.

-'-

c$Hfft#Hru'q,, Preot loan

Aga griiegte Domnul slavei:

Qfi, /r. o* n /rfurt/lte, C,ftri ni,,"trgn,r,t" ,/n, toou y'e c/ucc'

6, on!, /r.r,, r*'* /rr ror' c{, ,roJro E/w,,/r, c9(1./nr,

"o./,o,,
A)ot1,, ri - o, coata nrcrt'utrd/zu'ntci, ?ttni{i-r,.o afar@ . {'ouy'o/,
SfAntul Disc Ei-,,, i .u r1/,o Ji,,y,'ln tr,'"i. Ea rro atn {o/.il,) ho z-a*ot,.
Sfrintul Potir
- /" /,i!; r,'"r/,' n riov,

Acest cuvAnt, LITURGHIE, intrebuinlat astdzi in Biserica gi Teologia Ortodoxd, este de origine
greacd givine de la cuvintele LITON=POPOR gi ERGON=LUCRU, care se referd la activitatea depusd
de un slujbag, in interesul intregului popor '

Sfdnta Liturg hie, este cea mai puternicd slujba de pe pdmAnt, 9i prin fiecare asemenea slujbd, se
innoiegte jertfa de Pe Cruce, prin care, Duhul Sfdnt preface darurile de p6ine gi vin, in insugi Trupul 9i
Sdngele lui Hristos. Jertfa de pe Golgota este unicd gi irepetabild: "Cici lisus Hristos a ficut aceasta,
o dati pentru totdeauna, aducdndu'Se jertfa pe Sine insugi" (Evrei 7, 27). Dar, pentru ca toate
generalii e viitoare de credinciogi, sd se poati impd rt59i din roadele ei binefdcdtoare, il/Antuitorul ne-
jertfei celei noi, care, avea sd
a ldsat u n mijloc de a o face vegnic prezentd in lum e, prin intemeierea
se aducd de aici inainte pururea in Biserica sa, in loc ul jertfelor Legii Vechi

patima Sa, 9i
Da. intemeierea Sfintei Liturghii a fost prevestitd de Mdntuitorul, cu mult inainte de
1

anume, in cuvdntarea finutd mulfimilor cdnd le-a spus: sunt pdinea cea vie care s-a pogorAt
"'Eu

din cer. Cine mindnci din piinea aceasta, viu va fii in veci. lar piinea pe care Eu o voi da
pentru viafa lumii, este trupul Meu" (loan Vl, 51).

lnstituirea a avut loc in ajunul mo(ii Domnului pe cruce, adicd joi seara, la Cina cea de Taind,
"LUAT!, MANCATI,
cdnd lisus a luat Pdinea gi mullu mind, a fr6nt-o gi a dat ucenicilor Sdi zicdnd
ACESTA ESTE TRUPUL MEU. 9l LUAND APOI PAHARUL 9I MULTUMIND, LE.A DAT, ZICAND:
BET, I DINTRU ACESTA TOfl. ,
CA ACESTA ESTE SANGELE MEU AL LEGII CELEI NOI, GARE
PEN TRU MULTI ,
SE VARSA SPNE TERTAREA PACATELOR". (Matei 26, 26-28). Sfanta Liturghie,
se sdvdrgegte conform poruncii date de Mdntuitorul, Sfin!ilor Sdi Apostoli: ,,Aceasta sd face!i spre
pomenirea (in amintirea) mea!" (Luca 22, 19). SfAnta Liturghie este deci ,,Jertfa cea de firi de
sdnge" gi ea inchipuiegte, sub forma vdzutd a diferitelor ei acte gi cere monii, intreaga iconomie a
m6ntuirii noastre, de la Nagterea Domnuluigi p6 nd la Pogordrea Sfdntului Duh peste Sfin{iiAposto
Ni se infaligeazd, am putea spune, ca intr-un film religios mai toate faptele gi momentele de seamd
din viala gi lucrarea de pe pdm6nt a tr/6ntuitorului: intruchi parea gi nagterea Sa, iegirea la
propovdduire,
inv6!5tura gi minunile Lui, rdstignirea, patimile 9i ingropa rea, invierea gi indllarea la ceruri

A MA} ALTE DENUMIRI !)

