac, Gr. Alexandrescu si. mai cu seamA N. BAlcescu. bible colaboratorii principali

oelor trei publicalii este armonie i prin ce 'reprezint6 ca idei

Inoitoare, i prin expresia literarA. E triumful Daciei litera,re in tot
spiritul ei.
Romania literard este pe unja
Romnia literarA" etapa
noui in nationalizarea
inspiratiei.

glorioaselor Dacia litenard si Propdsirea. Reprezina In. 1855 tot

ce era mai de pret In literatura

noastrA si, prin accasta, Inc o etapA lin lationalizarea inspiratiet

Ad, avem poezii i prozA de Alecsandri, articole de interes istoric
de KogAlniceanu, cateva din Scrisorile lui C. Negruzzi, fabule de
Donici, Cugetdri, Amintiri si Catztarea Romaniei de Al. Russu, prima
parte din. Serile de toamnd la rand, Inoercarea de roman a lui Alecu

Cantacuzin. Romania literard contribue si la cumasterea literaturii

mai vechi prin tipArirea scrisorii lui Conachi care Mitropolitul Ve/niamin Costache a a unui fragment din lalnica tragodie a lui Beldiman. Dintre scriitorii mu.nteni au colaborat Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Gh. Creteanu si Odobescu. Critica lui Koglnioeanu, Al.
Russu $i Ralet Infrnge sistemele care stricau graiu1 strAmo$esc.
de altfel vremea cAnd problemele de limbb.' devin sublect de comedie.

Contra filologilor dogmatici este Alecsandri In Marseilleza ciunistilor" din Millo director, contra lor este si N. 'strati In-Babilonia romdneascit, farsk filologicA tutr'un act, din Iasi 1860.
Cel mai de seara poet al vremii este Alecsan.dri, conducAtorul
revistei, ajuns tii epoca de glorie, de f apt tndrumAtor literar al
oelorlalti Chiar a Koglni.oeanu e acum un oolaborator al poetului
care ducea mai departe programul dela 1840. Iii adevAr, scotand
Steaua Dundrii, Koglniceanu, stAphnit $i de preocupAri literare,

oere inspiratie nationalA din istorie, raoravuri si asezAminte ale

tArii, Isi prop-une sA lupte contra sistemelor deformatoare de limbA
si sintetizeazA programul lui cuvintele socotim c ne trebue o lite-

raturl original, global si national6". El InsA adaogA c vrea

ducd o lupt/ la fel Cu aceea a lui Alecsandri dela Romania literard.

Alecsandri a trecut de faza Dolador. Lirica lui devine mai personalA $i mai origina16. Acum, dupA 1848 si Inainte de 1860, el se

face cunoscut prin poeziile care aveau s intre In culegerile

cramioare, Suvenire si Margdritrele. Volumul din 1853 dA _pe fatd

un talent cu relief Ali noi, iar Balade adunate f i indreptate, din 1852
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

214

1853, li aduc celebritate i dinoolo de hotarele tar& Darnic cu revistele epooei, el publica, Inainte de revista lui, la Buco vina, Fortin

pentru minte, Zimbrul, iar dupg, la Steuun Dun&ii, la Revista

RomeInd.

Poezia de drgoste a lui Alecsandri Isi gaseste o expresie

cuta In 8 Mart, piing. de avant iesit dintr'uu suftet fericit, In Despicir(iro, cu acoente de duiosie, In Venetia, Barcarold venetiand,
O ,seard la Lido, cu sentimente fragede, tineresti. Aceasta poezie

lipsit de adancime 5i fgra de accent tragic si dureros, impresioneazg

prin gratie, gingdsie i puritate de sentiment: caracteristia e Stelap
are si-a 'Asti-at faima de-alungul deoeniilor.
Sen.timentul patriotic apare in Adio Moldovei, in care:1 cunoastem
codrului, doinei si cerului senin pe
pe poet sub obsesia
care le-a lgsat departe.
isvoarelor'
Desteptarea Romdniei, apgrutA in bale volantg. In 1848 si apoi reprodusg. In Foata pentru minte, poezie din

cele mai puternioe ca sentiment, e In legatiu cu miscarea re-

volutionarg si cu impresia pe care Alecsandri a avut-o la adunarea

de pe Campia Libertatii. Serdinela romd.nd castigg Fain impresionanta putere de evocare, pierde prin abuzul de deelamatie. Pe linia

unui patriotism cald sunt Anal 1855, Moldova in 1857 si Hora

Unirii, scrisg. dupg Indemnul consulului franoez Victor Place, care

are un rol activ In preggtirea actului dela 1859 Una din frumoasele realizgri ale epooei aoesteia este Insird-te nahrgeirite, cu o

limbg armonioasg, cu versuri autentic popu-

lare incadrate in tesAturg originaM, basm

influentat de literatura popular si sustinut
ca ton si compozitie. Acum. Incepe Alecsandri sa-si arate preclilectia si pentru subiecte de legen.dg. In aceast directie el va
cauta sg. ne dea mai tarziu compozitii da

mare amploare. Astfel, bite vreme and

',
V. Alecsandri

multi poeti versifican programele politice,

Alecsa,ndri stie sa fie variat, sA exploateze
teme ale lirismului romantic si, mai mult
deal Loti ceilalti, sa fie In adevar poet.
Atentia pentru literatura popularg blocpuse la noi mai de mult La Alecsandri curentul a ajuns prin Franta, pe calea ThierryMichelet, intr'o vreme and lnsusi Kogglniceanu afirma In Dacia literard neoesitatea
pentru scriitorul a.devarat de a se indrepta

dire popor Alecsandri care si-a arglat Intelegerea pentru poezia

popularg Ina. din 0 plimbare prin munfi, a Mdemnat chiar la culegerile de folclor. Cand au aparut In. 1852-1853 Balade adunate f i
indreptate, in care cateva sunt capatate dela Moen Russu lar alto
cabeva sunt lu.ate din cartile lui Anton PsYlln, In ta rg exista atmosfera de simpatie i de aceea culegerea a avut un mare rgsnmet.

Poeziile fuseserg cunoscute prin. Bucovinct s't Zimbrul si acum apgwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROIdANE

215

reau In volum cu muele prefaceri Cu compleKri i noi prefaceri,

culegerea a aprrut Wee flour editie In 1866 sub titlul Poezii popiu-

lare ale Romdnilor. In prefatr, Alecsandri serie cr aceste poezii

suni copii-grsiti ai geniului romnesc" si mrrturiseste singur
le-a Intocmit". Felul de a cubege poezia popular arata de sigur

o conceptie nestiintificr, dar Alecsandri no. putea avea decat ideile

vremii lui. Unele poezii nici nu swat autentic populare, slant creatia
lui Alecsandri: acele In care cntr. pe Dragos, $tefan, Bogdan, Mihai
Viteazul i alte cdteva. Avem his In culegere i poezii de deosebitl
frumusete Miorita, Dolea, Mihu Co pilai, Ton-fa Alimos, Mandstirea
Argesului. Poeziile populare au apkrut lu editie francezr. in 1855,
produand uimire prin frumu.setea lor el.stigand simpatii pentru
principabele care se frAmkatau ea sr. ajung.r. la Mitre.
Volumul de Poezii populare ale. Romdialor a avut o Insemndtate

deosebitr. A castigat atentia pentru productdle poporului si a arr.tat eare-i adevrraia limb romaneasel Prin el a reusit Alecsandri
sr. intrreasc si mai mult eurentul de nationalizare a inspiratiei si
a deschis drumul culegerilor folcboristice Dup. exemplul lui, si altii
vor aduna poezii populare i vor cruta sr. le dea o formit mai arttistied. Enaineseu insusi 1-a avut ea model si a aspirat s fie pentru
epoca Jtrnimei ceeace Alecsandri fusese pentru marea epocr poriiitr
cu Dacia iterar.

Din 1846 sunt hicerarile dramatice Provincialul la nutria

National sau Jicniferul Va4dr4 i Riccilia Ambiioasii, oca dintai vrand

-sr fie o protestare impotriva abuzului de drame pe scen.r. si Infr.tisand
peripetii cu haiduci In costume, ca balade i alte lucruri autohtone,

cealaltd critiand parvenitismul In persoana Zoibei care vrea si ea

sr. fie cocoank"
Russu, priu astfel die lucAri, merge si el
pe calca hotrrit de haoitorii teatrului din Moldova.
Muncie lui Al. Russu devine mai cunoscut in. 1851 prin Studie
inoldovarai, care apare hl Zimbrul. Critica noilor sisteme de scriere
a chmismulni si a u,surintei cu. care lAsam sr, se risipeaser trecutul,
e ceca oe formeazr partea principai a sefierii. Al Russu se araTa de
pe acum in (Tea ce are el mai caracteristic. E euprins de dragoste
pentru productiibe poporului si de poetie inclinare spre trecutul
pe care-1 simbe apropiat de felul lui de sinitire si de gandire. Aci
11 cunoastem pe Russu stapin pe o limbr. In care se pAstreazr accentul bstinas si in stare s redea din pitorescul costumelor si obiceiurilor care incepeau sr disparr Aleeu Russia e modern ea sensibilitate El gseste cr. viata In prezent e hpsit de voiosie i c lucrurile sunt privite ca raceala mint* ea obiecte de experientr, nu de
Incantare a sufletului. E ceca ce avea sii. resimtr. mai tarzia, eu
atAta puliere poeticI, Eminescu Ini Epigorai.
Prin ceca ce apare la Romdnia litenard, Alecu Russu ni se des-

copere In princip alele lui luerrri, eu felul de-a sima, de-a gndi
$i de-a scrie In eugetrri, el apare mai adanc decdt oeilalti contim.porani Problema literaturii nationale e pus cu o expresie nour
puternier: Nenorocirea literaturii, pedantr in condeiu, pedantr
www.dacoromanica.ro

D. MUR

216

11 A $U

In forme, pedanta In Md., care lneaca.

omoara. l.atarile romanesti

desvoltarea spiritului si a Inchipuirii, vine din pricina nestiintei

limbii si. a traditiilor parinte5ti; literatura aceasta nu are radacina,
nici d roma". Dup. Russu, adevarata literatur este expresia
unui mana, iar nationaLitatea este o simpa Inchipuire daca mi
avem legatura. cu tot trecutul pari.ntilor nostri. Pe baza acestui
traditionism. Russu critica sistemele i gramatioele care aduoeau atta haos In feluI
de-a serie si de-a vorbi romfineste.
Russu are un scris cald, convingator,.

sprijinit si pe o frumoasa cultura literara.

Are un ascult simt istoric, cAnd vede In
princip ate centri politic spre care trebue-

sa se indrepte bate energiile neamului

E una din cele mai serioase si mai patrunzatoare minti ale epocei. E cu totul
Modern In felul de a privi limba In des-

voltarea ei organica.
In ArniAtiri e mult suflu poetic. Autorul
stie sa se Indrepte ca sinitire spre trecut,.

spiv viaa, spre frwnuseple firii, aliind la

Al, Russu

gAndurile lui o blanda. melancolie. Retrai-

rea in aminlire a pitorescului satului Cu

cantecele populare, cu luna ce-si revarsa dulce lumina peste ramurile unui par, cu f Antna a carei cumpana pare un cocostarc au pliscul Intins, proaspata poezie a copilriei Indepartate, umple pagini
de frumusete deosebia. Romantismul a prefacut sufletul lui Russu,
l-a modelat ca sa Inteleaga tristetea lucrurilor i sa sima melancolic

i nostalgic un trecut pe care sufletul de tar= sarnatos si

neoccidentalizat al lui Creanga avea sa.-I &Masca fremaand de haz

i de voiosie. Russu exprima liberar drama lui sufleteasca de copil

plecat dela tara spre a se bucura de influenta carta straine. El'

reprezinta, din punct de vedere istoric, Insasi drama prefaoerii arii

noastre in trecerea ei din faza pur agrar spre lumina i influenta
apusului. Alaturi de spiritul lnoirii., atAt de intiparit la R'ussu si la
Intreaga general* vedem i deplangerea lirica a fornielor trecutulut
De pe acum apare ciocnirea futre politic si poetic, amandoua juxtapuse In aoelasi suflet
Cantarea Romaniei e cea mai Insemnat scriere literara a lui
Russu. Viziunea epocelor trecute e confuza, dar nu lipsita de dina-

nnsm. Dragoste de mum, Indurerare lata de decaderea din prezent, increderea in viitor apar In aceste versete, cu accent biblia.
scrise dupa un model francez. Frumusetea plaiurilor, duiosia cantecului popular, viata idilica a satelor, toate Isi gasesc loe ad,.
A vrut oare autorul sa transpuna In plan Merar programul dela
Dacia Merar& Russu, exprimandu-se pe sine, ne arata nssi epoca
lUi cu nostalgia dup vremile de libertate de altadata, cu. avntul
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

217

pentru redesteptare, Cu credinta mistiodZn triumful dreptdtii: duhul

Domn.ului trace pre pdmAnt".

Alte lucrdri mai mrunte Isj au si ele insenmtatea lor. Decebal

si Stefan eel Mere, cugetrile demne pe care le-a scris In Mchi-

soarea dela Cluj in 1848, studiul Poezia poporalcl, In ca.re exprim

convingerea c. numai aceasta reprezintd romnismul lin. ce are el
deosebit, au apdrut numai mai tdrziu, dup moartea lui Russu, In
Foaia societd(ii pentru literatura si cultura romdneascei In ,J3ucovina
liraba franoezd,
din 1868 Dela Ru-ssu au ramas si cateva serien i
dar $i- aoestea dau pe fat atentia pentru privelisti de Ora, pentru
credinte i superstitii populare. Bucata Soveja are si interes biografic, ardtn.du.-ni-se pricinile exilului pe care l-a suferit Russu

viata lui la Soveja pan la eliberare.

Pentru cunoa$terea epooei In ce are ea mai ales ,ca simtire
gdndire, opera lui Russu e mi mare document literar. Priut sensibilitatea care strbate scrierile lui, Russu e un nobil exemplar
format sub Inramrirea venit din cele doud directii: romantica apuautohton.d. Apare de pe acum freamAtul
seand i traditionalista

unei ciooniri care-si va mai gsi expresie si'n desfsurarea literar

de dupd el.
C. Neg,ri, lupttor entusiast pentru Unire si cu, un Insenmat rol
In domenjul politic, a fost colaborator la Propeisirea i la Romtinia
literard. In amintirile de ealAtorie la Venetia, se arat si el stdpanit
de nostalgia tdril In poezie tau aduce o nold deosebitd, e doar 6un
diletant -delicat, sub influenta lui Alecsandri.
Printr'o parte din activitatea lui literard, Bolintineanu e in legaturd $i el cu. revistele lui KogrilnIceanu i Alecsandri.
colaborat
la Curierul romdnesc
Portia pe,ntru minte, dar a la Propeisirea.
fixan.du-se totusi lu atentia publicului numai dup volum.ul de poezii din 1847. In prefatd, autorul se reoomand cu modestie prin productii pe care le crate inspiratii tinere i melanoolice", putin

denme s fie luate In seamd Intr'acest timp and nationalitatea

romnd se desteapt ca o aurord dupd o lungd noapte". Cu versul

lui usor si cu simtirea lipsit, de ad'ancime, ne d el acum O fattl
tandrii pe patul
atal de cunoscut pe vremuri O noapte
la morminte cu artificii romantioe banale, cateva elegii tngui-

toare, balade awl In, legd.turd cu voemozi din trecut si oca mai build
poezie a lui, Mi/inca i Baba, In care cu toate prooedeele rontantioe,

Bolintineanu s'a ardtat stdpan pe o versificatie plinA de efect si

totodatd capabil, In aoele versuri ale blestemului, sd se ridioe png

la adevdrata artd. Volumul e strAbdtut de dragoste de Ord, de

Incredere lui puterile neam.ului, de cultul trecutalui. Prin natura

inspiratiei, apartine $i el curentului non.

Era care sta sd se aeschidd Cu anul 1848 il gseste pe aceeasi
pozitie ca i In.oitorii. Diferite volume se succed pAnd la Poezii. atdt
cunoscute, cat i inedite din 1865-1866, care cuprind Florile Bosforulul, Legerbde istorice, Bayne, Macedonele, Reverii, Diverse. Sub

directa influen.td a romantismului si aspirnd la o celebritate pe

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

218

ewe Hugo si-a castigate prin. Orientallele lui, Bolintineanu canta in

Florile Bosfornlui teme care-si pierd din valoarea poetica sub noianul de superfkialitati de expresie. Bosforul lui Bolintineanu este
In special evocarea unor Intalniri de dragoste incadrate In elemente
descriptive cu totul generale. Culoarea local ar fi sa se realizeze
printfun vocabular care nu face decal sA adaoge obscuritate la un

fond plat si repetat In motive uniforme. Legendele sunt usoare

versificari ale imor subiecte de cronica Un poem mai lung, Sorin
sou Mere boerilor la Tdrgouiste, amesteca artificial Imprumuturi
din Faust i din Hamlet. Nici In basme, un gen in care Aleesandri
crease pe Insird-te meirga- rite, Bolintineanu

nu ajunge sA fie adevarat poet Sub influenta lui Alecsandri, face si el apel la
viata poporului cu credintele si superstitine lui. In Macedonele sunt multe lucruri copilaroase i artificiale. Mai cunos-

cull pentru partea ei idiic. si pentru

vioiciunea versificatiei este San Marina,

din care Irma nu lipseste un vocabular cu
podoabe i cu diminutive ofilite. Reveriile
nu sunt nici ele un progres.
Din fapte eroioe si din evenimentele trecutului prins In cronioe, se inspirA Bo-

lintineanu In dramele lui E vremea

D. Bolintineanut

care Shakespeare Incepuse sa fie cunoscut la not Se tradusese Hamlet si Mac-

beth. Dramele lui Hugo patrunsesera mai

de mult. In asa zisele lui lucrari teatrale, Bolintineanu plagiaza In
chip naiv pe Shakespeare si pe Hugo. De mai mult interes sunt
notele din numeroasele lui caldtorii In Palestina, Egipt, Bulgaria,
Macedonia, Moldova. Semi i pagini Insemnate despre Romanii mace-

doneni ori despre situatia In Moldova In timpul Unirii, dar pretutindeni se amestec si o documentare care vine din carti cercet ate
anume.

Asa cum s'a incercat in multe domadi, Bolintineanu a Wilt sa

ereeze i romanul romanesc. Manoil a aparut in Romdnia literarei,

Elena mai tarziu In 1862. Autorul nu are o eonceptie artistica

inait despre germ' In care serie, niel dibacie In legarea verosimila

a Intamplarilor i nici expresie literar, aceasta coborit mai totdeauna la nivelul prowl obisnuite. Sunt insa. In aceste lucrari preocupari In legatur ca starea social a taranilor, literatura vremii,
dispretul aristocratiei peritru poporul romanesc, regimul fals constitutional dela noi. Critica vietii familiale, sociale i politice este
adevarata preocupare, actiunea fiind doar un pretext. Activitatea lui
Bolintineanu continua sI se de,sfasoare prin poemul Conrad, epopeea
Traianida, safirele lui sociale i politice, note despre poezia noastra

In trecut, dar, gustata mult late vreme, a fost din ce In ce mai

Invaluita de nepAsare.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

219

Gh. Cnete,anu are si el legAturi cu miscarea pornitA de KogAl-

nicearm i coniinuatA de Alecsandri. In Republica Romdnd, a pu-

blicat cAteva poezii Insuflelite de sentimentele generaliei nevolutionare. La Romdnia viitoare a cantat vitejia pompierilor din Dea-

lul Spirei. A colaborat de asemenea la Curierul lui Eliade $i la

Romdnia literard. In 1855 a publicat volumul de Melodii intime
al cArui cuprins a trecut In bunA parte sis'n Pairie fi Liberlate
din 1879. CAteva poezii asigurA lui Gh. Cretean.0 aducerea aminte.

In Nebt4nia lui Tasso skta Eva nebund, este imaginatie puternia

dar robit de literatura romantia.. Fnspiraiei patriotice Ii dit un
loc Insemnat: Clintecul strdineddrii s'a bucurat Intotdeauna de larga
rgspandire Ca poet, Gh. Creteanu e sub influenta lui Gr. Alexandreseu, Bolintimeanu i Ale,csandri dela noi, sub aceea a lui Byron,
Lamartine, Musset dintre apuseni Cele mai multe serien i ale lui

sunt dinainte de 1866, chiar si schita Un hoer nou, care apare

munai In 1873. E una din bucAtile interesante prin scoaterea In
relief a parvenitismului si deaderii morale din area vreme, 5i a
fost cunoscuta.' si. de Eminescu din Scrisoarea

Lipsit de con-

centrare si cu un retorism prea transparent, Creteanu reprezinta

mai malt sufletul epocei in care a trdit, decAt o realizare InsemnatA

In desvoltarea poeziei noastre.
Nu trebue sA creclera a. toatA
Eliade i Asachi dupii 1840.
creatia vremii se mArgineste la
ceea ce s'a publicat in. revistele lui Kogdlniceanu si Alecsaudri.
Scriitori din vechea generatie i altii timen i 10 au produelia lor
literar

Eliade dominase epoca dinainle de 1840. Acum, prin un.ele

scrieri, e pe, linia Inoirilor dar, prin altele, pierde si ce mai aVea

din prestigiu. In momentele in care KogNlniceanu pornea, din Moldova, curentul de nation.alizare a inspiratiei, iar Iordache Golescu
din Tara RomAneascA exprima dorinta de a se ajunge la o unificare
a vorbirii i scrierii, Eliade, ca si cum rear fi fost deajuns erezlile
filologice ale lui Laurian, publicA In Curierul de Ambe Sexe, lucrarea
Panalelism ?litre limbo romand f i italkmui, In care pledeaz pentru
italienizarea limbii noastre CurAnd Alecsandri avea s fad., In
proza lui literarA, aluzii ironice pe care, MA. IndoialA, Eliade le
merita
Activitatea lui Eliade se desfAsoarA intens. La Curierul Romamese, desbate problemele ortografiei, teatrului nation.al, organizarii
scoalelor, publia. articole de rAfuialI eu cei pe care li gocotea dus-

mani, da pe fatA proectul grandios al unei biblioteci universale.

Ca adevratA literaturA, putem socoti schita socialA. Coconul Dretgan

si Linde parti din Pligsiologia poetului, hi care satira la adresa

mai tuturor scriitorilor con.timporani i verva caustic au deose-

bitA vioiciune. Din 1841 este Sbureitorul, nu nurnai oea mai bunA
poezie a IM Eliadei, dar si o ad,evAratA creatie de purA inspiratie
nationalA Parc pe deasupra sistemelor condarnnate de bunul shut
si pe deasuPra tuturor deosebirilor de idei, a triumfat si aci duhul
www.dacoromanica.ro

220

D. MURARASU

eel nou al Daciei lit erare Eliade risipeste multa energie i la

Curierul de Ambe Sexe, unde apar traducerri din Erusalimul eli-

berat, Orlando furiosul, Infernul si, sub influenta lui Tasso, Mihaida,
epopee falsa ca limb. i conlinut. Din 1850 sunt Souvenirs et impres-

sions Id'un proscrit, In care nu lipseste entusiasmul, dar nici

tima. Dan 1858 e Biblia Saerd, cu interpretari discutabile si ca
atacuri veninoase, lucrare criticata pe drept cuvnt de Saguna

Biblicele, ramasa neterminat% ca $i Biblia Sacrd, constitue o lucrare

In care se amestecal dezordonat idei care nu conving, cu tot tonul

lor violent ori senten.tios.
Tot ant, de haotic este sachar sau laboratorul, in care se invl-

masesc ulnitor idei politice, literal); religicase: e o mlca In care

grtsim explicatie pentru multe din atitudinile M Eliade. In 1868Incepe s ap,ara Curs intreg de poezie generald, destinat sa cuprind toat% activitatea lui Eliade. Chiar $rn anul 1872 mal apar
Serafita i Oda Romdnilor. E o maned urias. In timpul unei vieli
careia nu i-a lipsit entusiasmul. Ratacirile filologioe $i politice au
micsorat-o Ins lin ochii contimporanilor Seditori noi s'au. ridicat
nu numai pentru a fi ei ihi linnirn,, dar $i pentru a-1 aduce pe
el In umbra.
Asachi continua sa ravneasc la locul de Indrumator $i se simtea

jignit de purtarea celor tineri. Critica lui du$mnoasa si-a atras

replici dureroase din partea unor oameni care se obisnuiserd sa-1
respecte $i care, fail s fie provfocali, nu s'ar ii atins de eL Prior
ductia lui literard continua. Poetul de curte se vede In Inm na(ional din 1845. Cbeva fabule ni se adaoga la cele vechi, $i ele
stable Fiioei mele Eufrasina e sub v'Adita influent a lui Petrarca
Pleiada e strabatutA de cultul marei .arte, dar versurile greoaie
mic$oreaza valoarea Aureola lui Asachi e mereu In hrtunecare.
In. jurul lui, la Albina Romdaeascd, mai apare cte uwi name din
vechea generatie, Gh. Saulescu si Donici, mai rar Alecsandri
C. Negruzzi, si des mune mai tinere care se straduiau sa se Intipareasca In memoria contimporanilor. Seria de nuvele In care
literarizeaza evenimente istorice, dup modelul lui Karam zin, n'a
creseut valoarea lui de scriitor, dupa cum n'au reusit s'o fac
nici Incercarile lui dramatice. Mai interesanta e Turnul &dului,

dram originala" din 1863, o localizare a motivului strigoiului din

Lenore, balada lui Burger. Poezia noua, inspirata
viata autorului
ori a neamului $i riclicata spre arta i prin influenta romantismtflui
apusean, reprezentata a.cum mai ales de Alecsandri, nu putea decal.
sa Impinga.' tot mai mult ini uitare pe Asachi, care parch.' a urmrit
Intotdeauna s apartina altei vremi decal aceea a contimporanilor.
Cunoscut mai demult pentru cuplete
Alti scriitori ai epocci.
gustate de o societate In care se Irabina moda veche Cu Incepatoarele manifestari lin sens tapusean,
C. A. Rosetti 15i publica numai in 1843 volumul Ceasuri de

0 parte din poezii sunt Inchinate sexului frumos" multamire.

si cu-

prind o d_ragoste lipsita i de cea mai elemental. spiritualitate.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

221

Sentimental autorului vrea sd. fie puternic prin exagerarea expre-

siei, dar se simte poza, tinele poezii las sa se Intrevadd idealogia democrata a \Tema C. A. Rosetti a, trains dupa original
pe Manfned al lui Byron; Invooa(ia lui Lamartine si a preluerat

cateya poezii dupd Hugo $i Branger. El avea sa rAmana In istoria

tarii prin activitatea lui politica, nu prin oea literara.
Gh. Baronzi este In aceastd vreme harnic traducdtor de cArti
si mai bane i mai rele, i cantkret al, evenimentelor politioe. Colaboreazd la Concordia, la Ziva, dar nu vine In apropiere cu revistela
mari si Inoitoare.
La Concordia serie g AL Sihleanu al carui volum Armo in-

time apar In 1857, anul xnorii poetului. In unele .poezii ca La

Sofia, Baroarolla, Silileanu este sub influenta lui Aleesandri. Predilectia pentru stelute, filomele $i porum.bite blandisoare vine
dela Bolintineanu. Suflul revolutionar al epooei este In La Patria
In afara de aoeste poezil, sunt altele care aratd. Inclinare pentru
motivele sangeroase i Infiordtoare. Striofe tind sa jnfluenteze prin
deslantuirea elementelor naturii si descatu$area patimilor omenesti.
Sufletul poetului yrea sensalii de-aoele ce doboar". Strigaiul, Logodnicii rnortii, Peigdnul i cretina sunt bogate In elemente lugu,bre,
sensatii tari 5i fantasie dezordonat care se complace In orori. E un
romantism degenerat care atinge carni und.e n.0 mai troneaz bunul
simt. Cismigiul arata caLitati satirice, dar Sihleanu n'a cultiyat aoeastd .directie

Al. Deparateanu e autorul volumului Dotal si Am9Puri din

1851 si al dramei cu multa simpatie pentru clasa taraneasca, Grigore Ghica din 1864. Pentru istoria literard este mai cu seeing
autorul poeziei Vara la fard, In care vioicitmea de "fond si dibcia
de versiticatie sunt In stare sa redea un, suflet care exulta de blind
dispozitie. Interesant prin. uncle idei, cum este aceea c omenirea
progreseazd In forme, inn In fond, Depardteanu, la fel cu Boliac,
nu $i-a putut pastra un loc mai Insemnat in literatura, din prieina
limbii pe care a, coborit-o la un jargon. macaranic Un poet pentru
care btranii su,nt macri", iar copiii vermin", trebuia sA, fie uitat.
Un scrilior edam legat de liA nton Pann scriitor popular.
teratura. poporului i Incusi el
popular este Anton Pa mi. Din, viata lui cu ridicdri i ooborlri,
epoca mai tncemnata este clesigur aoeea petrecuta peste munti
1828, cau.d a putut ctmoaste oeea ce se f douse in, Transilvania In
domeniul scrierilor populare. Aci va fi capatat un lipoid hotaritor
din partea lui Barac, pentru o activitate In care- aratase prioepere

Inca kie prin 1822. In aceast vremie, la noi sunt wide sernue
de simpatie pentru cartea populara, cdci se tipAresO fabulele lui
Esop, Alexandria, calendare In care intra trepetnioe i interpretari

de fisiognomie, dar un curent popular bine precizat, nu avem. Scrierile mai Insemnate ale lui Penn sunt: Cdntiri de stea, Poezii deosebite sau cdntece de lume, Poezii populane, Pooestea Vorbii, Spitalul
Amorului, O ezettoare la farei, Nr1rdvdniile lui Nastratin Hogea,
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

222

0ml de lucrari de muziA destinate s. romAnizeze cntarile bisericesti i Infaptuite ca o continuare a aaivitatii Ieromonahului Macarie.

Anton! Pann nu e folclorist tu adevaratul

luteles \al cuvAntului. El a imitat, a prelu-

erat i numai uneoii ne-a dat

i product-it

autentice In forma In care le-a cules. A pd-

truns Salsa spiritul liberaturli populare In nota

ei glumeata, satirica ori sententioasa, a fost

un mare kitelegator al felului de gandire al
poporului si de aoeea nude canteoe ale hd
s'au Aspandit si au castigat .aparenta de produetii autentic populare. Merit A. fie mapscute mai ales Povestea Vorbii si O ezdtoare

la (aril, pentru Intelepciunea populara. Inchis

In ele a pentru hazul povestirilor. Materialu1,
ni eea mal mare parte, este popular, nu numai romantest, ci si batconic. Pana a stint sa-1 organizeze, sg. Imbin.e parti disparate si A
aducA Intregul la o Imitate. Pentru. proverbe, un isvor rodnic i-au,
fost Pudele filosofesti pubficate de -Dinicu Golescu. Ateste lucrari
plac poporului i merita o cat mai larga rAspandine pentru a -desvolta gustul, cetitului.
Anton Pann

Spitalul Amorului a neiesit dintr'o mare pasiune pentru ante-

cele de lume, care, de cele mai multe ori, nu sunt decat poezfi
de Conachi, de Mumuleanu, de VacAnesti, pneflicute Insa de lutari.

Anton Pan n n'a fost un om de cultura deosebita i niel de un

gust literar mai putin limitat. S'a coborIt la un public pe care ar

ri putut Incerca s-1 ridioe. Astfel de cantece sunt mai mult pentru
periferia oraselor si pot servi ca text la zdrangneala lAutarilor,

Aaron si Barac, In alt media, au putut crea un stil popular,

Anton Pann nu. Scrierile lui au 'Tilsit Insa sa atraga publicul reams
ca Invatatura pentru o carte mai usoard, Intr'o vreme cand, du,p5
marturia lui Mumuleanu, cartea Min nu se citea. Din acest punct

de vedere, mai creator de public cetitor a fost Pann deal Asachi

cu poezia lui clasica.
Paul la 1821 publicul cetitor dela noi fusese doar boerul la

dispozilia caruia se punea copistul de manuscrise. Dela,aceasta data,

inoepe crearea unui public ordsenesc pentru care se tiparesc cArli

din ce In ce mai alese i, alahui de el, unul mai dela periferie

pentru cane se potrivea productia m,ai putin, pnetentioasa a lui Pam].

In Transilvania Ineepuse i la sate A. se raspandeasca diferite

scrieri. Din.coaoe, In princip ate, Incercarile In aceasta directie sunt
foarte raslete. Pentru publicul satenesc nu. avem &cat cartea religioasa apocrifa ori astrologia copilaroasa. Inaintarea crtii buns
dela hoer spre satean ar fi trebuit sa urmleze paralel evolutia tArii
dela despotism asiatic spre democralia mall. Nu s'a Intamplat nici
una, niel cealaltl.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

223

Odobescu e numai la 'nceputul

-anei cariere care avea sA se anationalizArii. Odobeseu.
rate strAlucitA j multilateraLl.
Poieziile Odd' Romdniei i Intoarcerea in turd pe Duneire, apArute
In Romdinia literard, amintesc felul de-a scrie al lui Alecsandri
In aceeasi revistk apare Satira latind, studiu care dA pe fat fruRevista Romana" pe luna

moase cunostinte clasice, ceea ce-i deosebit de Insemnat Sub directia

lui Odobesca apare Revista Romeinei in 1861-1863, pu un program de Intelegere a problemelor care se puneau pentru cultura
national. El se aratk protivnic tuturor sistemelor e pref acere a
limbii i caut totodatk sk destepte interes pentru viata traditionalA

romneascA. Acestea ne aratk p fortele noi care apkreau. In literaturk, ineau sA duel mai departe programul inceput la 1840 de
Koglniceanu. In legAturk ca rostul publicatiei sale, Odobescu (IA
urmktoarele Idmuriri: Revista Romand care si-a luat drept /Intl
rAspAndirea luminilor printre Romani, InfrAtirea general N a na-

tiunii, eel putin pe ckm,pul eruditiunii si al bunului gust literar

si artistic, precum i sprijinirea orickrai idei saluta.re yentru propdsirea nationalk i intelectual, Revista Romand, zicem, se simtedatoare a invita pe tali cei, ce au catusi de putink Incredere In
tendintele ei, de a lua parte la m4scarea liberarA i progresivk a fra-

tilor de peste Intl* 1 de a se Inscrie print* contribuitorii ei".

La aceastA revistk au colaborat Creteanu, Filimon i chiar A-

lecsandri. Ad au apkrut fragmente din Romdnii sub Mihai Viteazul,

pagini din AL Russu. Ad se aratk Radu
opera lui Bklcescu
Ionescu inoitor in. felul de interpretare criticA, marcnd influenta
esteticei lui Hegel, ceva cu total non peniru
aceastk epocd. Odobescu a publicat studiul
despre Poetii Vdceirefti, interesant ca docwnentare pentru acieastd vreme cknd nu
se stia la noi ce este istoria literard, artioolul
despre Psaltirea lui Coresi din 1557, cu rem-

noasterea meritului lui Cipariu In desteptarea atentiei pentru literatura veche,

su,rbete ale Pindului In Carpati, Cdteva ore

la Snagov, Asociatizmea transilvand, Cdntetoile poporane in raport .cu tara, istoria si
datinele Romdnilor, acest din urm.k. artiool
bogat In cuvinte entusiaste despre poezia
popular

In Romdnul din 1857, a apArut nuvela

Al. Odobescu
istorick Mihnea Vodd eel Rdu, iar In 1860
publicul a luat amostintk si de cealaltk naval Doamna Chia jna.

Odobescu are ca model pe C. Negruzzi Inspiratia, ca i a.cesta,

pleacA dela cronicele noastre. Fuziunea elementului istoric ca

fantastic e mai reusitd la Negruzzi, dar Odobescu aduce o mai mare
putere de reconstituire istoricA a aspectelor die vial/ dela 'nceputul
veacului al XVI-lea si o limbA mai armonioask. E si Odobescu sub
www.dacoromanica.ro

224

D. MURARA

influenta nomantismului In seenele de cruzime, de perversitate morala

4ari de patetism_ Tehnica nuvelei istoriee era Ineetatenita de Negruzzi, dar Odobescu stie sa fie original ca subiect, reconstituire a
epooei i limba literara.
Pe N. Filimon, *Uinta gastronomica
Filimon intemeietor al
romanului romnese.

dibacia de a, canta la strain nu

1-au Impiedecat SA. ne lase opere de

valoare. In Natiofnalul a publicat cnonica muzicala i impreiiii de
calatorie, In Tiinanul rorndn, hasmul Omul de peatrd. Lu.crarile cele
mai Insemnate sunt Nenorocirile unui slujnioar, aparuta In Revista
Carparilor din 1861 si Cioccii vechi f i moi, publican In revista lui
Odobescu.. Nenorocirile zmui stujnicar e o povestire In care ni se d'a
tabloul vietli sociale din preajma Unirii. Nota satirica este evidenta.
.compozilla e defectuoasa, caracterizarea superficial.. In Ciocoii vechi
fi noi, primul adevarat roman romanesc, apar frumoasele calitati ale

lui Filimon.. Dinu Muria, ciocoiul hatran Tu.zluc, Kera Duduca

sunt personagii ale societatii dintre 1814-1830, vreme de framantare si de prefacere. Trasaturile epooei stint bine prinse. Cunoastem
klesvoltarea sentimentului national, dusmAinia tot mai puternica tap
de Gneci, felul cum se adunan
necinstea administratiei, decadenea clasei con.ductoare. GIsim In Daman si date despne viata
culturata dela noi, despre Societatea Filarmonica si intrigile care au
itainat-o, dar astfel de documentri nu se ridic pe un plan literar.
In legtiir cu revolutia lui Tudor Vladimireicu, stint aci pagini
de adevarata istorie. N. Filimon a privit pnefacerile vietii dela noi
cu. putere de observalie i ca interes inteligent, a folosit o limba
placut si a caracterizat cu grija, person.agille, Autorul na si-a putut
masca tendintele critioe, iar articulatiile compozitiei sunt slabe.

Ciocoii vechi i noi, lucrare superioara hucercarilor lui Bolintineanu,

insemneaza o data. In desvoltarea roman-ului romanesc. Pe urmele
lui Filimon va merge si D-uiliu Zamfirescu.
Critica muzicala i dramatk din Nationalul moral toata atentia. N. Filimon este un critic constient de hisemnatatea
lui. Ideile despre teatrul national si despre muzica romaneasca sunt interesante si exprima si ele atmosfera de Inviorare

prin care trecea societatea noastra. In 1862, el cere ca statul sa

.subventioneze i s ajute desVoltarea teatrului romanesc: Un lucra

n'am facut si era de mare trebuinta a-1 face; _opera italian la noi,
pretutindeni, formeaza un teatru de lux, care se frecventeaza de
oameni avuti ce pot si trebue a-si. plati placerile lor; de aeeea credemi

c ar fi fost mai bine ca subvenlia ce se da acestui teatru sa se dea

celui national si pe dansur sa-1 fi luat guvernul Sub tutela sa, caci
,dela dansul matiunea Intreaga asteapta mult din toate puncturile
de vedere",. El atrage atentia si asupra probletnei muzicei nationale:

Spre a putea s avem o muzica nationan caracteristica, cata O.

studiem cu multa atentiune muzica taranului din toate partile locuite

de Romani si pe a natiunilor puse In -oonftact cu Inca, s facem. exwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

225

ploratiune in Italia, Ispania i Franta meridionald i apoi, din analogia ce vom gdsi Intre aceste diferite elemente muzicale, sg. stabilim adevdratul caracter al muzicei noastre".
O noud fort literar se anunta prin
Primele serien i ale lui
activitatea de pnd la 1866 a lui
B. P. Hapleu.
Hasdeu. In familia acestuia e o mare
traditie de culturd cdreia Ii rmne eredineios. Ineeputurile
literare, in limba rusk si romnd, influentate de romantici poloni
rusi, arat predilectie pentru subiecte istorice si pentru poezia
popular's.% Cdnd Isi Incepe activitatea la noi In tard, allva ani Isi
risipeste din scrierile lui istorice, literare i filologice la reviste
care nu durau mult, ea Romdnia, Forda de istoria romdnel, Foit4
de istorie i litenatu,rd, Din Moldova. Sunt numai zorile lima productii care a-vea sd se arate scnteietoare In =Ate domeuii. Cdteva
poezii ea Noap tea kaki,
ldealul paetului, nu dqu se fatd
un talent deosebit. In Aghiutd se dgrueste Un spirit satiric musator.
Povestirea Du'duca Marnuca devine, printr'un proces, rsmator, mai
cunoscutd decht meritd sg. fie. Lucrarea oea mai insemnatd este
acum Ion Varlet cel Cumplit, oonoeputd mi numai ca stadia istoric,
ci i ca literaturd. Hotdrit adept al ideilor demfocratice pe care le
strecoard In scriere, Hasiden e i un sprijin pentru Cuza, e glasul
plaid publioe, neformatd Inc pentru o viat politicd occidentai,
dar statornicit. pe o generoasd pozille In chestiunea revendiarilor
Ordnesti. Stilul de ibftinat este oeva firesc intr'o lucrare pe
care autorul si-o recontandk astfel : In at priveste coloritul
stiu atgla c mima simtea In adncul sdu ceea ce seria oondetul;
lar cand iiiima simte, condeiul devine scurt, laconic, Rite ea btdile
pulsului".
Odobescu, Filimon
epoc.

i Itasdeu suint, ay= and se Incheie o

i Incepe talta, pe Unja nationalizarii asa cum a fast tras

de marl inaintasi.
Micarea literari in Tran-

Barit face din Foaia pentru minte

din
Brasov mijlocul de ldmurire
silvania i Bucovina.
a tuturor problemelor ce se puneau atunci pentru neamul n.ostra i dd publicatiei un adne sens
national prin faptul c atrage colaborarea scriitorilor moldoveni
munteni. El scrie In Foaie articole de Indemn la cultivarea limbii
literaturii romnesti. Constient de Insusirile neamului i de drep-

turile care- decurg din aoestea, el luptd pentru triumful limbii noastre, protesteazd and o crede amenintatd de Ungurii care plgnuiau
introducerea limbii maghiare In biserica unit, pdstreazd In adncul
lui con.vingerea ed Unirea principatelor romnesti era oeva firesc
trebuia s vina odatd. Barit exprim idei si sentimente care

stint si ale generatiei noi din Moldova. Chiar si atitudinea critia,

fat's.' de imitatia strding., nu vine la el ca un Imprumut dela Florian

Aaron ori dela Ion Maiorescu_, acum preocupat de vechimea Roma.nilor In Dacia si de latinitatea graiului, ci din con.stiinta c imitatia
stria limba i sufletul romnesc.
15

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

226

La Foaia stpar la 'n.oeputul activitglii lor ATM Pumnul i $a-

guna. Aci 1i trImit colaborarea C. Ne-

gruzzi, BAlcescu, Ion Ghica, Gr. Alexandreseu, Eliade si chiar Boliac care Isl. trans-

planteazd In Transilvania poezia lui so-

ciald. Din Moldova vine o colaborare ano-

nimd, cu rinduri In care vibreazd amentul de rdsturnare revolutionard, necrutl.-

tor cu asupritorii pdturii de jos si cu

Ru.sii aduedtori de ruind.

Blajul, credincios traditiei, seamAnd si
el cuvantul de Inviorare. Cipariu Isi desf

.f.'
Gb. Barn

soard acl munca lui filologicd. In 1841

dd Extract de ortografie cu litere latinesti
pe temeiul limbii
ortogra fiel bisericesti
qi osebirea dialectelor. Cfitiva ani mai tarziu, el scoate Organul lumineirit In care
putea sd-si arate conceptiile despre Mad.
In Principii de limber' i scripturei, dup

ce ne aratd cum elementele slavone

de alte origini au venit sd strice puritatea initiald a limbi,i noastre,

Cipariu serie cd toate acestea ,pot fi Inldturate prim studierea vechilor

texte religioase bogate In forme romanesti. In ce priveste scrierea,

el este pentru principiul etimologic, cel fonetic pdstrandu-si un loe
secundar.

Un colaborator statornic al Foil pentru minte a fost Andrei Mu-

reseanu, mAna dreaptd a redactorului Barit". Activitatea lui ziaristicd se desfdsoard aci, la Gazeta de Transilvania i la Telegraful
romdn, Cu preocupdri literare, artistice i sociale. In Romanul
poeziile sai, el vorbeste de aptitudinile, poetice ale poporului si Indeamnd la culegeri dup modelul lui Alecsandri. In Proprietal e,
ca bun democrat, el doreste ridicarea materiald i culturald a Idranului i ne aduce aminte cd adevdrat patriot e cel care risipeste
intunerecul In care zace poporul de jos.
Mureseanu a tradus din Schiller si din Young. Melancolicul
preromantic englez s'a bucurat la noi de atentia lui Beldiman,

Asachi, Mumuleanu, Boliac. Simeon. Marcovici a tradus fragmente

In prozd, Mure,seanu a tradus In versuri. Ca poet original, el este
popular prin accentul viguros din Rcisunetul lui revolutionar, cele-

lalte poezii rdmlnand In uitare. Totusi ar merita sd fie cunoscule

A.01 mi-a lost ursita, care poate sta aldturi cu poeziile de gamdire
ale lui Gr. Alexandrescu, Glasul unui Roman, anuntdtor al marului din 1848, 0 privire de pe Carpafi cu depl&ngerea dezunirii
dintre frati. E In poeziile lui Mureseanu accent dureros pentru suferintele neamului, revoltd contra rdului care stdpaneste lu.mea, dar
Increderea In. viitorul aducdtor de stdri mai bunet

In Transilvania swat acum si alte manifestdri care fac sd se

presimtd o epocd de frtunoasd activitate.. In. 1861 se eonstitue Asawww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

227

ciafia Transilvand in care Isi au rolul lor cultural Saguna, Bari/

si Cipariu. AoeastA societate pe care Bari/ o vede ca puternic reazem al nationalitAlii noastre, isi propune si ajute desvoltarea literaturii si culturii poporului romanesc. La Pesta apare, la 1863, revista Aurora Romani' cu colaborarea lui
Iosif Vulcan, At. Marienescu, Popfiu, V
Bumbao. In 1865 Isi incepe aparitia la Pesta

Familia, sub conduoerea lui Iosif Vulcan,

legandu-si Ind din 1866 numele de cele
dintai poezii ale lui Eminescu. Revista da
chiar din primii ani o atentie tot mai mare
poeziei populare.

In Bucovina apare in 1865 Foaia societdfii pentru literaturd qi culturd romancascd, cu colaborarea lui Alecsandri, Ion al
lui Sbiera, D. Petrino, Al. Hurmuzachi si
ala Revista publicd scrieri populare, litera-

Murerann
turd originalA disculii despre ortografie. Aci
In Bucovina, 15i desfdsoarA activitatea transilvAneanui Aron Pumnul,
acum profesor de romAnA la Cerndup. Este pentru latinizarea limbii

si ImbogAlirea ei cu ouvinte derivate din formele ,existente. Ciu-

nismul" a fast Ned de glumA pentru toatA generatia cu. simi

critic, dar munca lui Pumnul e din cele mai serioase. Din Leptu-

rariu, au cdpAtat pe vremuri RomAnii ounostin/e despre literatura

noastrA, de aci s'a inspirat Eminescu. pentru Epigonii. In articolele
lui Pumnul se gasesc idei care au avut mare rAsunet In sufletul
Bucovinenilor al dror oonducAtor spiritual este el ping. In 1866,
anul mor/ii. Conoeptia lui largd despre limbl ,si nalionalitate se
vede In Neatdrnarea limbii romaneqti, unde scrie Nationalitatea
este dumnezeescul, eternul, InAscutul si neinstrainabilul drept de

a-si intrebuiata limba sa In toate trebuin/ele vietii: In casd, in

bisericA, in scoalA si administratiune". In stAruin/a lui de a Asi

forme derivate ori de a inlocui neologismele cu crea/ii autohtone,

era convingerea cA limba noastrA trebue si fie neatArnatl de alte
limbi. Pumnul admite ca limba sA substea numai subt universala
minte a Intregei natiuni romAne". Astfel ideea libertglii nationale
Ii cAuta, prin el, triumful si 'n materie de limbA.
Toti scriitorii de dup6 1848 sunt
Nevoia infiltirii coneeptiei
influen/ati de ideile politice si sodespre poezie.
ciale la ordinea zilei, toti respira.
Inteun anumit climat intelectual. Avem o literaturA reprezentativA

pentru o epoc din! via/a noastr ca neam, dar care, ajwisA pe

mAna oelor Mr de dar divin, iesea din fAgasul natural.

Dela 1840, programul Daciei literare, 5i. ping la nuve-la istoricA
a lui Odobescu si"Ciocoii vechi si noi a lui Fiaimon, se scriseser/
multe opere de seamA. ),Literatura devenise nationall prin inspiralie 0. prin expresie. Dar aldturi de adevArata literaturA, Inoepuwww.dacoromanica.ro

228

D. M U

RA$U

sera O. apar tot mai multe scrieri puse In ,serviciul uinui ideal
politic ori social Bolia.c ajunge chiar s formuleze teoria sociall

a artei a sa scrie: That ideea ce uaste imaginana trebue s

fie utilk". In 18,18, Ion Calina scrie: Dreptul lor e- 4 al nostril,

Campul lor e a al vostru.
Si-adunarea cea obsteasck
Hind
casa romaneasca
Este casa tuturor". Boliac canta Unirea: Pot
sa faca din, Dacia
Pe dreptate Romania" sau: Gerem. ton a

vrem Unire
N'asteptm nici un minut
Maine-om sta la chib-,
zuire
Ce mai este de facut!" Poezia dispare, devenin,d program
politic: Liberal& monarhie
Cu drept mime-executiv
i fara.aristocrane
Guvern. reprezentativ". Boliac n.ici nu putea coborl

Mai jos, de vreme ce i pentru conceplia lui despre pberie goseste astfel de versuri: Tiganul i clacasul
Au fost gandirea;

mea
Stapanul, arendasul
i legea lor oea grea Muza mi-au
pus In doliu".
Arioescu este In epoca Unirii un specialist In poezia politick
vulgara si violent& Sion a nascalescu scriu i ei verstui pentra

Unire; chiar a Gr. Alexandrescu se lasa ispitit sa serie o slaba

poezie dedicat lui Cuza. Gh. Baronzi vi-ea sk -oonving deputatii

din 1857 cu versurile: Deputan, Romani de frunte FiIi 'unit4

nestramutan
Pentru cele pafru puncte
Inteun cuget bun
votan". O poezie satiria, de multe ori lipsita de scanteiere, se
sipea la revistele umoristioe ale vremii. Unul din scriitorii

mai cunoscun acum, N. Oraseanu, credea c faoe poezie scrimd: ,Te

lepezi de Satana
De gandul netmirii
De printul pamantean

De soopul Invrajbirii?" Transilvania nu 'Imam In urml

O reacnune se impunea. Spiritul critic trebuia sa triunfe, pentru

a valorffica literatura dup criterii estetioe. Trebuia O. se 1.4mureasca ideea de litefatur si de frumos. Expresie a unitani de cre-dinta, de limba, ori de constdinta, chiar and a ajuns la creatii de
valoare, literatura fusese pan acum pfivita
funclia ei social&
Intronandu-se de-acum Inainte criteriul valorii estetice, pi-in. unimea i conducktorul ei Titu Maiorescu, sta s Inceapa oea mai
Insemnat epock din desvoltarea noastra literar.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV-a

EPOCA FORMAR!! IDEALULUI ARTISTIC

www.dacoromanica.ro

Din PravilelejmOriteyti, l.I1603.

INTRONAREA. PRINCIPIULUI ARTEI

PENTRU ARTA
Titu Maiorescu.

Intoarcerea lui Titu Maioreseu dela studiile

Irr strdindtate deschide o perioadd de harnicd

activitate intelectuald. La Iasi se grupeazd, In jurul lui Maiorescu,
tineri Cu frumoasd pregatire i astfel ineep aoele cichiri de oonferinte
In care se llmuresc probleme de ordin filosofic i pedagogic. De-

parte de frm'ntdrile politice, care acum nu 'le spun nimic, dar ti

vor atrage mai tirziu, acesti tineri constituesc O soeietate cu scopuri
pur culturale: aceasta-i originea Junirnii. Chiar la ineeputul lucrdrilor,
societatea a fost paralizatd de procesul In care Maiorescu a fost

Cu multd perversitate, dar curind munea a putut deveni tot

Mai rodnicd. Se pldnueste si fondarea unei tipografii din, care sA

iasd cdrti de scoall, menite sd se impartd. gratuit, cdrti care sd

contribue la o unificare a culturii si a ortografiei. Maiorescu, Iacob

Negruzzi, P. Carp si Pogor isi propun sd. tipdreased intr'o editie
noud i cronioele Irv Din 1865 este proectul de a se &mate revista
lunimea; a apdrut ammai In 1867 sub munele de Convorbiriliterare.
Ad s'a format programul d Inviorare a literaturii, a(-i si-au dat
intlnire toti Marii reprezentanti ai culturii noastre. Conduatorul
spiritual al noii direetii este Titu Maiorescu.
In cultura noastrd Titu Maioreseu isi are un loe bine stabilit
Figurd expresiv conturatA, el nu animal reprezintd o activitate personald plind de roade, dar si evoed o epoed de mune literard
culturald in central cdreia se afld, spre a o pregIti silndruma Pen:tru vremile de trecfere dela o stare la alta, se iviesc, predestinate
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

232

para, personalitati care Insumeaza. trecutul i totodata vestesc zkrile

noi. Spre a hicheia o epoc de nazuinti frumoase, dar 'lark de o

sigura orientare, a aparut Kogalniceanu de
care se leaga. un curent literar prin prograinul
litenare i, mai mult decat atat,
realizari In organizarea vielii noastre publice

cart lac din el un mare ctitor politic al Ro-

maniei moderne. Pentru completarea fizionomiei veacului al XIX-lea, aveam nevole si de

un mare ctitor cultural al prii: acesta a fost

Maiorescu.

Activitatea lui In.cheie un veac, dar si

1ncepe un altul tAnkr. Din sbuciumul liberafismului utopic si din invfilvorarea unui en&
clopedism adesea naiv, rasare Maiorescu al

Z.arui cuvant este o critick si o concluzie,

T. L. Maiorescu

tot atAt cAt si o pregatire pentru o ordine

noua. In. vremea lui Maiorescu erau douk sohui de oameni deopotriva
de primejdiosi mmii reprezentau trecutul, dar nu 'ntelegeau nimic din
adierile ideologioe ale viitorului, altii reprezentau timpul ce avea sa
villa, dar mi. cunasteau nimic din experienta sirului de Inainta.si. Inchipuindu-si natiunea un fel de manechin pe care-1 poti. trage Indarat
de maneck ori porni Inainte priu ghionturi, i mmii si allii nu aveau
viziunea unui organism viu In neintreru.pt munc de pref acere, de

Moire a de adaptare la Imprejintri. De aoeea si Infaptuirile unor

astfel de conducktori erau sortite nimicirli, lasind doar aniintirea
unei mai mult ori mai putin Indelunge pierden de vreme. Adevaratul Infdptuitor 1mbink tot ce e bun. In trecut cu tot ce-i ideal rea-,
lizabil In viitor. Urn astfel de infa.ptuitor a fost Maiorescu, reprezentand msur i echilibru In linia politick, adevar si seriozitate In
linia culturalk. Profesor de filosofie, critic literar si conducator de
revista, om politic si orator, In atatea tarkmuri de activitate, Maio-

rescu 5i-a pus Intiparirea und minti Juminate 5i unei inimi calde
pentru tot ce este inlaptuire bunk.
Despre o mi5care filosofica. la noi, Inainte de Maiorescu, mai

nici mi poate fi vorba. De ad si raceala uneori dusmanoasa ea care-i

primit el la 'nceputul activitatii. N'a gasit, pentru desfasurarea muncii
lui, un mediu intelectual de marg. Inaltime si de ad si acea dureroasa
mkrturisire pe care o face dat cA nimeni nu Intre,abk de lucrArile
lui, nimeni nu are dorinta de a le cunoa.ste, nimeni nu se skate sufleteste alaturi de el. Munca lui oragnizata. si-a avut ins6 1ncununarea.
Ea a venit In 1884, an Insemnat In istoria. culturii filosofice la noi,
prin Infiintarea la universitatea din Bucuresti a unei catedre de Logica
Istoria filosofiei dela Kant Incoace. La cursul pe care 1-alfacut an
cu an, Maiorescu a avut 'un public tot ma ales si tot mai nameros.
De-acum inainte munca ordonata i dragostea pentru tineretul dornic
sa studieze filosofia, 11 Indreapta. pe Maiore,scu spre crearea unei
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

233

frumoase miscAri spirituale din care au rasarit gAnditorii cu care

Re distingem astAzi In filosofie.

Revista Convorbiri litepare este, dela primul ei numar din Martie
18R7. to data In istoria noastra literara. Ad s'a desfasurat activitatea

de wide si de indrumatv fiterar a lui Maiorescu. S'A facut la 110i

critica i 'n.ainte de eL Eliade Radulescu, a carui activitate variata
s'a prelungit pAna. In vremea lunimii, temperament schirnbacios si
scriitor lipsit de obiectivitate, n'a fost niciodata adevarat critic. La
Dacia litenarii, critica a fost pe plan secundar fall de opera de creatie
la cane iau parte colaboratorii. Abia dacd pot fi amintiti pentru unele
pared critioe basarabeanul Alecu Russu, Asachi din Moldova, Andrei
Mureseanu din Transilvania, iar din Muntenia Simion Marcovici, oo-

plesit de amintiri din retorici vechi, si oonfuzul Boliac Anuntator

de vremuri noi este IntrucAtva Radu Ionescu, cu_noscator al estetioei

lui HegeL In Principiile criticei aparut In Revista Romdnd din 1861,
si mai ales Gr. Grandea. Avesta, autor de poezii, traducator din literaturile straine, alcaluitor al oercului folclorist Orientul, autor si al
romanului Vicisia sau CzacQii noi, a fost preocupat si de teoriile estetice. La Pressa si la Albino Pirbdului din 1868, el 15i desfasoara munca
de popularizare a unor idei in legatur ca estetica i ca gen.eza poeziei Avenu asadar snuainte de Maiorescu o oarecare frniAntare de
idei critioe si estetioe, dar 1111 o activitate metodica de-a Imbina teoria

u practica si de-a face critica literara. pe o solid,a baza filosofia.

data Cu aparitia lui Titu Maiorescu, tree in. umbra maestrii
Eliade: Boileau, Voltaire, Marmontel, La Harpe; ramAne uitat saintsimonismul lui Boliac; nimeni nu mai stie rnimic de Buterbek
Nimeyer pe care se sprijinea Andrei Mureseanu, si nici de Blair
pe care-1 mai cita Inca Grandea. De-acum Inainte se pronunta marele nume ale filosofiei: Kant, Hiegel, Schopen.hauer. Pe baza lor
se 'ntemeiaza o critica prini care se valorifica. poeziile lui Erninescu
si comediile lui Caragiale. IntroducAnd la noi cultul frumusetii si al
marei arte,
Intr'un loe el vorbeste de sfintenia' formei, Maiorescu e Intemeietor de critica literarA ridicatA la treaPta de nobilA
activitate spirituald, si deschizator de epoca. nouk tn care, sub semnul
unui ideal estetic, se Ineurajeaz adevdrata literaturA nationall.
rescu a trait una din cele rnai interesante epooe din desvoltarea noastra., A. vazut cum Inoetul cu hioetul s'a trecut dela valorificarea lite-

raturii pe baza continutului national la aoeea pe baza Insusirilor

de creatie. Sinteza de fond romnesc a de forma artistica, literatura,

desigur putin actuala hn sens politic, devenea astfel permanent actual
prin integrarea In domeniul frumosului.
acne estetioe ate mi Maiorescu, vin alu diferite parti. Spiritul
eclectic -apare In. articolele critico tn care se imbina, uneori pkna la
o contopire In care nu se mai pot identifica partile, Kant, Schopenhauer, Hegel, direct ori prin Vischer, Platon, prin Schopenhauer,
allii Maiorescu exprima si el cultul pentru arta si pentru antichitatea
clasicA. Agei Ii recunoaste menirea de-a exprima frumosul ca idee
manifestata loi materie sensibila. In armonie cu, teoria schopennauedank' a subiectului pur de cunoastere capabil s priveasca. lucrurile
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

234

independent de raportul 1or Cu vointa, Maiorescu sustine valoarea

colnediilor lui Caragiale. Si teoria geniului, asa cum apare In studiul
despre poeziile lui
vine direct din Schopenhauer.
Teoria emotiunii impersonale
Eminescu'
desvoltata. In. Poezia romancl, In Progresul adeviirului i 'n alte articole, porneste dela Kant si Schopenhauer.

Maiorescu a si tradus estetica lui Schopenhauer, publicand-o in

Romania liberci
Convorbiri literare. Prin aceasta el a ridicat
iivelul intelectual al epooei, (land posibilitate publicului nostru. de-a
cunoaste frumoasele idei din cartea III-a a Lurnii ca vointei i ,reprezen tare. De acurn Inainte teoria cunoastereii pure de catre geniul

care, ridicandu-se peste hunea fenomenala, sta. fall In fatk cu ideile

eterne, prin actul de eliberare dezinteresatk numit contemplatie estetitck, teoria artei consideratk ca un liman al inteligentii, devine un
bun al intelectualitatii romanesti.
Prin preocuparile artistice i estetice introduse la Jun imea. Maiorescu a format si gustul membrilor societtii. St. Vargolici scrie:
Daca acuma as mai faoe versuri, die sigur c as sta cu cartea d-lui
Maiorescu sub ochi, spre a nu ma face culpabil de lse-friunusete
bun. gust". Si mai Insemnata este marturia din 1882 a lui Slavici:
voiu fi avand eu simtimantul frumosului, dar sunt un om
,bia de cand am avut parte sa intru In casa D-stra.", spune el lui
Maiorescu mi s'a indreptat luarea aminte asupra formelor frumoase".
Maiorescu si-a dat seama si de insemriatatea pe care o are limba
In Afirmarea unei culturi nationale. Lupta lui lmpotriva sistemelor

care voiau prefaoerea artificiala a limbii, critica aspra pe care o

face gazetelor din Transilvania pentru usurinta Cu. care primeau
influente germane paginile de formulari teorefice,
astazi valoroase, din artioolui. despre neologisme, sunt cunoscute de catre toti.
Poate mai putin cunoscute sunt aceste randuri serse In.1862, la 'n-

ceputul carierei lui didactice: Limba romana este maltratatk In

scoalele noastre. Acea limbk nationall ce o avem ca cea mai scumpg

mostenire dela stramo$ii nostri, aoest simbol de recunostin care

leag6 popoarele de aoeeasi samanta peste sute de secole, si despre
care s'a Vac& atata vorba la Inceputul regenerkrii noastre intelectuale:
aceasta limbk ameninta. cu decadenta In mijlocul nostril s'r nimeni
nu-si mai bate capul de regulele ei. Cine te mai Intelege astdzi daca

strigi: Limba i nationaiitate sunt In specie pentru Romrni, cuvinte

aproape identice".
Daca trecem la activitatea politica, Maiorescu reprezintA, ca exponent al programului junhnist, o minte ciar vazatoare si masuratd,

Intr'o epoca In care fiecare visa numai prefaoeri radicale dupk modelul liberalismului apusean. Critica nemiloasa a formelor fall fond

reactiunea Impotriva un.ui patriotism de vorba, de gest si de

parada, au fost opuse statornic celor grabiti la introducerea de legi

nestudiate si de institutii nepotrivite. Prin critica junimista, -s'a dat
un continut serios notiunilor de patriotism si [nationalism. S'a argumentat, mai cu seama,c o aparent de civilizatie, priu forme
institutii pripit Injghebate, n.0 poate crea o cultura temeinica dar
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

235

poate sa se soldeze cu aducerea In stare de mizerie a populatiei mitme

citoare i cu compromiterea vremelnicA a ideii de culturA. Critica

rnaioresciana a fost un avertisment impotriva compromiterii ideii,

fie literard, politic ori social De avertismentul junimist nu s'a
tinut seama.

Daca am rezuma trasAturile spirituale ale lui Maiorescu, i-am

gasi f Ara Indoiala mare inteligenta, Intinsa cultura filosofica i lite-

rara, talent In scris si mai ales In vorbire cu totul impunator. Dar

acestea sunt calitti pe care le gasim si la altil In epoca lui. Ce
are cu totul deosebitor si care a facut din el un adevarat educator
al vrernii? A avut o mare dragoste pentru munca serioasd, a fast
Inzestrat cu un spirit masurat, perfect ordonat, a avut acea armonie
de tendinte din care rasare un om pe care te pop bizui, fiiadcA

stii la ce sa te astepti dela el. Clasic constituit sufleteste, el a

putut, cel dintai la Troi, sa in.oeroe clasicizareia vietii noastre publioe i culturale.
A fost un om foarte bine pregdtit pentru ceea ce voia sa fwd..
Intr'e tara In care fiecAruia i se da importanta dupa pretentiile pe
care le are, Maiorescu a fost mill care a intrupat o valoare real,
prin acel desavarsit echilibru Intre gaud i fapta, Intre convingere
manifestare. Lovit i 'n vremea noastra Inca de vreun. batran invidios de orioe glorie pe care-o banueste mai trainica deal a sa,
ori de vreun tinerel care n'a mistuit bine add manualui de small,
Maiorescu, prin impunerea In domeniul literar si politic a unui pullet

de perspectiva care n'a fost pan, la el, st pe un piedestal de pe

care nimeni nu-1 poate da jos.

La Convorbiri literare a apArut, limp de cateva
Iacob Negruzzi.
zeci de ani, tot ce s'a scris ori s'a gandit mai

de seam la noi dela 1867 Inainte. In ce priveste programul, se

aseamana In parte cu Dacia literata. Iacob Negruzzi fixeaza scopul

revistei: de a reproduce si rdspandi tot ce intra In e,ercul ocupatiuisailor literare i stiintifice; de a supune unei

entice serioase qperele ce apar din. once

ramura a sliintei; de a da seamA despre

activitatea i producerile societatilor literare,

In special a cad. din Iasi si de a servi ca

punct de Intalnire si Infratire pentru autorii

nationaji".
Realizarea .progr, amului a ctrut o sfortare continua, o mimed dezinteresatA i urrnArita Cu entusiasm tanAr. Revista si-a ga-

sit lit Iacob Negruzzi reazemul ei de fiecare

zi. Cu dragoste vorrbeste acesta despre Con
vorbiri litenare: Acest copil al meu, pe
care 11 iubesc cu dragoste adevarat parinteasca, mii da multA mun.ca, dar a- mult5

'I.
Jacob Negruzzi

tiu eke sacrificiuri materiale ma costa, cat am negles

advocatura (mosia mea) pen.tru dan.sul, stiu cu ce indiferenta
martgaiere.

www.dacoromanica.ro

236

D. MUM A$U

priveste generalitatea gogomAneasca. a oamenilor, dar pe de altA

parte este o mica elita care recunoaste meritul, osteneala i talentul,
aceasta 1mi este &star.
Iacob Negruzzi a avut si o IntinsA activitate literara Lipsit de

talent scanteietor in expresie, lipsit a de o bogatie de continut

deosebita, el nu si-a putut capAta un loe Mai larg In istoria noastra

literarl Numele lui a rAm.as intunecat de acela al altora mai in,

zestrati carora, prin munca lui, Convorbirile lit erare le-au deschis
calea nemuririi. Dar si din ceea ce a scris Negruzzi, se pot aminti
pagini care si azi sunt valoroase. Amintiri din lunimea, mai ales
de can.d se stie c. lu.crarea
Panu este plina de inexactitUi
interesate, sunt un isvor spre care trebue sa se indrepte istoricul
literar. Traducerile din Schiller si-au avut insemnatatea lor culturan.. Scrierile poetice originale

proza si versuri

sunt documente

pentru starea de spirit a epooei. lin Copii dupd naturd apar bine

trasate caracterele critioei junimiste. Ves pasian i Papinian, te fan

f i Mihai 15i pastreaza Inca actualitatea. Merita SA fie cunoscute tipuri
ca Sugila, Lehaescu si parintele Smntana din Electorate, unde
lipseste umorul exprimat cut dibAcie. Piesa O alegere la Senat, a/spi:a
critica a vietii noastre pubRioe, a fost un principal isvor pentru
scrisoare pierduld a lui Caragiale.. Vasta corespondenta cu toti marii
scriitori ai Junimii feed o aleask pldoere intele,ctuala. i preocuriarile de limba romaneasca fac dirt Iacob Negruzzi o figura junimista
reprezentativa. In Gramatioale, el critica relate IneercArile de stricare
a limbii poporului. Intr'o scrisoare din 1874, gasim. afirmalii atata

de juste, in legatura cu dictionarul limbii noastre: Daca In locul

filologilor prea Invatali ar fi, Incrat Alecsandri, Bolintineanu, Odo-

bescu, Maiorescu, etc., am fi avut rezultate bine. Poporul ear fi

interesat caci limba lui, povestile, proverbele, cugetarile lui, adica
intreaga littelepciune a strdbunilor s'ar fi luat de baza pen-tru.
temeierea zidirii, lar nu ganduri aprioristioa a catorva Invatati, care

de mult se departase de popor In cabinetul lor de lucru si pentru

o idee straina i desantatA, dispretniau rodurile vii ale pmantului
nostru".
'Pentru crearea spiritului critic si-au
AL Xenopol i Th. Rosetti. ,avut rolul lor si personalitati care
nu aparlin domeniului strict ].iterar. Istoricul Al. Xenopol a fost multa

vreme Iu legAtura cu lii,nimea, reprezentan.d, Inca din 1871, pria

cuvantarea-i de splendida Sind& la serbarea dela Putna, noua generatie in ce avea ea mai sfaut ca sentimente crediute. In ce

priveste atitu.dinea politica, Xen.opol se deosebeste de Maiorescu prin

faptul ca e Mai putin vehemeat Impotriva formelor, avand convingerea ca tot ce-i neadevar i mediocru lu institutille noastre, va
trebui sa dispara Iu chip firesc. DupA el, a, nu face rUmie, pana vom
putea face numai lucruri desavarsite, ktsemneaza a ucide chiar posibilitatea 'progresului.

Intinsul studiu Cultura ma(ionalii, aparut in Convorbiri literare

din 1868, este de deosebita Msemnatate. Convins c pantru poi are
valoare inusual oeea ce-i in legatura ca nalionalitatea noastra i ca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

237

potrivit Cu o tard care abia se trezeste la o

viata civilizatd, Xenopol i propune sa. arate ce este o cultura nationald i cAt este ea de necesara. Argumentnd c Wawa se rasfrnge in chip deosebit lu sufletul fiecdrui neam, Xenopol arata c.6
$i cultura, ca rezultat al unei vizlimi interioare particular, trebue
sa-si aiba caracterul ei aparte. Limba are un rol de primul rang In
exprimared originala a unei cutturi: Peirea limbii este peirea poporului". Tot atat de mare este si rolul literaturil, restrinsa de Xenopol
la productiunile In care fantasia si ideile originate ale unui popor
se exprima prin limba lui intr'u.wi mod astfel c aceasta sa se arate
ca element esentiar. Literatura trebaie s fie nationala, cad numai
astfel poate fi creatia unui neam cu viat interioara originall. Literatura populara e valoroasa prin faptul ca reprezinta o sinteza de
product-1i ale fantasiei, de idei din. adancul sufletului colectiv si de
experienta scoask dintr'o viata milenar. Fru.moase sunt i paginile
In care autorul arata neoesitatea culturii nationale, privita nu numai
ca factor al constiinlei de sine pe care treube s'o aiba un neam, dar
ca o conditie de cdpetervie a fericirii omenesti.
In scrisorile lui, Xenopol In.deamna sa nu se dea o atentie prea
mare literaturilor strline in paguba celei romAnesti, lar Tntr'una
declard: ,trebue sh cautam a Intari directia nationala a spiritului
nostril. IT; ceca ce priveste literatura, clack voim s producem In
adevar oeva mare". Sub aceleasi influente filosofice ca si Maioreseu,
Xenopol sustine ca literatura trebue s i.ndepline,asol conditia frumosului reiesit din armonia continutului si formei. i pentru. el
frumosul este: realizarea potrivit a unei idei sub forma sensiibla".
De valoare mai mult politica deca culturala este articolul lui
Th. Rosetti Des pre direcriunea progresului
cosmopolitismul

nostril, aparut in Conuorbiri literare din 1874.

Avem aCi o critica a vietii de Stat, a orgalzrii noastre economice si a culturii. Th.
Rosetti este contra imitarii formelor apusene
introducerii de institutii pe care le au popoarele culte. Pi-in imitarea formelor straine,
wile el, s'a ajuns la o prlipastie Intre clasele
de sus si cele de jos. Reformele au Ingreuial

viata materiala a Wanului, Ora sa fi, isbutit 1

sa ne dea aliceva decAt o civilizatie super-

ficiala. Prima noastra grill trebue sa fie

originalitatea lin cultura,.cati numai aceasta

justifica existenta noastra ca grup etnie
Al, Xenopol
distinct
Prin. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Al XenopoI si Th. Rosetti s'au
fixat liniile critioei juniraiste fa' domietaiul culturii si viet.ii publioe
o

dela noi. Literatura insasi, in tot ce are ea mai stralucit timp de

catea decenii; se resimte de atmosfera ideologic In care a luat
nastere.

www.dacoromanica.ro

238

D. MUR/CRASU

Intre scriitorii care au colaobrat la Convorbiri literare In epoca aoeasta de Impunere a unui ideal artistic, sunt mill care nu si-au castigat un loe
mare In literatura noastrd, dar care merit totusi sA. fie amintiti,
Samson BodnOrescu a publicat a.ci poezii si tragediile Rienzi si
Oliva colaboratori.

Lcipufneanu Vocici si, atunci cand s'au deslantuit atacurile impotriva

lunimii, nici el n'a fost crutat. Anton Naum se face cunoscut prin

poezii influentate deopotrivO de antichitate, de neoclasicism si de romantism. M, D. Cornea este autor de poezii origin.ale si de imitatii

dupd Heine. Teodor Serbantescu si-a dat din and in cand colaborarea i la alte reviste. E autorul unei poezii sincere, dar din care
nu lipsesc oftatul i ingOlbenirile in fata iubitei, asa ca 'n vremurile
lui Conachi Cateva din poeziile lui au aujns populare ma.i ales prin

melochile ce li s'au adaptat. Matilda Cugler Poni, bine primitO la Con-

vorbid literare, va publica mai tarziu paezii si la Literatorml. Lecm.

Ncgruzzi, pentru care Maiorescu a avut p caldd prietenie, a scris
poezii i nuvele, iar Vasile.....Pogor a dat revistei In dark' de poezii
Hugo,Musset, Gautier, Baudelaire, Leconte
originale, traducen din Hugo
si Virgil. Veronica Miele, inc5
de Lisle, Sully Prudhomme,
de pe la 1875, dA revistei poezii strObAtute de lirism personal. SA
nu-1 uitdm pe P. Carp, traducAtorui lui Othello si asprul critic al
lui Sion si Hasdeu, si nici pe atat de inzestratul AL Lambrior care 'n
viata-i curmatO repede, a colaborat la revista Junimii cu studii despre
chesliuni de fone1ic i ortografie, d'and in toate clovad de o rut
distinctie intelectuald. 'Dar Convorbiriles iterare au publicat i operele unor scrlitori de deosebitO valoare si, pi-fa aceastq., si-au asigurat
o glorie permanentA.
Privitd in desfAsurarea ei, poezia ltii Eminesca
M. Eminescu.
incepe modest la Familia, are totusi uncle
teme pline de senmificatie, dacd le raportam la creatorul de mai

tarziu. Dragoste In cadrul romantic al unc naturi InvOluitoare, nostal-

gia tinutului natal, un dor nemArginit" indreptat care valcioara,

paraul si codrul copilOriei, avant patriotic in care nu lipseste si o
not critic6 fall de junii ,Rorti de vii", pe care nu-i incAlzeste vir-

tutea. In poeziile dinainte de 1870, nu gdsim mult talent, dar nu lipseste din ele o caldd vibrare.. Sant poezii In sensul traditiei Bolinti-

neanuAlecsandri si au ceva vddit asimilat In grabd. Pentru ca

In curand sA creeze poeiie adancI si de largl rezonantA, poetului

Ii trebuiau cultur' i experientO proprie.

A avut aceastA experient6 copilul plecat de acasO la studii
CernAuti, trait catAva vreme sub privirile iubitoare ale lui. Aron!

Pumn.ul, al cOrida bibliotecar a fost si dela caree va fi primit

sfatul s adanceascI literatura nationalA. Si-a completat apoi expe-,
rienta pe drumuri necunoscute, de-alungul tuturor provinciilor roo
manesti, retinand impresii puternioe, cum o mArturiseste mai. tarzia.

I-a venit aceastd experient si din viata de Orman elev ajuns In

Cunoasterea, prin el Insusi, a provinciilor Ii va
coalele
servi aceluia care intr'o zi va exprima aspiratiile la libertate ala
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

239

Romanilor subjugati. si-a desvoltat cunostin.tele despre lu.me si

cariera lui vremelnica de sufleor de teatru, tot asa ca si prin viata

dusa In Bucurestiul de pe la 1870, pe care-1 descrie cu strazile lui
stramte si nepavate, cu baltile de noroiu 5 cu crciumile lui murdare. Aoest Bucuresti i-a aparut WO. si sub alta Infatisare. Aci, manatl
de un instinct sigur, a ajuns Eminescu In Orientul, societatea catorva

tineri care cultivau folclorul El insusi se Insarehieaza ca adunarea

de poezie popular. din Moldova, ocupatie

cu urmari de nepretuit pentru load activitatea poetica de mai tarziu.

Eminescu era Inc lipsit de un orizont

tmai larg. Aoesta nu pUtea bask' sa-i vial

din cele elite pe apucate, ci riumai din-

tr'o stdruitoare aplicare la studiu. Imbogg.-

tirea minii In mill petrecuti la Viena, la

Berlin L apoi la Iasi, dupg. Intoarcerea bin

strdinatate, si-a dat rodul In cele mai frumoase poezii, ale lui. Carnetele de cursuri
dela Viena si Berlin ne arata Indreptarea
zrnntii lui spre cele mai diverse ramuri ale

(45.'

Filosofie drept, istorie,

istoria religiilor, din toate vrea s tie noest
M. Eminescu
student care-i stapanit de pasiunea da a cunoaste, asa cum au avut-o
umanistii Renasterii. Mai mult lush' deal documentele oficiale, multimea caetelor poetului a pastrat dovada muncii inteleetuale. Alaturi
de note de filosofie, gasim aci informatii despre istoria Egiptului,
despre mecanica, electriiitate i matematica, printre care se amesteca
observatii In legatu.ra cu admarile studentesti ori cu evenimentele
politice din tara. In unele caete, aflam munca sarguincioasa a poetului pentru a Invata franceza i spaniola, un caet cuprinde traduoerea
unei Intregi gramatici a vechei limbi slave si, cine stie pentru ce
trebuinta izvorna din setea de-a adInci o problema istorica, Eminescu, pe cutare paging., isi transcrie si alfabetul turcesc.
Sa nu treoein cu vederea dragostea lui pentru. cultura grecolatina: ne-a lasat fragmente traduse In romneste din Homer, Ho.
ratiu si Lucretiu. Curiozitatea lui intelectuala s'a Indreptat i spre
marii poeti moderni germani, francezi, italieni si englezi. Cartea era
pentru el un mijloc de Imboldire a puterilor sufletesti. Cum lutelegea el lectura marilor scriitori, ne-o ma'rturiseste o poe2ie In care
Walla lui Shakespeare urmatorul

De-as fi trait and tu traiai pe lame,

Te-as fi iubit atat cAt te iubesc,

Caci tot ce simt, de este ran ori
Destul ca simt, tot tie-ti multumesc.

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

240

Tu mi-ai deschis a ochilor lumina,

Invatat ca lumea s'o citesc,
Gre$ind cu tine, chiar lubesc gresala
$'ades cu tine-mi este toga.' fala...
$i experienta dragostei, Inseninata ori Indurerala, o trae$te Eminescu intens. Numele Veronicai Miele obsedeazi tot mai mult mintea
poetului. Din multipla asimilare de culturd $i necontenita iram[intare dintre 1870 $i 1879, au reiesit cele mai multe si mai Insemnate
opere ale lui. Chiar l poeziile apa'rute mai tarziu, In. 1881, Scrisorile
de exemplu, ori In 1883, cum sunt Deinia i Luceafd.rul, tot asa ca

cele mai multe din poeziile care au fost cunoscute Intaia dat
prin leditia lui Maiorescu, i$i au schitari $i variante tot In aoeasta
epock dinainte de 1879.

Dupa ce cunoastem fondul general de cultura $i de experienta

personala, s urmArim insi creatia poetica In planurile ei suprapuse. Eminescu are o bogata poezie legata de viata lui personala.
Poezia lui de dragoste, mai ales, a patruns In marea massa romaneasa. si l-a Hunt cunoscut. Cu nuante atat de variate, Intiparita
de duiosie $i de suavitate ori de indurerata tristee, aceasta .poezie
da.' pe f at nu numai extrem sensibilitate dar $i talent vrajitor, prin

cuvinte care para.' prin Eminescu Intaia data I$i desvalue toatk
tainica lor armonie In Venere si Mcidenei, este desigur un dramatism prjea stu.diat In momentele lui de efect, dar sunt i versuri de o
scanteiere cu totul pa.rticulard. Partea dala dal-sit a poeziei, cu Intbarcerea plink de adorare catre acel demon cu ochi mari, cu pArul

pond", Caruia cu ateva cupe niai inainte poetul Ii aruncase cuvintele venite din durere i din indignare, este ceva caracteristic

pentru afectiunea fata de Veronica. Experienta proprie este la baza

poeziei Merina est care aduce si. preocupari de ordin filosofic, aci
acum apare prima expresie a viziunei tragice a existentei, de pe acum
Intrevedem pe poetul capabil sa alieze gandul smuls din durere,
cu o emotie ridicata la universalitate.
Inseninata tinerete in, Sara pe deal, hiviorata amintire idilica,
nostalgia. In finalu-i neasteptat, este lin sglobia Pleare albastrei. In
poezia de Idragoste a lui Eminescu se afla. adesea un element de
iluzionare personala, de Incntare si de reverie cane'n fata nealitatii
se spulbera, lasand loc unei suferinti abia stapanite. Caracteristica
pentru acest gen de poezie personal. este Lacal, In care visul
dragoste al poetului se deapkna intr'un fermeator cadru de natura,

dar se termin In versuri halurerate Tot dintr'o reverie piin de

beatitudine, isvoraste $i Dori*, una din cele mai armonio ase .poezii

din literatura noastra. Poezie de amintire a dragostei, vazuta prin

valul visului i pusk In contrast cu realitatea, este Departe sunt de
tine. Versul de aci:
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERAVURII ROMA.NE

241

Petrec lu minte-mi viata lipsit de n.oroef,

ca si finalul:
0! glasul amintirii rAmie pururi Taut,
S. uit pe veci norocul ce-o clip. 1-am avut,

SA uit cum dup'o elipa din brate/e-mi te-ai smult...

Voiu fi bateau singur, vei fi murit de mult!

fac sa se presimta o etapA maul lu desfasurarea pailiniii care deatata vreme frAmnta inima poetului.
Evocare a uner insorite amintiri care-au lasat deziluzie In Pe
neecasi idicioard, vis de fericire de-o elipa urmat de regret In. At&
de fragedd, o calda Intoarcere spre att le iubita Minune cu ochi
man i mna rece", in: pasionatul sonet Surd ani la niijloc. Dorinta

de-a stin,ge durerea prin uitarea care-si intinde valul mingketor,

gndul repaosului de veci pe care singura m.oartea II aduce, apar
In Despelrfire, poezie ridicata la malta noblete morala prin cuvin.tele adresate iubitei de poetul care n,u mai nadajdueste nimic. In
lubind In talud, regasim pe poetul lacntrii i auteituzion.'rii, pe
poetul care recheama la el pe aceea iubita In taina pe care-o frnge
num.ai puterea nestpanita a dragostei. ToatA aceasta poezie cane
sfu accentele oelui mai svapaiat romantism pAstreaza o cando are
de copil, 33,114 de fapt decal expresia ruinei visurilor faurite de un

suflet care, dei se iluzioneaza atht de adesea, se stie jpredestinat

suferiutei.

Poezia personala a lui Eminescu are si alte Infatisari. Sentimen-

tul iubirii este de cele mai multe ori aliat ou acela al naturii. Element de cadru urueori, de expresie a fondului altadatd, cum. este In
dacii ramuri bat in geam, frumesetea naturil cu sopotul de izvoare

cu luciul de oglinda al lacului, ca freamatul de frunze, cu blnda

luminA de lund, apare nu numai cand poetul exprima propria, lui
dragoste Ca poet -pe linia traditionala a romanlismului, In general,
In exprimarea acestui sentiment, Eminescu aduce, ca tovarasa a
bucutiei ori a tristetei, o natura de cele mal multe ori suavA
vrajitoare de vaz i auz, desteptatoare dc dulce visare. Astfel de

natura, avem In Povestea teiului i b3. Peste vdrfuri. In nicio poezie

hasa mai mult ca lit Somnoroase prisn'rele nu e o contoppe mai desavarsita Intre naturA i sensibilitatea poetului. Aci elementele descrip-

tive sunt toate pe acelasi plan, produc aceeasi stare emotiva, iar
acordul sunetelor si imaginilor raspAndeste o beatitudine, ou ai.dt
mai intensa si mai In stare s'a' stinga vointa de a fi, en cal Insasi
poezia realizeaza technica unui cntec 'de leagan WA' Inceput Si
flea d sfarsit, precedat si urmat de o nelAmu,rita tain. Nicairi

hiai mult ca -aci nu si-a gasit expre,sia estetica grudul lui Schopen-

hauer ca natura frumoasa ne snrulge de sub tirania vointei.

,Si'n alte poezii lince, revarsa Emiuescu splendorile unei naturi
file de poveste, bogatia de sensatii
plint de farmec. Im Galin

16

www.dacoromanica.ro

242

D. MT.IRARASU

vizuale i auditive e netutrecuta. Altadan, natura devine simbolul

sufletului poetului, cum e In Ce te legeni codrule, ori reprezinta

Intinerirea i reinvierea In contrast cu vremelnicia omului, cum
e in atat de duioasa O mama...
Poezia intimista a lui Eininescu se nuanteaza i cu un puternic
sentiment al trecutului Spre acesta se indreapta poetul ca voluptate
gaseste mijlocul de descatusare din margenita lui
omeneasca. Una din cele mai caracteristioe lucrari, In care pagini de
reala poezie ne dan pe fan. aproape toate sentimentele din opera lui
Eminescu, este Srmaruil Dionis, nuvela fantastic/. si. filoso-fica,

care autorul, plecand de la idealitatea timpului i spatiului, asa

cum, se gaseste formulata in Kant, ne Infaliseaz un. om. care se
smulge de sub tirana legilor timpului i spatiului, isi cladeste o vIata
imaginar lu alt cadru al existentei, in and epoca,
realizeaza
astfel dorul absolut de libertate. A.vem aci o poetica autobiografie intelectuala a autorului. E ceca. ce el. exprima si'n, aceast pretioasa
marturie:

Trecutul e lu mine, iar eu sunt lin trecut,

Precum traeste cerul In marea ce-1 respir'.

Dela poezia personala, ne putem ridica pe un plan superior

In care poetul canta durerile unei colectivitati. Poetul Macedonski,

In prefata la un volum de poezii, credea c inaugura un gen non,
cerand scriitorilor sa vorbeasca ,,despre om si despre sufeintele lui
In mijlocul societatii". Eminescu este un precursor al acestui gen
de poezie. Via(u, poezie In care ni se arata existenta trudnic i s5,
racacioasa a unei tinere lucratoare, n'a fost dusa la desavarsire. Acoente viguroase de revolt impotriva nedreptatilor sociale, avem
In Inger si demon si mai cu seama liii Impdrat i proletar. Dad., in
cea dintai, revolta se risipeste sub privirea bland/ a fiintei iubitoare
venita la capataiul revoltatului, In] cea de-a doua, cunoastem revolta
In chiar zadarnicia ei, ca.'ci dela cei mai de sus pand la oei, mai de
jos In scara sociala, toti apar deopotriva de nefericiti in aceasta viata

care nu-i decal ,,vis al mortii eterne".

Anul 1881 are o mare importann In activitatea literard a peetului. Este anal Scrisorilor i totodat epoca de culminatie a polemistului i ganditorului politic dela Timpul. crisorile Infatiseaza

un pise al poeziei eminesciene, dar totodata i rezumatul Intregei experiente sufletesti de pana atunci. Toate poeziile dintre anii 1866 si
1880 par etape de treoere spre aceste operre din care fiecae-i o dovada
de maestrie artistica i fiecare-i un act din drama vietii spirituale
a poetului.
Poezia personala strabate toata Scrisourea
Evocarea
curate de altadata In opunere ca proza prezentului, gandul schopenhauerian despre instinctul care ne mand ca sa fim instrumente oarbe

ale naturii, dureroasa amintire a dragostei poetului si definitiva

renuntare la iubire a unui suflet stapanit de setea linistei etenne",
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

243

nu sunt deal rezumarea sbncimnului de atatia ani, In ca,re poetul

si-a revarsat nuantatele lui sentimente, a caror expresie a, rimas pe
vecie prinsd In cea mai sincerd poezie de dragoste din literatura
noastra.

Cu Scrisoarea Ill-a se realizeaza planul patriotismului ini poezia

eminesciana. i spre .aceast oper duc cdi pe care le pubem unnari.

Intr'o poezie de tinerete, Ce-ti doresc eu (le, dulce Romanic, poetui

ureaz in versuri entusiaste un viitor mare pentru tara sa i Infra,
tire Intre toti Romanii. In poemul Mureseanu, el. exprimd dorinta
ca neamul nostru srt aib un destin fArd seaman, nu de fericire, ci
de mdret-ie. Dragostea pentni Bucovina este ardtata. Intr'o poezie
de tinerete, iar jalea la privelistea Basarabiei legatd In lanturi,
smulge poetului acoentele viguroase din La arme. i gandul
tuturor Romanilor a aprins sufletul lui Emineseu, dupd cum se vede
din Inoercarea dramaticd Mira. Romanul Garda pustiu are pagini de
adanck dragoste de neam.
Toate aoeste Inceredri literare due spre patriotismul atat de sinoer si de clocotitor din Scrisoarea Ill-a, care'n ciornele ei prime are
ca Subiect indignarea Impotriva celor pe care poetul Ii socotea
vinovati de pierderea Basarabiei. Intr'un manuscris, poezia are titlul
Patria i Patriotil, se vede deci conoeptia pe care vrea s'o realizeze
poetul. Conflietul orgoliosului Baiazid cu Mircea, da, pe Tat ideea
lui Eminescu c trecutui singur stie ce este adevdrata iubire de patrie, pe cand prezentul la numai In desert Inurn.ele strdbunilor.
din punct de vedere artistic Scrisoarea Ill-a este remarcabild. Dei
Intre Scrisoarea Ill-a 0. articolele din Timpul se pot stabili raporturi de ideologie si de expresie, Emineseu a reusit s se mentina
In limitele artei.
Anul 1881 arata. insa. -ridicarea lui Eminescu pand la Scrisoarea

I-a, realizare a unui nou plan superior din domenial creatiei Aci
Ii gdseste o desdvarsita. expresie estetic sentimentul tragic al existen,

Fata in grdtei, tem srn lucrdri anterioare ea Nu mei intelegi

dina de au,r. Identitatea de esent a tuturor oamenilor, snpusi,
prin soarta., aceleiasi nimiciri de neinldturat, formeai. fondul din
Scrisoarea I-a, un poem dus la desdvarsire. Sentimentul nimicniciei
de sdrac; dar
vietii omenesti trait de stp5.nitorul neamurilor
deopotriva supus mortii, e faeut i mai vadit prin viziunea parodici
ce-o joacd oamenii la Ifimormantarea aoeluia care si-a inchinat
viata cugetarii i tiintei. Este totodat opera cea mai interesanta
pentru cunoasterea sensibiitli metafizioe a poetului care, dincolo
de formele existentei, pdtrunide fatalul desnoddmant a tot a a toale.
Cosmogonie vedica,, b-udism, filosofie schopenhauerian. s'au contopit

ad In- versuri de rard perfectiune.

Este de relinut ck'n! 1882 Eminestu n'a publicat 11101 0 poezie.
Desigur c o pricind e si munca ziaristied istovitoare, de care Insusi se plange. In aoelasi timp- Insd, In sufletul poetului se cristalizad\ poeziile care aveau s fie si ultimul san cuvant. Toat experieuta
intelectuald i toate ten.dintele din 15 ani de activitate Ii gasesc poewww.dacoromanica.ro

244

D. MURARA$U

ticaolor Intrupane in cele doud poezii din 1883, reprezentAnd

tare Itmul din planurile supefloare ale evolutiei artistioe a poetului,
Doina g Luceafdrul.
Doina este suprema treaptd pe careo ajunge poezia nationalistd
a lui Eminescu; este expresia durerii neamului g s'a realizat prbi
glasul unui poet cane si-a contopit fiinta lui cu aosea a oolectiviatii.
Lucealdrul este oea mai frumoasd poezie din literatura noastrd. E
desdvarsitd pknA in oele mai mici aindnunte si-i revelatoare pentru
oea din urmd culm.e a genialitdtii lui Eminescu. Ad se Insumeazd
calitAtile poetului g atitudinea definitivd rezultatd din incerdrile, at:It
de variate tu duiosia ori indurerarea lor, ale unei dragoste pe care
cunoastem in etapele ei din poeziile de pan. la 1881. Luoeafdrul
reprezintd stoica resemnare a unei fiinte care a luteles c fericirea
pentru oameni, creaturi legate de pdmdnt i conditionate de legi
cdrora numai ei li se sup un. Lu.oeafdrul, fiintd superioard, e menit
s trdiascd In alt plan al existentei. Raportat la Eminescu, el are
semnificatia gandului ajuns la Impdcare i inseninare, prin. Intelegerea vietii cu micimile ei, vietii care nu poate oferi multumire geniului oondamnat la izola.re prin. Inssi superioritatea lui. La drama
pe care o simtim desfdsurndu-se in poezia de dragoste a lui
Luceafdrul apare ca run sublim epilog.
Doina i Luceafeuld stint oea mai artisticd dovadd a sensibilittii
gandirii addnoi a poetului. Pentru a ajunge aci, a fost insd nevoie
ca Eminescu s cunoasa neamul nostru In una din oele mai autentice cneatii ale lui, In poezia popular. Urmrind inspiratia din cele
mai reprezentative poezii ale diferitelor planuri care se suprapun,
dela Incercrile dinainte de 1870 pang. la Luoeafd rul din. 1883, se
poate observa o neinoetatd Inaintare in. ce priveste addncimea conceptiei, o n.einoetatd desmdrgenire a poetului diii emotii pur personale, spre a ajimge la emotii universale, Totodatd, paralel cu aoe8td
desmArgenire, a.vem Insd o tot mai adand inrAddcinare in vlata
etnicd. Ini poezia care cntd numai durerile ori bucuriile personale,
pdtrand i cateva elemente populare. Astf el in Crdiasa din pooefti,
In At& de filagedd, in frumosul sonet Afard-i toarnnd cu nturala eva-

dare In atmosfera de basin. Ideea ursitei, a norocului, a stelei sub

care te-ai ndscut, apare ade,sea In poeziile lui Eminescu.

