;

.J
i
L
t
E
&rftg
io
u+-up6r6F
-fer., al
CAPITOLUL VU
rRAZNICELE tupAnArr$Tr cu DATE scurMBAroa.nn
l. Duminica Floriilor
'
Cel dint6i dintre.praznicele imp[rltegti cu datd schimbltoare, din cursul anului bisericesc, este
Duminica Stdlpdrilor sau a Floriilor (i1tdv
Bui.rov
Lop"n,
Bcrtgdpoq
ruprcucfi, Dominica in Palmis,
Dies Palmarura, slavo-rus
:
Nedelia Vaii), numit6 in popor
Si
Floriile (de la lat. Floralia sau Florilia,
s5rbltoarea florilor), cu o sdptlmdn6 inainte de Pagti (duminica ultim6 din Postul Pagtilor). Este
s[rbltoarea care ne amintegte intrarea triumfal[ a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (vezi Matei
12, 1-10
9i
Ioan 12,12-18).
Primele menliuni despie aceastii s[rbdtoare de origine ierusalimiteand provin din sec. IV. Nu o
gEsim intre s6rb[torile enumerateinConstituliile Apostolice (cart. V, cap. 13 gi cart. V[I, cap. 33), dar
pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, c[ruia i se atribuie doui predici la aceast[ s6rb[toaret, pelerina
apusean[ Egeria (alias Si/via sau Etheria), care, in insemn[rile di de c6lStorie, descrie chipul cum se
s6rb[torea aceastil duminicfl la Ierusalim, spre sfiirgitul secolului IV cdnd eaviziteazd
Jara
Sfiint62,
preqrm gi mari predicatori din sec. al IV-lea, de la care au rlmas predici
linute
in cinstea acestei zile,
ca: Sf. Ioan Gurlt de Aut', Sf. Ambroziea qi Sf. Chiril al Alexandrieis. In Apus, menfiuni mai tdrzii
deppre existenp acestei s[rb4tori se g[sesc la Sf. Isidor de Sevilla6.
-in
vechime, Duminica Floriilor era inceputul sdpt6mtnii numite.pe atunci a Pagtilor;de aceea este
numitii giDuminica aspiranlilor saua candidalilor la Botez (tpo'dt(6pevoq competentes), penku cI in
aceast[ zi catehumenii mergeau cu tofii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sE fie admigi la
Botez, iar acesta le d6dea s[ tnvefe Simbolul credinfei. Se mai numea
Si
Duminica griiierilor, pentru
c[, in cinstea ei, imp6ra]ii acordau grafieri7. Dup[ un obicei sh[vechi, men]ionat chiar tn sec. IV de
c6tre pelerina Egeria gi generalizat in toat[ Biserica Cregtin6, se aduc in biserici ramuri dg salcie, care
sunt binecuvdntate gi implrfite credinciogilor, in amintirea ramurilor de finic gi de m[slin, cu care
mu[imile au intflmpinat pe Domnul la inharea Sa triumfal[ in Ierusalim gi pe care noi le purtdm in
l. Hom. I
Si
6: Infesto palmarum, P.G., t. XLIII, col. 427-438 qi 501-506.
2. Peregrinatio ad loca sancta, cap. 30-3 1 (ed. H. Pdtrd, 197 t
,
p. 21 8 g.u.)
tll.
3.In Ramos Palmanlm,P.G., t. LIX, col. 703-708,
$i
t. LXI, col.715-720. Cp.
Si
Oririlia la,,Laudd, suflete al meu,
pe Domnul" (Ps. 145, 2), l:
,,CIci
nu dinfr-o singurd cetate iegim cei ce int6mpintrm astdzi pe Hristos qi nu numai din
I6rusalim, ci din tbattr lumed cea prea plin[ de popor a Bisericii ies din toate p5(ile cei ce intAmpintr pe Hristos, purtind
qi cl[tin6nd nu ramuri de frunze, ci aducind ca dar lui Hristos mild, omenie, virtrte, postire, lacrimi, rugdciuni, privegheri
9i
tot felul de cinstire" (P.G., t.'LV, col. 520).
,
4. Sermb W,l (P.L., t. XVII, col. 689 C):
,,Hinc
descendit consuetudo hodiernae festivitatis,'ut psallentes, ramos
palmarum sive olivarurir portemus in manibus, et eamdem festivatem Palmarum sive Olivarum vocitemus". Cp gi Sermo
xwl,
P.L., t. ){Vfi;6gt-692.
5. Omitiite la Duminica Srdlpdrilor,P.G., t. LXXVII, col. 1050-1072.
6. De ecclesiasticis officiis,I, 28, P.L., t. LXXXIII, col.763;,,Dies Palmarum ideo celebratur, quia in eo Dominus et
Salvator noster, sicut propheta cecinit, Jerusaiem tendens, asellum se disse perhibetur. Ttinc gradiens, cum ramis palmarum
multitudo prebium obviam ei clamabat Osanna, benedictus qui venit in nomine Domini, Rex Israel...".
7.Yezi Sf. Ioan Gur[ de Aw, Omilia la Ps. 145,1 (P.G., t. LV col. 520). Vezi troparul slrbetorii, in Triod:
,,invierea
cea de obgte mai inainte de Patima Ta incredinlfind-o, pe Lazlr din mo4i l:ai inviat, Hristoase Dumnezeule. Penku
aceasta gi noi,'ca pruncii, semnele biruinlei purt6nd,
fie,
Biruitorului morfii, shigtrm: Osana, Celui din in[lfime! Bine egti
cuvfrntat, Cel ce vii intru numele Domnului!".
5,D
t
I
i
r
n
I
I
i
t''
f
t_
I
,.t!, -
l
;I"
i
t
m6ini ca Semn al biruinfei asupra mor{ii, cdgtigatd de Domnuiprin inviere aluiLazdr,s6vdrqitd cu o zi
mai
inainte
(SAmb[ta Floriilor sau a lui Lazdr) gi apoi prin invierea Sa insugis.
in vechime, atdtlaBizanf, cdt gi la cu4iie-domnegti din
fdrile
Romdne Floriile se prdznuiau cu
mult[ solemnitate. Luau parte impira]ii (domnii) cu demnitarii 1or, c[rora li se imp[r{eau f[clii,aprinse,
llli
la Pagtie.
tn
seara acestei duminici, incep in biserici frurnoasele slujbe ale deniilor din saptEmana
Sfintelor Patimi.
2. Sfintele Pagti
Al doilea praznic implr6tesc cu datl schimbdtoare este Pastile sat sdrbdtoarea anuald a invierii
Domnului, cea mai de seamd dintre toate s[rb6torile domnegti. indeosebi, in cregtindtatea ortodoxf,,
Pagtile este cea mai mare sf,rbdtoare,
,,a
S6mbetelor imp[r[teasd gi doamn[, al praznicelor praznic gi
s6rb6toare a slrb[torilor" (Penticostar, Canonul Pagtilor). Precum am mai spus (in urm6, La cap. Anul
bisericesc), din punct de vedere calendaristic, slrb[toarea Pagtilor guverneazd. intocmirea intregului
ciclu mobil de sdrb[tori al anului bisericesc (liturgic). De
ldata
ei e legat6 ordinea (succesiunea) gi
denumirqa duminicilor qi a sdpt[mdnilor de peste an, cu egangfueliile qi apostolele care se citesc la
Liturghie in tot cursul anului, ordinea celor l1 pericope evanghelice care se citesc la uheniile duminicilor,
cu lumindndele gi stihirile evanghelice respective, precum gi ordinea celor opt glasuri ale cdnt[rilor
Octoihului. Importanfa sdrbltorii este subliniatd qi de durata ei, mai lung[ decdt a altor praznice; ea
fine
trei zile.
a) Cuv6ntul Pagti (de obicei, sub form[ plural6) e de origine evreiascd (de la cuvAntul Pesalt =
ftecere, mogtenit de ewei de la egipteni, dar provenit in limba romind prin forma bizantino-latind
Paschab)t0. Evreii numeauPagli (Pascha) sau SdrbitoareaAzimelor slrbitoarea lor anuald in amintirea
trecerii pgrn Marea Rogie gi a eliber[rii lor din robia Egiphrlui (Ieqire 12, 27), care se priznuia la 14
Nisan gi C;oincidea cu prima Lund Plin6 de dupl echinocfiul de primivar[rr. Termenul ebraic de Pagti a
trecut deci in vocabularul creptin, pentn: c[ evenimentele istorice care sunt comemorate in sdrb[toarea
noastr[, adic[ Patimile, moartea pi invierea Domnului, au coincis cu Pagtile evreilor din anul33; ins6,
este de la sine infeles cd obiectul sau motivul PaEtilor cregtine este cu totul altul decit al Pagtilor
eweilor, lntre vechea sdrb6toare iudaic6 gi cea creqtind nefiind alt6 legltur[ decdt una de nume gi de
. coincidentE cronologicl
Pagtile este, astfel gi cea mai veche s[rbitoare creqtind. impreund cu duminica, sdrbdioarea
sdptlmdnali a meptinilor, Pagtile a fost slrbdtoritincl din epoca apostolicd. Fiind legat, prin data lui, de
Pagtile er6eiesc, inke Pagtile evreiesc
Ai
cel creqtin s-a fEcut q$or o apropiere la primii cregtini recrutali
dinte ev{"ei. in chip firesc, respectul qi pietatea acestora fafia de.vechea sfubatoare strimogeasc6 au
frecut,
pe nesimfite, asupra slrbdtorii celei noi, creqtine, care amintea de Patimile, de moartea gi de
Invierea Domnului pentru m0ntuirea noash6. De aceea, Sf. Apostol Pavel raporteazdPagtile evreiesc la
.
Hristos gi indeamn[ pe creqtini la sirbltorirea lui intr-un nou spirit:
,,Iat6,
Hristos, Pastile nostru, S-a
8. Cp. gi Sf. Isidor de Sevilla, op. cit., P.L., t. LXXXIII, col.763
,,In
ramis gnim palmarum significabatur victoria,
qua erat Dominus mortem moriendo superatutus et trophaeo crucis de diablo mortis principe tr-iumphaturus" (CIci prin
ramuri se insemna biruin{a prin care Domnul, murind, avea sI inving[ moartea gi s[ biruiasctr prin trofeul Crucii asupra
diavolului, stip6nul mor[ii).
9. Vezi Const. Porfirogenetul,De cerimoniis,l,3l q.u. (ed. cit., p. 153-164);(Pseudo) Codinus Curopalata, De
oJiciis, cap. 10 (ed. cit., p.67-69); Condica lui Gheorgaki, ed. cit., p. ll8-l}g.
10. O. Densusianu,.Is/oria limbii romdner l, 1961, p. 173 gi Dicl, limbii romdne moderne, ed. de Acad.,R.P.R, 1958,
p. 589.
ll' Dup[ unii, atiit
lelmenul
de PaSri,cdt gi s[rbitoarea iudaicd respectivE ar fi de origine egiptean[; in limba
egipte an[4as eh: tecere.in epoca robiei egiptene a eweilor, se slrbltore a,in Valea Nilului ziua echinocliului de primlvard,
adictr a treryrii Soarelui din emisfera australE in cea boreald, ca zi a biruinlei luminii asupra intunericului. Evreii au
pdstrat-o, df;ndu-i ins[ un sens na]ional gi religios (vezi G. Avranitakis, in Enc. gr, t. XII, p.273).
TIMPURILE LITURGICE
jertfit pentru noi; s[ pr[znuim deci, nu cu aluatul cel veohi, nici cu aluatul r[utn]ii gi al viclegugului,
ci
cu azimele cur6;iei qi ale adevErului" (I Cor. 5, 7-8). Despre serbarea Pagtilor la primii
"r"siini
*ai
g6simmdrhriiin: ConstituliileApostolice(cart.Y cap. 17-19 gicart. VIIL cap. 33), Canoanele apostotice
(can. 7), can. I al Sinodului din Antiohia g.a.
Se pare ctr nurnirea de PaSti a fost aplicatl de primii cregtini la tnceput comemorlrii anuale a Cinei
Celei de Tain6, care avealoc in seara zilei de 13 Nisan sau in Joia dinaintea Duminicii invierii gi consta
dlnfr-o mas[ iitual6, care imita Cina gi era insofit[ de serviciul Sfintei Euharistii. La primii
cregtini
recruta{i dintre ewei, aceast6 celebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale eweiegtiai, r"u.u
rit"i
de 14 Nisan, mas[ care, la inceput, purta ea singur[ denumirea de
,,Pagti"
in sensul propriu al cuv6nfului.
$i
precum la evrei aceasti numire s-a aplicat mai tdrziu la inheaga S[rb[toare a Azimelor, care
{inea
qapte zile (14 Nisan seara - 21 Nisan seara), tot aga la cregtini, ea a kecut de la comemorarea
Sfintei
Cine la aceea a morfii gi a invierii Domnului.
Numirea evreiasc6 (egiptean6) de Pagti a fost dat[ de cregtini comemordrii anuale a celor
hei
evenimente deosebite din viafa Mdntuitorului (Cina, Patimile, invierea), pentru urm[toarele motive:
1) Ele toate au avut loc in preajma vechiului Paqti evreiesc.
2) Cina a
tinut
oarecum locul mesei pascale qi celebrarea ei inlocuia la creqtini pe aceea a mesei
pascale, ea devenind pentru ei un nou,,Pagti".
3) Mielul, care erajertfit gi mdncat la masa pascal[
'a
evreilor, era considerat imaginea.sau
preinchipuirea Mdntuitorului, Care S-a
jertfit
ca un miel pentru r[scumplrarea pbcatelor noashe (Is.
53, 7; Ioan 7,29;lPeku 1, 19 p.a). in sensul acesta din urmi e inhebuinfat, de ex., cuvdntul Papti
h bf.
Apostol Pavel:
,,CEci,
iat6, llristos, Pastile nostn) (td n&o1o
ip6v)
S-a
jertfit..."
(I Cor. 5, 7).
Comemorarea anual[ a Cinei st[ astfel la originea slrbetorii cregtine a Pagtilor. in primele trei-patru
veacuri, ea preceda ceea ce in literatura teologicd de mai tflrziu se va numi
,,Pagtile
Crucii" (adic[
comemorarea Patimilor) pi
,,Pagtile
invieriit' (comemorarea invierii). in acest sens gdsim, de ex.,
intebuin{at cuvdntul Pagli intr-o
,,Epistol[
a Apostolilor" apocrifl, scris[ in Asia Mic[ pe la mijlocui
sec. II'2. De asemenea, intr-una din omiliile saler3, scriitorul sinan Afraafes, din prima jum[tate
a
sec6lului
ry
descriind s[rbdtoarea Pagtilor din timpul sdu, nu face nici o men]iune despre comemorarea
invierii Domnului: Din descrierea lui reiese c[ momentul de clpetenie al sirb[torii erl,,Cina pascala
a
Noului Testamenf', adic[ celebrarea Sfintei Cine, cu care incepea sdrb[toarea cregtini, a$a precum
s[ibdtoarea evreiasc[ a Pagtilor incepea cu masa pascal6. Ceva rnai mult, vorbind despre noaptea
in
care a avut loc Sfhnta Cin[, el o numegte,,noaptea pascali".
Comemorarea Cinei prin mesele rituale din seara zilei de 13 Nisan a inceput s[ dispard o dat6 cu
agapele creqtine, prin reglementarea duratei Postului Pagtilor. Ea.a supraviefuit totugi multe vreme,
prin unele pa4i. Astfel, in a doua
jumltate
a secolului IV canonul 50 al Sinodului din Laodiceea
o
interzice in Asia Mic[, pentru c[ intrerupea Postul Pagtilor. Dimpohiv[, in Bisericile latine din Africa
de Nord, canonul 29 al Sinodului al Treilea din Cartagina,
linut
1a3971398(in colecfiil e de azi- canonul
41 Cartagina), o aprob[, ca o excefgie de la ajunare, tocmai pentru c[ in acea zi se sivdrqea
,,Cin4
Domnuluiq"a. Despre acelagi obicei pomenegte gi Fericitul Augustinrs. in Bisericile din Egipt, prin
sec.
V, comemorarea Cinei se amina in seara Sdmbetei Piresimilor, probabil, pentru a nu inherupe ajunarea
din zilele Pdresimilor" precum ne informeaz[ istoricii Socrater6 gi SozomenrT. Chiar pe la sfdrgitul'sec.
12. La C. Schniidt, Gesprdche Jesu mit seinen Jilngern nach der Auferstehung. Ein Katholisch-apostoliscies
Sendschreiben des 2 Jahrhunderls nach einem Koptischen Papyrus - Texte und
(Jntersuchungen,
Band, 43, 1919,
p. 52-57.
13. Omitia XII, Despre PaSti, la G. Bert, Aphraat, des persischen Weisen Homilien. Texte und lJntersuchungen,
Band III,.1888, p. 179, 183, 191, 194.
14. C.B.O., U, l, l97
[2].
11. Epist. LIY (alias CXVUI), ad lonuarium 5
9.u.
(P.L., t. XXXIil, col. 202-203).
16.Ist. Dii.,
Y
2l qiZZ,trad. rom. de Iosif Gheorghian, Bucuregti, 1899, p. 267,271.
17. Ist. bis., VII, 19, trad. rom. de acelagi, Bucuregti, 1897, p.299.
143
I
r
i
r
t
i
1.-/
i
i
t-
b
)
r
.
t
r44 LITURGICA GENERALA
,
VIJ, Pdrinfii Sinodului Trulan (692) sunt nevoili sd revini (in canonul 29) asupra dispozi]iei din cax6npl
T:lIoTt.?l
Sinodului
din Cprtagina g! sE interzic6 int-reruperea ajpnarii piin mesele rituale ain seaia
Jgil
fati$r![sqrt. . ,.
Aqadar, primii cregtini inlelegeau piin Pastinu numai Sdrbdtoarea invierii, ci gi pe acee4 a Cinei
ql
a Pqtimilor Domn-ului, iar urleori numai pe cea din urmdre. De aceea, s[ptdmina pe-care ,roi o nurrg{i
,bzi
,,S[ptdmdna
Patimilor"
Se numea la ei
,,Sdptimflna
Paqtilor'( sau
,,Zilple
Pag{ilor"2o. Cu timpul
ins5.
infelesul cuvdntului Paqti
,s-a
restrdns numai la
s[rbltoarea inyierii, aga cum intelegern azi.
**'
,
b) Dacn Paqtile a fost prdznuit incd de la inceput in toata lumea creqtin[, aulxistat in Biserica
'veche mari diferenle regionale in ceea ce privegte da@ gi modul sdrbdtorii.Astfel, cregtinii ain pa.tif
e
Siriei gi ale Asiei Mici, intemeindu-se pe o tradifie mogteniti - dupd ei - de la Sfin{ii Apostoli foun
rl
Filip, aveau iq vedere ziua anuald sau lunard gi serba,u int6i moartea Domnului (PagtilaCrucii),
la
l4
Nisan, apoi invierea (Pagtile invierii) la 16 Nisan, indiferent de ziua slpt[mdnala in care ar i, cant
aceste dale. Partizanii acestei practici iudaizante se numeau q uartodecimani (tLooo.;peg KCr,l 6ercatttor);
fiindci serbau Paqtile la 14 Nisan, adicd o datl cu iudeii. Ei socoteau ziua morfii Domnului rrr.u
ri
de
inhistare, ci cazide m6ntuire, deci de bucurie; de aceea, in ziua de 14 Nisan, la ceasul al noudlea (orele
3
p.m.), ctnd Domnul
$i-a
dat duhul pe cruce, ei terminau ajunarea gi ftceau agapegi cine. Alli iudaizanti
mai moderafi (de prin p[rfile Antiohiei) serbau Pagtile duminica, dar legau atdt de mult data Pagtelui
c:eptin de a celui ipdaic,
inc6t aveau grij[ ca acea duminic[ sE cadd totdeauna inl[untrul Slptlm6nii
,Azimelor
iudaice,. chiar
pflnd
aceasta - datoritd calendarului eronat al evreilor - c6dea inainte
do
echiqocfiul de primdvard. De aceea, ei erau ntxni[iprotopashiSi (npcotonaoiuo;t),
adic[ cei ce serbau
Pagtile mai inainte de data reglementard.
Dar cei pai
mllfi creptini qi
anume cei din pA4ile Apusului, din Egipt, Grecia gi Palestina, luau ca
norm[ ziua sdpt[mdnald, slrb[torind Pagtile in aceegi zi din sdptiimfln[ in care a murit gi a invi4t
Domnul. Ei s[rb[toreau adic6 moartea Domnului totdeauna in vinerea cea mai apropi4tf, de 14 Nisan,
numind-o Pastile Crucii (flciolct otuupc6otpov), iar invierea in duminica urmdtoare, care cadea
totdeauna dup[ 14 Nisan sau dupd prima Lun[ Plin[ care urma echinoc]iului de prim6var6, duminicl"
pe caro o uumeau Pastile invierii (Iltiola &vcrotdotpov). Acegtia priveau Paqtile Crucii pa
zi de
tristefe
li
i-l slrbltorgau
cu post gi intristare, prelungi4d postul (ajunarea) p6nd in ziua
invierii, cand
ficeau agape gi cine,
a$a sulrr
proced[m qi
noi astdzi, Ei
invocau
in sprijrqul pr4clicii
lor
pe Sflnlii
Erau gi cregtini (prin Gallia) care serbau Pagtile la dati frx6: 25 marlie sau chiar 27 martie?z
Aceste diferqate cu privire la data serb[rii Pagtilor au dat naqtere la
serioase
disculii gi confroverse
int:re partizanii diferitelor practioi, discu{ii care era-u sd meargf, uneori pin[ la adevdrate schisme sau
rupturiintre
unele
Biserici, mai ales in cursul sepolului II23. :
O uniformizare a datei serb4rii Paqtilor a incercat si
iutroduql
in toat[ lur-nea oreqtind Sinodul I
Ecume4ic (Nioeea, 325), din iniliativa implratului Constantin
cel Mare. P[rinfii acestui sinod au adoptat
pentru aceasta practica
pea
mai generald, bazatd pe calculgl dat'ei Paqtilor obi$quit la Alexandria
(computul
pascal alexa.4drin), care
$e
reducea la urmdtoarele nqr-me;
s
, .i. .
.
.18. ,,.,. U:mind predania Apostolilor gi Pdrinfilor, hotdrim cdnir se cuvine a dezlega (ajunarga) nici in Jtria sdptimdnii
ultime din Patruzecime
$i astfel a necinsti toatd Patruzecimea" (C.B.O .,1,2, p. 392)
131.
19. Vezi, de eiemplu, Sf. Ioan Gurd de A,ar, Cuu I la Rusalii:,,Care este pricina sdrbdtorii Paptilor? ,A,tunci vestim
moarteaDomnului.AcestlucruinseamndPagtile..."(nad.rom.depr.D.Fecioru,dinvol,
cit.,p.247).Cp.giSf:Ambrozie,
Epist. )ffill.13:
,,...
tridulm illum sacrum... intra quod et passus est et quievit
et resurrexit';
[4].
20,Yezj Co4s.!. Apost,,
y
l3
bi
l8 (trad,
tem.
cit., p.lZ9,1,37).
21. Aceast4
din urm[ practic[ e recomahdatl de Constiluliite Apostolice (cart.
Y, cup.
iZ.i9;, inde
p
comb[tuJ6
practica iudaizantd (vezi trad. rom. cit., p. 136-137). Cp. gi Eusebit, Viala lui Constantir, I1l, S
15;.
22. T.lvl. Popgscu, Problema stabitizdrii datei PaStilor, i4 Ortodoxia
,
1964, nr, 3, p. 430.
23.$eferin;elaEusebiu, Ist.bis.,V23
li24.Comp.
giSozomen, Ist.bis.,l, 169iVII,
18gi19(-trad.rom.cit.,
p.295-29$;
Socrate Scolasticul, Ist. bii.,Y,22 (trad. rom.
{e
Iosif Gheorghian,p.267-271).
145
I
I
TIMPURILE LITURGIC-E
a) in
"eea
ce
privegte
ziua s[pt[mdnald, Paqtile se va serba totdeauna duminica.
b).Aceasti duminici va fi cea imediat urmitoare Lunii Pline de dup[ echinocliul de prirn6vard
(pentru cE aqa calculau gi iudeii data.Pagtelui lor, de care era legat[ data Paptelui cregtin, Vezi Iegire 12,
27 giLev.23,5-8). ':
c) Cind 14 Nisan (sau prima Lun[ Plin[ de dup[ echinoc]iul de prim[var[) cade duminica, Pagtile
va fi serbat in duminica urmfltoare, penku a nu se serba o dat[ cu Pagtile iudeilor,.dar niei inaintea
acestuia2a.
Sinodul de la Niceea amai stabilit cd data Paptilor din fiecare an va fi calculatd din vreme de c[tre
Patriarhia din Alexandria (unde qtiinla astronomiei era in floare), iar aceasta o va comunica la timp gi
celorlalte Biserici cregtine.
Data Pagtilor creqtine depinde deci de dou[ fenomene naturale (astronomice), dintre care unul
cu datd fix6, legat de miqcarea aparent6 a Soarelui pe bolta cereascd (echinocfiul de primivar[,
pare
cade totdeauna la 21 martie), iar altul cu dat[ schimb6to'are, legatde Migcarea de Rota{ie
4
Lunii in
1'urul
P6m8ntului (Luna Plind de dupd echinocgiul de primdvard, numit6 qi Lund Pl.ind
pascald). Aceasta din urmi face ca data Paqtilor'sE varieze in fiecare:an, c[ci Luna Plind pascah
apare p.e cer in unii ani mai aproape de echinocliu, in alfii, mai departe de el. Astfel, cdnd I-uria
PIinE coincide cu echinocliul (21 martie) gi e o zi de s6mbdt6, Paqtile poate fi serbat chiar a doua
zi, duminicd,22 tnartie; aceasta e data cea mai timpurie a Pagtilor. Ddcd ins[ Luna Plinl a avut loc
chiar inainte de echinoc[iu (20 martie), atunci ea nu e pas.cal[, ci trebuie s6 aqteptSm pe cea de
dup6 echinocfiu, care va apdrea abia peste 29 de zile, adicd la 19 aprilie qi, dac6.aceasta cade
intr-o luni, Paqtile nu poate fi serbat decfrt in duminica urm[toare, adicd
la
25 aprilie; aceasta
e
.data cea mai tdrzie a Paqtiior.
,
pata
Pagtilor poate varia deci (poate urca sau cobori) ?ntr-un interval de 35 de zile, intrp 22 martie
gi 25 aprilie. Pentru aceasta s-au alcltuit,rtnc6 din sec. lII, diferitepas calii, adicdtabele cu data Pagtilor
.pe mai mul{i,ani. Toate erau insfl mai mult sau mai pu]in imperfecte, din pricina echinoc{iului de
r,primdvdr[
care nu era fixat pretutindeni la aceeagi datd qi din'pricina imperfec]iunilor fatale legate de
calculul astronomic al vechiului Calendar iulian, care a fost folosit in Apus pdn[ la 1582, iar la noi in
!ar6,
pin[ 1a,1924. De aceea, nici dupi Sinodul de la Niceea n-au incetat deosebirile"tnke diferitele
regiuni ale lumii cregtine, in ceea ce privegte data serbirii Paqtilor. Din nefericire, nici pdnd ast[zi nu
existE uniforrritate in aceastd privinfd intre Apusul pi R[s6ritul creqtin, diu pricinI
c6 uu
toati otestin[tatea
se servegte de acelagi calendar (vezi in urm[ la cap. despre,calendar). Astfel, in Apus, Pa$tile se serbpaz[
inte'Z2 martie.gi 25.aprilie ale stilului nou, adic[ in conformitate cu Calendarul gregorian, introdus in
Apusincep6nddin 1582. : .:i
,r. ',i
' r .,, r ,
,'
.
Cregtinltatea ortodox[ s-a imperfit, "d.in arn,i- l924,in dou[, in ceea ce privegte,'data sirbdtoririi
Pagtilor: BiSericile rdmase la calendarul neindreptat art esntinuat s[ serbeze Paqtile duptr pascalia vsche,
gregit2i, a Calendarului iulian, pe c6nd Bisericile care au adoptat calend,arul indreptat (stilul uou) au
serbetorit cdfiva ani (inte 1924=.t927)Pagtilb pe stilulnou(in general, la aceleagi date cu.apuseaii).
Ca
sE se inllnue ins6 dezacordul acesta sup[r[tor dinhe diferitele Biserici ortodoxe gi pentru a se stabili
uniformitate tn. toatil Ortodoxia, cel pufin in ceea ce privegte data celei mai noari sdrbAtori cregtiue,
Bisericile ortodoxe catre au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927 inainte), prin colsg,ns
general, ca Pagtile sE fie serbat in toatE creqtin[tatea ortodoxi dupi pascalia stilului vechi, adic6 o datl
cu tsisericile r&nase ta calendanrl ueindreptat. A.ceasti hot6rdre a fost interit['qi de,ConsfE.tuirea
Dar, degi s6rbdtorim toli ortodocgii in aceeagi duminic[, ea e numerotatE diferit in cele doud calendare
.inhebuintate azi in cregtin[Iatea ortq{ox6, dinp.ngipe celol i3 zile.cucare calendarul
Retndr-eptat
e
rdmas tn urm[ fap de cel indreptat. Dac[, de exemplu, Paqtile cadela.22 martie pe stil,vechi, acea,Vi
i
24.Comp. can.7 apostolic (C,B.O.,I, I, p. 12l)
[6].
-
LITURGICA GENERALA
corespunde in calendarul indreptat cu 4 aprilie (22
martie
+ 13), dup[ cum 25 aprilie pe stil vechi
oorespunde cu 8 mai pe stil nou (25 aprilie + l3). De aceea in actuala situatie; Bisericile ortodoxe care
au adoptat reforma calendaristicd din 1924 (intre care qi cea rom6nd) serbeazd, de fapt,
paqtile
intre 4
aprilie (data cea mai timpurie) qi 8 mai (data cea mai tdrzie a Pagtilor). Aqa se face c6,,uneori, in
calendarul romAnesc, data Pagtilor depbpegte termenul maxim Ia ca.re se poate sui Pagtile dup[ calculul
tradilional alexandrin (25 aprilie); de exemplu, in anii 1945 gi 1956, noi am serbat
pagtile
la 6 mai, iar
in 1983, la 8 mai (stil nou), o dat[ cu Bisericile ortodoxe r[mase la calendarul vechi, dup6 care, in
aeeleagi zile, erau 23 gi, respectiv,25 aprilie, stil vechi.
Tot de aici provine gi marea diferenfi, din t'nii ani, lnke data Pagtelui ortodox gi a celui catolic.
Aga, de ex.; tn anii 1945 pi 1956, la ortodocgi, Pagtile s-a serbat la 6 mai (23.aprilie stil vechi), iar la
catolici la 1 aprilie stil nou, adicl cu cinci s[ptdmdni mai tnainte2s;
De aceea se fac acum propuneri, pe scar[ ecumenicd, pentru stabilizarea datei Paqtilor, adicl
pentru o restrdngere'a intervalului ei de variafie; de la 35 de zile la numai gripte zile. Plecdndu.se
de la faptul ci duminica in care a avut loc invierea Domnului (16 Nisan anul 33) a corespuns cu 9
aprilie din calendarul cregtin, se propune ca Sf. Pagti s[ se serbeze totdeauna in duminica cea mai
apropiat[ de 9 aprilie (ea ar varia in cadrul intervalului de o sdpt[mdn[, dintre 9 qi l5 aprilie)?6.
Aceast6 propunere a fost insf, respinsi la Conferinfa Generald Ortodoxf, de la Chambd iy 1977,
unde reprezentanlii tuturor Bisericilor ortodoxe au cdzut principial de acord ca s[ se introduca
peste tot calendarul indrept at, iar Pagtile s[ se serbeze intre 22 martie gi 25 aprilie, stil nou, cor-
form normelor consfinlite la Sinodul I Ecumenic
d) in ceea ce privegte modul sdrbdtoririi, Paqtile, ca cea mai mare sf,rbltoare cregtinS., era pr[znuit
ca o zi de bucurie: bucuria pentru invierea Domnului, mareki eveniment din istoria m6ntuirii noashe,
care std la temelia credinlei gi a Bisericii Cregtine (comp. I Cor. 15, 14). Noaptea invierii era petrecut6
lu
biserici, in priveghere gi rug[ciune, in cursul ei avea loc Botezul catehumenilor, iar momentul
In-vierii era intdmpinat cu c6ntiri de bucurie, cu sdvdrgirea Sfintei Jertf,e27 qi cu lumini multe, semn al
bucuriei gi al luminlrii duhovnicegti; indeosebi, neofilii. adic6 cregtinii care primiset[ Botezul chiar in
noaptea aceea - iqi puneau acum haine albe qi purtau tn mdini fEclii luminoase, ca unii care s-au lngropat
cu Hristos, dar au gi inviat impreun6 cu El. incepdnd de la imp[ratul Constantin cel Mare inainte, se
luminau nu numai bisericile irt care se flcea slujba invierii, ci gi casele creqtinilor gi oragele, cu frclii
irialte gi coloane de cear6 sau torfe aprinse, inc0t noaptea invierii era mai lumirru._as6 ca zi.ua, Cregtinii so
salutau de aici inainte, pdni la indl{are, cu adresarea: Hristos a tnviat!,la care se rdspunde : Adivdrat a
tnviat!in ziua invierii, tofi se imbrdfiqau cu s[rutarea fr[feasc6, cerdndu-gi iertare ,roii d" la allii inainte
-
de imp[rtEqire (aga cum fac b6trdnii la noi, mai ales la
far[).
'
' In unele biserici erau reprimili acum solernn, intre cei crediirgioqi; p,enitenfii, al c5ror ternipn de
pocdinfd expira din
joia precedent[. imp6rafii slobozeau pe prizonieri, st[pdnii dddeau libcrtate sclavilor
gi se f[ceau, in general, fapte de milostenie pi de mlrinimie. :
, .: ,
.
ln biserici se aduceau bucate: pfline dulce (pasc[); brinz6, cdrnuri, tn speeial de miel (reminiscenle
din mielul pascal al eweilor) gi mai ales ou[ roiii, u c6ror intrebuin{are in Biseric[ este de origine incl
nesigurd (culoarea roqie amintegte, probabil,'sdngele Domnului). Toate acestea erau binecuvdntate gi
iinpdrfite apoi sdracilor sau intre cregtini, aqa cum se face in unele bisgrici pdnd, azi(amiutiri din vechilp
Serbarea Pagtilor se prelungea o's6pt6mdn6 intreag[, s6v0rgindu.se in fiecare zi Sfdnta L,iturghie,
la care credinciogii se impirtl$eau cu Sfhntul Trup qi S6nge. in,tot acest timp, neofifii purtau haina alb[
'lS
le-zipr.
prof. EnE Branigte, De ce atdt de mare intbrval de rimp'itre'Pastile catblicilo'r
f
i cel al oriodoclsiton in
anul 1975?, in G.8., 1975,3-4,290-29'4.
26.Yezi T.M. Popescu, op.
$i
rev. cit., p.430-432.
27. Vezi, de exemplu, Consr. Apost, V, tg (trad. rom. cit., p. 138-139).
146
.l
7
i
f
--r
i
t,
primit[ la Botez. Era interzisi totodatd participarea creptinilor la spectacolele,
joourile
gi peh'ecerile
p[gdnegti28, iar unii dintre Sfinfii Plrinfi opresc chiar lucrul in tot curqul Slptlm0nii Luminate?e. De
acum pdnd la Rusalii, erau interzise metaniile (ingenuncherile) in biserici gi ajun[rile3a.
in cregtin[tatea ortodox[ s-a plstrat pdnd azi importan]a teologicl a misterului pascal din vechea
Biseric6 C:egtin[. invierea Domnului a fost qi r[m6ne inima spiritualitalii qi pietafii ortodoxo; S6rbltoarea
Pagtilor constihrie misterul central qi dominant al cultului ortodox, care igi arunc[ razele
peste intregul
an liturgic qi cult ortodox.
,,in
peqtera din Betleerq cerul a dat plm6ntului'pe Dumnezeti ca Om; in
pegtera din gradina lui Iosif din Ierusalim; unde Domn-ul a fost inmormtntat, p6mdntul L-a restituit
cerului ca Om-Dumnezeu, cu trup incoruptibil qi spirituaf'3r. Nagterea cu trup
li
invierea ca Dumnezeq
a lui Hristos.M6ntuitoful sunt cei doi poli ai kenozei
pi ai dragostei divinb fafd de iioi, i'# s[rbitorile
respective sunt m[rturia qi comemorarea pelpehrd zi acestora in culttil ortodot'
'i' '
'
:
e) Cu o deosebitl soiemnitate se sfltbatorea,,de asernenea, in vechimo"iniundtdlirea
Prciznicului
pagtitor
(Mediante Die Festo,mijlocul celor 50 de zile), adic[ ziua a 25.a dup[ Pagti - mietcurea din
saptamana a IV-a dup6
paqti,
despre a cdrei serbare avem dovezi in Rdsdrit, cel pulin diir secblul Ve.
I
I
I
t
I
?,
t
f
i,
i
I
I
I
L-
'!
=:1.
\
-:
28.Velican.66Titan(C.8,O.,I,2,p'441)[71.
tr I
'
'i
i':
;
'ir'""'
":':1 :'
Zg.yezide exemplu, cin. 42 al Sfdniului Nichfor Mdrturisitorul
(C.B'o., 11,2,p.242)
l8l.
.30.VeziTertulian,Decoronamiliris,l,P.L,,.t..il,col,99...r".r
,, 1--..!'r .,:^;i.1.,
li.
prof.
A.
panotis
(Atena), in rev.
,,iro
actiorie Catolica Romanai'(Roma); an
_XlV,
nr.
.l,S?,(fii
196-9),.p'
4:
32. Despre ob.iceiurile, uedinlelo.$i riturile Ropularq,din_jryt 9,e${ot.P-t{iti.t
l?jbl?li:,"f
iilEl:lu
Niculip-Voronc?,op.cit.,p.t389.u.;Sim.Fl,M1nan,
op.cit,,vol,lIL,t,J.!,tiC._nqq,9oljigiD.Mihalache,op.:it',
p. Sl
j.u.;
Sim. Himea, Datiniie
ti,obiceittrile.niaqtryfle.lasif-0111_t1!r.J/ilor,
Foc93r1i, 1931"
,
:-
,
''
33.Cart. V
cap.20 gi cart' VIII,
pap,3i (trad' rQln-r
P:
139
9i
257)',.
:
-
,,.', i .r' .-
,
,.r,-'
'
34. Idem. O, ,otternnitot,
p,usoi,oiil.O., XXV; iq,o"b;
,,D.upd
falii, rlgi,i"ria;ri Cigc.izpcimea. in fnte
ianlAmani
Qomplete...,
iar a oincizecea zi puie peqgtea pe ziq,a cu to.tul sdrbdlpreavd a,fndtlfyii lui Hr'istos (4gve6proq npfps
toixproto$dvol,riVeog)
i ,
;'
:
'.r
'rr,i,
'r
'1'
35. Cart. VIII, cap. 33 (p.G., t. I, col. l136). Cp. S,'salaville, Teooaparooti,Arcens,ibn
etPentec^te au IV-e
sidcle,E.O., an. Xxxi (1929), nr. 155, p.257-264.
ir r: '
'i
I:
'i
i1.Vezl Cuv. la initlarea Domnului,invol..,Cuvdntdri
la praznicb tmpdrdteSti, had.'de'pr. D. Feoiortr:,
p' 225
I'u'
(comp.totaici$i Cuv.IliasfinteteRusalii,p,26g).
I itr
'{
iz.
p.c.,
t. xxvIII, col. 109l-1100.
i
'; r'i
: '
i
'..J : :
i.
,r*'
148
LTTURGICA GENERALA
preznuit6 la Cincizecime, adic[ in aceeagi zi cu PogorArea Sfdntului Duh3,e. Spre sfdrgitul sepolului
IV sau inceputul secolului V, s[rbdtoarea indlfdrii s-a despdrlit de cea a Pogorarii dfdntului Duh,
cici pe vremoa Fericitului Augustin (t 430), serbarea ei in ziua a 40-a dupd Paqti era generalizatd
p,este tot in lumea creqtinS, alEturi de s[rb[toarear invierii gi cea a Pogordrii SfAntului Duh, fiind
totodat[ considerati de origine apostolic[1'. in sec. VI, Sf, Roman Melodul compune,Condacul gi
Icosul serbEtoiii, iar imnografii din secolele urm[toare (Sf. Ioan Damaschinll gi Sf. Iosif
Imnogtaful)
oompun canoanele din slujba indlflrii.
'
O deosebit[ solemqitato a cdpdta! aceast[ sirbdtoare; mai ales de cdnd Sf]nta implrateasl Elena,
mama impdratului Constantin cel Mare, a ridicat pe lr4untele Eleonului sau aI Mflslinilor (de unde
M6ntuitorul S-a in[[at,
!a
cer) o vestit4 bisericd (Eleona), tn care inalprea se prlznuia cu mare fast
lncepEnd
de la miezul nopfii, indeosebi prin mulliryea luminilor apripse; azi, bisgrica ein
ruin[, dar in
ziua inellerii se ad,und inc6 acolo o mullimo de cregtini, iar clerul
{iferitelor
eonfesiuuj s6vdrgegte
inunelepar[i,inaceeagizi,,cre9tiniisesalut[cuformula,,HristosS.ain6l[af.:,,
Slujba zilei se caractenzeazd pnn aceea cd are leglturd gi cu invierea, qi cu Pogorirea Sfdntului
Dph. Astfel, dup[ Evanghelia de la Uhenie se cdnld lrviereq
!71i
Hyistos vdzdnd..., iar catavasiile sunt
irmoasele
canonllui d9 la Pogoldrea Sfhntului
puh,
deoarepg
s[rb[toarpa indt[drii
nu
qre catqvssii
4.
Rlrsaliiieai'
Ltncuectmil , Duminicq Cincizecimii"(',H flevurootil
npepo,
Dominica bettecos,te$, Piatidestiatnilq) sau a
Pogordrii Sfdnlului Du&, nuqri-t6ihpoporgiDzminitca maie, estes[rb[toareaan-rral6'aPogordrii SfEntului
39. Peregrinalio ad Loca Sancta, cap..42 (ed. cit., p.246): Pogordrea SIEntuiui Duh era piAznuitd in cursul dimine[ii,
la 6iserica Mar$i'on gi pd Sion,
iar
inelitr6a'se'serba spie searE, ia biseiicile de pe Munteie Mhsliniloi.
'
40.'Fer. .{trgirstin,
Wnt.
tltr
laliis
iXtry ad lonuariitm I, P.L.;.t. XXXIII, col. 200; Serno CClXil,3: Setmo
CCLXV,'l; Sermo CCWU,3 (PL.rt. XXXVIII, col. 1209i l2lg,l25O).
'
.41.
Despre qbiceiuriie, n'eailiite
ii'cridinfdle'popjrltqre
le$ate [e siibhtriarea in6tl6rii Domlului (Ispas)
larornini,
vgzi: C., MdulescwCodin gi D, Ir{ifralac\", op. c[i., p, 6;4'5.o.; Sliri. Fl. Marian, op. cit.,, yol.Ili, p. 334
9.u,:
'
+2:
pin
itaiicul Rosqiii, care la rom'ani insemna Sdrb6toarea Trandafiriloi (delarbsa-ae; trandafir);'dupd unii
frlotogi, termenul
a venit'iii iirtrba rioastrb prin filierd diavI (bul[ar[); intie'secolele XI-XV.(O, Densusianu, op.,iit.,l,p.
232); dupd, alfii, e importat prin colonigtii romani, de origine italicd, adugi la Dundrq in secolele U-III
CV.
Pdrvan, op. cit.,
p. ll5-l16
9i
S. Reli; Ist.-.vielii
$is.la romdni p. 69-70).
43. Cart.
V
cap. 20
9i
cart. VIII, cap. 33.
,44,
Fragped din car.fea-lqi Despre PaSa (pierdut6), P.,G., t, II; col. 1233 A,.
45. De baptismo, adverius
Quintittianum,
19 (,Fentecoqtes, qui est proprie dies feshrs...{'); De corgna mititis, 3i Dp
idolqlatria, 14;De
jejunium, 14 (P.L,, t. I, col. l33l 8,759 A
9i
t. il; col. 9.A.
9i
1024-C).
46. Vezi textele citate ia F. Cabrol gi H. Lecleroq, Monr4mefita Ecclesiae liturgica, qo},43gi
1441.,.
TIMPURILE
UTURGJCE
Sinodului din Elvira (c. 300)n, canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opiegte ingenuhcherea in
ziua Rusaliilor), ,!l Epdanie$ g.a. Marii predicatori din secolele-IV gi V ne-au l6sat o mul{ime de
panegirice in.cinstea acestei s[rb[tori4e, iar in a doua
jumEtate
a secolului IV, pelerina apuseand,Egerta
ne desqrig modul
gum
era s[rb[tqrit6 pe atunci la Ierusalimso. Pind cdtre sfhrgitul secolului IV gi inceputul
secolului
V
Cincizecimea era o dubl6 slrb[toare: a'ina4arii Domnului qi a Pogortrii Sfintului Duh, aqa
cum o descrie, de altfel, incd din prima jumitate
a secolului IV, Eusebiu al Cezareiis'. Dar, precprp am
ardtatla Slrbltoarea in6{arii, aceasta a fost fixatii, de pe la 400 inainte, in ziua a 4}-adup[ Pagti, cum
este pAnE astdzi, Cincizecimea rlmdnflnd nrlr.nai ca S4rbdloarea,Pogordrii Sfbntului Duh.
Nq nqr4ai ca vechime, ci qi ca importanf6,.sdrbdtoarelRusaliilor vine indpt[ dupi Pagti, in,timpul
privegherii din ajun, se
f[cea
odinioar[ Botezul catehumenilor. Ca gi 11 Pagli, eryy opqte ingenuncherqa
gi postirea in ioate zilele Cincizecimiis2; erau interzise
jocurile
din circuri gi, ppleske" speglacgfefg
p[g6np de teatru etc.53 Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu
flo1
gi ramriri verzi, indgogebi de
,o" ruu de tei, aga cdm se face pfln[ azi, obicei moqtenit de la'ewei, I,a care Cincizecimea era gi s6rb[toarep
premiliitor din flori
si
fructe. ln biserici se aduc
Ai
azi fiunze verzi de tei sau de nuc,
gEg.
s.9 bipqguvinteazd
gi se impart'credincioqilor, simbolizind limbile de foc ale puterii Sfhntului Duh, Caie S-a
pogordt peste
Sfinfii Ap9g91i.