Da. La inceput, in epoca apostolicd a purtat mai multe denumiri FRAGEREA PAINII (Fractio

I
panis) (Fapte 2,42); CINA DOMNULUI (l Cor. 10,21); in epoca imediat urmdtoare celeiapostolice,
TntAlnim g i alte denumiri, cum ar fi : IITIAITERE, ADUCERE SAU OFRANDA; EUHARISTIE SAU
[Vl l.J LTUM IRE; MISTER sau TAINA; MASA TAINICA .

IITURGHII.SE l iN, t sE RlGla E'Ota.,s.oxr ?,

Azi,in Bisericile Ortodoxe se sdvdrgesc: Liturghia Sf6ntului loan Guri de Aur gi Liturghia Sf.
Vaslte Cel Mare. De fapt, la inceput, Liturghia Sfdntului Vasile cel Mare a fost cea obignuitd in
Biserica Ortodoxd, insd cu timpul ea a fost inlocuitd de prin secolul al X-lea cu cea a Sf6ntului loan.
Liturghia Sf6ntului Vasile cel [Vare, in timpul unui an, se mai sdvdrqegte numai de zece ori.

CARE ESTE LOCUL UNDE SE POATE SAVAR$ISF. LITURGHIE?

SfAnta Liturghie se sdvArgegte numai in BisericS, inclusiv
paraclise sau capele sfin{ite gi cu antimis, in Altar. Numai in cazuri
cu totul exceplionale se poate sdvdrgi pe cAmpul de luptd, sau la
hramurile gi sfin{irile de biserici, cAnd vine multd lume, 9i numai
cu invoirea episcopului locului se poate sdv6rgi Liturghia in afard {
de Biserici, pe o masd, curatd, pe care se intinde SfintulAntimis.
Sf6ntul Antimis line locul Sfintei lt/ese gi fdrd de acesta nu se
poate sdvArgi Sfdnta Liturghie nici in Bisericd, nici in afard de
Sfdntul Bisericd.
EARE OBI ECTELE..NECE$ARE PENTRU SF. LITURGHII?
in afard de Antimis, care este indispensabil, ne mai sunt de trebuinld: Sfintele
Vegminte; Sfintele Vase (disc, potir, copia, lingurila, stelula), Acoperdmintele; Prescuri;
Vin curat (din struguri); Apa; Carlile de slujbd (SfAnta Evanghelie gi Liturghier pentru
preot; Apostol gi Catavasier pentru cAntdre[ii de la strand, 9i ne mai trebuie mai multe
lumini, cel pulin doud pe SfAnta [Vasd, una la proscomidiar gi cdte una in sfegnicele
imp5rdtegti, iar in caz de mare lipsd, cel pufin una (fdrd de care nu se poate sdv6rgi
Sfdnta Liturghie).
Sf. Chivot

CINE POATE SAVAR$I STANTA LITURGHIE?

Sf6rrta l-iturghie o pot sdv6rgi numai arhiereii sau preolii

A. Proscomidia
Stujba Sf. Liturghii se tmparte, in trei pdfii mari:
t B. Liturghia catehumenilor
C. Liturghia credinciogilor
ESTE PROSGOMODIA?
PROSCOMIDIA este prima parte a Sfintei Liturghii. Termenul Proscomidie, vine
de la grecescul proScomilin, care insemneazd'. a aduce, a pune inainte, a oferi.
Proscomidia in inlelesul curent de astdzi, este ritualul pregdtirii, gi al binecuvdntdrii
"Cinstitelor Daruri", adicd a materieijertfei liturgice, gi, are forma gi intinderea unei
adevdrate slujbe aparte, cu un titlu propriu, cu o formuld de binecuvdntare la inceput
gi cu una de incheiere, Otpust sau Apolis, la sfdrgit.
Linguri!6 9
copie

Proscomidia se face de obicei in timpul Utreniei, in partea de nord-vest a

Altarului numitd proscomidiar (altarul proaducerii), gi ea este sdvArgitd in intregime
numai de preot, fdrd parliciparea credinciogilor sau cAntdrelilor gi fara ca, credinciogii
sd vadd sau sd audd ceva din ea.

