Sunteți pe pagina 1din 10

Sfantul Vasile cel Mare

Sfantul Vasile cel Mare este sarbatorit in Biserica Ortodoxa pe 1 ianuarie si pe 30


ianuarie alaturi de Sfintii Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur. S-a nascut in anul
330, in Capadocia, intr-o familie numeroasa. A mai avut patru surori si patru frati.
Cinci din cei noua au devenit sfinti in calendarul Bisericii Ortodoxe, alaturi de
parintii lor, Vasilie, Emilia si Macrina cea Batrana, bunica Sfantului Vasile. Doi
dintre fratii sai au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa si Petru II de Sebaste
Boboteaza sau epifania este srbtorit la 6 ianuarie de ctre Biserica
ortodox i catolic. Boboteaza ncheie ciclul celor 12 zile ale srbtorilor de iarn
care ncep n Ajunul Crciunului. n grecete, cuvntul Boboteaz este
numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin "Artarea Domnului", adic a
Sfintei Treimi.[1]
Cretinii occidentali comemoreaz n primul rnd (dar nu numai) vizita magilor la
naterea Pruncului Iisus i astfel manifestarea fizic a lui Iisus ctre Neamuri.
Ortodocii comemoreaz botezul lui Iisus n rul Iordan, vzut ca o manifestare
ctre lume a Fiului lui Dumnezeu (Artarea Domnului).
Prima zi din an are pentru crestinii ortodocsi o intreita semnificatie: mai intai este
praznicul imparatesc al "taierii imprejur" a Pruncului nascut in ieslea Betleemului,
apoi este ziua Sfantului Vasile cel Mare, arhiepiscopul orasului Cezareea
Capadociei, precum si inceputul Noului An. Dintre toate, cea mai mare importanta

o are, desigur, Taierea imprejur. Cand pruncul Iisus s-a facut de opt zile, a fost taiat
imprejur, pe de o parte pentru ca sa implineasca legea, pentru ca "n-am venit sa
stric legea, ci s-o implinesc", iar pe de alta parte pentru a astupa gura ereticilor care
ar fi putut spune mai tarziu ca Domnul nu a luat fire omeneasca. La implinirea
celor opt zile se punea si numele copilului.

Sfantul Ioan Botezatorul


In fiecare an, pe data de 7 ianuarie praznuim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul.
Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. Fiul Elisabetei si al preotului
Zaharia este cunoscut sub denumirea de "Inaintemergatorul", pentru ca a anuntat
venirea lui Hristos. Zaharia era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar sotia
lui era din neamul lui Aaron si erau rude cu Sfintii Parinti Ioachim si Ana. In timp
ce Zaharia slujea la templu in Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil ca Elisabeta
va naste un fiu la batranete si se va chema Ioan. Pentru ca Zaharia s-a indoit de
aceasta veste, a ramas mut pana ce Elisabeta a nascut. Prorocul Maleahi il vesteste
ca fiind "Ingerul Domnului" care avea sa-I pregateasca calea. El este ultimul din
prorocii Vechiului Testament, care face legatura cu Noul Testament. Si-a inceput
activitatea in anul 26 d.Hr. ( primul an al guvernarii lui Pilat din Pont)
Cuviosul Antonie cel Mare
In fiecare an, pe data de 17 ianuarie, crestinii il praznuiesc pe Sfantul Antonie cel
Mare. Acesta este numit de Sfantul Athanasie fondator al monahismului. S-a nascut
in anul 251 in localitatea Coma, in Egiptul de Mijloc, din parinti crestini. Dupa o
perioada de ucenicie, la 35 de ani, se retrage la marginea desertului, in locul numit
Pispir, unde a ramas timp de 20 de ani, pana in 306. Aici s-a impotrivit ispitelor si a
luptat contra demonilor care luau infatisari de animale salbatice. Dupa o vreme se
retrage din singuratatea sihastreasca si intemeiaza o comunitate de eremiti. Trece la
cele vesnice pe muntele Colzim langa Marea Rosie, in anul 356, in varsta de 105
ani.
Mana dreapta a Sfantului Maxim Marturisitorul
Sfntul Maxim Mrturisitorul s-a nscut ntr-o familie nobil din Constantinopol n
jurul anului 580. Avea mintea ager i a beneficiat de o educaie aleas. Scurt timp
dup ce Heraclie a ajuns mprat al Bizanului (610- 641), sfntul a fost chemat la
palat i a primit funcia de secretar imperial. Nu a rmas mult ns n aceast
demnitate.
Sfantul Grigorie Teologul
Sfantul Grigorie Teologul se naste in apropierea Nazianz-ului, pe la 329-330, ca fiu
al episcopului Grigorie si al Nonei. Face studii la Cezareea Capadociei, la
Cezareea Palestinei, Alexandria si Atena. Este botezat si chemat de Sf. Vasile la