De S[rbdtoarea Rusa]iilor aparlin o sumedenie de datini, credinfe gi rituri. religioase populare,
lggate de pomenjrea generalS a morfilor din sdmbdta precedentd (S6mbdta mor]ilog sau Moqii de vald)n.
5. Sfflnta Tteime
Conform tradifiei dup[ care, in ziua urmltoare marilor praznice, sdrbdtorim persoanele care au
slujit ca instrumente ale evenimenfului prdznuit sau care au avut un oarecare rol tn sdvdrgirea lui, a
:..
doua zi dupl Duminica Pogordrii Sfhntului Duh, adicd?n Lunea Rusaliilor,Biseica Ortodox[prlznuiegte
, pe Sfdntul Duh,.atreia persoanE.a Sfintei Treimi, precum indic[ Penticostaral, la Sinaxarul Uteniei
, din Lunea Cincizecimii:
,,intru
aceast6 zi pr[znuim pe insugi Preasfhntul gi devia!6 f[odtorul gi intru tot
f';
'
putendcul,Duh, Carele este unr.rl din Treime Dumnezeu..."55. in calendarele romdnegti de perete, bceastd
zi e frecut[ caSdrbdtoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de dat[ mai nou[, rppezint[probabil o
influen{i catolic6 (la catolici; Sf6nta Treime e sdrb6toritd in prima duminf cq de dup{ nusatii)..in
teb.
XII, nici in Apus nu era incE generalizatd o asemenea s[rb[toare, ci era privit[ iri unele m[nAsiiri ca o
inovafie; ea a fost stabilit[ definitiv in Apus, abia la 1334. in calendarele celorlalte Biserisi ortodoxe
ins[, lunea de dup[ Rusalii este numi tdincd Lunea Sfdntului Duh, cainPenticostarl6. in schimb, adorarea
Sfintei Treirni pare
4
face mai degrabd obiectul expies al slujbei din Duminica Rusaliilor (vezi stihira
47.,,Pravam institutionem emendari placuitjuxta auctoritatem Scriptuiarum, ut cuncti diem Pe4tecostes celebremus..."
(la Ch. Jos. Hefele, Hisloire des Conciles, trad. fr., t. I, part. I, Paris, 1907, p. 245'246).
48. Adv. haereses,lib. III, haer.75 (Adv. Aerium)
Si
Expositiofidei,n."22 (P.G., t. XLII, col. S12 C
ti
828).
'
49.Yezi, de exemplu, cele dou6 cuvin0iri ale Sfhntului Ioan Gurd de Aur Ia Cincizecime, din vol. Cuvdntdri la
praznice impdrdteSti,tad- de pr. D. Fecio4r, p. 245 g.u.
t9i;
Sf, Grigorie de Nazianz, Cuv. 4 t la Rusalii (V.G., t. XXXVI,
col.427452); Sf. Leon c6l Mur", Sermones Ln{Y - tWtU
pe
Pentecoste I-III, P.L., t. LIV, col. 400
9.u.).
50. Silviae vel polius Etheriae pteregr. ad Loca Sancta,cap. 41, 43 (ed. cit.,p.244l.u.l
ttO].
51. Wala lui Constantin,lY,64,P.G., t. XX, col. 1220 (Ctncizecimea din anul 337 fusese qi ziua morlii impdratului
Constantin, ziua cAnd el fdcea,,suirea sa la cer"
[111.
S2.Yezilocurile indicate la nota45; can. 20 al Sin. I Ecumenic; can. 9l al Sfhntului Vasile cel Mire (C.B.O.,1,2,P.
789iII,2,p.|,3gl.u.)[12];Ieronim,Dialoguscontra'Luciferianos,9.(P.L.,t.xxIII,col.l64A)'
53. Codicele Theodosian, XV, 5.
54. Vezi T. Panifile, Sdrb dtoriledevard laromdni,Bucuregti, 19lti, p. 5 q.u.
[13];
D.'Mihalache
9i
C. Rddulescu-Codin,
Sdrbdtorilepoporului cu obiceiurile, credinlele
Siunele
tradi|ii.legate de ele(Clilegbre din p64ile Muscelului), Bucuregti,
1909, p. 68
9.u.;
Elena Niculif6-Voronca, Studii infotclor, vol. I, Bucuregti, 1908, p. 138
9.u.
"' i
55. Vezi, de ex., ed. Bucuregti,1973, p. 373
[14].
56. Vezi, de ex., Calendarul ('Hpepol,61tov) Bisericii Ortodoxe- din Grecia pe 1960,p.130 gi Calendarul Bisericii
Ortodoxe Ruse pe /96l (Pravoslavndi
ferkovnAi
kalendar),p.26.
:
:
,
r49
t."
tr
ll
I
t-..,
I
i
l.i
lj
I
ri
lui
I
eon Despotul; de la; Slavfl.,,, la
,,Doarhfle,
strigatiam" din slujba Vecerniei:
,,Veni]i,'popoare, s6 ne
inchindm Dum[ezeirii Celei in trei ipostasuii...).De aceea, in arta icoirografic[rusa, praznicul
Cincizecimii e reprezentat,
{e
obicei, prin cei hei ingeri din scena,,Filoxeniei lui Avraam.,(u$u cum a
zugr[viro' Andrei Rubliov). in calendarele mai noi ale,Bisericii Ortodoxe Ruse, S6mb6ta Rusaliilor e
niimitil
;,a
Tr6irnii"
(Troi,fkaia),
Troili)57.'.
iar Duiriinica Rusaliilor e lndicatE cd.,',ziuasfintei Treimil. (Den Sviatdi
6.Slrbltorispeciliceromano-eatiiliciior, !
linute
de ortodocAi gi
noi si alte'ihrbetbri , -...,---,
'pdn[
acilm, la romano-cdtofici
accbntueze cultul de laffie dat
Sfintei Euharistii (F6te
' . t...
i {r
: , BIBLIOGMFIE, ,'.. .ii,
,
,.
,
,, ':
..
l
: (lucf4ri
auxiliare, necitate in nqte)
.
.
,j
.
a) Despre Pagti
.,'
.
p,rqnigte,1pr..prqf,.
E,,, Frublema
unificdrii cqlendarului liturgic
in Bts_erie ile o.rtad.ore, in Ortodoxia,
1955; i:r. Z,
>uvo6txd (Ch+rp63sy - Gehtsve), tV (1980i, p. t7-29.
r
'
9-lft9:i,ntt1orsq,,
Morrii re\irn" iaia"iitii"ii aoito'r"ridrii
pastilt)rin
M.8., te6i,nt.ll-12, p;69d-7QI,
Idefr,'y'Vecesnhrcauntidliipascalbuestinb,in'l,Le.,
ibSj, w.4-6,p.'371-41g.
Gheorghiu, pn V, Sfiatete PaSii
Sl
r|iorma calendarisricd, Bucuregii, 1929. .t
'
.
,
i
.
I{"*,
Noliulti de
qonologie
calbndargticd
$t cqlcul
pqscgl,r
Bucure$ti, 193-6,
,'
,
,r.
-
,
I . r
,
.,Io,,l"$"ql,liPsU,Fr.,Elementedecro4ologie,fu.tDoarlmentepriyindlitorigRomdniiei.I4trcducere,vol.I,Bucuregti,
1956.
.
R[mq5eanl, pr.,prof. 1., Sinodul I Ecumenic,
in S.T., 1977, nr. l-Z,p. 50-53.
,*
Bouyer. L., Le mystdre pascal,
!945
(Lex Orandi, Vi).
!ilch.el,_W.,
Dq
bswelli9he Oslerfesi.
!{aibirder-iefoim'Vnd esr"rdurum qls
prob.lem
de; Ryrhmus,Tiibingen, t9d5.
Casei, dr, Od}, LqJEte
/e
pdq4es
dans liEsl\e dis
pires,Pans,
1963.
,!"y:nr! und Sinn
ler
dltesteq christliclen Oslieifeier l,.t
W
XIV
(tgSA),
p. l-78.
,
Errickson, prof. !fi1t, The. date
.of
fiasrgr. A cqnnonist's'observatiorys,,
in
Ervo6lr&'(CturnUdsy.. Gendve), IV
(1980),45-s3.
.
Friti; G.,
pdques.
Les contrcverses pascal"s, D.T.C,, xl (1932), col. is+g-tqi0r
.
Ghiaouroff,
ryof,Y:
Lepur de
\.Salnte
Cdns, Sofia, !pJ2
(extras din Anuani ,lcad. Teologice din Sofia,t. II),
Grumel, Y., Le prybildye a.e
I
date pascale
eux ill-e
et IY-e siiclet. L'prigin,e'du'conflict: le nourriu cqdre
du
comput juif,,
in
,,Revue des dtudes byzantines,., l8 (1960), p. 163-17g.
Haag,H.,P,iq4g"D.F.,QqppI.vol.VI(Parisl960),col.ll20.ll49.
.. .H1!luu,
pr,
Kr,
't.,,
oi.tpri SaTbdloarqa'
pasiiio,,
di er"g.),
in rey.
,,Grigorie F:le"Fa,. (Tesatonic), i96ii, nr. 3-4,
p.141-147 (9i extis).
'
Uamma n, A., L'e mystire des
pdquesit,paris,
1965.
57.Yezi, de exemrplq, Bogoslu.jebnie lJkazaniia
na lg56
god,Ivlos-kva, 1955, p, 189. i
,tr,t
,,l
t
t
1 t5i
;'
lr
t*-
I
I
[.,
TIMPURILE LITURGICE
Huber, W' Pasha und Ostern, Unlersuehungen zui Osterfeier der olten Kirchen, Berlin, 1969.
Ignatie al Laodiceii (Mitrop.), Sdrbdtoarea comund a Pastitor din punct de vedere pastoral (in franc) in;nlvo6rru
(Chambdsy - Gendve), IV (1980), 67-70.
.Jenny,
H., The pascal Mystery in the christian Year 1962.'
Jeremias, J., fldo26cr; in
,,Theol.
Wdrterbuch zu Neuen Testament", red. de J, Kittel, 5 (Stuttgart,
1954),
g95-903.
Kellner, H' Heortologie...., ed.I (1901), p. 26 g.u. l
'Leclercq,
H., Pdques,D.A.C.L., XIII, part. II (i938), col. 1521-15'14. .
Le D&au! Lanui,t pascale, Roma; I963 (AnalectaBiblica,22).
Lehner, J.B. gi Kieffer, G., Ostern, L.T,K., VII (1935), col, 800-815
Les6tre, H., P 6ques, D.B., IV (Paris I 908), col. 2094-2106.
Mohrmann, Christine, Pascha, Passio, Trlansitus,in,,Ephemerides Liturgicae" (Roma), LXVI (1952)
,p.3i-SZ.
Idem,.r-econflictpascalouII.esidcle,inrev.,,VigiliaeChristianae..,l6(l962),p.l6l.$.u.
Ogifki, D, Despre diferenlele infixarda zitei Sdrbdtorii Pastilor (ln rus.), J.M.P., 1963, nr. 3,p. 68-74.
Idern, Norme canonice pentru sdrbdtorirea ortodoxd a Paslilor
Si
conlroveisa pascald tn timpul iostru,
in
,,Bogoslovskie
Trudf', t. VII, Moscova, 1971, p.204-211.
Ossorghin, prof. N.,
Quelte
est la nature de la relation eitre les P-dques chrdtiennds et lit Pdque deq Juifs?, vol. IV
(1980), p. l0l-102:
Papadopoulos, Hrisostom, Cearta despre Sd,rbdtoarea Pastilor dupd Sinodul I Ecumenic (in grec.),
Atena, 1936.
Patrinakos, arhim. N., Sdrbdtorirea comund a Paslilor
Si
Ortodoxia in lumea anglofond a diasporei
ortodoxe (in
grec., in Euvo8rrd (Chambdsy - Gen6ve), IV (1980), p.74-99.
'Piene
(L'Huillier), 6v6due de Chersonds e, Les dicisions du Concile de Nicie sur la cdlibration colnmune
de Pdques
et leur signification acruelle, in rev. Klrlpovoltto, 10 (1978), nr. 2, p. 237-249 (retip. in vol. Euvo6trd,
ry
1980,
29-39).
Raes, A, La Resunezione di Gesi Cristo nella Liturgia bizantina, in rev. Gregoriana", 1939.
Reinach,Th.
,
La PdQue, Paris, 1906.
Schiirmann, H, Die Anfdnge christlicher Osterfeier, in,,Theoiogische,Quartalscrift"
(Tiibingen),
CXXX (1951),
p.414425.
Studien zur Ostedeier und Osrerfrdmmigkeit, P.J.A., Jungmann zur Yo,llendu4g seines 70. Lebensjahres
vbn Schillern
und Freunden dargeboten, hrgb. von B. Fischer und J..Wagner, Freiburg, 1959.
Suthrer, Emst Christi an, Die Feier von Tod und Auferstehung Chr'isti im byzantinischen Ritus, in
,,Osterkirchliche
Studien" (Wurzburg), I 973.
.
Vandenbroucke, F., Les origines de l'octave pascale, in rev.
,,Les Questions
liturgiques et paroissiales",
27 (1946),
p. 133 q.u.
Verghese, Fr. T. Paul, Date of Easler and Cqlender Reyis.ion in the Orrhodox churches: A prelim'intary
Study,
Kottayam-Kerala (India), 1968, 1973.
'Vischer,
Lukas (pastor), A common date
for
Easter? Notes on the
ffirts
Euvo6tr& (Chambdsy - Gendve), IV 56-64.
in the ecumenical Movemenf,
in rev.
b) Despre celelalte praznice cu date variabile
Buzatu, pr.D., Praznicul Sfintei Treimi, in rev.,,Renagterea" (Craiova), 1945, nr. 7'8,p.321'325.
Ghia, pr. 1., Rusaliile, in rev.
,,Renagterea"
(Craiova), 1944, w. 6,p.286-292
Popovici, ic. C, indllarea Domnului, in vol. Studii religios-morale qi liturgice, p. 393-398.
r*
Bumstarlg dr. A., Les ancierines grandes
fttes,
in vol. Liturgie cothparde, ed. III (rev. de B. Botte),
Chevetogne,
1953, p. 168-193.
ldun, Lo soleniitd. des Palmes dans l'ancienne et la nouvelle Rome, lr.,t. XIII, nr. I (ian. - febr. 1936), p. 3-24.
Benoit, P., O.P, L'Ascehsion,in
,,Rewe
biblique" (Paris) LVI (1949), p.167-203.
Bobrinskoy, pr Boris,lscension el Liturgie, in rev.
,,Contacts"
(Paris), 1959,p. 164
q.u.
. Catid, R., La Paztecbte, L'ivolution de la Cinquantainb pascale au cours des cinq premiers sidcles,Tournai . Paris,
r965.
Cabrol, F., Ascension
ftte),
D.A.C,L., I, 2936 g.u.
Constantinov, prof. K., Ziua Sfintei Treimi (inrus.), J.M.P., 1958, nr. 71.
Evdokimov, P., La
/Ete
de lq Pentec1te dans la tradition orthodoxe, in rev.
,,Verbum
Caro", nr. 62 (1962).
Ferrari, Giuseppe, La Pentecdte, in rev.
,,Oriente
christiano", 19 (19'19), l-2,58-70.
I
I
I
i
t'-
I
lt
li
GENERALA
Gunstone, J.,Thefeast of Pentecost, L967.
-
Heisenbgrg
,
A:, Zur Feier van Weihnachten und lliwmelfafirr im a\eu Jerusalerz, in rey.
,;Byzantinisohe
Zeitschrift",
t. )OilV (1924), p. 329-335.
Kretschmar, G., Himmqlfahrt
und Pfingsleiz; in
,,Zeitsahrift,flir
'Kir9[rengeschichte,,,,,(Gotha),
LXVJ
(1956),
p.289-2s3,
Leclercq, H., Rqneaux (D'imanche de), in D.A.C.I i,, XIV (1948), qol
?004064, 1 :
ldem, P entecbt e, D. A.C.L:, XIV (
I 93 9), 260.27 4.
Malherbe, abbd G., Ies Pdques
Jle4ries
ou les Flotalies liturgiquis du
Dimanche de; Remeq?x,
,in rev, fl.eg eues-
tions liturgiques et paroissiales", 1933, nr.2, p.89-97.
olivier,Cldment,SurI,Ascensior,inaceeagirev.,I96l,p,89t.}.'
Potapov, pr.l., Ziua Sfdntylui Duh'(in,rus.), in J.M.P? 1954, nr. 6.
i !
Stoop, de Waal Skydsgaard
S.a.
Le; diapes
ite
l'a4 d9 grricg, Neuch6tel et Pafis, 1962,
Thibaut,J.B.,SolenniliduDimanched9sPa!m91,E.o.,xxI(l92l),68-78.
Theodorou,
Fv.,'H
Eopnl n1q nevnroorfrq (Sdrb6toarea iincizepimii), A1ena,
!967,
ldem, Oidre des
ffices
de la Semaine Sainte d Jirusalem du IY-e siicle au X-e sidcle, Paris, 19,26,
Uspenski,pr9f,L--SarbdloareasiicoaneleCincizecimii(inrus.),J.M.P,l957,nr.6..
Zander,Y., La Penlec1te dans l'Eglise Orthodoxg, in rev.
,,Sanctae
Ecclesiae",29 (1948)t p. 83" g.u.
' :!.
NOTELE EDITURII
-^^,l.Ve5iune1_rgqndneasc[
la pr. Marip Braqigte,.Insemndrile de cdldtorie qte.pqygigyir!:tei Eggria, ,e".
1U,
in
ful.O.,
1982, nr. 4-6,p.225-392 (9i exhas).
'
2. Arhid. prQf. dr. Ioan N. Floci, Cdnoanele Biiericil Ortodoxe, Sibiu, 1993, p, 258-259.
3.lbidem, p.122.
4. Smili A*Ur.oir, Scrieri, partea a doui,in coleclia PS.B., vol. 53, Bircuregti, 1994,p.I32.
,,Agadaq
daci vor
cldea in ultima 56pt[mtnd cele hei zile sfinte in care Hristos a pitimit, S-a odihriit gi a inviat... ce ilrdoiald si ne'aducI
suplrare? Ctroi dacn ne aduce nelinigte faptul cd in a patrusprezecea zi a lunii nir sdrbitorim chiar ziua fie a petimirii, fie
a lnvierii, insuqi Domnul nu in a pakpsprezecea zi a lunii a pitimit, ci in a cincisp rezece?, iar in a gaptesprezecea
4
inviat.
ki dadi a patusprezecea zi a lunii cilde in ziua de durhihicI, adic6 in a patruspiezecea zi inain{e'de calendele
lui
qai,
p(opurtem sE se s6vilqeasc[ Paqtile in duminica urmtr[oare, pentru ce avem in kecut pilde de abest fel't.
t :'
'
5r Eusebiu di Cezareea, Wala lui to:nslantin cel lulare, in'colecfia P,S.B., vol. 14, Bucuregti; 199L, p. 127,-
,
6. fuhid. prcif. dr. Ioan N. Floca, op.cit.,p, 12. '
. ,
7. Ibidem,
p. 143"[44,
r'
:''
8. Ibidem, p.462..
9. Sfiintul Ioan Gurd de Auq Pnpl, Ed.
AnastAsiai
Etotirenti, 8001, p. 337'155.
10. Pr. MarirrBraniqte, op.eit.
' ;
I l. Eusebilr de Cezareea, op.cit., p.
!84.
13. Tudor Pamfile, Sdrbdlorile la romdni, Ed, Saeculum I.O., Bucuregti, lgg7, p. 17-57.
14. Vezi
9i
gdi1ia
r.nai
nou[,
Buowe$tir
1999,
p.343.
,rI
,i,r
:,1
(+!q'.
{
I
1--
It
ll
i
i,
I
I
CAPITOLUL VIII
'-
I
SARBATORTLE MAICII DOMNULUI
i
,:
1. Vechimea cultului Maicii Dorirnului irt Biserica Creqtini gi
temeiurile lui bibtice
-1
Sfhnta FecioarE Maria, cea mai sf6nt6 dinhe femei, care s-a invrednicit de cinstea excepfibnall de
a na$te cu trup pe Fiul lui Durytezeu gi Mdntuitorul lumii, eqte vener4t[ in cultul ortodox ca dint6ia gi
cea mai mare dinke toli sfin{ii, fiind
,,mai
cinstit[ decflt henivimii gi.mai mdritd, fErd de asem[nare,
dec6t serafimii". Cinstirea ei a fost inauguratd, de insugi ingerul Gavriil care, trimis de
pumnezeu
sI
vesteasc6 Fecioarei dil Nazaret cd eava nagte pe Mesia, a salutat-o cu cuvintele:
,,Bgcur[-te,
ceea ce
egti plind de har, Domnul este cu tire. Binecuvdntatd eSti tu tnirefemeii" (Luca 1, 28). Cu acelagi salut
cinstitor o intimpin[ pe SfBnta Fecioard qi veriqoara ei, Elispbeta, mama Sftntului-Ioan BotezEtorul,
inainte de nagterea acesfuia, cdnd Sf. Fecigar[ o viziteazdr'dupd vestirea ingerului:
,,Binecuvdntatd
eSti
tu intre
femef
gi binecuvfintat este rodul pdntecelui tdu" (Luca |
,
42) .ln imnul de bucurie, de laudd gi de
mu$umire pe care il in61[a
atunci
lui Dumneze,u qi pe pare
ni l-a transmis Sf. Luca, Sfdnta Fecioard
ins[gi prevestegte situalia ei exoepfional[ intre celelalte femei qi veneralia universalI dg ca.re urmo,s[ so
bucure, datoriti rolului ei de primordiali imporlan{d in istoria m6ntuirii:
;,Mdregte,
suflete almeu, pe
Dqmnul... cd a c6utat spre smerenia roabei.sale, cd, iatd, de acum md vor
ferici
toate neamurile. Cd
f^ , t , \ I Y I aa lt < la aA\
mi-a filcut mie m[rire Cel Puternic
Ai
sfint (este) numele Lui..."
(Llca
1,46-49). . ..:
,Mai
ffnziu; admiralia profuiidi a oamenilor din popor pentru lucrurile minuriate
ile
care le fEcea
Iisus gi pentru cele ce El invlfa, se adresa nu numai Lui insugi, ci trecea gi asupra Sfintei Lui Maici:
,,
Fericit este p,dntecele aare Te-la purtat
Si fericili
sunt sdnii la cafe ai supt! "', ciini a zis odat[ o ferneie
Am putea spune deci c[ cinstirea de cdre Sf. Fecio'dr6 $.a'bucuriii din partba Gregtinilor :i inceput
lnc[ din timpul:viefii ei, persoana ei fiind totdeauna asociatd in chip firesc cu aceea a duri.mezeiescului
s[u Fiu gi inconjurat[ de dragostea gi respectul celor din
jurul
Lui. Dar in primele'trei secole, cinstirea
aceadta se manifesta in chip latent qi sub forme mai discrete, rnai ales in cultul particular al cregtinilor
din Biserica Ierusalir,nului gi din
jurul
mormhntului Maicii Domnului de la GhetSimanir. Intrarea acestei
cinstiri in cultul public al Bisericii pi o dezvoltare mai mare a ei se ionstatd
abia
dupS libertatea eicordat[
de Sfiintul irnp[rat Constantin cregtindt[fii. in sec. IV, Sfinfii Pirinfi vorbesc de obicei cu mare respect
despre Maica Domnului, cum face, de exemplu, Sf. Ambrozie care se intreab6:
,,Cine
este mai de cinste
dep4t Mqic4 Domnului?"2.
,
'
,
,
Ca o s5mdnfE care aagteptat prea mult timp in plqdnt peqtru ca sI r6sar6 la lumin6,,imbol.ditb
{e
o catzdextemd,,aga gi cultul Maicii Domnului aJuat
g dezvoltare explozivl qi merou cres.c6nd6, m4i
alep dtu prima jum[tate
a secofu]ui al V"le4, datorit[ ereziei dioprqsopisle a lui.Nestorie care ius{inpa
c[;. dgoarece in fiinfa lui
Hristos
ar exista dottd persoane deosebitg (de o parte cea dumnezeie.asc6, de
alta cea omeneasc[), SfZinta Fecioar[ Maria nu a nlscut dec6t pe OmulHistos gi nu poate fi numitd
$i
Ndsadtoare.
de
DumneVez,.gi
numai Ndscdtoare de gm
(dv0pco:cot6rog)
sau, cel mglt,l{dp-cdtoare de
Hristos. Cdnd rru episcop predicdnd in biserica lui,
i,
care se afla pi Nestorie, a indriznit s[ blasfemigze
pe cei ce suslin c[ Maria este gi Ndsc6toare de Dumnezeu, tot poporul care il asculta a iegit ostentativ
l. Cp. studiul nostru Cinstifea Maicii Domnului in cultul oitodox
Si formele
ei de n{anifestare, ii riranuseiis.
r 1' :"
I
L
t. .i :
li
l__'
1:
li
t-i
li
tl
l'l
ll
t;
I,
t,
2.
,,Qui
nobilius Dei matre?" (De virginibus,11,.2,'1, P.L., t. XVI, col. 220 B).
'lit
J
din biseric6., in
gemn
de protest3, oeea ce dovedggte cit de veche gi addnc inrdd[cinati era in conqtiin]a
credinciogilor credinfa in calitatea de Ndsc[toare de Dumnezeu a Sfintei Fecioare. De aceea, pi".u*
este gtiut, Sinodul III Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia lui Nestorie gi a formulai'"..nfu
doctrinqi mariale ortodoxe a Bisericii, prin recunoagtdrea celor doud atribute ale Sftrtei Fpcioare:
Oeotortu, adicd meritul de a fi ndscut pe Duqrngzeu in trup pi dreinupOevi.cr, adic6 pururea-fecioria
ei.
De aceea, precum vom vedea indat6, de aici inainte, cultul Maicii Domnului se dezvoltd repede gi
uestingherit, ca o reacfie fireasc[ impohiva erezieinestoriene.
in termeni teologici, cinstirea pe care o d6m celei mai sfinte dinhe femei se numegte iperdulte sal
supravenerarg (sav preacinstire), spre deosqbire de
-cinstirea
pE c4re o d[m celorlalfi sfinti gi pe care o
numim, simplu, dulie sauvenerarb (cinstire).
l
2. Formelii de exprimare a cultului Maicii Domntrlui
Ca gi la ceilalfi sfinfi, cinstirea Ivlaicii Domnuluiin cultul public al Bisericii s-a manifestat, in'ci de
la inceput, prin mai inulte fonile sau modalitdfi de expresie, dintre care cea dintdi ca importanfd este'
instituirea de sdrbdtori sau zile anumite diir cursul anului bisericesc, consacrate pomeniriiqi cinitirii ei'
deosebite.
a) Slrbitoriie Maicii Domnului in 0ultul ortodox. Gradul superior de cinstire acordilt Maicii
Domnuiui in eultul brtodox se vede pi din num[rul mare al sdrb6torilor inchinate amintirii gi
,soptuveneierii"i.
' ,r
.
Pe cflnd sf,rnfii ceilal{i sunt, in regulE generald, porhehili sau s[rb6torifl o singurl datd pe an
.'qi
anlrme iu ziua mo(ii lor{ - Sfhnta Fecioar[ este s6rbitoriti, in chip special, de rnai multe ori in cursul.
auului b,isericesc, prin prazqice,caro corner.noreazE nu numai adormirea sau trecerea sa la celo vegnice,
ci
Ei
alte cdteva rnomente irnportante din cursul viefii sale, precum gi unele mimrni siv0rgite prin pot.r.u
pi,
pUo.tu!
{e
ved'ere al importanfoi 1or, putem impdr{i sdrb6torile Maicii Dqrr$rului
in doua
gategorii:
i
i..
;
plrtltorilp,m4ri (cu
fir-rere),
in num6r de patr,u, qocotitei
de regUld,
intre
praznicele
irnpalate$ti, .
- sdrb6torile mai mici (fEr[
finere
sau serbare).
:
.
1.
$[rbltorile mari ale Maicii Domnului sunt pntru gi anume:
"|-
Nagrerea Maicii Dornnulai (td pv6e)*qv
!fl,S
0.eot6roo, Nativitas Beat4e Mariae Mrginis,
Rojdestvo Bogorodili), nuruitA iq popor qi Sfdnta Maiia Micd.,la 8 sgptembrie;
-
;:i
S:
Intrarea in Bisericd a Maicii Domnului
(H
dioo$o6
qflg
0eot6roii, Praesentio Beatae M4riae
Viiginis ad templum), numit[ in popor qi Voyidenia sat Oyedenia (de la slavo-rus . Yovedenievo hram
Pfesviatdi Bogorodifi),la 2l noiembrie, in amintire a zilei.in care, dup[ tradipie, Sfinfii Ioachim gi Ana
au adus pe fiica lor, Maria, in vdrst[ de hei ani, la templu, unde ea va rdmdne pdnd la vdista aei i+ sau
15 ani, ca una care, inc6 inainte de z[mislire, fusese hdrdzitdDomnului, de cdtre plrin]ii ei:
' r-l,. - Bunavestire ('O EriuyyeX,topbq, 'Hp6po 'Aonoopot
[Ziua
Salutirii], Xcrpicropos
,
Anuntiatio
Behtae Mariae Virginis) sau popular Blagovestenie (termenul slav coresp,rnzato..'elui de-Bunavestire)
este piraznicul in arnintire a zilei in care Sf, Arhanghel Gafiil a vestit pe Sf. FeciOar[ cd ea vh na$te pe
Mesia (Luca
I, 26-38), cAnd S-a gi z[mislit dumlezeiescul Prunc in pdntecele Sfintei Fecioare, prin
puterea Sfhnhflui" Duh; de aceea, in Apus, acea;t[ s[tbatoare era numitii gi Sdrbdtohrea Zanlitirtt
Domnului (Festum
Conceptionis Christi). Ea a fOit agezald ou noud luqi inainte de Nagterea cu kup a
Donurului, adjci Ia 25 martie.
. ;
-p
Adotmirea Maici,i Domnului (rH KotprlbrE
dq
0eor6rcot-r), numitd in popor (rtrai ales in pe4ile
Moldovei)
Si
Uspenia (termenul slav) sau Sfdnta Maria Mare,la 15 august, e:sarbeloarea in amintirea
3. Pr. p]of. I. Rdpureanu, Istoria bisericeascd universald, ed. II, Bucuregti, 1975, p.249.
4.,Exceptip de
la
aqqast[ regulI fac Sf
Joan
Botez[torul, plecum gi
sftUfii 14 care s.ap ipscris
ln Ealeu.dare (sinaxare)
$i
zjlple afl[rii sau sh6mut6rii rqoa$teior lor.
i .
-
1s5
I
i
TIMPURILE LITURGICE.
zilei in care Sf. Fecioar[ qi-a dat obgtescul sfdrqit. Dup[ o pioas[ tradilie
veche,
curioscuta'rnai
intai
in
Apus gi trecuti apoi gi in Risdrit, la kei zile dup[ uaor*lr"u
".ili.
F;;i"
ard'arfi
fost ridicati
cu trupul
la cer, ca qi dumnezeiescul ei Fiu5; de aceea, in Apus, io ti-fuJ. mai noi,'aceTP*tu'b"tou:',:::':"
denumirea de Assumptio Beatae Mariae Wrginis, adic6 Ridicarea la Cer
a Sfintei
It:''?T,IYi"."r"
Toate aceste slrb[tori sunt socotite, de obicel, in rdndul sdrbdtorilor
mari
ale Ortodoxiei lPramta"
-
impdr[tegti) gi zugr[vite ca atare pe timpla (catapeteasmul Uir.J"ifor ortodoxe,
deoarece Sfanta
Fecioa'ra
este supranumt,a;i;;;*; sri, i-pL*eas:i cemlui", i* .ui*i""i Jrt. ttta*
lesat de al celui
ce
s-a
. ndscut dintr-insa. Db altfel, unele dinhe ele, ca; d6
"*.*pt
;
g;urestire, degi soJOtitd intre siltbdtonle
Maicii Domnului, se refer[ de fapt qi la persoana rvrantritJ.lilri,
iiua'r"iuu
ae
'o*t*
otarTa
Ltli
intrupa.ii sau z[mislirii Lui cr.l trup 6menesc. '
AEa cuni 3-a intamplirr in general cu toatb,sarb[torile i;finlifo1cu1*l
yii:l]
Douimrttri
este
ori
mult
anterior stabilirii in Bisdric[ 6 uiior sdrb[toii inchinhte deosebitei sale
cinsttft''
S[rbdtorili cele mai vechi ale Maicii Domniiliii'uOiti,
io*u
lor
prim6
:^
t?:yu:::
"::?,
Mtntuitoruluis. Ele sunt de origine riiai nodd decAt sdrbetorile
propriu-zise
?mpdrdtegti'
adtc6
cele
uo
se referd direct
$i;;;ilti,
i"
ft;t"fr"
Mar*i o*loi. D" ;i;f.i, iirot
ele, tumai
Bunavestire
are
ra
bazi un evenimenf istoric bonsemnat rn- sfairta'scriptura <[uei't,-i'[-iAjt
aa.rurte
au ca obiectWe
din viafa Sfintei F;;;;,;;S*" *ru Evangheliil. cunohi.. nu'soriu
nimic,
ii au fost pdstrate
pfltt
traditie; unele fiind consdmirate numai in Evanghetiit" nr.unonii"
lupo"ift]'
:1'
d"
O'!!U:,yy:'::"X
Biseric[,]diba aducerbu ta tu*ptu a sirntOi
peii9u1.,
care este iitorisitd
ii Protoevanghetia
tut
tu:t:
(cap. 7). Nici *.8;;;;; ;;;.;rd htre sdrbatorild
";;;
,"* ur:-.t?:!
?"nstituliite
Apostotrce
.
(cart.
V
cap. l3 gi cart. V[I, cap. 33); nici tina nu pare u f, *ui ,.rhe decdt
sec'
V; secol in care'
preculrl
aiir vlrut, cultul Maicii Domnului ia un'deosebit avdnt, ;;;-;;'"ryUyi
ereziei ndstoriene
la
.
sinodut al Treilea Ecunienic
(Efes, 43.1). ceva mai mult, il;;;,-*d"
:']11|mJui'u
r'u cu tirn?ul
,
o
$i
mai mare dezvoltare decdt in Resait, nici una dintre acest"
plt*
sdib6tqrl
nf
! luiroscuja
inar'lt9
de sec. VII, cdnd apusenii le adoptd pe toate de la Bizanf'
: ,
.
'., i ,'r :,-L:
'-1:'o:-*il,r1
de
la Efes (431), era adeseanumitd ri
lrrriprr
"frq
o,t og
gt";;;;*"i&i*"p0wou
Mcxpi'sq
'
adrca
pomenirea (amintirea) Sfintei N[sc[toare de Dumnez*
li
pi"#* r].f#ili
noaritr,
care aveacaobiect
maternitatea divinl in general gi indeosebi z[mislirea ri.ginJa- r-*Antiohia,
u""u'te
sarbdtoare
exista
ior4 de pe ta sf6rqitul.pecolului
lV'o
qi era fixat[ inpreajma ffi;r"hi
(uralogd
w Soboirul
Preasfin'tei
Ndscdtoare de Dumnezeu, dela 26 decembrid, din Sin*u*tiriJa;
a. )i1
L?';fr;;;n*'p'^yy::
prsclu
al Constantinopolului, in anul 429, cdndvorbea,- in Ibl^ lrt ii;:torie,
desprq
"aceastr
s Lrbbtoare
(EopcDcarekebuias6mijloceascaajutoicelorceasistalaea"rr,Totin
preajmiCrlciunului'gianurne
la 1g decembrie, se s6rbdtorea amintirea Sfintei Marii qi i, c"ii", ain sec'
vr inainte; aceasti'rdatda
fost adoptata qi hBis.ti.a din Spania, de un sinod
finut
la Toledo,
in anul
656'
:
a) Avdnd h vedere cE, de regul[, Biserica u inr.*oui;"dilC
tt
!i'-
sdrbitorit
zilele
mo$rr'
Sfinfilor, cea mai veche s[rbatoare a Maicii Domnului ar trebui sd fie aceea
a Adormirii
ei;
dar sttr
5. Tradilie consacrarl in /st .Brs., a lui Nichifor Callist, cart. II, cap.Zlli ,1T' W
-ltX-
14
(PG"
t' CXLV'
col'
809
e.u. ei
t. cxv[, col. 44)
ei
in crrfile noastre de slujbd
(vezi Mineiul pe aysult, ,:n*'1
1T#ilJ;'is
li
c'ioniite'ta
;*':"'ffi1T,?lusllffi'!:#,?#y:':;;:;:i:;tr::,i";x"n:;
"21ff:T';,'i'"iii"fr,"
se artd
mo*nin'|ut
t'*i.\;m#:ifili;frfuLlful,:J;irl;l
#',,l,ir,, ra E. vacandar d, Marie,in,Dict.
de th6ol. cath.",
t Ix'
cor'
r. conlp. v. Mitrofanovici
$i
colab., Liturgica Bisericii ortodoxe,1929,p.154' i
?;'#n;};1";;i;f#;;#,:I;::;':;3,i!;i;,iii'3;jii,'";?;?3f
.*nes!^!rienr',
xxu
(,e23) ,p
t2e-t52
Comp. gi F. Cabrol, in D.A,C'L-' t.
Y csl; 1416
9i
Sejoum6' i4 D'T'C'' t' XIV col' 927' '
'
11. Cuv. )O(XIX, P.G., t. LXV, col. 679'
I
I
I
I
I
t
I;,
regulii dup[ care, a doua zi dupd marile praznice, se face pomenirea acplor persoane.sfiuto care au fost
prgane ale evenirnentului sdrbdtorit ori au truat parte la el. Este o s[rb[toare
pe care o afl4m gi in fitul
.
$irienilor
monofizili (iacobi{i), ceea ce inseamn6 c6 ea dateazd cel pu}in din sec. V (epoca
desp64irii
acestora de ortodocai), originea ei fiind pus[ de unii liturgigti in
leg6tur4
cu Sinodul
lll;E.c.uponic
din
Efes (431) gi fiindprivitil ca un pandantiv al sirb[torii similare (soborului) a Sfhntului Ioan Botez{torul,
delaT ianuarie33. in sec. VII se face aluzie la ea tn canonul 79 al Sinodului Trulan, care condamnd
obiceiUl irora
de a sinsti in aceastl zililufia Maicii Domnului, prin impa4irea de seruidale. (niqte
piinigoare fEcute din fbin[ fm[ de grdu)'4 Fiind lsgat[ de Praznicul Naqterii Domnului, ea este o
sdrbltoare cu
finere
(cu serbare), ca o oontiuuare a
er6ciunului,
in afard de slrbltorile care comemoreaz6 evenimente din insf,gi
viafa
Maicii DomnUlui,
pietatep
oftodoxd a consacrat in ealendarul.ei qi
96teva
zile (fard ser,bare) in amiAtifea unpr minuni savirqito
prin puterea Preacuratei dupi adormirea ei. r .
,'.'
.
Ul Astfel, avem Acoperdmdntttl Maicii
Domnulul'
(slavo'rus
=Pocrovul),'la
1 octombrie,. in amintirea
unei minuni inttmplate'ip Biserica Maicii Domnului din cartieru'l'Vlahernelor in Cgtrstantinopol,
pe
timpul imp6ratului L,eon inleleptul (886-9 t 1), c6nd,Sflnta Fecioar[,i-a ardtat,in toatf, mdrirea ei oereaso[,
Sf*antuluilAndrei oel Nebun
ientru
Hristos, ca ocrotitdare
;i
mijlocitoare a creqtinilot'l,'La greci
1in
aceastd s[rbltoarq indeosebi.oeluBarii din Sf' Muntel'6' incepdnd
din 1952, s[rbdtoarea,ei se face
fa
greci, la 28 octombrie, ca o slrbdloare na]ionall, in care se aniverseazd respingerea atacului italiaa
din
T940-urupra
Greciei3T. Prin sec. XII, slrb[to arca a fost introdusfl la ru9i, iar de la'aceqtia a trecqt
$i
la
romAni; prfunuindu'se mai mult inm[ndstiri3s'
''
a)inyinereadin Sdptdmdna Lunrinatd,numitl Wnerea lzvorului.Tdrudduirii,pomenim,
deasqme-
nea, una din minutrile ivlaicii Domrrului3e.
in aceastfi zi se face sfin]irea Apqi'mic{ in bisqrici,
sAu la
fantAni qi izvoare, iar in unele,pd4i, preolii fac qi botezarea
general[ a caseior credincioqilor, cu Ap.4
d)
Cu
noud luni inainte de na5terea Sfintei Fecioare, adicl la 9 decembrje, noi prdznvimZdruis.lireq
Sfi"iiiiroioate
(iicalendare
9i
sinaxarg e trecut dd oticei:
,,Z[mislirEa
Sfintej Anaii), sdrhdtqare,
de
o.igior mult mai o",ra, c* in calendarut i:atotic
!U*g*e
h
A^{ecellrie, sub dentiniirea il e
"Lrnryaculata
;:Coiceptio
Bedtae Mariae Virginis (Zdmislirea ffirE P6cat:a Sfintei Fec-ioare Mana),
.
.
-:
"f
1,u 2 iulieprlznuim Punerea cinstitului veSmQnt al Maicii Domnalui tn racld
(vezi Sinaxefll
.fespectivdinMineiulpeiu1ie);,,,:,,.1,,,',.]i.,t'.'.,.r
'
0
La 31 augis;tpriituim'Punerea
brdulili,Maicii
Domhului,tn iacld (vezi Siqaxarul zi:lei .r9Spec-
tive, din Mineiul pe august);
.
'
':,
I
g) Lu I sep:t1mbrf,
,se
iac., de asemqnea, pomenirea unei minuni a Maicii Doirnului, despre c4re
sescrietnSinaxarutrzileidinMineiulpeseptembrie;ziua
1.
r
..."-
"
. .,";',''
Alte forme de exprimare a
cinstiiii Vtaicii Domnului in cultul bisericesc. in afard de sefb6torile
prflnduite in
amintiroa Fi
in
cinstea ei, despre
qare, am vorbif p6nd acqqt,-cultul Ortodqx
al Maiqii
Domnu1uisBexprim69iprinmultealteformedemanifestare.
1) Astfel, avem unele cdntdri
Si
rugdciuni deosebite, adreSate ei
qi^iucadrate in rdnduiala tuturor
slujbelor bisericegti. intr-adev45 nu exist[ slujbI bisericea$c[ in cate s[ nu existe rugaciuni.s?i..-e"tii
in riortra Maicii'ilomnului
.e,iaturi
de M{ntuitorul, de sfinfi g,i'de felurirc eveniniente sfinte s[rbdtorite
a'
33. L. Duchesne, o{. cit,,, p 285
9i
dr' A. Barlmstark, op. cit., p'?q8. '
'!
i
'
.'i
,'j
34:c.8.o,,
t. !,
partea a}-a, Arad,l931, p. 456-457
lll.
"
' :
35. Vezi Mineiui
pe oct., ziua l,la Sina*arul slubei a doua.
1t;'
i ir 1:'!
36. Vezi Sofronios Evstratiad es', Eortol.oghionul Bisericii Ortodoxe din'punct dd vedere caiendaristic
(in greb-),
'
inrev. @eol,of.o(Atena), l93f nr.57-s8, p.24, ''
rr:
37.yezi Cqle'ndqrui'(Im"*lsghion) Bisericii Greciei pe 1980, Atena,1980, p. 162.'.
i
38. Cp. et. Miltie*t,' Menotoiibn dpr orlhodot-ftatho,li;ch9n
Kjrqh"
fes
Moigen.laides,l,, Bbrliri, 1900;'q: I af
^
li
Nie.
Nilles, Ralendaffiam'Maryualiutilusque Eciiqsiae Otightqtis et Oeqidentaiis; ed. II, vol.I' Cenlpontg, 1896'
i''294'
39. Vezi Fenliqoslarrt /-
la
Sinaxarul slujbgi din ziua respecliv[-
-!
#
t't
r/
;ir
'.t
"I
")
159
t
i
I
i'
lJ
, TIMPIRII,E I.ITURGJCE
in cultul ortodox, Maica Domnului este pomenit[, invocat6, lf,udatd qi mfuitd in slujba
flec4rei
zile
liturgice
(deci qi in zilele de rdnd) din cursul anului bisericesc, printr-o bogat[ imnologie (hopare,
stihiri, canoane etc.), care altemeazdcu cea consacrat[ Sfintilor respectivi gi care umple mare parte din
conlinutul clrfilor ortodoxe de ritual (Octoihul, Triodul, Penticostarul, Mineiele gi Ceaslovul). indeosebi,
rdnduiala slujbelor care alcdtuiesc serviciul divin zilnio (Laudele bisericegti) este presdr4td cu.asemenea
cint6ri: hopare speciale ale Ndscltoarei - 0eot6ncr sau8ogo rodicine- Ia Vecernie qi la Utrenie, stihiri
lPeciale
la sedelnele gi laLaudele Utreniei, caroane deosebite la Utrenie, Axionul la Liturghie q.a.m.d..
inregul[ generalI, ultima stihirl din orice grupe de stihiri, care se cinta in diferite monoente ale slujbelor
bisericegti (de exemplu, la,,Doamne, strigat-am..." qi la stihoavna Vecerqiei, la sedelnele gi la.Laudele
Ukeniei, la Fericirile din rdnduiala Liturghiei etc.), precedat[ de,,$i acum...", este totdpauna inchinatl
Ndscitoarei de Dumnezeu. La fel este cazul cu ultima stihirl de la fiecare cdntare sau odi'(peasna) a
canoanelor irnnografice din slgjba Utreniei s,4u din slujbele ungr Sfinte T4ine
$i
ale u.nor ierurgii,.ca, de
exemplu, Sf. IvIaslu, Agheasma mic6, inmorr,ndntarea g.a.ao.
2) Avem apoi slujbe speciale,alcdtuite in cinstea gi spre lauda Sfintei Fecioare, dintre care cea mai
veche este Acatistul Ndscdtoarei de Dumnezeu sa.l- Acatistul Buneivestlrt (imitatin vremurile mai noi
de o mullime de varianfe gi su! divetse titluri, numeroasp mai ales in Biserica Rus[). Ceva mai noi
dec0t
A.qatish.rl
Buneivestiri sunt Paraclisele Maicii Domnului (dou[ in Ceaslovul romdnesc), care se
oficiazd,cu deosebire in postu! Adormirii Maicii Domnului.