Triplotd cu tipsie

2
 SCURTA EXPLICARE A PROSCOMIDIEI

Se numegte astfel, pentru cd, credinciogii aduc, ca daruri pentru SfAnta Liturghie, pdine sub
formd de prescurigivin. Din prescurile aduse, preotul alege una sau mai multe, pentru lucrarea celor
sfinte. pdinea folositd la Proscomidie poartd denumirea de prescuri (prosfore), avdnd forme felurite:
formd rotundd, formd de cruce, formd de trei sau cinci cornuri. Dupd rAnduiald, trebuie cinci prosfore,
care inchi puie cele cinci pdini, cu care Mdntuitorul a sdturat mullimile in pustie.
Spdlarea m6inilor preotului, inainte de a incepe Proscomidia, inseamnd nu numai
curd[irea trupeascd, dar mai ales curdlia spirituald, atdt de necesard pentru sdvdrqirea
Sfintei Liturghii: "Spdla-voi intre cei nevinovali mOinile mele..." (Psalm 25,6-12). in prima
parte a proscomidiei preotul scoate cu copia Agnelul (pecetea) din prima prescurd,
simboliz6nd patimile tVlAntuitorului. El taie cu copia cele 4 p5(i ale pecetei pe care sunt
ffi' imprimate iniliale IS, HS, Nl, KA, rostind: "Ca un miel spre junghiere S-a adus"'" (lsaia
ffiffi Z,i;, gi celelaite. Aceste cuvinte, scrise de lsaia cu 730 de ani maiinainte de M6ntuitorul,
urrie-blandelea tt/dntuitorului 9i indelunga Sa rdbdare, cu care s-a jertfit pentru oameni.
W
',W Tdind in partea de jos, zice: "lar neamul Lui cine-l va spune?" (lsaia 8,3)' Adica, cine va
putea sd pdtrundd sd inleleagd nagterea Lui din Tatdl, maiinainte de veci, sau nagterea
9i
Miruitor Lui din SfAnta Fecioard [r/aria?
Sfdntul Agne! inchipuie pe Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Care, $i-a dat
viala pentru mdntui rea noastrd, iar amestecul de vin gi apd turnate de preot in
sf. potir, simbolizeazd sAngele 9i apa care au curs din coasta fVAntuitorului
cea impunsd de ostag cu suli[a
Scoaterea miridei pentru Maica Domnuluidin a doua prescurd, giagezarea
ei pe disc in dreapta Sf6ntului Agne!, aratd gederea Sfintei Fecioare in slava
reascd, dupd adormirea ei cu trupul gi trecerea la ceruri
Cele noud miride, care se scot apoi gi se ageazd in stAnga Sfdntului
Agne!, pe trei r6nduri de c6te trei miride fiecare, reprezintd cele noud cete sau
Agezarea Sf. Agne! 9i a grupe ale sfin!ilor care atcdtuiesc ierarhia cereascS: proorocii, in frunte cu
pirticelelor pe Sf. Disc
Sf. toan Botezdtorul, care a pregitit calea Domnului, apostolii in frunte cu
Sfinlii Petru 9i Pavel gi alte categorii de sfinli, ca unii care au fost slugi alese
ale lui Dumnezeu: marii ierarhi ai Bisericii, marii dascili giinvilitori ai lumii
(teologi), mucenicii
gi mucenilele care s-au jertfit pentru dreapta credinfd, cuviogi qi purtitori de Dumnezeu pirinfi
pustnici gi cilugiri care au strdlucit prin ascezd, infrdnare gi sfinlenia vie[ii, sfinfii doctori fdri de
arginfi, au tdmdduit pe sdraci fdrd sd le ia platd, 9'a'm'd'
- Din care
a patra prescurd, se scoate pdrticicd pentru episcopul locului, pentru preofi 9i diaconi, 9i
pentru toli slujitorii sf6ntului altar. Din aceeagi prescurd se scot gi miride pentru ctitorii, binefdcdtorii 9i
'gir"ri.ii
ajutdtorii care sunt in viafd, gi pentru credinciogii vii ale cdror nume sunt inscrise pe polemice.
Din prescura a cincea, se scot pdrticele pentru iertarea pdcatelor celor din veac adormi[i intru
pomenesc ai
dreapta credinld: ctitorii sfantului locag, arhierei, patriarhi, conducdtori etc. 9i tot aici se
alli mo(i scrigi pe pomelnice. Astfel, agezarca pdrticelelor de pAine puse de-a dreapta gi de-a st6nga
,,BlsERlcA BIRUITOARE" in ceruri, iar fdrdmiturile de sub Agne[, care
sfantului Agne! infd{igeazd,
pentru
s-au scos pentru credinciogii vii gi morli, inchipuie "BISERICA LUPTATOARE", care luptd
dobdndirea m6ntuirii. Agadar, intreaga Bisericd o vedem adunatd in
jurul lui Hristos, cdci "mai presus
de toate L-a dat pe el cap al Bisericii, ca una ce este trupul Lui" (Ef, 1,22'231. Miridele aflate pe Sf'
jertfei mAntuitoare,
Disc, in jurul sf6ntului Agne!, nu se prefac in trupul Mdntuitorului, deci, nu au puterea
de aceea nu se dau credinciogilor spre impdrtdgire
Stelula pe care preotul o agazd pe Sf. Disc, peste Sf. Agne! 9i miride, ne
'aduce
aminte de steaua care a cdlduzit pagii magilor spre ieslea din Betleem,
proscomidiarul inchipuind pegtera gi ieslea nagterii. Acoperdmintele cu care
preotul acoperd apoi discul 9i potirul, inchipuie scutecele cu care a fost infdgat
la nagtere lVAntuitorul, iarAerul (acoperdm6ntul cel mare), cu care se acoperd
atAt discul cAt 9i potirul, simbolizeazd cerul pe care s-a ardtat steaua de la
nagtere, precum gi giulgiurile in care a fost infdgurat trupul MAntuitorului inainte
de ingropare.
Stelutd