manastirea sa, in Pont. Aici lucreaza cu prietenul sau la alcatuirea primei Filocalii.
In 361 e hirotonit preot, impotriva vointei sale, fugind dupa aceasta, in Pont, la Sf.
Vasile, de unde revine dupa staruintele tatalui sau. In 371, este facut de Sf. Vasile
episcop de Sasima. A murit probabil la 389 sau 390, in varsta de aproximativ 60 de
ani.
Sfintii Trei Ierarhi
In fiecare an, in ziua de 30 ianuarie, sunt praznuiti Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel
Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur. Ei au trait la
sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul celui urmator si fiecare dintre ei a avut o
contributie esentiala la teologia crestina, fiind numiti "Protectori ai invatamantului
teologic". Cei trei teologi sunt praznuiti si separat, insa, pentru a arata unitatea de
invatatura, Biserica a randuit si o zi de praznuire comuna.
Intampinarea Domnului
Intampinarea Domnului, cunoscuta in popor si sub denumirea Stretenia (dupa
numele vechi slavon), este sarbatoarea anuala a zilei in care Sfanta Fecioara Maria,
conformandu-se Legii (Lev. XII, 8), a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile
dupa nasterea Domnului, pentru curatirea ei; dumnezeiescul Prunc a fost
intampinat si tinut in brate de batranul si dreptul Simeon (Luca II, 22 s.u.). La
ortodocsi, accentul sarbatorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc si de
aceea e numita Intampinarea Domnului (de catre Simeon), fiind trecuta intre
sarbatorile Mantuitorului, pe cand la catolici pe primul plan sta persoana Fecioarei
Maria, care a venit la templu pentru curatirea ei, dupa Lege. De aceea, la ei
sarbatoarea se numeste Curatirea Sfintei Marii si e trecuta intre sarbatorile Maicii
Domnului.
Buna Vestire
Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile
Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput.In Rasarit insa, data de
25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie
sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Praznicul Sfantului Mucenic Gheorghe


"Dac diavolul nu prigonea pe cretini, i n-ar fi pornit rzboi impotriva Bisericii,
n-am fi avut mucenici. Iar dac n-ar fi fost mucenici, viaa noastr ar fi fost trist si
fr srbtoare. Cci ce este egal in valoare cu aceste srbtori? () Adevrata
evlavie este de a te inchina si de a cinsti pe cei care au suferit cu rbdare patimi
pentru Domnul, si care s-au pregtit pentru cea mai mare primejdie, moartea. Cei
indeobste prznuii [sfinii mucenici] - au ajuns corifei si inainte stttori.
Oameni nemuritori din pricina vieii lor frumoase, vesnic vii, pentru c au
dispreuit viaa, au schimbat sngele lor cu impria cereasc si au declarat corpul
cel ispititor, binefctor sufletului
Sfintii Constantin si Elena
Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica
Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de
taina si puterea Sfintei Cruci semnul central al religiei crestine. Sfantului
Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo
vinces Intru acest semn vei invinge), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu,
iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a
fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa
intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani
de domnie.
Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul
Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita in Biserica Ortodxoxa pe 24
iunie. Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul a fost inaintemergatoare Nasterii lui
Hristos cea minunata. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in satul Ein-Kerem
(langa Ierusalim); este fiul Elisabetei (verisoara Mariei, Maica Domnului) si al
preotului Zaharia. Cultul sau s-a dezvoltat, iar Biserica, atat in Rasarit, cat si in
Apus, i-a consacrat cateva sarbatori importante: Soborul Sfantului Ioan Botezatorul
(7 ianuarie), Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie) si Taierea capului
Sfantului Ioan Botezatorul (29 august).
Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt praznuiti in aceeasi zi deoarece amandoi s-au
savarsit la Roma, din porunca imparatului Nero, Petru fiind rastignit cu capul in