Dac treoem la poezia lui nationalistd, vedem e rolul literaturii
populare creste. In Scrisoarea
visul sultanului se bazeazd pe
tenid de folclor oriental. Dar si a.oea simpl i artistid scrisoare a

fiului de domn aire iubita dela Arges, nu. e &cat prelucrarea unei

culegeri populare pe care o Odra. Intr'unul din manuscrisele poetulni.

Elemental popular are un lee si mai Insemnat In Doind. Fonda', In,

parte, isi gdseste expresia In diferite culegeri populare: Si nu pot

rdzbate
De strAiritate", Mnca-i-ar casa pustia", sunt versuri
din popor introduse In Doind fa.'ri de nicio schimbare. Dar i forma
poeziei este aceea In care poporul Isi aratd durerile lui Versal scurt,
ritmul popular, chiar i numele poeziei amintesc productiile similare
din popor.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

245

Ridicandu-se la cel din urnid plan al poeziei lui Emin.eseu, la

Luceafeirul, dei expriin. o inaltd conceptie, influoita popuard este
foarte insemnat. Isvorul principal e basmul l'ata frt gradina de aur
pa cane Eminescu 1-a cunoscut In cartea unui cdldtor strin, Iti trecere prin tara noastrd.In afard insA de tesAtura generall a actiunii,
chiar si note particulare vin din creatia anonlind a poporului. Astfel
strofa in care se aratd frumusetea fetei de Imparat, isi Insuseste cornparatiile poetice din culegerea populard pe care Eminescu si-a transcris-o inteunul din caetele sale.
Asadar si'n poezia care reprezintd vrful de piramidd al activiJ
tdtii poetului, principalul isvor de iuspiralie e acela pe care1-1 ofere4
creatia autohtond a poporului nostru. Cu ct poetul s'a indltat mai
sus pe culmile artei, u ata s'a legat mai solid prin multiple rddcini

de viata artisticd a poporului. A reusit sd fie el mai original si

totusi a rAnias el mai legat de traditie. A linteles ci adevAratul creator

nu se difere_mtiazd de ceilalti dedt prin puterea geniului, dar 1ncolo

rnine intru totul al poporului din care s'a ndscut Emitiesen ne-a
ardtat, prin. Luceafdrul, c prima lege a originalitdtii este afundarea
In propria noastrd simjfre, gandire i creatie artisticd romneasc."
Aceast contopire a elemaitului personal cu tot ce vine din adncimile vieji.i etnice, nu e ceva Intampltor la Emi-nescu, mai mult,

nu e nici ceva instinctiv. Este ceva constient i In acord cu conceptia pe care poetul o are despre ara. Se cautd astdzi sd se dea o

atentie deosebitd poeziei ca artit a cuvntului. Sub influenta esteticei

italiene, se cautd de unii sd se reducl i poezia lui Emineseu la

simpla reali7are a unei forme mdestrite, fArd sk se tind seama d'u

mare parte forma este si o chestiune de technicd Eminescu este
un mare poet si prin contin.ut, nu numai prin form, cdci a imbogNit
cultura noastrd cu noi idei poetice. Emine,seu Insusi si-a artat dispra-,

tul pentru cei ce socoteau poeiia un voluptos joc de Icoane". El

Insusi in Criticilor mei a aruncat vorbe carie cuprind un Intreg program literar:

Critici voi, cu flori deserte,

Care roade n'ati adus,
E usor a serie versuri
Cand nimie n.0 ai de spus...

Asadar pen.tru. Eminescu poezla este si o problemd de fond.

Ce crede el despre artd In genere, ca expresia
unui neam?
El spu.ne cd literatura trebue sd fie produsul simtirii 51. gandirii
Rationale. Analiznd o lucrare a lui Slavici, el serie: nici o lite-

raturd. puternicd 33.0 poate exista dect 1ntemeindu-se pe baza larg4

a geniului national". El admite numai existenta artei nattionale: nra-

mai arta nationald are ratiune de a fi, numai ea naste In ininille

indivizilor Intdrirea si intensivitatea acelui simtimant subiectiv care:1

faca, ca toti sd se numere membrii aceluiasi corp". Hegelian In con-

ceptie, el crede cd poezia l'isli are o nation,alitate" a ei, asupra

www.dacoromanica.ro

246

D. MURARA$U

dreia pluteste ceva fatal, acordul de nelnlgturat Cu. natura intima

a colectivitatii. Nu nc vom mai mira deci vazandu-1 pe Eminescu
adunnd caete intregi de culegeri pop ulare, prelucrand material
pentru a ne da pe Fat frurnos din lacrimii a pe Cidin Webunul,
ori sorbind din viata poporului elemente care-i nationalizeaz poezia
si11 nuanteazd sensibilitatea.
Aceasta conceptie nu l-a impiedecat pe Eminescu sa ne &a lucrdri de valoare deosebitl, lucrari originale. El, mai mult ea encare

alt poet, ne-a creat sensibilitatea noastra artistia.. Stmt versuri ale
lui care a.0 ldsat un ecou prelung in sufletul nostru. Lulmea o vedeni
prin imaginile lui Eminescu, ni se desvlue, dincolo de aparenta realitatii, lucrtui invAtate prim el. Ne-a educat ocbitul si auzul i ne-a
deprins s Intrebuinfam i cuvintele, d'andu-le un continut care de-,
p5seste pe acela obispuit: codru, vaer, lung., marea, isvoare, haos au
rezonante noi, au o viat misterioasa pe care am Inteles-o prin poezia
lui Eminescu. Sfera noastr6 de shntire si de gandire s'a mgrit prim
aceasta poezie. Versurile din Serisonrea I-a ne-au desvoltat sentimentul mostru cosmic. Tot asa versurile din Scrisonrea III-a ne-au

facut s simtim fru.mus,etea plin de taina a boltii Instelate. Cine

si-a aruneat privirea asupra mArii fara s optease. versal:
Cand plutesti pe misegloarea marilor singurAtate.

Cine a simtit In sufletul lui un dor nestapAmit i am si-a adus

aminte de algtoria LueettfArului?
Porni inceafarul. Cresteau

In cer a lui aripe,

Si on de mii de ani treoeau
In tot aatea clipe.
Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele
Parea un iulger ne'ntrerupt
liAtacitor prin ele

A vazut cineva o alele de plopi fr sa se gandeasca la o cunoscut poezie a lui. Eminescu? S'a Imb5lat cineva o clipA de parfumul florilor de tei fara s.. recite:

Flori de tei de-asupra noastrb.

Or sa cada randuri,
Si cine a fost lovit de nedreptate ori a vazut rautatea triumfAnd 111
preajma si nu s'a gandit la versurile:
Nedreptul i minciuna a 'mail duce &Au...
Istoria umana In veci se desfksoara,

Povestea-i a ciocanului ce cade pe Mu.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

247

Simtirea i ga-ndirea noastr s'au imbogAtit prin. Eminescu si Insusi

vocabularul limbii noastre a cdpAtat un cuprins mai poetic si mi

spiritualizat. Fr sA ne d5m uneori seama, felul nostru de-a simti,
de-a gandi si de-a vorbi, are o IntipArire eminescianl. Legandu-se
eat mai adanc de popor, Eminescu a stiut totu.si s creeze lucrdri
originale si, pria ele, s ne prindA pe toti ca'n ant* invizibile.
dreptandu-si spiritul spre glasul care venea din adancuri, el a exprimat colectivitatea in felul ei de-a simti si de-a On& iar noi, sub
influenta lui, ne integrAm In colectivitate. Ad e Ulna poetului national cape-i Eminescu.
In af arA Insg. de poetul pe care 1-am cunoscut, doctrinarul politic ne intereseazd prin ideile pe care le-a expus in paginile ziarelor
Fe..-lencgiunea, Culler& de laqi, Timpul. E nevoie sA vedern dacg. nu

cumva si ad, unde ne-am astepta mai putin, apare din non poetul.
In toatA. activitatea lui ziaristicA, Eminescu este obsedat de gandul
natiunii. 11 preocup5. limba, cultura, civilizaia, economia noastrA,
dar in toate el vrea sA gAseasa. o intipArire a geninlui national. Firea

natiunii, ea singurA are dreptul de a botAri direetia vietil publico

culturale, puterile lAuntrioe, singure ele trebuesc ascultate pentru
ea tara
Indeplineasc menirea, rAmanand totusi pur roma.neascA: sau tara aceasta sA fie In adevar romaneascl, sau nici nu
ineritA O. fie". Eminescu afirml neoesitatea unei originalinti care
sg. diferentieze natiunea noastr de oricare alta. intocmal ca un
natiunea trebue sA-si aib5. identitatea ei personalA, prin faptul
cA. In afar'd de fondul comun um.an pe care-1 au toate natiunile, ea
aduce pe lume ceva ce-i numai al ei si spre care imbue sa se indrepte
umanitatea spre a se cunoaste pe sine inteo bilAtisare unicA.
Foetid vizion.ar se descoperA si'n Ideologia politicA. Eminescu

a realizat teoretic un tip ideal de natiune

i, atd ca aoest tip, el

a judecat tot ce se petrecea in societatea romaneaseA. Plecand dela
Insusid pe care in parte le pot avea natiunile, tl a Iconstruit un tip
abstract de care trebuia sA. ne apropiem.. El ar fi vrut sA realizAm
o natiune pursd cu desAvarsire: viola sange curat alAturi de spirit
In intregime national. El vizionarul viola refacerea natiunii noastre
si In carnea i in spiritul ei.
Vizionarul apare si lui felul cum sunt stabilite lialorile morale
de realizat El vrea ca noi sA Infdptuim dreptate socialA, u,nitate
politicA, organizatie de stat cu forme si institutii rom.anesti, culturA
romaneascA, limbA nationalA cat irtai curatd, arta romaneaseA, literatur5. cu rdacini adand in viata neamului, comert si industrie rorn.aneascA, inteun cavant o des6varsitA civilizatie nationall
In nationalismul lui Eminescu, este un Tel de poeticA nostalgie
a supremelor valori pe care o natiune ajungandu-le, se defineste pe
sine hisilsi ca fortA natural, creatoare. In. aceastl viziune de poet
care stie sA-si inaripeze gandul, se defineste o natiune elneia i
s'au geal, toate posibilitdtile de-a da un summum hotArit de n.atur4.
PentrIt crearea aoestor posibilitAti, serie- i luptA Emineseu ziaristul.
Cu cat In concret vede limba mai Instrinatai si mai, dispretuitA,

www.dacoromanica.ro

248

D. MUR Alt AU

obiceiurile mai parasite, viata moralA mai calcata In. picioare, ea

atAt mai mult, prin reactiune fireasck Eminescu exalteaza, idealizeazd, divinizeaza natiunea. Pesimist fata de natiunea concreta pe
care o vedea in jurul sau, el e optimist fata de.natiunea b. abstract,
fata de natiunea ea entitate vesnica, mereu. In devenire.

La prima vedere se pare ca'n activitatea lui Eminescu e un

abis care separa cu total dona lumi intre care nu poate fi Impacare. Ce poate fi mai deosebit fata ca framntarea din lumea poli-

tica de toate. zilele, decal smulgerea din realittile vietii obisnuite,

pentru a trai sbuciumul metafizic al sufletului omenesc? Doug. lumi
In adevar deosebite: una e plutirea In sferele ideale, alta e munca
pentru indrumarea practica a vietii Privind lucrurile superficial,
ni se pare ca gasim o surpare ln aceeasi flinta moral's.% S'a hicercal
atunci un mijloc de explicare si s'a - .utat Intr'o posibila cunoastere

de catre Eminescu a filosofiei lui Hartmann, o impacare a pesimismului metafizic ca -activismul practic.

Credem ea 31nu e nevoie sa se recurg la filosoful german. E

de-ajuns s patrundem ceea ce Eminescu este mai desavarsit: un ar-

tist. Noi oamenii obisnuiti trini pentru clipa de fata, sbuciumul

nostru are un rost In directg leglura ctt viata practicA. Chiar

inAltArile de un moment ,sunt aoele de pasire greoaie care recade

la pnintul de care-i legat6 de destin: Sborul pe de-asupra piscurilor,
Cu privirea arun.catI In depkrtri albastre, nu ne este hig'duit nouA,
dar e ingaduit celuilalt, artistului care'n esenta lui e tocmai smulgerea
din elementul practic, e tocmai trairea pen.tru eternitate. TrasAtura
aceasta de artist apare si'n scrierile politice ale lui Eminescu. Ce
este in.versimarea de a censtrui teoretic o forma politica In contrast
Cu _realitatea pe tare n'o putea el schimba, deckt expresia exterioara
a visurilor de reconstruclie 1nchipuite In sine? Ce este viziunea miraculoasa a natiunii asa CUM o concepea el si pe care ne-o proecteaza
inainte ea ideal? Ce este aceasta stabilire de valori morale suprem.e

dupa care el a avut nostalgie 5i spre care lad., pe urmele lui,

inctreptam mereu? Din viata neamului nostru In ce are el esontial,
Eminescu a luat elemente 5i le-a transpus In cele mai Insemnate

poezii ale lui. Dar si ceea ce a avut el mai deosebit ea artist, traIrea
pentru viziuni proectate In eternitate, s'a transpus In proza politica
i-a dat un nimb de poetica. scnteiere
Dinteun media carat tra.'nesc se ridie.a. Ion CreanIon Creangi.
scriitor reprezentativ pentru sufletul popular.
In. afar's.' de cateva scrieri didactice, In care eunoastem un dascal de
rar bun simt, ne-au ramas dela Creanga caleva lucrAri literare de
iixceptionala valoare. Activitatea lui de scriitor nu e bogata si cine
$tie daca el ar fi scris ceva, dael nu venea In legAtura. ca Junimea
tiac'd Eminescu nu i-ar fi dat con.stiinta de aural pur pe care-1 reprezenta complesul de viata populara, exprimat cu atata farm.ec natural in convorbirile prietenesti.
Cele mai multe din scrierile lui Creanga au aparut In Convorbiri
literare, astf el ea el reprezinta proza noii direcii, dupa. cum Erniwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

249

nescu a reprezentat poezia, iar Maiorescu. critica Unele povesti ale

lui Creangd, Fata babel i fata rnopteagului si Capra ca trei iezi,
de exempla, sunt valoroase i prin dibgeia cu eare-I strecuratk Inva.tgtura moralg. Creangg. rgmne Insk aproape d popor sin povestirea In care predomink imaginativul. In. Poveitea lui 'lamp Alb,
cuprinsul i vocabularul sun& populare, dar popular este insksi
technica basmului. Creangg e stkpanit pentru creatia poporalui, de
acel sentiment adnc care-1 opreste sd fad. din scriere un prilej de
argtane a vietii proprii. Spre deosebire de Eminescu care'n Fed Frumos din lacrimei sin Cain Nebunul, ne desooper tot ce are mai
caracteristic ca simtire i imaginatie, Creangd e numai artistul care
organizeazg un material din popor. Simtul a.dnc pentru ce este

autentic popular, pe care-1 canoastera si din insemnkrile lid pe

scrieri ca Pepelea sau tvaditiuni nationale romtineti ori Mica colectiune de superstitiile poporului .flonOnesc, I-a oprit dela oeea ce
pentru el ar fi Inserrmat o contrafacere.
Aceasta nu. 1-a impiedecat pe Creangg s. transpunk originalitatea
Lai de sinitire i. de imaginatie In MO Nichifor Coteariul srai Aminiiri din copileirie. El socotea pe Mo Nichifor Cotcarial ,,o copilgrie

scrisg de un om unii mull bgtrn

tank", su.bvalorificare neprimit de ni-

meni la Junimea si cu ant mai putin

de Maiorescu, pentru care scrierile lai

Creangg constituiau. o adevdratk Imboggtire a literaturii noastre". Aceastai nuveld,
cu hazul ei skn.g.tos 5 cu mAestria de a
feri alunecarea spre vulgaritate, ne da pe

fat un scriitor care din instinct stie ce

este artistic. Prin Ay _diri din copildrie
Insk a reusit Creasa.-si aibk un loe

strAtucitor In literatura noastrk.

Creangg e un scriitor la care te'ntorci
'
In cursul vietil Ca acolar te las' furat de
depaharea strenggriilor evocate de autor,
Ion Creangi
de hazul unor scene in care se Impletesc can.didul, oopilgrekul
,

naivul, dupdcum mai tarziu revii. la Amintiri, cu. sentimental cd eitesti

oeva din propriul tau trecut.

Materialul In sine al amin.tirilor nu are mimic deosebit, iar vocabularul, fa.'rg. Indoialk original si plin de farmec, mai cu seamg
pentru moldoveni, e pentru oeila1i ea uncle greutgli. de Intelegere.
totusi acesta fiind materialul, acesta fiind vocabularul, scrlitorul
nu-si pierde din atractie, cartea Isi pdstreaz darul incantdrii, fie cg
esti copil ori matur, fie ca.' o citesti pentru hithia data. ori cd vii
iarksi la ea ca: la o bun si veche cunostintg.
Asadg, In incantarea produsg de Creangg, este ceva mai presus
de cuprinsul material al cgrtii si de vocabularul In care-i ImbrAcat
aoest cuprins.
Scriindu-si amintirile, Creangd ne-a poyestit edteva lucran i reale

www.dacoromanica.ro

250

D. Melt AR A$U

din viata lui de copil si de scalar. Dar 'nu avem aci Insirare de lucruri redate cu simpla luciditate intelectuala a celui care readuce
In memorie fapte Invaluite de ceata trecutului. Nu avem. aci amintiri"

ta ale lui I. Ghica in scrisorile catre Alecsandri. I. Gbica sta. SA

fixeze e tineri Invatau. In secala lui Valliant, ce epistole din Boileau

se comentan, pentru a ajunge la evocarea runui Grigore Alexandrescu,

poet Inzestrat din copilarie cu unele Insusiri neobisnuite. Facand o

reconstituine pur intelectuala a =or fapte de ,altadata, I. Ghica ne

da elemente de cunoastere care se adreseaza num.ai intelectului. Sunt

amintiri din care Invatdm despre trecutul nostru Desigur I. Ghica

n'a voit s /fie 'didactic, dar punctul de perspectiva din care a privit
trecutul, l-a dus In mod finesc la aoest rezultat.
Cu totul altfel este scriitorul din Amintir4 din copildrie. Scriindu-le, Creanga retrdeste viata lui, e omul matur care se rancarneaza
In copilul i linscolarui de altadata. Ca pe o scena a mintii proprii,
se vede el In cadrul tdr5bese al familiei, la Huinulesti, ori il coalei,
la Brosteni si Faltioeni. Pe aceasta scen, ti 'apare autoralui, reirkind,
mama care-i face benghiu. bogat In frunte ori Ii spune eft duiosie-

iesi copile cu par balau earl si rade la soare, doar s'a Indrepta

vremea"; pe aceasta soma se Inaltd, In toata flptura lui, tatl obosit

de mina. i Inghetat de frig, dar care, In lumina .vietii de famine,

Wt de toate si ridicandu-si copiii
pima, le spline doar atat
de expresivul: Tata mare.", ori ramane pierdut la jocul oopiilor
care flocaesc si smotresc matele. Primuf i principalul element al
artei este aceasta capacitate a lui Creanga de a retrai in imaginatie
via.ta sa proprie cu asa intensitate, final aceasta parca se desprinde
de el, lar el autorul parca nu face decal s Insemneze pe hartie ceca
ce-i joaca In, fata ochilor lui intorsi spre trecut. Din trairea aoeasta,
ki el Insusi, a unei viel.i carfe-i a lui, dar care In momentul scrierit
apare ca desprinsa de autor, vine efectul literar printr'un procedeu
invers din partea,Joetitorului: scriitorul a desprins de el o viata proprie, cetitorul i Insuseste ca a lui o viat straina., scriitorul a iesit
din Ingradirea lui individuald spre a se integra In generalul omenesc, eetitorul se de,sface din acest general spine a se contopi cu inr
dividualitatea scriitorului Crean.g a reusit sa creeze aceit punct de

contopire a doua lumi, si ad e marea lui artd.

In arta aceasta intervine bica. un element de Insemnatate deosebita si el. E acea ealdura inferioar in care se bivaluese lucrurile
traite, ernotie totusi stapanita, asa ca s nu tulbure evocarea
Creanga seriind, si-a ales cu instinct de artist punctul de perspectiva
din care-si priveste viata Astfel a ajuns s Intipareasc amintirilor
lui acel ceva tare nu-i decat arta vesnic tanara, vesnic proaspatd,

arta carie ire stapaneste in mrejele ei. Dar pentru apropkrea de

aceasta arta, noi trebue s fim In stare s tr.'im ta noi ateca ce

.scriitorul a trait parca desfacut de el. In. aceasta Intalnire de perspecavg. Wire autor si cetitor st bitelegerea i gustarea imintirilor din

copildrie ea Inalta creatie Aterara.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Caragiale autor dramatic.

251

Dupa o copilarie !Ark de inclinare

pentru studiu jrun inceput de fine-

rete ravasit ea corector Ja gamic de neult uitate si ea sufleor la Tear

trul National, Caragiale ajunge sa se lamuneasca asupra rostului
In viatd, pe vremea rdzboiului Independentii. Inca dela revista Clapanul, In care rhde de moravurile noastre politice, apar tendin.tele generale ale spiritului lui. In epoca razboiului se face si apropierea
lui Caragiale de ziarul Tim put, unde a scris articole ca nerv si -en

ascutime de minte, dar f5r6 pasiunea pentru idei de care aa dat

clovad alti junimisti. Caragiale apartine lunimii prin activitatea

lui dramatica Comediile O noapte. furtunaasel, Cornil Leonida fafd

cu reac(iunea, O scrisoare pierdutd, D'ale Carnavalului si drama

Netpasta, an laparut tu Coinvorbiri literare Wire 1879 si 1890. Dar
nu inurnai prin locul de aparitie, ci a prin spiritul lui, acest teatru
reprezinta critica junimista.

Teatral lui Caragiale, prin idei,

acti une

personagii, e in

strAnsa legatura cu. viata politica i sociala dela inoi. Opera n.0 s'a
putut sustrage dela intiparirea atmosferei
care a luat rtastere. Ju-

nimismul s'a manifestat prin aspra atitudine critica fata de niste

institutii noi c'rora nu li se gdsea un fond real, prin lupta fara
de mil imipotriva a tot ce se considera ca falsl viata politica si
culturala. Maiorescu si-a ,aratat ideile in Critice, iar Erainescu In. ar,
tioolele din Timpul. Caragiale, a.sa cura apare in comedii, merge pe
aceeasi linie, ea si Maionescu. i Eminescu. E de ajuma sa the amintian

cateva din personagiile aoestor oomedii. Catavencu, pentru a se

salva, trace in tabara guvernamentala si conduce manife_statia in
onoanea vivalului sdu triumfator, Dandanache ajunge deputat prin

mijloace Ihaorale, Tipatescu e un prefect specializat in lovituri samavolnice, Rica Vvnturiaxio Ijongleaza inooerent eu vorbele saerosancte

ale liberalismului: e o lume abuziva, imorala a nepregatitd pentru

o viald. publica senoasa, o lume cane n.e face SA Ritelegem semmificdtia cuvintelor lui. Pristanda despre regimul aoesta eurat constitutional" CAI de realiste erau aoeste oomedii, .ne arat urm.atoarele
randmi clintr'un ziar politic care vorbeste despre alegerile din 1884:

In srarsit s'a vazut in ce consta era noud, In. sfdrsit s'a vazut
practic si faimosul secret al votului Politia intreaga dela mare

pfin la mic, agentii dela perceptie si fun.ctionarii comunali aduceau

pe cciprarii pe alegatori; data adusi, ei erau dati pe seama edtorva
sefi-oontrolori avnd la ordinele lor alti sub-sefi. Aoestia &dean alegritorului un mic plic in care se aflau. hidoite gata biletele eu armada
candidatilor guvernamentali".
Viata publica repnezentata de comedii are trasaturile ei generale
bine definite. Societatea noastra, cu falsa ei viata constitution.ala
deinocratica, e la o etapa din desvoltarea istorica. Autorul nu loveste

In constitutionalism ori In democratie, ei In minciuna care le invalue. 0 lumina stranie aeopere aceasta vieat publica de care r&dem, daT care, daed reflectam, n.e umple de rusine. Pretutindeni e
ridicol si prostie, deeldere i caricaturizare a unor Wei, forme si
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

252

notiuni care hiseumeaz oeva intr'o adevdratA civilizatie. Lumea lui

Caragiale, odatd ce o cimoastem, strue In mintea noastrA, ne urm6.-

reste si ne face sd. vedem In jur lucruri pe care nu le observasem

inainte. Ne insusim un anumit fel de a interpreta realitatea. DupN.-

cum Eminescu aie-a desvoltat sensibilitatea i ne-a Ideut sN infelegem

tragicul existentei, Caragiale ne-a desvAluit comicul vieLi publico,

ne-a dat o optic noud in ce priveste luxnea ce ne biconjoard. Prin

comediile lui, el NI. realizat corespondentul poetic al critioei junimiste.

Pe cnd comediilor li s'a recunoscut valoarea artisticd, dramei

Neipasta, ca personagii din lumea 15.rneasa, nu i s'a dat nici pand
azi locul meritat in repertoriul nostru teatral.. i totusi incl de acum
o jumdtate de veac, Maiorescu a ardtat c. amasa' piesd reprezintd. o

puternicd conoeptie dramatic. Pe neverysimilitatea Anal a pus

mai cu seamd accent critica literard. Credem insd cd, pentru intelegerea personajului, nu s'a tirait indeajirns seam de o scen. de mare
importantA. Atimci cand Gheorghe Ii cere s. se despartN. de Dragomir, Anca refuz si-i dd hxdrAgostitului de ea urmdtorul rdspuns
Da .. da mie Dumnezeu mi 1-a trimis pe el; si Duran.ezeu stie
face... eu trebue s fac yola lui ". Anca prim/este deci sd fie sotia
unui om pe care-1 bdnueste de crimd, flindcA se simte instrumental de
hildptuire a unor scopuri divine. Mica se crede destinat sA trdiascd
alturi de omal pe care-I urNste, sA.-1 observe, sd-i desoopere !uta-

necimile sufletului, s5.-1 aducl la mrturisirea faptei i sd-I pedepseasc. Elemental aposta raistic, pe care Caragiale 1-a pus in dramd,
dA actiunilor A31C6.i. intipdrirea logiculut Neipasta ara Insd si destu1e
puncte criticabile. E prea muit expIoatat eniotia psihologic, tn1Nri-

tuirea intmpldrilor este ingenioasd.

Lui Caragiale i s'au adus invinuiri si de moralistii care gAseau

hi comediile lui intentia de-a corupe societarea noastr si de-a -distruge

increderea In iiistituiile civilizatoare, dar si de partizanli artei cu

tendintd, pe motiv cA nu aflau in el. un luptAtor hotdrit pentru idealurile sociale. In aceste imprejurAri, Maiorescu a a.vat inte1egerea oea
mai deplind, artnd ,n studiul Comediile d-lui Caragiale, valoarea
operei ea art& i in adevdr, In comediile lui Caragiale nu apar intentii

moralizatoare, nici ten.dinte care sd facd din ele lucrAri cu tezd.

Autorul si-a pus in opera sa comicd intreaga individualitate, rsul
lui se revars6 asupra Tipdtestilor i Dan.danachilor vietii politice,

dar nu se vede niciri tendinta de-,a destepta lu noi revolta impotriva

relelor sociale. 'Fipurile i actiunile sunt furite cu artd i nu au

nici im scop exterior artei.

Aleesandri t Odobeseu

Prin atragerea lui Alecsandri in cercul

ei Junintea chtigN. mult ca prestigiu,

fat de Junimea.
cAci acesta reprezenta la 1867 culmea
cea mai in.altd atinsd de literatura noastrA. Conuorbirile literare au

stiut sd-si arate, prin Titu. Maiorescu, a.dmiratia pentru poet, cdci
aci a aprut In 1868 acel frumos articol despre 1nsemndtatea culegerilor populare ale lui Alecsandri.
Dar si Alecsandri trebuia sd se simtA ca intre ai lui la Con vorwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

253

biri iterare. In bu.nk parte critica junimistk are In el un precursor.

Alecsandri a criticat spoiala de cult-1.11-k dela noi, spiritul de imitare

a tot ce se petreoe In Franta si mania filologick de-a preface limba

vorbitil de marea massk a poporului. i Alecsandri a ras de parada
patriotick si de exprimarea bombastick a imui sentiment atat de
scamp lui cum era dragostea de neam. Alecsandri nu gksea nicio
deosebire de program lntre Convorbiri iterare si Romania &crewel
si de a.ceea rspunde astfel propunerii de colaborare ce i-a venit de
la Iaoob Negruzz-i: Aceastk publicare fiin.d sera Romardei iterare
totodatk avand caliti1je neoesare unei foi ce tinteste a desvolta
gustul frumosului si a distrage spiritele din. rktkeirea pgitioei, Sant
gata a vk da mana cu toatk mima" In altk sciisoare, din 1869, cktre
aoelasi, Alecsandri afirmk lucruri cafe sunt o adevAratk oonsacrare
a Junimii: $tii cat mk interesez la existenta aoestei societkti, rolul
la care ea este chematk pe soen.a literark va lua ca timpul o importantk, care se si presimte de pe acum. Ea va realiza adevArata Academie In privirea gustului, Inr privirea armoniei si a esteticei, care
trebue Ski prindk la formarea limbii noastre, ckciodupk. pgrerea mea,

pedanteriile Academiei bucurestene vor rdmanea de rasul generaiior

Alecsandri care vorbeste acum de gust, de armonle
si de estetick, e poetul care se retinoia In atmosfera Junimii
ce
priveste cuprinsul, i'n. ce priveste prooedeele literare. Cava ani mai
tarziu, el trimite lui Iaoob Negruzzi aceastd 1ncurajare:
multumire ck foaia Convorbirilor 1si urmeaz.' calea cu. o perseverentk care va fi apreciatk la limp. Nu te Indoi ck va veni o zi cand
meritul adevkrat se va recunoaste de toti i atuuci luerarea folositoare a Junirnii va ddbandi aplausele oamenilor de constiint si de
bun sinat"

Colaborarea lui Alecsandri la Convorbiri iterare nu este o

plk continuare de activitate. Avem a face cu 1113. Alecsandri ajuns
parc acum la adevkrata maturitate, cu un Alecsandri nou care pare
sk urm'reasc satisfaoerea estetioei mai pretentioase, reprezintat de
revista direcliei junimiste. In. garb.' de cateva interesante articole In
tegktur cu limba noastrk, n.0 num.ai exprimand pkreri la fel ca ge
lunimii dar si Incurajand lupta Impotriva filologilor, Alecsandri a
mai publicat in. Convorbiri iterare mkrunte studii despre Aleen Russui

N. Bkloescu. si Anton Pawn, capitole din istoria misiumilor lui di.plomatice, valoroasa introducere la operele lui C. Negruzzi. Dar tot
In revista junimist apar i cele mai multe din scrierile literare ale
poetului- Boeri si ei000i, cea mai, Insemnatk comedic socialk a lui,
dramele, pastehmile aproape toate, legendele si o bunk parte din poezia inspiratk de rdzboiul Independent-E.
Pastelurile, poezii descriptive In care a prim tabloul variat al
frumusetei plaiurilor noastre si. In cadrul ckrora apare rranul vh.'zat
printr'o prisni
aratk pe poet mai stkpanit,
mai echilibrat in sentimente, mai dibaciu in mnuirtt. anei limbi Ingrijite, mai atent la formd, Intr'un cuvant mai clasic In expresie, dup'
www.dacoromanica.ro

254

D. MURARASU

cum e mai clasic i In fond. Poezii ca larna, Malul Siretului, Lunca

din Mircesti au ridicat valoarea poetului dar si a revistei
Legendele n1-1 InfAtiseazd pe Alecsandri ba.panit de viziunea
romanticd traditionala
unele influente din partea lui Hugo sunt
vadite
dar mai bogat In mijloace liberare Mai slab In legendele de
marl proportii, Dan Cdpitan de plaiu i Dumbrava Rosie, In care
elemental declamator covArseste distrugAnd impresia esteticA, Alecsan-

dri e artist In acele buFdt.i mai marunte ca Legenda Ciocdrliei, Rdzbunarea lui Statu-Palmd, Noapte Alb, Ghioaga lui Briar.
Din Ostasii nostri, la Convorbiri literare, au apdrut poeziile pretutindeni runoscute Penes Cm-canul, Sergentul, Oda ostusilor romd7d.
Alecsandri, intr'o band parte a scrierilor lui, are b vedere un. public.
Stie ce vrea acesta sri aud, i pentru acesta serie A4sa e In 'poezia
patriotica si in cntarea vitejiei ostdsesti, cuan a fost si teatral comic.

El $tie dinainte cri 'n cuvintele lui, cetitorul sau spectatorul se va

regasi In seniimente, aspiratii, convirtgeri. Fatd de aceastA hteraturdecou, cat e de cu total altf el poezia pe care Eminescu o serie numai
fiinded trebue sri serie si sri spund ceva din adAncul fiintei lui.
Alecsandri apare nou i ca autor dramatic Gea mai band drama

istorica a lui, Despot Vodd, e din 1879. Poetul realizeazd formula

romanticri a lui Hugo, recenstituind o epoca. In central cdreia e un

personaj care s'a bucurat de atentia multor scriitori romAni. Ingenios

in lmbinarea actiunilor dar fArd de respect pentru adevArul istoric,
capabil sri evoce trecutul dar nu hn de-ajuns de hotdrit In evitarea
anacronismului i aluziei la stdri contimporane, Alecsandri serie
totu5i versuri pline de sonoritate si de avant, In stare sri retie interesal
publicului. Gelelalte doud drame, Fd.ntdna Blan.duziei si Ovidiu, au

apdrut In Convorbiri literare. Intr'o vreme cnd Horatiu Incepase

O. fie conuscut grini traducerile lui Oldnescu Ascanio, Alecsandri a
sc,ris Feintdna Blanduziei, fard sri aibA Msri puterea de a plrunde
spiritul antichitdtii prin stadia ori prin. intuitie. Ovidiu suferd de aoeIasi defect

In epoca luptei Convorbirilor lit erare pentru Intronarea unui

ideal estetic, noua activitate a lui Alecsandri e foarte interesanta, ea
tirmAnd asoensiunea generald In, felul de a serie $i de a hitelege literatura. lunimea n'a uitat cAstigul de prestigiu ce 1-a avut prin colaborarea lui Alecsandri. Dupg. 1883, se ridicd In lavoarea publicului
Eminescu i curAnd Incep i criticile aspre la adresa lui Alecsandri.
In 1886 Delavranoea aratA lipsa de valoare a lui Despot Yodel, Vla-

ha inferioritatea unora din poezii lin comparatie cu creatiile lui

Eminescu. Atunci a scris Maiorescu atAt de caldtd lui articol in

care sustinea Insemnalatea u.alionald a operei aceluia considerat

data. rege al poeziei"..
Alecsandri insusi,In manuscrisele lui, Isi exprima amdra.'ciunea
contra unei critice pe care o socotea nedreaptd, dar, IntrevdzAnd ridicarea pe piedestal a -anui nou cntdret, Pisa de sub pana lui act=
obositA rAnduri eare-1 itrialtA in constiinta noastrA.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

255

E unul care canta mai dulce deel mine?

Cu-at.t mai bine trii i ha cu-att mai bine.
Apuoe Inainte s'ajung c. de sus,
La rsritu-i falnie se'nehin. al meu apus.
Odohescu nu s'a simtit atras etre Con vorbiri Merare si doar articolul att de ptrunztor al lui Eminescu. despre Pseudokinegeticos ar fi putut stabili o puate de legturd.
Inainte de aparitia Junimii, Odobeseu si-a avut foaia lui, Revista
Romand, una din cele mai bune reviste ce-au aprat la noi si'n aoelasi timp treapt in opera de nationalizare a inspiratiei. De-o cultur
superioar si de-o adne Intelegere a clasicismului greco-latin, Odobescu nu avea nevoie de oontactul eu Juniniea pentru a merge pe
ealea unei traditii romnesti i muli limpede ideal artistic.
La Convorbiri litenare, Odobeseu n'a colaborat decat cu o lectie
arheologic i cu un. mrunt studiu despre poeziile Iuliei Hasdeu,
si aoeasta cnd revista depsise dou deoenii de exislen.t.A.

E un scriitor activ si'n domeniul

cel Merar. La

Academia a luat parte la discutiile filologice, in Eplca din 1887-88 a

scris interesante pagini culturale. Lucrarea literar oea mai insemnat a lui este Pseudokinegeticos.

E o scriere curioas ea compozitie, un fel de mozaic Im eare

piese variate se Imbin foarte armonios. E In. aoelasi timp o sintez5

de preocupri si de inclinatii spirituale care dau pe fat o persona-

litate plin de farmec. E o lucrare de rear imbogtire a ampului

literaturii noastre.
Avem mai Intai aci un Odobescu indrgostit de literatura popular. Basmul feciorului ide impdrat, cel ca noroc la vdnat, povestit

di bisooean In timba spornicd, vrtoask i limpede a Vranilor

nostrr, pe cave Odobescu o pretueste ara de mult, ne rat la ce
inltime artisticl se poate ridica literatura popular si ce armonii
noi se pot sooabe din limba noastrd, end sunt frmntate de -un
adevrat scriitor. Avem apoi pe un Odobescu indrgostit de natura
frumoas In privelistile ei, frumoas. i 'n viaja celor mai mrunte

vietti. Descrierea Brganului la forma de mestrit pastel, sub

pana unui scriitor care a simtit, mai mult ca oricine, poezia van5.toril. cu plimbrile alen.e de-alungul campurilor si popasurile sub
bolta histelat, cu rtcirea ochilor pe Intimiden i nesfrsite i incan-

tarea mintii prinse de dulce visare.

Dar pentru aoestea putea avea la noi precursori, cntreti ai
frumusetei pmantului i poeti influentati de literatura popular,
pentru partea din lucrare inchinat critioei i interpretrii artistioe
el aduoea eeva nou: baaintea lui, singar N. Filimon se mai inoercase intr'un domeniu inrudit, al muzicei. In. Odobescu avem un om
de Intinsd cultur In toate ramurile artei si'n acelasi timp un sciiitor
inzestrat cu mari calitti de expresie. Interpret de formatie inteleetuald llasic, Odobescu nu se preste la opera In sine numai spre
a o ptrunde lin cuprinsul ei sufletesc 51 'n mijloaoele de exteriorizare
www.dacoromanica.ro

D. MUWASU

256

a acestuia, ci tinde spre desprinderea calitlilor generale ale unei

epooe. Finetea lui de fixare a generalului i eternului omenesc, care
se strAvede dintr'o nar-murg. ori o panz1 celebrd, marcheazd hisdsi
progrresul intelectual dela noi in societatea cling. din 'a doua jumg.tate a veacului.
Tot materialul variat ,din. Pseadokinegeticos a putut fi adus la
unitate de scriitorul a cdrui sensibilitate i inteligentg. se revarsg. adanc

invdluitor. Aldturi de seriozitatea in interpretare a omului de

$tiintd, avem zambetul fin, gluma i ironia de cea mai bung. calitate.
La fnmul gust al cuprinsului se aliazd bunul gust al expresiei, cartemodel de armonie krtre tot ce-i mai ales in limbajul cult si tot ce-i
mai pitoresc in graiul poeziei populare.
Odobescu e departe de spiritul Juszimii atimci cand recunoaste

In Doi poe(i si un biograf din. 1887, insemndtatea ce o a.0 pentru

noi ideile democratice vernite din a.pusul latin: Eu "rdman adanc
incredintat cd numai fericitei influen.te a acestor idei ale apusului
latin, rdsklite meren de un secol si mai bine printre inni, datorim
toate puterile ce s'au adaos vartosiei nationale...", dupd cum e departe

cand scrie despre meritele cdrturarilor ardeleni in redesteptarea

neamului.

El este insd pe aceeasi linie tu Junimaa hn lupta impotriva filologilor reformatori si In aprrecierea hasemndtaidi. limbii In stu.diul
despre Timotei Cipariu, el spune: Cu mestesuguri idiplomatice, ha
chiar si cu vitejia ta rdzboaie, ROMAglii si-au sustinut, in adevdr, pe
ici pe colea, de azi pand maine, in timp de anulti secoli, exisbenta

lor ca Staturi cand mai mari, ea-ad mai mdrunte. Dar ceea ce i-a
scdpat mereu de nimicire, ceea ce i-a fdcut s trdiascd viata
toane, viat n.eprecurmatd, viat de laolalta intins preste tot pg.mntul romanesc, aceea a fost numai i numai limba lor. Intr'insa
a rdsuflat neoontenit i pretutindeni pldmknii neamului romanesc;
ca dansa au petrecut si. au strehdtut ei toate nevoile; ca dnsa vor
hivinge pan la sfarsit". Odobescu se aseamnd cu Junimea i 'n
cultul frumosului. In Artele din Romania, Romania in periodul preistoric, el Indeamnd pe scrriitori s se inspire din frumnsetea pAmAnr

tului $i din viata neamului nostru, dar totodatk' s nu peara din

vedere simtimantul frumosului. El crede cg. nu-poateexista civilizatie complet fArd de acest siratimnt: ideal de peifectiune care
face sd batk sangele ta inimd, care exaltd ca noblete mintea $i rgspandege un. farmec Invietor peste toatd viata omeneascg.".

Prin alctuirea lui intelectual, prin grija formei si, respectul

limbii, Odobescu, fdrA s fie cumva al Junimii, este al urbei vrerni
care a intrevdzut armonia i perfectiunea clasicg..

www.dacoromanica.ro

i
!

. -
Evanghelia

Istorio literaturii romane

lui

tefan Rare

www.dacoromanica.ro

Din Cazania de la Govora, 1042.

REACTIUNEA ANTIJUNIMIST4.

'hoiden impotriva

Activitabea critic a lui Maiorescu si ten-dintele generale ce se Intrevedeau la Con-

vorbiri iterare au produs, cum era si firesc, o frg.mantare bitelectual cu rlsfrangere i asupra literaturit
Au fost desigur multe nem.ultumiri care si-au deschis drum In
corespondenta particular l Astfel bucovineanul D. Pettino, autor al
cArlii Patine cuvinte despre coruperea limbii romdne in Bucovina,

interesant prin legaura ce o stabileste hare stricarea limbii

desnalionalizare, si poet, In Dwane si umbre si Raul, care Ins nu

s'au putut impune, e nemultumit de fella cum se faicea valorificarea la lunimea, Isi aratA nehacrederea in critica maiorescianA., ti dA
pe fat supArarea pentru pretuirea ce i se acordA. lui Eminescu.
Dar nu astfel de iesiri rAm.ase tninice puteau interesa, ci acele ajunse

la lumin6, care adeau na.stere la disculii db pe urma arpra se

limpezeau direcliile spiritului contimporau.

Dintre cei doi scriitori care, prin Insusirile arltate dela Inceput, 15.sau sa se hitrevadl o strglocia muna. Jitera.rA, Odobescu,
atunci and Maiorescu a pornit curentul nou., si-a p5strat aristocratica lui rezervg, dar celAlalt, Hasdeu, in chip firesc avea
ajung5. In conflict cu huzimea.
Hasdeu a dominat, intr'o vreme, viala mast% cultural prin ern-

ditia hli uimitoare, fantasia la indltimea eruditiei, spiritul caustic

si intransigenta lai. principii, neobisnuitg. In societatea noastr5. atat

de schimbatoare In. idei si atitudine. In afar de aoeasta, tragis-

mul Vieth lui interioare nil 1,-a transmis livaluit lin calc15. simpatie

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

258

pe acela care multora le-a aparut ca un. mag al culturii nationale..

Istoric ale arid lucrdri au facut epoca si pot Inca i azi oferi
suggestii omului de stiin.t i desfatare intelectuala. literatului,
filolog comentator de texte care atrag $i azi atentia cercetatorilor,
formulator al teoriei circulatiei cuvintelor, poet inflacarat de un
nobil nationalism si de-o aprinsa inversunare impotriva ciocoilor

si instrainatilor de ueam, autor dramatic ramas in repertoriul

nostru clasic, pamfletar plin de Yerva, ziarist politic fall grija convenientei, Hasdeu e o rninte larga, indreptata spre toate domeniile
vietii spirituale, dornica s patrunda chiar
si dincolo- de ceca ce ne ingadue stiintao.

In lumea ademenitoare a oelor oculte.

lstoria critic studiaz secolul al XIV-lea

pe care Hasdeu il socoate ca epoca a maturitatii, de carece este dominat de congiinta de neam. Cuvinte din bdtrdni e o
opera mai putin interesanta prin oo-ncluziile ligvistioe i istorice, pe care aiinta
mai noud le-a modificat in buna parte, dar

acum demnd sa fie cercetata pentru

textele vechi populare i apocrife din yeacui. al XVI-lea. Sic cogito cuprinde i pagini de InaRd gandire, iar &Lyon fi Vidras

dram creata duppa. principiile roman-

-ace, e strabatutA. de dragoste de traditie

tgr Anime i antec popular. OrthoneroZia,
comedic In care se crilic mania de-a schimonosi limba prin latinisme i frantuzisme, Etymolagicum Magnum
Rornaniae, grandioa In oonceptie dar realizat n.umai In mica parte,
cAteva din poeziile lui clocotitoare de energie dar Intr'o forma prea
B. P. Hasdeu

abstracta, ca Oda la ciocoi, Severin, La Romdnia, Dumnezeu, revistele

pe care le-a condus, mai cu searna. Columna lui Traian, cea mai bo.,

gata in. articole sliintifice, toat aceasta imensa activitate, la care

se mai adaoga nenumaratele scrieri politice si polemice, asigura
lui Hasdeu un mare loc In cultura noastra.
Hasdeu a fost si un bun roman, cu credinte nezdruncinate. A.
iubit limba i trecutul neamului, dar si-a Indreptat generozitatea
inimii si spre taranirae. A fost devotat lui Cuza si, printre cei
dintai, a oerut vot universal si improprietarire. El nobilul de vita
a fost un democrat convins, stapanit 1ns de ideea ca democratia
trebue sa mearga pana la romanisin isi sa se fereasca d once
forme cosmopolite care ar putea primejdul existenta noastra nationala.

Neintelegerile ca Maiorescu au ineeput Inca. din 1862 cand Has-

den a fost dat In judecata, ca autor imoral al nuvelei Ductile

Mamuca. La Convorbiri literare, Hasdeu a gasit o atitudine dusmanoasa. Aci a aplrut In 1867 articolul in care P. Carp, bazas
pe estetica aristotelica, argumenta lipsa de valoare a dram.ei Rizwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

259

van Vockl, lar mai tarziu, articolele In care Bur11 critica studiile

filologice, iar Gh. Pan" pa cele istorioe ale lui Hasdeu. Se CUTIOSC

Ins si glumele usturdtoare prin care acesta a rAspuns revistei

junimiste.

Dar oare nu trebuiau sd clued la conflict Insesi ideile politice

ori literare? Punand prineipil artei pentru artd si cdutand s5
arate cd literatura trebue sl aib valoare universald, Maioresou
condamna literatura nationalistd, erorile i exagerArile scoalei ardelene. E o vreme cand se fdcea, vddit, de cdtre adversard.

confuzia Intre literatura nationalistd si literatura nationald. Junimea, prin. Maiorescu i ceilalti colaborateri In domeniul ideologiel
ori al creatiei, n'a fost niciodatd contra unei literaturi care ar reprezenta sufletul i viata romaneascd. Convorbirile litenare au dat
ospitalitate folclorului i scrierilor de inspiratie autohtonA, indiferent

de provincia romaneascd de unde veneau La aceastd revistA au

publicat lucrOri i culegeri bucovineanul Sim. Fi. Manan, transil-

Amend Atanase Marienescu i Miron. Pompiliu, macedoneanul Caragiani. Aci Slavici, Creangd i Eminescu si-au publicat basmele in-

spirate din popor. Puteau fi scriitori mai nationali decal acestia?

Dar lunimea a fost Impotriva poeziei nationaliste, ca poezie
tendentioasd, i, deci, iesind din sfera artei. Critica tendentionismului nationalist, atacurile impotriva ideilor lui BOrnutiu In De
priveste principele strdin, estetica de origine germand, conferiatele despre Lessing, socotit ca cosmopolit, a-Mee cauze puteau
duce pe cei prin.si In toiul polemioei, la ideea c. Junimea era
cosmopolitd. Pe aceastd bazd d Hasdeu cele mai inversunate
atacuri. In numele ideii nationale si a unui nationalism intranz
sigent, Hasdeu criticd Intreaga scoald literark dela Convorbirl
literare. Acuzatia de cosmopolism cuprin.de nu numai pe Maiorescu, dar 0. pe Slavici, Iamb Negruzzi i Eminescu. Cercurile
studentesti chiar dela Viena sunt a.tatate la luptd. In 1869, Hagdeu, ca presedinte al societAtii Romelnismul, denuntd Con vorbirile literare, ca nucleu cosmopolit. Foaia Soc. Romanismul, din
1870, unde se Intrunesc colaboratori ca Gr. Tocilescu, Gh. Dem,
Teodorescu, N. Scurtescu, Vasile POnn, este de fapt tribuna de
pe care Hasdeu luptd contra color pe care el Ii socotea lipsiti de
simt national. La Traian de asemenea, el sustine o literaturd roinaneascd pe care o vrea smulsd de sub rusinosul servilism" a/
imitatiilor. Transilvgnenii erau de partea lui Hasdeu, maniati de
critica usturdtoare pe care le-o aplicase Maiorescu. Federatiunea
din 1869 reproduoea atacurile contra lui Maiorescu, combdtee pe
Iaoob Negruzzi i In fate dovezilor de lipsd de romanism ale scoalei
tempora,
dela Iasi, exclama, cum si edea bine unor
o mores!

Hasdeu a ardtat, In scrierile lui, multA simpatie pentru. latini-

tate. In.cg. din 1859 el Indemna pe Romani s studieze limbile

romanice, lar mai tarziu, 1.11 poezii ca Severin, canta pe 'Fraian

si pe strgmosii latini. Intr'un articol din 1869, ardtand dibAcia
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

260

Prusiei in machiavelica tacticA de a subjuga si de a desnationaliza", el cerca adunarea unui migres pan-latin la Paris. Cure
Ja Conoorbiri Merare, dupA impresia generalk exista simpatie
pentru cultura germand, si din aoeasta trebuian s. vinA neIntelegeri. Hasdeu este Impotriva amestecului tot mai vAdit al Prusiei
In viata noastrai publicA la 'noeputui domniei lui Carol I. Pentru

el, lartimea era numai o plant6 proprie a regimului domnulrai

de origine germanl. Influen.ta 1 amestecul german fi apreau ca
o catastrof pentru neamul romnesc: CAnd proprietatea teri-

torialA a Romniei, urbanA ai rurall, va trece fAsii-fAsii In m'Alnile Gotilor, cAnd comertul nemtesc si manufactura nemteascA m.e
vor Impietri In exclusiva profesiune de cultivatori ai pAmAntulni
dela Baltica; cn.d vape seama dibaciului venetic dela 111W
nitatea sclavului de a nu diferi de stApAn va teutoniza clasele de
sus in limbA i 'n obiceiuri;
d-1 Bistnark sau succesorii si

ne vor apuca frAteste, riu prin vreo cuoerire militarl, ci pur

simplu In numele UnitAtii Crerinane", In fata cAreia va sta ca

cile Inclestate rivalul dela Moscova".
Infre oei doi rivali era deosebire ku ce priveste coneeptia artistic Maiorescu sustinea arta pentru artA, Hasdeu era partizan
al artei ca tendintd Oda la ciocoi ataca liftele carie sugeau vlaga
trii, Cdnii i lupii atingea problema evreiascA lar La Ronultda
dAdea pe fata jalea trii din pricina strginitor lacomi si ri. Viersql
din 1872 este llmuritor pentru conceplia lui Hasdeu:

Ar fi o ironie sA cAnt eu flori si stele

In veacul nostru pe pAmAnt,

Cnd ele sunt o larvA grimatA ca -vApsele,

lar .adevrul geme tempeste i resbele,
Blestem, urgie, neguri, pucioas si mormAnt,

LAsati pedestrei proze minciunn curtezanIf

Al cAntului entusiasm
Respinge veselia spoitA i vicleaul,
Ciad rtotul Imprejuru-i prinfr'o im.ensA ranA
Exa1 din cangrend un colosal miasm.
Se afirman douA poziii ideologice ireductihile. Era firesc s se
serie In Columna lui TraLcrin cA lunimea nu putea avea pretentia
de a legifera, prin revista ei, In materie de literaturA romAneascA

Orientul latin

Maiorescu si-a gsit i mai Inversunati

adversari la revistele din Transilvania.

Criticase, e adevArat, pe Transilvbeni, dar nu odatA a avut

ameasi atitudine i fatA de multi Moldoveni ori Munteni_ 'Trebue
s Intelegem sensul, aeestei entice. Maiorescu reprezenta un moment dintr'o evolutie romAneascd la carie mai ales Transilvania
nu putea sg. ajungg. CAnd la noi, odatA cm. stabilizarea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

261

politice, In urma evenimentelor din 1859 si ' 1866, se punea problema idealului artistic, peste munti Inn se putea pule decat
aceea a idealului politic. Vina Junimei, In atacul dat contra filologilor si poetilor transilvAneni, este scuzata de Insasi evointia literara mai Inaintata a aroastra fata de ei. Stadiul estetic s 4utca
afirma la noi,.stadiul politic era ceva firesc dintoolo de munti. Lipsa
de intelegere filosofica a vielii romanism.ului, guy's =or IraprejurAri deosebite dela provincie la provincie, a adus polemicile. M.h.4
iorescu. n'a ..rutat revistele de peste munti In lelul lor de-a scrie
pe scriitori in felul lor de-a se manifesta literar. Federa(iunea,

i Alb frirr, nu l-au crutat pe el Mciodata. Chiar

la Familia, de sub con.ducerea atat de productivului Iosif Vulcan,
lunimea nu a gasit semn de prietenie Si mai tarziu, cand se daduserl pe fata talente ca Eminescu i Creangd, se mai scria aci
despre directia falsa" dala Iasi de catre P. V. Grigoriu care, intr'o
buna zi, avea s devind colaborator la Convorbiri iterare cu traducen din. poctii romantici franoezi. SA trecena Insa peste atacuri
care porneau din ambitie ori din spirit de razbunare
Pentru cunoasterea epooei, e bine sA ne dam seama de atmosfera de prietenie, din ce In ce mai -puternica, pen.tru latinitate.
In Moldova, lin 1868 si 1869, Romulus Scriban canta Roma si
Transilvania

eroii latini In a sa Dacie litera_rd. In Transilvania, la Oriental

latin care aparea In Brasov la 1874-1875, se formase un cerc

de simpatie perttru literatura franceza i italiand. Conducatorul revistei, Aron. Densusianu, autor al unor studii strAnse Intr'un volum
de Cereetdri literare, a un.ei Istorii a imbu i literaturii romdne
In care se arata neintelegere tocmai 'lentil." ce era mai scanteietor
la 33.0i ca poezie, si a multor Incercari literare printre care si o
epopee Negriada, a deschis atacul pe chestia germanofiliei Convorbirilor iterare Densusianu sustine, In Regenerarea literaturil
noastre, ca Maiorescu voia s introducA la noi spiritul german si,
ca dovadA, se aduc diferite serien intre care si Cugetdrile Sdrrnanului

Dionis, model de poezie a unui puisor neamt". Lupia lui Densusianu are insa si alt caracter mai interesant i mai non. El cautg
sii dovedeascA, priu documentari controlabile, lipsa de original"-

tate a critioei maioresciene. Multe pagini din Cereekiri iterare sunt

serioase puneri la punct, aratandu-se cum idei din Lessing si din
\Tischer tree direct In. articolele lui Maiore,scu. i totusi din pasiunea
de-a distruge critica adversarului, trehuind sa cereeteze de aproape

lucrari de estetica, Insusi Aron Densusianu a castigat ca scriitor

critic. In prefata din 1887 la Cerceklri literare, el afirma c punc-

tul de vedere estetic, In aprecierea lucrarilor, va fi la local lui lintoL-

deauna. Principiul: In stiinta ca adevdrul, cu. frumosul In arte,

singura tinta a critioci lumin.ate i binefac.A.toare'l 11 Zducea pe
calea urraata de adversar de multa vreme.
In urma critioelor care veneau din atatea direclii, Junime4 a
cautat s lima cumpana In preferintele pentru literaturile strAine.
N'a fost uitat niel sfatul pe care-1. dadea Alecsandri lui Negruzzi,
www.dacoromanica.ro

262

D. MURARASU

ta ajunul conferintei pe care acesta avea s'o On despre influenta

francezg la noi: Pentru noi Romanii, veri primari cu francezii,
ar fi o necuviintg, si o ingratitudine de-a stupi, In fantana din
care am bdut apg i ne-am potolit setea". Astfel au putut apgrea
Convorbiri literare traducen din Boileau, La Fontaine, Chnier,
Branger, Hugo, Lamartine, Musset, Gautier i chiar poeti mai noi.

Aci s'a putut oeti in. traducere romineascg Lacul, Tristefeu lui Olgmpio, Noaptea de Mai i Noaptea de August.

Spiritul combativ al lui Hasdeu a

Incurajat i alte reviste, unele sub
directa lui influentd.
Revista Atheneul Roman, Intemei4g de V. A. Ureche, autorul
bogat In scrieri literare i istorice dar criticat de Maiorescu pentru
greseli de fond i de formg i dat ca exemplu pentru betia de
cuvinte", atrage pe Hasdeu care-si impune tot mai mult personali-,
tabea lui si pe N. Nicoleanu, poetul ganditor ,si In.durerat dar
tgrg o bung expresie artisticg, rgtgcit si pe la Satgrul lui Hasdeu,
un.de-si publicg elegia Dor i jale cu versuri In care se depla,nge
trecutul glorios al unei tgri acum In decgdere.
Revista oontimporana, prin V. A. Ureche, P. Grgdisteanu
Revista contimporang".

Ang,hel Demetriescu, este contra directiei noug.". Contopindu-se cu

publicatie a lui Hasdeu, ea apare in 1876 sub tiaul de Revista

contimpora,na si tiintifica. Aci 1i oontinug. Hasdeu lupta, argtand

cg. aveam nevoie de o directie Angtoasg. Intre al(. oolaboratori, avem
aci pe M. Zamfirescu, N. Scurtescu si Anghel Demetriescu.
Pe Mihail Zamfirescu Il cunoastem, ca poet, din Cantece f i pian-

gen. E aci sentimentalism romantic acum anacronic, cate o ra-

mant4 melodioasg dar sup erficialg, fantasie dezordonatg -ca 'n Mireasa strigoiului, ici si colo note de critic social, neologisme cgutate

tot atat de numeroase ca 'n DepgrAteanu, oopilgresti creatii

de cuvinte noi. Ca limbg si inspiratie, Zamfirescu n'a iesit de sub
si

influenta lui Bolintineanu,. Boliac i DepgrAteanu, doar ca versificatie

mai ingrijit. Mai mult impresie a fgcut bufoneria lui literang

dela Borta Rece, In care, cu o glumg destul de groasg, este
ridiculizatg. Junimea In revista si colaboratorii ei. Numele personagiilor sunt transparente: Mironescu marele critic, paetul Minunescu, Neguta, Brubnarescu, Varcolaci, Naut, etc Lui. Hasdeu
se dd satisfactie prin glu.mele la adresa lui Gh. Panu. In acelasi
timp, se aruncg ridicolul asupra directiei germanofile a societglii,
prin faptul cg Brutnarescu <Samson. Bodndrescu) Isi afl o muzg
In persoana Terezei, nemtoaica bucgtgreasg. In Olimp.

if

N. Scurtescu a voit sg joaoe rolul lui Maiorescu. A Injghebat o

micg. societate In care se discutau chestiuni literare i, fireste, ultimul euvant era al lui. A. f gout parte din gruparea de folcloristi
Oriental si a colaborat la diferite reviste ale lui Hasdeu si &randea. In Viitorul din 1873 a scris artioole pline de dragosto pentru
poporul de jos. Volumul Poezii Intruneste activitatea lui dintre
al:di 1867 si 1876. In afarg, de poeziile de dragoste, cele mai. multe
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

263

/n genul romantei, unele amintind chiar pe Gonachi i pe Vdcdresti,

de el este Elegia izeuitthii, oeva aparte prin avantul sentimentului
prin versificatia mlddioasd. Romantic prin conceptia lui despre
misiunea poetului, el continud, prin poezii sociale, genu.1 cultivat de
Boliac, iar prin poezii nationaliste pe Alecsandri dinainte de 1867.
In miele poezii gdsim si un fond meditativ interesant. Gdnditorul,

de exemplu, este o treaptd pentru poezia de conoeptie asa cum

O toarnd In toting. nemuritoare Eminescu prin Scrisoarea I-a.

Scurtescu a scris i doud drame: Despot Vod i Rhea Silvia.

Gea dintl, un poem influentat de Hasdeu ca technicd, nu e

prin [nimic mai prejos de piesa lui Alecsandri. Cea de-a doua ur-

nleazd tragedia clasic a Jul Racine. Autorul are dreptate and

afirmd cd defectul mare al acestor douA lucrdri e c le lipseste
focal bengar.

FArd dusmAnie fatd. le lunimea dar si plin de nelncredere din

pricina curentului german dela aceastd cietate, este Anghel Demetriescu, scriitor de foarte serioask form.atie intelectualk elasicA.
Activitatea lui se desfdsoard la Tratzsactiuni lit erare, Revista
contimporaml, Literaturd i arW romand i alte publicatii. Si azi Isi
pdstreazd prestigiul prin acea atal de chibzuitA editie a discursurilor lui Barbu Catargiu, despre a cdrui meritoask elocven.t a scris
si un bun studiu. La Convorbiri litera re a publicat abia In 1903
o recenzie, dei Maiorescu a lincercat cu multi ani Inainte sl si-1
apropie.

Anghel Demetriescu are Insusiri In ceroetarea Incrdrilor care n.0

apartin propriu zis creatiei poetice. El care a tildes atAt de bine

pe Barbu Catargiu si pe Kogdlniceanu, si a scris despre Insusirile
oratorioe ale lui Maiorescu un fin stu.diu care si azi se poate ceti
cu interes, n'a pdtruns talentul exceptional al lui Eminescu. Lovind In aoesta i gdsindu.-i greseli In. Mort= est, Impiirat i
Mar i Epigonii, Anghel Demetriescu lovea i 'n acea directie
n.oud", pe care nici el n'o recunostea. Numai tArziu., la 'nceputul
unui veac no u., cdnd aceasta nu mai Insemna un. merit, Anghel De-

metriescu a ajuns la convingerea ed Eminescu a deschis un drum

nou a a hitinerit limba noastrd poeticA.
Se mai adaogd un centru de luptd. Impotriva
Literatorul".
Junimii odatd cu aparitia revistei Litenatorul,
In 1880, sub conducerea lui AL Macedonski. Activitatea literard
a acestuia este foarte Intinsd. Poezii, prozd, teatru, articole polemice, lucrdri In limba fra.neezd umplu o existentA Inchinatd In cea
mai mare parte scrisului. Dar intre aceste scrieri, un num.dr mult
prea mare sunt lucrdri grdbite, pltate de sta.ngdcii de fon.d si formA

ale mini om care voia sd se imp mid i prin cantitate. gusmAnia

contimporanilor a fost mai puternicd decal energia de creare a Jai
Macetion.ski: pAn.d a.zi 133.4 el nu s'a putut face pretnit _decal Intr'-wa cerc restans.
Din multimea poezillor, scAnteiaz prin calitAti cu total deose-

bite cateva care fac din Macedonski Jill numai un mare poeti ci
www.dacoromanica.ro

D. MURAR A$U

264

si un tnoitor in literatura noastra Vor r:Imane pe planal al doilea

toate acele incercari de scoall, meilite eel mult s ne arate virtuozitate de forma ori obositoare tramantare de-a amalgama cuvhite
pentru sonoritati de efect. Nu va ramane In literatura acest poet
nici prin Cklugarenii, pentru care ne face marturia: Versurile ce
aceast bucata confine, pretuiesc multa tracia" i nici prin humorrndntarea
toate sunetele elopotului, ca lam.urirea- Sunt multi
care, nedandu-si seama de ce este armonia imitativii, nu vor putea
sa pretuiasca truda ce am avut pentru a serie versurile coprinse
inteinsa: tnoerc In adevar sd imitez prin tntre ciocniri de consoane
intention.ate, sunetele clopotului : Un an,
dnd d'ani, leag'an,
d'ani vani. " Peste teoriile de ..scoala, dea romantism la instrum.entalism, toate cunoscute i aplicate de poet dureaza numai ceca ce'n
momente fericite a putut sk devind adevarata creatie.
Inainte de once, Macedonski este autoruI unor faimoase Nopti.

Puternica fantasie este in ciudata Noapte de Noembrie In care-i

atat de impresionant am.estecul de macabru, de realism vulgar si
de duiosie. Inferioara, din pricina prea multor reminiscente remantice, este Noaptea de Februarie, dar un. mare poet se 41.1. pe fat
In amara Noapte de Martie $i'n Noaptea de Decembrie cu simbolul
pulernic i cu halucinanta ei tindere spre
ideal, prinse In versuri de sonoritati si unduiri melodioe ca total noi In poezia noastra De exceplionala valoare este Noaptsa
de Mai, remarcabild si prin fond si prin. expresie. Nimeni n'a cantal mai frumos ves-,

nicia naturii cu splendorile ei, nimeni n'a

gasit mai impresionante cuvinte pentru
smulgerea din toate amaracimile desarte
ale existentei, spre a pluti In idealul visului i fantasiei, nimeni nu s'a simtit mai
deplin contopit In tainica forta care 'n clipele de beatitudine ale inspiratiei, te face
sa-ti inalti irania tau I armonia
lumi
AL Macedooski

transfigurate:

Si zise dealului sa can' te i dealul nu mai preget,

$i zise valor sa cante si valle se ridieara

Cu voci de frunze si de ape, cu soapte ce s'armonizara,.

Si zise pasarei sa cante si, la porunca uimitoare,
Se tinta parfum de roze i cantee de privighetoare..
lar cand si mie-mi zise: cantal c'un singar &eran. ma desteptii,
Spre
gieturburate ma reuma pe-o scar sfanta
In aeru'mbatat de rozo, ven*: privighetoarea cantal
$i alle poeme merita sa fie pomenite: Ospequl lui Pentaur, parnasian, Cantecul ploii
Epoda de aur, simboliste ca technica,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

265

tot astfel multe din rondelurile In care, sub rime cdutate i terne
cu evadgri de basm ori ca parfulm de roze, se aseunde mind sensibilitate Indureratd.
proza lui Macedonski are ceva aparte. Romanul Thalassa exploateazd prea mult sensualitatea patologicd, dar are si pagini descriptive de ma_re frumusete. Puterea de-a descrie prin acumulare de

note realiste apare in lntre cotete, bucatd interesantd i prin expresia bogath. si de o energie deosebitd. Printre alunecdrile spre
naturalism pe care le gdsim In buedti ca Zile August (In prima ei
formd) .avem. i nostalgica Indreptare a slletulul spre capitala
romanticd, pitoreased i Infloritd de altddatA, In Bucureotii
i al trandafirilor, onq al bucuriei.
Macedonski a fost productiv si'n teatru. Comedia ladeq,

uen-

tatg. si de formula sociald a lui Angier, este o transpunere a unei

anecdote arabe in viata mo-ndend a Bucurestilor. Unchiau1 Seiracie,

localizare cu inspiralie din folclor, Romeo i Julieta, preluerare

dupg. Shakespeare, realizatd cu lipsd de respect pentru original,
3 Decembrie, adaptare dup o pies germand, simt de indruntg
Insemndtate. In Saul, piesd scrisg. In colaborare cu Cincinat Pa-

velescu, autorii au ambitia de-a ne da o tragedie clasia In ge-

neral, aoeste Incercdri dramatice sunt lipsite de adnchne. De mal

mare Insemndtate este, de sigur, Moartea lui Dante, lucrare bogar
in simboluri si'n' soene patetioe. i .aci insg., Intocm.ai ca 5ria celelalte piese, Macedonski este prea stgruitor preocupat de situatii
de efect, dd prea Indus loe unor aocesorii de romantism care si-a
pierdut de malt frdgezimea.

In Litenatorul, au publieat din operele lor Multi scriitori.

ca Duiliu Zamfirescui au treout la alte reviste dui:id ce si-au deschis

drumul spre lumea cetitorilor, altii au venit aiei atrasi dela Convorbiri literare: Veronica Miele, Matilda Cugler Poni, N. Prunca,

Simion Fi. Manan, si sunt ptimili cu cuvinte de laudd. Duiliu. Zam-

fireseu a fost pretuit In chip cu total deosebit i prezintat ca un

poet nou, dar cgiva ani nnmai mai tArziu, Macedonski serie eit s'a
inselat In sperantele lui. Scriitorul dela Romtlnia libercl din 1883
nu-i mai convenea sefului de scoald dela Literatorul. A atras lute=

timp si pe Alecsandri, desigur numai ca sd-si mdreased presti-

giul, dar 0. fatd de acesta sentimentele se schimbard, iar Aleesandri

ajun.se sg. Infdtiseze pe mAgulitorul de altddat sub chipul invidiosului ZoiL

Un poet cred.incios lui Maoedonski a fost Th. Stoenescu, autor

de poezii, schite, nuvele i Meer&Ari dramatice. Volumul din 1883

este prefatat de Maoedonski care prezintd unele IncercAri drept

adevdrate mrgAritare.

Stoenescu e un nemultumit de societate, ca i Macedonski E

un mnuitor retoric de poezie pasionald In Leisa(i-mi-o i Noaptea
alba. Trebue sit i se recunoasol aducerea unui cuprins non In
poezia de dragoste, tocmai In vremea M care Eminescu exercita o
puternia. influentl. Unele note satirice la adresa gocietAtii noastre
www.dacoromanica.ro

D.- MURAR A$U

266

sunt foarte reusite. Poezia care realizeazk formula socialk, Copilut Mizeriei, Stdpdri, nu are valoare neoontestabild. Legat de romantism, prin traducen din Byron, Lamartine i Musset, Stoenescu
se Indreapt i spre poeiia nouk de realism baudelairian orud si
de fantasie macabrk a lui Maurioe Rollinat. Reprezintd, ca poet,
mult retorism prins in versificatie corectd, monotonk si lipsitA de
scAnteieri ale imaginatiel. Stoenescu si-a publieat o parte din serierile lui In Revista iterar, la care a fost mai hita redactor si apoi
director.

Litenatorul si Revista iterar reprezintk. o scoalA cu alte principii clec& ale Conuorbirilor iterare. Pentru fixarea ideilor estetice
ale lui Macedonski, este nevoie sd etmoastem prefata la volumul

lui de poezii din 1882. El aratd aci ca dupd genul de poezie re-

prezentat de Eliade, Bolintineanu si Alecsandri, este vremea sk. se

Inceroe ceva nou, o Jipu coardd a Harpei". Combdtand poezia
poezia lamatiniand, el lanseazd formula poeziei sociale, pe
care avea s'o primeascd si Stoenescu.: Poezia sociald este, dupA

mine, adevkrata poezie a inimii si acestui gen apartine o mare

parte din poeziile cuprinse In volumul de fatd".. Fiind conforme
cu aceastd formuld, se bucur de land multe poezii ale lui Stoe-

nescu si Harpista lui Dan.' Zamfirescu. Poezia, dupd Macedoniki,

are o menire socialA, aoeea de-a Inobila simtirile si de-a biciui
viciurile". Temele poetului trebue sl se inspire din suferintele

omului In mijlocul societdtii. Programul este limpede fixat: Poezia

redobandeascd suveranitatea ce trebue s aibd In miscarea idei-

lor sociale". Macedonski urma astfel pe Boliac si devenea precursor al lui Gherea.
Cand cetim la Ocnele versuri ca aoestea:
Vai! Ce-am con.venit cu totii a numi societate,,
Mult mai deinnd ca talharii e de-aoest ctunplit locas,

Statul e o fictiune, lar dreptatea strmbdtate

Care duce omenirea dintr'un hop Intr'un fAgas,

vedem ce departe era Maoedonski de punctul de vedere pe care se

strAduiserk sk-1 impund Con vorbirile Manare.

Fatd de poetii dela aceastA. revistA, Maoadonski n'a avut o

atitudine statornicd. Intr'o conferintd tinutd la Ateneu, Miscarea

iterar in cei din armd zece ani, men.tiona pe Iaoob Negruzzi,

s000tea Epigonii o poezie demnk sk rAmkie, recunostea cd Titu
Maiorescu e im critic de adevdrat merit. ht Literatorul lusa, apar
adesea notite artioole critico la adresa Junimiiscrise de Macedonski, de Bonifaciu Florescu, i chiar de Duiliu Zamfirescu. In
Cronica din 1880, cu. care Incepe Literatorul, se afirmd de altfel
cd literatura noastrii n'a produs nimio artistic si demn, de un
gust delicat. Putin mai trziu, In aceeasi revistd, prezentand Ecoarile Noptii, poezie ca eoouri", Maoedonski serie ck. Maiorescu i toti
din jurul lui nu tiu ce Insemneazd poezie si vers. Spre a face
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

267

desigur plaoere lui Maoedonski, nid Eminescu nu este cruatt caci

Rienzi (Duiliu Zamfirescu) v'rea s ne conving c fondul poetic
al aoestuia e bolndvicios, lar limba oonfuza si lipsita de elegantL
In opozitie cu genul de poezie al lui Eminesicu, este laudat acela
reprezentat de Serbanescu, Olanescu $i Veronica Miele, poeti ai
$coalei bunului gust".
Macedonski 1i arata preferinta pentru o poezie vioaie, lipsita
de mistioism. i ingandurare. Avem la l, ca si la Hasdeu si Aron
Densusianu, sfortarea de a ne tine in contact ca poezia apusului
latin, bite vreme cand influenta germanica devenea apasatoare.
Aceasta preferinta pentru latinitate explic i usurinta cu care Macedonski s'a adaptat la formulele literare apusene. Con.oeptia poe-

ziei sociale este romantica, dar Maoedonski e tot asa de bine,

rand pe rand, si sub influen.ta parn.asiand, n.aturalista si modernista.

Atent la mi$carea literara apuseana i dornic sa &ease inoiri

pentru poezia noastra, el se apropie de Baudelaire, Rollinat, Ban-

ville dar si de Zola, -urmareste cu curiozitate Inceputurile sbaboliste

din La Wallonie i teoria versului asa cum o expusese Ren Ghil,
lar In 1890 publica versan i pe cape te sec-0(.1.e oea dintai mani-

festare simbolista la noi. Maoedonski e precursor al unei poezii

cane se pregatea sa iasa din fagasurile traditionale i care-$i va

avea la noi reprezentanti spre Inoepuhil until veac non Spre aceasta

directie due preocuparile lui de valoarea muzicald a literelor. In

prefata la Poezii din 1882, el ,spune: Fiecare literd din aLfabet,
reprezentand un ton muzical, am facut asupra-i un deosebit studim
la limp, va forma un volum care 'va ti citit de aceia cati iuheit\
muzioa poezier: Articolul Poeiia viitorului din 1899 exprim
..mai dar programul contopirii poeziei cu muzica: tinerea socotelii
de valoarea de muzica a de culoare a semnelor grafioe; desteptarea
de imagini, de sensatii i cugetari cu ajutorul formei; crearea de
ritmuri noi; flexibilizarea 5i Inavutirea formelor existente, spre a
se ajunge la muzica, imagine si culoare, singura poezie adevaratA".
De a.ltf el, pentru Macedonski, Inca din. 1890, simbolismul unit cu
instrumentalismul era ultimul cuvant al geniului omenesc".

Dupa 1883 Macedonski este din ce In ce mai mult trecut

sub tacere. Pan spre sfarsitul vietii, venit In 1920, numele lui
invluit de umbra a Insemnat pedeapsa pentru o cruda epigrama
la adresa lui Eminescu bolnav. Reolasarea lui Maoedonski trebuia

sa vina. Astazi se recunoa$te a el a fast, In cateva opere, mare

poet a ca. a Indreptat poezia noastra pe cai noi. Se pot aminti
cateva versuri din epitaful pe care singur si 1-a flout tu 1883:

Dar, cand patru generatii dupa moartea mea vor trece,

Cand win fi de-un veac aproape oase a taran.a. rece,
Va ,suna i pentru mine al dreptatii ceas deplin

Si-al meu nume prbatre veacuri, Inalltandu-se se-nitn,

Va 'nfiera ca o stigmat neghiobia dusmaneasok
Cat vor fi Romani cu. irliTni 5j o liynh romaneaAca.

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ASU

268

Gherea impotriva Junimii.

Indelungata discutie Intre criticii

dela Convorbiri literare j Ghe-

rea a influentat i felul de gndire al scriitorilor. La Contemporanul, cu Inoepere din 1881, i apoi la Literatunsi i tiintd
1893-1894, Gherea a luptat In numele socialismului si a principiului artei cu tendintA. In numeroasele lui articole entice, Gherea voia sa convingl. pe scriitori i cetitori c. pozitia pe care-o
luase Maiorescu In Con vorbiri literafe nu mai eorespundea cu
vremurile Critica judecAtoreascl., de a clrei inutilitate dup. 1880
era oonvins i Maiorescu, trebuia, dup Gherea, sa fie Inlocuitl
printr'o criticA pe haze stiintifice, In stare sA cerceteze opera In
legittu.rk cu creatorul ei, cu. medial, cu,tendintele gen.erale ale epocei,

cu. Influentele pe care le exereitl.

Felul cum Gherea interpreteazd literatura du.cea In chip natural
la polemicA. El sustine el. Arta, flea' de tendint este o imposibilitate, de vreme ce ea nu.-i decal un product
al mediului i deci implicit exprimA tendintele acestuia. Analiand scrierile cltorva
mari scriitori ai vremii, Eminescu, VlahutA,

Caragiale, arat cd acestia reprezintA

de organizarea noastrd burghea. ajunsl In-

tr'o stare patologicd. De aci vine decep-

tionismul din poeziile lui Emin.escu, de aci

atitudinea lui Vlahutd In. paezia Liniste, de
aci Caragiale, asa cum 11 curinastem. din 0
feiclie de Paste, Neat fi Neipast.

Indreptarea lui Eminescu spre trecut

se explied tot prin anomaliile vietii noastre

burgheze. In ce priveste idealul scriitorilor,
Gherea crede el trebue s constea In lupta

pentru un viitor mai bun. Junimea n'a

fost pdtruns de un In.alt ideal social si de

aceea n'a putut s influenteze mai adnc
desvolIarea -culturii noastre. Caragiale din comedli nu are nici el
here&

un ideal social: rsul lui este neserios eAci nu are la baz revolta
lmpotriva relelor vietli noastre publice. Dac mai adAoglm si
anume
rerea expusl In Asupra esteticei metafiziae
cA estetica maiorescianA, dacA Inc n'a mu.rit, e desigur pe moarte,
ne dAm seam.a de contrastul futre aoeast pozitie si aceea pentru
care se strAduise Maiorescu la Junimaa.
In ce priveste teoria criticA, Gherea mi era original, pleca dela

idei din Marx, din Taine, din scriitori rusi, oeea ce adversarii
i-au ardtat In toiul polemicei. Este interesant Insk .de oonstatat
cA 'n ce priveste critica socialI, prin fella cum atacl
bnrgheze pe care le socoate forme fArA. fond, Gherea era juni-

mist si el.
Ca rAspuns la articolele lui Maiorescu Asupra comaiiilor d-lui
Caragiale i Poetii i critici, in care pe de o parte se sustine lipsa
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

269

de scopuri politice In teatrul lui Caragiale si principiul artei ideale

cu totul dezinteresatd, iar pe de and parte se explic ce insem-

neazd individualitatea unui scriitor, Gherea serie Personalitatea

nwralitatea In artii. Polemica se continu hi alte artioole not *tim
care-i pozitia fiecdruia din combatanti, e neoesar Insd sd cunoastem
si emu' polemicei hi sufletul generatiei contimporane.

Insufletit de dorinta de-a sustine pe Maiorescu in lupta cu. Ghe-i-

rea, intervine P. P. Negulescu, om de distinctie intelectuald, de

imriecabild logia. In argumentare si cu o adncd cunoastere a filosofiei moderne. Impersonalitatoa i monala in arki a apdrut mai
intAi In Convorbiri litenare din 1893. AnalizAnd pdrerile lui Ghe-

rea, P. P. Negulescu e contra hicercdrii acestuia de a discredita

directia literard eAmdus. de Maiorescu, directie care, a adus si pe

care o credem menitd s. adua si de acum Inainte, cele mai marl
servicil literaturii noastre nationale". P. P. Negulescu primeste In
tntregime ideile lui Maiorescu relativ la problema personalitdlii
impersonalitdtii In artd i calla sprijin In filosofia vrenaia,
Grent Allen, Guyau, Paulhan, Taine.
In Socialismul i arta, apdrut mai Intdi tot in Convorbiri lite-

rarre, P. P. Negulescu arat c originea ideilor lui Gherea este

Du prirzicipe de l'art et de sa destirzation sociale a lui Proudhon,

Combdtand hitreaga teorie asa cum s'a filtrat In scrierile socialisromn, P. P. Negulescu. sustine arta pentru
Dezinteresare si libertate, iatd con.ditlile de cdpetenie ale 4devAratei creaOuni artistcie".

P. P. Negulescu a cetit la lunimea mai Mai, in 1892, studiul

Psihologia stilului. In prefatd, autorul aratd c pu.blicul vremii ma-

nifesta interes pentru discutiile In legdturd cu, problemele artei.

Avem aci a face cu un esteticiau psihologist, ca si 'Maiorescu, A
tot ca i acesta, interpret in sens schopenhauerian al emotiei estetioe: uitarea de sine este mrisura i caracteristica ernotiunilor estetice, emotia e pur contemplativd i lipsitA de activitate personald interesatd. Deschizandu-si o cale original, P. P. Negulescu
sustine principiul suggest:lei In explicarea ploerii estetice

Gherea si-a gdsit si el un apdrAtor In! Anton lacalbasa, care'n

1894 rosteste la Aten.eu conferinta Arfa pentru artd. El aratd.
discutia privitoare la cele doud sooli literare In rivalitate- era la- ordinea zilei Bacalbasa crede c arta trebue sa aibd o te.ndintd social
cri. o artA fAcutd pentru frumosul /31 sine nu exist. Artistul trebue

sd fie luptdtor pentru bldeprtarea relelor social; trebue sA aib

U.D. ideal, social, iar altminteri se eonda,mnd la uitare. Arta pentru artd,

continud el, este numai pentru blazati, este numai pentru. victimele
rdposatei estetice metafizice". Cateva r.'nduri stint concludente: Iar
In ziva and noi vom atinge Idealul pentru care voin fi luptat at'dta
vom fi fcut attea jerife; In ziva cAnd acest mare Ideal qocial va
o realitate, ne vom aduce cu drag aminte nu de aoeia care au .urmarit
frumosul impersonal si transcendental, ci de adevAratii artist ai
orrbenirii, de acoja care au ajutat ca arta lor la sfdrsirea veehilor

www.dacoromanica.ro

270

D. MURARASU

eresuri i nedreptdti, la Intemeierea lumii none. Cdteva luni mai

thrziu apIrea Lumea nouii, organ al social democratiei, adApostind

o critic/ format/ sub influenta lui Gherea.
Dar in articolele lu despre Eminescu, Gherea se raportase si
la principiile expuse In: lucrArile lui Taine, pe care el le socotea
adev/rat/ stiint. Prin aoeasta, Gherea Isi atrage replica unui nou
adversar, M. Dragomirescu, autor al scrierii Critica stiinfificii i Eminescu din 1895. Noul intrat In aren/ vrea s spulbere- nu. numai
tendintele gheriste, dar In general scoala istorist In cercelarea operei
literare. Intreaga atitudine a lui M. Dragomirescu are la bazd p/rerile
lui Maiorescu, anume ea' istoria nu-i ?Wilt/ i nu.-i qapabilI sit explice
o oper prin mediul In care a luat 4astere.
Publicatiile la care trona spiritul lui Gherea au avut nrumerosi
colaboratori. La Contimporanul a-u Scris Intre altii N. Iorga, A. C.
Cuza, V. Ceuta, O. Carp, lar la Lit eraturd i tiin Vlahut/ si Delavrancea. FrAmntapea de idei a avut ecou i 'n literatura epooei.
Toat/ productia literar/ se resimte de discutiile In legItur/ cu arta,

scriitoril ni5i urmeazA uneori una din tendinte, lar de cele mai
multe ori lsi risipesc colaborarea la mai multe reviste, acceptdnd
tacit, in acest chip, tot ce li se plrea bun la cei ohori In areng.,
In numele unui ideal. Conducdtorii chiar de directie nu se pot

sustrage influentelor. Macedonski astfel, in 1894, in curent cu teoriile socialiste, scoate Lumina 0. prodamit necesitatea un.ui partid al
proletarilor. Castigul eel mai mare pentru literatur, a fost apropierea
scrlitorilor de realitdtile dela noi Problemele si ideile sociale atrag
atentia scriitorilor care, chiar cand nu fac art/ cu -tendintA, se siml

factori Intr'o societate In plin/ transformare. Insdsi viziunea lor

literard se adanoeste prin aceasta.

Chiar dela primele formura'ri ale criticei maiomscene, s'a vAzut
a in tar/ nu exista un gust literar comm. Dela Maiorescu. la Hasdeu,
dela Hasdeu la Gherea, dela Gherea la Maoedonski sunt adancimi
prApastioase In ce priveste cultura si Intelegerea artistic/. Singurul
lucru care se putea face era nu impunerea unei formule de scoalk,
ci desvoltarea sentimentului frumosului. _Pe deasupra
la aceasta s'a ajuns.

www.dacoromanica.ro

Din Octal. 1700.

RISIPIREA HEGEMONIEI JUNIMII"

In vremea atAtor atacuri care, veneau

din kliferite directii, revista
in Ali eriz.
Junimii a stiut sl rIspwadA si sd
arate cd nu e lipsitI de spirit combativ, cnd sunt in joc principii
literare. Totusi se petrec unele IntAmplAri care contribue la micsorarea Insemn6t6tii nu numai a revistei, dar si a Intregei societAti
literare. Mai Intii insisi junhnistii, pe vremuri hitruniti ca O. discute despre literaturA si frumos si ca s6 de,svolte In public chestiuni de interes literar ori filosofic, s'au lAsat atrasi cAtre politica
inilitant. La Inceput faptu1.2. produs o adevdrat revolt. Gaud,
semnind cu un x, Slavici a publicat, In Con vorbirile ?iterare din
1877, articolul Radicalismul in invdpindnt si in cdr(ile didactice,
faptul si-a gAsit imediata sancionare din partea lui Eminescu,
care seria tocmai aceluia pe care nu-1 blnuia ca autor: ArtieluI
din Convorbiri a produs b adevAratA revolutie in Janimea. Cine
i-a permis unui m... (ipsissima verba ale lui Conta, Verussi s. a)
a vorbi in numele Junimii? Gaud a mai fost in Convorbirt politicA
militan.t?" Dar junimistii au renuntat la ceca ce era pentru societate o n.obil atitudine, s'au Inglobat hitr'un partid politic, iar rerultatul a fost, pe deoparte, Inmultirea dusmanilor rap. de Convorbiii iterare, pe de alt parte, slAbirea energiei care ar fi trebuit
sI tie Inchinat numai luptei pentru desvoltarea gustului literar
5i pentru impunerea principiului artei pentru artl. Astfel min/
revistel ta in.oeput sl paleascl, astfel Iunimea si-a pierdut din. str.
lucire. Despre viata revistei in ultimile dou.. deoenii ale veacului,
,.Convorbirile literare"

avem cateva mNrturil pretioase.

www.dacoromanica.ro

D. MURAR ASU

272

A. venit mai intAi risipirea oon.duedtorilor. Situatia In Invdtd-

mitnt ori politiea li atrase la Bueuresti. Ad se stabikste Iaoob

Negruzzi, act si Maioneseu. Din Octombrie 1884, Maioreseu era

profesor la Bueuresti la catedra de filosofie ce i se crease, iar dela
1 Aprilie 1885 Convorbirile literare apgreau tot In aoest oras. Ur-

mdrile se vdd In eurAnd. RAnduri serse eu durere, In aoeastg

vreme, ne aratd ctun se ajunge la dezagregarea ilustrel siocietgti.

In Deoembrie 1885, N. Volenti Ii serie din Iasi lui Iamb Neg,ruzzi:

TAnjeste Junimea si pace Ba eg.4 una, ba e5.4 alta, lae ori

Jae, destul c nu-i teafgrA. Ne adongm, eAnd ne a.dundm, cAte
doi, trei pan la patru, einei, de-o bueat de vreme, i nici nu se
eiteste nimie, niel nu se spune %Arnie. Oh! Durere! Niel chiar
nu se mai rAde Pogor, nu stiu
unde-i strAlnoese oehii. CaraVargolieir Creangd, Xenopol, Ianov i eeilalti niel nu se stie
daed or mai fi existAnd pentru biata Junime. luteun eu.vAnt rgu

de tot..
La B-ueuresti situatia nu era mai strglueitd. Despre deedderea
revistei i societdtii dad cu. mutarea In eapitala tgrii,
Zamfineseu serie lui Iaeob Negruzzi In 1891 cu amarg. sineeritate- Credinta mea este eg. venirea Con vorbirilor la Bueuresti

a semnalat un monlent de Intoaroere a purului

sAncre

egtre

speta vulgard. Imi adue aminte de primele timpuri ale Intt'runirilor

Junimii dela Bueuresti... Eu eram ereseut de copil
citania Convorbirilor Si regulat ieseam cu o- tristetd aseunsg. in suflet, fiindeg
mi se 'Arca cit ce n'est pas pa In adevAr pe aoele vremuri ,ponvorbelnieii" dela Bueuresti erau grozav de lmpestritati.. Toate aoeste naturi eterogene au avut o InrAurire seeretd asupra literaturii

lunimii, fie prin streeurarea a ale un. artiool In Revistd, fie prin

graiu i defdimare isprava a fost ed purul sAnge junimist a rg.mas eAtva tim.p In loe". Tot de aei afldm eg. Iaoob Negruzzi avea

intentia sd se retragd dela revistd, dar ed Duiliu Zamfireseu

Ineurajeazd si-i ere sit rAmAnd mai departe la hulubdrie", pentru ea luerurile sit apace pe o cale hula i lunimiea sg. se regenereze

In astfel die sperante, Duiliu Zamfireseu se dovedea poet Luerurile eontinuau sif meargd tot mai rdu. Iaoob Negruzzi era deseurajat si niel nu mai gdsea colaboratori de seama pentru revistd.
Cum stati eu -Convorbirile? CAnd am pleeat din Bueuresti erati
cam deseurajat, si Inteleg: dupg. .26 da ani de mtmed sit fil redus

a inventa seriitori ca sit poti alimenta Revista mai departe! e

trist!" Si Duiliu Zamfireseu adgega In aeeeasi scrisoare din 0etombrie 1892: ...se impune o Intrebare nedreaptd, dar se impune
aoesta sit fie rezultatul mund

i seoalei Convorbiritor?"

Dela 1885, director al revistei era Iaoob Negruzzi. Grupdrilie

tot mai combative dela alte publkatiiIi impuneau Msg. sareina

unei reorganizdri. De altfel conducerea efeetivg. %lici nu mai a.partinea dela o vreme lui Iaoob Negruzzi. In Deeembrie 1894, s'a

hotdrIt ea revista sit treacA sub conduoerea mmi eomitet tAngr.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

273

In adevdr, dela 1 Ianuarie 1895, revista apare prin grija repreven.tantilor tinerei generatii, printre care se numArd oameni care
aveau sgrsi arate activitatea si amnia, dar mai, cu seamg. la 'nce..
putul 'unui veac nou.: M. Dragomiresou, D. Evoloeanu, P. P. Negulescu, C. RAdulescu-Motru, I. RAdulescu Pogoneanu i alii. Dar,

In acelasi timp, In acest din win deoeniu al veacului, apar multe

reviste si spre ele se sient atrasi i scrlitori care ar fi trebuit sg
rAmAnd la Cnvorbiri literare, semn el aoestea nu mai delineau
locul principal In viata literard a tdrii.
Aoeasta nu Insemneazd insd cg. la Gonoorbiri literare nu ardea

Inc flacdra mud ideal de artd. Revista Isi are bed destui credinciosi, unii mai vechi, alii alipiti mai de curAnd, capabili sg
mentind revista la un nivel onorabil.
Maiorescu serie rar, dar scrisul lui se bucurd de tot prestigiul
de altddatd. Artioolele pe care le publicd a.cum sunt din acele care
se pot si astAzi yeti ca model de pdtrundere critic. si de formd
aleasd. Ad a apgrut artioolul din 1885 despre Caragiale, arAtAnd,
Impotriva unei Intregi organizalii dusmgnoase i pdtimase, valoarea de.osebitg. a .unor oomedii ca O scrisoare pierdatei 0 0

noapte furtanoasit. E un artiool de definitivd consacrare a

Caragiale i, numai aproape de vremurile noastre, G. Ibrgileanu
s'a apropiat de puterea de Intelegere literard a lui Maiorescu.