3
 etr \*::=,)i]I5str4,

,{
!t*r!I '
ffi#r I
:'
ffitu8 1

ffiE$, I
J

t) Prin deschiderea $fintelor L.!gi la Sfintei se ardfd cen*l ni

deschis orin jerlfa Dornnului nostru lisus Hristos, iarceicare se ostenesc, dupd puterea lor, a plScea lui Dumnezeu,
vor intra in impardtia lui Dumnezeu.

2)*a *rice sluibd sf5nti, Liturghia incepa $i ea, cu o formuli de binecuv*ntare:

E$TE iMPARATn TATALrltglA FIULUI $tA SFANTULUI DrJH, ACUM
PT'RUREA il{ VeCtIVECILOR. AM|N." Aceste cuvinte ne reamintesc c5, suntem datori sd
si L,inecuvantdm Sfanta Treime. in timpul acestei binecuv6ntdri, preotul face semnul Sfintei Cruci cu
i5r:dar.rr si
Sfinia Evanghe!ie, in mAini cieasupra Sfintei Mese, care insemneaz6, cd,, aceastd Sfdntd Slujba se sdvargegte
elr"ipA porur.:c;: lv{Sntuitnruiui, spre pornenirea jertfei de pe Cruce a l\lantuitorului. De asemenea, suntem invita{i
c#, tntotdeauna trebuie sd ineepem orice lucru important din viata noastrd prin semnul Sfintei Cruci. in timput
rostiriiaeesfef binecuvdntdri, to{ieredincioSii din Sfdnta Bisericd trebuie sd sfea cu capul plecat.
"11

Ugile ?mpSrttegti 9i prin acesta nise

fi
se dob6ndegte numaide cei silitori
,l

4X Urrneazd Eeten!a mare {Ectenie inseamni cerere sau rugdminte).

o Cu pace Domnuluisd ne rugim -zicem aga, pentru cd,fitrd pace, rugiciunea noastrd nu este primiti
de Dumnezeu.
o Facea de sus - ?nseamnd pacea pe care a iSsat-o MAntuitorul Sfin{ilor Sdi Ucenici giApostoli
c Pacea a toatd iumea - se cere de la Dumnezeu pace in toati lumea.

Dupd fiecare cei-ere, se raspunde cu Doamne miluiegte, pe care unii ilzic in gand, iar cAntdrelii cu voce
tare, gtiind ca. cel miluit de Dumnezeu, devine fericit. Aceastd scurtd rugaciune, cuprinsa in numai doua cuvinte,
are o mare putere cand este spusd in Duh gi in adevdr.

