SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII

DOMNULUI-

cea
ceamai
maimare
maresărbătoare
sărbătoarea acreştinătăţii
creştinătăţii
IMNUL
IMNULîNVIERII
îNVIERII
Hristos a Inviat dindin
Hristos a Inviat morţi
morţi
CuCu
moartea pe moartea pe moarte
moartea pe moartea pe moarte călcând.
călcând.
ŞI celor dindin
ŞI celor mormănturi
mormănturi, ,
Viaţâ, dăruindu-le!
Viaţâ, dăruindu-le!
„Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viață:
După trei zile Mă voi scula. Deci, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure și să spună poporului: S-a
sculat din morți. Și va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi. Pilat le-a zis: Aveți strajă; mergeți și întăriți cum știți. Iar ei, ducându-se, au întărit
mormântul cu strajă, pecetluind piatra.”
—Evanghelia după Matei 27:62-66[1]

Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare

sărbătoare  a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă
, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică sau 
Biserica Reformată.

Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină

de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul
datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (
calendarul gregorian sau calendarul iulian)
 e p dum inică şi
ş i i o rto docşi- înc
e n t ru cr edincio
to ri l e p a scale- p z il e . t î n l um e unde
Sărbă
p e du ra ta a trei sa li m ş i peste to
se desfăş
oară
e a u l o c la Ieru
ii pasca l
Ceremon ăţi creştine.
răi e s c c o munit
t
 Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, adică ziua în care răul şi
Învierea
viclenia vor Domnului, numită şi
fi lăsate deoparte, sărbătoarea
îmbrăcând hainaPaştilor, adicăşiziua
adevărului în care răul şi
a bucuriei,
viclenia
este vorveche
cea mai fi lăsate deoparte,a îmbrăcând
sărbătoare haina adevărului şi a bucuriei,
creştinătăţii.
este sărbătoarea
Este cea mai veche sărbătoare
care a creştinătăţii.
a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii
veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.  speranţa mântuirii şi a vieţii
Este sărbătoarea care a adus omenirii
veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. 
 că din e po ca
ca apossttolică.
orit în
st sărbătto
Paşştteele a fost
 Paşte vine din ebraicul pesah - trecere.

Paştele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din
robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan.

Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbatoarea Învierii Domnului.

************************************8
În prezent, Biserica Ortodoxă Română
sărbătoreşte Crăciunul după calendarul
gregorian şi Paştele după cel iulian.
************************************
Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană
sunt singurele biserici ortodoxe care
sărbătoresc Paştele după calendarul
gregorian.
 *************************************
Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în
aceeaşi zi, decât, rareori (aşa cum s-a
întâmplat în 2014 şi  2017).
*************************************
Paştele catolic poate cădea în luna martie sau
aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce
Paştele ortodox poate cădea în aprilie sau mai
şi niciodată în martie.
**************************************
 DURATA
DURATASĂRBATORILOR
SĂRBATORILORPASCALE
PASCALE
LA EVREI
• Paștele se celebrează timp de opt
zile, în perioada 15-22 Nisan.
• Dintre acestea, primele și ultimele
două zile, la evreii din Diaspora,
impun respectarea strictă a regulilor
religioase asemănătoare cu cele ale
Sâmbetei.
• La evreii din Israel acest lucru se
aplică numai în prima și ultima zi de
Pesah.
LA ORTODOC
ŞI
• Paștele creștinesc are o durată de 40
de zile, cuprinse între
sărbătoarea Învierii Domnului (prima
duminică de Paști) și
sărbătoarea Înalţării Domnului, care
se celebrează la 40 de zile de la
Înviere, într-o zi de joi.
• Primele 3 din cele 40 de zile pascale
sunt zile de mare sărbătoare.
 Modul de calcul a datei sărbătorii Paștelui creștin

Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: 

echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului.
Astfel, Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline
după echinocțiul de primăvară.
Sărbătoarea Paştelui, sărbatoarea luminii şi a
bucuriei, şi-a păstrat până în prezent farmecul şi
semnificaţia, fiind un moment de linişte sufletească şi
de apropiere de familie.
 Învierea Domnului este Sărbătoarea Sărbătorilor  și  încununarea
mântuirii noastre întru Hristos. Este  completa dispariție a
păcatului și întoarcerea omului la condiția primordială de fericire.
Reprezintă revenirea noastră la starea în care ne aflam înainte de
neascultare, prin participarea din nou la viața veșnică și intrarea în
Împărăția Cerurilor. 
 Izbăvirea noastră din păcat și înfierea ca fii ai lui Dumnezeu ne
dau siguranța fermă că vom trăi și ne vom bucura de plinătatea
harului și al adevărului, dăruite nouă de către Domnul, căci noi am
văzut și am cunoscut pe Hristos Înviat, învingător al morții, ca
rezultat al păcatului săvârșit de noi.
 Așa cum Adam, spune Apostolul
Pavel, când a păcătuit, prin el a
păcătuit  întreaga omenire, fiind
condamnată la moarte, așa și Hristos
când a înviat, învingând păcatul, cu el
a înviat întreaga omenire. E

