Mntuitorul Hristos a instituit Sfnta Euharistie n cadrul Cinei celei de Tain, n

mijlocul celor doisprezece ucenici: "ar pe cnd mncau ei, isus, lund pine !i "inecu#ntnd, a
frnt !i, dnd ucenicilor, a zis: "$ua%i, mnca%i, acesta este Trupul Meu&&&" 'Mt& (), ()*& +edem
clar c pinea dospit a fost materia fundamental, alturi de #in, ntre"uin%at de Hristos&
,n -iserica primelor secole cre!tine nu s.a pus pro"lema le/at de materia pentru Trupul
0omnului din cadrul 1ertfei litur/ice pentru c, n practica ei, -iserica folosea pine de /ru
dospit numit "artos", adus de cre!tini ca prinos&
Cum a aprut azima2 3"iceiul de folosire a azimei a fost preluat din tradi%ia iudaic n
care se folosea la cina pascal& E#an/heliile ade#eresc faptul c Mntuitorul a instituit Sfnta
Euharistie nu la 4a!tele iudaic, cci nu era #remea acestuia, ci la un 4a!ti special5 deci nu a#ea
cum s foloseasc azim pentru c nu era timpul ei de consum& E#an/helistul oan spune c
Mntuitorul a instituit Euharistia cu pine dospit, cci rsti/nirea Sa a a#ut loc nainte de 4a!ti&
Ceilal%i e#an/heli!ti precizeaz c la Cina cea de Tain nu s.a mncat azim !i s.a numit Cin, !i
nu 4a!ti& 6n alt ar/ument e faptul c la 4a!ti nimeni nu pleca din cas pn a doua zi, !i totu!i
Hristos, Cel ce este "4inea #ie%ii", a mers cu ucenicii la 7hetsimani pentru nceputul 4timirilor
Sale&
1
,n secolul al 8.lea, patriarhul Constantinopolului, Mihail Cerularie, a luat atitudine
mpotri#a latinilor care ncepuser s foloseasc ncepnd cu secolul al 8.lea azim n cadrul
Sfintei 1ertfe& 9stfel, prin secolul al +.lea azima se folosea n Spania, n secolul al 8.lea n
7ermania, iar n 9pus s.a /eneralizat n secolul al 8.lea& 0ac romano.catolicii ntre"uin%eaz
azim su" forma ostiei, acest lucru este o ino#a%ie nefondat, care nu are temei scripturistic, nici
al practicii !i tradi%iei -isericii cre!tine5 chiar 4apa nocen%iu ': ;<=* a poruncit ca n 9pus s
se s#r!easc Euharistia cu pine dospit&
4inea dospit sim"olizeaz firea omeneasc nsufle%it a lui Hristos5 este un "tip" al
firii umane !i arat practic consu"stan%ialitatea Mntuitorului cu umanitatea noastr5 iar aluatul
reprezint sufletul n trup& 9zima sim"olizeaz moartea, !i nu #ia%a&
0eci, dac Hristos a folosit pine dospit la Cina cea de Tain, nseamn c practica
-isericii 3rtodo>e de a s#r!i Sfnta $itur/hie tot cu pine dospit, cu prescur sau artos, este
conform cu e>emplul !i n#%tura Mntuitorului5 iar pinea dospit este att element principal n
cadrul Sfintei $itur/hii, dar constituie !i pentru alte Taine !i ierur/ii materie necesar 'la
Cununie, $itie, 4arastase*&
<
0iac& prof& ?& ?icolaescu Cele patru Evanghelii dovada pentru folosirea pinii dospite la Sfnta Euharistie, n re#&
S&T&, nr& @.<AB<@C<, p& CCD&
6nul din punctele de despr%ire dintre -iseric Esriteana !i cea 9pusean, este
folosirea la Euharistie a azimei'pine nedospit*, de aceea ne.am propus s analizm n acest
material, te>tele scripturistice, care, fac referire la Tain Euharistiei&
2
nstituit la Cin cea de Tain, Euharistia este una din cele = sfinte taine ale -isericii,
ns despre aceast, Mntuitorul, #or"e!te nc din timpul acti#it%ii Sale, spunnd despre Fine c