Urrneazi cele trei antifoand in cinstea SfinteiTreimi. Antifoanele reprezinta vremea

5)

de dinainte de SfAntul loan Botezdtorul, de dinainte de a se aprinde "Lumina". Cantdre{ii care le c6ntd, inchipuie
eJ.:urn, pe proorocii gi psaltii legii vechi. in Duminici 9i la sdrbatorile sfin{ilo1 fericirile care alcdtuiesc ultimul

4
 antifon, fac parte din predica de pe Munte a MAntuitorului ( MateiV).
, r::,r :'1 l:.i).il
C,fitr,e I,e'a.ti.foh i

invegm6ntat in Ugile impdrdtegti, gi aceasta simbolizeazd ardtarea MAntuitorului nostru Iisus Hristos cu trup
omenesc, iar prin plecarea capului, preotul ne indeamnd sd ne plecdm totdeauna vointei lui Dumnezeu.

iegire. Sf6nta Evanghelie simbolizeazd pe Hristos insugi. Ridicarea ei de pe Sf6nta Mas5, ne reamintegte de
nagterea Mdntuitorului. Iegirea cu Sfdnta Evanghelie, ne reamintegte de ardlarea MAntuitorului in lume,
cutreierarea oragelor, activitatea mesianic5. Oprirea cu Sfdnta Evanghelie, ne reamintegte de Cina cea de
Taind, patima de bunivoie, pogorArea la iad, dezrobirea 9i scoaterea dreplilor din iad. Daci este gi diacon la
slujbi, el arati cu orarul spre risirit, prin aceasta atrigind atenlia ci raiul este deschis. Acum, preotul
privind spre risdrit, binecuvinteazi in semnul Sfintei Cruci, sfAnta intrare, aceasta insemnAnd pe M6ntuitorul,
care, prin jertfa Sa ne-a deschis noud raiul. Prin cuvAntul infelepciune - se propovdduiegte credinciogilor pe
scurt cd, inlelepciunea cea adevdratd, adicd cuvAntul Domnului nostru lisus Hristos este depozitat in Sfdnta
Evanghelie. Prin al doilea cuvAnt drepfi - ni se propovdduiegte ca, atAt cu sufletul, cAt 9i cu trupul sd stdm drepli,
adicd in pozilie cuviincioasd in fala Sfintei Evanghelii.
Dupd cum gtim, r6nduiala Liturghiei noastre igi are originea gi s-a format in pd(ile Orientului, unde, cregtinii
ascultau SfAnta SIujbS, stdnd chiar pe dugumeaua (podeaua) Bisericii. Lum6narea care merge la vohod, inaintea
Sfintei Evanghelii, reprezintd tainic pe SfAntul loan Botezdtorul, care a pregdtit calea Domnului, 9i pe care insugi
tVlAntuitorul l-a numit,,Ficlie" (loan 5, 35). Agezarea pe Sfdnta Masd a Sfintei Evanghelii, inseamnd cd MAntuitorul
dupi ce S-a suit la ceruri a gezut de-a dreapta Tatdlui.
.. i fn se inchin* la

imn Trisaghion, este cea mai veche cdntare gi, se c6ntd de trei ori la Liturghia obignuitd, de gase ori la slujba in
sobor, gi de noud ori, dupd numarul celor noua cete ingeregti, la slujba Arhiereascd.
CAnd zicem SFINTE DUMNEZEULE - ne este infdligat Dumnezeu-Tatdl, cdnd zicem SFINTE TARE ne
este infiligat Fiul, iar cAnd zicem SFINTE FARA DE MOARTE ne este infdligat SfAntul Duh - cdci El este izvorul
vielii. in timpul citiriiApostolului, Arhiereul gi preolii stau pe scaune pentru ci au darul apostolic - simbolizdnd
gederea pe cele doudsprezece scaune, iar diaconii care incd nu au acest dar, cddesc. Prin aceastd cddire,
in{elegem cd, aga cum Sfanta Bisericd se umple de mireasma tdm6iei, tot astfel prin vestirea Sfintei Evanghelii,
Darul Duhului SfAnt se revarsd cu imbelgugare in poporul lui Dumnezeu.
SfiHtei ng
Cd(ile Sfinte erau incadrate sau alternau cu cAntdri
pe Apostolul despre care se citegte. Odinioard, lecturile din
I
de psalmi. Din acegti Psalmi - ale cdror versete cintate s-au impulinat treptat, 9i a mai rdmas azi, clle un stih
ll sau doud, care preced pericopa din Apostol - gi de aceea se numegte PROCHIMEN - adicd agezat inainte de
Apostol.

indllarea Domnului. lar lumAnarea ce std aprinsi in acesttimp, inseamnd Dumnezeiasca Lumind a adevdrurilor
evanghelice.

