Apare semestrial cu binecuvantarea

P.S. Visarion, Episcopul Tulcii

\ ~ . ~ f ~ K ~
Lumina din lumina
Anul IV, nr. 1 (VI), martie 2011

de onoare:
Pr. paroh Petre CADIU
Directorul publicafiei:
Preot Aurelian CIOCAN
Pr. Viorel CARP

Comitetul redactional:
e dr. Nicolae GEORGESCU-TULCEA
e prof. Mihai MARINACHE
e prof. Gheorghe BUNDUC
e prof. Razvan LIMONA
e prof. Radu PANDELEA
e profLaetitia MITAN-LEONTE
e prof. Simona CIOCAN
e prof. Lelia POSTOLACHE
e inv. Lucica MIHALACHE
e inv. Antoneta
e inv. Ecaterina SERGHEI
e ec. Larisa BRATU
Secretar de redactie: R. Caliman
Asociatia Umanitara "Pro etemitatea"

Coperta 1: Icoana Buna Vestire
Coperta 4: foto 24.03.2008 luatii de pe site-ul
Episcopiei Tulcii

Layout: SC KAROGRAF SRL
Tulcea, str. sit Gavrilov Corneliu nr. 302, et. 1
Telefonl fax: 0240/526046

ne puteti citi online pe:
http://karograf.rollumina-din-lumina.html

ISSN: 2065-899
SUMAR
Bucuriile Postului celui Mare
- PS. Visarion, Episcopul Tulcii
Arhiereu destoinic
- redac(ia
Pocainta !}i inviere in perioada
Triodului - Pr. Jecu Sebastian
Ultimele zile ale Constantinopolului
Pr. Victor Dragulschi
Repere liturgice privind savar!}irea
Slujbei Parastasului - Pr. Viorel Carp
Aspecte moral-sociale ale familiei
cre!}tine- Pr. Aurelian Ciocan
Ce conteaza!- Pr. Felix Neculai
Calea spre credinta ...
2
3
4
8
11
15
- prof. Radu Pandelea 17
Destinul Bucovinei - prof. Gh. Bunduc 23
Consecintele determinante ale dezintegrarii
familiei - Prof. Simona Ciocan 24
lstoria presei teologice nord-dobrogene
- Prof. Mihai Marinache 27
Canonul ce mare al Sfantului
Andrei Criteanul - Dorin Gabriel Ciocan 29
Pro"verbe intelepte
- Prof. Radu Pandelea 30
Algoritmul lui Karl Friedrich Gauss de
calcul al datei Duminicii Pa!}telui
-prof. /sac Moisev 31
Protopopii judetului Tulcea
- Teolog lonut Druche 32
Himera este timpul - Pr. Aurelian Ciocan 33
lnscriptiile de Ia morminte ne vorbesc
- bibliograf Lelia Postolache 34
Onomastica numelor- Pr. Petre Cadiu 39
Din invatatura de credinta ortodoxa 40
. .
Pove!}ti ziditoare de suflet 42
Creatie literara 43
.
Rubrica destinata COPIILOR 45
Avia sau zbor cu aripi de curcubeu
- Prof. Silvia Luchian 49
Dobrogea de Sud - Prof. Razvan Limona 52
Biserica !ji $coala 53
Aspecte din viata
Parohiei ,inaltarea Domnului"
Evenimente * $tiri
54
56
rJ3ucuriife Postu[ui ce[ui Mare
Asemanat de catre Sfintii Parinti peregrinarii
poporului ales prin pustia Egiptului spre 1ara
Postul Sfintelor este cu adevarat o calatone
duhovniceasca catre lmparatia luminii a pacii care este
Ziua fnvierii.
Atunci evreii au calatorit 40 de ani de
Moise Aaron spre tara FagadAuintei, acum 40 de zile
calatoresc spre lumina
de strabatut cele pte saptamam de post nevomta ca
trecand ei in chip simbolic prin Marea A ca pe
uscat sa ajunga Ia limanul eel lin al Sfinte! .
Postul eel Mare sau Postul Pares1m1lor cum mal
este denumit este eel mai lung dintre toate posturile de
peste an, darln timp eel mai aspru.
acestea el aduce in sufletul cele ma1 man
bucurii. Bucurii ce izvorasc din esenta lui, adica
din renuntarea Ia mancarurile de dulce, Ia bautura, Ia dis-
tractiile cotidiene pentru regasirea ,sinelui" in adancul
prin pocainta indrept.are. A
0 prima bucurie a PostuiUI Mare este aceea a m-
talnirii cu Sfintele slujbe specifice acestei perioade: slujba
Pavecernitei celei Mari unita in prima sa pta mana cu parti
din Canonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul;
liturghia darurilor mai inainte sfintite sau a Sfantului Gri-
gorie Dialogul episcopul Romei uneori Ia ceasul
inserarii dimpreuna cu Vecernia; deniile ce ne aduc am-
inte de evenimentele sfinte dramatice ale ic6nomiei
mantuirii neamului omen esc prin jertfa Mantuitorului lisus
Hristos; liturghia Sfantului loan Gura de d!n
sambata urmata de pomenirea celor adorm1t1; llturgh1a
Sfantului Vasile eel Mare din primele cinci duminici ale
Postului; slujba Ceasurilor rostite Ia diferite momente ale
zilei alte randuieli prevazute de randuiala
0 alta bucurie a Postului Mare este mtalmrea cu
Domnul in scaunul spovedaniei unirea in chip deplin
cu El in taina Sfintei primita ,spre iertarea
pacatelor spre viata de veci".
Sa adaugam apoi bucuria itvorata din citirea
Psaltirii atat Ia cultul divin cat in particular de catre cre-
lucru ce aduce pace, in
acestora caci ,psalmul este slavoslov1a mgenlor cadel:
nita duhovniceasca, e eel care intristarea cea dupa
Dumnezeu", cum se exprima plastic Sfantul Vasile eel
Mare.
Cata bucurie aduc in inima noastra duminicile din
timpul Stantului Post incepand cu cea a Ortodoxiei , con-
tinuand apoi cu cele ale Stantului Grigorie Palama, a Sfin-
tei Cruci, a Sfantului loan Scararul, a Sfintei Maria
Egipteanca culminfmd apoi cu cea a lntrarii Domnului in
lerusalim sau a Floriilor.
Ele sunt tot atatea popasuri tot
atatea prilejuri de intarire de reculegere in drumul catre
Sfintele Patimi ale Domnului Hristos.
Se cade sa gustam din plin din aceste bu-
curii Ia care ne imbie in aceasta perioada Sfantul
Marele Post al
Sa observam cu strictete porunca postului sa
cautam ca postul nostru sa fie unul cu ad eva rat binepla-
cut lui Dumnezeu nu unul formalist, de fatada, pentru ca
altfel ne vom pierde plata din partea Stapanului Hristos.
cum spunea ,Pastorul lui Herma"- o scriere
din antichitatea postul bineplacut lui Dumnezeu
este sa nu faci nici o fapta rea in viata ta, ci sa
Dumnezeu cu inima curata, pazind poruncile
Lui. Sa nu se suie in inima ta nici o pofta rea. Sa te temi
de Dumnezeu sate infranezi de Ia orice rau, curatindu-
ti inima de A _ .
Sa ne ajute Dumnezeu ca avand de
calatorie, alaturi de post, rugaciune milostenia, sa
aceasta calatorie duhovniceasca in care am in-
trat de curand sa ajungem sa ne inchinam mai intai in-
Patimi ale lui H!istos
pentru mantuirea noastra le-a rabdat apo1 slav1te1 Sale
lnvieri din morti.
Tuturor un Post binecuvantat cat mai
multe bucuri i de suflet folositoare.
tVISARION
Episcopul Tulcii
, ... de cineva episcopie, bun lucru (I Tim, 3, 1)
Cu fiori de bucurie duhovniceasca Praznicul
Bunei Vestiri improspateaza an de an istoria mantuirii
neamului omenesc, punandu-ne la indemana preroga-
tivele unirii cu Dumnezeu. ,Taina cea din veac ascunsa"
ni se descopera prin Fecioara Maria impodobind frumos
vatra noastre. Praznicul Bunei Vestiri rte
capteaza admiratia noastra fata de Preasfintitul Parinte
Visarion, care intru aceasta zi binecuvantata
trei ani de la instalarea in scaunul de Episcop al Tulcei.
Acest eveniment da o caracteristica de splen-
doare Tulcea, iar in acest decor se distinge
chipul bland al Preasfintitului Parinte Visarion Baltat,
primul Episcop al nou-infiintatei Episcopii a Tulcii.
Lasand in urma vatra strabuna a Ardealului o fru-
moasii. slujire ca Arhiereu Vicar al Mitropoliei Ardealu-
lui, a venit pe meleagurile noastre, spre a chivernisi
treburile sufletelc poporenilor tulceni pe
calea mantuirii. Privind in trecut pe cand Preasfintitul
slujea alaturi de vrednicul de pomenire Mitropolitul An-
tonic Plamadeala vedem cum Dumnezeu ii prcgatea in
tainii. o noua slujire intr-o vatra spirituala obHiduita in
vremuri indepartate de Mitropolitul Iachint de Ia Vicina
(primul Mitropolit al Tiirii de ierarhii
Pan a ret ( 1850), Dionisie ( 1870) Nichifor de Carp at
(1 878).
Cuvintele unui mare poet transilvanean sunt re-
levante in acest sens:
,Eu nu strivesc coro/a de minuni a lumii
$i nu ucid cu mintea
tainele ce le-ntdlnesc fn calea mea"
(Lucian Blaga)
Pentru noi tulcenii ziua de 25 martie ne-a de-
scoperit ,Taina mantuirii", dar tainele Providentei di-
vine, prin slujirea unui Ierarh care a dovedit timp de trei
ani ci.i este Preasfintitul nostru.
Acest timp a fost atat de bine valorificat, incat
putem spune cii este o binecuvantare de Ia Dumnezeu
o biruintii aduciitoare de mari foloase pentru cei asupra
carora se rasfriinge aceasta sluj ire. Pentru locuitorii din
Dobrogea de Nord, Preasfintitul Parinte Visarion este
, Cel ce umblajara prihana $i eel care are adevarul fn
inima sa" (Ps 14,2).
Faptele Preasfintiei Sale ne arata cii in orice
timp in orice problema, care intereseazii angajeazii
activitatea Bisericii atilt iniiuntru cat afara, este
prezent de la i'nceput pana la stand in frunte cu
2
indemnul, cu stiiruinta pilduirea.
in fata oricarei probleme, cat de grea s-ar parea,
Preasfintitul nu ci in adanca intelepciune cu
experienta dobiindita intotdeauna solutia prac-
tidi de dezlegare, momentul eel mai potrivit mi-
jloacele adecvate. Urmand pilda marilor Ierarhi ai
Bisericii noastre, Preasfintitul Parinte Visarion s-a
dovedit a fi conduciitorul duhovnicesc, deschizator de
drumuri al tinerei Eparhii a Tulcei, carmaciul destoinic,
ce sa se orienteze sa intuiascii devenirea pas-
torul care are puterea de a mobiliza pe altii, ca sa ii
urmeze cu incredere pana Ia capat. Intensitatea vietii bi-
s-a dinamizat mult iar numarul evenimentelor
care evidentiaza Biserica tulceana In societate, au cres-
cut considerabil.
, Vrednic de credinfa este vrednic de toata
primirea" (I Tim 4, 9). in timp scurs sub obla-
duirea Preasfintiei Sale, am descoperit multe calitati,
dandu-ne indrumiiri utile pe care altfel le-am fi gasit,
citindu-Ie in carti de specialitate. Astiizi ne legitimam cu
un Episcop care are o bogata activitate culturala fiind
doctor in Teologie, cu numeroase articole studi i de
specialitate publicate. ,lntelepciunea ajunge cu tarie de
Ia o margine Ia alta a lumii toate le
preaplacut" (Int. lui Solomon 8, 1).
Intelepciunea pilda vietii sale sunt pentru noi
un permanent !ndemn, ca din locul In care ne aflam,
fiecare fiu duhovnicesc al Preasfintiei Sale, sa ne facern
datoria cu prisosinta. dorinta
tulceni de a avea o Episcopie Ia Tulcea implinitii in anul
2006 In ziua de 25 martie 2008 a fost un
act bineprimit inaintea lui Dumnezeu. Ne-a trimis Ia
Tulcea prin contributia Preafericitului Parinte Patriarh
Daniel a membrilor Stantului Sinod a! Bisericii Orto-
doxe Romane, un Arhiereu destoinic.
Multumirn lui Dumnezeu cii In buniitatea Sa a
privit spre noi a cercetat via aceasta pe care a sadit-o
dreapta Sa, trimitandu-ne nouii ,Arhiereu ca acesta care
ne trebuia" (Evr, 7, 26) din adancul inirnii 11 rugii.m
sa ni-l piistreze ,,lntru multi ani!", daruindu-1 Bisericii
tulcene In pace, intreg, cinstit, sanatos, drept i'nvatand
cuvantul adevarului.
intru mulfi ani, Preasjin{ite Stapfme!
intru multi ani traiasca!
,
Acum cand timpul zboara
Peste meleaguri sfinte
Mascara osteneala
Unui smerit parinte
Dobrogea Ardealul
Unite fauresc
Tulcenilor altarul
$i scaun Arhieresc
Scrisoare de Apostol
El a adus Ia noi
Gand bun pentru tot omul
Ce trece prin nevoi
Cu chip impodobit
De zambetul frumos
Spre eel ce-i trece pragul
Tn sfaturi generos
Glasuri marete canta
Preasfintitului in ton
Tntru multi ani traiasca,
lerarh Visarion!
pr. Aurelian Ciocan
"
Pocainta Inviere
in perioada Triodului
Pr. Jecu Sebastian
Parohia, Sf. Trei Ierarhi " Tulcea
Triodul este una dintre cele trei rnari perioade
ale anului liturgic . Numita perioada prepascala , Tri-
. odul precede perioada Penticostarului( opt sap tam ani
de Ia urmeaza perioadei celei mai lungi, Oc-
toihul.
.
Din punct de vedere etirnologic, cuvantul
,triod "provine din tennenul grecesc ,triodion" care
insearnna ciintare in trei ode sau strofe . Tirnpul Trio-
dului tine de Ia Duminica Fariseului pana
la Sarnbata Mare, inainte de cuprinzand in total
1 0 sap tam ani care ne pregatesc ne indeamna la o
sincera cercetare de sine Ia un serios derners a! in-
tregii noastre fiinte pentru intalnirea vietuirea cu
in Hristos, eel rastignit inviat. Sfintii Parinti ai Bi-
sericii au organizat aceasta perioada ca fiind
de pregatire sufletesca trupeasca pentru luminata zi
a invierii.
in perioada prernergatoare Postului Mare , care
incepe cu Durninica Fariseului, Biserica
. ne pentru postire, dar ne introduce incet
- incet in atmosfera Postului Mare. Saptarnana care
urmeaza Duminicii Fariseului este una
de dezlegare, chiar miercurea vinerea. insa, sap-
tarnana ce um1eaza Duminicii Fiului Risipitor este una
norrnala, adica se rniercurea vinerea . Dupa
Durninica Inricosatoarei Judecati , nu se mai consuma
carne, ci doar oua, produse lactate. Cu Du-
minica Izgonirii lui Adam din Rai se incheie aceasta
perioada pregatitoare, a doua zi, luni, incepand Postul
Mare. Vecernia din seara acestei duminici cuprinde un
ritual al iertarii, iertare pe care cer unii
de Ia altii dau unii altora Ia intrarea in Postul
Mare. Aceasta vecernie este prima slujba a acestui
post.
3
In toata aceasta perioada se cartea de
cult Triodul , care cuprinde cantarile , citirile regulile
tipiconale din accasta pcrioada. Slujbelc Postului Mare
cuprinse in Triod, cxprima regretul credinciosului pen-
tru indcpartarca de la poruncilc lui Durnnezeu pcn-
tru pierdcrea fericirii raiului invoca totodata
Lui petru redobilndirea fericirii pierdute .
De asemenea, slujbele Postului Mare cuprinse
in Triod preamiiresc postul ca pe un mijloc de
dobandire a virtutilor deci de mantuire, pregatind pe
pentru luminata zi a lnvierii.
ideea centrala care strabate ca un fir
cartea Triodului intreaga perioada in care se in-
trebuinteaza, este aceea a pocain!ei. Triodul este prin
excelenta cartea pocaintei. Nici o alta carte liturgica,
intrebuintata in cultul divin al Bisericii noastre Otto-
doxe, nu cuprinde atilt de multe referiri nu ac-
centueaza atilt de mult starea de a omului
nici nu insistii atilt de mult asupra necesitatii
pocaintei, cum o face Triodul.
Aceastii pocaintii nu se face insa decat proiec-
tata in perspectiva Invierii, fiind o alta idee majora a
Triodului, fiindcii nu se poate concepe inviere :Iarii
pociiintii nici pocainta nu se face deciit spre sau pen-
tru inviere.
Pocainta este un act complex care angajeazii
intreaga noastrii fiinta.
Ea nu insearnna numai miirturisirea pacatelor,
ci ea insearnna cutremurarea intregii noaste fiinte, care
vazand inaltimea sau imaginea slavei din
care a ciizut, intinandu-o cu pacatul, tinde sii se in-
toarca la frumusetea ei. Prin mmare, pociiinta este o
piirere de diu care vine din adancul propriei noastre
este dorinta de reintoarcere ca incredintare,
in iubirea milostivirea lui Dumnezeu .
Spre aceastii pocainta ne cheama Triodul prin
rugaciunile cantiirile sale. Chiar din prima Du-
minica, cea a Fariseului, ciintiirile bi-
ne aduc aminte ne vestesc cii se apropie
vremea pocaintei. Pana la Duminica a V-a (a Sf. Cu-
vioase Maria Egipteanca), Biserica ne aduce mereu
aminte cii suntem in vremea rfmduitii pentru pociiintii.
Marturie ne stau melodioasele cantiiri: podiintei,
deschide-mi, Diitiitorule de viatii ...... ; Suf1ete al meu,
scoala, pentru ce donni ...... nu in ultimul rand
Canonul eel Mare sau de Pocainta al Sf. Andrei
Criteanul.
Prin unnare, pornind de la pocaintei ce ni
se deschid trecand prin baia canonului de pociiinta,
insotind-o cu rugaciunea Sf. Efrem Sirul, dorind a ne
impodobi camara sufletului cu haina de nuntii a
faptelor bune, vom ajunge Ia dobandirea starii dintai
care nu imsemnii altceva decat resturarea innoirea
fiintei noastre, ajungand astfel Ia Inviere.
4
ULTIMELE ZILE
ALE
CONSTANTINOPOLULUI
Pr. Victor DRAGULSCHI
Parohia Frecafei
29 mai 1453. Sub loviturile con-
duse de sultanul in varstii de numai 21 de ani, Mahomed
al 11-lea supranumit ,Cuceritorul", Constantinopolul
cade. Cateva zile mai tarziu, vestea va zgudui intreaga
lume Dupa o existentii intinsii pe parcursul a
peste 1100 de ani, aceastii poartii acest simbol al
tiniitiitii ciizuse in mainile piiganilor.
Lucriirile pentru inaltarea au inceput Ia
4 noiembrie 326. Constantin eel Mare a cliidit aici un
palat hipodrom, apeducte, forumul care ii poartii
numele, precum alte edificii. Vechiul Bizant a piistrat
templele piigane, dar noul avea biserici
Constantin sau ,a doua Roma", gazduia de
asemenea un senat, iar membrii acestuia construit
ei palate. Marii proprietari de piimanturi din Asia
din Pont au fost obligati de asemenea construiasca
cate o locuinta in noua capitalii. Dupii patru ani de
mundi, la 11 mai 330 noua capitalii a Imperiului roman
a fost inauguratii in prezenta impiiratului ').
Motivele pentru care Constantin eel Mare a
mutat capitala impiiratiei romane sunt multiple. Nu cu
multii vreme inaintea sa, Diocletian incercase sa
scaunul imperial la Nicomidia, in Asia Mica, dar nu
Chemarea Rasiiritului bogii!iile de aici erau
dorite la Roma, dar erau mai Ia indemana dacii te aflai
chiar langii ele. Pe de alta patte, bogii!iile imperiului
hotarele sale trebuiau piizite. Go!ii in Muntenja
Moldova noastra, amcnintau la Dunarea de Jos. In
[ia Mica se profila un alt pericol, sarazinii Persiei,
care amenintau Ia granita de pe Eufrat. Singurul punct
strategic de unde se putea face fata acestor amenintari,
era vechea a Bizantului, Ia lntretaierea dru-
murilor de uscat dintre Europa Asia, a celor pe apa
dintre Mediterana, Marea Egee Pontul Euxin. De Ia
Constantinopol imperiale puteau ajunge
repede, fie pe Dunare, fie pe Eufrat Tigru, pentru a
raspunde amenintarilor a face fata atacurilor
2
l.
Mutarea capitalei construirea Constan-
tinopolului trebuie pusa pe seama politicii religioase
dusa de Constantin eel Mare. Prin Edictul de Ia Medi-
olanum din anul 313 prin care i se con-
fera libertate religioasa. Dupa convocarea Sinodului I
Ecumenic de Ia Niceea in 325, lmparatul devine protec-
tor al El acorda subventii importante
clerului spre a se ocupa numai cu slujirea religioasa, ln-
Jatura din Jegile penale dispozitii pedepse contrare
spiritului ca: rastignirea, zdrobirea picioarelor,
stigmatizarea (arderea cu fierul
in unele locuri unde erau majoritari, ei
au avut voie sa ia templele pagane sa le transforme
in biserici, sa le inchida chiar sa le darame. Daca
Roma era un mai mult pagan decat in care
templele, statuile, senatul, aristocratia, aminteau pas-
trau vechea religie, Constantinopolul trebuia sa devina
o capitaHi de lmperiu Dorinta lui Constantin eel
Mare de a sustine s-a vazut in alegerea
acestei noi capitale mai cu seama prin caracterul re-
ligios ce s-a dat acestui fapt, lmparatul lncurajand
sprijinind construirea de biserici monumentele
tine In
3
l.
0 alta motivatie pentru mutarea capitalei a fost
cea economicii, pe langa cea strategica religioasa.
Bogatiile Rasaritului aveau sa confere Constantinopolu-
lui, cu timpul, locul eel dintai intre imparatiei.
Din noua capitala Constantin eel Mare donmea
peste toata lumea civilizata de atunci. in Europa hotarul
imperiului era ftxat pe malul stang al Rinului eel drept
al Dunarii; ajungea apoi pana in Bretania, tara Scotia
Irlanda de astazi; tarmul Gruziei pana la poalele Cau-
cazului; in Africa: Marocul, Algeria, Tunisia, Libia
Egiptul; In Asia: Pales tina, Arabia, Mesopotamia Ca-
padocia.
Mutarea capitalei de la Roma la Constantinopol
a inaugurat o noua etapa In istoria Imperiului roman,
etapa care va fi treapta de a unei noi lmparatii,
imparatia bizantina. Aceastii imparatie avea sa se nasca
ceva mai tarziu, dupa moartea lui Teodosie eel Mare
(379- 395), care va lncredinta imperiul fiilor sai: lui
Arcadiu patiea de riisarit cu Constantinopolul, iar lui
Honoriu apusul. Moartea lui Teodosie va insemna im-
partirea definitiva a imperiului, imparatul nu a dorit
nici o clipa sa rupa statui roman in douii
4
l.
De la Arcadiu (395-408), viata Constan-
tinopolului se va confunda cu viata imperiului bizantin,
5
o vi alii care duce de Ia mare tie Ia decadcnta, o via
i scaderi, o istorie tumultuoasa, care se va
incheia o data cu prabuirea sa sub puhoiul Otilor
musulmane.
In aceasta istorie unica in anale, o pagina de-
osebita este scrisa sub domnia lui Justinian I (527 -
565). Daca in guvemarea imperiului s-a dovedit mai
putin iscusit, sau a izbutit mai putin
5
l, totui sub domnia
sa au fost cucerite de la vandali o buna parte din Africa
apuseana, de la ostrogoti Italia i Dalmatia, iar de Ia
vizigoti Spania de miazazi.
Personalitatea sa marcanta va In evidenta
insa pentru cu totul alte motive. Edward Gibbon, citand
lucrarea lui Ludewig ,Viata lui Justinian", scrie despre
el: , abstinenta sa era potrivita nu cu fntelepciunea unui
jilozof, ci cu superstitia unui caluga1: Mesele sale erau
scurte frugale.
fn timpul posturilor solemne, se mul{umea cu
apa legume, iar taria zelul sau mergeau pana-ntr-
acolo, fndit adesea li treceau cate doua zile tot atatea
nopfi, fora sa puna ceva in gura. Ceasurile sale de
somn se supuneau unui regim Ia fel de a.spru. Dupa o
singura ora de odihna, sujletul ii dadea imbold sa se
trezeasca spre mirarea sai. umbla sau
studia pana in zori de zi. Zelul sau neobosit il fticea sa
prelungeasca timpul pe care fl destina dobandirii de noi
solutionarii treburilor de ::.i cu zi ale Im-
periului"
6
1. Aceasta personalitate va lasa posteritatii
doua mari opere, una legislativa, iar cealalta arhitecto-
nica.
Din ordinul sau, comisii speciale de vor
revizui toata legislatia anterioarii, redactand trei impor-
tante lucrari juridice: ,Codex Justinianus", ,Digesta"
sau ,Pandecte" ,Institutes", un manual de drept civil
rezervat studentilor.
Cealaltii opera, cea arhitectonicii, se va numi
Sfanta Sofia (intelepciunea cea Sfanta). Biserica, ridi-
cata pe locul vechii basilici construitii de Constantin eel
Mare, este echivalentul rasiiritean al Bisericii Sfantul
Petru din Roma (in stilul renascentist), sau al Catedralei
Notre-Dame din Paris (in stilul artei gotice). De dimen-
siuni impresionante: 77 x 71,70 metri inalta de 54 de
metri, va imbina in constructia sa tot ce a dat mai bun
geniul elenic cu traditiile arta orientala. imparatul
Justinian dorea sa facii o biserica care sii intreaca in
maretie splendoare temp lui lui Solomon din
Ierusalim. In ziua inauguriirii (53 7), lncantat de re-
alizarea sa, Justinian ar fie exclamat: ., Te-am fnvins, o,
Solomoane'"
7
l Astfel, Constantinopolul se va imboga!i
cu un edificiu religios magnific, care ii va atesta inca
odatii unicitatea in lumea timpului acela.
Veacul al VII-lea este strabatut de o crizii
adanca o noua primejdie se ivete pentru Bizant
pentru Constantinopol, venitii de la arabii sustinuti de
noua lor ideologic religioasa. Rand pe rand, sunt pier-
clute Siria, Ierusalimul i Palestina, Mesopotamia
Primejdia vine 1i bate Ia portile !i zidurile
Constantinopolului intre anii 673 677. Constantin at
IV-lea Pogonatul scapa datorita folosirii ,focului
grecesc"
8
l. Taina vanduta pare-se de un arhitect sirian,
Calinic, era un amestec de pucioasa cu uleiuri de petrol,
care ruuncat prin ni$te dispozitive anume, pulea sa arda
pe apa, parjolind corabiile
veacului al VII-lea consernneaza
statului bulgar, ajungand ast-
fel sa paraseasca Dunarea, pentru a se undeva in
muntii Balcani.
' Intre 717 dind pe tron urea Leon pana in 867
dind moare Mihail al U-Jea, In Constantinopol domnesc
doua dinastii, numite isauriana $i amoreana, dupa locul
de al celor ce carmuiau Imperiul Bizantin. in
aceastii perioada va avea loc criza iconoclasta.
Iconoclasmul a fost o religioasa, dar cu
substrat politic social, care dorca tnlaturarca nimi-
cirea icoanelor considerand-o idolatrie. De partea
cealalta se aflau iconodulii, care doreau ca ortodoxia sa
nu fie atinsa. Cearta aceasta a starnit patimi mari,
aj ungand sa fie o lupta intre putcrca de stat $i Bisericii,
lnt re imparati dilugari, zguduind deseori Constan-
ti nopolul Bizanftil. ei se produce abia In anii
842-843, dind lmparateasa Teodora va rcstabili cultul
icoanelor. De atunci, ortodoxia triwnful
dreptei crcdi nte, prima dumi nica a Postului Mare nu-
mindu-se , Duminica Ortodoxiei"
9
>.
Ceea ce este important de penttll
aceasta pcrioada, este faptul ca din secolul al VII-lea
limba administrativa a legilor ramane limba greaca.
Constantinopolul i$i lncepe existenta ca latinizat
dat fiind institutiile sale de sorginte romana. Treptat
insa, influcnta mediului spune cuvantul va
deveni grcc oriental. Pana in sccolul al XI-lea proce-
sul c!enizarii va fi Dupa aceasta data, dind
aversiunilc lntre cre$tinii disaritcni cei apuscni se
adanccsc ( aversiuni nemulrumiri ale Romei de pc vrc-
mea Sinoadclor II IV ccumenice), rasariteni,
locuitori ai Bizanrului vor fi greci, pe dind cei
apuseni Iatini
10
l.
de pe Bosfor a constituit intotdeauna o
mare ispita pcntru popoarele navalitoare. In existenta
sa de I I secole, importan}a, stralucirea sa au
atras rand pc rand de Ia barbari !a europeni
asiatici, de Ia goti !a huni, de Ia Ia occiden-
ta li, culmitUlnd cu turcii.
Aceasta va lnsemna pentru Bizant pentm
Constantinopol un lung de pericole, razboaie $i m-
inari mai mult dedit atat, va debuta tragic pentm ln-
treaga cre$tinatate. Tnfatuarea apusului romano-catolic,
dorinta papalitatii de a conduce toata lumea va
culmina cu Marea schisma de Ia I 054, cand cele doua
Bisctici erau pastoritc de Patriarhul Mihail Cerularie
papa Leon at IX-lea
11
l.
Scindarea lumii In doua, dacii Ia inceput
6
nu parea sa aiba urmiiri deoscbite, se va dovedi
tarziu fatala penttu grecii ortodoc$i cum ii vom numi
de aici 1nainte. Bizanrui se gasi pdns lntre doua peri-
cole: 1n orient turcii a caror putere ncconteni t, In
apus apuseana care vedea In greci doar
schismatici.
Daca turcii au putut fi opriti in Asia Mica pentru
doua secole jumatate, imperiul pierdea definitiv
provincii care 1i dadeau hrana, so'!dati bani , pierdca
indepiirtate intarite. puteri prestigiu.
Invrajbit rel igios cu apuseana, el
pierde ajutorul ei contra islamului, ba avea sa primeasca
grave lovituri din partea ei.
Din dorinra de a elibera locurile sfinte de sub
pagani, lncepand cu anull 096, papalitatea nobilimea
apuseana, cons.idedind lupta aceasta o obl igatie de
onoare, va organiza mari expeditii In acest scop, expe-
cunoscute sub numele de ,Cruciadc". Marile ar-
mate de cruciat i erau alcatuitc din cava!eti, aventurieri,
tarani, pentru care dorinta de dorul de aven-
tura mirajul Rasaritulu.i desprc care auzisera atatea,
1nsemnau mai mult decat Jupta sub tlamura lui Hristos.
Pentm ConstantiJlOpolul, cu bogiifiile mareti-
ile sale, avea sa fi e lntotdeauna o tentatie.
Ca sa lntclegem mai bine ce insemna Constan-
tinopolul acclor vremi pentru lntreaga lume, iata cc
scrie Edward Gibbon in lucrarca sa ,lstoria declinului
a imperiului roman":
,Aceia$i suverani (impO.rati bizantini), puteau
aflrma cu demnitate i adew'ir, cii dintre top monarhii
ei stiipaneau eel mai mare ora, aveau eel
mai bogat venit domneau peste statu[ eel mal inflori-
tor $i populat. Odatii cu declinul i ciiderea lmperiului,
oraele apusului pierisera sau fi pierdusera orice
forma de striilucire .fi putere; strainullatin care ar ji
viizut mai fntai ruinele Romei sau zidurile de lut, co-
cioabele de lemn sau incinta str!imta a zidurilor Parisu-
lui ori Londrei n-ar fi fost pregatit sa contemple
$i fntinderea Constantinopolului, solemnele
sale palate biserici, ori arta i luxulunui popor a tat
de numeros. Tezaurele sale puteau atrage pe niiviilitorii
straini ... "
12
l.
Pentru Constantinopol ncnoricirea avea sa vina
cu prilejul celei de a IV-a Cmciade. Profitand de lupta
pentm tronul imperial, clllciatii II aj uta pc A Iexie al TV-
lea sa urce In scaun, In schimbul unor mari promisiuni
materiale. Nemultumiti ca primesc bogati ile
promise, cruciatii lmpresoara Alexic al TV-l ea
este omorat in Constantinopol , pe tron urea A Iexie a! V-
lea, dar Ia 13 aprilie 1204 cruciafii ataca cuceresc
Trei zile In invingatorii prada Cu acest
prilej multe din comorile bizanti ne au pieri t pentru tot-
deanna. Geoffroy de Villehardouin, unul diniTe
cmciatilor, care a istorisit amanuntit despre cucerirea
Constantinopolului, marturiSC$te , de cand lumea s-a
nu s-a pradat atat i'ntr-un
13
).
Din 1204 pana in 1261 in Rasarit se va in-
staura ,Imperiullati.n de Rasarit" cu capitala Ia Con-
stantinopol, care va fi mercu in lupta cu imparatia
bulgara a $i cu cea greaca, care dupa dl.dere
mutase centrul de rezisten1a Ia Niceea.
La 25 iul ie 1261 greeii intrau prin surprindere
In Constantinopol reeucerind capitala, iar Ia 25 august
Mihail Palcologul sc lncorona lmparat. Din pacate, 60
de ani sau mai bine zis aproape 60 de ani de dominatie
latina, scdituisera tot ceea ce fusese adunat cu truda,
jertfa migala timp de 1000 de ani. De pe urma accstei
stapaniri latinc Constantinopolul nu avea mai
revina niciodata nu va mai fi nicicand mare
lnfloritor de altadata.
Perioada care i-a mai ramas de trait pana Ia
1453, cle$i saraca $i plina de amenintari, va, fi poate
paradoxa! una de maxima lnflorire culturala. Universi-
tatea 'i$i va redeschide portile $i oameni de mare valoare
precum Teodor Metochites, Nichifor Gregoras, Sia.ntul
Grigorie PaJamas, Nicolae Cabisilas $i altii, au trecut $i
au slujit aici nu numai cullura bizantina, ci Biserica
Ortodoxa. Faima de mare centru cultural era atat de
mare, !neat Eneas Sylvio Piccolomini, viitorul papa
Pius a! IT-lea, avea sa scrie mai tarziu cii, in tinere{ea
sa, orice italian dornic sa se mate fnvafat pretindea ca
a studiat Ia Constantinopol"
14
) .
Veacul al XIV-lea va fi unuJ zbuciumat de lupte.
Tmpariifia sarbilor condusa de Stefan ameninfii
Ia un moment dat sa lnghita BizanrtJI. Cucerirea
otomana In Europa incepe in 1402 Constantinopolul
este din nou, dar O$tile lui Baiazid sunt in-
frante de mongolii lui Tamerlan langa Ankara.
va mai capata un ragaz de jumatate de veac. Din pacate
ajutorul nu va veni de nidiieri. Apusul, mai dornic ca
oricand sa-$i asigure suprcmatia sa fie $i spirituala
asupra Rasaritului, va condifiona acordarea ajutorului
de unirii celor doua Biserici $i adoptarea
mturor modificarilor dogmatice liturgice, pe care
Biserica Romei le facuse de-a lungul mai multor
7
sutedeani. 1
Pentru $i Constantinopollini$tea nu tine
prea mult, pentru di in 1422 sultanul Murad alll-lea,
tatal celui ce va cuceri Constantinopolul, asediaza
cetatea. Grccii scapa de aceasta data. Nevoit sa
o rascoala in Anatolia, domic in felul acesta
asigure intema, Murad va ridica asediul.
Acest asediu probabil ca a constituit ultimul
eel mai mare semnal de alarma, daca 11 putem numi
De voie, de nevoie, In speranta unui ajutor, mai marii
Tmperiului Bizantin, oameni politici, dar clerici, ac-
cepta $i semneaza In 1439 ,uni rea" de Ia Florenta. Daca
cei mari au facut acest compromis In ca vor
salva imperiul , poporul simplu, nu
vor pune niciodata aceasta falsa unire In practica. Peste
putin timp, doar ceva mai mutt de un deceniu, cu un
curaj demn de almartirilor, vor muri mucenice$te In ul-
timele zile din mai 1453, pentm credinta pentru
cetatea lor, socotind ca nici o jertra nu este prea mare
cand o fac pentru Dumnezeu eel Adevarat.
Prin sa lntre Europa sud-estica Asia
vestica, Constantinopolul a constituit avanpostul cre$-
tinismului tmpotriva islamismului. Prin Patriarhia ecu-
menica ce fiinta aici , Constantinopolul a fost centrul
Ortodoxiei in lupta cu romano-catolicismul fruntea
acestuia, papalitalea. Timp de opt secole au luptat
Bizanful Constantinopolul pana Ia ultimele lor puteri,
in nepii.sarea Apusului care se numea tin, lmpotriva
islamismului invadator, susfinand totodata drepturile le-
gitime ale Ortodoxiei In raport cu romano -catoljcismul.
Daca misiunca politica a incetat odatii. cu caderea Con-
stantinopolului, misiunea culturaHi, dar mai cu seama
cea religioasa a continuat fiira intrerupere, legata de
ideea de Patriarhie ecumenicii. $i de credinp $i respectul
cre$tinilor din lntrcgul Orient
15
).
I. Berza Mihai , Trcptcle Bizantului, Biblioteca de istorie, Bu-
1972, p. 39-40
2. Ibidem, p. 40
3. Pr. Prof. Dr. loan !Uimureanu, lstoria Bisericeasca Univcrsala,
EIBMBOR, 1987
4. Berza Mihai, op. cit., p. 40-41
5. Gibbon Edward, lstoria dcclinului a irnperiului
roman, 1976, p. 24
6. Ibidem, p. 24
7. Pr. prof. Dr. Enc Liturgicii gcncralli, EIBMBOR, Bu-
1993, p. 313
8. Berta Mihai, op. cit., p. 43-44
9. Pr. Prof. Dr. Joan Ramureanu, op. cit. , p. 432
10. Pr. Prof. Tcodor M. Popescu, Cinci sute de ani de Ia di.derea
Constantinopolului, in Ortodoxia, 1953, nr. 3, p. 385
11. Ibidem, p. 397
12. Edward Gibbon, op. cit. , p. 91
13. Mihai Bcrza, op. cit. , p. 47-48
14. Steven Runciman, Caderea Constantinopolului,
1971, p. 26
15. Pr. Prof. Teodor M. Popescu, op. cit., p. 393-394.
r REPERE LITURGICE PRIVIND SAV
SLUJBEIPARASTASULUI
Biscrica nu-i da uitarii pe cei adormiti, care au
niidajduit di vor reveni Ia o noua viata avand drept che-
i'nvierea Mantuitorului Hristos, ,Stiind ca Cel ce
a inviat pe Domnullisus ne va in via i pe noi cu lisus .. "
(II orintenti, IV, 14).
Slujba parastasului sau a pomenirii mortului nu
se face cadavrului, ci sufletului care fiind In trup, aici
pe pamant, totdeauna a nadajduit ca dupa moarte va
invia spre o nouii vi ara.
Pomenirile sau parastascle sunt reminiscenrc ale
vechilor agape sau mese cu care era impreunata
In vechime slujba lnmormantarii. Despre ele pomenesc
vechile randuieli ,Aezamintele Sjintilor
Apostoli '' (Cartea VIII, cap. 44) alte scrieri
Parastasul este prcscuxtarca slujbei lnmorn1antarii, par-
tea centrala alcatuind rugaciunile de dezlegare.
A) Parastasele se de d itre cei
In viafii, frafi, surori, rude, prictcni, Ia anumitc termenc:
3, 9, 40 de zile, sau: 3, 6, 9 luni, Ia I an Ia 7 ani. De la
un an piina Ia 7 ani , In ficcare an.
1. La trei zile dupa moarte, in cinstea Sfintci
Treimi. Tot In a treia zi In amintirea Invierii lui Hristos,
a lnvierii noastre. , ... Hristos a fnviat din morJi
j'iind fncepatura celor adormifi " (I Corinteni XV, 20).
2. La 9 zilc dupa moarte, eel adonnit sa se ln-
vredniceasca de cu cele 9 cele l:ngeref?ti.
3. In unelc locuri se sa se fadi po-
menirea Ia 20 sau 2 J de zile obicei dimas de Ia romani.
De exemplu, Hrisovul din 1466 allui $tefan eel Mare,
care In schimbul unei danii catrc maniistirea atoniUi Zo-
grafu, sa i se faca acolo dupa moarte, slujbe
Ia 3, 9, 20 40 de zile, o jumiitate de an de un an.
4. La 40 de zile, In amintirea inill{iirii Ia cera lui
Hristos care a avut Joe Ia 40 de zile dupa Inviere. Stantul
Ambrozie di pomenirea de Ia 40 de zile se
face dupa pilda lui losifpatriarhul, care lmpreuna cu tot
Egiptul , a plfms pe sau lacov timp de 40 de zile
dupa moarte.
5. La 3 luni, 6 luni 9 luni, in cinstea Sfintci
Treimi.
6. La un an, urmare pildei primilor cref?tini care
praznuiau In fiecarc an ziua mortii martirilor a
g
pr. Viorel CARP
' lor, ca zi de a lor pentru viara de dincolo: ,Mai
de pref este un nume deciit untdelemnul eel binemirosi-
tor $i ziua morfii decat ziu.a naterii" (Ecleziast VII, I).
Explicatia naturala se bazeaza pe analogia cu fa-
zele prin care trece descompunerea trupului pana la pu-
treziciune.
- se face pomcnirea in a 3-a Zl dupa moartc dc-
oarece incepe desfigurarea, descompunerea lui.
- in a 9-a zj trupul intra in stri ciiciune, afara de
inima.
- Ia 40 de zile sc pierdc t?i inima.
Se poate spune cii procesul descompunerii fizice
urmeazii procesul invers al zamislirii fonnarii trupului
omenesc In pantecelc mamci. La 3 zilc se formcaza
inima, Ia 9 zile inima se fixeaza de trup, iar Ia 40 de zilc
trupul este format In lntregime.
In Jegatura cu creclintele populare despre vamile
viizduhului putem afirma:
- in ziua a 3-a pomenirca se face pentru ca su-
fletul este ina] tat la cer. [n primele 3 zile el mai este legat
de trup; In acest interval de timp il viziteazli.
- a 9-a zi se face pentru cii sufletul se
lui Dumnezeu a doua oara pentru a I se lnchina, dupii ce
a vizitat Raiul.
- Ia 40 de zile pentru ca se face judecata ficcarui
suflet. Pana la 40 de zile sufletul peregrineaza prin rai
iad.
7. La 7 anise face ultima pomenire a adormi tu-
Sapte- un num3r sfiint, amintind de zilele crea!iei.
Parastasul sau ,pomana" trebuie sa fie i'ntr-o at-
mosfera cuviincioasa. Se zice Dumnezeu sa-l ierte!
Sranta Scriptura ne porunce$te: .. Fii darnic cu piiinea
vinulla mormontul eel or drepfi" (Tobit IV, 17) sau
, Milos tenia curlifii piicatul izbiive$le de moarte ... iar
cei ce fac milostenie dreptace vor triii mult" (Tobit
XII,9). Randt1iala parastasului rugaciunile de iertare
sunt folositoare pentru mangaierea sufletului celui ador-
mit. Pomenirile rugaciunile pentru cei adormiti sunt
o dovada a dragostei de aproape deoarece tofi sun-
tcm lntru Hristos iar inceputul mantuirii noas-
tre ll face Han1l: ,Legea prin Moise s-a dat iar harul $i
adevarul prin Ti sus Hri stos" (Joan I, 17).
Cultul pcntru cei adormiti ca $i pomenirile de
tot felul sunt lnchinate vietii de dincolo. Hristos fiind
,,Calea, Adevarul Viata" (Joan XIV, 6), suntem datori
sa apariim, sa conservam $i sa oferim noastra lui
Dumnezeu ca dar al Sau.
li se rcfuza aducerea In Sf'anta Bi-
serica oficicrca slujbei irunoimantarii, ca unora care
s-au revoltat impotriva vietii a lui Dumnezeu, savar-
pacat impotriva Duhului Stant. .. Cine va huli t'm-
potriva Duhului Sfiint nu are iertare fn veac, ci este
vinovat de osanda Ve$nicii .. (Marcu IIT,29; Matei xn,
31). lis-au descompus trupuri le, sufletele
lor traiesc sau sunt chinuitc dupa poftele tmpului su-
fletului (Pilda fiului risipitor - Luca CIV, 22-31).
Pentru cci Biscrica a randuit ,pomeniri
specialc" sau de elc fiind oranduite fixate in
apropierea unor evenimente importante ale istoriei man-
tuirii omului:
- ,mo$ii de varii" pentru cei ce au adormit lntru
nadejdea 1nvierii lnainte de Cincizecime se
pentru ca ci sa sc bucure de darurile $i lumina Pogo-
rani Sfantului Duh. Pomenirea se face sambiita lnainte
de Rusalii.
- de toamnii'\ pentru cei ce au ad.ormit In
lmprejurii ri necunoscute, morti niipraznice groaznice.
Pomenirea se face dupa S!anutl Dumitru cu o sapt<"i-
mana inainte de postul Craciunului.
- de iama", pomenire ce are semnificatie
eshatologica. Pomenirea se face sambata cu o saptamana
inainte de inceputul Postului Mare.
- pomenirile ctitorilor In bramurile bisericilor.
- sarindarele- pomenirea celui adormit sau a
unui pomclnic Ia 40 de Liturghii in in speta 40 de
zile de Ia moartea cuiva. De obicei sarindarele se dau
Ia sfintirea unci biscrici sau a unei fiintani. Sarindarele
de cand pomcnirca sc face Ia 40 de liturghii una
9
dupa alta, iar sarindarul particular cand pomenirea se
face Ia 40 de liturghii dizlete. La celor 40 deli-
tmghii se face parastas se pomenesc adormitii tuturor
care au dat pomclnice. Prin canonul49 de
Ia sinodul din Laodiceea sc interzic parastasele in Postul
Mare in zilele de rand, luni, marti, miercuri,joi $i vineri.
- Joia i na.lpirii, pomcniri pcntru martiri i $i eroii
neamului.
Conform tradipei, slujba parastasului sau pome-
nirea mortilor sc oficiaza sambata. De Ia un ti mp se fac
parastase in zi lele din cursu! saptamanii, mai ales 1n
zilele de sarbatoare, inclusiv duminica. Acestea sunt ex-
ceptii pentm cei ce nu pot veni Ia Stanta Bisericii In zi
de lucru. De aici a luat tn Biserica Ortodoxa
Greaea ,Cearta colivelor". Nu se fac parastase 1n per"ioa-
dele:
-de Ia Domnului pana la Boboteaza.
- duminicile de peste an. Duminica de
Invierea Domnului, este zi de bucurie nude intristare.
- Ia Praznicele Imparate$ti.
- de Ia sambata Floriilor pana la duminica Tomii.
- de Ia duminica Infricoatci Judecafi pana Ia
sambata Srantului Teodor.
Cei sunt pomeniti cadrul slujbelor
Bisericii.
0 pomenire speciala a mortilor este , Pa$tele
Blajinilor''. Aceastii pomenire constituie o traditie cu ca-
racter local pe care Biscrica nu a acceptat-o oficial $i nu
a generalizat-o, fiind preluatii din traditia Bisericii Ruse.
Parastasclc sau pomcnirile morfilor au teme-
iul in iubirca crc$tina.
Pentru slujbei parastasului pome-
nirea celor adormifi se aducc coliva. Coliva este racutii
din grau fiert, indulcit cu zahiir sau miere de albine. Des-
r. originea colivei avem date de pe timpul lui Julian
Apostatul. lulian a voit sa inlocuiasdi. mandirurile din
piete cu jertfe Dumnezeu a trimis pe Teodor,
din ceata Tironilor Ia Eudoxie arhiereul cetatii, ca
sa dejoace planulimparatului. Teodor Tiron i-a spus ar-
hiereului Eudoxie ca sa faca poporului sau
,gdiu fie1t", pentru cei care nu vor sa se atinga de jeJt-
felc spurdiciunile Teodor Tiron a fost marti-
rizat de paganul Vringa, In timpul lmparatului
Maximian. In amintirca pentru pomenirea lui credin-
au ridicat coliva de atunci pana azi s-a pastrat
coliva intru cinstea $i pomenirea mortilor. Col iva inchi-
puic trupul mortului, hrana principaHi a trupului ome-
nesc, constituind-o graul, ,piiinea noastrc'i cea de toate
zilele" (Matei VI,l 1). Graul este expresie materiaHi a
crcdintei noastre In nemurire $i lnvierc. cum bobul
de grau ca sa aduca roadi'i trebuie sa fie pus in pi'imant $i
sa putrezeasca, tot $i trupul omenesc se in
groapii, putreze!?te, pentru ca apoi sa inviezc lntru nes-
tricaciune (loan XII, 24).
Numarul infinit al boabelor de grau din colivii
rcprczinta infinitatea stdin$i in unitatea $i
sobornicitatea Sfintei noastre Biserici. Fiecare bob de
gdiu reprezinta un ,mcmbru" activ a! Sfintei noastre Bi-
serici.
Dulciurile ingredientele din coli-
vei reprezinta sfinplor sau ale diposatilor po-
mcnip, ori viatii celei pe care
nadajduim ca o va primi mortul. Legi'inarea colivei cu
mainile este pe de o parte, expresia legiiturii
vii reale cu cei iar pe de alta parte, 'inca un
semn alinvierii asemanator celui de la Stanta Liturghie,
dind Jeagana Sfantul Aer deasupra Darurilor Ia
rostirea Crezului pana Ia momentul ,$i a fnviat a treia
=i dupii Scripturi ", inchipuind cutremurul ce a avut
cu ocazia mortii lnvicrii lui Jisus Hristos (Matci
XXVll, 51).
Painea sau colacul simbolizeaza lucru.
ele aducandu-se Jangii coli vii. Vinul care se aduce Ia pa-
rastas tumarea peste coliva sau peste mormant
sirnbolizeaza aromatcle !?i balsamul cu care a fost uns
trupul Domnului. Vinul este simbol al sangelui, al sevei
de viata care curge prinmadularele trupului omenesc i
II Turnarea vinului in chipul crucii peste co-
l iva sau monnantul celui adormit preinchipuie nemuri-
rea sau tnvierea pentru viata pe care o
orice om.
Binecuvantarea colivei de catre preot cand se
canta pomenire, coliva fiind ridicaHi de rude
pricteni, reprezinta scmnul comuniunii cu adormitul. La
fel gustarea din coliva.
Teologia ortodoxa arati'i ca panii Ia Judecata de
apoi, starea sufletelor dupa despartirca de trup nu estc
definitiva. Aceasta inseamna eli uncle dintre ele se mai
pot mantui, lnsa prin rugaciunile celor vii. Dupa moarte
sut1etele nu mai pot face nimic pentru mantuirea lor.
Aceasta se vede din cuvintele Mantuitorului ,. Se cuvine
sa fac pona este ziua lucntrile celui ce M-a trimis, ca
ville noaptea ciind nimeni nu mai poate sa lucreze".
Existli doua posibilitati pentru mantuirii de
ditre cei adormiti anume:
- rugiiciunca celor vii pentru cci morfi;
- Jertfa euharistica adusa de Biserica.
La poporul roman obiceiurile t;i datinile legate
de ornului sc giisesc cu spccilicul lor In toare
regiunile tarii, fiind sacre de Ia
daci romani, tolerate sau modelate de cei ce ne-au
transmis lnviitiitura dreptei credinte.
ASPECTE MORAL-SOCIALE ALE
FAMILIEI
Anul 2011, inchinat de Sfantul Sinod a/
B.O.R. Tainei Sfantului Botez i a/ Sfintei Cu-
nunii, ne da prilejul sa privim cu atenfie $1 sa
eva/uam statutul actual a/ Familiei, sa intarim
convingerea oamenilor in efectele binefaca-
toare ale Sfintelor Taine, sa subliniem insem-
natatea lor $i sa evidenfiem rostul Casatoriei $i
a/ Familiel cretine in actualitatea vremii
noastre.
Familia este aezamantul eel mai propice
in care apare, crete se dezvolta via\a psiho-fiz-
ica a omului , fiind mediul in care iau fiin\a primele
posibilitati de relatie intre om natura, intre om
om i ntre om Dumnezeu. Este locul in care
arde eel mai puternic sentimentul iubirii, cea mai
de seama calitate a sufletului omen esc, dar cea
mai fragila. Familia este aparatoarea i
ocrotitoarea adevaratei realei iubiri. Progresul
societatii deriva din starea de sanatate fizica $i
moral a a familiei. ,Un popor cade i piere odata cu
familia"
1
>.
Temelia pe care se care da
trainicie familiei este iubirea cu multiplele ei mani-
festari , implinind un rol fiintial in viata omur'ui. Fa-
milia este cea dintai $COala' a vietii. ea $i prin ea
se promoveaza moralitatea. Tn ogorul vietii famil-
iale cresc i Tnfloresc virtutile. Se franeaza pornirile
egoiste, se potolete discordia, se dezvolta drep-
tatea, fiind laboratorul in care se armonizeaza $i
catalizeaza toate pornirile centrifuge intr-o rotanta
care da armonie
2
>.
Morala sociala prive$te viata morala a
cre$tinului ca membru al diferitelor comunitati, i
anume: familie, stat, Biserica.
Frederic de Play nume$te familia ,unitatea
social a elementara fundamentala". El imparte fa-
milia in trei categorii: ,slabite, stabile i dezorgani-
zate" 3>.
Dupa morala familia este prima $i
cea mai mica celula a organismului social. Originea
ei sta i n natura sociala a omului in vointa divina
exprimata pozitiv Ia cererea omului. ,$i a zis Dum-
nezeu: Sa facem om dupa chipul i dupa
asemanarea noastra, ca sa stapaneasca petii
II
pr. Aurelian CIOCAN
marii, peste pasarile cerului, animalele domestice,
toate vieta(ile ce se tarasc pe pamant i tot paman-
tul. $i a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau,
dupa chipullui Dumnezeu 1-a facut, a facut barbat
i femeie". (Facere I, 26-27).
Familia se Tntemeiaza prin casatorie pe
toata viata a unui barbat a unei femei.
fundamentale ale unei casatorii sunt: unitatea,
trainicia, sfintenia egalitatea dintre soti.
Scopul casatoriei este: Tnmultirea neamului
omenesc, ajutorul reciproc, infranarea trupeasca
indeosebi stabitirea unei stari desavar$ite in
dragostea dintre soti, ca sa se Tmplineasca reci-
proc, transmitand unul altuia calitatile darurile
care sunt proprii fiecaruia, innobilandu-se reciproc
$i formandu-se astfel , lucrand laolalta Ia Tn-
deplinirea menirii morale a fiecaruia, cum
afirma Hristu Andrutsos.
fn decursul timpului , in urma pacatului stra-
mo$esc decazand casatoria din curatia ei origi-
nara, a decazut familia cretina. Mantuitorul
restabilind casatoria, a innobilat-o moral prin ridi-
carea Ia valoarea unei taine, reabilitand astfel
scopul familiei cre$tine.
Din mijlocul familiei pornesc, spre societate
i invers, o multime de relatii, care se intrepatrund
uneori disputa prioritatea.
F aptul ca fnceputul istoriei omenirii a inte-
meiat familia (Facere I, 28), arata ca dreptul Ia
existenta al farnilie precum $i dreptul parintilor
asupra copiilor este de origine divina. Autoritatea
publica lnsa, este indreptatita sa intervina in insti-
tutia fami liei, atunci cand aceasta a ajuns intr-o
stare foarte precara nu se mai poate ajuta sin-
gura, intrucat familia este component al soci etatii.
in ce dreptul parintilor, acesta dupa
morala este un drept firesc copiii stau
sub autoritatea parinteasca pana Ia majorat, con-
ducerea familiei, dupa invatatura Bisericii, revine
barbatului, cum a firma Sf. Ap. Pavel efesenilor
(Efes. V, 22-23) ,Femeifor pleca(i-va barba(ilor
votri ca Domnufui. Caci barbatul este cap femeii,
precum i Hristos este cap Bisericii''.
Familia fiind eel dintai cadru social de care
fiecare om are nevoie, este $i mediul eel mai priel-
nic pentru dezvoltarea desavar$irea fi-
intei umane. Dupa dreptul natural , a$adar, familia
este .. o institu(ie Ia baza careia sta un contract fiber
intre doua persoane care vor sa duca o viafa 1m-
preuna"4>.
Familia este prima alcatuire de viata
$i samburele din care cresc toate cele-'
lalte forme de viata sociala. Principala functie a
familiei este de a asigura inmultirea, perpetuarea
omenirii. in organizarea sa proprie, ea
ofera garantii de moralitate, fiind prima care
Tl pregate!?te pe copil pentru viata sociala, deter-
minandu-1 implineasca datoria, puna or-
dine in cugetarea launtrica imprimandu-i responsa-
bilitatea morala sociala. Familia este un
paznic care vegheaza neTncetat $i un temei puter-
nic, care moralitatea parintilor prin bu-
curiile curate $i senine, precum prin sentimentele
de iubire $i raspundere pe care le
,Copiii sunt pentru fami/iile lor imbold puternic spre
munca i economie, spre cat mai multe virtufi, pre-
cum i o putemica pavaza contra ispitelor de
afara". Prezenta copiilor exercita o cenzura morala
din cele mai eficiente asupra conduitei parintilor.
Din dorinta de a-i face cat tnai buni mai fericiti ,
parintii dau toata silinta sa le ofere pilde person-
ale cat mai bune $i sa propa$easca mereu Tt'l toate
domeniile 5l.
Familia reprezinta mediul eel mai prielnic de
reculegere $i pentru o colaborare deplina intre cele
doua sexe. in cuprinsul ei sensibilitatea feminina
$i insu$irile energice ale barbatului au posibilitatea
de a se intalni de a colabora, intregindu-se re-
ciproc. Sotii au in familie conditiile cele mai bune
de a se educa reciproc printr-o colaborare con-