De la o vreme, in unele p6r[i ple Ortodoxiei, slujba Adormirii Maicii Dornnului.din Mineiul pe
august a fost arnplificatl cu o noud form[ de pietate fa{6 de Sfhnta Fecioard, menit[ s[ accentueze cultul
de supravenerare, gi arrume Prohodul Maicii Domnului, care estq o imitalie
a
Prohodului Dsmnului
nostru Iisus Hdstos din slujba Uheniei Sdmbetei celei Mari (in Triod), alcdtuit6
{e
Manu.e,l
Qorinteqpul
la inceputul secolului. al XVI-lea, tradusd ip romdnegte de Ion Pialea gi tiped@ de el, impreunft cu
originalul grecesc, la Iaqi, 1820, sub titlul {Jrmdri pe mormdnturiat
,
retipdritd la 1869 gi apoi
iu
broguri
separate, cu titlul Pyadohut Maicii Dornnului gi cu textul reviztiffz. Generalizadi mai ales in biqericile
rusegti, aqeastE imitalie a trecut gi in bisericile romenegti (mai ales in mdn[stiri), fiind
incadiata
in
slujba de Priveghere a Adormirii Maicii Domnului,.care se sSvdrgegte in ajunul prazniiului, dup6 Vecemia
**t-.'ulTqlq*lufenjei,,,
--.... ..i
:...
..^..,,.,,
3) O alta.foTe de cinstire a Maicii Domnului a fost cie la incepqt zidirea de biserici p cinqlea,,gi
spre pomenirea ei, puse sub ocrotirea ei deosebitfl gi purt8nd nuinele de.0eciiorcoq, San(g)ta Mari'a,
Notre-Dame, Heilige Jungfr,au, Preqista, adici Preacurata g.a., sau avhnd cahrim'uri
(ppi"'riij
aiferitele
pi
s[rbfltori: Intrarea in Bisericd (Vovidelia,9a unele biserici moldovenesti din Iagi, dotogani'
i.a),
Pocrovul (Acoperlmdntul
Maicii Domnului, schituri in Moldova), Bunavti stire (BlagdieSftnria),
Adorurirea sau Uspenia (biserici in Rusia gi Moldova). ,
'
Cele dintai bisirici cu aceast[ destinafie au fost zidiie in
Jara
Sfente, hlchetsimani (16nga mormdntul
Maicii Dorinului), ia Ghenizaret (pe locul casei in care iocuia Maica Domnirlui c6ndh'piimit vestirea
ingerului),-apr.gape de Betlebm sau in alte locuri memoriale legate de arnintiiea vielii ei gi apoi la Roma
(Sancta Maria Anfiqua
Si
Sant-a lfiaria'Maggiore, sec. V). Dintre cele mai veihi gi mai vestite ca locuri
de pelerinaj sau
da
monumente de artd, in afard de cea de la bhetiimanl (reconstiuita de cruciali in sec.
'XII),
amintim pe cea
a Adormirii ei, de pe colina Sionului din Ierusalim (reconstruitd la 1 91 0), Catedrala
Sfintei Fecioare Maria din Efds, in care s-a
linut
chieir Sinodul III Ecurnenic (431)a3, Biseiica Vlahernelor
din Conltantinopol (ctitoria irnpdr[tesei iqlheria, de la inceputul secolului
U,
,raf p f"3, dil.
br6ul gi veqm6n[ul Maicii Dortrnului (yezi inurm[),:Panaghia Acheiropoidtis
@skljum[.1
ain Tesalonic
40'. Yezi
9i
D.I. Bell) Maica Donnului ih
l' Eortologia Mariana nella tradizione orientale,
l.Vezi B.R.V, t; ilI, p. 338.
lumina imnelot'lilurgice, Caransebeg, l94l; G. Ferraii, La dottr"ina e
in rev.
,,Sacra
Doctrina't (Roma); nr. 69-70 (1973), p:'ZLS-254-
42. Menlionlm dintre acestea pe cea tip. de protos. Teofil Ionescu gi Toma Crtlcea, Bueru'egti,,l935.
43.Yezi pr. prof. I. Rdmureanu,op. cit.,p.252.
)
i,
{r
l-
1.
[,
L-
I
!
tt
t-l
1
t;
II
t_l
i
l,
(
--.
I
It
.l
t",,
il:
't",
*
t
160
ITURGICA GENERALA
(sec.
$,
Sf. Maria Diakonissq.(Slujitoarea)
din Corsta4tinopol,
ctitoriaimpdratului bizantinMauriciu,
&n 598, Biserica Adormirii din Niceea
(o bazilici cu cupol[ diir seo.. IX, cu splendide mozaicuri diri
sepolele IX gi XI)on, Kharie-Giarni
(Biserica Fecioarei), adicd
biserica Mdndstirii Chora drn
Constantinopol
(seco,lele XI-)ilI), rrestita
Bisericd N\tre-Dame
din Paris, Catedrala mitropolitana a
parisului
qi oper[ rep rezentativlastilului
gotic fraucez
(secolele XII-X[I), bisericile iuseqti ale Adonnirii
(uspenia) giBlagovestenia
@unavestire)
din Kremlinul Moscovei
(sec. XV) q.a. De la noi,lntre bisericile
i.rni
"*
,. *ai pdsteaz[, amintim unele din bisericile lui
$tefan
cel Mare qi Petru Rareq
(secolele
XV
gi XVI) cu hramul {lspenia
Ei
biserica vestitd a Mln[stirii lui Neagoe de la Argeq; cu'hramul
Adormireb Maicii Domnului, sfinliti la l5 august 15174s
'
'
:
4) Zugrdvirea-pe icoane
gri pe perefii Uisericilor a chipului Maicii Dornnului
9i
cinstirea acestor
icoanecoistituieoa1t[form[decinstireaMaiciiDorirnuluiincult.
Cele mai vechi chipuri ale Maicii Doiirnului le afl[m in picturite de
pe perelii catacornbelor_din
jurul Romei, ca, de exernplu, catacomba Domitillei
(proorocul Isaib qi Fecioara cu Prtincul,.seo.'IID,
catacomba Sf.
petru
gi Marcelin
(Fecioata cu Fruncul, incadrati de doi magi, sec. III), Cimitirul Ostrian
Dar primel e icoanbcu ciiipul vtii.ii oo*iiului ar fi fost fE0ute, dltpd o veche haclifie, de cdhe sf.
Errngiaiiui,,L"ca.
Uua dirrtYacestea
a fost himisS din Ietusalim,
deimliirdteasa Eir'doxia, vdduvii lui
Teodosie II, imp6r6tesei
pdlheria,
la Constantinopola6
trirde s-a pdftta!in Blserica ud;cii oomrlfui di1
;;i ti.fii"r.fo;
fi.orou
s-a numit de aceea Vlichernitissa),
p6nd la didtnigeiea ei de citre lmparatul
iconoclast Constantin Copronimul
(sec. VIII), Alta
(probabil, din sec. V) se pistrezizi in bisbriba
l3ol'
M;;ilggioi"
ai" Roma. il
Maiea Bazilicd a Pafimilor
(.Martyrioin sau Martyriarn), conbtnrill.{.
ailrrh,t"
"celrMare
pe'Golgbta, pelerinii din secbtele IV-VI Vedeau
qi- admilau, priltrb
alte retile
sfinie
gi o frumoasd icoan[ u Sfirt"i Fecioare, devenitd celebrd
prin rolul determinant
pe care l-zi avut in
convertirea Sfintei Mqria EgipteancaaT.
-:
t
iu *ui toute popoar"l" Jr"gtin. exist[ icoatre
ale Maicii Do-mnului cart se bricur6 de multi venbrd{ie
.ra1If
Crftui ,rifir,
cat
Ei
in'cel
particnlar (domegtic, fa4ilidi), uhel9 di4tre 61e fiiiid r:p*a.tg
!a
ffi;;d. *A,iiiii aevenind obiectivJ de'pelerinajah.
Astfei de icoane
sunt
numeroase
rirai'ales in
ffiffi;"#"i#*";
uode s-au instftuit
qi sdrb4to6
speciale in cinstea loi.lDintte aiested, ainintini,
;::#;#;t;;#'t.tiil;"ht"ilN"r;i"J rr..
XII), pe cea din rnrnastirea
de l6ngd r6ul
;il#;ii[;;i;i+;i;eit,
un;taintr-o
r.orb*]a de copac
(sec. Xrv),:eea-de lq lar6slav
(sdrbltoare la
; i.il;i;;;;;
ir;"iA Ai;Lavra Pecerska-Kiev
lsatbatoare
li 3 nitii)ae'q.a.'L6
potorieli, ami:rtitn
il;;-il;;#-;M;ir;i
;"mnului din M[n[stirea
czestoochowa,.numiti
gi
,,Fecioari
cea N'eagr[", din
;ilt*;;;;i.r;*".c;i"
;u
";[';'*,eririta,.
La'greci, aiemerietr icelne c'ii diversL numiri'ei
reprezenrdns
diferite tipuri iconografiJe
ale Uai.cii'Domnuiui'-'Poitdril:,:,Gi!,ofj!,r'rsa.
shu
-iirir*iiutiir",o,
ptorytetra'(ieamaiiup-rinzatbare decdt ceyrill), odig-h,itriii
(c.[l6uzitoar:d
l,,l) : :3
pdshbazl mii ut.r in malpstiriie atonite
(l a Filoteos, Hitandan
,l/i!yf
r4,.3'.."')
-
. .
r
in m[n[stirile romdiejsti si
chiar in unele biserici romdneqti de'eno-rib, se'pdsheaz6,
de asenienpa,
catev-a;:;ffi;..^#.#,;;;#tu,
..u dp ia'Neam1, numit'6
,,in.[,i9{toutel"
(pTir"IilE
d
r i:i l
.t... rrlr.. r
-q+irrii.
e.ihi"t L'art byzantir
icoi. ,,Les
Paties de l.'art"),
9prii,
isz+,
n,.1,q1,
1ll,
q+,yezl
L.ErgnlErrburruyturt.trr\uur.r'Lvrr4urvDsv'+'t 1??i"-r"1''r'1t1--'
i-:':ir'
*.
.i,.i -':
+S.V"rif"1,Aeiohir"a".15t"tXn"r"u),
Oratoriu,Bucuregti
lQ6!,V,6!,69-71-7,4',77:78,i4{en1bi.;e,{ci,m9n:rmenk
istoriib din Romdriia cu hiamul difeiitelor stubdtori ale Maicii Doriinului.
ffiffi'#ilffi,i,il;;;
,;",1;;'fi;;;.
ilijivi, ,oi.lii e
ri
t aa, rorri:rde tisirGhboishianjErcurerti,
1899,
p. 282
Ei
Nichifor Callist, kt' bis'' xV, 14'
P'G,' t' CXLVII' col' 44'
- ---.-.-'-.
47.yeziSf.
Sofionie al lerusalimului;Wala Cuvioasei
Mafia Egipteanaa,P.G.,,\,
LX{}VI'I, col' 3713' Cp,'$i trad'
rom.depr.dr.D.Fecioru,inTriad;Bucure9ti,l946?F:825[?I'..
48. Indicalii utile tu 3. M*rigiunn, Iconologia creStind oc:cidentald
$i
orienlqld, lucgr-q$ti,
I
E93r
p.
.U2'$'U,
49. Vezi recqnzia nora$tr[ la Catendqiut
Bistericii Ortado$e Ruseiile l96A,1l
Ortodoxia,
1.96Q,.t-rr' 2,
p.289-290.
161
I
TIMPURILE
I-ITURGICE
I
Hl?##]fi#|u1#ii,
..i.'q\; bisericle
otari
Ei
i,oo,odin
Bucureeti
(icoan6 din 1682)
$'a'sz'
r-
in i"ooogrui;irurala
din interioJ
iiselicilor,
icoanele
Maiqii Domnului
(infE[i9at6 singql4
ori ctr
i :
Pruncul
dumnezeiesc)
ocup[ un loc predominant:
-pe
bolta altarului'
pe catapeteasml'
p'9 bolfle
,
'
pr"r""*rri
gi in alte iocuri-(iconografia
Acatistului)t3.
-
.
{*
5) cinstirea
Maicii Domnului
s:;;il;ii1""r.n
r public al Bisericii'9i
prin diferitele
genuri de
l , predici(om1ii,
panegirice,
cuv{Jari;#;drfuite
demarii cuvdr,rt[tori
creqtini;la
diferitele
sarbetori
ale Malcii Domnului,
ryai
aleg airt S; V inuint.lput
iu,nii Ploetu
ql Gh'erman
ai Constantinopolului'
1_Sf.AndreiCritea[u1,,Sf.IoanDamaschinu1u'u.Io].^.^.
i
,, 6) Tot ca o form6 a cultului ortodox
de suprayen
er,,re aMaicii
DoryRului
putem socoti.qi'y'e
cvenfa
nurnetor
de Maria
qi Marin, ru tout"
popou'Ll" ortodoxq
dI
Yiii:: )lif1?iu,]::::tr::ry2;
I
domnitorul
Alexandru
cel Bun de la imp-[ratul
bizantin
Igan Paleologul,
la 1424),eea de la Mindstirea
ii*
Agapia,
tot de provenien|'
bizantin[ fJec.
xIV), de
-cufdnd
restauratfo'.
1:o.ulu
Maicii Domnuldi'din
i
biserica
tvra,,a,[iJ
i;';;:';tr'
S;1']YI):tt*i,o,Y:':,Y'11,';1::ll1ffff;fTfJ1::l;
nurnelor
de Marla
$l
Ytartfi' ta ru4lv
Pvvvsrv^v
)omnului,
cele mai
iirculalieinpoporacdr|ilordepietqf.inlegdturdc'uvillasi_minunile.Y:i,-,',r
multe apocrife,
de origine
bogomilic'
, toi"iiiriistor'ia
l,roir-ri oo*nurui,
cdldtoria
Maicii Domnului
la iad, Minunile
t,triZnorrirut
i q.u.tu.i"$ii,
uo girul oficial al Bisericii,
ele constituie
o dovadd
indirect'
despre marea
dragoste,
incredeG
qi ,"o.ruli.,
cu care credincioqii
au.inconj,rat
totdeauna
;;;;;
sfintr a Maicii
Domnului'
BIBLIOGRAFIE
a) Lucrlri de ansamblu
despre cultul Maicii Domnului:
, Belu, D,1., Maica Domnului
in lumina imnelor liturgice'Caransebeg'
1941'
'
Demetrescu,
dr. Drag., cinstir"o si
,rn"ro1iun"o
i,ntif Fecioare,"in
B'o'R'' nt' 6' 7
9i
8 (sept' - nov' 1914)'
p. sri-!:i,
ioiltr+,nq-nz.
-
*
Bduyer, L., Le euhe de la Mire de Dieu' II-e 6d" Chevetogne'
1952'
Idem, re culte de'i,tritr'iri
la Liturgiie byzantine,M.D..,
38 (Paris, 1954)
'p'79-94'
Delius, Walter
(ed.), Texte zur Geschichte
i"' io'i'""'l'''u'g
und U'trienvirkiindigung
in der alterl Kirche';ed'll'
Berlin - New York, 1973'
Dimihievici,
D., Die Mutter Golles in der Lituryie
d:,
?:,k,,fr:.der
ersten Jahrhun:derte.
in vol. De primordiis
curtus Mariani. Acta congressus
Mariorogici-Mariaii
in Lilsitania
anno 1967 celebrati,
Romae, 1970, p' 387-405'
Engberding,G.,Maianeltapietdaat"ti|tii}"ittt'O,rirnt",inP'straeter,Mariologie't'l'Turin'1952'p'lll-127'
Enisleidis,
ch.,
preasfQnta Fecioard
in istoie, doctrind si
cutt
(in grec'), Atena, 1952'
i
ii
[,_,
I
ir
i
ll
1._,
i;
1"'i
l:
i-..i.
I
ir
I
L."
fficoperireaprinrestaurareauneiicoanebizantinedelaMdndstireaAgapia,inB.M.I,,
"";L iul;,tl;uu1;.,
Icoana
junghiatd de ta Arges. Gtosd
pe marginea
vielii sfdntutui Nr/on,.sibiu,
1940
(exfras din
*L
,,o;;;*t;pnffi,i"l'I;,il1li;,rr*,rec
(gtef6nescu) ,rratat
despre cinstirea si
inchinarea
iceanetor
inBisericaortodoxd,Bucuregti,l8g0(extrasdiqB.o.R)[3I'
53. Vezi precizdri la pr. prof. Ene Branigte,-;;;;;'i;"onograJic
''l
bx"ii"it"
ortodox:e,'Bucureqti'
1975
(extras
ot"
'r? t i,l?Jl;ffi,1,?J;ffi1'**,r"
din literatura
p"F::,..1f-"*6
se poate vedea in
'tndicete
iui
P' cavallera
la
Patrologia
greacd,.a. J, ulut"t" i'P' Migne' Paris' 1912' col' 165-167'
55. intr-o statistic[ onomastic,,
prorrrorut i.t. candrro
a arltat cd, in oltinia, 75% dintreifemeipurtau
numele
de
Maria
(veziN.A. Constantinegcg,
Diclio ,o, oro*orri
ro,*anrrr,Bucurepti,
1963,
p' XV); este' incontestabil'
nu numal
la romini, ci mai la toate
popoarele creqtine,
;;i;ti
cunoscut d
t"tu'it
intre prqnumele feminine
(vgzi Christian
lonescu, Urc o Encict opeii) inomas tic d' Bucureqti'
197 5' p; 200-203)'
56.Desprdacestea,veziN.Cartojan,
Ca4ii"p'pATe'inliteraturaromdneiscd''i1'II'But*egti'1938'p'104-107'
113-114,
ll4-130
tal.Cp'9i
pr' I' Zugrau'ti*'oiui'piaasd''Cemlt$i't943'p'7-8'
,tr
ii
51 \
F
tl
i
162
LITURGICA CENERALA
,Ferrari,
G., Ira dottrina e l'Eortologia Mciriawa
neilq lradizione ortg,nrale, in rev.
,,Sacra
Doqtrina', (Rpma),
ry,
Ghgrman,P.,.Le culte marial en Roumanie, in
,,Maiia
'
Ehrdes sur la Sainte Vigrge", pouq la direction
d'Hubert -d. u
Manoir, S.J., t. IV, Paris, p. 7't9-804.
Gordillo, M., La Madonna
neta l;itu:gia
.orientale,
in voi.
,,Mater
Clristi',, Roma, 1958, p, 167-198.
'
Gumbinger, C' Mgry ii the Easrcn Liryigies,inlvOl. J.B, C:aro-1, Mariolggt, MilwaiikEe; 1955, p. IBS-244.
KniazbflA.,MariologiebibliqueerLifurgiebyzantine,inIr.28(I955),pzat-zts.
ldem, L-a place dq Marie dans la pidlti orlhodoxe,in vol.
,,Mariologie
et oecumdnisme. UEglise Orthi:doxe: doctille
tnariale et inf,luences sur l'Occident", Buletin de la Soci6t6 Frangaise dtEtudes Mariales,
pariq,
4SOf,
p.
lZ3-143.
Leclercg, H., O.S.B., Marie, Mire de
pieu,D.A.C.L.,
X (1932), col. lgBZ-2043.
NdSrallah, J,,
l4erie
dans
lq Sainte el diyine Liturgie bszantine,Paris, 1955.
Papadimitriu, R., Cultul Ndscdtoarei de Dumnezeu (in grec.), ed. a II-a, Tesalonic*
195 l.
Roschini, G.M., La Madonna nella Liturgia, Milano, 1942.
Safaville, 5' Marie dans la Lirurgie byzantine ou grdco-slatve, in vol.
,,Maria. Etude sui ld Sainte Vierge", qous la
dir. d'Hubert du Manoir, S.J., vol. I, Paris, 1949, p.247-3i5.
Serghie al Moscovei, patr., Cultul Maicii Domnului in B-iserica Ortodoxd (in rus.), in rev.
,,Vestnik",
nr. 2A
0954),
p.220-227.
Strolrnann- Th., Le culte mariql en Russie, Chevetogne, 1959 (extr. d'fr. t. 32,
!959,
p, 178-202).
.
Tonidlo, H.M., La Madonna nella liturgia byzanlina, Roina, 1958.
V.acandard,E.,
Marie,
in D.T.C., IX, col. 2439
+.u,
b) Studii sp0ciale despre sirbltOrile Maicii Domnului in cultul ortodox:
B6l[nescu, prot. Silv., Sdrbdtoarea Intririi in Bisericd a Preasfrntei Ndscdtoqre de Dumnevg4,in B.O.R., nr l,
1875' p' 67-72'
raicii
Domnului,,,inG.B.,
1960, nr.7-g, p. 5g5
E.u.
Pdslary, pr.M., Sdrbdtoarea
,,Adortnirii lfr
*
Baumstadg A., Rites et
J\tes
liturgiques,in Ir., 1934, nr. 6 gi 1935, nr. 1:
Bickersteth" 8., Hypapante. Studies in the Festival of the Purification of S. Mary lhe Wrgin in the Earty Byzantine
Church, Oxford, 1951,
Botte, 8., Le lectionnaire arminien et
laJAte
de la Th,iorocos d Jdrusalem qu V-e
Siicle, in
,,Sacris Eru{iri't,
Butkus, Y., Festum Annunliaiionis Beaiag Mqriqe Wrginis, Romae, 1961 (p.
l0
*
86: radllia orien{4l[).
'
Cabrol, F., Fte de l'Assomption,D.A.C,L., l, col. 2995-3001.
ldem, Fle de l'Annanciation,D.A.C.L., I, col. 2241
S.u.
Capelle, 8., LaJEte de la Werge d Jdrusalbm au Y-e sidcle,in iev.
,,Le
Mus6on", 56 (1943), p, 1-33.
ldem, La/Ete de l'Assomption dains l'histoire liturgique, in,,Ephemerides
fheologicoe Lovanienses.,,
p.33-45.
Constantinov, prot. C., Pocrov Presviqtoi
BogorOdilu
(Acoperlm6ntul Prpasfintei Nisc6toare de Dumnezeu),
in J.M.P., 1957, X, p. 25-31.
Flechter, *A.,fne Festival of Annu4cialion. Sludies on the Festivalfrom Earllt Byzantine Texts, Oxford, 1955
Grumel,
Y,,
Le meis de Marie des Byzantins, iq E.O,, XXXV
(1932), p. 257 - 269,
Jugre, M., La premidreJEte mariale en Orient et en Occident, in E.O., an. XXVI (1923), p.129-152.
Kishpaqgch, Ma.Y, l.hefeqsl of the
Presentqlion of the Virgin Mary in the Temple. An hisiorical qnd litei:rary Study.
Diss. Washingtoq Cath. University, l94l (t fr.: Fte de la Priserttatiin
qu
Tempie de ia TTds Sainte Werge (21 nov.),
ln,,Bull. de la Communautd Orth. de la Saint-Trinitd" (Paris), 20 (1973),p. 4-13.
Kniaze{ P.A.;'i,.a Thdoiokos dans les ofices byzantins du iemps paical,inlr.,34 (1961), p,2144.
Lecle.rpg, H.,
Fie de lq Prdsentation de M.qrie,in D.A.C.L., col. 1729-1731.
Rads,A., Auxbriginesdela/Etedel'Assomptior,tnO.C.P.,XII(1946),
p,262-274.
Ramphos,l.S.,AdormireaMaiciiDomnului.SdrbdtorilevesmintelorMaiciiDomnuttii$ngec.),Atena,l94B(Studii
de aghiologie, IID.
.
Schultz, A,, Der liturgische Grad des Festes der Empfcigaig Matiens im byzantinischen Ritus vom 8. bis zum 13.
Jqhrhundert, Roma, 1941.
- _
-_Talin
J.,
Praznicul Acoperdmdntutui Maicii Domnului. Sensul religios gi ii'toria stuiiai acestui praziib, in J.M.p.,
1967,r'r.10, p. 49-56.
Vailhd, 5., Origine de laf1te de l'Annonciationi,lnE.O., IX (1906), p. I3B,-145.
, i
-l
il
I
'l
I
i
'l
'l
tl
I
Irr (1e26),
i
l
I
:
,
T
f
t,
I
I
I
l,
I
{
it
*',
1,"
I
I
CAPITOLUL
XII
sAnnAroRrLE
srINTItoR
PRAzNUITI
,
tN ToATE BISERICILE
oRToDoxE
,.:
1. Ce sunt sfinfii? Sflrbltorile
ca form[ de cinstire a sfin{ilor in cultul ortodox
Cultul sau cinstirea sfinlilor ocupf, un loc impgrtant tn viala religioasi
(pietatea) orto$ox1.
..
,, Pgi*S9.p1lL.*sfmJilj{&ytot,
sa1ctfl
prau
Pu{nitL.B
geg.eJel
toti grqlti$kadicd credinciosii sau
*i'rffiifrimelor
ro*,roita1i
creqtine, care primiiffi-Boiezul
qi care deci trecuserr la-o viaf[ noui
9i
curat[, fiind renascu[i
prin har; cu acest apelativ se adreseaz[ acestora Sfinfii Apostoli in epistolele.lor
(vezide ex., Rom .l',i;ZCor.
13, 13; Efes. 5, 3; I Petru 2, 5
l.a.)'
Dar, dUp6-qe
LlghatIAUAdESSkSA
a,
",miini
(*pti sau inchinrtori ai lui Hristos),Sg**g*fl..pi-4@*I,*q+qry!-B:t+${-'*ffi
ffi#sli*s,Aq*ipr
4eeis
care
s--au,orstinsirnu
?s$lri'*p**rl.tpl.e*"eti[%lelHqsPs#I9s
E- r-r+ri**,ffiil#ffiiar4,,prirlsu,fe,ripjek"is,g*id'g"P,e*tl}};erp,diul.*J*e*#-,#Mkj"e,tuler'-
ffi ffilse*i*4n*.*.W"gp#=*#i*a"*38*f
4ffi"**e*s#**,:Lpp-qffi
lsnk***"p.-jmr
11 Ulii au fost
personalitdfi distinse
i-si au intretinut
.'*r
rer.. k:BnL.F
flaclra credintei si a d
MeHl#slrr+t k*a+iE
veilrea
;ffi,oo,o.rri.);ariiia,i;';mffix'wiliig,ei6oriinairecfiaiM6ntuitorului,
E,B.ft'r+
cer mar aproprap cotaborarori
ai S6i
9i
cei dintffflffifliir'it5fi-El-fvangheliei 9i
yil!.erylt3i
clalnfj
cregtine
(ca Sfinlii
^Apostoli
Andrei, Petru
9i
Pavel);.n![l
care au p[timit penku apdrarea credinfei lor sau
gi-au
Sfin{ii
grefan, piotodiaclnul
qi intAiul mucenic
(t 3-3),Iena}i1,
episcopul Antiohiei
(1
10?,'-i$T:,
izvor6toruldemir(t304)q.a.;altiiaufost@(episcopi)aidiferite1orBiserici,
i;";;iti
ilanizatori,
teologi'protunzi,
c[rturari infelep]i
qi zeloqi invif[tori ai credincioqilor
(ca Sfinfii
i 'l' t !
-:
Trei Ierarhi: vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz
qi Ioan Gur6 de auo;
dlij
6ouot, Gottselige),
care au strilucit cu via{a lor imbundtdfitd
prin
Post,
ffiffiffid;ffiffii(caSfin1iiAntonie,Pahomie,Sav1C3vioasaParaschwa);altiig#.dl*tins
de caritate si
r
H*Nkt*g)
$rxgg*Hk%ilsqeinuet
(taumaturgi'
ffioir'p'.zint6toatecategorii1e.socia1eble1umiivechiqimaitoate
profesiunile
qi indeletniciritre
prin care oamenii
gi-au cflqtigat existenfa. Printre ei se numard impdrafi,
la Sfitnt*l Constantin cel Maie
qi maica sa, Elena
(21 mai); mari dregdtori
gi comandanfi de ogti, ca
Sfintul Ambrozie al Milanului
(7 decembrie)
gi Sf. Mucenic Gheorghe
(23 aprilie), sau simpli ostaqi, ca
Sf. Teodor Tiron sau Recrutul
(i 7 februarie); ilugfi c[rturari,
teologi
gi dasc6li, ca sf. Ioan Damaschinul
(4
decembrie)
gi Sf. Maxim }vlirturisitorul
(21 ianuarie);
medici
qi t6m6duitori, ca Sf. Pantelimon(27
iotir); Cosma
qi namian
(1 noiembrie
pi i iulie)
9.a.;
teslari (tdmplari), ca Sf. Iosif, logodnicul
9i
ocrotitorul Sfintei Fecioare
6rima
duminic[
dup[ Nagterea Domnului);
pescari, ca mulli dintre Sfin]ii
Apostoli;
p6stori, ca Sf.
prooroc
Amos
(15 iunie), Simeon Stilpnicul
(1 septembrie) sau Sfhntul Martir
Sozont (7 septembrie); robi
gi slujnice, ca Sf. onisim, sclavul lui Filimon
(15 februari e qi2}noiembrie)
gi Sf6nta Mucenifn Haritina
(5 Lctombrie);
plugari, ca Sfanlul
Hieron (7 noiembrie), Glicherie din
bapadocia
(23 aprilie)
qi Varlaam(19
noiembrie);c[rbunai,caSf.
Mucenic Alexandru C4rbunarul
(12
augusq.Sfinlii creqtini'au
reprezentat, de asemenea, toate vdrstele:
prunci, ca Sffintul Mucenic Chiric,
martirizat o dat6 cu mama sa, Sffinta Mucenild
Iulita (15 iulie); copilandri qi tineri, ca Sfintele Mucenile
1.
1i
t
,f
4
Toli ace gtia
s"wt
prosl[vl1i
viefii
.gi
uga raiului", precum
Evhologhiu).
Ferpetua
li
Feliqitas (1 februarie); bEtrdni ootoge-+atri, trOnlge4ari gi cgn{enari, .a Sf.
,pa.lioarp al
gmirapi
(t 23 februarie
155,
invArst6 do 86
aq|, St Slrneon, Episeopul Ieruqalimului (t 107, in virstl de 120
dup6 r,troartea lor qi incunirnafi oU fetipirea gereasc[i
ei
r,,au
aflatizvorul
e4nt[ Bisprica (la bihecirySntirile mo4iiqt din slujbe,le tunebrq in
Confonn versetului biblic:
,,Mai
btin este numele bun decAt untdelemnul bll{l
$i
ziua morlii decdt
ziua nasterii" (Ec!es.
7
,2),
pentrua perpetua amintirea eroilor ei, Biserica Cregtind'co-nsemneiz6 pAnd
a$,tdzi.iu calendare gi
serbeazl de oticei ziua morfii sfinlilorr, adicd data kecerii lo1 spre cele ceiegti,
$ocotiE
caziua lof de na$tefe (1er'r60l"ro,
natalilia)'$pre via{a cea ve$nic6 gi adev[rzitd,
,,unde
nu este
nici durere,
nici intristare, nici suspin"2. Numai Maisa Domnului qi Sf. Ioag BofeTltorul fac exceplie de
la aceastl rqguld; ei
au
privilegiul
de a
li
qe s6rb[tori at6t zdmisiirea (23 septembrie, 9
{ecembriu)
qi
11ter9a.(8
septembrie, 24 iuriie), cdt gi
alte
evenimente din viata lor (ca Bunavestire, enur"u C"prfri
Sfiintului Ioan Botez[torul), penku c[ Sfiinta Fecioard este, precum, am vdrut, cea dintdi qi cea mai
mare de-cdt tofi sfinfii, iar Sf. Ioan Botezltorul pentru c[, dup6 proorocia
flcutd de ingerul Gavriil,,,va
fi mare inaintea Domnului" pi s-a umplut de Duh SfEnt incd din p0ntecele
maicii sale
lluca
l, l5j, iar
dupl mlrturia Mantuilorului insugi,
,,nu
s,a ridicat iqtre
pei
n[scufi din femei mai mare a.lat iouo
Botezdtorul" (Matei 1i, l1)3.
Una dinU'e oele dintdi
si mai i
ic.g:s-qo*Cele
mai vechi serb6tori ale sfin{ilor, adic6 c-pl"e-di&tqij,UseIi$qi+
ii)" au fost ani ,inffi#lg,f.pvri pr1, m emo r i a e)
*l]xEffi lgslpt-e.ql9JB-qIHu?ffi{l,r#.?,r*!pvnpl,memoriae)
an, cregtinii se adunau la mormintele martirilor, pe care de
se constuiau '(martyri
a)a,sagin'locul unde pr[zpuiau amintirea lor qi acolo fEceau
ruglciuni gi privegheri, citeau actelo rnartirice sau istoria p6timirii gi a morfii martirilor sdrbdtorilij
pi s[vdrgeau Sf. Euharistie6,'imp6rtdsiridu-se
li
imberbitdndu-se in r6bdarea]pe mai departe'a
Suferinlelor
pontp pp[rafea
credlnfeii
[-!n4!nte-.-[a sdrbdtorile martirilor
eDoca bersecu
d*ii"*'h$qqr jlolk+S#
lgrilgr-
p"erp*qu
f.e
ri,sp t[,in t i
p
l. La
unii dinJre pfinJi!
mai mqlt verprafi, in semn de
deosebitI
ciqs!!p, se intretuinle4zi tgrpenul dp qdprute
(x9ip1otq,
donhifio, Uppenie, das Entschlafen) penfiu a exprima trecerea lor din viala pimfinteascl
la
cea cereasc[:
Adoimired Sfrntei
[ecioare
(15
arig.), Adorm-irea SfinteiAna (miima Sfintei Fecioare, 25 iulie), Adormirea Sffintuiui ioan
Evatighelistul (26 sept.) g.a,
' 2. Tolugi, nu totdeauna, datple hscrise in calendarele de azi pentr'u pomenire4 unor sfinti corespulld ctt ziua mo4ii
lb!; tndicati
dg docutnentele
istorice, Pe- unele dirrta g!p,
liserica. !e"g
schimgat, pentr-u diverse moiiv" de
,,iconorhie"
(bun[
r.andrlial[) liturgice,-Ajr::t*,
d9 e;epp!u, cazu! gu
$f, Iqan
Gur[ de Aur, oaie a msrit
f4
14
septembf,.
(400, aur
po1e"nir",e3
lui a fost
1ut1t4,
in Si4+yarul conslanlinopelitan,la,l3 noiembrie, pentru a se evita coincidenl4 cu praznicul,
Tli.rt:li'al
In[I1[rii Sfintei Cruci (vezi Mineiul pe noiepbrie, ziua 13, la Sinaxqruidin qlujba
Utreniei).
pomenirile
duble (9i uneori chiar hiple) ale unor sfin{i mai importanliin Sinaxarul'ortodox de ari s" exilic6 prin aceea c[ el e o
combinare a mai multor eortologhioane mai vechi ale unor Biserici locale, in care pomenirea acestor sfiil1i figura la date
diferite, pe care Nicodim Aghioritul
!e-a p[stat in noul Eortologhion unic, compilat de el in sec. XVIIIlvezi Sofr.
J.
Despre cultul Sfiintului Io4n Botez4torul in cpgtiniqm vezi: dr. Atois Konrad
, Johannpg der
Td{er,Gr.qz
grng
Wien, l9l lrp.227
$,u.;
H. Leclercq, Jean Bapilsre (Saint), in D.A.C.L., Vll,Z,Z\AT-21g4.
-
4. Despre acestea vezi mai departe, la Locasurile tetridro (auxiriqre)
de cull.
5'.V9zio1n.46Qartagjna(c.i.o.,II,l,p.2fr2-2ail[u'',
6.Yezi can. 20 Gangra (C.!.O.,
II,
l, p. 50)
I2l.
-^
.7.lezir{e
exemplu, Sf. Ciprian, Epi;t.
W)(1V,3 SiWW,2
(PL., t. IV, col. 331 8,337 A\; Const. Apostolice,yt,
30
(trad. rom. cit. p.,1791,,'..
Adunati-v[ ili cimitire, citind c[4ile sfinte gi psalmodiind pentru martirii adormili gi penrru
toli sfin;ii
9i
frafii vogtri ceidin veac
adormiliinku Domnu!,
liplecuta
E*raristie,
iJoa;;
i6;iljl;;#;#;it,,i
Hristos, aducgli-o cajertfE
in bisericile
yoastre gi in cimitire,,).
-
ffill
Iiill
$i
fri
E:,
$
t
l
I
181
t,
l;:
I
TIMPURILE
LITURGICE
l
SS5yp-p.ufsri,
.dup[pc1ea,
pentry
?P" *IaI,"?
glg$fff,
ffid;;ii*i"olcal
de-bxlmptiil s-ilViii'n MarnrrisitoTl,t
662);.?poi
-s-tu
adrusat cele-alg
ffiptrr:r SAig 3d-lusiri
;i
cu-vio{i,urmat:
i. c.9le ur"
"!\Iili::
!:A(mari
p."*i: orqaniz'ttori
i,
fegdtol de.minuni
ilor,
2. Slrbtrtorile
sfin{ilor cu cinstire
generali ln toate Bisericile ortodoxe
precum
am spus, Biserica noastra face in fiecare zi a anului amirttirea unui sau ama.i multor:fl1ti:
Dar nu tofi sunt rarUitorili
pretutindeni, ci numai cei mai de seam[ dintre ei, care s-1u imnS
;vJavi3i
populare prin anumite meriie deosebite. Num[rem mai departe, in ordinea anului bisericesc,
q##9#k
sfintilor mai alesi.
:r'_. .
..."'.'-"q:!wk*
(*l
I
t,
I
I
li
I
(taumaturgi)
etc. Aceste
sarb[tori aveau de obicei, la inceput, un caracter local sau regional, adic6 erau
linute
- *iiut6 in epoca perseculiilor - numai in locul sau
finutul
unde tr[ise, unde p6limise martirul
respectiv, unde i se plstrau sfintele moagte sau unde activase sfdntul h..lth respectiv etc. Unele dintre
ele au plskat p6n6 azi acest caracter limitat; altele
(ale sfur]ilor mai importanfi) s-au r[spdndit cu
timput he in inireaga cregtindtate
(ca, de exemplu, sdrb[torile
Sfiufilor
$tefan,
Petru
qiPavel, Vasile cel
Mur,
g.a.), fie numai la ortodocqi
(ca, de exemplu, aceea a Sfhntului Dimitrie); altele s-au r6spdndit
numai intr-o
!ar6
sau intr-o Biseric[ nafional[ sau locall, cum sunt cele ale sfinfilor mai noi, ale
neomartirilor
gi ale sfin{ilor nationali
ai fiec[rui
popor ortodox, despre care vom vorbi in capitolul
urmltor.
inscrierea sau trecerea acestor sarbatori in calendarele
diferitelor cbmunitl{i sau Biserici creqtine
locale
(sinaxare, eortologii, minologhii sau martirologii)
echivala, de fapt; cu recunoaqterea oficial[ a
cultului sfinlilorrespectivi
in aceste comunitEli sau Biserici; cuun termen mai nou (de origine apuseani),
ea se mrme$ te canonizare
(adiciltrecerea ln canonul,catalogul
sau listele sfinfilor, aldturi de sfinlii mai
vechi)8. De regull, ea este urmata de intocmirea slujbelor sfinte
(a cdntdrilor
gi a rugdciunilor
pentnr
cotrlemorarea, invocarea
gi cinstirea sau lauda sfinlilor)
ii
de redactarea vielilor
(sinaxarelor) sfinlilor
respectivi, .u., ug fost cu timpul introduse oficial in tarlite de slujbl ortodoxe
(Mineie, Triod qi
Penticostar)e,
.I'
.*
I
{ ,"1
I
t:
1
t_..,
I
I
I
ii
a) J7.
dd
-ir,&3ggE@u:t"-.:tu
a fost diacon al episcopului
ai"riHe,inanul304Fpersecu1ia1uiMaximian;eladatnume1es[u
oraqului mtal(Mitrovila,
aziinserbia), de unde moaqtele
(sau m[car o parte din ele) i-au fost transportate
mai terziu la iesalonic, unde au fost depuse, la 26 octombrie 413, intr-o biserici anume construiti
pentru ele. Ziua u."urtu a rimas inscris[ in Calendarul
ortodox
_ca
ziua p.omenirii lui
_anuale.
-Sinaxarul
greces-c, tredllflj*ggLggpgallsgS,#g}eZLo-tJ9-I*f:* f*g.gigfl-+A*+ffighslrilar'"deo
ffiil6.ft .t.
f6rii
noastre, slrbatoarea lui se numegte Sumedru,sau Sdmedru (ternen de origine
latin6, dela Sanctus Demetrus)tl
@i:N'Popescri-Prahova,Canonizan.eainBisericaortodoxd,Cem6ufi,|942;pr.n1or..Liyr1r
stan, Despre canonizarea slinlilor in iiserica ortodoxd,in ortodoxia,-1950,
nr. 2, p'260'278 (cu bibliografie la s{Erqit);
ldem, Disprc rdnduiala cinonizdrii solemne a s/infilor fu Arbdoxie, in.M.O', 1955, nr. 7'9ip- 416428'
9. Sunt ins[
9i
sfin1i (mai pu]in importanfi)
pentu care nu s-au intocmit slujbe liturgice
(ar unora nu li s-a redactat
nicivialadin lips6 ae aate), ci sunt doai indicali,-prin anul sau epoca muceniciei
9i
felul mortii, in cadrul,Sina;rarului din
r6nduiala
(Jtrenieizilei de'pomen ire din Mineirie respective
,in-Proloage
sau in colectiile mai mari ale Welilor de sfinli.
10.
pr.
prof. Mircea Pa"rra.iu, Is1,9ria B-isericii Ortodoxe Romdnq,l, Rucureqti, 1910,,,n' 76.Cp. qi D. Obolenski,
The culr of St. Demeyius of Tfiessatoniki in the Hisrory of Byzantine-Slav Relations,in,,Balkan Studies"
(Thessalonic),
15, I
(1924), 3-20; M. vi.t"o, Sirmium or Thessaliniii? A critical examination of the St. Demetrius legend, in tev.
,,Kairos",
l6 (1974),
P.
337-350.
ll. I.A. Candrea
gi Gh. AdamescU
Dicl. enciclopedic ilustrat, Cartea Romdneasc[,
p. 1159.-Despre obiceiurile,
datinile gi credinlele pop.rlare in legdhr[ cu sdrb[toarea Sfiintuiui Dimitrie, vezi T. Pamfile, Sdrbdtorile de toamnd
si
I82
LI@A
iir "', ii!r
'i!tsi'fi!
I-::.r.#-ltiii-:,iii lirl r :!r li:!r: rt:,::ri::tsr r.:r:rir:f-
Arhiepiscopul
Mirelor Lichiei (Licia)
dirr Asia
Mic6, fbcitonil
de
ffi
#1
sl
'4. I
?il
:,
I
tt
XI
fi
fl
i'l
il
;l
rl
'il
mInuru
.lto,
la 5 decembrie, s6rb6toare numit5 in popor sdn Nicoard sart
t:::::::Jo:!!::::u,
u.1co!yus)'2. L1
13u]^1O8r,.moaqtel1lui
au fost transpontut, ru Bari, in rtalia
$i
depuse intr-o bisericl dedioatd pomentii
sfhntului; pomenirea transfer6rii r. fu.. ilil;;;;;;;ii
oatolic la 9 mai, pomenire adoptatI qi de rutenii ortodocgi din Galilia.
ItirfuldiqLMaee.,uis.$Ws.u*ttciscu
pietre de ew-ei, in
arrul 33
(vezi F
ffifffiffi ,r'c';;;.i-iC;C.",'ai;
i,ffiG'fu ;
j,'i
i"Jr..i a 37 e*
-,.-,er.sffi.-
(s[rb[toarealui,ialianuarie,coincidecuirazniculT6ierii-impreju1aoom'nuiri[iTffi
_
e
A*i*AW*proorocul
qi inaintemergdrorul
lui
Hdtt:t,llzjgguedp (a doua zi dupd
got.^t
Doo*ulu_--_-il"trivrt regulii dupa care, a doua zi dup6
marile praznice,
se serbeazi pomenirea persoanelor principale
"ur.
uo luat parte tu
"u"ri*"niri comemorat la pramicul respectiv)
15.
ffi'*Hffi
ff ffiffii H'xl';Hl ]i'i*.,u'
G'
prq''-d-s
iut ffi;{e'''ilte
tdra-3s
Furt[torul de biruint[ (popular'arhaio;,
sdn-Giorz), rnartirizat
in
:
io.
IT"pti
pers ecuf iilor lui DiocleFur,
kfifup*llig# lie#'
\$@wr-$re1j"k*Wlit
ketlMfukffi:fr.tris,
primii imparafi crestini
ei
protectoriai
cregtin[t6]ii,
ambii s6rbatorifhlgtlmal
care este ziua morfii impIratului-constarrtln
lanui
r:z;.
.
-
.tl.#mffifg.Vgn&lUL+9g&frslmdWra,tl,,^La*24
iusieJcu gase luni inainte de NagtereaDornnutui,
vezi LucE- l, 36). S[rbdtoare cubazd biblicd (vezi Luca 1, 5-80), atestata in secollle IV-VI8, u fori
i) Na
,
a to-st
instituite, dup6unii,
fpre
a:inlogui unele vechi g[rbdtori p[gdne, cu caracter agricol sau
din epoca solstitiului de var6 (22-23
iunie)re. in
l.
Poltyl_frasiunului, Bucuregti, l914; C. Ridulescu.Codin
9i
D. Mihalaphe,
Sdrbdrorile poporqlu!..., Bqcure$ti,.1909,
p. 86-88.
12. Vezi T. Pamfile, op.cit., p. 157
9.u.
l
mult ld Hristos ca lavial4lor, sd o- serbeze (robii)". Vezi gi Cuv de
laudd la Sj
it"fon
de Aste;e, Episcipul a-ari.i
fJ.".
IY-v), in omilii'si p11di1i, tad. de pr. n. recioq p. zzt g.u.vezi
$i
d2'a;gur,, po*rri*,
stramutiirii moaptelor
sfrntulpi, de la Iemsalim la Constantinopol, in anul
qiS
(Uiniiutp.
uogr'"r, riuu-i, i. !ir"-rO.
, , ,14.