este G4ainea #ietiiH, G4ainea care s.a po/ort din cerH ' oan ),;D5 oan ),C<*&
9naliznd te>tele noutestamentare n care se #or"e!te despre Euharistie, o"ser#m
faptul c e#an/heli!tii folosesc, pentru a desemna materia folosit n cele"rarea acesteia,
cu#ntul GartosH folosit pentru Gpaine dospitaH spre deose"ire de termenul GazimosH folosit
pentru azim 'e!irea <(,D*&
Termenul GartosH, este folosit peste tot n ?oul Testament cnd este #or"a despre
Euharistie, enumerm spre e>emplificare urmtoarele #ersete:
oan ), II,;D,C<: GCaci pinea lui 0umnezeu este cea care se co"oar din cer !i care da
#ia% lumii&&& Eu sunt pinea #ietii5Eu sunt pinea cea #ie, care s.a po/ort din cer& Cine mnnc
din pinea aceast #iu #a fi n #eci& ar pinea pe care Eu o #oi da pentru #ia% lumii este trupul
MeuH&
Matei (), ().(D:ar pe cnd mncau ei, isus, lund pine !i "inecu#ntnd, a frnt !i,
dnd ucenicilor, a zis: $ua%i, mnca%i, acesta este trupul Meu& Fi lund paharul !i mul%umind, le.a
dat, zicnd: -e%i dintru acesta to%i, C acesta este Sn/ele Meu, al $e/ii celei noi, care pentru
mul%i se #rsa spre iertarea pcatelor&H
Corinteni <A, <).<=: 4aharul "inecu#ntrii, pe care.l "inecu#ntm, nu este, oare,
mprt!irea cu sn/ele lui Hristos2 4inea pe care o frn/em nu este, oare, mprt!irea cu
trupul lui Hristos2 C o pine, un trup, suntem cei mul%i5 cci to%i ne mprt!im dintr.o pine&H
Japtele 9postolilor (,;(: Si struiau n n#%tura apostolilor !i n mprt!ire, n frn/erea pinii
!i n ru/ciuni&H
Japtele 9postolilor (A, ) .=: ar noi, dup zilele 9zimelor, am pornit cu cora"ia de la
Jilipi !i n cinci zile am sosit la ei n Troa, unde am rmas !apte zile& ,n ziua nti a sptmnii
'0uminic* adunndu.ne noi s frn/em pinea, 4a#el, care a#ea de /nd s plece a dou zi, a
nceput s le #or"easc !i a prelun/it cu#ntul lui pn la miezul nop%ii&H
4e ln/ aceste ar/umente de ordin filolo/ic, #om prezen%a !i unul de ordin ritualic
care ne ndrept%e!te s afirmm cu certitudine c Hristos a folosit pine dospit n locul azimei,
nara%iunea Cinei de Tain a sinopticilor nu corespunde cu ritualul pascal iudaic care se desf!ura
astfel: mielul pascal era consumat cu ier"uri amare, u!orii u!ii erau stropi%i cu sn/ele mielului,
iar mesenii consumau mas n /ra" a#nd mijloc ncins'cin/toarea prins peste mijlocul
(
http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/17/CAP---DESPRE-SFANA-!"PARASAN!E/ la (; mai
(A<;&
mijlocul hainei*, ncl%rile n picioare !i toia/ul n mn to%i din cas a#nd interdic%ia de a o
prsi, interdic%ie nclcat att de uda care #a prsi loca%ia unde a#ea loc Cin cea de Tain ct
!i de cei care #or #eni s.l aresteze !i s.l duc pe isus la arhiereu, tre"uie amintit !i faptul c
atunci cnd l #or duce pe Hristos la 4ilat e#reii nu #or intr n praetoriu s nu se spurce spre a
putea mnca 4!tile, aceast fiind nc un ar/ument pentru a arat c Hristos a folosit pine
dospit n loc de azim&
Tre"uie s mai men%ionam !i faptul c Sfntul 9postol 4a#el se refer la Hristos ca
preot n #eac dup rnduial lui Melchisedec H, iar ,nsu!i Mntuitorul spune despre Trupul !i
Sn/ele Sau c sunt a $e/ii celui noiH !i aceste #ersete putnd fi interpretate c o delimitare de
$e/ea #eche !i o delimitare de a folosi azim&