12
tinua. Familia contribuie, astfel , Ia educarea omului
din afara familiei, pentru necesitatea vietii sociale.
Adancimea $i sinceritatea sentimentelor ce leaga
pe membrii familiei influenteaza pozitiv relatiile cu
ceilalti semeni , care nu sunt altceva decat compo-
nenti ai altor familii. Acest aspect este dovedit Tn
modurile de adresare ale poporului nos-
tru, de ,mama", ,tata", ,unchiule", ,matu$8", care
se fac $i fata de cei straini de familie. Cei mai mari
oar'neni ai Bisericii, cei mai demni oameni ai soci-
etatii i $i demonstreaza ascensiunile lor pe culmile
desavar$irii, in mare parte bunei primite in
familie.
Prima sarcina a parintilor in domeniul edu-
catiei copi ilor este de a-i ajuta sa se (smulga)
scape de anarhia instinctelor albe tendintelor
poluante ca sa devina capabili sa se conduca sin-
guri.
A doua sarcina este de a-i ajuta sa se
srnulga, treptat, din tirania egoismului lor natural $i
sa devina mai buni. Urmeaza apoi pregatirea
copilului in vederea diferitelor obligatii pe care i le
vor impune complexitatea vietii sociale. Copilul tre-
buie sa fie deprins sa munceasca sa-$i fmplin-
easca obligapile fata de semenii sai, cu care poate
avea diverse relatii de prietenie, unitate $i solida-
ritate.
Este de inteles ca, pentru realizarea in
copiii lor a unei atitudini sanatoase, In virtutea
dragostei , parintele trebuie sa-$i manifeste intere-
sul in a indrepta orice lipsa morala a copiilor, dar
din pacate unele metode folosite de parinti sunt
con testate, intrucat ele nu tind spre un rezultat cat
mai bun in educarea propriilor copii. in acest sens,
Sfantul Apostol Pavel este nevoit sa spuna "Voi,
parinfilor nu lntaratati Ia manie pe copiii votri, ci
crelefi-i lntru lnva(atura i cercetarea Domnului"
(Efes, VI- 4).
Ordinea naturala $i relatia familiala dintre
sot sotie primesc o confirmare o binecuvantare
divina. De aceea $i fami lia iese din cadrul simplei
invoiri naturale, din cadrul unei unitati biologice. Ea
are un scop mai Tnalt, transcendental unor fmpliniri
fire$ti $i devine calauzita de scopuri mai inalte.
Fiind instituita de Dumnezeu ca sa asigure
perpetuarea spetei umane pe pamant, pana Ia pla-
nurile de lndurare ce se vor Tmplini In cer, familia
este locul de origine al vietii, prin excelenta, supor-
tul natural de alipire a oricarei existente indivi-
duale in timp, mediul eel mai prielnic al
r.zvoltilrii morale. Ea este de asemenea celula
oricarei societati ,.adevarate"
6
>.
Mantuitorul Vechiului
Testament despre familie, aducand unele com-
pletari, prin participarea Ia nunta din Cana Galileii,
unde prima minune aratand ca
legamantul celor doi soti este binecuvantat de
Dumnezeu. Dupa invatatura familia este
,biserica mica", cum o Sfantul
loan Gura de Aur, prin intermediul careia omul
devine colaborator allui Dumnezeu in continuarea
vietii.
.. Dumnezeu a dmduit familia ca sa-l scoata
pe omul singur din lanful egoismului, sa-l faca legat
de un semen af sau, pe care sa-/ a,jute i de care
sa fie ajutat"
7
l .
Morala vorbind despre familie ca
despre , o institufie fara de care tulbura sau se
pierde fluviul vie{ii'', scoate in evidenta datoriile pe
care membrii familiei le au unii fata de altii.
Datoriile reciproce ale sotilor: Cea dintai da-
torie a sotilor, ce rezulta din esenta casato-
riei, care consta in unirea amandurora spre a
deveni un singur trup, a$a incat nu mai sunt doi ci
un trup. Deci , ce a impreunat Dumnezeu, omul sa
nu desparta" (Matei 19-6), este credinta iubirea
lor in cadrul familiei.
Sfintii Parinti socotesc familia ca pe o ima-
gine a Sfintei Treimi. Dupa cum relatia interperson-
ala intre persoanele Sfintei Treimi nu anuleaza
persoana sau ipostazul fiecareia dintre Ele, tot ast-
fel relatia interpersonala dintre membrii familiei,
unitatea lor, nu desfiinteaza, ci rolul per-
sonalitatea fiecaruia
8
l.
0 alta datorie a sotilor este intrajutorarea
reciproca conlucrarea lor pentru celor
necesare traiului. Prin aceasta se intelege ca sotii
trebuie fntrepatrunda indatoririle specifice,
fiecare sa-i ofere ajutor celuilalt in imprejurarile
care cer acest lucru. a ridicat con-
simtamantul celor doi soti de a merge in viata brat
Ia brat $i inima langa inima, Ia rangul de Taina,
adica de lucrare omeneasca peste care se revarsa
darullui Dumnezeu, care binecuvanteaza aceasta
unire, viata lor face din iubirea care s-a
in inimile lor un izvor de bucurie de feri-
eire.
Sotii sunt datori sa vietuiasca impreuna in
curatie trupeasca sufleteasca pastrand neatinsa
cinstea fidelitatea conjugata urmarind
$i de copi i, spre realizarea scopului fa-
L
13
miliei in mod deplin. Familia nu constil a,aj
numai din barbat femeie. Ea nu este doar un
cuib de potolire a unor trebuinte de multumiri
fntre soti. avand o menire mai fnalta anume
aceea de a continua viata. De aceea in mod firesc
din cuprinsul unei familii nu trebuie sa lipseasca
copiii, caci intre parinti copii se nasc relatii inter-
personale, care fac din familie cea dintai a
vietii.
Pentru om familia este eel mai de seama
cadrul al vietii. Ceea ce este pentru apa,
pentru pasare vazduhul, pentru animalul salbatic
padurea, aceea este pentru om familia
9
> .
Fiecare dintre cei doi soti au rostul lor in
familie; barbatul trebuie sa reprezinte familia i'n
calitatea de cap al ei, atat in fata autoritatilor de
stat, cat fata de alte institutii sau persoane. Sfan-
tul Apostol Pavel spune ca " barbatul este caput
familiei precum i Hristos este cap a/ Bisericii"
(Efes. V, 23), ceea ce inseamna ca el este con-
ducatorul familiei.
Aceasta intaietate a barbatului trebuie inte-
Jeasa in sensul dragostei , al iubirii al respectului
de care trebuie sa dea dovada supunerea as-
cultarea fata de aceasta sunt lamurite in epistola
catre Efeseni, cap. V, 25 ,Barbafilor, iubifi pe fe-
meile voastre, precum i Hristos a iubit Biserica, i
s-a dat pe sine pentru ea".
Sotia are datoria de indeplini in cadrul
familiei chemarea ei de sotie mama mai intai prin
indeplinirea sarcinilor ei sociale $i casnice, iar apoi
prin implinirea de a na$te a copii. Rezulta
astfel o serie de indatoriri ce le revin ambilor parinti
$i copii. lubirea dintre parinti copii nu se termina
in anii copilariei. Ea dureaza cu o anumita intensi-
tate toata viata.
Din scopul familiei, na$terea $i de
copii, rezulta un de datorii pe care parin\ii tre-
buie sa le aiba fata de copii.
parintii trebuie sa se ingrijeasca de
bunastarea $i sanatatea trupeasca a fiilor lor, asi-
gurandu-le hrana, imbracamintea conditiile igie-
nice necesare pentru ca sa fie sanato$i , sa
poata $i sa se poata dezvolta din punct de
vedere trupesc.
Sfanta Scriptura, acest minunat dum-
nezeiesc indreptar al vietii ne arata care
sunt datoriile virtutile pe care parintii sunt
chemati sa le indeplineasca sale sadeasca in
sufletele copiiior cat de raspunzatori sunt ei de
buna a copiilor. Cu iubire parintii vor sadi
rsufletele copiilor cununa de virtuti dintre care
amintim ,temerea de Dumnezeu care este in-
ceputulln(elepciunii" (Pilde IX - 1 0), ,puterea cu-
viincioasa" (Ps XXII, 6), credincio$ia (Ps XXXVII,
125), caile $i legea Domnului (Facere XVIII , 19).
Principiile privind copiilor
pot fi extrase din viul exemplu al indrumarii
copilariei lui lisus de catre Maica Sa dreptullosif.
Sporirea in intelepciune;
Cre$terea cu trupul;
Harullui Dumnezeu era cu el.
Sfantul Apostol Pavel se adresa astfel
parin\ilor din vremea sa: pe copiii
Tntru Tnvatatura intelepciunea Domnului" (Filipeni
VI, 4).
Aliiadar, parintii vor putea da copii lor o edu-
catie aleasa sanatoasa, numai daca ei le vor oferi
un mod de astfel de viata. Exemplul personal al
parintilor este urmat de copii, acesta trebuind sa
inspire copiilor o busola stralucitoare de orientare,
in societate in trairea religios-morala.
ln al doilea rand parin\ii sunt datori sa dea
copiilor instructia sau educatia necesara. Mai intai ,
acestea se dau in familie, iar fundamentul ,celor
apte ani de acasa", reprezinta temelia intregii ed-
ucatii morale intelectuale de mai tarziu.
Cat de condamnabila este atitudinea
parintilor care, prin purtarea lor nu numai ca
fac datoria fata de copii, ci dimpotriva fac
sminteala, se vede in cuvintele Mantuitorului Hris-
tos: .. cine va sminti pe unul dintre acetia mai mici,
care cred In Mine mai bine ar fi de el sa-i atarne
14
cineva de gilt o piatriJ de moara $i sli-1 ahlnde 1
adancul marii" (Matei XVII, 6).
Cea dintai datorie a copiilor fata de parinti
este de a da acestora cinstea, iubirea respectul
cuvenite 1 0).
Porunca cinstiri i parintilor se cuprinde i n
Decalog XX, 12) , Cinstefe pe tat a I i pe
mama, ca sa-ti fie bine i sa traieti ani multi pe
pamantul pe care Domnul Dumnezeu fi-1 va da", iar
necinstirea parintilor Ia evrei se pedepsea cu cea
mai aspra pedeapsa, uciderea cu pietre, (lev XX,
9) .,Gel ce va grai de rau pe fatal sau sau pe mama
sa, sa fie dat morfii, ca a grail de rau pe fatal sau
i pe mama sa i sangele sau este asupra sa".
lubirea copiilor fata de parinti trebuie sa se
manifeste In devotamentul fata de
cei ce le-au dat viata ca in participarea Ia diferite
munci, pentru a ajuta astfel pe parintii lor.
Cinstirea parintilor se arata prin ascultare,
prin respectarea cuvantului, ajutandu-i Ia nevoie, a
le fi sprijin $i a face totul pentru a avea o viata li-
Ia batranete.
Pilda neintrecuta de iubire de parinti, de
supunere ascultare fata de parinti ne-a dat-o in-
Hristos ,Hristos a fost ascultator pana Ia
moarte i Inca moarte de cruce" (Filipeni 2,8}.
Sfantul Apostol Pavel scrie .,copiilor, ascul-
tafi pe parinfii votri In toate, caci aceasta este
bineplacut lnaintea lui Dumnezeu" (Filipeni 11,8).
Pentru moartea fizica nu desfi-
inteaza legatura dintre parinti copii. Cinstirea
dragostea copiilor fata de parinti nu ob-
stacolul mormantului. Noi traim in continuare cu
parintii prin rugaciune dupa ce pleaca din lumea
aceasta.
1) Nicolae Mitrofan, , Dragostea i casatoria", Editura $ti-
intifica Enciclopedica, Bucure;;ti, 1984, p. 103
2) Pr. Prof. Cf. Cornel iu sarbu, ,Familia in cadrulfnvafaturii
cretine", rev. Mitropolia Moldovei, martie-april ie 1968, p.
150
3) Cf. Prof. lorgu Ivan, ,Codul Familiel' Tn rev. B.O.R. nr.
1-2, 1984, p. 469
4) Vasile Coman, Episcopul Oradiei , Cuvinte pentru sufler,
Editura Episcopiei Oradiei , Oradea 1987, p. 146
5) Constantin Pavel, Familia preotului, in G.B. IX (1960),
nr. 1-2, p. 81
6) Ibi dem, p. 127
7) Cf. 01. Belu, Oespre iubire, Timi;;oara 1946, p. 103
8) +Vasile Coman, Episcopul Oradiei, op. cit. , p. 152
9) Ibidem, p. 173
10) Arhid. Dr. loan Zagrean, , Mora/a ElBDM-
BOR Bucure;;ti, 1974, p. 277
Ce conteaza!
1 Ce conteaza daca mortul este ingropat cu
incalfaminte i cu uniforma sa ori este ingro-
pat go/? spuse so/datu/. Mortul nu simte
nimic.
Replica de mai sus face parte din romanul
(Omul care calatorea singur, Ed. Sofia, Bucu-
2010, p.158- 159}, creatie a scriitorului C.
Virgil Gheorghiu, preot al Bisericii Ortodoxe Ro-
mane in Franta din 1963, cunoscut mai degraba
in afara decat in tara, prin romanul Ora 25, care
1-a facut celebru Ia mijlocul secolului XX.
Decalajul de 42 de ani, intre aparitia caf1ii
In 1949 in Franta publicarea ei in 1991 in Ro-
mania, se datoreaza regimului politic comunist,
de Ia care, atat el cat familia sa au avut de su-
ferit enorm.
Tn pofida aces tor traume psihologice, suc-
cesul sau prin cartea Ora 25 este demonstrat de
faptul ca in 1991 ea deja facuse inconjurul pla-
netei , fiind tradusa in 30 de limbi straine.
nu despre omul Virgil Gheorghiu
doresc sa dezvolt mai jos - de9i poate ca ar me-
rita mai mult- ci despre replica provocatoare ce
tine loc de motto care este scoasa din urma-
torul context.
Replica este plasata In anii celui de-al
Doilea Razboi Mondial, In vremea in care armata
romana se afla in plina campanie in Crimeea, cu
directive clare in ceea ce pregatirile pen-
tru iarna. Soldatul, calauza reporterului Traian
Matisi (personajul principal al romanului).
adauga: fncaltarile i uniforma sunt mai folosi-
toare unui sold at viu decat unuia mort. fncepe fri-
gul i avem nevoie de uniforme. Nu-i aa,
domnu/e reporter?
Cruda fapta, care, morala sau nu, totu9i
inregistrata ca reala in vremea razboiului, astazi,
i n vreme de pace, persista - de9i n-ar trebui - in
mentalitatea unor cre$tini.
Oare nu se intalnesc situatii. in special Ia
15
Consi/ier cultural, pr. Felix Lucian NECULAI
constpntin virgij
gheor ghfu
inmormantari ori Ia parastase, cand
tinii spun pe un ton compatimitor ca , mortul nu
mai simte nimic", sau, mai intepat, ,pentru ce
se da mancare i haine de pomana, ca oricum
mortul nu mai mananca i nu mai imbraca hai-
nele?".
In primul rand, o asemenea conceptie
tradeaza un superficial,
care numai sufletul 9i nu-l
pentru Hristos imparatia Sa, care propovadu-
realitatea existentei sufletului. in trup in
viata aceasta, dupa moarte, in viata de din-
colo.
Cei care sustin ca ,morfii nu mai simt
nimicu ,odata cu moartea se sfarete tofu/",
poate neintentionat, se fac apologetii necredintei
in inviere, lovind dur Ia temelia cre$ti nismului.
,Daca nu este inviere a morfilor, nici Hristos n-a
inviat ... Jar daca Hristos n-a inviat zadarnica este
credinta voastra" exclama de-acum aproape
2000 de ani Sfantul Apostol Pavel in Epistola I
dltre Corinteni (15, 12 -18).
Sa fie oare adevarat ca mof\ii nu mai simt
nimic? Sa credem oare ochilor ca dupa ultimul
suspin muribund dupa ultimul licar din ochii
care se sting, se term ina TOTUL?
Sfanta Scriptura ne Tncredinteaza ca
dupa acestei vieti. sufletele celor morti
sunt sufera, vad, simt traiesc
propria drama, ba mai mult, ca $i cum n-ar fi de
ajuns durerea lor, se macina cumplit in neputinta
de a interveni cu ceva pentru rudele necredin-
cioase ramase pe pamant. Parabola despre bo-
gatul nemilostiv $i saracul Lazar este sugestiva
In acest caz (Luca 16, 19-31).
$i ca sa nu ramanem datori cu raspunsul
catre cei ce se intreaba ,pentru ce se da man-
care i haine de pomana, ca oricum mortul nu
mai mananca i nu mai imbraca hainele ?" tre-
buie explicat ca respectivele gesturi $i acte tune-
rare nu sunt decat fapte bune pe care cei moJ1i
nu le mai pot face personal , de aceea rudele ra-
mase in viata le practica In memoria eel or repau-
sati, cu intentia, ca prin ele, cei adormiti in
Domnul sa fie iertati de pacate.
$i-apoi ce fel de cre$lin este acela care ia
Ia intrebari Biserica $i clerul ortodox care, pe
baza Sfintei Scripturi, afirma raspicat mi lostenia
Tn amintirea celor raposati. " Ca de n-ar fi avut
nadejde ca vor Tnvia cei care mai inainte au
cazut (au murit In lupta n.n.), deert ide ras
lucru ar fi a se ruga pentru cei morfi. i a vazut
ca celor care cu buna cucemicie au adormit,
foarte bun dar le este pus. Drept aceea, sfant i
cucernic gand a fost ca a ad us jertfa de cura{ie
pentru cei morfi, ca sa se slobozeasca de pacat.
(II Macabei, 12, 43 - 46).
lmplicatiile necredintei in inviere nu sere-
zuma doar Ia afirmatii de genu I , Ce mai con-
teaza, oricum mortul nu mai simte nimic!" ci sunt
in stransa legatura cu atitudinea postmortem vi-
zavi de trupul celui decedat.
Daca sufletul nu i$i continua existenta in
viata de dincolo $i, daca nu exista un moment al
invierii trupurilor, cand sufletul se va reuni cu
trup de care a fast unit in timpul vietii pa-
mantene, cu marea diferenta. ca acum trupul
este spiritualizat pentru a cu sufletul
viata eterna, atunci ce mai conteaza atitudinea
fata de trup $i grija fata de respectarea stricta a
randuielilor cre$tine de inmormantare.
Din lipsa credintei Tn invierea trupurilor,
unii rude ale celui defunct, aleg pentru
cei adormiti ai lor nu inhumarea traditionala ci in-
cinerarea, in felul acesta demonstrand o pro-
funda I ipsa de respect in raport cu trupul, care Tn
vremea vietii a fast templu al Duhului Sfant $i or-
ganul prin care sufletul $i-a manifestat toate pu-
terile $i simtirile sale.
Din aceasta unire dintre duh materie re-
iese o legatura structurala ce exista intre suflet
$i trup, din momentul conceperii $i pana in mo-
mentul mof\ii fizice. De altfel, durerea despaJ1irii
sufletului de trup in momentul mof\i i, este can-
tata frecvent $i evidentiata ca o realitate in slujba
inmormantarii mirenilor, de unde, se pot reda ur-
. matoarele: , Vai, cata lupta are sufletul cand se
desface de trup! Vai, cat lacrimeaza atunci i nu
este cine sa-l miluiasca pe dan sui! ... " sau
,Mare plans i tanguire, mare suspin i nevoie
este desparfirea sufletului" ...
16
Mi-aduc aminte cu durere de o enoria$8
care se tinea cu incapatanare sa-i respecte tes-
tamentul mamei sale cerand preotului sa oficieze
cele ale inmormantarii, dupa care, sa mearga
sa-i duca trupulla crematoriu.
Atunci, zadarnice au fast toate argumen-
tele teologice, morale sau sentimentale.
Daca a$ fi cunoscut pe-atunci cat de fru-
mos deplangea un ierarh al Bisericii noastre pe
cei care practica incinerarea poate ca astazi lu-
crurile stateau altfel. Dar, pentru ca cele trecute
nu se mai pot intoarce -verba poetului Constan-
tin Bejenaru - ,Cand toate tree, cand toate fug I
Cand ce-am dori nu se mai poate ... ", ma margi-
nesc a v-o spune aici in parafraza: , Cum adica,
pe trupul care 9 /uni te-a purtat in pantece, pe
pieptul care te-a hranit ca sa ajungi ceea ce eti,
pe mana care mana (i-a finut sa scrii, pe limba
care te-a invafat sa vorbe:;ti i pe ochii care fi-au
mangaiat durerile, tu /e dai focului?
Daca intr-adevar nici cuvintele acestea nu
inima, atunci ce mai conteaza!?
Calea spre credinta
sau
Drumul spinos al intelegerii
Fecior de dascal in Butucani, Trandafir
devine dupa ani de invatatura preot in satul
natal. Acesta insa nu este idealul parintelui
Trandafir.
Sosit in satul natal, parintele Trandafir de-
scopera ca satul cu ,. oameni cu stare $i cu so-
coteala", cu venituri mari, nu-l multume$te. Truda
$i necazurile de-a lungul anilor de studiu nu-$i
gasesc limanul binemeritat in via1a $i munca zil-
nica din Butucani.
fntre parintele Trandafir $i satenii din Bu-
tucani nu exista legaturi suflete$ti , nu exista o co-
municare deschisa... El descopera ca in
Butucani credinta este doar ceva de suprafata.
Satenii harnici, energici, sunt mai mutt preocu-
pati mai ales de roadele muncii lor. Biserica i i in-
tereseaza doar datorita trecerii omului prin cele
trei momente fundamentale: na$terea, casatoria,
moartea, altfel spus botez, cununie, inmor-
mantare. Pomenile $i ospetele , de bogat" nu-l
incanta pe tanarul preot idealist, care vede ade-
varata fata a consatenilor sai.
Omul harnic, energic, intelept $i inventiv
devi ne prea direct, aspru Ia j udecata.
Neintelegerile staruintelor vor incerca sa-
l aduca Ia acela$i numitor cu ei, mergand pe prin-
cipiul ca fiecare sa-$i vada de treaba lui: ca atat
satenii sa se achite de randuielile traditionale bis-
er1Ce$ti, adica slujbele de botez, c u n u ~ i e inmor-
mantare $i pomenile $i ospetele ,.de bogat".
Oespre valentele spirituale ale credintei
nu se pomene$te nimic, satenii neintelegand
aceste meandre pre a abstracte .pentru ei.
Observand absolutizarea laturii strict ma-
teriale a satenilor, preotul se va departa de ei,
trecand Ia observatii directe. incercarile preotului
vor fi zadarnice. Plictisiti de observatia preotului,
satenii il vor reclama Ia protopop. Dar pentru ca
relatiile parintelui cu protopopul sunt pe pozitii
clar opuse, contradictori i, preotul Trandafir ,fu
trimis de Ia Butucani Ia Saraceni- pentru buna
fntelegere intre credincioi". Evident ironia au-
torului este cl ara.
17
prof. Radu PANDELEA
Descrierea satului Saraceni e magistrala.
Saracia datorata lenii, nepasarii mergand pana
Ia incon$tienta. este oglindita perfect in acest
peisaj: ,Saracenii? Un sat cum Saracenii trebuie
sa fie . lei o casa, colo o cas a ... tot una cafe una.
Garduri/e sunt de prisos, fiindca n-au ce lngradi;
ulifa este satul intreg. Ar fi prost lucru un hom Ia
casa: fumul afla cafe i prin acoperi. "
Patul este alcatuit din patru tapi batuti in
pamEmt, U$a este , facuta din trei scanduri"
intepenite c-un par cruci$ $i altul curmezi$ ...
lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place sa-$i faca
altul mai pe plac."
Biserica , este o aldituiala" construita i n
, eel mai i nalt loc". Ea , este o gramada de gro$i
batrani, pu$i unii peste altii in chip de pereti".
Peretii care demult , se aflau cu partea de sus
privind tocmai spre cer", acum ,se afla in supusa
plecare spre acea parte care avea sa \ina locul preol.. Vrun an de zile a dus-o pi!Jrintele
unui turn". Aceasta se datoreaza stalpilor din cu statui". Oamenilor ,.le place sa stea de vorba",
fata. putrezi1i ,de cand a batut vantul eel mare." dar , povestea cea veche: oamenii cum sa
Saracia crunta, lips a perspectivei pe care faca, dar nu faceau".
o aveau cei mutati in Saraceni justi- Preotul va schimba metoda, trecand Ia
ficare In afirmatia cu note dramatice: ,.Saracenii ,ceva mai aspru". in cepe sa-i batjocoreasca.
era un sat fara popa". Detaliind, autorul scrie: ,Afla o temeie cu camaa nespalata. Uite mail
,Un lucru sigur in felullui cu Saracenii Mai dar de cand afi 1nceput voi sa purtafi rochii de
ca n-a fost popa care sa fi stat mai mutt de trei postav? Da de un om culcat Ia umbra zice:
zile in Saraceni, care a stat mai multa vreme ... Bun lucru! bun lucru! far daca omul se
aici s-a curatit de pacate". scoa/a 11 roaga sa nu se lase de /ucru, ca are
Evident, autorul ironizeaza situatia preo- copii".
tului Trandafir, care ,ajunsese Ia acest canon de Daca Ia inceput oamenii il indragesc pe
pocainfa, neavand alta speranfa." preot, acum ei se feresc ,.din drumul popei. A
Dar harnicia, energia, perseverenta, in- ajuns ca ciuma." Reactia satenilor este pe ma-
ventivitatea preotului va trebui sa rezolve prob- sura, ,dupa atata tandalitura, oamenii II pore-
lemele insurmontabile cu care se confrunta. clesc ,Papa Tanda". Completarea autorului este
Surprinzand aceste calitati autorul scrie: ,.Un hazoasa, dar plina de Tnteles: ,Apoi Papa
lucru! Ti zice parintele mai pe urma. Jn satul Tanda a i ramas. ".
sa rae papa nici spice n-are unde culege. Cata Timpul curge ireversibil. Astfel : ,Doi ani de
vreme vor ti saracenii lenei, ei vor ramane zile au trecut tara ca parintele Trandatir sa fi mi-
saraci i eu flamand". cat satullnainte ... "
Optimist ambitios, preotul puse dar Lucru ingrijorator, grav chiar: "Oamenii
de gand ca sa faca din poporenii sai oameni har- cunoteau binele, radeau de rau, dar nu se
nici". Dupa o predica frumoasa In "cea dintai du- umeau din Joe." pierde rabdarea ia
minica" in Saraceni, in duminicile urmatoare o masura dura: ,A Tnceput sa ocarasca oa-
parintele ,a mai dat 1ndarat cu predicile". ,Chiar menii. .. Unde prindea omul, acolo-1 ocara."
in a doua duminica n-avea cui sa vorbeasca, Daca Ia lnceput oamenii nu reactioneaza,
deoarece vremea fiind cam ploioasa, oamenii su mai tarziu ,raspundeau i ei cate ceva, aa, pe
ramas pe acasa". sub caciula", iar mai tarziu Tncep .. ei sa
Vin Ia biserica doar ,cate o baba" sau ocarasca pe popa".
,cate un moineag slab Ia auz". Pentru a lamuri Urmarea este previzibila. Preotul este
mai bine situatia, autorul precizeaza: ,Adeseori reclamat: ,poporenii s-au pus in car. La pro-
ramanea numai cu Cozonac, clopotarul". topop, i de acolo Ia episcopie." Un proverb
Energic, perseverent, cu vointa de tier, glumet ilustreaza aceasta situatie tara
preotul conchide: nu se face treaba" va ,binevoitorii de multe ori ne sunt spre stricare i
trece Ia masuri hotarate, urmarind cu hotarare pe rauvoitorii de folos". Episcopul fiind ,un suflet
sateni. bun, vrednic sa fie pus rn toate pomelnicele de
,- Atepta(i! grai el. Oaca nu venifi voi Ia pe fa(a pamantului, da dreptate preotului
mine, ma due eu Ia voi!'' Trandafir, ,ocarand pe satent', iar preotul ramfme
Perseverent, el este ,ca i capra din gra- ,tot in Saraceni" sub numele de Popa Tanda.
dina cu curechi. Cand II scofi pe ua, Tfi intra prin Situatia Tnsa devine grava. Preotul
gard; cand astupi gardul, dai ca sare peste Trandafir avea trei copii. Preoteasa II pe al
gard ... " patrulea ii autorul inventariaza: ,0 so(ie bolnava,
Pentru a sublinia perseverenta trei copii mici, a! patrulea de lapte, o casa numai
hotararea preotului, autorul scrie: ,Unde prindea harb: prin pere(i se furia neaua, cuptorul afuma
oamenii, acolo li tinea Ia sfaturi. La camp dai de i acoperiul era tovara cu vantul, iar hambare/e
popa, Ia deal da papa de tine, mergi Ia vale, te goale, punga dearta i sufletul necajit". Ajuns in
intalneti cu popa, intri-n padure, tot pe papa if aceasta situatie tara ieiire, ,parintele se duse Ia
afli ... $i unde te prinde, te omoara cu sfatur biserica cea inclinata spre pamant, ca sa
Urmarile sunt insa pentru citeasca utrenia". El intra in biserica, dar acum
18
necazurilor atitudinea lui este cu totul
alta. Siguranta, hotararea par sa fi disparut.
,Acum rnsa 11 prinse o frica nelnfeleasa, merse
cafiva 1nainte, se opri, fi ascunse fata In
amandoua mainile i 1ncepu sa planga greu i cu
suspin 1nabuit i fioros. in aceste momente cru-
ciale, else incredinfeaza cu totullui Dumnezeu.
Credinfa In for(a divina este tara de tagada. ,Din
gura lui numai trei cuvinte au Puternice
Doamne! Ajuta-ma! i cum credea el ca acest
gand, cuprins cu atata fnfocare in desperarea
lui, 1i va putea da ajutor? El nu credea nimic, nu
gandea nimic: era purtat."
Din acest moment preotul se schimba
radical. Daca Ia Tnceput el va actiona pentru a-i
ajuta pe sateni sa-$i 'fmbunataterasca situatia,
acum el gande$te cu totul altfel. Harul divin s-a
pogorat asupra lui dandu-i ganduri bune. Nu
merge! grai parintele Trandafir. A$a nu merge!
incepu a se face $i el ca lumea, a se 'fngriji mai
lnainte de toate de binele casei sale."
Energia $i hotararea preotului se traduc
In fapte concrete: ,Numaidecat in primavara /ua
un figan, fi puse sa framante imala (lut ameste-
cat cu paie i balegar uscat Ia soare) i-i /ipi
casa". Rapiditatea executiei acestei hotarari ne
dezvaluie adevarata a preotului. .,Tn
cateva zile to{i patru pere{ii erau lipifi i murui(i."
Multumirea preotului este clar exprimata de scri-
itor. , Acum parintele edea mai bucurqs afara
decat in casa, fiindca din casa nu se vedea atat
de bine muruiala casei; i era frumos /ucru o
casa muruita in Saraceni mai ales cand omul
putea zice: Asta e a mea!"
Boa Ia imbunata\irilor II duce pe preot mai
departe: ,Nu privea bucuros Ia acoperiul stricat
i, totui, de cate ori voia sa vada peretii, vedea
tot acoperiul. Nu mai era chip sa-/lase precum
era."
Enervarea preotului e comica In esenta ei
urmarea este repararea a acoperi$U-
Iui, evident bine gandita de preot. ,A$a voi sa
fac!" - gandi popa. Tn baltile din apropierea sat-
ului era $Ovar, pipirig, papura, ,ba chiar $i cate
un fir de trestie".
Rapiditatea eficienta executiei sunt no-
tate concis, fara inflorituri: ,Lua un om, fl puse Ia
Ia pipirig, Ia papura $i trestie".
,Sambata era p!in imprejiuruf casei, tot
snopi legafi cu nuiele de rachita, iar in cealafta
sambata acoperiul era carpit i tivit pe varf cu
19
snopi de trestie, peste care erau intinse
prajini legate cu furci". Intelept $i realist, preotu
ia in calcul nu numai eficienta, rapiditatea
temeinicia lucrului, ci $i costul redus al lucrarii:
,A cum lucrul era chiar bun - nu scump".
Satenii privesc realizarile preotului co-
mentand uimiti: - ,Popa e omul dracului!", intru-
tot li se par aceste imbunatatiri imposibil de
realizat de cineva din Saraceni. Multumirea preo-
tului este comentata pe scurt: ,,ar popa petrecea
bucuros pe afara".
Dar ,nici asta bucurie n-a finut multa
vreme. Tot se mai afla un lucru care nu se
potrivea", noteaza scriitorul glumet pricina de
,necaz" a parintelui Trandafir: .,Popa se simtea
prea in camp. Ca :;>i a lui casa nu mai era nici una
in sat; s-ar fi potrivit ca ea sa fie cumva des-
partita de sat." Solutia e clara: ,Un gard trebuia
Inca i o portifa pe care sa intre oamenii cand vin
fa papa ... " Evident, situatia preotului s-a schim-
bat radical. El nu mai este doar unul din satenii
anonimi. Prin tot ce a facut el a devenit o nota-
bilitate a satului, un om de frunte al colectivitatii
'
In care traie:;>te.