V:,i.ry^Pt|t Ene Brppiqte,
ffintul
Vasile cel ttiore tn ciltrul uegtin, in yol. (colectiv)
Sflinlu! Vasile cel Mare.
Ifchi:are la 1.600 de ani de
la sdvdrSireasa, Bucuregtir 1980, p.23g-?64.
i5' La Marea Bispricl din Constantinopol, o pomenire (o$vu(tq) a Sflntului Ioan Botezatorul se fEcea odinioar[ gi
':t}bf i
slptiimdnii Lumiqate (vezi A. Dmitrievski, Descrie)ei manu;ciisetor litutgice pdstrate in tiii","rit"
RdsdiiluIuiorlodox[inrus.],t.l1rtrtr<&1,Kiev,l895,p..l76)..
-
16.
{ryzate
de mitropolitul ioan al nvnaitelor, .".. u into"rit gi qlujba
zilei, pe timpul
inpdratului biz.4ntin Alexie'l
Copnenul (1086),
in urma unei discufii ivite igtre credinciopii
din Constantinopor, .;l t" ,*"uau care dintre cei hei
sfinfi ierarhi este mai mare qi vrednic
de
mai multa cinstire. Mai vechi *r,
f#ri.liJrairia"J";]"-;;;"*;ft;;
l,:j1: !t:Vasfle),.13
noiembrie (Sf. Io4n Gurr de Aur), zs ianuarie
ise
c"e";i. i;obilffi;il.;;;(il;;;:"
moa$telor sf. Ioan, de la Comana la Constantinopol, in biserica SfinfiiApostoii,]a anul 440-san442,s5rb[toarl adoptat6
**,:ry.*:
v.:1Tui pe Iary studiut nostru,yinlii rrei terarnr rn ,;i;rf ;;n;;;;, ir;;.{
"iiss,
; l-ililr.
;;r:;;
Moisescu,.siz;ii
Ttei lerarhi in
Bis'erica Romditiq$d,in ortodoxia, 1960, nr. i, p. 3-33.
: :
I
.17'
Despre
riturile, credin[ele gi daliniie popuiare
leghte
de aceastd sarblto;re, vezi S. Fl..Marian, Sdrbdtorite ia
rsmdnt,vol.III (cincile!me+)..,B_ucuregli
lggJ;'q
f9791.;c-R[duiescu_Codinqi'D..Mihali"i",,.ii
,it.,'p.A$,;.
I8. Yezi Fericitut nry:,j:r!"yo'ccxcri,1 p
Nlniii;rr^iiri,it;;;;i'y"*,;;;'cvrr,
t (p.L.,r. xxxvrrr,
oo!. r320
si
t. xXXrX, *i, z1l3). comp.
ti dr.
Alols koira,tin";r;;';;;'r;r
r-crii uii*ien, re! t,
p, 24t_242.
19. Vittorio t a111ernari, La ptotiricq'
culturaie dega Chres'i n:eiie
"oipigi",ini* "i*'irti;;;;:
1
,
'[tli
;ii iiis,
p. 66-95.
la istor{a
er$tinismutut daco-roman,
Buciueeti, iqri; p: izii, ilp;';t,itffi; ;;il'i;;;;r;;H;;;;';;;;i{;:,
:l;Z;
183
lj
lr
,-:'
Ij
I:
I-',
I
rr
li
i-;
ll
I
I
l,
-ii
sdrbdtoare de care se leagf, multe gi frumoase obiceiuri, credinfe'gi datini populare, cu caracter
-
jpfueh&&#o_li Petra
Sift-45;Lmartr:izalila
Roma, in timpul persecuJiei lui Nero, in anul 67, au
saruaiffiffiirffiffiffire-"
data hansferdrii moaqtelorcelor doi sfrnli Apostoli la locul'numit
ad catacumbor, d.ffffi|iu aio Roma, laz5822.LaRoma
era s6rb[toritd cel pu]in din vremea lui
Constantin cel Maie; de aici a trecut curdnd (chiar in cursu! secolului ID
li
in R[s6rit, unde este
sfubetorita cu deosebit[ solemnitate, mai ales din seo. VI23.
k) Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul.ld2O iulie
(despre el,vezilll Regi, cap. 17-19
9i
IV Regi 2,1-12).
:g'i"ffi;rffi.m"ffidtoarecu!inereiqCa1endarulortodox.inuneleTipice
vechi,
pomenirea lui se fEcea luni, dup6 Duminica
Toryti'.
t
Pi;;kdfn
d*o*p1 to6 rlpo8p6pot) la 2e ausust' Este
una din s6rbatorile de sfinli ot"bazdbiblici
(despre originea eia se v"dea f*t"t" itioTfiffiffiEil1,
TIMPUNLE LITUR.GICE
3-12 gi Marcu 6,17-Zg). Sarbetour. comunl calendarului ortodox gi celui roman (catolic), ea a.fost la
t r.pirt, pi"uatit, o aniversare (Eyrcotvrcr) - proprie cultului local palestinian - a tdrnosirii unei biserici
din iebasta sau Augusta
(in Samaria), unde, dupl m[rturia lui Fusebiu gi Ieronim, se aflau rnormintele
Sfhntului Ioan Botezatorul
gi ale Sfinlilor Prooroci Elisei gi Avdie25; alfii q pun in leg[turi cu sfinfirea
unei biserici din Alexandria zidite de patriarhul Teofil pe locul templului
gagdn-
al lui Serapis, unde i
s-au transferaf moaqtel e,la362.g amintita de Fericitul Augustin, caie rie-a l[sat doulpredici la aceastd
s6rb6toare26. Se serbeaz6 cu in orice zi a
3. Slrbltori ale sfin{ifor cu date vaiiabile
Stubetorile or au dg regul[
i ale
sChimbdtoare,
pentru ca deBEqqe
Ittr e Mut en ib' Toh, d ii ian Te
e
d
e
y.
itifrii;
adici ostag marttnzat
este
it si in sAmb[ta din
a lui
(30a)
5i_es ss1
ilgt,
p,Jgingn.Es"ff-g#H$-tJ:l*i*timg"uJpliggng
'rfL,ilTaia
Betania,
piietenul Domnului, inviat de morli (vezi Ioan 11),
&gsi
din Postul
t* cispil}l,er-I lel ll_qr f-*s
FZi aii:;,' ;ar';nT6ol o
I
b izantin q i arhi ep i s cop al Te s alo n icului,
inarntea F lonllor sau
r:::i r:ri,Ii;*;.
/;;.;,k5._,;,e
r#
nicului- din sdc. XIV
,r
giemhn..n.#tpH-s-+JktpJrp,qa[,splegpp;1,in
dpgtuti"cg,a.rd..o.+,+"#+SJ*
;il-;ffijt[-dd;"ti6Til
iompusa de ucenicul slu, patriarhul Filotei al
I.
t
l3s
gi Marele Post,. unde
ffi raffiffi sttffi i;A6.,tww;e_4r
if
qruk#ure
I e pus tni c
I
i a s c e t (
t
6 0 5
),
guto ru l.
*lr:
t*V.q*.:
g#g+,I_S.gtg*
,i .la nnmp-ire ln ?O rnarfie sirhlforit ?n chtn solemn ln dUmmlCa a
(nev
9
inl elo r duhov nic eS t i),
;rti4$e^
''
''":
ziua Sftintului Ioan (la I.A. Candrea, in Dicf. enciclopedic iluslrat
,,Carlea
Rom6neasc[", p. I 159
9i
in Dicl. limbii romdne
1 moderne. ed. de Acad. R.P.R., Bucuregti, 1958, p' 776)'
icuresti. 1909,
p, 71-74; T.
pamfile, I
L,:
2l.yeziC. Ridulescu-Codin
li'p.
Uitratache,'sdrbdtorile
poporului..., Bucuregti, 1909,p,73'74;
op.cit., p. 79 g.u-
22. L. Duchesne, Origines du culte chrdtien, ed.
V
p. 284-294. Despre-zilele dp s6rbltoare ale Apostolilor se
pomene$te inc[ din sec. ti, in Consr. Apostolice
ryIII,
3i): ,,Zilele
Apostolilor (robii) sd le serbeze, c[ci ei au fost
invdptorii vogtri in Hristos gi v-au invrednicit de Duhul Sfdnt".
'iS.
Vezi'Teodor Lectorul, Ist. bis.,II, l5; Teofan:, Cronica,la anul 492 gi trad. rom. de Iosif Gheorghian, Istoria
bisericeascd de Evagrie. Presartare din Istoria bisericeascd de Filostotg
si
de Teodor Citelul, Bucuregti, 1899, p. 290;
Nichifor Callist, Ist. bis., XVI,35, P.G., t. LXXXV, col. 189-192; t. CVIII, col.342 B
$i
t. CXLVII, col. 192.
24.yeziA. Dmitievski, rtinrr&, vol. I, p. 177. in unele p[rfi aie Bisericii noastrb, aceast6 sdrbdtoare
linea
mai
inainte trei zile (vezi Elie Miron Cristea , Chestiunea unui nou sinod ecumenic al Bisericilor orlodoxe rdsdriterze, Bucureqti,
"'o;\:.ilroni,,, Episit., c.vIII, t3 (wala sfintei Paula),P.L., t. xxII, col. 889, n. 703:
,,Ibi
siti sunt Elisaeus et Abdias
prophetae, bt (quo major intern natos mulierum non fuit) Joannes Baptista". Comp. pi A. Baumstuk, Liturgie comparde,
III-e 6d., p.202 qi dr. Alois Konrad, op. cit., p.244-245,227
1.n.
26. Sermones 307
Si
308 (P'L., t. XXXVIII).
t'
!;
i
L. ,
-il
I
i
l!
,184
llauRdrcA
GENERALA
ffi l?#,"H";;;;Xtr;ff.tr:ii:T;;i'ffi
i:TJ;3H:ff
T:,;il:Til,;
sarbltorire
solemn[ i" auffiffi'ffiE;ffi;p&ri-tutur.,
,u pilda gi
moiet de pocrinfd
;
sf. Apostol
fomy$wninica
I dup[
paqti)r,
$.u..
-i
u,
#j*atori
ale sfintilor
cu date variabile sunt pi Duminicile
sfinlilotr
pdyini!
gt aiesfinlttor
strdmtogi,
(incepdnd
din sec.
b) Duminica
318 Sfinri Pdr
in duminica
a gaptea
aupe Fagii (duminica
d
ry','i!eG e!rd"
'drinti
,licee4
325), care sqnt slrbatorifi
istgaB,ys"qlitJgr),
I I octombrie,
data pinerii
Si4odqlui
VIII-X;
iar slujba ei, se gEsepte
rq
ig
(Calcedon,
ootombrie-
care
inhe l3-19 iuiiei
a fost inhodus5,
inci de la 5l
g,
de patriarhul
:'#,?'#il,:lll'::,*U,:lf:l:':,'-11iJ1nig,n
iF1iil;ft;;ffid",1,iiili,r,lTliilj
e
?$ezat\, in Mineiul pe iulie, dupi cea din ziua ae tOrr.
,787) coincide
cu
a21-adupd,
care cade ln prima
duminic[ dupi
(vanazd
inte 1l-i7 octombrie);
s[rbitoare a dateazd,din
secorere
Mineiul pe octombrie,
dup6 slujba sfin{ilor din ziua a.'r rii
Duminica
toarea
f) Duminica
Its*H.cl*-"a1glgllg*lgl,ggg}gg".Q,l$lqrolH[gtilgi(patriarhilor,drepfilorgi
.".i:",1pr-1ufun
"
"r---
vr
*
i,
tea Napterii
L
)
u u r, t n t c
q
r qrwlwwgM,ltr,nn*P*M
**OWO,*jfgg5JS f. F e c i o ar[, I o s i f lo go dnicul ',J#ff,,,1
g)
La acestea
am putea
adf,uga qWl_nt1segfgsg4tl4rqryt$iqqA*pa*H.*iil&o
sErbdioare
comuna
a tuturor sfinlilor ale carlr
ffi#ffiafficlffir ,-"u uitat sauzffinas
nernregiskate
gi
necunoscute'
Aceast[ s[rb[toare
se pare ci a fost introd*a
*ul-i"tlil,
a"i[rr[iinn
r"u",rl IV3r, appi
si
inApus,
la anul 608; aici r. rartu,'**-;;i#il;;;;1r"i
(prin
secolele
vrrr-x) a fostmutatd
la 1 noiernbrie,
dati
la care sd serbatffi;;;6;lilt;#
ia|ctorum
,
roussaint,
Allerheiligeufest,
ognissanti).
La n.riori""ii;il;;;iir;;j
miianez,
aceastr
s6rb[1oare era fixat. h
prima
vineri dupa Epifanies2.
4. Alte forme de cinstire
4
sfinfilol
in
cultul ortodox A
In afar[ de sarbrtorile
instifuite
in amintirea gi spre cinstirea
sfin1ilor,
in pietatea prtodoxr
mai
existii
7i
atte numeroase
,::,:r:::!ry:d, *p;W;-ri,iirtr,
sfintitordespre
care
4rn amintir deja
?n treacdt pAn[
acum qi care gqnt,
in g"r.rrl
aceleagi
9u cete enumerate
in urrna, la cultul Maicii
Donrnului.
Le
amintim pe scurt:
,**iJr',,illffii,T:X,li,H*'r:j:fft.I
[lTT*:,de
qvpnimsntur
respectiv
{is viala Mflnruironrrui(vezi
rsan 20,
28' in Evanghelie'
Apostor
ii*r""4"*,"
ffi.i,i dr.p.*:j.,
g*inica aceasta e treiutd cind ca a
pdrinllor
de ra
ffi;'"*i'V
ecunienice,
"end
ia'a
pairtri",
de ta sinoadi;ii-u;;r*enice,
c6nd ca a
p6rinllor
de
la sinodur vI
29.Despreslrbdtorilesilg:g:l*,vezi:S.galaville,
L.7/EteduConrcitedeNicdeetlesJitesdesConcilesdanslerite
t;;:::';::;:kl'?;;f',
rrgzi;)i
B-iq.ir'6;i'v6ii,ini i=r",ti; co*citio-rum
QeQumenicorum in
Ecctesis
30. La catolici ii corespunde
slrbEtoarea
SJintei
familii, c;arese serbeazi in prima
duminici dupd Epifanie
3l' vezi st toan Gurtrde
Atr,
predica
ra"rofi sJintii Martiri,p.G., t, L, cor.705-7,12.
'
32. veii D,r.c., t. Xlv,
"ot.gig;a.i-c:.L:i::i,';;;'.il"i;iri
Be4ujea4,
Lq,roussqinr,
son ivatution prosres,
s''v,intev.,,LbsQuestionsliturgiq.reseipurorrri"ruq,,(Be!gi4),,aq.xvf
(19il),qr-,1,
p.239_?44.
TIMPURILE LITURGICE
sxl
t,il
mil
ilf
frii
fi:il 185
I
i
I
1
una dinke cele mai vechi forme ale
rftryBfl,
expnmanl
"
it"033. Sfinfii ale c6ror moagte se p[sheazdpin[ ast[zi au devenit, cu timpul,
patoni, hramuri sau ocrotitori ai bisericilor gi ai regiunilor unde li se pistreazd moagtele qi unde ei se
Lucure de o cinstire deosebita, mai accentuati decdt in alte p[4i. Aga, de exemplu, Sf. Dimitrie (ale
clrui sfinte moagte se plsfreazi de mu1t6 vremg la Tesalonic) este Sf6ntul-Patron al Bisericii Greciei;
Sfintul loan celNou.dL b Suceavaqi Sf. Parascheva, ale clror sfinte moaqte se plsheazd la Suceava
9i
la Iagi, sqnt patronii Moldovei
q.a.m.d.
sfinti sauoun
^".,* !,i{.L{...::H .. 'rr:
"bi;srk,Linchhate
i*j
!
I
I
t''
I
1
I
c
)lAi[it"a
incep cu bisericufele (paiaclisele) modeste zidite
ffi',:ii1a,gitocuiit"deirrmormdntarealesfin|ilormucenici(mar.tyria),i1'j,*1
cerora s-a dezvoltat la inceput cultul martirilor
(vezi despre ele la cap. Locasuri secundare
fauxiliareJ
de cult), De aici s-a rdspdndit mai tdrziu obiceiul de a se pune mai toate bisericile nou zidite sub
ocrotirea deosebit[,
pationajul sau. hramul unuia sau mai multor sfinfi, clrora ele sunt inchinate
(consacratesaudedicate)gialecdrornumelepoarti(biserica,!/
IoanBotezdtorul,biseicaSf.Gheorghe,
isericile, marfyriile)
.Itgdg-
li,S.g*
sfintele mo
te de viata si activitatea lorli.
Astfel de centre au fost in
+--iFi6fiI${*rrr.q r,.;i',
k.6,-i&.i'r.sk.Jffiiru!
i"'-
ffi"ffiffi;;fr;i;'di;ffi;iale
Sfinfiior: Ioan'Evanghelistul
(la Efes),
!1nionstdlpnicul
*l#.
vec
115nge
Antiohia;, Vtarete Mucenic Mina (in Egipt), Dimitrie
(la Tesalonic), Sf. Apostol Toma (la Edessa)
i.u.iu,
la noi atrag mulfimi de pelerini moaqtele diferi{ilor sfin}i plstrate in
!ar6
(despre carb va fi vorba
in capitolul urm[tor).
i)
p.
un cult deosebit s-au bucurat acei sfinfi care, in trecut, erau adoptafi qi cinstili ca hramuri,
patroni sau ocrotitori ai anumitor bresle,aSociatii
profesionale sau corporalii megtequg[regti. Aga, de
r . :--
--:i
-- ^^-:1-:^-.:t:- ^:
-^-^^;l^*.
*ffiJtrqpJss.*m-pauoauld-eH.tpr{es,liissse[ehiAm*+n*.i,ler.,,qe"uilht"e$9J"s$-,r;p-s;*lren;"
ffiotii"Lie sLEsntelimol"iiu*Affii-g,..sgqilgg-si*f,pits.';'1p*ffir.mgg"i-?.".--tilgl);
sf,,..T"Ien'
ru"C,i-lg#rle,eg#;#ffiigs*Uilg*-s+.jgiilF*]gtJ,
[.*es"i-?.".--titgl);sf,,..T"fl
ffi'netp:rg e#ai1;es
tar,-e[ fl
o#glqf
"li*?-?[7,3Y-?gitl9r.l+,q-d-
=
issdkilg*-s"t',tpils*l
Constantin, Paraschiva, Elena
q.a.m.d.)36.
33. Bibliografie
principal6: J. Martigny. Dict. des antiquitds chrdtiennes,ed- III,
0,69!-695;P
S6journd, Reliques,
n.r.i"'irii,';T;;-;;;e;;.crrt"r,
uityiir*, Rechercfi-es sur te cutte_des
ytilueyet
fa!.chvdtien antique, vol' II,
paris,
1946; Fr.
pfister,
'Der
ReliquienkuliimAlrernrm,
Giessen, lgll; P. Lefevre, Cdutte histoire des reliques,Pais,
1932:P.Rezu9, Aghiologia orrodloxd, Caransebeg,
1940, p' 302-331'
^
. . . . :
S4.yeziiaMetchii?dec,
Oraterfui,Bucureqti,
1869, p. 63 g.u., citeva biserici-monurncnrt istorice mai imporianie,
ou hramurile diferililor sfinfi, la noi in
!ar6.
35. Bibliografie H. Leciercq, Pdlerinages,inD.A.C.L.,
t. XIY'col. 65-176; E. Baumann, Histolr9 des pdlerinages
de la chritientd, Paris, 1941.
36.A.Andres,
(JnsereNamenspatrone,Freiburg,lgl6;V.Krug,[Jns.ereNlyeflna.trgle!.a1bue,l929;N'Iorga,
Numele de botez la rom1ni,Bucuregti,
1934; prof, Maria C. Marinescu-Himu,
Observaliuni p.rivlnd oiomastica romdnd,
ln rev.,,Ausonia.i
(Buiureqti), an.-III, nr. l-S (1943), p.72 g.u.; N. Constantinescu, Diclionar onomastic romdnesc,
;;;;ri;-itoi,
p. rv, i
;.;:,
XVII q.u.; Chr. tonescu, Mi;d enciclopedie onomasticd, Bucureeti, 1975; l- P6.trul,
Onomastica romdneascd, Bucuregti, 1980.
i
il
I
;
+
\
tl
i
t
rl
i!
-
ilA,s*ytr"tsfiiiiiiii
ti
,!*p-1"-b*trt*ilptpsp"p,r"pjlilbe,ngil,gsins iq.o.-P,qp-F.[p,ippl#8fl*a,e'eJ[eItuq
idfids#fuard[sdcia{*e4ei#+.+.s.,*ir",r;"***'d,ijtr$n
r{-,":\-.-' - -
(ve zffii*ffi
i
arte l; ; ;i." F ii iii"i b i s eit
i c e a s c d).
fl Adoptarea numilor sfi.11lit.q eg.rutme,*Q,q..-b-ot93,-?le
cre;tiniJor,estq
il,S*
g,,foFL,{
.$.9-pigstir9,,ao
,nod'itffffiffi"ffifiil.;;il;;
udu..* totaeiuna aminte de ei, cinstindu-i
Ei
ludndu-i ca modele,
Effi3TAi,
l"d"*nuri d" viefuire cregtineascl adevErati,
plg:r* qi ca pahoni sau'ocrotitori
personali ai
hec6ruia dintre noi. Aga se gi explic6, indeosebi la romdni, frecvenla numelor de botez luate de la sfinlii
cei rnai populari in pietatea-cr"gtioa
ltor
gi Ioana, Marin gi Maria, Gheorghe, Dimitrie, Nicolae, Pehe,
t
t,
i.
{
i
t*
{;
I
biserica Sf. Dumitru etc.)34.
LITURGICA
GENERALA
186
BIBLIOGRAFIE
PBJNCIT'AIA
.
A
".ia.i
r..r,r;;il
;;;i"^
h) Prirrpipalele colec{ii
4ghiografise.li surse
de ipfpraafie
alupra viefii
9i
cuttului
sfintitor: Acta Saiictorum...,collegii,
di[errii ,otiriitustravit
ioanne.bjiiunau.,
theologus,
Societalis
Jesu,,,
-Ed,,R vriqsim.a,
curan-te,Joanne
Carrpnder.
At u!t, ii, foliO,
p;rir_Br*.ii;ffi;_fix
Bibliotheca
hagiographieii
graecairiit.
a. ;-l;grdi;;i'i."0,*,u.
ia. ,I, Bruxp[ep,
.190g. Ed. III,
in 3 vpl, (trp.
dp
aesfuei,
eub
rsd" lui Fr. Halkin), B**"[.s,
lgst (sut]laia
nii;wii,"a
i1. 8 A).
Bibliotheca
hagiographica
latinal"i.
a",.""iugiy,
n**;'rr.rl
ff;;,;6;i ijir
r.a.
II, Bruxelles,
1949
9,u.).
,;,,!,i,"^,,!"r::hasiografi
caolilnta!'isbottonaano,'g*;;i;,',i61u.u.
''i!::,:l::,itr!!tr{;:::ji:1'X*,y;il}#i?apa
Ioan xxrllno".,
rp6r
e.s'
(vot x
in re68}.
*.r*T,?|T]tieal
RosLvini,
i"iiii
i,iiii,-iii.'ain rus. de
gtefan
lerodiaponul,.lp vo,l,
0uuile nsv-a*e.),
M-rqe
f4,!"
sfinyilor..,.Bucurqgti,
1835-1836 (12 vol.)
[3].
Prolog, gdecd
adun.are
.in
syurt dia
y4iL
,s1rn1i.o1'a_yoL,Nearnfu,
l
g54-r g55
[4r.
!,"tily
tfi"tiler'.., tipirite d9
un pios.r,e+ti,r,
url. r - xrr,i,..*ei
i, tgot-tsoo.
welile sfinlilor'prelucralr
loupa
rad. ai, ts:s) de Al. Lascar"",-
il;'#i;,llBu"ureqti,
rg33
=
rs42(7-
vpl.)
[F].
Timuq, dr. Gherapim, Diclionar aghiografic
cuprinzdnd pe scurt
ri"tii" ,tirlii;, r-,i*U,,,
lggg
J6l.
Hotlwecls
F.G., A b,iosraphicat
iiytlilriry
"tin"
i"t;i, i;r;.r,lro.
wes de saints et de bienheureux
selon i'oiari aa crtrririr, ,irri n,11"-1rrr
d1s
/Ete1,
commencd
par R.r. Baudot
|li$trrugh
(prirtrere
4 vor'), continud par les iei;r iiiiains i"r'euuuve
siinte
Marie de
paris,
i2 vsr.,
paris,
sinmgristul (Lluvgtaptorri$
celor i 2 luni.ale.anului (in grec.), scris in greaca
veche de Mavrichie,
diaconul Marii
Biserici gi tradus a doua
garE
de (sf.)
Nicodim Aghioritur,
;'fi-;;; vor, Atena, f.a.
i
$f' Nicedim
$ghioritul,
/[e gn ekloghion,
c,ririnraniv,+,r".a,r.*il;;
ffi;'#;, (in grec.),
ed. III-a, Atena
,
,rro.
'
_ ...
bf Studii diverse despre cultut sfinfilor:
Ml46lpsqcu
,
pr,1,,
.Q!:siliiatea
oreSrind
fli
sqlttat srtnlitor irtB.O.R.,
1924, p.145
r
153.
rdem, Cuilut
mqrtiri.tor in Biserici priiqri, r; e:o.[.,
id i[,'i. uuu_u.,,.
Rezug, P.,Aghiologiq
ortodoxd,
caiansebel, 1940.
' ' ':-
" l'
'
'*
Delehaye'
H')Sanctus' Essai sur le culte ae1
ytilts
dals t:11ti|urrd,
Bruxelles,,lg27
(Subsidia
hagiographica,
17). ldegr, Zes qrigines
lu
curte des marq,rs,ed.
It, Bruxerr"r,
ieailirbs.
hagiographica,
20).
Dtirfler' P'' Die Anfringe der Heiligeiwit rrols naeh de,; ,o*ttilrn
trr"nii,iii
rri'B-iidr"rk"n,Miinchen,
l9-13. Fytrrichis, 1,., uriEle=i1 i,or*i"iAi a" ilrtiri ri p,imete
,rr|r"i"i"-'l*
il;;Xr;fi;ffr.
Gheorghevscbr,
A,Reliquien
der Heilige", inr"'ti,rriJi
ririi*ro,
Bedeuiung,in
rev.,,Sti6me.derorthpdoxie,.,
1962,_Heft
4/5, p. 5t-55.
Hafkin, F., Saints moines d,Orient, London, 1973 (Col.
,,Shidies.., vol. l7).
Idem, Ligendes
{ectyls
ao
,,^irtvo, *irr*"r:ii'iijilr)ir11(subsidi.ah+siograp-hiea,
fsr.
lO1ly,
*o rlre1
-Sre
cs'
lI
- e - vI I I - e,s i d" t r s
f
zZ etuaesl, iorrOon' iqZa.
Lectercq,
H., Martyi, in.D.A.!.L.,
t. X, part. II (1932),
col, 2359_2512.
*r_fi:ffrtvrerdes
prsmiers
chritiens..'rtriar"i"r-il.i,'iri';;;;
c"rr *,qe mo{erne),
nares par
F. ch_istou,
19651,.uefu'
E'i Aprich'
G' (f,ro-ti),
Dt-aanfange dps tleitigefi,ttlts
in de.r
eh,isttiehen rirnka,Tubinge4
1904 (retip.
orrrSfll'ii'1'M
'
L'idea e il culta
/e'l santb pdtrono
citiadino nella letteratura
latrina cr.istiaTtq,Bologrra,
I 965 (studi
e
Peterspn, E.,
franE,.A-P.
$ilndelicato ,5.,
frlytirl n
y::!i:r:_i!,,Encichpetiia cattrilicaq,,
VUI (1952),
"ot.;.ZIZZ.ZZq+.
Rordorf,
W., Aw origines dtt culte dis martyrs, k.., 46
Ag/Z;,p,1 f S_:l
f .
Eaxer, \, Msr1q,
,,-qrtvrs,:retisues
eh e4wf
ira,iinliii
;;ij;i,!rc!es, Les rdmoignag;bs
de Tertuuien, cyprlen et Augustin a
I lynlere
de i'arch,aabgii
aTiciine,pxis,
tqio (coll,;,Thdolog.ie
historique.,,
nr.55). Sejaumi, F.,
^sarrrs
lculte
des), in O.f.C., XIV (1939),
g7L_glg.
sergiulis,
y.,
cinstirea acordatd
s?nyiti'r,
at;;ir'i;irirriiin
gr*.y,
Larissa,
1974.
p
4;_Bf.lann'
H','Mciptus,
in
,,rheotogrsches w<irterb".i-;;
N";#'r1riffii'li.
*. o,nr,, r. rv (re3e),
Trqmbelli,
I.C., De cultu Sancltorutm;2
v:ol.,Bolqgua,
1740_1743,
",xl
'i{i
I
',1
7 I
ct
{
fir
1
rf
I
I
il,
I
,l
CAPITOLUL
ilII
K
NEoMARTIRIT
$I
sT.INTII
NATIoNALI
AI DIF'ERITELOR
BISERICI
ONTCiNOXE.
SFINTIT NOVTANT.
,.
SFINTI
cu MoAgrE
LA Nol il,l
1,rnA
.
F'l,
Neomartirii gi sfinfii nafionali
ai diferitelor Biserici
ortodoxe
credinfa in Hristos-
9i
Botezul cregtin unesc intr-o mare familie, a Bisericii, ,out" n.u*orile,
toate
sfarile-soclale
pi toate vdrstele:
,,Nu mii este iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este
parte
bdrbdteascd
s!palefemeiascd, pentru
cd voi toli-una sunteli, in Hristos Iisus,,;spunea
Sf.
Ap-ostol Pavel (Gal.
3-, 28); iar Sf. Apostol
petru
adaug u,,
,',,ir,p:"ror)"'")* i't""""r, ,r*" de Dumnezeu
siface
dreptate estepldcut
I'ui" (Fapie
10,35). n. ur.ri.n.u,
ilt -*u din rugrci,nile
Lih*ghiei sfentului
Jasile.
c9l Mqre, Dury-rnezeu
este invocat
9i
iauaat ca:
,,cel'ce, f6.;il;;ipJr'rnrrii
Sli, care bine
I:u pBtT
Lui, dinfi-e"or"
n"i*lu'r.
$i,
intr-ad*a.,
*uiiou* popour.le
cregtine ai, ,rii.ii;#
ffi;
gi ausfinJii
lor, incepdnd
cu grecii gi romanii care au dat cel mai mare coutingent
de sfrnli din Calendarul
ortodox, continudnd
cu sirienii, daco-gefii,
egiptenii, pergii, armenii, g*;ffiiilii),
celto-gallii gi alte
neamuri,
care formau imensulconglomeiateinic
at tmp.riuiui Roman din s"coiele I-IV ale erei cregtine,
pe teritoriul cEruia a apdrut gi s-a rlspdndit
Cregtinismut.
Dupd creqtinarea
slavilor.(sec.
IX
E.u.)
pi dup6 desp[rfirea Bisericii de Apus de trunchiul Bisericii
Ecumenice (1054),
atdt grecii, cdt gi toate popoarele
siavl ortodbxe au coniinuat
s6-gi imbog6feasc,
lista sfinfifor
din epoca de ecumeniciiate
a Bisericii (care sunt cinstifi in toatd ortodoxia), prin canonizarea
pdrfi
din ele.
'
AcestotaJ*au-uunat*marii*'organiaatori
gi" repr.ezenlau,L?i.Hirsfl.gilqr-te{qrgE$Ip*-e-&lg*.di+,
"P*lgqqs.lu'Ppucalueari
si
ca;trrriri
vesfiflu.ea,!/
iryggi-(ait*ffi
ffifil
li"*;nia)
si
arhiepiscopull
: :l:,.lu
ta'b.i'r#Jwnslh*t
patriarhffi.fo
anruiffii,,
cyyio;u't
paisie
de Hitanda2gec.xvilD
qi episcoput
Sofronie vraceanski (+
i$iS;l;T;1ffi;f
ia fiirgarl c,ug'rul
iiTr*ffii;;ili?
rom6ni
$.a.0.
"-'*''"***id''
ranil**#.*{
\'
Astfel,la
.
q*ggg_*g_{ptgrg5te_
cre
s
tin are a
-9rt1doxe
slive)
dgsHHffiC
la bulgari
li
h serbij, Cr.-urui
(2 mai)
9.a.
I. Liturghier,
Bucuregti, 1956, p. 215_216.
' 2'Yezi dr' M'
$esan,. c1t!ty! stiniitor nalionali in Biserica ortodoxd sdr6d, cern5ufi, l
g35;
Milopevici Desanka, Die
H.e.tlise\
ferbien,Belgrad'
1968; utt i*' lurii, Popovicl irt, ittrtttr-i ioro
si
si*eon, ctitorii Mdndstirii Chitandar din
Athos
si
lumindtorii
sdrbitor (in grec.),
Atena, 1975; Svetrslrr, n"fgrual ;;(r;ffiir"t1"".",rers6rii
a 700 de ani
de la nagterea Sfiintului
Sava Nemanj ia,1275'-1975).
'
3' ultimii doi canonizafi
de sinodul Bisericii Bulgare in 1964, cu zile de pomenire, primut la l9 iunie, celdlalt Ia I I
*"rti: (JjM:P., 1965, nr. 4, p. 4-5).
or.ll,i.'fi8_,ilii*l
nostru,
unitate
si
varietate in athul liturgie al Bisericitor ortodoxe autocefale,in
s.T., 1955,
7
.l
t
i
t""
tl
i,
I
l
i
TIMPURILE
LITURGICE
189
I
t"
i:rfiitr*ff;#=rffi[
X6md1mq*idqm;ffi
ffi,p,triarhl1cris,o'gfi**f.t'yll@ff
W:;:f :,*:'::T
I
t,
I
t,
ffiffiffiffii
1821
qi canonizat io'igzt
q.u.
purlit.r.iiiffi,ioo#e ortodoxe din Balcani, ca qi
popoarelenord-s1ave9i-audat*nt.iu,iui;;il'a,gJ6&**?,prin
nenmarriii, ca: Sf. Gheorphe cel Tdndr
(Nou) al Sofiri
Si
l{1"1!g:Nfr9iJ,W,bii
din secolele XV-XV!,
;;;;fi"iw-xv[I,
un irr"*nut contingent de nesmartiri
9i
m6rturisitori
de origine ardeleanl, care
au suferit gi au pierit ap6rindu-9i
credinfa rt a*oq,.*.l,
\l.":tsile victime ale zelului
prozelitist calvin
iiar"ri",'inarmat
cu'sabia stlpanitoriior
politicl ai Ardealului
din acea vreme'
(vezi mai departe la
I
I
I
i
I
I
t,
I
ll
I
Sfinlii romdni).
popoarele
ortodoxe din Balcani au addugat la neomartirii
lor din epoca dominafiei turceqti
9i
cAliva
sfinfi ierarhi, teorogi
qi pustnici atoni{i de slam[, care au ilushat istoria lor nafionall, bisericeasc[
gi
curturar[, in secolere kw-xtx,
ca: Marcu Eugenic,mitroporitul
Efesului
(temutul polemist antilatin
din sec. xIV), Sy. crr|ir:u Palama,ilustrul
teJlog
qimitroiolit al Tesalonicului
din sec' xIV
(t 1359)'
Sf. Nicodim Aghioriiul,marele
pustnic
Ai
carmrliatonitlt
t+ iulie 1809),.canonizat
de curdnd
(in
1955) de c6tre
prtri;ilE;.ni.e*, eremilii sdrbi Petru
si
loanichie
(secolele XIV-XV)
9'a'
cultul sfinlilor nafionali s-a acceltua-t
gi s'-a.dezvoltat
concomitent
cu sporirea numdrului Bisericilor:
autocefale constituite in sflnul Ortodoxiei, mai ales din sec' XVI pin[ in prezent' Biserica Ortodoxa
Rus6 se pare cf, define tntiietatea
in ceea ce priveEte num[rur sfin]ilor autohtoni canoniza{i
de ea'
intr-adevlr,
p" mrrle cei pomenifi mai inainte, Biserica Ortodoxi
Rus[ a canonizat numeroase
personalit[fi care au-stralucit
in istoria politica, religioasa
gi cultural[ a vechii Rusii
qi care se bucura
astazidg un curt fie generar, fie locar, in aceast[ biserica. De aceasta cinste s;ar1lny-rednicit,
de exemplu:
eroi nalionali
qi mal conduc[tori
de oqti, precum cnelzuf Arexandru Ndvski.(!
1263) gi ga,al' Dimitrie
al Moscove,
(t lsiit; i"rurti ,.*.rubili,
ca mihopolilii
Petru
;i
Alexie ai Moscovei
(sec' XIV)
qi
episcoplrl Dimitrie ai Rostovului6
fZOql; p"t*i.i, ci!1gaf qcuv-ioqi.iluqtri
in istoria spirituafiteili
.
ruse, ca sf. Antonie de la latra Pecerstra dinKiev
(t 1063), Sf' serghie de Radonei
(t 1392)' cuviosul
'
Serafim ie la Sarov(t 1883, canonizat in 1903)
q'a'e'
2, Sfin{i daco-romani
qi slinfi rtimini mai vechi
Numai Biserica Ortodoxd Romdndnu
inscrisese
pdnl acum c6tva timp, in calendarul
Ei
cultul ei,
nici un sfhnt de origine romdneasca.
organizdndu-se
sub directa dependen!4
a Patriarhiei
pcumenice
:':.
5. Vezi Sf. Nicodim Aghioritul, Iqiw McrptupoX.6'ytov,
Ven{i1 1799 (ed' II, Atena'- 1856)
li
Hris' Papadopulos'
Ot Neopriptrp"q, ,tt"n",.t-lZZ i.a..nou[,
197i, cutitlul Neorr artiiii
si
popo'::t
:y!!'Y:::ln
grec')' Cp'
li
S' Salaville'
pour
un rdpertoire.de,s
nCosaiirs de l'Eglise Orientale,in
rev. ,,Byzantion",
XX, 1950' p'223-231; arhim' Christ'
Stawopulos, Neomartirii si
revolulia
greacd (in-gec.),
lJ?I",
l.9l
li t
Anastasiu,
tJn scurt studiu despre neomartiri
(in '
grec.),in,,AnuarulqtiinfificalFaculteliid.r.oiogi.uUriiversitfiiidinTesalonic",vol'XVI,Apend'
9'1971'p'7-62'
6.
predisfu"
t
go*L;rl M[nnstiril Sf. Duh di-n Vilna;, Sfinlii de la Vilna, in J.M.P', 1966,nr' 12'
T.llezimai ales prof. Silviu Dragomir, Istoria dezrobiiii religioase a romdnilor din Ardeal in sec' XWil
(2 vol')'
siuiu,-tgzg, iggo
$
prof. N. Mladin, Martirii ortodoxiei
(conf.), Sibiu, 1945.
g.
Despre u"rrt" u"rl mai ales D. Economidis, Nicodim Aghioritul, in B.o.R., 1941
9i
C. Papoulidis, Nicoddme
l'Hagiorih)in ,"r. Otoioliolat.nu),
t' 37-(1966),
p'294-390
9i
576-590'
9.
pentru
sfin1ii rugi, vezi mai ales: E. Golubinsi<i,
Istoria canonizdrii
sfinlilor in Biserica Ras'i
(in ms'), Moscova'
1903; N. Popescu-Prahov^,
op. cit.; Minotoghitul
adevdrat al:uturo.r sqniito'r ru,ri"' (in rus')' Moscova' 1903; pr' P'
Gnedici, SJinSii care s-au glorificat pe pdmditutl Rusiei(in rus'), in J'M'i', 1954, nr' 6; J' Danzas' Les saints de I'Eglise
rzsse, in
yol.
Rassie et Cliritiintd,
purir,
1937; G. Th. s'passky, crealia liturgicd rusd dupd Mineiele contemporane
(in
rus.),
paris
(Y,M.C.A.), 1951; P.G. nedotov,'Sfinyii
Ruiiei-ielchi(inrus'),
Paris, l93t; M-me E' Behr-Sigel'Etudes
d'Iiagiographie russe,lnlr,, 1935, nr' 3 qi 6, 1936, rr' I pi 3
[1]'
I
-
\
LITURGICA GENERALA
P.l*?19f*"Ipl"1a$
dintre care.unii sunt inci
Ei
azi pomenili in sinaxur.t. o.toao*., ;irrtr,," ffi
ES*S^
-. +its!. := +
rr'_
"
pe mucenlcn uas ')'t qifuilisul4wltdxw,itaral$
de la Durostorum (Silistra de azi),
Wit-Ai"
Axiooolis
(
-.**.._\
vod6 de azi), preshtti4a,,laau,r,ussJi.L-tufutaxiua.,,$i+.$"i+Si$nmJ&elgradul*
+JE#1
episcopul-misionar$,r
etilta"d-e.&e#.e&RrLq,,#trcenicii
Nichitu:iai;i;;l ;;i-grr;1,,
;.wa
.Gatufi.l. episcooii."Bret,anian..(Vetranion) din sec IY si Teotin ai TornisrrLri rrCnncranrai Ao ooi *.G*B,llil'.!,,
episcopii.,Bretanian,(Yetranion) din sec. IV gi
{ggt1y1*ni
Tomisului (Consian4"i A" u1.1,
t
20 iulie dupl 403)16, cei patru mucenici descoperi]i de iur8nd la Niculilel (Fitippos, Attalos,
Kamasis
Si
Zoticos)|1
S.a.
b) Trec6nd upoi lu epoca de dupl organizarea
][rilor
gi a mitropoliilor romdnegti
documentele vorbesc despre sfinli ca:
"k*lllig=k.!,q*I-*#y1i,'f5citor
de minuni, al
neskicat (intreg) in Episcopia de la RiAauli, pe la inii6frutul secolului XV[, sau Vasile
fdcdrorul de
minuni,de la Mlndstirea Moldovila (secolele XV-XVI), despre care amintesc unelJiciiE.i';dai;'fffi
190
.q,ts:;
"ffir
.,*,1
'*'i
'e..
t
iti i
41,',|
.xl
ri'
i
l:,.1
;il
lrl
:
,,
'lr I
ll
':i
{
.;'l
'ii
:l
l,r I
.t
il
din Constanti:opol,,.p1.apIrmit.iuc_ultul
ei SinaxawlgiCa,lendarul (lie[a
sfrqtlpr)
disB.,[go;igqgf ge?Fpi+"
,qt-
aare-ac-efle*lu-Blrusi"nfinlii.djn.epas.q,a"$I-erj0.*ra",gtrp,,g{tini_BiwrrqiH*,E*rss.uatiiffiLurjoafe
ortodoxia, ci
si sf,rnlii
.nallp*eJ}+,lg9mgi.t.i,.-qi
$eqijngoduqi.lr"ep.:ets",.r-iffi"arji.s*jpsu-jlp[]d*Lea*
^
.g{s. rs*H
t.*
.- *'
,
s.chis-m3-sj.9hler-gp,eft"9di**qi,"b*l"ee#,
g0r,b"r;i.uu+L pare
sd nu fi existat, printre ro."a"iffioouti;eti
religioase cu viafi imbundt6fitd gi cu suf,tciente merite duhovnicegti, care sE
justifice
cinstirea lor ca
sfinfi? F[rd indoial[ c[ au exlstat, a$a cum au existat gi la celelalte popoare ortodoxe, amintite mai
inainte, unii dinhe ei fiind chiar cinstifi de fapt in popor tn locurile p. urd" au tr6it gi au activat. Numai
c[, dink-un exagerat spirit de modestie, de discrefie pi de subapreciere a tot ceea ce este al nostru,
conducerea Bisericii romdneqti din trecut n-a cutezat ori a tot amdnat sd canonizeze oficial pe vreuna
dinhe personalit[file ei religioase indrepta]ite la aceastd cinstire.
.
a) Astfel*iueBesaper.tecal:iilar..religraase.din.pflmpJgp_am"-s.g.co_lg
ale erei ggg[:_er*g.ggttnjgg"rg
{ryp*AUa,
datr-,,o.sumedBnie de.rnartin
$iifrn1i"aintre.s*A
-t
!. I
:t:
I
I
,:l
il
,I
I
i
I
i
I
ir
sec. XIV
trup zdcea
n!+=@pfia,blr4i i rti.i@,d:/.H,e&rrrFtr]*nh*d,#n&e4
10. Despre ei, in general, vezi: H. Delahaye, Soinls de Thrace et de Mdsie, in,,Analecta Bollandiana'1, t. XXXI
(1912); Jacques Zeiller,Les origines chritiennes dans. les provinces danubiennes de l'Empire Romain,paris, l9l8; I. D.
Petrescu, Martirii Crucii din ambele Dacii. Bucuregti, 1856; pr. dr. S. Reli, Martiri creSlini in
ldrile
daco-romane. in vol.
,,Omagiu
i.p.S. ar. Nicolae Bdlan", Sibiu, 1940, p.699-7091retip.
in lstor ia vieyii biseiicesti a rorhdnilor,vol. I, Cem6ufi,
1942, p.75
r.u.);
pr. prof. M. Pdcurariu, Istoria Bisericii orrodoxe Romdnei,,vol. I, Bucuregti, 19g0, p. 74 g.u.; pr. prof.
'
Ene Branigte, Martiri
si
sfinli pe pdmdnni Dobrogei de azi,in vol.
,,De
la Dunare la Mare" (Ed. aitriep. Tornisuiui gi
Dun6rii de Jos), Galafi, 1977, p. 34-62 (cu bibliografie la zi)
[21.
I l. Martir in persecufia lui Dioclefian (t 303), pomenit la 20 noiembrie. Despre el, in afard de lucr6rile citate in nota
precedenttr, vezi: Mineiul pe noiembrie, la Sinaxarul din Utrenia zilei de 20; textul giecesc al actului martiic,inAusgewrihlte
Martyreraklen, herausgegeben von Dr. R. Knopfi III. Aufl., neugearbeitet uon Dr. G. Krilger, t. III, Tiibing in, 1929,
p. 9l-95; had. rom. de T.M. Popescu, Martiriul Sfdntului Dasius, in vol.