Tot aci, In 1889, Maiorescu si-a publicat studiul despre poeziile

Eminescu. Si ,aoest artiool, mdrunt cum. este, cuprinde In el toate
laturile personalitdtii marelui poet. Studiile apgrute de ahmci. Incoaoe despre Eminescu, ori pleacd deaa paginile lui Maiorescu, ori
le dilueazd. Tot ad, prin articolele lui Maiorescu, pu.blicul a putut
sd-si dea seanaa de arta discretA a atat de candidutui, I. Popovici
Bgngteanu si. de gpiritul viola, al lui Victor Vlad Delamarina, poet
cu nespus farmec dialectal Maid:lean.
Ideologia critied nu e reprezentatd inumai de Maiorescu. Se cuvine sd amintin aci pe M. Strajan care a, fost Sub influenta m.a.es-

trului ctitioei noastre. Aoesta a dat Conuorbirilar iterare studd

despre artd, despre realismul literaturii oontimporane, despre imr
portahta moral a poeziei, In afard de diferite recenzii si traducen.
din Leopardi. Numele lui Strajan trebue retinut si'n legAturd ca
miscarea esteticd -dela noi, si aceasta initiatg. le Maiore.scu. In
Principii de esteticii ci poeticci, Strajare, pi-in prefatA chiar, sustine
cd scriitorii tnebue sd ailad cunostinte estetice. E In aceasta o

dovad de progres intelectual la inoi si de formare a unui gust

literar. Fireste Strajan e tributar estetioei strAtme, mai ales lui
Schopenhauer i lui Thine, dar Ifl felul cum inter,preteazd oontemplatia a emolia esteticd, se vede bine cd pigged dela criticile
lui Maiorescu. De altfel, pe urmele aceluiasi este si atunci cAnd
aplic ideile lestetice la opera lui Bolintinean-u,, Alecsandri si Eminescuk Dela Maiorescu pleacd a cAnd vrea, g el, sg. stabileasc.1
inoompatibilitatea titre talentul criticului i cel al artistalui.
La 'nceputul activitlitii este actun M Dragomirescu, autor de
111

www.dacoromanica.ro

274

D. MURARA$ 1,1

poezii mediocre, dar critic .aspru i combativ, cOlaborator harnic

cu Insemndri critice, cu o interesantd traducere a Antigonei i mai
ales cu studiile despre Maiarescu i despre Eminescu. "D. Evol.
ceanu, in recenziile despre Gosbuc, H. Lecca, Vlahutd, aratd calitAti surprinzdtoare pentru un om care, dupd desteptarea unor marl
sperante, aproape a dispdrut din publicisticd. I. RAdulescu. Pogo-

n.eanu, in afard de traducen i ori desvoltarea 'unor chestiuni de

dd pagini documentare de mare insenuatate In legdturd cu Eminescu. Mai apar a .alte num.e: al lui Antonescu T60had, priceput in chestiuni de arheologi, e, al lui G. Bengescu, pasionat eercertor al vietii si activitAtii lui Alecsandri, al lui N.

PAtrascu, cercetAtor al lui Delavranceea, al lui N. Iorga preocupat

de poezia sentimentald a Veroniai Miele si de artistica prozd trdneascd a lui I. Creangd.
Lipsit de puternicA originalitate,
Doi vechi, eredincioi ai
fdrA de calitAti care sd lack' din
revistei: Gane i Slavici.
el un autor, N. Gane e totusi

una din figuyile interesante ale Iunimii. La o sedint'a a acestei

societdti, a cetit el Fluerul lui , tetan, poveslire primitd cu laude
de Maiorescu, si publicatd In Convorbiri literate din 1867. Este
inceputul unei colabordri care se va continua ca statornicie de-alungul deceniilor, trechnd a pe tdramul unui veac nou. A pitblicat poezii care nu i-au putut aduce un loe insemnat in literaturd, a tradus lnfetnul lui Dante, ceea ce constitue un merit pe
care nu i 1-a contestat nimeni, a -incredintat mii ca seana paginelor revistei ,junimiste povestiri care s'au bucurat intotdeauna de
simpatie pentru tonul lor cuminte i bdtrnesc. E un povestitor
destinat, prin fondul scrierilor i prin limpezimea expresiei, stratului tineresc al cetitorilor.
Evocd duios trecutul in Aliufd i reuseste sd ne lacd plAcutd

figura credindosului turc pripdsit pe langd casa boereascd. Ion

omul atat de distins sufleteste pe cat de pocit la Infdtisare,
indltat tu privirea noastrd din mijlocul unor anlintiri bine inchegate si a unor stdri emotive cu simplitate urmdrite, face din povestirea al cdrei erou este, una din cele mai reusite serien i ale
lui Gane. Petrea Dasedlul va avea Intotdeauna cetitori pentru. ciudAtenia Intampldrilor a hazul sdnAtos pe care 11 cuprinde; Sfdntul

Andrei aratd dibdcie in povestirea unor peripetii de vis. Gane e

un scriitor atent la credintele i superstitiile dela tard, e un bun
cunoscAtor al sufletului t6rInese, stie sk sie dea din mediul sktenesc figuri pure in naivitate,a ion naturald, ca acelea ale Ilincki
din Ion Urdild i Irinei din Piatra lui Oman. E lipsit de inventit
vitate In inlAntuirea faptelor, se'ndreaptd ca plAcere spre un trecut
patriarhal pe care caut sd-1 prindd In figurile si'n obiceiurile lui,
e stApanit de patriotismul cald al, generatiei care ne-a dat Unirea
Independenta. Na cdutat niciodatd sd se impund ca scriitor, n'a aspir
rat niciodatd la glorie. Ne spune singur In Zile Indite a a scris ROD'n aceasta I.si gAsea el multumirea: Am scris pentru min.e,
www.dacoromanica.ro

ISTOR1A LITERATURII ROMANE

275

pentru propria mea multumire, pentruca- In aceasta nnmc singurated. i neinteresata uitasem neajunsurile vietii i Imi gNseArn
nistea catre care nazuia sufletul mea".
Ion Slavici, transilvan.ean din siria, a studiat la Budapesta vi
Viena tocmai Intr'o vreme cand se puneau
pentru Romani mari probleme In legatura
cu existenta nationala. Inca din anii de stndentie, el ,are constiin.ta unitatii neamului
si Inca de pe atunci e convins ca numai pe
calea culturii am putea ajwage la ornogenitate
de simtire si de aspiratd. i el, ca i Emi-

nescu, este un adept al ideilor care, prin

funimea, framantan viata culturala i po"ilia. a tarii. Poate c i Slavici, ca si CreangA, n'ar fi existat pentru literatura, fArd de
intelegerea i prietenia lui Eminescu, Indru-

mator al sau si'n ravna de-a ajunge la o

-buna limb literara. A publicat, la Canvorbiri literare, povesti, schite i nuvele, ca

N. Gina
Popa Tanda, Scormon, Gura Satului, Budalea Taichii, o tragedie Gaspar Gra(ia ni i multe articole In legatura
cu Eminescu ori ea chestirmi culturale.
Munca la Tribuna, Intemeiata. la Sibiu In Aprilie 1884, e un ca-

pitol insemnat nu numai din viata lu Slavici, dar si din istoria

noastra culturala i nationald. E ad activitate de Indrumare a clasei intelectuale si a paturii de jos, e grij de a sboate la iveala
en.ergiile i taleutele n.oi ale neamului

astfel ad si-au gasit prizmire povestile inspirate din popor i ridicate In valoarea lor artis-

tica de Gh. Cosbuc , e si dorinta de a tine stransa legatura

cu Romanii din tara libera. Tribuna si Convorbiri iterare, prim

buna Intelegere Intre Slavici a Maiorescu, Insemneaza amnia, In
epoca de sovinism maghiar, o rezistenta cultural ca rasfrangere

asupra sufletului celor din Transilvania.

Lucrarile lui Slavid sunt foarte numeroase, dar putine s'au ridicat pank la adevarate creatii literare. Povestile lui famarb aproplate de lteiratura populard, nestrabatute de personalitabea autorului i, prin. aoeasta, ne arnintesc technica lui Creanga, -nu pe-a
lui Eminescu. Nuvela Moara ca Nome este impresionanta prin clocotul de viata instinctiva.. Lied Samadad, adevarat geniu al crinfrei,

figura vie prin forta ei dominatoare, cinic, pornitaspre ran si

iluminata totusi trecator de strafulgerari de constiinta, Ghita care

se simte tarit spre pierzare cu toata opunerea pe care o Incearca,
Ana blandd victim a unor Imprejurari neomenoase, batrana cu
filosofia ei senina. i resemnata In fata puterilor mai presas de
vointa inoaStra., sunt personagii bine conturate si bine prinse bite

actiune din care nu lipsesc cioadri dramatice. O impresie tot atat

www.dacoromanica.ro

D. MUMASU

276

de puternica, lasa tisN si ludiea curat i idilica din Scormon, ori

aceea naiva. din Budulea Taichii. Parintele Trandafir din Popa Tanda,
Marta si Miron din Gura Satului sunt fiinte

pe care Slavici ni le-a redat cu adana pa4

trundere a vietii lor sufletesti. E In general
o lame reclus ca pregatire intelectaala apropiata de natura, manat. de instincte tot
atat de pater-nice si cand sunt bane, si cand
su,nt tele. Nuyelele i schitele lui Slavici
au si o valoare documentar priu coital de
viata real din Transilvania, pe care-I daa
pe fala. SPkvici cunoaste- bine medial sa.-

lesd, se inspira din el, nil reda fara ontraf acere i far tendinta, nimerind astfel
u.

I. Slavic'

calea adevaratei literaturi. Realism'''. Jii Sla-

vici arareori iese din limitele impuse de o

arta care, la el, dela sine ramane cuviincioasa. O bun schita, bogata si ea in eleimentele realiste ale vietii de sat, este Sf.
Gheorghe la ora f f i la tara'.

Slavici e liisa slab In romane. In Din bdtrani t vocarea este

artificiala, Insiruirea evenimen.telor monotona si difusa; In Cel din

urmd armai, cu problema prefacterilor dela noi dupa. 1848, intentia critica j moralizatoare Intuneca viziunea artistica; doar
Mara mai poate reine interesul, si aoeasta numai prin fogata
viata social" ardelesnA pe care o cuprinde. De valoare istorica

deosebita sunt paginile din Amintiri In legaturA cu Eminesou., Caragiale i cele din Lrimea prin are am trecut. Intinsa lui cores-

pondenta Cu diferiti scriitori, mai ales cu Iamb Negruzzi si cu

Maiorescu, e un bogat isvor de informatiuni si de caracterizari psichologice Pe Eminescu l-a cunoscut foarte bine, dup cum veden'
din aoeste randuri ale unei scrisori -din 1874: In. deobste 'el este
nesuferit pentru ca stie cine este el, stie cine sunt altii, nu-i pasa

de o lume pe care trebue so dispretuiasca si Sta ca si o carte

deschisa Inaintea tuturora. Toate sufletele alese stunt nerezervate

tocmai pentru oamenti oom.uni lipsa de rezerve a anui suflet ales
este nesuferita.".

Scrisul fara de scanteiere In expresie al lui Slavici este primitiv dar sanatos. Ferindu-se de teoriile filologilor, Intr'o vreme
and In, Transilvania Inca. mai aveau aoestia trecere, Slavici a bitrebuintat o limba cane si ea realiza conceptia lui despre unitatea
noastra culturall. Prin legAturile en lunimea, Slavici si-a putat
face educatia artistica, dar si cereal literar a castigat prin sprijinni ce l-a gasit la el, tocmai and atatea atacuri veueau din
bate partile. Cariera literara a lui. Slavici nu se tacheie la nvorbirile literare. Dragostea 'lui pentru popor il va duce la fandarea revistei Vatra si pria aoeasta va fi precursor al IndrumArii
literare pornita la Inceputul veaculul al XX-lea.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA -LITERATURII ROMANE

277

Prin Maiorescu a putut fi cunoscutA

ctivitatea acestui scriitor Inzestrat,
mort ant de tandr. La sedintele lunimii si-a cetit cele doul nuvele care au apdrut In Convorbiri litenare, In cercul acestei societAti a gdsit prietenie i Ulcurajare. Munca literard a lui Popovici
I. Pop ovid Banaleanu.

BAndteanu e mai IntinsA decfit stia Maiorescu.

La Tribuna din Sibiu, Intre 1888 si 1890, a

publicat poezii, povesti In versuri, schite
traduced. and si-a cetit Tn! Ianuarie 1893
nuvela
lume, a ldsat o deosebitd impresie
Maiorescu i celorlalti colaboratori ai
Convorbirilor lit erare. Prin aceastd nuvelA

si prin cealaltd, Dupd un an de jale, si-a

ardtat In deosebi Insusirile lui literare. Sunt

lucrdri inspirate din viata bdnilteand. Mediul
meseriasilor e bine cunoscut de scriitor, din
el Isi ja acele tipuri omenesti pe care a stiut
sd le eternizeze prin artd. Cine ar putea uita
pe Sandu, harnicul lucrAtor atAt de timid,

de curat si de cinstit In toatd fiinta lui, pe

Ana de fermeatoare delicatete, pe maistorul

P. Binkieanu
bun la suflet dar fdrd ark de-a rezIsta mai-.
storitei rAutdcioase i capricioase? lar In jurul acestor personagii,

apar allele de mai micd Insemndtate pentru actiune, dar la locul

lor pentru a ne face sd cunoastem o viatd sociall real, frdmin.,-

tatA si ea de ambitii, de desertdchme, de rdutAti veninoase, Poeziile

lui Popovki Bdndteanu sunt duloase, Intipdrite de tristete, dar fArd
de puternica originalitate de expresie care apare In cele doud nuvele.

Se simte prea mult influenta lui Eminescu, In poezii ca Sara de

toammi, Pe-al lui um& influent. mai. mult In ce priveste versifie
catda si vocabularul, cdci fondul la are trAsAturile id distinctive.
Gea mai bund poezie a lui este basd de sigur Micunei, care prin. P'ur
terea sentimentului si usurinta cu. care expresia se Inmj.d.diazd dupd
accentul sufletesc, poate sta aldturi de Mama hii Cosbuc.

Maiorescu i-a propus sA scrie un studiu cu subiectul: De ce

Emineseu a avut atata influen(d asupra genena(iei de astai. E pleat
cd Popovici BAn4teanu, cu delicatetea lui de simtire, nu ne-a ldsat
o

astfel de lucrare, mdrturie a puterii lui de Intelegere literarA

'n acelasi timp document psichologic al vremii.

Entusiasmul .ardtat din liner* pentru ideile aIon Ghica.
pusene Inolioare i munca In situatiile politice

pe care le-a avat, au. Meat din Ion Ghica lunul din. bdrbatii cdrora istoria le-a, necunoscut meritul pentru. organizarea statului
nostru in a doua jumdtate a veacului trecut. A fost profesor la

Academia lqihdileand In aceeasi vreme cu KogdIniceanu si bled de

pe atunci era preocupat de chestiunea Unirii principatelor. La
Paris a lucrat pentru pregdtirea revolutiei dela 1848, la Constantir'
nopol si-a pus rh.vna ca sd consolideze situatia, dupd ce Bibescu a
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

278

fost rgsturnat. In epoca domniei lui Carol I a fost in multe rAnduri conductor al treburilor statului. In Mar de demnitAtile politice, a avut-o si pe aoeea culturald de director al Te.atrului National. Jucarea dramei Despot Vodd a lai
Alecsandri a fost socotit de el unul din
marile evenimente la a cgror pregAtire a
luat parte. Atacat de multi ta aceast. epocd, Ion Ghica fixeazd astfel conditiile unei

bune critici: Pentru a fi critic folositor,

cglduz util artet trebue mai Intfti cineva

fi cetit mull, sk fi comparat mull, sg. fi

meditat si niai mult; trebue totdeodatg sh
aibk gust, crestere bung, judecatit dreaptd
si In scrierea sa mantled trebue sd fie preo-

cu.pat nu de persoana autorului, ci de opera lui".

Inc student fiind, in 1838, I. Ghica

incepe activitatea publicisticg. prin Poids de

la Moldo-Valachie dans la question d'Orient.
Coup d'oeil sur la derniare occupation milltaire russe de ces provinces i si-o continul 1n calitate de profesor
la Academia MihAileand, in 1843, cu prelegerea Des pre importan(a
economiei politice i 'al 1844 ca articole in Propdfirea, revista Care,
I. Chica

de sigur sub Inriturirea lui, ti fixeaz in program si preocupdri de

ordin. social-economic. Sunt lucrdri care nu au interes literar, dar nu

putem trece cu vederea a I. Ghka luptd ca greutAtile limbii ,noastra
lipsite de termenii technici economici i creazd cu.vinte pe care le
socoate neoesare. Convorbiri economice de asiemenea nu apartin li-

teraturii, dar le putem men.tiona pentru caracterul Oka al formei

in care sunk expuse ideile In legglurd cu munca, creditul, proprietatea, industria, finantele i altele. Ne-am insela dac am crede
autorul rmAne numai la chestiune i e nu me d. o imagine i despro tara noastrg, cu lipsurile si cu. defectele eL Ion Ghica se aratA
critic si indrumAtor social, patriot lumin.at care Igmureste cgile
pe care un main poate ajunge La tgrie inlluntrul granitelor, la res-

pect dincolo de ele, om care crede tn proves si 'n democratia

muncii.

Ion Ghica are leggturg.

cu literatura propriu zisd. De el
este o incercare de roman, Don ludnii din Bucurefti, din care

au apk'rut fragmente in Independen(a din 1861. E o sasprg bicittire

a desfrndrii din societatea romftneascd. Mici fragmente ne-au rAmas 1 dintr'o comedic sociald pe care voia s'o serie tui colaborara
cu C. Oldnescu-Ascanio.

Pria ceea ce a publicat mai interesant din punct de vedere

literar, Scrisorile cdtre Vasile Alecsa,ndri, Ion Ghica apartine Convorbirilor literare. Imprejurdrile ia care at pornit aoeastg corespondentd literarl, ie sunt arAtate chiar de autor: Inteo searg

lungd de iarng. pe and ririsoarea bAtea In geam.uri, asezati pe

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

279

jeturi la gura sobei din.aintea unei flacri dulci si luminoase, am

petreeut ore Intregi i plcute ca amicul meu V. Alecsandri,
povestindu-ne unul altuia suvenirile neastre de tinerete. Se apropia de ziug. cAnd ne-am adus' aminte de camerele noastre de culcat
ne-am despArtit gasindu-ne amandoi la un gaud, ziandu-ne.

De ce nu me-am serie unni alluia, sub form. de epistole intime,

cele ce ne-am povestit InteastA searg.; poate c miele din istorioarele noastre ar interesa pe unii dintr'acei care Wail trAit pe acele
vremuri". Luctrarea are o mare valo are istoricd, prin faptul ca ne
dA tabloul viu
plin de culoare al unei Intregi epooe trecute.
T2ipuri ea Alecu Gheorghescu clucerul, sunt caracteristioe pentru

viata noastrk suptisg la ataea nenorociri de pe tirma abuzurilor

caw- marl
MuIt mai Insemnate sunt scrisorile in care avem fresca larg5
a vietii noastre sociale. De felul acesta sunt Din vremea lui C3ragea, cu grozAviile ciumei, eu jafurile siticJoifle domnitorului, ciar i cu ohiceinrile la logodne si la nunti, ,$coata acum 50
de ani, cu aoei bieti dasclij de tipul lui Chibsea i ea amAnuntele
despre N. Pilimon ca in i ca scriitor, Din timpul Zauerei, urm5rind cariera lui Tudor Vladimirescu., pan. se prAbuseste su.b
iataganul miseilor din slujba strinului, O cilldtorie la Iasi hula!
de 1848 si Cdpitanul Laund,nt, bogate 1 in date autobiografice,
Dascdli greet f i dasodli romant din care nu lipseste si nota pedagogic5.: Geea ce cred eu c ar convetai Roma' ilei i fiilor ei, ar
fi ca Inv5.15.tura clasicA i Wnific sl devie serioasl, nu nuinai

o spoialg.; iar seder care nu stint destul de bine hizestrati, ea

s poatA deveni adeptii litetraturii i ai tiinei, sg. li se deschidg

sooli in care biNgtAtura sg. mearg5. mang. In man5 cu atelierul",
Iii cAteva scrisori se vede conceptia politicl a lui Ghica: in. Libevalii de altddatd, Liberlaten i Egalitatea. Se atin,g tu alte scrisori
probleme, de a.etualitate si astdzi, pentru viata noastrA nationalg
bale scrisoare,. Oureii, se arat5. marea influentA de pretutindeni
a acestor venetici, rolul lor contrupAtor, uluitorul lor amestec
teate a_ctilmile de distrugere a puterii fizice i morale a unui
neam Avern. In aci i tngrederea lui Ghica In triumful binelui.
MoraIitatea i dreptatea trebue s5. birue la sfArsit, asa e legea
dela Dumnezeu, dei lupta e huigl, ata de lung5. si de crAneenA,
Inca de multe ori ar crede cineva ca rge,1 a .supus b5.n.e1e i adevg.rul" Astfel, intre pagini de interes istoric si politic, "rAsare deodatg. un uflet iluminat de eredinte si de idealuri. De mare inhieres istoric sunt 1i ale sale Arnintiri din pribegia dupd 1848.
Pentru istoria noastrA literarA vor avea Intotdeauna valoare
scrisorife b3., care se vorbeste, cu atgla priefonie, despre Gr. Alexandrescu si N. Bdicescu. Viata noastrd literarg. l-a preocupat si altddatA, in. Der1nire occupation des Principauts danubiennes par la
Russii3 din 1853, uncle capitolul De la littrafure et de ses tend-daces pretuieste just rolul lui Alecsandri la desvoltarea la noi a
gustului pentru poezia popularA si, spne deosebire de oeea ce
www.dacoromanica.ro

D. MURARASO

280

vor face altii In a dou,a jumAtate a veacuIui, laudA Meile fru-

moasei ale scolii ardelene regeneratoare de sale,.

I. Ghica se apleacd asupra trecutului cu inteligentd curioasA
cu nostalgie. FArl de expresie cAutald i fAr intentie de literarkzare, ldsdndu-se alumni In voia amintirilor i Intrunind pldcerea
de-a retrdi trecutul cu dorinta de-a ne da adevdrul, I. Ghica a

ddruit literaturii noastre o operd unicd in fetal ei, prin care ea-

noastem vremi de altddat cu scdderile ion, dar i cu gdndurile de

mai bine cane aveau. sg. triumfe.

E una din figurile luminoase ale epooei.
Duiliu Zamfirescu.
La Inceputul carierel a fost In legdturA
cu Litenutorul, jar Macedonski
ardtat, In 1880, fgrg. de rezervd, tot entusiasmul pentru. poetul, pang.' atunci necunoscut, din

Levante fi Calavryta. Scrierile care au. Meat din el 'un mare reprezentant al poeziei i prowl noastre au apgrut mn Convarbirt
literarm E adevdrat cg, de Literatorul 11 lega cultul formei frumoase, dar si la revista I uninzii era acelasi cult, asa cd poetul
putea sI serie fAr sA wrmeze, ea atAtia allii, ?,drumul inane a
lui dregeai cu fAcear.
Dunk' Zamfirescu si-a dat seama de rolul Junimii in regenerarea literaturii noastre si-i recwwa.ste meritul de a fi tnfriint
directia latinizant s't de a fi dat pe fag slatb pregAtire i lipsa
de talent a celor dela Revista Contimporarul Cale a indicatg. de
Convorbiri lit erare este, pentru el, aoeea a bunului simt. In romanul thdrepteiri, se vorbe.ste cu cAldur de, tnsemndtatea lui Titu

Maiorescu, de actiunea lui in unificarea

limbii si In nationalizarea literaturii prim
atentia datA foclorului.

E un poet care a avut cultul artei Ca

expresie a frumosului. In Lydda avem
mdrturii ca aoestea: Dorinta mea de fru-

nios i setea de un ideal realizabil in

viatd, care sd. Infrumuseteze traiul si sA ridice pe om din noroi. A intra In frumusete
ca minuta de acumi a vielii si a ndzui cdtre

dAnsa cu minuta de maim, iatA scopul

existentei". Si tot aci: Omul, a f dcut
singur lucru: arta. Nici o mngdiere
e mai trainicd cleat aceasta"..

Dunk! Zamf !rum

Arta adevdratg. e InsA pentru el aceea

clasicd a echilibrului si. a desdvdrsitei ar-

monii hitre idee si operA. Aoest cult 11

face sA fie contra lui Gherea, contra lui Brunetire, contra naturasi modernismului decadent. Directia clasied rAmne, pentru

el, singura linefgeltoare: Incepe sd se formeze a la noi o clasd

de oameni, a cgrei intuitiune artisticd o apArd de exageratiuni si o

tine la o egall depdrtare de extravagantele decadentilor ea si
maniile nationalistilor, IndrumAnd-o astfel cane pgmntul liber al
clasicismului".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMADIR

28/

iViziun.ea poetica a antichitatii are un mane loe tu. opera Tui

Duiliu Zamfirescu.. Pentru istoria romana si marile figuri ale ei,
are o dragoste asemanatoare cu aceea a latinistilor nostri. Ceea ce
admira mai cu seam.a la rasa latina, este echilibrul, exprimat mai
cu seama de Cezar si de Horatiu. Traian este, pentru. el, aproape
figura a istoriei stramosesti i multa vreme nutreste Duiliu Zamfirescu gandul de a-i Inchina o monografie. In nuvela romana
Singuriitate, autorul e pretutindeni stapanit de iumbrele clasioe.
romanul Lydda, paginile cele mai interesante cuprind descrieri ale
Romei si ale Eladei.

Nici un poet de-al !riostra n'a -cantat mai mult ca el vraja din
preajma ruinelor monumentelor antioe, nostalgia spre vremurile marilor autori clasiei. In Pe Aczlopole .antichitatea apare Intr'un vAl ideal:

,Lasa-ma sa vin la tine, lume pilnk de parfumq.ui

Ce nasai din timpul clasic ce
fost atat de Idrag;
culeg In libertate trandafirii de pe drumuri,
SA ma 'nbat de arm.onta limbei din Areopag.
.

Dorul Isi gaseste expresia puternica in De la Villa Tusculkina:

Plin de un dor fara satiu de lumea vremilor duse,

Timpul si forma de astazi. ma 'as rece ca ghiata,
Toate sunt inc 'n fiinta i totusi toate sunt moarte.
chi-mi, o nobile Marcu Terentiu, cata spne tine.

Sufletul desgustat de prezent Ii afla limanul de adapost

aoeste vremuri in.departate. De aci versurile din Cdtre Cleobal:

Am fugit din lumea asta si 'ni singuratatea

luat drumul Athe,nei

telul visurilor mele...

Primele poezii ale lui Duiliu Zamfirescu au coloraturA romantia.. Si lecturile lui preferate erau bateo vreme Lamartine, Musseti,
mai apoi Gautier. Subiectivism i avant al imaginatlei, avem
In l'arpista, Urseolo, Corsarul. Poeziile care Ii stabilesc renumele
sunt acele In care sufletul armonios apare prins in forma artistica.
Pe Acropole, .los la Tivoli, Vara, Culcate-s romanife, de asement
Fogind de tot ca un sentiment al naturii de puritate deplinA, fac

sa se vada. In builiu Zamfiresca un mare poet inca dela Alte

orizonturi din 1894. lmnuri peigdne, din 1897, Ii pstreaza btEnd
Jume prin Cdtre Cleobul, pastelul lanza pe Dundre, armonioasa
Stirutdad-o unda blonda, Cu. sentimental adanc pentru frumusetea
Italiei. Toezii Inoud, din 1899, aduc o inspiratie mai tulbure. Inca
de mai de4mult aparuse influente emin.esciene fu poezii ca in tdcerea 'din oilaie i l'Uva haosului. Muta darn peste reminiscentr
ori, poate, numai analogii Intamplaboare, carie ne duc gandul spre
www.dacoromanica.ro

D. IQUEtkRA$U
Alecsandri, Eminescu j COO/11C. Pe Marea Neagrd, apdrut tocmai
in 1919, cuprinde i poezii care depAsesc o linie comund, spre ememplu, Un tnandafir s'a scutarat i pastelul Primdvara.
La aceastd. activitate poeticd. trebue a se a.daoge i traducerile
din Leopardi. Marele lirio italian s'a bucurat de multd pretuire la
oolaboratorii Convorbirilor lit erare. Eminescu I-a cunoscut si a

aplicat In Fait! In greidina de aur sistema] strofei si riraei din

Paralipomerd della Batnaeomiomachia. Anton Naum. a scris o oc]..5

Lui Le,opcutli. Maiorescu 11 s000tea superior lui Hugo, Duiliu Zamr

firescu lui Goethe. Prin talentul lui Duillu Zamfirescu au putut

cunoaste cetitorii Seara zilei de sdrbdtoare, Ceitrd Lund, Infinitul,
Cdtrd sine ttrzsusi, Cdtrit Silvia i allele. Pentru el, aoeste traduced nu sunt m simplu exercitdu, ci realizarea a ceva fru.mos, dupl
cum spune Intr'o scrisoare cdtre Iacob Negruzzi: Traducliile
Un Leopardi inteleg a vi le trimite iu ca umpluturd c.1 ca lu-

cru frumos. Dei nu e nici ritm, raid rima, si *A-se orke !Mu-

tra autorului, farmecul i senindtatea Cu. care se exprimA asemenea simtiri omenesti, tree cuna tree In tangentd razele Soarelui
pe l'ingA pAinnt, dincolo de noi, i cu critica de pe planeta noastr nu ne aducem umbrd decat nand".
Duiliu Zamfirescu s'a preocupat de problema literaturil natio-

nale. Literatura, serie el, trebue sl se inspire din viata dela noi
sd fac s trdiasc figuri ea o psichologie naiad, adicd. potrir
Cuvit stadiul nostru de deSvoltare intelectual6 Literatura noastril
trebue alt fie subie,ctiv i obiectiv nationald, cuprinand gandu.ri

sentiment romanesti, exprimate intr'o limbd care s aibd pecetea

nationalitdtii noastre. O astfel de literaturd, a creat Duiliu Zam-

firescu, mai cu seamd pria ciclul au de romane. Filimon, prin

Ciocoii vechi ff rboi, n'a putut sA incetAteneascd la noi o direclie

realist-autohtonA, iar curentul ronumtkc a contin.uat a se manifeste pria cateva luerdri pline de intampldri si suflete ciudate, tu
care chiar and, apare, intdmpldtor, si un col de realitate, aoesta
nu se ridicA pe planul literar. Duiliu Zamfirescu este nu continuator al lui Filman in romanul social, mai tnze-strat si mai viguros cleat tnaintasul.
Viola La Tara' i Tidnase Soatiu redau viata sociald a noastrk
In urma prefacerilor care aduc cAderea boerimii i ridicarea area,
qasilor parveniti. Boerimea e reprezentatd prin. Dina Murgulet ce]
atat de binevoitor cu td.ranji, care si ei Ii rkspund ca dragoste
prin Matei, In sufletul cdruia trAieste legAtura ca pAmAntul, des'
lipsise ani de zile de aca.a., prin aa cea devotatd si. de o distinctie care face din ea un personaj aparte la epica noastrd,
prin Tincuta, fiica lui Di,nu Murgulet, delicatd. fiintA care presimtim dela 'nceputul romanuIui c va fi victima grosolauului
parvenit 'Masc. Al doilea roman din ciclul Comdnestenilor purta
La tneeput titlul Viata la oras. Schimbat ea acela de Teinaso Scalia,
mai bine pe fatx intentia artisticd a autorului. Dc aci 11 cunoastem
pe parvenit ta toat rdutatea i ticAlosia lui. Autorul nu mai are
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURU ROMA.NE

283

ala

adiudinea seninti din primul roman. El dispretueste i araste acest

personaj pe care-i urmareste tui actiunile lui, prt. ce taranimea
asuprita razbuna. crtmt suferintele ei si. cele ale lui Dinu Murgulet
E mult nealism. In amndoua romanele, dar sunt i parti idilio!
de farmec nespus. Cu o caldura speciala, rai-1 red. autorul pe

Baciul Mica, taran cu ,suflet poetic; cu o candoare pe carie n'o

gasim decat atat de rar In literatura In.oastra, ni se desvlue dragostea lu Mate pentru. *asa. Cantarea frumusetei pamantului
nostru, a vietii linistite si patriarhale, a traditailor de familie, a
taranului multumit In simplitatea traiului lui face Si mai impresionanta josnicia lui Scatiu, a mamei sale coma Profira, a jandarmilor calai In. slujba utuei stapaniri nedrepte. Un optimism
snalos 11 face pe autor sa. arate biruinta dreptatii asupra nelegiuitului parvenit; ,,Iar Conu Dinu ramase s traiasca mai departe, olog si singur, tasa stapan ca mai tnainte pe pamnt,
pmantul care-i fusese atat 'de drag, In care se nascuse, pe care

triase si In cale avea sa se odihneasca pe ved, cu credin.ta ca acolo

ii va fi bine, ca. In amasth. T71 mrtlp va gasi, ca cei vechi, nemurire, rasplata i pedeapsr.

In reaboi ne arata pe thrani i pe boeri Infratiti ta lupta pentru castigarea Independentei. Lucrarea e mai slab deca cele
anterioare, person.agiile istorioe nu au realitate artistica, dar st
ad i sunt Jinete pagini de deosebita frumusete.. 'ata cwn se explica starea sufleteasca a lui Mihai Comanesteanu: Lui, vieata
ti era draga; si cu toate astea, adeseori se simtea prins de doruri
de o lume neta; adeseori, nelinistea sufleteasca II fama O. se
creada nefericit. i lupta cu el Insusi, cantand sa prinda firui
judecatii drepte : pentru ce nefericit ? Cateodat i se parea ca
singura explicare a starii lui sufletesti, era explicarea starii sufletesti a intregului popor minan din doine i poezii: o lungl,
tunga duioas a.steptare de copil ramas far printi, caruia
babele ti spun, ca. se coboara dintr'un tata trtunos, venit de departe, si dintr'o mama. rrnasa vadana e plecata In lume.
Gea mai mare mfingaiere a lui cand nostalgia aceasta sapardtoare i se prindea de suflet, era campal, holdele Intinse, vara,
desfasurarea dealurilor si a vailor
sau zapada lude, iarna.
dela Coraknesti, de caeori inu sirntise el, copil cnd xnergea tacut
alaturi de Sasa, cum se destindea sufletul surorii sale!... Mai tar-

ziu, prin Itunea largA, cand se gandea la Sasa, ramasa credini singuratatii, gasea el asa irebuia sa. fie,
abada asta era. urea ei esential romneasca. lar acum, el Insus
ajuns tui pragul maturitatii, Intelegea ca.-1 prinde de pe urraa
fondul de tugad.uitoare tristete, ramas dela strmosi, contra ca.ruja tu zadar Ineerca sA lupte". Multa dragoste de pamntul
stramosesc, cult pentru Roma si credinta In, Infaptuirea unTitatii
sufletesti a neamului pentru realizarea thiiril cu Transilvania,
*van in Indreptdri. In Anna, Elena Milescu, reprezenfAnd
patriei cel mal tnal.tator din toate" si singurul meuit
cioasa pamantului

www.dacoromanica.ro

D. MIIRARA$IT

284

rege,nereve ceeace este bolnav lii turpitudinea momentulur aminteste lui Al. Comgnasteanu c datoria generatiei lei este de-a InfAp tui unitatea nation.all, Dacia Roman&

In primele lui romanie, Duiliu Zamfirescu. 'afa avut

viziune

artnonioasg a vtiir dela mi.. In /02 vigil e o lucrare influen-

tail de pesimismul la moda la noi la epoca posteminesciang., Un

drum grefit pune prea tendentios in contrast naiveria tgranilor
luxul obraznic al odor bogati, iar lin Lame howl i lume peche,
socialismul de pe la 1890 apare caricaturizat i interpretat subiectiv. In schimb, lin ciclul ComAnkstenilor, aparut, afarg. de Indreptdri, In Convorbiri literare, conceptia despre adevgrata literaturg
nationald se limpezeste. Via(a la (lard amane pentru scrisul romanesc una din cele mai frumoase realizari. Pgtrunderea senstilui
istoric al boerimei de altgdata, dusmgnia neretinuta fatg de parveniti i dragostea pentru coi legati de dating. si de glie ni-1 aratg
si pe Duiliu Zamfirescu prins tui framntarea ideologica pin cane
se lace trecerea spre alte vremi.
Duiliu Zamfirescii a dgruit Convorbirilor literare tot ce a seals
el mai de valoare, dar a fost In leggtur i ca revistele patronatie
ori inSpirate de Macedonski. La fel sunt coi mai inulti din colar
boratorii revistei lunimii. Dupg. 1880 apar numeroase publicatii
totusi scriitorii sunt mereu. aproape aceiasi Din punct de vedere al ideologiei literare, deosebirile sunt minime, multimea revistelor apare mai mult ca exteriorizare a unor ambitii de-a ridica
noi tribune ori a unor nemultumiri personale. Scrlitorii care in
mod firesc ar fi trebuit sI dea tot sprijinul lor Canvorbirillor literare, Isi Imprgstie colaborarea, fapt Imbucurgtor pentru. istoria
literarg care poate Inzegistra o lgudabilA diversitate de manifestgri, dgu.nglor bsg. revistei Junimii care pierde din prestigin, si-si
Ineearca o reorganizare ramasA, pentru catva tim.p, IAr de rezultat

apneciabiL

Incepe aparitia cu
In. 1884
cuprins
Tara Nou5".
mai mult educativ si stiintific deat literar.
Cuvantul Inainte este 11111 Indemn la =ne serioasg, pentru a se

putea crea o adevaratg civilizatie romaneaseg.. Se arat aci

(atea imitatiei si importului de forme straine.
Parc se reja ceva din programul pentru care I unimea luptase

atata vreme: Nu mai poate fi vorba de a importa formele din

straingtate a aror aplicatie lipsit de once temeiu real si practic,
a rgmas nel-oditoare, ha de multe ori chiar a avut ermarile cele
mai role. Nu dar imitatia orbeascg a strgingtatii ne va aduce propAsinea, ci priceperea si patrunderea ideilor de culturg. In asa
grad, Incat sa fim In stare a le aplica la noi In mod liber si
original". Ggsim aci, printre colaboratori, pe Samson Rodngrescu,
N. Gene, Veronica Miele, pe T. G. Djuvara ca rim studiu. despre

superstitii la Romani. Se d atentie culegerilor populare, se si

reproduce una publicatg. de G-. Cosbuc In Tribuna. Conducatorul
revistei este I. Nenipescu, colaborator la Canvorbiri literare Intre
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

2SS

1877 a 1892. E autorul volumului Flori de Primeivard, ta-care se

gasesc poezii gratioase In genul Alecsandri dar si Cu reminiscente
bolintiniene, pasteluri WI de viziune nouI a 1=11 i poezie patriotkA inspiratA de rAzboiul Independentei, la care autorul

luat parte ca un regiment de dorobanti. E a la Nenitescu ecoul

sbuciumului vremiL In Supu,ne-te menirii avem. versurile: Doar
esti nOseut ca o menire
:
Cat
4 umpli im gol Iti. este
ai deei f twat% In tin.e
Vointafn piept srn cap gandire
In
luptA stai ea drept barbat
Pe,ntru dreptate, pentru. bine", Este
cunoseut mai CU. seama. prin poezia Fui de lei care (IA a until

volumului din 189L Numeroasele poezii patriotice pe care le-a marls,

dau pe fatO avant si suflu eroic, dar nu se rid4eA peste expresia

comma
In Aprilie 1887 tire') sa-si arate gan.Lupta literara".
durile i ideile lor, la aceast noul pu,
blicatie, scriitori ea Delavrancea, VlahutA, Ispirescu, O. Carp, Artur Gorovei, C. Mlle si altil. In 0 familie de poefi, asprele vedeni
critice ale lui Delavrancea euprind pe Scrob, Veronica Miele, Matilda Culger Poni, Teodor SerbAneseu. Semnificative stint ideile
din Cultura inoastrcl, uncle se aratl cA vista pub1ic iculturala. a
WU este lipsita. de ideal In. poezie, reusiese sk se strecoare oameni
mecliocri, IlL critica., este neeinste i neprieepere. Degradarei

dela noi este datA pe fall In termeni aSpri: Din eauza acestui
vartej de viata. politi i privatA, fara Inteles i mil ideal, ehiar
sufletul euvintelor celor mai sfinte e sehimbat la insulte rusinoase, cum s'a Intaraplat ca: patriot, national, patriotism, patrie,

libertate, influentl morala, constitutie, onorabiL.. care desteapla

rnintea oricarui eopil nevhaovat murdarele Intelesini de: pungas, cochint, sarlatan, cumulard, chimirlc, minciunA, retevei, elomagealA, nerusinare..." Organismd vietii romanesti apare In descompunere, pretutindeni e niunal bajbaiala conf uz si asmutire la
ram. Autorul asprei eritice, ascuns sub numele de Fra Barbaro,
este B. Stefanescu Delavrancea.
Sufletul sbuciumat, nemultumit, gata la cele mai
violente critiee al a.eestuia all s'a dat pe fata
Inca. Inainte de paginile din Lupta lit era rd. Inteo scrisoare din
1881 catre Elena Miller Verghy, el mArturiseste adanea-i trebuin.ta
de a lupta i ne d despre gbeietatea vremii acest tablou: TrAiesc
Intr'un secol eminam.ente al. luptei, al muncii de bivol, al muncii
pe brand.
si Utteo tara In care- ca s ii bAgat In seaml se
Delavranee a'

cer atatea forme, atat ipsos, foi, pudrA a mAnusi, atatea eti-

ehete pentru a-11 ascunde dobitocia lin cele mai multe ocazii decal

spre a-ti da pe fala pr000pseala, bleat drept vorbind, m'am

dit de atatea ori cl-mi trebue i mie nitel snliman strein pentru a
trece hora maniei de care sunt pliil pan' la beregatO... MA uit cu
duren la atata frAmantare de poltroni i arlatani i m inspaimnt de aplombul earacteristic al imbecililor eu diplomatii;
mA crucese de neonestitatea elmAtarilor preti-nsi civilizati ce Invawww.dacoromanica.ro

D. MUR.A.RASU

286

tand trei buchi pe handle scoaki cred ca acolo se Inchide lu-

mina timpului i ca o indarjire de caul s'amesteca. In toate: dela

puterea judiciara Omit la puterea administrativA, dela politica pang
la catedra, dela senat pAna la camerA. MisunA zapatiti trantorii
animalele cu chip omenesc". Acest revoltat nu s'a putut Incadra cu
statornicie

niel un grup literar.

In toata aceasta vreme n'a colaborat la Convorbiri iterare, dar

11 gasim 0. la Romania libeth, Cu versuri de poet care avea
maul un Inceptor numai, tns i ca scrieri caracteristice ea Sulteinica, Reismiri(a, lancu Moroiu, Fanta-Celia, si la Revista Nouei a
lui Hasdeu, cu. Domnul Yucca, Bursierul, Hagi Tudose, la Revista

literard legata de cercul lui Macedonski, la Literatur si stiintd

a lui Gherea. Familia din coltul nord-vestic al Transilvaniei a patut sa ImpartAseased publicului Doucl lacreimi

-W"\

si micile minuni Bunicul si Bunica. Sbuciu-

mul intern al acestui om care nu s'a lasat

prins definitiv de niel un grup, se vede si'n
activitatea politica dinainte de 1900. In scrie-

rile lui la ziarele politice, este nerv, impul-

sivitate, dar si lipsa de consecventa. In Voinfri

Nafionalti a atacat pe conservatori facandu-i
lenesi, raj, ignoranti, egoisti, trecand la Epoca,
e prieten cu oei pe care-i criticase asa de bra-,
tal, lar furtuna invectivelor se revarsa de-acure
asupra liberalilor.
Ca scriitor, Del avrancea ne-a dat pagini

de mare insemnatate. Volumele Sultd.nica

(1885), Trubadurul (1887), Paraiifii (1893),

B .Delavrancea

Intre vis
viatel (1893), Hagt Tudose (1903),
cuprinzand lucrari aparute In diferite reviste

ale epocei, ni-1 area acum ca mare prozator, dupa cum, in will
veac, alte productii ni-1 vor Infatisa ca dramaturg, orator si critic, estetic.

In. proza lui Delavranoea, haspiratia din viata noastra socialA

este foarte ampld. Intocmai ea si viata lui, scrisul se Impleteste Cu
mediul rural a orasenesc pe care 1-a cunoscut in adancile lui tra,
saturi. A scris basme ca Palatal de clestar, Norocul dracului, Neghtnitcl, Stiipanea dater', raman'and aproape de fondul popular hatoemai
ca si Creanga, dar fara. sa se poata. apropia de larmecul acestuia si

aid de orig,inalitatea lui de expresie, dei desigur, dup modelul

marelni povestitor moldovean, el cautd s introduca In vocabularul

literar multe particularitaji de grain. muntean. Satul romanesc i-a
dat personagii ea acele din. ,Salteuzica si Riismirita. InUamplArik
sunt bine Incadrate hi viata de lard, care, In afara de superstitii, vraji,
cAntece si gbicitori, cunoaste amestecul de Male ticitloase ea Dragan, chipesul cAprar, i ca viotima lui, delicata si nefericita Sultanta.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

287

S'a spus despre aceasta, ca i despre Anca lui Garagiale, ca e a

c.reatie artificiala, nepotrivita cu realitatea asprA. dela tad. E o exa-

gerare a lui Duinu Zamfirescu ale amnia sentimente nu au Jost

tocmai sprietenesti f at. de Delavrancea.

in RcIsmirip existenta idilid i simpla a lui Miu si a Gobilei

este pe neasteptate sbuciumatd de tragice Intamplari istorioe. In
dieva povestiri ale lui, Delavrancea se d pe fall cu trAsAturile
de romantic, dornic s Taticeasca In lumea visului si a basmului
ori In aceea a unui trocut pe care 1-ia trait el insusi si pe care II
evoca duios. Dar, la aceastA trAsatur romantic6, se- adauga una
realista. Lumea cu relele ei, ca nlizeriile ei fizice si morale I5i
seste un larg loe In; proza lui Delavrancea. In Boranul Vacea, cunoastem pe profesorul a drui pedagogic nu trece de bataie i asprime
de vorbire, tocmai inteun mediu naiv i atdt de usor impresionabil
ca al coalei primare, In Dursierul, sufletul tdnar farl de expe-

rienta, ispitit de coruptia pentru care capata Incurajdri chiar

internatul liceului. Pacatele sociale ca decaderi sufletesti, cu joc

de carti si cu tartre In josnicie a_.par In lama Moroiu .sru Parazielf.

puternioe reliefari ale unui mediii pe care autorul vrea sa ni-1 descric
In ce are mai respingator. Exagerata tendinta 4e-a aduce In planu1
literar aspectul rautatii i ticalosiei omenesti, apare ba! Zobie, cersetorul monstruos la infatisare, bun la suflet si chinuit de o societatd
care nu cunoaste mila 5i omenia i 'n Milogul, uenorocitul copil exploatat de bestia umand. intrupata In tiganul Unman. AmAndou
aoeste schite, cu toata exploatarea dupa metoda naturalista, isetuar
teme de perversitate morala, cuprind i trasaturi ale omenescului,
cu admirabil efect literar. Zobie care-si plnge tovarasul pe care,
Inebunit de rautatea lumii, 11 sugrumase fad. sa-si dea seama, itiganca Raluca strangdndu-si la san oopilul asupra caruia se 'ndreptasera ochii palpftind de intentie criminala al. lui CNliman, stmt puternioe creatii artistice.
Pe l'Anga fiinte cu o psihologie simpla, cum sunt Miu,
Sultanica, Delavrancea a creat i personagii aldt de unice ta felul
lor ca doctorul din Liniste bine urmarit In psihologia lui anorbidd,
ca tAnarul student somnat;ibul din Trabadura!, nuvell interesantA
prin pdrtile ei autobiografioe In; legatura co. viata de student a
autorului ori ca avarul din nuvela care-i poarta numele, Hagi-Tudose.
atentia pentru asemenea fiinte se vede ralierea lui Delavranoea
la curentul realist. Si totusi acest scriitor, atat de nou. dela 19 lucrare la alta, a stiut sa se smulga din privelistea unei vieti dedzute

si din urmarirea unor stari sufletesti bolnave., spre a crea lumea

duiosiei si puritatii din &mica! i Bunioa, ori spre a rataci In feeria

naturii din care rasare batranul pescar Italian povestindu-si dragostea

din tinrete pentru Cella-.
Delavrancea are strdlucite calitali descriptive, Sultdnioa,
Fanta-Celia cuprind mdestre pasagii din care se vede puterea
www.dacoromanica.ro

288

D. MURARASU

de-a retine amAnuntele care vin coplesitor de numeroase a de var

date, spre a se Intregi Intr'o unicA impresie generall Aceasta derivA si din dragostea pentru naturl a acestui se.riitor. A.vem la el
nu numai pAtrunderea a ceca ce-i frumos
pftoresc tn privelistele
lumii, dar si capacitatea, de-a glsi expresii de deosebitl vigoare
bogAtie. Lutr'o scrisoare a lui, gasim urmAtoarele rAnduri care defiriese si o principal trAsAtur a personalitAtii lui artistice:.Din stAnca
Oe s'a prAbasit, ce cade si stA gata s se rpstogoleasck, din glasul de

bucium -ce se plAnge In d'avalma vAilor, museelelor a a patinetului, cAte uu simle a nu hitelege una Eu v mrhirisese, fArA sfialA
laud banalA, cA lin fata naturii sAlbatice m'a cuprins pAnA
mAduva oaselor simtul i ideea de armonie. N'a.m siintit Inicio diso-

nar* (de se poate zice) brutalA de sunet i culoare. Mi se pare o

asa de mare potrivire In InfAlisarea verdelui mohorit de pini si a
verdelui deschis de pajiste cu fueratul melodie de mierl, ea ciri./
pitul stolurilor de pAsAri sAlbatioe, IncAt mai totdemma In f ata naturii
mi se pare ci aud o simfonie de Beethoven, si ascultAnd Apassionata

lui, mi se pare c sunt pe vArful CeahlAului si fac ochii troatA pe

deasupra pmAntului. CAtl Uniste, cAtA franchetA, CAtA odilmA, cAt
armonie n'aveti voi de- simtit; cAte culori, cAte peisage, cAtie melodii
si cate griji uitate i cAte ambitiuni ce se sting in fata muntilor ini-

brdi si a rAuletelor de argint ce serpuesc sunAnd hi albia lor

de pletricele. Ochiul e mai limpede si vede mai bine, mirosul &Vine

mai fin si deosebeste Rece pailum de floare, capul ma1 linistit,

mintea mai mare a simtul mai em.otionat, mai viu, mai delicat,
mai poetic devine cAnd ne desteptkm dimineata si ne isbeste ochiul,
mima 1 mintea velinta nemArginit. si Impiestritat a naturii, cAnd

In loe de pral si uruituri, mirosul de smeur. fragi ne

bAlAngAnitul turmelor din depArtare wie canta. monoton a melancolie, cAnd Ur fine nu mai dAm cu ochii de arlatani, mincinosi si
caraghiosi ofician si oficiosi; e:1nd n.0 mai he otrAveste imbitiunea
nelegitiml a unora si modestia prefAcutA a altora; da, omul devine
mai bun, mai naiv tu singire dar d'o n.aivitate profundd, cAnd pArAsind multimea vestedA, indiferentA, mincinoasN, se d sinceritAtii
absolube, maiestAtii absolute, absolutului perfect: naturir.
Este una din cele mai frtunoase reviste romARevista nou.
ilesa Hasdeu, prin ea, reuseste, Zn. 1887, sA
IntruneascA sub directia lui, colaborarea lui Delavrancea, VlahutA, D.
D. Racovitl, a istoricului literar L Bianu, a anecdotistului productiv
Tb.. Sperantia, a VeronicAi Mide. Ad a.0 apArut din poeziile lid
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

289

.Gheorghe din Moldova, rAtAcit pe la multe alte reviste, ad si-a publicat din basmele lui popularul P.. Ispirescu. Aoesta: a rimas
literatura noastri. pint! Snoave sau poveqt1
populare, Din povetile 'u'nchiasului *Urn
si Legentde sau basmele Romeinilor. Si-a pa-

blicat o parte din povesti bi Convorbiri

iterare, uncle a ghsit o bun primire si
Istoria lu tefan eel Mare, scrish. pe In-

telesul poporului. Cu Intreruperi destul de

lungi, Revista noud apare panh. In 1895
cu un, program pe care Ha.sdeu 11 fixeazh

astfel: Revista nouur nu va fi socialisth,

zolist nu va fi, gongoristh. nu... Revista
nowt va Imbratisa tot ce merge la inima
si mintea popornlui, tot ce se poate spune
astfel Inca lumea sI
sh guste,
tot ce Invath. plicAnd 0. place In4th.nd".

P. Ispirescu
Colaborarea lui Hasdeu este pretioas i cuprinde poezii, studii istorice t filologire i diferite polemici cu revistele vremii. De ironia lui tausch.toare nu scaph nid Vlahuth., colaboratorul chiar dela primele numere ale revistei. Ad i au aparut si
frumoasele pagini In care Delavrancea aratd calithtile de povestitor
ale lui Ispirescu.
Ideile socialist@ IncepuserA sA pitrundh
Vino". AL Vlahuti..
In societatea romAxteasci, influentand si
fella de a se judeca operele literare. Viata apare la 28 Noembrie 189

sub conduoerea lui Vlahuth si a lui Alceu Urechia, si e Wit po-

trivnic teoriilor socialiste. In Douil vorbe, articolul de inceput, se

constath. tuvrAjbirea dintre literati si se condarnnX alatuirea de
duph. mocielul eelor din. viata politich. Revista '1i propune s orien-

teze publicul tn chip cinstit si obiectiv: Ne fiind Inglobati In niel

una din iaberele literare sau plitice, care-si fac rAzboiu de exterminare, credem eh vom putea privi lucrurile mai... firl. pasiune 4
munci mai In liniste".. In. Arta socialist, Vlahut arath. cA poezia
nu trebue sA fie supus progrannilui unui partid si eh 'n materie de
art. nu-si are local ideologia socialistl.
Polemicile dela atatea publicatii ale vremii 1ncepuserd sA devIng

obositoare. In sir. dela 12 Noembrie 1895 al revistei, se exprimh

idee interesanti reprezentativ pentru o slare de spirit ce'ncepea
sA se formeze: Ce bine, ye frum(os ar fi! 1111 zlar ootidian care sh
fie al literatilor nostri, al tuturor acelora care stiu sA serie. Toate
talentele, toate fortele asa de risletite pang. acum, sh, se strang la

un. loe i sA s'astearnI pe mun.ch. Delavrancea, Caragiale, Cosbuc,

Stavri, Gheorghe din Moldova, Murnu
jurul lor toti tinerii recruti
pleiada scriitorilor de mane
sa alchtuiasch. a familie de

literati, sh. se 1ncurajeze unii, pe alii, sA iubeasch. ,s sustie i sh

lumineze ca sfaturile lor pe incepAtorii de talent, sA dea literaturii
dire-ctie shuhloash.-"

www.dacoromanica.ro

D. MURJLRASU

290

Pentru Maiorescu se pastreaza multA adrniratie,

portret scris
u vadita simpatie it pune In relief olimpianismul. Aron Densusianu
este ironizat pentru felul cum a interpretat poeziile lui Eminescu.
Sunt aci cateva colaborari demne de refinut. St O. Iosif, Gh. Munn",

Artur Stavri, Gheorghe din Moldova, AL Vlahuta Ii publica din

poeziile lor. Aci apare poeiia Culcate-s- romanite a lui DuiWu Zam.firescu. Atitudinea critica fata de socialism,. Academie si Convorb:r1
literare este aceea imprimata revistei de catre principalul ei colabo-

rator si director AL Vlahuta.

Nu numai prin cultul pen.tru marele sau fnaintas Uric, cum se
vede din oda Lui Eminescu, dar si prin momentul aparitiei sale In
lumea literard, Vlahuta. trebu.ia sa se resimta de influenta eminesclang_ In adevar, nu este nevoie de prea multA patrundere ca sA
descoperi In versurile lui Vlahuta teme, imagini i chiar time eminesciene. In unele poezii este un aer de tristete si de desamagires
care ne duce spre aoelasi isvor. Totusi nu
ptin acestea se dA pe fatA ceca ce VlahutA
are reprezentativ.

Alaturi de poeziile Intiparite de bola.-

vicioasa deoeptie, pe care el sikgur o va condamna mai tarziu, sunt acele In care se vede
setea de vial, Imbatarea spiritului de armo-

nia universal, Indemnul spre cantarea fruidealului. Poezia de dragoste are

un puternic accent personal; dragostea e can-

tata ea energie de viata, nu mai e privitA

ca un. Instinct van; suntem departe de
licul si blanda visare din liria. maestrului
In poezia de gandire, mai ales unde
Al. Vlahuti

pare preocuparea metafizicA,, totul se rezolvA

In credinta, dragoste de viata, optimism. In

Din Prag, In care e anal mult elocventa decal poezie, nu ayer(' atractia
mortii, dorinta pierderii in neant, asa. ca 'a Eminescu, ci dimpotrivit
oreare de vesnicia mortii.

-Nu de moarte mA cutremur, ci de vemicia ei.

Gandul la fntunericul de veer la nesfarsitul acestei linisti

tmpietrite" aprinde mai mult Inca setea de a cunoaste hunnecul

mmiisi de a trai.

Dar pe cer scantee luna, dar In iarba cant' un greer,

E-o miscare, e un farmec care 'n veci nu se mai curmA...
cand te Intorci si cugeti, lung privind ce Iasi In urmA,
Simti ca nu-i chip O. te saturi, c'a triii e-o fericire.'
Rashirnare a unei teme eminesciene, avem In Dormi
pace.
In fata iubitei neinsufletite, spre deosebine de poetul din Mortua

www.dacoromanica.ro

_,

ISTOR/A LITERATURII ROMANE

291

est, Vlahutt ajunge la credint, la tnteIegerea armonlei universal;

la pAtrunderea unei puteri divine care conduce toate peste micimea
i netrebnicia noastrl
Pe urmele lui Eminesca merge poe-tul In satira literarl, cand
ne aratA pe scriitor In mijlocul unei societAti. incapabilA s. Inteleagg. a creArii duren sfinte", frAmntarea pentru a smnlge cuvAntului puterea de-a reda frumusetea pe care o porti In suflet. LangA
amArAciunea violentA din. Liniqte, avem ns i ironia ant de admirabil manuitA
Sldvit e versul. SatirA literarA este si Delendum,
Cu reminisce* din Scrisoarea II O. Scrisoarea III ale lui Eminescu,

lucrare scoasA din zona artisticului de sentimentul de dusmknie brutalA, prins In limbaj vulgar.
In poeziile lui VlahutA se strecoarg.
ganduri smulse din privelistea vietii celor umili. In Homo homint lupus 'se vede convinr.
gerea poetului cA instinctele rete i animalice triumi In viata socialA asupra dreptAtii: Sub pumnul grosolan ni fortei
Dreptatea
oelui slab se sfarmk". Este epoca In care teoreticienii socialisti sustin

ideea artei ca instrument de luptd pentru Intronarea unei noi ordini. Cu toatd mila lui pentra viata oelor ce sufAr, VlahutA n'a ren.untat niciodatA la ideea el arta Isi are menirea In ea insAsi, prin
crearea frumosului. El a fost Impotriva lui Gherea si a discipolilor
lui, care ar fi volt sA impun.A poeziei teme vAzute din punct de
vedere social-democrat. Aceasta In teorie, In practicA Insl Vlahutii

n'a Ames In sferele senine niel In Homo homini lupus, nici

Delendum i nici In 1907, usturAtoarea biciuire a unor dureroase

realilAti dela noi. InteresantA pentru con.oeptia poetului despre me-

nirea artei, este si acea frumoasd odA Cuvdntul. Poetul are o raL
thine de a fi, e o fiJinrt,. superiearA In sufletul cAreia clocotesa
durerile i nAdejdile unui popor, dar cuvA.n.tul de care se &ervesfa
el are, dupd Vlahutd, o putere ca total deosebitd, capabill
prefack lumile-

Gen basme-i a cuvAntului putere:

El lumi aevea-ti face din pAreri,
chip etern din umbra care piare,
iarAsi azi din ziva oea de ieri.
El poate mortdi din mormInt sd-i cheme:
Sub vraja lui atotputernic esti,
StrAbati In erice loc
once vreme
mii de feluri de vieti trAesti,.
Te-atinge doar i tu
o biatI clipA
Ce tremurg. 'ntre dou vesnicii

Privesti de sus a lumilor risipA

'teat' a lor zAdArnicie-o

Co departe suntem de lupta pe care sociali,slii voiau O ctuca

www.dacoromanica.ro

292

D. MURARA$D

;it cu ajutorul poezieit Cuvantul are, ad, In poezia lui Vlahutd,mr

fdtisare evanghelicd a divinitAtii creatoare.
Poezia lui Vlahutd, ea atitudinile ei contradictorii, reprezintd
moment din evolutia liricei noastre. Vlahut. este In adevAr sub in-

fluenta lui Eminescu, dar tot el porneste si reactiunea peritru Indrumarea poeziei spre originalitate. Conferinta din 1892, Curentul
Eminescu, i poezia Uncle ne sunt vistorii? sunt o idatd literarA.
O generatie Intreagd era coplesitd, prin influenta poeziei lui Eminescu, de gAnduri si de simtiri pe care nu le trAise. Poetul Insusi
Isi d seama de lipsa de sinceritate din atAtea lucrdri ale lui, b3.1tipdrite de sensibilitatea atunci la modd, si se ridied Impotriva a
oeea ce el considera ea o boald secdtuitoare de suflete:
Ofiliti In floarea vArstei de-un disgust molipsitor
Isi zddrnioesc puterea, focul tineretii lor,
Ca sA legene'n silabe, pe tiparele gdsite,
DesperAri de porunceald i darer Inchipuite...

Vlahutd, In versurile lui oorecte dar retorice, cere poetilor sA

cante rostul lumii, frumusetile firii, martini pentru. idei i fapte
mari. Poetii pe care-i doreste Vlahutd, trebue n fie profen ai unel
lumi noud de mAngaiere, de iubire, de fru.musete. Unde ne sunt

eistdorii? fixeazd momentul de treoere spre poezia de fond sAndtos

g de expresie originald a lui Cosbuc.
Avem In Vlahutd si un fecund prozator. Nuvelele i schitele lui
nu reusesc sl se ridic,e tui domenial marei arte, dar stint interesante
ea fond, and ne infAtiseazA pe cei dela tarA, nsela, dispretuiti,
brituti de oei care ar avea datoria sd-i apere si sd-i ,ajute, fiii4e slabe
manate adesea Ie instincte josnice care nu \pot fi zAgdzuite, dar
si pe mi dela ores fArd d'e Intelegere pentru poporul de jos, fArd
o gAndire serioasA, dispretuitori de creatia literard ori artistic romAneascd, gata sd cheltuiascA printre strAini, la petreceri ori la
Masa de joc, banul adunat de Inaintasi. E si la VlahutA acea
multumire fall de pdtura suprapus, teni literard traditionald, care
pregdteste curentul critic gata sl isbueneasc In formd noud la 'noeputul veacului al XX-a. Niet romanul Dan, en paginile lui de eriticA

socialA, cu intriga copildreascA si cu, scrisul neingrijit, nu ,poate trece

dinoolo de treapta unui simplu interes istoric.

De mal mare valoare sunt alte doud luerA,ri ale lui VlahutA:

Romdnia pitoreaseet Pictorul N. Grigarescu. In prima, autorul

descrie frumusetile tArii noastre. E aci dragoste de cantecele i jocu.-

rile noastre, ca 'n bucata In Novaci, este evocare a trecutului, ca

In muntii Nearnfului, e imAndrie de imam, ca'n Insula
Descrierea se Imbind pretutindeni eu evocarea vremilor de alt."-

datd, sufletul scriitorului freamdtd la privelistile pe care le cuprinde

cu privire de artist dar si de roman. In Pictorul N. Grigorescu,

avem pagini de comentarii pline de simtire i Intelegere. Peste lumea tablourilor lui Grigoresca, Vlahuld prokteaz propria lui lume
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

293

de sentimente calde peritru tara, pastori, lucratorii campurilor. Lirismul e covArsitor, adesea tabloul e raumai un pretext pe.ntr'i ca
autorul sa ne arate sentimentele i gAndurile lui.

Nu s'a putut ridica In poezie pang la Eminescu ori pana la

Duiliu Zamfirescu, dar aduce felul lui de-a simti si de-a gaud'.
Vlahuta marcheaza prefacerea climatului intelectual dela noi, e poetul

trecerii spre o epoca literara la a card. pregatine Isi are si el parte.

In 1894, se face, sub conducerea lui
Vatra". Gh. Cosbue.
Slavici, Caragiale si Cosbuc, o noua grupare de scriitori, din tara libera si din Transilvania, printre care
sunt: Ha$deu, Traian Demetrescu, Gh. Murnu, Nicolae Iorga, V. D.
St. BasaPaun, Petm Dulfu, S. FL Marian, S. Puscariu, I.
Lecca'
rabeanu Ion Mota, Maria Cantan, Ion. Adam si altii.
In Vorba de
aeas, directorii arata menirea revistei Vatra. Se Constata existenta
In tara a unui public cetitor caruia Insa, In Joe de adevarata literatura, i se da negutatorie de vorbe". Societatea noastra este roasa
de rele care cer o grabnica lndreptare. Unul din ele este Indepartarea
de trecut si de obiceiurile parintilor nostri: S'a rupt oarecum firul
vietii noastre nationale si noi nu mai &intern parch' urmasii parin%nor nostri, 1111 oonlinuatorii lucrarii lor". Sfatul noii reviste e acela

de a se tine seamta de felul de-a fi al poporului, de gustul si de

simiirea lui. SI ne Intoarcem la ale noastre, e sfat si, totodata, punct

de program: Trebue sa ne intoarcem, pe cat Intoarcerea mai e

Cu putinta, la vatra stramoseasca, la obarsia culturald a roastra'

Vatra tinteste sa fie o bale pentru toti Rpmfinii, un mijloc de rA9pAndire a aceluiasi gust, a acelorasi simtiri
idei. Revista vrea SA dea eetitorilor o
lectura romaneasca, prin scriitori care se
gandesc la contimporanii lor romani si sunt

lipsiti de pretentiunea de a serie pentru

toate timpurile i pentru toate popoarele".
Convorbiri literare, fixate prin Maiores-

cu la principiul artei de valoare univergala si absoluta, Isi aveau o nouA rivala.

Cosbuc Isi castiga In. aceasta vreme un cere

tot mai larg de admiratori. La Vatra apar

cAteva din cele mai bu.ne poezii ale ltd:
Mama, Papa Hassan si allele care vor fi
cuprinse In volurnul Fire de tort.

Cosbuc a aratat aptitudini literare Inca

de pe and era elev In lioeul din Nasaud.

petrecut copilaria In acest tinut de

G. Cosbuc

Romani- viteji, bogati In cantece

mAndri
de jocurile la care iau parte In hainele lor cu flori multicolore
palariile lor care dispar In penajul de plun. De mic a prins dragoste

de &line si de libre si si-a aratat el Insusi iscusinta In cAntece pe

care le vedea apoi trecand din gura In gult lata ce pie marturisestei
el In pref ata pe care i-o serie lui M,a,dan la culegerile de poezie
www.dacoromanica.ro

D. MUR .4.11A$U

294

popularli. din Basarabia: 11Odat Ii fAcusem imei. fete

urm.Atearea epigrarnA:

dalnich, dar frumusicA

cam sbur-

Tot mA muitrli. mAiculita

CA-mi prAd cu coi dragi gurita,
'Las' mamg, cA mA mdrit
slirut tot om 'urn!

Frate-men a chiuit la horg. strigAtura" fAculA de mine. A prins.

Toti flAcAii o invIttaserA i o chiuiau. Dupg. vr'o patru ani, mai mare

mirarea mea: In. revista Familia din Oradea-Mare cetesc o poezie

popular, culeasA din juxul LApusului redactatk astfel:
Dojeneste-mA, mAicutA,

CA-mi dau la drkguti gurita,

Las' mamA, cA rali, mArit

Si-oiu pupa tot om. urn!

Era epigrama mea! 0 cunosteam la LApus dupA palm ani.

LApusul e cam la 100 de chilometri departe de NAslind. Dupg.

trei ani o gAsesc tn Foata Poporalui din Sibiu, ca poezie culeasit
In jurul OrAstiei".
Plecat de acasA, ii Incepe studlile la Cluj, dar cu cata gre'utate
putea sA Invete ace,st student pe care pArintii sAraci nu aveau.
ce sA.-1 ajute! Se a.dreseazI atunci, tu 1886 lui Slavici care conducea
Tribuna dela Sibiu: Cu ungureasca o duc greu, cu viata rAu; nu-mi
restez decat sA las filosofia in baltA si dela toamnli. s'apuc patra-firul i psaltirea i sA merg ta seminariu. Te pog deci pe d-ta, dacA
se poate, sA, binevoesti a-mi mijloci ulnL mic ajutor din fondul institutului tipografic
prin ceea ce m'as deobliga a serie tu foiwara
Tribunei regulat i ades, atat prozA cat si pc,:ketie i asa dupli. cum
ar ere conditiunile puse de d-voastr".
La Tribuna au apArut povesti
versuri ca Bldstdin de manid,

Fata cnaiului din cetini, Fulger, lsvor de apd vie. Astfel Cosbur
mergea pe urmele lui aninescu. din Calin Nebunal, avand si el
aceeasi conceptie despre nationalizarea literaturii noastre pe baza
productiilor populare. La Tribuna insA apare si Nunta Zarnfirei
care face o mare impresie asupra lui Maiorescu. Poezia este reprodusA In Conyorbiri literare din 1889, urmeaz. celaborarea cu

cateva din acele scanteieri artistice care-si vor

locul in Balade
07 nu mult dupA aceasta, Cosbuc trace m.uniii lin tara liberA.

Volumul Balade si Mile din 1893 a constituit nu numai triiimful

lui Cosbuc, ci i acela al unei poezii aoL De-a-hmgui. anilor

Lori, Fire de tort, &arid mud pierde-yard, Cdrdece de vitejle au

dat pe fatA noi aspecte ale imui talent real_

In de,svoltarea literaturii noastre, Cosbuc este mal mutai poetul

care nu cade sub influenta pesimismului eminescian. Acest om care
trAit copilkria intr'un mediu de &Annals fizicA si moralA, si
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

295
M".

adolescenta, tu luptA pentru drepturile neamului oprimit, era predestinat sA instaureze un fon.d non tu poezia noastrA. In mijlocuI
Nu
unei literaturi pe care si oei ce-o scriau o socoteau bolnavA

au apArat deodatA. voiosie,

stiu, e melancolia seoolului care moare"
sAnAtabe, Imboldiri de viatA asemAniitoare mldditelor din primAvarti,

lumini de soare care risipesc ceata. In noul suflet este atata sAr
nAtate, incat chiar moartea In mijlocul naturii este un 'isvor de

Incantare si de multumire. Ciobanul din Miorira a trAit sentimentul

contopirii cu natura prin moarte, Eminescu din Mai am uo. stogy.:
dor a Imbiat frumusetile firil O. participe la momentul treoeILi lui
din aceastA viatA, dar amandoi sunt cople,siti de melancolie in versurile lor In ton mrnor VlahutA chiar, In atat de artisticul sonet
Yuind s'asvdr1 suvoaiele, are sufletul indurerat dei in jur e numai
renastere ai tinerete:
PAmantu 'ntreg, cen prima-i dimineatA,
Se umple de luminA i vea,
lar
se'Plunea. i moare.

Cu totul deosebit de aoestia este Cosbuc and acric In Vana:

Cat de frumoasA te-ai gAtit,
Naturo, tul Ca o virginA
Cu umblet drag, cu chip lubit!
As vrea sA plang de fericit,
CA simt suflarea ta divinA,
CA pot sA vAd ce-ai plasmuit

Mi-e mima de lacrimi

CA 'n ea S'au Ingrop at mere u

Ai mei si-o sA mA 'ngrop ai eu t

O mare e, dar mare linA

Naturl, In mormantul meu.

E totul cald, c.A. e luminA,

Asemenea conceptie poabe fi oeva intAmplAtor tu sufletui unui

lecior din Transilvania? Nu e mai degrabA o voce de dinoolo de

vremi i spatii cunoscube nou.A., un rAsunet din filosofia unor niilenii

trecute, potrivit cAreia era veselie la moarbe i bocet la nasbere?
coltul de nord al Transilvaniei
gandim la aceasta, fiindcA

expresia jalea venirii pe lume, tu versurile:

De-ar sti pruncul cand se paste,

Cate tele l-or mai paste,
N'ar mai suge tatA dulce,
raiu s'ar duce
Ci-ar muri
Cosbuc, adanc cimoscAbor al vielii populare si al poeziei marei

muljini anoniTne, a ocmeeput mAretul plan de a ne da un poeta

www.dacoromanica.ro

296

D. MURARA$

national care O. cuprindl manifestbrile sufletului romanesc ti ce

are el mai traditional si mai poetic. In! arkst mare poem trebuiau

sA-si aibA locul lor cele douA. capod'opere Nunta Zamfirei i Moartea

lui Fulger. AdevAratul talent al "anui scriitor se vede In capacitatea

de a transmite sensibilitdtii cetitorului ceea ce a simtit el ca toatA
adancimea si cu toate nuantele. Cosbuc a avut acest talent. In cadru
de basm, cu figuri din lumea Imparatilor i domnitelor, a. tiut
ne dea viata intiml a poporului cu credintele, obioeiurile transmise
din strAmos, superstitille, dansurile populare, i oonvingerile religioase. fn Nunta Zamfirei e numai tinerete, numai simtiri primAvaratice i Incantare de joc cadentat. In Moartea lui Fulger e snfletul
emenesc pus In. fata privelistei mortii. Isi stdpaneste apriga durere
unul, se sbuciurnA In tAlAzufki de ocean altul, pana cade in staplnirea nebuniei, Isi Indreapta gandul spre mangaierea pe care 1-o dA
perspectiva eternitAtii, Inteleptul. Filosofia din Moartea lui Fulger?
experienta interna a -rotnAnismului crestin.:
TrAeste-ti, DoamnA, viata tal

Si-a mortii lege n'o catat

Sunt crai ce schimbA-ai lumii sorti,
Dar dacA mor, ce grijA porti?
Mai simte'n urmA cineva
CA ei sunt morti?
Dar stiu
Incru mai pre sus
De toate cate ti le-am spus:
Credinta 'n zilele de-apoi
E singura tArie'n noi;
CA multe-s tari cum credem
Si inane nu-si

Si-oricat de amarlti sA hm
Nu-i bine sA ne

De cel ce vietile le-a datl

0 fi vieata chin rAbdat,
Dar una aiu: ea ni s'.a dat
Ca s'o trAimi

Poezia naturii se Inoeste prin Cosbnc. Am mai avut poezie

descriptiva la Alecsandri si la Eminescu. In pastelurile lui Cosbuc

este o scanteiere aparte, este un colorit nou revArsat de un suflet
care nu cunoaste conventionalismul echilibrat i clasic al lui Alecsandri si nicl fantasticul vrAjitor si romantic al lui Eminescu. Noupte
de yard, In miezul veril, orna pculiM, aratA mare originalitate de
fond sufletesc si de expresie. Sgomotul de care, mugethil tu.rmelor,
hAulitul flAcAilor, din ce In ce mai apropiates de satul care, dupA

cateva Momente che forfot, intra In linistea de noapte, strdjuit de luna

care se In.alta maiestos si. de dragostea In tainica i discreta colindl;
www.dacoromanica.ro

ISTORIA L/TERATURII ROMANE

297

linistea stapanitoare de eampii arse de soare pe'xitinsul carora mama

Isi racoreste pruncul la fantana ca cumpana; ulitele satului pe cM
de albe i Inzdpezite, pe atata forfotind de oopii gata de lupt si
de strengarii, acestea sunt Infatisari de viala reala lela noi, prinsa
In poezie de un poet care nu se gandeste ca Alecsandri cum s'a scae,
ei observa, se Incanta i lasa sa Invie sub magia euvantului o hune
care e, dup eum vrei, i poezie i realitate.
Ceea ce In deosebi a atras atentia spre Cosbuc, sunt peezille

care este redat ea atata naturalete idilicul vietii de tara Nu avem

a face numai eu surasuri candide i cu gingase fremataxi ale Ineeputurilor de dragoste, ci si eu duren i care pot sa se Inabuse uneori
sa mistue pana la distrugere alta data. La ogliridl, Spinul, Pe kingd

boi, Cdntecul fusului, Fata morarului, nu sunt tiecare viziunea noua

a nnui act din! drama traita de-sufletul popular?
Lirismul lui Cesbue are si alte fete. Avem aceentul dureros
etapele sentimentului apasator si obsedant, reiesit din vieata proprie,
in Mama, de asemenea ealdul patriotism din poezii pretutindeni cunoscute. Avem 1nsa i salbatecul avant revolutionar din Noi vrem
piimdrd, poezie sernnificativa pentru sfarsitul veacului al XIX-lea, de

pe aeum euprins de furtuna sociala. Patima pentru pamant, atat

de vadita In coneeptia de viala a taranului, apare ae,i In toata.
retia ei. Este de altfel aci, acelasi Cosbuc care, &lane cunoscdtor al
sufletului popular, spune Intr'una din poeziile lui prin glasul lui
Deoebal:

Ei sant Romani! i oe mai sant?

Nu ei, ci de-ar veni Gel-sfant,
Zamolxe, e'un Intreg popor

De zei, i-am Intreba: ce vor?

nu le-am da niel lor pamnt

Cad el au eerul lor!

Cosbuc are si talentul de a evoca figuri ale trecutului. tefanitii

Vodd 5i Carol IX din doua curkoseute poezii, produc o impresie obsedanta; Pasa Hassan, dintr'e balada, vine dintr'o grandioas viziune
epica evocatoare.
E bine sa amintim ea poetul a serfs i unele lucrarl de valoare
mai mult educativa, ca Povestea unei coroane de otel i Rdzboiut
nostru pentru neatdrnare. Dragostea pentru marele creatii ale literaturii universale 1-a apropiat de scriitori eelebri .pe care a voit sa-i
fad. cunoseuti 5i 'n' tara noastra. Traducerile unor opere ca Eneida,
Georgicele, Sacontala, Divina Comedie, nu sunt un simplu exercitiu:

vin dintr'o mare idee conoeputa i la'neeputul literaturii noastre

moderne, de catre Eliada Raduleseu.

Inoitor iJ fondului poeziei noastre, Gosbuc este tnoitor si al limbii

si vehificatiel. A Imbogatit limba literar eu cuvinte din grain]

transilvanean i cu unele creatii proprii care-si au sonoritatea Ior. A

ereat mA'suri noi, strofe In care versurile se grupeaza Zn chip orlwww.dacoromanica.ro

298

D. MUR AR A$U

ginal, rime inedite si uneori complicate. E un m.are artist care,

pentru unduirile sentimentului i ideii, obtine tot ce vrea dela ritiu
rimg. Prin Indreptarea dire pAtura tArgneasc in viata si 'n
creatiile ei artistice, preggleste i el curentul dela Inceputul noului
veac. Momentul CL sbuc este In literatura noastrA atingerea unei

impozante culmi.
La Inceputul lunii Aprilie 1896, Caragiale s'a
Epoca literari.
adresat lui N. Filipescu, propunAndu-i scoaterea unei reviste de Duminid, Epoca litenard. Prin.cipiile pe' care s'ar

baza programul publicatiei, sunt fixate astfel de dire Caragiale: ,,IntAi, di literatura este o artg. destul de grea i de serioas pentru a
nu putea fi profesat decat de artisti, i deci incercgrile de amatori
de once vArst nu pot fi ciasate printre proclucerile literate, prem.=
nu se pot clasa printre producerile ,artistice picturile de examene
anuale ale pensionatelor de fetite;
si
al doilea, c fgrg. campetintA i cunostint de cauzA nu-i permis ninagnui s fac stiintl,
mai ales criticg.". Primul numAr a apArut la 15 Aprilie, cu un artiool,
Cateva cuvinte, In care Caragiale aratl c din scoala noastrA ies mat
multi scriitori decal cetitori, mai multi critici decat scriitori, i cg
publicul e putin format a incapabil s distingg. adevArata literatur
de ceca ce-i simplg. Incercare fdrg. valoare. S'a ajuns la aceasta din
pricina lipsei unei foi de cinstitg Indrumare. Epoca litera_rel Isi asumg
datoria de a fi o astfel de foaie: Dgm la lumina foaia noastrA, sperand cg. o dreaptg. linie de purtare profeSional ne va atrage 'metal
Cu Incetul sprijinul publicului cult iubitor de literaturg. romAneascg
mai Ingrijitg., si cil, astfel, vom ayea doar cu vremea alAturi eu ilo;
pe altii care poate se vor pune In fruntea noastr bidemnAndu-n.e

a pi cu mai multg. Incredere si fgefind succesul acestei foi sigur

si mai durabil". N'au apgrut dedt cateva numere din aceastA interesant revistA care, prin prestigiul lui Caragiale, si-a avut colaborarea lui Hasdeu, Delavrancea, Cosbuc, Anghel Demetriescu, Gh.

Perim si altii. Se dI atentie si literaturii trecutului, reproducAndu-se

pag,ini mai vechi, se critid. imitatorii lui Eminescu, se recun.oaste lui
Maionescu meritul de a fi imprimat gustului public o directie sdngtoasA Incercarea de-a avea o tribunA pentru educarea cetitorilor

pentru selectarea a ceca ce era bun de contrafacerea literal* n'a

reusit, dar In toat aceast epod numele marelui scriitor e la ordinea zilei prin variata proz literad si pria pa,ginile de idtplq&
critid. pe care le publicg. In reviste si ziare.
Suntem departe de 1867 cAnd Maiorescu se
1. L. Caragiale.
strAduia, prin sfaturi la sedintele J.unimi si

prin studiul O ceroetare criticei asapra poeziei romarte, la Convorbiri

iterare, sg. convingl publicul nostru cg. adevArata poezie tndeplineste anumi,te conditii de fond si de formg. Polemicile din curs de
trei decenii, mai cu seamg. cele provocate de Gherea si de socialistli
partizani ai arbei cu tendintl, dupl 1880, au fAcut ca insisi scriitorit
sg, caute sg. se Igmureascg. In problemele de ara Actun, In 1896,
Caragiale reprezin.t. mintea cea mai ascutit si aratg. cdt prognes
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

s'a fgeut la noi dela scriitorul-elev ca.re se iniia In preajma until

critic venit Cu formule de-agata, dela luniversitAti strline, pang. la
scriitorul care el V. creeazg., iftratI ce este arta.
IntAmplAtor, a exprimat Caragiale i Inainte de 1896 cuin eon-

cepe arta. Intr'o vreme se 1ndreptase si el spre socialism, luase parte

la Intrunirile de partid si, fireste, se IndepArtase de Junimea. A avut
pgreri defavorabile pentru Maiorescu ckruia, du.pg. neIntelegeri
recunoascg. totusi meritele. In 1893 Caragiale
treegioare, avea
a fost director la Moftul Roman, unde primul redactor era A. Bacalbasa, adept al teoriei gheriste. Publicatia dA pe fa. spiritul critic
al lui Caragiale, cAnd loveste lin Hasdeu poet, filosof si filolog, ori
In Maoedonski, poet modernist Excelsior, poezie apgrutg. aci,
Amiaz maur, din Calendarul Moftului Roman de mai tk.rziu, parodiaz nu ammai poezia lui Maoedonskii, ci o manierl de a serie.
In 1896, ctmoastem ideile lui Caragiale din Cateva preri, apg.rute In Zinc; din PoUtica i literatar, pagini publicate In Epoca.
El este preocupat de problemele discutate In lumea intelectual a
vremii. Mai presus de procedee literare si de scoalA, el pune talentul,
esentiall. a operei
singurul care poate crea adevArat artA:

de artg. este insuflarea pe care nu i-o poate da deckt talentul. Fie

de once scoalg., de erice gen, de once dimensiune i proportie,

dacg. e insuflatg
tendintA sau nu, rurmArease sau nu vre-o tez1
o clipA,
de un talent, opera va fi si va trAi, pathn importA
vea:e ori mai multe. Orickt va fi trgit, dacg. a trAit e destul. Intre a
nu fi si a II, e o nemArginire, fatg. cu. care Ideosebirile de duratii
fiintelor sunt recluse la nimie.. In Pcilitica i literaturd, pagini de
corespondentg. cu Vlahut care, dei s'a simtit atras de ideea sociaMtg., n'a primit conceptia artei sociale, Caragiale spune cl este partizan al tendintei cu artl. Geea ce Intelege InsA Caragiale prin ten-

dintg, nu este scopul practic, interesat pe care 1-ar urmAri un scriitor

In lupta de transformare a societdtii. Tendinta hisemneaz aci toemai coca ce, in mod natural, are scriitorul ca individaalitate, e felul
aparte cum simte si cugetg., cum lumea are rgsunet In sufletul lui.
A.oeastg. individualitate, cu coloratura ei partieularg., se dg. pe fall
la once scriitor original, oeea ce nu ImpiedicA ktitudinea obiectivg

fatA de lume care, odatg. ce-i transpusg. pe plan ideal, nu te mai

preocupg. deal ea obiect per care vrei sA-1 redai cat mai artistic.
a 'lipsei de tendintg. practicg. se
Ideea necesitgii talentului
aLiaz cu ennui frumosului, Intr'un articol pe care Caragiale 11 serie,
In. 1897, despre critioele lui Crherea: Ghere.a stie bine cA, dacI e

vorba de literaturg. si de artA, pentru mine nu pot incApea

sistemg., nici opinie, nici tendintA, nici moralA; .nu poate IneApea

dect numai si nuraai talent El stie bine cg. pentru mine, cnd e
vorba de frumes, nu nzai peale fi vorba si de bun sau rgur de
drept sau nedrept, de onest sau neonest Frumosul este singurul
atribat potrivit al lunii, tot asa de nemgrsinit ea si d'ansa; precunt
In. ea nu lncape decal ea Insgsi i inu mai poate incApea altceva.
fiindck oriunde tot ea este, asemenea i cAnd e verba de frumos, niumi

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$

300

de el poate fi vorba si de nimic altoeva". AstZel autodidactul Cara-

giale ajunge sA formuleze atata de fericit o idee pe care, cu tref

decenii In urmA, o exprimase, Cu iz de small, InvAtatul Till,. Alaiorescu.

Pc Caragiale 1-am cunoscut In activitatea lui de autor dramatic,

In legAturA strfinsI cu ideologia criticA junimistA, dei respect guiletul de vedere al artei independente de lup tele politioe $i sociale.

epoca aoeasta dinspre sfirsitul veacului, el este un prozator barbe

activ. In 1889 a colaborat la Convarbiri literare unde, In afark de
cAteva schite, a apArut nuvela O eiclie de Paste. La Vatra a lucrat
alAturi de Slavici si de Cosbuc. Colaborarea lui Impodobeste multe
publicatii: Ziva, Gazeta Seiteanului, Epoca, Literaturii i arid roman&
Universul.

Societatea vremii se oferea lui Caragiale ca o bogatl minA de

explorat Caragiale n'a fost tusk an autor capabil se mAguleasc5
mediul In care a trilit, aruncand .asupra lucrurilor un vAl frumos,

aproband mic slAbiciuni ori privindu-le mAcar cu IngAduintA. El

a fost ironistul realist, pe alocuri si cinicu1, care a observat spre a
prinde In formele artei, cu toate cusururile denme de comedie, galena de tipuri care ti defila pe dinainte. SA nu uitIm tusk c realilatea socialA are multe fete si cl scriitorul Caragiale nu vede deal
una singurA, aceea care se preteazd la ironie. Ironia autorului, retinu1 ici, risipitA cu vervA dmcolo, dozatI lndeajuns cu malitiozitate
din and In Gaud, InvAlue tipuri cuprinse de dorinti $1 de preocupAri
mediocre i care, toate, fac parte dintr'o numeroasI familie, reprezentativ tablou al societAtii tnoastre dela sfdr$itul veacului, tablou

care reusege sA nu devinl obositor nu-

mai fiindcA prozatorul Caragiale se aralA

creatorul eel mai variat de fiinte vii din

literatura noastrA.

Lume politick si intelectualA, sOlavA Imor

meschine ambitii i invidii, apare In 25

de minute; aspecte ale vietii sociale se

dan. pe fat In Amici, Vizit, Triumful

talentului, D-1 Goe, C.F.R. admirabilg. do-

I. L. Caraglele

vadA de cum stie Caragiale sl Insufletease o povestire i sA pregAleascI un

final de puternic efect literar; scoala cu
scAderile ei din Un pedagog de coald
noad, Emulatiune, Bacalaureatul, Lanril
skibiciunilor i justitia din Justitia romet-

sec(ia corectionalei ori din Articolul

rid
214, completeazk tabloul. Dupa cum personagiile sunt lipsite de cAt
de usoare InAltAri spre poezie, i autorul e departe de ea mai usoarA

plutire In ideal

frumusete. Suntem In altA yiatl decal aceea

desc.risd de Duiliu Zamfirescu, de VlahutA si chiar de DelavranOea,

care totusi mai mult ca toti s'a apropiat de prooedeele nahiraliste.
Caragiale $i-a arAtat talentul
povestiri si nuvele. Pentru
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

301

dibacia de-a introduce elementul fantastic, Kir lanalea, Calul dracului

e mai ales La Hanul lui Mdnjoalci sunt demne Ide o cunoastere adanc2.
Pei oat, nuvela ca subiect de roman, e o lucrare nai polia reusita, dar
O fiiclie de Pcgte e oea mai scanteietoare scriere in proza a lui Caragiale. Nu avem In literatura noastra o nuvel'a mai artistic condasa

si mai adanc conceputa din punct de vedere psihologic. Faptele se

In16ntue logic, personagiile sunt fin analizate, pe Leiba Zibal
putem urmari pas cu. pas In prefacerea sufletului sub stapanirea unui
sentiment care se desvolta natural, dela Mel pana. la groaz, care
scoate din ruing.
1.1

Caragiale a oolaborat si la ziare politice, la Timpul, Seara, Epoca.

Nu avem la el. pasiune pentru ideile politice, asa ca la Eminescu.

Insusirile lui de scriitor ies la iveall, cand schiteaza portrete morale
ca acele ale lui Lascar Calurgiu, Al Lahovari ori I. Bratiann. FAr'a
de scrierile lui Caragiale, nu se poate face bilantul societalii de1a
sfarsitul veacului al XIX-rea, din punet de vedere cultural si politic.
In felul lui de a scrie, Caragiale no este un imaginativ oolorat
ca Eminescu, mid macar ea Duiliu Zamfirescu, In schimb este de

o masura si o vigoare cum n'a fost inimeni altul. 5i'n proza

apare stilul de teatru, de dialog cu. unica putere verbala. Caragiale

neprezinta pentru hoi i o mare oonstiinta artistica. Scrisul este

pentru el Indeplinirea unei oerinti care vine din adancuri, si de

aceea li pastreaza totdeauna respect Limba nu este pentra el un
simplu organ de expresie pe care 0.4 prefaci dupa bunul plac. A
lost Impotriva a tot ce, pria aparenta" de cultura, lita din naturgul
fragezimea el. Barbarismul

i neologismul nefolositor, caracte-

ristice si acestea pentru personagii, si-au gasit In el ironia care

pentru a urmari
distruge. Caragiale a stiut sa hamlaklieze limba
psihologia complicat a lui Leiba Zibal, si pentru a ne da Infiorarea

In fata misterului In La Hanul lui Mnjoal, si pentru. a Invalid

In ridicol eroii de neuitat din Schife 1 Momiente, E un artist la Inallima scriltorului.

Vechii oolaboratori ai Convorbirilor lit erare InLiteraturil
oepusera de mal de m.ult sa se Imprastie pe fa
arta romana.
alte tribune scrlitoricesti. Dar tocmai acum In
momentul cand, dupa spusa lui Caragiale, batrana revista ,avea 1,veleitati de o noua dentitiune", o parte din colaboratorl, se `aduna. la
arid romand care-si kteepe activitatea In 1896, sub
Literaturit
oonducerea lui Olanescu-Ascanio si N. patrasmi. Olanesou-Ascanio
1111 este numai traducatorul laureat al odelor lui ,Horatiu. Intre 1873
si 1889, a publicat, In Convorbiri literare, cateva piese de teatra, lar
in. 1897 si 1898, ine-a dat documentate studii despre desvoltarea teatrului romanesc. N. Patrasou a gasit adapost la revista Junimii pentru studiul lui. despre Eminescu. Mai veneau la noua revista G. Bengescu-Dabija care la Convorbiri literare Ii publicase lucrarile dramaticte, Intre ele oca mai Insemnata, tragedia Pygmalion, si tot acao
studiile despre viata i opera lui Alecsandri, Duiliu. Zamfire,scu, Gh,
Cosbuc, Vlahuta. Se adaoga la oei mai vechi, flume mai nor ca ale
www.dacoromanica.ro

D. MURAR A tl

302

tul St O. losif, D. Nanu, Gala GalactIon, Gh. 'Putoveanu, D. Asighel.

Noua revista se deosebeste si ca ideologie, de Convorbiri lite-,

rare. Dela Inceput se arata a este defectuoasa si. critica metafiziel

deia revista Junimii, dar si asa zisa critica stiintifica sustinuta de
Gherea. N. Patrascu urmareste s Imbine ceca ce crede ball la amandota directiile. E Impotriva principiului sustinut pe vremuri de Malo-

rescu, dupa care n.uraai ce este btut la popoarele culte este bun
pentru noi. Neadmitand principiul unei arte absolute, N. Patrasou
este pentru frumosul relativ, dependent de Insasi desvoltarea evolutiva a unei culturi i capabil sa ajunga si el, treptat, sa se confunde
eu aoela pe care-1 cultiva neamurile ca o istorie raai veche. De alt:t
parte, el recunoaste influenta pe care medial o are asupra scriitorului a constat lipsa de pregatire a publicului cetitor dela noi.
la Liferaturci i arta' romdrul, dainueste admiratia pentru Maiorescu,
dar n'o mai avena pe aceea pentru Convorbiri iterare si pentru idealul
artistic reprezentat de ele. Paralel cu aoeasta destramare a prestigiafui Con vorbirilor iterare, avem pozitia de lupta a alai nuclee literare
adverse.

Prelu diu poporanist.