jos, iar lui Pavel taindu-i-se capul. Moastele Sfintilor Apostoli Petru si Pavel,
potrivit Sinaxarului, au fost puse impreuna. Traditia a consemnat ziua de 29 iunie
ca data a martirajului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cercetarile mai noi au
stabilit cu o anume precizie ca Petru a fost rastignit in anul 64, iar Pavel a fost
decapitat in anul 67. Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt autori de epistole incluse
de Biserica intre textele canonice ale Noului Testament (Pavel 14; Petru 2).
Sfantul Proroc Ilie
Sfantul Ilie - Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul este sarbatorit pe data de 20 iulie.
Sfantul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia in cetatea
Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetati, avem si numele prorocului
de Tesviteanul. Se bucura de o cinstire deosebita din partea Bisericii, daca tinem
seama de faptul ca ziua praznuirii sale este insemnata in calendar cu rosu,
insemnare ce nu apare in aces t fel la niciun alt proroc
Schimbarea la Fata
Schimbarea la Fata intra dincolo de timp, in timpul invierii, al slavei lui
Dumnezeu. Ea reveleaza scopul istoriei, care va fi transfigurarea totala si definitiva
a lumii, "care suspina inca in durerile facerii". Este semnul unui Pasti facand
trecerea spre raiul care va deveni zidirea in starea sa transfigurata de harul celei dea doua veniri. Schimbarea omeneasca, ceea ce va sa fie intru a doua si infricosata
venirea Ta, cu slava aratandu-o, Mantuitorule, Te-ai schimbat la fata in Muntele
Toborului. Pentru ca lumea sa poata ajunge la slava, Fiul a sadit un alt pom al
vietii: cel al iubirii adeverite -prin jertfa, care merge de la intrupare la moarte
Adormirea Maicii Domnului
Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moartea si inaltarea ei cu trupul la cer,
nu gasim date in Sfintele Evanghelii, ci numai in traditia Bisericii. Aceasta este
tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului,
Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin
Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
Sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, numit de traditie Ingerul
Pustiei, avea sa impartasesca soarta majoritatii proorocilor lui Israel, al caror
ilustru sir il incheie (vezi Matei 11, 13): marturisind adevarul pana la capat si