,,Prinos Patriarhului Nicodim", Bucuregti, 1946,
p.224-230; alta, de pr. prof. Ene Braniqte, Martiri creStini la Dundre in timpul perseculiilor Martiriul SJdntuluii Dasius,
in
,,Almanahul Parohiei Ortodoxe Romdne din Viena pe anul 197 6", p.85-95. Comp. gi dr. Gherasim Tirnug, Dicyionarul
aghiograJic,Bucuregti,l898,p.200;H.Leclercq,Dasius,inD.A.C.L.,|v,273-283,
-.
12.
|aqtr
in perseculia lui Iulian Apostatul (t 362), pomenit in Mineiul pe iulie, ziua 18, la Sinaxar (in Sinaxarul
din Ceaslovul de Bucuregti, 1945, e hecut Ia 8 ianuarie), Despre el,vezi mai alei diac. I.
pulpea
(Rlmureanu),.!f,
Mucenic Emilian din Durosror,Bucriregti, 1944 (extras din
g.O.n.). .
13. Mucenici in persecufia lui Dioclefian qi Maximian (t 304), pomenili ta 26 martie. Vezi pr. Nic. M.
popescu,
Wala Sfdntului Monlqnus, presviterul din Singldunum, in B.O.R., 1934, nr. 3-4,p.145-147 (retip. in vol.
preoli
a,
^i, adormili in Domnul, Bucuregti, 1942, p.6-10, cu lista izvoarelor la sfirgit).
11.ivl*it
in persecufia lui Athanaric (t 372 sau 414), pomenit in sinaxarul din Minei,la l5 septembrie.
l5' Inecat in r6ul Buztru (I 372), pomenit in Sinaxarul zilei de I8 aprilie. Despre e l, vezi *ui ,1., pr. prof. Gh.
Sibiescu, Sfdntul Sava Goni. ta tioo de ani de la mucenicia sa, in G.B., titz,l-q, p. 335-3gg (cu bogatd
bibliografie la zi).
16. Trecut in dipticele Bisericii din Roma, ca sfiint cinstit gi de barbari, gi de necredinciogi, penku minunile lui. Vezi
pr. prof. Ene Branigte, Martiri
Si
sfinli pe pdmdnlul Dobrogei..., p.5l-52.
17.l[idem. p. a5-a6
[3].
18. Vezi dr. Liviu Stan, S/inlii romdni, Sibiu, 1945,p.14-20 qi 45-47.
ll
[iH
,llE
tlii
ifi
H
fi,
Il
ti,.
t
),i
J
.i
,t
i
191
l
t.
I
TIMPURILE
LITURGICE
cronici, in cflntecele
populare
9i
in amintirea credincioqilor
din preajm4 lecurilol
pi *'9q
1.tr1!.unii
din maiii noqtri pusrnici ,, part .uzd amintirea unor sfir\i cg,!,gt%,
y3,7.y!.k!.q,,&Uig,!gp"t4in.Si1va9,
tr
sec. XV!, sun ggii!-WryLc
otl.mq?^ta.ry1
lri
?:.{'i ::]
,ii" ir"pert fiilaffiirtffiormanrul?.
Mihopolitul Dosoftei al Moldovei
(sec' xvl) enurnerl, in
uf*u a. .Li a" *ui ,o., o seamd de sfinli romdni, cinstifi in vremea lui,
"M.l"dXJ,##.g,J#'
ale c6rui
I
sfinte moagte le-a sarutat,
precum qUtrt:A,patgg.grimp"L&ytgi.gu
vialSimllnat1tif1,pe
care-i-a-apucat
io rirrt. hi.gfn*r*tstg,glrif_i,qr_d;;E[t';i;rii,vn.art
Chiriac de
!9,!7-tSl,,Fl"Wig-.ly
P*V3=W"tt*,,
partenie
de ta Asa;;;;;iffi*irranca;-t
qi
"*in*ir'n!9,g1..A:J1!tqp#,'
Ias"-"ilie"dil*r-sM*
ffi:s;ilil;istreaz,d,deasemenea,inpoporsauiniiidffiiiiteffiincareautr5it,amintirea
sfnntului Iasif de tla Biserica'ni, a maiciiedgru-dil,g#.i&/*.(segr*"X,V,ID*
de care pomeneqte gi
Scriitorul C. Hogaq tn insemnirile sale a"
"Hiptoiifi;il
Munfii N11n{luir-a
cuviosulti Antonie
din Vdlcea(t 1720), care a sihastrit intr-o peqterd s[pata de el insugi in piatii, ldngd Schitul Iezeru
dinpreajmu
"o*rrnai
Cheia (in perfile valcene),*YJigsqH!U#g'ig^k'"Sgh*UJI9gt3B's*9*P"I9*$*
I
*ffi;T;,ffi',a?lf;-;**rg"-ra.l,-"q1,,y,,r-.r*1,.p,e,.ri3,,rels,*.,e,]rT#.*
ii::y*!;ca-snnti-1'Tffi*''
nqss tr6.,{
lfsf !**#s"f; Ltm4rqle-l
de b otez
$odora{To
dora)
-
fii c a.
dp*m
din sec, XlY,Slfrl
(sec. XIV)
9i
mama
farilor
iulgari s;fu;9i vtit uit 1,,,,, r* u io*i"ffiiita
Cu
farul
bulgar Ivan Alexandru din Tdrnovo (sec'
iivl
si
apoi s-a'cllug6rit
(dup6 1352) intr-o mdn[stire de l6ng[ Vidin, unde s-a distins prin viala ei
- ,rr l---: *
^^-+^22
t_
t
t_
I
I
I
i,i}jti"*l;
il;;TdJ;;;;;,il",
f.nt*
.ure aJost trecuta intre s{nti, nu mult du.na m|a,rjel'?
U;;."*ariir
originar din valahia
(Ta; Romineasc[),
martirizat
de turci la constantinopol
(f l2
.
mai 1662)
ei
anumgsj4r{4
Lnsn-y.sJ*t*tk$ery,ayit)*,atusins!1t-.$-g.uu$ffi-vJ-a{+9-}4*HiqEdga"
.: Erocea-s-c6.-dergur.a-..ir-iuditsmr"""iinlii*+xa$.t?rlsi#-*&Sli$r*#i33pllp,l*+'ts;s
p9-
3e-spFJ*
'. .-9.- -
i-.
"-''+-.#{*w-'
,lun1. abia din ,""oiJ tiecut2l-*Necunoscut
a rdmas la noi gi ieroschimonahul
moldovea4r.d&trlPg*
ffitr;;i*ii-Jift+;ffi'Tecut,
care a cllugarit in Moldova, Murtenia
9i
la Athos, apoi s-a
*ffi#;ir.a
rurrurca valaam, unde a *ririt la 10 ianuarie 1882; numele lui a fost trecut de
;if,!tr; *iia. r, Athos in Mineiul rusesc pe ianuarie, tipirit in Mindstirea ruseasc[ Pantelimon
din Athos' la 1906'
ost lipsi{i nieiodati
--
drd"t
pr"",rrn zice arhimandritul
Anastasie BaldoYll',:,noi'
romdnir' n-am,fi
de oameni cuviogi pi imbunfltd]i;i
?n viala; dar n-am trAmbilat aceasta, pentru m-odestia noastrS, l[s6nd
ca singur Dumnezeu sa aprecieze valoarea sfinJeniei monahilor
noqtri rom6ni"2a'
:
<
ruhi Daniir sihastrul, in s.T', 1956, nr' 3-4,
19. Ibidem, p.29-44 qi pr. prof. P. Rezug, Viala
Si faptele
Sfdn
p. 227 -240; C. Turcu, Dan iil Sihas lru l, Iaqi, I 947'
ZL.yeziDosoftei, Welile sfinlilo,; ,oi. IV Ia9i, 1682, fila l52,ia ziua de 9 iunie (reprodus
9i
in alte colecfii ulterioare
de vieli de sfinli gi Mineie romdneEti
pe d"""*brie, ca
lit"
Vt"tqhit. dec, Oratoriu, Bucureqti, 1869, part' II' p' 4748)'
21. Despre tofi aceqtia, vezi Liviu Stan,op'cil,
passim'
22. Dr. vasile
Stoian
geron
,
Arheologiceika
i negoriceska
izledovania,
Tirnovo, I 887, p' 95- 126; N' Constantinescu'
Curtea Domneascd din ArgeS,in B.M.L, 1971, nr.
{p'
1?.Cp:!i11.Gh.
Mihoci-Iasi,O romdncd trecutd tntre srtqiin
Biserica ortodoxd Butgaid,'art.in
M.M.S., 1g55, nr. r-2, p. zi-i+. rv"m gi un sfant catorio de
prigine rom6n6 (din
fudeal): Frs Geremia cta vallachia din ordinul Caputinitoi
(t16251 declarat ven"rabil h 1680.9i cinstit incd in Italia
(vezi Ii. Neda, Sfinlu I noslru,in rev. ,,Cultura
creqtin[", 1940, nr' l-2' p' 79-87)'
z3.Viata lui a fost scris[ de un contemporun
gr.",
"art
ou*t Ioan iariofil
9i
editatr ln grec' de Nicodim Aghiorirul,
h Ne; Mcrprupo?,6nov,
Venelia
,
llgg,p. elet qi tradusd in rom. la inceputul veacului trecut, in Slujba Cuviosului
,pdrinlelui
nostru Dimitrie de la Basarabov..;
ldngd iare s-au adus aium
si
Pdtimirea Sfdntului Mucdnic loan Romdnul'
;il;il, ig0r, p. ioir. Trecut prima datr in slnaxarul zilei de 12 maidin Mineiulrespectiv, tiparit de stareful Neonil
;N;;f,i,i; rriij.
p.r,t*
amdnunte, vezi dr. Liviu Stan, op. cit.,la n. 1E, p. 57-69
9i
pr' prof' Al' Ciurea, Trei sute de ani
delamoarreademucenricasfdntuluiloanValahul,inB.o.R.,
1962,nr.5-6,p.493-514;pr.prof.Ene
Braniqte,Yialasi
pdtimirea Sfdntului loan Valahul, in M.O., 1964, nr' 5 - 6, p' 436'440'
Z4.prefafala ,,Wala si
nevoinlele cele
monahale ale Prea Cuviosului Episcop al Rdmnicttlui - Noul Severin' D'D'
Cailinic,, (citai dupa edilia-tip. de ic, D. Lungulescu, Craiova, 1930, p. 23)'
t
t,
vt
192
LITURGICA GENERALA
l\
t
I
3. Primele canoniziri de sfin{i romfini
Abia
iu
vremea p4storirii patriarhului
Justinian Marina (lg4g-1g77),
s-a tras bra2dd noud si in
ffi ; *,i;
;'
l'],#ffi
ili3i3,ii,il
nerpri ffdair*o i- r--^^,.+ .J
^ ^:L^ 'r - -
:::T,f:H:,i:::*ff_s]Xyaurorizatedinrinduri.lecredinciosil";:;;#;I";;Li;ffi,offi;
nogtir, Sfefful Sinod al Bisericii Ortodoxe
sa din 28
ficutinceputul
canonizdrii
sfinlilor de origine rom6neasc6,
hotirAiT
")lrgo9**.*e3gJ*1ffi
*lqrltra"E-lse[qr.*s
omenire la 12 mai)- nrecrrrn-,si .infrndrrnprpq c
lui
b).Wwd*la-Ragca*ierarh
moldovean din sec. XVII, cu zi de pomenire
la I iunie.
. .
-!),9W"tsx!-PnUnteJwf,cslNru-dilekttap*mihopolii
ut nurutiiui;;i;
dTTffii.[ro,."
1650 -
1q53),9 zi d9 pomenire
la 15 septe*uti}';
rrr"t.t. sale oseminte
se p6streazd
azi ru cur"aruru
i- fii-:)ffigpgltiiilsrs*,(.!!!9*s#*-q#"tetxqpvjci-p*tudeptshti*din
sec. xvII, amandoi cu tittut
oe
,Jnaltunslton"
$l
zl comun[ de pomenirela24
apnlie. Amdndoi au suferit pentru apf,rarea Ortodoxiei
romdnegti din Ardeal impotriva incerc6rilor de calvinizare a romanilor
ortodtcai, pahonhte
de principii
ungun ai Ardealului; cel dintdi a murit Ia Mdndstirea Putna; la 12 martie l6ZA, iar al doilea, in apriiie
169027.
a cul
:
-
_ . i,,.
- ",--I*r*,-**'*cup-*qq.',na*;G_ri:iii$,f*,rri_ *r$#;
rerarnr rom0ni cu via{[ imbundtlfitd qi anume (in
0,g)qih
si.,Sqfiank
d,qu*QJ,&ets,*(t
dupa fi76)
si
drept.credinciosul[F,,anMoinSati9i"aSiui,r,i1i,iiiffi,i%}),,"tii*ii"p##
impotrivl unirii religioase cu Roma,.in sec. XV[I, vor fi cinsti]i
"u
tiitut d"
,,*aJ*irirori.,
$i;;
;;
comund de pomenirela2T
octombrie (Ziua Reinhegirii Bisericii Ortodoxe Romene din Transilvania)28.
@g4!*stare|alM[n[stiriiCernica,del6ngiBucuregtigiapoiepiscopal
Rflmnicului, in secolul al XIX-lea (t 1868), cu zi de pomeni;
--
,-
-r
re la 11 aprilie (moaqtele
sale se afld,la
Mlnlstirea Cernica, unde a flst inmlrmintat)D.
Slujbele acestor sfinfi rorn6ni, tiparite la inceput in filade separate, au fost introduse la zilele pomenirii
lor,inedifiileultimealeMineielor,romdnegti.
4. Generaliizaret cultului local al sfinfilor cu moagtele la noi in tari
.t
i.
La aceeasi dat6. S
! dE.4 {riJFlhF?+rEdE!I1@6'
ti mai vechi. de or,
irii, !n.
La
.
sfiiti iia{v"hi, d"
*Mffi:R*k.sdwfrmwig,9x.19qt
,;;;;;";;;;';t"**;&''4{--d''r;i*tir'-'Ei#r qs-cqhFr.#+.iiEErtd*HrbilliE!
no-aiTffiii-e"*
..e*si$ffi#grxlgw#f.1"9*".H,:rl,lgg*r.**::
#w:\^*;#i{i,:!{'*:f;i{'
j:f{fr
!.*ff#i(e'ii#*,t $s..I(.tshEqi?#
25'Yezi, de ex., Marius Theodorescu - Carada, Cdliva sJinyi, Bucuregti, 1920; prof. dr. I. Lupag, Eroi
si
mucenici ai
ortodoxiei, in,,Revista teologic[" (Sibiu), 1930, nr. 7-8,p.2-91-lo0; prof. dr. cn. ciri"rJ,
, if,i,
"irrtir"a
si
pomenirea
trtil:!
romdnesri. Mucbnici brdncoveni
si
ardereni,in'n.o.R.,
l9ii, ;.;,;. i;ij;;;'prof.
Liviu s,tan,,op. cit.;
la n. l8; prof. N. Mladin, Martirii Ortodoxiei (conf.),
Sibiu, 1945 g.a.
26' Decedat la l5 august 1656, la Mdntrstirea Fartog (azi bisericd de sat), unde a fost inmorm6ntat, era cinstit inc6
dinainte de moarte ca sfEnt, pentru viafa luicuvioasi, p"nt*,n*r"-i;r;il;;i;;ilffiilil
sdv6rgite. La 30 de ani
dup[ moarte (1686), un Sinod localal arhiereilordincuprinsul
Mirropotieia" atln"i;;;;il;;;;ilffi
#il,,
lui, hotiirdnd sr fie cinstit ca sfiint (cel dintdi caz de canonizare oficiala
ri
;il;.;;;il;;;;;;6neascd).
Moaetele lui
au fost dezgropate
in septembrie 1956 gi duse in catedrala mitropolltan[ din fi*igouru, unde se afltr acum. Despre el, vezi
mai ales prot' dr. Gh. cotoqman,Yiala sftntului lotsrf cel Nou, mitopolitul n^iorrti
i'r,ir,aii)o arno,rtui 1650-1656.
La tricentenarul mbrlii
fale,
Timitoara,lg56 (qi in-M.B., 1956, nr. l_3, p. 64-g9).
--
'-'-
27' Despre ei, vezi pr' prof. M. P[curariu
,
op. cit., vol. II, p. a+-.eie
9i
zz-ss, cu bibliografie indicatd la sfirgitul
capitolului respectiv.
28.Ibidem, p.382 g.u. cu bibliografie indicatE acolo.
29' Despre el,vezi Athanasie
Mironescu, Istoria Mdndstirii cernico,cernica,
1930; kaya
si
stujba sfantului lerarh
cqlinic dri la cernica,.., tipdritd cu aprobarea Sf. sinod,
Bucure$ti, 1957, g.a.
I
TIMPU\ILE
LITURGICJ.
locului undb sb
p[stre#[ moagtele respective) 9i
anume
(in ordinea cronologica
a aducerii moaqtelor
pe p6mint rom6nesc):
ale c6rei sfinte moagte se p[sheazl la Curtea de Argeg !n
paraclisul
a)
(t 26 decembrie 1406), care se serbeaz6 la 26
i;
dinsfintele
m'ffi
egetul cel mare de ra m6na dreapt[, ra m[ndstirea
Tismana.
L4$g3gsJXc.
XIV), cu zi de pom:"Tt
P
2 iunie32; moaptele sale
itul.^alec6ruisfintemoagtesepdstreaz[laM[nistireaBistriladin
Oltenia
qi care
Noud. ale-c[rei sfinte moaqte se p6streaz[ la Iagi, in
Catedrala
iToctombrie3a.
M,
,*t
,0
'li
t.
F
ili
lit
ilr
ri
,i
193
b)
I
i_,
,;.
@olivatulTraciei(inpdrtileT6rnoveidinBulga1iad1azi)=,.1.c]::llTsec.XII)decdtretat6l
ei, pentru marea ei milostivire
cdtre sdraci. rra".ii"r"
"i
au fost aduse in i doua:rTdPE
a se.colului XIV
9i
depuse in
biserica sf. Nicotaedin
curtea Palatului do*nrsc d" la Argeg, fiind mutate mai tarziu in paraclisul nou al Manistirii lui
Neagoe Vod[, unde se afl[ qi azi. Despre-ea,
Yir'
Uuziiu, Sfanta Filofteia de la ArgeS'in
"Memoriile
secliei literare"
(Acad. Rom.), ser. III, t.-lVao.*"9ri,
telz-tli;;;*.;e
Gheras-im
timuq; op' cit" p'297 - 298
9i
Sinaxarul din
tlineiut
pedelembrie, zita 7 .
31. Originar ai, p6rtif.:prilepului
(probabil, macedorom6n) 9i
venit in
f,ara
Ro*dneascl
in a doua
jumtrtate a
secolului XIV, unde a organizat monahismul
.-ir,.rt
de formi atonit[; inmormintat
la Mlnlstirea
Tismana' de unde
moagtele lui au fost lua;?fu.
(probabil, prio s""- XVII sau XVI11) intr-un loc rimas necunoscut
p6n[ azi' Despre el'
vezi: N. Dobrescrq rn temeierea mittoprtiito, si
o ceiri ainar manastiri din
lard,
Bucuregti,
1906, p' 63-67; A'
gtefulescu'
fu{dndstirea Trsmana,Bucuregti,
1903
(ed' rr, rg09i; N' Iorga, ktoria-Bisericii
rcmdnesti'
ed' II' vol' I' Bucuregti' 1928'
p. 50 g.u.; gtefan Ieromo nahul, Viala Preorruioruii
iArnt{tj
y.osyt
Nicodim sfinlitul'tip'
de losif Bobulescu' Bucwegti'
1gg3 (9i alte edifii ulterioare);
Mineiul
pea""rrtri", ziua26(la
Sinaxai);
Cf'"tuti- Ti*'g' op'cit''p' 611-612;
pr' prof'
M. Plcurariu ,
op. cit.,""i'i'
i'
ia+
s'u'
("o bibliogrnfia
la zi)'
SZ.SfAnt originar din Tiebizondu
grup"runi in Turcia de azi), martirizat
pentru credinfa lui in cetatea Akerm-an
(Cetatea Alb[), la 1330; de acolo, *ouput". tuiu., fost aduse de Alexandru
'"1
Bon la 1402
9i
depuse in biselica Sf'
Gheorghe-Mirduyi
dinir"*rr,
C*edraia mitopil.uf,'6
"yrt
o'"i, at curind zidit[' de unde' dupd ruintirea acesteia' au
fost mutate in noua
catedral[
(cu acelagi hr",");;i;iie
J, goe,A"n
".i
.Op
9i $tefdnip
V-od[, in a doua decad[ a secolului
XVI, unde se afl6 pfln6 azi (M6n6stirea
v.
ni ai-Nrr;din-su"eav4.
pomenirea
lui, fixatii oficial la 2 iunie, se face de
fapt in serb'torile de var[ ale sflntului roun
g;etr*i
1Nq$r"rqa
gi.mierea-capului),
precum
9i
in
joia saptlmanii
I
duplRusalii
(vezisfdnta Evanghelie,Bo"ur"Ji
tgal,
p. 3)8,Ia'Y1.d"
2 iunie)'
prin pelerinajul masiv al credincioqilor
ain imprejurimi la sicriul cu moagtele toi. Orrpr.
"t
r.iit Sir.l*,lf
din Mineiul romenesc
pe iunie' zi"n2; dr' Gherasim
fimu$,op.cit.,p.435;S.Fl.Marian,sfdnrulloancelNoudinsuceava'Bucuregti'1895;vMitrofanovicigicolab''
Liturgica, ed, 1929,
p,'173-175;s. Reli,-/stori a vielii bisericesti
1
romdnilor,vol'
I' p' 262 g'u'; pr' prof' P'Rents' viala
slfaptete
sfdntului loan cel Nou de la suceava, r"rir,r.s., anul igso, nr. 6-7; Melchisedec,
hala
(slavond) sfdntului loan
cel Nou de la Suaeava, de mitrcpolitut
Origor:i"
To*b/o',
in,,,Rev:ttll**illorie'
arheologie 9i
filologie"; an' II' t' III
(Bucureqti, lgg4), p. ieynq;A.
Tlutul, noyo
ii'*ir*rni'le
Sfdnnlui
ian cel Noa de la Suceava' ed' lI' Suceava' 1914.,
Anton I.
popescu,
Wa1a,
pdtimirile
si
minunile'iia;ii"i'Urienic
loan cel Nou ile la Suceava' Craiova' 1943; I' Grdmad['
Din Bucovina de altddard,Bucuregti,
l
gze
,
p. az-ir; N. Dobrescu,
D in isloria Bisericii Romdne, sec' al xv-lea' Bucuregti'
1910, p. T3
9.u. f"o
irOi""r.u bibliografiei
*ui ,"1,i;;
pr' prof' I' Zugrav' Data serbdrii Sfdntului loan cel Nou de la
Suceia,in
M.M.S., 1958, nr. 9-10,.1l'
'7
63-.7.79
'
Turcia de azi); a suferit ca
33. Sfint de
"rigi;ft";asce,
din pe4ile Decapolei,
de 16ng[ Constantinopol
(Asia Micd"
marturisitor
pentru ap[rala cultuiui sf,tntelor icoa*e.1sbc.
I8,lar moaqtele
]{ ll
fo:' aduse de la Constantinopol
spre
sf,rgitul secolului xv, de c6tre boierii cruior.$ii ii
a"p*"in uir"rica M[nlstirii
Bisrila olteneasc[, ziditd de ei (refacuti
in secolele xvl_xlx),
unde se afl6
9i
acum
(";;i iil,."rl
din Ivlineiul
pe noiembrie, ziua de 20
9i
dr. Gher Timuq,
op. cit.,p. 339-340). Comp.
9i
Dragoq
p"*Jir"1i,
ii-o,igo'i'
Decapotitul
din Mdndstirea Bistrila' in B'o'R'' l94l'
*
i!-i1t1r1i';]t"
uo*"*l rraciei, ae.neJ{r
"rT:T{Y:.:i
Negre (Bulgaria de azi)-'a trit' probabil' prin sec'
XI (t cca 1050); moagtele ei au fost aduse de. dlmnitorul
vasile Lupu al Moldovei, la 1641
9i
depuse in frumoasa biserica
sfinfii rrei Ierarhi din Iagi, ziditd atunci d.
"1,;;;;;;
stat pdn[ spie sfErqinrl secolului al XIXlea' c6nd au fost mutate in
t
1;
ii
I
ll
["
lui Neagoe
qi
LITURGICA GENERALA
D&jpSgL".WkmM(din
Basarabi), ale cIrui sfinte moaqte se pistreazf, in Catedrala
patriarhal6dinBucure9ti9icdi6JdserbeazI,1a27octombrie35.
LaacestiasepotadirugaffipT,iMsgnip-1.,?p.llap-i*Al,klox#ruWil-Ntppp+*#*p"p*JM*k
c[ror sfinte moaste,.gtescgpe.Itg d.-"*t3pAleNrSlr"tileljq,P__q]f"_ogea,-q'uut"d_epUqg.gggUl,laJ4apstrilgl
!sce&5l$<&Fil+i3s
r':
E
Cocos. din iud. Tulcea. Ei sunt nomenili in vechile martirologii cregtine, l**iUnie.
*--*tiit"f#4ruffi#iliimai
inainte, sianta Filofteia, Sf. Parascheva qi srffi oimitrie din Basarabi
erau cunosculi gi cinstifi qi la bulgari, pentru c[ se ndscuser6 pe teritoriul sud-dunlrean. Cultul celorlal{i
rimisese necunoscut nu numai la toate celelalte popoare ortodoxe, ci qi in Biserica Greco-Catolici din
Ardeal, care trecuse in sinaxarele ei numai pe Cuviosul Grigorie Decapolitul (deoarece acesta aparfine
epocii anterioare despA{irii Bisericilor). Local la inceput, apoi regional, cultul,lor avea tendinfd de
l[rgire in Biserica Ortodox[ Rom0n6, mai ales cinstirea Sfrntei Parascheva, c4re ss generalizase mai de
mult in toatl Biserica noash616. Slujbele alcEtuite spre cinstirea lor qi tip[rite la inceput in filade sepa-
-rate
au fost incadrateii Mineiele rom0negti la zilele respective, incepdnd cu edilia Mineielor tipdrite de
idin B
i.$.,fu),
t" Dastreaza mca multe
. reBr:-a,{!!@
i (rqai mari 3au mai mici) din
tar6
din divelqglggUti,Ig+i i in diferite imprejur[ri, cele mai
inulte ffiobOndite de voievozii gi boierii romAni din trecut gi depuse in bisericile
ctitorite ori renovate qi inzestrate de ei. Amintim dintre acestea:
9a^p*ifilJg-1fr*eU4SM*
(
I 2&qq
ari
et
9g*
Lli.p*g*
g.
EfgXlMtA {sn,,l
atri arhu I C o-n s!gg{! g".h*(J1 august)
194
mal
gt"g
.e.l,"p
irtfwWieaip!.5-qr"glue^Ei/-Xk
fi;9"!gnhid,
toiiT6'pflstrate mai inainte la curtea
dET'g.s, iar azi la catedrala
-mirrppsfig*+a-qi!*-=ffiyp;*,gp.JlLfim4!,l"irg;.lxr.i:"T:!_!"q*tzs
iu,,,,u.I"jffi;fin*.jIUjc;#-e(".iltaJctitrirutnidn6stirii,AIexanoruLapu$neanu,
de la Constantinopol, la 1552);pe4i din moaqlgle Sfdntului Mucenig Cipri.a4(l4 septembrielaJaiust&9..
ZlaaidinBupure$ti.',$p.,,.sewd.*.iFn1E*.64al-+ii:l.gl('l.f&#/,:(?,,l'.'.,}l''.l.,
.HiF.&.#*
Atft solemnitlfile
pentru extinderea cultului local al sfinfilor mai vechi, cu moagtele la noi in
!ar[,
.
cdt qi cele pentru proclamarea solemnd u_E.ql,"miffi.l]"iJlg,ihf.sfrgfifpmmte|p.entru inalgprarqp p"figl-?Lq
a cultului lor. au avut loc in cursul lunii ocforiibiie din anul 1955. dup6 un
prosram
dinainte stabilit de
' F_-rf*rq#t** tXraSf**+l*t*niiaJ{ie46ffiErMEHtrlac@dHf s4l*iriE aiSESr*.:{
Catedrala mitropolitand, unde se afl[ gi azi. Sirbltoarea ei (la l4 octombrie) e numiti in popor gi Wnerea Mare,pentrt
ci in grecegte flc,pc,orceu{ inseamnl Vineri.l se spune Sf. Parascheva cea noud, spre a fi deosebitd de o altl sfintE
mai veche, cu acelagi nume, martird in persecufia lui Dioclelian (t 304), pomeniti la 26 iulie gi numitdlarusi Piatnila
(Sfdnta Yineri), iar la bulgari, Petka. Despre Sfhnta Parascheva cea Nou[ vezi: Episc. Melchisedec al Romanului,
Yiala
Si
minunile Cuvioasei Maicii noasffe Paraschivai cea Noud
Si
isloricul sfintelor ei moaste, Bucuregti,
1889; prof. M.
$esan,
Cinstirea Cyvioasei Parascheva, art. in M.M.S., 1955,,nr.3, p. 130-136; Idem, Wala Cuvioasei
Parascheva - Note critice,in aceeagi revisttr, 1957,3-4,p.260-268;D. St6nescu, Wala
Si
minunile Cuuioasei Paraschiva,
Bucuregti, 1938; pr. Sc. Porcescu, Sfiinta Parascheva cea Noud, in M.M.S., 1956, nr. 34,p.122-151; Iulian
$tefEnescq
Via1a SJintei Parascheva ceq Noud de.Matei al Mirelor, in
,,Rev.
ist. rom", vol. III, fasc. IV (1932), p. 350 q.u.;
Gher. Timug, op. cit., p.642-643; T. Pamfile, Sdrbdtorile de loamnd
Si
Pgstul Crdciunului, Bucuregti, 1914,
.
35. De origine din satul Basarabov (Bulgaria de azi), trAitor, probabil, prin sec. XIII; moa$tele lui au fost ddruite de
generalul rus Petru Saltikovmikopolitului Grigorie al Ungrovlahiei, la cererea acestuia qi depuse in Catedrala mitropolitand
(azi patriarhald) din Bucuregti, la l3 iunie 1774. Despre'el, vezi Sinaxarul din Mineiul'pe octombrie, zira27; dr. Gher.
Timug, Diclionar aghiografic, p. 209; Wala
Si
slujba Cuviosului Pdrintelui nostru Dimitrie de la Basarabov (mai
multe
edi$i, incepdnd cu cea din Wepite sfinlitor pe luna octombrie, Neamfu, 1809) g.a.
36. S6rb[toarea ei era trecutl inhe sdrbdtorile cu
finere
ale Sfinfilor, in Regulamenlul Sfdntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romdne asupra sdrbdtorilor, din mai 1874 (in B.O.R:, an. III, nr. 10, p. 24-25).
.
37. O'listd a cdtorva din aceste pdrticele de sfirite oseminte p[state pe pdmdntul romdnesc, vezi in Cartea de
rugdciunipentrutotte;tinul"alc[tuit[deierodiac.Firmilian(Marin),ed.II,Bucureqti(Ed.Albina), 1937,p.188-19l
[5]:
ilt
Ft
nl
nt
ill
!ll
it
,il
,il
il
;!i
il
{i
ftl
ii!
ti
1l
!1
II
i
[:
1.1
li
+
I
!
t
I
t
I
ii
l9s
I-l
I
I
r'
i
TIMPURILE LITUR.GICE
Sfantul Sinod, in conformitate cu regulile
qi uzanfele tradifionale respectate in celelalte Biserici autocefale
ortodoxe pentru asemenea imprejuiarirt, dupi ce se intocmiser6
qi slujbele sfinlilor.respectivi3e. Biserica
noastr6
a tr[it atunci zile ineliatoare
qi de ne-uitat, unice pflni acum in istoria vie]ii ei religioase, de fa![
nioa gi intaistatitori sau delegafi ai mai tuturor Bisericilor ortodoxe autocl$e
!|roA
(Patriarhia Ecu-
menic[ din Constantinopol,
gis"ri.a
din Grecia, Biserica ortodoi[ Rus[, Biserica ortodoxl Bulgar[
i" n-1r1r*ui
pro"iurnarea solemnd a canoniz[rii
qi inaugurarea oficiall a cultului sfdntului losif cel
Nou de la Partog s-au f6cut separat, la Timiqoara, un an mai tflrziu
(septembrie 1956), cind s-au
implinit exact 300 de ani de la moartea sfhntuluiar' . -
Au mai r[mas s[ se fac6 - intr-un viitor apropiat - proclamarea solemnd a generulizlrii cultului
Sfbntului Ioan cel Nou de la Suceava,
precum qi solemnitd|ile
canoniz[rii
qi inaugurarea oficia16 a
;;il;iifa;d,-ri lo"o d" la Rflgca, dupe ce se vor fi llmurit unele nedumeriri
qi obscurit[]i care mai
st[ruie tncd asupra persoanei, vremii
qi viefii acestui din urm[ sfdnt al Moldovei.
5. Alte personalitflfi din trecutul nostru, indreptflfite
la canonizare
#;;;;1
TrfiitrXui"#iffiffiifr:'wnr,
lort
t? n.!A,)o!ca marti*l'-1'd'{?'
1
"ltlj1"::I:
.itlilruri. | 7 9 4142, star eWHm#
8 0 6
) ei
alliia
3'
se studiaz6 totodat[ viafa qi faptele altor personalitdfi religioase venerabile din hecutul nostru
uir"i..r., i" vederea eventualei lor canonizdri in viitor, ca: pAyf,=5fu4ftg{,9i
domnitoru}.,$19,fu3,9*fu
n;"A;rt"ldovqi
(supranumit de popor
,,cgl
F_ggl-'j,
penffiffiffi.iii'lui
lervic_ri
aduse cre$tinetegi),
i^Tffii
^*-
-r,**nqtiry,p-k4e4?f,9gy;1itffi#ffici
la.Constantinopol
$
ts.1uy1s',']1?^'-1,":l:
E-
i_--
_
adoptive,*Cgr.r"gr.s
*,r"e-d.wi,ffffi,-'C.i
a*wnuBq$ifi*Q.?lapodeqti,
egumenul.{*7
nds'le,PAisleB*
(sirva) 8ffiaLrr,, Ciikxi.aruiffi;l*"9ry1*=yfl
g}\preotiiPsIte,MAeiw,Nn
sibiel
ii,roqp"din
Gales.(martiri
ui o'iffiTlff#'#G#"ffi.i3cl'x'filii"iiarepl
P:qi""il.{3lki99,l'i&**4"
la Neam!
(t 15
@nF- . lr 16^/\
-: -1a::43
t,
ii
t;
ll
l-r
I
Ir
L,
I
[.,
-
r- 4-!
6. Importanfa canonizlrii sfinfilor romAni
Actul primei canonizdrioficiale
a unor sfin{i rolnini are o valoare cu adevlrat
ft$ic]'
na1!
satisfac{ie unei.dorinfe firepti
qi legitime a'credincioqilor
noqtri, c1e
hi
cinsteau de fap[,'de mult[
."
"
-*\i
din mijiocul lor, se reparlprln aceasta o nedreptate, o neglijenfi
9i
o nep[sare
vreme' pe srmlu rasE
figioase ale neamului nostru, care
"ru*
pri.ri.indr"ptalit" ta
fegretabile fafa de marile personalitdli re
,1
38. Vezi pr. prof. Liviu Stan, Despre cantonizarea sfinlilor in Bis-eric-a
lrtodTxd.,
in ortodoxia' 1950' nr' 2'
p.260-278; Idem, Despre rdnduiala canonizdrii sotlimrie a sfinlilor in Orlodoxie, in M'O'-, 1955, nr''.7-9'
p.416428.
39. Vezi Viala
si
slujba Sfintului Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Rdmnicului-Noul Seuerin-, ce;eprdlnlie-ste
n rua a" i opriti",g,,i*"trii;
si
1no6
"scrisd
de pr. Gr. Popescu $r
pr.prof. Gh. Moisescu, iar sluiba e alcdt,ita de
arhiereul Efrem En[cer.o
gi pr. profi Ene Branigte);'wala si
ituita sQnYitor lerarhi
si
Mdrrurisitori lorest
!:s'Y'
^iirp",tii
ai irdeqlutui, ce se prdznuiesc in ziua'de 24 aprilie
si
a Cuviosilor Mdrlurisitori
ai dreptei credinye Yisarion
Sarai
Si
Sofionie de la Cioara
Si
a Mucenicului Oprea din SdliSte, ce._se prdznuiesc in ziuq de 2l octombrie, Bucureqti,
1957 (scrise de colectivul profesorilor de la Institutul Teologic din Sibiu).
4b. Vezi reportajele din B.o.R., lljl,_nr. I l-12, p 106? -l222,uade sunt tip[riJe
9i
tornosurile sinodale respective'
Comp. gi B.O.R., an 1956, nt. l-2, p. 28-50.
+t. Vezi reportajul de prot. dr.:Gh. Cotogmaq in B.O.R., 1956, nr. l0-11,
p. 8-91.
??9-
ii. n*pr"'J;il;;;mrt
a acestuia de cdtre cdlugdrii de la Nearnt, vezi M'o., 195-6,
11.
8--9,.p. 478, n' 89'
,-
^-r:
:--.:
l sllnn ro instiruind
-tn
a itorffifi
A;;;;r';;: ;;;; {r*"i, iia",ri trrr* Leontie aZ to naaarti, Dreptcredinciosut
voievod
gtefan cat Mare si
sfdnt, sfdntut
t, J'9 D--a--.^^-:--.-.,
^., ^^t
A1:;';::":;:f;1,::"i;:;;,;;Xi;;;;;:;';";;";;;;
i";;;;;;
#"i',
Ma,iri cons,an,in vodd Brdnciveanu cu cei
/
ti
Li
l:
]
I
patru
Jii:
Constantin,
$tefan,
Radu, Matei
Si
sfetnicul lanache (a'r')'
,\
,'it
{
.J6
'1
L
I
196
LITURGICA
GENERALA
TotodatS''
se reabilite az\'
si
se consolideaz6
increderea gi mandria
noastrr legitim[
de cregtini
ortodocqi'
suntem ac'urir congtienfi
c[
il
dp.nr1*u1 ,ortru poate
ridica Dumnezeu
sfin1i; iai via{a lor
imbun6t6fit[
9i
faptele-lor
minunlte,
sevargite
in slujba tuipu*o.reu
gi a semenlor
lor, constituie
o."T^"^"^l*,^011i1.11, imbqrf
de
1te
catca pe
urme qi a le imita virrJ1ile.
,ou,Ililifffi,?'pran
mai larg, intero't"d;*&#'ratjs+re;;-;rfi;,i*pr-":-FJ,,-r,g
$:,sep.
o Hffi xr*#rffifxtiffi.##*sere*dffi',ffi.{*.
x,m:, t*1:*qt*c]ryiiiijiffi #trffiffi
,'r'7r,4+r*,'dE*i*==='ru.on,l'tHi5-n*ti#'uf##iliitHffiltr[
.8,-49 hlerjr..
a s.egt,
une s c B i s eri c a n o as tra cu c e r 6i liie Ei i e*1 ptp.tg,a
q1u'
grfo ri :
i ry#;:d;ffi
i;j
HA'ilEni
l1l-iri-i"!!}grelfg-ree,agslqi$i-ppnrimeul*euera$
ridicflndu-se
oeste I
o astfel de cinste qi dintre care, precum
am vf,zut, unele'fuseserd
deja remarcate gi cinstite
ca sfinli chiar
in Bisericile
altor, popoare
ortodoxe.
l' A se vedea gi Tomds Spidlik, Marii misticira,si (trad.
de pr. prof. dr. Nicolae D. Necula), Ed. Episcopiei Dunirii
de Joq Galafi, 1997.
2' Despre sfinfii rom6ni,-vezi
yol'
ff
nt! rgmdni
si
apdrdtori ai tegii strdmbsesti,Ed.
Instifutului Biblic, Bucuregri,
1987; Pr' prof' dr' Miriba.
flyrariu,
iJirli do"o-romani
si
romdni,Ed.
Triritur, Iagi,, 1994; Antologie.aghiograficd
romdneascd,
Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1994.
LsL]', t 774,
3' Bibliografia
completd (pan[ la tetl i"rpr" mucenicii de la Niculileila pr. Eugen Drdgoi, Despre bazilica
si sJinyii martiri de ta Niculilel. Date bibliograiice.
bxtras din Indrumat'otr
bisericesc,
misionar
si
patriotic,Galali,
I9g7, p. 83-90.
4' Recent' din ini1iativa..l'P's.-oanier,
rvrjtrgn-o]1tul
Moldovei gi Bucovinei,
s-a tiprrit albumul trilingv sfdnta
Parascheva
- cdldilza pelerinilo4
Ed. Trinitas, Iagi,-2000,
160 p.
5' Vezi
9i
arhim' Ioaniche Bllal, s/inli cu moa$k din Rondnia,Ed.
Episcopiei
Romanului,
iI999.
_!e;i!i
din.poporul
nostru, se di in acelagi timp oreplica,t dt;;i;';;ffi
"Hil##:Ti;:::Jil1:
care susfin cf, Biserica ortodoid, incremenit[
in formalismul
";ilil;i;
*"I*li fi capabild sr ofere
credinciogilor
ei climatul
9i
posibilit
i"u klirii unei viefi de inalte spirituaiitat
",
iur"sd rodeasc[ sfin]ias.
Pe scurt, actul istoric al primelor
canonizf,ri
de sfinli ,#;i-;;;ri.u,r"r,
i*oortanfr
hotarele
Bisericii
noastre gi cautE un interes mai larg, iot.rortoao*ipi-inr..ronzuionat.
Numele cond-ucrtorilor
Bisericii
ortodoxe
Romane pi al tuturor cJor.,care
* d.p*;;;;i;;;il;,
pentru implinirea
unei mari lipse de care suferea pdna acum Biserica ,ourt.a vor r[m6ne pe veci legate de acest act
epocal gi
vor trebui pomenite
cu cinste gi recunogtinf5
in viitor.
44' Prof' T'M' Popescv
insemndtqtea
canonizdrii sJinlilor romdni,in
B.o.R.,
an I953, nr.5-6, p.49g.
45' Prof. Isidor Todoran, In tegdrurd
cu canoiizarea ,7r1it", *riri In s.o.n., an r95g, nr. 5-6, p. 465 q.u.
I
I
CAPITOLELE
XIV-XV
POSTURILEDINCURSULANULUIBISERICESC
1. Ce este
Postul?
L-
1
t
Eif,}";ftfri':**Hffi
*ffiepltuaQs"
-Unii*retca-origiffil
HBfriffi
scufi' esre o prastrea .,,'rDL',L.'
ut s^^vrr'!
rai mutli il leag6 de cultul morfilor
din -----it"ptu
originii
postului,
p[rerile sunt impdrfite'
Cei m
vremuri strrvechi.
Astfel, aupa unii,-pqst*ili.?rp
g:is'tl^ee
**?9{i'q!+$:,f***#i3#1*
I,'XTJilffi&i'*#.*s-i
f#Ir::":ir"iH{i#',ti
consumareaalimente,lg1c-9tlk1nlll3-lgdg:nq;l.pr$'mg'SJ.$g"r-n3l
:,Yi;;i-:=;J?+4#*ry:.1:-
::::1T:;;"' a'_ 1" nn6ncare si blu aeCi
9i
iiii ar fi vorbd
de o
g.e_{H""c""qq
;1LI.4e!"1
f us{g]g!r!l&r"e*p,s"Jl
pracuca tot ur leBatur4
u* uurrur
'rvrrr
omandaia
qi uneori
experimentatd
de
intr-o simpl4
practicB de sobrietate
qi de temperanfE'
rec
marii infetepfi, filozofi sau intemei"toria.
,.risiiJig-lg-,*pg-$.J"R=o-,*lii$4?*,ft[X1ffi,}?,,'1*tt#
mafii infelgpF, IIIOZOII SaU lllltrlllErt,tur
I uv rwuEr''.6,X*iFp;f,,+ai;:is.5i:rrr-'t rv,{n'#iLiri-tF14e.-
'L;iEifii'flViZiUni
unllnsEle,]s?#,aglgJg,Sgigq* rn*tElp'-pllll#-m$kje-,l##gHgli?3?f#''.P"?,'*
iiileioas*1.
Uneori,
ei 6ite practicat ca utEiEi:ci1iu
a" p.nifl#tf,Hruffi'ffi
i;; *i:i;'c'ti;
i;;6ETtii'6
pentru s6v6rsirea
unor acte religioase
;;::1'.{?e]::y::::X:::,:1,11;1i,t"\'Hi.:ffi
Xlj;
'..,flfiff#filH;:;;;ilHi;*;;;;;riil'ry'i
aipuriricare
(currfire)' citeodata
a rost
considerat
qi practicat ca un mijloc
pentru a avea viziuni' de multe ori - dezbrlcat
complet
de
caracterul religios - se practic[ pur qi simplu ca un mijloc igienic'pentru
refacere4
sau pastrarea
senatelii
frzicJ,,fiind
recomandat
ca atare chiar de gtiinla medical6'
Diferite
pireri despre originea
lui
Pe 10ng[ instituliasacr^
a sArbetorilor,
despre care amvorbitpdn[
acum, o al,ur6nduial6
disciplinard
cu care Biserica indrumeaz[
viata credinciogiro,
ei pe c[ile adevdratei
trdiri creqtine, ale virtulii
qi ale
cinstirii de Dumnezeu
este aceea a posturilor din cursul anului bisericesc'
postul,
adicS abfinerea
totall ,u, pu4iJa de 1a anumite alimente,
pe un timp mai lung sau mai
scurt, este o practice existentr,
rn diferite i'orms in mai tolt
gi9r.11;i
L"::]^$l ilt:,11i,1T'1,fi;' n,,
2.PostulindiferitereligiigiinVechiulTestament:'
6ndu-1 sub diferite
a) !n general, mai toaie religiile acordd o mare importanf6
postului' practic
forme
gi din diferite motive. Astfi:l,
"gril*"
*
u"Uil""i*ii.practicau
postul socotindu-l
ca un mijloc
eficace pentru expierea sau isp'qirea
p[catdlor. Greco-romanii
il practicau ddndu-i caracter atdt igienic'
cflt gi rerigios. De .*"*rr, irffiftd;"i1ei
ceres
(Demeter), postul era socotit ca un mijloc de cdqtigare
a ulor puteri spirituale
qi se practica in riturile de pregatire
gi a. io4i.re in misteiete cultului respectiv
(ia in curtul rui rr,rituj, etlelilor
gi-gimnapiror ri se
frescriau
anumite zile de post inainte de
jocurile
orimpice, de intreierle sau de ruptere ai, cir"*r,
palestre qi arene. celebrul irredic al antichitalii
plgine'
Hipocrate, care aajuns la adanci bdtrflnetri,
atrituia longevitatea
sa postului, spunind c6 niciodat6
hu
s-a ridicat de la masd satul de tot. De *rr*.n.u,
filozoful
Pitagora
propovaduia adeplilor sli ascezf
in
;.d*1 ;;u pottrf
9i
abstinenta aveau rol de cdpetenie'
I
i
L,
I
l_
I
L
1. Amlnunte la F. Cabrol, Jetme,D'A'C'L',
t' VII, col' 2481 q'u'
198
LITURGICA
GENERALA
I::*
budigtii qi brahmanii
de azi, postur
este o reguld de viaf6. Mahomedanii
a
nttritRamadan'(Ramazan),
io ii*prri.!*ianumhnAnni
nimi^ rro r^ *x^x-.:-.r
-,
lsieiunpbstmare,
[fff f!!,i,,]i'#ii#;,itrii::T:i]"Y:l':1mic,d.rara.a'itrr,.",'aJi;d;L#
itlve
socotite
ca
nZiuaCurafirii
. r"'1" r..fri din luna a gaptea
(S5rbdtoarea
l'ff[]i';
t]#ffi:
p,"'ttr
lr lrit ""0+,
.
