Liturgica speciala :

Nicolae Cabasila – talcuitor al sfintei Liturghii(teolog bizantin secolul al-XIV-lea)

Dupa N.C. SAVARSIREA LITURGHIEI ARE DUBLU SCOP:a)jertfa –
sfintirea darurilor de jertfa(adica prefacerea paini si vinului in Sf Trup si Sange al
Domnului .
b)taina –sfintirea credinciosilor prin impartasirea lor cu sfintele Taine.
Intreita pregatire :- pregatirea darurilor de paine si vin aduse de credinciosii in
vederea sfintiri si prefacerii lor in Sf Trup si Sange (pregatite in prima parte la
proscomidie)
-pregatirea preotului liturghisitor ptr a savarsi dupa cuviinta si cu sfintenie slujba
infricosatoare a jertfei celei pline de sange .
-pregatirea credinciosilor care iau parte la liturghie ptr a se face vrednic de
impartasirea cu sfintele daruri .
Cultul B.O. SI B.C. –au caracter sacrificial –si se deosebeste fundamental de
cultul protestant.
Raportul dintre jertfa Mantuitorului si jertfa liturgica :
Nu se poate vorbi despre un raport (un raport ar presupune 2 termeni sau 2 jertfe
deosebite)
In realitate exista o identitate ,,jertfa din sfanta liturghie fiind una si aceeasi cu
jertfa de pe cruce “
Deci sa vedem cine este savarsitorul jertfei :
-in liturghie adevaratul preot sacrificator ,,ministerial principalis”este Mantuitorul
insusi.
Preotul este un organ ,prin mana si gura preotului liturghisitor se sfintesc darurile
de vin si paine .
Mantuitorul se preface in puterea duhului sfant in adevaratul sau trup si sange care
sa jertfit pe cruce/
Tot El le ofera apoi lui Dumnzeu Tatal ca dar de jertfa din partea Bisericii
Care este material de jertfa ?
-materia de jertfa adusa lui Dumnezeu la Liturghie este aceeasi cu cea adusa de
Hristos pe cruce – Sfantul Trup si Sange
Cine este primitorul?
-a fost adus Tatalui ,Fiului si Sfantului Duh .
,,… caci tu esti cel ce aduci jetfa ,cel ce te aduci cajertfa,cel ce primesti jetfa sic el
ce te imparti,Hristoase Dumnezeul nostru.
Liturghia ca forma de prelungire a Mantuitorului in biserica.
Exista urmatoarele deosebiri:
a)Jerfa de pe golgota – s-a adus in chip sangeros prin junghierea dureroasa si
moarte fizica.-cea din liturghie se aduce nesangeros sub infatisarea painii si a
vinului.
b)Jerfa de pe cruce a fost adusa de Hristos pentru mantuirea tuturor oamenilor.-cea
din liturghie este adusa numai din partea Lui ci si a bisericii sau a obstii
credinciosilor.
c)Jerfa sangeroasa pe cruce-o singura data-jerfa din liturghie de-apururi unde sunt
biserici si altare crestine.
Deci-si se savarseste multe locuri,liturghia nu trebuie conceputa ca o repetare ci,,o
forma de prelungire in timp de actualizare sau de perpetuare in mijlocul nostru,a
prezentei Lui Hristos,Cel junghiat odata pentru totdeauna.
Liturghie-forma perpetuare sau continuare a prezentei Mantuitorului in lume de-a
lungul veacurilor si central actvitatii lui in biserica,-modul prin care El se afla
vesnic impreuna cu noi,-pregatire a parusiei.
1. Liturghia-centrul al cultului divin public orthodox
Sfanta liturghie-Slujba jerfei,,legei celei noi”-cea mai importanta dintre unatile
cultului divin.
Cele 7 laude-introducere in slujba Sf.liturghii.
2.Liturchia-forma a cultului de adoratie.
Sf.Simeon al Tesalonicului-Sf.liturgie nu se numara intre cele 7 laude(care au
origine omeneasca) ci este mai presus de ele.
Laudele-aduce multumirea.
Liturghia-forma cea mai inalta si desavarsita a cultului nostru de adoratie,-sublimul
imn de slava si lauda pe care il putem aduce Lui Dumnezeu pentru perfectiune si
majestatea Sa,-prinos de multumire.
3.Liturghia forma a rugaciunii de cerere.
- cea mai puternica rugaciune de cerere sau mijlocire.