Ectenia lntreit6. din,to, atn tut

si zicem"

LTTURGHTA CELOR CHEMATI (PARTEAA DOUA)

chemali iegifi, ca nimenea din cei chemali si nu rimini" - se poruncegte de trei ori celor chemali sd iasi
 pdcatul strdmogesc, sunt nevrednici
din sfanta BisericS, pentru c5 ei, fiind incS nebotezali gi avand asupra lor
aceastd despd(ire a
de a privi la momentele cele indllitoare ale Dumnezeiegtii Liturghii. Azi, nu se maiface
boteza!ilor.
pregdtirea
in acest timp, pe sfinta Masd, sfantul Antimis este desfdcut, ceea ce inchipuie sdparea sau
pe care l-a ddruit pentru ingroparea
mormAntuluide piatrd pe care losif Arimateianulilfdcuse pentru sine, dar
pe Sf6ntul Antimis care simbolizeazd pecetluirea
Domnului. Apoi, imediat se strdng cu buretele miridele de
mormAntului.
La sf6rgitul acestei Ectenii pentru catehumeni, se inchid Ugile impirdtegti, 9i
se trage Dvera'

ar-'dt6,rg:i llsdvirnii lll O€f;,:

pe lvantuitorul nostru, tot astfel gi preolii, il inconjoard gi-L slSvesc pe El in Sfintele

Daruri - pe care le poartd in
procesiune, mai inainte de a se sflnli 9i de a se transforma desdvargit.
preotui se inchinS de treiori rugandu-se "DUMNEZEULE,CURATE$TE-MA PE MINE, eACAtosut-, 9l
pentru pdtimirea, jertfa 9i
MA MtLUIE9TE,,, apoi, siruti Sf. Antimis, Sf" Cruce, Sf. Masd aritand dragoste
inmormantarea Domnului'
Dumnezeu si vi ierte !" i
Se inclind cdtre credinciog i, gifdcAnd semnul crucii, zice: lertati'mi, 9i
"

'16$irea cu
rsflntele Daruri cSlStoria D6'mnului noairu lisLts F{ristos' prln t
triumf impdrdtesc.
Betania unde a inviat pe Lazdr, gi intrarea Luiin lerusalim, unde a intrat cu
credinciogi reprezintd
Acum, credinciogii stau cu capetele plecate, aga cum stau Serafimii in cer 9i aceqti
pr.uncii gi mul{imea credinciogilor care l-au int6mpinat la intrarea in lerusalim.
prer:tul stAnd in mijlocul Sfintei Biserici cu Sfintele Daruri in mdini, insemneazd Patima, Rdstignirea 9i
lVloartea lVAntuitorului.
pdcatele,
o ,,pomenegte, Doamne..."- Aceste cuvinte sunt ale tdlharului de pe cruce, care mdrturisindu-9i
s-a rugat s5-l pomeneascd in impdrdtia Sa.
o plecarea cu Sfintele Daruri, din rnrylocul Bisericii, inseamnd Pogorirea Mintuitoruluide pe Cruce, 9i
ducerea la MormAnt.
c punerea Sf. Daruri pe Sf. lVlasd inseamni pLjnerea trupului MAntuitoruluiin mormAnt.
c Acoperirea Slintelor Daruri cu Sf. Aer inseamni acum, acoperirea ugii Sfdntului Mormant de cdtre
losif gi Nicodim cu PiatrS.
o Tragerea perdelei dupi intoarcerea cu Sf. Daruri, in Sf. Altar, inseamni pecetluirea [\,4ormAntului 9t

intdrirea iuicu ostagi Pdzitori

va tuturor 5H-l-
cetele ingeregti, Aliluia, Aliluia, Aliluia"

*etenia: risi plinim rugficiun*a noastii'Eom n rr I ui ; Pent ru

Daruri ce sunt puse inaintea Domnului si ne rugim'"

numit
in timpul acestei Ectenii, in vechea Liturghie cregtini exista un rit caracteristic acestui moment,
cerdndu-gi iertare unii
Sdrutarea sf6nti sau Frileascd, Sirutarea picii sau a iubirii. Birbatii se imbrSligau
gi Dar, din pricina tulburdrii 9i a
altora, gi femeile asemenea fdceau, in semn de impicare iubire reciprocS.
dezordinii la care dddea loc in Bisericd, acest rit a fost inldturat de mult,
pdstrdndu-se numai pentru preoli la
Liturghia in sobor,
j:
::::-
m5 urisim."Aici,
:::