#
4e ln/ toate acestea tre"uie s pri#im Euharistia'Trupul Hristos* !i n sens analo/ic cu
Trupul lui Hristos -iseric, -iseric $e/ii ?oi reprezentat prin pinea dospit care
cre!te'precum aluatul care dospe!te*, $e/e ?oua aductoare de mntuire n opozi%ie cu $e/ea
+eche reprezentat sim"olic de azim care nu cre!te !i care nu poate s aduc mntuirea 4entru
c $e/ea prin Moise s.a dat, iar harul !i ade#rul au #enit prin isus HristosH&
3 alt o"ser#a%ie pe care o facem este faptul c azim c materie folosit la s#r!irea
Euharistiei este strin att de ceea ce ne n#%a Sfnt Scriptur ct !i de Tradi%ia -isericii
in#ocnd aici Enciclica 4atriarhului Jotie ctre 4atriarhii EasarituluiH n care patriarhul Jotie
denun% ino#a%iile aduse de latini n n#%tura -isericii, dar nu pomenea nimic despre azim,
ceea ce ne duce la concluzia c azim #a intr n uzul -isericii 9pusene dup secolul al 8.lea
mai precis n timpul 4apei $eon al 8 lea'<A;@.<AC;* n anul <ACI&
Toate aceste ar/umente ne duc la concluzia c azim este o ino#a%ie latin strin de
n#%tura Sfintei Scripturi !i a Sfintei Tradi%ii, ceea ce ne face s ne ntre"m: oare este mai este
Euharistia apusean cu ade#rat Trupul 0omnului2
0upa Sfanta Scriptura si Sfanta Tradi%ie, intre"uintarea painii dospite este sin/ura
practica indreptatita si pastrata de la intemeietorul ei& Caciinstituirea Sfintei Euharistii s.a facut
cu paine dospita si cu acest fel de paine s.a sa#arsit dumnezeiasca Euharistie in toata -iserica in
primele #eacuri, asa cum se practica si astazi intoata -iserica 3rtodo>a&
0upa in#atatura ortodo>a practica de a folosi azima in loc de paine dospita este o
ino#atie fara temei scripturistic si nici traditional& Ea s.a introdus tarziu in 9pus, si anume, in
#eacul al +.lea in Spania, in #eacul al +.lea in 9n/lia, iar in #eacul al 8.lea in 7ermania,
/enerali.zandu.se in tot 9pusul a"ia in secolul al 8.lea& n #eacul al 8.lea, patriarhul Jotie al
Constantinopolului nu stia de ea, caci ar fi enumerat.o si pe aceasta intre a"aterile papale care au
dus la Marea schisma a -isericii din <AC;&
I
http://proorto$o%ia.blogspot.ro/2&1&/&'/a(i)a-sau-paine-$ospita-pentru.ht)l la (; mai (A<;&
Temeiul doctrinar al practicii ecumenice ortodo>e cu paine dospita il constituie insusi
modul ser"arii 4astilor de catre Hristos, cand a instituit, la Cina cea de Taina, Sfanta Euharistie&
$a Cina cea de Taina Mantuitorul n.a ser"at 4astile iudaic, care incepea in seara de <; ?isan,
caci inca nu #enise #remea 5 era, de fapt, in seara zilei de <I ?isan, si deci nu se putea manca
azima, ci un 4aste deose"it& Si atunci, painea euharistica a fost paine dospita si nu azima&
Eomano.catolicii sustin ca Mantuitorul a mancat 4astile iudaic in care timp nu se manca
decat azima si deci, pretind ei, painea euharistica, "inecu#antata si impartita apostolilor, a fost
azima&
*
0aca E#an/heliile sinoptice 'Matei, Marcu si $uca* spun ca Mantuitorul a trimis pe
4etru si oan "sa pre/ateasca 4astileH 'Marcu, <;, <I.<)5 $uca, ((, D.<I*, nu inseamna ca s.ar fi
jun/hiat mielul pascal, adica s.ar fi ser"at 4astile iudaic, caci e#an/helistii ar fi notat in mod
si/ur daca ar fi a#ut loc jertfirea mielului pascal& 0aca Hristos a ser"at in seara de <I ?isan Cina