Executia gardului e notata fara multe
amanunte ,Popa tua om, 11 trimise sa taie
spini i pari, batu parii in pamant, puse pinii intre
pari i gardul fu gat a ... iar portifa se facu din
patru pari lnfepenifi cu alfi doi, care erau
cruci".
Bucuria preotului $i a sotiei sale sunt de
nedescris :;>i scriitorul le surprinde bine.
,Mai ales preoteasa se bucura foarte cand se
vazu aa lngradita; mai ales popa se bucura
cand vedea cum se bucura preoteasa." Multu-
mirea celor doi soti se traduce In faptul: ,Nu era
zi In care popa ori preoteasa sa nu !e zica copi-
ilor de vreo zece ori: ,Auzi(i? Sa nu ieifi afara
din curte. Jucati-va frumos aici, acasa!"
Perimetrul curfii este considerabif, , vreo 400 de
stanjeni", ,inaintea casei, lnspre biserica ".
Daca pana acum preotul se gandea Ia im-
bunatatirile In gospodaria sa, acum, lucru de-
osebit, se preoteasa; ,Acum preotesei
i-a intrat un fucru in cap.
- tii tu ce, pop a? zise ea lntr-o dimineafa.
Eu m-a gandi ca ar fi bine sa fac cateva straturi
acolo de-a lungu/ gardului."
Surprins, so\ul!ntreaba:
,- Straturi?"
Raspunsul vine concret iute:
r. ,- Da! sa semanam ceapa, morcovi, fa-
sole, barabule i curechi."
La i nceput, preotul propunerea
irealizabila. (,Straturi in Saraceni!"). Dupa cateva
zile de gandire insa: ,locul era sapat, straturile
erau facute".
Nerabdarea familiei preotului de a vedea
rasarind semintele este deosebita: ,Nu era ziua
In care atat popa cat i preoteasa sa nu fi mers
macar de zece ori Ia straturi, pentru ca sa vada
daca nu erau rasarite semintele. Momentul
rasaririi semintelor este de-a dreptul epopeic:
, Mare a fost bucuria intr-a zi. Papa s-a
sculat mai de dimineafa.
- Muiere, scoala!
- Ce-i?
- Au rasarit!"
Tntreaga familie e fericita. , Toata ziua
aceea, popa i preoteasa cu copii cu tot au pe-
trecut vremea ezand pup intre straturi. Care
vedea mai multe seminfe rasarite, ace/a era mai
norocos."
Evident, satenii inregistreaza uimiti eveni-
mentul privind printre spinii gardului ,
spunand i de asta data: ,Popa e omul dracului! "
Dupa aceasta ,premiera" in Saraceni
preotul se gandete Ia un lucru nou:
,,Auzi tu, preoteasa, grai acum papa. Oare
n-ar fi bine sa semanam papuoi pe !anga gard
i 1mpregiurul straturilor?
- Ba bine, zau aa! Mie-mi place
papuoiul verde!
- $i mie, mai ales capt pe jeratic!"
Munca pentru real izarea noi i idei este de-
scrisa i ntr-o propozitie: ,Lucru nou! Papa se-
ncungiura cu papuoi". Urmarile insa sunt
relatate mai detaliat: )i radea inima cand gandea
cat se va face de frumoasa treaba cand giur lm-
pregiur papuoiul va crele i va acoperi spinii
din gard, care lncepeau a nu-i mai placea parin-
telui". Aceasta nemultumire II va determina sa se
gandeasca Ia un gard nou pentru gospodaria sa.
Deocamdata Tnsa, cum ,un necaz nate
pe celalalt", preotul se gandete Ia cultivarea
pamantului din spatele casei: ,Tn dosul casei era
Inca o bucata de foe, de vreo cinci ori mai mare
decat acea 1ngradita. Asta nu mai ieea din
min tea popii. Pentru ce sa stea goal a? Oare n-
ar putea pune el papuoi i in dosul casei?"
Satenii din Saraceni nu cultivau spatiile
mari din jurul casei , pentru ca aici era sat". De-
sigur ironia scriitorului este clara, nu acesta
motivul , ci lenea sateni lor.
Pentru a duce Ia bun sfarit aceasta idee
preotul se pregatete pe masura posibilitatilor:
,Marcu Florii Cucufui, vecinul popii avea un plug
cam stricat .. . dar plug, iar Mitru Catana, vecinul
lui Marcu, avea doi boi slabi i un cal spetit. "
Daca pana acum scriitorul nu precizeaza,
daca preotul muncete chiar el pentru realizarea
unei idei, acum parintele Trandafir va munci cat
de cat cu ajutoarele sale: .. Papa, Marcu, Mitru,
boii i caluf lmpreuna muncira o zi de dimineata
pan a seara; /ocul fu a rat i semanat cu papuoi. "
Desigur preotul privete multumit Ia ultima sa re-
alizare (,Popa de aci inainte sta mai bucuros In
dosul casei".) Dar aceasta infaptuire o nate pe
alta. Tncurcat preotul ,se scarpina cateodata, ba
foarte adeseori dupa ureche". El se Ia
cultivarea pamanturilor din tarina, pana atunci
date Tn arenda, placerea de a Iuera fnsui
pamantui,Era lucru foarte adimenitor!''
Mai Tntai preotul se sfatuiete indelung cu
. preoteasa i pregatete cu grij a premizele cul-
tivarii: , Trebuiau cai, trasura, plug, s!uga, grajd.
0 mulfime de lucruri trebuiau. lara papa nu se
pre a price pea Ia plugarie ... "
20
Totui nevoia lnvata pe om. fnsufletit de
credinta ca Dumnzeu II va ajuta, preotul pornete
Ia infaptuirea acestei realizari deosebite. El
folosete i lucrurile pe care le are, plugul Mar-
cului, dar mai cumpara doi cai (unul din alta lo-
calitate ), un car ,cu trei reate" Ia care adauga ,o
roata" de Ia Mitru, ca adaos Ia calul spetit". Re-
alizarile preotului produc i nsa o schimbare ma-
jora fn gandirea satenilor. El incepe sa fie ajutat
de unii oameni (,Cozonac, clopotarul se prinse
sa fie sluga Ia popa", binefnteles platit pe masura
muncii sale).
Descrierea cultivarii lotului nu exista, scri-
itorul insistand mai mult asupra pregatirilor in-
tense, bine gandite pentru a asigura realizarea
cu succes a ideii sale i ndraznete.
Trecerea vremii este consemnata lapidar
de scriitor i n contextul noilor realizari ale preotu-
lui: , fn vremea asta parintefe Trandafir a im-
batranit cu zece ani; dar intinerea cand incarca
preoteasa i copiii In trasura, da bici Ia cai i
mergea ca sa-i vada holdefe". Preotul se bu-
cura din plin de realizarile sale, iar satenii co-
menteaza din obinuinta aceste lucruri. ,Popa e
omul dracului!"
r fn apropierea preotul trebuia sa
cumpere de Ia var pentru pereti, ferestre
pentru casa privaz pentru icoana Sfintei Marii.
Preotul va trebui sa mearga ,Ia targ" sa
cumpere aceste lucruri dar ,.if cam suparau lnsa
lesele, din care n-au mai fost ramas deciit
spinarea cu coastele".
Pentru ca nu putea lmprumuta lese din
Saraceni , pentru ca nu existau, preotul le va
face, cu ajutorul lui Cozonac care aduce ,din
vale nuiele". De aceasta data toata familia preo-
tului Ia confectionarea leselor: ,popa,
preoteasa, copiii i Cozonac se pusera fa lm-
pletit. Multa vreme nu trecu pima ce lesele fura
gala". Nu sunt foarte bune dar scriitorul noteaza:
,erau Tnsa cele mai bune In Saraceni, bune /neat
Cozonac comenteaza admirator, de asta data:
Popa e omu/ dracului".
La targ preotul se cu lesele sale
constata surprins ca lumea ,cumpara mai rele
lese decaf acelea, pe care Je facuse el."
Urmarea nu e greu de ghicit. Pari ntele
Trandafir va face lese pentru a le vinde Ia targ.
Lucrul e nou pentru preot dar cu harni-
cie, energie i perseverenta el Ia re-
alizarea ideii noi .
,.Dupa Cozonac Tncepu sa curete
baltile de nuiele, iar popa sa Tmpleteasca iese".
Cand este lntrebat de ce face lese daca
el are, preotul raspunde scurt:
- ,Fac pentru cei ce n-au".
Acest raspuns jaloneaza o noua etapa in
evolutia gandirii economice a parintelui.
21
,Cozonac curilfea nuiele, papa
iar Marcu zace In tins pe burla cu capulin pumm
i privete In draga voie". Observam deci ca nu
toti oamenii urmeaza exemplul parintelui, dar
acesta corecteaza lucrurile in felul lui. Atunci
cand cere toporul, care este ,Ia picioarele lui
Marcu", acesta , Tntinde piciorul i mocofete
voind sa traga toporul cu picioruf.
- Tare (i-e degraba! Ti graiete papa, i-i
trage una cu nuiaua.
Marcu sare i se Tncredin(eaza ca el este
cu mutt mai sprinten decaf credea". Urmarea nu
se lasa mult Preotul va trebui sa
mearga Ia targ pentru a vinde lesele a face
cumparaturi. ,Marcu Ua foarle bine ca, daca
popa vinde lesele i el va sa aiba sarbatori bune.
1-a fost ajutat popei cateva saptamani, i lucru/
totdeauna 1i aduce folos celui ee-l face".
Dar lucrurile nu se opresc aici. Marcu nu
va face lese numai Ia sugestia preotului, ci va
pregati o rogojina gandindu-se din proprie initia-
tiva (,il supara Tnsa lucrul facea sa se
deasca").
- ,Oare- grai el (Marcu) Tntr-un tarziu ... -
oare n-am putea noi lmpleti o rogojina? $ovar,
rogoz i pipirig este In vale!''
- Mai, poate ca ai dreptate ... $i aceea tot
cam trebuie sa fie ca asta ce facem noi.
Dandu-i ajutor popii, Marcu a inceput sa
faca mai bine lese decat popa. Rogojina a
Tn cinstea lui: iar popa n-a venit plouat, ci cu
punga plina de Ia targ".
Este prima data cand preotul i oamenii
lui valorifica munca lor i pretul este pe masura
straduin\elor: ,Ziua Sfintelor Rusalii asta data a
fast o zi buna. Preoteasa avea rochie noua, cei
trei mai mariori aveau papucai din ora. Mari-
uca cea mai micuta avea o palarie de paie cu
doua flori roii, iara perefii erau albi, ferestrele
erau 1ntregi, casa era luminoasa i icoana Sfintei
Mariei Maicii Preacurate se vedea bine cum era
pusa sus Tntre ferestre, i 1mpodobita cu florile
crescute pe marginea straturilor. Faina alba,
carne, unt, ba chiar i zahar a adus popa de Ia
ora."
a intrat preotului in casa.
, Preoteasa a 1nceput sa planga - nu se fie de
ce - iar parintele Trandafir era sa planga cand a
sosit in biserica; a vazut insa oamenii pe Ia
icoane i a intrat in altar cu lacramile Tn ochi".
Straduinta parintelui a dat roade: oamenii
s-au inters Ia biserica, deci credinta i nsu-
din nou pe sateni, datorita muncii entuzi-
aste a preotului Trandafir. Pentru consemnarea
fericirii preotului scriitorul noteaza: ,Zic oamenii
ca el niciodata n-a cantat mai frumos decal lntr-
aceasta zi. A ramas vorba: , Canta ca popa Ia
Rusalii!"
Curgerea timpului aduce lucruri noi in sat,
prin schimbarile profunde in randul satenilor. Se
poate constata aceasta prin roadele muncii lor
peste cativa ani. Pe drumul spre Saraceni a
aparut o moara, o ruga (o troita- simbol al cre-
dintei oamenilor), o fantfma $i langa fantana .,opt
paltini frumo$i".
Transformarile profunde din sat oglindesc
mutatiile majore din sufletul satenilor. Astfel,
, saraceanul se aici , adapa caii'' sta de
vorba cu vreun trecator care intreaba: , Ce sat
este ace/a unde se vede biserica cea frumoasa
cu perefi a/bi i cu turn sclipitor?"
Saraceanul mustatile $i
raspunde privind falos spre ace! loc: ,Ace/a e
satul nostru, Saracenii. Dar clopotele sa Je auzi:
ce clopote sunt In turnu/ ace/a! ... S-aude cafe de
trei ceasuri!"
fntre biserica de lemn cu stalpii din fata
,putrezifi de cfmd a batut vantul eel mare" bi-
serica de piatra cu pereti albi $i turn sclipitor este
o diferenta ca de Ia pamant Ia cer. Evident
izbanda credintei profunde in randul satenilor
ilustrata de biserica trainica, de piatra, este con-
tinuata cu alte realizari.
Drumul de piatra spre Saraceni este
,neted ca masa $i vartos ca samburele de
Scriitorul adauga: ,Se vede ca sarace-
nenii /-au fa cut de dragul lor ... Albia raului
ramane Ia dreapta, drumul trece pe coaste, mai
sus ca sa nu-l atinga napadirea apei". Pentru a
arata atat prevederea, intelepciunea, cat $i pri-
ceperea $i munca entuziasta cu care s-a con-
struit drumul, autorul precizeaza: ,Saracenenii
au trebuit sa sfarme stanci In calea lor; dar au
facut-o bucuros, fiindca din stanci i-au facut dru-
mul". Organizarea serioasa, bine gandita $i
munca trainica ne fac sa ne gandim Ia initiatorul
acestei constructii: energicul, hotaratul, perse-
verentul $i inteleptul parinte Trandafir.
Localnicii sarmani din Saraceni au ajuns
bogati. fapt ilustrat de comertul facut de ei: ,,Asta
duce un car cu var, celalalt un car cu poame; mai
vine apoi altul cu Tmpletituri, a/tul cu un car de
22
roate, doage, ori a/t femn Jucrat". Pe
drumului lucreaza pietrarii .,din zori de zi pana Ia
apusul soarelui". La vararii, lucrul este in toi. ln-
tensitatea muncii $i amploarea ei este subliniata
de autor: ,,Aici ... e un targ intreg. Unii descarca
var, alfii descarca lemn; pietrarii fac tocot; vararii
arunca /emn pe foe; stapanii fac larma unul pen-
tru cinci".
Cititorul se apropie treptat de sat care ,se
vede mai bine". Satul nu se poate vedea prea
bine deoarece il acopera , gradinile ... prea inde-
sate cu pomi". , Casa popii este tocmai langa bi-
serica .. . " din ea vazandu-se ,cinci ferestre i un
acoperamant rou cu doua hornuri".
Realizarile cele mari abia acum sunt
amintite . ..ln fata cu biserica e coala ... far zidi-
rea cea mare, care se vede mai In vale, este
primaria". Dezvoltarea intensa a satului deter-
mina marirea perimetrului sau dar civilizarea
lui incat ,.daca satul nu ar fi atat de Tndesat, ar
trebui sa ni se lnfafieze frumos", dar gradinile
pline de pomi ascund o buna parte din el.
,.Toate s-au schimbat", subliniaza cu talc
scriitorul , ., numai parintele Trandafir a ramas pre-
cum a fost verde, vesel i harnic". Trecerea
vremii se vede atat in ,parul carunt i barba
carunta", dar $i in prezenta nepotilor lui, a fetei
celei mai mici a parintelui , Mariuca, alaturi de
care apare sotul ei, parintele Coste, fiul lui
Marcu, , vecinu/, vechiul prieten a/ popii".
Oamenii tree $i-l saluta respectuos pe
preot, poftindu-i ,buna odihna", zicandu-$i : , Jine-
1, Doamne, Ia mulfi ani, ca este omul lui Dum-
nezeu!" Ultimele propozitii din text arata ;;i
Tnflorirea credintei adanci a satenilor $i prin
schimbarea atitudinii fata de preotullor, semn al
increderii depline, al respectului profund datorat
unuia din cei mai de seama indrumatori ai sate-
nilor, parintele Trandafir. Daca Ia inceput e privit
cu neincredere de sateni, batjocorit $i cerut sa
fie mutat din sat, a cum preotul devine eel mai de
seama om al sau, o personalitate a satului, in
adevaratul sens al cuvantului.
Aceasta este rezultatul muncii neobosite
a parintelui, muncii fizice dar mai ales spirituale,
care reu$e$te sa schimbe spectaculos mai intai
mentalitatea satenilor (care devin din lene;;i, har-
nici) datorita credintei in ajutorul lui Dumnezeu,
Ia toate Tnfaptuirile lor.
fn anul 1775, profitand de cedarile tcritoriale
ale otomanilor de coruptia mseasci'i, habsburgii
continua expansiunea spre Rasarit, ocupand Buco-
vina, stravechi pamant romancsc, in care odihnesc Ia
.Putna osemintele lui $tefan eel Mare Sfant al
Moldovei. Aceasta ,mutare strategica", prin care
Viena realiza un coridor teritoriallntre Galitia Tran-
silvania. a lasat istoricilor dovezi incontestabile
privind sumele mari de bani pe care habsburgii le
plateau pentru ,cooperare
supunere". Eforturile disperate ale Domnitorului
Moldovei, Grigore al lll-lea Ghica, de a impiedica ne-
dreapta ocupare a Bucovinei, nu au gasit nici un spri-
jin. Astfel, feldmare$alul rus Petru Alexandrovici
pede o parte, fusese deja mituit, pede alta
parte, harp pentru a putea ocupa, 1n favoarea
Rusiei, Basarabia. Domnitorul Tarii
Alexandm Tpsilanti, era el stipendiat de habsburgi,
iar Ja Constantinopol, nefericitul Donm al Moldovei
s-a lovit de renumita indiferenta coruptie otomana.
In final, protestelc ale Domnului moldav
1-au costat viata. A fost strangulat, din ordinul sultan-
ului, exact In zi In care boierii $i clericii bu-
covineni jurau credinta lmparatului .f osif al JI-lea,
coregent al Mariei Tereza, devenind apoi conte al
Bucovinei.ln aceste conditii , trupele imperiale au ln-
locuit trupele ale Rumianfev
din Bucovina, cu aprobarea acestuia, inca inainte ca
Poarta sa recunoasca anexarea fixata Ia 7 mai 1775.
Ba, mai mult dedit atat, au fost anexate cu 30 de sate
mai mult dedit se convenise oficial.
Anexarea Bucovinei de ditre Impcriul Habs-
burgic a In Europa puternice de
protest, care au culminat cu un scandal de coruptie pe
accasta tema Ia Constantinopol. Tuturor le era clar ca
Tarile Romane, entitati statale ce se bucurau de o
Jarga autonomic, nu li se putca rapi vreun teritoriu de
catre Imperiul Otoman, pentru a fi cedat unei
parfi.
Stapanirea habsburgica asupra stravechiului
pamant al Bucovinci a fost de o politica con-
stanta de deznationalizare for1ata a romanilor, care a
vizat, In special, biserica $Coala, in care a fost in-
tcrzisa folosirca limbii romane. Au fost lncurajate,
pcntm man imigrari, populatiile: ueraineana,
23
prof. Gheorghe BUNDUC
poloneza, gcrmana, ruteana, evreiasdi, maghiadi,
lipoveneasca, tiganeasea, greceasca, turceasca slo-
vacii, toate acestea sa schimbc rcpedc carac-
teml spiritual al noii provincii, dar nu In sensu!
germanizarii, care era dat de rigoarea $i cultura aus-
triad\, ci In acela al slavizarii, determinat de etniile
a$ezate aici.
In timpul stapfmirii habsburgice, romanii bu-
covineni au fost aH.ituri de marile evenimente ce au
avut Joe In Tarile Romane: Rascoala lui Horea - 1784,
Revolutia lui Tudor - 1821, Revolutia pa$optista -
1848-1849 Uni rea Principatelor - 1859.
Participarea Romaniei Ia primul razboi mon-
dial a avut ea obiectiv principal realizarea deplinei
unita{i prin unirea cu Tara a Transilvaniei $i
Bucovinei. Intrc anii 1914 1916, Bucovina a fost
teatn1l operafiunilor militare In cadrul
primului razboi mondial, tineri fiind lnrolali
In armata austro-ungara, ceea ee a agravat suferintele
locuitorilor sai, dar, in timp, a contribuit .lara-
dicalizarea luptei nationale in provincie.
Situatia romanilor din Bucovina s-a lnrautiitit
in toaiiUla anului 1918, cand Austro-Ungaria, ca struc-
tura statalo-militadi, se prabu$ete. Habsburgii
pHinuiau anexarea Bucovinei Ia Galitia, ca o solutie
de salvare, In timp ce Ucraina ridica pretentii de
stapanire asupra acestei provincii
ameninta cu interventia armata. Printre romanii de
t: cei mai piitrunzatori observatori intuit<>ri ai
dezvoltarii logice a marilor procese istorice s-au
numarat Sextil lancu Flondor. Primul, in
cal itate de profcsor la Uni versitatea din Cernauti
Iingvist de mare prestigiu, membrul In Guvemul Bu-
covinei i n domeniul relafiilor cxterne, a avut un rol
conducator in Bucovina in anii Unirii. ,.Acum, ciind
granifele dintre diferitele provincii au dis-
parut - scrie cand Romania Mare e pe cale
de a se alcatui, a cum fiecare provincie romiineasdi
trebuie sa aduca Statului Roman tot prinosul siiu de
putere". In aceste 1mprejurari, o delegatie , de soli ai
Bucovinei ", conduse de Sex til la
pentru a aduce, inimile .;i sufletele moldovenilor
de peste Moina".
fntalnirea cu bucovinenii refugiati la In
frunte cu loan Nistor, a fost hotaratoare pentm re-
alizarea, Unirii imediate .;i necondifionate a Ardealu-
lui .;i Bucovinei cu Regatul Liber al Romaniet' .
Concomitent, au loc mari manifestari populare la
Cemauti Suceava in sprij inul Marelui Act al Unirii.
Consiliul Nafional din Bucovina convoadi Congresul
Poporului Bucovinean pentru ziua de 28
1918. fn urma discutiilor cu reprezentantii polonezilor,
gcrrnanilor evreilor se obtinc raspunsul afirmativ al
acestora, de Unire a Bucovinei cu Romania.
Despre accst marc cvenimcnt arnintea, dupa
10 ani, I. Nistor: ,Era o zi senina de toamna tiirzie,
cdnd congresi$tii, pCilcuri-palcuri, treceau zorifi spre
Palatul Mitropolitan din Cernaufi. Au participat 105
delega{i oficiali $i ,, mai multe mii de reprezentanfi ai
tutwor na{iunilor starilor generate din toate partile
Bucovinei ". Astfel, Congresul General al Bucovinei,
In unanimitatca miilor de reprezentand
sute de mii de locuitori, a hotarat retmirea Bucovinei
cu Romania.
Se implinea, astfel, dupa aproapc jumatate de
secol, visul de unirc cu Tara a romanilor din Bucovina,
iar o mare ncdrcptatc istoridi era reparata. Acest mare
eveniment a avut loc Ia purin timp, dupa cc la 27 mar-
tie I 9 apri lic 1918, Sfatul Tiirii de la
unirea Basarabiei cu Romania. Procesul de
realizare a Marii Uniri se incheie Ia 18 noiembrie I 1
decembrie 1918 prin Marca Adunarc Nationala de Ia
Alba Julia care aproba unirea Transilvaniei cu Roma-
nia.
Tratatul de Pace de Ia Paris, de dupii primul
razboi mondial, sau ,Tribunalul Popoarelor", cum is-
a mai spus, de fapt de drepl, lnraptuirea
acestui mare act al Unirii .
CONSECINTELE
'
DETERMINANTE ALE
DEZINTEGRARII
FAMILIEI
Prof. Simona CJOCAN
Colegiul Brad Segal
Viata de familie este lnconjurata de multe
primejdii ispite, venite fi e din afara, fie dinla.un-
trul ei. De unele se fac vinovati membrii ei, altele
.
sunt neprevazute nedorite. Se poate afirma ca
cea mai mare primejdie care duce Ia dezmem-
brarea familiei , este reprezentata de degradarea
morala a unora dintre membrii ei, pacate care
tind Ia inlaturarea iubirii a respectului, notiuni
esen1iale in via\a de fami lie.
Dezagregarea familiei se datore-
aza, spun cercetatorii acestui fenomen trist,
,legaturii libere", care ia locul dragostei dintre oa-
meni care neaga viata de familie, .. sacrilegiul,
care fnlatura din viata tot ceea ce este frumos i
bun, demn sfant pentru om, sterilitatii vo-
luntare, care este semn de superficialitate i care
mutileaza caminul, lipsei de contiin1a $i raspun-
dere, care abate pe membri i ei de Ia adevaratul
24
drum al vietii
1
l.
Exista o seama de factori negativi , care
influenteaza in rau $i due Ia distrugerea vietii de
familie.' numiti in Moral a Cre$tina ranile familiei.
Ranile ce apasa viata de familie $i o abat
de Ia menirea ei in societate sau care due Ia des-
fiintarea ei sunt:
' Divortul
Avortul
Concubinajul
DIVORTUL este calcarea juramfmtului de
credinta dintre 'sot $i sotie, juramfmt depus In fata
lor, in fata oamenilor lnaintea lui
Oumnezeu, reprezentand lovitura de
moarte data familiei.
Luam exemplullibertinajului modern, care
i n mod cu totul paradoxa! determina o sete se-
creta de puri tate de val. Maretia COm':Jniunii
conjugale biruinta nu a tiranului care
Tngreuneaza, dozeaza In cele din urma sufoca
iubirea, ci a stapanului care are puterea de a
metamorfoza. Pe fundalul trist al erotismului de
astazi, blazat $i scufundat lntr-o uria$a plic-
tiseala, iubirea se prezinta divin ca o fascinanta
sigura aventura In care fiinta umana atinge
cerul nu numai poetic, ci ontologie prin harisma
suferintei conjugale
2
l .
Asemenea ruptura este justificata de cei
ce aluneca Tn aceasta valtoare In diverse moduri,
acuzandu-se unul pe celalal t, insa analizand Tn
motivele divortului , constatam ca partenerii
fac chinuita viata de atunci de cand a intervenit
o iubire a unuia dintre ei. Cauza di-
vorturilor numeroase nu este greutatea vietii, nici
lips.urile materiale, ci decaderea vietii morale, Ia-
cornia, viata mondena, !ipsa simtului de raspun-
dere. Un cercetator al vietii de familie
,argintul", bogatia materiala, cauza cea dintai a
destramarii familiei
3
>.
Divortul este inciilcarea unei legi
nesocotirea legii care are de Ia Tn-
ceput porunca , ceea ce Oumnezeu a Tmpreunat
omul sa nu desparta". De pe urma lui sufera in-
treaga familie, ranind cele mai scumpe senti-
mente ale sotiei ducand Ia daramare pe barbat,
cauterizand fericirea copiilor.
Societatea este asemenea unui organism
ale carei celule nu sunt indivizi singuratici, izolati
$i nemarginiti de zidul egoismului.
carei familii sunt amenintate de fulgerul d1vortuiU1
este o societate sortita mortii apropiate. Acolo
unde divortul este i n cre$tere natalitatea este In
scadere; societatea, statui , $Coala ;;i desigur Bi-
serica nu pot ramane indiferenti Tn fata unui
asemenea flagel.
* AVORTUL. Menirea familiei este de a
promova viata, de a fi izvor de viata !eagan
ocrotitor al copii lor. Dumnezeu 1-a creat pe om,
nu ca pe ceva abstract, ci 1-a facut barbat fe-
meie, cu dorinte simtaminte, cu legi $i in-
stincte, cu minte $i vointa Iibera ca toate aceste
sa le puna in slujba unei mari meniri ,
aceea a procreatiei.
25
Valoarea persoanei a vietii umane nu
lasa loc de interpretare cu privire Ia gravitatea
pacatului avortului. El inseamna ucidere, iar
aceasta este o jignire adusa lui Dumnezeu. ,A
ucide un om Tnseamna a opri revelarea lui Dum-
nezeu prin actualizarea umana a intregii lui fru-
museti, care se revarsa din cer pe pamanr'
4
l.
0 alta metoda prin care se impiedica
copiilor este contraceptia folosita atat
de mult astazi, incat unii -din motive
obiective sau subiecti ve - nici nu o mai consi-
dera un pacat. nu poate fi considerate prun-
cucidere, contraceptia pad'ituie$te in primul
rand, prin faptul ca, folosi ndu-se de ea, omul
devine In locullui Dumnezeu, stapan pe vi ata $i
pe moarte. Contraceptia anuleaza ratiunea
sensu! casatoriei
5
l .
Avortul este una din crimele mari ce s-au
abatut asupra vietii de familie. Uneori se pare ca
in tamilie sunt mai multe sicrie decat leagane,
cand cimitirul nu este Ia marginea ora$ului e Tn
inSa$i inima caminului.
Adevarata cauza a avortului nu este de
ordin economic cum se afirma de obicei, ci des-
frau! superficialitatea vietii. Gravitatea avortului
consta nu numai In lui ci In ne-
fastele lui consecinte. Ele ating nu numai viata
membrilor fami liei, ci viata ratiunilor In care
se acest pacat. Se destrama familia
i dispar neamurile in urma acestui pacat.
Multe virtuti pot lncununa viata unei
femei, dar cele care o fac mai placuta lui Dum-
nezeu i oamenilor sunt nevinovatia i materni-
tatea, calitati ce nu se ofilesc niciodata.
* ADULTERUL. Odata lntemeiata familia
prin casatorie, problema cea mai mare pusa In,
fata celor doi soti este trainicia ei , ce trebuie asig-
urata cu zestrea spirituala i materiala proprie,
din aceasta dualitate formandu-se indiscutabil ,
unitatea.
Consecintel e grave care decurg din di-
VOI\, pentru membrii fami li ei i pentru societate,
fnmultirea fara precedent a numarului de familii
dezmembrate trebuie sa dea de gandit
tuturor factorilor responsabili cu educatia, dar
mai ales preotului. Aceasta cu atat mai mult cu
cat legea morala cretina i institutia familiei, tre-
buie sa reziste In fata unei morale dubioase, a
,
carei ofensiva se simte i Ia noi.
Privilegiind adulterul, casatoria este pusa
tot mai mult sub semnul lntrebarii In multe tari
europene apusene, ca i In SUA, unde sunt
pareri care socotesc familia o monogamie , con-
strangatoare", lnsuire a dreptului, o ordine ca-
racteristica Evului Mediu i ,o structura feudala
predemocratica". Exista analiti care incearca sa
acrediteze ideea ca, de fapt casatoria $i famil ia
ar fi o consecinta i un rezultat al ,represiunii bi-
sericett", care continua sa mai actioneze pana
astazi
6
>.
Apare, din pacate In viata de familie un
viciu care contribuie Ia destramarea vietii de fa-
milie, adulterul, infidelitatea fata de caminul con-
j ugal. Stapani\i de patimi, Jipsi\i de un ideal
perior, sunt uneori soti, care au fata de camin o
iubire tranzitorie sau dau In sindromul lui Don
Juan
7
>.
26
Astfel , apare un climat instabil i superfi-
cial al relatiilor dintre soti , timp care dauneaza tu-
turor membrilor famil iei. inclusiv copiilor.
Legatura dintre soti slabete din ce In ce mai
mult, se nasc certuri i scuze reciproce, lncat
viata de familie este mentinuta doar In viata so-
. ' .
ciala, de judecata sociala, de necrutatoarea
,gura a lumii", sau chiar de ruinea copiilor.
Datoria sotilor este de a se ajuta intre ei,
cum afirrna Sf. Ap. Pavel: ,.purtati sarcina
unul altuia i aa veti lmplini legea lui Hristos".
Ei sunt datori sa pastreze fidelitatea con-
jugata ,fii credincios pana Ia moarte i Tfi voi da
cununa viefii" (Apoc. II, 1 0).
lnfidelitatea, adulterul este o poligamie
deghizata, o poligamie tara statut. Ea este o
stare nedemna de om, o degradare a fiintei
o cadere in imoralitate. Este un pacat
repudiat de legile naturii i pedepsit de legea di-
vina. (I Cor. 6, 9) , Nu lifi oare ca nedrepfii nu
vor moteni 1mpara{ia lui Dumnezeu? Nu va
amagi{i: nici desfranafii, nici 1nchinatorii Ia idoli,
nici adu/terii, nici malohienii, nici sodomifii".
Aadar, in actualitatea vremii noastre se
simte nevoia actiunilor determinate In comba-
terea ranilor familiei; slujitorii sfintelor altare au
cea dintai legitimitate in a apara integritatea fa-
miliei, aparand sensu! i trainicia ei in fata
provocarilor contemporane.
1) Constantin Pavel, Familia preotului In GB IX (1960,
nr. 1-2, p. 170)
2) Paul Evdokimov, Taina iubirii, 1994, p.
202
3) +Vasile Coman, op. cit., p. 185
4) Pr. Prof. llie Moldovan, Darul sfant a/ viefii i com
baterea pacatelor impotriva acesteia,
1997, p.45
5) Pr. Lect. Dr. Vasile Citiriga, Stabilirea familiei, in
rev. ,Sf. Ap. Andrei ", nr. 6, anul (IV) 2000, p. 21
6) Pr. Lect. Dr. Nicolae Achimescu, , Familia cretin6
lntre tradifie i modernitate. Considera(ii teologico
sociologice", in vol. ,Fami lia azi", 1995,
p. 125
7) Niculae Mitrofan, "Dragostea i casatoria", Editura
$tiintifica enciclopedica, Bucure;;ti, 1984, p. 37