"Si ne unii:.pe altii, ca i*tfitun gAnd sd

poate aduce
preotul ne indeamnd sd ne iubim intre noi, dar nu cu iubire vicleand, ci cu iubire sincerd, cdci, nu se
jertfd lui Dumnezeu decAt in iubire fr5leascd
NI SE

gAnduri pdcdtoase ori

atenlia sd fim cu toatd luarea aminte, pentru a nu se strecura in mintea giin fiinla noastrd,
patimi, care pdgubesc sufletul
: :..
se'deschide Dvera nise lasd
20) Cr.ezul .inainte de

6
slobodi vederea spre Altar, pentru a ne mdrturisi credinla chiar inaintea Tronului lui Dumnezeu. in acest timp
preotul sau preolii, dacd sunt mai mulli, ridicd Sf6ntul Aer gi-l clatind deasupra Cinstitelor Daruri, ceea ce
simbolizeazd cutremurul care a avut loc inainte de inviere. Cdnd se zice "$i a inviat a treia 2i..." preotul se
opregte din clitinat gi-l pune deoparte aga cum ingerul a dat piatra la o parte de la intrarea Mormdntului. Din
SfAnta Tradi{ie gtlm cd, Crezul a fost introdus in Liturghie in secolul al V-lea la Constantinopol, degi, el era
intrebuinlat cu mult inainte in slujba Botezului.
$5 st*m ca s* lufrm $f6nta Jertf6 in a o aduc6;

I nostru lieus Hristoe lui Du

impdrtigirea SfAntului Duh si fie cu voi cu toti
sA nw;gM,lNtfilr,E' sentirnentele lor
la Cel ce S-a jertfit - rugdciune in "duh gi adevir"
DOMNULUI. s5 Domnuh.ri

toate binefacerile Lui. ii multumim cd nu l-a lepidat pe om in cdderea lui, ci iardgi l-a ridicat la cinstea cea dintAi

GLAS ittAt-1AruO $l GRAIND". Acum ne ducem cu g6ndul la cele patru vieluitoare, care simbolizeazd pe cei
patru Evangheligti.
f- cel ce c6ntd cAntAnd este vulturul;
Astfel:
I - ""f ce strigd strigind este vilelul;
glsut gtas inil!6nd este leul;
! ""r ce-giilaltd
L- cel ce grdiegte gi grdind este omul.
Acegti tuspatru vie{uitori, proslSvesc dimpreuni cu toate zidirile ceregti, pdmAntegti pe Prea Sf6ntul
Dumnezeu. Chiar concomitent cu cele spuse mai sus, preotul ridicd stelu{a de deasupra Sf. Disc Ai o atinge cu
fiecare din cele patru colluri, in cele patru p5(i ale Sf. Disc. Iar aceastd atingere ne aratd c5, invingerea Domnului
lisus Hristos asupra picatului, a mortii, a diavolului 9i a iadului se vestegte in cele patru pd(i ale lumii.

o Dumnezeire se insem neazd Stdpdnirea gi impdrilia gi Puterea vdzutd de lsaia. SfAnta Biserici a completat
aceasti laudd cu c6ntarea pdmAnteascd adusd de evrei Mdntuitorului, atunci cdnd a intrat cu triumf impiritesc
in lerusalim: "Osana intru cei de sus, bine este cuvintat cel ce vine intru numele Domnului. Osana intru
cei de sus". Osana este un cuv6nt evreiesc Aiin limba noastrd romdneasci elinseamnd "Doamne, mintuiegte'
ng."
acesta Cars $e
picatelor." Ne amintegte de Cina cea de Taind
dihtruracesta celei noi, care
voi gi pentru mulfi se varsi spre iertarea picatelor." Este vorba tot despre Cina cea de Taind cAnd MAntuitorul
a binecuvAntat vinul din pahar preficAndu-l in Prea Sfint Sdngele Sdu.
:tiL ::- !t
.rro,n rcle dintru ale Tale
cu miinile incrucigate Sfdntul Disc Ai SfAntul Potir cu care se face semnul crucii, deasupra SfAntului Antimis.
:'- lotriifUai t$s penriu Prea Sf&nta;rCUrata PreabinbCuvintata, Mdrita Stipdna noastri, de
Maria," SE adici
de la Ugile impdrdtegti, care inseamnd deschiderea cerului, cobordrea SfAntului Arhanghel Gavriil aducdnd
vestea cea bund din cer. TdmAierea in acest timp insemneazd, deosebita cinste care, ca o mireasmi
duhovniceascd o ddm dupi Dumnezeu, Maicii Domnului.
adevf,rat"'- in c6: in relief toate darurile mai
presus de fire, cu care Maica Domnului a fost impodobitd de citre iconomia Dumnezeiascd.