P
A
C
E
 Căci precum în Adam toți mor, așa și în Hristos toți vor învia ( I
Corinteni 15,22 ).
Deci văzând noi că Învierea Domnului reprezintă victoria
împotriva păcatului, suntem datori să o sărbătorim ca fiind și ziua
propriei noastre victorii asupra păcatului, deci ca pe ziua propriei
noastre învieri.
Lupta asupra păcatului s-a câștigat prin Învierea
Domnului.  Această zi ne este cea mai dragă
sărbătoare.
 Tradţii şi obiceiuri de Paşti
În comunitatea creştină din România, sărbătorirea Sfintelor Paşti este
marcată de o primenire a gospodariilor, de slujbe speciale care sunt
săvârşite in cadrul Bisericii, şi, binenţeles o sumedenie de preparate
tradiţionale româneşti.

Se obişnuieşte ca de Paşti, fiecare român să aibă pe masă ouale roşii,

cozonacul şi friptura de miel.
 De asemenea, se mai practică şi obiceiul cu trecerea
pe sub masă.
Unii trec pe sub masă doar o singură dată,
reprezentând Jertfa Mântuitorului, iar alţii trec de trei
ori, număr care reprezintă zilele în care trupul
Mantuitorului a şezut în mormant.
Acest obicei este unul al smereniei şi al credinţei.
 Majoritatea obiceiurilor care se practică în
preajma Paştelor au legatură cu ouăle.
Obiceiul de a colora ouăle s-a transmis creştinilor.
Din fericire această datină încă se păstrează în
special în rândul persoanelor din Asia şi Europa.

Spre deosebire de unele ţări din Europa unde

obiceiul a disparut sau se practică mult prea puţin,
la români acesta se bucură de o notorietate aparte.

Astfel, încondeiatul ouălor atinge culmile artei prin

tehnica, materiale, simbolica motivelor şi
perfecţiunea realizarii.
 În unele regiuni rurale din ţară, de Sărbatoarea
Învierii Domnului sunt aprinse pe dealuri focurile de
veghe.
Sătenii au rolul de a le întreţine astfel încât acestea
să ardă întreaga noapte.
Pe durata nopţii, cei adunaţi în jurul focului
obişnuiesc să povestească întâmplări din viaţa lui
Iisus Hristos.
Conform legendelor populare, flăcăii care sar peste
acele focuri vor fi feriţi de vrajitoare şi de spiritele
rele.
 Tot în ziua de Paşte, de această dată, dimineaţa, în zona
rurală, şi nu numai, se pune într-un lighean apă proaspată,
un ou roşu dar şi o monedă de argint.
Toţi membri familiei se spală pe rând cu aceasta apă. De
asemenea, dacaă aceştia îşi dau cu oul roşu pe fată,
persoanele vor fi sanătoase întreg anul. Iar dacă îşi vor da
pe fată cu moneda de argint, se crede ca vor fi mandri si
curaţi, la fel ca şi argintul.
În alte regiuni, se spune că, în Vinerea Mare este
recomandat să te scufunzi în apa rece de trei ori pentru a
scăpa de boli tot restul anului.
 “ PASTE FERICIT! ”
pe mapamond
* Engleza - Happy Easter!
* Franceza - Joyeux Paques!
* Spaniola - Felices Pascuas!
* Italiana - Buona Pasqua!
* Germana - Frohe Ostern!
* Chineza - Fu huo jie kuai le!
* Portugheza - Pascoa Feliz!
* Rusa - Xristos voskrese!
* Hindi - Subh Istar!
* Japoneza - Isuta omedeto!
* Greaca - Kalo Paskha!
* Turca - Paskalya bayraminiz kutlu olsun!
* Olandeza - Gelukkig Paasfest!
* Sarba - Hristos vaskrse!
* Suedeza - Glad Pask!
* Ceha - Vesele Velikonoce!
* Hawaiana - E 'olelo malie!
* Maghiara - Boldog Husveti
Unnepeket!
* Norvegiana - God paske!
* Indoneziana - Selamat Paskah!
* Vietnameza - Chuc Mung Phuc
Sinh!
HRISTOS A ÎNVIAT!

ADEVĂRAT, A ÎNVIAT!
 SĂRBĂTORI
BINECUVÂNTATE
ALĂTURI DE CEI
DRAGI!
Prof. Tiţoiu Cristina
Colegiul “ Ştefan Odobleja” Craiova