r lstoria presei teo/ogice nord-dobrogene
PUBLICATIIINTERBELICE TULCENE DE INFORMARE
' v v
BISERICEASCA DE CREDINTA
CHEMARE iN JURUL B/SER/C/1 (aprilie 1936)
Aviind subtitlul , Foaie de indrumare moralii i lu-
minarea poporului cretin ", aceastii p ublica(ie a
aparut fn aprilie 1936 (An 1, m: 1) Ia Tulcea.
Redacfia: Scoala No. 4 b - Tulcea
Atlministra(ia: Biserica Sf. fmpara{i- Tulcea
Format: 23 X 16. Un numar confine 8 pagini, iar
numiirul dublu: 16 p.
Apari(ie: LVNARA
Pre{: 2 lei exemp/aruL Abonament: 20 lei anual.
***
Exemplu pilduitor de intelegere conlucrare,
publica1ia este redactata de invatatorii preotii insti-
tutiilor amintite.
In partea de sus, deasupra titlului, este prezent
urmatorul motto: ,. Venifi catre Mine toti cei ostenifi
impovara{i .$i Eu vii voi odihni pe voi" (Matei XI,
28). Sugestiv, titlul revistei in desen, '.BTSE-
RTCA $T $COALA, institutii fundamentale ale nea-
mului.
Pr. Al. Angbel tnv. Petre in articolele
de lntampinare, dau expresie idealului spre care
aceasta foaie de l'ndrumare morala:
.. Vremurile grele in care traim ne fac pe noi
ceta{enii acestui earlier sa ne dam mana. pentru cii
inji'a(indu-ne gtindurile. sii ajungem Ia rezultatul dorit
e fiecare dintre noi: imbunatiitirea vietii noastre su-
jlete$Li $i a celei materia/e. De aici comandamentul
care s-ar impune tuturor: refntoarcerea cafre a.
biserica $i fncrederea desiivtir$itii in conducatorii
voJ!ri spirituali" ( ... ).
Va chemam tn jurul bisericii Iii odata cu
venirea primaverii, cand tot omul simte mai multa
buniitate in jurul lui vede puterea dumnezeiasca
peste tot locul.
Vii chcmam sa pornim pc drumul bun,
muncind pentru noi, mai ales pentru cei ce-i Hisam
27
prof. Mihai MARINACHE
dupa noi, caci o datorie stanta ne obliga" (An I, nr. 1,
pag. 3).
Alaturi de pr. AI. Anghcl sunt sa cola-
boreze pr. E. {Azaclau) Constantin Beldie
(Perieni - Tutova), AI. S. Dimitriu (Somova), Preda
Ionescu, Teoclor lordache unii d.intre ei
fiind lntalniti In paginile revistei adevarata",
publicatie a Socictatii Clerului Ortodox Roman ,So-
lidaritatea", Tulcea.
reprezentati $i In cunoscuta Aso-
a se asociaza cu daruire cbemarii
Petre Vinq, D.I. Dogan1, Eliza Andrei, Maria Popoiu
(Isaccea), studenta in teologie Laetitia Mitan, Nicu
Damianescu $.a.
fn acest spirit de armonie In privinta telului ur-
marit, inv. D.I. Dogaru motiveaza aparitia publicatiei:
.. Truda aceasta este susJinutii zi de zi cu cal-
dura $i fnsuflefire de preofii neamului nostru crefin
.$ide fnvafatori, nelnfricafi osta$i de paza ai 1arii (. .. ).
Noi ne luam sarcina sa vii stremgem fn jurul
Bisericii i $coalei, singurele mijloace cu care ne vom
pune fmpotriva stricatorilor de Neam i de Lege.
Prin $coala capatam stimburele de lumionii
sujleteasca ce ne este de.folos pentru a pricepe taina
adanca a Sflntelor inva{aturi Cre$line" (p. 4) .
Preotii, urmarind rubricile cvenimentele de
viata tratate In revista , Via{a Adevarata",
vor colabora cu materiale adecvate: ,lnvierea Dom-
nului" (pr. AI. Anghel - nr. I); ,Sf. Profet Hie" (pr. F.
Gugoaa, nr. 3-4); ,Nu-i buna orice ,Cum
se impart oamenii dupa credinta'', (pr. C-tin Beldie,
nr. 3-4); ,,naltarea Sf. Cruci" (pr. AI. S. Dimitriu, nr.S-
6(; ,Din Duminica in Duminica" (pr. Preda Tonescu,
nr. 5-6); ,Anull93 T' (pr. Teodor Iordache, nr. 1 0)
in spiritullnvataturii mai multe arti-
cole se refera Ia indrumarea morala a copiilor, dez-
voltand versete din dirtile sfinte: ,,Cum trebuie sa
mergem Ia biseridi'' (pr. A. A., nr. J-4); ., Crete{i-vii
in ji-ica Domnului" (pr. C. B., or. 56); , indem- Sunr reproduse vorbe cu tiilc versi ti cate
na{i tineretul sa cante in Biserica" (pr. A.A., nr. 5-6); tul Vasile Militaru), poezia ,Cantec" de $t. 0 . los if
.,Lasafi-i $i nu-i opri(i" (pr. Preda Ionescu, nr. 10). (nr. 3-4) inegalabilele sfaturi cuprinse in articolul
Pentru a ilustra diferite pilde, redactorii repro- , Tubite Ncculce" (inv. D.I. Dogaru, nr. 5-6, 1 0).
due traduc chiar) undele texte din rcviste de profil Nu pot fi omise, de asemenea, articolele sem-
straine: ,,Ouale revista ,Calea nate de inv. Nicu Damienescu (Nenea Nicu), atat de
(,La solidarite sociale" cu.noscut copiilor din periodicul ,Copilul dobrogean",
ln alte numere ale revistei se reproduc pasaje care apiirea In Tulcea In
ilustrative din Sf. Ap. Pavel (v. , Dragostea este mai Din rubrica noastra" afiam informatii
presus de toate", nr. 5-6), din lui Neagoe despre colaborarea cu localitatile de unde provi n,
Basarab ditre Fiul sau Teodosie" (nr. 5-6), din numiirul de abonamente con tractate. De asemenea, nc
Sf. Varlaam Ioasaf' (v. nr. 3-4). retin atentia mater.ialele: ,Dragostea de cele sfinte"
Inca din primele numere, rubricil e se con- , Apelul" semnat de Comitetul parohial a.l Bisericii Sf.
turcaza materialele pot fi urmarite tematic:, Colful fmparati, concludente pentru preocuparile real-
mamei $i copilului ", , Colful medicului ", , Sfaturi izarile slujitorului altarului.
pentru sanatate ", , Vorbe cu talc", , trebile Revista a aparut cu regulari tate lntre aprilie
", ., Vorbe fnJelepte ", ,. Calendar istoric". 1936 - septembrie 1937. Ecouri lnHilnim in prima
lntrucat articolele destinate copiilor sunt nu- parte a anului 1938. Nu detinem date exacte in lega-
meroase, vom remarca reluarea lndemnurilor ca In- tura cu 1ncetarea aparitiei
vatiitorii, aUituri de preoti, sa se situeze in primele Cu 18 numere tiparitc peste 180 de pagini,
randuri in efortul comu.n de indrurnare lwninare. ' revista , Citemare injur Bi.sericii # $coalei'' a ramas
,.in aceastii noua $i frumoasii revistii cu un u.n model de conlucrare armonie, moti vand preotii
titlu atat de modest i cu o intenfia aa de nimerita, invatatorii unor ani tulburi in realizarea unei opere
vreau sa amintesc i eu de greaua $i marea sarcina durabile:
de a cop iii fn timpuri ca cele de azi. , Dar, totodatii, facem aten.{i pe cei ce vor cu
Mai intai fin sa urez tuturor fnfiin{iitorilor tot dinadinsul sii ere ada fn zodia bunii a anului 193 7,
acestei reviste succes i rog pe bunul Dumnezeu ca de a nu uita cii jarii credin(ii in Dumnezeu nu exista
.,chemarea" ... sa fie ascultatii de cei ce-o vor fntalni, credinfiii nadejde omeneasca. fncepem defapt acest
ca Ia umbra celor doua binecuvantate institufii, bis- an sub prevestiri cum se poate mai fntunecate. De la
erica $i safim.ferifi de orice riiu. un capiit la altul allumii popoarele se pandesc unul
in special copiilor trebuie adresata aceasta pe altul - $i se pare cii nu a$teapta dedit un semn spre
chemare, chiar $i celor mai mici, prin mijlocirea a dezliin{ui grozavenii care fntrec fnchipuirea" (pr.
parinfilor, cari pe langa grija cre,sterii trupe,sti trebuie Teodor Iordache, nr. I 0/1 937).
sa urmareasca i creterea bune/or obiceiuri su- Catalogul presei tulcene interbelice se 'im-
.flete$ti, aa cum ne tnva{ii biserica i Coala ". nesperat, cu inca o de profil, uni-
("Copilul" -- 1nv. Maria Popoiu, lsaccea, nr. 5-6) . cat In peisajul atat de variat, dar Inca insuficient
Formati la a idealurilor lui cunoscut, al vremii.
Spiru Haret, lnvatatorii tulceni raspund dezideratului In aprilie 2011 se implinesc 75 de ani de Ia
comun, de indrumare morala i luminare a poporului, aparitia acestui periodic de informare bisericeasca
prin exemplu personal. de credinta. insernnatatea sa a fost evidentiata recent
Paginile revistei, reieitii din credinta sin cera (noiembrie 201 0), cu prilejul amp lei manifestari de-
$i pasiune pentru munca, sunt pline de Sfaturi pentru dicate presei teologice nord-dobrogene, in cadrul
gospodine, Sfatul medicului, Treburile Simpozionului (1930-2010 e 80 de ani de
Foloasele piisarilor, Sa facem biii, Sfaturi pentru sana- existenfii a presei teologice tuJcene), organizat de
tate, Vorbe Pagi na mamelor, Retetelc Episcopia Tulcca Asociatia Acgyssus a scriitorilor
gospodinei .a. tulceni.
2&
CANONUL CEL MARE
AL SFANTULUI ANDREI CRITEANUL
Perioada pregatitoare pentru primirea Pa-
timilor a lnvierii Mc:'mtuitorului lisus Hristos Tn
sufletele in inimile noastre, ale fiecaruia,
poarta denumirea de Triod este una din cele
trei perioade ale anului bisericesc, pe langa pe-
rioada Octoihului cea a Penticostarului.
Aceasta perioada se de tot
restul anului bisericesc, necesita o traire su-
fleteasca deosebita Tnsotita de post rugaciune.
Maica noastra sufleteasca, buna
sfanta, care ne este Biserica, poarta de grija
mantuirii ne ajuta sa ne trezim din somnul pa-
catului prin slujbele randuite in Postul
Patimilor Domnului care cuprind o mare bogatie
de cantari de rugaciuni minunat potrivite
mult folositoare pentru pregatirea noastra su-
fleteasca in mortii a invierii Mantu-
itorului.
In multimea de frumoase chemari Ia
pocainta, de staruitoare indemnuri Ia
de lum'inoase pilde ce ajuta curatirii $i ridicarii
noastre sunt deosebit de frumoase,
calde alcatuite de Sf. Andrei
Criteanul, care au fost randui te ca o
cununa de flori Ia inceputul Postului Sfintelor Pa-
timi ale Mantuitorului Hristos, constituind o piesa
liturgica deosebit de importanta pentru aceasta
perioada.
Sf. Andrei Criteanul s-a nascut in Da-
masc, in jurul anului 660, sub stapanire musul-
mana, intr-o familie care i-a dat o
educatie aleasa. Devine secretar al patriarhului
de iar in 685, i n calitate de delegat al
acestuia, semneaza Ja Constantinopol actele
Sinodului al VI-lea Ecumenic care a condamnat
Ia 681 erezia monotelita (a unei singure vointe in
persoana Domnului nostru lisus Hristos). in anul
692 a fost ales episcop de Gortyna, in Creta. De
aici a primit numele de ,Cretanul" sau ,Criteanul"
Dorin Gabriel CIOCAN
C/asa a Xl-a
Seminarul Teologic , Sf. loan Casian" Tulcea
29
pe care i 1-a dat traditia bisericeasca. A fost un
mare episcop misionar, a construit biserici,
manastiri, a dezvoltat lucrarea fi lantropica a Bi-
sericii, s-a ocupat de tineretului din
eparhia sa, a ajutat pe care au suferit de
pe urma incursiunilor musulmanilor din insula
etc. A fost un bun predicator, iar pentru a incuraja
participarea poporului Ia viata liturgica a Bisericii
a compus o multime de imnuri liturgice, fiind con-
siderat primul autor de canoane liturgice.
A trecut Ia cele in anul 740, pe
cand se i ntorcea de Ia Constantinopol spre
Creta. De aceea, mormantul sau nu se afla i n
Creta ci in localitatea Eresos din insula Militina
(Lesbos).
r Canonul eel mare al Sf. Andrei Criteanul
este un canon de pocainta. un lung imn liturgic
(peste 250 stihuri), alcatuit din 9 dmtari bogate,
compuse Ia randul lor din stihiri scurte de
pocainta. ritmate de ,Miluiete-ma,
Dumnezeu/e, miluiete-ma!", cerere care am-
de rugaciunea din prima du-
minidi a triodului.
Acest bogat frumos canon este In
primul rand o rugaciune de pocainta. este un di-
alog al omului pacatos cu propria sa
Sufletul care se plange ca nu a urmat
pilda luminoasa a dreptilor ci robia pa-
timilor aratate In multi dintre care unii
nu s-au pocait iar altii s-au mantuit tocmai pentru
ca s-au pocait.
in al doilea rand, canonul eel mare este
medita1ie biblica, prin el se vede pus In
fata Mantuitorului, luminat de citirea Sf. Scripturi.
Cu inima plina de smerenia se re-
dator nevoit sa marturiseasca neas-
cultarea $i caderea sa din rai. Cu strigatul de,
iertare al fiului risipitor acesta toto-
data marea mila bunatate dumnezeiasca, cu
gandulla judecata cere lndurare,
iertare ajutor pentru lndreptare, cu fagaduinia
de ascultare.
Marturisirea preamarirea Sfintei Treimi
arata ca pocainta este taina refacerii co-
muniunii oamenilor cu Sfanta Treime. Botezatlln
I
numele Sf. Treimi, cre$tinii relnnoiesc Taina
Botezului prin Jacrimi le pocaintei, mor pentru
pacat lnviaza pentru Hristos.
Cunoscand toate acestea, cazand cu
pocainta $i smerenie lnaintea Mantuitorului
rastignit pentru mantuirea noastra nadajduind
in mila Sa cea mare, sa ne rugam Domnului ca
precum a ascultat rugaciunile ale fi-
ului risipitor, sa asculte ii cererile noastre pentru
mantuire.
* Glasul Bisericii, anul LIV, nr. 1-4 ianuarie 1998,
.. Despre canonul Sf. Andrei Criteanul", p. 45-48
* Foame sete dupa Dumnezeu - Daniel, patri-
arhul Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure$ti,
2008, ,lnfelesul i folosu/ Canonului eel Mare a/
Sf. Andrei Criteanul", p. 88-91
Proverbe intelepte1
rubricii realizatii de
Prof. Radu Pandelea
Des pre CARA CTER
0 Caracterul este pentru oameni geniul lor bun sau
rau. (EPICHARMUS)
0 Este imposibil sa sufletul, sentimentele
gandur:ile cuiva, lnainte ca el sa exercite vreo drega-
torie sau sa aplice legi le. (SOPHOCLES)
0 Este o mare intelepciune sa bine cum e
fiecare om. (EUENUS)
0 Piatra de 1ncercare a caractcrului omenesc este
timpul. (MENANDER)
0 Chiar daca. focul ar fi rece luna arzatoare, tot
n-ar putea sa se schimbe caracterul muritor pe lumea
aceasta. (PANCIATANTRA)
0 In fericire ca nefericire caracteml celor
ramanc acclai. (PANCIATANTRA)
0 Dupii cum e dispozitia sufleteascii a cuiva, este
omul; dupa cum e omul , tot este vorba lui;
faptele sunt Ia fef ca vorbele, iar viata ca faptele.
(CICERO)
0 sa alungi caracterul cu furca, el va revcni
mereu. (HORATIUS)
0 Nu averea, nici numele ilustru al ne
face mari, ci caracterul mintea. (OVIDIUS)
0 De obicei nenorocirea da pc fata caracteruJ, iar fcri-
cirea II ascunde. (HORATIUS)
0 Caracterul de diamant al eroilor nu poate fi s!ara-
mat nici de trasnet. (SOMADEVA)
0 Sa nu se l ncreada omul prea mult in victoria sa
asupra naturii sale; pentru ca natura poate sta i'nmor-
mantata mult timp retnvie, ciind se ive$te
prilejul sau ispita. (BACON)
0 E greu sa treadi cineva peste propria sa natura.
(HJTOPADECA)
0 A uita vreodata o trasiitura rea a caracterului unui
om cste ca cum am amnca bani cu uuda.
(SCHOPENHAUER)
30
LUI KARL FRIEDRICH GAUSS-:1
DE CALCUL A DATEI DUMINICII
Fie n anul in care se cauta prima zi de zi no-
lata cu x. Se determina urmatoarele resturi:
R1 = restul Tmpartirii lui n Ia 4
R2 = restul impaf\irii lui n Ia 7
R3 = restul impaf\irii lui n Ia 19
R4 = restul impartirii lui ( 19R3+ 15) prin 30
RS = restul impartirii lui (2R1 +4R2+6R4+6) prin 7
Se calculeaza x = R4 + R5 + 4
Daca x 30 (x mai mic sau egal 30), atunci x se
refera Ia o data din apri lie
Daca x > 30 (x mai mare decat 30), atunci din x se
scade 30 se obtine o data din luna mai
Exemple de calcul:
Fie n=2002. Atunci R1 = 2, R2 = 0, R3 = 7. Cal-
culpm 19R3 + 15 = 19 7 + 15 = 148; atunci R4 = restul im-
partirii lui 148 prin 30 este 28. deci R4 = 28. Calculam (2R1
+ 4R2 + 6R4 + 6) = (2 2 + 40 + 628 + 6) = 178. Restul Tm-
paf\irii lui 178 prin 7 = 3. deci R5 = 3
Calculam x = R4 + R5 + 4 = 28 + 3 + 4 = 35
Oeoarece 35 > 30, rezulta ca in anul 2002
a fast pe data de 35 - 30 = 5 mai.
prof. /sac MOISEV
Folosind algoritmullui Gauss se poate demonstra
ca data Duminicii are o perioada de repetitie de
532 de ani.
in aceasta lucrare, am calculat folosind algoritmul
lui Gauss, data Duminicii pe o perioada de 532 de
ani, incepand cu anul 2000 pana in anul2531. Cunoscand
aceasta perioada, putem calcula data Duminicii
inainte de anul2000 sau dupa anul2531. Astfel , daca dorim
sa afiam data Duminicii in anul 1932, procedam
astfel: adunam Ia anul1932 perioada de 532 ani obtinem
anul1932+532 = 2464. Anul2464 se afla in tabele gasim
ca in anul2464 Duminica a fost 1 mai. Prin urmare
in anul1932, Duminica a fost pe data de 1 mai.
Cea mai timpurie data a Duminicii este 4
aprilie cea mai tarzie este de 8 mai.
Aceste date extreme, apar foarte rar; datele lor de
apariti e pe o perioada de 532 ani sunt prezentate in tabelul
de maijos:
4 aprilie
8 mai
1915
1983
2010
2078
2105
2173
2200
2268
2447
2515
* Karl Friederich Gauss (1777 -1855) - ilustru
f . I' t ltat I I
. . materna 1c1an german care a ap 1ca rezu e e ana - -
A-ill- 010 f05" 1.2on m-1 izei matematice in studiul curbelor i suprafetelor
03ll .. 1-J.Z .zs,- 3rJ' .. ?..:Jo ilY creand o noua disciolina matematica numita