7
 Tatfilf}ldstru. diaconul b'rand,

a-$i areta pietatea sa cdtre Prea Sfdntul Trup gi S6nge al Domnului nostru lisus Hristos, 9i pentru a se impdrtdgi
fari nici c iinpiedicai"e. incingerea cruciq ii inchipuiegte pe Serafimi.
;'-'.
3$1 urmeazi Ecfonisul: "Ci a Ta este impiritia Ei put+rea $i,s'lavai Tat5lui si
lui a Sf0ntului acum rn v6ctt vecilor. Amin." Prin aceasta
grijd a
aratd cd,to!i oamenii dimpreund cu toate fipturile vdzute gi nevdzute, sunt sub stipAnirea gi purtarea de
Prea SfinteiTreimi.

"Si luirn arninte" - indeamni fig cu'lriar-e ar. inte;fiindcfl

inalfarea SIAr.rtului Agne! ni se rearnintegte de indllarea Domnului pe Crucea Golgotei.

35)"sfintele Sfintilor" - aceasta inseamnd cd, cele ce se inallE sunt "Sfinte" 9i se dau
numai sfin{ilor, adicd cregtinrlor dreptcreciinciogi, celor ce gi-au curdtit ,,petele pacatelor" din conqtiinld,
prin

spovedanie gi implinirea canonului. in acest timp se face semnul Sfintei Cruci cu Sfintul Agne! deasupra SfAntului
Disc, ceea ce ?nseamna c5, fulantuitorul, diipd invierea Sa i-a trrmis pe Apostolii Sdi in cele
patru pd(i ale
l
pdmAntului, sd predice Evangheiia.
I
i

36)"URulSf*nt, Unul Domn lisus Hristos, intru Slava lui Dumnezeu - Tatil. Amin'" I

"Vistieria
recunoagtem cd, numai Unul este cu adevdrat Sfant, 9i mdfturisrm cd, noi toli ne sfinlim numai prin
Sfinleniei noastre", care este Hristos
in Sfdntut Altar se face sfir6marea Sfintului Prima care scne

lS se pune in SfAntul potir, cu cea de-a doua parte HS se impdrtSgesc sfin!i!ii liturghisitori (episcopi, preoti 9i

diaconi), iar cu pafiea a treia gi a patra, Nl 9i KA se imp|rtdqesc cr"edinciogii.

g-sI,uttiHe ardtare a Sfintelor Taine - ?nseamnl iniltarea Mdntuitorului lisus Hristos de

pe pdmAnt la ceruri, dinaintea Apostolilor care au vdzut gi au mirturisit acestea

t,
Ectenie:

nului" - Prin acest credincioqii fiqdduiesc, cd sfaturile

in{elese din slujba auzitd in Sfanta Bisericd, le vor urma in numele Domnului, dupd voia Lui

"Domnului sd ne rugdm" - prin aceasta preotul sluiitor cere tuturor credinciosilor sd

se roage impreund cu el

42) Rugiciunea Amvonului . aceasta fiind sigiliul tuturor cererilor, toli credinciogii trebuie

sd se roage impreund cu el.

"Domnului si ne

44) Urmeazd Otpustul (incheierea, sfdrgitul) pe caie-l

afotd, LA..rd -0, -,

ofof.d,,
,Y
LA,V-ilL.O
5
&-* -,

l"4 !L' "*r

tv
Je (1/?ru.e1/Ec/il - n /*/*f
-C ,n"fi2J.O,
Wat/h*
OMrr-*t
8