-mijlocul de usurare de pacate,mangaiere si odihna rasposatilor nostri dragi.
Liturghia zestrea cea mai depret a bisericii.
Simbolismul Sf.liturghii.
Randuiala Sf.liturghii.-constituie nu numai un mijloc de simtire,de rugaciune ci si
o forma de reprezentare,de comemorare sau reinoire mistica si sacramentala a
istoriei mantuirii.Porunca mantuitorului ,, aceasta se face spre pomenirea mea”.
Sf.Apostol Pavel,,de cate ori mancati painea aceastea si beti paharul acesta moartea
Domnului Vestitii pana va veni”.
1.Extinderea simbolismului istoriei mantuirii in randuiala liturghiei.
Sf.Teodor Stratilatul ,,recapitulare a intregii iconomii a mantuirii”.
Scopul si efectul simbolismului litugic.
-sa retraiasca,in chipul cel viu si cel mai sugestiv cu putinta,simbolismul liturgic
urmareste sa retraiasca aivea drama mantuirii, sa li se intipareasca in minte, sa le
inalte cugetele la cate a indurat Fiul Lui Dumnezeu.
-pot exercita o influenta purificatoare si iluminatoare asupra sufletelor care
participa la ea.
-Sf.Maxim Marturisitorul,,la liturghie,harul Sf.duh preface si schimba pe fiecare
dintre cei de fata rezidindu-i si inaltand-uiin chipul Cel mai Dumnezeiesc.
Nicolae Cabasila(despre scopul sf.liturghii)
-Rugaciunile,cantarile si citirile ne sfintesc in chip indoit.
- Rugaciunile mijlocesc iertarea pacatelor liturghiei.
-sadeste si aprinde aprinde in sufletele noastre atat iubirea cat si teama fata de El
facandu-ne mai zelosi.
Slujba sf.liturghii reprezinta cele 3 stadii sau perioade ale istoriei mantuirii.
-prima-proscomidia-impletire intre V.T si N.T(legatura mesianica dintre preistoria
si istoria sf.)
-a doua-liturghia catehumenilor(liturghia cuvantului)reproduce activitatea
invatatoreasca a mantuitorului.
-a treia-liturghia credinciosilor(liturghia euharistica)adika patimile,moartea si
invierea domnului,inaltarea si a 2 sa venire.
Simbolismul proscomidiei.
Proscomidia-este ritualul sau randuiala alegerii pregatirii,binecuvantarii Darurilor
de paine si de vin pt sf.Jerfa.
Semnificatia simbolica a materiei sf.jerfe.
a)Aceasta materie este de institutie divina-a fost oranduita de mantuitorul insusi
itemeietorul jetfei celei noi.
b)al 2 lea pt ca jerfele-legii vechi constau din carnuri si modele,-legii noi –
alimentele care intretin existenta fizica doar simbolizeaza painea-trupul,vinul-
sangele.
Pe de alta parte:
-Painea-facute din boabe stranse laolalta.
-Vinul-facut din boabe stranse laolalta, acestea 2 simbolizeaza unitate comuniunea
spirituala.
c)al3 lea-folosind paine de ospita ca sa ne deosebim de evrei.Painea folosita la
proscomidie –poarta denumirea de prescura.(prescuri cu 5 cornuri si 3 cornuri)
Simbolismul ritualului pregatiri sf.Agnet.
A.-spalarea mainilor preotului-inainte de proscomidie-simbolizeaza curatia
trupeasca si sufleteasca.
-prima prescura din care se scoate sf.Agnet inchipuie pe sf.Fecioara iar scoaterea
sf.Agnet inchipuie,,Nasterea Domnului”.
-Proscomidiarul inchipuie locul nasterii.
-discul –inchipuie staolul.
-steluta ne aminteste de steaua ce sa aratat la nasterea DOMNULUI ce sa aratat si a
calauzit pasi magilor spre vitleem.
-acoperamintele(procovete) care se pun peste daruri simbolizeaza scutecele.
-acoperirea darurilor –ramanerea lor tainica pana la vohodul cel mare inseamna
vremea necunoscuta a Vietii Lui Iisus.
B.-proscomidiarul inchipuie golgota sau locul rastignirii.
-scoaterea sf.Agnet strapungerea crucisa si inpungerea lui cucopia inchipuie jerfa
sangeroasa a Domnului.
-Acoperamantul discului si al potirului –reprezinta giulgiul in care a fost infasurat
trupul mort a mantuitorului.