cea de Taina, aceasta n.a putut sa fie 4astile iudaic si deci n.a mancat azima&
+ersiunea /receasca a E#an/heliilor sinoptice, care este de fapt #ersiunea initiala 'daca
nu si pentru E#an/helia dupa Matei, in mod si/ur pentru celelalte doua E#an/helii sinoptice,
dupa Marcu si dupa $uca*, ne arata, de asemenea, si ea acelasi lucru prin termenii folositi&
9stfel, daca Mantuitorul ar fi ser"at la Cina cea de Taina 4astile iudaic, masa ar fi tre"uit sa fie
numita 4asti, dar ea este numita cina, iar painea de la ea este paine dospita, nu azima&
9poi, sunt o serie de amanunte care sprijin folosirea painii dospite de catre Hristos la
Cina cea de Taina& 9stfel, spalarea picioarelor ucenicilor nu ar fi putut a#ea loc la aceasta Cina
daca ar fi fost unita cu 4astile iudaic, caci la 4asti toti tre"uiau sa.si tina incaltamintele in
picioare, a#and mijlocul incins si toia/ in mana, /ata de calatorie& uda scarioteanul intin/e in
"lid, de unde rezulta ca la masa era si mancare lichida, ceea ce nu era in/aduit la 4asti&
0upa o"iceiul iudaic, nimeni nu putea parasi casa in care a mancat pastile pana a doua
zi 5 or, uda scarioteanul, fiind descoperit de isus, a si plecat, noaptea, de la Cina& n noaptea
aceea nu erau 4asti, fiindca Hristos iese cu ucenicii Sai si mer/e cu ei in 7radina 7hetsimani sa
Se roa/e, unde #a fi prins, fiind aratat ostasilor de catre uda insusi 'Matei, (), ;D.;@*& 9poi
+inerea 4atimilor si mortii Mantuitorului a fost zi de lucru, ajun de 4asti&
9ceasta se #ede din faptul ca Simon Cireneanul, cel silit sa duca crucea 0omnului spre
7ol/ota, se intoarcea de la munca campului, iar femeile purtatoare de mir pre/atesc, in seara
aceleiasi zile de +ineri, aromate, stiind ca 0omnul a si fost inmormantat, si nu mer/ la mormant
a doua zi, sam"ata, caci era 4astile iudaic, ci numai a treia zi dis.de.dimineata, 0uminica, /asind
mormantul /ol si fiind instiintate ca a in#iat Hristos 'Matei, (D, <, C.<< , Marcu, <), <.@ , $uca,
(;, <.), @.<A*&
;
Pr. !oan ,. Argatu- Pe treptele suirii ctre cer, e$i ia a 2-a- 2&&7- e$. rinitas- p. 1'#.
0ar si rostul pentru care a fost instituita Euharistia cerea sa fie folosita paine dospita&
Sfanta Euharistie a fost oranduita pentru toti oamenii, si iudei si pa/ani, si pentru totdeauna,
a#and sa se impartaseasca in orice timp, nu numai la 4asti& Si era deci firesc ca Mantuitorul sa
foloseasca painea, o"isnuita la toate popoarele, si nu painea folosita numai la iudei&
4ractica -isericii primare a fost cu paine dospita& Japtele 9postolilor '(, ;(.;)5 (A, =*
sisfantul apostol 4a#el ' Cor&, <<, (<* #or"ind despre Euharistie sau Cuminecatura, numesc
painea euharistica artos, adica paine dospita, si nu azima& Sfintii parinti si scriitori "isericesti ne
ofera "o/ate marturii despre folosirea painii dospite si a #inului curat de stru/uri la pre/atirea
materiei pentru 1ertfa euharistica&
.
0upa descrierea ospatului din -etania si a complotului urzit de sinedriu cu
complicitatea lui uda, Sf& Matei la fel cu Sf& Marcu si cu Sf& $uca, istoriseste pre/atirile in
#ederea pastilor, astfel: "ar n ziua cea dintai a 9zimilor, au #enit 6cenicii la isus, intre"andu.