lf1!. a.e _ _ GEOMETRIE DIFERENTIALA

o'iS ()S6 15'.9 i71o f_ 81 .zs-t !Z'"S' :t.U .3'6 5'.Z9
8 d,.rw. 00'1- 018 O.l-9 OJ{ 102 H3 ,f.Z'f -fE(, f!)jl. l:lOS I2;2{ . .2'9.2, 3'1-f 3Vi Hi.('?-6b'
9 d-t. OJ't oH os-6 1.2' , 1'10 .2-19 303 311t 3 8?, 3;i9s ft7-1 yg.z lt9J So'!
061 0GrO:r2.lf51 ! fs' "fo3 <tf'ii' Y.2-5'f3(;!"f.9i iS'o3l S.Zo]
fMtt. ootr 083 03'1 f6rl f7-S fll_l... f4.S'1 .262-r- 21:.-l. .. 28't.I39C l,3S'i(:_ 368 H{ S.sz nt ---
-f-2 GtM. _110 I f.Z1 . -n/3 {.!J't l.2q,s.:__ AJ...f. l,i3 a
0 31 1 .<Zn 06'' 1 11_2 -tz6 0:1 3oSii'11 316 "J9},-
1r iili/i. Q5'8 , oso -1s3 2.1. !1-tf "3:2? 3 v.zz 't3'J 'f.9S' f-J-'-;U S',ZB -
00{ i 0'.2 OilS" O!J G 1 1?- .. y 365" (6 0 5'22.


oz8 .. !_C?_1- 1u _!J:f ...... I JN
o"3g ! 050 123 13 '1 I 20'1- 218 .Zvo '302 31+ 32 q 3S'f lt oS y8)% l
-tJJ 055 Jo(6 o_88 11.3J 1s-o -1 6-1 1T2 l Z3lt .t5'6 t 329 33S" 3vo 't-I!J vt..'f 'r3olSo3l 5'1y ls.zsl
.ah4. oo, _oz o o'3 -to't -1'' 4H I US _.Uf 26itd z;r.z 3s1 3s-,_ 3' 2 l(3s- lrYG Hs-;rlS"t,lnol
... 3'-t 3.?1. 'ts1 y6.z ... .
t-f-1 131 t 13G _?.!!J!J 3.21 3.32. .383 Ito> Yfi} m.Jli9f5o2J
o'il ot-'t f fi f5'8 469 .2.31 .Zo/. 6f 326 3Y8. 't.Z1 't32 5H 5"f6 _,_ _____ .. -
MA. oo61_or.9 0!10 .. 101_ H3 i:,_-tf- 8' ..