:il".*;iu..u
si
a zecea,cer
din ajunur
$arbatorii
purim
q.a. (zabaia7,5;8,
Ie; rrtr.u
dJi;.;:"id;#1,""::LJjiiftj,i,;[:T:dT?lIX;
Mdntuitorului'
evreii
lineau
in fiecare lund a anului
catJo zi sau mai multe (izorate)de
post; cei rnai zelogi gi
mai ales fariseii posteau
regulat
cdte. doud ,ite p" *upt5mdn[
gi amrme lunea
Ei
joia
(Luca
1g, l2)3' Se mai instituiau
posturi
g"n.iale
speciale (ilid;r6,
r, i*piq*uJffi;
din viafa publica
a evreilor (ca moartea
regelui)
sau pentru
iniaturarea
uoor,,uri
n.ngr-orid:
socotite pedepse
dumnezeiegti
(vezi,
de ex..T]1,
1ld:
c. z!, z!;er,.*1,
rl;,;;#
ii,'r,',",,
z, t2).
'k+"t-e$Yes,t9pp$$|"19[gghg
qrlctig{ de diferite persoane,in
diverse momente
9i
imprejur,ri,
el
ff ff 3olT#,:1Tlii,3lrl?,Y:***:'r-*+[e;+k*-qr,$",*p-o*u*,p.eu#*.res,ns,
i|\2|;1i{]],H".EI"9gt.qgl"I.J"i-9"(mRegi19,s),e9-5ugl9,..,(Pd*.s,zi]ii1ir;i"p,;ffi
:irrl,r1
spiritualizeze
postul,
a..ntraoa
.e rrruolu[ffi
ilffi :[:,:l:*[H::":]::::ll1i:1u"l.a',**ii4G;ffi;?;?*[:ffiruT,T::,f
ill;:.lf,intiturarea
asuprirlor
pi,,"arrpt;1,il;.;;ffi;r:,,-:;;:"Tll:',:::il:ti;l}:
12, 8 g,a.). ;Tobie
3. Concepfia
cregtinl despre post
.
Mdntuitorul
insuli
a practicat
postul;
El a postit 40 d; zile inainte de inceputul
activitalii
sale publice
(Matei
4,2;Marcr
1, l3 gi Luca 4, 1-3)
;i
a iavapt pJr.rr#iu,
,,lio'r,
*v6nt, cdt
9i
prin
faptil'
c[ postul
este inseparabir
ie rug6ciune (uut"i
4, i; fuurru
g,2g).El
l-a recomandat
ca pe un
mijloc de luptr impohivaispitelor
qi a
iuterii
diavolului (Matei
17, 2l), stiruind c[ nu trebuie practicat
numai cu forme
exteme,
dup[ obiceiuiiud"ilor,
ci cu voie bund qi cu congtiin]a
c6, postind,
sf,v'rgeqti.
sfinlii
Apostoli
aupracticat
qi ei postul.
A;a, de exemplu, sfhntur
Apostol
pavel
a postit gi a indemnat
pe fiii sdi duhovniceqti
s6 practice
postul
urit .u *gariur"ulrapte
9,9; 13,2_3 qi 14,23;II cor. 6, 5; I Cor. 7, 5).
ru64wruuv'r
Menfiuni
despre practicarea
postului
dupi epoca apostolic[ g5sim
apoi la numerogi
scriitori cregtini,
ca' de exemplu,
Barnaba,
sf. Jusiin,
sf, Policarp, He#a, Crement
al Alexandriei,
iar dup[ secolul IV,
*e{yil:.rlnt
prea
numeroase
ca sI mai stdruim asupra lor.
*r:!"3:'{:;i'J,Xffi:ff"Hi:i;.o,ou
pld"Ma,;i;;*r,i
ui
a snn}ilor
Aposrori, rerev6nd roropsere
2.Yeziprof,EmilianVasilescu,Istoriareligiilor,ed.II,Bucuregti,l982,passim,
3.Cp.piDidahia1pr'.l2A-nosloli'cap.vru(*a.rom.din';.;';iiiiT,,,,,i,o,,.,VII,23.
4'YezL de ex': sf' vasile
""iMar",'oiitio
t
si
a. Despre post.,ec.,
t. xxxr,
,"r- iii-rgi,
sf. Ioan Guri de Aur,
omitia
despre post
,i
*,or*o,i
rp.d.li. iivru, cor. roiq_rb6
D;
o*iii" t, ,iii-;;
;,;";,;
oostutui
(ibid., t. Ltx,
.'
199
TIMPURILE
LITURGICE
J
I
I
De aceea, crestinismul
a dat
postului o tnsemniltate
mare in viala religioas,
qi mai ales in viala
mbnaha16,
flcind din,el un act a" rirtoti;
;;il,;,
mijloc
de progres in viala spirituald' de luptl
impotriva
patimiloi
fi
a poftelor
;i,totodat6,
un selrul
de respect
qi de omagiu
adus liri Dumnezeu'
S-a
accentuat
indeosebi
sensul
spiritual
"1;;ilhi,
nyizangl-se
cl postul adevarat
const[ nu numai in
ablinerea
rotuot*a
J.iu*an.ur.
qi uaitura,
ci'gi intr-o striduir,rfilneincetat'
de a domina'
cu spiritul'
cu voinfa, toate
patimile
gi poftel", irrtirffi,:"t*::.rioare
ale trupului,
care il apropie
pe om
de animare.
Este vorba
deci nu numai
de o renunfare
temporar[,
conqtientr ri
c.onsimtit6,
la satisfacerea
unui instinct
natural
- nevoia
de hranl - ci de un efort
pentru inooir"a
ri"lii,
prin intronarea
supremafiei
spiritnlui
asupra tnrpului
pi a ,,rn.t
rrui; iu, u..usta
str,danie
este legati
cu o luptr
grea' care constr in
int,rirea
voin{ei
gi a ra}iunii
sanatoase,i, G;tt;*ea
instinctelor,
in infrinarea
sufletului'
tinzdnd
la
stabilirea
unui echilibru
launtric,
in ,# spiritrJ
- adica
rrr*
superioara $i
nouiia a
fiintei noastre
- s[
;4;Xi:1ffiTTJj,
purt. din mijloacele
de culfi_vare
qi des6vx4ire_a
sufletutui,
fiind
in-
separabil
de alte virtuli
qi acte .r.l,io.,lu'
*ga"i*1a'
c6in{a'
t*t'e"iu'
rnilostenia
q'a' El sl[beqte'
aten'eazbsau
chiar stinge
puterea
,'"i*;;
qi a.instinctelor,
constituind
deci o formd
sau un
..auxiliar
al sdrguin{ei
continue
,pr. irra'arqire,
prin uT;;";;"*"i
atunci
este
postul des[varqit
(post complet
.#l"i#;;,
;#i;iill?;
il-11,,*i1e
de dulce
(postirea
de bucate
sau de
alimente)
este unitl cu efortul
spre virtute
qi progres spirituar,
cu inpordarea
voinlei
spre
purificarea
suflerului,
spre alungarea
gdnduril", ;i
;;'i'ietoi
pacito+;;;o;
infl'narea
de la riul moral
(pdcat)
'
',,posteqte,
dar, lui Dumnezeuun
p";;;;;'tut^'a
nu fuci
"i'i
o faptl rea in viala ta' ci slujeqte
,,, _.
Domnului
cu inim6 curat6,
plzind
poruncile
Lui
gi *..ganJ
pe caleahotlrflrilor
Lui; sd nu se suie
in inima ta nici o fapt[ rea; crede irr.a tt'i Dumnezeu
"a'
au'i uti ftt a-cestea'
dacl te vei teme de
-.
.El gi dacl te vei infr'na
de la orice l;;;;r,
vei trli.in D'*"t""'
Dac6 vei face acestea'
vei
posti
'
post mare
qi primit
de Domnur",
;i,-;l'J'aint"
djt"ip;iii;ostolilors'
Cu alte euvinte'
postul
extern se complet
eazd cupostul
tri.*^"*-"nostul
deliu"ui"'l
r" des[vdrgegte
prin
"postul
de
i*11",::::"J
*#:::":T*9
,1, ,iin,
9"i\ '-1YJ:T:i9.11'"":T?"'1'*'
lupta
spirituala
cu
patimile
trupegti
qi sufleteqti
tl.b":";ili;a
qi intensidcatA nr-int1o
strunire
mai atentd
$i
mai asprl
a
trupulgi,
pentru ca acesta s6 devinl
1!"t*t)-
"'1"t*i*i
docil
9i
apt pentru realizateanlzuinlelor
superioare
ale spirit*lui,
pentru ridicaiea
lui cltre Dumnezeu,
izvorul
qi intruparea deslvdr$it,
aBinelui
.:
pi Perfec{iunii:
r in virtute
gi ca un act de
Postul
este conceput
deci
qi practicat
in creqtinism
1u1$jlo" 1t-lTT::
cult, ca o
jertfa vie de evlavie,
a. .uir6
a" supunere
fala de DUmnezeu 9i
un mod de cinstire
a Lui' El
nu este numai un efort de a supune,
|ii*inu
gi u ui*i
"."u
r. este rlu
gi irf.tiot
in noi, ci qi o dorinla
de a ne apropia
de modul
de via!6 infrr"s.,
:u.
q] d. ,r"r".^"
ot
'-r
pri""'l'
a ne asemana
cu El'
c6ci
.
precum spune Simeon
al Tesalonic-ului
- nici Dumnezeu,
nici ingerii
nu au nevoie
de hran67;
de aceea,
de regul6,
postul religios
s" to.t"i.
gise incunune
tzeinnrmiarteqirea-c'1
sfflntul
Trup
qi s6nge
al
Domnului,
care este in acest cal;;IJ;'
'
;il;;"J'
u st'aaoinfelor
noastre
ascetice 9i
M;r::,!Ifi:':::ii,:;!6.i?;:;;l!,.f;;;i",pj,,po,i(ita,,";i."i1t.i{i,^isi.ieo);omilie
despre.post si
drrpi" David
(t.Lxtt,cot.isg-lZii;
omitie a"rp*
i"r,ii1uir"
pikti
(t' LxIl' col' 15-i6) 9'a';
Asterie
alAm asiei,Cuvaitlatncepuiuiposut
i,inO*itii;ipredici,oua''il'atp''d'n"tio*'p'251q'u';Sf'loanDamaschinul'
.Despre
sfintele
ptosturi, P.G., t. kCV,
""1';;-;;;
df:T.oao'
Stoait''i-,'
C'uAn'o'"o
n alyyposr"'
in Cuvintele
Sfdntului
Teodor Studitul,iip.
de l' Dinc6,
p. zri-izii'1--1"'iqi
p''
pu,;
G'"tu' oi' cugetarrle'strnlilor
Pdrinli
despre
post
i;il;;*';tiil,
in c'e',-r?l7ll
3' p' 147-150'
5.PdstorulluiHerma,Pilda(Asem6narea)V,1,trad.rom.dinS.P.A.z,p.2,l|,
6, Cp, Teologia
morald
ortodoxa, w:ntruii.tin,t.t.
t.otogi"lluoii.|i;
io*ao speciald,Bgcureqti,
1980,
p' 55-56'
1.Rdsp,tatntreb,unuiarhiereu,s+,.pc.,..CLVcol.g0tc'
I
I
t..
t.,
I
l,
lj
t
l,
ir
Lt
i,
"\ *
..1i..
rj
.l
'.1
1
I
I
LITURGICA GENERALA
duhovnicegti. Postul este astfel r[d[cin[ sau incep[tur[ a eliber[rii de patimi pi
,,maic6 a virtu{ilor",
temelie a inhegii vieli rnorales:
Postul poate fi practicat gi ca un mijloc igienic pentru plstrarea sdn6t6[ii, pentru intarirea gi inviorarea
organismului.
$tiinfa
medicali de ast6zi a constatat cd postul, departe ae a
-n
impotriva naturii omului;
dimpotriv[, el este tntotdeauua folositol fiind in unele cazuri chiar recomandat ca mijloc de vind.ecare,
penku redresarea organismului obosit gi intoxicat de hran[ prea imbelgugatde. E de la sine tnfeles cd
atunci cdnd e practicat dinnevoie, din motive pur igienice gi sanitare, postul e lipsit de valoarea reiigioas6
pe care o are afunci cind e practicat de bun[voie gi din motive pur spirituale, ca un aet de virtute gi de
-
4. Postul in Cregtinismul primar.
Primele reglementlri privitoare Ia post
in primele zile ale Cregtinismului, nu glsim prescriplii precise cu privire la timpul (datele) gi
formele practic[rii postului. Primii cregtini au postit, probabil, dup[ obiceiul iudaic, dar trebuie subliniat
c[ Biserica Cregtind n-a adoptat nici unul din posturile evreilor.
Dacd la tnceput, postul era practicat ca un act de pietate personal[, l6sat in libera voie gi la rdvna
religioas6 sau la pogibilit[1ile fiecdruia, cu timpul, conducerea Bisericii a formulat heptat reguli gi
.:
tidrum[ri, mai mult sau mai putin pri:cise gi obligatorii pentru toli in aceast[ privinfa, reglementAnd
timpul, durala gi felul postirii, precum se va vedea mai departe. Astfel de norme aparmai ales inceptnd
din secolul I!, concomitent cu reglementarea disciplinei catehumenatului gi a peniturlei gi qu des[vflr. girea
'organiz[rii Bisericii, dup[ cregtinarea totalI a p6gdnilor din cuprinsul Imperiului Roman. Totugi,
preocupdri pentru reglementarea disciplinei postului-g[sim in Bisericd foarte de timpuriu qi anume incd
de la sfdrgitul secolului I.
A',tl"-l#*"-nm+pjii*x,sdy#eJ*#s#s,s,#gsss*#*
P-iAqktqJiw.stfrruro)
p*loilkp-,:#k
. Vlll). care fiieaz1, zilele de miercrrr:i.-si de vineri
-ce
zile de nnst nenfnr' crestini ?r, l.r..rrl-'t .r"fiiiiii-
{*B:J*IlP,geFL.q?9.iil-qle"dit"s-}isrr+rsilruda,visrase*its"d,-e*e"f,L*g ffi*sntintk;,1ffiiiffi,ffiffi
Itg"'
Mui$*iuoQsruq&4p.etlM..(66 qi6e),PiM*RlHkap.
XXI)rr
siQggsjllygiiJe
ug"PgJHljmEg#,hilpJsnia.pra$is.elfi+s&*disppptueg$JpJkf.(vezi
Fapte 13,2-3),
gi vineri
Ei
cele din
q,."
_srr:h+r
*:ki#J..4.Ear*.br
r
cre$ttnll posteau
umLwgmmsg$p,gli,p-IP*g*ms"Lne"s,.tur1la.dgmiereurl
inceput, iutrucdt Sfdnta Euharistie se s6virgea seara,
ablinindu.se cu totul de la m0ncare qi b[utur[ (adic[ ajunau). Din
scrierile lui Tertulian, ca gi din alte documente posterioare, rezultd c[ postul nu era totdeauna sau peste
tot la fel de aspru gi de lungr3.
Fiind impreunat cu ceinla gi zdrobire de inimd
(Ar[tarea
Domnului
fEntul
vierea Domnului-.si
."-VTi. 6:t 1' '' ':r
ii is
tinii nu posteau,. de
- 9,.
vrer-nea,
dispozi{iile oficiale care regleminteazd disciplina postului se inmullesc treptat,
ele fiind numeroase
mai ales in canoanele sinoadelor ecumenice gi locale gi ale parinliloi bi-
8. Teologia morald
ortodoxd,vol. cit., p. 56,
9. De ex., Sf. entonie
iei M;;; oair"ios uni, practicdnd un post riguros timp de peste 80 de ani gi ca el, mulgi
gytli"i'
Yt'i
l]
alte exemple
de longevitate datoritl postului, la Bicserdy Bdla, Macrobrorica (gtiin{a prelirngirii vie}ii),
F[gdrag, f'a'; Reddcouverle
du jefine.
sagesse du iorps, Paris, 1959 gi t uo. germ.: wiede'i"wd""iurg iu Fari"r',
Wien-Milnchen, 1963.
10. Didqhia celor l2 Apostoli,
p. 55.
I L Comp. F. Cabiol, op cit., eot. Z+gS.
l[.Yezi Const. Apos.,Vl l3
ti
l5; VII, 22
siZl,trad. rom.
din S.p.A.r, vol. II, p. l2g,l34,lgz, D;8.
I3. Amdnunte Ia F. Cabrol, op.ci1.
a
r
I,
I,
lr
li
L_
t:
l
i
i
TIMPURILE
LITURGICE
monahismului,
consumalea
ile mai i
a\PpsL4eltggllobStes
c), cdndeste
linut
de Biserica
tntreagd
ffi;;ii(#ffi;;;i;,
d; ,"i"rii",",
de stat), pentru diverse motive
(doliu general la moartea
unet
.^:.-:.^+^ \
ffi"r* ft
ffi;;
G*
hdep artarea di reritelor
"
d
?f
, t:tl
f
y*
:T 3T:::?:"" :,,: l;
""i";r";;;r";;;;;lol,
(rrrronal),
linut
de fiecare credincios
in parte, dup6 nevoile sale
proprii qi iu
trrF:8&f,sFry{*Ft+s+,@,.ir.'sE4'aF
.:-- l^ D:^^-:^x Aoamanaq r..r"hrri nra.cticl mai algS CfedinCiO$ii mai
,rr
jffiffi
ff"r.m:fu#l.r
"nJ
iI iir r ;
i.
Ar
f
.n"
1.
-p
o'rni
practic 6 mai ales cre dincio
e
i i mai
,tfagi, inzeshali cuo evlavie sau rdvnl religioas[
deosebit['
ea)"!ut,
p-ostul poate fi de dou6 feluri
9i
anurne:
Yb)'posturi
de mai multe zile (posturi
(
lyytil,
'
f
P i s tur i t e g en er at e ( o.b
s.t
e
s
t i)
3te l_is.en
ci
i
oi:1T^tj#fi
uirele
vom enumora
mal
201
sericeqtira. in Biserica ortodoxa,
ele se frxeazddefinitiv
gi se uniformizeazdpeste
tot, in sec' vI[-IX,
mai ales, in epoca premergatoare
Marii Schisme
(1054), cristalizdndu-se
in randuiala
posturilor qi
ajunirilor,
pe care vom expune-o
mai departe'
5. Disciplina
bisericeasc[
privitoare la posturi. Felurile
postirii
. -.^r^-^ ol fotrt,ri o,,,
qcnrimii
ftri atflt in oraCtiCa VeChe a BiSericii, C0t
9i
in eea
ortofffi , 6ffi'tr1 iiffiffitte
ffluri s au grade :
Din ounct de vedere al felq
*fi.
":.-;
,r
--,--"
-
t*i ,n -e*ei&*g,iUiaiF
>dox6,
postul
Poate
tl de mal
iunareapropriu-zisE, care const[ in abfinerea completd de la orice
fd#ffi#t,Tffiffi(cu,e,binein}e1es,nupoatefipl'eal}"g)'epostul!inut,
a\ Postul i
s#*iwryw+.e+c
timp de 40 de zile, de c6tie Moise
pe Sinai
(ieqiie 24,18),
de Sf' Plgoroc llie
(III Regi 19' 8) qi de
vtairuitorul
in ajunul inceperii activite6i Sale mesianice
(Luca 4,l-2)'
.b[3,g"*lfuffi%#l19^&giil-,
in care se inghduie
numai consumarea
de hran6 uscatd:
p6ine' frucfe
usiate sau seminte, ri,Hfffii
t
** o.
Jur. t-u,, plucticat sf. Ioan Botez[torul
inpustia Iordariului
d;i#iil';i
Mu.ru r, 6), precum qi marii ur..1i
9i
pustnici cre$tini din epocile de strllucire
a
")
iortut cgt_1:,!!!*q?ygfi&ilihin
care se ad.mite consumarea
m6nc[rurilor
g6tite din alirnente de
"u1),excluiflndu-seoricea1imentdeprovenie|teanimal'e(.uT.1 "'iei"
1), excruinnair-ry
3riie.'*:1*11::lll'3i1iilil'i"i#11;
il?ffi";.T'i. i"ui;,
unrura sau grasime;, ffi",laptele 9i
toate derivatele lui)' Este postul practicat
de marea majoriiate
a credincioqilor,
in cele mai multe cantrl
f-grm
:
*""dX,uotq,
slavo-rusi:
razreaqenie),
in care se t18efu-e
ffi'ffi'fii:fiit;;*
ei
a untdelemnului,
h perioadele cind:
lTll,'^I:r,T:^T
d*eue@agl*[s3#s[o"*]9"{ggklmP9rmr,.u9--gaJH#*s,,}s#1"'}#**.r.#.-Yd'."H*l=*H,&*i;a'o--:a*+m'*
c6nd e prescris post aspru sau post .o*,fr"iiffiTJffi*gp,*a.Xg.*i*,ilii
Aat totdeauna
in timpul
zianafa i. Irrlineic si
calru E
PIsssIrD PUD,
'DPrs
Deu
vve! ---'-:^;;.,
-.".i""ffi7e'4'.*ts'
'
,*oate in Mineie
qi
P[resimilor;
ele sunt reglementate
prin tradifia
9i
practica bisericeasc['
fiind const
in Triod
(la s[rb6torile
respective),
in Tipicuicel
Mare, precum
qi in Sinaxdrul de la sfargitul
unora'din
.Aitiif. mai mari ale Ceasiowlui
(vezimai departe, la posturile de durat[)'
Din punchrl de vedere al extensiunii
;;;i,;i(ui
o"*a*fui
celor ce postesc tn acelaqi timp)'
postul
ffi.aJ*rinutnumaideoparteauneiBiserici(oregiune,oeparhie,o *954^rg6qg+a+4r
localitate etc.). Asemenea
posturi se practicau mai ales in trecut' cAnd erau rinduite,de
t""llt-::t^?
^-^1
t^ n*^^r+ao rrnPt
I
1.1
fi
I
ii
ffi
.trifr ffi
f
fr,;uo
ii
r"r"r
p.o s tiri i, p i..o.
li :":p1 :":, ::.0. :1 l1'-':, :li:
il; J ;il"il.'i
"
;. ae
.iimp :
:.
d:':
:b ::"d' ffg:Il:: i::::: :::'I:#
rsuB,ru,Da urt\'\rL"\o',n;:;;;;#i;,
rtur[, ci ele constituievreme
depociin][,
nuriai
prin infr0narea de la mdnc[rurile ,,de
dulce"
qi de la b[r
ffioanele66qi69apostolice;2g,52,55,56qi89TrularyISf.D-ionisiealAlexandriei;18li
19 Gangra;
g
qi 10 Sr. iimotei al Alexandriei;ls
sf, Petru al,A'lexaniriei;
33 Sf' Nichifor M[rturistorul;49 9i
51
Laodiceea
g.a.
in sfdrsit, dupi durata
'1i
202
LITURGICA GENERALA
de lupt[ impotriva patimilor, de practicare
mai intens[ a virtulilor, indeosebi a faptelor iubirii creqtine
(iertaiea,
milostenia, inhajutoraiea
frifeasc[ etc.), precum gi a rugaciunii15.
,,56
postim post primit,
bine pldcut
Domnului; postul cel adevf,rat este instrainarea de r6utate, infranarei limbii, t"peau.ra
maniei,
{eplrtarea de pofte, de clevetire, de minciuna qi de
jur6*a;i;;i;or.:l-iprir"u
acestora este
postul cel adevdrat gi bine primif.to.
^
Din cele mai vechi timpuri s-a pdstrat obiceiul de a posti o zi inaintea unor sarbdtori mai mari sau
in unele zile cate aminteau fapte sau evenimente triste din istoria sfdntl a mdntuirii, pentru ca astfel
credinciogii, priveghind
in post gi ruglciune, sd intdmpine gi sd serbeze cu vrednici" riJUatorif" ,.rp"r-
tive gi sd participe in duh [a suferinfele pe care le comemor eazd, acele zile.
a) Toate
H}Hlgl.$s'[r.Wise*egs-ssrt
m#eersls:
gxcsple-g"e-L-o:"khqrtL
care voi fi iiatate mai
departe), pentru iA ama aceste zile amintesc intdmpiari trGie riin vlIilTZ6ntuitorului. intr-o zi de
'
miercuri au luat clrturarii qi fariseii hotdrdrea de a ucide pe Mdntuitorul, iar infr-o zi de vineri uu a*-o
la indeplinire, prin jud
ecarea, osdndirea la moarte qi rdstignirea Mantuitorului; vinerea este ziua trist[,
a infricog6toarelorPatimi
9i
amorfii DomnuluirT, Totodati,lapf,gdni,
miercureaera inchinat6lui Mercur
(Hermps),
zeul come4ului, al cirui nume il gi purta qi in cinstea ciruia aveau 1oc t6rguri, urmate de
chefirri gi destrdbll[ri, iar vinerea era ziua r.ip"i Vlnus (Afrodita),
zeiya frumusefii-qi a amorului,
sdrbetorit4 la gleco-romanii
antici prin orgii gi rituri imorale.
Prin contrast, pentru a se feri de excesele p[ginilor gi pentru a le combate, cregtinii igi impuneau in
aceste zile post gi ruglciune, ln amintirea suferinlelor Domnului pentru rndntuirea noastrf,. Numai
denumirile pdgdne ale ziletror respective s-au plstrat pdnd astizi atdi in limba noastr6, c6t qi in limbile
altor popoare creqtine.
'
-
--:-- ---
Despre vechimea postului de miercuri gi vineri, avem m[rturii inc[ de |a sfdrgitul veacului I,'in
invdldtura celor I2 Apostoli (cap. 8)r8
Si
in Pdsrorul lui Herma (Asem.
V
1),r; mai tflrziu, se gEsesc
mlrturii la Tertulian\o, Origen2t, Clentent AlexandrinuP?
s.a.
Ca severitai.
iurpri*") $i
ilp;a"fa,
postul de miercuri gi vineri este pus pe pigior de egalitate cu cel al Pdresimilor. in vechime, nu se
ingdduiau excepfii decflt pentru cantride boal623. Dupd pravilele c[lugdregti, postul acesta este post de
"gradul
I gi II (vezi in urm[ la felurile postului), adicd-ajunare (positotug
ia"a
la Ceasul IX din zi
(vremea
Vecerniei), urmat6 de post aspru, adic[ se ingiduie spre sear6 consumul de m6ncare uscat6
(p-6ine
9i
apa) sau de verdefuri fierte fird untdelemn. in zilele de miercuri qi vineri nu'sunt inda"it;
15. Cp. Teglogia morqld ortodoxd, vol. cit., p. 55.
'
16- ?"riod, stiliira.I de la Stihoavna Vecerniei'de luni, prima slptlmdnl din
piresimi.
LT.Yezi Const. Apostolice,Y,'14 (trad. rom. cit., p. 133);Can. l5 al Sfiinrului
petru
alAlexandriei (C.g.O.,1, l,
p. 26)
[lf 9i
Sf. Nicodim Aghioritul, Cartefoartefolositoare de sdlet, trad. rom. (a 6-a ed.), Bucuregti, 192'g, p. t9
izl,
Duptr arhiep' Simeon al Tesalonicului (J?dspuns la intreb.53, PG., t. CLY col.900 B gi trad. rom., Bucuregti,
tai!,
p. 326), tot intr-o vineri a p6cifuit Adam.iniai, m6nc6nd din pomul oprit.
18. Didahia celor l2 Apostoli, p. 55.
19. Pdstorul lui Herma..., p.271.
20. Liber de jejuniis,cap.
i
Ei
14 (p.L., t. II, col. 1007
9i
l02a).
2l- Omilia X,la Levitic. P.G., t. XII, col. 528:
,,Habemus
quartam et sextam septimanae dies, quibus solemniter
jejunamus"
(text socotit interpolat de Rufin in trad. lat.).
22. Stromata, cart. VII, cap. 12 (p.G., t. IX, col. 504 B)
J3l.
-
23- vezi can. 69 apostoliciC.P.o.,vol.
I, part.l, p. 290)
[4].
Comp.:9i Sf. Atanasie cel Mare (Nomocanonul2lg,
in
Pravila cea mqre, glava 381 giin Ceaslovul mare,Bucuresti, 1896, p. ioeir
,,Celce dezleag[ *irri*il"
li
,ir"Jr", rir"i
ca acela rlstignegte pe Domnul, ca gi iudeii, pentru ca miercuri S-a vdndut, iar vineri S-al6stignif.. Exceplii se f6ceau
pentru bolnavi gi l6uze, clrora se didea dezlegare la vin gi untdelemn (Balsamon,
Comentar la c-an. 69 upo"toti", in Sint.
Aten.,vol.lI, p.89).
Z4.Yeii Filostorgiu, Ist.
bis.,
x, 12, P.G., t. LXV
Ei
trad. rom. de Iosif Gheorghian Ia Isr. Dis., de Evagrie, Bucuregti,
I 899, p. 265; Pidation trad. rom. Neamtu, 1844, f. 60 v-62 (cornentariu la can. 69 apost.).
203
TIMPURILE
LITURGICE
(6 ianuarie)z8.
llilill,; miercuri
pi vinen s,nt ieqpectate
ca zile de post
ei
in Biseric'I?T*:-:9::I^:::::l
Lre), pentrir c[ in ae-este zile,
qederea in biserici se prelungea
odinioar[
pdn6 la vremea Ceasului IX,
96nd
se
]ey-n1na .ajunarea'
b) O ;1t[ zi izolatE de-p-qFj,din
curs.ul anutui bisericesc'
este
r,
-f,;
;;apia*r"ii
ar caaeJffiiar
l;Itu*fiffi),
deoarece
eane
I
i-'
i
l
I
Suut ins[ anuniite sapt[mdni
gi perioade de tiln din cu{sul
anului bisericesc, tn.care, pentru
(rI0;
,
tive care vor fi arltat" 1u iimp, miercurile
gi vinerile sunt exceptate de la post; adic6.s.e facl dezlegare
deplin[ a postului, ingaduindu-se
mancarea de dulce
(ou6
9i
branz[
penhri monahi, pegte qi carne
. - Miercuri
qi vineri in sdptdmdna Luminatd
(slpt6m6na de dup6.Pagti),
1
care
Postul
obiqnuit se
suspendi,
pentru **.u rerueioare
a lnvierii, a c6rei iucurie
gi shSlucire nu kebuie intunecat6
prin post
sarintristare.
"**
:*;ii qi vineri in'sdptdmdna
I dupd Rusalii,care
este de fapt o prelungire
(du^p6-serbare)
a
mariis[rb6toriaPogor6riiDuhuluiSf6nt9itotodutau1timadinperioadaPenticostaru1ui25.
- Miercurile
gi vinerile din rdsrimpui dintre NaS.terea
Si
Botezul Domnului,
peritru c[ poshrl
contrasteaza
cu bucuria celor doU[ mari s[rbdtori creqtine'
- Miercuri
gi vineri din sdptdmdrr-io*"{ulur si
a
fariseului
(prima din perioada Triodllui) $i
din sdptdmano
nurii,^d-;';;;;;ri i,i
.rp*i, seo{ry sflrnaia)
sat atbd (a treia din perioada
;ri;i;il'il;ri;,
din aceste doua sdpiamini,
Biserica ortodoxi suspend[
postul pentru a se
opune obiceiului
armenilor
(monofizili) de a
notli
i1 toat6 s6pt[mfna.ac.ea^sta'
iar in cea d6 a doua
se ing[duie consumul
de oua qi lupte
icu
tout. d.rirrtele.lui,
inclusiv brinza)' impotriva
uzului
iacobililor triri.oiioi
;;;itiil ii
" "*tirilor
tetradili,
de a posti rniercuri
qi vineri din
aceasta
slpt6mdn[2;.
. .
. Toate aces,te miercuri
qi vineri exceptate de la post se nuinesc, cu un termen
popular,'zile de harfi'
adic[ de a"rt"g."^ a;;-rrrp.r,aur.
u poi*r"i,
lind
notate cu aceasta denumire in unele calendare
,
bisericegti2T.
-
se suspend[, de asemenea,
postul de rniercgl
qi vineri,ln
cazul c6nd in aceste zile cad cele dou[
mari
praznice ale Mffio-,iiilI-a;til;
fixe: Nagterea
Domnului
(25 d:cembrie)
ll
Brboteaza
I
L:
lr
I
I
I
t",..
Li
ffielep[r}ierauexceptatedelapostnunumaimiercurile9ivineriledins6pt[mAnaPa9tilor9idin
cea a Rusaliilor, ci din intreaga cincizecime,
uara ,ou,a perioada Penticostarului'
vezi' de ex'' sf'-Epifa,ie'
Expasitio
fidei,2Z(p.G.,
t. XLII, col. 828). Comp.
9i
frouito micd,'Govora,
1640,. cap' 14 (ed' Bujoreanu'
p' 95' col' l)'
.
26.YeziCan. 33 al Sfantului Nichifor rtaurn lti o*t (c.B:o'lJI, 2, p' 239-240) \51'
Dupd talcuitorii can' 69 apos-
tolic din
pidarion(f.
61 r), dezlegarea
ain urtimlG aou[ s[ptimani
este ing[duit[ numai ortodocailor c4re ffaiesc
prin
peIrrr'i""n"ao"9ilo,p"**iri'Jp,"u,"deosebideei..
27. Termenu I de harli e oprescurtare
din gr"u.u nooa, uprytporiptlt,
formi stalcita din cuvanhrl arm eanaraciqvoroh
Sis.=
araciavoral) =
postul premitiilor sau
ror*t fr"*rrgaio,
iar"ri.itor,
care se terrnin[ la armeni in simbata Sfantului
serghie (Sarchis), cu dou[ slpt[mani
inainte de
postul
iugtito,
(de aceea, la armeni se mai numegte
gi postul sfdntului
Serghie).Vezi
prof: l-. iur,nu.ug, Rdspuns la scrisorile calomnioase
din l89I' p' 4548 qi Procesul-verbal
al Sf6ntului
Slnod al B.o.R. dih 25 mai 1891, care
"ondu-na.ulomniile
aduse impotriva
armenilor moldoveni' de cdtre prof' Gh'
fuam6
gi St. Ctrlinescu din la;i, in scrisorile lor despre armeni'
?g.
vezi Mineielq
pe dea. gi ian. la zilele respective;
Praila mare (indreptarea Legii),
glava 380
9i
ripicul mare'
cap.35, p.43. Unele Tipicoane mai vechi
t.u
".rur
sfantului sava, al sfantului Teodor studitul) dau dezlegare
de post
pentu miercurile
qi virierile in care cad nu ,"a"irartetorile
mari
(lrazaicele Mantuitorului), ci
$j
eele ale. ttlalcli
Domnului
gi ale sfinlilor irnportanfi;
tu f.t pr"u.J e gi Pravila mare (gl' 381);are acordd dezlegare la toate
pi pentru
slrtdtoarea Sfinlilor Apoitoli Petiu
9i
Pavel, cdnd cade niiercurea sau vinerel
l:"T ryTrmizarea
practicii postului in
aceast[ privinl[, patriarhii ec.meniciNicolae
Gramaticul 9i
Luca Crysoverghi [6]
au hot[rdt ci dezlegarea de post pentru
miercuri
gi vineri se dtr numai pentru Sdptdmanii;*irl11
:j-".,,:^*"tmari
praznice indicate mai sus: Naqterea 9i
Botezul Dsmnului. vezi J. Pitra; spicilegium
solesmenie
N,
qll-lls
gi v Mitrofanovici
gi colab'' op' cit" p' 200'
ir
ii
I
I
l
LITURGICA
GENERALA
DesprevechimeapostuluidinajunulBobotezei,,.*qr*Lf.#M"*.
Iil'i?x;iil;u1Tl,,,*,urm[toare1e:,,inaintedeBotezsanffi
ffisi
aduce aminte de Patimile indurate de Mintuito*1pg
c--ruce pentru
m6ntuirea
noastri gi ne indearrn6 la
poclinf[ gi intristare.
Se dezleagd la untdelemn
Si
vinrl
- - r
-
i:Ht#$l;l*fi
Tn:?,::fJ,,ffi:?;l:ffi
fl :H::?J,H+t;i;
lavremea
Ceasului I
cand catehumenii
care ulmau s[ primeasc[
Botezul
-io
ururu acestei zile hebuia si posteasc',
penfru
a
se putea
impdrEqi la Liturghia credinciogilor,
la care luau parte pentru prima
dat[, dup6 Botez.
Astizi,
t*utlill-"^t:1t"'T
i*"std
zi penku
l
pu1.l gusta cu vrednicie ii, upu rnrp,ilr,
Agheasma
mare.
ilH."ffiffi#'tr;;lit#,il,ik*ih#;?'iiii?#rlili*pp'rs*ea-il"?P--ol.l*x"!"sl**"
etc30
d\ In ziua Tdierii Conului .lfAnhtl,,i fnn-
p^t^-xt^--.,
/.^
^-----a\
kh#swwt#l_pw&#alwW august) postim,
de asemenea, tn orice zi
1:L"u-ot'
aceastd sdrbdtoare, it i*iffii.,
ffi mai alpru postitor gi zelos proporaa,ritor
al
poc[infei,
decdt care n-a fost nimeni mai mare dintre cei nd"scufi dt, f..;;i&Jffii:ii;1il;];
E post
!$or,
cu dezlegarc la untdelemn gi vin, doud mese pe 2i32.
e)inunelep'u,iI"c6lug6reqti,",""o,u,du'manasliri*iru.,n,lus,"nostuI
\a)
Postul Nasterii Domnului (alCr6ciunului)
a fost
tru apreglti pe
spre cuviincioasa
intAmpinaie
si serbare a
El aduce
WAfua#r*g,e*earsJlse#1si.sr*Hul$
t?-;ff'#"#.
:ll,1'1i:::,"",H_:"Jif *itr.iE;ffi
rffi itdff ffi ffiff f&ru;ilff
Ht;ri,l,,i,"uru",,,p";;
duhovnic de Ia sfhrgitul slujbei Mflrhrrisirii
,
din Molitfelnic,Bucureqti,
1 937, p. 6?,
"b;;;T;;rffi::; (penitentul)
9i
lunea, sdnu mdndnce carne, sr-i lapi (stazi) inca unu,
i;i;
ffi;;i l; p""ili6),;i;l:;
\icodim
Aghioritul explic[ astfel: fiindcd fariseul dio piiaa evanghelica
zicea despre sine, liud6ndu-se
c[ postegte
de dou6 ori (doud
zile) pe s[prrm6n[ (Luca
rB, D;,i*ililtt;;i",p"r';-dG;;;
noastra' trebuie sd prisoseasc[
mai mult decdt a cdrhrarilor gi a fariseilor (Matei
s,io1-,il;;;;;;
hebuie s[ postim
mai mult decat e134.
'
:ii'ffHl;fili,Tifft:J:;,:Hi,"
Acestea sunt in numar de paku;
ele stau in legiturS cu slrbrtorile mari din cele paku anotimpuri
ale anului, gi anume:
- ---%'
-'s
Y!
I
a) Postul Nasterii Domnului (postul
de iam6),
yb)
Postul Pastilor sau
pdresiitle
(postul
de primavara);
y:l
PSstul,Sfiylilor
Apostolr (postul
de var[);
{f d)
lostu!_4dormirii
Maicii Domnului (postul,de
roamn[).
29'YeZ.Mineiulpeseptembrie,ziua14;Prauilamare,gl.3S6giripiculbisericesc,Cernica,
1925,p.45.inunele
pirfi,
credincioqii
intampini sarbetoarea inatierii snr,"i C.irii",
""'p"r,
de mai multe zile (postpl crucii). De ex., Sf.
Teodor studitul ne informeaze-96-lnoyhii
plsteau pe atunci unii l4'zile, allii l2,inainte de s[rbatoarea
Sfintei cruci
(P'G''
t' XCIX, col' 1696, cap. 6). Vezi Gr. Pietosu, iezvoltarea istoricd a anului biseri"rrr. Sar\ii;,;";rt;;;E';:r':;;
,,Revista teologictr..,
nr: 7-g,.190g, p.2g4.
30. Trad. rom. din S.p.A.r, roi. II, p. 193.
3l
'
vezi Tlpicul mare,
B'
209; Privila mare' gl. 380 gi invdldtura.lerJtra posturi
din ceaslovul mare,Bucuregti,
1896' p' 708' Dupi Pravila iare
-libiaem),
ajunarea se suspendtr, dac6 Ajunul Bobotezei cade sdmblta sau duminica.
32'Yezi Mineiul pe augu_st,laziua29;
Tipicul *or",[. iii'.qli, ni,*t bisericesc,c.*ica,
t92s,p.z0g.
33'Yezi Pidalionul, p. 62;
,,Postul de lunieste cuviincio, gi
",
arept
"uvdnt......
comp. gi
pravila
cea mafe,gl. 3g l (ed' R'P'R', 1962,p' 355).
,,Ciluglrii
9i
lunile sE le p6zeasctr tot anul, ca'9i miercuril.
ti
;i#i;, cum au luat de la sfinfii
Pdrinfi"'
comp'
si
Pravila
.de
la Govora (1640),
in La. I. Bujoreanu, col ecriune de reg:iuirire u"ihi
si
noi are Romdniei...,
34. Cartefoartefolositoare
de suflet,ed. cit., p. ll9.
l,
l
L
TIMPURILE LITURGICE 215
apinre crestinilor
de patriarhii
tl
*:plii
di" V::llll
jT;lj]
petrecut
timp indelungat in
ffi;i
*eiui*t,
ro asteptarea
qi nbdej dea venirii
fui
tvteili
---}ill"::l
IV-Y de 1a
Ca
cet Mare al Romei care a rostit nou[ cuvint[ri
Cafel
din
pravile, in
p.m.), c-eg4lg
in. iar sdmb[ta $i
dumtntc
se mdnflnc-[
mb[ta si dumtntca
se
:ir*rr=."#'.'.r
--=r' t E
i
'"
;\
+Fr
J-{
Postul ilxiazlp6n[
in seara zilei de 24 decembrie'
inclusiv'
Dupr unii talcuitoi Jt r*r'i ortodox'
prin lungimti
T 1T:': ]::.1""fli::::"j""::::*:i: l:
;:ilii.ril;;;i'ffi;;;
;i
;""ptea intunecoasr
a vechiului res tament3e'
^-
r-r J-
-^^l:-^
D^ohrr Nosrerii llomnului esk.de.asp-ri.nlemiilppl,,glca 9i
cel al Sfin{ilor
Apostoli)'
"d#:lli#;ffil;iiJil;il;
;;;;Mhele
sin:ai, c6nd acesta aqtepta srpdmeascd
cuvintele lui
Dumnezeu
scrise
pe lespezile de piatrl ale Tablelor
Legii. Tot aqa gi cregtinii,
postind 40 de zile' i'i
cUr6[esc sufletele
qi tupurile
Ei
se inwednicesc
s[ primeasca intre eipe Cuvantul lui Dumnezeu'
Cuvdntul
cel viu, nu scris cu litere, ci intrupat
9i
nascut din Sfflnla r*i?Ti1:yi:tilrt6lcuitori
ai cultului'
i
I
I
i:
t
'rl
i.:
li
'ii
Ir
ii
,.?+"sg;-q,*,.ruie$.",+rpesi*YAgtgP,
i62m" fierte fEr[ un!d9]9=1Pg;*
rr---j%ffi
effi
"ffi
'ffi
ffi u""t'i3*:,*::nti'.1;1Tu-:::)
ine indi
"as-irru).