$: 6nde #oiesti sa.Ti /atim sa mananci 4astile2 ar E a zis: Mer/eti in cetate la cutare si.
spuneti: n#atatorul zice: +remea Mea s.a apropiat5 la tine #reau sa fac 4astile cu 6cenicii Mei&
Si au facut 6cenicii precum le.a poruncit lor isus si au pre/atit 4astile" 'Matei 88+, <=.<@*&
0iscutia cu pri#ire la pre/atirile de 4asti se petrece in -etania& Ea este pro#ocata de 6cenici,
care se mira oarecum de ne/lijarea pre/atirilor /ospodaresti in #ederea 4raznicului celui mare&
El ale/e doi dintre dansii . pe oan si pe 4etru '$uca 88, D* . si.i trimite in erusalim,
spunandu.le ca #or fi asteptati de un tanar purtand un urcior cu apa 'Marcu 8+, <I*, care.i #a
conduce intr.un foisor /ata pre/atit pentru festi#itate 'Marcu 8+, <C5 $uca 88, <(*& 9colo,
cei doi 6cenici #or face ultimele pre/atiri in #ederea mesei, conformandu.se intru totul
instructiunilor primite de la 0omnul si pastrand cu strictete secretul acelui loc, ca sa asi/ure
linistea Cinei si sa preintampine intreruperea ei de catre cei ce #oiau sa.$ prinda&
Casa apartinea, dupa o #eche traditie, Mariei, mama autorului E#an/heliei a doua, iar tanarul cu
urciorul, care astepta pe cei doi ucenici la poarta dinspre Easarit a erusalimului, pare a fi chiar
Sf& oan Marcu 'J&9& 8, <(5 8+, I=*& Era o casa instarita si incapatoare, putand adaposti un
numar mai insemnat de persoane& 9#and deasupra, la etaj, un salon sau un foisor special, destinat
anumitor reuniuni solemne& n mod o"isnuit, /rijile economice si cumparaturile se incredintau lui
uda . acum el nu tre"uia sa cunoasca din #reme locul Cinei, ca sa nu pro#oace arestarea
prematura a Mantuitorului&
0upa E#an/heliile sinoptice 'Matei 88+, <=5 Marcu 8+, <(5 $uca 88, =*,
pre/atirile pentru Cina cea de Taina si Cina nsasi s.au petrecut in "prima zi a 9zimelor"&
-azndu.se pe aceste cu#inte, comentatorii romano.catolici pretind ca Mantuitorul a ser"at cu
6cenicii, un ade#arat 4aste iudaic, asa cum cereau prescriptiunile $e/ii mozaice si ca, din
C
0rd& Simion Todoran, Sfnta euharistie (Matei 26, 2628) studiu exegetic, -3E @<AB<@D(, p& D;I&
aceasta cauza, Sf& Euharistie s.a instituit nu cu paine dospita, cum sustine din #echime -iserica
3rtoo>a, ci cu azima&
Cina cea de Taina nu s.a praznuit odata cu 4astile iudiaice ci cu (; de ore mai inainte,
adica in seara zilei de 1oi, <I ?isan, cum precizeaza E#an/helia a patra 'oan 8, <*&" ar
nainte de sr"toarea 4a!tilor, !tiind isus c a sosit ceasul $ui, ca s treacK din lumea aceasta
la Tatl, iu"ind pe ai Si cei din lume, pn la sfr!it i.a iu"it&" Sfanta Euharistie nu s.a instituit
cu azima, ci cu paine dospita 'artos* cum arata E#an/helistii sinoptici 'Matei 88+, ()5 Marcu
8+, (( si $uca 88, <@*& Cina cea de Taina nu a fost un paste iudaic, ci un 4aste cu totul nou
si deose"it, care desfiinteaza pe cel iudaic si.l inlocuieste cu Sfanta Euharistie, jertfa si taina in
acelasi timp&
ntr.ade#ar, toti E#an/heiistii sunt de acord in a ne informa ca Easti/nirea
Mantuitorului s.a facut #ineri dupa amiaza si mai inainte de sosirea pastilor iudaice, care a#eau