Ideile socialiste continuau sa se raspan-

deasca In societatea romaneascd, gasindu-si

tot mai Inflacarati adepti. Revista Conteinporanul, 15-ana In. 1891,

Literatur i tiintei, In 1893-1894, thbune de rspandire a socialismului, atrag pe multi din. marii scriitori ai vremii. De altfel

Insasi starea sacian de la inoi favoriza rasp'ndirea unor idei de

completa refacere. In 1888 isbucnisera miscari la sate, reprimate Cu

druzime, si peste putin timp henil aveau s. sa-ngereze si ei in

oentrul Capitalei. Stare,a taranimii, de pe urma un.ei administratii

neomenoase si a unc conduceri egoist'3, era, Ingrijoratoare. Spre ea
s'a Indreptat generozitatea clasei noastre intelectuale. La 1894 apare
Lumea Nouei, ziar al social-democratiei romne, la care colaboreaza
si scriitori ea O. Carp si Ion. Paurt Pincio. Colaboratorii politici sunt
Ion Nadejde, Gherea, Mille, C. Vraja (G. Ibraileanu), C. arcaleanu
(C. Stere). Apar si note de critica Merar la adresa revistelor Convorbiri Merare i Vaina, A.vem lusa si reviste literare influentate de
ideologia socialista.

La Iasi apare, In Deoembrie 1893, Evnimentul iterar, In care

Id expun ideile eritice I. Nadejde, C. Stere si G. Ibraileanu, acesta
din urm activ ca cativa ami mai inainte la .5coala nouei din Roman
fixat acum pe o pozitie ideologica. Calea noastrei, cuvantul din
Inceput, arata care va fi atitudinea reviste/. Este Impotriva scoalei
estetioe, pentru care arta se reduce la un joc de sensatii, la un forimalism artificial si mort". Este si Impotriva decadentismului reprezentat de cei din jurul lui Maoedonski, la Revista poporului, dar si

Impotriva lui Vlahuld a A. Urechia, adversari ai socialismului la

Via(a. Revista sustine ca societatea noastra e bolnava si c scriitoril

trebue s lupte pentru a crea un mediu mai bum Mari scriitori

gtraini s'au folosit de art pentru a critica institutiile politice si

ciale, la fel ea ei i scriitorii nostri au daboria s se pAtrundA de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

303

misiunea lor morala i sociall. Pentru pregAtirea curentului care

avea O. se Igmureasca. mai tarziu, sunt inferesante articolele In legatur cu poporsnismui, serse de C. Stere. Aoesta tn Ce eerem de
la artisti, dupa ce arata c scriitorii trebue sa iubeasca, sa apere
sa ridioe poporul, serie:
daca va trebue un cuvnt, o eticheta,
ca sa rezumeze tendintele noastre, noi vom Inscrie pe steagul nostru
un cuvant nou, care Insa de minune caracterizeaza directiunea noastra: poporanismul". In alt articol C. Stere recunoaste originea rusl
a curentului acestuia, la baza caruia este con$tiinta unei datofil fata
de popor, Alte pagini vin sit limpezeasca noua idee. Tot C. Stere serie
la 25 Aprilie 1894: Poporanismul In literaturd are (Iona manifestari
principale: el tie face pe noi sit iubim poporul si sa-I cunoastem mil

bine; el contribue direct la luminarea i ridicarea poporului, prin

literatura adevarat popularir.
Lupta se duce si la Lurnsa noud stiinfificd i literard din 1895.
Gberea Isi expune ad ideile despre materialismul istoric In legaturi
cu literatura. G. Ibraileanu scrie despre soopul urmarit la Evenimentul hieran, prin articolele despre arta: Si am. cautat sit o explir-

cant sociologioeste, sa arAtain partea sociala a chestiei. Am sustinut

ca arta este conditionata. de Imprejurarile sociale". Intr'un articol se
exprima convingerea cit arta viitorului va fi silitA sa tina seama de
sentimentele i aspiratiile muncitorimii, In altul gasim urmatorul apel

adresat scriitorilor: Pe lucru deci voi toti cei care simtiti In voi
focul sacru, oeroetati, complectati datele i dati-ne plastic si edam
pricepute toate scenele din viata claselor noastre apasatoare. Facettme

sa patrundem prin geniul vostra durnnezeesc in constiinta acestor

band* care au stiut de la palarie de paie si pantaloni de dril In

Ianuarie sa ajungit a se jaca In voie cu. milioanele... Pe ace.stia si

pe coi adusi la sapit de lema de damii, descrieti-ni-i, dac voiti
sit ne aveti
parte-va, sa vit cumparam $i cetirn Cu multamire operele". Nu se putean spune lucrurile mai ciar cala 'a.cest apel al lui
Th. Buzdugan.
Adiere modernista.

Macedonski se bucurA Ind de pretuirea

multor scriitori. Romelnia literard trece In

1886 sub o directie din care face $i el parte. La Annlele litenare

care apar la 15 Deoembrie 1885, Macedonski publica diferite poezii,

Intre ele La visul pro fan i Suo tempore. Mai colaboreaza aci Boil*
faciu Florescu, Miroea Demetriade, Anghel Demetriescu ca diferite
studii, Traian Demetrescu cu. poezii, Hasdeu chiar cii un fragment

din marele lui dictionar. Se lntrerupe aparitia pentru. catva timp,

se reja in. 1888 si se saluta Revista-noud a lui Hasdeu, isvor de bueuH

rie pentru pismasii vechiturilor literare". Sub redactia lui Th_

Stoenescu, Revista literard e in 1885 o noua. Intatisare a Literatorulut.
Aci se Intrunesc colaborari eterogene ca Anghel Demetriescu cu

studiu despre Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu si Th. Stoenescu cu

poezii, P. Ispirescu cu basme, Delavranoea cu. povestiri, Al. Davila
cu poezia Despdrfire, Gh. Dem. Teodorescu ca discutii despre folclor,
Maoedonski cu schita Dupe!' perdele. Revista 1$i propu,n.e A. continue
www.dacoromanica.ro

D. MURARA

3(14

Liferaforul, a clrui limn a fost: sa imbratiseze athi mi5carile literare

ale natitmii, cdt i rezultatele obtinute- pe terenul 5tiinbelor estetice".
Revista apare Inca multi ani, sporind mereu numarul colaboratorilor. Vor trimite regulat lucrad Anton Bacalbasa, P. Dulfu, povestitorul popular limpede i placut, Cincinat Pavelescu, N. Radulescu
Niger, de pe acum foarte productiv, Iuliu Savescu, Gh. Baronzi si
altii. Ad i 5i-a gAsit adapostire, In idtimul sth . an de viata, Gh. Baro-nzi
care si-a Inceput
cariera tn. 1844, a colaborat la Carierul
Romanesc, la Concordia, la Trompeta Carpatilor, 5i-a risipit munca
in traducen, romane, articole politice i culturale. Nu s'a putut impune ea scriitor, dar a fost o minte Inteleapta. Lu Limbo ron-ulnd
traditiunile ei sunt multe ganduri cuminti.
Numele lui Traian. Pemetrescu. 1-am tutAlnit la mai multe revisbe.

in 1888 Isi are revista lui, Revista oilcan& Traian Demetrescu a

scris poezii, romane, articole critico si culturale. A. murit prea tanar

ca sa se fi putut impune In epoca lui, dominata de multe nume cu
rAsunet. E un poet de mare gingasie, Indreptat iApre ideile
nitariste din cercul lui Gherea, i spre modernismul al arui apostol
era Macedonski. Intr'o poezie, MAntuitorul apare ca run proletar de
geniu; Muncitorilor e scrisa cu. prilejul serbarii internationale de /
Mai. Dar Dowd Mud i Parfum de blonda ni-1 aratA cunoseAtor al
manierei lui Macedonski. Tristete adnc. e In Corbii
atatea
poezii ale unei iubiri f.r de noroc. Prin alee desfAsm-a pustiul unui
suflet f Ira de nadejde, Scepticism exprima ideea zaddrniciei stiintei
talentului, inteo societate In, care triumfa nutnai siretii si
Sub influenta se,nsualismului bolnav, exprimat In ancle poezii
de Macedonski, este Al Obedenaru, director la Revista Poportduf

unde, de sigur pentru educarea masselor, publica Isterie pdgana,

Pastel macabru, Pastel funerar, Bestie sublimer, Muzica macabrd, Armonie oribild. Lin studiu coma,ndat
Infati5eazA pe director in
rolul lui de introducator la noi al inspiratiei de felul mkt din Bandelaire i Rollinat: AL Obedenaru este proclamat personalitate aparte

prin ceca ce are decadent Printre astfel de productii, iu5tim cure

L5i ggsesc loe poeziile populare culese din Transilvania de I. G.
Bibicescu.

Litenatorul Insusi reapare Inca din 1890. Alaturi de fondul

descreerat din Parfum mascul al lui Macedonski, gasim poezia atAl

de suava a lui lulia Cezar Savescu In Sbor de suflet sfti Caderea stelelor, Intiparite de technica simbolista. SAvescu a murit 'Mar. Avea
insu5iri care ar fi putut, cu vremea, s faca din el un adevarat poet,
cum se vede din Incercarile din, Litenatorul, Liga Mallard, Duminew,
Carmen. In Suspinul toamnel e o uperioara viziune a naturii triste,
in La Polul Nandi ni se da ca simplitate impresia dezolarii i Impietrirli peisajalui.
La Litenatorul apar i alte colaborAri. Salim manuita de Mircea
C. Demetriade pune in corul bma5telor" pe Eminescu, Cosbuc, Vlahuta, Iorga... Al. Obedenaru, Intr'o epigrama stngace, se ridicA. Impotriva poetilor de porunceala" In frwatea carora este Eminescu. Asa
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATORII ROMk/sIE

3fIS

cum facuse pa vremuri pentru. Duna Zamfirescu, acum Macedonski

11 recomanda pe Cincinat Pavelescu, harnic colaborator de-alungul
*tailor. In 1899 Literatorul e sub conducerea unui comitet, iar secretar
de redactie este Stefan Petica. Macedonski isi exprima in articolelo
lui credinta n triumful poeziei noi Secretarul de redactie cauta sti
prindd directivele din framntarea literara a vremii si, proclamAnd
rolul lui Maoedonski, vesteste zorii care se ivesc:
puternica reactiune se produce In momentul de fata. In toate ramurile literare.
Desnadajduiti, scriitorii Isi Intorc fata dela formele estetice care
parura o clipa ca vor pune stapdnire pe lame, i desgustat de josnica
aria ce i s'a dat chtiva ani, publicul, vesnic doritor si niciodata satul,

cauta alte vibrari, alte sensatii, alt ideaL.. In Romnia, acest lung
dar admirabil calvar al tragicei sfortari de a Indemna lumea s ctixereasca tinuturi mai avute, mai bogate, mai stralucitoare dedt
acum, este Intrupat In miscarea Literatorului al carui cap a fost Macedonski. El a presimtit de timpuriu, pria una din acele vedenii
ce nu sunt date decal profetilor i poetilor, toata imensa schimbare
ce era sa se fac mai tarziu In arta apuseama... Miscarea pe care o
propovaduia odinioara a ajuns singura slapanitoare In strainatate...
Estelismul nu mai este un cuvant, estetismul este o putere. El e o
tndreata scoalA de emotii literare.. unde se inva a iubi lucruri pretioase, a don i oeea ce nu s'a vAzut
a intelege pasitmea pentru
ce e nou. Steagul falnic al acestei scoli 1.1 ridica din ,nota acum Lite-

ratorul". l.a curand xevista Isi Intrerupe aparitia.

N'am avea peisajul intelectual complet al sfdrSM.:2ft de seed.
sitului de secol, daca n.'am aminti si cele cilteva reviste tineresti si efemere, In care se In.chideau totusi atnlea
nazuinti bune. Povestea vorbet din 1896 este contra felului cum se
Ricca critica la -Convorbiri literare. Aci Gh. Cosbuc publica din traduoerea Eneidei, iar alaturi de numele lui Caragiale i Vlahuta, apar
ale lul Gh. Murnu, St. O. Iosif, D. Anghel, D. Nana, Ion Gorun, AL
Antemireanu. Viara nowl din 1898 Ii da lui Gherea prilejul s vorbeasca despre decaderea literaturii contimporane i s profetiz,eze
ca numai odata cu prefacerile sociale de mult asteptate, se va ajunge
la o tnare literatura si arta. Pe lAnga. versurile lui Macedonski, gasirn

aci versuri i prod. de M. Sadoveanu, versan i de I. Th. Arghezi ,

fulja Savescu, Gala Galaction, D. N,anu, N. Timiras. i studii de C.
Radulescu Motru.

La Flocue albastrit din 1898-1899 oolaboreaza St. O. Iosif, D.

Nanu, P. Cerna, Gh. Murnu, P. Liciu, I. A. Bassarabescu. Vederile
critice sunt expuse de AL Antemireanu. Gh. Bogdan Dined publica
Insemnari literare. E o revista care vrea sa respecte frumosul. E
contra_ideologiei gheriste, contra naturalismului si Indeamna pe

scriitori care un romantism idealist si Indragostit de patrie. In

Mattie 1899, Al. Antemireanu este ttevoit sa se retraga din redactie

ittr'un articol despre literatura popular., aratase c aceasta
are valoare numai dud e prelucrata de talente ca Eminescui Alecsandri, Creanga, i c altfel Cu greu gasesti dleva versuri frumoase.
20

www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A5U
Motivul aoestei retrageri silite e plin de inteles pentru anul 1899. De
altfel revista nu dureazg mall. Ultimul num.gr, din 15 Iunie 1899,
e Inchinat lui Eminescu, poet mare" si sfAnt"..
Pagini litenare din 1899 se consider6 o revistA pe hula traditiei,.
Intre nume cunoscute si aiunea, apane aci, co. versuri si schite din

viata la tarA, M. S. Cobuz, care nu e deck M Sadoveanu, cum ne

mArturiseste el insusi, multi atri mai tArziu, Intr'o notit.': AlMimi
de aoesti doi (Jean Bart si Almeida) in foaia aoeea simpaticA, tipAritA. de Gorun si Stavri, indrAznea sA iasA la lume si oel ce Scrie
aoeste rnduri. Avea si el un pseudonim, fireste: 11 cherna M. S
Cobuz. Prietenli stiau; ceilalti bAeti de lioeu simteau si ei pentru
asta putinA mAndrie, lucra pe care vanitatea suszisului Cobuz 11 intelegea si-1 aproba".
Pentru fixarea atmosfenei intelectuale a vremii, amintim cAleva
gAnduri rAzlete, dar semnificative ReoenzAnd hi 1893, in Revisto

criticci fi Mewl* volumal de Ballade si Mile al lui Cosbuc, Ovid

Densusianu serie. Viata i istoria poporului nostru. cuprinde In sine
o bogata Valid de inspirathime poetic pe baza cAreia se pot crea
opere de o valoare artisticA nemAsuratA. Si numai cAnd noi vom
cunoaste mai bine ceca cc pAnA acuma a rAmas ascuns; i numit
cAnd va dispArea si. se va sterge aoel hiatus adAnc dintre noi i orea-

tiunile poporului nostru, nwnai atunci vom putea avea o adevAratl

literaturd national, si nurnai atunci vom avea dreptul s ne punem
alAturi cu alte popoare mai Inaintate".
Duiliu Zarrifirescu. Intr'o scrisoare din Ianuarie 1894 cAtne Iaoob

Negruzzi constatd c spiritul straturilor de sus devine tot mai international si. c fiecare baernas e gata sl-si arendeze mosioara jidanilor care despoaie pe tArani. E de Mare interes i coca ce spuneel In Lydda, rom,an cane, cnonologic i ca spirit, apartine trecerii
la un veac la altul: Ar trebui sA me deprindem a fi seriosi cu minunata comoarA de sentim.ente ce o avem in mareie suflet anonim

al poporului, s'o pAstrAm ca cea mai nestimatA bogAtie ce ne-a venit

nouA surtucarilor, fArA nici o osteneal, ca de la un unchiu din

Amerioa; s'o pAstram, s'o mArim si s'o venerAm. Legendele istorioe,

faptele mari din trecut, ce s'au strecurat prin naivitatea poporanA,

trebue sA le sprijinim i sk Je IntArim cu dovezi scrise In piatrA 4
In bronz".
Caragiale ale- cAruia schite au avuti In produoerea desgustului
de culturA falsA, rolul de pe vremuri al articolelor lui Eminescu
Tim pul, serie In Politic i Cunard din 1896: La noi n'avem azi
deck o strAnsurA de lame din ce In ce mai mare., mai ImpestritatA
mai eterogen.A. Aceast strAnsur.' de nAvald, care-si schimbA fi-

zionomia in fiece zi, care n'are nici vreo nevoie mai presus de
cele individuale, cane n.0 poate avea o traditie i prin urmare in,
nicio Imprejurare unitate de gandire si de simtire, este departe de
a fi ceca ce. se Intelege win cuvintele societate asezatA". Lumea
aceasta se aseamAnl cu an vast bAlciu, in care total e improvizat,
tobil trecAtor, nimic infiintat de-abinele, nimio durabil". In 1899,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

307

In ale sale Opinions sincres, N. Jerga face prooesul societatii

noastre, arat deaderea clasei intelectuale $i starea de plns a trgnimii ail de drepturi, fdr da educalie, fr de instructie, fr
de putinta de-a Invta din cdrtile noastre.
vreme cand am gsit
Astfel de mrturii apar ici i colo,
atta arnestec de nume $i de tendinte in ammeroasele reviste care
ivesc, putine cu posibilitatea de a-si crea o traditie, cele mai
multe efemere. Unii scriitori sunt de pe acum personalitti cunoscute care, chiar dac scriu i mai tarziu, si-au ardtat m;q'sura
talentului Stint -Ins si mime promittoare: Ovid Densusianu, G.
IbrAileanu, C. Stere, Gh Bogdan DuicA, P Cerna, St. O. Iosif,
D. Anghel, N. Iorga, M. Sadoveanu, M. Dragomirescu, D. Nana,
Gala Galaction, Tudor Arghezi, Gh. Murnu, C. Rdtdescu Motru,
scriitori care tree acum prin faza de pregtire pentru o pozitie
literar pe care veacul care sta s inceapA, avea s'o precizem
definitiv.

www.dacoromanica.ro

Din Cazarda de la

Govora, 1642.

ETAPA FORMULELOR CONTRADICTORII.

Inainte de-a vorbi despre ideile i atitudinile literare ale revistelor i scriitorilor, sa
ne dm seama de uncle imprejurari polilice i sociale, cu ragfrangere asupra
activitatii spirituale dela noi. Inc mai de
mult fusesera semne de prefacere a vietii din. tara. In 1888, isbucIneeput de secol.

nisera rascoale taranesti In opt judete din Muntenia si, dei se

crede ca la mijloc erau agenti rusi nemultumiti de politica noas-

tra Infeodata intereselor austro-ungare, de sigur isi aveau partea

lor i nemultumirile sociale. In 1893, din pricina unei legi noi
ce priveste impozitele la comuna, fusesera. turbaran in Bucuresti.
Paralel cu aoeste evenimente, aveni dezorganizarea eoonomica datorit careia am ajuns, spre sfh.rsitul secolului al XIX-lea, la un
pas de faliment. Ca si cum acestea nu ar fi fost de-ajuns, lipsa
de intelepciune politic-A a adus neintelegeri lane partida pana
pe chestiuni bisericesti.
La'noeputul secolului al XX-lea, gasim /ma In toate provinciile
romnesti o inviorare a ideii nationale. In Transihania se re-

nuntase la pash hate, iar reprezentantii Romanilor luau parte ac-

Eva la lupta In parlament si prin presa. In Bucovina se ridica

generatia lui Ion Nistor, I. GrAmadd si Gh. Tofan, In Basarabia
aceea a preotului Grosu, viilorul mitropolit Guile. Fratii aromni, dei departe de noi, tree si ei prin momente de renastere.
Din. s.nul acestui popor ca ale,se Insuiri, asa cum s'au ridicat
oameni invdtati in epoca latinista, se ridica i acuta creatori de
cultura nationald, C. Belimace e adevAratul lor trubadur popular.
N. Batzaria e luptator politic, dar si autor de numepoase serien,
uncle In dialect. Nusi Tulliu are o bogat activitale culturala
literara. Inca de la sfrsitul veacului al XIX-lea, pe care o continua, prin articole, poezii si romane, i clad se- stahileste la 3101
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

309

unde a murit de carand. La noi oomemorarea lui Stefan cel

Mare In. 1904 i, apoi, sirul de- rzboaie pornit cu eel din 1912,

Cu semnele unui conflict european tot mai vdite, alimentan vi-

surile de unitate national. Credinta In prbusirea monarhiei austroungare prindea teren, ca toat favoarea de care s'a bucurat un timp

ideea unei federatii danubiene In care ar fi ,intrat si Rotrania

Inainte Inc de izbucnirea rzboiului din 1914, unele documente arat c Regele Carol I si oamenii nostri politici erau preo-

cupati de problema, gata s se cleschidd, a fratilor din Transilvania.

Expresie a stdrii de spirit dela Inceputul secolului sunt Semoincltorul dela Bucuresti, Lu^eafeirul din Transilvania, Junimea literard
din Bucovina. Fr dependent unul de altul, Seri-0E01=d i Luceafeirul marcau o datd din istoria national.

Se pun si probleme sociale pe care fatada de carton vopsit a

jubileului din 1906 nu isbulise s le mascheze decal pentru o
oficialitate care nu voia ori nu putea s vaz Simpatia pentru

tdr 6nime era ceva traditional In intelectualitatea romneasc. Ko.

glniceanu, Bloescu, Cuza, Eminescu, Delavranoea, Vlahut., Cos-

buc, lu domeniul politic si literar, N. Grigorescu, In eel artistic,

sunt o netgkluit dovad. Acum aoeeasi simpatie se vede si'n

revistele cu nuant nationalist ca Senuincitorul si Luceafclrul. Culegerile de folclor, cum sunt ale lui Tocilescu, apreau eu sprijinul oficialitni. Cosbuc In 1905 1st aduna In Dintr'ale neanuilui
nostru articole In legturd ca aspecte din viata poporului. C, RAdulescu Motru In Cultura roindnei i politicianismul, relua critica
junimist i alrgea atentia asupra fortelor vii ale neamului, singurelc pe care se putea Intemeia o culturd. Inainte Inch' de clocotul

suferintei care nu mai putea ft stpnit, la Iasi apruse Via (a

Romdneascd, Tevist preocupal si de problema social. Dar numai cu simpatia intelectualilor N1U se putea ajunge la nirnic. Ar fi
trebuil ca conducdtorii trii s aib viziunea realitii, ceca ce nu

s'a Intamplat. Criza sociald a dus la rscoala din FlmnziBo-

losani, iar nenorocirea s'a trains asupra Moldovei i Munteniei.

Dup rscoale, scriitorii sunt atenti la viata materiald i amralA a trnimii. In versurile din Cain, Goga deplange slarea
ranului nostril:
Bieti munn btranil Voi gemeti azi de jale...
De-attea ori v'as fi mutat din cale,
Voi stavila atator visuri moarte!

Vas prdvli azi munte peste munte,

Intre prnant si oer v'as face punte,
Sit n'aud pi:Masai fratilor departe!

Vlahut Isi Incepe poezia 1907" cu versul 1,Minciuna st ca

rcgele la masd", pentru ca apoi sd arate grozavele unnri ale nee
trebniciei conduatoare:
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

310

Uscata brazda ere iarda sange,

Femei eu Oral despletit, nebune,
i-asmut copiii la omor Genune,

Puhom de ura ce zgazu-si. frangel

Cerna renuntand la meditatiile filosofice, arata in Poporul durerea plugarului asuprit:

Paine! i pamantul negru 11 cupiinde pan' la glesne

Paine! Rana la genunche se ridica tarna, lesne.

incet, hicet pgmantul li ajunge pan' la gura:
li aude rugAciun.ea vechiul tata
i se 'ndurd
SA-i intinda-aceast pAine care satura pe veci..
Asta ti-e povestea, frate, pan 'cobori In tainiti red!
Avem i alte ma.nifestari C. Angb.el in Rdscoalele din 1907 aral
grozdviile pe care le-au facut ppefectii i comandantii militari, in
timpul represiunii, ehiar si'n sate in care populatia se linistise

Istoricul Xenopol, in Mijloace de indreptare ale starii

romCme, din 1907, spume ca In. loe sa tot dgin sfaturi taranilor,
ar fi mai bine sg. se Mature exploatatcrii i sd se infrnga egoismul claselor superioare. Viata Romemeasccl are, In 1907, cuvinte
aspre pentru intelectualii lela, noi: Mare parte din ei stau in
pasare, o mai mare parte s'a alipit si ra.mane alipita de acem

care pun chestia pe taramul luptei de clase, in favoarea un.ei

clase, care nu este clasa lor, a intelectualilor, i impotriva unei

clase care, adesea, e clasa lor proprie i caale, in. orbe Icaz, e apraatpe inset* natia introagd. Aeesti intelectuali servesc interese strAine
si de ale lor i, mai cu seamg., strAine i protivnice intereselor
superioare si eterne ale poporului roman din toate unghiarile
Daciei".

Caragiale, In fabule ea Du21 i Temelia, aparute in Convorbiri

critice din 1907, face aluzie la

std."' -Re

sociale de atunci, iar in

.1907 din primeivard ptinscrin loan-mil, condamm toata viata noastrg

publica. El se mira c revolutia n'a isbuenit mai de mutt si oere

dreptate pentru patura de jos, adus la mizerie de politiciani

de arendasi A lui este ideea ea sistemul nostril politic trebue

rasturnat, pentru ea tara mnssi, prin giasul poporului, sa-si hotarasca destinele. Inerederea in viitor a lui Caragiale nu avea s
fie zadarnica. Pentru mentalitatea care triumfa, e un mare docuMent articolul din Viata Romemeascii prin care ni se d aring.torul aspect cultural" al nostril in 1910. formarea de gaste Iiterare, pentruca un militel s se ilustreze; proclamarea de genii a
tuturor nulitatilor, ca se mir i ei ce i-a pglit; formarea, dtni
senin, de sooli realiste", romantioe", targiniste,. moldoveniste", ardelenisbe", zoliste" si antizoliste", botosnen.e si mbe-

dintiste, stropsirea limbii de egtre cei de sus, care o mai vorbesc; stropsirea frumosului de catre literatii care se ingb.esuesc
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

311

lnspre Palmas, semicultura i pseudocultura de sus, incultura -de

jos..." Nu mai rAmAne decat un mijloc de salvare: Indreptarea

nu va vent decat aturzei &hid lucrurile vor deveni normale, adicei
can-1 poporul rorndn va oven vot, pmnt i eulttzrii Un popor
care sufere de foame, i n'are o viatA sufleteascl hrAnitA de
culturA, nu e un popor fericit. Si nu numai atAta- el decrenereazA
pe inoetul, rdpmd
once sperantl pentru ViitoruL laTdepArtat.
Poporul roman trebue pAstrat, oel putin ca o pastA, din care
torul s alcAtulasel o ntatiane: Aceasta prin piinuInt i culture
Fie urmAnd linia nationalistA care recunostea p6turii de jos

rolul principal in erearea fortelor de rezistentl etniel, fie urmA.nd-o pe cea socialist, preocupatd de o noa si mai dreapth
organizare sociall, trebuia sl se ajung6 la prefacerea vietii noastre
putblioe Din aoeste frlmAntlri avea sA se nascd un partid tArAnesc
si aveau s vin6 reforme pentru asezarea tArAnimii in drepturile ei.
Ne apropiam astfel de solutionarea uxrui indelung proces. Odatd
cu inceputul formArii la noi a unei burghezii si eu inodarea unor
relatii economice cu strlinitatea, a venit i slrleirea populatiei
muncitoare Plturii celei mai muneroase din. tarA i se rezerva,
pentru 'hidelung timp, tun regirn de mizerie si de foamete. Litera-

tura din seoolul al XV-lea a fost protestatarI fatA de formele

civilizatiei introduse la noi oea dela'noeputul secolului nou la feL

Scriitorii, chiar cAnd sunt de origine burghezA, au o atitudine critica si lovesc fdrA mill in InsAsi noua organizatie
instrument
al vietii lor oomode, fimdc, prin degradarea adusA de politiciani
flrrt de intelepciune si f Arl de cinste, din aoest instrument nu
decum clasa
putea avea bueuriile traiului decat orAseanul
cea mai numeroask si mai nefericitl. Pe cnd politicianii voiau o
cu aparen.ta progresului apusean, scriitorii voiau o cultura, In sensul ridicArii spirituale i materiale a poporului. Reactiunea eminescianl Impotriva formelor fArA fond, nationalismul
semlndtorist si poporanismul social si literar sunt o dovadA a
sublimei generozitAti a celor mai de searnA scriitori ai nostri dtn
epoca contimporanA."..

Chiar dela'neepulul secolului al XX-lea, avem reviste care se

cleosebese ea idei si ten.dinte. SA iai atitudine judecdtoreascl

sa, dai sentinte de condamnare ori de ticununare? E si aceasta o

metodA, dar fArA nici un folos practic ori stiintific E mult mai
bine sA'ntelegem od fenomenul literar, de vreme ce venea, era
ceva natural Trebuia sa avem nationalism, sernAnAtorism i popo-

ranism, asa cum trebuia sl avem si simbolista ori estetism. Unii

au preamArit una din directh, altir au criticat-o. Cht.iva s au mulcu atitudinea ironic6. Literatura noastrA a fost mimai ceea ce

putea fi In imprejurArile date. Neamurile ea aspiratii sufletesti

perIitief realizate au aval libertatea de-a se Indrepta In deplin6 liniste spre idealurile artistioe. Un neam ea iil nostru, lovit din toate
pgrtile, uneori lovit chiar din. lduntra de ai nostri, nu putea avea
un ideal literar, fdrA sI tinl seama de momentul politic. Intre
www.dacoromanica.ro

312

D. MUR AR A$U

1866 si 1900, epoe de domnie stabila si do infAptuire a Independentii si Regalitatil, am avut g scriitori care O. creeze art pentru
aria, chiar dac uneori se Man prinsi si'n luptele politice. Vom avea
de acestia si de acum inalate, dar criza vietii noastre publice punea
si alte probleme &cat cele pur literare. Fratii din provineiile-asuprite aveau si ei revendicari seculare in domeniul politic si cultural. T,Jnitatea hare noi si ei se putea face printeun ideal politic g
cultural, nu printr'unul artistic. Era firesc ea legatura _Transiivaniei j Bucovinei sa se faca la noi cu. Semamitorul si cu Viata
Romdneascd, si nu cu Viata noud, preocupatd de modernismul simbolist ori cu Conuorbiri critice, mostenitoarea ldeologiei junimiste.
Revista Curierul lit erar apare In I3ucuresti la
Semnfitorul. 7 Oct. 1901, cu colaborarea lui Cosbuc, Chendt,
St. O. Iosif, Maria Cuntan, Ion Adam, Z. BArsan, V. Cioflec

altii, publicAnd un material din care se vede dragostea pentru

figurile islorice ale neamului. Coca ce-i de deosebita insemnatale la aceasta publicatie, care nu va ajunge deedt la al eincilea
mimar, nu e colaborarea Incepalorilor alaurati la numele-de vaz4

al lui Cosbuc, nic valoarea intrinseca a productiei data pe fa.:

e ca revista 1st pune In fruntea ei chiar programul Daciei lit erare.

GlIndul la acel ,duh national" In primejdie de moarte, stdrue acum.
In mintea celor care pornesc la drum, ea
entusiasmul pe care l-a avut i genialul
Inaintas Kogalniceanu. Revista, da a are'
organizare a avut rolul principal Chendi,
isi Inceteaza aparitia, anuntnd ca o nouii
publicatie va satisface nevoia unai gru.-

pad puternioe, In haosul alator agitatii

bolnave, straine aspiran.ilor neamului roandnesc". Curierul iterar se contopeste cu

Senicindtorul, revista care avea sa atba o
existent de aproape zece ani si al cartel
prim numar peste din, 2 Dec. 1901.
Numele noii reviste platea, ca sIt zicem
asa, In atmosfera vremii, prin atitudtnea
literard a lui Vlahuta, direct:MI alaturi de
Cosbuc. In poezia de mare rsunet Unde
ine
stint visdiorii? poetul dorea sa aparA
Chendi
semandtorii gencroaselor cminte" care s.6
cfinte o lume noua". Una din frumoasele poezii simbolice ale Jul
VIaltutti, apdruttl. chiar In primal numar al revistei si purtand titlul
Senzeindtorul,
da imaginca celui care asvarle in brazda samnta
roditoare pentru alp, nu pentru cel ce munceste:

Trudeste, fActorule de bine,

Veni-vor, roiuri, altii dupa tine,
Si vor culege rodul-bogatia.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

313

Cei dot directori ne aunt cunoscun Inca dela Viata i Vatra.

Primul 1$i exprima dorinta de-a vcdea Intelegere Intre scriltorli
de talent, pentru Indrumarea sanaloasa a literaturii, si lua atitudine Impotriva teoriei artei sociale. Gel de-al doilea deplnges
distrugerea tradinilor, predica intoaroerea la vatra stramowasce
si aspira la formarea unei unitati de idei si simtiri Intre ton Romanii. Sub aoest ideal al unirii sufletesti Intre scriitori, al spill,tului traditionalist si al unitatil de neam a tuturor Romanilor, 1$i
Incepea Semeincitorul activitatea. In. primal numar se spunea Ne
strangem, cu credint i cu dragoste, In jurul aoeluia$i stindard,
stindard de paoe, de Inseninare $i de Infratire intelectuald, de apostolic
pentru desmortirea inimilor care tanjesc, pentru redesleptarea avantului de cdinioara In sufletele romnesti, pentru
chemarea atator pulen risipite la o Indrumare mai sanatoasa
la sfauta grija a Intaririi si a Inaltarii neamului acestuia". Ce mar
runte apar acestor scriitori temele cantate, In comparatie 4Fu viata
de suferinta a poporului: Noi care ne-am Milt de malt noenicia
In literaturd, simtim ca o mustrare de cuget, cand ne uitam In
urma i vedem cl vreme am pierdut, puind in stihuri amagirile
durerile micii noastre vieti, petrasi de sgomotele lurnii, Instrainati

adesea de marea viata a poporului, de marile lui suferinti si aspiratii, care ar fi trebuit, dela Inceput, sa umple i sa Incalzeasca
inimile cantecele noastre". Geea ce se spunea acum In primul
numar al Semeinertorului, aparea ca o sinteza de idei si de sentimente ca care se pasea Inteun an literar, Incepator -de sew'. In
numarul 2 al revistei, Cosbuc relua, aproape cu aceleasi Cuvinte.
lupta dela Vatra, scriind daspre literatura vremii: Nol ca litera-.
tura astazi nu mai stall]. In mijlocul istoriei n.oastre, nu stain niel
In mijlocul traditiilor noastre, nu stam mai ales In mijlocul popo-.
ruln nostru... Am rupt firul traditiilor, nc batem joc de credinta
strano$ilor, luam In de$ert institutiunile tarii
asezamintele ei,
raderd In pumni de aspiratiunile nationale: imporLn In literatura
In altarul vietii sufletesti a moastre

cate si mai cate bolnave

idei i cu totul straine spiritului romanese". La ideile directorilor

dovada ea' e neexacta afirmatia lui. N. Iorga c Serneineitorut

a luat fiintaTca organ al Casei Sooalelor, cu un soop educativ (51
niel de cum cu unul literar de Indrumare a scrisului ddla uoi
se adaogA versul eneirgic al lui Iosir Cdtre tine,rii poefi:
Cantati umbriti de-a flamurei aripd
Sub cape uria$1 batrani luptaral
Au n'auziti pe 'ntinsele hotara
Ce jalnic pasari mari de prada. tipa?
Sadin In inimi vechea barbatie,
Avanturi mari, eterne aspiratii
$i. numele pe veci slavit va fie!
www.dacoromanica.ro

D. MURARAtJ

314

Semcindtorul d atentie deosebild vietii die tara. Nota realista

apare in scrieri ea Clipe lela (aril de I Ciocarlan (sub pseudo-

nimul Mrioara Florian Nota patrioticd este sustinutd de Cosbuc, Iosif, Davila. Criticul revistei este Il Chen.di care scrie studii
despre diferiti scriitoii, unul despre Costache Caragiale, altul
despre umorul lui Eminescu. Articolul de Inceput al anului al doi.

acum Vlahutd nu mai colaboreazd, singar Cosbuc rdmAnAnd

sa." mai dea poezii In anii urnig.tori
scris de Chendi, aduce o
puternic noti critia dar si mare hi:ere:Jere in viitor. Chendi lauda
avAntul pe care-1 luau studiile istorice, semn al reactiunii Impotriva elementelor de decaden.t si reazem al Increderii In mai bine.
lea

Studiul istoriei este cdrarea oea mai sigur pe care putem s

iesim la luminis. Pe urma lut e natural s rAsard o literatura ce

nobile uiziiinti, ch.ci ne vom ordena astfel setntimentele, ne vom

disciplina gdudirea, vom relua raporturile ca scriitorii vechi, ca
limba
poezia veche, cu credintele poporului, ne vom reggsi pe
noi Insine".

Ina. dela Curierul literar, se atrggea gentia asupra Studiilor

istorioe ale lui N. Jerga. Pretuirea pe care Chendi o ardta acum
istoriei, nu putea deck s Apropie pe N Iorga de Semdnatolnul.

De notat cd hia. din Mai 1903, Chen.di hioepea sA fixeze Sema-natorului 5i. un soop de luptg. Impotriva scriitorilor noi fran.oezi In
curAnd, sunt atacate revistele pseudo-decadente Hermes 5i Romdnul,
iar apoi vine rAndul Literatorului.
Prin entusiasmul pus In scris si prin activitatea istoric de pe
acum prodigigasd, N. Iorga se impusese atentlei multora din generatia mai veche i, fireste, si din oea noud Inc dm toamna lui
1901, Vlahutd Ii scria. Esti un om extraordinar. Si noi, eel care te

urmarim, si mai malt te admirdm, vorbbn de d-ta ca de o putere

mijlocul nostru, hi fruntea noaitrd,
supra-omeneasc trimeas.

ea de o mare si n.orocoasd sobe".

Din Mai 1903, N. Iorga Isi Incepe activitatea la Semcincitorul,
prin articole loaste variate i cuprinzAnd manifestArile culturale

artistioe nu numai din tara liber, ci si din provincitile subju-

gate In. 0 mud epoca- de cultund, din 1903, trecAnd peste usoarele atacuri la adresa simbolismului i soeialismului5 ne putem

opri la frumoasele rrnduri pline de dragoste pentru. cultura nationald si de dusmgnie fatd de pdtura oondualoare Instrdbiatd
Avem In Romnia un. Stat pentru toti, si o culturd pentru boerb
si parvenitii din functii. Avem un Stat national fiird o culturd
ci o spoialA strging., frantuzeasca." Avem visul de unire
nationald In aoeeasi forma. politia, 11 legdndm In vorbe si nu-1
ehemAm la noi prin fapte: hotarele mai sunt Inc hotare pentru
cultura noastrd. Ne dorim. uniti la un loe, si nu ne cunoastem
nicidecum... Ni trebue culturd tuturora, de sus pan jos, dintr'un
hotar al RomAnimii pan la altul, o culturd care sd fie a noastrg,
arti pe rndurile inspirate ale cdrora s cadd de o potriv lacrima
bogatei doamne si a satencii, cArti smulse din mini newww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

315

rabddloane pan uncle rasun.a graiul acestui neam. Jos nemeruica

baiguiald sirdinA din saloanele cosmopolite, pentru patretinerea
carora curg sudori de sange pe lanurile m.uncite din greu, jos cartuliile de simpre falsificat si de coruptie, ca care Apusul otraNeste tari nepricepute, jos maimutaria nelegiuita". Dela 'Eminescu,
doctrinarul nationalist al Timpului, nu se mai scriseserd, cu talent,
randuri One de atata impetuoasa inversimare.
Literatura, pentru N Iorga, are un soop social, scrittorului i se

fhoeaz astfel misiunea El trebue sa stea Cu luare aminte, ca

unul ce ar astepta sa i se coboare o revelatie, pentru. a cumin&
In el sufletul eelor din tara, din neomul, din vremea lui si, exprimandu-1, sa destepte in inimi fratia adormila' La fel cu Emi

nescu, N. Iorga crede ca poporul de jos e adevarata nealitate nationald, pe cand -clasa conducatoare n'ar fi dock suprapusi cu
haine de imprumut". La fel cu Eminescu, N. Iorga duce lupta
impotriva culturii strame invadatoare E adevarat c 'ntr'un artiool atrage atentia asupra marilor literaturi straine care ar trebui
sa fie cunoscute, pe lang5 oea francez, totu$i altadata cele sa

punem tame, strasnioe taxe" pe oei ce stau in strainatate si sa

nu recunoastem diplomele Minute la universitati straine Aoestea

le scria un. om care-si facuse cultura in apus si care in 1899 cbnslatase decaderea invatarnantului nostril. superior. Dar de atunci
N Iorga ajimsese profesor la universitate. Chendi scrisese si el
impotriva cunentului modernist N Iorga urmeaza aceeasi atitudine Literatura noua franceza. Ii apare ca un slmbol al decaderii.
Cuvinte ca luminile putregaiurilor" i insanitatile pariziene de astazi" su.nt dmtre
cele mai blande In opunere cu asemenea
productii, N. Iorga fixeaza., pentru Semclnetlerul, misiunea de a da neamului romanesc o literatura care s porneasca dela el,
dela ce e mai raspicat- si mai caracteristic

In el si de a da in acelasi timp literaturii

formele cele mai bane ale
UlliN ers ale,
ei, un capitol nou si original". Rostul so-

-,-

cial si pedagogic al literaturii nu este rucio-

data uitat Literatura are o misiune de indreptare si moralizare", Semeineitorul nu

trebue sa fie o revista molaie si nehotaritr, el nu poate fi o tribuna liberd uncle
N 1 orga
talentul, fie cat de adevarat, sa dea
dreptul fiecaruia de a scrie, in once directie $i cu once scop
place". Si la reviste mai vechi, ca Con temporanul, Literatura gi
Evenimentul liferar, Lumea mad titn(ificei i literarei, a
fost in favoare principiul hteraturii tendentioase Pe cand insa acestea aveau in vedere revendicari sociate i lupta de clasd, Semei-

Miami exprima un tendentionism pe plan ideal, cu preocupari

de literatura si arta nationala
www.dacoromanica.ro

316

D. MDR AR A$U
FArA IndoialA, N. larga a soils frumoase pagIni In. gemndtorul

e Au e de mirare cA i s'a propus sA Aa directia revistei. E insA

o exagerare, cand spune *TA tinerii, In 1902, vedeau murind In
Imainite lor Semandtorul" si. cit de aceea i-au oferit sA-1 ia In eea

mai deplinA stApanire". In. ce priveste programul, Semiineitorul lsi

avea bine fixate ideile si scopurile, iar N. larga n'a adus nimic
nou. VlahutA si. Cosbuc au stiut sg. IntruneascA bunele lar gan-

duri dela Viafa i. Vatra eu viziunea romanismului In Intregimea

lui, asa cum a exprimat-o KogAlniceanu. Completarea a venit apoi
prin I. Scurtu a eArui hArnicie a dat la iveal noi texte de-ale lui,
Eminescu g o lucrare de mare lobos pentru timpul In care a ap-'6.rut, M. Eminescu's Leben und Prosaschriften. N. Targa a contribuit insA mult la rAspandirea programului, prin. suflul pus In artioole serse eu un real talent.
Ce insemneazI aparitia lui N. Iorga la Seri-0101mM PanA. in
Mai 1903 se poate vorbi numai de o revistA 'ea aoest name, de la
aceastA datI Inainte se poate vorbi de semeindtorism ca influent eurent literar. De-acum Inainte cuvantul se Insufleteste, devine MeefortA. Marele talent al lui N. Iorga stie sA adune linii de luptAtori,
O. loveasc, sA. Inalte baricade de rezistentA. Totusi luarca drrectiei
revislei, In. Iunie 1905, la fost un bine pentru Semndtorul. N.

Iorga a creat curentul semAnAtorist, dar a cimorlt Semeindtorul. S'a

nimicit to'.nnai ceea ce era mal luminos in programul Semnatordlui.
Erau de acum Inainte din domeniul trecutului acele frumoase cuvinte
ale fostilor directori: Ne strangem eu eredintd si eu dragoste,

In jurul aoeluiasi stindand, slindard de pace, de Inseninare si de

infrAtire intelectualA...". N. Iorga si-a adus in paginile revistei nemultumirile si eerturile, care-I priveau personaL Chiar din prima
lunA A eolaborArii 1-a jignit pe Chendi. Atacul s'a indreptat apol
impotriva lui A. Xenopol dela Revista idealista. A venit la rand
Ovid Densusianu care colaborase la Semndtorul In 1903 si care-si

avea acum revista sa Vieala mud. Nu i se aminteste acestuia si

leafa pe care o primea de la seminarul de limbi romanice? Nu i
se spune ironic cA a fost deoorat pentru merite stiintifice"? Par
rerile despre simbolism si scoala pentru care lupta Ovid Densusianu, apar adesea In Semeinettorul si mai pe urrnA In Neamul
Romanesc. In prefata une arti binevoitoare pentru miscarea dela
Semandforul, N. Iorga seria: Curente literare? In afard de cu.-

rentul dela Semeindtorul nu pot recunoaste nici lama ca In adevAr

existent. Asazisul simbolism? S'a prostit matia aceasta Inteatat
Incat nu mai poate rade de desAntArile mintilor pe dos sau de ale
dibacilor sarlatani?"
In 1905 a colaborat la Semdndforul Simion Mehedinti. Ce-a
urmat, in eurand, nu mai e nevoie s'a,' povestirn. Dar pagiuile rAutdciose la adresa lui Al. Xenopol si Hasdeu? N. Iorga a avut
delicatetea sA n.0 le mai reproducA In 0 luptd literard. Tot ce nu

cklea In sfera gustului si sentimentelor lui N. Iorga, nu mai era

bun si-si gAsea aspra sanetionare. 0 asemenea directie nu putea
dura: IncettazA. In Octomvrie 1906. Redactorii St.
www.dacoromanica.ro

O.

Iosif, M.

ISTORIA LITERATURII ROMANE

317

Sadoveanu si I. Scurtu ne-au ardtat i &jejune: N. Iorga abdtuse

revista dela caracterul ei impersonal, voia sd solidarizeze pe toti
cu atitudinea sa publicd, era tulburAtor i nestatornic, exercita un
adevdrat despotism fatd de toti. Directia revistei a trecut lui Aurel
Popovici ale cdrui idei politice gsiserA Tavoare tu. cercurile Semeinettorului. i dupd plecarea lui N. Iorga, au continuat sd-si
dea colaborarea multi scriitori ca Sadoveanu, AgArbiceanu,
Anghel, I. Adam, G. Tutoveanu, N. Davidescu, Elena Faraao, etc.
s4an putut apropia i scriitori noi. Revista si-a cdpdtat Ilsd un
caracter politic tot mai pronuntat si a Incetat sa mai apard,
teva luni dupdoe i Aurel Popovici se retrage dela directie, In
Decemvrie 1909.

Luceafetrul Inoepe in Iunie 1902, sub conduicerea lui. Al. Charea mai IntAi si a lui Oct TAilduanu mai tArzifr, fArd, s fie sub
influenta Semadtorului. N. Iorga a cAutat sA-si impala Insd

aci punctul de Vedere i spunea In scrisoarea cdtre directie, apdrutA

chiar In. primul numdr: La dv. preocupatille estetice nu trebue

sd joaoe rolul de cdpetenie... nu sunteti In asa Imprejurdri incht sd

vd consacrati artei pure. Sunteti In luptd i trebue sd vd
La Luceafdrul, au colaborat Oct. Goga ca poezie liri de dragoste si nationalist, Ion AgArbioeanu cu scrieri In prozd Sexill
Puwarin cu InsemnAri literare la rubrica Foi rdzlete", Ion Lupas,
V. PArvan, Iosif, Duiliu Zamfirescu, M. Sadoveanu, Gh. Murnu,
Bogdan Duicd, Chendi si multi altii. Prin. colaboratori din tara
liberd, din Transilvania, Bucovina i Basarabia, s'a putut face si
ad o unitate culturald la fel cu cea dela Semeineitorul. La Luccafang, a flout criticd pe baza principiului artei pentru artd Marin
Simionescu RAmnioeanu, spre marea supdrare a Viefii Romeineqti,
aci si-a scris n.umeroase pagini inteligente, vioaie dar nedrepte
rie Chendi.
Apar cAteva reviste In directd Iegdturd ca Semeinettortzl.

mew literard, din Cernduti 1904, Intruneste mama si prioeperea

lui L Nistor, Gheorghe Tof an, C. Berariu, I. Grmadd. Ad colaboreazd multi ani Livia Manan prin poezii, schite si nuvele.
Printre stropi (1912) este o lucrare de eleasd sensibilitate. Pre,
ocupdri de istorie documentare literard vor atrage tot mal mult
pe aoest autor. Fett-Frumos apare In. Martie 1904 In BArlad, mai
IntAi sub conducerea lui G. Tutoveanu, scriitor cu mult respect
pentru perfectiunea artisticd, potrivit en idealul dela Conuorbiri
literare, uncle Incep use sd colaboreze Ina. din 1898, si apoi sub
a lui Em. GArleanu, pentru. care Semeinettorul era revista mumr:
Amu] al doilea", serie el lui N. Iorg'a, de nu voin putea-o sooate
la trei luni'odatd Intr'un volum, vom. veni -cu totii la Seme'mdlortzl,

lfingd povata D-trd. Inteleaptd. In once caz chiar dacd va apdrea

g al doilea an revista, tot vorn serie asa in,cat sd putem fi si la

revista mum.a.'". Programul era bine rezumat lui cuvintele: Sd -can-

tdm si sA asternem pe hArtie numai ce e al nostru". Aci au colaborat D. Nanu, A. MAndru, Corneliu Moldovanu care anal pe urmd
www.dacoromanica.ro

,318

D. MUR ARA$U

vor publica la Convorbiri critiee, N. N Beldiceanu, Ion Ciocarlan,

I U Soricu, St Petica, O. Carp, unii din ei scriitori si la Se-

mdruitorul A. C. Cuza. autor cunoscut de multa vreme, prin epigrarnele lui de un spirit ales si prim poezii in care-i Idestul de
vadita influenta lui Eminescu, Isi publica aci Na(ionalitatca in artd
si multe articole Intr'unul din acestea spune S fim raknni In
toate manifestatiunile vietii noastre. S. facem arta i literatura
romneascd, In spiritul si din isvorul nesecat al geniului nostru
popular".

Ranzuri si Drum drept dela Craiova au stat sub influenta lui

N. Iorga La Ran-urrl, a publicat poezii, proza. si multe cranice
rare C. S. FAgetel. Ad i si-a Indeplinit cu convingere i hotarlre
misiunea de critic, D. Tomescu prin articole In legatura cu. Delavranoea, Goga, Chendi, M. Dragomirescu si altii.

Plecand dela Semdrultorul, N. Iorga conduce alte

In Florea darurilor din 1907, credincios vechilor principii, sustine,
prin. Educalia nalionald si literatura militan/d,
tinerii trebue

sa. fie adepti plini de oonvingere si creditnta ai literaturii mint

tante pentru scopurile sfinte ale culturii romnesti" La Neamul

Romfinese 5i Neamul Romdinesc iterar, atitudinea va continua sa

fie aceeasi In ilegatura. cu aoeste centre semanatoriste a fost D.
Moruzi, pokestitor al vibtii politice si sociale din Basarabia,

capabil sa ne dea i evocari lipsite de literarizare, ea acele din

Pribegi In lard rdpit4 (1912). De asemenea Virgil Tempeanu
traducator In versuri al epopeiei Gudrun, a colaborat cu poezu
5i articole la Neamul .romeuzesc iterar 5i la Ramuri

Drum$drept

Simpatie pentru cercurile post semanatoriste a aratat i preotul

Furtund. Povestitorul cald din lzvediri din beitirdni (1912
Cuvinte scumpe--(1914) i Pincele de iarbd (1914), se dubleaza cu
cercetatorul serios din articolele de documentare de_spre Creanga
Emineseu, spre care I-a Indreptat i Intelegerea atdt de justa
a foldorului i sufletului popular.
In 1906 Ineepe
apara Vieata noud, revista
Vicata nou
simbolista la cane Ovid Densusianu a depus
o munca staruitoare de 20 de mi. Dar si mai nainte s'a manifestat
Ovia Densusianu prin articole din care Ii putem cunoa.ste ideile
literare. La Revista 'allied fi literard, din 1893, a sustinut teoria
artei pentru arta, a fost mai cu searna impotriva scrierilor care
urmareau un scop moral, Fata de diferitele aeon. literare, aoest
viitor adept al simbolismului s'a aratat con.ciliant, dupacum. vedem In Noua reviskl, romdind din. 1901: Nu s'ant un adversr fanatic al simbolisraului. Cred ca In once coneeptiune de arta, chiar
In cea mai extravaganta, este un graunte de adevAr. Sant chiar

de parere cA simbolisraul poate produce opere Insemnate i poate

avea o influenta bun asupra poeziei, Imbogatind fondul ei, ccit

titnp ramane in mina unui adevarat artist si nu se pierde din

vedere ca sub simbol trebue sa se asciundi o Woe i o idee putin
ban.ala",

i Inca mai bine, In Ideal fi fndentriuri din Vie* 11oud,.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

319

In 1909. Daca am sustinut cu convingene simbolismul, n'am

inlAturat albe manifestgri literare. In Vie* moue/ s'au tiprit versuri care n'au mimic din technica simbolistg, versuri dup formula
traditionalistg, fArg Inlntuirea lor liberg, asa cum a introdus-o
simbolismul ;;

i chiar ca fond mai multe dm poeziile apgrate

revista noastrg se Indepgrteaz de motivele caracteristice ale scoalei. 11011N.. Le-am dat loe ca bate acestea, algturi de poezle simboliste, pentrucd si ele, in alt sens, Indeplineau conditia pe care
o avem in vedere cu tot ce publicgm,, aceea anurn.e c once productiune literard lrebne s fie expresiunea unor stAri sufletesti ce
se Inalt de-asupra comunului si ne dan o mgrturie neindoloasg

c ne gsim In fata cuiva care se ridscg vein oeva propriu, per-

sonal i dg probe de temperament artistic".

In programul Vie(ii noi, problema fondului poetic e cava de

deosebit InsemnAtate. Poezia simbolistg pare celor mai multi o
chestiune de noi prooedee in ce priveste versificatia, lar, lin legaturg cu fondul se aminteste cerina suggerrii. Pentru Dvid Densusianu nu se reduce totul numai la atat. El cere poeziei sg exprime sufletul modern, ctl sensibilitatea i intelectualitatea lui particular. Poezia noug trebue sg. se fereascg de sentimentalism
Sentimentalismul e hain.a de teatru, s'o lgsgm actorilor vietii"
sg exprime ganduri i simtire aleasg potrivibe Cu o elitg a culturii. Ne-o spune Intr'un articol din simbolista Revisto celorlala
din 1908: Voim s avern poezia noastrA aleasg dhvani." noastrg,
cei cane nu simt aceastg. Anevoie sau cei care o simt numai pe
jumgtate
n.0 vgd poezia desgvrsitg In superiontatea de fond
si de formg
aceia nu mai pot avea cuvnt ae acum. braiinte".
Ovid Densusianu are ennui artei i frumusetei, i dela Maiorestu
nu s'au mai auzit cuvinte arata de frumoase ca acele pe care, el
le adreseazg tinerilor scriitori.
Idealul de artg si de frumos este, deci, reprezentat de poezia
simbolistg i tocmai fiindcg. Ovid Densusianu are Incredere In noua
formuld, este Impotriva oricgror bluffeuri", este pentru o poezie
de Inaltg tinutg. D,in aceastg conceptie derivg seriozitatea cu
care- este privitg problema versului liber: Versul liber trebue sg
aibg ritmul lui, sg condenseze h:t cuvinte bine alese, In imagini
puternioe, oeea ce se poate numi ritmul gndirii, ritmul sufletesc".
Pentruc poeti adevArati stint- cei care dau in formg armonicg,
muzicala oeea ce s'a armonizat, s'a limpezit In gufletul ion"
Se putea sg nu se produa i polemice literare? Atat Semuuftorul, cAt i celelalte reviste ca program asemdngtor, Fiii-Frumos
ori Lucealcirul, reprezintg pentru. Ovid Densusianu o formul de
artg rudimentar i prea mult hatrziatg pe meleagurile noastre,
destinatd In mod firesc falimentului: GrAbiti-vA, d-lor deputati
si senatori, s faceti ceva pentru tgrani ca sl ne mntuiti de literatura tgrAneascg; v vom fi recunoscAtori cg ati fg.cut cava bun
si pentru literaturg
veti grAbi totodatA si un faliment, pentrucg proa multi au fost Inselati". Cu =lid ironic vorbeste Ovkl
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

320

Densusianu despre poetul cronicAresc", despre poetul oobzar la

dnimurile Mari", despre poetul prea adesea atent la, oei ce frecvenr
teaza bAlciul negustorilor de nationalism".
Este tot asa $i Impotriva poporanismului dela Iasi. CAnd a apArut In 1913 volumul Sub cupole de vis al lui I. M. Rascu, Ovid

Densusianu a scris: Din Iasul cu literatura mucigaita si scriitori

scortosi, versurile pe care Incepea sa le publioe act= vreo \patru
ani d. Rascu, veneau ca un gest de emancipare, ca protestarea
unui tAmAr cult Impotriva contagiatilor
l lineri i batrani
de boala poporanismului". Ovid Densusianu aspira ca literatura
noastra, prin contactul cu rnarile literaturi latine din apus, sA
capeta mai multA adancime intelectual& si un mai puternic caracter de universalitate. Inspiratia pur nationalista ori taranista i
fse pdrea o condamnare a literaturii noastre de a ramAne meren
la un stadia de primitivitate. i nu e singur Ovid Densusianu care
credea astfel. 'Eugen Lovinescu in Convorbiri iterare din 1911 o
spunea si dnsul foarte limpede: Literatura n.oastra de astazi e
lipsita, de idei. Prin Intocmire, ea are toate Insusirile
Literatura noastra trebue intelectualizate. Combatnd inspiralia
r&neascA, spune tot ad.: Literatura unei tari.... trebue s. mai rasfrnga i alte batAi de inima, alte gAnduri mai Inane, alte
Rile nAzuinti, alte speculatii intelectuale l sufletesti, alte nuante,
alte subtilitali de simtire...".
Ovid Densusianu n'a putut fi. In acord cu Convorbirile lit erare

ori cu Convorbirile critice. Fata de prima revista avea resentir

mentele traditionale din familie, celei de-a doua nu-i putea ierta
tonul violent si vulgar contra tntregei manifestan iterare dela
V ieara noud.

Dupa o activitate de 20 de ani, revista si-a Ineetat aparitia. Nu

din pricina polemicilor vii pe care le-a dus i nici din lipsa co-

laboratorilor: se schimbasera vremurile. Ovid Densusianu nu. mai

gasea In tneretul de dupa razboiu idealismul de altAdata:. Tinerimea care se ridica azi duce rdzboiu cu idealismul, pretueste
imediatul i expeditivul, preferd exaltarile In risipiri si repezirile
sgomotoase, iaP cat despre literatura o multumesc contrafacerile,
ce strig, sclipeste si i se pare nesurmenant". E adevarat ce spune
Ovid Densusianu, dar mai este si altceva. Dup& razboiu, starea
politica si sociala a readus pe primal plan literatura strab&tuta de
ideen nationala si de spiritul tradition.alist. In aceasta directie, pen()data a
tru 'care OVid Densusianu a avut alitudine severa
scris ca N. Grigorescu e nedemn de faima pe care o a.vea, numai
se tlesfiindca se inspira In panzele lui din viata tdraneasca
volta o Intreaga literatura, etapA noua tu, istoria creatiei noastre
sprituale. De alta parte, Incepea acum un curent modernist care-1
depAsea pe cel sprijinit atatia ani de Ovid Densusianu. Insusi
simbolismul pArea oeva invechit fata de formulele lioi care apareau

pe care unii scriitori se grabeau sil le adopte .

Insemnatatea lu Ovid Densusianu. trebue privita si din alt punct

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMAN!

321

4e vedere. Nido alta revista, ca Vieata road, nid chiar Semndtornl, n'a fost uni atat de mare imbold pentra framantarea litepentru organizarea de reviste inoitoare. 'Uncle di4u. a.ce,ste
reviste m erg pie linia Vietii noi, allele dei se s000t 4 ele mo-

derniste, sunt Impotriva et Revista celdrlalti, din 1908 e sub redactia lui I. Minulescu si are ca eolaboratori pe Ovid Densusianui

N. Davidescu, Eug. tefanesou-Est, Eug. Sperantia i altii.

Versuri f i prozd din. Iasi, preoedata In 1911 de cateva um-aerie

din revista Vernal, e condusa de I. M. Ram; are simpatie pentru

miscarea dela Tamp "loyal i Intruneste cOlaborarea lui Ov, Densusianu, L Minulescu, Al. Colorian, N. Davidesou, G. Bacovia,
M. Cruceanu, Pompiliu. Paltanea, Al. Stamatiad i altii. Revista are
o atitudine obiectiva. Ini numarul din Ianuarie 1914, L M. Rascu
serie: A vedea In jurul tan numai poporanissm. San ,numai sunbolism, e desigur un vadit defect optic. Simpatia noastra 'Moonditionata va merge catre aoeia icare oricum si-ar Intitula sooala
din care pretind cA fac parte, vor exprima In opera lor sufletul
nou l veacurilor, tendintede i. idealurile nou ale fiintoi umane
Curentul nou
ea s.-1 nuraim cu un cuvant i aoesta banalizal
de altfel
spune mai mult decal numele cutdrei scoli literare,
fie ea cat se poate de venerabild, de alkfeL
Aoest nou curent,
care nu e un cu.rent literar, ci unul sufletesc, face abstractie die
'con de principii si de formule bicapatoare sau stramte,
tu
sanul su nu pot intra aid cei care canta inumai SuMan.ele, nici
oei, care cu Indaratnicie se extaziaza. nnmai ta Tata brazdelor negro

si a coarnelor de plug".

Insula din 1912 erede ca tocmai literatura care se s000ate traditionalist este hi: realitate decadenta.: ...decadent este Ceram, bunoara, decadente sunt Convarbirile litenare, decadent este Lucea-

fdrul 0. decadente sunt toate provincialele Ramari de spanac afiHate aoestor metropole..:".

Fnonda din 1912 apron afitudinea critica dela Vieata noud,

dar publica versuri exoentrice, ca acele din Sensatii.

Farul din. 1912 ne da In. prinml numar o con.vorbire cu Ov
Densusianu care caracterizeaza. astfel momentul literar: Adorarea
tntarziata a formelor tnvechite, care nu mai coresp and cerintelor
de ,azi ale sufletului, a fast i la noi tulburata i aproape
turata; scriitorii noului curent, ca toata hicaptanata tagaduire a
oelor interesati i nebitelegatori, din zi In zi Incep sa se infpuriA.
Cetitori raereu mai multi si lntotdeauna Inzestrati ca simtul artei

adevarate, yin sa inoonjure cu larga lor simpatie pe Indraznetii

novatori. Victoria aceasta se datoreste fara Indoiala revistei Vie*
noud care a avut onoarea i meritul sA deschida lupta =uin sapta
ani, In vreme de desm6tic tulburare a atmoiferei literare 'prin

ratacirile sgomotoase ale turmei poporaniste".

Avem lush' si reyiste care critica Vieata nowt Astfel Via fcr Roindneased, dupd note ironice Zn legatura ca. poezia simbolistaAlecadenta, Inoepe In 1912 sa publioe parodii ca Armonii vespenale ;
21

www.dacoromanica.ro

D. MUR ANA$U

322

In vesperala simfonie troneazg. linistea wegalk

parcul rozelor sensatii cu'ndoliate crizan'.eme
Sonor desteaptd cascadarea de note vagi In catedrallt
Orizonrand In iltmul mistic albumul stinselor poeme...

Si'n aiurarea muribundd convoi de ore funerare

Patea lintoliul de mistere cloroformate In surding,
Pe cnd rozalbele foburguri filtrau tdcuta orchestrare
A cimilirului spasmodic iluminat de luna
Nona Revistd romana de sub conducerea lui C. Rddulescu-Motre

publicd, In 1913, obscenitglile din Romana perversa a unui evreu,

dar In 1915 &este urmdtoarea caracterizare: Vieata nona se leapAdd de (mea ce este: decadentd", si viva sii fie ceea ce iru. este:
;long".

In Absolutio din 1913, se recunoaste lui Ov. bensusianu meritul

de a fi sustinut un curent nou, dar se adaug: Din nenorocireInsg, literatura simbolistd a devenit un sport In mainile unor imberbi, care ar fi fdcut mai bine sg. fi Inceput ca altoeva decat cu

o *ni es erie care cere talent". Pentru Simbolul din 1912, Weata noult

este fadg. ca Intotdeauna". Chemarea diu 1915 are pdreri tot ase
defavorabile.

Sub tillul peeziel noi, publicd lucruri ptir i simplu smintite

Fronda din 1912, Orizonturi noi si Chemarea din 1915. Curentul
nou pornit cu entusiasm de oameni Insufletiti de cultul frumosului,
ajunsese pe mana celor fdrd de respect pentru ideal si poezie. In
foile acestea cu viatii efemerd incepuserii sii apard nume semite.
In preajma rgzboiului, poezia noastrd era pdtat de neastan9drati
pseudo-scriitori, strgini de spiritul si de timba noastrg.

Activitatea lui Ovid Densusianu la Vieara nouei si la universitate

avut i alt rol decat acela literar propriu zis. Ne-a pus In. con

tact cu lalinitatea, a adancit In noi sentimentul de solidaritate ca

tot ce are mai de pret latinitatea ca spirit $i ca formd artisticd,
prin aceasta, a realizat si un scop politic.

Cercelgrile filologiee ale cdror rezultate ne erau expuse de pro-

fesorul Ovid Densusianu, ea o limpiditate In adevdr lating, la

cursurile de istoria limbii ori 1.a comentariile de texte din semi.narii, au desvollat fireste In noi ideea cd apartinem unei familii
de neamuri de care ne leagl tot ce avem mai autentic latin: limba
noastrd. Dar In atan d de acestea, Ovid Densusianu a sliut sii prin-

dd interesul nostru pentra manifestgrile spirituale ale latinitdtil

lucrand astfel direct asupra sensibilitAtii noastre si creand acea
atmosferd prielnied primirii de suggestii de la mune literaturi
latine ale occidentului. Cu catd plgcere ne aducem aminte acele
cursurt atat de pline de idei si de observatii, In care ne treoeau
pe dinaintea mintii noastre, dornice de frumos si de ideal, cei mal

strilluciti reprezentanti ai literaturii din Franta, Belgia, Italia, SpaRia i ciliar din Indepdrtata Americg. 1atin Atunci ne-am Imwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

323

bogatit noi spiritul cu creatiile superioare ale unor scriitori ca

Rgnier, Jammes, Samain, Mordas, Verhaeren, Maeterlinck, Orsini,

Vimp
Pascoli. Chiesa, Chocano, despre care s'a scris adesea
nouci. De sigur, Ovid Densusianu ni-i ardta pe ac,esti scriitori ca

reprezentanti ai simbolismului, dar nu mai putin ei au rdmas

astzi pe primul plan. Astfel 04d Denstisianu a 5tiut sa fie un
campion pentru desvoltarea constiintei latine la noi In tail, ande
5i Inainte i dupd rdzboiul mondial s'au Incruci$at multe tendinta
divergente.

Adncirea operelor geniului tatin, dupd adAncirea limbilor ro-

manice, a apdrut In mintea lui Ovid Densusianu ca un mijloe

pentru a ne reintegra In marea familie spirituald latind. Intelee-

tualitatea tndrd dinainte de rdzboiu s'a format In. medial de crea

dintd In puterea sufletului latin, pe care 1-a creat cu stdruintti

si cu entusiasm Vieafa nouei. In. vreme ce atmosfera dela noi era

Imbibatd de propagandd nemteascd, Viea(ei nouci, de$i revistd da
literaturd, si-a Indeplinit, prin intuitia prafesorului Ovid Densu.
sianu, rolul politic de a stabili In domeniul spiritului alianta noastrd cu latinitatea occidentald, aliantd premergdtoare aceleia a Ark
matelor pe cAmpul de luptd.
Problema poporanismului a fost ldmuViata Romineasei.
ritd de G. Ibrdileanu $i C. Stere
dela Evenimentul iterar. La Lumea nouci stiinificd si literara",
la care a colaborat si G. Ibrdileanu, s'a completat teoria prin articolul lui Th. Buzdugan, care astepta dela scriitori nu numai
patie pentru cei adusi la sapd de lemn", dar $i dusnidnie pentru
banditii" din clasa conducdtoare.
Viara Romelneaseci 15i porneste activitatea in 1906 si reuseste

aibd, chiar din. primii ani, colaborarea celor mai buni poeti si -prozatori ai vremii: Cosbuc, Goga, Iosif, D. Anghel, C. Hogas, Delavrancea, Brdtescu-Voinesti, Sadoveanu. Odatd cu colabordiile acestea
din diferile colturi ale romanismului, ceea ce pentru revistd Insemna

o ridicare de prestigiu, se rspunde si din partea directiei cu o

rtuda.bill preocupare de starea culturald $i politick a tuturor provinciilor romnesti.

Cuvntul Cclire cetitori din nr. 1, ne aratd ct din punct de vedere ideologic, revista rdinnea pe unja unc traditii pe care o atnoastem: Starea noastrd nu e cnumai Inapoiatd, ceea ce ar fi destul
de rdu; ea este anormald, ceea ce e mult mai rn: clasele de sus
stan In aer, frd atingere ca poporul de jos, care, In tara noastrd,
el singur este o clas pozitivci i a pdstrat mai curat su/letal romanese Intre clasele de sus 5i popo,r este o prapastie adilncd, care, la
noi, desparte aproape cloud narii. Clasele d3 sus se ating numai de
de cultura apuseand, de care poporul nu se atin.ge si pe care, din
lipsd de contact cu poporul romnesc, clasele de sus n'o asimileaz,
ceca ce e tot una ca a spume c. o earicaturizeozci Lipsa contactului
cu poporul romAnesc ne face ca, in loe sd absorbim cultura strdind,

sa /le absoarbd ea pe noi, s4 ne asimileze ea pe noi..." Se sustine

www.dacoromanica.ro

324

D. MURARA$

apoi ea nu vom putea avea o cultura nationalA decal atunci cid

massele popular adevarat rominesti vor capAta In stat valoarea
sociald, proportionala cu valoarea lor Daumerica. SA cultiva.m asadar

pritnimea, s'o ridicAra tu starea ei economica i so introducem

via/a politica. In nr. 2 al revistei, G. Ibralleanu cautA sa lamureasca
tntelesul curentalui poporanist: ,,,Poporanismtd, inc i Inca. data,
nu e o teorie, e un. sentiment, e sentimental de recunostinta, de

simpatie si de datorie fa cu tarAnimea. In. poritica, aoest sentiment

va indemna pe cineva sa lupte pentru revendicAri politice si econornioe4 In chestii culturale, 11 va Indemna sA ge jertfeasca pentru
cultivarea tAranimii. in literaturd poponanisnzul" va insemna ailtztdinea de simpatie a scriitarului lap cu clasa reirdneascd
atAta
tot". Poporanismul nu cere sa te inspiri numai decal din popor ori
KA SC,TH coborIndu-te la nivelul c,elor de jos. Gere I.ns simpatie pentru

marea multime a taranilor si, In chip firesc, antipatie f atA de cei

ce o fac sa sufere.
Poporanismul, asa cum era for.mulat pana acum, a dat nastere
La interpretan i contradictorii si la polemice inutile, Noi lamuriri au
venit In urma unui interesant incident literar academic. In discursul
de receptie la Academic in. 1909, Duiliu Zamfirescu a vorbit despre
Poparanismul in literaturci. Se sustine de ciitre noul academician a
Rominul nu e niel mai malt, nici mai putin poet decAt encare alt
popor Ti c nu trebue jsa ham in serios
cuvintele spuse pe vreuri de clitre Alec--, _
sandri. O buna parte din discurs e combaterea poporanismului, socotit de Duiliu
Zamfirescu, o small care tine pe scriitori
in mediocritate printr'o aberaliune a tuturor sentime,ntelor estetice". Cosbuc siGoga,

Slavici i Popovid BAnAteann sant inferiori

ca scriitori, prin ce au poporanist. In. ce

priveste inspiratia din popor, Duiliu Zamfi-

rescu spune: Nu merg atAt de departe,

bicAt sA afirm cA sufletul tArInesc laid nu

e interesant, In literatura, firndc, pentru

mine, total e interesant in natura. Cu toate
astea, cei mai mad critici i cei mal mari

creatori de e,aractere omenesti nu se ocupa

de sufletele simple, pentrucA acestea sunt,
Ibraleanu
ca neantul, farA. evenimente". Duiliu Zamfirescu se ridicA i impotriva tiraniilor de once fel, cea mai odioasa
socotind-o pe cea literara: Gea raai 6dioasa dintre toate, este Urania
literarA. Este odioas i depravatA; odioasa fiindcA, IncAtusind avAntul cugetArii, omoark origin.alitatea; depravatA fiindca Inoearca sa
rasplateascl platitudinele ea onoruri cu bani". Maiorescu, in Aspunsul sail, a fost destul de aspru Cu Duiliu Zamfirescu i i-a coinbltut ideile despre poezia populara, dar in ce priveste poporanismul,

amAndoi sunt de acord. De mult era cunoscutA cererea unor so-.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERA TURII ROMANE

325

cialisti-poporanisti, care se amestecasera In ale estetioei si Indemnau

pe scriltori sa se ocupe exclusiv cu mizeria claselor de jos si de

vinovatia celor de sus. Dar' daca toatte tendintele si intentiile utilitare

sfint daunatoare In arta, cel putin tendinta Invrajbirii claselor ayaman
cu desavarsire stearpa In producerea de opere frumoase",.
Valva starnita de cele dona discursuri a Indemnat Luceafetrul sk
intreprind o ancheta In problema poporanismului. Viafa Romaneasod
ne da ea Insdsi n.oi lamuriri la sfarsitul amdui 1909. Allana ami]]

ca nu trebue sa socotim. poporanismul ea un curent nou, el fiind

de fapt vechiul, curent Inceput la 1840, de nationalizare a literaturii

limbii, problema de exceptionald insexnnAtate: nu exista alt popor
canija problema revenirii la sine, a nationalizclrii culturii, literainri i limbii, s i se fi impus ea atata putere i urgenta... Dar
nalionalizarea culturii si, ca sa ne marginim la subiectul nostru-,
a literaturii si a limbii, nu s'a desavarsit (nici pana astazir. Poporanismul n'ar fi deci altoeva decat curentul poporan, cu.re-ntul de nationalizare a literaturii calle ca spirit si limba
prin, literatura
populara. Punand astfel chestiunea, revista Intreaba pe drept cuvant: Inventat-am noi ceva nou? Impunem. ceva arbitrar si n.eralional scriitorilor?" Cat priveste ,,simpatia pentru tarani", se argumenteaza acum ca., prin ea, trebue sa Intelegem obiectivitatea, sI consideram adick. i pe tarani fiinte demn.e de atentie i O. nu-i dispre.
tuim In felul lui Duiliu Zamfirescu. Lupta pentru. viitor e formulatk
astfel:,Numai dupd ce literatura a limba romaneasca ,vor fi perfeci
romanesti; ntunai dup ce se va umplea prapastia sociall si moral
dintre oraseni 51 tarani si, mai ales, va baceta prejudecata c Aranii
nu sant oameni ea a noi;
Inumai atunci poporanismul ti va fi

Indeplinit rolul si-si va fi trait traje'.

Discutiile continua. Insusi Duiliu Zarafiresca revine la atac.

In Metafizica euvintelor, el arata ca adevAratii poeti sunt

stractivi, nu sensoriali. Poezia picturd" este un gen inferior de

care au abuzat Cosbuc i Goga: Poporanismul produce fatalmente

scriitori sensoriali si dialectali". -Duiliu Zffinfirescu socoate poporanismul dusman al a.devaratei arte, al artei
Poporanismul,
a cara' definitie este substituirea .personalitatii colective de jost
autonomiei individuale de sus, cene ca scriitorui sa adopteze forma
sa stramta, orizontul sau TrtNrginit, cere o sensibilizare eterna a
lumii, Indepartare dela formele abstracte i aprioristice ale eugetarii.
El este dusmanul clasicismului". Duiliu Zamfirescu a fost si contra
poeziei simboliste, dar atunci cand eere o poezie ridicata din. puna
de vedere intelectual, o poezie tui care sa se vada sbuciamul gandului
In sfere Inane si abstracto, e foarite aproape de ideile sustmute de
vio. Densusianu la Vieala ,rzatul.

Rezultat al polemicei In jaral poporanismului este si discursul

Jul Delavrancea Estetica poeziei populare, rostit la Academie In 1913.

Cuvintele lui Delavraneea apar ea o reactiune Impotriva lui

Zamfirescu. Se arata acum frwnusetea poeziei populare i intuitia
artistica a poporului nostru, capabil s aplioe In poezie, tu mod
www.dacoromanica.ro

326

D. Mt1RXRA$U

inslinctiv, regulele estetice formulate de Lessing in Laocoon. Pentru

lannuirea poporanismului in sine, nu. se mai aducea ninaic nou.
Despartirea de Convorbiri lit erare, acum sub
Converbiri edifice.
oonducerea lui I. Bogdan pana la 1906 si
a lui Simion Mehedinti dela acest an inainte, s'a fault pe o chestiune

de principii. Revista junimista avea preocupari istorice nationale

si, dupa. M. Dragomirescu, nu. mai reprezenta ideile critice ale lui
Maiorescu. De altfel, M. Dragomirescu e nemultumit de toata critica

din tara. Pornind la 1 Ianuarie 1907 revista Convorbiri, denumita

din anul al doilea Convorbiri critice, arata ca artioolele i studiile

critice dau pe fa ta spirit, subtilitate, pasiune, migaleal, dar nici decum

Obiectivitate Noua revista vrea sa inaugureze o crilica obiectiva:
tica obiectiva, rece, asezata, care se ridica senina, dar fard Plabiciund,

de-asupra patimilor de o zi si care, vazand

si cercetnd numai lucrul, nu vrea sa.

dac este facut de un prieten sau ele un

dusman. si lumineaz pe cetitori asupra va-.

lorii lui, fara ur si far partinire, ca te-

tmeiuri intotdeauna fatise si clare

aceasta

critica ne lipseste". M. Dragomirescu sustine totodata autonomia arlistilor si poefilor,

cerandu-le sa se smulga de sub once fel de
tiranie, moda, curent, si sa se adnceasoa
In. propriul lor eu, pentru a da apoi pd
fatd, ca fiinte ce reprezinta o forla tainica
a naturii, o lume idegla prinsa. In forme desavarsite. Revista urmareste i educarea cetitorului, caci i se cere i aoestuia s. renunte
la preocupdri practice ori stiintifice atund
cand vrea sa adnceasca o scriere demnd
pa fie privita numai din punctul de vedere
aragomirescu
al frumosului. E adeva'rat insa ca. M. Dragornirescu da dovad de atala autonomie de gAndire si de atata
obiectivilate, incat scrie ca. o singur poezie a lui Cerna valoreazii
mai mult decal toate poeziile lui Goga!
Despre atitudinea critica a revistei se spune: Atitudinea critiadd, in conoeptia critica a acestei reviste, n'are sa fie influentati
catusi de putin de continutul operei de arta. Nationalisti i umanitari, oo-nservatori i poporanisti, realisti i romantici, clasici si
simbolisti, impresionisti si parnaiieni, toti poetii, nu.mai adevarati
poeti Pa fie, au dreptul O. fie judecati cu aceeasi masura
masura
cerintelor artei". In cursul celor ,patru ani de aparitie, revista ex-

prima. adesea aceste idei. La inceputul anuIui al doilea, M. Dragomirescu scrie: Arlistul trebue lasat ca desavarsire liber In inspiratiunea

lui, si sa. nu i se earl decal un lacra: sa exprime cat mai dar si

mai deplin ceca ce imaginatiun.ea lui a plasmuit In libertatea
Stapan absolut pe fondul si pe forma lui, el trebue totusi sa se
subordoneze cat mai muit sinatului critic, care-i poate rata daca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

327

forma sa redi toati gandirea sau numai o parte din, ea, g daca e
sau nu local ca opera poetici sd fie supusi la o .noul prelucrare de
desivarsim Nu stanjenili inspiratiunea poetilor Indemnandu-i si
faci. cutare sau cutare fel de literaturi,
tarinism, poporanism,
simbolism, nationalism
arti noua sau veche, arli folositoare salt
art's' de lux. Lor si le cerem numai Un 'Menu s fad. aria". Convorbirile entice voiau astfel si reinvieze cultul artei pentru arti
cultul frumosului, asa cum fusese exprimat de Maiorescu la
Junimea.

M. Dragomirescu este Impotriva Semarbitorulut, fiindci. acests

sr s.vea ca temeiu de apreciere liberara nationalismul sovinist

tarinismul. La Viata Romeineascd, Ii displace impresionismul-si lips*

de simt al formei, la Convorbiri iterare, afectarea i gongorismur
lui Simion Mehedinti, la Vieafa noud, fobia romanismului. Astfel,
singuri revista Convorbiri orifice ar teprezenta idealuL Marea chestiune a vremii este tot poporanismul. M. Dragomirescu nu admits
teoriile dela Via(a Romanelascci, flindc sunt tendentioase, si cero

respectarea adeviratei arte, In cadrul cireia poate intra inspiratia

de once fel, deci i cea poporanisti: Si astfel, faxi sa pirasim an
moment gandul marei arte, poporanismul ca deosebitele lui forme,
nu poate fi deal um isvor nesecat, din multe puncte de vedere, gat
de inspiratiune trainici i sinatoasi, cat si de Imbogitire si de

Imldiere a technicei artistice. Oricat de rafinati ar fi arta unui

poet roman, si oricat de Inalta, ea nu se poate izola de atmosfera
literaturii poporane i nu-i poate dispretui izvorul ei puternic

n-iultiplu. Cine o face, acela pierde". Falange apare In 1910 ca acelasi

program ca i Convorbirile critice.
La revista lui M. Dragomirescu, I desfisoari acung- activitatea

Eugen Lovinescu dei este reprezentant al criticei impresioniste. M. Dragomirescu este si lmpotriva iMpresionismului: Impresionismul Im critia. este o formi. a artei liVerare ca oricare alta";

sustine c. pirerile crake trebue si se bazeze pe principii,

Lui Maiorescu Ii recunoaste meritul de a fi Intrunit

De altfel, buna Intelegere
forma frumoas si principii solide.
dogmatico-impresionisti nu avea si dureze mull. In 1910 M. Dra.
pe impresii.

gomirescu 11 acuzi pe Eugen Lovinescu.

plagiat.

Aceste reviste sustin., fiecare, un crez ideologic si n.e dau o

variati literatura. SemaruR orul are la bazi ideile lui Kogilniceanu
la care s'au adaos apoi gandarile lui Eminescu, total Inviluit In
sufletul senin si Impaciultor al lui Cosbuc i Vlahuti. Vieafa nouti
indreapta atentia publicului spre c.reatiile geniului latin. Prin Ovid
Densusianu se stabileste legitura ca literatura s't ideologia literari

spuseana, asa cum, dupi 1880, a ciutat s'o faci si Macedonsla

Via(a Romaneasc, prin simpatia ei pentru clasa de jos, aminteste

lupta dus pe plan social de Gherea. Ideologia generoasi dela Conlemporanul g Literatur fi tiintei a trecut prin Evenimentul literat
Lumea nouil f
literarcl, rodind In Viafa Romaneascell
pria pana lui. G. Ibrii1ean.0 si C. Stere. Convorbirl orifice, in., ce
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

328

priveste ideologia, nu au originalitate; se afirm din nou. idealuT

exprimat pe vremuri de Maiorescu la Convorbiri iterare. Astfel
revistele principale dintre 1901 si 1916, ca tendinta generall, nu
aduc nimic original. Se retrdeste in curs de 15 ani framntarea de
idei dintre 1840 si 1895, diintre Dacia iterar i Lumea noucl llin(if iccl i iterar. In revistele din veacul al XIX-lea, lupta se dadea
mai Cu seamd pe teme politioe si sociate carora crezul literar
era subordonat, acum diferentierile se fac, itmeori numai mascat, pe
motive artistioe. Si la fel Cu revistele dinainte de 1900, acura fiecare

revista e pe pozitia sa, duce polemice, reprezinta In rule o unitate

de cultura si de ideal artistic, fara O. se poata stabili o 'pu.nte de
Imp acare.

Incepand activitatea la Convorbiri orifice, M. Dragorairescu su-

purtea judecatii intreaga productie literara dela noi i seria, cu

multa multtunire, c nu mai eram In literatura, un sat fat% caini.
Realitatea e ca satul avea prea multi cin, gata
ias isa. se
Incaere pe ulite, oeea ce insa n'a Impiedecat niel cresterea banriilor, dar nici Inflorirea muscatel In fereastra gospodarului inzestrat cu simtul frumosului. Din fericire, certurile sunt Intro
ideologi, dar productla cu adevarat literara pluteste intr'e
atmosfer care, de cele mai multe ori, este dincolo de maruntele
neintelegeri pamantene. Sadoveanu, Cosbuc, Vlahuta, Cheudi se ga-

sese alaturi. la Semdneitorul, dar 1i aveau txdsaturile lor puse In

evicenta Inca dirt reviste anterioare, asa ea nu ve,n.eau aci ca
se fixeze hotarele inspiratieL Minulescu simbolistul a colaborat si
la SemcIncltorul din! ultima lui faza. Semanatoristur Sadoveanu
si-a trimis din scrierile lui la Luceafdrul, dar si la Viara Romdneascd.

Anghel care-i atdt de modern ca fel de a serie, lasa sa apara

poporanista Viap Romaneascd spiritualul. joc de cuvinte al Comefei.

La Viafa Romdneascd mai colaboreaz de altfel i Taut bucovineanul, i Goga, AgArbiceanu, N. N. Beldiceanu, ha chiar si I.
Minulescu. La Convorbiri oritice vin scriitori dela toate revistele cu

program". Avem aci pe Garleanu, Gorneliu Moldovanu, M. Codreanu, Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Gema, A. Mandru i, de ce
sa nu suradem, pe sirabolistir I. Mirmlescu, Al Stamadiad, N.
Davidescu.

Singura Vieufa Nould, cu exceptii pe care faist4i directoral trevistei le justifica in numele talentului, ofera omogenitate de atitudine generala, i aceasta n.umai fiindca Ovid Densusianu a fost Intot-

deauna dusmanul compro)nisului Celelalte reviste primese oolaborarea de oriunde, cauta sa fure" chiar cOlaboratori, lArA SI aiba
prea mult grija programului si idealulni artistic.

Maleabilitatea estetica ajunge- si ea o virtute. Cand apar la

Via(a Romdneascd i unele colaborari simboliste si, pentru aceasta,

rAsai nu numai nedumeriri dar si imputari, revista da urnaatorul

rlispuns: Noi nu santem impotriva nid unei sooli literare, si
alegerea bucatiler ce publicam, nu santem condusi decat de un
criteriu: bucata 6.1 fie bine serial iCu talent si
mu fie imoralli.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

329.

SA nu ofenseze simtul estetic 5i simtul moral". Scriitorii, dusi

instinctul lora laudabil de aceasta data, nu s'au incadrat strict la
un program i la o revista. Nu-i vom incadra nici noi.
la'noeputul veacului,
climat social
Veehea generatie
Avem'
intelectual
favorabil
unei
literaturi
istorioe,
noul elimat.
taraniste i traditionaliste. Scriitori care 51-au
aratat trasAturile lor cara.cteristioe Inca de mai de malt, au 5i acum

manifestgri cane ne intereseaza. Vlahut.A., Cu poezia 1907" a f Neat

mare valva, iar lucrarea sa Pictorul N. Grigorescu, viafa qi opera luir

a fost o oontributie Cu rgsunet deosebit. E apoi, din partea lui

Vlahuta, o neobositg. activitate ziaristica de interes cultural i educaliv, risipitg. la Drum drept, Universal, Flaccira, Inainte de rAzboiu,

5i care se continua apoi la Dacia i la Lamara.

La opera de popularizare ja parte G. Cosbuc cane, impreuna cu
Vlahuta, serie o Carte de cetire. Risipine de oonvingeri ai de cuno5tinte folositoare, intr'un stil placut 5i. la nivelal tuttoor, avem
In Dintr'ale neamului nostru. In aceasta vreme, in ifar de uncle
poezii la Flacdna, avem dela Co5buc i cateva din interesantele lui

traduoeri.
Delavranoea apare acum Cu total 111011. In atmosfera vremii, aced

sCriitor a capatat imbold pentru dramele lui istorice. Si spre aprecierea literaturii populare i-aa venit imbolduri: discursul despre
Estetioa poeziei populare a pornit si. din indemnul lui N. Iorgal.

Trilogia Apus de soare, Vif oral i Luceafeiruf, cil toate scdderile

estetioe, insemneaz o fruraoasa paging. literara. Viziunea lui Delavranoea este epica, faptele i eroii oonstitue o fresca originalg Cea
mai dramaticA din piese este Apus de soare, cu evocarea lui Stefan

In cadrul familiar al doamnei Maria 5i al Oanei, dar si 'n imprejurarile politice aspre, cfind voevodul trebue sg.-5i impue vointa prin
once mijloc, fie 5i prin crima. Sbuciumul eroului lxi conflict Cu el
insu5i, din pricina slAbiciunii trupultti, care nu mai asculta de vointa
sufletului, ja aspect de unica mAretie. In V if oral, Steftinita, om rau,

invidios, degenerat setos de sang; e in contrast ca atat de demnat

si cumlAnitul Arbore. Scene de puternic dramatism sunt aoele in
care Arbore plange moartea -fiului sau Catglin si pfimesle ca. resemnare condamnarea nedreapta i brutala. Delavrancea a voit
creeze un Richard al 111-lea roman, dar zia reu5it sa ni-1 faca
contemplabil estetioe5te. Luceakiral, mai malt deal celelalte doug.
piese, abunda In scene lince ori epioe. Petru Rares insusi ni-i
fatisat in momente de epicg. lupta cu Polonii. National este acttm
Delavranoea i prin limba lui vanjoasa i cu un intentionat colorit
croniegresc. De mai mica insemnatate sunt tcomedille autorului
tragedia A doua corqtiintei. Mamie talent al lui Delavrancea se
arata
oratorie. Inocent, maiastra fui pledoarie din 1904, in pro-,
cesul intentat unui arhitect acuzat ca si-a dat foe case! ,asigurate,
poate sta alaturi de tot ce-a. produs mai de seam.g. oratoria vremurilor, prin felul cum Delavranbea face diuteam caz particular o
www.dacoromanica.ro

D. MURAR A$

330

chestrune d constiinta pentru o intreagg. generatie. Numai Pre

Milone a lui Cicero Ii poate sta alaturi.
Duiliu Zamfiresou reuseste sa n.e surprinda. In Mirifa (1910) ne
da. un poem eroic, fals construit, dar bogat in aUtudini sentimental
frumoase i Imbracat intr'o limb silnic arhaizatA. E si ad o riYalitate cu Delavrancea?
In teatru ne da comediile O amicd (1912), inspirata din viata
de familie, joc spiritu1a1 viniu, dar IAA. adancime, Lumina noud,
piesa pretentioasa j cu o psichologie tot atat de complexa pe cat
actiunea este de greoaie, Voichila (1914) ca un tip interesant, anuma
al studentei care da piesei titlul, si o drama, Poezict deptirldrii (1913),
construita mai mult epic si ea personagii discontinue ca psihologie,
bite() tesgtura de ImprejurAri putin verosimile.
Duiliu Zamfirescu. este interesant si prin atitudinea lui literara.
Dupa cum In 1909 a luat atitudine contra poporanismului, in 1916
contra modernismului. In Cdteva cuvinte critice, el constata

tinerii tind catre o poezie in. care fondul si forma trecutului au

mai stu inteles. Si acum, f6.r sa faca diferentiere Intre vechiu.

nou, Duiliu Zamfirescu este pentru frumosul asa cum Il Intelege
clasicismul: Si este frumos, In. fiecare epoca, tot ce raspunde la
anumite reguli de proportie i de armonie, care stau. In intuitia
sufleteased a rasselor omenesti, independent de orice interes material". El se declara pe fata impotriva extravagantelor Cu cars
yor s produc efect unii poeti noi.
Ruralism si nationalism

literar. St O. Iosif.

Inainte de Intemeierea revistei Semandtorul, semanatorismul a existat nu numai

ca lormulare teoreticd, prin. Cosbuc

Vlabuta, dar si ca relizare practica prin St O. Iosif. Colaborarea

acestuia la Via(a, Epoca, Pagini literare, Floare albastrd, a trecut
tit parte In volumul Patriarhale, semnificativ g prin titlu.. Regretul
pentru un trecut de sanatate morala e in E mutt de-atunci, pentra
casa parinteasca tut Nucul. Din. mediul pla.cut tare invioreaza,

amintire, sufletul poetului, rasar bunica asemuit cu sf&nta DuminecA

fetita sglobie si blonda ca un fir de ppadie" din Vara. Taranta,

asa cum inainteaz cu carul prin aori de prat si inganand un cantee trist, e havaluit in simpatie.. Sensibilitatea cu accent dtfreros
se 416 pe fata in Artiqti. Cea mai realizata poezie, ca armonie
plasticitale, e f.a.ra indoiald Doina In care imaginile, versul scurt,
ritmul sacadat, redau atat de bine caldtoria haiducilor,
In Credinre (1905) dragostea pentru dragdlasa muza poptilara",

este limpede marturisita. Gruia poetizeaz un subiect din care se

vede taria neamului nostru. In, momentele lui de desteptare. Volumul

aratii insa si cum se adanceste starea sufleteasc de tristete a podtului. Avem ad versuri care arata o trAsatu.ra temperamentala. permanentii:

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

331

Instrlinat de-atAta veselie,

Am cg.utat singiultatea 'n cetini..