-aerul (acoperamantul mare) este piatra pusa deasupra mormantului.
-vinul si apa-turnate in sf.potir inchipuie sangele s apa care au curs din sf.Coasta a
Domnului,inpunsa cu sulita.
Sf.potir inchipuie paharul folosit de domnul la cina cat si vasul de fiere otet din
care a fost adapat cel Rastignit.
-Sf.disc-reprezinta patul(nasalia)pe care iosif a asezat trupul domnului.
-buretele-cu care preotul strange mirindele pe disc ne aminteste de buretele imbibat
cu otet si fiere cu care ostasii lau adapat.
-Cadirea simbolizeaza aromatele cu care a fost imbalsalmat trupul Domnului.
Scopul si semnificatia miridelor.
1)cea de intai se aseaza de adreapta sf.agnet (cea mai mare)
2) celelalte 9-in cinstea sfintilor dupa chipul celor 9 cete de ierarhii ceresti.
3)celelalte(mici) se scot pt credinciosii vii sau morti.
Simbolismul eclesiologic si eshatologic al proscomidiei.
Felul de asezare a sf.Agnet si al miridelor are un sens mai inalt mistic si
eclesiologic.Sf.Agnet si miridele exprima biserica universala din toate timpurile si
din toate locurile.
Explicarea liturghiei catehumenilor
Vremea inceperii liurghiei inchipuie timpul prezis de isaia profetul
Liturghia – catare de slava a ingeriilor,invocareasf duh apoi slava
Incepe cu formula de binecuvantare ,,binecuvantarea mare”preamarim imparatia
lui dumnezeu ptr ca avenit p pamant mantuitorul hristos –se slaveste sfanta treime.
Obs.Comparand formulele de binecuvantare de la inceputul serviciului divin
observam ca ele exprima o vizibila gradatie in revelatia misterului Sfintei treimii.
-formula de la vecernie aminteste treapta cea mai de jos a acestei revelatii9epoca
cea mai departata din istoria mantuirii0
-la utrenie – (slava sfintei …treimi o aseaza pe o treapta superioara epoca in care
lumea era dinainte de mantuitoruldescoperiri ale proorocilor legii vechi .
-la liturghie-cea mai de sus forma din istoria revelatiei (tatal ,fiulsi sf.duh)
-in timpul binecuvantari,preotu face semnu sfintei cruci peste Antimis cu sf.
Evanghelie,care sta totdeauna pe sf. Masa si care il inchipuie pe insusi Hristos
Inparat.
-la inceputul liturghiei-usile inparatesti si dvera sunt dechise.(se deschid usile
inparatesti ca semn al revelatiei misterului mantuiri prin venirea Mantuitorului)care
nea deschis portile iadului
-antifoanele compuse din versete de psalmi,parte din cantari ale legi noi,ne duc cu
gandul la vremea cand Mantuitorul venise pe pamant,dar ramasese in admosfera
vieti umile din Nazaret.
-antifoanele reprezinta vremea dinainte de Ioan Botezatorul.
-fericirile – alcatuiesc ultimul antifon la liturghia din duminici si sarbatorile
sfintilor si care fac parte din prima cuvantare mare tinuta de Mantuitorul(predica
de pe munte)(mat. V,I)
-deschiderea usilor inparatesti catre sf. Antifonului al 2 arata ca mantitorul iese din
viata necunoscuta si se arata si se descopera celor ce nu-l cunosteau pana acum.
Vohodul mic.(iesirea sfintitilor slujitori cu sf. Evanghelie) inseamna,,epifania”
domnului sau aratarea sa in lume.Mai intai prin Iordan si apoi prin inceputul
activitatilor sale in lume.
a)sf. Evanghelie cuprinde cuvintele domnului si istoria vieti lui pe pamant,,veniti
sa ne inchinam sis a cadem la Hristos…”.
b)lumanarile purtate inaintea sf. Evangheliei simbolizeaza lumina spiritual adusa
de mantuitorul prin sf. Evanghelie iar purtatori lumanarilor inchipue prorocii legi
vechi in deosebi pe Ioan Botezatorul.
c)(Intelepciune,drepti!)prin care preotu sau diaconul inalta sf. Evanghelie in vazul
credinciosilor.
Triroghionul Liturgica
-imnul sfinte dumnezeule care se canta dupa vohodul cu evanghelia.ex:Nicolae
Cabasila parte.
-cantarea aceasta este inprumutata din cantarea grecilor,parte din cartea sf. Psalmi
si prorocului.-Sfinte-de 3 ori-din imnul serafimilor.