Z'f .4/tJt. on, O.S3 ot,-+ O!J5' Ur 190 201:: '212. -?SS Z91 2% 380 3K&
atM. 03S_
1
ov.9 OGO -133 1'f't 2Z3 30;t 3fZ f86 _ ltn 5'08
Z' cM1. 06f Ot6 f5'5' 160 Z39 250 ;_3.23 33't 'It Y29 HO 5'02 SfJ
<J03 ! 008
08t-
032. -1'1-1 .f&Z 1!13
2ss 20. 2H z u. 3l39 3so 36t 3rZ lt.J't JH,- 1
Z 8 a/.>11.. O.f9 ! 030 {03 11ft 12.5' -t81- Og
220 Y61 !1'rZ


1/!J
f30 f 't_j__
1$.
22s ?..1?.1-tffi .. J2o -tor Y-lo I Y6'iB.9YI5'osl
. l 0 1' 3
1"'ifi -163 "
zvr .e.g 331
.?..Y.&..;l{Z:.. 5'fo ,-21_ ill
t- lotG
o S9 {oo I'1S
1Kft ..Zb3 m .35'8 !169 lr!Jf HZ 5U
.Z lo.u o.3i I 111 I 11(, 1:1.2 1.95'
.2_0&
zd zi9. l:.2fi.. J.e. f - 312 363 .3jl$- 3 336 I rr,r:_.l!ilJ Y
t+-f.:c.: oh-1 os-ft
1Z'1 13ll .fy1 .?.11 222 233
ZH 306 '.31'?- 32.8 1 '101 viZ I.YJ'f I So.% - - --
7>teti. 0 5' .9 i 010 OS1 f>'t tt.S'
{:;..(,
Zr!J .Z60
SO?-
ma.i oOZ' ot3 OZI.t
o9r -toa -192 .U1 3s"'i itJ9 ii;,o 't6t' -,
6 mai. ZD3 1281 z'g 382. 1333 l'tn
llf88
_ .;..;;_&..:..
::f
rnai 0 5"J 135
.flf(,
230 Zlff 3.2.5 33G 'tZO
8
m<Li. 07-8 11-3
2 GB SIS'
31
rrotopopii judetului Tulcea
Protopopul Gheorghe Ra!?canu {1879 -1896)
La incheierea razboiului de lndepen-
denta. prin tratatul de pace de Ia San Stefano (19
februarie 1 3 martie 1878), Romaniei li sunt
atribuite judetele Tulcea $i Constanta, in care ad-
ministratia romana se instaleaza oficial Ia 23
noiembrle 1878. Din punct de vedere bisericesc,
cele doua judete dobrogene sunt a$ezate sub ju-
risdictia canonica a Episcopiei Dunarii de Jos.
Astfel , episcopul Melchisedc $tefanescu nu-
me$te, in ultimile zile ale prezentei sale in frun-
tea Episcopiei Dunarii de Jos, ca primi protopopi
ai judetelor Tulcea $i Constanta pe preotii frati
Gheorghe $i Nicolae Ra$canu, numire confir-,
mata de urma$UI sau in scaun, episcopul losif
Gheorghian.
Protopopul Gheorghe Racanu
(1879 - 1896)
Protopopul Gheorghe Ra$canu s-a nas-
cut in anul 1844, in comuna Ra$cani , judetul
Vaslui, din parintii psaltul loan Craciunescu $i
mama loana. $coala primara a urmat-o in
Hu$i , iar Ia Ismail a terminat seminarul de gradul
1. La 5 februarie 1868 s-a casatorit cu Varvara
Minof, cu care a avut patru copii. In acela$i an,
Ia 18 aprilie, a fost hirotonit diacon pentru cate-
drala episcopala din Ismail $i numit econom al
seminarului de aici, precum profesor de mu-
zica bisericeasca, posturi pe care le-a ocupat
mai multi ani cu eel mai mare zel. Tn 1873 a fost.
hirotonit preot pentru catedrala din Ismail $i
numit membru al consistoriului spiritual. Oupa
revenirea Dobrogei Ia tara, dupa cum am aratat,
episcopul Melchisedec il nume$te protoiereu al
judetului Tulcea $i paroh al bisericii catedrale din
ora$ul Tulcea, posturi pe care le-a ocupat pana
Ia trecerea sa din aceasta viata catre Domnul, in
Jonut DRUCHE
'
ziua de 29 ianuarie 1896.
Pentru meritele sale a fost decorat cu
Coroana Romaniei in gradul de caval er, cu or-
dinul Sfanta Ana al Rusiei cu ordinul Mantu-
itorul al Greciei. Mult timp a fost $i membru i n
consiliul judetean de Ia Tulcea.
32
Prin blandetea $i caracterul sau demn $i
loial, protopopul Gheorghe Ra$canu a atras sim-
patia tuturor. S-a bucurat de multa stima nu
numai din partea clerului, dar $i a mirenilor, fara
deosebire de neam credinta. Ziua Sfantului
Gheorghe, al carui nume il purta, era un ade-
varat pelerinaj Ia locuinta sa al clerului $i al oa-
menilor din toate categoriile sociale. A cautat $i
a sa sadeasca in inima clericilor sai senti-
mentul datoriei $i al dragostei frate$ti.
r Dupii moartea sa, ln anul 1906, familia a
donat Societatii clerului So/idaritatea biblioteca
fostului protopop, care numara peste 1 00 de vo-
lume, In mare parte carti de literatura bi-
sericeasca.
Tn curtea bisericii ,Acoperamantul Maicii
Oomnului" din municipiul Tulcea, langa altar, se
afla o cruce de marmura alba care strajuie>te o
placa de mormant. Pe cruce scrie: "Aici odihnete
primul protoiereu at jud. Tulcea, econ. Gh. Ra-
canu. Decedat Ia 29 ianuarie 1893, In varsta de
52 de ani". Credem ca inscriptia a fost scrisa mult
mai tarziu, motiv pentru care s-a greit anul moftii
(corect este 1896).
Parintele Gheorghe Radulescu, In lu-
crarea sa , Starea religioasa a Dobrogei In de-
cursu/ vremurilor' , ii caracteriza astfel pe preotii
frati Ra$canu: ,.Ambii preoti foarte pricepufi i a
caror blandefe i iscusin(a a contribuit foarte mult
Ia lnfrafirea popoarelor i Ia lntarirea In ei a spi-
ritului evenghelic. Ei au fast acei apostoli ai bi-
sericii, care de Ia o parte a provinciei Ia cealalta
o strabateau zi i noapte, pentru a vedea nevoile
fiecaruia i a vindeca rtmile acolo unde le
gaseau!".
***
1. Dragoi, preot Eugen, lerarhi i preofi de seama
Ia Dunarea de Jos 1864- 1989, Galati, 1990.
2. Niculescu, protopop G.V. , Protopopiajudefului
Tulcea. Dare de seama, Bucureti, 1906.
3. Radulescu, econom Gheorghe, Starea reli-
gioasa a Dobrogei In decursuf vremurilor, Bu-
cureti, 1904.
33
pr. Aurelian CIOCAN
In vastul univers
Navalnic zburda timpul
Gdibit fara scns
Cauta infinitul
Istoria umila
El biruinta pune
Pe domni stapanii
Uisandu-i In uitare
Pe drumuri stravezii
strange marturii
CHidind nemarginitu1
In vetrele pustii
Unde odata craii
Tdiiau splendoarea lor

Gandind spre viitor
Doar vantul hotar pune
Timpului cautare
Ascunzand viitorul
In uitare
Himcra cstc timpul
Tn mintea tuturor
Realitatea-i scrisa
De Bunul Creator
Prezentul trecutul
Schimbate-n viitor
Dau omului nadejdea
De rai izbavitor
Taramul
0 bolta peste timp
Ascunde infinitul
1n sufletul smerit
din adancul cuget
Strabate-n lung lat
Sortindu-1 nemuririi
Pe omul cumpatat
J impul ne da masura
Tn drumul vietii noastre
Noi punem inhnitul
Prin ruga prin fapte
Vegheat de Ziditorul
Curge neputincios
I.-asand Joe
In omul virtues.
DE LA MORMINTE NE VORBESC ...
'
FAMILIA lNG.
Cimitirul ., Eternitatea" al ora;;ului Tulcea,
strajuit de Capela fnalfarea Domnului, este un
taram inepuizabil de aduceri aminte rascolitoare
;;i de evocari. Sunt oameni a caror trecere prin
viata pamanteasca a marcat noi lnceputuri, dez-
voltari, evolutii, Tntr-un domeniu sau altul, fapte
care au lmpins societatea, au impulsionat
cunoa;;terea, au sporit zestrea spirituala a comu-
nitaiii pe care au slujit-o toata viata.
Tn toamna acestui an se vor implini 116
ani de Ia na;;terea Luciei Bucuta - Bor;;, scrii-
toare, fiica inginerului $tefan Bor;;. Este un prilej
de a ne reaminti cateva lucruri esentiale despre
ing. $tefan Bor$. so\ia sa, institutoarea Maria $j
despre urma$ii lor. Nici $tefan nici Maria Bor$ r'lu
erau tulceni, dar $i unul $i celalalt, atat cat au
trait, $i-au pus pregatirea $i viata in slujba judetu-
lui Tulcea.
Bor s-a
nascut in com. Drago-
miresci din judetul
Neamt, Ia anul 1858, din
parintii Gheorghe $i
Ecaterina Bor$. Urmea-
za, Ia Bucure$ti, cursu-
rile $colii de poduri $i
$OSele $i se stabile$te,
in 1884, Ia Tulcea, unde
devine inginer $ef al
Serviciului tehnic jude-
tean. Tn 1891, Ia varsta de 32 de ani, se casa-
tore$te cu institutoarea Maria Bistritanu
(Bistritanu In actul de casatorie, Bistriteanu In in-
scriptia de Ia mormant), nascuta In Bucure$ti, Ia
1870, in varsta de numai 19 ani. La anul 1891,
parintii inginerului Bor$ nu mai erau In viata.
lnginerul $tefan Bor$ a ramas in memoria
judetului Tulcea, In primul rand, pentru vasta ac-
tivitate i n domeniul constructiilor $i al reabilitarii
unor cladiri reprezentative pentru judetul Tulcea:
a construit 14 $Coli, 12 biserici, 3 cazarmi, 3 spi-
34
prof. Lelia POSTOLACHE, bibliogra;
tale $i Palatul Pescariilor.
Astfel, In 1892, incheie lucrarile de con
structie Ia cazarma regimentului de calara$i (azi
Unitatea de marina de pe str. luliu Maniu) $i cia
direa arestului preventiv din Tulcea. in 1893 in
cepe lucrarile de reparatii capitale Ia cladirec:
Palatului administrativ din Tulcea (azi, Muzeul de
arta), urmate de cladirea Spitalului din Babadaf
(dat in folosinta in 17 decembrie 1895), a Spi
talului ,Regele Carol" din Ortachioi (azi, Horia)
a cazarmii batalionului de infanterie din Baba
dag, a $colii de baieti de pe strada Sfintii fmpa
rati din Tulcea, a biserici lor din Satu Nou, Traian
Peceneaga $i alte constructi i.
MARIA A. BISTRITANU, fiica minora e
'
functionarului Apostol Bistritanu $i a Mariei Bis
tritanu, domiciliati In Bucure$ti, a absolvit $coal<:
centrala $i a fost numita in invatamant, provizo
riu, in anul 1893, Ia coa/a primara de fete nr.;
din Tulcea, i nfiintata in 1889, cu trei clase, I $i II
Ill, unde era colega cu institutoarea Alexandrine
Petrescu, numita $i ea, provizoriu, in 1890. Marie
Bor;; se numara, deci , printre primii institutori a
Dobrogei, contemporana cu Brutus Cotovu, Con
stantin Andrian, Sofia R8$canu (fiica protoiereu
lui Gh. Ra$canu), Elena H. Niculescu (viitoare<:
sotie a prof. Constantin Moisil), Gabriel Coatu
Radu Topor (Mahmudia), Eftimie $tiuca (Chili;;
Veche), Elena Popescu (Telita. sotia preotulu
Marin Popescu), Adam Gheorghe (Urumbey) $
altii , chemati in primele doua decenii de Ia Unire<:
Dobrogei cu Romania, sa instruiasca $i sa educe
copiii ora)>ului Tulcea $i ai satelor nord-dobro
gene. Un destin nemilos ii frange aripile vieti i
astfel ca fnvatatoarea Maria Bor)> se stinge Ia 17
septembrie 1902, pentru ca Ia scurt timp, Ia 1 E
mai 1903 sa se prapadeasca fetita lor, Mariana
ultimul nascut al familiei , i n varsta de un an )>i tre
luni, amanunte pe care nile releva inscriptia de
Ia mormant. Tnvatatoarea Maria Bor$ a murit IE
varsta de numai 32 de ani , Ia cateva luni de IE
naterea fetitei i a fost
mama a apte copii
nascuti lntre anii 1891
- 1902 - perioada
plina de febrilitate in
domeniul constructiilor
i ca primar, pentru in-
ginerul Bor -, din care
cinci fete 9i doi baieti,
dupa cum rezulta din
actele de stare civila ale Primariei Tulcea:
- Ecaterina, n. 5.04.1891. Decedata
26.01.1970 Bucure!i)ti, act de deces nr.
200/1970, inregistrare facuta pe actul de na9tere
nr.195 I 7.04.1891, Reg.129 I 1891 , vol.l, f.99.
Ecaterina sau Tincuta Bor9 s-a casatorit in 1912
cu Nicu Valassoglu, Agentiei Tulcea a So-
cietatii romane de asigurari general e. Tatal aces-
tuia, Athanase Valassoglu, era, Ia 1882,
functionar in administratia locala a ,comunei ur-
bane Tulcea", adjunct al Ofiterului Starii Civile fn
timpul mandatului de primar al lui Vasile Soti-
rescu (Acte de stare civila, Prima ria Tulcea, Reg.
39/1882, f.33- act nr. 32 I 31.01.1882). Tn 1892,
Athanase Valassoglu este martor in actul de
na!i)tere al Elenei, sora Ecaterinei Bor9.
- Elena, n. 20.05.1892, act de
nr.252122.05.1892 din Reg.141 I 1892, vol.ll,
f.27v;
-Gheorghe, n. 31.05.1894. Casatorit cu
Eugenia Simatu in Braila, Ia 7.06.1931, act de
casatorie nr. 257 I 8.06.1931. Casatorit cu Em.
Grigorcea in Bucure9ti, Ia 22.02.1935, act de
casatorie nr. 265 I 17.05.1935, inregistrari facute
pe actul de nr.288 I 2.06.1894 din
Reg.162 11894, f.148;
-Lucia, n. 1.09.1895. Casatorita cu Ema-
noil Bucuta, In Bran - Poarta Ia
5.09.1945, act de casatorie nr. f4 11945, inreg-
istrare care inftrma precizarea facuta de George
Calinescu, potrivit caruia casatoria a avut loc fn
1944 (lstoria literaturii romane de Ia origini
pana in prezent. Editia a 11-a revazuta 9i adau-
gita. Editura Minerva, 1988, p.850). A
murit in 1984, la varsta de 89 de ani, act de
deces nr.1705 I 17.07.1984 Sector 3 Bucureiti,
inregistrari facute i n 29.11.1984, pe actul de
na9tere nr. 491 13.09.1895 din Reg.171 I 1895,
35
vol.ll, f.48v. Nu dacii a fast
mantata sau refnhumata Ia Tulcea, langa parinti,
unde este in inscrip\ia de Ia mor-
mant, avand alaturata fotografia.
-Margareta, n.13. 07.1898. Casatorita cu
An. Raise, divortati, cf. Sent. Trib. llfov nr. 389
I 14. 12.1936. Decedata in Bucureti, act de
moarte nr. 957 I 12.07.1968, i nregistrari fa cute
pe actul de natere nr.386 I 14.07.1898,
Reg.19311898, vol. I, f.195v;
- Emanoil, n. 2.1 0.1899. Casatorit cu Con-
ceta Lopata, fn Braila, Ia 10 martie 1945, act de
casatorie nr. 173. Decedat 1972, act de deces
nr. 762 I 27.06.1972, Braila, ambele inregistrari
fiind facute pe actul de na9tere nr. 560 I
4.1 0.1899 din Reg.201/1899, vol.ll , f. 83v.
lng. $tefan Bor9 a continuat sa desfa-
ioare o bogata activitate socio-culturala !i)i poli-
tica depaind, credem, cu mare greutate,
evenimentele dramatice prin care a trecut,
ramanand cu 9aSe copii de crescut, Ecaterina,
cea mai mare dintre ei, avand Ia moartea mamei
unsprezece ani, iar eel mai mic, Emanoil, trei ani.
Potrivit prof. loan Corleanca, spitalul din
Horia, construit i ntre anii 1908 - 1910, este
rezultatur vizitei efectuate in zona de Regele
Carol I, In 1905 sau 1906, fondurile, se pare,
fiind a locate chiar de catre Casa Regal a. in 10
martie 1910 ia in antrepriza, impreuna cu Robert
Flamm, prin contract i ncheiat cu Ministerul Agri-
culturii i Domeniilor, Jucrarile de reconstructie,
In valoare de 173.502 lei, ale Palatului Pescari-
ilor Statului (fosta Centrala a Deltei Dunarii, azi
Cazino ), terminat in 1914, constructie pe care o
datoram marelui savant roman Grigore Antipa.
A fost primar al Tulcei In trei randuri, intre
anii 1894-1911, cand a realizat cadastrul orau-
lui, proiectele de
alimentare cu apa
ii energie elec-
trica, a liniei ferate
Constanta - Tul-
cea, pavarea stra-
zilor i trotuarelor
cu piatra cubica,
plantarea de puieti
arboricoli, i.a.
Obiective ale ad-
anterioare :;;i-au vilzut implinirea in
timpul mandatului sau: Tnfi intarea a oboare
de cereale, instalarea firului telefonic Galati -
Tulcea, a serviciului telegrafic permanent, i nfi-
intarea unui club comercial.
A facut parte din comitetul pentru ridica-
rea Monumentului Reunirii Dobrogei cu Roma-
nia, inaugurat Ia 2 mai 1904, fn prezenta Regelui
Carol I a Reginei Elisabeta a Monumentului
lui Mircea eel Batran (ridicat fntre anii 1900 -
1902, amplasat, pana in 1947, in , Plata Mircea").
A activat fn Comitetul pentru ridicarea unui bust
fostului prefect i poet- osta9 Jon Nenitescu cu
care a conlucrat $i a fost prezent Ia festivitatea
dezvelirii bustului , duminica, 30 octombrie 1911,
fn calitate de primar, alaturi de prefectul Petre
Th. Sfetescu, generalul Toma Constantinescu, V.
Balacescu din partea Ministerul ui Cultelor ln-
structiei Publice, fostul prefect Hagi Anton. Bustul
a fost distrus in timpul bombardamentelor din pri-
mul razboi mondial.
A militat pentru dezvoltarea industriei
comertului local, staruind pentru infiin!area Ca-
merei de Comet lndustrie, al carei preii)edinte
devine, in 1911. A mai indeplinit functiile de con-
silier local, membru al Comisiei de igiena, al Co-
misiei de pensii, preii)edinte al Societatii
Meseria$ilor.
Tn trei randuri, a fost deputat 9i senator
conservator fn Parlamentul Romaniei, Tntre anii
1899- 1911. Tn 4 mai 1914, este preedinte de
onoare al Partidului Conservator de Ia Tulcea $i
membru fn comitetul central al partidului, cand
pre$edinte activ era Alexandru Calafeteanu. Din
comitetul executiv facea parte $i prof. C. Moto-
mancea i Robert Flamm.
in timpul primului razboi mondial a sprijinit
populatia refugiata, preocupandu-se sa aduca
de Ia la$i alimente $i imbracaminte $i s-a aflat in
fruntea protestelor organizate Ia Galati dupa
pacea de Ia Bucureti. A facut parte din Comisia
de anchetare a abuzurilor savarite in perioada
1916- 1918, constituita prin Decretul- Lege nr.
318/26 ianuarie 1919. in aceasta comisie a acti-
vat aliHuri de prefectul judetului, pre9edintele Tri-
bunalului judetean i Alexandru Buzoianu,
locotenent colonel din Regimentul 2 artilerie
grea. A fost membru asociat al Bancii ,Dunarea"
36
Tulcea, fondatil Ia 16 mai 1890.ln toamna
1922, cand se organizeaza subscriptie pentru
facerea unei imprejmuiri Ia Biserica Catedrala
,Sf. Nicolae" Tulcea, it regasim fn fruntea celor
care au contribuit din banii personali, cu suma
de 1000 lei, alaturi de Teodor Economu- 500 lei,
G. Musculiu - 100 lei, fn total 24 de donatori de
Ia care s-au strans 8230 lei Ia care s-au adaugat
alte patru liste de subscriptie.
A murit fn 7 iunie 1928, i n timpul pregatir-
ilor pentru sarbatorirea Semicentenarului Re-
anexarii Dobrogei. Emanoil Bucuta este eel care
a elaborat capitolul Cincizeci de ani de presa
dobrogeana din volumul Dobrogea. Cincizeci
de ani de vieafa romaneasca (1878- 1928),
publicat cu prilej ul Semicentenarului Reanexarii
Dobrogei. Peste 9aptesprezece ani va deveni
sotul Luciei Bor$. Ziarul ,Ogfinda Tulcel' din 11
iunie 1928 scria, Ia cateva zile de Ia decesul in-
ginerului Bor: .. $tefan Bor a fost un suflet de
mare roman care nu s-a dat lndarat de Ia nici o
actiune cand era vorba de a fi In serviciuf cauzei
dobrogenilor i at Dobrogei, pam ant care i-a de-
venit iubit, legandu-i de ef toata viafa prin
munca i cinste exempfara". Numele lui a fost
cuprins pe placa inscripti onata a Monumentului
Reunirii Dobrogei cu Romania, a carui piatra fun-
damentala a fost pusa de domnitorul Carol I, Ia
17 octombrie 1879, in timpul primului prefect al
judetului Tulcea, George M. Ghica (text fnlocuit
In 1977 cu un altul): ,Comitetullucrarilor pentru
ina/fa rea a cestui monument amintitor at veniciei
reanexarii a Dobrogei cafre tara mama. Pree-
dinte de onoare I. Neni(escu, prefect a! judefu/ui
Tulcea, Preedinte - I. Dinescu, Membri - D.
Melinescu, Dr. D. Onceanu, M. Vargofici, $t.
Bor, f. Nicolau, D. Timu, C. Andreian, Brutus
Cotovu".
A deli nut cladirea de pe str. Sf. Nicolae nr.
39 - vis-a-vis de Catedrala - pe care a construit-
o in 1905 pe terenul cumparat in 1900 de de Ia
Odiseu i Telemaq Caravia (azi, Casa Armatei)
pe care o vinde, in 1921 , Bancii , Dunarea" Tul-
cea.
LUCIA BOR$, fiica lor, absolva, Tn 1911,
$coala Secundara gradul I de Fete din Tulcea -
patru clase, unde a avut-o ca profesoara de ro-
mana pe Ecaterina Luca. Dupa cum aflam din
r ocarea personalitiilii ei de ciitre autoarele mo-
nografiei Liceul de fete
11
Principesa Ileana"
(1897- 1948), un accident petrecut prin clasa a
11-a, In timpul noptii, cand scria Ia lumina lampii
cu petrol, i-a afectat mana dreapta pe viata. Con-
tinua studiile liceale universitare Ia
A predat istoria, in anii 1920-1923, Ia se-
cundara pe care a absolvit-o, in Tulcea, fiind
colega de cancelarie cu preotul I. V. Cocea
prof. Christian Tapu. Pleaca Ia unde
preda pedagogia filozofia infiinteaza primul
laborator psihotehnic din tara, viitorul lnstitut de
Orientare Profesionala, In cadrul caruia va con-
duce una din cere trei sectii. Tn 1930, initiaza or-
, '
ganizarea Liceului sanitar ,Xenocrat" fiind
prima directoare de studii a liceului. A sustinut
cursuri de specialitate in cadrul Universitatii po-
pulare ,Nicolae lorga" din Valenii de Munte. A de-
butat cu poezii In revistele tulcene a scris
numeroase schite, nuvele, romane (Zamfira -
fiica lui Moise- Voievod), teatru, monografii
(Biblioteca, \1. A. Urechia" din Galafi), biografii
37
romantate (Doamna Elena Cuza, Maria
temir). Pentru biografia romantata ,Doamna
Elena Cuza", cu care a debutat, In 1936, a fost
premiata cu Premiul "Femina", in 1940. Membra
a Uniunii Scriitorilor. Preocuparile literare pa-
siunea pentru scris au apropiat-o de filologul
Emanoil Bucuta (3.07.1887, com. Bolintinul din
Deal - 7.1 0.1946), nepot de preot In linie pa-
terna, poet prozator, cu diverse functii indepli-
nite In Ministerul Asigurarilor, Ministerul Muncii ,
secretar general al Cultelor Artelor, delegat Ia
diferite congrese internationale. Casatoria lor a
fost, insa, de scurta durata, dupa cum se poate
constata din anul mortii scriitorului. Lucia Bucuta
' .
- a adunat valorificat insemnarile man-
uscrisele scriitorului. Este cuprins de George Ca-
linescu In lstoria literaturii romfme de Ia
origini piina in prezent.
lnscriptiile de Ia mormintele familiei
Pe obelisc - "Sub acest monoment I odih-
nesc robele lui ozeu I Maria $!. Bar I nascuta Bis-
tri(eanu I 1n etate de 32 ani I decedata Ia 17 sept.
1902 I i fiica ei I Mariana $t. Bar I in etate de
un an i trei tuni I decedata Ia 16 mai 1903";
Pe postamentul obeliscului- "$tefan Bar
1858-1928 I Fast primar i senator I Lucia Bu-
cufa Bar I dec. 1984 scriitoare"
Actul de casatorie al inginerului $tefan Bor$ cu
institutoarea Maria Bistritanu
Act nr. 49 I 30.06.1890 $tefan Bor$, 32 ani, ingi-
ner, n. 1858, Com. Dragomiresci ,
Jud. Neamt, dom. Tulcea, fiul major al defunctilor
Gheorghe Ecaterina Maria A. Bistri-
tanu, 19 ani, institutrice, n. 1870, Bucure!?ti, dom.
Tulcea, fiica minora Apostol Bistritanu, 54 ani,
functionar $i a Mariei, 50 ani, casnica, domiciliati
Bucure$ti; martori Grigore Poenaru, 36 ani, ma-
gistrat, Alexandru Mustea, 50 ani, easier general,
Anastase Barsescu, 50 ani, $ef Telegraf-po$tal
Eracle Leonida Asian, 32 ani, magistrat
(Acte de stare civila, Primaria Tulcea, Registrul
pentru casatorii 123 i 1890, voU, f.50)
Fiorile noastre ale neuitarii
nu trebuie sa lipseasca de Ia mormintele lor !
Fotografi i - $tefan Bor9 (1 ), Maria Bor (2), Lucia Bor (3)
obeliscul de Ia morminte (4) (foto Lelia Postolache)
Bibliografie:
Anuarul Oficial a/ fnvetamintului Primar $i
Normai-Primar. Anu/1897. Ministerul Cultelor
lnstructiunii Publice - Directiunea i nvetamlntului
. . .
Primar. Bucuresci: Tipografia Fonderia de Li-
tere Thoma Basilescu, 1897, p.432;
Baumann, Victor Henrich. Prezenta el enilor Ia
,
Tulcea. XPRESS, 2005;
Calinescu, George. lstoria Jiteraturii romfme de
Ia origini pana in prezent. Editia a 11-a revazuta
adaugita. Editura Minerva, 1988,
p.848- 850;
Corleanca, loan. Monografia comunei Horia
(Ortachioi- Regina Maria) din Judeful Tulcea.
Tulcea: Harvia, 2007, p.138-139;
Curierul Tu/cei, an 1, nr.16, 20.11.1922, p. 1
verso;
Curieru/ Tulcei, an 3, nr.90, 18 iunie 1924, p.15;
DJTAN, Acte de stare civila, Fond Primaria Tul-
cea, Reg. 39/1882, Reg.123/1890, Reg.129/
1891 , vol.l, Reg.1 41/1892, Reg.1 62/1894,
Reg.171/1895, Reg. 201/1899, vol.ll (cercetare
efectuata pe perioada 1879 - 1904 );
Dima, Virginia Leonte Laetitia. Viafa unei $COli
tulcene: Liceul de fete ,Principesa Ileana"
(1897 -1948). Tulcea: Editura lnedit, 1994, p.96-
98, 139-147, 150-151;
DOBROGEA - Cincizeci de ani de vieata roma-
.
neasca (1878 -1928). Cultura Nation-
ala, 1928, p. 735-741;
Hogea, Axinia. Persona/ia. Dicfionar biobiblio-
grafic. Constanta: Ex Ponto, 2000, p.36- 37;
Lascu, Stoica. Marturii de epoca privind istoria
Dobrogei (1878- 1947). Vol. I. Muzeul de lstorie
Nationala Arheologie Constanta, 1999;
, Oglinda Tulcer (11 iunie 1928)
Postelnicu, Valentina. Personalitafi tulcene:
$tefan Bor - om patriot. In: Polifia tulceana
nr.51/1994, p. 1 4;
Postelnicu, Valentina. Tulcea in documente de
arhiva. Constanta: Ex Ponto, 2006.
Din activitatea parohiei
- sfinfirea cabinetul de religie
de Ia $coa/a ,loan Nenifescu" Tu/cea
ONOMABTIOA NUlmt.OR
CARMEN, prenume feminin care are o origine
dezvoltare foarte interesanta pentru istoria
mului. Maica Domnului, Preacurata Fecioara Maria,
a fost este simtita de cre$tinii autentici ca o mare
forta protectoare. De aceea numele ei este foarte
riispandit pe toate meridianelc lumii. Crumen este un
prenume care nu poate fi lnteles In afara cultului Sfin-
tei Fecioara. Pe muntele Cannen din Palestina, unde
se afla astazi o Biserica inchinata Sf. Fecioare
Maria, s-a format un ordin monahal, numit al canneli-
tanilor sau al carmelitilor, stabiliti aici In 1156, de
unde sunt alungati de musulmani vin in Europa,
unde doresc sa traiasca in sarikie $i rugaciune, sub
proteqia Sf. Feciom:e Maria din Cannel. Raspandit
mai mult in Spania, unde cultul Maicii Domnului era
foarte puternic Inca din sec. al XIV-lea, Stapana Cern-
lui a Pamantului era invocatii cu alte nume ca:
Virgen, Nuestro Senora, dar mai ales Maria del
Carmel, prescurtat, cu schimbarea consoanei finale da
forma Carmen. Numele se din Spania In
Portugalia aici in toata Europa.
La noi prenumele a intrat pe cale cuWi, in ul-
timii 50 de ani, mai ales sub influenta personajului li-
terar Carmen din nuvela lui Prosper Merimee $i a
operei cu nume.
CLAUDIU, CLAUDIA, prenume frecvent astazi in
onomastica cre$tina. Ele sunt atestate 1nca din pe-
rioada imperiala erau raspandite in tot Imperiul,
dupa cum arata inscriptiile gasite In provinciile orien-
tale, chiar In Dacia.' Paralcl cu aceste fonne, sunt
in uz atestate derivatelc de tipul Claudianus, Clau-
diana, cu sensul ,din familia Claudia". La baza nu-
melui sta adj. Latin esc Claudius, ,eel care tacea parte
din familia Claudia", fom1ii devenita nume de familie.
In ceea ce semnificatia cuvantului s-ar putea
apropia de sensu] ,cetate incercuita de fortificatii" sau
,cetate asediatii", de Ia verbul claudo, -ere, clausi,
clausum. Raspandirea numelui in onomastica
are la baza vietile sfintilor, Sinaxarele, in care sunt at-
sfin!i sfinte cu acest nume: a) Sf. Me.
Claudius, martir din Sim1ium (Mitrovita, in apropiere
de Belgrad). b) Sf. Me. Claudia, martir din Corint,
care a patimit sub stapanirea lui Decius, marturisindu-
L pe Hristos cu mult curaj lnaintea lui Teretius An-
tipatul, administrator al Eladei, in Corint. Dupa ce i
s-au taiat mainile picioarele a fost decapitat Ia 31
ianuarie. Pomenirea srantului 1n Biserica rasariteana,
in cea apuseana, se face la 31 ianuarie. c) Sf. ;c.
Claudie, martir care a fost ucis prin taierea capului,
39
pr. paroh Petre Justinian CADIU
impreuna cu Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion
i Nichifor, Ia 5 aprilie, zi de pomenire a Sfintilor am-
intiti, in Biserica rasariteana.
' In onomastica cretina romaneasca prenumele
putea sa fie cunoscut Inca din prima perioada a
tinismului, dar frccventa mare se remarca In pe1ioada
in care se face ape! Ia numele romane, in special In
Transi i vania.
CLEMENT, CLEMENTINA, prenume atestate din
primii ani ai raspandirii Formele
provin din prenumele latin Clemens, cu forma de gen-
itiv, Clemins, ,indulgent", ,iertator", ,bland",
,milos". Sf, Me. Clement, episcopul Romei, care este
eel de-al treilea episcop In ordine cronologidi, eel care
a prin martiriu, asemenea primului episcop Sf.
Apostol Petru.
CORINA, prenumele feminim intalnit in creatia lui
Ovidiu interpretat de ca fiind o creatie
literara. Cuvantul este un nume comun in greaca
,k6re" are lntelesul de ,fata", ,fecioara". Corina pare
a fi un derivat diminutival de la Kore + suf. - inna,
,fetitiJ.''.
CORNELIU, i varianta veche, Cor-
nelie, sunt vechilor nume gentilice ro-
man e. Ginta Cornelia este una dintre cele mai
cunoscute din .Roma rustica, cu un purH'itor at acestui
nume, Servius Cornelius Maluginensis, atestat la anul
485 i.Hr. In privinta semniticatiei numelui, amintim
subst. cornum ,com" Cornelius, ,eel care apartine
cornului". Aceasta apartenenta se explica prin va-
loarea simbolidi a cornului de taur sau berbec, ,comul
abunden!ei", initial exprimat prin bogli!ia turmelor de
ani male, ceea ce dad ea. forta puterea economica
politica a unei familii. In onomastica prenu-
mele patrunde prin textul Noului Testament, Cornlie,
sau centurionul, din cohorta Italica, este
prezentat astfel: ,Jar !n Cesareea era un barbat cu nu-
mele Comeliu, din cohorta ce se chema Italica,
cucemic temator de Dumnezeu, cu toata casa lui,
care :Iacea multe milostenii poporului
se ruga lui Dumnezeu" (Fapte, 10, 1-2). Primind harul
Duhului Stant prin Sf. Ap?stol Petru care
ajunsese in casa sa, toti s-au botezat: ,In timp ce Petru
inca graia cuvintele acestea. Duhul eel Stant s-a
pogorat peste toti cei ce ascultau cuvantul" (Fapte, 10,
44). Despre Sf. Comelie se spune ca 1-a marturisit pe
Iisus Hristos, asemeneaApostolilor a ajuns episcop
In Cesareea Palestinei. Biserica orientala II
Ia 13 septembrie.
DIN iNViTATURA DE CREDINTA ORTODOd
' '
CE SUNT METANIILE?
Cuvantul melanie provine din limba
greaca inseamna pocainfa despre ea. Sfan-
tul Vasile eel Mare, in canonul 91, ne da urma-
toarea explica1ie: ,$i prin fiecare plecare de
genunchi i ridicare aratam ca prin pacat am
cazut Ia pamant, i ca prin iubirea de oameni a
Celui ce ne-a zidit am fost chemati in sus Ia cer."
,
Trebuie facuta distinqie intre inge-
nuncheri $i metanii. Tn ingenunchere stam in ge-
nunchi cu trupul drept ne rugam sau sarutam
0 icoana, pe cand atunci cand facem metanie
stam in genunchi $i aj ungem cu capul palmele
Ia pamant, apoi ne ridicam, ne inchinam $i iara$i
eadem cu fata Ia .. a$ternutul picioarelor", cum ne
exprimam in limbaj bisericesc.
Mantuitorul , in rugaciunea din
Ghetsimani, .. a cazut cu fata Ia pamant, rugandu-
se. (Matei 26, 39), iar despre rugaciune facuta in
genunchi vezi Faptele Apostolilor, 9, 40: ,$i
Petru, scotand afara pe tofi, a ingenuncheat i
s-a rugat ... ", iar Sfantul Apostol Pavel scria efe-
senilor: ,Pentru aceasta 'imi plec genunchii
1naintea Tatalui Domnului nostru lis us Hristos .. . "
(3, 14).
Fiind expresia pocaintei, metania nu se
face duminica $i nici in intervalul de Ia Pa$ti Ia
Rusalii. A$a a hotarat sinodul I ecumenic de Ia
Niceea din 325: , Deoarece sunt unii cari pleaca
genunchii Dumineca i in zilele Cincizecimii
(Rusalii); pentru ca toate sa se pazeasca in ace-
lai felln fiecare parohie, a hotarat Sfantul Sinod
ca stand sa se dea lui Dumnezeu rugaciunile".
Aceasta ne reaminte$te Sfantul Nichifor
Marturisitorul prin canonul 1 0: , Dumineca i In
toata Cincizecimea se cuvine a pleca genunchii
pentru sarutarea (icoanelor) , dar sa nu se faca
obinuitele metanii."
Din noaptea de $i pana Ia Vecernia
pentru Duminica Tomii , nu se ingenuncheaza,
nici chiar preotul cand Cinstitele Daruri.
PENTRU CE NE fNCHINAM
SPRE RASARIT?
lata ce ne invata marele dogmatic din
secolul al VIII-lea (+749), Sfantul loan Da-
maschin:
,Nu ne 1nchinam spre rasarit fara motiv i
nici Ia intamplare. Pentru ca suntem alcatui(i
dintr-o fire vazuta i una nevazuta, adica spiritu-
ala i materia/a, ne inchinam Creatorului intr-un
chip dublu, dupa cum cantam i cu mintea i cu
buze trupeti, ne botezam cu apa i cu Duh, i
ne unim lntr-un chip dublu cu Domnul, im-
parlaindu-ne tainelor i harului Duhului.
Pentru ca Dumnezeu este lumina spiritu-
ala (1. loan 1 ,5), iar Hristos in Scripturi se nu-
me$1e Soarele dreptatii (Maleahi 4,2) i Rasarit
(Zaharia 6,12; Luca 1,78), trebuie sa-l afierosim
Lui rasaritul spre} nchinare. Tot lucrul bun trebuie
afierosit lui Dumnezeu, din care tot lucrul bun se
Caci spune dumnezeiescul
David: ,.imparafiile pamantului cantafi lui Dum-
nezeu, cantafi Domnului care s-a suit peste cerul
cerului spre rasarit" (Psalmi, 67, 33-34). Mai mutt
i Sfanta Scriptura spune: Dumnezeu a rasadit
raiul spre rasarit In Eden" (Facere 2, 8); acolo a
pus pe omul plasmuit de El, pe care, cand a cal-
cat porunca, 1-a dat afara (Facere 2, 23-24) 1-
a pus sa locui asca in fata raiului desfatarii, adica
Ia apus. Ne inchinam lui Dumnezeu, cautand pa-
tria de alta data $i uitandu-ne catre ea.
De asemenea cortul lui Moise avea ca-
tapeteasma catre rasarit (Levitic, 16, 14). Semi-
ntia lui luda, pentru ca era mai cinstita, $i -a fixat
locuinta spre rasarit (Numeri 2,3).
Tn templul vestit al lui Solomon, poarta
Domnului se afla spre rasarit. Dar $i Domnul,
cand a fost rastignit, pri vea spre apus, noi
ne i nchinam incat inchinandu-ne ne uitam Ia El.
lar cand s-a inaltat, a pornit spre rasarit astfel
I s-au i nchinat apostolii $i El va veni tot in
chipul in care L-au vazut mergand Ia cer, dupa
cum inSU$i Domnul a spus: .,Dupa cum fulgerul
iese de Ia parasit i se arata pana Ia apus, tot
aa va fi i venirea Fiu/ui Omului (Matei 24, 27).
Ateptandu-1, deci, pe El, ne lnchinam
spre rasarit".
Din activitatea filantropica parohiei
ziditoare de suflet
RASPLATA BUNATATII
'
Fiul unei vaduve se ducea termine studi-
ile !a una din universWi!ile din Oxford, dupa ultima
vacanfa de studentie. Mama lui ii adunase, din lucrul
mainilor ei, cu multa greutate, ca lntotdeauna, suma
de care avea nevoie pentru cheltuielile lui Ia univer-
sitate. Pomind catre universitate, Ia vreo trei kilometri
Inainte de Oxford a bagat de seama ca pierduse pe
dmm, odata cu putinele hartii pc care le avea asupra
lui o suma de bani pe care ii avea Ia cl; li cazusera,
poate, rara sa simta, pe cand se gasea In trasura cu
care dilatorise.
$i-a adus aminte ca la o departare de vreo
patru kilometri de Jocu] unde se gasea acum, In timpul
ciiHitonei lui, scosese din buzunar hartiile acelea In
care se gaseau banii. Nedijit amarat lua hotararea
sa sc lntoarca panii acolo pe jos, doar-doar va izbuti
gascasca hfu:tiile banii.
Dupa ce merse pe jos o bucata de drum, s-a
intalnit cu un caUitor plin de plagi de bube a inte-
les ca acesta era lepros. Vazand, deci, pe acest lepros,
Ui.narul stt1dent masurat oarecum necazul propriu
cu nenorocirea In care se gasea leprosul: pier-
duse banii eel mult avea sa lntarzie putin cu luarea
diplomci, raul nu era dintr-acelea care nu se mai pot
repara; dar sufcrinta acestui lcpros era un rau mult mai
dureros nevindecat.
Tanarul, in urma acestor ganduri
Odata, intr-un sat, un trecator a cerut gazduire Ia
casa preotului. Preotul, om plin de evlavie destul de lu-
minat Ia minte, 1-a prim it cu dragoste cu simtaminte de
iubire cu adevarat
Oupa ce au vorbit timp indelungat dupa ce au
luat masa, preotul, dupa obiceiul casei, a pus cate o fn-
trebare cu cuprins religios sotiei sale, eel or doi copii ai sai,
unui nepot al sau In cele din urma strainului. Ca sa
nu-l puna intr-o situatie dificila, preotul a pus strainului o
Tntrebare U$oara, cu gandul sa-i spun a cate sunt Ia numar
poruncile? vUnsprezece" a raspuns strainul, spre marea
surprindere a tuturor celor de fata. n Vad ca dumneata
cunoti o porunca mai mult decaf cunosc eu i toti ceilaf[i,
care tim ca sunt zece", i-a zis preotul cu bunatate cu