Atunci te-am cunoscut melancolie,
vezi, de-atunci rgmas-am buni

Acum apar i versurile de dragoste, ale acelei dragoste care ayes

sd-i aduc poetului sbucinmul i durerea, date pe fatg. In Ceinfeca

(1912). In afar Ins de elegiile de dragoste, avem ad si aoel

de leagn, plin de frAgezime de sirntire si de fermed.toare duiosie.
O notA de retinut e si incapacitatea lui Josh'

de a se adapta la alt mediu decht eel tArlyes; cum se vede din Scrisoare ni Gov.
Pastelul lnserare e armonie a linistei si deschide sufletului evadAri spre orizonturi nemArgenite. In aceste volume, avem un liric
kluios si armonios. Din loe in loe apare o

melancolie InlacrimatA, atat de deosebiLl. 'de

aspra vigoare tArgneasc din poezia altor

ardeleni.

Mai slab realizator este Iosif In poezia

de inspiratie patriolicg.. Din zile mali- (1905),

prin strofele mgrunte i ritmul popular, nu

."`%.1....4%
putea crea un piedestal maiestos unei figuri
--ca a lui Stefan oel Mare. Piesa Zorile (1907),
st. O. Jos
cu evernmente dela 'noeputul anului 1848, e
slab condus. Carmen Saeculare (1909), In. colaborare cu D. Anghel,
are conventionalul lucr6rilor de comandA. Marsul eroic din 1913,
La Arme, datorit6 unor fatale circumstante istorioe, este menit sd-si
re'inoiasc6 meren celebritatea.
Un loc aparte 11 ocup cele dou volume din Caleidoscopul lui
A. Mirea, In care Iosif si Anghel risipesc un spirit viola si adesea
de bunk' calitate. Nu lipseste de ad i si Critica literard. Simbolism e
o ironie la adresa revistei Vieata tnoud, Problem:1 e o bunk epiwamA
tu legAtur cu eel mai hAtNios critic al vremii

Se 'n.treab'un critic: Tu, Horatiu,

Ce stai acuma In Olimp,
Pe and trAiai, oare cAt timp

Si cam ce loc aveai In spatiu?

Si a rAspuns atunci Horatiu
Cu domicillul In Olimp:

;;Dragomirescu are spatiu,

Horatiu insA Ware limp",
Critica atinge 5i revistele vremii In Bcincheful meu i ta Congresul lterailor. Pentru feint cum scriitorii priveau liftlana formalelor literare contradictorii dala diferite reviste, surd interesante acesta
versuri :

www.dacoromanica.ro

D. MURARA5U

332

toti aplaudau frenetic, se'mbratisau. ca soosi din minti

In timp ye Rddulescu Motru, Dragomirescu, Mehedinti,
Din teancuri negre de reviste cladeau un urias non. sens,
Zvarleau polemici, sfezi, nimicuri, formand Inca un rug imens,
O hecatomb de ambitii,, de ineptii si de orgoliu,
Si dupa ce 'nsrarsit turnara. de-asupra nard, petrol si oliu,
Ovid, scotand lumini de fulger", svarli seanteia salutara..

Nu lipseste de aci niel critica social., ini legattr cu mizeria

taranilor adusi la revolta in 1907.
Dragostea pentru basmul popular se vede In A lost odatii (1903),
lar pentru fantastic, In dramatizarea Legenda funigeilor (1907) reiesit din colaborarea cu AngheL E ad o tesatura de intamplari care
scot pe primul plan un lirism, un vag i o fantasie de reala cantata
poetica. Gel doi poeti, manuitori de versuri mladiate dup. delicateta
fondului, au stiut sa ne dea Q legenda plutitoare intr'un domeniu ca
totul ideal. Cantecul Runei: Luna, ea pe-o hurl tree manile mole..."
e o aleasa poezie liric Aoseasi colaborare, cu preponderenta insa
a lui Anghel, ne-a dat Cometa (1908) joc al fantasiei, al conversatid
familiare, dar nu actiune dramatica. Nu lipseste t aluzia la stari
de lucruri dela noi. data ni-i Infaisata si Academia cu nemuritorii
roar&
cumva
ei care-si astupa urechile: ,,Spre a nu-i lovi
curentul non". Merita sa fie amintite i traduoerile din Petfi, heme,
Ibsen, Wagner, Verlaine si altii: e aci nu inumai dexteritate, dar a
euriozitate intelectuala denina. de lauda.
Daruit de muze sa cante durerile i aspiratiile
Octavian Goga.

unui neam de tarani, spre mediul de tara se

sirtute atras poetul, Heat a inaintat pe scara sociall In Casa noastrd

si-aduce aminte de simplitatea vigil de famine si de povestile acum
pierdute ,,Sub vreascurile stinse-a vetrei",
gaseste usurarea sufleteasca tu acele

euvinte care-s un hohot de plans: Eu. va

Pe varul alb seosarut, pareti strAbuni

bit de ploaie".
La Lucealdrul a seris i poezii de dr1t.gaste, dar numai prin poeziile nationaliste,

intre care si Oltul, a lasat impresii

Volumail de poezii kiln 1905, i-a des-

chis drum catre sufletul intregului roma.IliSM. E de remarcat ca Maiorescu e acila

care a cerut premierea poetalui de catre

Oct. (toga

-Academie. N'a fost, dupa cum suitineau u!Tali, o abdicare (lela principiile... estetioe, ci
- o just aplicare a lor. Maiorescu, adversar
al poeziei nationaliste tendentioase, a avut

prilejul sa contribue la valorifiearea amor poezii care se ridicau

pana la adevarata arta dei erau de inspiratie nationall. In Oltul
Dela noi avem lirism pe plan ideal, Intocmai ca saL Dolma lui
Eminescu, poezie la fel lipsita de spirit practie.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

333

Lirismul nationalist al lui Goga are un caracter optimist E

adevarat ca el canta durerea altor inimi" si ca'n versurile lui stra-

bate Cantarea p1timirii noastre", dar gandul lui e atintit spre

idealul unirii. Apostolul lui e vestitor Al unei vrenti ce va sa vie".

lar evocarea criptei sfinte dela Putna cuprinde si pa craiul mandru
care data va sa Incinga telele lui Stefan.
Pentru poporul ardelean, muncitor i nedreptatit de soarta, el are
o mare simpatie. Poezia sociall a lui Goga e niai putin expresiva kn
Plugaril si 'n A murit, dar se ridica pana la Cldoasii, cea mai artifstica

oper lirica a lui Goga. Ad ni se evoea lanurile unde clacasii

framanta viata, pentru Inavutirea strainului rail la suflet
Ad vedem cum din mijlocul celor logoditi de veactui cu durerea", se desprinde femeea, numai umbra de slabiciune, care se
apleaca asupra copilului culcat la umbra unor spice. Aldptarea ropilului sub miele dogoritoare, ja pentru poet maretia unui simbol,
iar In copil vede pe cel ce va aduce triumful neamului:
Cci inima-mi purcecte sa.-mi desgroape

Comoara ei de doruri ne'mplinite

Si simt amarul tarinei robite
$i simt rusinea neagra cum ma'neack,
Simt cum lamina 'ncepe sa se faca.,
Cum moare bezna vechilor pacate
Si sufletul In.viorat Imi spune
CA fatul
patimei amare

Si-al dorului ce meare 'n asteptare

E solul sfant... infricosatul erainic,
izbavitor durerilor strbune.

Nostalgia vietii de tara urmareste pe poet In Ne 'clbeanui pez-

mantul 5i 'in. Din umbra zidurilor (1909) poetul se simte desradacinat

din mediul lui firesc

Intoaroe adesea gandul spre satul

case albe i cu oameni Indoiti de munc si de durere. Agonie arata

bine lupta din sufletul lui Goga. El simte cum moare omul senin
de alta.data, pentru a-i lua, Incetul cu Incetul, local un altul care
destrama vraja mediului rustic. C4ntece fdrd tara' (1915-1916) sunt
un regres fata. de oelelbalte volume. De curand, un volum, Din Larg,

a Inmanunchiat poezii postume din care aceea care da i titlul ne

arata Inltarea lui Goga spre o inspiratie serrinN:
Mal sus1... Mai sus!.,. Getatile de stele
Cuprind rotirea gandurilor mele,

Si ea un san ocrotitor de mama

O nazuinta. proaspat m. chiama:
Neprihnita, manda poezie,

Lumina alba pururi adorata,

Asculta-ma cu ruga mea tarzie,

www.dacoromanica.ro

334

D. MURXRA$13
IA pe yea. In minte si-mi tresalte,
StrAlucitoare, rece si curatd,
SingurAtatea culmilor

Domnul Notar (1914), e o dramd.1r legAturd. ca. satu/ ardelean

din timpul stApdnirii maghiane. MeVerul Manole, land ntunai simbolul faimoasei legende, dramatizeazd famantarea sufleteascd a sculptorului Andrei Ganea care-si Inchide In opera Atlantida iubirea lui
pentru Ana Brdneanu. Interesante sunt amAndou dramele, una prin
energia cu care-s descrisi Romanii In rezistenta lor nationald, cealaltd prin vAlul de poezie aruneat asupra anal caz psihologic.
In volumul Precursori (1930), sub pagini Inchinate precursor:Hoy
literari polilici ai unitAtii nationale, santeie luminos sufletul
Goga, legal de trecutul pe care 11 considerd bazd a prognesului
villor, i Indago,stit de tot ce este expresie a simtdnahntului national.
Din cadrul unui trecut pe care prea repede 1-am uitat, Inviazd liga'..
rile lui Vulcan, Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Caragiale, Aurel Vlaicu,.

Siinpatia addna Invdlue pe tdrani, din mijlocul cdrora rdsar genii

care se pierd nestiute: $i cti. Ioni nu taiesc si mor In umba, cu
strAfulgerarea geniului In ochii lor addn.ci, strnsi In obezi de ursita

vitregd a unui neam de mucenici?"

Parte din munca lai ziaristied a fost strdnsd In volumtil Mustul
tare fierbe (1927).
Goga a avut inijloa.ce originale si. ca limbd si ca armanie, pentra

a ne da chteva poezii de reald valoare. $i activitatea lui ziaristicd

este de o scanteiere deosebitd. Proza lui politia este In intregime
strAbdtutd de ideea nationald Ca poet si ca sorillor politic, Goga
o sintezd care aminteste pe Eminescu: si el a avut o viziune politicd pe care a transpus-o pe planul poeziei, dar si o viziune poetia
prin care a aureolat uu pasionat scris politic.
In ambianta creatd. de Cosbuc si Vlahutd, acum ImbogItitd ea
nuante n.oi de Iosif si Goga, se desvoltd numerosi scriitori, unii cu
notA distinctivA. Ecaterma Pitis e In legAturd cu cercurile nailer
naliste $i semAndtori3te. Volumul de Poezii din 1909 ne-o aratd tri4
butard Inaintasilor, asa ca si cei mai multi din poetii dela 'nceputal
Yeacului. Maria Cuntan a colaborat la Vatra, la Semolmitorul, Luceafdrul, Flaccira si-i gdsim numele si'n paginile Sburcitorului In
1919. Din caerul vrernii arat frgezime si delicatete de simtire, da;
$i. inspiratie pe unja Cosbuc-Goga. Plin de multd energie si cu. ap.
Litudini de-a Intelege frumuselea poeziei populare, este I. U. Soricu,
harnic colaborator la Luceafetrul, Neamul romdnesc literar, Ramuri,
Junimea literar, Flacra i allele. Nu poate fi uitat nid traducerea
In romnesle a lui Faust.

Zaharia BArsan nu s'a putut impune nici prin poeziile lince

prin incercArile epice Numole lui rdmane legal de adivitatea

dramalicd. Avem dela el dramele nationaliste Se face ziaci (1912)
Poemul Unirii (1922). Gea mi Insemnat lucrare a sa este Trandafirii J'00i (1915). Dupd Legertclo funigPilor a lui Iosif si. Anghel,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

335

am scuta o mud tnoereare de a se folost, pentru. o lucrare dramatied, clemente literare fantastice.-Subiectul propriu zis nu e popular,
dar se pdstreazd bine cadrul de basm. Lirismul duios al lui Zefir
care-si sacrificd viata stropind cu sAngele sAti trandafirii care InsA.
ndtoseazd pe domnit.1, si-a gdsit si o formA versificatd adesea dibace.

Trandafirii rosii Isi au un interpret muzical plin de nua,nte In C.

Bobescu, maestru In redarea duiosiei i umorului vioiu.

Mai apropiat de autenlicul basin popular

este C. Berariu In Fdt-Friamos tn grddina

Sf. Vineri, dramatizare apdruta in Sea-0indtorul, remarcabild ca versifieatie i putere de imaginatie. C. Berarin are si poezii
de inspiratie nationalistd si, cuprins si el
de sentimentul vremii, cnt vitejiile lui
Stefan cel Mare. Un alt bucovinean, T. Bobeanu, In ear de poezii de dragoste, ne-a
dat i evocdri ale trecutului, cum e aceea
din Voevodul. Unele poezii il aratd sub influenta curentului pesimist eminescian.
Numele lui O. Carp 1-am Ina'nit in reviste dela sfarsitul veacului al XIX-lea. 11
regAsim acum In Convorbiri literate,
Frumos din Barlad, Semandtoral. VolumuI

Zaharla Binan

Rdndunel (1906) Intruneste poeziile apdrule In diferite reviste. E la O. Carp multd simpatie pentru Iumea
celor In suferintd. i spre tdrdnime 5i-a Indreptat Impresionabilul
lui suflet si, mai mutt dedt altii, a gdsit cuvinte frumoase pentru a

exprima farmecul doinei. Inieo poezie ne dd i portretul aspru

Inddrdtnic al plugarului, acelasi din, main In 'learn, In timp ce'n

jur Wale se schimbd.

G. Rotid face parte din ambiauta Inceputului de veac prin
spiratia patrioticd i prin felul cum ti stdruese ta minte uncle teme
atat de fericit exploatate de Gaga. E si el un desrdddainat care nu
poate uita mediul tdrdnesc pe care 1-a pardsit. Poezia patrioticd o gA4
situ si'n Cdntarea suferintei (1916-1917), iar poezia de dragostes
Paharul blestemat (1924). Path' cu tot ce am avut mai Inainte In aoeste demenii, G. Rotick nu vine nici cu suflet pmant at, nici en
imaginatie deosebitt
G. Tutoveanu si-a Inceput activitatea la Conuorbiri iterare In
1898, a trecut pe la revistele semAndloriste i1 dupd rdzboiu, a

ancorat din nou la Conuorbiri literare. In Albastru, strgbdtut de

lirism inlim ori descriptiv, avern poezie de coreclitudine elasid,
ideal al drui cult G. Tutoveanu 1-a avut Intotdeauna. Seam e un
frumos pastel. Mulle din poeziile volumului Balade 1919 au accent
eroic. Prin natura aceasta a inspiratiei, poetul e Intipdrit de trils6,-

turile spirituale ale vremii. Si-a avut rolul sail la injghebarea re.
vistei Fat-Frumos din Barlad, din care a voit sd fad.: Iocul da
Infrdtire al tuluror acelora care cred cu. temeinicie In puterea de viat6
www.dacoromanica.ro

336

D. MDR AR ASU

a neamului nostra' . Pentru a produce o atmosfera prielnica preocuparilor literare, 5i-a dat munca lui la Froameital (1912), la Florile
dalbe (1918) si la Academia ,Barldeana, Intemeiata In 1915, ca
mijloc de Intarire a constiintei nationale.
P. Dulfa, fost colaborator la pretentioasa revista Literatorul,
acum ii publict din lucrarile lui la Semancitorul si Luceafeirul. Mai
mult decal prin traducerile din Euripicle, Isi are loc In productia
literar a vremii prin felul fericit In care a eXpleatat diferibe teme
populare Pacalci, Gruia lui Novae, Fat-Frumos si alte lucrari de ca.racter dtstractiv ori moral ii asigurd cetitori In lumea tineretului.
Indreptandu-se spre lumea satelor, $i-a gasit adevarata lui vocalic M. Lungianu, colaborator si el la Senvinillorul, Luccafaral
Nearnul romelnesc literar de pe vremuri. Icorme din popor (1910),
La cruci, Icoana dela NM' (1911), Din umbra satelor (1913). guilt nuTrial dela Inceputul unei carnero care se continua cu pasiun.e si'n
zilele noastre. Din Tara lui Alb Impiirat (1934) cuprinde basme din
nemarginita comoar populard, parte din ele din regiunea Sibiului.
In volumul de povestiri din viata de tara, cu obiceiurile i superstitiile ei, In Sarbettori, avem mai mult dragoste pentru subiect decal

talent de artist In toata activitatea lui M. Lungianu, ta afard de

documentele etnografice $i folcloristice, ne intereseaza $i limba populara deosebit de bogata.'.

Mai artist decal Dulfu i decal M. Lungianu este povestitorul

I. Dragoslav. Facerea lurnii (1908) e ]*C de interes folcloric. Pouesti
de Cracian (1914), Flori i povefti, Novele dau pe fata un scriitor
apropiat de simtirea populara., natural In desvoltarea su.biectelor,
lipsit de compozitie. In volumasul Fata popei (1909) se gaseste $i
cea mailatm povestire a lui, Noaptea Sf. Anklrei, in care pe baza
credinbelor i superstitillor-populare, avem o atat de reusita Imbinare
a fantasticului cu realitatea i multi dihacie in a suggera misteruL
Ad, mat mull deal In alte povestiri, ne-a dal o expresie taraneasca
originala. La Conuorbiri entice, mai cu seama., i s'a pretuit realul
lu talent de povestitor.
In aceeasi ambianta de simpatie pentru popor, atat de caracprozatori.
teristica pentru Inceputul veacului, se Incadreaza
L Gramadd, dela care avem si o monografie despre societatea Romania fund din Viena, ta proza lui literara, s'a inspiral din media]
taranesc. Astfel sunt schitele Relnaere, Reintoarcere i toate acole
pagini care ne redau psichologia pe care-o are taranul In diferite

Imprejurari ale vietii Vasil Pop are o bogata activliate de poet

prozator, azi depasita. In. oercul Semar" zatorului $i-a gdsit aprecie-

rea si, cu Doinnifa Viorica, (1905), a permis sa se nutreasca spe-

rante care nu s'a.0 realizat

Prin revistele la care a colaborat t prim natura inspiratiel, I.
Adam apartine acestei epoce de adaneire a vietii tarane$ti. i nationale. Ne-a dat pilde, glume, mid povestiri In Pe larzga. vatra

(1900), Vorbe de clacei (1910) dar si. cateva volume de schite si nuvet In Void marii (1909), avem alunecarea spre realism vulgar din

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

337

Sodoma, dar g pagini de duiosfe in Ocitaml. Dela povestire s'a ridicat 'Ana la roman In Rdtdcire
Sgbaris, fara s dea altoeva
decat o privire critic a vietii de capital, asa cum putea fi Inteleasi
de un om Indreptat sufleteste mai malt spre lumea simpla a satuhti
inoldovean. N. Radulescu Niger si-a Inceput de malt o activitate
foarte variata de schite, nuvele, romane, idrame g lucrari de caracter
*ducally. Mdria Sa Ogorul (1907) reprezinta tendintele care frlmanteu sociatatea noastra la Inceputul veacului. I. Ciocarlan cola-

boreaza la revistele semanatoriste dar si la Convorbiri. critice, 11110.cand oerintele unor scoale diferite. Aclivitatea sa se prelungeste NIA
In vremea noastra. In volumul Fleimanzii, pe langa. pagini de lite-

raturit rudimentarit, avem si o bung. schita Pe drum.

Prin Vlaicu Vodd (1902) AL Davila a. realizat
Evocateri
una din cele mai interesante piese din repertotrecutului.
riul nostru teatraL Dela Despot Vodd incoace,
Vlaicu Yodel
un moment teatral pe care numai M. Sorbul Il depaseste. Vlaieu e un tip original, e ipocritul calculat care-si realizeaza

idealul politic, care-i al lui dar si al tarii.. Problema politica,

pendenta fail de Ungaria spre care se 'ndrepta gandul Doamnei
Clara, se dubleaza i ca o problema teligioasa. Boerii cu dragoste
de tara, napastuiti prin intrigile tesute de Doamna Clara si gata
s sprijine pe domnitor, completeaza o viata politica pe care autoruf
stie O. o evoce satisfacator.
Intriga este insa tulburata de acliunea secundara, reprezintata de
Miroea, personaj care-i insuficient coustruiL Din Intreaga piesa, scrisl
In versuri sonoro Intiparite i de un usor ,arhaism, respir o mare
dragoste de traditie.
Sant ad i versuri cara anunt tmtregul climat In care avea sa Se
clesvolte literatura vremii. Prin. glasul anula din, personagii, se defineste astfel traditia:

Doamna, datina strabuna e mai malt decal o legel

Domn.ul ce-si cunoaste tara, din chiar traiul el culege
Obioeiuri de tot felul, trebuinte de-once sola,
Nazuinte, doruri, vise, lure, patime, nevoi.
El le cerne, le framOnta, le topete, le strecoarit

Si le toarna, ca'uteo matca, in cuvantu-i care tara.

Din, aoeste vorbe 'inane ale domnilor romani,

Timp de veacuri, neamul tese datina dela batrani.
fiecare strop de lapte;
Pruncul dela san o soarbe
Leaganul in care doarme i-o sopteste 'n blande soapte;
I-o mai apune vechiul basmu de bunica povestit,

Doina lung i-o' canta'n frunza cand e vorba de Walt.

Arcul, ghioaga din perete pururi i-o aduc aminte;
O citeste 'n pomenirea de pe lespezis de mormintel
Si, sub pajura cu cruce, desmierdandu-si visul ga.u,
Sufletul i-o face una au aredinta 'n Dumnezeu.

ta

www.dacoromanica.ro

D. MURARASD

338

Dop modelul introdus de Hasdeu, Davila realizeaz si el. o

dramd t ried romanticd din care nu lipsesc scene hrioe de elect_
Spre vocarea trecutului se simt atrasi diferiti prozateri, manifesttand i et acele sentimente pe care le-am. gdsit la poetii epooei.
Gh. Bec-%cu Silvan este interesant mai ales prin lucrdrile de inspi-

rap istoricd: 5'iefan eel Mare sau atletul lui Hrist (1904), Din vrem Act

fui ,. telan eel Mare. Beitrdnul Dan (1904), Valoa Albd (1904). Lu-

crarea din urm dd dovadd de mai multd imaginalie i putere evocatoare, fdrd sd poatd Ins sd se ridioe pn la
lui Sadovea.nul.

Eugen Boureanu este si el romanticul lndreptat spre trecut In a

Istorie din alte vremuri, lxi Pribeagul, dar a exploatat si alte temie
literare. Dela Povestiri din eopildrie (1905) a evoluat spre schita
nuvela tragicd. tnt Comoara Logolatului (1922), Sufletul ruinelor
(1923), Seirmanii oameni (1925) sunt subiecte interesante dar si o
inoportund intervenlie sentimentall a autorului. Avem calitti In
bunele povestiri Cdrburzarii, Banii, dar si tendentionism moral In
povestirea vielii amdrlte a lui Tulea, victim si el a rAuldtii oamenilor, ca si alt nenorocit, gusatul Zobie al lui Delavranoea.
Mai bogat In aptitudini literare este Sandu Aldea. Dela primelenuvele si schite publicate In Sdnuindtorul, t'a al-Mat poet descriptiv
al pdmntului nostru si evocator al vietii sociale t istorio6. In Cdlogdreni (1920) a cdutat sd evooe epopeea lui Mihai Viteazul, fr
s poatd Inv.lui evenimentele in adevdratd poezie. Pe drumul Bdriiganului e o Intinsd nu.veld in care talentul ;descriptiv Isi gdseste adevdratul teren.
De poezia Brdganului se kag aczeea a Dundrii. Radu ,$aluparo ne dd o mdreatd InRI:tisane a fluviului In timpul furtunil. Descrierile lui Sandu Aldea sunt bogate In no-

tatii, dar nu ne dau acea contopire a sufletului cu natura, pe care-o &sin]. la SaIdoveanu si chiar la Hogas uneori. In bi-

oercarea de roman. Mold ineamori (1906) e

o temd cunoscutd din tomanele lui Duiliu

i Iani Livaridi reprozintd lupta Intre proprietarit romani si arendasii greci. La lipsa de originalitate a
Banda Aldea
temei, se adaogd lipsa de obiectivitate In
construirea personagiilor. ad autoral e un talentat scriitor deZamfirescu. Mcie

scrip tiv.

Prin chteva peezii publicate la Convorbiri entice, a atras atentia Donar Maninspiratie.
Lirismul
teanu care $1--a adunat In Aripi negre
de coneepfie.
din 1909 productia poeticd. 0 inspiratie
serioas. apare In Pe muntele Golgota, poezie religioasg, si'n Suflet
gol, creatie cu adlna rezonantd melancolic.A.
P. Cerna s'a hucurat de o pretuire deosebit. Poet filosof, risi&or al bolnavei atrnosfere pesimiste, realizator bite singura poede

Lrgirea ampului de

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

339

mai mult cleat Goga In toat activitatea lui, ce nu s'a nAscocit pentru

ridicarea pe primul plan? Rezultatul a fost cd, bazInda-se pe as&

menea afirmatii, un istoric literar sud-dundrean a gdsit de cuviint.A
s serie c singurul mare poet al nostru a lost bulgar.
Activitatea lui C,erna Incepe Ina. din 1898 la Floarea albastrd.

A. colaborat apoi la Semetneitarul, la Convorbiri lit erare, Convorbiri

orifice si alte reviste ale vremii. In afarg. de studiul lui des'pre poeziia

filosoficA, Die

Gedankenlgrik (1913),

el este cunoscut printeun vo-

lum de poezii.
lisus e o "poemd interesantd ca idee si ca avant liric, dar lipsitA
de un vestmAnt scdnteietor ca imaginalde. Peirdul i flaarea, Floari

f i genuine sunt banale ca idee si ca un paralelism de dialog care

nu aratd resurse Trea bogate. Cedre pace, poezie mull lludatd, dA

dovadd de multA sArAcie de expresie literard. Din poezia de concep-

tie a lui Cerna meritd s fie retinute Trei sburilloare i In petert.

In ele gindire concentratA, vers frumos, abstract, e adevdrat, dar
capabil sd Inchidd un simboL
Mai mult deal poet filosof, de cele mai multe ori retoric si
prolix, Cerna e um poet al dragostei. Noapte, cu sentimental de
fericire exultantd i cu nerAbdarea zilei de maine, , oapte, In care
emotia se echilibreazd atat de bine cu refleitivitatea, Clzemare, ces
mai frumoasA din aceste poezii, cu claim]

sufletesc spre fiinta iubitd i cu treoerile repezi dela dezamAgire la fericirea

de a teal, sunt lucrAri demtte de a fi ennoscute.

Poetul s'a simtit dator, ca atAtia altii

din hceastA generatle, sA vibreze si pe

coarda patrioticd i sociald. Avem dela el
iDzzpi un veac, In leggturl" cu. rApirea Basarabiei, i Poporul, supdrAtor de retoricA.

Avem In Cerna desigur un suflet ales, dar

ita poeziile lui e pared um iz de scoalA,
este oeva care pared nu vine spontan, ca
pe buzele unuia care din naStere g a InfrAtit cu durerile i ca dorurile noastre
La 20 de ani, Corneliu Moldovan.0 e
Cerna
unul din colaboratorii harnici la Seal&
'littoral, la Paloda literaret i la Fdt-Frums din Barlad ca lucrAri

poetice de-o armonie care se- va Ostia si mai tArziu, Intr'o activitate
literard bogatd i cuprinzAtoare de variate domenii. Din 1907 este
primul volum de versuri, Flaceiri, din 1908 Poezii. Spiritul traditionalist, pretutindeni triumfAtor, 11 gdsim i aci. Inspiratia patrioticli
la prea adesea formd retoria. De InfAtisare aloud plAcutA sunt
acele concentrate evocdri din Cronicarul si lupelnita,-seinn si al miel
reale sensibilitAti. poetice. De pe acum apare si lirica de dragoste
cea meditativA. Meditatia Homo cuprinde yersuri frumoase:
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

340

Un vis trezit ca al adoarml. iarAA

O tainA care vrea sh se deslege,
Un gAnd ce-a isbutit sI se Inchege
Dintru nimic,
iimp, spatiu drept tovarAsi
E omul...
, Umbra

pretul biruintei
Din lupta Intunerecului cu lumina,
ZAlog InlAntuit, fAr' a sti vina,
Pe care clip a-1 vinde

Cdntarea Ctinteirilor (1908) nu este o simpl traducere a cile-

brei lucrad biblioe. E o prelucrare, o colaborare a autorului cu

textul, In care se introduc elemente noi ale imaginatiei. Versurile stmt

In adevAr de o frumusete deama de subiect. Dorinta de a Introduce
la noi opere de valoare universalI 1-a Meat pe C. Moldovana sa no

dea, prin colaborarea cu D. Nanu, g pe Polyeucte al lui Corneille,.

Un mare progrea artistic se da pe fall data. cu Cetatea Soar0lui,
volumul din 1910. Poezia Din umbra' e candida ca simtire, naturalA
ca forma. Gratie, blindI i discretA Indurerare,ltare in sfere de
vis, de ideal, at aceste caractere se InfltiseazI acum lirismal de dragoste. Cine ar putea uita puritatea i gratioasa fantasie din Pe albumul
unei fetife? Poemul Cefatea Soarelui aratl adanc/ emotie religioasA,
vAdite calitAti descriptive, dar se resimte compozitia prea calculatt
Versul e armonios si de clasicl desdvArsire.
LucrArile In prozA sunt In puternic contrast cu cele In versuri.
Predilectie pentru macabra si sensualitate, atentie pentru. aspecte
sociale, acestea le glsim In. Negu(dforal de arome (1916) sfn paginile de,spre refugiul in Moldova din Majes/atea Morlii i Sarbdtoarea pdinii. O problem sociall este pusl. Io Intinsul roman Purgatorial (1922) In care ni-i arAtat desiadlk
cinatul arhitect Mircea Trestian, revenind la

'

g2";.-$

viata care singurA putea sI-i Implineasci

.1tr-'1.;; ;

*,4

lucrAril un aspect dezarticulat, critica so-

cialA. e putin mascatA, personagiile

bXrsunt toate mAnate de ace-

'y

-ball i femei

,aEt
C. Moldovanu

aspiratiile sufletului. Episoade de prisos dau

leasi instincte, aunt toate fArl diferentiere

ca oameni. Idila TrestianMaria se pierde
Intr. cotnpozitie de tulbune viziune epicA.
D. Nanu a dat atentie revistelor semInAtoriste, dar a oolaborat i la Convorbiri critice, Vieara noud, iar dupa rAzboiu la Sbxreitorul, Viata Romdneascd st allele. In 1934
si-a organizat pe cicluri Intreaga productie
poeticA. Dragostea 'de tarl apare In poezil
ca Petra Rare,' 6i Tismana, patriarhalismul

rustic In In munti, regretul dup casa pit-

rinteascl In 1 Rentoarcerea la cdmin. Ciclul eel mai caracteristic e acela al credintei religioase. La Tine-i mdatuirea, lspitirea de pe muzzle,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

341

Suprema rugd dau pe fatg. clam ce D. Nanu are caracteristic

ca om i ca poet.
E o poezie de om cuminte cu dragoste de naturg Cu iubirl curate
usor lndurerate, strgbgtut de pietate, sbuciumat uneori de Indoialg

dar iargsi cAntand biruitor pe Domnul. E un lirism meditativ, de-o

compozitie mai risipitl dar mai putin retoric decal la Cerna. Nu
lipseste influenta lui Vlahutg. i Cosbuc. Expresia e lipsil de scAnteiere, uneori chiar comung. Merit sg fie arnintite fru.moasele traducen i din Racine, Andromaca i Fedra.
M. Codreanu a colaborat la Viata, Evenimentul literar, Conuorbiri critice, Via(a Romdneascd, lnsemndri literare, arAtndu-se In
intreaga sa productie literarg.
virtuos al versului, un maestru al
sonetului. Din &Ind In cdnd, Statui, Cdntecul deferleiciunii, Turnul
de tildes cuprind inspiratie subtilg, varietate i armonie de simtire.
Avem sonete cars Inchid o gAndire discret, cum sunt Lillecii, Solul Golgotei i Inspirafie. Notatii descriptive si evocatoare
floresc, lute formg parnasiang, In Statua lui
Statua lu MIron Cosfin, laqul. O sensibilitate retinutg. e In Intreg eiclu1 Anotimpurr. Grija perfectiunii artistice e o trgsg.tur principal. a acestui
poet care In vremea mai apropiatg, sub influenta modernismului,
a cdutal sg ne dea i simtiri ciudate, ca'n Spleen i Solilocul lunii.
.Simbolism de toamrdi e una din frumoasele lui realizgri:
Ascult glasul frunzelor bronzate,
Mad asprul vnt de toamng, le frgmantli;

E un suspin metalic ce 'nspgimantl,

Pornit din mil de strune descordate.

Fosnesc prin goluri game variate

i'n nesfrsite suergri s'avAntg.:
Vioare, flaute, si harte cntg.
Stridente psalmodii destrgbglate...
Ascultl glasul frunzelor palite,
CAnd gem de vAntul toamnei biciuite
i cad... si mor, Ingdlbenind ararea...
E comedic plansul lor si-i dramg.:.
lar dac vrai sg-ti Intelegi chemarea,
Ascult glasul frunzelor
Elena Farago, poetg. traditionalistg. Ja Semdneilorul, Luceafilrui,

&mud, a fost $i sub influenta curentului nou, frangand In uneli

poczii regula versificatiei clasioe. Versuri (1906), .F oaple din uthbr

(1908), Din taina vechilor .rdspanfii (1913), , oaptele amurgului (1920),
Nu mikm plecat genunchii (1926) constituesc o frumoash activitale,
caracterislich printr'un liiism delicat, plin de duiosie, Igr de accent
tragic, dar scgldat uneori de melancolie si de Indurerarea pe care
aauce presimtirea destrgmgrii deagostei. Nu avem o limb noug
abuz in Intrebuintarea funor cuvinte care, pria deasa repelare A
www.dacoromanica.ro

D. MURARAU

342

simbolistilor, au devenit convettionale Scrisoare e una din poeziile

de curata si sincera sensibilitateSi tot asa pe Inserate cum e
aeurn
ti,aduci aminte?
Stam amandoi, acum e anul noi amandoi! ce dulce-mi mina
In gand cum le aud... ce draga Imbratisare de cuvintel
E-atata cntec Intro vorba cand stie gandul sa si-o spuna
Noi
Inchide ochii cand vet ajunge-aci si-asculta
Noi amandoi
acum e anul.
Ce dulce lacrima $i multd.
Inehide gandului cararea cand vreau ,anume sa-mi socot
Ce-s eu in aste doua vorbe in care iin.gur fu esti tot..
La Convorbiri iterare si-a publicat Gh.
Infiltrari elasiee.
san aintarea primuerii, clasica si ca fond
$i ea forma. In 1925 abia apare volumul Gr4dAna pardsitcl, cuprinzand poezii publicate Intre 1904 si 1915, cele mai multe in Semdruitorul.

Nu se poate vorbi de o precisa influenta a unui autor ciaste

Valsan e constituit ciaste sufleteste. Intro forma placutd, adeseaori

versurile sunt numai ritmate, se exprima un suflet poetic. Mai alea
dragostea pentru natura Isi are o expresie variata. Poezia in umbra
pcidurii da pe fata o sensibilitate de om care-a patruns poezia pasto.
rala a antichitatii. Tall cateva versuri din Ctintarea prirnd veril:
Simtiti voi de ce nerabdare cuprinsa e firea Intreaga?
In brazda se 'ndeasa toti coltii de grane sa iasa 'n.
Padurea zoreste pe muguri sa sparga pufoasa lor haina,
De-alungul cararilor vAntul alearga cu'ndemnuri de viata,
Chiar norii ce fug bx vazduh parca sboarA spre soare mai iute
Ducand altor plaiuri batute de iarna euvantu
Ce limpede-i cerul $i-albastru, spalat de belsugul de ploi!
Si el e'nsetat de lumina., $1. el vrea ca iardsi din sla,vA
Sa Ada campii ImbrAcate tu vesela haina a ierbiL
Ion Al-George a daruit literaturii o oomedie anticA Sapho
cloud volume de versuri: Aquile '(1913) ca evocari romane dar si
poezie patriotica, i Domus taciturna (1916) Intiparit Ue simtire caldA

si de farmecul trairid In trecut Italia antigua, Largo, Dupti festin,

Finis, Autumnalei sunt dintre cele mai bune poezii ale acestui scriitor

IndrAgostit de antichitate. In Pastel, iimtirea se exprima atat de

concentrat In tot ce are ea esential:
Murmu.r prebmg de isvoare... verde campie...
Trece spre-Apus o fantomA-aurie,

Zarea se sprijina vechic pe-albane coline

Moartea latinelor veacuri coboara In mine.
Fie! Peste negrite ruine lunece timpul,
Lunece'n moartea asupritoare;
Veacul lui August e Inca! Peste morminte
Plona ca soare
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

343

A. M&n.dru prinl volumul de poezii Zri seizing (1908) se Inca-

dreazh. In lirica patriollch a de dragoste. Floarea Tibrului (1916)

ni-1 arath sub o infhtisare nouh i indreptat spre lumea antichith4
In volumul de proz'a.' Grddina Raiului (1922) lash' o impresie deor
sebith figurile une huni patriarhale, apuse pentru totdeauna si dupA
care nu odath scriitorli marl si-au exprimat regretul.
Murn.0 a pornit pe drumul poeziei de multh vreme. Il intalnim la Yatra cu verstui TA care evoch chi negri i phr
dar si truda aspr a proletarului, iar apoi la Ovidiu, Luceatirul,
ceira, Viara Romeineasecl, Via(a literarei, rinerimea Romand. i azi
intthim In revistele noastre numele aoestui senior de exceptionalh
tinerete sufleteasch. Avem dela Gh. Murnu pozla otiginalh In Gailduri si vise, in Al* Sol, 1.a violuraele reoe,nte Tropare 5i Altare.
dar si n.umeroase studii. i articole de valoare culturalh. Totusi traducerile Riadei i Odiseei sunt nienite sh-i asigure un loe permanent
tu istoria literaturii noastre.
Avem, in aceasth operh de traduchtor, deosebite aptitudini literare si curaj In metodele de-a ajunge la tintd. Din chiar prefata
la edilla Iliadei, din 1916, vedem ce conceptie are Gh. Murnu despre
munca realizatd. Grija cea inane a traduchtorului e de-a asigura sborul
liber al limbii noastre. Punctul de plecare al lucrArii a fost studiul

dorinta de lArgire a isvoarelor limbii romnesti" Iath o mdrturie demnh de a fi cunoscuth: Am crezat si cred cu nestrArautare
eh nimic ca interpretarea serioash a celor -mai mhestrite scrieri
clasice, din oricare literatura ar fi, nu poate prilejui i porunci
mai cu dinadinsul trebuinta bnboghtirii a a unei tot mai deshvarsits
subtieri si slefuiri a graiului nostru hitch nedeplin desvoltat i deci
a ridichrii lui la tn,Altimea puterea de cuprindere a celor mal
cioplite limbi europene". Gh. Murniu, a creat, pentru trailucerea aces-

tor opere- grandioase, o limbh origiinialA, prin contopirea tuturor

graiurilor romAnesti. E o limb de unich boghtie si, pitoresc, plinA
de interes chiar i atunici cAnd se pire oh traduchtorul merge prea
departe. Nici un alt scriitor al. 11:11oStru n'a adAncit mai pasionat limba

vorbith de marea multime. Lucrhrile acestea ale hti Gh. Murnu

sunt nu numai triumful mud talent personal, dar si un trimuf
al genhilui limbii populare. Sunt si o unificare a gratului provinciilor noastre im momente in care legile istoriei ne mAnau spre

inchiegarea politich a nearaului An en an, autorul a adus tra-

duoerilor ImbunAthtiri. i acum, de curAnd, au apArut edilli noi,

Peale monumente literare.

Activitatea lui Cincinat Pavelescu a inceput

Ara i spirit.
Inch dela sfArsitut veacului al XIX-lea, cu
poezii la Literatorul i Lumea mud ilustratii. La Literatorul a fost
chiar director In 1892-1893. N'a- rAmas izolat im cercurile literare
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ASU

344

ale noului veac si.-1 gasim colaborand la

Luceafdrul, Semeindforul, Viara Merare) fI

artisticd, Convorbiri critice si iltele.

In hun parte, si-a lacta o meritatA popu-

Iaritate prin scanteietoarele lui epigrama.

Unui spiritist, Unui poet
netalentat, dar
foarte pletos, Lui

O.

Speithe cunt

epi-

grame de cf.' mai ales gust. Poezia lui.

Cincinat Pavelescu are Insa si alte InfaOsad.- Lirismul meditativ ori religios na
si-a gasit la el o expresie originala. In general, lirismul aoestui poet este lipsit de
adnc,ime, e mai mult un joc emotiv a)
unul cntaret fin si gratios. Natura cu ima,-.--;19
ginile ei triste e foarte bine pus a In coresC. Pavelesca
pondenta cu simtirea discreta, In atat de
artisticul Pantum. In RomanieS poetal vrea sa ni se su-ate cuprina

de pashme puternica:

Iubirea mea nu-i svon de soapte,

Niel mandolina pe sub geamuri,
E vnt salbatec, vant de noapte,
Ce smulge flori a frnge ramuri...
In realitate, dragostea din poeziile lui Cincinat Payelescu este
Roma de romana, de serenada., dragostea cAntata- cu fin*, si
cu gratie mai mult dect cu. adncime. Serenada e o paezie caracteristica, celebra pe buna dreptate. Rafinament de gndire O
de expresie avena si'n. Necunoscutei, Cu imagini admirabile ca urmatoarea:

lar cu degetele albe si subtiri

Scutura dintr'un buchet de trandafiri

O risipa de petale parfumate
Ce plutind In juru-i albe si usoare,
Pareau fluturi ce se tin dapa o floarel
Ion Pavelescu in Sigilii de aur (1916) si Sonde postame (1925)

ni ,s'a dat pe lata ca un -fin artist. Epilog, Poelul au distinctie a

fondului, perfectiune a formei. Autoral a fost g un dibaciu manuitor al epigramei.
A. C. Cuza, poet Inca din epoca postemlnesciana, e sub influenta

marelui lnaintas In Ideal, Dura Le; iar In alte poezii se resimta

de ideologia dela Contemporanul. Marea arta a lui A. C. Cuza s'a
aratat In epigrame. Acestea ne dau p efata until din cei mai spirituali scrillori ai vremii noastre. S'a definit pe sine lnsusi In subilla
arta ce-a malizat-o, In. a.c,este versuri din 1934:
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

345

Ce-i epigrama? Ce e?
Lumirul din sceinteie.

Pricepeti ce vA zic:
Scdnteie

sau

[nimia!

Tu dar ia bine seama

La scAnteierea ei,

Epigramist" s Iii de vref,

AvAnd numai o lege,
A spiritului rege,
Porunca lui

Trin santeieri: lumingl

Epigramele Unui Paruenit, Unui prieten, Unui Joet, sunt plasice.

Radu D. Rosetti are o abundent productie de versuri, prozA,

imemorialisticg. Si-a Inceput cariera literarg.pe vremea Literatorului si si-o continug, si'n vremea aioastrl. Volume numeroase s'au
succedat: Poi de toamnei, Venetia, Din inimd, Prozd i epigrame,
Sincere, etc..., In arara de schite, nuvele, note de cAlAtorie. E o
inteligentg. vie, curioasg. In prinderea unor ttspecte comioe ale vietii,
e un. satiric potolit care stie sl Invdlue toate ca suras IngAduitor.
Autor a numeroase volume de poezii, din
D rama social
care unele au suferit variate prefa.ceri In
cursul editiilor su.ccesive, fr sA poatI atinge totusi un ideal de

artg, H. Lecca e mult mai interesant pentru istoria noastrA lite-

rard prin cAmpul larg pe care-1 deschide dramei sociale. inca-toril

de cdr(i, Cainii, Casta Diva ne InatiseazA probleme ale vielii moderne. In Jucetorii de odrti, nu lipseste retorismul tendentios cara
scoboarA valoarea lucrgrii, dar Casta Diva reuseste s ne prezinta
clou personagii puternic puse In contrast, Gina si Lelia, si sg.
zolve problema, In chip realist, prin triumful perversitAtii.
In Bestia lui George Diamandi avem spiritul traditionalist de
familie, reprezentat prin unul din personagii si opus Ninelei Cor-

man bestia" care, In urma influentei unor Idei primejdioase ce

o abat dela edite naturale, distruge familia si'n viata ei prezentg
ei de ddinuire In viitor. In Tot inainte (1910)

avem problema conflictului sozia1 dintz'o fabricA de munitii

sub influenta ideologiei politice i sociale noi, isbucneste lupta
filtre patronul capitalist i muncitorul salarizat. In amkndoug

aceste pie,se este o atmosferA strlin de societatea romneascg

dela Inceputul veacului. AflArn In George Diamandi mai mult
un ideolog viguros In unele scene, decat un. creator de poezia
dramalicA. Prin Chemarea Codrului (1913) G. Diamandi se apropie de inspiratia nationalg, prezentandu-ne, In cadrul epooei
lui Petru Rares, cateva figuri curajoase care sitht i ascultA chernarea naturii. In legAtur ea expresia literarA, diferite discutii din
aceasld vreme 11 fac si pe G. Diam,andi sA-si spunl pArerea In
Rev. democratiei romane. E o 'Arel-e In care se vede o tendintg
da unificare, interesant i pria momentul ciad este expriman
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$

346

, Indatd ce serveste sA-mi grAesc gandirea ta chipul ce]

mai potrivit i mai frwnos, cuvintul este bun. Prea putin /mi

In 1910:

pas dac5. el a sosit la Bucuresti din Barlad, din Severin, din

Chisinau, din Ardeal sau din CernAuli. ,Nu existA limbA. literarA bu-

curesteanA, cum nu trebue s lie una ieseanA Arta scrisului, prin

autori, chiamA ca prin crainici, cuvintele rominesti spre alegere".
Caton Theodorian este scriitor epic si dramatic. Ne-a dat un
roman &Ingele Soloveuilor (1908), cu figurile bine conturate ale
bAtrAnului Die Murat si fiului sAu natural Mitra. Autorul e deicetuos In organizarea compozitiei, dar dI multA atentie psihologiei
per,sonagiilor. Calea sufletutui (1909), volum de schite si nuvele.
insbmneazA un vddit regres. Autorul dramatic se aratl In plenitudinea talentului In Bujoretii (1915) prin ingeniozitatea ca care
este rezolvat conflictul .dramatic i prin creatia personagiului Amos.
Original este si intriga din Shiplina (1923), dei problema, aceea
traditionalismului, e atAt de adesea pus In literatura epooei BA
trdnul Balas renuntA la prejudecAtile de clasl si-si dA fata dupA
vechilul Stoic,a Breazu, Ell de tnevoie cum f Acuse Dinu Murgulet,
ci fiindcA vedea un adevArat om In acela destinat sl.-i fie &ere!
Nutrind totusi ambiliile familiei, hotArAste ca iica lui Breazu
sl reintre, prin cAsAtorie, tot in lumea boereascd. Copila lns si

shine atrasa spre noua a lame, spre Gheorghe fiul administratorului de mosie, i astfel se desIvirseste fenomanul social al
nivelArii claselor. Dintr'atAt Caton Theodorian. ar fi putut face o mare dramA, social,.

A vrut InsA s ne dea mai mult, a corn-

plicat intriga Cu purtarea linoralA a Tecle],

sotra lui Breazu, legAturile ei ca acela care
avea, sA. fie, prin hotArtrea lui Balas, sotul

"4/6

i ,astfel se ajunge la distrugerea

cArninului: e aproape un non subject car
copiiel,

IncurcA pe eel dintii. Abilitatea de mftnuire

a intrigei reapare till comedia NevesteM tut
Plefu (1921).
'

.
M. Sorbul

M. Sorbul e until din cei mai de seam

autori dramatic/ ai epooei noaitre contemporane. Urmind traditia noastrA literarl, ne-a
imbogAtit scrisul cu drame istorice. Letvisett
(1914) e de mare valoare. Ion Vodd Armeanul
apare, In cadruf unei vrerni care-i bine evo-

cat, cu tasAturile Ind puternice de domn In situatia de a fi

sustinut de will bred, trAdat de allii i nevoit sl lup1te peniru
a se putea men.tinea si a continua rAzboiul ca dusmanuL Abil

a atrage pe boeri, e ins ini acelasi limp bi fata trageclid de a

n.u-i putea avea pe toti In juru1 lui i de a Nedea cu.m, fAcandu-si

prieteni pe unii, In chip, fatal 15i creaz1 dusmani din ceilalti.
earl de tipul puternic al domnuluj, le avem pe acelta ale lui Ierernia Golia si Ion Golia. In &infield Papa' (1916) sunt pArli de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMA,NE

347

adevgratd' mAretie epicd, evocarea luptei dela Cdluggreni de pildd.

E si
puternic sentiment al tragicului exprimat prin punerea
lui Mihai Viteazul In fata cap'ului fostului lui dusmari, Andrei
Bathori.

Drama sociald a lui Sorbul e de asemeni de mare originalitate,

Patima Basle (1916) e cu dibgeie Injghebatd, personagiile sunt

putine si bine relief ate, dramatismul e de sensatii tari si merge On

la focul de revolver pe wend SbiIt ratatul e de un puternic erect

teatral. Dezertorul (1919),, e o dramd pasionald In care sotul, Silvestru

Trandafir, ucide pe fostul aMant al sotiei sale, un ofiter nea,mt

care vine in Bucurestii de sub ocupatie streind. Si ad personagli

violente, dar o actiune bine condusd. Prilpastia (1921) e mult prea

complicatd In comparatie cu celelalte doud drame.- Este ceva tulbur
tu construirea psiholo0c a pictorului Vlad si a Xeniei Dolfineanu,
semnificatia literard a acestor personagii rgmane pe planul presu-

punerilor. E In teatral lui Sorbul abilitate, putere de a produce

efect teatral, originalitate de subiect i totusi nu suntem satisfacuti

din punct de vedere estetic. Este proa exploatat gensationalul, au-

torul e prea subordonat tehnicei fibnului de cinematograf, asa a

efectul literar e numai de moment: nu rdnanem la suflet cu. floral
tragic, asa ca'n alte dram care, totusi, nu sunt nici atAt de bine
mAnuite i niel atAt de exceptional ca sublect.
Viziunea epiefi a socieffitii
eantimp (mane.

Avem numerosi scriitori epici, au-

tori de schite, nuvele si romane

Unii din ei rdmA.n numai la etapa

simplei notatii limitatA ca orizont, altil ajung sl ne ea o adevdratg. fresa. sociall.

Lurnea de tar si cea de mahala Isi are un observator atent dar

fdrA. de adAnchne ht N. N. Beldiceanu. Chipuri de mahala (19-05),

TaLna (1909), La un han data' (1911), Ftintdna Balaurnlui si Os-

pcitul (1921) se resimt fie de tn.registrarea a ceva real ca

rapt curent, fie de influenta unor mari creatori ca Sadoveanu
Caragiale. I. Chiru Nancy me-a dat 1a Pacate vechi o iragedie
din lumea celor umili, iar tu Hama dela Pcir O IntAmplare Indujeatoare. E un. povestitor caro pane prea mult accental pe impresionarea psihologicd. Pe edile profetilor
glsit un p-etuitor In
Del avrancea.

N. Dundreanu si-a restrAna inspiratia la um. anumit domeniu.

Chinui(ii (1907) si Dill negura vigil ne arat u seriitor descriptiv.
Chinui(ii se inspirg. dii. viata de- port a Glalatilor ca figurile de

amestecatd psihologle, inerent acestui media. Din negura vigil

e un volum de mare higenanglate prin felul cam
Infdtisatg

viata dobrogeand cu ciudgeniile si curiozitAtile ei, Cu lupta pe

care Insisi oamenii au a o duce Impotriva primejdiilor ce-i incon joarg..

V. Demetrius a colaborat la SenwIneitorul, Luceafilrul, Viea(a

noud, Convorbiri critiee l apoi la Flaccira si la Sburritora A
publicat numeroase vohnne dala Versan i (1901) plu la nuvelele
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR /LSD

348

din Norocul cucoanii Prosa i romanele Vieri sdr6bite ori Monahul

Damian. Poezia sa arat o simtire superficiall si o mare usur

rintd In sacrificarea calitgii pentru cantitatea rimatd. i povestirile lui Demetrius sunt In band parte relatare de fapte care nu
ori chiar
viafd,
isbutesc sd cuprindd o semnificatie, ca'n
Lupii'Front, cea
naive, ca 'n Dragoste de truer. In Norocul cucoanei

mai bunt& povestire a acestui autor, avem un simpatic tip feminin

In Wince i vorbdreata bdtrAnicl, Infdtisatd ca vioiciune si au
umor. i InIdrziatul, tablou din viata unor functionari aratd calitti
A In. /ixarea unui media prin fiinte care, asa mi ru.nte cum
sunk ele, nu sunt lipsite de original umanitate.
Viata social. este descrisA de cAtiva
scriitori si sub aspectele ei cornice. Nu mai
':
avem arta atAt de exceptionalA a lui Cara4e
./
giale, dar oricum si'n aceastd directie apar
_

lucrd.ri care merild atentia. D. D. PAtrdscanu

si-a publicat, In Via(a Romdneascei, lucrg.4
rile cele mai bune ale sale. In. Schife

amintiri (1909) au valoare literard mai cu

seaifir amintirile din viata de scoald,
stare sd ne cuprindd interesul prin acele ori-

ginate figuri de profesori din orasul Moldovei de nord. Timotei Mucenicul (1913)
depAseste volumul anterior si prin arta -cornpozitiei,

i prin umor. E un intreg colt de

viatd biserioeascl de peste care autorul stie

u. patriv.au
sd ridioe vdlul, odatd cu pove,stirea inspectillor pe la mAndstiri ale chiriarhului capricios. Comicul reiese

In chip natural din feint de vorbd si din situatiile personagiilor,

peste care a,utorul aruncd um aer de simpatie. Candidat frIrd noroc

(1916) si Ce cere publicul dela an deputat, se inspird din viatA

noastrA publicA, fAr s ne poatd ldsa impresia artisti3d din Timlei Mucenicul. Un prdnz de gala (1928) Insenmeazd o noud aprolpiere de adevdratd era Tipuri ale vietii contimporane, ca generalul din Strategie, sau figurile care dan viatd paginilor din
Un prdnz de gold si Pentru bal, mentin prestigiul iiterar al 111111i
scriitor care pentru a se putea impune, avea de laptat 1 cu stdruinta
In mintea noastrd a vietii sociale fixatd de arta lui Caragiale.
Literatura de duiosie si de retoricA simpatie, inspiratd de viata
dela tara, este foarte abundentd In aceastA epocd. Aceastd viatd
poate avea insd si pdrtile ei demne de o privire ironicd Ad std
Meritul lui Al. Cazaban. Incural lume (1904), Chipuri i su fiel!
(1908), Peicatul Sfinfiei sale (1915) cuprind o mare mulime de
tipuri omenesti, nu toate adancite. Nuvela Feud' boi si schita
Grija stelpdnului 'mint dintre cele mai isbutite. Atitudine ironicd,
avem si 'n romanul Un om supdrdlor (1922) In care autorul
InfdtiseazI mai putin evolutia personagiului. principal Andrei
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:MU ROMANE

349

FurtunA, at crimpele din viata de famine In provincie di din

viata de student, gazetar i de modest funcionar In Bucuresti.

OdatA cu volumul Valturii (1907) I. A. Basarabescu atrage atentia publicului prin schitele si povesti-

rile lui pline de umor rece. Acasei, cu

stgrultoarea deiseriere a interioralui i ca

amAnunte care ne suggereaz viata de necontenit pelerinaj dintr'o garnizoanA In
alta, aratA multA dibAcie In felul cum ne
pregAteste pentru final
scrisoarea a-

41,2

y,,

dresatl ofiterului de stApAnul unui magazin de coloniale. Procefieul descriptiv si

al urnorului stApAnit, Il gAsim adesea In
saierile lui Basarabescu. Norocul (1907),
Noi i vechi (1909), Un om in toate firea

aratI aceleasi calitAti de notare a hunii

din jur i de InfAtisare a personagiilor

cadrul unor actitud lipsite de complicatie.

Din umanitatea simpl ca viatA sufleteas-

A. Baibescu
fac parte oei doi romaatiosi din Pe
drezind, unde autorul stie sA. se fereasc de tot e ar putea fi
socotit ca satirl. Realitatea vietii sociale este data pe fatA de an

autor perfect obiectiv. Comical vine din InsAsi natura faptelor. La

vrerne, una din scrierile mai marl ale autorului, nu cuprinde adftncime epicA, personajul Anei este Insg. interesant. Anicuta din Casa
grea, Socrate din povestirea cu acelasi nume, posn.asul Rache
timidul san prieten. Pilip swat fiinte vii ale unei lung, pe care autorul
a stint sA ne-o descrie atAt de fire,sc.
Odat cu
Garlean.0 ne ridic.nrn pe planul epicei de larg
orizont si de mare valoare literarl. Calistrat llogas, L A. BrAltescu Voinesti, si I. AgArbiceanu tsi clan contributia pentru ca
epica noastrA sA atingA un mare moment din desvoltarea
Colaborator la Semdrultorul, Luceafikrul, Feit-Frumos, dar si La
Convorbiri critice, GArleanu a stiut sd se inspire din medial roMAnesc

i sI fie totodatI adevArat artist. Din Bcitrlinii, schitele

din 1905, i se aratA trAsAturile distinctive.

E o lume apusA pe care GArleanu o evocA i dupA. care simte

pArere de rail. In schita Btrnii, puritatea moralit a lui Toader

Raclis si a lui GavrilA este atAt de bine Incadratl In viata
de orAnduitA gospodArie a
vraja pe care o tes florile visinilor
ce-si apleacA crengile spre cerdacul bdtrAnesc. InvAluiti In sim-

patie defileazA pe dinaintea noastrA conul Gheorghies si coana Ruxanda, cornil Iordache Iovu, coana BAlasa, oarneni cinstiti, ca drag

de gospodArie si de plmAnt, cu teaml de Dumnezeu. Si societatea nostrA 1m prefacere apare In Alte vremuri. CalitAtile de pove.stitor rejos cu putere In Wald (1907), Cea dintdi durere (1907),
Intr'o maple de Mai (1908), Schife de rdzboiu (1908). Navela
Punga e din bunele realizAri ale autorului. Medial lui Neculaa
www.dacoromanica.ro

350

D. MUR AR A$

i autoritar al acesteia,
ne aratg. n Garleanu si un autor realist Tot astfel ne apare el

Laptuc si al Saftei, spiritul grosolan

'n lnecatul. Cu multa naturalete ni-i povestita tragedia din Furnica, Nucul lui Odcbac (1909) insemneazg. apogeul carierei de
scriitor a lui Garleanu. Satul Arsiteni cu
oamenii atat de creduli si de usor de ma,nuit, batranul Odobac, maiestos in vointa Jul,

ca si nucul care umbreste culmea dealului,

molatecul sau nepot Mitru si apriga, rautacioasa nord Ruja lui Cazacu talharul sunt

creajii ale unui mare scriitor. Aldturi de

paginile de realism taranesc redat cu deskvarsilUt obiectivitate, avem duiosia din Feti(a

mamei. Priveliti din (ara (1915), cuprin-

zand note descriptive despre lun.ca din Mir-

cesti, casa lui V. Alecsandri, casa lui Ion

Creanga, Ceahlaul i portretele catorva scrii-

tori ai nostri, swat pagini de bun calitate

literara.
C. Hogas 15i incepe activitatea Inca din
1881, dar numai odata cu paginile publicate

Em. Utrle.nu

In Via(a Romdneascel s'a vazut ce talent cu "total original reprezinta el. Pentru popor, Hogas are o adanca dragoste. inteo conferintk din 1901, Petrecerile la (cud, el epuizeaz toate epitetele
pentru a arata gratia si farmecul jocului popular. In ace-Iasi timp,
ca multi alti scriitori ai vremil, gaseste aspre cuvinte peutru. clasa
noastra cult&

Volumele Pe drumari de munte (1914), Floricica (1916), In

munrii Neamtului (1921) reprezint o sum de insusiri de fond
si de forma. late pagin pe care-o destinase ca prefata la un
volum, Hogas apune: eu. am Tnceput a scrie cu gandul de a
Imbranci literatura calatoriilor din drumul obiectiv didactic si aproape geografie de pan acum, pe drumul subiectiv, pe care trebue

sa mearga, dup socotinta mea, acest gen de literatura". Muntii

Moldovei de nord apar cu regiunile lor albatece si cu omen.'
bine creionati, calugdri si tArani mai cu seamk Sfatosenia, lipsita de concentrare, caracterizeaza pe acest scriitor care pentru
descrierile i naratiunile lui are si fun vocabular plin de seva
autohtona.

In Spre Nichit, se vede puternicul sentiment al naturii, pe

care-I simte acest scriitor, care se elibereaza de ,tot ce cultura
a alterat fiinta noastra. In sinul naturii salbatece, autorul simte
voluptatea de a se mistui ca o frunza manata de nestatornicia vanturilor". Sentimentul se nuanteaz cu duiosie tn, acea pagin.g. din
Peirintele Ghermau(d and, in mijlocul padurilor, printre generaPe de frunze putrezite g ppintre floricelele sfioase care rasar
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

351

ici si colo, autorul simte vesnica prefacere a lucrurilor i treoerect

dela viat spiv odihna de vecl. Cine ar putea uita spectaoolul atAt

de viu al cAlugArului care mace hribii? $i hrilxiI, asezati pe

spate si cu pntecele 'n sus, sfa.rAiau pe cgrbuni; lar mgruntul
meu cMugr li presura pe piept Cu. sare a piper i pitmea, In
aceastA Indeletnicire, atata mAsurg. i chibzuiald, si, fKrA.

dea

seama, asa fsi tuguia buzele pe linia intinsI a olor doa degebe
cu care-i presura, Inca ai fi zis cg, vhea 8.1.4 sArute pe totl, de
rAnd. Din and In child ate un hrib, mai
putin rgbdAtor la usturimea focului, ridica dintr'un sold, pocnea si, asezgndu-se
fargsi pe cArbuni, sfargia Inainte". In literatura noastr nu avem un mai original
portret ea acela al cAlugArului evocat In
aceasti viatA sAlbatecg. a ,naturii, ca un
element care se Incadreazg. cu desAvArsire si se face una cu copacii sit ca MOpiffle de nestrAbAtut. La acest scriitor
care-a simtit farmecul unor locuri Mtg.torite de Creangg, avem
un haz sg.-

ngtos, si el oeva oonstitutiv lute lidonomie literar de bung. originalitate.

Activitatea relaliv putin intins6 a lui

BrAtescu-Voinesti fsi are un Insemnat loe

Hogs;
In literatura noastr i prin cuprinsul sufletesc, dar si pentru fetal de a serie al autorului. E o lume de Mutt

curate si nobile In aceste scrieri Dragoste de flori si de muzic la

unii, sentiment al vietii de famine, spirit de jertfl, sunt stgri suf.
fletesti caracteristioe multor personagil create de Brdtescu-Voinesti.
E adevgrat Ins cA aceste finte sunt menite sI sufere si sit cadg
tnfrftnte. Teoria lnadaptabilitAtii-oelor buni la mediul social stricat
dela n.oi, a fost adesea discutat de critica noastrg.. Andrei Rizescu
din In Lumea Dreptd(ii, Pang. Trgsnea Sfntul, Niculgitg. Minchmg,

Microbul, sunt personagil care toate soot In relief o anume canceptie despre viata noastrg. social& Lui Microbul, fat cu purtarea
neomenoas a celor trei stude-nli, autorul face observatla: Jar
dac ch'inii se poart asa cu coi slabi, cum erau, sit se poarte 010
acesti. trei tineri care nu erau cleat oameni i incA bacalaureati,

ca Microbul, care toat vremea para. era rebegit de frig, parcA

se ferea sA nu-I loveascg. cineva In cap?" De altfel aceastA gAndire

pesimistg despre viata socialg, strecuratA atAt de direct In unele

lucrAri, le micsoreazA acestora valoarea, artisticA. Dacg. societatea

omen.easc Ii apare autorului decimal, In schimb i se desvglue,

ca la putini aljii, poezia
de familie. Aceasta fnfloreste In ate-

va scAnteietoare pagini din. In lumea dreptifii, Pand TriLsnea StanSambdta i Moartea lai Castor. In ateva bucAti, BrAtescuwww.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

352

Voine$ti e de o concentrare in adevax clasica: Puiul, Vdrcolacal,

lnidmplare, Privighetoarea. Sentimentul fundamental in opera lui
Bratescu-Voinesti este duio$ia, $i totu5i el
a scris si o schita umoristica, Cdleitorului
ti fade bine cu drumul, care-i o capod opera.
Caracterizare admirabill, Inlantuire fireasca
a evenimentelor, un dialog de-o naturalete

!Ira de egal. Si apoi avem ad 51 poezia

naturii. Frumusetile firii sunt Cu atata vraja redate In acea dimineata da Jume, cand
Pitache a Naita strabat drumul printre lanurile de grau $i maci Infloriti, 4iii Imbatit

privirile aruncate pana'n zare, eri se In-

canta ascultand cum Isi raspund pitpalacii.

In volumul Reitcicire (1923), singura bucata
Ispita e mai realizatd. Sunt In acest volum
unele repetitii de situatii si. de stari emotive
BritescaVoineftl

care ne due cu gandul spre bucati ante-

rioare mult mai valoroase.

Bratescu Voinesti a saris, In colaborare cu A. de Herz, si o
drama &ram Si aci avein un personaj care-si distruge fericirea
spre a acopen i gresala altora. Sorana e infranta fara sa lupte, e
una din aoele fiin.te slabe a caror soarta e holarIta de un vitreg
complex de imprejurari. In Din pragul apusului, cal din urma
volupi literar publicat de autor, avem $i pagini de interes documentar, ca In Luceafclrul. Aristocrat ca sensibilitate, Bratescu-Voi-

nesti este si manuitor al unei limbi limpezi si naturale.

Cu Sfavici, literatura ardeleana si-a fixat ca domeniu social satul

cu imprejurarile lui de viata. I. Agarbiceanu, prio ideile lai poli-

tice si prin _misiunea de preot, I$i avea oarecum fixat cu anticipatie

1902, la
Serniindtorul, Tribuna, Ramuri, Viata Romdneascd. Del (cud (1906)
a fost urmat de-alungul anilor de numeroase volume de nuvele $1
povestiri Doucl iubiri, In claw villa, Datoria, Luncufoapa in Paresimi, Chipuri de cc-aril, si de romane ca Arhanghelii, Legea trupulut.
Legea miniii, Biruln(a. E in toate aceste lucrar imitate de inspiratie $1. unitate de conceptie literara. Avem In Agarbiceanu un

cadrul inspiratiei. A colaborat la Luceafdrul Inca din,

scriitor realist, un ochiu atent la imprejurarile sociale si politice,

In urma carora se surpa fiinta morald a atatora. Nu lipseste uneori si atitudinea critica a autorului. I. Agarbiceanu a. stiut sa creeze
Insa si opere In care a ram as cu deAvar$ire obiectiv. Multi nici
nu-1 cunosc altfel pe Agarbiceanu decal ca autor, In Fefeleaga.
al nenorocitei femei care se sbuciuma ca carausia, I5i Ingroapi
pe rand copiii morti conform unei nesguduite hotAriri a media
si-si vinde si calul-tovarawl de s grade, ca sa poata duce la ultimul
Bras pe Paunita, singura copal care-i mai ramdsese, ori al celeilane femei, si. ea simpla, resemnata, din Luminira. Dela scrierea
con.centrata ass' cum a avem in Fefeleaga st Lurninifa, daca treceni.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

353

la nuvele desigur cea mai caracteristia. este Doud iubiri. Aci ne

interesea; nu numai iubirea feciorului popei Ianm i capriciile

unguroaicei Ella ci si arta cu. care scriitorul ne-a ardtat cum asupra
sufletului tftnarlui Isi Intinde puterea traditia vietii romnesti de
sat. Trecnd la roman, AgArbiceanu a 1/rgit cadrul inspiratiei, dar
conceptia despre literaturA. Problema etc/ a existat lntotdeauna
pentru acest autor, dar In roman.e numai

apare =al vAdit. Arhanghelii e o scriere

masivA, cuprinzand viata social/ a unei regiuni aurifere, dar e difuzI ca compozitie.

p'reotului
Misiunea moral/ si national/
e prea pe primul plan, ca sA nu tulbure
plkerea artistic& Satul ,ardelean, Cu viata
lui apropiatd de naturd, dA. subiect altui
roman. Popa Man. Un subiect mai comm

plicat, dar pentru care autorul n'a avut

suficientA putere de creare artistic& este

Legea trupului. Sinuciderea lui loan Florea

care se simte vinovat de a nu fi rezistat

pdcatului, ca i sinuciderea instin.ctivei 0-

limpia Grecu, eroi care aland in plcioare

regulile morale, distrug fericirea vietii de
I. Agirbiceanu
famine, reprezint/ mai mult teze morale
decat artistice. Pup/ cum In Strum s'a. pus problema de constiintA
a femeii care dui)/ ce se las/ In voia instinctelor, ajunge sA. gimt5
cutremurul remusarii, In romanul Biruinta avem de asemeni
problem/ de constiint/ la notarul Vasile Grecu care trece prin
Indoiala credintei i lndoiala dragostei, pin/ ce infrAing,Andu-le, del

purtarea Vilmei trebuia SA Indrepte spre altA cale desnodlmntul,

ajunge fericit preot la casa lui. Scriitor de bogatI inspiratie, Agarbioeanu reprezintA un interesant moment din desvoltarea literaturli aildelene. Si concesiile pe care e face pe alocuri formelor
dialectale 15i au rostul lor lute formiuiA literarA cuprinzAtoare a
etnicului In oe are el distinctiv.
L. PeticA, mort in 1904, n'a ajuns la deslVestiri ale until
varsirea talentului 'rut Prin motivele de in
lirism non.
spiratie a apartinut mai Intai Literaforatui

si a luptat pentru curentul de Inoire al lui Macedonski, iar mar

apoi Romfirdel jane, revistelor Literaturd i arid romdrui i Fitt-

Frumos, Insusindu.-si crezul nationalist si traditionalist.

St. Pete/ e un poet de bogat continut sufletesc In Fecioara in
alb, Cantecul tocun,nei si. Serenade demonice. Solii &tell e o tragedie plind de mister, situat/ trite Vrance legendarA. si conventional/. Influenta lui Maeterlinck g Ibsen este prea vIdit/ In aceastA
lucrare de exaltare a idealului aruia Iiiurmeaza Viorel, la chemaiea
Siminei. St. Pella. a, avut i o frumoas/ activitate critic/. In Poezia
nowt, el explia. procedeele poeziei simboliste. In Arta national&
aratA imposibilitatea unui til international. E la Pete/ Incercarea
23

www.dacoromanica.ro

D. MIIR AR A$'17

53,

de-a 1mpaca estetica simbolista cu traditionalismul romanesc: 5coala

estela modernista propaga de-o potriva cultul divin pentru technica

tnnestrilit la care s'a ajuas In strainatate si cultul pentru sufletul

romanesc desbracat de once valuri Inselatoare puse de cosmopolitli

rationalisli. Ceea ce se cere acum In arta e cunoasterea adanca $i
deplina a poporului, dar cunoasterea liberd, neimpiedecata de nici-

una din aoele forme ale judecatii sub care se

obisnuia odinioard a se privi poporul". Pen-

tru ca sa ajunga cineva adevarat artist na-

al nostru, trebue sa Indeplineasa

oonditiunile de cultura pe care Petic le
exprima precis: Arlistul care va voi ca
opera sa sa oglindeasca poporul roman,
va trebui sa. studieze arhilectura care e
tional

simbolica sa, iconologia care e credinta sa

si poezia care e viata sa. El va trebui sa,

determine metafizica si psichologia poporu-

lui roman si. sa cunoesc etica si estetica

limbii romane".
M. Saulescu a colaborat la Semancltorul

din ultima faza, la Convorbid critice, Ra-

muri, Flaceira, dar aduce, ca poet, ceva deosebit de literatura traditionala. In volumul

D, Anghet

Departe (1914), e un poet al nelinistei a

nelamuritului sufletesc:

In ochi puram melancolii de toamng

Si'n mima cararea Isi Insamna
Un plans oe n'a mai st5panit In noi;
Avem dorinti de lacrami nestiute,
Si daruri de taceri de ne'nteles...

In volumul Viata (1916) se inspira din viata oraselor, urmand

ourentul din poezia noua apuseana a lui Verhaeren. Drama Sdpteimana luminatei, are un subiect original si timid expresive care

se desfasoara We atmosfera de grqoaie superstilie, atat de ti-

rallied, bleat Impinge pe o mama la uciderea copilului ei, cu scopul

de a-i mantui sulletul. Aminte$te un motiv de folclor nordic pe

baza caruie Selma Lagerlf a scris un capitol dinteun mare roman,.

D. Anghel pe care 1-am cunoscut In lucrarile de colaborare ca
St. O. Iosif, In, scrierile legate numai de numele sdu, este traditionalist ca inspiratie, dar cu total modern ca sensibilitate si subtilitate de expresie. Si prin cultura capatata. In Franta, se apropie

cu iteres de poezia lid Verlaine, Samain si Moras. Traducerile

parute In Revista celvrlalti area Indreptarea spre n.oue poezie
apuseand.

ln grdinei (1903) cuprinde poezii de evocatie, de plutire a

aufletului In atmosfera casei parintesti. din. regiunea Iasilor. Flowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

355

rile, In Gherghina, Mdgheranul i alte poezii, sunt cAntate ca &Heath simtire $i'n fiecare poetul a simbolizat un Bullet. In Bala?
pomilor avem viziune de mare poet:
Cu legAnAri abia simtite

Titmice Incet-Inca

Pe pajislea din. fata casei, caisii, zarzdrii i prunii,

Invesmantati In haine albe, se clatinA In fata lunei
Stand gata pard s Inceap un pas usor de menuet.
Se catA ram cu ram, se'nclinA 5i'n urma iarAsi yin la la;
albe $i roze gesturi, dulci arome
CoebetArii si

ImprAstie In aer dantul acesta ramie de fantome

Ce-asteaptd de un an de zile minuta asta da .noroc.
In Fantasii (1909), pe lfingd frumoase traducen din literaturi
strAine, poezii originate ne arat aceeasi predilectie pentru o forml

arlistie6 i subti16. Moartea Narcisului este- tipic pentru delicatetea

cu care se stabileste corespondenta Intre (Affirm florli si iubirea

care moare. Atmosfera de nedefinit mdreste mn farmecul enietieis
In linistea odAii s'a stins Inoet, facet...
Nu si-a fArmat vieata petala ca petall,

Ci a murit ca fata din ce In ce mai pall,

Ca un bolnav ce'ngroap ca dnsul un secret.

A$a s'a stins tu tainA nimeni n'a stint,
CAci In minuta asta de grea melancolie,
Eu singar stam de fatA la muta-i agonie,
Si singur mi-am dat seama atunci ce s'a pierdut.
lar cAnd a fost ca toate aceste sA le sciiu,
Asemeni unui suflet de moarte deslegat,
Un blAnd parfum In aer usor s'a strecurat
Si a rAmas In cas plutind pang. tftrziu.
Nu avem un poet simbolist prin IndrAzneli lnoitoare ale vexsului, avem Ins6 preocuparea de expresie muzicalA. Lucdri de
finete a sufletului sunt Fantomt (1911) i Oglinda fermecald. In
Steluta (1914), printre amintiri si portrete, gdshn. $i paginile
delicatete din Nunantul i Flori albastre: Viorele $i topera$, lacrimi de senin $i frnturi de azur, vor Inveseli $i la anal de sigu4
vestcdul Inveli$ ce sie va strAnge imprejurul tulpinelor stejarilor

bAtrAni din dumbravA; dar tremurAtoarele mele mAni se vor mal

IntAlni oare de-asupra albastrelor lumini, userii nostri pasi vor

mai fo$ni prin uscatele foi, vieletele noastre flori vor mai facs
un. singur mAnunchin de umbrA Intr'un Intristat ,amurg?..."
Poezia simbolist,

Macedonski la Literatorul a Inceput sA creeze

un curent literar apropiat de manifestArile

apusene contimporane. si-a avut diva adepti, Intre ei pentru o

bucatti de vreme $ pe St. Pelid, dar n'a isbutit Ins aceastA Incexwww.dacoromanica.ro

356

D. MURARA$U

care, si din pricina unor defecte personate pe care mi i le-a iertat

lumea, dar si din faptul ct literatura noastr nu era Ina potrivitg
pentru experientele moderniste. Pentru lnoirea literaturii noastre,

se duce o luptg, statornieg. numai dat cu intemeierea revistei Vie,*

Naafi, la care se grupeaz multi seriitori, sufletul activiatii fiind

Insusi directoral publicatiei, Ovid Densusianu.

Increzator In capacitabea critieei de a determina curente literare,
Ovid Densusianu a explicat poelica simbo-

lismului. Artioolele critic; la Vie* nona,

au la baz oonvingerea lui Ovid Densusianu

cd o 5eoald literarg. nici nu poate s prindg
rAdg.cini adanci In Anal .unei societAti, dacg
nu e precedatA ori oel putin intovArAsitA de
critid care sg. lamureascA Iumea asupra tu-

turor chestiunilor pe care le pane. Ovid

Densusianu n.'a fast ins numai teoretician, a

cgutat s realizeze si modele de poezie noug.
Poeziile pe care le-a publicat la Vieara noucl,

In parte, au constiluit acele volume dela

Limanuri albe pang. la Raze peste les pezi, in

care putem gAsi conoeptia lui Ovid Densusianu despre poezie. In Lirnanuri albe (1912)
sunt i poezii de dragoste, i poezie a naturii,
fArg. insg. sd aibl un colorit propriu. GAsim
Ovid Densugiana
In ele un continut sufleteso oomprimat, se
simte cum cugetare,a paralizcazg. simtirea. Ceva propriu este In poezinc care cantd stiinta si pe creatori. Ciclul Lunrini de fidget e tot
ce-i mai interesant In west volum. Ni se aratd cum se transformg
sufletul sub puterea lanai gaud care de-odat te face s vezi viata
sub altA luminA. Copil Hind, te multumesti cu visuri, Cu rxwesti, dar
Intr'o zi un gaud luminos I despopere sens'ul. lucrurilor. De-acum
tnainte te depArtezi de iluziile copillriei, te scuturi de prejudecAti
infrunti liber viata. Sacrifici tot ce ar putea ste impiedece, Infrimti
femeia si iubirea, rezisti la itibirile ispititoare, arunci iro-nia asupra a
tot ce apare inferior in lumina idealului si te Iasi dus spre limanurile
IndepArtate, a.noorezi la tArmul idealutui. Luminile de tulger" sunt

gandurile creatoare, care ridic pe omul-rob pan la oninl-titan,

gandurile care-ti fac din viall o adevAratg. epopee. Stiinta si arta
te ImbogAtesc, prin el shill legAtura cu Iumea intrea,gl, prin ele
ai viziunea unei noi lumi. Ceca ce aduce non Ovid Densusianu, ca

fond poetic, este aceast5. colindare a. spiritului cAtre limanurile albe,

oeroetate nuniai de oei ce se smulg din mijlocul realitAtilor banale.
ljeroica (1918) cantd momente din rdzboiul nostru pentru unitate, este deci un triumf al liricei patriotioe asupra prograraului de
5coal fixat in 1905. Tot astfel Sub stanca vremii (1919), ca aspeete
de rA, figuri de ciobani naivi, viata primitivg. invAluitA In simpatie,

e o Indrep tare spre inspiratia semangtoristg.. In Robili trecutului,

avem mila oelui iinbogatit cu arta a stiinta vremii pentru. sundae
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

357

_simple care-si trdesc viata lor de azi pe maine. Doina, Satul, Cadrul,

Cosasii sunt poeziile unui poporanist care Imprumutg Ins mult

distinctie motivelor literare. Raze peste les pezi (1921) cuprhade aceIasi lirism medidativ, stgpanit, Indeprtat de retoria..
In motivele de inspiratie
atitudinea In fata vietii se simte
influenta poeziei simboliste apusene. Dela Verhaeren. Gmlio Orsini
vine influenta, cand Ovid Densusianu cnt orasul cu fabrici i mun-

citori, ori cand ja pozitie fat. de tot ce-i trecut, deci mort. Ovid
Densusianu, arat de dotat om de stiin.td si atat de cald Indrumg.tor
al celor tineri, nu s'a putut impune ca creator literar. Este la el
prea multg. intelectualitate In fond, prea inult rg.cealg. In expresie,
Nu are arta de-a ptrunde Ini suflet prin imagini, nu poate preface
datele de constiint In viziuni care s. ne Incante sensibilitatea. Din
toate poeziile se d pe fat un suflet ceroettitor, nelinistit In Xata
problemelor vietii, stdpanit de fiorul tainelor ice ne Inconjoarg preocupat de destinul omeniril, Insetat de tot ce este lurainI si frumusete,
La Vleata nouei ,au colaborat foarte multi scriitori. Unii pot

cercetati de aproape 5i fixati In rolul lor In desvoltarea poeziei

noastre, altii au dispgrut de odat de pe planul literar, ni s'au revelat numai prin fluturri de aripi care nu s'au. prefdcut In sbor.

Cativa au evoluat spre directii literare deosebite de cea dela Viea(a

mud. Nu se poate spune c revista lui Ovid Densusianu a creat
spirit comun. Intregei generatii. Ecoul mi5c6rii. simboliste a rgmas
Intr'un cadru restrans. De altfel, chiar poetii credinciosi scoalei s'au
argtat de multe ori legati Intre ei numai prin mijloacele technice:
sub vglul unei poetice admise, poezia a continuat s fie diferentiata.
Const. T. Stoika a fost un adanc credincios In puterile de creatie
artisticit ale scoalei noi, a scris chiar un studiu Scoala nouei
In lupta cu parndsienii i realistii. Din opera sa s'au tilpgrit
Licariri (1910) 0. postum Poezii (1928). Acest poet ea dragoste
pentru clasicism, traducgtor talentat al catorva fragmente din Poe-

mul naturii al lui Lu.cretiu, a scris poezie originala Intr'o formg

care uneori n'are nimic modernisrdar cu un Iond In care gsim
si sentiment religios, d avant al imaginatiei spre trecutul Imbletor
de visuri, dar i delicata melancolie pe care o revarsI In suflet
amintirea clesteptata de icoana prInsg. Intr'un. album:

0, stolul amintirii
In ritmuri de escadre,
poarte,
Vasleste cdtre mine, in taina grea
Triumfgtor, cortegiul Thi zitlor ce-altAdat,1
Mi-ai senagnat in &diet!

acum, din nou te caul

In trista IncApere Cu visuri tapetatg.

Dar glasul amintirii se stinge ca wi flaut

In depArtAri..

LipsitA de Indrazneli de versificatie, 11fla Frollo realizeaza o

www.dacoromanica.ro

D. MIIRKRASU

358

poezie de lirism discret, distins i cu Infloriri diafane. Pastel linistit 1 idilic

traditional In. Amiazii, sentimentalism' visator
inolcom In Gdnduri pribege. Poezia de dragoste e fara de elan, fard
de sbucium pasional: Sfiala unui dar este caracteristica. Format& In
atmosfera ideologica. a cursurilor si scrierilor lui Ovid Densusianu,
Mia Frollo si-a pastrat cu statornicie simpatia pentru latinitate
pentru marii scriitori ai apusului latin. Ne-a dat si frumoase pagini
de traduoere din Dante, In afar de volumul de versuri originate
Flori de fleicetri (1923).

M. Cruoeanu a publicat cAteva interesante volume de versuri,

Spre cefalea zorilor, Altare noud, Fericirea celortal(i, si de proza,

Povesliri pentru tine. Technica e aoeea a poeilei nol. Prin obisnuitele

procedee simboliste, ni se suggereaza stari de suflet in O cercevea.
poezie build si din punctul de vedere al versificatiei. Strada puM de
noroi i Poemele oglirzilor aduc un fond de inspiratie nou. Dela Spre
cefalea zorilor la Fericirea celorlal(i, cu poezii. In care se evoca strazi

fn noroi, strazi In sarbatoare si strada ei", ori In care se fixeazd

pretext de gandire si emotie
a unui tovards ori a unui
trecator, e o treoere dela formalism estetic la fond umanizat, !Ara
silueta

xl se iasa din. cadrul a oeea ce este *coala. In Povestiri pentru tine,

avem mici poeme In proza, In genul intrat n. traditia simbolista
dela Baudelaire Incoase, pe tema poeziei lucraritor din medial inlim.
Eugenia Sperantia are un loe In viata culturala mai Cu seamA
prin lucrarile de gandire filosofica si estetica. Svonuri din necunoscut
(1921) sunt de inspiratie simbolista, asa cum a fost Impa.mAntenila
de Vieafa mud. Placerea In singuratate, ralacirea pe oellalt mal',
sunt xprimate In versan i corecte dar abstracte. Versurile tind adesea
spre o proza usor ritmata. Totusi Eugenia Sperantia stie sa-si In.
frAneze inspiratia
versuri de forma fixa, cum avem in. Nubdrul,
scris In metru safic:

Klbul nufar doarme pe ape 'ntinse

Unde cerul noptilor s'oglindeste,
Trecu vantul printre petale albe
Umbra domina.

Contactul cu clasicIsmul a avut rasunet adanc In activitatea

poetului. Pasul umbrelor f i al veciei (1930), In. afard de inspiratia
delicata din Leagdnd-ti lacrima, loare i din Baladele vdrstei ds
uur ne ofer alianta de modera si clasic din Hexametrii viscolulut,
Hexametrii nop(ii, Hexametrii zorilor. Un triumf al formei clasios
este, aproape In Intregime, voluraul Sus (1939). De mare interes suni
acele poezii In care nelinistea sufletului modern Isi gseste exprdsia
prin energicul ritm antic: Hexametrii altei lumi, Hexametrii tainei
tnele i, cea mai reusita. Hexametrii lumii intregi.
In. romanul Casa ca nalbd, cu fantazie si poezie duioasa, ni se
arat evolutia dragostei sculptorului atAt de serios Straja pentru
capricioasa Si superficiala Lelia
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANIS

359

Cele mai multe din ppeziile stranse In volumul l'reludii 1n- zori
(1928) al lui Al. C,olorian au !ifrut Irt Vieata noud. Misticism rag
tu Vpm trdi, fond delicat In Veghe senind, dar mai cu seama notatii
interesante In stampe. Volumul Exil (1938) prin Inscripfii pentru
Balcic g volumui Stampe italice (1939), Incresteaza cateva scanteieri
ale unei inspiratii descriptive fara de puternica rezonanta emotiva.
Poema eternd (1941) cuprinde poezii din ciclurile copilriei, iubirii
si mortii. Sensibilitate duinasa In Epigraf si 'n Asteptare, evocare
concentrata In Toamnd in clasd. Primul ciclu mai ales se impune
atentiei prin retrairea naiva a trecutului, avantul spre vis si basm
$i notarea aoelui fermecator nelamurit In bucurie si 'n intristare, pe
,care-1 traiesc la sir toate generatiile. Poeme alese (1942) ne aduc
poezie religioasa inedita (Poemele credinfri 5i lisas). Dei In
'contact Indelung ca cercurile simboliste, autorul nu si-a Insusit defeat unele Inoiri tu versificatie, ea fon.d i limba ramannd pe lin.ia
traditiei.
N. Budurescu In. Poema nauelor pleoate (1912), nu fese din pro-

ciede,ele obisnuite si nid din temele generale. Ici si colo o disttectie

cantata, lucid inte/ectuall. Manuitor abil al versului nou s'a aratat
Vintila Paraschivescu In Cascadele Luminii (1921), volum, eu varlata
Inspiratie, In cicluri ca lmnul sufletului, Privelisti, Imnul muncii,
Vraja valurilor. Colaboratorul deIa. Tribuna -din Arad, Emil Isac.,
si-a trimis din scrierile sale si la Visarei noud unde a gasit o 'bung.
apreciere din. partea lui Ovid Densusianu. Poeme in prozei IneetI-

tenesc un gen care pana la Emil Isac a fost putin cultivat Dela
Poezii (1908), In care se simte poza mmia care vrea sa fie ten once

pret nou, pana /a Cartea unui on? (1925) evolutia s'a facut spre

traditionalism, sineeritate i simplitate.

Prin poezia gandirii, asa ca'n Fragment, si prin intelectualismul
din. Orgoliu or/. din Infinit, C. Narly arata legaturile cu Visara nouda
si cu directia de prefaccre a poeziei noastre, asa cum a dorit-o Ovid
Densusianu. Totu.si cele mai caracteristice poezii. din volumul Ispite
fi biruinti (1930) sunt acele care exprima Marne de suflet sfiitioase,
engase discrete. Simbolism delicat In Era o floare albd, Invaluitoare puritate a sentimentului In Asteptare, autoiluzionare in Miral.
In general o poezie de armonie minora, totusi 5i vioiciune In Simkonia
Toamnei. Versificatia se resimte adesea de influenta simbolista. Form..1
aleasa si vocabular Intiparit de intelectualitate.
Dragos Protopopescu are un. accent sufletese propriu In poeza
ca Un evolurionist i Romana' saxonii. Poemele restristii (1920), Zvon
de pretutindeni (192).) pierd prin expresia cantata. Traducerile catorva din capod'operile lui Shakespeare sunt cebe mai bane pe care

le avem In romaneste. Proza sa literara marcheaza o interesanti

evolutie. Im.marocul Metehnelor a fost un Inoeput promitator, Con-

dam.na(ii 1a castitate o cadere. In schimb Portal 13 este o mar4.

lucrare de viziune a realitatii i de colindare In. domeniul trecutului
de multumire sufleteasca. Convertirea la o coneeptie de viata eroicA

* lui Eulampe Sibica, ajuns alumni dintr'o eroare la Inchisoarea

www.dacoromanica.ro

360

D. MURARASU

Dumbrava, Vivi Brancovan, Onisifor Crai i alte nume sub care

se ascu_nd personagii ale vietii noastre politice i culturale, evenimente

al cdror rasune1 dAinueste Ini sufletul nostru, dau. cartii i Insemnatate
istorica.

E. Stefanescu-Est a trezit curiozitatea prin a sa Simfanie. A oolaborat la diferite reviste ale vremii, fr si aibg. ins directg. legatur
cu Viea(a Noud In Poeme (1911) si lmperii efemere (1926) ,aduce
sonoritati verbale, dar si simtirea armonioasa din Serenadei ori
rafinat din Vischn pldngdnd ca-aceleasi lacrimi. Al Gherghel

a colaborat Inca din! 1905 la revista lui Ovid Densusianu,

rdmas in wala simbolista. Dela Cantece din amurg (1906) a evoluat
spre Solitare K1934), sonete in forma clasica i Inchiand un lirism
meditativ care nu e fara comunicativitate. Serb= Bascovici, trecut
pe la Viea(a Noud i Sburcitorul dar si pe la Canuorbiri entice
FlaccIra, a intrunit poeziile sale in vOlumul Destdinuiri -(1937). Se
resimte de intelectualitatea dinf cereal Vie(ii Noi. Inbelectualizarea

emotiei apare in T1 singur taci, fondul serios In Stihuri penttu

f3eunant, una din cele mai bune poezii din volum. Elevul ooalei
simboliste se da pe fall in poezii ca Prin alb ele rspdntii, scriitorul
cu respect pentru forma corecta i armonioasa, in Ele si tu, Trecdfor i treccitoare.

Doi din oei mai cunoscuti adepti ai scoolei de inoire a poeziei,

I. Minulescu i Al. Stamatiad, dau atentie mai mult expresiei liter

rare, alti doi, Gh. Baoovia si I. M. Itascu., reprezirag. 'o adana. viat
interioara.
I. Minulescu e superficial ca sensibilitate, lipsit de o oonoeptie
adnca, frivol adesea i 'n fond si 'n. forma. In vreme ce alti adepli

ai curentului non s'aai straduit sa aducg. distinctie, intelectualitate,

mijloace de suggerare ineclite, Minulescu, inzestrat cu abilitate de
versificatie i bogat in vocabularul intiparit de neologisme, a cregt
o poezie acoesibila tuturor. Si-a asimilat foarte bine, din poezia nong
francezg, technica versului liber i muzical, dar n'a lu.at nimic din
oeea ce constitue, ca fond, poezia lui Rgnier, Samain, Verhaeren
8pm care se 'ndrepta cu atata interes un. Ovid Densusianu. Nu lipseste

din poezia lui Minulescai a un exotism su.perficial, de notatie purgen.erald.

In Romunre pentru mai tarziu, putein trece peste atiltea poezii

care zdarnic incearc s impresioneze prin jonglerie verbala
-prin teatralism. Sunt ins In aoest volum i ateva realizari frumoase. Roman(a celor trei cordbii suggereaza impresionant nacuprinsul spre care se 'ndreapt corabille misterul In care ele se
tng,roapd. Impresia de tristete si de nelamurit infiorare In fata necunoscutului se armonizeaza atat de bine cu imaginea firiald a albatrosului /Ina, care rarnne pe cheiul umed. Roman(cr celui ce s'a
intors cuprinde simtire adanca i expresie lipsit de afectare.
In De uorbd ca mine insumi ntir, avem Moire de prooedee, este
doar oeva mai multa atentie In ce priveste fonUuL Teatralismul din
Ecce homo este comic. Daca n'.ar fi fost patat de cateva lcuvinte de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA L/TERATURII ROMANE

361

efect", Cantee de leaglin, prin ce are ca gingdsie, ar fi fost o bun4

poezie. Glasul morilor e o poezie suggestivd i cu reate virtuozitAti
de formd.

Alturi de compozitiile de vid sufletesc ca 'Vara in Capitald,

Arniazd rurald, Ploaie urbana., Romantd retrospectiva, Peisaj amed.
avena Insd versurile care 1nchid o emetie din Ruga pentru ziva
mea onomasticd,
lafteptare, Randuri pentru pdsdrilie cdlidoure.
L Minuleseu n'a avut o Inaltd conceptie despre artd. Socotind poezia
un simplu joc desert si runeori indecent, si-a bagatelizat darul versului muzical pe care l-a avut din belsug.

Nu apare altfel niel ini scrierile in prozd. Casa cu geamuri

portocalii (1909) exploateazd anormalul. Cu fantasie liberd i prolixd

romanul ROO; Galben
Albastru e In bund parte o satird a celor

Invdrtiti" Im spatele frontuluL In Corigent la limbo romdnd, cu

platitudine de fond si expresie, i Cu mari sfortdri de a fi spf.ritual, autorul ne Insird experien.tele In dragoste ale lui Bucu.