sa inceapa numai dupa apusul soarelui& Ei arata ca 0omnul n.a fost rasti/nit chiar in ziua de
4asti, caci Simon Cirineanul este descris ca #enind de la camp, cu o po#ara in spate, soldatii sunt
aratati purtand arme, iar ma/azinele sunt deschise, putandu.se face in /ra"a cumpararea
/iul/iului si aromatelor necesare inmormantarii 0omnului&
Ei ne spun de asemenea ca iudeii n.au #rut sa intre in pretoriu, unde 4ontiu 4ilat judeca
pe Mantuitorul, ca sa nu se spurce si sa poata manca dupa randuiala 4astile, si ne informeaza
limpede ca Cina cea de Taina s.a petrecut cu o seara inainte de Easti/nire, adica 1oi, <I
?isan& 0upa le/ea mozaica, nici ziua de <I ?isan, nici ziua de <; ?isan nu erau zile de azime&
Lilele de azime se incepeau a"ia dupa apusul soarelui sau dupa trecerea zilei de <; ?issan, cand
calendarul iudaic insemna inceputul zilei de <C ?issan si cand se injun/hia cu solemnitate
deose"ita, la Templul cel mare din erusalim, mielul pascal destinat preotilor si arhiereilor&
Se introdusese insa o"iceiul ca orice aluat si orice paine dospita sa fie distruse si indepartate din
case inca din primele ore ale diminetii de <; ?isan si ca injun/hierea mieilor, adusi in mare
numar da capii de familie pentru cina pascala, sa se inceapa la templu inca din zorii aceleiasi zile
de ajun&
/
0in aceasta cauza, <; ?isan . ajunul 4astilor . a de#enit, in #oca"ularul curent al
iudeilor "prima zi a 9zimelor" si "ziua cand tre"uiau sa injun/hie mielul de 4aste"& 3ri, aceasta
zi se incepuse, in anul Easti/nirii 0omnului, inca din seara zilei de 1oi, <I ?isan si la aceasta din
urma se refera E#an/helistii sinoptici, cand ne #or"esc despre data pre/atirilor pentru Cina cea
de Taina si despre data Cinei insasi& ntre E#an/helisti, nu e>ista asadar nici o nepotri#ire reala
cu pri#ire la data Easti/nirii si la data instituirii Sfintei Euharistii&
)
4r& conf& dr& Stelian Tofan, Cuvntul lui Dune!eu ca euharistie" #n$elegerea %i interpretarea &n luina
experien$ei euharistice liturgice din perspectiv' ortodox', ST <(B<@@D, p& <(C&
0ibliogra1ie
<& (i)lia sau Sfnta Scriptur', tiprit su" ndrumarea !i purtarea de /rij a 4rea Jericitului
4rinte 0aniel M 4atriarhul -isericii 3rtodo>e Eomne, cu apro"area Sfntului Sinod,
Editura nstitutului -i"lic i de Misiune al -isericii 3rtodo>e Eomne, -ucure!ti, (AAD&
2. Argatu !oan ,- Pr.- Pe treptele suirii ctre cer, e$i ia a 2-a- 2&&7- e$. rinitas.
#. http://proorto$o%ia.blogspot.ro/2&1&/&'/a(i)a-sau-paine-$ospita-pentru.ht)l la (; mai
(A<;&
*. http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/17/CAP---DESPRE-SFANA-
!"PARASAN!E/ la (; mai (A<;&
C& ?icolaescu ?&, diac& prof&, Cele patru Evanghelii dovada pentru folosirea pinii dospite la
Sfnta Euharistie, n re#& S&T&, nr& @.<AB<@C<&
)& Todoran, drd& Simion, Sfnta euharistie (Matei 26, 2628) studiu exegetic, -3E @<AB<@D(&
=& Tofan, pr& conf& dr& Stelian, Cuvntul lui Dune!eu ca euharistie" #n$elegerea %i
interpretarea &n luina experien$ei euharistice liturgice din perspectiv' ortodox', ST <.
(B<@@D&