&ege
la neste iarmiercurea :'+r+E+'l*++Y
""n-'*,5i*a*;;i#i*'ffi';iffiS#:l:?'iff'*i;?;1uffi'j.&lt'P#Sl,-#:Hi3
lunea, marfea sau.1
+d:-h'E-
",c*-,
x,,,4.4Pair
*H.$ffiffi?*4ffi:i'h"W#{8ft
tfftxv'Euh#q:i,si,,,y?1.:"i"::*}:,:L*3L}',oJ;#''
. e r
-rr-r---
-^-+^
.i .,in f'tazlegor" l^-nestasc*d5.*dg*as.emonearJru4raar$r+rl
t,
*"t;#'d1fJJ,JfiiJ';'i;,;;"Gl#'pa"ii^c.,'yi.Ix,candle
gbiEl"i:q]"
sr se m'nince,
in
unele
p[r[i, grdu fiert ame.stecat
cu r'u"ttqi"Jt'9;
it tT':'ti:iry:Y]::lY
P1]::lt;,*:*::H:iff::
ffi;Jtill'(ffi:ii:;fi6.
i;r"ri.
pi'l se ajun3azr
in aceastr zipdndla rrsaritul Luceararului
de
sear[, care ne aduce aminte de steaua .ui. u vestit Naqterea
Domnului'
Aceastd ajunare aminteqte
totodatii
postul
linut
oiiniluia
a. .*.rru*enii
c.a1e in sela acestei zile primeau Botezul cregtin
qi apoi
prima imp[rt[qire,
la Liturghia
s[v6r9it6
ahirrci iri acest scop:(Liturghia
sfantului
vasile' care azi se
slvfirg egte dimineafa).
postulNagt.rii
io*nului
estelinut
qiinBisericaRomano-Catolic[,unde
enumitJejunium
Adventus
Domini(postul
v"ri.ii oo*otrluij
sau ii^6u,nare.ntus
dar.e mult mai scurt dectt ra ortodocqi;'el {ine
numai trei slptimdni inainte de Naqterea'do*rrf"i,
uudd zile de post mai aspru miercurea'
vinerea
9i
atrrnci se dezleagd la untdelemn,
pegte
9i
vtn'
ii in Biserica u r"r"irii--p.ssnub#
1 noiefiffi
.:USlg4,ga*ry*.-
sflmb[ta.
adic6postut$gei
cel
b
e
I,
rj
i-.
i,
1:
l!
ll
t:
35. F"rtttt"l A"gustin, Sermo 236 de lempore,P'L''
t' LIV
;;.;;;;i M;'",, sermon"s deieiunio
x m'i':
('Yl'i:Tt:
T:,,T:l::'r1'"t;:Y1:1,i11;i'l;
il i?1"1?" ,llj.fr[:TJ
:"i,i";";;;li i"o"i*,
ttunrutui
Fiiip:vezi, de exempru, canonur 20 ar Srantului
Nichifor Mdrrurisitorul, C.B.O., II, 2, p' 236
[8]'
38. Simeon uf f.rufinLJfo
i,'t irtt.,tSq)p.G.,
t. CLV, col. 900-,9-0-1 9i
trad' iom' cit', p' 327
'
39. Vezi, de ex., Juv. Stefanelli,
Lilurgica,Bucureqti'
1886'
p' 18-&
'
40.Veii Tipicutcetmare,cap.35,p.449i*piO,p'
ftll1g:1t]i"ravilamare'gl'384qiinv'pentrupo$turidin
Ceastovut mare (ed."f," p. i6gl. VJ
ii
trt. io ;i Sfari rlui Nichifor Mdrturisitorul
(C'B'o'; lr' 2' p' 236)
l9l'
mmr$#,ffiu
I''lHil.l;
isll:':*ii
verehi). a uniformizat
durata
,, -*uu-.*d*rffi,ea,k-#.r 1 E .i: r; r*
credinciosii s[ Posteasca
tlmP
I
JT
fl.
!a
{
i
l
f, LITURGICA GENERALA
mih&
eSam.*,,Ps#lul*Me ,frrJsBAsl4tlprin excelenfd. El a fost ordnduit de Biserici penku cuviincioasa
pregEtire a catehumenilor de odinioar[, care unnau sE primeasca Botezul ta
paqti
gi ca un mijloc de
pregptire sufleteasci a credinciogilorpentru
intAmpinarea cu vrednicie a comemoririi ur*f.;
ffi;h
gi a lnvierii Domnuluiar; totodaiI, ne aduce aminie de postul de patruzeci
de zile
linut
de M6ntuitorul
lnainte de inceperea activit5fii Sale mesianice (Luca 4, i-z)o, de unde i s-a dat gi denumire a de
pdresimi
(de l^a latines cul
Qu
adr a g e s i m a) sau
p
a t r u z e c ime (Teoocrp crro otri
1or.
-.
ln.general, Sfinfii rarinli qi scriitori bisericeqti priu.s! acest post ca o institufie de origine apos-
tolicaaa' Dar in primele
trei secole, durata gi felul postirii
nu erau onifor*u p"rru ,ot. Astfel, dup6
mdrturiile Sfdntului Irineuas, ale lui Tertuiiana6, ul" Sfaotrlui Dionisie
U et.*u;;i;ir;';:;:,;;;
posteau numai o zi (Vinerea
Patimilor), alfii dou[ zile, adic6 vineri gi ,amUata inainte de
pagti,
alfii trei zile, alfii o sdptdmdnil, iar alfii mai multe zile, chiar p6,n6,lagase.
sdpt6m6ni inainte de
Paqtia8; la Ierusalim, in sec. IV.t: pos-tea opt s[pt6mdni inainte dL Pagti, pe cdndin Apus, in aceeagi
vreme, se postea numai patruzeci
de zileae.
.In9eni3d
d9 p.
la sfhrgitul secolului al III-lea inainte, Postul cel
.Maie a fost imp[rfit in doul
perioade distincte, cu numiri diferite: Postui Pdreirimilor (Patruzecimii)
sau postul pi.pu**t,
,ui.
jinea pAn[ la Duminica Floriilor, avdnd o duratd variabil[,
Ei
Postul
pa;tilor(postul
pascal), care
finea
o slptdmdnd, adic[ din Duminica Floriilor pdnl la cea a invierii, fiind-foarte'aspru.
Abia in secoiul al
lv-l*
9i
anume dup[ uniformizarea datei Pagtilor, hot[rdtd la Sinodul t
gcumeii"
(r*i ,;;;; ;
Sarlitgar3a Pagtilor), Biserica de R6sdrit (Constantinopol)
a adoptat definitiv r"rt
"u
fr*ililffi;
antiohian[, a postului de qapte s[pt[mdni, duratd pe oare o are gi astdzi, degi deosebirile dintre
giseri-cile
locale asupra duratei qi modului postirii au persistat qi dupd aceastd dati5o. Dupd disciplina ortodoxl, se
lasi sec in seara Duminicii Izgonirii lui Adam din rai (alasatului
sec de brinz1,in grec.
:
Kuptc,,oi
{.S1pwig,
adic[ Duminica brinzei, in slavo-rus6: Nedelia Siropustnaia saupro;enoe Voskresenie,
adic[ Duminica iert[rii)
9i
postim p6n[ in seara sdmbetei din S6ptdm6na Patimillor, inclusiv.
Precum am v[zut, ultima dintre cele gapte slpt6mdni ile post deplin, adic[ sdpt[m6na dinhe Florii
qi PaEti, pe care noi o numim a Sfintelor Patimi, nu era socotit6 tn Poshrl Paresimilor, ci se socotea
aparte, sub denumirea de Sdptdmdna Pastilot't, a
;,Pagtilor"
in sensul originar al cuvantului, adic6
41. comp. sf. Ioan Guri de Aur, impotriva iudeilor (p-G., t. XLVIII, col.
g67).
42.Yezi Const. Apost., V, l3 (trad. rom. cit., p. 129):,,... Suntefi datori s6
1ine1i
postul patruzecimii,
care este spre
aducerea aminte de petrecerea (postul) Domnului in pustie qi de darea Legii". Simeon al Tesalonicului (Rrirp. la intieb.
52, P.G., t. CLV, col. 897 gi trad. rom., Bucuregti, 1865, p.Zis-lzq zice cd,poshrl acesta .
"u
o ,."iuiutai|ui1; ;;;;;;
noastr[, referindu-se la faptul ci odinioari, atit in RlsErit, cat
$i
in Apus, duiata efectiv6 a postului era de 36 de zile (deJi,
aprbximativ l/10 dint-un an), deoarece din cele qapte sdptdmdni de post se scddeau sa-Uei"re
li
duminicile, care erau
:""titi.9" ,ajyare
(f0^
-
l1
:.
3.6)' Pentru a se corecta acest neajuns, Biserica de Apus a adaugat in timpul *.i nou ."f"
patru zile (miercuri-sdmb6t6)
din fruntea celor gapte s6ptdm6ni ale
prresimilor.
43.Yezifipicul mare, fap 135
jos
9i
137.
44'Vezi,deexemplu,Fer'Ieronim.Epist.XLI,3(ad.Marcetlam),P.L.,t.Xx[,
col.47S:,,Nosumanquadragesimam,
secundum traditionem apostolorum, tot orbe jejunamus";Leon
cel Mare, Sermo Xlrtlt (pe qurarogrri*o1;fi,6.6f.
ii,
P.L.: t:_Lry col 986;
-Ut
apostolica institutio quadraginta
dierum
jejuniis
impleatur'i..
' '
45. ApudBusebie,lsl. bis.,Y,}4,P.G.,t. XX, col. 501 gi u'ad. rtm. de losiiGheorghian, Bucuregti, 1g96, p. 163
[10],
46. Tertulian, De jejuniis,
cap. XIII
li
XIy
p.L.,
t. II, col. 1023_1025. :
47. canonul / (scris. ctrtre episcopur vasilide din
pentapore),
c.B.o., il,2, p.3-6
tll].
48' Vezi, de exemplu, origen, op.cit.:,,Habemus
enim quadrag.ri*urailrt:.:"rlir
conseryatosi, (text socotit
interpolat).
4g,YeziEgeria.
Peregrinatio ad Loca sancra,cap. XXMI, l, ed. H.
pdtr6,
1970, p. 106-20g.
-
50' Vezi sozomen,Ist.
bi;.,cart. vll, cap. 19 (trad. rom. de Iosif Gheorghian, p.zsilgi
Socrate Scolasticul, Isr. bis.,
Y, 22 (tad' rom- de u.t]$], p. 267 g.u.). comp. gi A. Baumst ark, Liturgie-co*porar,
"a.
lll, p 215 g.r.; H. i;;l"r.q;
P dlerinage, D..A.C.L.,
XIV, col. 96-97.
51. Vezi Const. Apost., cart. V, cap. l3 qi lg (trad. rom. cit., p. 129
9i
137).
-T
I TIMPURILE LITUR.GICE
Denurnbeade Pdresimi savPatruzecime (Teooerpoeroooi,
Quadragesima),
oare se intdlne$teprim.a
oarlln canonul 5 al Sinodului I Ecumenic, era deci perfect
justificat[
pentru cele gase s6ptirnini eare
rflm6neau gi o,are constituiau in vechime Postul oel Mare sau al Pdreqimilor; el se considera incheiat ln
Vinerea lui'Lazdr
(vinelea dinaintea Floriilor), iar Sdmb[ta lui Lazdr
pi
Duminica Floriilor erau socotite
praznice apartesz.
Durata aceasta de 40 tle zile a Fostului Pagtilor se intemeiazE pe o tradilie veehi-testamentarE, de
atdtea ori atestati cdnd e vorba de cercetarea gi preg[tirea sufletului prin m[suri divine: potopul, care
trebuia sE spelo pdrrrdntul de plcate, a
finut
40 de zile gi 40 de nopfi (Facere7, L1.17); patruzeci de ani
au manoat eweii man6 in pustie, inainte de a ajunge ?n p6mdntul
frgiduinlei
(Deut. 7,7 gi 29, 5-6);
.Moise
a stat pe rnuntb 40 de zile
pentru a primi Legea (Iegire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile
pentru a se po05i (Iona 3, 4;10); Iisus a postit in munte 40 de zile gi 40 de nopli inainte de inceperea
aetivitelii pubtrice (Matei 4, 1,2 gi Luca 4, 1.2)
I,a.m.d.
. Praotiea aoeasta
-a
f,ost adoptat[ do Biseric[ incd dinainte de sec. IV,
9a
timp de pregltire a
@atehurnenilor pehflu Botez, atlicl peotru renagtere4 saii innoirea
gpirituald.
in oregtinismul primal
postul quadragesirnal prepascal era deci de fapt postul catehumenilor; din seo, IV inainte, caracterul
catehumenal al quadragesimei cedeaz[ din ee in ee mai mult celui peniten]ial; sub influen]a putemicd
a monahismului, intreaga Bisericd Cregtinl. devine penitentl. Dar sensul inifial al postului rlmdne
acelagi; urcugul spfe eshatologie. C[ci toati! patruzecimile - at6t cele din tradilia uhiversald, cdt gi oele
din tuadifia biblic[ a \lechiului gi a Noului Legdmdnt - flu sunt dec6t perioade preg[titoare cdtre
,;un
cer
nou gi rrn pdmdnt nou", etape dctive c6tre regenerarea omului qi innoirea universal[, anticipat[ gi
chezigtiitd de invierea lui tlristos, serbat[ la Pagti53.
Poshrl Faqtilor este nu numai cel mai luirg gi mai important, ci gi cel mzti aspru diritre cele
patru
postuti de duratd ale Bisericii Ortodoxe..
-
in secolul IY de exemplu, canonul'50 al Sinodului din Laodiceea, os6ndind obiceiul unora de a
intrerupe ajuilarea in Joia dinaintea Pagtilor, dispune sE se
lin6
pdst aspru (rndncare uscat5) in, toatd
Patruzecimeasa. Cam in aceeagi vreme, Constltultile Apostaliee
(oartea
Y
eap. 18) recomandi sE se
posteascE,
in strpt6mdna ultim[, astfel:
,,in
zilele Pagtilor postifi incepAnd din ziua a douEr (luni) pdna
vineri
$i
samb6t[ ga'se zile, intrebuinfAnd riumai pdine gi sare gi legume pi
b6nd apA, iar de vin gi de
carne abfinefi-v6 in aceste zile, c*eisunt drle de inkistare, nu de sdrb6toare; iar vineri qi sdmbdtE posti{i
eei c[rora vE st[ in putinf[, negustend nimie pdn[ la cdntatul cocogului din noapte. Iar de nu
poate
cineva sE ajuneze in
gir aceste dou6 zile, s[ pbzeascd" eel pufin sdmb6ta, edci zioe undeva Domnul
vsrbind despre Si*: Cdnd Se va lua de la ei Mirele, vor posti fn zilele aeelea
*ss.
i11sec. VII, canoru,tl
56 al Sinodului frulan (692) ifiBrzice, sub pedeapsa caterisirii gi excomunic[rii, consurnarea hranei
provenite de la anirnale
(canre, ou6, br0nz[), in timpul Pdresimilor, osdndind astfel direct obiceiul
arrnenilor gi al apusenilor de a irdnca lapte, ou6
gi brflnzd in sflmbetele gi duminicile aeestui post56. L'a
inceputul secolului lX,Can.48 al SfintuluiNichifor Mdrturisitorul,patriarbul Constantinopolului5T,
gi
Regulile Sfbntului Teodor Studitulss ne 1as6 sd inlelegem c[ monahii, in tot Postul Pagtilor, nu mdncau
SZ.YeziTriodulldilnjbadleircspeetive (Slava de la Stihoavtia Uu'6niei, stihira idiomeli dela,,Doamne, strigat-am.,."
la Vecernie gi sfihira de la,,$i acutn...t':
,,sdvhrgind
acestepatu4eci de zile de srrflet folositoaie..."). Cornp.
gi
Simeon al
Tesalonicului, Rdspuhtt la intreb.52, P.G., t. CLV col. 897
qi trad. rom.
'cit.,
p. 236 (reprodus gi ln invd\dtura pentru
po$uri, din Ceaslovul mare, ed. cit., p. 705). La fel este gi ln ritul sirienilor iacobili (A. Baumstark, op. eit., p.217-2LB).
53. Arhipresb. E. Kovalevsky, Le Car4me, art. inrev. Cahiers Saint lrdnee (Paris), irr.3 (februarie.martie), 1957,
l:rad. rom. de protos. Em. Birdag: Postul Mare, G,8., 1957, nr. 3, p. 170.
54. C.B.O., II, 1, p. I14ll2l.
55. Trad. rom. cit., p. 137.
1i333:iii;i;iiX;-i1,1""
:
I
: ';
\::" {
i
{
,t
: lr'!'
|
'.,,r
i
,i , .,,
i
I
t,
l,
i
t;
1..
lt'
lr
ll
i,
deett o singuri dati pe zi (seara), inglduindu'se numai .celor e
q
lucrau (fizicegte) s6 guste pulin[ pdine
gi la Ceasul IX din zi.
"
-.i"
;;;.iui
J""i, in vechirne, Ps$tul Fdresimilor era mult mai aspru decdt oum se
{ine
azi.. Toate
zilele er4u de ajuqare, adiol abfinefe complet[ de la orice rndncare pi b6utur6 pAnE
!a
Ceasul IX din zi
(spre searE), afard de sdmbete gi duminici, care erau exceptate de la ajunare.
Conforrn kadjfiei stabilite Eu
timpul ?n Bise-riod, in cursul Postului Mare ,se poqtegte astfpl: in
priruele
dou[ zile (luqi
Si
mpdi
flin $Eptimdna
pri-rnil se recomand[, pentnl oei
pe
pot s[
tin[,
:post
oomplet sal (pqntru cei mai slaAi) ajunare pdn4
spre
searl, c6nd se poatg mAnca putin[ p0iue gi
bea.ap6;
!a
fel in pripele tei zile (luni, marti qi rniercrrn)
+i
ultimele
doui
zile
(viuerqa
$i
s.arrrbata) din Sdptalp6na
Patimilor. Ivliercuri se ajuneaz6 pin[.seara (odiqioar[, pdnd dup[ slvdr$irea Liturgiiei Darurilor rn'ai
inainte sfintite), cdnd se mdnflncl pdine gi legume fiprte fEr[ untdelernn. in tot
restul
postului, in pri*nele
cinci zile din siptdm6ni (luni-vineri inclusiv) se mlndnc[ uscat o
singur[
dati pe zi (ssa1a), iar sq{h"
bala
gi du4jnica de doul ori pe zi, legume fiprte su utrJdelpmn
gi pufin
vin. Se dezlpagl,
de asempnga, la
vin
gi unfdeleuu
(iq grice
zi a s[ptfundnii ar cEdea),
la ur1-rr[toarele slrbltori fEr[
fiuore
(inspmnate ln
eale_ndar cu
grucp
neagr[):
Aflarea Capului Sf4ntului lqan
BotezEtorul (2a
februarie),
Sfinjii 40 de
Muoenici
(9 martie), JoiaGuonului celui mare,
inaiute,ser,barea $i
dup4'serb..arpq BuEqivpstiri
(2a qi
26 martie), preeum gi'in ziua
Efdnfului
Gheorghe
(23 apri-lie), ia-r dup[
uttii
Si
in Joia Palimilor La
prazniepl Buueivbstiri (25 martie)
$i
in Durniniea Floriilor se dezleag[
9i
la peqte (cfnd
ins4 Bunav,estitrg
iade in
Fnmele
patnr zile 6in
gpptErnflna
Patimilot
se dszleag[
ilEl]ai
la untdeleqq 9i
viu,
iar
pAnd
cade
ln
vinerea sau simbita
acpstqi
s6.p,t[mini,
se
dezleagd.num-ai la
vin)se.
Din cele mai vechi timpuri, Postul P6resimilor a fost
finut
crr multd, riguroTitate
(de
atrtfel
panl
.astjr.zi,
postul
acesta
este
ing[ eel
mai
prr[t
respectat iq
qre$tinatatea grtsdo-x6). Precun am v62t,
canonul 69 apostolic osdndea cu caterisirep pe slujitorii Bisedsii
Fi
qu pxgomuuicarea (afurisirpa) pe
credinciogii laici care n-ar fi respectat postul de miercuri gi de vineri gi pe
cel
al P[resimilor, neadmilind
excePfii decdt
in
saruri
de boal66o.
Pe-ptru a
fiazisufletele
credinpiogi.lor
gi
a
le indemna
la'cdint[
gi smerenig, Biserica a
hqtarit,
prir
canoenele 49 Laodiceea
Si
52 Tntlan,.ea in timpul P6resirrifor se
4u s9 s[vdrgeasc6 Liturghie decdt
sf,nb[ta,
duninisa
gi
la sErb6toarea
Buueivestiri, iar in celelalte
zile ale
s[ptdmdnii
(de tuni pdnd vineri
inclusiv) s[ se
s[vtrgeasc4
pumai
Liturghia Darurilor.mai inainte
sflntite,
care
p
mai potrivil4 penqu
acest tinrp
(vpzi la cap.
despro ace4st[ liturghi e sau. Liturgica speciald). Totodatii, pentu
a
plsha caracteryl
sobr,.u,al Fdrpsifnilor.
Biserica a oprit priznuirea s[rbltorilor martirilor
in
zilelp de
rflnd ale
Pfueqimilor,
poryrenirife aqpstora urrndi-.d a se
faqe [umai
?n
sdmbetele gi dur,ninicile d.in
4cest
timp6'.
Sunt
oprite, de
asempne4, nuntile
gi ge$area zilelor onompstice in P[reBimi62, fiipdef
pcestea
sg s-erbpaze iu general cu
pekeceri gi yeselie, Gare nx cadrqwd cu
etmesfera
de smerenie, de sobrietate qi poclinln, specificd
.periopdelor
de post. Odinioarf,,
ghiar qi legile statului bizantin
asigurau
respectul .cuvenit Ppstului
Pdresimilqr, interzicdnd toate pehegerile,
jocurile gi spectacolele
din 4cest
timp63.
Postpl propriu-zis al Plresimilor este preqedat
de
qele
hei
s[pt[meni
introductive de
ta
inceputul
perioadei Triodului (incepdnd cu Duminica Vamegului gi'a
Fariseului), care pregdtesc treptat gi prevestesc
59. Vpzi Triodul,
pascim
(ed.
Busgr$i
,1946,p.61?,Zp{ 9,a.}
Prqvils
marc
(lnflyqptsrea Legii, Tdrgovilte, 1652),
glava 3El
CEd.
Aead. R.P,R., Buouregti, 1962,p.354-355);
invdidtura pentru poisturi din Ceaslovul iars, Bucwe$ti;
1896, p, 705-7069iTlpieul Mare,lagi, l8!6, cap. 34,B.42 pip. 135jos gi 137, c4p. 51, p,502, 512,546. Dupd can. 5 al
Sf6ntului
Niqhifor
M{rturisitorul, 3e pot gusta pp$te gi vin, daod Bunavestir.e cade in Jqia
sa.B
Vinerea Patimilor (C.B.O.,
11,2,p.230)
Ifsl.
60. Cp. gi can. 8 gi l0 ale Sf?intului Timotei al Alexandriei (C.B.O.
,11,2,p.153),
care acordd dezlegare la
untdelemn
gi vin pentru l[uze qi bolnavi
[161.
61. Can.5l Laodiceea, C.B.O.,II, l, p. ll5
Il7].
62. Can.52 Laodiceea, C.B.O., II, l, p. I l5
tlS].
63. Co-d. Theodosian,cart. XV, titl. 5, lex. 5 (ioiex Theodosianus, Ed. Gustav Hapnel, Bonn* 1842, col. 1453-1454).
7
I
.'"
I
I
TMPURILJ LITURCICE
postul mai aspru, care incepe de la L6satul secului. Ultima dintre aeestea faee deja treeerea spre postul
propriu.zis, plntu cE in eursul ei este ing[duit numai consurnul laptelui
$i
al
derivatelor
lui, ldsdndu=se
*uidirruiot.
gec
de carne (in seara durninicii a heia din Triod, adicl Duminica infricogdtoarei Judecl]i);
de aceea, Slptimdna aceasta poartl denumirea de Sdptdmdna brdnzei sau Sdptdmdna albd (npovrioopoq
sau rupoeri^pg et6op&q, Sedmila sdrnaia). Toate serviciile divine din timpul
Piresimilor sunt nrai
sobre decflt sele-dinrestul
anului gi iodeamnlla smerenie,
inhistare gi
elin![.
De aceea,postul Plresirnilor
gi lntreaga perioada a Triodu-luj au o iruportanp
de prim rang nu ntimai ln
gvlaVia
monahall, oi
9i
in
spirituatitatia sau viala religioasl ortodoxd d
Qredinciogilor
mireni, i1 general; :qste timpul in care se
spovedesi cei mai rnulli eredincioqi, in vederea impdrtlqirii .din ziua Paqtilor, confor.tn porunoii a patra
a Bisericii
pagtilor
e
finut
giin Biser.ica Romano-Catolicd;el
line
40 de zile, incep6nd nu de luni sa.la
ortodocqi, ciinmiereurea numitd a CenuSii (Dies Ceneris), pentru
cf, tn aceast4 zi se
Practigd
la apuseni
prgs6rarea cenuqii pe oregtetul oapului
(obicei aparfindnd ceremor.rialului penitenfei public-e
din vsc-hime,
rnoqte1it de la evre1. Cato-licii dezleagdpostul in duminicilp P6-rp-simi1or,
{nincAnd
de dulceoa.
I
i
l'
c\
postul
S{intilor Apostoli
(popular
:
Postul Sdmpetrului),
pare precedi s[rbdtoarga eomuni a
tiffirigiunie).esteor6nduitdeBiseric[iqqinstea"q9]gIdgi''ygb.q"Ygigtd
Sfinfilo@ostoli Petru gi Pavel (29 iunie), e
-tE
(vezi
a inhepri
F4efriTffiiA,ffit.A"te,
prin
linerea
acestui posi se ;iiltesq-
darurile $ffintului
!-uh,
care s'au
poior6t peste Sfinlii Apostoli la Cincizeoime
qi
care se rovarsd i.n fiec1r.e
4.R
pestp Biserici
la sirbltqarea
Ruiaiiilor, impartaginSu+e din ele gi oredinoio$ii66; de 4peea,
in v.eq!ip9r.g_c.lgl se Postul
&MM
laSfiintul
dAii:lr,+'8,'ttuti B.gH. .- ?iGE rsr:irlr
v_qrd (aegtiyuq Jejuntt
ie6lmil (Jejunium Pentecostes)70
q.a. Se
frffi1-i6eita"Poiitil
de vard (aestivum Jejunium) sau 4t
clncrzecrmll (JeJumum rentecostesr'"
q-4. )e
Ftffiffi"i;.6eflif;i'o;irif
iieltd Era
{inut
numai in cercuri-le mouahale
qi abia mai tdrziu s-a extins
ei
la
credincioqii din lume7r.
I
I
t,'-
1i
ll
Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durat[fix4,&#*,ffi@rg'e,4S-elflJ?4qP.4,?
,l
I
t
i
1
l;
t.
I
t_
t:
'ffiffiffiffi;,
t.affi
fr'ffifi ?E$ifitrfiii ffiE".piiiii" tidfri
*ai affii*e sau mai t6rziU.
irr chip normal
(dac4 Paltile s-Ar
slrbitori tn rf,stimpul indicat de regula
conqfinfit[la Sinodul I Ecumenic, adicl infrc?2martie
gi 25 aprilie), eavanazl de la 8 ziie (dwata cea
mai scurt[, cind Fa$tile cade la 25 aprilie) p6n[ la 42 de zile (durata cea mai lung[, c6nd Pa$tile
qade la
22
martie).Dar
in achrala situatie a Bisericii noashe (ca a hrturor Bisericilor ortodoxe
care qi-?u indreptat
64.Yeziqi Simeon al Tesalonicului, op. cit., p.326. Cp. gi Nic. MilaS, Comentariu la can. 69 apostolic, C.B.O., I, l,
p.291,n.21191.
65. Comp. l,tdrnrisirea Ort., parl.I; rtrsp. la infteb. 88 (ed. I a Sf. Sinsd, Bucureqti, 1899,
p.
86) t20l'
66. Comp. Simeon al Tesalonicului, Rdspuns la intreb. 54, ep,cil.,
col. 90
li
traa. .rgm,
oit,, p- 3?7.
67 .Cart.
Y
cap. 20:
,,Dup[
ce veli serba Cincizecimea, inai serba]i o sdpt[m6n6
9i,
dupi aegea postifi o_siptdpAnd;
ctrci este drept ca strvtr gi bucurali de darul cet de la Dumnezeu
gi s[ p..osti1i dupi odihutr, deQarece qi ]vloisi,
li llie au-postit
patuzeci de zile..." etc. (trad. rom. cit., p. 142).
'
68. Apologia desprcfugasa...: ,,Clci
in sdptemAna
de dup[ Sfiinta Cincizppime, pgporul, pgotind, a iefit in cirnitir s[
se roage..." (P.G., t.XXV, col. 652 A-B).
-
i
ig. ttrorii iNtericeascd,Il, I 1 (P.G., t. LXXXII, oo1. 1025), reproduee textui
din
Apologia
$fEntului
.{lanasie, citat
ln nota precedent[.
70' Leon cel Mare, iserun o xIX (aliasxvlll)' 2 (P'L''t' LIY col' 186 c:
""'
jejunium"' aestivum in Pentecoste")
9i
sermones LxxuII - r.xxxr (De jijunio Pentecostes,I-lY in P.L., t. LIV col. 4L5-422).
71. Vezi Teodor Balsarnon in clmentariul s6u la Rispunsul III al patri-q$ului Nicolap Gramaticulal Coqsl4lrtinopolului
(Sin t. A ten. fV, 4lg 420)
{r
I'
l_j
1l
ll
calendarul,
menlindnd ins[ Fascalia stilului veghi, a calendaruluj neindreptat), Pagtile friqd sdrb4tqrit
de fapt intre 4 aprilie gi 8 mai (vezi in ur-m[, la Sdrbdtoarea
pq1tilor),_4g3la poslulqi
$ft]tilq1Aps$Idi _
*--s-9*q,c,}II9,,4p4,4elg,?-8de^nL?gHul"q-.."91maIqTg.9)em?l**g'-8igIura
data de 1 mai). Aqa s-a intdmiilaf iii anii 1945"$i fq5'6'fP'iriiil;H6 mai), odnd Sf, sinod a hotarat ca
postul s[ se
fin[
in cele trei zile dinaintea s[rbatorii Sfinfi]or Apostoli Petru gi Pavel (s[rbltoarea
cdzdnd tnaintea Duminicii Tuturor Sfinfilor, in seara clreia hebu.ia s[ lls[m Sec). .Aceeagi situalie,arn
avut-o gi in anul 1983 (Pagtile la 8 mai), cdnd postul a fost nurnai dp doua zile (27,28 iunie)
Izil,
.
O regull simpl[ gi practicl spre a
4fla
durata Postulgi S4mpet-rului din
qrice
anll}leste urmatoaroa:
cdte zile sunt de la data Pagtilor (inclusiv)
din anul respectiv pdnn h 3 rnai (exclusiv), atdtea zile
ljne
postul72. De exemplu, in anul 1982, cdnd Paqtile s-a serbat la 18 aprilie, Postul Sfinfilor Apostoli a
linut
15 zile (14-28 iunie).
Postul sfinlilor ABostoli e mai pufin aspru decdt al P[resimilor.
(g1. 38a) qi invd\dtura pentru posruri din Ceaslovul mare (ed. cit., p.7A7),
iar s4mbdtE
9i
"-}J--l,.-eF
weunul
u+JdelssF*g#-ili-qi3l""Jeg-Leuuutdelemn(d{id,
pegte se dE qi luni, m+'fi qU-o!, cdnd c_gdg-qgfbgloarea
*g*[*:H*"Jgt9"Hl,e. T3l,9l"t+I-9AII-S
CI aii.tlat ae
]13faj9a1e
ca{9 nlie-fSu'l qas
ttirrsrq,Ig
gefl"_eeil*
l.
Ffytg-
1231.
La hramuri gi la Nagterea Sfdntului Ioan Botez6torul (24 iunie) Je aa'adilffiiie
*6ryLw#!@r\-.
cu doxologie maiE,
EAffiFr- nbi..,' r :u{,u*..a
vin [231. La hramu,
,o,"^, ru*;iilri
;i-;i"."
* ;urir;u
tndhcare uscati dupd Vecemie; iar in oelelalte zile, ca mai sus.
La catolici acest post e redus la o singurd zi (Ajunul slrbltorii Sfinfilor Petru gi.Pavel; adic6 28
iunie).
+,)rp*e,W4Aqwek*,4&ati,narutilllui
(popular: al Sdntd-M[riei),
e..are prggg.qe
Ittt oentru trecerea
,. -,r +...:.i. + sri.Y, s..i.:.;* 4l
,paFx.pa$h$i-de-i i trebuie clutatd-
Ph....ffi@,fu;d{
M_*l*_P*g*gIa1
ing9p.1t a cunoaste o dezvoitare grqi mare_gi
"s-Q._,j
ie*qtfs.dfa;LaiiiUeputin'ia,ilbiti;prf
ii"u",
gi nici felul postirii nu erau la fel peste tot;unii (in partile Antiohiei) posteau o singurl zi (6
august), allii mai multe zile (4la Constaitinopol, 8 la Ierusalim); unii (in rdsdrit) posteau in luna augusf
gi de aceea postul era numit gi Postul lui August76, allii in septembrie (apusenii, cum fac pdn6 azii iar
aliii nu posteau deloc, socotind cd s6rbdtoarea Adormirii este zi de mare bucurie, d.eoarece Maica
Domnului a trecut de la amlr[ciunea pdm6nteasc6 la bucuria cereasc[, unde st6 tn nemijlocit[ apropiere
72. Dr. C. Chiricescu, Calendar bisericesc ortodox pe toli anii, p.
170.
73. Yezi gi can. 20 al Sfdntului Nichifor Mdrturisitorul, care prescrie miercuri gi vinori pentru cllugdri mdncare o
dat[ pe zi (spre
sear[), iar pentru mireni de dou6 ori pe zi.
74. Cap.35, 53, p.'44,629-630.
75. Dup[ Simeon al Tesalonicului (.Rrisp. Ia intieb. 54, P.G,,t. CLV col. 901
9i
ttad. rom. cit., p.127),acest post este
necesar pentru a cinsti gi mai mult cele dou6 mari prazniqe care
9ad
in aceastd perioadI, adice bchimbarea la Fala gi
Adormirea Maioii Domntrlui, oici primul dintre acestea ne este pricinuitor de lumin[', iar al doilea, prioinuitor de milostiviic
gi solire pentu noi.
76. Can. 3 al lui Nicolae I Misticul, patiarhul Constantinopolului (C.B.O.,
11,2, p. ZSL.Zsz)
IZ4l.
7-7 Ic. C. Popovici, Postul Adormirii Maicii Domnului,tn,,stuaii ieligios-moraie
9i
liturgi;;,i,p.'llz-lll.
78. Vezi Comenr, lui Teodor B.alsamon la can.3 al lui Nicolae I Misticul, patriarhul C.onstantinopolului, ln .Slnt
Aten", 419-421, 488-565
$.u.
Cp. Pidalion,tad. rom. foaia 480 r. gi C,B.O., ll,i,'p,ZS!.25ZIZSI.
79. Aga e prevdzut, de ex., in Tipicul grecesc de la Mesina, scris la I 13l (la M. Arranz, Le Typieon du Moryosrdre du
Sauveur d Messine, Roma, 1969, p. 177).
TIMPURILE LITURGICE
Se las[ sec tn seara zilei de.3 I iulie, iar
ptnd
acgastf, datd gade
rniercurea sau vinerea, se 1as6 sec cu
o zi mai inaintp; dg asemgnea,
postul
,se
prelungeqte gi in ziua s[r,b4torii
insegi, dac6 aceasta cade
-:_
migrp.ureasarrvine;ea9f6cindu-sedezlegarelauntde!emn,pegteqivin.
Postul SantA-MAriei este mai uqor dec6t al Patruzecimii, dar mai aspni decAt al Nagterii Domqllui
9i
al Sfinlilor Apostoli
I
zilnic (alternativ),cele dou[ Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslovso.
!a
patolici,
Postul Sdntd-Mnriei se
reduce
la o si4gur6 zi: ziua ajunului
sdrbdtsrii
(14 august).
in afar6 de Postul Plresimilor (CarAmQ gi gl
Cr[ciunului (Advenl),
eatolicii srai
au aga-ryqitele
postyri ale celer patru anotimpuri (Quatemberi
Q4atuor
tempora), adicd patru gtUpe dq cdte trei zile
(miercuri,
vinep gi s6rubEt6), cdte unapentru fiecare anotimp al anului; dou[ din ele (cea de pripdv4rd
Ei
cea de iarn[) cad in cele doud posturi de durat[ (al Paqtilor
5i
al Crlciunului); dinEe celelalls,
una
(cea
de var6) e
inprima
slptimini dup[ Ruqalii, i4r a doua (cea de toamnE), in prima g[ptdmdnE
dup[
Inil{area Crucii (14 septepbrie). Mai e o zi de post izolat fir ajqnul Dqminicii Rusaliilorsr.
7, Dezlegiri de posturi
in condifiile
vie{ii de azi
Respectarea postului este o datorie a oric[rui bun credincios, impus[ de pqr-unqa i doua a Bisericiis2.
1-
"" rqhrtr,febuiesEd,yqp.iu.-y=edqrqfaptulp4yochiledlqp*o,#iliicgnqnige.eniimgratepdqla-ici.si.privi=toare
I
'
la durata, asprimea gi obligativitatea diferitelorposturi de peste an, au fost fomrulate pentru prsdingioSi
'
qare
trEiarr in
alte
vremuri gi
in con,{i{li de viafi cu
tot}rl deosebite
de cele in care tf[iesc credinciogii de
astlzi. De aceea, aplicarea lor integrali nu mai este ast[zi posibild decflt cel mult vieguitqrilor din
m5nnsfiri
$i wui uumlr
restrdns de credincioqi laici, cu o
pon$tiinJi
religioasi m4i rigqoasd. DE altfel,
hotlr0rile gaRonige ptivitoare
la
posturi
nu au
caracter de dogmi, adic[ nu
trebuie
privite ca nigte reguli
absolut neschimbate qi eterne, ci fac parte dinte normele bisericeqti cu caracter moral-disciplinar, care
au fost formulate de autoritatea bisericeasc6 in funclie de nevoile, imprejur[rile gi evolutia viefii
religios-morale a credinciogilor gi care pot fi deci anulate, modificate
qau
atenuate de aceeagi autoritate,
la nevoie. Dovadd in acest sens este variafia tlcestor reguli dupi epoci gi regiuni, in kecut.
De aceea, Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romine,
findnd
seama de principiul acesta al
acomodlrii normelor disciplinare-morale la nevoile timpului, in gedinla sa din 27 febrtaie 1956, a
hot[rdt urm6toarele pogor[minte cu privire la reqpectarea posttriloq in condiliile actuale:
|A.
Copiii pdn6 la implinirea vdrstei de 7 ani ie fie dezlegafi de ptavila poshilui, putdnd m6npa tot
timpul anului orice fel de alir+ente.
11
B. Pentru copiii cu v8rste.intreT-12 ani gi pentru credinciogii de orice vdrst6, care sunt cupringi de
sHbiciuni gi suferinfe trupegti,.pravila postului sd fie obligatorie numai tn zilele urm6toare:
e)Joate mj ile si vinerile de de acelea cdnd este dezl la oeste.
b
:ffi. .@ 3?rn:114r
,6n5.la 29 b,l
A)p,,*IJrdnela l5'-iirgffiladic[ cele douE
,n,rpar&a;...r- .,-,.ri,
-r.ik,E r\-.ttr,--iti*,;k1?:'rd{'
; i:il
din Postu
2n
t
I
{
I
l.
lr
t.:
1'
l_,
t,
1,
li
l-. l
.1dr4!ud'kas6rlr4tqi*t
:r4q\frffi
.r.,ii,*i-r* iEF ii
80..Vezi Pravila mare, gl.3B5 gi I,rv. pentru postuti din Ceaslov (ed, cit.). Comp.
9i
'Hpepoi"61tov, ,A.tena, 1960,
p. 149.
81. A. Chavasse, Ies
Quolte-Temps,
in vol. I'Eglise en pridre. Inttoductlon d la Liturgie, red. A,G. Martimort,
Paris, 1961, p.739
9.u.
'ez.ii"i
f"tafii, de credinld ortodoxd,Bucuregti, 1952,p.35g
IZGI.
1t
l_
212
.LITURGIC.A GENERALA
"LAigHs@*Bshsl%pt"2.*au&*qt[t14,se#emhrie**
)F
C, Pentru celelalte zile qi s[ptdmAni din timpul marilor posturi
biserioegti, oopiii de la 7 p0ni la 12
arii gi credinciogii de orice vdrstE, care'sunt suferinzi, s[ fie dezlega]i a m6nca: pegte, icre, ou[, lapto gi
brdnzdl3.
*
*{.
Comisia interortodox[ pregltitoare a celei de a doua Conferinfe Panortodoxe pentru
PregEtirea
Sfitntului gi Marelui Sinod (format[ din reprezentanfi ai Bisericii Serbiei, Ciprului
9i
Cehoslovaciei)
propune sE se menfinf postul de miercuri gi vineri de peste tot airil, permipndu-se consumul de
untdeiemn
gi pegte, cu exgep{ia Pqstului Paqtilor gi a zilelor de miercuri qi vineri.in care ar cldea inEllarea Sfintei
Cruci (14 septembrie), T6ierea Capului Sfflntului Ioan BotezEtorul (29 august)
9i
Ajunul Bobotezei
(5 ianuarie)
'
Cei indrepte{ifi de motive de sf,n[tate sau de alt fel s[ poatd mdnca de dulce gi in miercurile gi
Cdt privegte Postul Pdresimilor, kebuie respectate regulile kadilionale privitoare ia post pentru
prima gi ultima s[ptdmdn6, iar tn sdpt[mdnile celelalte s[ se poat[ consuma pegte gi untdelemn, afard
de miercuri gi vineri.
Pentru Postul Cr{ciunului, comisia propune doud solu{ii: ori sE fie redus la
jum[tate (20 de zile),
incepind de la Sf. Varvara (4 decembrie) gi s[ se poati consuma in fiecare zi pegte gi untdelemn, cu
exceplia ultimelor cinci zile, ori s[ se re.gpecte regulile de postire pentru intreg postul, permildndu-se
consumul de untdelemn
ryi
pegte tn fiecare zi, cu exceplia primelor hei zile qi a ultimelor trei zile, in
care sE se respecte postul riguros.
Postul Sfinlilor Apostoli si fie redus la numai 8 zile atunci cflnd este tnai inare gi sE se ingdduie
Postul Adonnirii Maicii Domnului s[ fie
finut
in inkegime, permi!6ndu-se consumul de pegte gi
untdelemn in toate zilele, afar[ de miercuri gi vineri.
Cdnd s[rb[toarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) gi cea a Sfintilor Apostoli Petru qi Pavel
(29 iunie) cad miercuri sau vineri, se poate m6nca de dulce, avdnd in vedere portrl de pdn[. atuncisa.
0".?ll'1'.';f#'T',"",
.
B[l6nescu, prot..Silv", Noliu1i despre posl, in genere
Ei
Despre
$fdntul Si
Marlle Posl,in B.O,R,,
1875.1876,
p. 1,.45-152
Ei 398 s.u.
Branigte, pr. prof. Ene, Poslurile din
cursul
qnului
bis-efieesc, in B.O.R., 1964,
nr. l-2, p, 120-138.
fyloiseqcg pr. Gh., Postr,tl.
Studiu
li$rgic, Bucureqti, 1909 (tez[ de licentr)'
Nistor, \.D., Desprc posf, in B.O.R., 1913, nr' 2 gi 3, p. ll8-132, 293-310.
Pavel, prof. C.
,
Posturile ordnduite de Bisericq Ortodoxd in condiliile de viald actuale ale credincio,gi/or; ln S,T.,
19'17,nr.7-8, p. 421 g,u.
Peniur pr. C,, Ordnduiri cqnonice eu privire lq Fostul Marc,|trr G.8., 1958, m. 3,
p. 228+35.
Sachelarie, ierom. Nioodim,
Aseeza Ep$lind in
primele veqcuri
$i
ReCul:ile
tnqnahele
ale Cuviosul:ui Pqho6ie,
1942.
'
Timug, N., Dezvoltarca isloricd
si
ege4la postu.lui crestin, Chiqin[u, 1937.
83. Vezi Temeiul nr. 1426/1956, Sumarul gedinfelor Sfiintului Sinod din 27 febr. 1956, p. 3-4, manuscris d4ctifografiat
ln Arhiva Sfitntului Sinqd. inqtr de lg
sQr$itul secoluluj
trecut, epiScopul Partenig al Dunirii de Jos, ln adresa
$a
cdtre Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe Romflng, din 4 mai 1899 (tip. ln rev.
,,Candela'i de la Cemiuli, 1899, p. 482 qi urm.), aducea
l1
-oullogtinl[
gtr
Sinodrl Bi'serigii Ruse
din seel
timp adrpises. e
gonsqnul
de
pe$p ln tqate posturile
$i
cErea lmpu]inarea
zilelor de post gi lmbun[t[firea hranei in zilele de pbst pentxr cei ce au nevoie de dezleg[ri pi pogorErninte.
84. Rev.
,,Episkepsis"
(Chambdsy - Elvelia)i an. 13, w.272
(5
mai
l9E2), p. 12-13.
CAPITOLUL XVI
ZTLE,LE PENTRU POMENIREA GENERAT"A
6OT
OB$TE) A MORTILOR,
DIN CURSUL
ANULU
BTSERICESC ORTODOX
1. Cuttul mor{ilor ln religiile necregtine
Credin-ta in nemurirea suflefului, in supraviefuirea lui dupd despdrfirea de trup, gste
un feuomen
irniversal. La mai toate popoarele pivilizate
$i
in
toate
reiigiile
omenirii se
in6lne$te convingerea,
ferm6 gi generali, c[ existenfa omului nu se telpinl cu moartpa pi cE sufletul
$]rpravieluiegte, intr-o
forml oarecare, gi dincolo de pragul mormAntului. Pe aceastd credinfI, mai mult sau mai pufin explicit[,
se intemeiaz1, ceea ce numim
cultul morlilor,
adicd
grija pe pare
o au cei vii de a menfine, inh-un fel
oareca.re, legitura spiritual[ cu morfii lor, dp a-gi aduce aminte de ei la diferite date, de a le cinsti
pomenirea in diverse chipuri gi - mai ales - de a cduta s[ le ajute gi s[ le ugureze situalia din
,,lumea
de
dincolo", prin felurite rituri gi ceremonii, prin ruglciunea cdtre Dumriezeu pentru odihna lor letulburati
gi pentru iertarea plcatelor, prin jertfe qi fapte de milostenie, sau prin alte diverse acte, socotite ca fiind
de folos celor adormilit.