Beirbierul regelui Midas nu depAseste o fantasie superficiald.

Ca s5.-1 eunosti pe AL Stamatiad, nu trebue sd te opresti la Din

trdmbite de aur. E aci o poezie de manierd, o poezie In care

poza este ceva organic. Prin mine vei trlivei euceii pdmntul"
pare atdt de neserios tntr'o poezie In care se Imbind vorbe so-

armonii divine, lumind i splendoare, vlzduhul ,va fi fladar care nu spun. nimic. Procedeul ieftin al acumuldrii de
epitete este utiliza pan.it la oboseald.
Cu bucurie ne oprim la versurile frumoase, atdta de rare. Astfel
In Grddina:
nore

cdri...

Departe zace-tristd portita putrezitd

lar gardul std s cadd, a.cum e 'mbdtrdnit,
O floare, un spin, o creanad, mai dinoolo tufisui

Abia-i slujesc de crjd c

unui greu rdnit

In volumul Mdrgdritare negre, Stamatiad ajunge la o poezie de

simtire adnck si de expresie n.aturald. O notd de tristete se imbind
eu sentimentul de dragoste In atat de pldcuta poezie Mi-e suflelul

creangd. Pe fdgasul cel bun este Stamatiad si 'n. Pe drumul Damascului, psalmi din care rdsare un suflet emotiv eare-si gseste o
expresie avntatd. Cultul artei 11 Indreaptd spre astfel,,de versuri:
Fii ludat de-apurnri
Superba Poezie, din propria cenuse,
A. Inviat!

Ca 'n vremuri,
Mi-e sufletul un cantee,

Un sbor de aripi albe,

Un rdsdrit de soare,
O rard sdrbAtoarel
Intreaga mea fiintd

ea si odinioard

www.dacoromanica.ro

0. MURARASU

362

Se 'na1tl. cAtre ceruri,

Pluteste preschimbatA In puri armeniel

Fil lAudat
0, Doamne,
CA mi-ai intins i nile paharul cu venin,
CAci rdnoeam de-o vreme
stingher i fara vise
Ne xni crezAnd In viatA
bratul Tgu divinl

AI. Stamatiad a contribuit mult la cunoasterea la noi a lui

Baudelaire. Din contactul ca poemele In prozA ale acestuia, au
reesit, ea forma' nu ca inspiratie, paginile din Cetalea cu porfile
inchise, haratiuni strAbAtute de lirism, dar ca expresie pompoasa

si ton uneori declamator. Volumul Cortegiul amiptirilor (1942) Intruneste Intreaga activitate literard a lui AL Stamaliad.
Gh. Bacovia creazA o poezie ca totul original din elemente
bizare: flori funerare, cadavre in descompunere, tAlAngi care sunl
dogit, oer de plumb, materia plangAnd, gol istoric, amurg bolnav,
toainnA putredA, gradilla cangrenatA... 13acovia primeste dela sim-

bolism anume prooedee, dar reprezintA ceva ca total aparte. E

autor al unei poezii de inotatii elementare dar care se organizeaza
potrivit cu o sensibilitate originald. Nici un alt poet nu dA. pe fata
o stare de suflet, ca mai multA putere de suggestie, prin mijloace
atAt de simple. Bacovia realizeazI ca nimeni altul o poezie care
nu are nimic intelectual, adicl
In sens modernist
nimie didactic. Pastelul, In general, exprimd sufletul unui poet priu amAnunte descriptive organizate lucid. Bacovia exprimA un peisaj prin
sufletul lui care peroepe halucinant Lumea extern.1 este simtitl
exclusiv din interior. Cu versurile lui Bacovia In sufflet, trlim In
mijlocul boalei, tristetii, pustiirii, ne miscAm. 1ntr'un cosmos bol.nay, cangrenat.

Volumul Plumb (1916) e oeva imitar ca fond sufletesc i ca

,expresie. Deco,r e un admirabil pasteL Lacustrd e una din cele mai

tipioe poezil baooviene. In cadru de tristete, de tablou de iarn5

invariabil, poetui suggereazA totusi acea viatd intimA din Decembri3.

CuvAntul insusi prin repetarea lui cu. 4.1ori muzicale diferite, produce
stcea impresie de singurAtate 0. de melancolie din Rar.
Scdntei galbene i Poezii (1934), unde se gAsesc i cAteva bucati
n.oi, merg pe aceeasi directie poeticA. Si aci total este dollu, frunza
galbenA, crengile sunt cu sunet de schelet". Si ad pnedilectia este

pentru marsul funebru, fecioarele pile, valsurile monotone si

donate. Note de prima yard este o capod'operl unica In felul ei:
Verde crud, verde crud...
Mugur alb si roz I pur,
Vis de -albastru, si azur
Te mai vad4 te mai mid!

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Ohl puncteaza cu-al fliu foe
Soare, soare,
Corpul ce Intreg ma doare,
Sub al vremurilor joc.

Dinteun fluier de rachita

Primavara,

O copill poposita la fantanK

Te Ingdna
Pe campia clara...

Verde crud, verde crud...

Mugur alb si roz i pur,
Te mai vad, te mai aud,

Vis de-albastru si de-azur.

Poemele In proza, Bucet(i tsle noapte, sunt strbatute de aceeasi

pustiire sufleteasca, de melancolie si singuratate, doar din loe

toe isbucneste si ironia amara la adresa lumii. Bucati rupte din
cufletul unui scriitor care pi se desvlue In psihologia lui atata
de deosebita. Nimic nu e mai limpede In opera literara a lui Bacovia decdt sentimtntul nefericirii existentei lui proprii. Bacovia s'a
caracterizat singur In Vobiscum:

Ma' sgudue de mult un. plAns intern

i-acest fel de a fi va fi elem.

Addne ca sensibilitate, artist variat ca expresie, I. M. liascu, prin

fonclul poeziilor lui, aminteste, mai mutt ca toti colaboratorii dala
Viea(a rtouci, pe Ovid Densusianu In ce priveste distinctia i eva-

darea Intr'o lume de intelectualitate. E o poezie a smulgerii din

realitate pentru ratacirea Intr'o tar de visan, g a strilor de suflet
discrete. Chiar din vremea cdnd conducea Versuri a prozei, fosta
Versuri, se vede atitudinea poetului Astfel esta poezia Albutnuri,
interesanta i ca tratare a unui motiv In care se sintetizeaza calda

plutire. In alte vremuri cu accentul de Infiorare In fata unor impresii

care revin halucinant.
In Sub cupole de vis (1913), prin Spre jaral magic, cll. tinderea
spe ideal si infrAngerea tnainte de a se aju.nge la tarmul vIsurilor,
pared. dela Inceput suntem pregatiti pentru poezia unui gullet care 'n
inaltarile i 'n visurile lui. se Intoarce lovit de tristete si de desarmagire. E volumul unei dezolari care revine sub diferite forme. Fioril
senior de toanznii este poezia de jale a orasului provincial sub ploaia
de toamna. Aspectul dezolant apare si.'n In orasul gotic, unde des-

frunzirea pomilor e redata atAt de plastic. Tristete a ideal merg

Impreun.a:

Pasesc pierdut p'rin. Iumi de vise, pribeag pe drumurt sidefii,

Ascult soptirile do apa, doinirea pomilor pustii
www.dacoromanica.ro

364

D. MURARA$U
Privesc pgduri In depgrtare cum fruntea vestedg-sl. fueling,
Sant pelerinul desngdejdii setos de vesnicg fuming.

Este ad predilectie pentru lumea cavourilor, aspectele de eiraitir

privelistele care plutesc In melancolie sub lumina lunii care si

ea luceste fermecgtor de tristr. Volumul este foarte interesant si
prin partea de autobiografie, redat cu atata deosebire de ce.ggsim
la alti poeti. Balada strbunilor, ca evocgri pline de tristete si de
vrajg, este caracteristicl pentru sensibilitatea lui I. M. Rascu,
de retinutg si de aristocraticg. Tot astfel In cielul Prin bimodal tutors,

cu tristetea Inmormantgrilor care au lgsat impresie In sufletul de

copil, cu amintirile din orasul in cane si strdzile erau. ,alei de cimitire", cu monotonia vietii de pension. si cu primele Inkorgri ale su.fletului In pornirea spre alte liman.uri.

Volumul Nelinisti (1927) cuprinde, In afarg. de Drasele dezamgite, alte doug cicluri, Plaiuri vrancene siInd &inlet credinta. Orasele dezamgite, prin alte teme, ne readuc n atmosfera volumului
anterior. Plaiuri vrancene sunt de inspiratie mai fragedg, ca dragoste de plimbgri, prin. codri Imbietori de vis si cu Indreptare
nostalgicg spre tgramurile strAmosilor:- Cidul religios e de deosebitg

tnsemngtate. Este ad o inspiratie fundamentalg pentru lirica lui

I. M. Rascu. Revelatii, poezia oca mai reusit din. volum, e strg.bgtutg. de un misticism care-si ggseste o frumoasg. expresie:
Tot mai mult mg 'nstrginez de-oxice
Tot mai slab trecutul, vitreg mg 'nfioarg....
Catedralele au vraja poleit.
Si pe-albastrele plafoane Ingeri sboard.
Catedrala pasnice chemgri ascunde,
Catedrala limpezi psalmodil susping
pdsesc Infiorat sub bolti profunde...
,,Remmtare linistitg. si deplinr.
In Renuntdrile luminoase (1939), revin Inc din notele triste ale
oraselor dezamdgite, revine 'Me via,tp. de visare si de indreptare
spre trmuri cu contu.ruri sterse. O Poezie de cald avnt sufletesc
spre Eranta este Plecare. In! acest volum, sintezg a poeziei lui I.
M. Rascu, Intalnim si din. evocgrile copilgriei i vietii de familie.
Parten fundamentalg a lui este Insg poezia religioasg. a sihgstriei
dela Port-Royal, a evocgrii solitarilor, drept credinciosi filosofi, a
sufletului coplesit de emotie In aceast atmosferg misticg. PArti
tregi din Renungrile luminoase sunt nun:Lai revrsare de em9tie
religioasg. Vers, rimg. dispar ca un lucru de prisos, cuvantul nu mai
e deck semnul care trezeste sufletul. Poezie, emotie, ruggclune se
contopesc In graiul simplu
punte directd spre o lame interioarg
de candoare si de pietate. Pornind Zn Sub cupole de vis dela technical
In favoare la Vietata IL01111 Si dela un vocabular care are ceva de
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

365

scoald, I. M. Rascu a ajuns, In Renunteirile luminoase, la o subtila

dematerializare a poeziei, care devine emotie, rugaciune, armonioasa
oapta interioara..
Si scrierile In proza ale lui. I. M. Rascu se disting printr'o sensibilitate aparte. ID. La Lisieux, cu Slarzta Tereza (1934), avem

scriitor cu remarcabile Insusiri literam, In stare sa mnale ca pe-o

floare figura de divina bunatate a sfintei. Vibrdri (1935), prin fine

impresii, notdri de em.otii, marunte peisagii creionate cu putere evocatoare, amintiri din copilarie si din calatoriile In strainatate,Inchid
aspecte de distinsa viata spirituala.
Poezia pornita dela Vieata Nou si-a ailus bogata ei contributie.
Literatura si revistele cu program, dinainte de 1918, nu [ne-au dat

tnsa indiciu de vreo unitate de directiva ori de ideal. De altfel,

cloi din scriitorii reprezentativi, Sadoveanu si Rebreanu, apartin
epocei de dupa razboiu, prin cele mai de searna Incrari ale lor.
Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Tudor Arghezi sunt
.acum 'ia Inceputul activitatii

www.dacoromanica.ro

Din Noul Testament, Alba Mlle 104511

SINTEZA. AUTOHTONISTA

In starea haotic de imediat dupd. fIzbola,

se intfilnesc pe pdmn.tul nostru toate cudap 1918.
rentele sociale i bate ideile literare rare
se- vAnturau dinteun capdt la cellalt al Europei. Dezordinea social.%
e caracteristicd acum pentru toate rile. Literatura fiind expresie a
sensibilildtii unui neam, trebuia si ea sd se resimtd.
Oameni de bund credinn, scriitori cu prestigiu ta ace-lasi timp,
cautd s influenteze opinia public Acum I. BrAtescd-Voinesti, sigui
cd pacea eternd Incepe pentru Intreaga omenire, cere ca armata sd
Reviste

i atitudini

nu mai fie destructivd" ci sl se ocupe de scoli, de spitale, do

drumuri. Gala Galaction, In 0 lame noucl (1920), cere ca literatura

s la parte la lupta pentru Inoirea kocientii: O 'pdrere de rdu tot

avem: aceea cd scriitorii romani zdbovesc ant de jalnic sd priceapd

daul vremurilaz ajunse si nu sftnt In stare sd Aducd literaturii ramanesti cinstea c a luptat si ea pentru marea cauzd sociald.".
Strdinii de origine, mai ales, cautd s influenteze felul nostru
de gAndire. Evreii Isi urmdresc ca stdruintd scopul lor disolvant.
Lupia lor Incepuse nc inainte de rdzboiu. La Curentul nou (1906)
unde-si rdsfdta teoriile un astfel de strdin, se ducea lupta lmpotriva

lui\ Sadoveanu si N. Iorga. Aci se putea ceti: In lomi idealizdrii

trecutului barbar, noi.. ne avem idealul In viitor... In loaul cuvintelorde patriotism si nationalism.., noi vom lua ca devizd cinstea si idealime'. De aci lupta trece la Facia, avnd ca obiectiv pe A. C. Caza

si pa N. Iorga. Reapdrnd sub .aceeasi conducere dud. rdzboiu,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMAN!

367

Curental nou ataca poporanismul i sustine c problema puritItil

de rassa este barock absurda.. Tot acum, un. alt strain! isi are prect
cuparile i intentiile lui speciale 4n Umanitarismul i internationala
intelectualilor (1922). Peste cativa ani, o brosur stupidl cautl sa
arate ca Alecsandri, Ha.sdeu, si A. C. Cuza sunt evrei.
Apar reviste literare al caror scop este de-a ne scoate din fagasurile noastre, de-a compromite ce este autohton, de-a zeflemesi
traditia. La Contimponanul, Punct, Integral, Una, 75 H. P., reviste
mult mai Indraznete si mai vulgare deal Fronda, Orizonturi not si
Chemarea dinainte de rIzboiu, se rat1cesc si cativa romani.. Marea

majoritate a celor zare voesc sa ne InoiasrA" viata literark sunt

evrei. Urmasii camalarilor care'n a doua jumatate a veacului trecut

si-au avut rolul lor disolvant fat de boerilnea agrark vreau
aiba acum rolul lor In opera de distrugere a literaturii national.
Trecem peste aceste publicatii care sunt de domeniul patologiei mal
mult deck al literaturii, pentru a inregistra revistele rominesti care-5i
au locul lor In. viata spirituala a vremii.
Eugen Lo,vinescu I5i continua ca mulla
literara Shardravna. activitatea craica.
!oral apare In 1919 cu c,olatoratori mai In
varsta, D. Nanu, Corneliu Moldovanu, A.
Mandru, Victor Eftimiu, dar si ca alii car.

acum lump s6 se afirme. Numarul prim

promite respectul pentra btmul ifint si
munca pentru crearea unei armonii Merare: Nu credem a fi iesit din epoca
luptelor literare; credem a a venit Insa
6-i vremea unei zecu1egeri si a 'wad eclec-

tism luminat in domeniul felurit al artei;

inu e revista mai de seama In apus, care
61 nu fi ajuns la aceasta conceptie matura.si asezata; peste curentele necesare ca
Lovinescu
fermente de viatd, e imperioas si o opera
de armonizare. Pe aceasa voirn s'o indeplinim". Scopul de Indrumar
a tinerelor talente este astfel exprimat: maturitatea noastra se apleaca fratern peste pubertatea melancolick a generatiilor ce se
ridici, pentru a le limpezi greutatile inceputului". Dafnis si One al
versului ii gaseau In. Eugen Lovinescu pe experta Lycenion.
Simbolismul este ceva Invechit pentru Sburdtorul. Se da aten.tie
altor formule noi, iar In cenaclul maestrului Isi gasesc aprecierea

si scriitori romani care-si au local lor In viata noastra literara,

dar si multi evrei care-si asteptau nerdbdatori ziva arunearii
marea aventura pe piata literara. a Parisului. Dar, ca. toti acestia,

valori literare pozilive", Sburdlorul Ininte Inca de sfarsitul anului

1922 isi inchee existenta. De data aceasta aprecierea cea mai deplind se 'ndreapla catre Tudor Arghezi.
Activilatea critica si literard a lui Eugen Lovinescu. e impun1Ware ca massa... Zeci de volume de critick din timp In timp nevir
www.dacoromanica.ro

D. MUR AR ASO

368

zuita, si de lucrari de istorie literard arata. un. =net pliIn de mall

dragoste pentru manifestarile literare ale epooei Partizan al jailpresiorlismului, Eugen Lovinescu d prea multa atentie formei, expresiei, voind astf el s faca. din critica o operg. literara. Un stil
phicut, vioiciune spirituala, capacitate de a svarlt-cu dinacr., sageata
ironlei or satira, nu le-a negat nimeal. Dala Pa0 pe nistp (1906)
pana la studiul aphrut de curanddespre viata 0. opera lui IVIaiorescu,

avem o manifestare, cu scaderile ei In ravna de-a fi la pas cu

ce-i nou, chiar cand aoesta vine dela siropli pripasiti dornici de
reclama, dar si cu reale calitati. Opera literara. propriu zisa prezinta, prin Mite i Bedduca, pete care nu-i vor putea fi niciodatg

trecute cu vederea.
La Vieata Noud troneaza acelasi spirit intransigent al lui Ovid
Densusianu. Fixat pe pozitia anti-semanatorista i anti-poporanista,

Ovid Densusianu nu recunckaste valoarea nnor Scrieri care totusi

Insemnan mult. Despre romanele lui Rebreanu se serie In Vieata
noad: Dupg. /an de realism intarziat, de literatura. In gen cronicarese punand langa Infloriri unele vulgaritati, noul roman (Pddaren

spdnzura(ilor) al d-lui Rebreanu, Uncle parca s arate o asoensiune..."

De admonestare aspra are parte G. Gregorian. Dar nici ce este nou

nu place lui O'vid Densusianu.. Despre Pc.ii profetalui se spune.

Suntem pentru nautate, dar nu and e repugnanta, grosolan ori
comical. $i noutatea d-lui Blaga e foarte turbure si chinnita". Reaparitia Flacdrei e astfel salutata: In. paginile ei vedem trecand
poezii dantelate ori parfumate si de acelea care gasean pe vremuri
ospitalitate la hanul Semdneitorului..." De ce Jt ne miran a Una
si Integral credeau c reprezinta adevarata poezie nota?
Viola Romdneascd treluandu-si activitatea In 1920. ,arata ed va

fi i de-acum Inainte credincioasa idealului exprimat In 1906:

de aoelasi spirit demIocraic, de aoeeasi dorintal de a stallCondui

mo-,

rala si frumosul, aparatori mai presus de erice ai libertatii de

gandire
bunul cel mai mare si mai !nail al omului
rluaim

munca noastra, Mceputa acum patrusprezeoe ani si Intrerupta In

vara anului 1916". $i acum reuwste sa-i atrag colaborarea principalilor scriitori ai vremii. In curand aei vor aparea La Medelent
a lui Ionel Teadoreann, Irdre portelanuri a La GrandifOra" a lui
Gib Mihalescu, Intanecare a lui Cezar Petrescu. Conducatorul spiri-

tual e tot G. Ibraileanu ale carui studii literare despre BrAtesou

Voinesti, Toparoeanu, Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Ionel -Teodoreanu 11 impun ca principal critic In epoca de du.pa razhoiu. Spre
surprinderea multora, ne-a dat Adela, lucrare plina d subtila viata
sufleteasca, pria care se da pe fata un adevara maestra In romanul
analitic.

Intr'o discutie cu hwatatul 5i adancul critic estetic Paul Zarifopol, In 1928, Viata Romdneascd Isi explica puncLul de vedere In ce
priveste critica literaral. IMpotriva estetioei pure sustinuta de Zarifopol, revista oere sa se fael psihologia artistului, sa se stabileasca

conditiile pediului care influenteaza apara operei, sa se- faca o

critica' completa, bazatal pe toate diseiplinele utile. Viata Romd_neascd

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

369

impotriva criticei tavalug" a lui M. Dragomireseu si criticei titirez" a lui Eugen Lovinescu. Aspra cu toti oriticii dela noi,
revista afirma: Critica estetica nationala nu are gust estetic"; oeea
ce se face la noi este strambtura estetica. nationala". Dupa retragerea lui Ibraileanu, sub inraurirea lui M. Ralea, psiholog, sociolog
estetician. care n'a facut nimic serios In nicio disciplina, Viata
Romaneascd, 'prin colaborari eterogen.e, se Inmormnteaza In preocupari sociale si politice.
In numele artei pentru arta, ar fi trebuit s vorbeasca. Convorbiri iterare. Simion. Mehedinti, pana In 1924 le tine pe linia
daca (nu a progresultd. De ad inainte, sub directia lui Al.
Tzigara-Samurca$, revista pierde tot mai mult pretuirea cetitorilor.
In 1934 se Inwarc o intinerire a conducerii. Se putea oeti acum
In revista: In fata vremilor de haos se oere din nou Sd proclamdm
introndm din nou domnia spiritului critic...
primatul
Si In lumina acestui spirit critic sa procedam. degrab la o ierarhizare a valorilor de nu chiar Insasi la reintronarea ideii de valoare".
In curand, In Intinerita" revista ge putea ceti cugetarea: Optimismul viguros care ne anima nu ne precipita pe panta desperarii",
iar caleva randuri mai Inclo, aceasta dovada de cun.ostinte literare.
Programatic Convorbiri iterare (1867) descind din Dacia literard
(1840) reluata de Romdnia literard a lui M. Kogalniceanu". Sem.neaza N. Rost'. Revista Junimii atrage intr'o buna zi atentia asupra
valorii abecedarului utlina din colabratoori (Rada Gyr). In Noemvrie 1936, Al. Tzigara-Samurcas anunta c a fost Indepartata colaborarea lui N. Rosu si Comp.", din cauza lipsei de lzalitate si a
exigentelor incompatibile cu tinuta traditionala a. revistei". Din 1939
Convorbiri iterare au trecut sub o noul conducere. Este o revista
care nu poate In adevar trai decal daca-si regaseste echilibrul In respectul pentru formula critical si estetica maioresciana
Dragomiresou ramne credincios aceluiasi ideal de arta. Fatan pa aplruse Inainte de razboiu ca o protestare impotriva Convorbirilor literare care-si renegaserd principiul artei pentru arta. Tot
ca o protestare apare si acum, Impoil.iva misticismului sub diferitele lui forme: pirandelism, shawism, expresionism german,
cism statiO rusesc, supra realism francez. Falanga isi fixeaza rolul
de a rastigni fara. mill" pe reprezentanili degenerati ai scrisului
si de a purifica aerul ciumat". Estetica
tu.tre ei este si Arghezi
integralista si-a gasit expresia definitiva In tiinfrz literaturii, prezintata. de autor ca un sistem original, dar care In realitate are vadite
Imprumuturi din estetica straina. Tendinta anti-istorista, exprimata
Inca. dela Critica tiintificd i Eminescu, se accentueaz si ajunge la
formularea totalei despartiri Intre personalitatea =m si cea artistica a scriitorului. Contemplatia singura este socotita capabila
de a cunoaste capod'operile, istoriei ramanandu-i rolul de-a explica
scrierile mediocre. Ad avem doar vechea critica a lui Schopenhauer
Impotriva istorismului i hegelianismului, si ideea aceluiasi ca silinta
istorica nu poate cunoaste decal raporturi Intre lucruxi, pe cancicon24

www.dacoromanica.ro

370

D. MORAR A$U

templatia are rolul de-a ,ajange la lucrul fn sine. De altfel bastisi

teoria despartirii depline futre om si artist pleaca dela un text din

Schopenhauer: Conceptul aci, ca pretutindeni In arta, este nerodnic:

compozitorul da pe fata esenta cea mai intima. a lurnii i exprAm.ii
cea mai adAnca tatelepciune Intr'o limba pe care ratiunea sa n'o poate
prioepe; tot astfel o somnambuld, sub influenta magnetismului,
lamuriri despre lucruri In privinta carora, treaza, nu are nicl o notiune. De aceea la un compozitor, mai mult ca la oricare alt artist,
omul este cu total i cu total distinct de artist". Teoria geniului si a
contemplatiei dezinteresate pleac dela aoelasi isvor. Un instrument
de raspAndire a integralismului a fost Institutul de literaturA. Reusita lui In crearea unui curent critic integralist este null.
Octavian Goga, Insuflelit de acelasi cald nationalism care ne-a
dus la Unire, stabileste lute conferinta rostita la Cluj rostul scriitorului roman. Amintind cA pentru. Transilvania subjugath literatura
a lost rezervoriul de en.ergie nationala, serie despre rostul ei dupa
evenimentele din 1918: literatura trebue sa reixttre In rolul el istoric

In rolul ei de apostolat... Literatura apare si asOzi ca izvorul de

cApetenie al ideii nationale".

Nicolae Iorga aliazA ideil nationale pe aceea a moralei i fa numele /or lupti In Lamura" (1926) arata c literatura nu trebue sa
se abata dela misiunea ei mationala, In vremea crind revizionismul
dusman tinde sti ne s Asie granitele: Estetism, rafinarii din capitale

obosite, faca-le allii la vremea lor; celor de azi li e interzis acest

drepr. In 1934, tot mai apar exhibitil morbide ale curentelor de avangarda. Un evreu publica o coleclie dadaistA a until coreligion.ar si o
insoteste i cu o InflacaratA lauda. Grupari efemere cauta
atraga
un public, In numele unor idei confuze: Criterion, Litere, cea dintAi

putAnd fi acuzata si de propaganda comunista. Literatura pornografica nu gaseste rezistenta niel in public, nici in. autoritali.
Iorga, dupa. ce con.damnit cm.entele bolnave in lstoria literaturii
romdnefti contemporane (1934), face sa apara Cuget ciar Notd
SamanAtor". In numarul prim din 15 Iulie 1936 serie: anarhia s'a

InstapA.nit pe literele romAnesti si de pe urrna ei s'a ivit cures:au.]

de flecareala cu vorbe mari, de exhibitil de monstruozitate, de apeluri
la apetiturile bestiale, care, supt o critica de lovinesciana nelntelegeresi interesata toleranta,
dat era care merita O. fie peoetluita.
frunte cu fierul rosu.: Arghezi". Contra salbataciril sufletului re),
mnesc revin la o lupta fara crutare...". In aoest prim numar, rubrica Literatura buna" cuprinde pe Adelina I. CArdei i Const.
Goran. Anul II ni-1 arata pe N. Iorga mAnat de aoeleasi principii:

4scArba fall de o literatura de desordine mental si de libidinos

desmat si In.crederea ini banal simt i sAnAtatea sufleteasoa a acestui

popor".

Apar multe alte reviste tu aceasta vreme. Flaceizu 1st reincepe

activitatea In Mai 1922, oferind o literatura de sooale diferite
de valoare pe toate scarile ierarhiei. Ad N. Davidescu, In Critico
veche despre poezia inowi, afirmA di literatura romAna. Incepe cn
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

371

simbolismul In build parte, prin colaborarea la aceast revist.1 a

aflat publicul romanesc de talentul basarabeanului Leon Dan*
autor al volumului bogat In viata sociala interesanta si'n pagini chiar
de interes istoric literar despre scrlitorii Gorki si Andreiev, Revolufia
ruset
Amintiri, Schite i Impresii, apArut numai ht 1928, si
luerarilor I limba rusa Noul Seminar, un roman realist, si Ploarr
amard, culegere de nuvele. Cagetul romdnesc (1922) ofera de alemenea colaborari de amestec. Futre oolaboratori este si maoedoneanul

Marcu Beza, autor de poezii In dialect, autor si al mud roman,

O viatei (1921), totusi cunoscut de public mai ales ca Invatat, pria

serierile In legaturk Cu urmele roman.esti, culturale i artiatice,
Orientul aproplat Datina (1923), Suflet romdnesc (1925), Flomara
(1926), Darul vremii (1930) sunt toate pe Baia traditieL Sinteza
(1927) are cult pentru noua divinitate: Arghezi, Juni mea literard dela
CernAuti, unde conduce mintea limpede a lui I. Nistor,, i Fdt-Framos
dela Suoeava mide se desfasoara stiinta bogata a prea malt risipltului In polemice marunte Leca Morariu, stint dovezi de energle
nationala 0. de munca literara a Bucovinei. Pagini basarabene 51
Viata Basarabiei Ii Indeplinesc rostul lar cultural. Pornind In 1938
la Cluj, Glind romdnesc Isi propune un mare scop national si cultural: Rostul aoestei reviste este tocmai sa mobilizeze toate energiile
bune ale Ardealului, sa tie mereu la suprafata complexul icie probleme ale aoestei par" de tara, sa continue, ca alte cuvinte, sa adtualizeze traditia Astrei". In 1934 reapare, sub directia lui M. G.
Samarineanu Familia dela Oradea ea scopul de-a sustine cultura
nationala:
redacta o revist la noi I.nsenxn.eaz i astAzi oeea

a Insemnat totdeauna: a da o lupta".

In Mai 1921 apare la Cluj Gdndirea avand Intre colaboratori
si o parte din loci ce se alaturasera imdiat dupa razboiu Lucaa4-

feirului, pe atund la Buouresti: Nichifor Crainic, Al. Busuiooe(ana

Blaga, Victor I. Popa, Gib Mihdescu. Redactori sunt Cezar Petresou
si D. I. Cucu. In 1922 Gdndirea Isi met sediul la Bucuresti, lar din
anul al saselea trece sub condueerea lui Nichifor Crainic. Acum
cepe epoca sa de glorie. Si pe baza creatiei liberare a Geindirii In
cursul oelor cinci ani, dar 5 i pe aoeea a ideilor lui proprii, Nichifon
Crainic formukaza doctrina e,stetica-mistica a revistei. Ceca ce venea
dela colaboratori se lmpletea Cu viziunea directorului; caierul 1st
lua o forma, InfasurAndu.-se In Tirul tras din eL

Potrivit cu noua doctring, poetul trebue sa fie crestin

realizeze un frumos care sa cuprinda seas teologic. E acel frumos

sofianic, frumosul nefiind alteeva decal sofW, iar arta o marhuie
a aoesteia. E ad o estetica mistica pe care si apusul a avutf-o In

aceeasi vreme, sub forma poeziei pure" a lui Henri Bremond

In Sensul teologic al frumosului, Crainic arata ca artistul gandl-

rist exprima pe Dumnezeu asa cum s'a imprimat Ini sufletul nieamulul,
a e un mijlodtor Intre n,oi i Dumnezeu ca ideal de frumusete ski
perfectiune. In Meirturisire de eredinfei venit.. dup6 prigoana

1934 Impotriva nationalistilar, Be expriLa legatura pe care adevAwww.dacoromanica.ro

D. MURARASU

372

ratul scriitor roman trebue s'o aibd Cu DumneDeu si cu nearnul.

Intre D1111113eZell ca isvor al frumusetii i Intre mima neamului ce
aspird dupd ea; scriitorul e un mijlocitor. In opera lui vibreaz
elementele acelui acord suprem. In care sufletele, biciuite de groaza
vremelniciei, se reggsese, pentru o clip
mdcar, In armonia vastd a infinitului CAci

dupd toate esteticele din lume arta e ordonantd, armonie i sirdlucire. i asemenea ei, toate activitdtile omenesli, hrdnite
din principiul adevdrului, se subtiazd

se ilumineazd. treptat, In mAsura efortului

de Indltare, pentru a-pi muja varturile In

lumina de sus ca turlele aeriene ale catedralelor". In Sensul tradifiei, Crainic sta-

bileste astfel deosebirea Intre miscarea dela

Gandirea si cea dela Semdmitorul: Semd-

-t

Nichif or Cralnic

ndtorul a avut viziunea magnIfied a pAmantului romanese, dar n'a vdzut cerul
spiritualitAtii romnesti... Pentru noisi pen-

tru cei care vor veni dup noi, sensul

istoriei noastre si al vietii si artei populare

rdmane pecetluit daed nu tinem seamd de

factorul crestin. El e traditia eternd a Spiritulai care, In ordinea

ozneneascd, se suprapune traditiei autohtone". In Estetioa lui Nic9lae

tonga, Crainie aratd In ce constd progresul dela semAndtorism la

gandirism: Trecutul i dranul In care se rezum doctrina artistic

a Semei,neitorului e ceca ce noi continuand-o, am numit In perspeclivA

istoried traditionalism, aoordndu-i o mai largd semnificatie de mil

etnic, iar In perspectivd actuald autohtonisni, acordandu-i o seal-,
nificatie mai largd de mit focloric". Astfel, prin aceastd conceptie,
se deschid perspective spre viata cea mai IndepArtatd a strAmoWor
nostri i spre cele mai tainice forme ale vietii lor spirituale. Scriitoria
gandiristi, mai mult ca toti Lucian Blaga, tree mu1t dincolo de istorie
si de literaturd populard.
Ideile lui Nichifor Crainic sunt deosebit de interesante i in

ele Insile, dar 5 i fiindcd sunt pe linfa de desvoltare a interesaui

pentru popor. Indreptarea spre etnic i folclor, In ordinea literard,

corespunde cu desvoltarea constiintei de neam, In ordinca politicd.

Preocuparea de manifestdrile populare
limbd, literaturd, cantee,
obiceiuri, traditii
n.e-a diferentiat din nebuloasa cosmopolitd In
vremea lui Kogalniceanu. Arm trecut apoi la realizdrile artistic; pe
bazd nationald, din vremea Junimii. Preocuparea de popor a fost
un mijloc de evidentiere a ideii n.ationale la Semeineitorul, de sprijinire a emancipdrii sociale la Viata Romdneascd Aceeasi preocupare
Insemneazd, In stadiul Gndirii, triumful mitului etnic si folcloric.
Ideea cuprin.de astfel din ce In, ce mai mult orizont.
Formula esteticd a lui Crainic este Insd misticA
ortodoxd
se bazeazd pe con.vingerea cd'n trecutul nostra ceca ce poporul a
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:1Rn ROMINE

373

produs estetic; a fost In directA legaturA cii credinta ortodoxa sprijinitA de biserica noastra. Faptul este evident In arma celor douA
volume din Cdr(ile populare In literatura romdneascd, marea lucrare
a lui N. Cartojan. SA nu uitam InsA ca. odata cu iesirea din forma
primitivA a literaturii si artei noastre, elemental mistic religios n'a
mai avut un rol asa de important. Se poate oare spera ca vreodata
sa. aibd Intreaga productie literarA si artistica IntipArirea mistica ortodox'? Poetul care a avut revelatia, va intra In formula gandiristA
dela sine, dar ceilalti? Avem manifestAri artistioe care sunt romanesti si fara O. fie gandiriste Sferele nu se suprapun astazi i ar

fi de prisos sa faoem presupuneri pentru viitor. S'ar putea Insa

ca aceea ce-i acum formula misticA i convingere pentru unii, sli
devina simpld manierA la altii. Un snobism mistic ori foldoric
n'ar fi de niciun folos pentru adevArata artA.
Istoriceste Insa doctrina estetica misticA a lui Crainic ar avea
justificare. Ea ar reprezenta inelul ultim care Incheie un splendid
lant de manifestri dela'nceputal culturii noastre i pan. astAzi.
adevar, ortodoxia e aceea care n.e-a pAstrat nationalitatea. Primal
triumf cultural al nationalitAtii a fost pAtrunderea limbii In bisericA,

limba, apoi, fAcand sA se adanceascA constiinta noastrad fiinta etnica

aparte: crearea de literatura originalA avea sA fie o armare fineascA.

Astazi, Indreptarea literaturii spre ortodoxie n'ar fi decat plata datoriei cAtre ortodoxia care a Meat atat de mult ca sA fim, un neam
deosebit de celelalte.

Ideile dela Gdndirea, cuna era de asteptat, si-au gasit i apro-

bari $1 critice. Manifestul crinului alb exprima $i el formula ortodoxl-

traditionalista. Kalende si Capricorn, in numele intelectului, lupta

Impotriva misticismului. Gdndirea n'a castigat nimic pan cel dintai,
lea pierdut nimic prin celelalte cloud.
In miscarea literara a vremii noastre,
Sinteza literarA dela
Gdn.direa si-a castigat un loe de primal
G andirea".
rang nu numai prin ideologia statornicA
pe care a desvoltat-o, ci si prin productia poeticA, aimitor de ornogena' In ce priveste suflul ce-o strabate. Cativa din. colaboratorii revistei sunt printre marii nostri poetl, unul, Lucian Blaga, este b figurA reprezentativa a spiritualitAtii noastre actuale. Dar la acestia
se adaoga. Inc multi alp scriitori In versan i ori In proza, unii ca
un prestigiu deplin castigat, altii la'nceputul unei cariere pe care o
patent- band de pe acum In tendintele ei viitoare. Prin Gdndire,a,
poezia a cAsligat In. seriozitate. Asa cum a fost pe vremea lui Eminescu si Cosbuc, se pane accental si pe fond, reactiune fireascA
Impotriva simplului joc artistic al modernismului.
Nichifor Crainic, prin Darurile pdaidntului (1920), dei e sub
influenta climatului dela Semandtorul, se aratd ea acea sensibilitate
care-si va gasi o tot mai expresiva originalitate, marcand o InaltA

culme odata. ca Tara de peste veac. Accentul religios apare In

Prinos, poezia cu care se deschide volumul Darurile pdmantului.
Sub specie aeternitatis, ca aspiratia spre Dunnnezeu a onmlui oewww.dacoromanica.ro

D. MURARASII

374

resc prizonier", i EXcelsior, Cu larga-i avgnt mistic, ne arat de

pe acum un mere poet religios. Dar si alte teme Isi 'ggsesc ad local
lor. Durerea t./Hl rAnite este cantat.g. in Pe drumuri, in Un ednicc
de-o zi. Mdndstirea cuprinde interesante versuri in ..legAturA ca puternicul senliment al legAturil cu strgmosii. Traditionalismul pe care-I
rom ggsi exprimat in articolele de doctrinA ale lui Crainic, e trAit,
simtit puternic de poet. In De profundis el serie, in legAturg.
itrAbunii-

Tcrt -a mocnit ta voi

frumos si raare
Irumpe'n mine ca envAlvorare...
Poeta' descriptiv, emotionat de frunru.setea pgm'kntalui natal, e

de-o original/ plasticitate In descrieri intr si un element mistic.

Amiaza obositA se toropeste

zare

Albeste uriask pe albele tarlale

Si'n pacea dogoria de-a veri 'nvglvorare
Ea zace'n icnfjnitul nelgmuririi
In rara de peste veac, sentimentul religios si-a castiga( expresii
noi. Fondul sufletese e mai complex. Rugdclune aratg. dualitatea din
fiinta omeneasa Suntem legati de pgmant prin. 'pAcat 1 prin ispite,
dar aspirgm cu sufletul cAtre divinitate, intocmai ca tArna de sub

noi cAtne soare. Imaginea final/ din poezie e de unid( frumusete:

Sftnt candelg. sub boltile divine

In haos spanzur, 'dar atanu de tine

Ortodoxismul primitiv dA isvoare unor poezii ea lisas prin grda
Ii CoUnd. Desm&genire e cea m.ai expresivA din poezlile aoestui
ettntgret mistic. Noul Adam-Tradd e ea totul modernA ca idee 4
original/ prijI fetal cum poeta' vede hisgsi paterea diving.
catg. In oarneni faurii
Fantdnile treezdulut simbolizeazI follas
strAmosesti care din adancul nostra ne dirijeazg. viata. lgheabal,
poede de mare farmec muzical, e simbolul poetului care se simbe
numai raijlocul de rgsparbdire al fortelor care vin din adAn.ci isvoare
ale fiintel etnioe.
Si'n Tara de peste veae avem element descriptiv, dar acesta e
mai mult deca in Darurile prnAntului su.bordonat ideii. ematiei,

E mai mult/ intimitate a sufletului ea aceastl n.aturA care, prin

infAtisgrile ei, oorespunde elanurilor poetului. Cantee de alude e
caracteristic din aoest punct da vedere.
In Tuna de peste veue avem un poet ajuns la aoel fond s'unciese
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATORII ROMANE

375

prins ta formula gAndirismului, In aoelas timp fas. si un artist nou

ca imaginaie, frAmAntat ca ritn al emotiel.
O frumoasg. evolutie a urmat V. Voiculesou dela Poeiii (1916)
pAnA la Intrezdriri (1940). Un traditionalist,
In felul oelor dela Serniiniitorul ori Luceafdavem, In Poezit tn. Din ram Zimbrulai,
tn Petrgel (1921). Descrierea pgmntului romAnesc si aspectele rlzboiului nostra pentru
imitate, prin felul cum smit exprimate, ne
due chiar dincolcr de SemeimItorul, la Alecsandri. Dar apare si poezia de interiorizare,
poezia de credintil misticA In Noul Mag, 113
Deslegare. Limba bogatA In pluvincialisme

rare anunta a un poet in cAutarea unel note

distinctive. Odat Cu Poeme cu tngcri (1927)
mai multA atentie pentru isvoarele folclorice, uneori mg.e'stru tnfrebuintate, ca 'n poema alegoricdt i piin de mister Ca tn &anal!

ca greul pmdntului, si e ma1 multA origi- 1"

V. Volculesca
n.alitate Art descriere
Pe decindea Dunrit
un frumos pastel.
Destin (1933), ne dA pe fatA un poet legal
de viata autohtong. Intr'o limb piin de vlag rusticA, ni se dan
peisagii de tarA, teme religioase ori traditionaliste. LegAtura atavicti
Cu strAmosii capAtA expresie mai puternicl. Suf1u1 mistic castig tu

preponderentg, cum se vede ta Cheia de aur, ta Horeb Iduntria.

Sensuala si artistica descriere din &manta danstind fixeazg. InsA

tendintA a poetului, pe care o vorn mal Inthini adeseori. Si la

Nichifor Crainic am gilsit exprimatA lupta Intro atractiile cArnii s1

aspiratiile sufletului, dar oertitudinea triumfului celor dim urm no
dAdeau imaginea unc fiinte mai puternice, mal sAngtoase. La V.
Voiculescu lupta la un caracter dureros de tragic. Avem la el chinul
unui poet mistic care luptA, cade, simte voluptatea cAderii, cavil
s'o- birue i iari aspirl sA. se In.alte. (MUM (1936) e bogat tui rearlizAri originate. Pentru sufletul sbuciumat al aoestui poet care vede
tragica opozitie tntre- etern t efemer, suflet a trap, viatA si moarte,
sunt caracteristice Miorita i Mante par. In poezia din urml avem
versurile:

Munte pur +Du piscuri Mow

Urc In cer furtuma de stand
Dar ravnesc ampul Iiinitli joase
MA roade dor de sesuri adnci.
Stihia mea de piatrA'hdrAzneatA
In care averi de sbucium am straps.,
M'a despArtit de lime, dar nu de viatg.
Si-mi sparge fecioria tgoerilor un
www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

376

Un adevarat Mil pagan inchinat frumusetilor rnii, avern

C4ntec pentru clesbrdcare. Peisagii ca 'n Dobrogea'n amiazd de vard,
primitivismul crestin folcloric din Balada sfdntului din camp i din

Colind uitat, dragostea de tall, exprimata fard de retorism,

Adman, in_rdmat in patru marl ape, maresc valoarea volumului Urcuf

care arat o ascensiune i 'n privinta expresiei poetice. Intrezdriri

(1940) competeaza volumul precedent. Androginul exprim aspiratia

catre un echilibru Intre cerintele trupului si cele ale sufletului, Cdntecul omului rezistenta la pornirile instinctive. Arta miuord, poezie
de mare rafinament, ne arata pe acelasi poet urmgrit de idea robiei
pe care ne-o impune carnea, lar In Vraja apar indisolubil legate suflet
si trup, spiritualitate si pgmantesc. Alg.turi de aoeste poezii, Crd asa
de zdpadd, Fericitul gdde, sunt opere ale until sensual deosebit de
rafinat si plastic In expresie. Autohtonismul gandirist triumf in
Pdmdrdeascei. In framantarea pe care urea a pus-o
Cdmpulung
ta noi, poetul Isi gaseste un liman de liniste In contemplarea frur
tnusetii. Ne-o apune Ini Mdntuire:

Tree veacurile cete cu fruntile tn. tina.

Ramane'n "Rani vieata cu sdrenie de tristete.

Cat nu vom smulge vremea din no" cu rdazing
Nu este mintuire decat prim! frumusete.

Pornind dela o inspiratie obisnuit epocei dinainte de razboiu,

V. Voiculescu a inaintat pe calea unei poezii rafinate, ca expresie,

dar In care se vede si cautarea originalitatii. E mai aanc decat

Crainic in exprimarea aspiratiei atre spiritualitate, dar mai putin
plastic decal acesta In scoaterea de armonii poetice din traditie si
din afunzimi de viata strabuna.
In Figuri de ceard (1912) si'n poezlile apgrute in ziarul Seara din 1913 si 1914,
Adrian Maniu e un scriitor In curent cu tendintele poeziei apusene simboliste. O forma
rafinata, preocupata de cuvantul n.eobisnuit

si de armollia care se smulge de sub tirania rimei, va fi urmarita a mai tarziu de acest poet care, pria fond, se va
8linti

tot mai mult legat de

itohtong..

gestie

Adrian Maniu

viata au-

Imagist de rara putere de sug-

este Adrian Maniu

Inca.'

dela vo-

lumul Ldngd pimelnt (1924). Unele poezli

se reduc la cateva fine imagini i dau pe
tata o inteligenta care organizeaza lucid pentru smulgerea efectului artistic. Viziune picturald a unui sullet discret in emotie apare
In Cradle fdritdnilor, Lupoaica, Amurg. Mi-

sterul si Infiorarea stint create, pe haze folclorice, In Vrajd de noaptel.

Un suflet pustiit se arata In Ctintec, In care Jilin, i imagini colabowww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMLNE

377

reaza ia producerea 'unei nedefinite melancolii. Si prin limba fru.moasa, LIMO' peimant e o data In cariera poetuluL In Drumul spre
stele (1930), se recurge adesea la elementul folcloric: Inmormanfarea
feciorului de don-.n, i mai cu seama. In umbrd. Sentimental
religios e puternic. In poezia Noapte se trabina atat de armonios
gratia, candoarea i emotia mistica:
Din salcarnii albi se desprindea cate-o floare...
$i asteptam vesnicia, In adierea trecatoare,
Child Inflorise dor alb, gandul meu,
Si cuvintele flutwou cautnd pe Dumnezeu.

Un f el de Cantare a Romdniei este Cartea rdrii (1934) in caree

prin mici poeme In versuri albe, poetul vrea s. ne dea nobele distinctive ale fiecarei provincii romAne.sti, cu ce Insemneaza ea ca
trecut istoric, ca arta, ea poezie ori ca frumusete a pajistilor. In
legatura cu Moldova, este evocat Eminescu:

Apoi prin brate de tei Inflorit, pla.nse luceafarld,

Avntnd spre slavi sbor antecului ranit,
Rece, si trist, si bland, Intreand nemurirea...
De cele mai multe ori Insa notatiile plastice sunt prea generale.
Cantece de dragoste i moarte (1935), se mentin pe un plan, superior

de finete, de notatie delicat, de blnda tristete Invluitoare. Fora

pandarului; utilizdnd credinte i superstitii populare, e o plastic
plasmuire, Intiparita de taina si de lugubru. $i prin luerarile dramatice, Adrian Maniu apartine curentului nou de autohtonizare.
Pala din Dafin (1919), Radia de aur (1920), Iu colaborare cu AL a

Teodoreanu, Tinerete fifird beitrdnete, In colaborare cu I. Pillat, pleaca

dela comoara basmelor populare. Meqterul (1923), nu respecta datele

legendei lui Manole, dar ne arata un poet capabil sa dea soene de

lirism si duiosie, scene de misticism i plutire In ireal. Imagist suggesliv, Indragostit de forme frumoase, Inelinat spre temele de mister
si de Infiorare, atent la cuvntul rar si la expresia simpla dar rafinata, Adrian Maniu e unul din poetii care au avut influenta asupra
scrillorilor mai tineri din vremea noastr.
Ion Pillat e un clasic. A trecut ,ca atatia poeti, prin experienta
simbolista franoeza si prin cea macedonskiana, dar a ancorat la
trmul echilibrului de fond si forma. 0 bogata activitate poetied e
prinsa In volumele Visri peigane,

de-o clip, Amdgiri, Grid"-

dina intre ziduri, Pe Argeq in sus, SalJul mea, Btserica de alta data,
Limpezimi, Pascirea de lut, Scutul Minervei, Caetul verde, Poenze
intr'un vers, Team pierdut, Balcic, Umbra Timpului.
In Casa aro intirii se defineste In contururi dare poetul care se

simte athl de bine intre lucrurile vechi, pe sub boltile camarilor

tdcute, In. preajma vetrei strabune. Poezia retrairii trecutului Isi
gseste o calda expresie In. lntoarcere. Furniaa e tul sobru pastel
www.dacoromanica.ro

D. MURAR$U
luminat de credhitk ta Dumnezeu si de simpatie pentru 'nunca phigarulla. Plopul desvolt metival autohtonismului, ara de adesea 4
de fericit exprimat de Intregul cerc al Gandirii. In Seana la :Iliorcaigi,
avem In adevr un Alecsandri cu sensihilitate moderna. Intrea,ga calegere Pe Argef in sus e strAbatuta de sentimentul trecutului i de
dragostea pentru cadrul familial. Suflul traditionalist e atit de puternic In Mormeintul:

Once copac din juru-mi, II simt c mi-e parinte,

Cu cea din 'urm iarbk, de mult am legamnt.
De dincolo de earnera, de timp si de morMnt,
Un ram se-apleac tntnic s niA binecuvinte.
Mestesug disciplinat si compozitie linear, gksim In clasicul pastel

in vie, iar Gidgia biunieului si Capeta clan viatk unor figuri cane

plutesc In tomui calde i ne impartasesc puternicul sentiment familial

al poetului In Satul meu, evocAnd Inlatiskri ale Miorcanilor i Grelonand figuri caracteristice, poetul nu se poate stnulge wad discrete
Indurerari pricinuite de ristpirea pe care vremea o aduce lucrurilor dragi de care ne
Viata. I. Pillat are desigur legtura ou_ epoca

semanatorista prin atentia ce o dit satului

plugarului, dar e departe de duiosia lui Iosif
ori de revolta lui Goa. La atitudinea In general salina, se aliaza respedul pentru o formg
aleas, artistica. Aceleasi calitati apar si'n 131serica de altddatd, unde Arhondaricul e Una

din cele mai bune poezii ale lui I. Pille. Legenda Maicii Domnului, chiar daca e pomita
din imboldul dat de Rilke, se reilizeaza pe
-

tuca

1. Pillat

pur folclor a.utohton. Traditionalismul gndirist se mentine si 'n Caetul verde, prin poezii
ca -Sciful, Tara, De-o fi sii fie rail&
Simpatia pentru antichitate se stravecle

Viserl pc7,qdrie, prin figuri mitalogice, se continua ta Grddina

tntre aduri, prin Indreptarea sulletului spre Elada si se adanceste ta

evocarile plastice ca Pdstor ionian din Carreira verde. Pomelo Intr'un
vers Lntdlniri, latn, Tinere(e sunt esentk de a.devarata poezie. Armonie i distinctie, a.vem In Lund pe rizare si 'n descrierile inspirate
de Balde_ In volumul Umbra tirnpului (1940) Ion Pillat apare en
fraskturile lui caracteristioe din Intreaga-i activitate paella., Mai apro-

piat de modernisti ca factura a versului, ca fond el este tot

IndrAgostit de folcler la . arpele casei, un descriptiv In. Teirnt pontie

si un evocator al trecutului bAtrneso In In toamriei si Din namele
iatacului vechi. Treoerea a toate coboark asupra sufletului lu Pillat

melancolia potolita care-si gaseste o ata de naturala expresie

Elegie:

www.dacoromanica.ro

1STORIA LITER A T URI1 ROMANE

379

Alba casA, neagrA frunzA, putred pare:

Roata timpului isi pierde uruirea.

Taina vremii maas ig. umbrele tu tarc.

rAmas i amintirea
Numni. toamna
AlbA'n zare, surA b casa, neagrA'n. parci

In 1928, Intrunind In volumul Intoarcere, activitatea dintre anii

1908 si 1918, I. Pillat face mArturia: FAr voie, autorul acestui
volum se gandeste la dibuirile dela Inceput, la rAtAcirile prin lumi,
ouredinte i sensibilitAti strAine i firii sale adevlirate i pAmAntului
nostru", SmulgAndu-se ispitiril mor acorduri eterogene, Ion Mild
a rAmas de atunci credincios lui thsuI, egal ca el insusi, iar ca mils;
legat de pAmIntul si de sensibilitatea romaneasscA, a dat autohtoniamului dela Gdndirea o not de seninAtate si de naturalA distinctie.
In Demostene Botez nu !twin un poet productiv. Activitatea sa,
Munril (1918), Floarea piimilntutal (1920), Povestea omulut (1923),
Zilele vigii (vol. II din Povestea omului 1927), Cuvinte de dincolo,
aratA hi.sA un distinct temperament poetic. Poezia descriptivA apare
In Dimineara, tn Pe mal. Aurora, Cu scAnteieri de imaginatie frumoasA i fas,cinantA, e cel mai bun pastel al poetului. E atras tnsA
mai ales de InfAtisarea tristA aluerurilor, de ad si bogAtia de descrier'
ale toamnei. Tristetea provincialA a Iasului apare in Patrezirea, din
care nu lipsesc insA i eminiscente bacoviene. Pustiirea sufleteascA
din Singur se accentueazA In Povestea omului care ne dA in ,Postia
una din cele mai caracteristioe poezii. Cu Zilele vierii inspiratia devine
mai adan.cd, mai meditativA si mai. dezolatl. Indurerarea desrAdcinar
tului apare In De Pa.gtt, In Nostalgit. Memento e poezia destinului
trist impus omului, Dupei amiazd de toamrid imbinnazI artistic iniaginile pentru producerea unui sentiment de
inelancolle. Cele mai multe din poeziile lui
Demostene Botez pluteac in plumb de teamraZgf
nA, In ceruri de inmormAntare. Avem InsA
la el un adevArat artist care s'a imbogAtit
-fi prin con.tactul ca poezia simbolistl, cum

se vede din poemele tu versuri albe.

George Gregorian In Poezii (1921), s'a arA.tat poet eu bogatI viatA sufleteascA, preocupat de probleme ale cAror taine 11 tulburit.

PS:::&---

&lode u poezia In Neant, teatral si pres

oakum. in Omul, 1i gAseste forma adecvatA

In Pe Golgota, poem de oompozitie amglit

Cu un final de rarA mAretie. Dupii acest
volum, poetul a tree'ut la alte isvoare de inspiratie, fArA sA poatA depAsi impresia pe

oli

. Gregorian
cane a fAcut-o In 1921. In La Poarta din
araul (1934), avem un dezamAgit. Desgustul de rimicnicia vietii

(Be(ivul, Cumplit) e crud exprimatA. Revin din avnturile de odinioari

in Luput vazduhalut O'n poezia religioaa Covortil rui mele,

www.dacoromanica.ro

380

D. MURARASII

poarta din urmei, Ruga mea. Avent o poezie mal simpla tu mijloace,
dar ca alunecari spre comm. In Seiracd rard bogatd (1936) e numai
critica i revolta soeiala, ur i blestem; motivele nu ajung nicidata la ingltimea artei. Lumini de seard (1936) ne dau icoana unui
poet Indurerat, izolat de o lume la care niu se poate adapta, scarbit
chiar si de viata literard a vremii, pastrand Insa calde sentimeute
pentru strabuni i ar. Ca artist, G. Gregorian e tot mai mult
In regres. Doud tete dintr'un neam (1941) urmeaza aceeasi curba,
pastreaza Insa pentru azi, i pentru maine, rostul de document

social.

Aron Cotrus reprezinta oeva aparte prin rezonanta dura a poemelor lui pline de energie barbara. Si-a Ineeput activitatea inainte
de razboiu ca volumul Poezii (1911), urmat de Sdrbedoarea mortii,
Indatg. ce Imprejurdrile au Ingaduit exprimarea impresiilor capatate
In luptele din 1914-1915. Cu Negar! albe (1920) se realizeaza un
mare progres. Acum se defineste si technica particulara a versului,
la care Cotrus se va mentine In volumele urmatoare. Influenta simbolismului e foarte limpede. In Printre oameni n mzrs (1933) avem
un poet deplin format si capabil sa-si exprime cu originalitate clocotul interior. Aoest poet dinamic In sentimentele lui are simpatie
tocmai pentru fiintele manate de energie:
El slavesc pe al visului si al faptei vistierniet
Cant omul ce paseste aspru, apasat, puternic
ramane 'n piatra urma pasului
si peste vreme, unda
Acum apare In poetica expresie credinta In taria neamuluf, in
puterea lui de luptg,: pietrosul taran Ion ori Todor Sacure simbolizeazA rezistenta uoastra. milenarA. Plastic si, In acelasi timp, conoentrat In expresie, e eta de frumosul Copil de mot. In desfasurarea
figurii lui noria, In poemul din. 1935, avern mai mutt accent liric
deck viziune epic. Poezia Tard (1937), depaseste tot ce g'a scris
In vremea noastra, ea raseolire de forta sufleteasc si ca ritm cuce4.
ritor. O maiestoasg oda de preamarire este lucrarea Eminescu (1939).

Cu Rapsadie valahei (1940) Aron Cotrus, mai malt decat In Tard,

traieste sentimentele colective si le exprima ca vigoare. Gandul poe-

tukti merge spre Roma obarsiei si, In Atm vartat si ca sonoritati

verbale care starue in sufletal nostru, isi desl.'ntue avantatele lui
sentimente:

Ca Inspre 'nsotita oopildrie

Roma, Roma, spre tine mg.'ntorn

ca dupa un cantee de corn

venit din strafunduri de vesnicie...

Original ca fond, virtuos Intr'o forma earacteristica i stkpan pe

un limbaj cu trie de granit, Aron. Gotrus, prin ceea ce ue-a dat
pang acurn, lash' deschissA calea tmor mari sperane.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATIIRII ROMANS

Inca dela primele lui volume, Radu. Gyr se arata poet al plaiarilor i vietii oltenesti, cu o fantasie proaspata, dar care nu poatie
Indeparta impreiia de naivitate. Cerbul de lumind (1928) adanceste
Inc defectele: superficialitate, joc de sonoritati, verbiaj adesea obositor. Dinamismul simtirii se rezolva comod Cu: Ehei, hii, sst, hai, ohe,
ha-ha... Pastelurile se distrama In anecdote. Verbiajul prozaic ajungs

la astfel de mostre:

Romanescule, te-i duce, si te-i duce Horia,

si tu Milcu1e,

Lipsit de un adanc fond sulletes; nu e de mirare cA poetul,

printr'o psihologie explicabila, ajunge s-si cante grandilocvent

cu imagism decorativ propriile posibilitati artistice, asa ca 'n Mesterul,

Gdrla ori Versului. Nu se poate Infrana In verbalismu-i Inascut,

nici chiar In Stele pentru leagein (1936). Totusi gasim aci si lirism
duios, iar Cdntec de leagdn e plin de gratie i armonie. In Gdndirea,
a publicat Radu Gyr si cateva balade 'aspirate dia viata noastra din
trecut. Valoare de circumstanta.
Dei motivele autohtone, Inainte i lu vremea Gandiril, au fost
adesea desvoltate,.D. Ciurezu In Rdsdrit (1927) si Pdmeintul luminilor

mele (1940) vine cu o nota originar. In Paparudd, Descdntec, motivul popular castiga In subtilitate si-i ferit de misticismul Megurat
care 1-au lavaluit adesea poetii noi. Joc in soare, Haiducul, In &imp
arata o sensibilitate inedita. E In, general o poezie plina de sanatate.
Rugeiciune (aparuta In Geindirea), spre deosebire de poezia religioasa
chinuita a altor cantareti mistici, ne arata mandria cu care poetul
stejar crescut In ploaie
lumina" se
spre divinitate, plin
de bucuria vietii i Indragostit de floare si cantec. Dragostea salbateca
de viata si dorinta contopirii cu elementele dinamice ale naturii se
dau pe fata In. frumoasele versuri ale poeziei In peidure. i limba
lui D. Ciurezu are o patina olteneasc foarte interesanta. La Gandiren a colaborat si ca balade istorice, tratate original, ca Dragoste
voevodald. Un. poem de dragoste este Cununa Soarelui (1942) dar
dincolo de Oaned si de Maria chicoteste bucuria vietii si se destaward cadrul larg al hunii rustice cu freamat de paduri, cu sopot de
isvoare, cu cntece de cinteze. 0 mare poezie a n.aturii Invalue deslantuiri salbatece care-si ga.'sesc expresia intr'o limba cu seardeieri
din. cremene.

Cu un vocabular Plin de en.ergie, dar adesea cautat vulgar, N,

Crevedia prinde interesul cu volumul Bulgeiri f i stele (1933). Inviere

e o poezie adorabild prin candoarea sentimentului, Foumete e de-o
netagaduita plasticitate In notatii de dibaciu amestec al realului cu.
fantasticul. Bogatie de vocabular pitoresc si umor comunicativ, gdsim
In Sunt supdrat, sunt supdilat. Volumul Mario, pastrand aceeasi vlaga
a expresiei, arata un fond sufletesc mal variat, chiar i o Inclinare

spre motive triste. N. Crevedia este si autor al. unor epigrame,

adevar curajoase pentru vre,mea In carie au fost scrise. Dragoste ca
www.dacoromanica.ro

32

D. MURARA$U

termen redas, exploatAnd umorul vietii de cazarma, no d cAteva

lipuri interesante si un limbaj natural e bogat, Burizeni de dragoste
(1936), e Ibi schimb o carte pe deasupra careia
fluturat bunul gust
Zaharia Stancu, dImacitor al lui Serghei Esenin si, prin aceasta
tmbogatitor al mijloacelor poetice de care se folosesc parte
ne intereseaza si mai mult prin serierile originale:
Poerne simple (1927), Albe (1937), Clopotul de aur (1939). Rod sanAlos ai plaiurilor noastre, poetul gaseste In Eu am &ere& asEfal
e accente inedite:
Eu am crescut cc. macii i strugurii pe eAmp.
Si mai pastrez, calarba, si-acum, sub pleoape,
Strabunii mei vftjosi, ea tulnice i ghioage,
Pe-aicea si-au pascat cirezile blajine,
Cioporul de mioare bAlane, herghelia,
1Anga crama scunda cu chiote In clizi
Basmeau lunziti la focuri cAnd adormea prisaca.
De-aceea mi-e drag cAmptd, livada, codrul sur,
Podgoriile, boil, albinele i mAnjii.
Ce trec, naluci stream, prin porumbisti brumate...

Itancu e un maestra al eatrettului, tnflorire

concentratL Gramird de toaniret e printre cele mai bumoase:

Vg.zduh'ul plumburiu, greol. ,s'a pegorit

Si se trate, pAcla Meal, pe ogoare,

Cu. vAntul, salcii strAmbe i fr WM, la glt,
Gem frAnte de mijloc pe ape statatoare...

La un fond inradacinat In pastoralul vietii de Ora, se adauga

un scris kigrijit, un vocabular de mare puritate. larba fiarelor (1941)

este o alunecare spre prozaic i spre primitiv. Saracie de vocabular,
urma de influenta a luj. Esenin
obsesii
repetitii intentionate
sexuale, vezi In special Vartej de flaciiri i Fiecare a;teaptcsi, 0 din
loc in loe o duiosie tAnguitoare, sincerA dar lipsita de noutate poetic.a.

Dela Faun biltran al lui Staneu la Ceintece de aun ale lui Virgil

despletil
Gheorghiu este saltul dela proza la poezie. Calea lactee
cozile, ca tumultuos elan, ln poem ele mele i ClIntec de moarte, Cu

accent propriu lui Stancu, Indrituesc speranta nnei reinAltari pe

planul poeziei.
Dela Scrisori cdtre plante (1936), poezil Interesante dar i sub
influente variate, Virgil Carianopol face un pas spre individualizare

ca Carte pentru domnite (1937). E km poet legat de Oltenia Jail

de basm, drum de balada", de mireasma tarinei e viata agricala.
Acest sentiment apare ta lntoarceri kinglet: peunlint:

Dar elnd Ina duc toamtra cAte-odata pe-acasA,

CAnd Ii ask porumbul camas.% lui de mAkaseli
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:1Rn ROMANIS

38s

Cind vad de departe casa noastra Cu turle

Imi les amintirile Inainte cu surle,
Se desteapti In mine toti plugarii nostri robi.,.
Iau bulgari de pamAnt maven si-i mestec tn
E o sensibilitate primitiva care se exprima adesea prin realisnt
prozaic. In Scarei la cer (1940) se sbuciuma fara de energie i fArL
nadejdea triumfului tun revoltat contra nedreptgtii, un nemultumit,
desgustat chiar ji de taranime, c'ci aceasta ti apare lipsita
"-MO,. i nedemna de Iancu ori de Horia. Aveani un poet plebeian,
destarat, far1 curajul de-a reveni la tarl, fr maleabilitatea de-a se
adapta orasului.
Sandu Tudor prin Contornic (1925), Aoatistul St. Dimitrie Basarabov l poeziile publicate tu GIndirea, e un -traditionalist si
mistic religios. Stih pentru pcimant imbina credinta Cu sentimenha
traditiei Su.nt frumoase verstuile:

Tu colb strabun de oase din volbura de vant,

din tine tram palme ma stranse Du.mnezeu
ca sit pureed spre taina luceafgrului men
Ritm de balada, bine sustinut, n Pleoare In voinicie. Un poet
adtinc mistic este si Paul Sterian. In Acatistul Sfintel Cuvioase
Paraschiva (1932), icosurile i condacele tu versuri rasuna de frumusetea pajistilor i apelor noastre. In Pregdtiri pentru ,ccileiforia din
camel (1932) se foIosesc i isvoare folclorice bine eontopite Intr'o

inspiratie moderna i totusi crestina.

Finister (1939) ne arata In Aurel Chirescu km poet preocupat
de tainele ce' ne Inconjoara, credincios, legat de stramosii tndepAr-

tali. E o poezie limpede, potolita ta elanuri, cu Inclinare spre

meditatie i melancolie. Naivitate delicata In Divina poezie.

Stefan Baciu s'a bucurat de multa aten:tie, dar e prea gabit ca.
ne poata da lucrar de reall valoare. E neglijent tu versificatie,
de-o naivitate care se preteaza si la ridicol. Ne da o poezie tiara

Cu dragoste de vers, de vin, de femei, de pajisti frumoase. Meditatia.

simplistA. Cdutittorul de comori (1939) aduce l cateva poeiii de

inspiratie religioasA, printre care Spovedanie e din cele mai Ingrijite. Cetatea lui Bucur (1940) cuprinzand poeme inspirate de
aspecte evocatoare ale Bucurestilor, vadeste un progiles astistic.
rnigiul e dintre poeziile cele mai bune ale lui St. Baciu. Shnpin. ca
expresie, pitoresc i In general placut este Matei Alexandrescu In
Leagd.n de ingeri (1935). Colaboratori harnici, tot dintre -cei mai

tined, au fost la Gelndirea Vlaicu Barna (Cabane albe 1936), St.

StAnescu (Arca lui Noe 1937), Gh. Tules (Urcioare cu road 1939)
altii. Anhui de poetil maturi ai u.nui curent origina1 tu literatura
noastra, se Insirue Cu munca lor atati tineri care si ei Ii an roluL
ta formarea unui climat de spiritualitate mistica r traditionalist:IL
www.dacoromanica.ro

D. MORARA$II

384

Gezar Petrescu da pe fata o adinca viziune a realitatilar sociale,

o mare abilitate In inmanunchierea impresiilor si o expresie literati(

care, fail sa aiba ceva prea scAnteietor poetic, reu$este sa nu fie

uscata. La mari daruri se adauga defectul de a nu se fi mentinut

Intotdeauna Inteun plan. de exclusiva preocupare de frumos. E unul

din creatorii Gdndirii, faril sa aiba Insa spiritualitatea acestei reviste.
Inspiratia autohtona 11 caracteriwaza si pe el, ca si pe ceilalti
gftndiristi. Scrisorile unui rize i Drurnul ca plopi sunt lucrarile

unui scriitor Inzestrat ca darul de a evoca ea nostalgic trecutul si

patriarhalismul, ori de a desfasu.ra pe scena literara o viata de
provincie mohorIta si plicticoasa. Numai odata cu romanul Intunecare
(1928), a aparut Cu trsAturile lui fundamentale un adevarat scriitor

n.ou. Este In .aceasta fresca a vietii sociale dela noi, tare 1916 si
1920, o atat de trista ravasire a sufletelor bune, o galerie de flint
variate, o bogata colectie de tablouri vii prinse ini toata semnificatia
lot. Eroul lui Gezar Petrescu este un desradacinat; e copitul .plecat

dela tara, ajuns prin lmprejurari si prin energie Inascuta la o situatie malta, dar incapabil sa mai Inteleaga viata celor ramasi la

coarnele plugului, incapabil mai ales sa trdiasca emottile fragede de

care nici eel mai simplu om nu e lipsit. In fata mainel lui moarte,
cAt este de deosebit. Radu Coma de sora lui, ram.asa primitiva dar

bogata de tot adevaratul omenescl Eroul reprezinta ceva adanc.

Ratarea lui Coma, incapacitatea lui de a se
adapta la mediul de dupl. razboiu, deosebirea Intre ce visa pe -front, ca organizare
sociala, i ceca ce a urmat, ne arall

arlificialitatea vietii dela noi, conaus,1 de o

clasa In care pribegia si suferinta n'au plant
produce o sguduire morald.

0 parte din activitatea lui Cezar Petrescu s'a desvoltat In idirectia romanului

social realist. Comoana Regelui Dromiclut

(1931)

4B.

Cesar Petrescu

si Aurul negru (1933), sunt iarasi

lucrari de mare valoare ale unui scriitor care

socoate viata agrard ca fundament al sock,tali. noastre. Abaterea dela aceasta viata
spre a se trece la stadiul industrializarii,

apare ca o mare primejtlie pentru organismul social primitiv, patriarbal, dar sanatos. Lucrarile lui Cezar Petresscu. stint punerea pe

planul literar rezolvarea literara a unei probleme care 1-a preocupat

pe sociologul t. Zeletin. Acesta a studiat procesal trecerii din stadiul agrar In eel al industrializarii, cu toate mizeriile si suferint/elo
inerente si de care n'au fost lipsite alci sodetatile astazi mai evoluate

cleat a noastra.

Incercat, ea mai
Puternic In romanul realist, C,ezar Petrescu.
putin succes, In romanul de fantasie i 'n cel psichologic. Far sit
fi dat o capod'opera In. aceste directii, a creat situatii i tipuri interesante. Omul din vis este o povestire plina de lue.ruri ciudate. Aluwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

385

necarea spre morbid pe care-o gasim aci, ta felul cum, este conceput
personajul Ordeanu, revine 0.'11 Simfortia fantasticei (1929), si 'n
Dumineoa orbului (1934).
Romanul 1907" cu burgheji nemultumili, neadaptabili si care-si
area regnetul dupa tarina pe care-au pardsit-O, cu conducateri
litici neintelegatori ai vremurilor, cu tarani care na se gandesc decal

la stapaninea pamantului, ar fi trebuit sa fie adevaratul roman al

prefacerilor sociale de dupa 1900. Esafodajul ideologic e Insa prea
Intins. Doug. volume sunt numai introducerea la drama care avea
sa se destasoare In 1907. La kgatura cu viata de tara este si ro-

manul Apostol (1939) hasulletit de simpatie pentra taran destul de

didactic In felul cum expune mishmea Invatatorului.
Romanul lui Emineseu.: Lueeafilzul,-Nirvana, Carmen Saeculcuv
<1935-1936), and multe parti frumoase. Avem a face cu adevarata
literatura, deosebita de atatea lucrar In care se lafa.este prostul gust
si care, sub pretext die stiinta, ni-1 arata pe Eminescu tocmai In ce

are el comma cu animalul din om. Terenal sigur de desfasurare a

talentului lui Gezar Petrescu ramane viata autohtona cu. problemele

care-o sbuciuma In aceste prime decenii ale veacului.

Gib Mihaescu s'a pierdut pe ca.n.d era In plina evolutie, dar si
prin cam ce-a putut sa dea literatarii inuastre, rarnne o figura re-

prezentativa. Gezar Petreseu este romancierul frescei sodale, Gib

Mihaescu e talentat
scrierile realiste, dar 5i 'n cele de natura
psichologic ori fantasticA. Dela primele nuvele scoase In volum, se
vede terenul in care va excela. Frigul si Intdmplure aratkpredilectie

pentru sentimente puternice, brutale chiar; In. central creatiei, de

pe acum, se Instapaneste sensualitatea. Veclenia (1929) Infatiseaza
aceleasi posibilitali de intuire psichologica. Instinctele hotArasc f aptele unor personagii care apar dezechilibrate.
tocmai din pricina fortelor launtrice de care
40
aunt Planate. Nota nalaralista predomina.
Troita me arata gilt plan al puterii de creatie. In afara de viata de groaza Ins mijlocul (
biciuitorului crivat basarabean, avem ad
halucinanta viziune lute troita a lu.ptei
Christos cu demonii, atat de verosimila
circumstantele date.

Dibaciu In notanea realista ori natura-

lista, Gib Mihaescu 5tie sa. ne desvalue t alta

viata, aceea pe care personagiile o traesc cu

sensibilitatea si ea fantasia Ion. Pe aceste

doua cai s desvolta Insusirile creatoare ale
autorului. Le gasim pe amandoua In Bralnl
An4d[rfomedei (1930). Mediocra viata de pro-

Gib MihR scu

vincie ,cu profesorii i ca politicianii ei, cu
femeile care-si Intind mrejile lor sentimentale, apartine domeniului

unui scriitor realist. Dar personajul eel mai interesant, profesorul

Andrei Lazd.r, Ii are lumea lui, preocupArile lui sliintifice, idealul
26

www.dacoromanica.ro

386

D. MURARA$U

de-a inventa masina mi$cgrii perpetue. In via/a aparte apare Andrei

Lazgr cu adevgrata lui putere. In via/a realA e 1.111 timid, un inadaptabil, un c,ondamnat la Infrngene. Chiar $i masina inventatg de
el merge numai and Andrei Lazgr e du el Insug si ca visurile lui,
dar se opreste de'ndatg. ce realitatea, este de fa/g. n persoana Zinei
Cornoi, femeia iubitd. Nu lipseste din lucrare $i o privire ironicg
asupra aoestei vieti provinciale in care triumfg vulgaritatea, pe
cand. Andrei Lazkr trebue
afle linistea sub rolile trenului.

Puterea de creare a unei lumi de fantasie obsedantg se d si mai

mult pe fa/g. In Rusoaioa (1933), una din cele mai originate 0. mai
bune scrieri romAne$ti. In Dona Alba (1935) subiectul are ceva
cAutat
sensational, dar paginile -de pgtrundere a sufletului
nesc salveazg. lucrarea. Avem In Gib Mihgescu un scriitor ea inte-

ligen/d pdtrunzAtoare, cu putere de nota/ie si evocare, en dibAcie in

crearea unor tipuri obsedante, stApAn pe un stil mai conoentrat cleat
al lui Cezar Petrescu, foarte proprin epioei analitioe.
Matei I. Caragiale ne-a lgsat puline lucrAri, documente ale unei

exagerate slefuiri a expresiei literane. Proza sa se bucurl de mult

prestigiu n restransul ere in care a pdtruns. Adevgrat poet este
Insa in Pa/ere, oper a unui parnasian preocupat de fin tgeturg,
de artistia. expresie. Clio, Ceiluglirip, Boerul, Cronicarzzl, Dregeitorul,

Dorradra merit s fie cunoscute. Sonetul Domnifa_ este de-o rarA

mgestrie i rafinammt. Aceentul sufletesc e In chip desdvar$it difus
In descriptiv:
Muiatg.'n nestemate
horbote de fir,
In mAna-i
spelh floare de cearg. strAvezie

Ea poart pe sub/inea ngframg. nergmzie

Ca un potir de snge
rosu trandafir
Si tot ea el, rgnitA In plinA tinere/e,
TAnjeste, se'nfioard i moare de tristete
Lucrdrile In prozA Remember (1924) $i Craii de Curtea Veche

(1929) apartin unei ciudate $i cdutate originalit/i de inspiratie.

Aubrey de Vere, Pantazi ori Pasadia prind atata consisten/d, cat
este posibilg. In cadrul unor lucrgri intentionat fragmentate. Scriitorul exploateaz compozilia trunchiatd, ca mijloc de produoere a
tainicului. Ini Craii de Curtea Veche avem si Incercarea de reconstituire a unei epooe de via/ contimporang., privitl Ins in ce are
mai imoral si mai decAzut. Localurile de noapte ale Bucurestilor,

via/a In promiscuitate dela ,,adevdratii." Arnoteni, frenozia sexualg

a unui Pasadia, de pild, vor sg. fie documentele sociale ale unui
scriitor naturalist. La gustul pe-ntru personagii excentrice, ca Pantazi,
Pa$adia
niste intelectuali cu evaddri spre spiritualitate totusi
ori ca decgzutul si groslanul Pirgu., se adaog frwnusetile
ale unei proze lucrat trudnic.
Interesant prin mediul din care-si soarbe isvorul de Inspiratie,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

387

prin limba Infloritd i cadenta edutatk a frazei este Em. Bucuta.

In Florile Inimei (1921), poet duios al cantecelor de kagdn, artist
In folosirea elernentelor folcloristioe, descriptiv i Brie, Em. Bucuta
apare cu aceleasi calinti, mai bine accentuate, in proza lui literark.

Legatura roqie, de-o compozitie greoaie dar plind de viatd. ardeleand,

impresioneazd mai ales prin figura energied a vAduvei care nu trdie$te

deck pentru
vedea bdiatul hand conducerea rosturilor gosporiei $i care se omoar cnd soarta Ii risipeste idealul vietii. falband
Blii aratk un scriitor cu ochiul educat pentru pitorescul oarnenilor
privelistilor. Fuga lui Sefki e o induiosdloare poveste de dragoste,
domoald In desfdsurare ea si caracterul visd'orului turc Sefld. Figura
invdpdiatei Umurli e creatia originall care eld viatd acestei povestiri

atrAghtoare i prin exotismul ei. Melca Domnului dele Mare, $i aceasta

o poveste de iubire $i de moarte, Capra Neagrd Intdresc convingerea

cd Em. Bucuta e mai mult un descriptiv deck un organizator de

viatd. epicd. In Maioa Domnului dele Mare, Balcicul trAiege ca tot

ce are el mai vrdjitor pentru suflete.

Dela Peste tdri i mdri, N. M. Condiescu a trecut in cadru
literaturii odatd ca Conn Enake j cu Insemndrile lui Safirim. In
Cana Enake se desvdluie un, colt din viata noastrk publick, ark de
prielnick parvenitismului politic. Mai valoroasd 5i lipsin de vklita
intentie de satirizare din Cana En,ake, este oealalt lucrare, junnal
redactat In sihdstrie de un om care nu se simtea apt pentra un
astfel de media de reculegere $i care reinvie lucruri din: trecut, peste
care $tie sd asvkle un v5.1 de atractie.

In plink putere de creatie este Victor Papilian., autor al mud,

roman Ve aziamd pamantul (publicat sub pseudonimul Silvius Rolando) $i al altor lucrri impregnate de spiritul gandirist. Povestirile De dinoolo de rdu $i Ulcioa se inspir dinteo viatd de tail stkOrlin de o spiritualitate mistick i primitivA. Autorul urmdreste,
cu pasiune pentru folclor i pentru mistick, existente pe care le vede
In resorturile lei- intime mai mult deck In isbucnirile epice. Mediul
ardelean, cu vast orizont, apare In In credinta celar fapte sfesnice
(1933), roman al ciocnirilor traditiilor $i mentalintilor diferite. E .
o compozitie sinuoask in care partea in adevdr epicd rdindne
busin. Cantitatea de material, insuficient selectionat, micsoreazd
presia si tulburd semnificatia lucrrii. Misticism puternic, ciocniri
de credinte religioase si de dogme, estompdri de umbre sufletesti si
strdfulgerdri de congiintd, avem In drama Cerurile spun, inspiratd
$i ea de viata spirituald a Ardealului. Alt glas, cu personagii ai delene,
este o dramd strdbktutd de frdmntdrile politice sociale din care
iese nebiruit rezistenta tdranului roman.
Dup chteva nuvele apdrute In Gdndirea, romanul Velerim i
Veler Doam.ne (1933), 1-a impus pe Victor Ion. Popa atentiei
stre. Opera, omogend In ce prive$te inspiratia, porneste dela mediul de tall. Manolache Ple$a, Mos Petrache, Ruxanda surtt figuri
mnate de instincte ori de credinte, amestec de asprime $i de duiosic. Manolache Ple$a e mai ales o ereatie interesann prin felul cum
www.dacoromanica.ro

388

D. MUR Aft ASU

fatalitatea Ii conduce pasii. Romanul In sine e prea mult tinsiruire

de evenimente pe aoelasi plan si prea putin adn.cire a personagiilor
ori descriere a aspectelor rustioe. 0 parte din, scriere, desooperirea
adevgratului criminal, aminteste de aproape Baltagul lui Sadoveanu,
iar sfgrsitul e grdbit i artificiaL Povestirea se desfdsoarg. natural ca
ton si ca expresie. Maistoraful Aiu-el, ucenicul lui Dumnezeu e una
din cele mai plgeute lecturi ce se pot avea Ni se tradtiseazd. literar
viata lui Aurel Vlaicu, genial fiu al tArdnimii noastre, neinteles tnsg
de clasa intelectuald conducdtoare.
Inspiratie autohtong, avem
teatral lui Victor Ica Popa.

Chita i Muscata din fereastrd, ne dau crampeie din viata provinciald i rustled, Inscenate cu dibAcie de un om cu experientd

teatru. Simtul dialogului viu, i caracteristic e pretutindeni prezent.

Organizarea pentru soend a Vicleimului e o fapt pling. de linteles,
In climatul creat la noi i prin. influenta
Poet evocator al trecutului Zn Vdndtaare, Ctitorii, fdrA s. ajungd
la aoele medalii atgl de artistic lucrate ale lui Matei I. Caragiale,
L Marin Sadoveanu s'a simtit atras mai ales de teatru, In care are
de altfel o Intinsg. culturd. Metamorfoze e un basm in versuri strg.bdtut de lirism i cu figuri mitologice interpretate spiritual
Anno Domini impresioneazd prin misticismul adAnc si pria lupta
intre fortele contradictorii din fiinta omeneascd. Molina; inspiralg

din vlata familialg romitneascd din Dobrogea, are un subject pe

de-asupra cdruia pluteste o fatalitate lntunecatd.

In poezia Erica, uiu. nuvelg. si roman, In dramg, Gdndirea s'a men-

punt pe primal plan prin. colaboratori Inzestrali ea originalitate.

Intro scriitorii grupgrii existd legAturd prin natura autohtond a
inspiratiei, iar 'Mire cei mai multi si printr'o tnisticd ajuns la for-

mulare numai odatg. ca Gdndirea. In afard Insg. de literatura propriu

revista Isi are In.semingtatea el si prin ideologia ori critica
artisticd i literark pe care le-a cultivat Na e verba numai de Nichifor Crainic si de Lucian Blaga, ci de mlti alti scriitori care ne-au
imbogglit cultura. In domeniul eseului ne-au dat pagini interesante
misticul traditionalist Rada Dragues, lineal meditativ V. BAncild,

invdtatul plAcut in expresie Tudor Vianu. Critica a lost sustinutg

tntr'o vreme de pana jucduse a lui AL BAdAutd, iar mal apoi de
()Via Papadima, Intotdeauna consecvent ca el Insusi. In domeniul
critioei plastice i muzicale, revista s'a mentinut pe primul plan
prin. Al. Al Busuioceanu, Al. Marc; Francisc irato Aurel Brosteanu, George Breazul. Aceastd inmAnmichiere de talent si de culturd Isi are rolul ei ta triumful G4ndirii, intr'o vreme and celelalte
reviste s'au oprit la o formuld dinainte de rdzboht ori au devenitt
magazine In cane se invAlmdsesc preocupAn i serien i etero,gene
In afard de shiteza literard dela Gdndirs,a,
Alte ,manifestri
strdbdtutd de-o spiritualitate specified, mai aautohtoniste.
vem o bogatA tnflorire de serien i pornind,
ea mai mare parte, dela viata noastr sociald i menlinndu-se pe
www.dacoromanica.ro

ISTORIA L1TERATURII ROMANE

389

linia traditiei. Sunt scriitori care, prin parte din manifestarile literare, apartin i epooei dirtainte de razboiu, legand astfel prezentul
Cu

trecutul

i aratand cum climatul dela

'noeputul veacului poate fi roditor i dupa

1918. Inspiratia inational, dragosted pentru
trecutul stramosesc, Simpatia pentru.
nime, legatura cu brazda, toate aceste terne
gasesc expresia i atum.
C. Stere si-a avut rolul ideologic in miscarea poporanista dela Iasi. In domeniul liberar, avem dela el nu numai acele articole
critioe tntrunite 1n. volumul In literaturd
(1921), dar si ciclul de romane in preajma
'4
revolu(iei, vestit Inca dirt 1912 de In voia
C. Stere
ualurilor, paginile care apareau In Viata Rornezneascd sub pseudonimul C Nistrul. Pe langa multa viata politica
si social, sunt ta
preajn-ba revolufiei i aluzii la fapte oontimporane, i carioaturizari ale un.or personagii reale, oeeace micsoreaza
valoarea literara a operei Mai ales ultimele volume sunt doar memorii satirice tendentioase. Totusi nu i se poate nega lui C. Stere
vigoare In scris, putere de tnlantuire a eve-nimentelor i adanca nmanitate In Sirbaragcla Theodorouna i Copildria i adolescen(a lut Vania

Muhl. Volumul Hotariul este o capod'oper a epioei noastre. De la

primul capitol, In umbra Taigalei, a pan la sfArsit avem aoea evocare impresionanta a vietii exilatilor, descrierile vieii printre Osteaci
a ale aurorei boreale, framantarile unor oameni ale caror gAnduri
sentimente depasesc interesele egoiste si se oontopeso cu tot ce
este adevarata umanitate. Legatura cu pa:raantul Basarabiei nu este nitata. Vania
ItAutu exprima astfel sentimentele autorului: ,,Adesea m'am 1ntrebat ce m leaga
de moldovenii me! din Npadeni. Acuma
cred a mi-am dat seama. Eu nu pot spume
not decal gAndindu-ma la ei. Seoole de
via obsteasca, un sir nesfArsit de generatii care au trait sub aoeleasi urgii 5 Cu
aceleasi aspiratiuni, au creat un suflet oolectiv, din care nu ma pot desprinde. De'

Jean Bart

sigur un om civilizat se tidied pand la

idealul sublim al imei omeniri Infra/lac
peste hotare. Dar precum ian small de

hartie se urea In azural oerului slats. timp

Ca 11 trage find. care 11 leaga de un pullet

al pamantului, tot asa rum om cade becisnic la pamant, nu m.ai

poate realiza Inaltele lui idealuri, daca se desradacineaza. i eu ma
simt legat printeun fir indestructibil de ooltisorul aoela al Basarabiei,

In palnia Napadenilor,

sat de razesi moldovani, printre care

www.dacoromanica.ro

D. MURAR A$U

390

au trkit si au miult generatii de Rdutesti pfinI In negura vremurilor". Ideologia se Intrepdtrunde perfect ca povestirea i ca partea
descriptivl. In Hotarul nimbul geniului este real.
Din cercul poporanist face parte si Jean. Bart al clrui talent
descriptiv s'a dat pe fall Inca din 1901 in lurnal de bord. Schiteles
si navelele care au urmat, mai ea seam5 Datoria, pie araLl. pe scriitorul trAit in atmosfera ideo1ogic5. a Vierii Romdibefti. Talentul e

vdit In. volumul In Delta' (1925), ca personagii atat de diferite

si totusi fiecare ca ceva adinc omenesc, si'n Peste ocean (1926) ca
aspecte noi de viat.5 prinse in ce au semnificativ. In Printesa Bibita
(1923) si Euro polis, romanul Sulinei cosmopolite, Jean Bart e un
bun. povestitor.

Un loe aparte In literatura traditionalist, are Al. Lascarov Moldovanu. IntipAril

de aoelasi suflu moral ca si AgArbiceanu,

Ii este superior acestuia prin calitAti de

fond si de expresie. E de neuitat patriarhalismul fermeator din Biserica Neiruitd.
Roman al devotamentului, al credintei str5.mosesti si al leggturii dintre om si pdmant
este Mamina. LegAtura intre fiinta noastr5

crIV
,

trecAtoare i pamantul etern este un leitmotiv In opera lui Lascarov Moldovanu.

Il gAsim exprimat In Biserica

Plmkntul

acesta este adevArul cal mana

neclintit. El
putere si nAdejde
acea ostoire de viat5.
acea
.-1

L. Moldovanu

tumire pe care n'o poti gAsi nici intr'o

parte..". De asemenea In Cohortele !nor(ii, crimpeie din rAzboiul Uaitii prinse de un adevArat artist. In
Momia, cand o plonk' flint/ e pe cale s5. via. In lume, mama se
plimb5. In mijlocul naturii, pen,tru ca fAtul, chiar dela 'nceput,
se lege de p6mAntul strAmosesc: S se hrIneasc musafirul eel din
Inchisoare cu lamina cimpiei, ca mirosurile duki si amare ale ei,
cu privelitile catifelate i mingaioase, cu toate svonurile clare
zunaz5itoare, ca nesf&rsitele povesti cftmpenesti,
ca atunici ednd
o fi m.are, s se simll frate cu. ele, crescut In rnijlocul lor, si le
iubeasc5, s .fie al lor pe totdeaun.a". In istoria literatwii contimporane, opera aoestui autor constitue o oaz de can.didl lunanitate. Romana! Furnicii (Ed. definitivl 1942), Intoarcerea lui Andrei Peftrafcu,
Tiitunu i poemul In versuri Furnica formeaz ca celelaIte lucrAri
o desAvirsit5. unitate.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

391

Colaborator inc inainte de rg.zboiu la Literatura si arta romdncl

Cu una din cele mai reu.site scrieri, Moara lui C41lifar, apioi la Vieata
"loud, Gala Galaction. s'a arglat prin. Bisericuta din rclzoare (1914)
Clopotele din M-rea Neamt (1916), un creator de stil insinuant

cuoeritor. Frumoase evocgri de oameni si locuri au urmat In &MN

pe bradul verde (1920), iar In 1921 creclinciosul adanc si iluminat
s'a descifrat literar prin Caligraful Terriu. Odatg. cu Roxana (1930)
autorul se ridic pan la roman, argland
ins de pe acum subordonare fall de idi3ea
morall; aoelasi lucru $i'n Doctoral Taifun
In La hisptintie de veacuri ggsim mrtu-

ria: E mincinoasg. frumusetea dad n'o

garanteaz idealul moral! E amggitoare

arta dac nu purcede din convingeri superioare, ci purcede din trufia si din aluatul
impuritgtii noastre". De altfel aceast lucrane este mai mult o cronicl a vietii antveratare j artistice dela sfarsitul veacului
al XIX-lea. Viafa lui Eminescu este scrisg
cu dragoste pentru ceca ce deosebeste pe

marele poet de vulgul a arid atentie a

Gala Gala ction

lost atrasd In iltimu.l timp de ceroetAtori
bolnavi, spre intimitdti comune. In 1938, in. colaborare Cu pArintele
Vasile Radu, a realizat o nou tracluoere integralg. a Bibliei.

N. Pora are o bogat activitate de poet si autor de schite

nuvele. Schita Pentru redesteptare, povestirea Rilgerarul, schita.

rintele FdrAmiN sunt dintre cele mai reusite. Eugen. Goga in Cartea
Facerii ni-1 aratl pe Andrei Retezeanu in evolutia lui dela instrgi.

natul In mijlocul Parisului, la luptglorul pentru idealul !national.

Soveja-Simion. Mehedinti, fost colaborator si la Semdncitorul, se aratg

bun povestitor, bine informat $i stgpan pe graiul popular in Oameni

dela mink. Din cereal semAndtorist s'a ridicat P. Partenie in Nu e
caz de divor( i Boerul Dreigusin. E un povestitor care se inspir din
autentic viatg. romaneascl si. are un vocabular interesant.
Romulus Cioflec, colaborator la reviste semngtoriste si poporaniste, ne d, In Lacrimi calcItocuT, schite din viata satelor, a$a
cum este aceasta In primitivitatea ei adand, Virgil Cioflec apartine
acelorasi cercuri littrare $i-i autor de schite pline de miez. Dela
el avem si lucrarea Luchian (1924). I. C. Visarion., cunoscut prin
schitele $i nuvelele din Nevestele lui Mos Doro gan (1913), Privighetoarea neagr (1916), Florica (1916), Ber-Cciciuld, in care se inspirg

din lumea satelor, s'a ridicat pang. la roman in Petre Pareillabul

(1921) mentinandu-se vioiu si variat In Intreaga lucrare. Invietorul

de morfi din colectia Cartea satuluir e o Dona. lndreptare spre lumea

pe care o cunna$te si despre care ne-a dat cele mai reugte pagini
ale lui.
www.dacoromanica.ro

392

D. MURARA$13

Nestor Urechia, colaborator pe vremuri la Litenatorul, si-a stabilit un prestigiu trainic In lumea tineretului mai cu seam.d, prin

povestirile din Zdnele din Valen Cerbului (1904), Gdze (1908), Robinzgnii Bucegilor (1916), Prietenele noastre pdsdrile (1923), Zdmbetele pdmeintului (1925). E un indragostit de frumusenle naturii, tnzestrat cu Insusirea nnui scris placut i educativ. O activitate hitinsa
variata, are N. Batzaria, fost colaborator la multe reviste, Intre care
Flacdra i Gdndirea. Lucrd'ri interesante, In legatura. cu Turcia din.aintea razboiului din 1914: Spovedanii de caddne (1921), Tarooaicele
(1921). Cu hdrnicie Isi aduce contributia cultu.ral si'n vremurile
noastre. Ion Gorun, traducdtor al lui Faust, e autor original de versuri si povestiri. A colaborat la diferite reviste dinainte de razbniu,
ea Via(a literard si artisticd i Luceafdrul. S'a simtit atraS si'n micarea reprezentata. dupg. Unire de Sburdtoral i Fiada' a (1b22). In
pragul vremii noastre a fost colaborator i prietan al lui Goga

lupta politic a culturala.