-dumnezeule,tare,fara de moarte-sunt din psalmul lui David.
-miluiestene pe noi-sunt opera bisericii care il cunoaste si il propovadueste pe unul
dumnezeu in treimea sa.
In sens mistic-trisoghionul simbolizeaza unirea biserici triumfatoare cu cea
luptatoare,a creatiei cu pamantu,a ingerilor si sfintilor cu oameni,unire realizata
prin intruparea si venirea fiului lui dumnezeu pe pamant.
Liturghia obijnuita-imnul sfinte dumenzeule(se canta de 3 ori pt sf. Treime),la
slujba in sobor se canta de 6 ori,la cea arhiereasca se canta de 9 ori.
Lecturile Biblice.
Apostolul-citirea pericopei randuite din faptele sau din epistolele sf. Apostolic.
-cadirea din timpul apostolului se face in cinstea sf. Evangheliei(buna mireasma a
lui Hristos)
-citirea sf. Evangheliei expirma aratarea deplina a lui Hristos.
Partea finala a liturghiei catehumenilor
-desfacerea sf. Antimis in timpul ecteniei pt catehumeni inchipuie saparea
mormantului lui Iosif Arimateianul.
-strangerea miridelor de pe sf. Antimis cu buretele,,sai uneasca pe dansi…”
-,,cei chemati iesiti…”
- inchiderea usilor inparatesti dupa citirea evangheliei si inchiderea dverei la
sfarsitul ecteniei.
Explicarea liturghiei credinciosilor
-imnul heruvimic are sens mistic(noi ii inchipuim pe heruvimi, deoarece ne
pregatim ca si ei sal primeasca pe inparatul tuturor.
-vohodul mare sau iesirea cu cinstitele daruri-aceasta parte inchipuie ultimo drum
facut de domnu inainte de patima si de moartea sa,din betania in ierusalim,intrarea
in cetatea sfanta.
-proscomidiarul inchipuie locul rastigniri.
-pomenirile pe care preoti le fac in mijlocul biserici sunt dupa asemanarea
rugaminti talharului.
-altarul si sf. masa inchipuie acum gradina in care era sapat mormantul domnului
-sf. Antimis este mormantul insusi
-acoperamanutul discului simbolizeaza sudoriul sau marama.
-acoperamantul potirului tine locul giulgiului.
Partea pregatitoare pt savarsirea jertfei.
-pregatirea liturghisitorilor si a credinciosilor pt participarea lor la cuvrednicie la
aducerea sf jertfe.
Ea cuprinde 3 subdiviziuni :
a)rugaciunea, exprimata prin ectenia care urmeaza (sa plinim rugaciunea noastra
domnului…)
c)marturisirea credintei cele drepte si adevarate(rostirea crezului).
b)inplinirea porunci crestine a dragostei(sa ne iubim uni pe alti)
d)usile,usile – cu care s eintroduce rostirea crezului era odinioara adresat ostirilor
care pazeau usile de intrare
e)deschiderea dverei inainte de rostirea crezului arata ca ne putem marturisi
credinta chiar inaintea tronului lui dumnezeu.
F)ridicarea sf. Aer si clatinarea lui deasupra sf. Daruri in timplu crezului
simbolizeaza cutremurul care a avut loc inainte de inviere si deschiderea
mormantului prin ridicarea pietrei de deasupra lui.
Momentul central al litughiei,savarsirea jertfei(sfintirea darurilor)
Sa stam bine…,mila paci,jertfa laudei.
Forma de azi nu este redata correct dpdv. Gramatical,forma corecta
gramaticala,,mila,pace,jertfa de lauda” sunt cele 3 virtuti:mila pacea si jertfa de
lauda.
-atingerea stelutei de cele 4 parti ale disc in forma de cruce la ecfonisul,,cantare de
biruinta…”
-ridicarea cinstitelor daruri(ale tale dintru ale tale…)
-in timp ce se canta,,pe tine te laudam…”iar in altar preotul rosteste,in sopata,
epicleza(…)are loc savarsirea jertfei adica sfintirea darurilor de paine si de vin si
prefacerea lor in sf trup si sange.
-sfintirea si prefacerea darurilor-pomenirea mantuitorului se transforma din symbol
sau inchipuire in realitate efectiva.Nu toata painea de pe sf disc in sf trup ci numai
sf agnet.