Aceast[ universaiitate a credintei in nemurirea sufletului, clrela la unele popoare (pergii, grecii,
romanii
$.a.)
i s-a adiugat credin{a tntr-o
judecatd
a sufletblor dup[ moarte, explic6 marea aseminare -
care merge uneori pdn6 la identitate - a riturilor gi a ceremoniilor funebre principale din toate religiile
mari ale oirrenirii, ca, de exemplu: spilarea gi imbr[carea cadavrelor, inmorm0rltarea sau incinerarea
1or, procesiunile gi bocetele, mesele sau ospelele fundrare
Ei
pomenirile pentru cei morfi, pomenirea
periodic6 - la diverse termene - a celor deceda{i g.a.; aga se explicd gi marea dezvoltare, ca gi importan}a
pe care a awt-o cultul morfilor, precum gi persistenfa lui in via]a religioas[
a
tuturor popoarelor, vechi
qi noi. Faptul este deosebit de evident pentru unele din popoarele mari ale antichit[tii, ca egiptenii, a
cdror culturf, gi art[ au, in general, un accentuat caracter funerar, vizibil tn arta imbllsdrnirii trupurilor,
in monnintele gi necropolele menite s[ ocroteasc[ mumiile sau cadavrelg personajelor marcante, in
pictura gi textele din inscrip[iile hieroglife gi de pe papirusuri, in templele, in originea gi apartenenfa
religioasi a scrierii gi a citirii g.a.m.d.; tot aga stau lucrurile cu grecii gi romanii, despre care s-a spus pi
s-a demonskat c[ rifurile lor religioase in legdtur[ cu cultul familial al sk6mogilor (,,Larii",
,,Manes"
gi
,,Penalii")
au determinat gi au influenfat nu numai intreaga via16 spiritual[ qi str6lucita culturi gi arti
greco-roman6, ci gi organizarea gi viafa politic[, economicd gi sociali a vechilor cet[fi gi state fondate
de aceste dou[ mari popoare ale antichitElii ciasice p[gdne2.
Toate popoarele indoeuropene au avut serbetorile lor pentru mo(i.
2. Cultul morfilor
in
Vechiul Testament
$ila
evreii din epoca veche, credinla tn nemurirea suflptului qi cultral morlilor au
jucat
E[ rol
de
seam[. Cu toate c[ textele cdrfilor sfinte. ale Vechiului Testament nu sunt totdeauna clare in aceastd
privin16,
ele ofer6 tptuqi sufiqiente 4ovszi
des.pre grija pe
care
poperul
alss a
avut-o pentru morfii sii,
l. Pentnr
cultul mo4ilor ln religiile pigdne
$i !a
popoarele
antice, vezi mai ales S. Reinaeh, Culte, mythes et reli-
gr:oru, P4ris,
1895, t, I, p.
f
16"331 (ed. II, 1905); Fustel de Coulanges, La citi antique, Paris, f.a. (trad; rorn. de A.G.
Alexianu,Bucuregti,f.a.,p.TS.u.)[1];diacprof.dr.EmilianVasilescu,.Is/oriareligiilor,ed.
II,Bucuregti, 1982(capitole
.speciale pentru cultul mo(ilor in diferite refigii, la p. 48, 57, 68, E8, 109, t28, 138, 185,252,335,342,350,353).
Z.Yezi mai
4les cUno$cuta garte a istoriculur Fustel de Coulanges, op. cit.,in nota preeedent6.
1
1
I
L,.
L,
I'
Li
{
t_
L,
I'
l-.:
216
LITURGICA GENERALA
prin pomenirea cu respect a numelor celor decedali
(indeosebi a pahiarhilor, a dreplilor
9i
a proorocilor),
prin rugaciunilo
gi jertfele aduse pentru ei in diferite imprejurlri
g.a.
Astfel, din cartea Judecitori
(X1
+O;, vedem ci la.ewei, in epoca Judecf,torilor, era curent uzul ca
amintirea morfilor ilugtri s6 fie plansi patru zile pe an. Tradi]ia aceasta s-apdstrat, de altfeI, pdnd astlzi
Ia evrei, care rostesc rug[ciuni
pentru cgi mo4i de
patirrr ori pe an: in Ziua Impicdrii
(Isp69irii, I6m
Kipur),la
paqti,
la Cincizecime
gi la Sdrbdtoarea Corturilor
(15-22luna a gaptea). ln cartea Tobil!4,
riy qi'h profelia lui Ieremia
(L0,7),sp arat6
c[ vechji evrpi f6ceau o-spe1e tuner4re
9i
pome-ni de
pAine
Ei
O6
.lrio-ia
iolurile Oe i"mo.mant r"
ale
mpr[ilpr. Este e]asic apoi textul
_drlgart-eu
Z
{acabei !t],
43-46),in care citim c[ Iuda Macabeul a strdns bani gi i-a trimis la Templul din lerusalim, ca sf, se
aduc[Jertfe
penffu iertarea
pdc4telor eroilol rqorli.pe cflmpul de 1upt63,
---
ir'rfe.iii Ji"
pilda
bogatului nemilostiv
qi a siracului LazLr,rostiti de Mdntuitorul
(Luca 16,22),
se vede c[,
.h
epoca u"""i., conafionalii Mdntuitorul,ui
credeau in existen{a unui loc de chinuri
9i
de
pedeapsil (iad) qi a unui loc de oAlma qi fericire
(raiul, sinul lui Avraam), in care merg sufletele celor
mo+i, aUpa:faptete
pe cale le-a s[v6rqit fiecare in viafa p[mdnteascd'
3. Cultul mor(ilor in-antichitatea
cregtin['
irrv[{[tura despre,,Comuniunea
Sfin{ilor'(
in crestinisn, rolul de capetepie acordat sufletului in inv6!6tura de credin{6
qi in viata religioasl,
precum gi frumoasa doctrin[ eshatologic[,
intemei4t6pe !nv6![hra
divind a Mantuitprului
qi a Sfig]ilor
Apostolio, doctrinl superioard tuturor celorlalte religii, au ficut ca gniapentru cei morfi sE
devin[ una
aiotr" component"le
d" frunte ale pietlfii creqtine
Ei
sase exprime in forme din ce in
ce mai bogate, mai
variate gi mai pline de sensuri religioase superioare'
:
-_^
---",^*-1-.r ^^^--s,.anr{
c.
Mentindnd
gi addncind credtla
geneiall
$i
str6vephe in nemurirqa sufletului,
accentudnd
qi
facand mai expliciti credinla in existenfa unei
judecafi universale, clreia ii sunt supuse toa{e
sufletele dupl moarte
(credin([ pe care o aveau, in forme mai pu]in lamurite,
9i
alte popoare ale
antichit[fii), religia cregtind micAoreaz6, mai mult decdt oricare alta, spaima
ancestrall de moarte
din sufletele credinciogilor
ei. Moartea nu mai este penku primii creqtini nici trecerea in neantul
(nefiin{a) Nirrunriiudiste,
nici locul de groaz[ gi de intuneric in care r6t6cesc frrl odihnf umbrple
sau fantomete mo4itor,
"utin
tartarul pafan evocat \n Dialogurile lui Lucian sau in Purgatoriul
qi
Infernul lui Dante, nici m[car
geolul conFuz din vechea religie a evreilor, ci trecerea intr-o existen][
superioar6, in care sufletul ciedinciosului
iqi gdsegte linigtea gi fericirea eternd in nemijlocita
apropiere de Hristos, Cel inviat din morfi, pe'CJre L-a adorat in via]6; iar mormdntul
devine patul
de odihn6, pe care
|ir6na
trupurilor rrourtr. agteapt[, increzf,toare,
la ad[postul crucii lui Hristos'
invierea pentru viafa vegnic[, al clrei incepitor
qi chezdguitor S-a fEcut Cel a treia zi inviat din
;6
mai intdi sau alenueaze
groazape care o inspird moartea in
in felul acesta, Creqtinismul
alung
celelalte religii; .rlaiolu neclintit6 ca cei c6 mor se unesc cu Hristos, Biruitorul
morfii, ii facea
pe
vechii cregtini s[ nu deplangl
pe cei morft, ci s6-i fericeasci: ,,Fericili
cei morli, cei ce de acum mor
tntru Domnul! Da, grai"st"-o)hul, odihne'ascd-se
de os-tenelile lor, cdci
faptele
lor vin cu ei"
(Apoc'
14, 13). Moartea
"rt?'pri*ira
de creqtini cu liniqte
gi frrE teamd, c[ci ea este pentru ei
,,mutare
de la cele
mai triste la cele mai bune qi vesele,
"s1s
sdihnl
gi bucurie"5
3.
,,$i
sttnggnd barri, dup6 numlrul blrbalilor care erau cu e1..., a,trimis in ierusalim sh aduc[
jerrfE pentru.p5cat'
Foarte bun gi cuvios lucru pentru socotinfa lnvierii morlilor! C[ de n-ar fi avut nedejde ci vor invia cei ce mai inaintg au
cdzut, deqert gi de ras lrtcru ar fi a se ruga pentru cei mor[i.
$i
a v[zut cd celor care iu buntr cucernicie
au adormit' foarte
bun dar le este pus. Drept aceea, sfanl qi
"*"*ic
gand a fost, cd a adus
jertf6 de cur[fie pentru cei morli' ca s6-sq
slobozeasci de picat".
.Vezi, rnai ales, Evanghelia de ta Mdtei, cap.25; Ep. I Csr. 15
9i
I Tes. 6, l3-18
9i
5, t-10'
5. Rug[ciunea a cincea din rdnduiala Vecerniei din Duminica Rusaliilor, in Penticostar; Bucureqti,
1953, p' 386'
I
TMPURILE LITURGICE
Aceast[ concep{ie despre moarte miegoreazf, totodatfl gi distan]a sau prdpastia de netrecut dintre
via{6 gi moarte, dintre lumea celor vii gi a celor morfi6. Iubirea oare leagi intre ei, in via![, pe fra]ii de
credinl4 gi
oare uimea
pe p[g6ni7 este atdt de puter'nicl, incdt moartea nu poate s[ o distrugi;
dep6gind hotarele viefii, ea leagl mai departe pe cei vii de cei mor]i. Cei adormi]i in dreapta
eredin!6 fac parte din Biserica lui Hristos, impreuni cu cei vii. Toli aic6tuirn o ilrare farnilie creqtinl,
peste care domnegte Acelagi Hristos, Stipdnul vietii qi al morfii gi in care morfii au plecat inaintea
noastri, pe o cale pe eare vem merge gi noi la tirnpul nostru. C6oi, precum spune aga de fr-umos Sf.
Apostol Favgl, ,,nimeni
dintre noi na trdieSte pentru sine
Si
nimeni nu moare pentnt sin,e. Cd, d.aed
trdim, pentru Domnul trdim
Si daed
murim, pentru Domnul murim. Deci,
Si
dacd trdim,
;i
decd
murim, ai Domnului suntem. Cdci pentru
qcea;ta
a murit
Si
a tnviat Hristos, ca sd stdp.dneascd
Si
peste
'..a
mprli, gi peste vii(f (Rom. 14,7$).
,Ca
mernbri ai aceleiagi familii, cei vii au nu numai posibilitatea, ci pi datoria de a se ruga pentru cei
rnorfi
(comp.
Ioan 1.4,73; Efes. 6, 18; I Tim. 2, 1), penku ci aoeste rug6ciuni sunt necesare gi folositoare
morlilor (I Tes. 4,13; I Cor. 15, 19; Evrei 13,,7; I Ioan 5, l6). Credinla in eficacitatea rug[ciunilor de
mijlocire pentru eei morli era atdt de puternioi in primele comunit[{i creqtine, incdt unii cregtini se
botezau pentru morfii lor, socotind cd fapta lor suplinea lipsa Botezului cregtin la rudele, prietenii sau
ounoscufii 1or, care nu apucaseri sd-l primeasc[ in viafn (vezi I Cor. 15, 29).
Ceva mai mult: chiar cei morfi - rnai ales Sfintii bine-pllcufi lui Dumnezeu - asist[ pe cei vii ctr
rug[ciunile inilfate de ei injurul tronului Celui Vechi de zile sau in,,Ierusalimul cel cergsc", ftt favoarea
eelorr[rnagipepdmdnt(veziApocalipsa, mai ales cap. VI, vers. 9.11). Aceastdsh6ns6gi indestructibild.
legdturi spiritual[, de iubire reciprocI, de credin{6 unic6 gi de rugiciune mutual[, care uneqte pe cei din
ltunea aceasta eu cei din lumea de dincolo, a fost formulati de Biseric[ in
qunoscuta doctinr a Comuniunii
':
Sfinlilor (Communio Sanctorum)t.Pe bazaei, Biserica Cregtinl a oondamnat gi a combdtul, de la
inceput, practicile p6g6ne qi iudaice, eare priveau atingerea de kupurile morlilor ca o intinare ce trebuia
1
cur6fitiprinspill[riritualegi1ustra}ii,recomand6rrd,in1oculacestora,rug[ciunile9imilosteniapentru
cei morfie gi favorizdnd astfel dezvoltarea, in sufletele creqtinilor, a unor sentimente de apropiere
9i
de
intimitate fa[6 de cei morfi.
AceastE noua mentadtate gi atitudine, specific cregtin[, se vede transpus[ de timpuriu in riturile
fuirerare cregtine, in insqripfiile, simbolurile pi iconografia catacombelor, din primele trei veacuri, cu
caracter aproape exclusiv f.unerar,
in
pele
mai vechi epitafe cregtine (ca
al episcopului frigia-n A.rprkie
- Abercius, ante 216), in cele mai vechi rugIciuni cregtine penku morfi
qare
ni s-au plshat, oa gi in
textele celor mai vechi liturghii cregtine, care cuprind in r6nduiala lor rug6ciuni pentru oei r6posafi.
Toate acestea pomenesc numele sau reprezintl chipurile trnora dintre patriarhii, drep]ii gi proorocii
Vechiului Testament (Awaam, Isaac, Iacoy, Moise gi Aaron, Iona, Samuel, David, Solomon g.a.), devenili
tipuri simbolice faf6 de care s-au manifestat bun6tatea qi milostivirea lui Dumnezeu gi care Se bucur6 de
fericire4 raiului (de e4emplu:
,,Frecum
ai auzit
pre cei hei tineri, precum
ai awit
pre Daniel..." etc.).
6.Ye7i,de exemplu, Luca 16, 26: ,,... lnte voi
Si
noi s-a intdrit prdpaitie tqaie, ca cei care voiesc sd trgacd de aici
la voi sd nu poatd, nici cei de acolo sd lreacd la noi".
T.Yezi,mai ales, Epistola cdtre Diognet, cap. V, ln trad. rom., din S'P,A.2, p. 339-340.
8. Vezi Fr. Valentin - M. Breton, O.F.M,, Ia
Comtnunion des Sainn - Histoire-Dogme-Pidtd,Pais, I 934 (Bibl. Cath.
des Sciences Religieuses); P. Tiembelas, Comuniunea Sfinlilor, in rom. de pr. dr. O, CEciul[, Cernica, lS+O; naSa
repausalilor noStri
Si
viala noastrd dupd moarte,de
p[r. Mitrofan,
qilugdf din M[ndstirea Koqewets, trad. din fr. de Iosif
(Gtreorghian), mitrop. primat, Bucuregti, 1890, p. 31
I.u. [2];
prof. N. Chilescu, pr. ppf. I. Todorau gi pr. prof. I. Petreufi,
Teologia dogmaticd
Si
simbolicd, vol. II, Bucuregti, 1958, p. 969-977.
9.YeziConst.Apos1.,
qqrteaVf,cap.J0(trad.rom.cit.,p.l79-l8l);,,NulualideciagamultseamaladatinileLegii
gi la cele firegti... nici nu cerefi stiruitor deosebiri iudaice sau sptrldri neintrerupte, sau cur6|iri dup[ atingerea
unui mort,
ci adunafi-vd fdr[ griji in cimitire, citind clsflle sfinte gi cAnt6nd psalmi pentru martirii adormili 9i
pgntnt tqli sfinfii
ti
fralii voqtri adormili din veac in Domnul gi pldcuta Euhariqtie, icoana trupului implr[tesc al lui Hristo"S, pduceli-o
ea
jerrfE
in bisericile voastre gi in cimitire..." etc.
2t7
:
.,
.,.:
,. :
.I
'i-:i
. r
I
t:
I
1
l_
I'
L_i
Ij
['
I
t,
l,
2t8
LITURGICA GENERALA
Aceste nume frgxeazd gi in lih-rrghiile iudaice de post, cuprinse in MiSna, care se vor fi citit gi la
mormintele primilor cregtini (recrutafi dintre ewei) gi au inspirat pe primii artiqti cregtini ca s[ le
,,scrie"
in sculpturile de pe sarcofage, in picturile din cubiculele catacombelor, din necropola cre$tine
de la Bagawat (Egipt) g.a.m"d. Desigur, cu timpul, dupl modelul vechilor ruglciuni iudaice, s-au alc[tuit
gi rostit rugdeiuni de inspirafie cregtin[ pentru mor[i,.oum sunt cele cunoscute sub denumirea de
,,oratianes
pseudocyprianae" de pe la sfdrgitul seoolului III sau lnceputul secolului IV!0, sau rug6ciunile
de acest fel pe care le vom glsi mai tdrziu in cele mai vechi evhologhii pistrate, ca Evhologhiul
ipiscopului Serapion de Thmuis (in Egipt), din sec. IVrr. Fonnulele de rugiciuni cuprinse in mai multe
capitole drn Epistola I cdtre corinteni a Sfdntului Clement Romanul
(cap: 9-12, 1 7- 1 8), de pe la sfirpitul sec.
Il2, pot fi privite, dupd unii, ea intermediare intre vechile rugioiuni iudaice gi cele cregtine de mai tdrziI-,
de acest gen, ca, de exemplu, Oratio commendationis animae, de origine apusean6, de prin
sec. IIII3.
Desprq obiceiul Bisericii de a face rugiciuni de mijlocire pentru morfi amintesc
Ai
Sfin{ii P6rin}i gi
scriitorii bisericegti, incep6nd din. sec. II, ca, de exemplu: Sf. Ignatie al Antiohieira, Tertulianls, Sf.
Ciprian al Cartagineit6, Amobiu de Sicca (t 32rn, documente apocrife gi pseudoepigrafice din primele
secole, ca Faptele lui Pavel
Si
ale Teclei
$
Faptele lui loants, Canoanele tui Hipolit al Romei (ean.
33,1) gi Didascalia (invdldtura) celor l2 Apostolits, precum gi acte martirice, ei Marririut Sfdntului
Policarp al Smirnei (cap. l8)2o,Pdtimirea Sfintei Perpetua, din sec. III
$.a.[3l.Din
scrierile luiTertulian
gi ale Sfdntului Ciprian reniltd, c[, in Biserica Africii, ruglciunea pentru morfi se introdusese deja pe
wemea lor in cultul liturgic al Bisericii2r. Din secolul IV, m[rruriile in acost sens devin prea numgrbase
ca s[ le mai ingirflm pe toate aici. Amintim numai pe Sf. Chiril al Ierusalimului22, Si. Ioan GurE de
Auy'3, Sf. Epifanie din Cipru'4, Sf. Ambrozie al Milanului"
$.a.
La lnceputul secolului
Y
Fericitul
Augustin scrie chiar un mic tratat Despre grija pe care lrebuie sd o
purtdm penlru morff|, cel dintdi
de
acest fel in toat6 literatura cregtind.
Rug[ciuni pentru mo(i g6sim, de asemenea, in textele celor mai vechi Liturghii cregtine caie ni
s-au pdstrat, cum este aceea din cartea VIII a Constittgiilor Apostolice, cap.42 (comp. gi cart. VI, 30)27.
10. Tip. inhe operele Sfhntului Ciprian, Ed. G. Hartel, in C.S.E.L., Mndobonae, 1871, t. III, p. 144.151. Vezi pi t{,
Leclerq, C amm im o r a is o n d e$ d dfun'ts, D.A. C. L., lY, 43 0 -432.
I l. Vezi
,e{$ia
din M.E.L.V., p. 63:
,,Te
rugim (Dumnezeule) qi pentru toli cei adormifi, a c[ror pomenire s-a flcut
(dup[ pomenirea numelor): sfinfegte aceste suflete, cilci Tu pe toate le cunogti; sfinteste pe tofi cei adormili in Domnul gi
numtrr'i-i cu toate Puterile Tale cele sfinte (ingerii)
9i
de-le lor loc
Ai
sildqluire intru impdrilia Ta".
12.Yezi textul in had..rom., din S.PA.2, p. 50-52, 55-56.
. 13. Comp. H. Leclercq, artic. Commdmoraiion
/es
difunts, D,A.C.L., IV, p. 435.
14.
Sf. Ig4atig at Antiohiei, Epistola cdtre smirneni gap.
XI, ln trad. gi vql. cit. la nota
!2,
p.
185.
15. Tertulian, De anima, cap.5l (P.L., t. II, col. 782)l4l; De coronq.
pap.
III (P.L., t. II, col.99):,,Oblationes pro
defunctis, pro naialiciis, annua die facimus"; De monogamia, cap. l0 (P.L., t. II, col. 992-993); Exhortatio castilatis, cap.
VII (P.L., t. II, col. 971).
16. Sf. Ciprian al Cartaginei, Epist. 1,2,P.L.,t. IY col. 197 (practica oficierii de liturghii pentru mo4i - pro dormitione
- era curentii in sec. III in Biserica Cartaginei).
17. Arnobiu de Sicca, Adversus nationss,lY 26 (P.L., t. VII, col. 25).
18. Citate din H. Leclercq, D.A.C.L. lY,44l;ldern,'Pridres pour lq morts, in acelagi dict., XII, 27 q.u.
. 19.Ibidem,t.
M
col.443
ti
t. XII, co!. 29.
20. Trad. rom., in S.P.A.', vol. I, p. 199 g.u.
[5].
21. Yezi textele citate ln D.A.C.L. lY, p. 441-442 pi la M. Righetti, Storia Lituigica,
yol.II,
Milano, 1946,
p.324-325.
22. Cateheza V mystagogic4 9 qi l0 (trad. tom. de pr. D. Fecioru, Catehezele, vol. II, p. 570-571).
23. Sf. Ioan Guri de Aur, Omiliq XLI, 5 Ia I Cor (P.G,
t.
LXI, col. 361); Omilia ilL, 4 la Fllip. (P.G., t. LXII,
cot.197,204); Omilia WI 5 la Fapte (P.G., t. LX, col. 170),
9.a.
24. Sf. Epifanie, Panarium (Adv. Haerese.s), cart. lll, haer LXXV, cap. 8 gi Expositio
fidei,
cap. 23 (P.G., t. XLII,
col. 513 B-D qi 829 A-C).
25. Sf. Ambrozie, 1rafio de obitu Theodosii,3 (P.L., t. XVI, col. 1448).
26.FericitulAugustin,DecurapromortuiSgerefida,P.L.,t.xL,col.59l.
27. Trad. cir., vol. ll, p. 262
9i
I79-181.
I
t
i
TIMPURILE LITURGICE
Asemenea rugdciuni, care se gdsesc qi ?n Liturghia Sfdntului laco-b, in cea a Sfilntului Marcu, tn Liturghia
amreanE gi tn toate Liturghiile Bisericilor Orientale Vechi2s qi care nu se deosebesc prea mult de cele
similare din Litr$ghiilo ortodoxe de azi, erau incadraie mai ales in partea final[ a marii rugiciuni a
Sfintei Jertfe, parte numitd diptice sau rugiciuni de mijlocire general[ pentru vii gi pentru morfi (vezi
cap. respectiv, de La Istorta gi explicarea Liturghiei in vol. Linrgica speciald).
Aga se elplic[ marea.dezvoltare qi importanfa pe care o are cultul morfilor in pieitateaeregtind in
general gi mai ales in cea ortodox[. Biserica cregtini ortodoxi a socotit ca o datorie a ei de clpetenie
rugiciunea publicl pentru morfi, pe care a introdus-o in oultul ei, dAndu-i expresie in slujbele divine
"anume
alcltuite pentru cei decedafi (slujbele funebre), fie in rugiciuni speciale pentru morfi, introduse
ln rdnduiala anumitor slujbe (ca de pildd in slujba Pavecernilei, cea a Miezonopticii din toate zilele
,pi
din s6mbete), fie in rituri, texte gi fonlule de pomenire gi de mijlocirepentru morfi, din r6nduiala
Sfintei Liturghii eare, in salitatea ei de
jertfii
a Bisericii, ajutl gi celor rh.r{i (vezi
iap.
respectiv de la
Istoria gi expliearea Liturghiei,in vol. Liturgica speciald). Dar deosebit de slujbele funebre
si
de
mijlocire
- adic[ ierurgiile - care se fac pentru inmonndntarea gi pentru pomenirea individual[ a mo(ilor la
diverse termene de la moartea fiec[ruia (vezi cap. despre lerurgii, dn Liturgica s'peciald), Biserica
Ortodox[.a introdus in cultul ei qi pomeniri generale, ale tuturor morfilor, pe care lp-a fixat in an-umite
zile din cursul anului
bisericesc, spre a aminti p-eriodic credincio$ilor ei despre datoria pe care o au de
a nu da uitlrii pe cei morfi pi de a-gi aduce aminte de
moarte
gi de Judecata viitoare,
spre
a-gi indrgpta
viafa. in rinduiala slujbelor divine din aceste zile conoacrate pomenirii
obgteqti
a m,o4ilqg Biserica a
inhodus, pe l0ngi cdnt[rile inchinate sfin]ilor pomeni]i atunci, c8ntdri qi rugdciuni speciale de pouenire
gi de mijlocire general[ pefltnr toli morfii, din toate locurile
$i
din
toate
vre.nqurile, fEcindu-se indeosebi
anintire noirrinall despre c6i lnai ilugtri dinfre ei, adici despre
Sfinfii
din
Vechiul qi rlin
Noul Testarnent
(patriarhii, drepfii gi prooro.cii, apostolii, mucenicii etp.), pe
care
ni-i pune in fald ca
modele
de via[6.
4. Zilelepentru pomenirea generali a mortilor
din
cursul
gttului
bisericesc ortqdox
Precum atn vd.7gt, Biserica Ortodox[ a eonsacrat pentru pomenirea general6 a mor{ilor o zi liturgicd
pe s6ptiim6u[ gi antrme sdmbdta. De aceea, irt slujba lvliezonopticii de sembete, din Ceaslov, frgxeazd
c6ntlri gi rug6ciuni speciale, in care ne rugim gi mijlocim pentru morfi, iar in Octoih, c6nt6rile pentru
s6mbEti, de la toate oele opt glasuri, care se combinl cu cele ale sfinfilor din lvlineie, sunt in rnarea lor
majoritate consacrate pomenirii morfilor
gi mijlocirii pentru ei.
Dar, indeosebi, dotr[ dintre sdmbetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special,
in toate Bisericile Ortodoxe, potnenirii generale a morfilor, prin cdntlri
;i
rugiciuni inscrise
in
rinduiala
de slujbl din c5rfile liturgice iespective (Triod gi Penticostar) gi anume:
a) s6mbdta dinaintea Duminicii L6satului sec de carne (a infricogStoarei Judec6li) gi
b) s0mbdta dinaintea Duminicii Pogortrii Duhului Sfhnt (sdmb[ta Rusaliilor).
Amiindou6 aceste
zile poartd in popor pi denumirea de MoSii (cea
ilintti:
MoSii de iarnd, cealaltd
Mogii de vard), pentru c[ in ele facempomenire de pErintii, moqii gi strimogii nogtri cei din veac
adorrnili2e.
a) in
sdmhdtq
dinqintea Duminicii Ldsatului sec de ccirne facem pomenirea morfilor, pentru c[ in
duminica urm6toare Biserica a rdnduit s[ se fac[ pomenire de a doua vegire a Domnului gi de
lnfricoqfltoarea Judecatf,,
qare
ii va urma
gi la care ne vom ?nfiifiga cu totii. De aceea, intrucdt mulfi
28. Vezi texte de H. Leclercq, artic. Morts,in D.A.C.L., t. XII, col. 3l qi la l. Ztgrav, Cukul morlilor Comemorarea
Ior Studiu liturgic-pastoral, Cemtrufi, 1937,p. l7 g.u. Comp.
9i
C. (omoiu), Rugdciunile Bisericii sau pomenirile pentru
cei repauzali in Donnul, in B.O.R., an XXVL nr. 2-3 (mai-iunie 1902), p 256-268.
29. ln grecegte, pentru amhndoud se intrebuinfeazfl denumirea de ryuloodBButov (S6mbita strfletelor), iar in
slavo-rusd, Subbotq roditelskaia. Comp. gi C. (omoiu), Cele doud sdmbeft ordnduite de Sfdnru noastrd Bisericd pentru
pomenirea celor adormili tn Domnul,fui B.O.R., 1902, nr. 4,p.373-383
2r9
I
L:
t
I
t_:
t,
L
L,
220 LITURGICA GENERALA
dinhe adepfii Yechiului Testament au inchis ochii fEr[ si vadd pe Mdntuitorul fEglduit
gi aqteptat, iar
mul1i dintre cregtini arr:murit pe neagteptate gi fErd pregdtilea sau pociinfa ngcesarl, Biseriga face
mijlocire pentru toli aeegtia, ca Dumqezeu s[-i inwedniceasci de
nilostivirea
Sa, sd-i
judecp
su blapdele
qi s[-i aqeze in ceata drepfilor3o.
Sinaxarul zilei atrituie r0nduielilor pentru morfi din slqjba acestei gdmbete
o addngi
vechime,
considerdndu=le din wemea Sfin{ilor Apostoli3r. Ele sunt ins[, probabil,
mult mai
noi gi anume posterioare
secolului VI, cdnd s-a f6cut fixarea definitivd a pericopelor biblice citite in duminicilp din
pursul
anllui
bisericesc32. Frumoasele cdntiri din slujba zilei, in care se exprimd qi rostul sau motivele instit.uirii
acestei sAmbete, suut alodhrite de imnografii din secolele VIII-IX: Sf. Ioan Damaschinul, Sf. Teodor
Sfuditul gi Sf. Teofan Mdrturisitorul.
Cazilepefltru pomenirea generall morfilor sunt rinduite
Si
sdmbetele a doua" a treia
Si
a
patra
din
Pdresimi, celelalte sdmbete din Piresimi avind
consacrdri speciale: sdmbita I e inchinaJl pomeuirii
Sf}ntului Mucenic Teodor Tiron33, sdrnbita a cincea, cinstirii deosebite a Sfintei Fecioare prin citirea
Acatistului Bu:reivestiri, sAmblta a gasea, dreptului Lazdr, cel a paha zi inviat din morrndnt3a, iar in a
$aptea
qi ultima, adicd in Sfhnta gi Marea Sambate, facem amintirea punerii qi gederii Domnului in
mormdnt. intrucdt, confotm canoanelor 49
Si
51 Laodiceea
Si
52 Trularz, tn zilele de rdnd (luni-vineri
inclusiv) din P6resimi nu se slvdrqeqte decdt Liturghia Darurilor mai inainte sfin{ite, la care nu se pot
face pomeniri de mo(i, toate pomenirile de morfi (parastasele de 3, 9 gi 40 de zile) care artrebui frcute
in aceste zile se amdnd
pentru s6mb[ta din cursul siptimdnii respective (a doua, a treia gi a patra), c6nd
se slvdrgeg te Liturghia Sfdntutui loan Gurd de Aufs. in toate aceste sdmbete se pun in rdnduiala
s-lujbei
cflntlri speciale pentru pomenirea obgteasc[ a morfilor, ca gi in sdmblta Mogilor de iarn[.
b)in sdmbdta dinaintea Duminicii Pogordrii Duhului Sy'inl (sdmbdta Rusaliilor sau Moqii de varf,,
rus. Troilkaia, adicd.aTreimii), Biserica face din nou pomenirea generalE a morfilor, rugdndu-se
pentru
ei, prin rugdciuni qi cdnt6ri speciale inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca qi ei s6 se bucure
de darurile Sf[ntului Duh, a Cdrui pogordre o vofn serba (comemora) in duminica urmltoare; cdci
asistenla qi lucrarea Sf0ntului Duh, prin care El oontinul qi plinegte activitatea rlscumpirdtoare a
MAntuitorului, nu se limiteaz[ numai la cei vii, ci se extinde
gi
4supra
qelor
mo4i, acegtia fiind qi ei,
precum am v6zut, membri ai Bisericii Universale36. Cdnt6rile din slujba zilei, dintre cale
unelp
sunt
co*uo. cu eele din slujba Sdmbetei morfilor din Trio.d, au
fost alcdtuite de aceiagi .1nari
imr"Iografi
menfionalimaiinainte
(Sf.IoanDamaschinul, Sf. TeodorStxditul, Sf. TepfanGraptul), ceeace doypdeste
c[ practica pomenirii generale a morfilor din acpasta sdmbatl era de mult ge10leraliTat6 in sec. VIII, c.6nd
tt[iesa acegti imnografi. Mijlociri pentru neorfi se
fac
Ai
in rugioiuaile a
cinqea qi a gasea din cele qapte
care se citesc la Vecernia din Duminica Rusaliilor, una din ele (gi anume a cincea) fiind atribuit[
de unii
liturgiqti SfZintului Vasile cel Mare37.
30. Vezi Sinmanil din r6nduiala Uheniei acestei sdmbete in Triod.
31; De altfel gi Sf. Ioan GurI de Aur afirm[ c[ Sf,rnlii Apostoli au intocmit rdnduieli de rugtciune pentr-u morfi
(OmiliaIIIlaEpist.cdtreJilipeni,P.G.,t.LXII,gol. 197).Comp. Walarepaqzali!.ornotlririvialanoastrddupdmoarle,
de pr. Mitrofan... de Konewets, trad. din fr. de Iosif (Gheorghian), Bgcuregti, 1890, p. I 19
[6].
32.
ifr
tot cazul, pomenirea
mq4ilor
diq
Aceasti
simb[t6 nu e introdusI abia dupd sec. IX, cum susfine M. Jugie
(Theologia
dogmatici christianorum Orientalium, t. I, Paris, 1931, p. 167), citind pe Nichifor Callist (Ist. bis.,X,12,
PG., t. CXLVI, col.413474), cars se referi la timpul implratului Iulian Apostatul.
.33. Pomenirea aceasta - cu datl variabil[ - e legatii de un anumit act din viafa Sf6ntului (vezi Sinaxar,ul respectiv din
Triod), c[ci pomenirea propriu-zisd a Sfiintului Toader are data fixii, la 17 februarie.
34. Ca gi in Qazul
precedent, pomenirea tui Laz6r in aceasti zi - ou dat6 variabild
=
e legatd de minunga invierii sale
din mo4i de cltre Mintuitorul; pomepirea in Minei (cu dat6 fixi) a dreptqlui Lazdr ftgreazt la 20 iunie.
35. Vezi Ttpicut maret p. 493,516-517
Si
Triodul,la sfiirgitul slujbei din sdmbita slptdmdnii a doua din Bost.
36. Vezi Penticostarul, rugiciunile 5 gi 6 din rdnduiala Vecerniei din Dumi4ica R$saliilor,
37,Yezi Mitrqfanovici gi colpb., Liturgica.,.,ed. 1929,p,204, Cp. qi pr. D, Buzatu, in rev.,,Rgna9terga", 1945,
nr. 7-8, p.322.
TIMPU-RILE LITURGICE
De altfel, Biserica Ortodox6, consacrdnd aceasti sambdt6 pomertirii generale a morfilor. n-a fEeut
altceva decdt sd cregtineze strdvechea sirbitoare pdgdnd,de var[, numitd Parentaliq,prin care str[rnoqii
nogki rornani ii pomeneau gi cinsteau morJii (plrinfii, parentes, de unde Parentalia) gi care c[dea in
aceastd epoe[. Neputind sd suprime sdrbf,toarea pdgAnl, Biserica a clutat m[car gi a izbutit sd o incadreze
tn sultul ei, tlup[ ee dEduse un sens nou (cregtin) str[vechilor datini, rituri qi ceremonii evasireligiqase
legate de cultul rrnorfilor, care persist6 pdn[ astdzi in pietatea popular[ ortodoxl, mai ales la romAni:
pelerinaje gi bocete Ia mormintele morfilor, cu liba]iuti sau stop-iri qi temaieri, agape funebre Sau
potieui, impirJiri de vase
$i
alimente pentru morli inte cei vii
9.a.38;
in unele pefii, acestea se repete
$i
luni, dup6 Rusalii.
c) Prin anilogie cu cele dou6 sdmbete ale Mogilor - cea de iarnd gi cea de varL - care fae parte din
tradifia de cult.a tuturor Bisericilor Ortodoxe, in rrnele p64i din Bisefica rorneneascA (gi in alte Biserici
Ortodoxe) este in uz gi o sdmb6td a MoSilor de todmnd, in care se fac pomeniri obgtegti pentru hrorfi,
dar care, nefiind inscris[ in c[4ile de slujbS, nu e aceeagi in toate regiunile unde se practicl acest
obicei; in unele pbrfi, lucrul acesta se face intr-una din sdmbetele dintre sErbdtoarea Sfdntului Dumitru
gi cea a Sfinfilor Arhangh eli (26 octombrie - 8 noiembrie); in altele s-a fixat sdmbita de dup[ sdrbltoarea
Sf. Arhangheli3e ori ultima sdmblt6 dinainte de L6satul secului de Cr[ciun (15 noiembrie), iar in altele
c6 de exemplu, Bucovina, sAmb[ta dinainte de Sf. Dumitru sau cele dou[ simbete consecutive de dupd
Sf. Dumitru4o. Aceast[ pomenire de toamnd a rnorfilor pare sE fie de origine destul de veehe, e6ci in sec.
IX, la Mialstirea Studion din Constantinopol, de exernplu, una din cele doud pomeniri generale ale
morfilor se fEoea in ltrna septembrie, iar in secolul XV[, liturgishrl apusean Iacob Goar spune ci greeii
fdceau a troia pomeflire general[ a rno4ilor in prirna sdmbdta din octombriear. Ea are un cofespondent
atit la catolici, care fac pomenirea generalE a morfilor la 2 noiembrie, cdt gi in Biserica R.us[,-care
praetic[ o
iiomenire
generalE a r,nbrfilor, indeosebi a osta$ilor cdz'Jtiin rlzboaie
,in
sdmbdta dinainte de
Sfdntul Dumitru (Dimitrievskaia roditelskaia subbota), fixatd ea atare inc[ dinanul 1380, dupd lupta
marelui cneaz Dimitrie Donskoi cu t[tarii, la Kulikovo; amintirea general[ a eroilor cezuli pentru
credin{[ gi
{arE
se face in Rusia, incepdnd din anul 1469, gi in ziua Tdierii Capului Sfdntului loan
Botezdtorul (29 august)4z.
-
i"
tt"";6;i;r;
s-au statornicit in timpul mai nou - indeosebi, in Biserica romdneasc[
9i
in cea
ruseasc[ - gi alte zile sdptlmdnale decdt sdmb[ta - dinhe care unele cu dat6 fix[, altele cu dat[ variabild
- pentru pomeniri, mai mult sau mai pufin generale, ale mo(ilor.
d) Aqa, de exemplu, in Biserica Ortodoxi RusE se ?nd[tineaz[ o astfel de pOrnenirein ziua de 6
august cdnd, fiind slrbltoarea Schimb[rii la Fa][ a Dornnului, Biserica se roagd ca gi cei morfi s[ se
tmp[rtEgeasc6 de lumina dumnezeiascl a Taborului.
e) in Biserica ruseasc[ se practic6.din timpuri mai vechi, o pomgnire gegeralE a mor]ilor,
cunoscut6 sub denumireapopulardde PaStil,e Blajinilo/3,adicdPqqtile Fericililor sau almorlilon
care are loc marfi, dupE Durninica Tomii, zi numitd in Rusia
Si
Radonila, adicl bucurie. Dboarece
in sflmbdta din Slpt[mflna Patimilor, Biserica face pomenirea pogor6rii la iad a MAntuitorului,
38-D*pr" dr,trll., crediirlele gi riturile populare legate de s6mbetele mo{illr, vezi S. Fl. Marian, inmormdntarea la
tomdni.Studiu etnografic, Bucuregti
,l8g2,p.
380
9.u. [7];Acelagi,
Sdrbdtorile la tomdni,I, 259 g.u.; C. Rddulescu-Codin
gi D. Mihalache, Sdrbdtorile popaiului..., p.26-27,66-68; T. Parnfile, Sdrbdtorile de uard la romdni, p. 5 g.u.
[8].
39. ln Proloagele tip. la Neamfu in sicolut trecut (vol. I, 1854, f. 179r.-180r), Cuvintul pentru pomenirea rno4ilor
din toamn[ este pus la 9 noiembrie, probabil, cohform uzului de atunci din Moldova
[9].
4O.l.Zugrav, op, ciit., p. 28; T. Pamfile, Sdrbdtorile de toamnd
Si
Postul Crdciunului, p. 62
[10].
4 l. Erilo-1,6nov s ive Ri tual e G ra ec onrm....,.p, 43 4, n. 3.
.
42. Vezi A. MalEew, Begriibniss Ritus..., Berlin, 1898, p. 364. Comp.
Si
Bogosfujebntie lJkazania na 1956 god,
Mosk a, i955, p. 223
5i245
gi Mitrofan de Konewets, op. cit., p. 122.
43. De la slav. blajenii = ferieit, denumire dati morlilor, de la primul cuvint cu care lncepe ?s. 118, ale edrui stihuri
se c6nt6 ln rdnduiala slujbelor funebre:
,,Feiicili
(Blajeni) cei
fird
prihand in cale...".
221
T'
l,
t"
I
I
'l
i
i
t-
[,
L,
t
l.:
li
L:
i
.l
222
LITURGICA GENERALA
credinciogii se roag[ aoum ca Domnul sI dezlege qi pe morfii lor
linuEi
in iad de lanprile p[catelor
fEeute in via!64a.
Fractica aceasta, care pare de origine foarte
yeche,
s=a intins gi in partea de r[s6rit
a
llrii
noashe
(Moldova), ba chiar
6i
in unele regiuni din Ardeal
$i
Banat, unde Pa$tile Blajinilgr se mai numpsq
$i
Mogii de Pastias
gi se serbg4z[ fie luni dup[ Duminica Tomii, fie in Dumjqica Tomji (in
Ba.nat),
fie
chia.r luni, in Slptimdna
l,uminat[
sau in alte zile din acqastd slptdm6nd. in
aceste
zile se fac pelerinaje
la monuinte, urrdg se apiind lwnanAri, se fap rug[ci1pi, se
pun ou[
incqndeiatp
pe rngqqinte gi
se dd de
por,nanA peqt1.'u
Sufletele
morfilor; in practicile
acestea unii
vfld - nrr fEr[ dreptato - o sgpravipfuire sau
o reinviere a riturilor tradilionale cvasireligioase din cultr.rl strivechi al str[mogilor (,,larii",gi
,,pena]ii"
romani)46.
fl
in Biserica rom6neascf, se face pomenirea generald a
eroilor, ,adicd
a tuturor cefor mor,ti
pe
cAmpurile de lgpte, in Joia indlldrii Domnului, ppntru c4 gi.sufletele celqr ce s-au
jertflt
peptry p4tria
lor sd se inai{e, cu Dgmnul, in slava cereasc[a7.
g) Tot in Bise:ica romdneascl se mai obiqnuiesc, pe alocuri, pomeniri obgtegti pentru cei morfi (cu
parastase) in zilele hrsmurilor de biserici (cdnd se fac gi agape sax pomeni pentru
vii
gi mo{i).
,1.
Precum am spus deja, in Biserica Romano-Catotlicd, por4enirea generald a morfilor se face,
aproximativ din sec. XI, in ziua de 2 noiembrie (Commemorqtio omnium
fidelium
defunctorym, Der
Geddchtnistag Allerseelen)as,adoptatfl
qi de grecii din Italia. in loc4lit[1ile cu populafie policonfesionall
din Ardeal, uzul catolic s-a extins gi la
grtodocgi,
care gi qi
aprind lumini pe
urorminlele morlilor lor din
cimitire, mai ales in seara de I noiembrie.
Cet privegte Bisericile protestante, deqi ele nu admit in principiu culhrl morfilor socotind cl
ruglciunile ftcute de cei vii nu aduc nici un folos
.morfilor,
totugi, in practicd gi ele fac amintire despre
morfi prin predici gi cdntdri speciale, rostite gi cdntate in anumite s6rbdtoriae.
NOTELE EDITURII
l. Vezi edilia nou[, Fustel de Coulanges, Cetatea anricd (trad.de Mioara gi Pan lzvema), Ed. Meridiane, vol. I qi II,
Bucuregti, 1984 (Cap. I Credinle despre suflet qi despre moarte, p. 25 g.u.).
2. Retipdritl de Ed. Anastrisia, Bucuregti, 1993 (cu o prefafl de pr. prof. dr. acad. Dumitnr Stdniloae).
3. Martiriul Sf. Pgrpetuagi Felicitas, inActele
qartirice, colecliaP.S.B.,vol. ll, Bucuregti, 1982,p.
104-131.
{. @espre
suflet) in vol. Apologe1i de limbd latind, coleclia P.S.B., vol. 3, Bucuregti, 1981, p. 326-327.
5.Yezi
$
Actele martirice, p. l8-40.
6. Vezi edilia noutr la nota 2.
7. Retip6rit[ de Ed.
,,Grai
gi Suflet - Cultura Na]ional[", Bucuregti, 1995 (Despre
MoSi
- p.244 g.tr.).
8. Rgtipdrft[ de Ed. Saeculum I.O., Bucureqti, 1997
(p.
17-21; MoSii de Sdmedru, p. 182),
9. Praloagele, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991,p.2,42,
.A4.Yezi Al. MalEew, op. cit.,
B.3O;
Bogoslujebndie Ukaz.qnia..,, ed.
qit., p.
l7l
li
Mitrofan de Konewots, op. cit.,
p.l2l-122 (acesta ii
afibuie
o adAnc6 vechime, invocdnd texte din Sf. Ioan Guri de Aur
li
Sf.
Ambrozie
ql
Milanplui).
45.Yezi Sim. Fl. Marian, Sdrbdtorile la romdni,lII, ll0-112, 170 g,u.; D.L. Balaui Paslele Blajenilqr, in B.O.R.,
1936, m. 34tp. 183-186 (o privegte ca pe cea mai importanttr dintrE togte pomenirile gengrale ale mo4ilor, de peste an).
Cp- qi indrumdtorul tipiconal al Mitropoliei Banatului pe 1956, p. I18.
46,Yen, de ex., M. NeCru,
,,PaStile Elajirlilor",
articol in ziarul
,,Unive1sul",
29 aprilie 1939:
47.Pr.1. Zugrav, op. cit., p. aTaB
$ll.
48. Despre
odginea
$i
vechimea ei, a se vedea mai ales M. Righetti, op.cit.,'p. 350-353.
49. Yezi E. Chr. Achelis, Lehrbuch der Praktischen Theologiq, ed. III, vol. I, Leipzig, 19l l, p. 524-525
Si
vol. II,
p. 205.
Qp. li
E. Freystedt, ,{/tchristliche Totengedcichtnistage und ihre Beziqh.ung zum Jenseitsglauben und Totenlaillus
der Antike, Miirnster, 1928.