Poezia ji are si ea reprezentanti. Mircea Dem. Radulescu arata
multa abilitate In versal sanor si de frtunusete exterioara. Inspiratia
patriotica este idevaratul san, tema. Poeme endice (1915), Pe aicl
nu se trece (1918), Legenda Coroanei (1922), Cruciada (1942), fi asigura un loc In literatura de edu.catie nationala. Fantasie, mobilitabe
de actiune, Infloriri Erice fac din Serenada din trecut (1917) una din
plesele de mane sucoes. Tendinta de-a impresiona prin fastuos i prin
gesturi rAsunatoare e prea vAdita in piesa Bizanf (1924). Eugen,
fost cOlaborator la seme4rotorui T Gonvorbiri Ufanare, nu e lipsit
de sensibilitate domoald in Din tain.a viefii (1915). Staruitor ta dir

dacticismul san versificat este V. Militara n Vorbe ca tlc 5r11

fabulele diii Viera-ti si stele. In Stropi de roud (1920), o frumoasa

poezie este Secerisul. Nota nanonalista, fara adevarata realizare artistica, se arata In Temelie de vea< nou (1938). Dintre basar
rabeni, amintim pe regretatul Alexie Mateevici autor al poeziei atat
de populara Limba noastrii. Ereltspiratie-rustiel. este Ion Buzdugan
In Miresme din stepd (1922) si Pan Halippa in Flori de pdrloagd
(1921).

Semanatorismul se prelungeste mult In Piimfint qi soare (1927),

G. BArgduanu e poetul obsedat de amintirile copilAriei i satului, e

poetul pajistilor rustice, asa cum apare in Stogurile de feliz, e tot

data. desradacinatul pe care-1 indurereaza deslipirea de brazda.

In acelasi timp se desvolta insa si o poezie mai bogatA In ce

priveste continutul, mai atenta In ce priveste forma artistica. E o
generatie de scriitori mai apropian de suflul nou de dupa razboiu.
Alfred Mosoiu continua o traditie serioasa si de bun gust In arara
de Sonete (1910), poezine cele mai bune ale lui sunt de sigur
Sulletul grddinii (1920), care aminteste pe Arighel, fara s ajunga
subtilitatea de simtire--a acestuia. Vers armonios a avAntat, ave.m
lu Imaul Noptii. i teatral lui Alfred Mosoiu merita deosebita atentie..
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

393

local apelor (1921), cu o intriga destul de nedibaciu descurcata,

Striana (1926), In care se Impletesc notele idilice cu frematini de
tristete, dan dovada de frumoasa, fantasie.
G. Toparceanu e cunoscut prin umorul natural pe care-1 revarsli
In balade
parodii. Parodii originate (1916), fnchid veselia Intr'o
forma cristalina. Parodierea lid Deparateanu din VI* la (arid, a
lui Minulescu i Goga din cateva poezil, este a lmui adevarat maestru.

Balada popei din Rudeni, cu un sfarsit de sublim comic., Balada chiriaqulut grdbit i Noapte de Mai, i-au dat autorului o recunoscutl
originalitate. Mi(/dale amare se menlin incl
la fnaltime artistica prin Albumiil Primdvard. In Pirin-Planina, episodurite tra.

gice ori comice din captivitatea In Bulgaria sunt i valoroase documente sociale.

Tudor Mainescu In 0 piceiturd de parfum,

ne da o poezie de spirit, redusa adesea la
epigrama% De altfel In volumul Surds, autorul cultiva aceasta specie, savuroasa in
kiuziile ei contimporane. Nefericitul ,poet
"Artur Enasescu. arata rtm: talent real In Pe

tf"

glinduri (1920). E un poet cu. un ales

sbucium interior si cu preocupare pentru

frumusetea clasica a versului. Poezia de
dragoste nu se poate smulge de sub influenta lui Eminescu. Viziunea antichitii elene in Pe-un girm elenic e fnfatiOeaza cu note noi. Reuolta zeului e a unui
liric meditativ de amplu avant. Arraonioasa in blanda-i melancolie este atat de cuO. TopArce. au
noscuta Balada crucii de mesteaccin. In
poezia descriptiva, In Cleopatra si'n riganca, se arata cap abil
evoco atat maiestatea cat i pitorescul.
Alexandrina Scurtu este cunoscuta prin volumul Sonde din 1920.
Nostalgie dup trecut i copilarie strabate poezia Ppui. E aproape
pretutindeni o melancolie blanda, o simiire cen.usie". E o virtuoasa

ta aceste poezii de forma Xix. Autoare de sonete parnasiene este

Alice Soare In Ferestre luminate (1921). Iata o adevarata medalie:

In taina veche-a templelor divine

Subt farmecul aromelor trezite,
Cu serpuiri ce seamana ispite
Danseaza baiaderele feline.

Sclipesc In par podoabe stralucite,

chiblimbarul trupurilor fine
Alearga'n val un sange de rubine,
Biciuitor de simturi pervertite.
www.dacoromanica.ro

394

D. MURIRA$U
In linistea-i de piahl seculara

Triumfa monstruoasa zeitate

Si nu stii: In privirea-i rapidara,
Ce-aprinde-asa subit sticliri ciudate?
Vre-o raza reflectndu-se fugard,
Sau un tacut flor de voluptate?

In Stimburi de lumina (1940) autoarea e mai variata ca forme

liiterare. lama fn cimitir i Tdrg vechi arata bun organizare a unor
impresii triste.
In Cdntarea cdntdrilor (1925) Marcel Romanescu, spre deosebire
de Corneliu Moldovanu, stie
Infrneze fantasia personala. Ele ganta In vers, natural In sensibilitate, aoestea sunt Insusirile volumului Isvoare limpezi (1923). Mai putin reusit e volumul Cuiburi
in soare, uncle totusi poezia Trii mete reuseste sa impre,sioneze.
Treand peste Hermanosa din Corint (1927), cu sensualism atat de
adesea nepurificat prin artd, volumul Grddina lui Teocrit (1928) ne
reaminteste pe poet in ce are el mai caracteristic. Lirism, cald In ciclurile Zei i oameni i Lampa de argild, irnaginatie plastica noug
In sonetul Grindina, dar mai ca seamd grill a formei si a versificatieL
Opera ltfi N. Milcu prinsa In Grddina de sidef (1924), Fluierul
lui Mars gas (1927), Versuri (1934) e strabatuta de sentimentul dragostei i mortii, si de melanoolie delicatd. Rugd, Plans, Cdntece de
morrmint sunt realizari fine care vor reaminti mereu n.umele poetului. lata un astfel de cantec In care iubirea, moartea si natura fac
o desavarsita unitate:
Cresc florile 'n. livada, O. te vada,
Si se Inchid
ca nu te mai zaresc.
Piezis pe-o frunza'n plopi cum cade-o raza,
Frunzisul canta... florile atipesc...

Si nu te mai astept. Ma rup vegherii.

Iar chiparosii floarea-si raspAndesc
De parc'a nins 'nadins ca sa gandesc:
Cum de-a putut sa ninga'n toiul veril?
..Colea, In micul tintirim, mormntul
Cand vei veni cu pasi sovaitori
Va fi asa'nflorit,
de parca'n, iarba
Am adormit cu sane plin de flori...

domeniul dramatic In care ne-a llsat Scuttfa

S'a Incercat
rofie, In colaborare cu Rada Gyr, si Chip cipplit.

Prin George Dumitrescu lirismul oontimporan se Imbogateste cu

accente duioase si gratioase. Aooentul elegiac este monoton In CdnMee pentru Madona mica' (1925). ID. afard de sensibilitatea Indurewww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

395

ratk si de pustiirea sufleteascd din Cenusd sfeinti (1930), s retinem

versurile armonioase din Do inc i pastelul simbolic, ca accent personal viguros, Stejarul. In Pietate (1930) proza literard este proaspdtd
comunicativd. Zdpezi i purpund (1936), prin Cade* dure 0
Nevroili, reinoesc expresia u.nei tragice sfasieri morale. Cntdret al
unei vieti noi, suflet In piin renastere este poetul In Amiazd (1942).
Poezie de dragoste, pasteluri idilioe i rustioe, infiordri mistioe, redate
Intr'o formg. cuminte, Ord scanteieri care sd te stdpaneased. Imn
pdgdn, poezie d avntat erotism, deosebitd de lirica de mai inainte
lui George Dumitrescu. In Flori de lut (1920) Gh. Talaz d. pe

fat un suflet puternic, exteriorizat insu intr'o expresie lipsit de

florile imaginatiei. Este o poezie elementard pe care autorul o ridicl

pang. la o valoare simbolicd ini Mlastina. Cu Rdsul apei (1923)
Talaz se apropie, frd s isbuteascd, de poezia meditativ si a nelir

nistilor sufletesti. Soare (1926) constitue un progres ea inspiratie

si ea realizare. Floare brumatd, Cdmpeneascd vddesc o caracteristieg

putero de notatie. Simtirea altruist trece pe primul plan odatd ca

Ftintdmi (1937), iar traditionalismul legAturii ca brazda ja un accent
aspru si original M poezii ca Loarme Ion. George Voevidca, In afard
de Sonete i Epigname (In 1925 si 1933), a publicat In 1936 Cdntece

pentru La In care se vddeste mai multd calitate de formd. Cautg.

se apropie 0 de versificalia noud In Turnan, rgrugnnd linsg., prin
natura inspiratiei, legat de traditie i reusind mai cu seam in.poezia
de evocare rustled.

Proza nu Amalie nicidecum In urm fat cu aceastd variat

florirc poeticd. Filosof i literat este I. Petrovici, profesor inzestrat

Cu un farmec special si eapabil ea, prin spirit pdtrunzglor, vervd

neintentionat insinuantd, aer perfect occidental, sd te apropie si

sg.-ti laso, ca ecou prelung tui constiintg., o vorbd ferieitd, vin gest ama-'

o scnteiere de inteligentd, un cald eran al inimii. Cunoscut prin.

-conferintele sale, cteva si de valoare literard iu numai idoologica,
I. Petrovici manueste argumentul, coloreazd exptmerea ca find iro.nie, se avnt in gandire i Imlteazd expresia cu stropii de soare
ai imaginatiei. Cei
multi cunosc admirabilele pagini din Amintiri
universitare, Figuri dispdrute, Amintirile unui &fiat de familie, Impresti din Italia, Momente solemne. I. Petrovici a scris
a tradus si din Horatiu: elegarrta In expunere si naturalul. cu care
te conduce hal miezul subiectului, a.rati pe omul in contact cu tot
ce-a produs antichitatea mai artistic.
Cu o hdrnicie rard, I. Simionescu si-a desrsurat viata de rodflied muned In domeniul stiintific i cultural, dar, printr'o parte din

activitate, e in legturt 1 eu literatura. In 'Oameni alesi II, Ro-

mdnii a caracterizat In personalitatea lor figuri ale trecutului (N,

Olahul, N. Milescu, D. Cantemir), dar si ale vremii xnai apropiate
de noi (T. Maiorescu, Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Iorga). Scrierile despre pmntul si n.eamul nostru dau ins pe fald -mdestria
www.dacoromanica.ro

D. SIUR AR ASU

396

autorului In exprimarea poeziei naturii romAne,sti. Onafe dIn Romania, Sate din Romania, De pi-in ((Ira, Popas un prin lard, Man&
Colruri din (arti Bunt lucrarl
stiri din lard, In curmezisul
pe cat de instructive, pe atat de placute. Dobrogea (CI (ard ditn,
poveti) pe langa bogate cunostinte, ne da i pagini descriptive,
cam sunt acele In care, cu emotie, autorul ne arata marelia apusurilor de soare (A pus de soare pe Denistepe). In Tinere, curzoafte-(l
arborii, sensibilitatea autorului apare cand ne arata farmecul pldurilor de fag, poezia tenor din lungul. soselelor noastre, a bradulul
din parcuri ori de pe piscul muntilor, gingasia feciorelnica a mesteacanului. Arborii stint flinte vii, exprima sentim.ente de ale noastre.,
umplu de vraja pamAntul tarii: sub aceasta infatisare ni-i descrie
autorul In Tinere, czt.noafte-fi (am se tubing. descrierile nattull
fizice cu amintirile istorice, cu credintele populare si cu versuri
isvorite din InNiestria taranilor. In. Flora Romddiei WI o impresie nestearsa frumoasa descriere a Cismigiului de-alungul anotimpurilor. Natura
este invatatoarea noastra, ne faoe sa fim

mai oameni dac $tim s'o privim si s'o

'fr,rtPis
'

..9"

lntelegem: O excursiune sau macar o preu.mblare In natura rascoleste sufletul prin

frumosul IntAlmit la fiecare pas, imbinarea
darurilor painhntului, o Imboldeste spre observare, insusirea de capebenie In vieata
oricarui om. Ea 1ndruma spre carAruiele
substratuM omenesc, in Intelesul superior
omenesc. Avand ochi pentru casna plantel
de a invinge toate greutaple unei vieli chinuite, caci nu poate fi chin mai ran pentru
o fiintA decal sa fie Mcatusata, omul capatA

respectul chisuflet pentru hatelegerea

zmlui omenesc. Imnul biruintii tn vigil 11
.41S2
pop auzi i intelege mai lesne In fata miel
I. Simione.ca
aze de plante inflorite, In deplina lor desfasurare, card plimant, ploaie i soare nu sunt doar In total prea
prielnice". Pitorescul Romdniei: I Mire Dunk -e i Mare, II In
lungul granilei, In Pe drumul apelor maxi, IV Prin manfil not14
V Dealuri i cdmpii, este o lucrare de deosebita Minns*. i toata
aceasta activitate care arata frematare In fata frumosului, vine dintr'o adAnca dragoste de tara. Nimeni }far putea sa citeasca fara de

emotie acea Rugaciune ca care se deschide cartea Pi-in muntli

noftri: Doamne I Ajuta-mi s due la bun sfArsit aceste pagini,
prinosul meu smerit cAtre prea scumpa Tara, cu frumuseti atAt de
mar*, cu neam vrednic, dar asa de greu si des tncercat.

Le-am Inceput sub adanca clurere a sfasierii unei pail din

trupul ei, cu conturul soarelui. Nu s'a tinut In sama wei ufletul

poporului, acelasi In lungul i latul tthII, Rid dovada cetatilor care

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

397

grgiesc tuc despre intinderea i stdpAnirea romAneascd din vechi

timpuri.

Am pus lacdt clocotisului de rdsvrdtire; mi-am astup.at urechile sd nu ajungd pAnd la mine jalea chinuitoare.. Intr'o incordare supraomeneascd am. cdutat liniatea neoesard, greu de atins,
spre a putea sd desdvaraesc lucrarea In vremea and se hotara cenarea .unei junadtAti din Ardeal, cu. neaoai Romfini

Ajutd-mi, Doamne, sd isprdvesc ticercarea mea die inchinare

taaintea altarului sfnt al dragostei de Tail.

NAdejdea 'n Tine nu ne-a pArdsit, cki Calvarul MAntuitorului

std In fata tuturora, in asemenea cupe de vifor ndprasnic.
Credem in dreptatea Ta, Atotputernicule. Nu ne vei 15.sa pradd
loomiei vesnioe, cki nu am. gnesit nici Tie, atata,Inici altora, pentru
ca s sorbim intr'una din pahartil am.areloe Mcercdri".
Cunoscdtor al mediului acolar, C. Kiritescu ne-a dat evocdri din
care nu lipseate un spirit satiric de Mind calitate. Mai mult decal

In Printre apostoli, C. Kiritescu e in domeniul literaturii tu Pori

din grddina copilciriei (1932). Ne-am obisnuit s vedem mahalaua

prin optica lui Caragiale i, cdutftnd in jurul nostru pe Julian Dumitrache ori pe Goana Veta, un aer de superioritafe ne cuprinde
pe toti. C. Kiritescu reuseate sd evoco un colt die viat din mahalaua de pe vremuri, ca simpatie i poezie. Mamaria e neica Tu-

dorache pot fi exemplare pe care le-am mai tntalnit sub diferite

forme In literatura. noastrd, rdmAn Insd pline de farmecul
paginile inchinate jocurilor copildresti, pagini din care rdsare
figura plind de viat a lui TAndsicd. tartorul smeilor" Cu lirism
discret, intfo limbd lipsit. de vulgaritItile m.ultor profesionisti ai

literaturii, autorul a realizat o lucrare plind de distinctie, care'n

intregime reline interesul.

FArd s ajungd la crearea de tipuri umane la'ndltimea mbar ale
lui. Caragiale, Gh. Brdescu este totuai unul din marii satirici

unioriati ai vremil noi. Viata noastr sociald, prin domeniul militar mai ea seamd, li pane la kidemand nonnimArate figuri va-

riate. Astfel ne-a dat serien i tatipdrite. de originalitate ca: Legea

Progresului, Afa e piesa, Protilaxie, reinardi noftri, Neicazuri, Carta
Lalescu, Un scos din pepeni, Un om mai spdiat, O curierei. De
mane latieres sunt ale sale Amintiri (1937) si incercarea de roman
inspirat de viata sociall colitimporand Primii
ullimii pai (1939).
Aurel P. Bdnut, colaborator pe vremuri la Luceafeinul, ne-a dat
un volum de schite ,innoristice Tempi passati (1931) cii tipuri ca
Dr. Marou Tulliu Pita16 ai Romulus Govrig. ExploatAnd un comic
reieait din mime si din stricarea cuvintelor, autorul nu scap de
influenta lui Caragiale.
Nebunia Lumii a hi George Clirmea e un roman de rdzboiu.
Din. conflictul Intne personagii, Olaru, Modrogan i Julia, reiese
ideea cd sentimentele caracteristice fini omenesti nu pot fi cu
totul tntunecate, ci rdinn numai atipite lin asteptarea prilejului
care sd le sooat la iveall cu toatd puterea !or Odati redesteptate
www.dacoromanica.ro

398

D. MURARASU

In sufletul lui Olaru, pregdtesc oonflictul Intre el si cei din jur,

aduc prbusirea, iar peste ruina frumosului sufletesc trece triumfdtoare aceeasi nebunie a lumii i rdsund prelung rasul celor
ce-o reprezintg.. Remarcabile sunt paginile de descriere a Pustei
unguresti. Tot In legdturd cu. rdzboiul Unitdtii este romanul Legiunea de onoare (1940) a scriitorului Sandu Teleajen din ceroul
Viefii Romdnesti, autor cunoscut Inca din volumele An inflorit
castanii (1924), Casa cu musoate albe (1925), Povestile lui Ham
Ion. In romanul de rdzboiu, fdr s avem o viziune mgreald
impresionantd, autorul e capabil s ne dea pagini duioase i ipsibe
de declamatie.
D. V. Barnoschi ne-a dat prin povestirea 'storied i sociall Ciir-

vunarii o lucrare din care nu lipseste fantasia, dei linteste mai

mult spre reconstituirea vietii dintre 1823 $i 1827. Preocupgrile
satirice tulburd inspiratia din Neanzul eofofenesc, iar din AhileionNudist-Palace (1931) nu lipseste tin sensualism care, ce e drept,
evitd vulgaritatea. Cunoscdtorul vietil soHale din CcIrvunarii reapare, cu toate calitdtile lui, In Conspirafia Drmcinescului (1940),
uncle se evocd o intreagg. epocd In jurul unui nelinistit i simpatic

personaj din: a doua jumdtate a veacului al XVIII-lea. Prin

vilare (1942) autorul, odat mai mult, se precizeazd In ce este
esential: un distins intelectual, preocupat nu numai de datele
contimporane, 4ar si de ideile care ne conduc. Este firesc ca 'n
tesdtura unei lucrdri In care se pune problema luptei Intre europenism i rusism si implicit aceea a misiunii noastre ca neam,
literatura s se subordoneze ideologiei, iar actualul s aibd pretutindeni preeddere. Autor u! nu trebue tusk' s mite cd'a adevdrata
oper aoeea ce este valabil st5. In. intuirea eternului.
Spirit satiric caustic, capabil Ins si de ampld frescd socialg.
este Dem. Theodorescu. In cetatea ldealului, lucrare care cl pe

fatd mai mult inteligent decAt talent literar, ne InfAtiseazg.

restiul In dezordine morald si politicd pe vremea n.eutralitatii din
1914-1916. Sub flaniura rosie cuprinde viata sociald $i politic5
de dupg, rzboiul Unitii. Roxane Mischianu, nobila exaltatd,
Stancu, proletarul care se ridic prin energia lui de luptdtor socialist, sunt tipuri reprezentative pentru societatea noastr, vzut
de Dem. Theodorescu cu ochiu. satiric, prea aspru un.eori. Fresca
social devine si mai bogat In Robul (1936) In care cunoastem
asoensiunea politicd a democratului Obogea pe baza muncii unui
adevdrat intelectual, Nicolin, redus la starea de rob" prin srcie
diferite Imprejurdri de viatd. Nu lipsesc dai lucrare i intampldri reale pe care le cunoastem din viata politicd de dupd rdzboiu.
Ironia amard, spiritul caustic, simpatia pentru ce-i umanitate In
eroii unei epoce de decgdare, stint calitdtile de primal ordin ale
acestui scriitor care ar putea s ne dea memorii de valoare
istoricd despre lumea noastrd contimporand.
Indreptandu-se spre epica socia15., C. Ardeleanu si-a gdsit dru.-

mill natural al inspiratiei. E un scriitor plin de noutate In. cele

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

399

cateva volume de nuvele 5i schite ca Rochia Alba', In regatul noprii,

pe strdzile laplui. Un curajos pas In domeniul romanulai e 'gent

odata cu Diplomatul, tdblicarur si actrila (1926). Avem ad pagini
realiste, mai ales In legatura cu mahalaua tgbdcarilor, dar si tipuri bine caracterizate, ca fostul diplomat, acum decazut, Barbu
Sglceanu, sotia care-i este 'tovargsa de mizerie, copila lor cu aspiratii cgtre arta Wang, dar si ea gata s se cufunde intr'o viatg
mai prejos deal adevgratul ei nivel intelectuaL Noi romane se
adaogg.: Am ueis pe Dumnezeu, Casa cu fete, Viermii pdmantului, Pescarii, Vieard de &line, nu toate la aceeasi Ina'time, dar
dovadii a viziunii epice realiste. E un bun artist In redarea mediului de decgdere si mizerie. In Viermii pdmdntului, autorul se
inspird din viata minerilor.
0 activitate uluitoare ca mass dar si ca scgderi este aceea
a lui Victor Eftimiu. A publicat poezii, nuvele, schite In reviste
dinainte de rgzboia si de dupa 1918: Convorbiri critice, Laceafdrul, Ramuri, Flacdra, Sburdtorul. Cu versurile lui u.soare, cu proza

lui naturala dar fgr de concentrare, autorul s'a risipit In toate

genurile literare, dandu-ne povesti, anecdote, schite, nuvele, romane,

drame, opmedii, cugetgri, etc. Nu e de mirare ca nici o scriere

nu ne arata ye are definitiv acest scriitor. In proza literarg, romanul Tragedia unui comedian (1924) cuprinde pagini mai interesante. Teatrul a fost marea preferintg a

autorului. Coca ce-1 caracterizeazg e goana

ldupg un subiect devenit oelebru prin tra-

tarea lui In literatura universald, dar pe

care dansul I]. preface In unele parti ori
li d o Infgtisare mu prin combinarea a

diferite teme. Denaturare a motivelor traditionale avem In Insird-te mrgrite, Proimeteu, Napoleon I, Thebaida, Atrizii, Mee-

;terul Manole: In piesa din (Irma autoral

Isi introduce sentimentele sale francmaso-

nice. In general cauta sa impresioneze prin

sensational si prin accesoriul decoraliv. E
ceca ce se vede In Cocos& Negru, Ave Maria, Marele Duhovnic.

In teatru, dei sgarcit ca productie, e

V. EttImiu
mull mai valoras Valjan prin comediile pline de umor si verva Ce ;tie satul si Nodal Gordian ori prin comedia
satiricd Generalia de sa-rificiu. Ion San-Giorgiu a Inceput ca poet
semgngtorist la Semdmitorul, Luceafeirul, Ramuri, Drum Drept

ne-a dat o poezie far de accent original In Freamdt (1915), spre

a ajunge exponent al expresionismului german In dramg. Masco
(1922) si Panda cu cloud suflete, nu si-au putut castiga un presa
tigiu stabil. In ultimul timp, cu Duduca Sevastita, autoral a lepurtat succes. Un suflet nelinistit si mobil apare In Rodul stifletului, Arcul lui Cupidon (1932), A doua primdvara (1940). Poetul
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

400

nationalist din Rugari (1918) s'a reactualizat in forme noi prin

productiile recente.
Un semni al puterii de pitrwidere a tradition.alismului este scriitorul N. Da.videscu. A Inoeput ca poet sub influenta simbolismului
apusean, Infitisandunni-se astfel In La fantetna C7staliei, cu. teme

vagi, cu preocupan i In afar de orbita romneasci i cu un occidentalism exprimat cu fantasia si sprinteneali. Tot asa In Sfinxul.

incercare dramatici frA actiune si Inviluiti In atmosferi neguroasi. Inseriptii (1916) Insemneazi un progres prin poezii bune
ca Sfarsit de toanuul i Un cram se priibusete. Autorul a rimns
prin experienta simbolisti i Cu o puternici constiinti latini.
Avand impresia c s'ar Inoerca la noi o reintirire a unei mosteniri slave, N. Davidescu a luat prompt o atitudine laudabilA
In Reuulta fondului nostru latin, scriind : Elementele slave ,care
s'au topit In formarea poporului romAnes, de-ahuigul vremmilor,
nu au depisit au mutt rolul de aliment 1ntr'un organism sinitos;
ele au servit nutritia neoesari desvoltdrii
noastre, i, ca atare, tau am retinut din el
decAt ceca ce a fost cu desivArsire asimilabiL A vorbi, In asemenea conditii, despre
revolta unui fond slay in- noi, ecliivaleaz5
cu a afirma posibilitatea revoltei spanacului
In creierul unui autor care a avut fantasia

sA rumege la birt o portie de ochiuri, pa

aceastA literari planti". Ca exponent al curentului simbolist, N. Davidescti a atras atentoia, printre cei dintl, asupra lui St Pe-

tici i Iuliu Sivescu. Totusi el a evoluat

spre traditionalism, dei Inteun articol de
pe vremuri afirmase a literatura romAng

hicepe numai cu simbolismul, anexhid, pa

temeiul idealismului, si pe Eminesta acesN. DavIdescu

lei tniscAri. CeIntecul omulai, in intentia au-

torului, trebue si fie Am mare poem ciclic

care cuprinzAnd epoca biblici, antichitatea, evul inediu si modern,
si Infitiseze literar o lama Legandi a seoolelor". In loe si desvolte
cAteva motive cuprinzitoare, autorul a fragmentat inspiratia si a
ctiunat impresiei poetice. Uneori avem chiar versificarea unui ma-

terial care nu se poate smulge din prozi, cum e In evocarea

Horatiu:

A evocat In strofe alcaioe chem.area

Si strAlucirea'n aur a Romei seoulare
Si-a numNrat eroii i zeii ei In rare

Son.orititi In lupti perpetui au marea...

A.vem aoelasi prooedeu srn reoentul whim Renaterea (1942)

care urmireste si cuprindi o vreme atAt de bogati In personal ititi

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:JIM ROMANE

401

manifestAri o vreme de pitorese amestee de avAuturi artistioe

de descAtusAri ale unor sAlbatece porniri. Mai putin dibaciu In evoeatrea marilor personagii, N. Davidescu ne d cu finete atmosfera
epocei prin bucAtile Mee (Privighetoarea, Vesperalii, Liniste, Tipa!,
Eglogd, in nasal nostru). Un al saselea volum, Tara Romdrreasccl,
ya completa CAntecul omului.
La activitatea de poet se adaogA. aceea de romancier prin Conservator et C-ida i Vioana maid (1928), MA O. se ajungI la
conlopirea unor date istorice i sociale in lumina transfigurArti
artistica

Literatura generatiei eare-si deschide un drum dup. rAzboiul

UnitAtli e nu numai variatl, dar scAnteietoare. tPoezia liricA

mai ales are multi reprezentanti. Otilia Cazimir, ia Fluturi de wapiti.,

ne duce prin un:ele poezii Indrt spre Alecsandri i spre semAn6torism, dar are si cava deosebit: gratia cu care exprimA sentimenr
tele. Ca artA a versului, e In vAdit progres fatA, ca volumul anterios
Lumini
umbre. Talent mijlociu se aratA In cronicile fanteziste

umoristice Licurici. Dintre cele mai frumoase pagini, avem

Grddina cu arnintiri, ca acei copii asupra cArora talentul ,autoarel
revarsA cu intelegere intuitivA, si cu. acele mArunte animal
pe care le umanizeazA. ca mai multA fantasie decAt a fAcut-o. Em.
GArleanu in Din lumea celor care .nu cuvdntd. *t. Nenitescu n.e dA
ta Denii sentimente sincere si tnduiosate, fa Ca loan de exempla,
dar intr'o formA mai aproape de proz1 decAt de poezic: Pelerinajul
sufletulai poate fi o interesantA analizA psihologicA, dar nu are
nimic poetic. Odele italice ,ar fi insemnat mai mult dael erau preze.ntate ea prozA. literarl.
Perpessicius contribue la miscarea poeticA. actualA prin Scut fi
kuwei i ltinerar sentimental. In prim.ul volum. (1926) avem inspir
ra.tie de rAzboiu, cu Infiorarea tn fata necunoscutului din Ccilduza,
cu ironia stApAnitA. din Spital, cu emotia atAt de puternicA, ImbinatA Cu descrieri de mare frwnusete din Mater Dolorosa. Viziunea
tragicd se ImbracA In poezie atAt de nouA. ki Pe Galfa-Dene,
tocunna:

limp ce valea toatl pulseazI de vibrare,

Se'naltA i balcmul captiv al lunii. pline

Si-asterne'n lungul viii, ea razele-i blajine,

Un patrafir ile aur, de tihANi uitare.

Altar pe care ars-am, din jertfa mea, cuminte,

Las lespedea'noptatA

i m Intorc agale

Spre corturile care 'nAlbind in. fund de vale,

Par crini sAditi de lum,A ca gura pe morminte.

Ironie si ton glumet In Balada ce(ii, Elegie, aceste insusiri ca26

www.dacoromanica.ro

D. MURARAU

402

pAt un loc i mai Indus In ltinerar sentimental (1932) in care,

In earls, de poeziile de dragoste cAtre Fatma i notArile descriptive ale rAzboiuluiavem i poezdi din epoca de formatie a lui
Perpessicius (in culegerea Albumuri). Preitutindeni inteligenta vioaie e sustinutA de
o fantasie inedia. Un descriptiv plin de scan-

beiere este autorul in. larval de poet, un

intimist ca emotie cakIA i cu imaginatie

Soculd.

Perpessiclus

Poet in toatA _puterea cuvintalui este Al.

Philippide, chiar dela volumul Aar sterp
(1922. Sensibilitate arinoinioas lu PainjeevadAri aie snfletului, pluliri in nesfarsitul visului i nedefinitului, dragaste de LAeerie, predilectie pentru aspectele de noapte
si pentru lumina potolitd a hula, in mai intreg volumuL Versal e muzic,al, e frOnt
ea la modernisti, dar foaadul rAmane

pretutindeni cristalin. Muzicd e una din cele mai frumoase realizAri. Sufletul nelinistit din Ceintecul nimnui i din Veghe, avAntul sublim din lsgonirea lui Prometheu aduc ceva nou In poezia
i volumul St4nci fulgerate (1930) e al unui poet ea sufletui

de azi.

avin.tat spre cosmos, spre soare m,ai ales, dar si in legAturA

plmintul In ale cN.rui elemente ar vrea sA se topeascl:

cu.

As fi vrut sA mA fi nAscut plmAnt,

Cu rame'n mine, rAdAcini i iarbA
Pe fruntea mea boltitA cAtre soare...
Sau poate... as fi vrut sA mA fi n.Ascut soare...
In Visuri In vuetul vremii (1939) cOntA un poet care se smulge
din imprejurArile zilnice, spre a trAi temele eteni. omenesti. Starea
la care aspirA autorul este desprindarea de lume si de sine In.susi

Un singur gAnd ca o mireasmA tare:

SA te desprinzi din tine si sA sbori

Asemeni con tinentelor de non

Pe valuri de vAzduhuri viitoare;

tArAm de inedit azur

In cane nici o amintire nu vibreazA
S'ajungi in ealea ta vAzduhul pur:
MiraculoasA, vesnicA

E un volum de inspiratie gravA, de seriozitate a gandirii si

Aci e poetul matur al unei opere de valoare.

Suflet pliu de nelinisti, frAmintat de intrebAri, aduce Petre
Strihan In Penumbre (1929), CaldA afectivitate tn. Licuriciul, dar
tirii.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

403

In general reflexivitatea retin.e desfdsurarea ampld a emotiei. Poezie

de InaIt nivel, notatii psihologice prin imagini plastice, no]. (v. Stampi)

ridicare pAnd la adevdrata artg. In C000rul, In care simbolul se

realizeazg. deshvarsit. Mai putin reusit dei-i mai limpedel poate

prea limpede, simbolul din Floare rare!".

Poezie noud In ce priveste continutul, insk poezie a psihozei de
dup rdz/x)iul trecut, avem In Eu de Marcel Olinescu. Egooentrism
curios si. teatralism expresionist In Mont Blancul fl voi sparge,
dar 5i sbu.ciumul tragic din Ce dor mi-e si mi caut umbra, cea dintni

Cu ant de artistica exprimare a ciocnirii Intre dorintele modernului svgpdiat din noi i rezistenta ce le opune In vinele toastre
cumintenia strdbund mostenit. Caldd 5i proaspdtg. sensibilitate

Psalm 5i, pe alt plan artistic, In Stall la fereastra sufletului men.

I. Valerian, redactor al revistei Viafa literard din 1926 pang. In
1938, I5i aduce In literaturd nota lii.i originall prin. Cara vanele lifcerii (1923), Stampe (1927), romanul Cara-Su (1936). Dobrogea
Isi are un loe aparte ca Motiv de inspiratie. Cara-Su prinde Cu ta-

lent medial -Mar al Dobrogei Cu pitorescal din care rdsare situpatica figurd a sentimentalei tdtdroaioe Menaru. In Drumul (1928)
Lai M. Celarianu sunt interesante poeziile de inspiratie relig,ioasg,
/isus de exempla, dar mai n.ou apare autorul In poeziile influentate de simbolism, cum. este Noctur.ncl. E un emotiv duios, aplecat
spre melancolie i atras de farmecul vremilor patriarhale. Sentiment traditionalist avem In Un etIntec Yntristat. Poemele florilor

republicate In Flori gird pace (1938) stint tithil de glorie al lui

Celarianu. Artg. 5i. simbol se Intrunese In Nuferii, sensIbilitate ca-

racteristicd In Nalba. Un salt In alt domeniu, face autorul prin

activitatea lui In prozd. i dacd umorul salveaz pdrti din romannl

Polca pe furate (1933), nimic nu poate salva romanul de petulantd
si lubricitate Femeia sangelui meu (1935).
In primele lui volume, Veac tdnar, Cdntec deplin, Poezii, George
Lesnea arat mai mult virtuozitate a formal deca fond poetic non.
Argint (1938) e lucrarea unui imagist bogat si prolix. Imagina-

tia-i tot ant mlarea calitate eat i marele defect al aoestui poet
Nu are mdsurd, imaginile vin la sir neselectionate,. poezia parcg
n.0 se termin niciodatl dei o poti reduce, tdind din ea orient

vrei. Asa sunt Dimineap, Mi-i sorel colina, Din sipete copacii. Poezia de notatie, Insufletitd de fine infiltrdri mistioe, poate fi terenul

In care Lesnea ar da creatii valoroase: Saida e o build dovadd.

In Ceaslov (1940) negdsim rostogolire de imagini. Fannecul copildriei O. vigil de familie Isl gseste expre,sia In. versuri reusite.
Isi face loe prin, stuh"
Imagini ea acestea: Cu sabia pdra.ul

Stolul de eorbi al cueroncAneste pe stfirvul hartiei mereu

vintelor mele" arat un proced.eu primejdios. Va sti poetul sd se
opreascd la hotarul dincolo de care Inoepe artificialul? Harnic scriitor, George Lesn,ea a tradus din poemele lui Esenin si din Lermontov Demonul. Modern ca expresie i ca versificatie, sub influenta pretutindeni p,trunsd. In poezia 'mug, a lui Adrian Maniu
www.dacoromanica.ro

D. MURARASII

404

pi Ludan Blaga, Radu Boureanu este totu.si Pun poet original tn

Sbor alb (1932) si'n. GoIfni sdngelui (1936). E un fon.d de sensibilitate sinuoasd, dar cu vAdite IndreptAri spre tre,cut, spre melancone, spre viatA interioarA. E o armonie plAcutA, smulsA printr'un
vers unduitor. Alean, Latele negre, Idolatrte, Drum sterp sunt rea.frumoase. In Calul iou, sbuciumul inspiratiei este exprimat
cu originalitate:
Si-am sburat

printre stele mai mari ca pAmAntul

pe care-am umblat.

Erau stele moarte In drum; le-a atins

cu aripa de foc si din nou s'au aprins.
ZAdarnic apoi am bAtut
la port', albastre i grele, de vim,

nici o poartA nu a gemut

iici U11 vis nu s'a deschis.

Joc de stele cAlAtoare s'a fncrucisat pe cer,

undeva fArk svon, o lume s'a nAruit,
singur, m'am trezit
sub clopotul care prindea mai greu sA se afuntia
Calul rosa, se mistuise spre neunde,
m'am. trezit ca un copac fArA frunze,

pe o colinli

neagrA.

Volumul Cai de apocalips (1942) vAdeste un progres n obscu-

ritAti cAulate. Reusit este, f ArA. IndoialA,. tidal cArtii.

Peisagist IndrAgostit de aspects In lumin potolit este Petre

Dinu lui Fum de argint (1932). IndAtinat ca tarina i glia" fsi

kicepe cAntecele. I. Molea In Funigei (1932). Nostalgie Spove)knit continua inspiratia desrAdAcinArii.

Teodor Munteanu este In Viori de lut 'im poet legat de amin-

trecutului, de brazda moldoveneascA,, de ruralismul provincial:

ScuturA-mi tu. pumni 'noptile satulti

SA le beau. Mi-e sete...
Durerea desrA.dAci-nNrii Isi gAseste cuvinte puternice tu File de

roman, In Carnet, Merl domneti (1940) prelungeste inspiratia din

volumul precedent cu. Sat, MelodLe de cdmp, ca frumoasa odA Moldova. Atingeri cu folclorul In arpele casei 1 Doind sub land.. O
armonie blAndA, minorA InvAlue aceste poezii de continut cumin's,
de expresie corectl.
V. CiocAlteu a publicat din productiile sale in Addnc tmpietrit
(1933) si'n. Poezii (1935). Elementul folcloric este bine folosit in
Single 5rin, Umbna. Pentra felul cum. Intelege sa serie, avem mArturia din Veghe:
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE

405

VrAjmase volburi de lumini i apA

La tintirim pe cruel se prAbusesc,
StrAmosii morti se svftroolesc Ip. groapI
rAsvrAtiti prin glasul meu vorbesc.

Dar cum mai toti au locuit prin grote,

VanAnd jivinele din munti cu parul,

Eu n'am sA ant ea printii dupd note

Ci'n cremene-am sA scaphr cu amnarul.

In desvoltarea gustului pentru clasicism la noi ti au1ocul

I. M. Marinescu traduator al lui Iuvenal si Theodor Naum troducAtor din Virgil, Horatiu, Lucretiu i Theocrit. N. I. Heresicts,
ne-a dat traducen In versuri moderne din Catul si din. Horatio.

Ca poet original In Cartea cu Iumind (1926), ni se infAtiseazA traditionalist pe linia lui I. Pillat. Satul, livada, troita, schitul, caga
pArinteasa., vinul bun si prietenia Ii .sunt temele obisnuite.
noi ea Pythia si Narcis aratA un progres In co, priveste cupringul
poetic. C. Niculescu, traducAtor talentat al lui Horatiu., e fun clasieizant i prin poeziile originale. Astfel poezia Tomi scrisA in rifts
alcaic:

Se lasA seara, Marea e svon mocnit.

QrAbiti lAstunii s'au adunat la cuib.
Sub oerul palid de legendd
linistea tarAie'n cor de greeri.

Din larg, prin ierburi 'nalte adie vAnt

trezind strAvechea soaptA a color morti;

deasupra arselor suhaturi

strigl ca tipete lungi cooarii.
PIuteste vag rairos de pelin. amar,
Pe tArm o umbrA albA priveste 'n. zArl:
strein, uitat de zei i oameni,
plftnge'n exilu-i etern Ovidiu.

Aiji poeti constitue o legitimA nAdejde prin oeea ce au publicat

pAnA acum: Gr. SAlceanu (Flori de mare 1928; FierIna as' noapto
manea 1933; Nopti pontice, Fata de tmpdrat 1941), St Dima (Lsmini In interior). Ilarie Dobridor (Vacile Singurdtdrii 1937), Petrie
Ecovescu (Dajdia umbrelor 1939), AL Baiculescu (Cale ladee 1939),
Traian Lalescu (Lumind tried 1939), Petre Paulescu (Luceleri We
roud), Gherghinescu Vania (Privighetoarea oarbd (1940), Const Shp/jail (Mireasa lumii) 1941, I. StAnciuleseu-Mehedinti, Viori de searil.
Este de deosebit interim pentru noi faptul eA autohtonismul dela
www.dacoromanica.ro

406

D. MDR AR A$U

Gdridirea a patruns i 'n provinciile romanesti. Transilvania are

cativa tin.eri poeti
Mihai Beniuc e ruin talen.t real ha Cdntece de pierzcznie (1938).
Este dezamdgitul din cateva poezii, idar j Indraznetul care cu
Dumnezeu la, cot" plamadeste In fire minuni i taie dm 1ntanerec
forme de lumina. A gasit si acoente aspre pentru a exprima sbur

ciumul neamului nostru nedreptatit de Imprejurari. Un poet delicat este George Boidea In Soliloquii (1936). Noapte exprima farmecul si misterul divin. al unei privelisti din natura. Grigore Popa
e poetul plin de energie din Sunt sdrrnan ca lucrurile
In Cartea ardlor tineri (1939). Autohtodismu1 apare In Tard :
Pamantul tau framantat de maul noduroase i pluguri de lei=
L-am adunat In gean.a versuldi meu pagan.
Il simt mai cald ca un cuptor de soare rascolitor
La sanul mea ars de dogori i doruri fara fruntarii in veac.

Din sicriul lutului tau am sorbit aroma crinilor

Deschisi ca inimi de Ingeri spre cumule tarillor.

Toamn.elor lui le-am sorbit setos

Din rauri de 'mbiere sanatatea

Ti-am ridicat tarana in pumni albi de pruncte

Si. ti-am legat ahmoea destinul de vecie.

Te simt cum cresti In mine ca un unas gorun,

Galgaitor de seva isvodului strabun...

L Moldoveanu vine ca hioercari de poezie meditativa, coplesita de

tristeti clesamagiri in Sbor peste ape (1939). Multa stangacie
forma, dar emotie sincera atat In lnaltd destrdmare cat i 'n Serisoare, poezie delicata i cu vers armonios

O activitate frumoasa este aoeea a lui 'Theodor Murasanu, re-

dactor al bunei reviste din Turda Pagtni literare. Dupa Poezii,

Fum de jertfd i Chtot carnpenesc, volumul Lilioard fixeaza autorului un loe lin poelia de azi. Al. Geusianu poet liric si autor al
comediei Epistola albd, Emil Giurgiuca patinas In sentimental contopirii cu pdmantul Ora, misticul nasaudean Em. Gobzalau, Radu
Braes, Teofil Bugnariu i Mel nuraerosi altii arat o framantare
spirituala ale card roade vor veni ca siguranta
Tamara lirica transilvaneand este as-02i grupata In jurul ziarului Ardealul, Intemeiat hi 1941. Durerea dar si en.ergia isbucneste

din fiecare vers. Si cine ar putea nes000ti sfanta lor munca entu-

siasta Crezul aoestei generatii care se ridica, 11 gasim bine exprimat

Intr'un articol al profesorului I. Costea: Durerea noastra a tuturor

a gasit un emu puternic si fecund In sufletele mai sensibile ale poetilor i scriitorilor si a creat o pleiada intreaga de mi. cantareti

ai patimirii noastre". Gei mai vechi au para.'sit tuinul de tildes al

poeziei, si-au transformat lira In, arma. si au raspims, lupttori, la
chemarea vremii si a istorlei Cei mai tineri si-au inceput canteen]
sub oerul Indoliat al Patriei, pe drumu.ri de pribegie, si era natural
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANS

407

ca cele dintdi aoorduri ale lirei lar sl se resimtA de tristeta O. durerea colectivA. In fapt, i miii i altii au urinal, traditia creatA In
Ardeal de marii lor Inainta.si, care s'au considerat intotdeauna
Inainte de toate, luptAtori cu armele artei, tu slujba inaiunii, fdr5
sA f ach

con.ceshmi ddungloare nici uneia, .nici alteia". Din aceastA

grupare fac parte numerosi tineri poeti, unii autori care au ajun,s
la cunostinta publicului si pria voltune tipArite: Ludan Valea (Rugdciuni pentru /cita ardeleand, intoaroerea lng peimdnt), Iustin

Iliesu (Grddina eu flori de toamad), V. Bucur (Rondeluri) V Copilu

Cheatrd (Cartea Motului), P. Bucsa, I. V. Spiridon.
Bucovina a fost prezentA In munca de afirmare tinereascA
literaturA Gruparea Mortar" din 1931, colectia din 1933 si revista
Iconar din 1935, sub conduoerea lui Liviu Rusu, aratd o muncA
In treptat progres. Mircea Streinul si-a Intrunit Intr'un volum din
1939 activitatea liricd. E un poet sub inflnenta spiritului dela Gdndirea i un cunoscAtor al lui Blaga si Arghezi. Puternicul roman
Drama oasei Timoteu j recentul volum Prdvdlia Diavolului ne fac
sasteptAm dela Miroea Streinul si o ImbogAtire a epicei contimporane. Traian Chelariu, George Drumur, Teofil Liana, un, rural influentat de folclor, Vasile I PosteucA, Neculai Rosca, Iulian Vesper,
E. Ar. Zaharia, fiecare si-a dat pe fath posibiithile artistioe In plachete de versuri apArute In. arii din. ituni.A. Mai isolat de gruparea
celorlalti este t. Cuciureanu, meditativ i frOnt tu avAntul imaginatiei

din pricina livrescului, interesant totu.si tn Poem dacic (1940). Basarabia e reprezentatA de Vladimr Cavarnali cu Poesii si cu Rdsadal
vende al inimii stelele de sus 11 pl'oud (1939), de G. Meninc ca Interior

cosmic (1939). WI* Basanabiei, In afarA de artioole de interes cultural si istoric, cuprinde i poezie a generatiei actuale. GAsim ad
pe Octav Sargetiu, Const Ciopraga, O Crusevan, I. Larian Postolache, Anton Lutcan, Stefania StAna., G. Ursu, V, Topor. Revista
Intruneste si colaborAri din restul tArii. O bunI parte din poezii e
In legAturl chiar cu evenimentele trAite de aceasta provincie
vremile din urniA..
MultA activitate s'a risipit la reviste, astAzi lmpiedecate in rostul
lor de inaprejurAri. Tineretul hisA de sigur cA.-si va continua munca
pentru a pAstra omegenitatea de spirit romAnesc, corespunzNtoare
unitAtii tuturor plaiurilor dint:re hotarele noastre naturale.
Dup6 o reusit expe,rien.tA. rtuvelisticl, G. M. VlAdescu a trecut
la roman odatA cu Menuetul (1932), povestire fgra de intrig6 l Cu
dou personagii, Paul si Casta, care au rAmas numai schitate, desi
ar fi trebuit sa fie pe primul plan. DesvoltAnd un caz: rAsunetul
In viata unui oras de provincie a suoceselor unui talentat violonist
plecat la studii in strAinAtate, autorul ne aratA intrigue si decAderile
unei societAti meschine care se coboarA chiar i la farse nedemne.
O adevAratA creatie este Insht mama lui Paul, ca. frArnntArile, aspiratiile si durerea ei. Construit artificios si exploatAnd prea mull

sensationalul este Moartea fratelui meu Frumoase pagini despre

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$13

408

prietenia tntre Nucu si Lucu. Patrtmderea psichologica ese sacri-

fIcata pentru bogatia de Intamplari. In Republica disperatilor (1935)

evenimentele capan unitate numai fiindca alimenteaza gindirea lid
Tataru, magistratul care renunta la cariera sa de Indata ce constata
contradictia dintre legalitatea formal. si dreptate. G. M. Vladescu e
un autor preocupat de subiecte serioase si se fereste de vulgarld pe
care ata tia 11 exploateaza. intentionat.

Cama Petrescu aduce prin Versad (1923) o nota personan In

literatura de razboiu. Gandire si sensibilitate de intelectual isbutesc
alksi gaseasca adevarata expresie poetica In Luna, Inltare i Pri-,
mdvar. Tendinta spre abstractiune, vadita In poezia Idcea, apare
11 mai puternica. In Transcendentalid, volum In care, Cu toata silinta
autorului de-a semana id si colo imagini, /went poezie subtila, dar

rece si nu odata obscura. Camil Petrescu este si dramaturg bine

ennoscut. Cu Suflete tari ne-a dat In forma dramatica un roman
sehematizat. FrS sa aTha. nevoie de fdetalii psichologice si folosind
evenimentele dramatice prin ele Insile, autorul a putut realiza o impresionanta recon-<57-----

struire istorico-teatrala In Danton, lucrare

sorda imei isbanzi depline. Romanul Ultima noapte de dragoste,-Inttlia noapte de
rzboiu e ratat In mare parte din pricina
preocuparilor filosofice. Paginile de interea

artistic sunt acele de evocare a unor intamplaii din razboiul Unitatii, tintiparits
de autenticitate si ferite de intentia literarizara Cu Patul tul Procust (1933), autorul

l_
.--:-----_--Z.-

,.,.....z,.,_-_

\,1

-,,,,-,..e
r

......
......

-...

Canal! Ntrenu

'

smulge o noua isbanda, de data aoeasta ca

romancier al analizei psichologice, pe canavaua unui subiect interesant In sine, cura
este acela al Emiliei futre oei doi barbati.,

Ladima a Fred, fiecare reprezentand un

alt tip uman.

Prin productivitatea sa nelnoetata i prin trasaturi care-i swat
paeiculare, Ionel Teodoreanu si-a cucerit un public pentru care el
constitue una din atractiile spirituale ale vremii. Dela 'noeputul carierei Ionel Teodoreanu s'a aratat ca viitor romancier al coPillrie1
63. adolescentei, instinctul artistic fixandu-1 astfel in domeniul ce-i
este propriu. In. Uli(a copildriei (1923), &jut o poezie care-i tot

anta a subiectelor povestite, cal si a limbii bogate, scAnteind de

fmagini. La Medeleni
Hotarul nestatornic (1925) este o opera

tilde reprezentativa. Viata Mina de farmec a Olgutei si. a tovarasilor

ei In vacant de vara, eadrul natural din care se desprind Danut,
Monica, Mos Gheorghe, un aer de bunatate si de daiosie raspandit

*supra mediului familial, o psichologie puna de inedit, viziunea

artistica a v'rstei fragede atat de greu de descifrat, toate formeaza

an complex de c,alitati de fond si de forma, care impun pe tun

adevarat scriitor. Celelalte doua volume, Drumuri si mire vdnturi,
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITER ATURN ROMA.NE

409

nu eau mai bucurat de simpatia dui dmntAl. OdatA Cu schimbarea

domeniului, s'a rupt i firul vrajei. Nu inumai subiectul este pricina, dar si pierderea n amAnunte, discursivitatea obositoare a unui
povestitor cane intervine chiar In tesktura lucrkrii cu propria-i activitate literark. i 'n restul scrierilor, autorul se dk pe fat Cu co
are mai artistic, tot numai atunci cand se'ntoarce la do-menial cc-1
este propriu. Astfel In Arca lui Noe (1936), orict lsi propune sN
nu fie Eric, autorul, in chip finesc, red ca simpatie pe Manti
pe Bob Rafael. Si ad ne reline interesul lumea copiilor, nu aceea
reprezentatk de Speranta Cucu, un personaj totusi plin de viatk
vericlick, ori de alte personagii feminine si masculine ale concubinajului, desettrarilor *instinctive, pk.catelor mai m.ari ori mai mA,
runte. In Prd vale Baba (1939), avem viata Iui Stefknitk pe care-1
urmkrim In raport cu familia, en scoala, ca ulitele ora.sului, ca Ilie
PAnisoark. De Indat tusk ce copilul-minune a ajuns pictorul matur,
romanul nu mai e deal simplk aneodotk.
In cteva lucrkri, Ionel Teodoreanu este tiranizat de predileena
sensationalului. In sirul de romane Tumid
Milenii, Bal Mascat, Fata din Zlataust, Golia
este proa vkditk preocuparea die raritatea
subiectului Personagii care intereseazI psichologia i patologia,-exploatarea sensatiilor

taxi, oameni, maniad ori nebuni, capabili

de crime si de perversitAti, degeneran
fizic nu numai moral, aratA desigur imaginatie, dar nu organizare a unui material
destinat sk produck emotie estetick. Construit
cu nedibAcie si melodramatic este romanul
Lorelei (1935). Intriga .nu se poabe sustine,

esteticeste vorbind, subiectul e de film, dar

avem sentimente frumoase, duiosie, sentimen-

e/

talism poetic care arat cA autorul poate reveni la calea adevIratk a tnsusirilor sale artistice. Secretu, And Florentin (1937) este o compozine cu sinuozitkti ilogioe, pria ntrnie
motivate, dar cu cateva tipuri literare interesante.
In 1939 ajungem, In sfarsit, la romanul Fundacul Varlamulai.
Este ad un. tineret descris
caracterizat ca simpatie si care, sub
numele Catitei, lui SAndel si al Ioanei, aminteste pe Olguta, Dknut
si Monica. Este ad, fArk de baduiosarea semAnktoristk, alunecarea
I. Teodoreanit

spre nimicire a unei bune familii romanesti, dar si Intrevederea

salvkrii pria energia trezitk a lui Sndel. Cu toatI simpatia pentra
mediul iesean, autorul exprimk. pievoia Inoirii si a smulgerii din
obisnuint pentru asigtirarea progresului. Sunt ad randuri de cane
trebue sk. tinem searnk, Ionel Teodoreanu fiind 1nek In plink putero
de creatie i capabil sk ne produck Ina. multe surprize estetioe.

Iatk rAnduri de ideologie caracteristick: Se spune el iesenii sunt

niste Invinsi. De ce oare tusk, Invinsii dela Iasi, having pretutindeni:

tn Ardeal, la Bucuresti, oriunde. Ar ti Snteresant de lacut o etawww.dacoromanica.ro

410

D. MURARA,.5 U

iistie1 a iesemlor plecati dela Iasi. Ai vedea atuuci ca in avocatura,

magistratura, politica, armata, literatura, stiinta
posturile de comanda sunt ale fostilor ieseni. De cc? Fiindca 1-aa lasat pe fost"
In urma, Ini loc sa si-1 pue inainte, oprindu-se". Semnificativa este
caracterizarea familiei Varlam, potrivita si pentru viata ieseana
ori, vreti ori nu, pentru viata moldovean.ds.- Dar casa Varlam
-care-au trait cuna stii si cum vezi, e si prea mane- si'u spatiu
timp. Qamenii se pierd in ea, se desvata de-a fi impreuna. Fiecare
are odaia lui, adica celula singuratatii lui Nici nu s'aud macar umi
pe altii. Traieste traditia neamului, nu familia, deprinderile vechi
stapanesc, mi oamenii noi, rataciti pe locurile altora. E o
intimidare a vigil, nu un hidemn la viata... Tacerea e anal la locul
ei decal vorba, Mad:ea e o casa a miortilor la care Icei vii nu sunt
decal un accident trecator". Vorbele acesbea ate Catitei catre Sande}
reprezinta ideea traditionalisinuhn energetic, formula sociala a lui
lonel Teodoreanu ajuns la maturitate artistica Ideea sociala reiese
aci natural dintr'un complex de viata, dintr'un conflict de temperamente neasemeni, spre deosebine de ce gasim. In Tudor Ceaur Aleaz

(1940) uncle autorul se substitue unui person.aj, Nina Tomas, spre

a-si expune ideile sociale i politice, de discutabild binuinta.
Din T.u,dor Ceaur Alan au aparut pand acum trei volume. -In

primul, eroul frenetic, tumultuos, dezordonat dar si cu candid

fi
isbucniri poetice, este o energie care se desfasoara far
fixat Inca obiectul. In vol. II nu mai avem nu Coca Dudus, ci un
Pudor cane are puterea credintei, un om cane se cdleste In umilinea

si rusinea nemeritata a tarn. Pitorescul imaginativ isi are un loe

insemnat, iar cap. Taiina diminefii e In noi este ceva unic la literatura noastra. De retinut este si definitia romanului. Cred cd in
fond, romanul nu e decal biografia posibilului. Se afirma c romancierii trebue s observe viata Da. Numai c altfel decal se
cnede. S observe nu ce-a facut viata: asta apartine Istoriei. SA
observe ce n'a facut viata, liberandu-i virtualitatile i voL III ne
pune in fata unel lucrari iesite 11u numai din fantazia minjii, ci
si din caldura inimii Nu stim cuni se va termina scrienea, dar aven]
impresia c Ionel Teodoreanu ne va da o adevarata capod'opera
Alte manifestari literare merita sa fie Innegistrate,i chiar dacli
nnele din ele vestesc n.umai un scriitor In formatle Serios si sta.www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANS

411

mind pe calea unei literaturi sAn6loase este C. Mariolache. Schite

pline de delicatI emotie ta Destdinuirile Colonelului Mihu, povestitor
'amorist In Camarada! Spirus si:31 0 interPr1-7';Fes,
pretare j.fttat de plAcut evocator al lai
Eminescu si al lui Creang6 In Elogiul Ticdului, C. Manolache este o nAdejde a epioei contimporane prin Scd.nteietoarea

(d a luliei Hasdeu i prin romanele Sfdnia

dreptate, Catrinel i Tdrgul Mausului.
-Mai ales In. Catrinel se gAsesc capitole
de mare roman. Catrinel, PArintele
luban, Preoteasa Savasta stint figuri cu puternioe trAsAturi. Sfelnia Dreptate, prin
perienta lui Tudor Leahu., vAdeste cat de
opusA este uneori calea justitiei sociale aceleia a dreptAtii din cugetul nostru. Un
seas lipsit de multe Infloriri poetice, dar

C. Mannlache

ingrijit: o mare Insusire, mai ales astAzi cA.nd se serie pripit

VOA de simt autocritic.

Scriitor productiv, atent mai ales la fenomenele vietii de oras

este Octav Dessila, care ne-a dat interesante tipuri In Zvetlana,
Bueuresti, Drawl prdbusirilor, Tait& Neastdmpr d pe fat o
atentie exageratA pentru destrAbAlarea simturilor, totusi atAt doctorul Ion Stolnicu cAt si Irina CernAtean.0 snt interesanti, ca expresie a vietii de familie, tulburatA de ImprejurAri nenorocite, dar
triumfAtoare prin ceea ce se ridicA pe deasupra plmts rbescului trecAtor. Doud chemdri, dovadA a anui puternic spirit de observare a .realitAtii caulk
timporane, pierde prin sfarsitul isvorInd din
accidente exterioare, nu din desvoltarea logicA a evenimenkelor.

Aceeasi greseald de construire a romanului apare si'n lubim (2 vol. 1941-1942)

care-i o cAdere. Autorul pierzAnd frAiele in-

trigei, cum de altfel este vAdit mnc lela

Inceputul voL II, rezolvA prin foc dela o
brichet si glont de revolver soarta unor
personagii pe care trebuia s le adAnceasc5

..2'In mecanismul lor sufletesc. Dana si Culai

Brates reusiserA totusi s ne intereseze
vol. I. Tot ce trebuia sA fie poezie a lasului cu biserici ve,chi, cu boeri demni, cu
Oct., Deasila
podgorii i cu livezi de men i gutui din
pricina unei imaginatii lipsit de sbor Utah, se InIbusl Intro hA1Aciugd de mgruntisuri.

O duritate de atitudine si de limbaj a retinut atentia pentru

Mircea Damian., mi scriitor care Inc nu si-a dat pe, fata toate
www.dacoromanica.ro

D. MURARA$11

412

posibilitatile Merare. In arara de Eu sau frate-meu, Celula Nr. 13,

Douci si un edel, Mircea Damian a publicat doul lucrad remarcabile

prin puterea,reprezentativa a tipurilor omenesti. Deacurrnezipl trdeste

prin plebeianul de rara energie Marin Dogaru, Om prin Ioana Catrina, amandoua lucrari care par sa. aib legatura. cu Insasi viata
autorului.

Bercu Leibovici (1935) ne arata In Al. O. Teodoreanu un umorist de fina calitate. Hronicul Mscriciului Vliuc, dei pastisarea
limbii cronicaresti irbe n'entine Iu plana/ artificialului, e o lucrare
menita sa-si aib betitori i succes prin personagiile Inclinate spre

o viat de petrecere si de dragoste pentru tot ce-i pacat al lumii

legate de-o mana de tarana. In Caiet (1938) AL O. Toco:torea/1u
este basa un poet ca alese masuiri. Nu e vorba de acele poezii pe
calle le cunoastem Inca din Hronicul Miz'scdricialui Vldtac, niei de
versurile Indragostitului de viata huna. din Cdntecul drumefului,
din La cram, ci de expresia unei fram&ntari interioare, vadita
poezia Toamna i 'u Noapte de toamnd prin versuri ca apestes.

De viga, de iubire, de vis, sunt ostenit". ,,N'a mai ramas dedil o

Veghind singuratatea mea", vadita mai ales In Ca totdeauna.

Madrigal ama sensibilitate distinctie:
stea

rosii trandafiri
Albastru flutur te-ai lasat
Ti-al alipit aripele subtiri
Cu polenu'n finele antene.
Pe visurile-mi

Te-ai dus s cauti poate-o 'loare nona,

Zburand, albastru, 1n albastrul firiL..
Te niti la tran.dafirii plini de roua,
Si niel inu stii c plAng si trandafirii.
Viata de provincie

aflat un povestitor atent In. M. _,Sepbain,

autor al romanelor ldoli de lut i lnfirmii. Bu.curesttul, redus la

placeri ori la tinereasca boema., e domeniul preferat al colaborlirii

AL BilciurescuM. Toneghin In Rumba dragostei

Parazitit
tacdmului. In Triala la microscop (1942) M. Toneghin, ca induje or1

Ingaduinta, smulge masca de pe miele mizerii ale vietii noastret

sociale. Problema suferintei intelectualului tAnar ti are, prin G.

Acsinteanu, de,svoltarea literara, din Convoiul fldmanzilor (1935). Opti-

mist, autorul ne 1nfatiseaza. prin Traian Baena pe desradacinata

care, dupa multe 1ncercari durerose, se reintoarce la tara si-si recilstiga echilibrul sufletesc. Problema e altfel tratata de T. G Stan
In Cei sapte frati siamezi. Anton Setraru, inginer Nr de ocupa,
se vede silit O. se dedea unei Indeletniciri nepotrivita cu pregatirea
lui universitara. Sarmanul Klopstock (P. Ilihaescu) In Feciorul lui

N enea Tache Vamesul ne da crmpeie de viata sociala, interesandu-na

prin evocarea unui Bucuresti deosebit mult de cel da astazi. In Ginta

lalLnace,lasi scriitor /51, grata simpa,tia pentru viata de tar4

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATI:1Rn ROMANE

413

nelndoelnic simt pentru limba popordui. Un povestitor pe care

moartea 1-a oprit de-a ajunge la maturitate este Pa.vel Dan! care
Unocal. Bcitrlinul da dovada de frumoase Insusiri. Povestitori si Uttamplarilor din razboiul Unitatii sunt G. Banca In Zile de lazaret
si I. Missir In Fata moartcl, carti de meritat succes literar. Ion Vlasiu
In Am plecat din sat (1939) pe lang cunoa.stere a psichologiei tranului, da pe fala i putere de-a exprima sbuciumul talentului care-si

urmeaza vocalia. Din viata de tara se in-.

epira Ion Iovescu In Nunta cu hucluc A

Georgeta Cancicov In Moldovenii, dual carti

memanatoriste. Dela 'neeput biraitoare ta 'le-

e*,

pica noastr se arata 5tefan.a VelisarTeo-

doreanu prin Calendar Vechiu (1939), Viata

cea de bate zilele (1940) si C/osoa cu pit;

(1941). In piing. desvoltare sunt Anisoara
Odeanu, autoare a lucrarilor Intr'un ceimin
de domnisoare, CcIldtor din noaptea de ajun
si a versurilor din Fata rui Codru Irnpeingt,

G. Dumitre,scu-Dorul din La fetira dulce,

Ionel Neamtu din Oameni, Pentru o-;femeie

Oras nordic; de asemeni Profira Sado-

Al. Teodoreinu
veanu (Mormolocul: Ploi f i ninsori), P. Manoliu (Moartea nimclnui), Ovid Densusianu-fiul (StcYpanul), Horia
iliclescu( Trosnesc stejarii, Invinsii), Elena Matasa (Oropsitii), Rada
Tudoran (Un port la ReLseirit), D. Al. Nana (Pe osecula Maturerilor).
In domeniul poeziei dramatice, nici un autor al generatiei noi

nu s'a ridicat pana la marii Inaintasi. Igena Flora arata. frumoase

calitall In Rini reazem (1922). Cateva lucran, dovada de talent
ori de dibacie, au asigurat prestigiul Lucreliei Petrescu, zutoarea din
Neat, Ara*, Puiul de lup i local prinzejdlos, al lui Tudor Musa-

tescu, scriitorul vioiu dar superficial din Titanic Vals si din alte
piese mai putin reusite, al lui G. Ciprian, ca surprinzatoare calitati

in Omul i mtir(oaga.
Se mai pot mentiona pentru accentul lor original Paul Prodan
cu. Concert simfo.nic (1924), lubire (1925), Frati de cruce (1932) si
Miroea $tefanescu a card evolu.tie este ascendenta pana la Veste

band (1936), 'lieu Archip cu Luminija si Gard de leu.

In atmosfera atat de prielnic literaturii naStudiile foleloristice

lion.ale, s'a putut desvolta o serioasa ceroesi literare.

tare a poeziei si traditiilor populare. Pentru
crearea unei metode stiintifice In aoest domeniu, sarguinta cea mid
luminata a pus-o Ovid Densusianu, atat prin articolele de orientare
cat si prm lucrarile vaste In legatura cu viaja.poportilui nostru.rDin
istoria mignagunilor peistoresti, Traditii t legende populare, Graial
din Tara Hategului, Vie* pcistoreasccl In poezia noastrel popularcl,
Cum trebue tu fries). Buletinul Grai i suf7et al InstiFolklorul
tutului de filologie si folclor, aparut Intre anii 1923 si 1937, a creat
www.dacoromanica.ro

414

D. MUR ARA$U

o adevgrata $ooal, indrumand pe studenti i publicand studii temeinioe ori culegeri pop ulare.
Un. alt instrument serios de cercetarea poeziei populare este
Anuarul arhivel de folklor publicat de cgtre Academia Romang
care apare dela 1932 incoace, sub directia lui Ion Muslea.
Numeroase culegeri de poezie popular din toate tinuturile roma'nesii au apgrut, multe prin grija Academiei Romane.
I. Barlea si Tit Bud au publicat folclor din Maramures, I. A
Candrea si Ovid Densusianu Poezii populare i Graiul Nostru, G.
Giuglea si G. Valsan De la Romdnii din Serbia, Tudor Painfile Cdntece de jard i Cdntice bdirdneti, Leca Morariu diferite culegeri
revista Fdt-Frumos, Take Papahagi Graiul i folklorul Marumurefnlui, N. Georgescu-Tistu Folklor din Md. Buzau, Horia Teculescu
Pe Mures 0 pe Tdrnave, I. Diaconu Tizzutul Vrancq i Folklor din
Rai-Az-deal Seu-at, Alexandrina Istrgtescu Tzurea Texte populare din
jud Prahova i Epica pop. din Arsei (In. Grai i Su fiel), G. kBreazul
Colinde i studii de folclor muzical, G. T. Nicu.lescu-Varone eulegeri

populare si diferite lucrari de popularizare.

Intre studiile proprio zise, multe stint de real valoare. Artur
Gorovei, pasionat cercetator pe acest taram, ne-a dat, intre atat de
mulle, Credinfe i superstijii ale poporului romdn i Descdntecele
Romdnilor; I. A. Candrea, In afara de lucrarile in colaborare cu
Ovid Densusianu, a publicat larba fiarelor i Simbolismul in terapeutiorz populard; Leca Morariu, autor al valorosului studiu Pentru
cdntecul popular (ku mimen literard 1932); Take Papahag,i Folktor
romdn comparat i Anomdnii
Grai, folklor, etnografie (cursuri
universitare) ; Ion, Diaconu 33.11 este numai harnic culegator de
poezie popularg ci i autorul pretioasei sinteze Aspecte
direcjii
In folklorul romilnesc (in Folklor din Rdmnicul Seirat II, 1934)
Petru Caraman, cu bogata informatie, a publicat Une ancienne coutume de mariage
Etude d'etlwographie du Sud-Est europen.
Substratul ni itologic al sdrbdtorilor de iarnd la Romani si Slav?.
Datiiicls romdneti lxi limba francezd. Petru. Iroaie are nurn.eroasepublicatii, intre care Caracterul poeziei populare, Sensul folcloristie
In poezia lui Eminescu i studii despre poezia istro-romang; Ion
Muslea, Cercetdri folklorice in Tara Oafului, Obiceiul junilor brasoveni i interesante studii despre pietura pe sticla; Al. Dima Zdedrrdnie folclorice In poezia noastrii contimporand si Conceptul de arid.
populard, Ovidiu Papadima O viziune romeineascd a lumii.
De sigur, In domeniul acesta, smit Inca multe lucrtiri de Neut.
Vechile ceroetari publicate de Simion Fi. Manan, G. Dem. Teodorescu. EL Voronea i altii, ar trebui reluate, adncite ea material
si inoite ca metoda.
Istoria literara a luat un mare avant Marti maestri, Inca dota
ineeputul veacului, sunt N. Iorga, Gh. Bogdan Duica si Ovid Densusianu. Lui N. iorga din Istoria lit. ram. in veacul al X1X-a (3 voL),
1st. lit. romtineti (ed. II), 3 vol.) si 1st. lit. ram, contimparane
(2 vol.) i se pot aduce completgri i Inclreptari, dar nik-i poate fi
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LIT! RATURII ROMANS

415

nimeni seamAn. In ce priveste, spiritul de larga cuprmdere a tuturor manifestarilor spirituale romanesti Credincios conceptiei organiciste, asa cum a fost i Kogalniceanu, pentru N. Iorga istoria,
literatura i viata romaneasca merg Impretma, si de ad si impresionanta fresca, variata In idei i material, din toate lucrArlie sale
istorico-literare.

Gh. Bogdan Duica tau se avanta spre

largi sinteze. E un ceroetator pasionat, plug
la cele mai mici amanunte, al problemelor

literare. Ne-a dat In atara. de numeroase

articole uncle remarcabile despre Gr. Ale-

xandrescu, C. Con.achi, I. Budai Deleanu,

vaste monografii asupra lui Gh. Lazar, Simion Barnullu, Ion Barac, V. Alecsandri.
Trebue sa regretAnt el Istoria lit. rom. mo-

der,ne. (Intaii poeti munteni) s'a oprit la pri-

mul volum. Cercetatorii operei lui Eminescu

mu vor uita rakiodata contributia lui Gh

oh. Bordan Buick

Bogdan Duka la adancirea personalitatii m.arelui poet.. Ovid Densusianu este gent mai cu seama la valoarea artistic a scriitorilor. Lucrarile sale sun.t mai mult entice decat erudite. Literatura nom. moderna. (3 vol.) este opera nu alumni a mnui Invatat, a 5i a unui om
de fin gust artistic.

In prezent istoria literal% are numerosi reprezentanti. Pentru

epoca veche, N. Cartojan ne-a dat cele cloud magistrale volume
din Cdr(ile pop ulare in lit. romaneascd i Istoria lit. romdne vechi,
In earl de numeroase studii si articole. Reprezentand un serios
spirit $tiintific, N. Cart9jan studiaza cu adancime si cu atentie ajungaud sa lumineze problemele liberare A sa ne dea pentru vechea noa.

era cultura o privire pe cat de noua, pe atat de piing. d adevr.

Nu se poate oeroeta nimio din vechea noastr literatura, fara sh

se piece dela opera lui N. Cartojan, baza sigura. D. Russo, metoidie

foarte bine informat, e autorul sever din. Studii bimmtino-romane

Eleidsmul In Romania. Sextil Pu$cariu a publicat un limpede

volum din 'stork literaturii romdne, epoca veche. Stefan. Ciobanu,
autor al studiilor despre Dosoftei si D. Cantemir, vine Cu. o informatie $i. concluzii atilt de noi In Din legriturile cultunale romanoucrainiene si inceputurile scrisului in limba romaneascd. P. P.
Panaitescu se inscrie ad ca lucrari despre Spatarul Milescu, Petra
Movila, D. Cantemir i cu remarcabila Influerdd polond In opera
personalitatea cronicarilor Gr. Ureche i Miron Cost in.

In domeniul literaturii romane veChi, N. Cartan a creat o

serioasd Koala In jurul Seminarului de literatura si al buletinului
Cercetdri literare, din care au aparut de la 1934 pan/ acum patru
volume bogate In studii si texte vechi. Din aceasta $coala s'au
ridicat mai ales Dan Simonescu Cu Vie* iterar i culturald a
Mandstizei Campulung, Literatura romaneascei de ceremonial: Conwww.dacoromanica.ro

D. MUR AR A$U

416

dica lui

Glzeorgachi,

doninesti tu sarbtori si la ruinti,

Legenda Jul Afroditian, Emil Turdeanu Cu Legcltarile romanesti ca

mandstarile Hilatrzdar i Sf. Pavel de la Muntele Atiws i studiile
despre broderia religioasd In. trecut, I. C. Chitimia ca Crordca lui
i tefan cel Mare. SAmanta aruncatd cu dragoste de maestru a rodit
din plin. Un. intreg domeniu de veche culhurg. a fost destelenit

odat ce s'a creat o metodd g o institutie de cercetare, ne putelm

asbepta tot la mal multe g serioase lucrdri.
domeniul literaturii romane moderne s'a iucrat cu spor.
D. Caracostea ne-a dat studii despre Miorifa, despre Eminescu, Bratescu-Voinesti i Gh. Asachi. Fgednd stuclii istorice prin mijloace

estetice i studii estetice prin mijloace lingvistice, ta lucrdrile recent,

a ajuns la mnuirea unor subtilitIti obscure. I. M. Rasca este bina

documentat, stdpdn pe probleme si inzestrat cu un fin spirit de

analizg. in 32 opere din literatana ronutrul, Alte opere din lit. rornani,
Convingeri litenare, Erninescu i catolicismhl, Eminescu ci Alecsandri.
Occidental ca metodd i tinutd este D. Popovici In studiile despre
Eliade Rgdulescu. Si Bolintineanu. Leca Morariu contribue la cunoasterea lui Eminescu i Creangd prin studii i articole documentare.
Al. Marcu prin Romanticii italieni i Romania, V. Alecsandri
Italia, Simion Bernutiu, Al. Papiu Ilarian f i losif Hod(); la stadia In

Italia, Tudor Vianu prin Influenta lui Hegel In cultura romand;

Gherghel prin Goethe In literatura romand si Schiller In lit. romand,
I. Breazu prin Edgar Quinef et les Roamains i Michelet f i Romania,
N. N. Condeescu prin Istoria lui 44idali i a Zalidei i La,lgende
de Genevive de Brabant et ses verssions roumaines idmuresc intenesante capitole de legAturi culturale futre noi i trdindtate.
Folositoare sunt hied multe alte serien, printre care Studia de
L Al. Rddulescu Pogoneanu, Al. Russo de P. V. Hanes, Pagini
istorie i critic iterar de I. E. Torouliu, Anarhismul poetic de
Emilian I. Const., Ideologia literarcl poporanistd de G. Nicolesca,
Din viafa 114 CreangC de Gh. Ungureanu, I. Creangd de, N. Timiras,
Viafa lua C. Negruzzi
Vilata lui Gr. Alexcutdrescu de d-ua V.
Ghiacioiu, Viara Lui Alecsandri de d-ina El. Rddulescu Pogoneanu
studiile despre Duiliu Zamfirescu. ale d-nei Marioara liarincescu,

Panorama de la lit. rournaine contemporaine de Bazil Munteanu,

Teatral romanesc acum o saki de aria i studii despre N. Filimon
de G. Baiculescu, Alexarsdru DeptIrafeainu de Al. Ciorgnescu, Al.
Maoedonski de Eugen Pohontu, Contributiuni la astoria teatrului

din Muntenia f i Scribe sur /a sane roamaine dans la premire

moiti du XIIX-e si6cle de L Horia RAdulescu, studiile lui I. Siadbei
Critica literar nu si-a putut pdstra prestigiul la care a ridicat-o
Maiorescu. Dogmatism.ul pedant si impresionismul revizuit si-au cdu-

tat o consolare In auto-omagieri. Singar Cr. Ibrdileanu, mai retras

de luptele literare sgomotoase, s'a menVinut fe linia mdsurii si bunului gust In Scriitora romard i stridni, Scriitori i carente,

literare.
Critica tan.gr

deplisit vA.rsta. La un moment dat, era

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

417

chiar sa avem o critic ltirijatd printr'un trust de Sta. Numai

prejurdrile istorice ne-au scutit de mestesugria pldnuitd. Pana' acum

rtiva ani se mai putea vorbi despre decdderea critioei de valorificare si de Indrumare, din pricina lipsei de conceptie pree1s1,

de consecventd In pdreri si mai cu seamd de obiectivitate. Astdzi

se poate lnregistra moartea. Este semnificativg. Indreptarea criticilor

maturi spre cereetdii stgruitoare: Perpessicius (Studiile i editarek poe-i

ziilor lui Eminescu), erban Cioculescu (Studiile i edlarea operelor lut
Caragiale), Pompiliu Constantinescu (Studiul de,spre Tudor Arghezi),
Vladnnir Streinu (eseurile din Pagini de eriticd Merare). S s-perdm

cd din aceastd frdmantare spirituald tememicd va chstiga critica

literard ,pe care o dorim ieit pentru totdeauna din faza reoensiei
eu cantee.

Manifestari moderiaiste.

Traditionalismul si autohtonismul si-au

avut o rdsungtoare biruintd In fbt ce

s'a scris mai strdlucit ii epoca de dupd rdzboiu.. Avem insg si. scriitori
-care au cdutat sd atragd atentia prin ciudgenia 1e fond si de formg.
expresia joacg
Ve -sificalia apare dear ca un mijloc de
rolul de-a masca. lipsa de continut, cartea
echilibristicd'
se constitue uneori numai
prin simpla inven.lie verball. I. Vinea a colaborat pentru scurt timp
0. la Gdndirea, adevgrata lui activitate desfdsurAndu-se la Simbolul.
autor de versificri incide care nu. spuat 31.1111i; asa ca 'n Doleante,

stdruitor 'tuteo productie cgreia criticii Ii aflk mii sens, numai

sd nu cread ctunva lumea cd n'ar fi suficient de inteligenli..
Obscur, dutat, recurgand la simple Insirdri de cuvinte ilogice
este Ion Barbu In Ioc Secdnd (1930). Sensualul i echivocul au
aci locul lor. Fondul de vrdji ciudate este' si el un aspect al ermeticului. De altfel, avena a face cu un, rozador zdnatec, cu. totul deosebit de el autohton care, si indeoent, rdlna.ne in marginile nataralului. Ion Barbu este tottisi un poet care, la Sburdlorul, a bieeput
Cu poezii de elan amplu, do viers senor. Dad treoem peste miele
Inclindri spre dinamismul pur verbal., recunoastem o poezie de
bund traditie, pe care Ins autorul a c,ondamnat-o ca reprezentand
formuld elementar, tni comparatie ca aceea dala Contemporanil.
Ca o curiozitate apare, Id aceastd lumind, poemul de neclutatd frdgezime naivg. Dupd rneki (1921). Mihail Mosandrei, autorul din Plum'
(1930 si dirt Gdteala ploilor (1932), ja pozilie favorabild modernismului odatg. ca Prezenta pegasulai sau plimbri liriee fu iurul poeziei

(1933), lucrare strgbdtut de preecupgri artistioe, sub influenta mai

ales francezd, i ingrturie,, prin cteva pagini, a adriliratiei pentru
poezia din, a. doua manier a lui Ion Barbe. Poetul din Singuratti
(1936) of er o imagine ne,sigurd. Inclinare spre descriptivul obscuf

spre fond cgutat, dar totodatd i infloriri elegiaoe de expresie

noult ca 'ta poezia Cdnd milioanek de flori, unde instinctul artistic a
Invins teoriile de scoald. Fon.dul sentimental Isi cauta expresie conform cu Q estetid de valoare Indoelnica, lia Fereastra, Singurdtati

Bucanati-u4 de toti rndlirdi albi. Oscilarea intre diferite formule

satistice apare O'n Of,randd ntuzelor (1940). Emotia regid infrange
27

www.dacoromanica.ro

D. MURARA.$U

418

maniera pe care ar vrea poetul s si-o impung, Iii. Doliu alb si

Volumul ne d pe fatg. fremgtgri sUfletesti cu hnbiere spre vis,

poezie de suggestii amintind simbolismul, dar si hicercgri obscure.

Romantism, simbolism i ermettsm
gen Barbu merg deocaindat6
Impreun.g. Rgmne s. hotarascg viitorul.
Versuri chin.uite si ermetism urmrit cu stgruirrtg, ne dg. Cicerone Theodorescu In Clestar (B-ue. 1936). Pretios In expresie, sensibilitate voit rafinat si adesea, tendintg spre absbractinni, care nu
reuseste s deving emotie Intelectualg (v. PRO transcendental ca
exemplu). Comic
In &hip de pe
de data aceasta necgutat
natur '4 :

Filosofezi: si noaptea, ca mme o sg. treacg

Dar Incalzit prea tare 5i hidratat de cer
Ca laptele dg'n branzg 5i zmbetul si-o leacg
De-amgrAciune 'n zgmbet pluteste ca In ver..

Nu mai lipseste decat mgrngliguta inspiratiei..

O poezie pe calea bung este FiM vechi; In Indoeli, ingeniosktate In mascarea emotiei. Restul este combinatie meticuloasa: Cles-

tar lustruit, dar opae.

Eugen. Jebeleanu in Mimi sub sdbii (19341 reusesbe s aeumn.-

leze experiente lucide, lipsite de emotivitate, hrtr'un vers de chinuitg topica sintaxg. (v. Necunoscut). Cu eluoubratille din. Senior de ceased: Treaz, pgrul fan de stele muscg", La dzme, de

cocosi albi creste" ori Mari degete de ornic gene", nu se putea ajunge
la adevdratg poezie.
La fel de cgutat si de ob5cur, dar mai preten.tios ca intelectua-

Mate este Dan Botta in Eutalii (1931). Este de prisos s se caute

un Inteles in sonoritgti organizate cti scopul Van de a face din
poezie o rivalg a muzicei, pe un teller]: In care muzica nu va putea

fi niciodatg depgsitg. Limbajul preterit-1os si neologismele, cu trudg

scoase de prin dictionare, isbutesc s dea spoiald doct unor versuri
goale. Contactul mai frequent cu antichitatea ar putea aduce Mdrumarea spre adevgrata artg. (Alkestis i Troienele lui Euripide din
1939). Deocamdatg, terenul propriu al lui Dan Botta este ideologia.
Intelegere a frumosului i gratiosului popular, preocupgri de artg.
autohtong 5i strging, ult al frumosului, sub variate aspecte, apar
In eseurile de buing tinut intelectualg din Limite (1936).
InIgnituit In confuzrul. caleulat este Virgil Gheorghiu, In. Febre(1933). Si totusi avem M. el un poet de mari posibffiti Marrea Windtoare (1935) cuprinde 5i. oompozitii care se smulg din massa informg_
Tdrtimul celeilalt (1938) are si frumuseti ca aoele, din Imln:

Vreau suflebul sdrobit sub tease de viatg,

Asa sg.-1 une pe-o schele de vis nou.
Sub lespezile frunlii, In ecou,
Toiag de gaud reverse dimineata.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

419

S. mi-1 frdmknt Cu roud cand nasc zorii

Tot cerul sd mi-1 sug In rd.ddcirni
sPini
smulg durerile ascunse
Ca fraged sd-i musteascd 'n trunchiu, fiorii,
Calm sd-i plutesc nddejdea lui de floare,

In alintdri de slav sk o 'nednt

UitAnd e bate miezul de pdmdnt

Sd-mi galgdi cataractele de soare:

Atunci i lant i stavild de tind,

In clinchet cadd, ochii sd-mi destunec:
Pe skull de azur M flux- s'alrunec,
Epavd spre maree de lumind.

Monoton ca versificatie, dar bogat In imagini rare si saute-

ietor In evocdri de clasici simplitate i limpezime, este poemul Cdntece de faun (1940).
Sitnion Stolnicu, in Punct vernal (1933), rdmne obscur, fdrA

ca sd aibd mear prezumtia unei insondabile intelectnalitAti, ca

Dan Botta. Imagism cdutat, scnteieri pur formale, i acestea destul
de rar reusite. In Pod eleat (1935), ca vocabular, Stab:Liea este elevul
lui Botta: labild, litof age, corifei tritobiti, erodii, tanagre alienate etc.

In Melo, autorul vrea tartina" sa de crepuscul, iar in Sornruzl lui

Pan, stelele sunt tuleie Mghietate", Poezia purl" se realizeazd cu
versuri de felul acestora

Vreau poemul hoinarilor ce scuipd de pe pod,

Narcisl privindu-se'n_ cu,rcubeie

Culmea absurditdtii este atinsd de Perim cu chei de cristal.

Teodor Scarlat, dupd experienta imagismului cdutat si adesea fals
din Claviaturi (1935), marcheazd un popas de limpezire cu. Flocire.a
Reginei (1939) in care culegerea Vit,rouri aratd sensibilitate poetick
si respectul artei, iar Casa bedneinedscii este o band realizare ca vers,

ton si puliere de suggestie. Om de glow (1940) lasd de dorit

notele politice Infrante de vremelnicie, dar reaminteste pe poetul
de mai nairnte prin bucktile de accent sincep si de dezolare prime
In formd traditionald.

Emil Gulian nu adanceste stdrile sufletesti In -Duh de basm

(1934) si se simte bine In obscuritdti ca acele din Steof e pentru
Kermesei si Revelafie Are totusi un accentuat simt al formei, dat
pe fata mai cu seamd In traducerea poemilor lui Edgar Poe (1938).
Experienta modernistd a poeziei ermetioe ori de incantalie so'lord o putem considera lichidatd. gvolutia spre luciditate si spre
respectul formei traditionale se dd pe fatd la multi din oei atrasi
la 'noeput pe calea pozei i artificialului. Modernismul de pur
joc formal, fruct al unei societdli apdeit de prea mult bine ori
servild fatd de formule strdine, s'a Mcheiat cu un faliment care era
de prevAzut.

www.dacoromanica.ro

420

D. MURARA$U
Proza ti are si ea reprezentanti modernisti. Hortensia Papadat

Bengescu este scriitoarea finelor analize sufletesti. Din debit familiei

Halipa, Concertul de muzicei de Bach (1927) este desigur o mare

lucrare epicg.'. In opera epic i dramatica a acestei scriitoare,
tatli de fond nu-i corespunde i una de forma. H. Papadat Bengescu
nu are simtul Iimbii noastre Modernisnml lui Gh. Cglinescu se reduce la sensualismul fara de frga si la trivialul din Cartea N until.

Un progres pe una descriptivului pitoresc se constata odata cu

Enigma Otiliei Roman al androginismului moral si al perversitatii

este Ambigen al lui Octav Sulutin, scriere intr'o limba pe care autorul
o crede romaneasca.

Mircea Eliade prezinta interes ca reprezerttant al sbuciumului

spiritual care framanta tanara generatie. Ideologismul este prea pe
primul plan In Isabel si apele diavolului (1930), literatura isi Castigg
Insa dnepturile ei in Maitregi (1938), romatml unei dragoste exotica
Expresie a ideilor i sentimentelor autorului este Intoareerea din rai
(1934), cadere In lucruri cautate i ciudate este Lamina ce se stinge
(1935). Pretentia de filosofie devine tot mai mare si m.ai supargtoane,
lucrarea trece dincolo de zona esteticulut Din aceeasi categorie este
cu preocupari diverse si contradictorii. Individualismul tinerei generatii face obiectul unei lucrari serioase, Huliganii, In care

P. Anicet reprezinta libertatea fgrg. de limita a unui om care, plin

de constiinta genialitatli lui, trece peste tot ce este lege fixatd de milcietate. Cristina (1937) exploateaza sensationalul lipsit icLe ad'ancime
literard. Mircea Eliade este un scriltor de mult sbu.cium interior, dar

Inca au ne-a dat o lucrare de indiscutabild valoare. Cauza poate fi

In faptul c Inca mi s'a putut descurca din plasa
intelectualisrn
pretentios. S'a abOtut dela calea bung., aceea din Maitnegi, 5i, se pare,
n'o va mai. reggsi.

Ca scriitor, Ii este mult superior Anton Holban, format sub

influenta lui Proust Romanul lui Mira, Parcida dasecililor, maarte

care nu dovedete nimic ne arata. un autor stapan. pe teChnica analizei interioane. ArAtandu-si preferinta pentru Halueinatii (1938),

Anton Holban a dat dovada de un real simt al valorii. Autorul a

pus aci, mai risipitor ca oricand, din sufletul 'tut Gea mai strabatutg
de Insusiri este chiar scrierea care da titlul volumului Obsesia garbdului mortii, frematarea la privelistea marl", viziunea halucinantg
a Inmormantarii proprii, si, la capatul mini din 'u.rm. popas, aniinLinea atk de justa din punct de vedere psiholo,gic a clipei de adormire

sub privirea de sf anta puritate a mamei; fac din Halucina(ii, o

creatie de rara frumusete. O trOsaturg. caracteristica a volumului este
trecerea dela real la fantomatic. Evadanea in fantomatk vine totusi

natural, ca rezultat al unei constitutii sufletesti aparte. Dragosbea

si, moartea se imbin In delicate pagini. Sensualismul stie sa

fereasca de calea batut a prozaicului, gandul mortii stie sa se Inalte

peste locul coman.
Tragicul retinut e cu atat mai invOluitor ca cat e mai cu discretie strecurat Un aer de distinctie spirituala acopere toate. Simtirea
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

421

fink se desf ace ca o pnza de paianjen, cu fire lungi si complicate,

pierdute in infinit, ici scnteind-de lamina unei bucurii marunte
toate bucuriile su.nt marmite, dincolo umbribe de un gnd dureros
toate durerile sunt adnci i iremediabile. Cu Anton Holban am
pierdut-un mare mester al unei prow liberare cu total noi.
.'M. Sadoveanu este un precursor
Cei patru stilpi M bo1u.
apoi, un reprezentant al sernanatorismului ajuns tui faza lui pur artistica. Activitatep. lui este deosebit de
bogata, cuprinznd, ca 'un stejar maret sub coroana lui, cele mai
deosebite domenii de inspiratie Inca dela primele lui scrieri in revista Pagini literare, a aparut aten.tia pentru lu.mea dela tara,directte
careia li ramane credincios. Cateya din marile lui nuvele se inspira
din aceasta lume. Afloat beerese este o creatie metiit sa infrunte
--vremile prin figura plina de pasiune a lui Marin. Spre aceeasi lume
se in.dreapta autorul in La not in Viiqoara (1907), dndu-ne nu numai poezia naturii din regiunea Siretului, dar si personagii din, intelectualitatea satului. Rezistenta fatl de tot ce poate fi influenta ordseneasc arata, una din atitudinile semanatoriste. Pasiunea pentru
paroant, tema traditional In epica noastra contimporana, apare de
pe acum in figura razesului Mande. Smulsa din aceea.si viata Oran.easc

i stap'anita de pasiuni ucigatoare, este marea =veld Bill-

boana lui Vilina, cu figuri puternice, cii poezia plutelor pe-Bistrita,

cu ironia fata. de intelectualitatea rurala,
Lumea de tara isi gaseste expresia cea mai literara in romanul
Baltagul (1930). Subiectul este impresionant, person.ajul principal,
Vitoria, bine caracterizat i reprezentativ pentru o intreaga clasa
sociala. Iat'o, de pilda, pe Vitoria in momentele In care sta in fata

icoanei Sfintei AAa, ca sa capete un semn din partea cerului, In

oe priveste soarta barbatului ei. Ce mai are ea de asteptat dela pre-

fectura, jandarmi- si toate autoritatile de stat? Numai in. dumnezeire

pus nadejdea ei; si, tot att de superstitioasa pe cat de credincioasa, ajunge, in urma unor anume semne, la couvingerea ca sotul
mort. Un instinct sigur o duce la locul uncle Nechifor fost uck
Si ceca ce Vitoria reprezinta pe scara umana, cainele din acest roman
reprezinta pe scara animald; si el este o fiint conclusa de instinct
sigur i de aceea este ajutorul eel mai pretios al stapanei. Impresior
neaza. si ambianta de credinte, superstitii, obioeiuri populare. Afara
de personajul individualizat Vitoria, in tot ce se spune si se face,
apare, sub o forma oarecare, personajul anonim. care-i popora dela
tara. Din aoest mare anonim se desprinde Vitoria cu puterea i staruinta ei de element al fini. In. Baltagul, Sadoveanu isi continua
calea fixata in celebru-i discurs despre poezia populara: artistii. cu
fata in lumina nouk de aurora, trebue sa-si piece urechea spre trecut
spre popor... N'au. adus 111s lucrani. ale noastre 0 de valoare deal
acei care au avut In vedere elem.entul statornic al neamului nostru,
poporul cu limba
gasit tu Sadoveanu un mare scriitor. In
Si viata oraseneasca
lnsemndrile lui Neculai Manea (1907), se urmareste existen.ta perwww.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

422

sonajul principal, de pe vremea studentiei pan ce ojunge profe-

sor In provincie, uncle se alma. la mediocritate i a1uneck spre vicii.