42
necazul propriu, s-a simtit lndemnat cu putere sa-i
spuna leprosului cateva cuvinte de mangaiere. $i cum
lncepuscra sa vorbeasca, stand pe marginea drumului,
studcntul a voit la un moment dat, sa dea lcprosului
adresa unei societari de doamne de Ia Oxford, care se
interesau de celor bolnavi suferinzi.
Studentul a diu tat sa gaseasca o bucata de hiir-
tie pe care sa scrie leprosului adresa, dar a bagat de
seama di nu are asupra lui nici macar cea mai mica
bucata de hartie. Leprosul nici el nu avea. Cum
stateau ei la un moment dat leprosul a zarit In
din marginea ceva care semana cu o
hartie, iar cand studentul s-a aplecat sa 0 ridice, a
bagat de seama ca nu era altceva decat manunchiul de
hartii pe care le pierduse, iar in mijlocul acestor hartii
a gasit toata suma de bani pe care i-o daduse mama
lui.
blandete. strainului: ,dar nu vrei sa ne-o spui i noua pea
unsprezecea?". La acestea, strainul, care era cu adevarat
un adanc un priceput propovaduitor al Evanghe-
liei , a raspuns: ,Porunca noua dau voua, ca sa va iubiti
unuf pe aftul. Aveti ceva lmpotriva, parinte, daca spun ca
aceasta este a unsprezecea porunca a Noufui Testa-
ment?"
,Natural ca nu am nimic impotriva, dupa cum ni-
meni nu poate sa aiba ceva impotriva, iubitul meu", a
raspuns preotul a pe strain, in timp ce strainul
saruta mana preotului, care pentru o clipa nu intelesese
care este a unsprezecea porunca, dar care nu incetase
nici 0 clipa sa 0 puna in aplicare in toata viata iui.
TOATEPACATELESUNTDEOPOTRIVA
DE PRIMEJDIOASE
Odata un episcop a fost intrebat daca
toate pacatele sunt aducatoare de moarte pentru
sufletul omului. ,Desigur, a raspuns episcopul,
pentru ca toate provin din infrangerea sufletului,
toate sunt otravuri pentru suflet, toate sunt
meleuguri ale satanei" a continuat apoi sa
explice acestea lntr-un chip mai lamurit.
, Are vreo lnsemnatate daca moare cineva
de pe urma unei rani grele, pe care i-a fngrijit-
o, dar pe care nu a putut-o vindeca, sau daca
moare de pe urma unei rani Uoare, careia nu i-
a dat nici o importan{a i care incetul cu lncetul

s-a cangrenat i a adus sfaritul? Sau spuneti-
mi, Inca are vreo lnsemnatate daca cineva se
lneaca lntr-o apa adanca, iar a/tcineva In vreo
apa mica, numai Ia cateva picioare de tarmul
marii? $i eel dintai va muri i eel de at doilea".
Tn felul acesta, cei care i-au pus l ntre-
barea ramfmfmd satisfacuti au lnteles In chip
cu aceste doua mici frumoase
exemple ale episcopului, ce lucru primejdios este
orice pacat, fie ca se zice mare, fie ca se zice
mic, cum nimeni nu se poate juca, fara de
primejdii, cu pacatul.
POEZIE TRADITIONALA RELIGIOASA
1
RUGAOilJNE
M. Eminescu
Craiasa alegandu-te
Tngenunchem rugandu-te,
Tnalta-ne, ne mantuie
Din valul ce ne bantuie
Fii scut de lntarire
zid de mantuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
0, maica prea curata,
$i pururi fecioara,
Marie!
Noi, cei din mila sfantului,
Umbra facem pamantului,
Rugamu
7
ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plangeri ,
Regina peste ingeri,
Din negru te arata,
Lumina dulce clara,
0, Maica prea curata,
$i pururi fecioara,
Marie!
43
rubrica realizata de prof. Cornelia Pande/ea
jfloriile
lata zi-ncalzitoare
Dupa asprc vijclii!
Yin Floriile cu soare
$i soarele cu Florii.
Primavara-ncantatoare
Scoate iarba pe dimpii.
Yin Floriile cu soare
$i soarele cu Flori i.
V Alecsandri
Lumea-i toatii-n sarbatoarc,
Ceru-i plin de cioca.rlii
Yin Florii le cu soare
$i soarele cu Florii.
Pacat, zau de cine moare,
$i ferice de cci vii!
Yin Floriile cu soare
$i soarele cu Florii.
CREt fT)qERt
Trei lngeri zboara-n asfintit;
Doi tac unul a grait:
E atat de mare ...
Aud cum se deschide-o floare.
Trei ingeri zboara-n asfintit;
Doi tac unul a
E a tat de s!anta ...
Aud cum stelele canta.
Trei lngeri zboara-n asfintit;
Toti tac unul s-a gandit:
Ce zgomote ...
Aud o inima cum bate.
RUSAltt
Targ de munte risipit printre livezi,
Cu ccrdacuri varuite de-unde vezi
PiatJa Craiului albastra de departc:
lata tot Terusalimul tau din carte ...
dilare pe-o asina cu mers lin,
Isus vine apostolii lui vin
I. Pillat
I. Pillat
Pe drumeagul care duce spre muscele
Pe sub bolta unui schit cu randunele.
Tarani albi, sosi1i de ziua pentru hram,
Rup din salcii 1nverzite d\te-un ra.m,
Domnul nostru sa-l sfintcasca. Pc asina,
Pc cftnd el In lumina,
sta-n umbra un egumen diu Ia gand -
0 ta.ranca li la plimant,
Cu smerenie, marama-nzapezita,
Sufletul sa-i calce Fiul, sub copitii.
P&ee.ueE
V. Voiculej
I sus murea pc cruce. Sub grozava
Palea curata-i frunte ce-o sangerasc spinii.
Pe stancile Golgotei tot cerul Palestinii
Parea ca varsa lava.
chiar 'in clipa mot1ii hulira carturarii
Cu fire otetitli 11 adapau strajerii ...
Radea cu hohot gloata de spasmele durerii
ocarau talharii.
Zdrobita, Ia picioarele-i, zikea plangand Maria
zbucnea blestemul din inima-i de mama
Alaturi MagdaJena, in lunga ei marama,
Tipa vazand urgia.
Departe uccnicii priveau far-de-putere ...
Cu cl sc naruise nadejdea lor lntrcaga;
N-aveau decat sa fuga In lumea cca pribcaga
rarii mangaiere.
Tarziu porni In palcuri sprc cetate.
Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite
Trecurii fariseii cu fetele smerite
Si barbile-argintate.
Maslini fiira de frunze dotmeau mocniti pe coaste,
in vale, ca i'ntr-o pacla, dormea Ierusalimul,
Pe cruce semnul moqii dormea de-acum sublimul
!sus, vegheat de oaste!
R.UaAeiUNEA
Nu tai piatra ridic minune
cioplesc un templu din pUipand:
Sus pe limpezi stfllpi de rugaciune
Bolti de dor sub turl e mari de gand.
Din cafuia gurii stinse piere
Adierea unui fum de grai.
Calc pe marginile sufletului ... sfere
De tacere, partii ditre rai ...
Curg lncremenit. De ce teme?
Catre Tine trece-un singur vad
Doar un pas afarii din taram vreme
Si-n pdipastiile cad.
lnima cu sange-n amurgire
A riimas pe-un tann !ara talaz
pornesc prin vasta mea
Sa te caut cu antene de extaz.
44
V. Voiculescu
Rubrica destinata COPIILOR
MARTIR NEOFIT
In secolul al III-lea, in cetatea Niceea din Bi-
tinia, locuiau Teodor Florentia, care aveau
un fiu pe nume Neofit, caruia ii placea sa mearga la
pentru a indita carte.
La varsta de zece ani a insemnat cu degetul o
cruce Ia poarta dinspre rasl'Lrit a cetatii $i se inchina
lui Hristos. Din zidul ceHitii scotea apa, lovind cu
mana, potol.ind setea saracilor dupa ce mancau
din mancarea pe care tot el le-o daruia. Neofit $i-a
rugat prietenii sa nu spuna nimanui despre minunea
pe care o Ia.cea.
Dupa un an, Domnul i-a descoperit in vis
mamei ca fiul sau scoate apii din piatra. Apoi a vazut
un porumbel alb care a venit din cer s-a pe
patullui Neofit, vorbind:
- Sunt trimis de Hristos ca sa-ti pazesc patul
tara prihana.
Florentia, auzind porumbelul, a murit. Afland
de moartea sotiei, Teodor a alergat pJangand.
Dar acolo copilul i-a spus mamei:
- ScoaHi-te, maica mea, ca ai dormit destul!
Trezindu-se, mama 1-a pe fiul sau,
iar locuitorii cetatii L-au preamarit pe Dumnezeu. Tot
atunci s-a atlat despre minunea din care Neofit
scotea apii din piatra.
Porumbelul statea tot timpullanga patul S!an-
tului $i li vorbea. Odata i-a zis:
-lqi din casa tatalui tau vino dupa mine!
Neofit i-a sarutat pe piirintii sai a W1nat po-
rumbelul, care 1-a dus pana la Muntele Olimpului Bi-
tiniei. Acolo a intrat intr-o unde a gasit un leu
mare.
- Ie$i de aici $i cauUl-ti alta pe$tedi, d1ci Dam-
nul mi-a poruncit sa locuiesc aici!
Leul i-a lins picioarele lui Neofit $i a plecat
cuminte. Neofit a .dimas In leului, fiind hranit
COMJTETUL DE REDACTIE:
Lesnic Teotlor Georgian, cis. a IV-a;
Ciocan Elena Alexandra, cls. a Ill-a - $coala l.L. Caragiale
Dima Alexandra, Trofim Miidiilina, Elenllloni(ii Evelina
Macrea, clasa a VI-a, $coala ,Joan Neni(escu"
de inger. Dupa un an, parintii sai au plecat Ia Domnul,
iar el a averea saracilor.
Neofi t a stat In panacea !mplinit 15
ani, laudandu-L pe Dumnezeu $i primind hrana din
mana ingerului.
In anul209, Bise.rica Lui Hristos a fost prigo-
nita de pagani. Neofit a fost adus el la
judecata. Vazand statornicia lui in Credinta, imparatut
Deciu a poruncit sa fie chinuit prin ardere, dar nu a
ars; mancat de animate salbatice, dar acestea !i lingeau
picioarele, $i strapuns cu de fier, dar el nu murea.
Dupa toate aceste chinuri, un pagand s-a repezit
1-a lovit cu o sulita in piept.
tir La varsta de 15 ani patru luni, S!antul Mar
Nofit a plecat Ia Domnul. El este cinstit de Biserica
Ia 21 ianuarie, ziua cand a primit mucenicia.
Narcisa - Mihaeltt Ciida,
,Chemarea Credin(ei", ian-febr 2011
Rugaciunea mea ...
Doamne, eu Te rog frumos,
Ca Iubitor Bun,
Sa fiu, Doamne, sanatos
$i sa merg peal Tau drum!
Ma fere$te, Bun Parinte,
Si de rele de boala,
Ajuta-mi sa fiu cuminte
Si acasa Ia
Sa rna straduiesc mereu,
Sa rna port cum se cuvine
Si s-aduc In j urul meu
Bucurie, nu suspine!
45
Doamne, Doamne, Bun Parinte,
Eu acum iti multumesc
Si Te rog mereu fierbinte
Sa rna ierti cand mai gre$esc!
Si atat Te mai rog eu:
Pe parinfi, surori fiati
Sa-i ajuti, Doamne, mereu
Si sa fim apropiati! Amin!
2. Punc semnul X in cascta corcspunzatoarc imaginilor care reprczinta o biscricJ.
3. Raspundc la ghidrurj prin descne.
_,.--- -----..r-- - ---..
- '
( Suna suna -.,
' /
c_ la slujba ne aduna! ->---"'
1 'v-,
l ,.,. J'"- -"' ) , , '\
.. ____ / --- - - - \ }\ ) ( 1
'-_/ ' --- ' -"
/,.. ... - - ---........... /'""- ----.""""v"' '"' - - ..... ... , ..
r -"'"'E din lemn ori din
\.._ Sta pc masa in altar "! / -"
( Sau Ia gat Ia ticcare, -</ '.(-'
( Caci puterea ei e mare. '(""A ) \ 1
jLeon 1l fagdan) ,.. \._____ ' , /
..... __ ,.. ....... 7'-------
........ __ ... -...
4. ceca ce sc
' '
...
.i
46
RAFLESlA
-
Rafflesia este o planta parazita. Aceasta
coniine aproximativ 28 de specii, toate aflate In
sud-estul Asiei, In Peninsula Malay, Borneo,
Sumatra, Filipine.
Raffiesia a fost gasita In pad urea tropicala
indoneziana de Dr. Joseph Arnold In 1818, $i a
fost numita dupa Sir Thomas Stamford Raffles,
liderul expeditiei.
Sade camara
Cu mustatile pe afara
( ... .................. )
Am ncnumarate
Le port pe toate 1mbracate
( ..................... )
Cc-i mar nu-i
pamant, ceapa nu-i
( ..................... )
E rotunda e cama i cu capu-n
jos atama
( ..................... )
Mi titelulintr-o ureche
Face noua haina veche
( ..................... )
ca focul
lute ca ciuca
( ........... .. ........ )
Planta nu are tulpini, frunze sau radacini
adevarate. La unele specii , cum ar fi Rafflesia
arnoldii, floarea poate avea peste un metru In di-
ametru poate cfmtari pan a Ia 1 0 kg. Cele mai
mici specii au 12 em diametru a florii.
Acestea arata $i miros a carne putrezita,
prin urmare, numele sau local se traduce Ia
"floare cadavru" sau "floare de carne". Mirosul
urat atrage insectele, cum ar fi mu$te, care con-
tribuie Ia polenizarea acesteia.
Bucatica de carbune
Cu ve9mant de lemn
Pe hartie lasa urme
Scrie orice semn
( ........... .... ...... )
Ce trece prin sat
Si cainii nu latdi
( ..................... )
Tica.ie la caput tau 9i te
mereu
( ................. ... . )
N-are minte,
Dar te prinde
( ..................... )
Cine bate
Si nu e batut
( ..................... )
Cu rochitii
Cand prin ate dezbriica
N-am de ce rna bucura
Ca lncep a Uicrima
( ..................... )
47
sursa: wikipedia.com
intr-o multi catei,
Toti sunt albi rotofei
Mama-i pune Ia mujdei.
Ia ghiciti. Cine sunt ei?
( .......... ........... )
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustacioara
Si se cheama?
( ..... ................ )
Verde, Cine
Lung, subtire, gras ori dulce
lute,
Poti sa mi-l
( ..................... )