incumetandu-se sa-l certe cu asprime pe regele Irod Antipa pentru ca traia in


desfranare cu Irodiada (care-i era cumnata), in cele din urma i se taie capul
(Irodiada a uneltit, Salomeea a cerut si Irod a dispus, impartind toti trei un pacat
mai mare decat toate cele savarsite pana atunci). Vechiul Israel, intruchipat de cei
trei calai orbiti de patimi, isi traia astfel trufasa agonie, tavalindu-se inca o data in
sange sfant, dar Noul Israel al credintei, propovaduit de Ioan, rasarea cu Hristos,
spre lumina si mantuirea neamurilor: La ai Mei am venit, si ai Mei nu M-au
primit; chema-voi neamurile, si acelea Ma vor preamari.
Nasterea Maicii Domnului
Nasterea Maicii Domnului este praznuita in Biserica Ortodoxa pe 8 septembrie.
Sfanta Scriptura, ne da stiri sumare in legatura cu nasterea si copilaria Maicii
Domnului. Cele mai multe stiri despre aceste momente din viata sa ne sunt date de
scrierile apocrife si de Traditie. Din Sfanta Scriptura, rezulta ca, Sfanta Fecioara
era din neamul lui David (Ps. 131, 11 ; Matei 21, 9; Luca 1, 32; Romani 1, 3 etc.).
Dupa traditie, parintii sai se numeau Ioachim-Eli, Eliachim (Luca 11, 23) si Ana si
locuiau in oraselul Nazaret din Galileea. Nazaretul, care insemneaza floare, lastar,
primea, asadar, floarea "fagaduita de Dumnezeu protoparintilor nostri, Adam si
Eva, in rai", lastarul rasarit din radacina lui David, pe Sfanta Fecioara Maria (Isaia
11, 10). Parintii ei nu-i dau un nume deosebit, ci unul foarte obisnuit la evrei, cel
de Maria (Luca 1, 27)
Inaltarea Sfintei Cruci
Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche si mai importanta dintre sarbatorile
ortodoxe inchinate cinstirii Sfintei Cruci. In aceasta zi sarbatorim de fapt amintirea
a doua evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci: Aflarea Crucii pe
care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre
episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
Aducerea sau intoarcerea Sfintei Cruci de la persii pagani, la anul 629, pe timpul
imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului
Mormant (a Sfintei Cruci)din Ierusalim.
Sfanta Cuvioasa Parascheva
Sfanta Cuvioasa Parascheva - Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul
si viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Iasi. Ingereasca

feciorie, milostenia, adica lepadarea de cele pamantesti, si dumnezeiasca


rugaciune, maica tuturor faptelor bune. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din
copilarie si prin acestea, in chip deosebit, s-a dezbracat de orice cuget pamantesc, a
biruit pe diavoli si s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu
Sfintii Mihail si Gavriil
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil - Ca sarbatoare a ingerilor, ziua de 8 noiembrie
a inceput a se serba in Biserica de prin veacul al cincilea si ea s-a raspandit repede
in tot Rasaritul crestin. Despre ingeri, Biserica invata ca ei sunt "duhuri slujitoare"
(Evrei,1,14), adica fiinte fara de trupuri, slugi credincioase lui Dumnezeu si
totodata prieteni si ocrotitori ai nostri, pusi de Dumnezeu, pe drumul anevoios de la
leagan, la patria noastra cereasca, la "Cerul nou si pamantul nou" ce vor sa fie.
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului este cunoscuta in popor sub denumirea de
Vovidenia sau Ovedenia. Aceasta sarbatoare ne pune inainte ziua in care, dupa
traditie, Sfintii Ioachim si Ana au adus pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la
templu. Ea va ramane pana la varsta de 15 ani, ca una care, inca inainte de
zamislire, fusese harazita Domnului, de catre parintii ei. Desi nu instituita oficial,
sarbatoarea a existat inainte de sec. al VI-lea. Exista astfel o mentiune a ei din sec.
al IV-lea, facuta de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai exista si o marturie privind
construirea unei biserici de catre imparateasa Elena in cinstea acestui eveniment.
Sf. Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbeste si el despre aceasta sarbatoare ce se
tinea la Ierusalim. In sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman si Tarasie au rostit cate o
predica in cinstea acestei sarbatori. Se pare ca data de 21 noiembrie reprezinta data
sfintirii unei biserici cu acest hram in 543. Biserica a fost construita de Iustinian cel
Mare langa zidul ruinat al Templului. In Apus, sarbatoarea a fost adoptata mult mai
tarziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o petru prima data la Avignon, in
1374. Ea s-a raspandit in sec. XV-XVI, in timpul papilor Sixt al IV-lea si Sixt al Vlea
Nasterea Domnului Craciunul
Nasterea Domnului - Craciunul, nasterea lui Iisus Hristos este o sarbatoare crestina
celebrata la 25 decembrie (in calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (in calendarul
iulian) in fiecare an. Ea face parte din cele 12 sarbatori domnesti (praznice

imparatesti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sarbatoare dupa cea de Pasti si
de Rusalii.

S-ar putea să vă placă și