Viat umilk de oras avem si'n Floare ()lintel (1905), ca medial deckzut in care Tinca
floarea Milk.
e un personal atat de viu.
Ciocnirea hitre viata de oras i oca de tark apare In Apa Mor(ilor
(1911). Rktranul Dumbravk reprezintk darzeniar'zesului pentru
care viata de oras e numai de,adere j rusine. Interesantk este Maria
Stahu, care, alkturi de viata reall, o duce si pe aoeea ae imaginatie,
gonind inaintea ei visuri de fericire, hidreptandu-se spre trm de

iluzie desartk, spre coca ce'n popor se numeste apa mortilor't

Roman social este Venda o moard pe Siret (1925), in care ni s arat

prkbusirea boerimei prin siretenia.si lcomia ckmtarilor.
Sadoveanu este un puternic evocator al trecutului. Neamul Soimdretilor (1915), cuprinde un subject bine Inchiegat i .ne dk o puternick viziunie epick a epocei lui Tomsa si a vitejiei rkzesilor din
Orhei. Motivul literar al legkturii cu. plmantrul sixAmose,sc Isi gdseste

exprimarea In cuvintele: Tu nici bAnuesti cate legatu.ri ai ca

mntul aoesta pe care-1 calci. Noi avert" sub braza,, u tnia neagr
mat multi Soimkresti deedt aoei care trkesc astAzi Band j strkbu.nii
nostri stmt toti dedesupt". In. FAIN Mori (1935 si'n. Isoorul alb
(1936) se evock epoca lui Stefan ce! Mane. Nu intereseazA intriga
In sine, niel dragostea lui Ionut Pkr-Negra pentru jupanita Nasta
ori a lui Simion PAr-Negru pentru jupanita Maraca., intereseazk
intuirea istorick a epooei In central cdreia st. marele voevod. Seria de romane
istorioe i are Incununarea in. Zoiia Cancer/dui (1929), In care va-emea Dual. Veda

capktk un relief atat de impresionant Legktura lui Sadoveanu Ott. treoutul este ex-

primatk atat de plastic In discursul pe

care 1-am amintit Trebue s fac mar-

turisirea de credintk cd poporul este pd.rintele meu liberar; cd trecutal pulseaz5

In mine ca un singe al odor dispkruld;

-A.\
M. Sadovemiu

c m simt ca un sbejar din Orhei, cu mil

de rkdkcini. Infipte In pkmantul neamului mete.
Natura romaneasck isi are in Sadoveanu
un mane poet Sub forme variate, framusetea plaiurilor vkilor apare In toate
scrierile. O ggsim in In pdiflurea Yetrifo-

rdlui, and ni. se arafk moartea elprioarei lovitk de glont, in mijlocul crangului

asupra cdruia se revarsk vioaele raze ale Ulminetei i taintoele raze

ale apusului. Apoi descrierile atat de caracteristice ale regiunei Agapiei In Poiaina igncii, ori acele din Inecatul, Godrul, lntr'o poiancl.
Regiunea Deltai. In Privelifti dobrogene (1914), valea Siretulul, a Moldovei. campurile scadate de razele soarelui de yard ori Impietrite sub

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

423

nAmeti In Umbre (1920), ori in Fdntdna dintre plopi (1922), pagini

risipite Cu ddrnicie din' care s'ar putea alcdtui o poetia. Romaine pir
toreasa... Ftwdamentull psihologic din care Asare delicata poezie
a naturii, ni-i bine mArturisit de scriitor in Impdrzifia apelor: CAnd
stau In band, langg. tovarAsii mei, sant fericit ca salcia ori ca papura,
si parca nu ni5. gandesc la nimic, dar $tiu ca intr.5. In mine, nesimtit,
tot ce sun,a si tot ce se vede, ca soarele care lucreazd. In Mazga Or.
mantului j in ape".

Aoest scriitor cu un talent atat de multiform este totodatI

povestitorul din. Dumbraoa Minurtatif, din Tara de dincolo de negurd

si mai ales din. Hanu Aneurei (1928), sintez5. a calit4ti1or lui S.adoveanu, nu nwnai In ce priveste fondul, dar si'n ce priveste limba

literar. Atent la fenomenul romanesc In toat diversitatea lui, Sadoveanu a arAtat preocupare si pentra aoele al-4 care raultumesc

fantasia si MolinArile morale ale poporului, cum. sunt Alex,andria, Ge-

noueva de Brabant, Esopia. Mereu productiv, an cia an, noi luorri

ni-1 arat5. pe Sadoveanu pe aoeeasi linie traditionald. Astfel apare In
Morminte (1939), In Ochiu de urs, viguroas'. naratiame, in Vechirm
(1940) desc.riptiv talentat, In Divanul persian X1940) indragostit de
lumea fantasiei orientale. Axial 1942 ne,a.adus M. forma ei definitivA
Intreaga epopee Fratii Mari: vol. I, Ucenicia lui lonut, +01. II, Isvorul alb si vol. III Gamma Mdriei Sale (lucrare nou5.). Acum jne
apare Iu toat5. mAretia ei puterea de evocare a trecutului. Limba
lui Sadoveanu, Mitip5rita' de forme strIbune $i ptinN de culoare,
ni-1 arat pe autor mentinans du-se la acelasi Malt nivel din puternicile creatii anterioaret, iar Mdria Sa este Intr'adevAr un Stefan cutremurator care estetioeste va Infrunta veacurile. Inzestrat Cu. o fantasie
mereu treaz i ca o itiimitoare u$urintlt de scris, Sadoveanu st5
statornic pe primul plain al literaturii noastne contimporane.
Pe linia semAn5torist, Sadoveanu este un liric pe and Liviu
Rebreanu e un creator rece, obiectiv. Nu. trebue s treoem ca. vederea
c Rebreanu, Mainte de rzboiu, a fost lin legAtur5. cu cercul Conuorbirilor entice, a a fost sub influenta teoriei artei pentru. artsa'. Dar
atitudinea scriitorului este de sigur hotrtt5. In primul And de insu$irile sale temperamentale.
Liviu Rebreanu s'a remarcat prin talentul lui epic si'n mavelele
lui. In Golanii i Culeuqul, cu inspiratie din lumea decdzut a hair
manalelor si a prostituatelor, lin Dirdele, cu un personal admirabil
Intuit liii psihologia lui, se aratI creatorul unor tipuri caracteristioe
scriitorul realist In stare s ltiseze situatii crude si impresionante. Catastrofa, Hora mufti si mai ales tic StrUl dezertor apartin
adevAratei arte. Astfel, dela 'nceputul cariereil- autorul s'a impus prin
manuirea artistic a subiectelor i printr'un scris rece, lipsit de podoable, atat de deosebit de oel al lui Sadoveanu.
O creatie neobisnuit de mIreata este romanul Ion (1920). Este
momentul In care Rebreanu Isi cuoereste un loc definitiv In istoria
noastr5. literard. Viata atat de oompleak pe care autorul o creaza
artistic, figura lui Ion atat de puternic In simboluL pe care-1 reprewww.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

424

zinta, expresivul Vasile Baciu j baduiosatoarea prin suferintele ei,

Ana, atitudinea obiectiva, realismul care alaneca i spre trivial, fixeaza de pe acum arta lui Rebreanu. Ion este taran.ul care im poate

trai frl. sa se simta stapaa pe pamgnt, eke omul laoom, gata la

fapte odioase numai spre
ajunge soopul, dar In acelasi timp
omul care-si da seama cd singurg. pasiunea pentru bunurile materiale
nu poate aduce fericirea.
De aci porneste dragostea lui pentru Florica, pornire a sutletului care In loe
redea linistea i sg.4 apropie de fericire, tl

face sa se prabuseasca sub o lovitura de sapg. Ion mai cu seamg

a ramas In constiinta oetitorilor ca lucrarea cea mai reprezentativii
a lui Rebreanu. i nu fail dreptate. Nu numai ca personagiile raman
neuitate ca tipuri omenesti, dar si mediul Intreg satesc, cupri.nzgnd
si inteligenta", i numcitorimea, este redat ca o sbogatie de botatii
uimitor concentrate spre acelasi efect artistic. Plidurea Spdnzumtilor,
roman de rasboiu, aduce pe planul literar tot un colt de viatg. a Tran-

silvaniei, fkra sa atinga Ins amploarea din Ion. De data aoeasta,

Mediul este ceva secundar fata de psihologia Insdsi a personajului
principal. Nu far de dreptate i s'a facut lui Rebreanu imputarea
ca aluneca tmeori, far necesitate artistia, spre scene sensuale. Este In aceasta o
concesie facut unui public insuficient e-

ducat, sau poate o supunere fat de oca

mai superficial din oerintele naturalismu-

hi. i 'n compozitie s'ar putea gad unele

lipsuri. Astf el Inceputul i sfarsitul apar

prea calculat simetrioe prin asemanarea

de Intfimplari. Ceca ce da Insa pe fata o
serioasa conceptie artistica, este lipsa de
retorism si de declamatie.
Dupg. romanele Transilvaniei, era de aeteptat ca Rebreanu sa ne dea i romanul
vechiului regat. Riiscoala este acest roman,

f
Rebreanu

inspirat din evenimen tul social al revoltei din 1907. i alegerea acestui moment
este un semn de inteligenta artistica, de
carece, prirt nebgnuitele ei urmari politice

sociale, cu aceastg. revolta Incepe veacul nostril. al idouazecilea. Lucrarea e bine claditg, cu matime de persouagii semnificative. Lumea
taraneasca formand o massa asupra cgreia se pot exercila influente,
suferintele populatiei satesti, boerimea legata de mosie spre deosebire

de aceea pentru care pgmantul e Aloe de Imbogatire ori pricing

de plictiseall, arendasul rautacios si intrigant, framantarea ideologicg

din preajma revolutiei fac din acest roman o mare fresca sociala.
Rebreanu da dovada de un mare talent In pdtrimderea psihologiei masselor. Cu. dibacie este aratata patrunderea ggnaului care pe
Inoetul cuprinde multimea i o contopeste Intr'o singurd fiint gata
de actiune. O mug Incercare de roman social, Gorila (1938), u'a
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

425

isbutit, impresia de artificial reiesind din actiuni si personagii care

se pot identifica in realitatea vieii noastre publice.
FAA. A. fi ajuns la crealii desavarsite, Rebreanu s'a Indreptat
spre romanul metafizic i psihologic. In Adam i Eva, pe suportul
ideologic al metemppichozei, avem rataciri nu ..fgra de farmec,
lumea Indiei, Egiptului, Romei, evului media si modern. E o lucrare
In care fantasia si-a avut liber curs, dar impresia artistica estb tulbure, In Ciuleandra (1928), avem un caz patologic. Jocul popular
dela Arges si obsesia sub care Irgeste tanarul Faranga Insufletesc
totusi pagini ale unui maestra al scrisului. O pasiune puternicg, destep-

tatg. In. suiletul studentei Liana Rosmarin pentru mediocrul perso'nai Dandu, este subiectul din Jar (1934), In care autorul are mai mutt
calitati de observatie decat de oompozitie epica. Masivitatea lucrArilor
impresionante din care rasar figuri ou trasaturi aspre $i adnci, si
expresie sobrg. i ca duritati de piatra" neslefuita, fac din opera lui

Rebreanu un mare moment al romanului romanesc ajuins la maturitate.

Tudor A.rghezi este modernist prin natura inspiratiei, prin libertatea pe care si-o ja In versificatie i prin expresia artistica.
El reprezinta framantarea spiritualg. caracteristica vremii, tot atat
cat si plamadirea unei limbi literare aioi, bogat In pitoresc dar adesea si'n vulgar. E un scriitor care si-a gasit greu recunoasterea pu-,

blicului, dei inceputurile lui sunt Indepartate, la Liga ortadoxl

din 1896, la v zap noun din. 1898, la Lipia dreaptei din 1904 si
Viata socialei din 1910. Gaud in aceasta revistg din urma a aparut
Ruga de seard, Viara Romaneascii o comenta astfel: ..-.nu voim. s
spunem nimic. Nu voim, ca A. nu ne facera de ras. Sa Die explicam:
poezia aceasta, sau este de domeniul psihiatriei, sau anunta un gd-

niu. Si cum nu avem destula putere de pdtrundere, preferam s a.step-

tgm si alte productii ale acestui nou poet, pentru a ne pronunta

dacit vom reusi vreodat". Poetul.din 1904 al Agatelor Inegre era menit

s triumfe. Chiar In 1912, Tudor Arghezi devine colaborator la

Via(a Romeineaseel, dand aci p,oezii i cronici teatrale scanteietoare

de verv.

Volunml Cuvinte patrivite (1927) a fost primit ca sentimente

imprtite. Aldturi de entusiasmul oelor care salutau un poet nou,
era indoiala si nedumerirea celor mai multi.
Si totusi chiar din Testament se vestea un poet care, diferentiaL
,arta, pastra legaturile de sange si de gaud cu tot trecutul stramosesc:

Ca A. schimbam acum hitaia oara

Sapa 'n condei si brazda 'n calimara,
Batranii-au adunat printre pldvani
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu 'ndemnuri pentru vibe
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagan urmasilor stapanii
www.dacoromanica.ro

426

D. MUWASU

FArA s soot:Aka acest Testament ea o operA MI care se inehidt

Intreaga poeticA a lui Arghezi, vom vedea In ceva care va apdrea
statornic In toat wctivitatea: nu numai frAngerea tiparelor vechi pentru a crea o poezie In.dreptatl pe Idgasuri inedite, dar si pAstrarea
legAturilor cu autohtonismul reprezentat de brazdA, de biserick de
piran cu superstitiile i credintele lui., de literatura popular. AceastA
complexitate de autohtonism si de modernism constitue de ltfel until
din farmeeele poeziei lui Arghezi.
CAteva din poeziile volumuani vestesc relele aptitudini artistice
ale autorului. Armorde delicatA In, Din drum, simbol wins. In expresia
rart. In Muntele Mslinilor, fantasie sublimd In Prigoana, hidurerare
sincerA In Psalm:

Tare sunt singur, Doarrtne, i piezisl

Copac pribeag uitat in campie%
De InsemnAtate fundamentala este Intoarcerea in ((Wad, pentru
Intelegerea autohtonismului lui Arg/lezi 5i alAturi de ea, Arlbeologie:
T.oerea vocile

i le-a pierdut,

Care-o fAceau pe vremuri s rAsune.

Audt.'rAna doar a vocilor strAbu.ne,
Cum se desface, cum s'a desfAcut.
*i cAte-odata, totul se clesteapta,

Ca 'ntr'o furtunl mare cat tAria:

5i-aratA veacurile temelia

Eu, priveghez pe ultima lor treapta

*i apoi noutatea expresiei in Psalmul de taind, virulenta ulna
In literatura noastrA din Blesteme, exoeptionalul talent de suggerare a misterului In. Duhouniceascii, imnul plin de nmanitate si de
elevatie din Ruga de sear&
.. 0! dd-mi puterea sh scufund
O lume vagA, lAncezAndd
Si sA tAsnease5.-apoi din fund,
0 alta, limpede i blan.dd

*t. m' In.ghite 'ntreg, In haosl

Umil, senin s multumit

CA las In urma mea repaos,
5i-o foaie nou de adaos
La cartea vecinicului mit,
In care visul mi-e strivit
Ca un vlAstar de mArgArit.

Cuvinte potriuite meritau sA lie ,primite ea vestitoare ale quid

nou acord poetic. Voltu-nele care-au 'urmat 15i pAstretazI Data lor diwww.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

427

stinctiva: Flori de znucegai (1931) trebuiau, prm natura inspiratiei, sa cuprinda mutt vulgaritate. Trivialul chiar nu este evitat,

dar e nehidoios, asa cum. este. Rada e o constructie de mare

valoare artistica. Poeziile Ion Ion, Convoiul i Cdntec .mut, o capod'opera de arta. simpla i cuceritoare, mentin pe Arghezi pe un Malt
plan al creatiei.
Mai tulbure este impresia lasata de Cciraci avem
ticicci de scald (1935), totusi
5.14
Cdntec din
adevarata poezie In
uit,
'Inter, In Ghicitoare. Non dela un volum la

altul, Tudor Arghezi a surprins ca ale

sale Hore (1939) In care nu trebue sa vedem poezii cu sensul popular al cuyaritului. Se adaoga acum la marile creatii CoDenie i Dacica.

Tudor Arghezi s'a impus ca 'poet prin

noutatea atat de stn.prinzatoare a cupiinsului poetic si a expreslei. Unele poezh

sunt creatii desavarsite, pietre scumpe sle-

fuite_ de un artist In toata puterea cuvantului. Tudor Arghezi este Insa si un

prozator, viguros fard Indoiald, dar care

tau ne-a dat niel o lucrdre la Inallimea
poeziei. Vulgaritatea de fond si de expre-

T. Arghezi

ie f,si are prea mutt 10C In Icoarbe de lema, Poarta ineagrd si Tara de
Kuty, cart" in care ni -se da pe fata pamfetaral care biciueste societatea contimporand. Cartea ca pled rii (1935) este ceva exceptional

ca delicatete. In alte lucrari Outoral cauta sa realizeze romanut

Ochii Maicii Donmului (1935 eu.prinde eateva capitole de arta rara.

Sabina si dragostea ei pentru copil, Vintila si cultul lui pentru mama
au Inaripat gandul mud mare artist Lucrarea devine 'hu confuza,
trebuind s'o completam not pentru finpelegerea psihologiei lui Vin-

til pand ce poarta man' astirii 11 desparte definitiv de lame. In

Cimitirul Buna Vestire (1936) trivialful, satira, pamfletul fard de
limita. In expresie se complebeaza ea un fantastic macabru, impresion,ant dar obscur ca semnificatie Interesanta lucrare este Lima
(1942), In care autorul, ca multa dibacie si cu prooedee realiste,
descrie medial gazetarese, acolar, politic ori muncitoresc In trasaturile lui puternice i ne arata ascensiunea prin puritate salbateca
a Linei i pi-in talent si maned a lui Ion Trestle. Rasarite In locuri
cliferite dar rAmase curate Mire deazuti i patati, cele dank flinte
ajung, pared' prin predestinare, sa se Intalneasel pentru ca ImpreuiA
sa intre In ritmul vietii si, asa cum frwnos serie autorul, sa meargA
laolalta Cu turmele, ea soimii, cu. steLele, cu marea, ea pamantal
i. vantul..." Tipuri excentrioe alaturi de allele care impresioneazA
pi-in naturalete, vulgarul alaturi distinctia necantata si, smuLse din
realitatile vietii, ganduri frumoase i ad'anei ale mini autor care,

.aci mai malt deal In alte lucrari, apare si ea un Mtelept.

Tudor Arghezi reprezinta o forma a spiritualitatii noastre conwww.dacoromanica.ro

D MURARA$E1

428

timporane. Este totusi im scriitor gata sI se whom* si la publicui

plat, In loe sI rgragng. pe 'nOltimi de art la care publicul sI se
sileasc sA gjungd. Pentru Intelegenea acestui artist e nevoie sg
se cunoasd i acele fragmente de proz bogatg, In fantasie,
idei si'n mrturii lin leggturg. cu propria-i activitate literarA, din

volumul Ce-ai cu mine, &Wale? (1937).

Original reprezentant al literaturii actuate, legat direct de spiri-

tualitatea- dela Gandirea la a cdrei clarificare ti are m zol prin-

cipal, este Lucian Blaga. Ganditor hot atAt cAt si poet, Blaga n'ar
putea fi linteles In activitatea lui dad n'am face apel si la scrierile
ideologice.

Poetul a suferit influente strgin.e, mai ales influen.ta expresionismului german. UrmArind In Filosofia stilalui (1924) problema

stilului particular al unei epoce si al Itmei culturi, el ne dg.

Indreptar spre a se putea stabili ce-i autohton sou mi. In viato

spirituall a unui neam: De dte ori observgm un stil care nu

pOtrunde toate ramurile creatoane ale spiritului, avem, de a face

nu cu ecoul Itmei nOzuinte formative de basting, ci cu un imprumut luat din &ail ca program de realizat,
deci cu o influentl.
cultural6". Cugetglorul n'a rAmas WO. Internn domeniu pur abstract.
A dutat sI pdtrundO realitatea noastrA etnicl g sI-i descifreze formele de creatie proprie. Minte capabill de a.bstractiuni, Blaga serateaz domeniul misterios al suboonstientului, cOutnd ca, prin acesta,
sA ajung la, o solutionare a problemelor noa-

stre de stil si de culturg. Iat de ce punctul

de perspectiv din care Blaga priveste lucrurile, II face s s000atg. inutile multe din manifestOrile care pentru noi par de Insemng.tate deosebitd.
Problema autohtonismului prirn folclor

prin forme specifice este pus de el intr'un mod original. In Etnografie i arid
(1926), Blaga stabileste mai Inti fatalitatea
ationalitAtii unel opere de artg.: Nationalitatea unei opere e 'deci fatalitate, i nu, se
obtine print utilizarea constientl si prograxnaticO a =or elemente de cultur exterioarg,
etnografioe. Dac fondul national existg. In-

Lucian Blaga

tr'un cm, attmci are putere de destin.

artistul, orbe ar Inoerca, nu scarg. de poruncile serse ca isange In anatomia liricg

a Mild. sale". Convins cd ceea ce e profund etnic se Infgptueste dela

sine", Blaga ironizeaz mania folcloristid i. etnicistg..
Nu este lipsit de interes SI amintim cg. Eminescu In 1870 era
si el preocupat de fatalitatea ca care se rSfrOnge nationalitatea
asupra creatiilor poetioe. Sub influenta direct a lui Hegel, Eminescu

serle In Strdngerea literaturit =ogre popuktre: ,Ideea e sufletul

si aoest suflet poarta In sine ca inerent cugetanea corpului sg.u..
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII 11,0MANE

429

sufletul, ideea unei poezil poartd In sine deja ideea corpului sdu,

,astf el cum cauza poartd in sine o urm.are neapdrat'd a ei. ,A.ceastd

desvoltane dinhuntru In afard, aceast axioma care face din sufletul

propriu soarta proprie a omului, ,astfel Ina" Intmpldri, fapte

influente nu emand din Imprejurdri externe si neprevdzute care puteau sd se inthmple altfel, el numai din suflet ea singur isvor,

astfel Inca toatd ,actiunea e un rezultat al predispunerii naturale

trebue sA se intample astfel curu se intAmpld i nieidecum altfeL.,

Materialul In care se senibilizeazd ideea etern poelicd sunt imaginele
nu Ins imaginele tuturor popoarelor, ci, a aoeluia la care ea
se sensibilizA. Tropii Unei natiunii agric,ole diferd de tropii, de irnaginele unei natiuni de vndtori ori de pAstori_ Sub ce imagini va

imbrdea unul shntimantul etern al amorului si sub ce imagini celalalt,

&cat numai prim aoele pe care le sposedd? Acest mod de cugetare
care se reflectd numai iasupra corpului, nn asupra ideii unei poezii
,constitue nationalitatea ei". GAndul lui Blaga se avAntA lush' pe alt
plan si pdtrunde in afunzimi sublime spre a smulge ceca ce I se
pare adevdr.
Numai astfel Blaga ajtmge la formularea teoriei di Spafiul
mioritic (1936). Dela subconstientul nostru. romnesc pkacd el spre
arAta cum aoesta se d pe fatd In tot ce este adevAratd creatie
autobtond. Suboonstientul fsi are run_ orizont spatial pe care Blaga
11 numeste mioritic" dela titlul cunoscutei balade populare: Cu
acest orizont spatial se simte organic si inseparabil solidar sufletul
nostra subconstient, ca aoest spatiu-matfice, indefinit ondulat, lnzestrat

Cu anume accente, care fac din el eadrul Inuit anume destin. Cu

west orizont spatial se simte solidar ancestralul sufler romanesc
ultimele sale adncimi, i despre aoest orizont pdstrAu undeva, inteun
col t inlAcrdmat de inimA, chiar i atunci and am Incetat de mult a
mai trAi pe plaiu, o vagA amintire paradisiacd:

Pe-mi picior de plait',

Pe-o gurd de rain...
SA numim acest spatiu-matrice, halt i ndefinit ondulat, si hizestrat Cu specificile accente ale 11mi anume sentiment al destinuhu:

,,spatiu mioritic". Filosof al culturii, mistic dar g cu exceptionale

insusiri abstractivo, Blaga ti Rune protilema destinului cultiudi
noastre. El se indreapt spre realitatea etnic al cdrei reprezentant
este Inainte de once satul arat absolutd necesItate a aoestuia
pentruca sl putem ajunge la o culturd majord. Elogiul satului romtinesc d lAmuriri pentru intelegerea liniei de gndire a filosofului.

O cultur majord nu s'a nA.'scut niciodatA munai din elan genial.

De sigur, geniul e o conditie. Dar o culturd majord mai are nevole
a de o temelie, iar aceast temelie sine qua non e totdeauna matca

stilisticA a unei culturi populare". AdAneirea fondului adAnc popular

umple pe filosof de sperante frumoase in ce priveste destinul

nostru cultural: Matca stilisticA romneascA este o realitate. 0 reaMate sufleteascd de necontestat. Putem privi ea niciunul din popoarela
www.dacoromanica.ro

430

D. MUMASU

2nconjur4toare, in afar poate de ce' rusesc, eu mAndrie de binecu-

v&ntati stApAni asupra acestui incomparabil i inalienabil patriammiu.

Matca stilistich popularh, i cele hifhptuite sub auspiciile ei, indich

posibilithtile felurite ale viitoarei noastre culturi majore .." De altfel

inch dela Pietre pentru templul meu (1919), Blagh arla ch nu pu-

tern avea o cultur originalh fhr de o phtrundere 'in thinuitele

instinete ale neamului".

In creatiile lui Blaga ghsim ineursinni In indephrtatele epoce
trecutului, In adncimi insondabile ale sufletului colectiv. Prin poezia
sa, Blaga me aduce la peroeperea unor vremi obscure, dar In acelasi
timp Isi desfhsoarh i elan.ul shu sufaetesc metafizic i cosmic. Sedefineste insusi poetal Zn aoeste versuri atat de noi:

Eu nu strivesc corola de mintuni a lumii

Si nu ueid

Cu mintea tainele, ce le -nthInesc

In calea mea
In flori, In ochi, pe buze ori morminte
Lumina altera,
Sugrumh vraja nephtrunsului aseuns
In adncimi de bituneric;
Dar eu,
Eu cu lumina mea sporesc a bimii taing,
Si 'ntocmai cum, cu razele ei .albe, luna
Nu miesoreaz, ci tremurAtoare
Mhreste i mai tare taina nopt-ii,
Asa Imboghtese i eu hitunecata zape
Cu lungi fiori de sfnt mister
Si tot ce-i m'aleles
Se schimb. 'n. ne intelesuri si mai mari
Sub ochii mei
Chei eu iubesc
$i flori si, ochi i buze i morminte.
In Poemele luminti (1919) poetul se arath eu sens-ibilitateesa
aparte, dar Inch legat de forme traditionale. Pafii Profetului (1921)
aduc eeva nou, ceva de verde crud" prinivAratic. Gandire i poezie,
simt al naturii, imaginatie fragedh si suggestivh, simbolisth corespondenth spirituall cu aspectele firii inconjurAtaare, astfel se In-

Oliseazh poezii ea Pan, Venifi dupel mine topar' fi, Leagdnul, Moartea

lui Pan, Dati-mt un irup uoi muntitor, truX rilor In marea trecere
(1924) este o nouh biruiall a poeziei lui Blaga. Sensibilitatea e ,prinsa
in expresie inedith, ca 'n versurile:

Numai sngele meu strigh prin paduri

duph indepArtata-i

ca un cerb bAtrn
duph eiuta lui pierduth in moarte.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

431

Gandul care trece de hotarele puse ini jurul nostra si se pierde

In cosmos, se plastieizeaza in Un om s'apleacil peste margine. Autohtonistul filosof al culturii noastre se anunt lai. directivele Mi;
prin poezia Suf letal satului:
Copilo, pune-ti mnile pe genunchii mei.
Eu ered e vesnicia s'a nascut la sat.
Aici once gand e mal hicet
jalma-ti svacneste mai rar,

ea si cand nu ti-ar bate in piept

ei adanc in pamant wndeva.
Aici se vindeca setea de mantuire
Si daca ti-ai sangerat picioanele

te asezi pe un podmol de lut.

Uite, e senil
Sufletul satului falfaie pe langa noi:
ea un miros sfios de iarb6 tMata,
ea o cadere de fum din stresini de paie
ea un joc 4e iezi pe morminfte
Ad II eunoastem pe poetul aplecat peste Intrebrile bimii" in
Scrisoare, .aci gasim chinul metafizic din Am infeles peicatul ce
lupina peste cosa mea, i tot aci mareata cantare a mundi creatoarei
din Lucra-1nd.
Intelectualul de mare Inaltime reapare b3. Lauda sormudui (1929).
Meditativ, plutind lai vag, extrIgand poezia din tot ce ne Inconjoard,
sen.liment adne al misterului. In Triste( e metal i zicel nirmatoarele
soapte indurerate:

tu toata. cneatura

Mi-am ridicat Iii vanturi

Si-am asteptat: oh! nido minune nu se 'mplineste
nu se'mplineste, nu se'mpline.ste:
totusi ca cuvinte simple ca ale moastre
s'a ncut lumea, stibille, ziva i focul.
Cu picioare ea ale noastre

Isus a umblat pe ape

In bct cumpeina apelen (1933) gasim tot aoela.si poet care'n univers vede numai taine i vraji. Fiecare mas de aci este o Imbiere
la traire poetic si meditativa. Este aci sufletul nelinistii 'din D./mina de ieri:

Caut, nu tiu ce caut. taut

un cer trecut, ajmiful apus. Cal de-aplecata

e fruntea manita. 'naltarilor altadatal
Este suferindul, metafide vorbind, din Ciint'cire(i boina vi este
www.dacoromanica.ro

432

D. MURARA$U

IndrAgostitul de mister din Trenul mortilor, unde se foloseste ritm'ul

popular, si mai ales din. Rune. (leva dia tginicia fiintei se rid pe
fatg. In strigdtul din Din acla_nc.'

Mam,d, nimkul marele! Spaima de marele

Imi cutremurd noa,pte de noapte grAdina.

La currile Idorului (1939), Intipdrite de poetic Misticism, de sea-

sibilitate subtild, de emotivitate specified, meat-in pe poet In sfera

astralk care i-a asigurat prestigiuL
Productiv i 'n dome-niul dramatic, Blaga ne-a dat luergri in care
se uringresc problerae psihologice morbide, ca 'n Fapta i Darla
(1925), ori se -scruteaz un trecut tudepArtat ca 'n. misterul Zamolxr
(1921), Tuibururea apelo (1923), Cracivida copiilor (1930), ca calitgti mai mult poetice deat soenice In Meqterul illanole (1927) motivul legen.dar capdtd o interpretare Media prin utilizarea credintelor bugorailice. Sfgrsitul lnsusi se deosebeste de cel
cdci ad mesterul se sinucide fiinded au mai poate suporta viata,
odat ce si-a indeplinit misiunea hotdritg. de Dumnezeu. Avram
lancu (1934r, cea mai bun lucrare dramatied a lui Blaga, se inspirg
din evenimentele dela 1848. Figura eroului depaseste realitatea
se cufundd In mit. Este fru.mos ex.primatd aci insemngtatea limbii
nationale. Cnd deputatul Dragos aratd c limbile sunt nascute
blestem i c nu trebue s li se pdstreze un prea mare respect, an
person.aj rdspunde: Fie blestem limba noastrd, noi
blestemuki! Sant in lume i blesteme sfintel Nu e sfantd nunca
truda In sudoarea fetii, mi. e sfAnt chinul faostii la mime?
bate astea nu sunt oare din blest)ent?" i alt personal adaogg.:
Ratak e limba, sfnt. e limbo., sfntg.".
Privind realitatea etnicg. cu Induiosare ori Indltnd-o ta fate
noastrg. obiectiv
Sadoveanu i Rebreanu
frembit'dnd sufleteste
ca adevrati moderni dar rdmannd prinsi In autohtonisra
Arghezi
Blaga, acestia patru reprezintd spiritualitatea romaneascg. actual
ia cele mai Waite posibilitdti de creare.
Once ar fi sg, vind, orke ar fi sd se Intmple, ca neam putem
astepta linistiti
In. fata eternitdlik

www.dacoromanica.ro

Din OctIli, 1700.

INCHEIERE
Dei literatura noastrA. actuall este reprezentatl ,pmin. cAtiva
scrlitori de n.eindoelnicA genialitabe, spIritualitatea roMineasc nu
se recunoaste complet h nid ulna din el. Fiecare este un mod
artistic de-a InfAtisa viata neaMului nostru, dar cultul eel mai adAnc
nu se Indreaptl spre mcitmul, ci-i Tezervat lui Eminescu. A.oeasta
InsemneazI cl unitatea vietii aaoastre spirituale nu s'a pufut face pe

baza unei formule literare, ci pe aceea a tunei personalitAti care

este, pentru noi, o sintez1 de viatA, de gA.ndire., de simtire i de

Ideal artistic.
Am strAbAtut un drum hmg pan sA ajimgem la militia lui Emlnescu. Am cunoscut criticile rAutAcioase ale lui P. GrAdistean.0 si
Anghel Demetriescu, la Revista contimparand, i insultele grosolane
ale ale lui N. Xenopol la Telegraful. A fost dat tip arului romfinesc

sA exprime elucubratiile entice ale lui Grama si campania dusmg,

noasA
dela Adeveirul. Dar In acelasi timp actiunea
anoniml
de valorificare a lui Eminescu si-a urmat cursul. Maiorescu, N. PA.
trawl', M. Dragomirescu, printre cei dintAi ,au arAtat valoarea exoeptionall a nefericitului poet. SemAnAtorismul a oonstituit o mug. etapl

In in unca de cunoastere a lui Eminescu. ReactionAnd Impotriva

junimismului estet 5i cosmopolitismului literal:, aoest curent a gAsit

In Eminescu un adevArat patron spiritual. Astfel ideologia eminescianA reInvie, trecAnd prin temperamentul vijelios si mintea larg
sinteticl a lui N. Iorga, i deschide o epocA mug. cultural In preajma
secolului al XX-lea.
SemAnAtorismul a fost o binefacere pentru memoria lui Emin.escu. LucrArile lui I. Scurtu, ceroetArile lui Chendi despre culegerile
populare, articolete lui N. Iorga, S. Mehedinti, Slavici sunt In directi
legAturA cu redesteptarea noastrA nationall. CAteva lucrni fundamentale pentru cunoasterea desvoltArii ideologiei politice la noi, Cub
twa romlinel si politicithiismul, a lui C. Rldulescu-Motru, Nationa

Mateo in add a lui A. G. Cuta, Na(ionalism sau Democratie a lui

Aurel Popovki, sunt sub influenta scriePilor politiceale-hai Eminescu.

2$

www.dacoromanica.ro

D. MURARA$U

434

Dupa razboiul Unitatii, grin cultul trecutului i spiritul tradition.alist, a avut de eastigat In special prestigiul marelui poet Despre

nici un alt scriitor nu s'au flout mai multe stadii. Nu e vorba ad

zapheeala eXhnescian pe e,are semidoctii au socotit-o

literara, ei de node contributiuni folositoane pe care le-au adus Gh.

Bogdan. pitied, G. Ibrgileanu, Cezar Papacostea, Leca Morariu, I.
M. Rascu, D. Caracostea, Al. Dimg, Perpessicius, D. Mazilu.
Poetii ei In-sist Intretin cultul pentru. eel Mai mare Inaintas al /or.
Scriu poezii de preamarire Cincittat Pavelescu, St O. Iosif, Vlahuta,
Virgil CarianopoL Cotru li hie-Mp un mare poem la anul 1939.
,Editii comentate ale scrierilor pcilitice, literare si populare apar
la Scrisul Romanesc" din Craiova. Din editia completd, un prim

voium pregatit de Perpk%sicius depaeste, ca technica, tot ce s'a

realizat la noi pe aoest term Sub condaoerea lui Leca Morariu
cu concursul lui Gh. Bogdan Duica, apare la Cernauli Buletinul

Mihai Eminescu" In 1930.

Toate ne arata ed am ajuns la ecmptiinta de meet ce Eminescu

reprezina ea poet si ea ganditor al neamului El si-a dat seama de

rolul credintei stramosesti tu viata noastra, cand a scris c trebue
sA socotim biserica ortodoxa ea mama a neamului romanese. Gan-

dul lui merge pana la un imperialism ortodox de forma romaneascii

In intreg Orientul Europa Astfel, el ne spune Intr'o nota manuserisl:
A se convinge Turcii ca imperiul frame relntinerit piin introdu.cerea
limbilor nationale In biserica pi prin trezirea patriotismului local;
excitat i In contra Rusilor si In contra Austrfacilor. Grecii trebu.e
eliminati cu totul din guvernarea bisericii romane substituiti prin

Arabi in Orient, prin. Romani. tu Europa, ()data un Roman patriarb, el va numi Romani episcopi ta inuturile locuite de et,

Albanezi episoopi mide t.rile sunt locuite de Albanezi... Patriarhia

va Snfiinia la Constantinopol o Academie de limbi orientale... La
Agora manastire romana, la Ierusalim stran4 romana". Nu e oars
semnificativ c notita poarta titlul Noua Rom& "Nici un poet ni a
cunoscut mai adanc limba popular, niet unul n'a fqst mal conVina
c statul nostru politic este unidar al limbli. Constiinta nationah

gasit In el e originan. expresie. Pi-in. Scrisori si priin Loceafdrul

a realiza t poezie pe ces mai Inailk culme a artei.
Formele literare tehnica se pot Imprumuta, fondul Insg. tre-

buie sa albA nota specifica a noastra. Nu putem dobandi un loe

In cultura decat prin creatie deosebita de a celorlalli. Eminescu. a
luteles cA legea originalitltii este idancirea gndiril simtirii ro-

man.esti. El a ceroetat temeinic neamul nostru tu. hotarele lui firesti,

asimilat eu pasiune cultura uationall In toate formele e, a

deschis larg sufletul catre marea literatura si filosofie universal,
a depus o mun.ca trudnica pentru erearea unc noi expresa literare
pe baza limba poporului: Eminescu reprezintd tosefi legile cdrora
e supu.nem, pentra a produce ceua &mobil liz criltura
trebue s
unwire!.

Eminescu si-a d.at mama de ceca cc el reprezenta pentru tbeamul

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

435

nostru. Intr'un manuscriS al au se gAse,ste nota: ,,Dumnezeul ge-

niului m'a sorbit din popo; cum soarele soarbe uni nour de au

din marea de arnar" AstAzi ne regAsim In Eminescu prin gAndurile si aspiratiile noastre ea neam. Faptul c dela rfizboiul Unitgii
incoace, el este prudent In once ziar, In orice revistl, in mice scoall,
In tot ce-i viatl artistic ori practic-politicA, ne dovedeste a i-am

inteles semnificatia lui ca simbol si ca vAdire a puterii noastre

de a crea. CAt priveste rostul vremurilor noastre de-a &id inn
stat national, va fi realizat taumai daa votn adAnci .principiile de
ordine, muncA, cinste a omenie expuse de Enaine..%cu. in Timpul.
Hyperion veghiaa asupra sbuciumului de am veac.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE.
Apostoloseu N. I. L'influence des romantiques franais sur la pan:J. roumaim, Paris 1909.
Baieuleseu G
11

i Massoff I. Teatrul ronidnesc (rerun o suta de ani. Bue. 1935.

N. Filimon, In Ciocoii vechii l noi ed. Serisul Romin.esc, Craiova.,

Nicolae Filimon, critic nuzzical

dramatic, In Studif

italiene VII, Bue. 1940.

taneili. V. Lucicrn Blaga energie romdneasen, Cluj 1938.

Birbuleseu. Ilie Curentele lit. la Romani In perioada slavonismzilrzi, Bue. 1928.

Bianu I. Gretalogul martuscriselor ronidneqti I; vol. II In colab. cu R. Caracas; vol. III tn eolab. cu. G. Nieolaiasa.
Bianu I. si Hock Nerva Bibliografta romdneasen veche, t. I Bue. 1903; t.
Bue. 1910; t. III fase. 1-2, Bue. 1912.
Bianu I. si Simoneseu Dan Bibliografia ronzdneasen veche, t. 1H fase. 3-8,
13ue. 1936:

Bogdan Duiel. G. Des pre Tiganiada lut Budai .Deleanu. Inrcluririle germane In Cono. lit. 1901.
S. Gessner in lit. ront. in Cono, lit- 1901.
PP

T. Livia Maiorescu, Bu.e. 1921.

Studii intrad. la ed. Nicolearuz, Cdrlova, Stamate, Bue. 1906.

Istoria lit. rom. mod. (intail poefi munteni). Cluj 1923.

11

Gh. Lazfir, Buc. 19244

si Popa Lisseanu Viafa fi opera tut Gh. Lazar, Bue. 1924.

Despre buceafclrul lui Eminescu", Brasov

1925.

Bogdan Duicii G. V. Alecsandri, Bue. 1928.

loan Barao, Buie. 1933.
Studti
tnsernnnri In I3zzletinul M. Eminescu, Carniuti
1930-1940.

www.dacoromanica.ro

D. MUR/ERA$ 1J

440

Bogdan L Vechile cronice moldovenefti Wind la Ureche, Buc. 1891.

Cronici medite atingiitoare la Istoria Romanilor, Buc. 1895.

Letopiseful lui Azarie, Buc. 1909.
Csanariano Ariadna Influenfa poeziei lince neogrecefti asupra celei romdIne0i: fend chitd, Alecu, lancu V dcdrescu, Anton Pann si
modelele lor grecefti, Buc. 1935.
Camariano Nestor Primele tncercdri iterare ale lui C. Negrnzzi 0 proton.9,

purile lor grecefti, Buc. 1935.

Candrea I. A. Psaitirea Seheian, Buc. 1916.

Capidan Tb. Petra Maior 0 Aromdnii, In Junimea literard (XLI) 1923

pg. 63 si urmlitoarele.
Les Macdo-roumains, Bue. 1937.

,,

Caracostea D. Isvoarele poemei Luceaftirul" In Cono, lit (LVIII) 1926

April s'i Mai.
lsuoarele lui G. Asachi, Buc. 1928.
Arta cuudntrilui la Eminescu, Buc. 1938.
r
Cartojan N. ,Contributiuni privitoare la originile lirlicii romdnesti, CerIf

111

SP

niiuti 1927.
Alduta romitneascd, Buc. 1927.
Epoca lui Const. Breincoveanu (Curs. univ. Buc. 1936-1937).

Ceasornicul domnilor" de N. Costin 0 originalul spaniol a/ /al

Guevara in Rev, ist. rom. UM 1933 pg. 159-171, 334-346.

Cdifile populare In lit. romdneascii vol. I, Buc. 1929, vol. II,

buc. 1938.

Cercetdri iterare ,(Bul. Seminarului de IsL Lit. Romime

,Epoca veche) I, 1934; II, 1936; III, 1939.
M. Koganiceams In ed. Opere. Scrisul Romamesc, Craiova.
1st. lit. romdne vechi I, Buc. 1940; II, Buc. 1942.
n
Ceasornicul Domnilor" de N. Costin i originalul spaniol al
lui Guevara in Cercetdri iterare (IV), Buc. 1940.
Cazan I. C. Texte -de folclor medical in Cercetdri literare II (1936), v.
N. Cartojan.
Chitimia I. C. Cronica lui te fan cel Mare In Cercetdri iterare III (1939),
do

11

PP

v. N. Cartojan.
Ciobanu St. Dosoftei Mitropolitul Moldovei, Iasi 1918.
Dimitrie Cantemir tn Rusia, Buc. 1925.
I,
Din legdturile culturale romdno-ucrainiene in sec. al XVII-lea,
Buc. 1938.
JI,

Istoria literaturii romdne vechi, (Cure universitar) 1938-1939,

1939-1940, 1940-1941, Buc,

Ciobsurn t. Versuri poloneze necunoscute in opera Mitropolitului Moldovei
Dosoftei, (Extras din Mlanges Drouhet), Buc. 1940.
lnceputurile scrisului in bimba romdneascd, Buc. 1941.
JP
Cioculescu Serban Viata lui I. L. Caragiale, Buc. 1940.

Condeescu N. N. Istoria lui Alfidalis 0 a Zlidei. (Unul din primele- ro'

mane franceze in limba noastrii), Buc. 1931.
Const L Emilian Anarhismul poetic, Buc. 1932.
Densusianu Ovid B. St. Delavrancea, Buc. 1919.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

449

Literatura rom. modernd 3 voL 1921-1933.

Din istoria lexicon:dui de Buda, in Rev. crit. lit. IV .pg

193 o urniiitoarele. ,
Diaconu I. Aspecte yi direcfii in foklorul romdnesc in Folder din Rdnmicss1
&drat, Focgumi 1934.

Dima AL Aspect& o atitudini ideologice, 1933.

Zlicdminte folclorioe in poezia noastrii contemporand, Buc. 1936.
Dragnea Radu M. Kogdlniceanu, Buc. 1926.
Drouhet Charles Vasile Alecsandri yi scriitorii francezi, Buc. 1924.
Dvoicenco E. Viola yi opera lui C. Stamati, Buc.

Inceputurile lit. ge lui B. P. Hasdeu, Buc. 1936.

1)
Epure AL inftuenta fabul. rus. Crylov adupra /ui A. Donici yi C. Stamen,
Iasi 1913.

Filial C. I. Cranicarul Dumitrache, Rev, ist, rom. m pg. 194 o urrnit.

Gaster M. Anton Pann in Povestea vorbii ed. Scrisul Rominesc, Craiova.
Gizdaru D. Contribufii privitoare la originea, limbo gi influenfa Mitrop
Dosoftei, Iasi 1927.
Modelul italian al Gramaticii lui V iiccirescu, Iasi 1936.
Georgescu Tistu. N. Ion Ghica Scriitorul, Buc. 1935.
Ghiacioiu V. V iota lui Costache Negr,uzzi in Pdcatele Tinerefelor ed. Scrisul
Rominesc, Craiova.
ll

if

Viafa la Gr. Alexandrescu in Poezii ed. Scrisul Romancee,

Craiova.

Ghibu Onisifor Contribufii la ist. poeziei populare yfi culte, Buc. 1934.
Giurescu C. Contributiuni la studiul cronicelor muntene, Buc. 1906.
Centribufiuni la studiul cronicelor moldovene, Bu,c. 1907.
21

PP

Noi contribufiuni la studiul cronicelor moldovene, Buc. 1908.

oll

lsvoadele lui Tudose Dubdu, Miron Logofiitul yi Vasile Damian,

31

If

Buc. 1914.
Pseudo-cronicari I: Enache Kogdlniceanu, Buc. 1916.
Despre boeri, Buc. 1920.

Giurescu C. C. Nicolae Milescu SplitaruL Contribufii la opera sa literard,

Buc. 1927,

Gr. Ureche In Letopiseful Pint Moldovei ed. Scris.

Ro.

niinese, Craiova.
Grecu Vasile Originea cronicelor romdneyti in Omagiu lui e Biants,Bac.1927.
Isvoral principal bizantin pentns cartea cu inviifiiturd a dia
conulut Coresi din 1931, Buc. 1939.
Hanes P. V. Al. Russu In ed. Scrieri, Buc. 1908.
Hodos Nerva si Ionescu AL Sadi -Publica filie periodice romdneyti, Buc. 1913.
Ibriileanu G. Spiritul critic in cultura romdneascii, 1922.
Scriitori romdni yi striiini, 1926.
Studii iterare, 1931.

33

Scriitori yi curente ed. II, 1930.

If
Ionescu C. AL Poezia liricd romdnii contimporand, Buc. 1941.

Iordinescu A. Observafiuni critice asupra cronicei lui Miron Costin, (Re.vista istoricd rom. 1933 vol. III, pg. 259-265).
Iorga N. Cranicele muntene, Buc. 1899.

www.dacoromanica.ro

D. MURARASU

442

1st. lit, rom. tu v. XIX 3 vol. 1907-1909.

1st. bisericii romdrzegti, 1908.

M. Kogiilniceanu, Scriitorul, omul politic, romdnul, Buc.

Franomasoni gi conspiratori tn Moldova sec. al XVIII-a, Buc. 1926.
letona tnviitdmdntului romdnesc, Buz. 1928.

)1

11

Istoria lit. romdnegti ed. II 3 vol. 1925-1933.

lstoria lit. rom. centitrup. 2 voL, Buc. 1934.

letona Romdnzlor vol. IIX, Buc. 1936-1938.

Lovinescu Eug. Asachi, viata gi opera till, Buc.

Gr. Alexandrescu, viata gi opera lui, Bue.

C. Negruzzi, vzat a 4 opera lai, Buc.
Lupa I. Cea mai veche revistd lit. romdrzeascd tn Bal. Instit. de ist. naIf

)1

tionald (1921-22), Cluj.

Din activitatea ziaristicd a lui Andrei Muregems, 1925.

Doi tunanigti romdni ltz sec. al XVI-a, Buc. 1928.
Marcu Al. V. Alecsandri gi Italia, Buc. 1927.
Itinerario leopardiano tuella letteratura rzunena, In 11. Frontispizio,
Settembre 1937, Firenze.
Manan Liviu B. P. Helder: schild biografial i bibliograficit, Buc. 1928.
l'vlazilu D. Diaconul Coresi (Contributii), 1933.
Mehedinti S. (Soveja) Titu Maiorescu, Buc. 1925.

Minea I. Despre D. Cantemir: omul, scriitorul, domnitorul, Ia2i 1926.

Morariu Leca Institutorul Creangd, Cerniuti 1925.

Shah i tnsemnitri In Bul. M. Eminescu, Cerniuti 1930-1940.

Muritraqu D. Emizzescu ziarist i gdnditor politic in Scrieri politice ed. Serisul

Rominesc. Craiova.
Nalionalismul lui Emmesou, Buc. 1932.

Eminesou gi clasicisnzul greco-telliz, Buc. 1932.

Scrierile literare ale hzi Eminescu In Scrieri literare ed.
Scrisul Rominesc, Cralova.

11

Murilra*u D. Erninescu gi lit. populard in Literatura populard ed. Se.risal

Romanese, Craiova.

i Schopenhauer in Rev. germanigtitor romdni (VII)

1938 nr. 3-4.
I. L. Caragiale autor dramatic in Teatra ed. Serisul Rominese, Craiova.
Eminescu

7)

T. Maiorescu gi Schopenhaaer In Cono. lit. 1939, Ianusuie.

Netea V. Cdteva precizdri tn legal:rya ea P. Maior (Rev. Fundatiilor Regale,
Iunie 1941).
Nicoleseu G. C. ldeologia literarii poporanistd, RUC.

Ortiz Ramiro Per la storia della cultura italiana in Rumania, Buc. 1916.
Panaiteseu P. P. Nicolas Spathar Milescu, Pexis 1925.
Inflttenta polorui In opera gi personal itatea cronicariloe
Ureche 1 Miro, Carotin, Buz. 1925.
'PP

L'influence de l'oenvre de Pierre i1ogtla archevgue

Kiev clans les Principautds rottmaines, Paris 1926.
Miron Courtin, Istorie In versuri polone despre Moldova
gi Tara Romdneascd, lima. 1929.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE

443

O istorie a Ardealalui tradusii de Miron Costin, Buc. 1936.

Octoihul lui Macarie (1510) gi originde tipografiei ti
Tara Romdneascd, Buc. 1939.
Le prince D. Cantemir et le monvement intelletuel russe
sous Pierre le Grand, Pars 1926.
Vicrfa
opera lui N. Billceseu In Scrieri istorice ed.
Scrisul Rominese, Craiova.
Papacostea Cazar Filosofia ntic in opera lui Eminescu, Buc. 1932.
JP

Pascu Giorge Istoria literaturii romane in sec. XVII-a, Iasi 1922; sec. al
XVIII-a, Isqi 1926 o 1927.
Virtfa gi operele hzi D. Cantemir, Buc. 1924.
Paca $t. Gel mai vechiu ceastav romtlnesc, Buc. 1939.
Piclia.nu Zenobie Un vechiu pro ces literar (Relafiite lui
Klein, Gh. incai gi P. Maior), Buc. 1935.

I. Bob ea S

Pitrvan V. Contribufii epigraf ice la istorza cregtinismulai deco-roman, Buc. 1911.

Peretz I. Pravda lid Vasile Lupa i izvoarele ei grecegti, Iasi 1915.

Petre St. loan Nicolae Costin - Via fa ei Opera, But. 1939.
Petrovici I. Thu Maiorescu, Buc. 1931.
Piscupescu t. Ecat. Literatura slctvii din Principatele Romane tn o. al
XV-a, Buc. 1939.

Pohontu Eug. Al. Macedonski, Buc. 1935.

Popovici D. Ideologia lit, a lui Eliade Radulesezz, Buc. 1935.

Procopovici Al. Introducere In studiul lit. vechi, Cerniuti 1922.
De la Conesi diaconul la Teofil Mitropolitul lui Matei Basarab In Omagia lui I. Bianu, Buc. 1927.
Arhetipul luzsit al catelusmelor noastre luterane, Suceava 1927
PP

Introducere la L Neeldee Cronica, ed. Craiova 1936.

Pucariu Sextil 1st, lit. romarre (Epoca veche), Sibiu 1930.
R.adu C. lnfluenfa italiand In iganiada, 1925.
Ra,scu I. M. 32 opere din lit. romana, Buc. 1933.
Alte opere din lit. romanii, Buc. 1938.
Convingeri literare, Buc. 1937.
Rldulescu Andrei Mzhail KogOlniceanu (in analele Acadenuei) 1942.
La romanit cia droit roumain (Acad. Roumaine - Bulletin
de la section historique) 1942.
Rfidulesca. Pogoneanu. I. introducere la insemndri de T. Maiorescu vol
13

PP

79

1937, vol. II, 1939.

Riidulescu. Pogoneanu Elena Viet:: Lai Alecsandri In Pcezii ed. Scrum]

Rominesc, Crairova.
Russo D. Studii bizantino-romane, Buc. 1907.
Elenisnzul in Romania, Rue. 1910.
Studii t critice, Bu.c. 1910.
Sinnenesca L N. Milescu In Octmeni alegi, pg. 10-17, Bucc 1926.
Simonescu Dan Vie:Ile literarct gi cultural M-rei Campulring (Musca!) tot
PP

PP

trecut, almpulung 1926.

Din istoria presei ronutnegti: Repalblies rot:ulna, Buc. 1931
Diaconal Coresi, Bate. 1933.
Maracade Emil Tipar romdness .pentru Arabi in sec. el.

www.dacoromanica.ro

D. MDR A It A $ U

444

XVIII-a, in Ceraetari lit. III (v. N. Cartojan).

Literatura romdneascd de ceremonial. Condice lui Gheorgachi, Buc. 1939.
pi Bogdan P. Damian Inceputurile culturale ate domniel
'12
[in Matei Basarab Buc. 1939.
Din aspectele culturii occidentale In Romania tn sec. al
"
XVIII-a, tn Rev. Soc. Tinerimea Romdnd, 1940.
Sliveficu Victor Opera econarnica a lui l. Ghica .(Studiu introductiv la ed.
Scrieri economice, Buc. 1937).
Stihiescu L. D. Biografia lui Colistrat Hogag, Buc.
*iineanu Lazir Influenja orientald asupra limbii fi culturii romdne, 2 vol.
PIP

Buc. 1900.

iadbei I. Gen:whirl asuprc cronicelor moldovene, I. ,Eustratie Logonitul,

Gr. Ureche, Simian Dascalul, Ion Neculce, Isqi 1939.
teflinescu I. D. Contribution d !Viz:de des peintures murales valaques,
Paris 1928.
L'volution de la peinturi religieuse en Bucovine et en
v)
Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-e siick,
Paris 1928.
L'volution de la peinture religieuse en Bucovine et en
u
Moldavie. Nouvelles recherches, Paris 1929.
*tefAnescu khan Legende despre Sf. Constantin In literatura romdna,
Buc. 1931.

Topliceanu Traian Viaja ,:a opera lui I. Popovici Bandleanu, 1930.

Touroutiu I. E. 9i Carda.; Gh. Studii gi documente lit. J.. Buc. 1931.
Studii fi documente lit. 11V1T, Buc. 1932-1936.
Turdeanu Ern. Varlaam ;i loasaf (Versiunile itraducerii lui Udrigte Nash:rel) Buc. 1934.
Contribujiuni la studiul cronicelor rimate in Cercetari liteON

rare. II (v. N. Cartojan).

Tnrdeanu Emil Legaturile ro-rndnegti cu mdndstirile Hilandar fi 4 Pavel
dele Muntele Athos, in Cercetari literare (IV) Buc. 1940.
La broderie religieuse en Rournarde. Les Epitaphioi mold.
22
ves aux XV-e et XV!. gidcles, tn Cercetdri lucrare (IV)
Buc. 1940.

Ungureanu Gh. Din viaja lui Ion Creangd, Buc. 1940.

Ursu G. Istoria Weren't er Bdrladului, 1936.
Virtosu L Corespondenja literara tntre Nicolae gi lancu V1cdrescu,Buc.1938.

Virtosu Emil Din scrierile inedite ale comisului Ionia,' Tautu, Buc. 1939.
Vianu Tudor Poezia lui Eminescu, Buc. 1930.
Influenfa lui Hegel In cultura romdneascd, Buc. 1933.
fl
lntroducere la Al. Macedonski Poezii, Buc. 1939.
u

Introducere la Al. Macedonski Teatru, Buc. 1939.

21
Vintilescu p. Despre poezia inueografica din cart& de ritual gi cdntarea
bisericeascii, Buc. 1937.
Vraibie Ch. Gdndirismul, Buc. 1940.
Zeletin *t. Burghezia Rarradna, Bue. 1925.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NIIME

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME
Antim Ivireanu 29,

A.

Aaron Florian 159, 189, 190,193, 225.

Aaron Petru Pavel, 30,108.
Aaron Teodor 135, 136, 183.
Aaixm Vasile 143, 182, 222.

Aesinteanu G. 42.
Adam I. 293, 312, 317, 336.
Agffrbiceanu L 317, 828, 349, 352-353

Albanie Albanez 81.

Alecsandri V. 95, 167, 181, 182, 193,
195,, 191, 199, 201, 205-206, 207,
208, 209, 211, 213-215, 217, 218,
219,
238,

220, 221, 223, 226,

252,

250,

255,

227, 236,

261,

263,

265, 266, 273, 274, 278, 279, 282,

285, 296, 297, 301, 305, 324, 334,
350, 367, 375, 378, 395, 401, 415,
416.

Alexandrescu Gr. 171, 172, 174,-176,

181, 187, 189, 192, 194, 199, 209,
211-212, 213, 219, 226, 228, 250,

59, 73, 74, 75,

78-80, 88, 109, 120.

Antemireanu AL 305.
Antoneseu Teohari 274.

Arehip Tien 413.

Ardeleanu C. 398-399.
Arghezi Tudca. 305, 307, 865, 367,
369, 370, 371, 407, 417, 425-428,
432.

Aricesca C. 228.
Ariosto 141, 220.
Aristia 172, 179, 180, 187, 205.
Asaohi Gh. 156, 158, 161, 164, 176-177,
178,
190,
210,

179, 181, 185, 187, 188, 189,

198, 199, 201, 203, 205, 206,
233, 416.

222, 226,

Asachi Leon 159.

Atanasie Anghel 77.

Angier 265.
Axintie Uricariul S).
Azarie 24-25, 49.

279, 415, 416.

Alexandreseu Matei 383.

B.

Alexi L 159.
Alfieri 145, 146, 147,
Al-George L 342.
Allen Grant 269.

180,

187.

Baal. *t. 383.

Baeovia Gh. 321, 360, 362-863.
Baieuleseu AL 405.

Amfilohie Hotiniul 149.

Amiras Al. 108, 109.

Anacreon 165, 175, 177.
Anghel D. 302, 305, 307, 317, 323,
328, 331,

Baealbnea Anton /269, 299, 304.

332, 334, 354, 392.

Baiculeseu Oh. 416.

Bale P. 199.
Bale 155.
Bane. G. 418.

www.dacoromanica.ro

Banville 267.

Barac I. 143, 221, 222, 415

Barbu I. 417, 418
Barit Gh. 183, 184, 186, 189,

190,

193, 194, 198, 225, 226, 2217

Barnoschi D. V. 398
Baronzi Gh. 221, 228, 304

Bart Jean 306,

Bob V. Fabian 164

Bobescu C. 335
l3odniirescu S. 238, 262, 284
l3oerescu V. 196
Bogdan L 326
Bogdan Niel Gh. 305, 307, 317, 414.
415,

434

Boiagi 133, 137

390

_Basarab Neagoe 11, 12, 16, 25-26,

30, 38, 40, 42, 53

Basarabescu I. A. 305, 349

Bascovici erban 360
Bassarabeanu t. 293

Boileau 142, 187, 233, 250, 262

Bojinci 159, 183

l3oldea G. 406
Boliac Cezar 187, 189, 194, 195, 196,
211, 213, 221, 226, 228, 233, 262,
263, 266

Batzaria N. 308, 392

Baudelaire 238, 267, 304, 358, 362

Bolintineann D. 95, 194, 196, 201, 213,

Bidiuti. Al. 388

217-218, 219, 220, 236, 238,

Biliiescu 159

266, 273, 303, 416

Bilcescu N. 83, 85, 108, 194, 193.

196, 199, 209-211, 213, 223, 226,
253, 279, 309
Windt& V. 388

Binulescu Mitrop, 150

Binut A. P. 397
Birgiivanu G. 392
Birnutiu S. 183, 194, 259, 415, 416

Birlea I.

414

Barna Vlaicu 383

Birsan Z. 312, 334
Becescu Silvan Gh. 338

Beldiceanu N. N. 318, au, 347

Beldiman Al. 155-156, 158, 187, 226
Belimace C. 308
Bengescu Dabija C. 274, 301
Beniuc M. 406

Benkner J. 18

Boureanu Radu 404

Bride Radu 406

Briescu Gh. 397
Briitescu Voineti 323, 349, 351-352,
366, 368, 416
Britianu D. 195
Britianu I. 195, 301

Breazu I.

416

Breazul G, 388, 414

Bremond H. 371
Broteanu Aural 388
Brunetire 280

Budrurescu N. 359

Bugnariu Teofil 400

Ru.mbac V. 227
Burl& 259

Bilciurescu A. 412
Blaga Ludan 368, 371, 373, 388, 404,

Blum.auer 141

Bouresum Eug. 338

Bud Tit 414

Bielski L 50, 51.

Blair 233

Bossuet 148
Botez Demostene 379
Botta Dan 418
Botulescu Vlad 117

Buela P. 407
Bucur V. 407
Bucuta Em. 387

Branger 221, 262

Berariu C. 317, 335
Reza Mama 371
Bianu L 288
Bianu L 288
Bibicescu I. G. 304

407, 428-432

262,

Busuioceanu Al. 371, 388

Buterbek 233
Buzdugan I. 392
Byron 170, 172, 175, 187, 189, 192,
203, 219, 221, 266.

www.dacoromanica.ro

44u

Celarianu M. 403

C.

Cerna P. 305, 307, 310, 321, 326,

328, 338, 339, 341
Cervantes 141, 142

Caeavela 89, 96
Galist Patriarhul 45
Cancicov Georgeta 413
C,andrea L A. 414

Canta L 110,

Cazar 162, 281

Ceuianu AL 406
Chateaubriand 187

118

Cantacuzino AL 213
Cantacuzino I. 145
Cantacuzino M. 145, 152-153
Cantacu.zin

Chelariu Tr. 407

Chendi lijarla 312/g4, an, 316. 417',

3erban 26, 47, 56, 57-59,

69, , 72, 76, 83, 85, 89,

111, 120, 126

100, 104,

Cantaduzino Stolnuml 27, 59, 72, 73,

80-82, 86, 88, 152
Canternir Antioh 178, 204

Cantemir D. 27, 48, 60,

67, 68, 82,

.8f8, 328, 433

Chnier Andr 187 262
Chesarie al Rimnicului 114, 116-117,
120, 121, 146, 150, 188

Chiesa 323
Chiparissa N. 112
Chirescu Aural 383
Chiru Nanov L 347
Chitimia C. 416

87, 89-102, 104, 107, 109, 110, 117,

121, 126, 127, 133, 178, 10, 197,
395, 415
Caracostea D. 416, 434
Caragea Ralu 1-79
Caragiale C. 209, 314

Chocano 323
C. ero 330
Cichindeal 142, 172
Ciobanu *t. 12, 415

Caragiale L L. 207, 233,

Ciocarlan L 314, 318, 337

251-252, 268, 269, 273,

293, 298-301, 305, 306,
347, 348, 368, 397, 417

234, 238,
287, 289,
310, 334,

C.aragiale Matei 336, 388

Caragiani I. 259, 272

Caraman P. 414
Carcalechi Z. 138, 176, 182, 183
Carianopol Virgil 382-383, 434
Carp 0 270, 285, 302, 318, 3351
Carp P. 231, 238, 258
Cartojan N. 373 415-416
Casti 141

Catargiu Barbu 180, 196, 263

Calina I. 228
Catul 405
Cavarnali Vi. 407

Cioclteu V. 404
Ciocalescu *erban 417
Cioflec Romulus 391
Cioflec Virgil 312, 391

Ciopraga C. 407
Ciorinescu AL 416
Cipariu Timotei 127, 183, 184,

186,

194, 223, 226, 227, 256

Ciprina G. 413
Ciuchi Eug. 392
Ciurea AL 317
Ciurezu D. 381
Cobzaliu Em. 406
Codinos 110
Codreanu M. 328,
Colardeau 166

341

Collin H. von 165

Colorian AI. 321, 359

Cazaban A1,348
Cazimir Otilia 401
Cillinescu Gh. 420

Cirlova V. 171, 173, 175, 133, 189,204

Conachi 151, 158, 165, 166-168, 172,

173, 187, 213, 222, 238 262, 415
Condeescu N. 416
Concliescu, N. M. 387
Constantin Cdpitanul 83, 111, 210
Constantin Vatavul 111

Cabe& 146

Constantinescu PornpiLiu 417

CIImpineann I. 161, 175,

179,

180,

187, 192

Cirdai Adelina 370

29

www.dacoromanica.ro

450

Conta V. 270, 271

Copilu Cheatrii 407

Dalai mitrop. 106

Dante 220, 265, 274,

Corbea T. 108
Coresi Diaconul 14, 17-20, 27,

Daponte 112
Davidescu N. 317, 321, 328, 400-401

31,

297, 358

39, 43, 46, 52, 120, 223

Coresi erban 20

Davila Al. 303, 314, 337

Cornea G. 397
Cornea M. D. 238

Delavrancea 201, 254, 270, 274, 285-288

Discidescu 228
289, 298, 300, 303, 309, 318, 323,

325, 329, 330, 338, 347

Corneille 156, 340

Costache Veniamin 139, 149-151, 156,
159, 164, 168, 213

Deleanu Budai I. 125, 136, 139-142,

Costea Dascilul 117, 138

Del Chiaro 73, 102

Costea I. 406
Costin Mixon 56, 63-68, 82, 89, 90,

Deldle 146
Demetrescu Traian 293, 303, 304
Demetriescu Ang. 262, 263, 293, 303,

94, 101, 102, 109, 119, 126,

127,

210, 415

153, 415

433

Costin N. 81, 89-91, 101,

109

Costin Toma 135

Cosbue Gh. 95, 274, 275, 277,

284, 289, 292, 293-298, 300,

282,
301,
306, 309, 312, 313, 314,
324, 325, 327, 329, 330,

304, 305,
316, 323,
334, 341, 373, 395
Cotrus Aron 380, 434
Cottin M-me 166
Crainic Nichifor 365, 371-375, 388

Creangi I 216, 248-250, 259, 261,

274, 275, 286, 305, 318, 350,
411, 416
Creteanu Gh. 194, 195, 213, 219 223
Crevedia N. 381-382
lov N. 204, 205
272,
351,

Crimes An. 39
Crian t. 136

Demetriade Mircea 303, 304

Demetrius V. 347-348
Densusianu Aron 261-262, 267, 290,
Densusianu Ovid 306, 307, 316, 318-323,,
327,

328, 332, 356-357, 358, 359

360, 363, 368, 413, 414, 415

Densusianu Ovid fiul 413

Depirfiteanu AL 221, 262, 393, 416

Depasta P. 112, 120

Derjavin 203
Dessila Oct. 411
Diaconovici Loga 135, 182
Diaconu I. 414
Diamandi G. 345
Dima AL 414, 434
Dima t. 405
Dinaux 178

Crusevan 0. 407

Dinu Petre 404

Dionisie Eclesiarhul 153
Djuvara T. G. 284

Ciuciureanu t. 407
Cucu D. I. 371
Cantan Mana. 293, :112. 334

Dobre preotul 46
Dobridor Ilarie 405
Donici Al. 199, 204-205, 213,

Cuza A. C. 270, 318, 344, 345, 366,

Donici Leon 371

Cruceanu M. 321, 358

2,20.

Dorat 166

367, 433.

Dosoftei mitrop. 56, 59-63, 67, 68

D.
Damian Miuscea, 411-412
Diunian V. 89, 90

69, 79, 89, 94, 95, 100, 415

Dragnea Radu 388
Dragomirescu. M. 270, 273, 307, 318,,
326-328, 331, $32, 369, 433
Dragoslav I. 336

Dan Pavel 413

Drumur G. 407

Damaschin episcop 74

www.dacoromanica.ro

451

Dabiu Tudose 89, 90.

Filimon N, 223, 224, 225,

Ducange 178
Dulfu P. 293, 304, 336

227, 255,

279, 282, 416

Filipescu N. 298
Filippide D. 15

Dumas 287
Dumitrache Stolnicul 152
Dumitrescu George 394
Dumitresca Dorul G. 413
DunAreanu N 347.

Filotei cilugrul 76
Filotei logofiitul 11
Florescu Bonifaciu 266, 303
Florian 155, 173, 175, 181, 187

Floru Igena 413

Ecoveseu P. 405
Eder 128, 133

Fotino D. 145

Frollo Mia 357-358

Furtun D. 318.

Eftimie cronicarul 24-25

Eftimiu Victor 367, 399
Eliade Mircea 420
Eliade Radulescu 159, 161, 163,
170-173, 174, 175, 176, 177,

165,
178,
179, 182, 184, 185, 186, 187, 188,
189, 191, 192, 193, 198, 199, 201,
204, 205, 206, 211, 219-220,
233, 297, 416

Emilian Const 416

Eminescu 68, 167, 201, 215, 219,
233, 234, 238-248, 249, 251,
254, 255, 257, 259, 261, 263,
266, 267, 263, 270, 271, 272,
275, 276, 282, 290, 291, 292,
294, 295, 296, 298, 301, 304,
306, 309, 314, 315, 316, 318,
332, 334, 368, 369, 373, 377,
385; 391, 393, 395, 400, 411,
415, 416, 417, 428, 433-435.
Enescu Artur 393Engel 128, 133
Epictet 74, 146
Eraclit 155
Erasm 32, 81, 95

252,
265,
274,
293,
305,
327,
380,
414,

Galaction Gala 302, 305, 307, 366, 391

Gane N. 274-275, 284

Gans 198
Gautier 233, 262, 281

Gavril Protul 26
Girleanu Em. 317, 328, 349-350, 401
Georgescu Tista 414
Gergej 143
Gergely de Csocotis 135
Gessner 145, 155, 173, 178, 181
Gheorgachi 104, 110, 416

Gheorghe din Moldqva 289, 290

Gheorghiu. Virgil 418, 419
Gherasim arhim. 146
Gherea 266, 268-270, 280, 286, 291,
298, 299, 302, 304, 305, 327
Gherghel Al. 360
Gherghel I. 416
Gherghinescu. Vstnia 405

Gheuca Leon 117, 119

Ghiacioiu V. 416

Esenin 382, 403

Ghica Ion 174, 175, 195, 199, 209, 212,

Esop 76, 221

Euripide 175, 336, 418
Eustrate logolatul 46, 49, 50
Evolceanu D. 273, 274.

219, 226, 250, 277-280

Ghil Ren 267
Gigli G. 151

Giuglea G. 414

Giurgnica Em. 406

Faca Const 180, 181

Farago En. 317, 341
Farinaecius 46
Figetel St. 318
Fnelon 146, 187

Filaret episeop 116, 150

Gobdelas 145, 156

Goethe 282, 416
Goga Oct. 309, 317, 318, 323, 324, 325,
326, 328, 331, 332-334, 335,
339, 370, 378, 393

Goldoni 147, 182, 187

www.dacoromanica.ro

452

Goleacu Dmicu 160, 168-170, 179, 222

Golased Iordache 163, 186, 189, 219

Goran Const. 370
Gorjan 187
Gorovei Attar 285, 414
Goran I. 305, 306, 392

Grama AL 433
Grandea Gr. 233,

Horajdu 67, 81,

Hrisoverghi 187
Hriatache pitarul 153-154
Hristopol 146, 168, 171, 173, 174a
Hugo Victor 178, 187, 189, 203, 218,
221,

Gray 177, 178

Griditeanu P 262, 433

238, 254, 262, 282

Grimadi I. 308, 317, 336

63, 70,

74, 75,

Greceanu *erban 59, 70, 74, 75, 116

Gregorian G. 368, 379-380

Grigore al Argeului 160
Grigorte- din naiad 17, 23
Grigore al Rimnicalui 106, 107
Grigorescu N. 292, 309, 320, 329
Grigoriu P. V. 261
Guagnin AL 50
Guevara 91
Gulian Em. 419
Guyau 269
Gyr Radu 369, 381, 394.
H,.

Halid Mihai 139

Halippa Pan 392
Hanel P. 416
Hartman 248
Hadeu AL 204

Hadeu B. P.

177, 238, 239,

Humboldt AL 197, 198

Hurrauzachi Al. 194, 227
Hurmuzachi Gh. 194

262

Greceanu Radu 59,

86-87, 116, 210

172,

250, 281, 301, 331, 395, 405

225, 238,
289,
293, 298, 299, 303, 316, 338, 367
Hadeu Iulia 255, 411
32, 201,

257-260, 263, 267, 270. 288,

Hegel 223, 233, 245, 428

Heine 238, 332

Heltai Gaspar 20, 32

Herder 138, 197
Herescu N. I. 4D5
Herodot 49, 64
Hill 189
Hoga Calistrat 323, 338, 349, 350 351
Holban Anton 420-421
Homer 6-7, 81, 139, 141, 143, 170,
174, '187, 203, 239, 343

lacov mitrop. 105, 114

Ianov 272
Ibrilleanu G 273, 302, 303, 307, 323,
324, 327, 368, 416, 434
Ibsen 332, 353
1.11C11 L 407

Ion din Vinti 76, 77

Ionescu Radu 223, 233

Ion Romanul popa 29, 30

Iorga N. 12, 270, 274, 293, 304, 307,
313,
366,

314, 315, 316, 317,

370, 385, 414,

318, 329,

433

Iorgovici Paul 134, 135, 136, 142, 170,

183, 184
Iosif t. 0. 290, 302, 305, 307, 312,
313, 314, 316, 317, 323, 330-332,
334, 354, 373, 404

Iosif al Argeului 134, 137, 147, 150

Iovescu L 413
Iroaie P. 414
Isac Em. 359
Isola cronkarul 14
Ispirescu P. 285, 289, 303
Istritti N. 213
Istritescu. Tzurea Al. 414
Istvanovici M. 77.
Jammes 323
Jebeleanu Eug. 418
Jucovski 179, 203
Juvenal 405.
Kant 232, 233, 234, 242
Karamzin 200, 220
Kirite,sca C. 397
IClopstock 142
Kochanowski 61

www.dacoromanica.ro

453

Koggniceanu Enache 105,

M.

109, 110,

111, 118

Kogiilniceauu M. 89, 108, 114, 172,

178, 187, 190, 193, 196-201, 202,
204, 206, 207, 209, 210, 211, 213,
217, 219, 223, 232, 263, 277, 309,
312, 316, 327, 369, 372, 415

Kolossi V. 136

Madan 293
Maeterlinck 329, 353
Mawr Gr. 127
Major P. 125, 130-133, 135, 136, 137,
139, 197
Maiorescu I. 159, 183, 186, 188, 225

Kopitar 133
Kotzebue 165, 182, 187.

L.

Maiorescu Titu 228, 231-235,

La Bruyre 174
La Fontaine 171, 175, 187, 262
La Harpe 172, 233

Lalescu Traian 405

Lamartine 165, 170, 171, 172, 174, 175,
187, 183, 192, 203, 219, 222, 262, 266,
281

Lambrior AL 238
Lascarov Moldovanu Al. 390
Laurian A. Tr. 127, 186, 210, 219
Laurentiu ieromonahul 106
Lazir Alexia 138
LazAr Gh. 19, 156, 161--163, 164, 165
174, 180, 415

Lebrun Pindare 166

Leeea H. 274, 293, 345
Leconle de Lisle 238
Leopardi 273, 282
Lermontov 187, 203, 403

Liubovici D. 16-17
Lorint diacul 21
Lovinesca Eugen 320, 327, 367
Lucretiu 239, 397, 405
Ludescu Stoica 26, 83
Lungianu M. 336
Lupas I. 317

Lutcan Anton 407.

236,

237, 238, 240, 249, 251, 252, 254,

257, 258, 259, 260, 261, 262, 263,
266, 268, 269, 270, 272, 273, 274,
275, 276, 277, 280, 282, 290, 293,
294, 298, 299, 300, 302, 319, 324,
327, 332, 368, 395, 4161 433

Mainesen Tudor 393

Malebranche 168
Manasse cronicarul 9, 23, 24, 25, 43,
117

Maniu Adrian 365, 376-377, 403

Manolache C. 410-411
Manoliu. P. 413
Marcovici Sim. 183, 185, 187, 226, 233

Marcu AL '388, 416

Margunios 63
Manan Liviu 317
Manan Sim. Fi. 259, 265, 293, 414
Marien tipograful 20
Marienescu At. 227, 259
Marinescu L M. 405
Marmontel 172, 181, 287, 233
Martini 70
Marx 268
Matash EL 413

Le Sage 187
Lesnea G. 403
Lessing 259, 261, 325
Mann Teofil 407
Liciu P. 305

369

Macarie cronicarul 23-24, 49

Macarie tipograful 15, 16
Macarie ieromonahul 156, 159
Macedonski Al. 117, 242, 263,-267.
270, 280, 284, 286, 299, 302, 303,
304, 305, 327, 353, 355, 416

Mateevici Alexie 392

368,

Mazilu D. 434
Miizilreanu Bart. strhira. 114
MAnru. At. 317, 328, 343, 367
Mehedinti Simion (Soveja) 316, 326,
332, 369, 391, 433

Mehei Iosif 128

Mekhised.se episeop 80

www.dacoromanica.ro

454

Meletie macerloneanul 42

Munteanu B. 416

Meniuc G. 407

Munteanu Douar 338

Munteanu. Gavril 159

Mrime Prosper 203

Metastasio 174
Michelet 214, 416

Mide Veronica 238,

274,

Munteanu T. 404
Murisanu. Th. 406
240, 265, 267,

284, 285, 288

Micleseu Horia 413

Micu Inochentie 107-108, 125
Micu Samuil 125, 126-127, 128

Mureseanu Andrei 183, 226, 233

Murgu Eft. 159, 183
Murnu Gh. 289, 290, 293, 305, 307,
317, 343

134,

136, 138, 139, 150

Mihiescu Gib 368, 371, 385-386

(Sarrnanul Klopatock)
Mihilescu

Musset 187, 219, 238, 262, 2661 281

Mustea N. 104, 108
Musate,seu Tudor 413
Muslea L 414

412

Milcu N. 381, 394

Mile C. 285, 302

N.

Milescu N. Spitarul 59, 60, 68-71,

391, 415

341, 367

Militaru V. 392
Millo Matei 209, 213
Minot 134
Minulescu I. 32/, 328, 360, 361,393
Misail CalugArul 50, 66, 93, 101
Missir I. 413
Mitrofan episcopul 75, 120
Mitrofan Gregoras 112
Moisi tipograful 16, 17
Moldovanu Corneliu 317, 328, 339-

136, 147,

Nisturel Radu 49
Nstarel Udriste 42, 43,

44, 49, 52
Neamtu Tonel 413
Niculce I. 59, 63, 91-95, 108, 109
Negri C. 193, 195, 217
163,

172,

177,

181, 185, 187, 189, 199, 202,

204, 206, 207; 208, 212, 213,

220, 223, 226, 253, 416

150, 170,

182, 183

Mosoiu Alfred 392

Mora Ion 293
Movilli Petra mitrop, 44, 47-48, 53,
68, 415

Moxalie Mihail 42, 43, 117

Murnuleanu B. P. 173-174, 184,

Munster Seb. 50

Naum Anton 238, 282

Naum Tb. 405
Nfidejde I. 302

-179,
203,

Montesquieu 99
Moore Thomas 187, 203
Morariu Leca 371, 414, 416, 434
Morias 323, 254
Moruzi D. C. 318
Mosandrei Mihail 417

226

Nanu D. AL 413
Narly C. 359

Negruzzi Const 95,

340, 367, 394

Moldoveanu I. 406
Molest I. 404
Molire 187

Molnar L 134,

Nanu D. 302, 305, 307, 317, 328, 340,

222,

Negruzzi Iaeob 231, 235-236, 237,

253,
306

259, 261, 266, 272,

Negruzzi Leon 238

Negulescu P. P. 269, 273

Neniteseu I. 284, 285
Nenitescu St. 401
Niagoe St. 159, 182

Nicoarg Moisi 159

Nieoleanu N. 262

Nioo/eseu G. 416
Nioulescu. C. 405
Niculescu Varone 414
Nimeyer 233
Nistor I. 308, 317, 371

Notara Hrisant 70

www.dacoromanica.ro

276, 282,

455

Pettql. 332

40bedenaru AI. 304

Obradovici Dositei 142
Odeanu Anioara 413
.0dobescu Al. 85, 195, 213, 223-224,

Petrarca 220
Petra tipograful 16
Petrescu Camil 408
Petrescu Cezar 368, 384-385, 386

Petrescu Lucretia 413

236, 255-256, 257

Olahus N. 32, 82; 395

Petrino D. 227, 257

Petrovici I. 395

Olinesca Ascanio 254, 267, 278, 301

Olinescu Marcel 403

Petra Cereal 32
Philippide At A. 402
Piasecki 65
Pillat I. 365, 377-379, 405
Piscupescu St 160
Pitagora 74
Piti Ecat. 334
Place VicMr 214
Platon 74, 233
Pleoianu Gr, 160, 181
Plutarch 74
Poenaru P. 163
Pegar V. 231, 233, 272
Pohontu E. '416
Pompiliu Miron 259
Poni-Cugler Matilda 238, 262, 285
Pop Vasile 336
Pop V. L. 138, 164, 185, 190

225, 227,

Oprea tipograful 16
Orfieanu N. 228
Orsini 323, 357
Osman 187
Otwinowski 65
Ovid 67, 143, 174.

Palamed Gh. 26
Pamfile Tudor 414
Panaitescu

P. P. 415

Pann Anton 117, 143, 188,

214,

221-222, 253

Rum Gh. 236, 259, 262, 298

Papacostea Cezar 434

Papadat Bengescu H. 420

Papadima Ovid 388, 414

Popa Gr. 406

Popa Victor I. 371, 387

Papahagi Take 414

Papilian Victor 387

Popa 166, 172

Popesou Radu 82-85, 86, 104, 210

Paraschivescu. Vintil 359

Partenie P. 391
Pascal 168
Pascoli 323

Popfiu I. 227
Popovici D. 418

Paulescu P. 405
Paulhan 269
Pavelescu Cincinat 265, 304, 305, 328,
-343-344, 434

Pavelesca I. 3g3
PrIltitnea Pompiliu 321

Pitraeu N. 274, 301, 302, 433

Pitricanu D. D. 348
Piiun V. D. 259, 293

Faun Pincio I.

388

Popovic Horga 138

Popovici Aural 317, 433
Popovici Bfinateanu I. 273, 277, 324
Pora N. 391
Posteucii. V. I. 407

Postolache Larian 407

Poteca Eufrosin 158, 160,
Pride 164, 187, 190
Prevost Abbe 155
Prodan P. 413
Protopopescu Drago 359
Prorudhon 269

302

Pirvan. V. 317
Percy 138
Perpessicius 401-402, 417, 434
Petici St. 305, 318, 353-354, 355, 400

Prudhomme Sully 238

Pruncu N. 265
Psalidas 146, 151, 173
Pumnul. Aron 226, 227, 238

www.dacoromanica.ro

161,

163

456

S.

Pnchin 187, 203, 204

Puvariu Sextil. 293, 415

Sadoveanu M. 305, 306, 307, 317, 323,
338, 347, 365, 366, 368, 388,

B.
Racine 165, 174, 175, 187, 263,

341

Racovitt D. D. 288
Radu Vasile 391

421-423, 432
Sadoveanu I. Marin 388
Sadoveanu Profirst 413
Saint-Ange 166

Raicevich 119
Ralea M. 369

Sainte-Maure Benoit de 117

&amain 354, 360

Rakt 213
Ranke 198
Rarincescu Mirioara 416

Samarineanu M. G. 371
Ruxandra 145
Sandu Aldea 338
Samurca

Rara. I. M. 320, 321, 360, 363-365, 416,

434

Ridulescu Horia 416

Ridulescu Mircea Dem. 392
Ridulescu Motru C. 273, 305, 307, 309,
322, 332, 433
R5dulescu Niger N. 304, 337

Ridulescu Pogoneium L A. 273, 274,

416

Ridulesca Pogoneanu EL 416

Rffmniceanu Gr. 148
Rebreaau Liviu 365, 368, 423-425,432
Regnard 155, 187

Rgnier Henri de 323, 360

Repey 161

Sapho 165
Sargetiu Oct. 407

Savigny 198

Salceanu Gr. 405

Siiulescu Gh. 185, 187, 220
Sfiulescu M. 354
SsEVEntr-r.-euzur-304, 305, 400

Sin-Giorgiu L 399
Sgiera I. 227
Scarlat Teodor 419
Scavinski Daniil 178, 187
Schedel 22
Schiller 187, 226, 236
Schopenhauer 233, 234, 241, 273
369, 370

Rhigas 144, 145

Rilke 378
Robeanu T. 335

Scott Walter 203

Scriban Romulus 261
Scribe 165
Scrob 285
Scurtescu N. 259, 262, 263

Roczinski 197

Roja 133, 137

Rollinat 266, 2677 304

Romaneseu Marcel 394

Rosetti C. A. 193, 195, 220, 221

Scurtu I. 316, 3177 433

Scurtu Alexandrina 393

Rosetti Th. 237

Rosetti Radu D. 345

Shakespeare 143, 203, 218, 239, 265

ROCa N. 407

Sihleanu Al. 195, 221

Sinaloa Dascidul 50, 66, 81, 90, 93

359

Rovu N. 369
Rotich G. 335

101

Rousseau J. J4 163, 166, 187

Ruchreanu N. 189
Rudeann Teodosie 26

Siznion *tefan mitrop.

46-47, 50,

52, 76

Rusu Liviu 407

Russo D. 415

Simionescu L 395-396
Simionescu-Rimniceann Marin 317

Russu Al. 193, 209, 213, 214, 215-217,

223, 233, 253, 416

Simonescu Dan 415

Sion 228, 238

www.dacoromanica.ro

457

T.

Slavici 234, 245, 259, 271, 275-276,

293, 294, 300, 324, 352

Soare Alice 393

Taine 268, 269, 270, 273

Sofocle 175

Sorbul M. 201, 337, 846-347

Soricu I. U. 318, 334

Sotiriovid Duca 105
Sperantia Eug. 321, 358
Sperantia Teodor 288
Spiridon I. V. 407
Stamati Const. 181, 187, 189, 199,
203-204
Stamatiad AL 821, 328, 360, 361-362
Stan T. C. 412
Stancu Zaharra 382

Talaz Gh. 395

Tasso 141, 220
Tassoni 141

T4utu Ionici 153,

161

Stav-ri Artur 289, 290, 306

Tzlituanu Oct. 317

Teculescu Horia 414
Teleajen Sandu 398
Tempea Radu 134, 135, 159
Tempeanu Virgil 318
Teodoreanu AL 0. 377, 412
Teodoreami Ionel 368, 408-410
Teodorescu Gh. Dem. 250, 303, 414
Teodorovici AL 136

Stavrinos Vistierul 26

Teodorovici I. 136

Stinciulescu-Mehedinti I. 405

Theoffit 405

StAna St. 407

Theodorescu Cicerone 418

Theodorescu Dern. 398

Stinescu. St. 383

Stere C. 302, 303, 307,
389-390
Stelian Const. 405

323, 327,

Thierry

Tomescu D. 318
Toneghin M. 412
TopArceanu Gh. 368,
Topor V. 407
T5.1c6li -Saya

183
383
413
Tule Gh. 383
Tulliu Nui. 308
Turdennu Em. 416

Tudor Sandu
Tudoran Radu

Tutoveanu G. 302, 317, '335

Twardowski 65
Tzigara .8 a mu r c a Al 369

Serban M: 412
Serbinescu Teodor 238, 267, 285

127-30,

irato Francien 388

Stefan Mitrop. 43, 44
Stefinescu Est-Eugen 321, 360
Steffinescu Mircea 413
Sulutin Oct. 420.

393,

Toppeltin
66
Toroutiu I. E. 416

Saguna Andrei 220, 226, 227

136, 138, 139, 149, 197

81

Tocilescu Gr. 259, 309

Tofan Gh. 308, 317, 328

Stoeneacu Th. 262-266, 303

Stoika Const. T. 357
Stolnicu Simion 419
Strajan M. 273, 274
Streinu Vladimir 417
Stremul Mircea 407
Strihan Petre 402
32
Stroici Luca
Sulzer 133.

126,

214

Tit Liviu

Sterian Paul 383

Siadbei I. 416
Sincai Gh. 125,

Theodorian Caton 346

134,

Tamblac

7,

Timira N.

12

305, 416..

Ulfila 5
Ungurearrn Gh.

www.dacoromanica.ro

416

458

Urecht Gr. 23, 25, 49-52,

62,

64,

66, 67, 81, 101, 102, 127, 415

Ureche Nestor

44, 49

Ureche V. A.

262

Vlahutii. Al. 254, 266, 270, 274, 285,

288, 289-293, 295, 299, 300, 301,
302, 304, 305, 309, 312, 314, 316, 327,
328, 329, 334, 341, 434

Urechea A. 289, 302

Urechia Nestor 392
lirsu Gh. 407

Vlasiu I. 413
Vlidescu G. M.
Voevidca G

Voieulescu V. 375-376
Voinescu II
165, 180, 187

V.

Voiture
Valliant

146

Volenti N. 272

194, 250

Valahul Mihail 32
Valea Lucean 407
Valerian I. 403

Volney

Valeriano 81
-Valjan 399
Vierlaam Mitrop. 39, 42, 44-46, 48,
52, 55, 57, 59, 60, 62, 68, 89, 95,
100, 120, 131
Arsicfirescu Alecu 152, 165, 222, 262

Viicitrescu Linea 158, 164-166, 167,

173,

407-408

395

173

Voltaire 100, 145, 146, 147, 155, 165,

166, 172, 182, 187, 203, 212, 233
Voronca El. 414
Vucovici Bojidar 17

Vukan Iosif

Wagner

227, 261,

332

Walter Baltazstr

175, 180, 182, 222

Vicilreseu Ienikluti. 58, 118, 134, 142,

147,-148, 151, 153, 222, 262
Vicarescu N. 152, 165, 172, 222, 262
Viilsan Gh. 342, 414
Virgolici St. 234, 272
Virnav V. 159
Velisar Teodoreanu St. 413
-Velicicovski Paisie 149
Verhaeren 323, 354, 357, 360
Verlaine 332, 354
Verussi 271

334.

Wurmloch

26

27.

Xenopol Al. 236-237, 272, 310, 316

Xenopol N 433

Young

155,

170,

187, 226.

Vesper lulian 407

Vianu Tudor 388, 416
Viennet 171

Zahara E Ar.

Vigny

Zamfiresca Duiiu 205, 224, 265, 266,

267, 272, 280-284, 287, 290, 293,

187, 203
Vinea I. 417
Vinterhalder 193
Virgil 67, 81, 139,

141, 143,

208, 238, 297, 305, 405

Viacher 233, 261

Viski Jano 108

Visaarion 1, C. 391
Vlad Delamarian Victor

273

181,

407

300, 301, 303, 305, 306, 317, 324,

325, 330, 338, 416

Zamfirescu M.
Zarifopol Paul
Zeletin St. 384

262
368

Zilot Romitnul
Zola 267.

154, 156

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

Epoca unittii de neam prin ortodoxie

Literatura religioasi in v. al XV-a si. al XVI-a

Istoriografia in, v. al XV-a 0 al XVI-a

Cirtile populare in y. al XV-a si al XVI-a

5
22

27

PARTEA II

Epoca unititii de neam prin limbi

Inainte de Matei Basarab 0 Vasile Lnpu
Avintul cultural din vremea lui Matei Basarab si Vasila Lupia
Cultura ramineasen pe linia traditiei
Miscarea culturalii in vremea lui Brancoveanu
Miscarea culturali In vremea hif D. Cantemir
Rezistenta limbii raminesti in vremea domniei fanariote
Chesarie al Rimnicului si vre,mea semnelor de tnoire

37

40
55

72
89
103
118

PARTEA ELI

Epoca unitAtii de neam prin contiinti

Inchiegarea crezttlui latin in Transilvania
v
Patrunderea crezului latin in Moldova 0 'n Tara Romineasen
Inoirea literaturii prin influentil apuseani
luoirea literaturii prin nationalizarea inapiratiet .

www.dacoromanica.ro

125
.

144

158

191

PARTEA IV

Ppoca formrii idealului artistic

Intronarea principiului artei pentra arti
Reactiunea antijunimistil

231
,.

Risipirea hegemoniei Junimit"

Etapa formulelor contradictorii
Sinteza autohtonisti . . . ,. .

257
271
308.

366

Incheiere

433.

Etibliografte

439-

Indice de nume

447

www.dacoromanica.ro