-dupa ce sf jertfa sa savarsit si cand deci il avem in fata noastra pe mantuitorul sub
forma sf daruri,preotul citeste in taina partea din urma din anafura(rugaciunea sf
jertfei)pe care o numim diptire(rugaciunea de mijlocire pt intreaga biserica)
-el ii pomeneste acum pe toti credinciosi vi si morti ruganduse ca aducerea sf
jertfei sa le fie de folos.
Savarsirea tainei(inpartasirea)
-rostirea rugaciuni domnesti(tatal nostru) cu putin inainte de inpartasire inseamna
ca acum credinciosi se simpt destul de pregatiti si de vrednici sa se socoteasca fii ai
lui dumnezeu si sal roage sa ne dea,,painea noastra ce-a de toate zilele…”
-inaltarea sf trup deasupra disculu,inainte de frangerea lui e privita in general ca
simbol al ridicari domnului pe cruce.
-frangerea sf agnet in 4 este imaginea rastigniri si a morti mantuitorului pe cruce
-dupa frangerea sf trup si asezarea partilor lui pe sf disc,se pune in potir partea cu
is in care sa facut inpungerea cu copia
-caldura apa calda binecuvantata pe care preotul o toarna dupa aceea in sf potir-
simbolizeaza apa care a curs odata cu sangele din coasta domnului cea inpunsa cu
sulita(spre deosebire de apa de la proscomidie cea de la inpartasanie este calda
fiind menit sad ea senzatia sangelui cald)
-turnarea in sf potir acelor 2 parti din sf trup destinata inpartasiri credinciosilor (NI
si KA) unirea deplina a sf trup cu sf sange.
-inaltarea sf potir-cu frica de dumnezeu…mantuieste,dumnezeule,poporul tau…
(era imnul de slava a neofitilor)
Partea finala a liturghiei
-tamaierea sf daruri inainte de ducerea lor la proscomediar simbolizeaza harul sf
duh
-ultima inaltare a sf potir in vazul credinciosilor
-ducerea si depunerea sf daruri la proscomediar inchipui chiar inaltarea domnului
la ceruri.
-ultima cadire a sf daruri.
-anafura-painea binecuvantata care se inparte credinciosilor la sfarsitul litughiei.
(este facuta in primul rand din prescura din care a fost scos sf agnet prescura care o
simbolizeaza pe maica domnului si ramanerea ei multa vreme pe pamant.
-potrivirea sfintelor-adica consumare de catre preot a sf daruri ramase in potir
preinchipuie gustarea celei depline la masa cereasca.
Litughia darurilor mai inainte sfintite.
-afara de liturghia sf ioan gura de aur si liturghia sf vasile cel mare,liturghierul
orthodox cuprinde o a 3 liturgie ce se numeste,, a darurilor mai inaite sfintite”.
Originea si vechimea acestei liturghi.
-in 364 – 383 sinodul de la Lardiceea prin canoanele 49-51, in sa nu se mai
savarseasca litughia si nici pomenirea sf mucenici decat la sarbatori si duminica.
-erau destui crestini care doreau sa se inpartaseasca si in celelalte zile si mai ales
miercurea si vinerea.
-pt a respecta sinodul de la Lardiceea si pt a se inpaca rigurozitatea ajunari din
zilele de miercuri si vineri si dorinta de a se inpartasi chiar in aceste zile de post.
-ritualul inpartasiri din aceste zile neliturgice a fost inconjurat treptat de o
solemnitate accentuate,fiind incadrat intre slujba vecerniei si anumite rugaciuni din
randuiala liturghiei.
-litughia darurilor mai inainte sfintite(slava) prevestenia(esteo combinatie a
vecerniei cu liturghia)
-originea – sec V-VI
Prima mentiune-cronica postal (675)
-introducerea in uz-patriarhul serghie al constantinopolului.
Timpul savarsiri
-liturghia darurilor mai inainte sfintite este defapt liturghia normala a postului
pastilor
-in orice zi mai putin zilele aliturgice(luni si marti din prima saptamana si vinerea
patimilor,toate sambetele si duminicile,joia saptamani patimilor si buna vestire)
-momentul-la vremea vecerniei.
-astazi in bisericele de enorii si chiar manastiri se savarseste defapt dimineata
Randuiala slujbei
a)pregatirea-liturghia de la duminica precedent , la proscomidie in afara de sf agnet
se scote in plus un sf agnet pt litughia darurilor mai inainte sfintite care se
savarseste in cursul saptamani.