Bolboceanu Julio-Andreea, cis. a lil-a
B, $coala I.L. Caragiale
Din vazduh coboara lin
Fulgi marunti nu-i senin,
Totu-i alb in departare
Semn cii-i iarna, fratioare!
Mama lui Iisus
Toamna vine
Pomii
S-au trezit lmpodobifi,
Valea-i plina de copii,
De chiote bucurii.
Para neagdi prin zapada,
Sare un catel, cu treaba:
, Fulgii oare-au gust de oase?"
Gusta fulgii miroase.
*
de Mihai Anca
Suflet de Mama
0 , Maicuta preacurata
Nasditoare, dulce nume,
Multumesc i'ncfi o data
Ca alaturi de mine.
Maica sffinta frumoasa
Dintre fecioare aleasa
Regina prealndurata
un Inger liiudata.
Imparateasa lumii
fn cer pe parnant
calda rugatoare
Pentru noi, oricand.
Maica indurarilor
Craiasa luminilor
Fecioadi curata
:;!i-o floare-nmiresmata.
Crinul alb din rai,
Fericire dai,
Mana ta o-ntinzi
Spre cei suferinzi.
Impaditeasa Preasfanta,
Mereu Tie rna lnchin
'fie i'ngerii lti canta
Cu glas duios lin.
Lumineaza Tu, Maicuta,
Inimile tuturor
Fa sa fie mereu pace
Intre oameni, in popor.
Muhulet Alexandra Elena,
'
cis. a VI-a B, Colegiul
Dobrogecm ,Spiru Baret"
Intr-o toamna-ntarziaHi
Am venit eu Ia fereastra
Si cu
Ma uimeam ce de culori
Dar deodata s-a-nnegrit
Cerul pardi s-a-mpartit
lntr-o parte cu mii culori
Dar In alta cu multi nori.
Doamne, noaptea a trecut
Si noi avut;
A1 Tau inger preaiubit
Cu-ngrijire ne-a pazit.
Doamne, da-ne ajutor
Sa avem In toate spor;
Voile sa-Ti implinim,
Fiii Tai sa fim!
*
Toamna
de MihaiAnca
Toamna dulce frumoasa
Multe daruri ai pe masa
Dulce !?i vei mai fi
Cate zile vom trai.
Tu cu fructe ai venit
Strugurii i-ai parguit
$i cu drag le-ai daruit
$i noi nu ti-am multumit.
48
Draga mama iubitoare,
Chiar de luna, chiar de soare,
Chiar de pasari calatoare,
Eu mereu te voi iubi
$i iti voi multumi
Pentru fapta ta
De a ma crea.
De ziua ta eu iti voi da
'in schimb lacrima ta
Ce ai depus-o pentru mine
Un ghiocel curat ca tine.
Jar aripi daca a!? avea
in zbor sprc nori avanta
Dar niciun soare, nicio luna
Nu au o mama atat de buna!
lubita mama, nimenea
Nu are frumusetea ta!
Piiru Beatrice, cis. a III-a B,
$coala LL. Carttgiale
.fndrumiitor: fnv. Mihalache Lucica
Avia sau zbor
cu aripi de curcubeu
-fragment din romanul
,Amintiri cu parfum de canara",
Ed. Harvia, 2009-
Prof Silvia Luchian
- continuare din numiiru! anterior-
Avia era In conti nuare tristii. Ca s-o lmpace,
Mihai ii puse In dreptul ei, sub barbie, mure vreo
doua tartiicure culesc de cl din locurilc pe unde haladuia.
Lidia ii dadu $i ea In dar bartii de staniol colorate,
pc care A via le privi cu aten{ic.
Dupa ce manca, Avia W puse comoara Ia pas-
trat, pe pervazul ferestrei.
Odata mas a servita, Lidia trecu s-o a jute pe Mar-
ioara. 0 apuca aa, dintr-o data, harnicia. incepu incrun-
tata sa spele vasele, cum vazuse ea Ia maica-sa.
Lidia, fata de A via care era blonda cu carlionti cu ten
alb-rumen, era ea o fetita cu parul blond-canepiu, cu
ochii mari i albatri $i tenul U$01' aramiu.
- Seamana cu Ieit! spuneu femeile din
sat. Numai di Bala$a arc parul negru.
Marioara se mai ocupa un pic de A via, direia li
terse nasul, $i-i spala fata i mainile, l i aeza bine funda
albastra legata de o codita mica In cre$tctul capului $i -i
puse In mana nite pi$COturi. Trecu apoi Ia treaba. La fel
$i Giorgidi Su.mgiu, care mai dadu ni$te ordine baietilor,
oridine pe care Mihai le lndeplini pe jumatate, racu o
pirueta $i o $terse. Avia o lua i ea din loc i pleca Ia
plimbare, prin locuri le pe unde mai fusese.
- Vezi, sa fii cuminte i ia-o pe Ia poarta, nu te
mai carara pe gard, ca ai sa cazi! li racu cateva obscrvatii
Marioara In timp ce punea lucrurile Ia punct pe-afara
prin casa.
Avia dadu din cap aprobator, dar o lua tot pe
unde-i placu ei, prin gradina mare, apoi pe sub parul
uriat, acum cu pere multe verzi, pentru ca apoi, printr-
o portita, sa treaca In gradina ei ferrnecata, pe care se
muiP,lmi doar s-o privcascii. Merse pe lespczile de pia-
tra, dupa care urea treptele intra In sala mare, unde $i
acolo sc puse o masa, dar o masa mare $i rotunda, cu
trci picioare scurte cu multe scaune mici, tot cu trei
picioare. A via se aeza eonfortabil pe unul din ee, tara a
fi invitata. Era locul ci. Mirosea frumos, a mancare. De$i
49
mancase, Avia nu refuza sii mii nancc a doua
placea tot ce gatea in afara de varza. Mirosul .
varza o alunga de cum il simtea de Ia poarta.
Acum, pe masa rotunda, balcanica, se gasea alii-
turi de mamaliga aburinda taiata cu o tava mare
de cartofi cu carne, cu carne multa $i frageda de pui. Pe
masa erau aruncate cepe strivite, ni$te capatani de us-
turoi i nite fire de praz. Celebrul praz, pecetea pe care
ollenii $i regatenii nu uitara s-o ia cu ei.
- Vezi, sa fii cuminte de-acuma i'ncolo. Sa nu
mai faci boroboate. Ai inteles? spuse
Avia aproba din cap.
- Lasa, lasa ca e cuminte $i acum mananca,
spuse $i Radu.
- Da' mai tlketi dracului odata! vorbi $i Leana
,in toanta".
Se facu Ia masii. Radu nu uita sii-$i
invcte nepoata sa sc lnchine. Avia sc inchina ea cum
putu, cu stangacie. Ciuguli apoi pilaf, dupa care
se i'nfipse lntr-o bucaHi de carne, pe care pusese ochii $i
o miinca incet. Se ridica prima de Ia masa multumind:
,Saru'mana pentru masa! ".
Balaa li puse In mana o bucata de placinta cu
branza, pe care Avia se pregati s-o manance Ia capatul
prispei, pe balconul inalt, sub parul care-i pUicea ei a$a
mut t. 0 pisica mare, vargata $i rea, care tot diidea tar-
coale pe la porumbei , se repezu i-i fudi din mana Aviei
bucata de placinta.
- Batica, batidi! Pisica! striga disperata A via.
- Ah! Fir-ai tude spuse aruncand
un bat dupa pisica.
- Batica, rna in flori? spuse rugiitor A via.
- Iar lncepi? la vezi! se rasti
*
Avia se nascu lajumatatca lunii noiembrie, lntr-
o miercuri, noaptea, spre joi. Cand ramasese grea Mar-
ioara, venira Ia ea cumnatele mai mari, lngrijorate pentru
starea materiali'i a fami liei ei a fratelui lor, Giorgica
Surugiu. 0 !ntrebadi:
- Marioadi, tu te-ai pus pe fiicut copi i?
Marioara le dete dreptate $i incercii sii scape de
copilul ce mai tarziu ar fi batut Ia pof!ile vietii. Nu reu$i.
Ii parea rau de el se gandi ce sa mai facii. Ii parea rau
de el, dar mai avea inca trei i mai trecurii prin ani
iar impozitele nu-i slabeau dcloc.
- Ia Iasa copilul in pace! spuse Giorgica. Va
el pe h1nga
Giorgicii i'i propuse Marioarei sa viindii vreo
doua-trei animale $i cateva oriitanii din curte ca sa poata
face cheltuielilor $i sa treaca iama cu bine, ceea ce
fiicu.
F Cand se nascuAvia, !ncepu sa ninga des. Fiira a
Ia rand, iama dadu buzna porni de-a valma fun1nd
vrcrnclnicul suras al frunzclor cazatoare. zapada
nemiloasa intr-o puzderie ruarunta, discolita plimbatii-
n vartcjuri de-un dureros de geros.
Atunci venira nevazutele ursitoare. 0 ursi-
toare mai ciudata de obicei retrasa intra de asta data
i'n rol borborosi ceva Ia capul copilului. C()pilul era
cam plapand. Parin!ii lui se lngrijorara tare urgentara

Surugiu merse Ia frate-su, Petrica, ruga sa
lnhame caii Ia sanie s-aducii de Ia Ciiscioarele.
Troiencle erau cat casa.
- Doamne de vreo boaHi! spuneau ingri-
jorati oamenii din sat.
Venira Jonel Marinescu.
Venidi in graba, cu sania, lmpreuna cu Giorgica Pet-
rica. Viscolulnu contenea. Criva{ul mugea vuind pe ca-
narale $i printre viroage.
Din hornurile caselor fumuri albastrii
ce se pierdeau ele in vartejuri, pana a se ridica spre
cerul ca le$ia.
Preorul satului era pregatit el. Marioara
luadi toate rnasurile posibile penn-u a
nu imbolnavi mai mult copilul deja pHipand, care
plangea lntruna. Copilul planse la botez, dar treptat,
treptat se apoi. Ii pusera numclc Avia, di
placu lui taidi-su, tot a$a cum $i celei mari ii puse nu-
mele Lidia. Se supara un pic de botez.
- Fina face copii $i frate-meu, Giorgica, ii
boteaza, spunea ea dezamagita.
Avca drcptate, ca doar 1$i chelruia punga.
Lucntrile se mai Crivarul inceta sa mai
bata, iar acum ningea Totul era alb. fci-colo ni$te
pete nedcfinite. Ninsoarea deasa spulbcra conturul
forme lor.
In casa lui Giorgica Surugiu se puse de-o petre-
cere lntr-un grup restrans, de teama sa nu i se lntample
ceva Avici, care se mai lini$ti . Doar ea era sarbatoritii
intr-o noapre lmpodobita-n alb. Tarna-i puse flori de
Ia ferestre, iar lngerii dalbi coborasera In pomi.
A via se crescu, iar de arunci trecusera
aproape patru ani.
na$ii $i rudele mai apropiate se
obi$nuira cu nwnele fetelor, mai cei lalti.
-Lidia! Avia! 'i'$i striga Marioara copi lele.
- Cum lti strigi ru fetele? inncba intr-o zi baba
Lisandrina a lui Stan Manea.
- A$a cum le chearnii, spuse Marioara.
- Ce nurne-s astea? Astea-s nume urate, nu sunt
nume Nu le mai spune fetelor spuse baba
contrariata.
50
Veni toamna. Veni cu vaiet de v3nl ce
vazduhul $i lacrima caderi de fmnze. Ccrul parasit de
vara fu stropit din nou de vrabii, iar soarele se resemna.
Avia 1$i schimba garderoba. Peste pantalona$ii
ei prefera!i, tacuti d.intr-o fata de pema, i$i mai puse altii,
din catapuf, In carouri, iar peste un pulover lua un fel
de haina din acela$i catapuf.
Pe cap i$i puse o diciula rotie, cro$etata de
maica-sa. Tarlicii fura $i ei cu ghete mai
vechi $i cam mari, care rihnaseserii mici sorei sale. Ast-
fellmbracata, plecii 'in vizitii Ia bunicii ei. Intra pe poarta
cca mare $i trecu cu bine de caine, de gascani de cur-
cani. Mai ramasese tanti Leana, care in timp ce tacea
treaba, se 1mpiedica $i dracuia tot cc lntalnea in calc. li
odata ea in cale, cand tanti Leana era suparata
pe viafli o articuta cu ni!?te pal me Ia spate. DurllJa
de tare! Dar ce mult o duru pe Lidia care, suita intr-un
lua o multime de bete pe spinare $i peste pi-
cioare $i tanti Leana n-avea de gand sa se opreasca. 0
scapa din mainile ei batica chemata repede de
Avia. Veni $i Surugiu, care Ia randul lui o articula bine
pe tanti Leana $i-i puse In vedere sa nu se mai atinga
vreodata de copiii 1ui .
,Poate o fi uitat!", se gandi Avia lnainta cu
inima striinsa. 1i in cale baticu Radu, care se
pregatea sa i'nhame caii Ia caruta sa mearga pana Ia
vie, pe granita. Acolo avea o casa In care tinea cele
trebuincioase lucrului fa vie Ia camp.
- Baticule, nu-i a$a ca rna ici pe mine? intreba
Avia ruglHor.
- Tc ia baticu', te ia! spuse Radu cu vocea
lui blanda. o lua.
Ti plactt Aviei sa mearga cu cu cai. Tre-
curii prin sat, apoi trecura pe Ia urzici $i 1n camp.
Ajunsera Ia vie Radu deshruna caii pdponi sa
pasca In voie. Duse apoi capestrclc sleaurile In casa
din fundul viei. A via ramase sa se plimbe prin iarba Inca
verde, printre vitele de vie cu struguri negri ori chihlim-
barii, pierduti intr-o suita de frunze, in acorduri minore.
Cascade de soare se rostogolira In via lui Radu, iar
vantul aplauda cu de frunzc. In vic era uo ob-
servator inalt, foarte inalt, unde gdinicerii de Ia Pichet,
care faccau de paza, urcau pe ni$tc sdl.ri metal ice.
Nu departe de observator, un barbat intre doua
varste i$i facu ellntr-un potn un parapet unde statea
toata ziua piizea via $i bostanul. Parapetul era un
fel de pat mai mare, dotat cu cele t rebuincioare, in care
sa stea confortabil. Cand II vazu pe Radu, omul
cobori din pom striga. Ii cem ceva ducand mana spre
buzunantl de Ia piept. Radu, care trebaluia ceva, l i
vorbi $i cl, dupli care intra In casa, lua ccva $i sc indrepta
r A ... _ . _.
sprc parapet. vta pnvt cercetator sccna vru sa ce
se petrece. Bunicul parea ingandurat, ba chiar un pic
trist.
- Ce vru omul ala de Ia tine, baticule? Ce-ti
ceru? lntreba ea curioasa.
- Mi-a cerut sii-i dau foe, spusc scurt Radu.
PeA via o cuprinse teama.
- $i-o sa-i dai foe, baticule? lntrebii ea tinandu-
rasuflarea.
- Sigur ca da! Ii dau foe! spuse clar Radu.
Cuvintele dizura ca pictre peste A via, care,
'inspaimantata, izbucni Ia un moment dat in plans. Nu-i
vcni sa creada ca baticul ei, bun blfmd, poate fi In
stare sa-i dea foe unui om.
La putin timp Avia avu sa vada pentru prima
oadi un om aprinzandu-i o tigadi celuilalt. A via se
dar fata 1i fu scaldata in lacrimi. o gasi Radu
cand li detc un strugure de zaibar. 0 mangaie o intreba
cu blande!e:
- De ce plangi, puidi, de ce plangi?
Avia nu spuse nimic. Nimic rliu nu se intamplii
asta o
Zi lele trecura. Trecu toamna, Hisand In urma
ei ravagi i de fmnze galbene de galbinare, iar in vii
frunzc de plans, pe care le culcgca vantul. Lacrim-
ile strugurilor se revarsara deja In butoaiele gospodar-
ilor. Si In ale lui Radu. Inccpu ninsoarea. La lnceput
cu o maziiriche apoi lncepu sa ceama Timid,
soarele dimase undeva, ill departare. Abia se mai ziirea.
Avia mai adauga o porni din nou
spre bunicii ei, dar nu pe scurtatura, ca ar fi alunecat pe
pictrc o lua cuminte pe drum. lntra pe poarta midi a
gradini{ei eu gard de uluci merse pe alee nestingherita.
Acum n-avea de ce s-o mai certe bunica-sa. lei-colo
catc-un trandafir lnflorit, ratficit de vara in iarna care
parea a sfida frigul ce se puse, mai adauga el
podoaba fulgilor de nea. bcciului era dcschisa. Se
auzi vocea lui Radu. din beci tanti Leana, care
ducea ceva intr-un gavan ciilcand Fu mai cum-
secadc de asta data. Ii zambi intreba ce face. Avia
se striidui ea sa-i raspunda cu un zambet.
Mcrsc in beci la bunica-su, care se bucura d\nd
o vazu arata roadele din vara puse Ia pastrare pentru
iarna. Saci de gdiu, orz, ovaz, porumb, fasole,
sltele, hambarul cu raina, funii de ecapa $i usturoi
atarnande, dovleci pentru placinta, morcovi $i ridichi
negrc, val71i, mere, pere, dumatc vcrzi lubenite,
butoaie eu varza muriituri, sticle de bulion $i zarzavat
altc conserve stateau marturic a hamiciei unor maini
de gospodinc. Borcanele de magiun dulce{Uri fura as-
51
b
o A d fu:lh.
cunse me m po , tar acum cucumeaua case1 me tsa
nu numai de friea dar $i de-a iemii cu viscol.
Tntr-un colt al beciului tronau butoaiele cu vin rachiu.
Unele din ele tndi. mai fierbeau intr-un miros placut, dar
sufocant.
Radu umbla un pic Ia o canea $i scoase
vin lntr-o ulciea.
Aviei ii placu decorul asta vru sa mai stea,
cand bunicul ei 0 prinse de mana spuse:
- Hai cu baticu', hai sa mandim!
Se lua masa tot tn sa Ia, Ia masa rotunda,
joasa, balcanidi cu trei picioare. In lncapere era cald $i
mirosea puternic a busuioc, dar a iarna. Focul ardea
moenind In vatra ca sa indilzeasca $i camera mare.
Camera dinspre balcon, a$ezata pe beciullnalt, era mult
mai friguroasa. Acolo se aprindea mai rar focul. De obi-
cei se Uisa deschisa sa se mai lncalzeasca :;;i acolo.
in salii era o rogojina mare pe pamant. pa-
pomite agatate in cui, un cuier din coarne de animal sal-
batic cu maiestrie lucrat, vase de arama, o icoana
cu candela $tergar de borangic deasupra unei canapele
cu speteaza frumos cu un spatiu mai re-
strans de decoratiuni. In ferestrelc lngustc se incadrau
bine ghivece cu flori ce pe verticala. Erau
un fel de begonii. Din partea de sus a ferestrelor se
revarsau flori de maghiran.
A via $e Ia locul ei pe un scaun scund,
cu trei picioare, lncerca ea sa se inchine odata cu
ceilalti. Masa fu pusa cu iahnie de fasole cu
de usturoi. Pe masa mai erau aruncate
cepe strivite nelipsitul praz. in mijlocul mesei se
pusera lipiile abia scoase din euptor. Masa de post. De$i
puse masa, pe Leana o apuca harnicia se
de colo-colo fara nicio noima.
- Da stai, Leano tu Ia un loc sa ne tihneasdi
noua mancarea treci $i tu Ia masa! spuse
- Da, dracului acolo, In voi Hisari-ma In
pace! Ei, flf-ar a dracului de treaba! vorbi Leana, iarii$i
,In toanta".
Bala$a Radu erau cu fiicei
lor. $tiau di n-aveau ce-i face. Doar Giorgica o razbea
cateodata $i-o tacea sa-i fie frica de el.
Se manca !n lini$te. Pe masa mai erau o ulcica
de vjn, vjJJ .mcstmi Jl.Y.&iHI Yde bu.catcle ... LaJJn
momen( dar, casa se umplu de-au aer fnmiresmat de
placinta, fiicuta cu dovleac. Cand n-aveau timp pentru
racut plaeinte, gospodinele bagau dovleac fn soba
accentuau gustul dulce cu zahar sau cu miere, daca
aveau.
- va urma-
Dobrogea de Sud
Oupa consolidarea cuceririi Dobrogei de
sud de catre lmperiul Otoman intre anii 1445
1466, teritoriul este colonizat cu turci i tatari din
Asia Mica, deveniti elementul etnic majoritar.
Zona se transforma in sangeac ul Silistrei, sub-
in districtele Constanta, Mangalia, Balcic
i Bazargic, iar populatia cretina, conform obi-
ceiului otoman, este exclusa de Ia serviciul mili-
tar.
Tn toata perioada stapaniri i turceti In
zona, pe fondul autohton al acelor dicieni sau
,romani vechi", au continuat sa se stabileasca
locuitori din Muntenia, Transilvania i Moldova.
Despre ei, calugarul Partenie scria in prima
jumatate a secolului al XIX - lea: ,faranii numifi
rom{mi au un port bulgaresc i vorbesc limba
romaneasca, foarte primitori i ospitalieri" (Viorel
Oolha, Totul despre romanii din Cadrilater (II), In
http://ro.altermedia.info ).
Din punct de vedere demografic, sunt
mentionate Ia 1850 2.532 fami lii turce, 1.020 bul-
gare, 50 armene i greceti , iar etnograful aus-
triac F. Kanitz noteaza ca a!i)ezarile bulgare din
ultimii 20 de ani ai stapanirii otomane sunt re-
cente, Varna fiind dominata de musulmani Tur-
tucaia de catre romani.
Tn judetele Durostor Caliacra, oferite
prin Congresul de Ia Berlin, Bulgaria infiinteaza
numeroase aezari Ia frontiera cu Romania in
vederea modificarii structurii etnice, conform
unor motivatii politice i nationale ce impuneau
alungarea in masa a elementului mahomedan.
Emigratia bulgara s-a impartit in trei etape, des-
faurate intre sfaritul secolului XVIII i 1828,
1828 - 1877 i 1878- 1913. Tn timp ce prima este
sporadica, iar a doua semiorganizata, ultima
faza are un caracter specific, fiind limitata Ia
Cadrilater unde apar numeroase colonii menite
sa compenseze lipsa satelor, limitate Ia cateva
aezari de grebenti sicovti in jurul Silistrei.
Aceasta colonizare modifica treptat ima-
ginea demografica a zonei, cifrele evoluand de
Ia 77,5% turci i 16% bulgari In 1878 Ia 63,8%
turci i 27,4% bulgari apartinand de 326 sate
52
prof. dr. Razvan LIMONA
turceti, 51 12 romaneti (1888).
Recensamantul bulgar din 1912 atesta,
cu rezervele de rigoare, o prezenta substantiala
a musulmanilor (136.224), urmati de bulgari
(121 .925), tigani turci (11.024 ), armeni (7.003)
romani (6.602).
Conform datelor pe judete. turcii ocupau
locul i ntai in Durostor erau aproape egali cu
bulgarii in Caliacra, locuirea lor compacta fiind
greu de dizlocat datorita caracterului agricol $i
traditiilor separate .
Romanii dispuneau de o $Coala proprie Ia
Silistra $i dascali cum ar fi $tefan Pahomie, Petre
Mihail Costache Petrescu, autorul unui
abecedar turco - roman publicat in 1874.
Tn anul 1869 ei vor infiinta Societatea
romana pentru cultura i limba din Silistra, avand
drept scop apararea drepturilor dobrogenilor
inmultirea numarului de Coli proprii. Ea reue$te
sa coordoneze institutiile COiare Tntr-o singura
circumscriptie obtine dreptul ca o parte dintre
membrii sai (Costache Petrescu, Dimitrie
Chirescu, preotii Cristu Zaharia i Anghel
Sachelarie) sa Tndeplineasca functia de revizor
Colar.
Biserica
in seara zilei de 21 decembrie 2010, Parohia
,inaltarea Domnului", In parteneriat cu $coala Generala
,. loan Nenitescu" din Tulcea, au organizat un simpozion
dedicat publicatiei parohiale ,Lumina din Lumina".
Cu acest prilej, Preasfintitul Visarion, Episcopul
Tulcii, prezent Ia eveniment, Episcopul Tulcei a binecuvan-
tat cabinetul de Religie al realizat prin contributia celor
trei preoti de Ia Capel a Cimitir. A rostit apoi un frumos cuvant
de binecuvantare, fncurajand comitetul de redactie spre o
mai frumoasa lucrare editoriala, aratand lnsemnatatea
unei publicatii Ia nivelul parohiei, apreciind osteneala mem-
brilor comitetului redactional, Ia 2 ani de Ia aparitia revistei.
Domnul director Antonescu Niculae a adresat cu-
vant de lntampinare oaspetilor prezenti, subliniind rolul edu-
cativ a! revistei In viata elevilor.
01. prof. Mihai Marinache a vorbit des pre existenta
presei biserice$ti In judetul Tulcea care numara 80 de ani,
precizand cateva sugestii legate de formatul revistei $i de
rubricile componente, presupunand dezvoltarea rubricii de
$i alcatuirea unei rubrici cu preotii de
seama din trecutul vietii biserice$ti tulcene. A luat cuvantul
dl. doctor Nicolae Geoegescu Tulcea care a vorbit despre
personalitati occidentale care au vizitat ora$UI Tulcea $i au
scris impresii In presa vremii, din tarile lor de origine. P.Cuv.
Arhimandrit Paisie Fantaziu a vorbit despre colindele din
Dobrogea, evidentiind sensu! dogmatic $i hristologic al
acestora. 01. Druche lonut, coordonatorul revistei Lumina
Lina din Arhiepiscopia Tomisului, a vorbit despre rolul
$i international al revistei Lumina din Lumina,
laudand faptul ca poate fi citita $i pe internet. P.C.Pr. Viorel
Carp - redactor $f al revistei, a vorbit despre Postul Cra-
ciunului, ca o adevarata calauza duhovniceasca spre
marele praznic al Na$terii Domnului. P.C.Pr. Ciocan Aure-
lian a vorbit despre lnsemnatatea evenimentului $i partene-
riatul educational biserica $i $Coala. P.C.Pr. Petre
Cadiu, parohul Bisericii lnaltarea Domnului, a rostit un cu-
vant de lncheiere, multumind oaspetilor $i colaboratorilor
pentru participarea Ia acest simpozion. Preotul Cadiu Petre
a multumit participantilor pentru tot ata$amentul $i
sustinerea manifestata Ia editarea revistei.
Lucrarile lntrunirii au fost coordonate de pr. Aurelian
Ciocan.
R. Caliman
53
Din activitatea parohiei 1
55
lr
- Tn postul Domnului, preotii sluji-
tori ai Parohiei Domnului au participat
Ia slujbele MISIONARE, organizate de Protoieria
Tulcea in cercul misionar nr. V coordonat de P.
C. Pr. Viorel Carp;
- Miercuri, 24 nov. 2010, P.C. Pr. Aurelian
Ciocan a participat Ia slujba Sfantului Maslu
savarita Ia biserica Parohiei lntrarea Tn Biserica
a Maicii Domnului din municipiul Tulcea;
- Vineri, 26 nov., P.C.Pr. Viorel Carp a par-
ticipat Ia slujba Sfantului Maslu, fn biserica paro-
hiei Sf. Trei lerarhi, unde a tinut un frumos cuvant
de invatatura P.C.Pr. Remus Dorobantu;
- Vineri, 3 dec., P.C.Pr. Viorel Carp a luat
parte Ia slujba Sf. Maslu savarita Ia Parohia Sf.
Mare Me. Gheorghe din localitatea Mineri;
- Miercuri, 8 dec, in biserica Parohiei
inaltarea Domnului din municipiul Tulcea s-a
savarit Sf. Taina a Maslului de un sobor de pre-
oti alcatuit din: P.C.Pr. Cons. Administrativ Popa
-Artene Constantin, P.C.Pr. Cadiu Petre, P.C.Pr.
Carp Viorel , P.C.Pr. Ciocan Aurelian, P.C.Pr.
Chiosea Ciprian, P.C.Pr. Jecu Sebastian; un fru-
mos cuvant de Tnvatatura a fost cred-
prezenti de P.C.Pr. Consilier Constantin
Popa - Artene;
- Duminica, 19 dec. P.C.Pr. Viorel Carp a
participat Ia Vecernia savarita in biserica Paro-
hiei Sf. Gheorghe, unde a rostit o frumoasa cate-
heza despre identitatea istorico-religioasa a
colindelor de Craciun;
- Luni, 20 dec. P.C.Pr. Cadiu Petre,
P.C.Pr. Viorel Carp i P.C.Pr. Aurelian Ciocan, au
vizitat copii asistati social Ia Centrul , Cascada",
oferindu-le 30 de pachete cu daruri de Craciun;
- Mafii, 21 decembrie, P.S. Visarion Epis-
copul Tulcii a sfintit cabinetul de Religi e de Ia
$coala loan Nenitescu, organizat de P.C.Pr. Cio-
can Aurelian, profesor titular de religie, avand
sustinerea colegilor de parohie P.C.Pr. Cadiu
Petre, P.C.Pr. Carp Viorel, care au participat Ia
eveniment, alaturi de profesorii Coli i i de
P.C.Pr. Strat lonel, inspector de specialitate;
- Miercuri, 22 dec, cei trei preoti ai parohiei au cere-
eta! 12 familii aflate in lipsuri materiale, oferindu-le alimente
pentru Craciun;
- Sambata, 25 decembrie, preotii au oferit daruri tu-
turor copiilor prezenti Ia Sfanta Liturghie oficiata de marele
praznic al Domnului;
- Joi, 6 ianuarie 2011, P.C.Pr. Carp Viorel, dupa ce
a participat Ia Sf. Liturghie alaturi de colegii preoti din para-
hie, a luat parte Ia slujba pe faleza Dunarii, de P.S.
Visarion Episcopul Tulcei, care Tn fruntea unui impresionana
sobor de preoti a Aghiazma Mare, slujba fiind trans-
misa In direct pe postul national de televiziune TVR 1.
Din activitatea
"
Parohiei ,Inaltarea Domnului" Tulcea
Programul cultural-misionar al parohiei este sustinut de
revista parohiala .Lumina din Lumina", Tn care sunt
prezentate articole Tndrumari de credinta ortodoxa,
evenimente, din cadrul parohiei , rubrica destinata
copiilor, rubrica de creatie, indrumari ziditoare de suflet.
Revista a aparut in luna decembrie 2008, Ia ini-
tiativa prelatilor Cadiu Petre, Ciocan Aurelian Carp
Viorel , cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Visarion,
Episcopul Tulcii. Pana in prezent, in cele numere
editate au fost publicate peste 160 de articole cu interes
duhovnicesc, fiecare eclitie bucurandu-se cu de un numar
mare de cititori prin intermediul internetului (pana Tn
prezent 700 de accesari fiecare numar).
Programul social-filantropic derulat inm parohie
este intarit de Asociatia Umanitara . Pro Eternitatea, Tn-
fiintata in anul 2008, luna iulie. Pana in prezent au fost
derulate o serie de programe precum: hrana Ia domiciliu,
bani de rechizite, un zambet pentru batrani, o vorba de
mangaiere pentru bolnavi, fiind acordate ajutoare in ali-
mente, imbracaminte bani pentru copii, batrani oa-
meni bolnavi aflati Tn dificultati materiale.
Parohia .Tnaltarea Domnului" din Tulcea este in
parteneriat de colaborare cu Penitenciarul Tulcea, $coala
Generala .loan Nenitescu", Gradinita nr. 11 Tulcea, Gra-
dinita nr. 18 Tulcea.
Programul liturgic al parohiei se
dupa urmatorul grafic:
* Duminica 8,00 - 12,00 - Utrenie, Sf. Liturghie,
Acatist
16,00- Vecernie
* Miercuri 9,00 - 11 ,00 - Sf. Maslu
*Vineri
* Sambata 8,00-10,00- Parastase de
6,00 - 8,00 in Postul Mare se
Sfanta Liturghie
16,00 - Vecernie
in ajunul fiecarei sarbatori se sflujba
Vecerniei.
in sarbatorile din cursu! saptamanii se
Utrenie Sf. Liturghie Acatistul sfantului re-
spectiv
intreaga activitate pastorala a parohiei este
acoperita de:
* pr. paroh Cadiu Petre lustinian (0740769961);
* Pr. Ciocan Aurelian (0744824877, preot.aure-
lian@yahoo.com);
* Pr. Viorel Carp (07 48928995,
prviorelcarp@yahoo.com)

Personalitati tulcene de /osif Colcer
,
IISIICILCO
PERSONAUTlfl TUlCENE
Tulcu2011
Editura KAROGRAF are placerea sa va prezinte cea mai
noua carte a profesorului losif Colcer- ,Personalitati tulcene", o
lucrare exceptionala pe care o recomandam cu multa caldura.
in prefati, autorul, cu sinceritate, ne ,( ... ) Am
scris cu dragoste, cu pia cere aceasta carte care 42
de personalitati tulcene-oameni de de renume national
ingineri, medici, profesori, plastici, scri-
itori, muzicieni-unii dintre ei prea pufin cunoscufi dinco/o de
hotarele judefului. $i ace,tia au avut viefi exemplare trebuie
sa ne ramana ca pi/de indemn spre mai bine, spre mai inalt,
spre mai frumos. Sunt in carte, printre personalitati- romani,
ucraineni, lipoveni, greci, un turc, un evreu- deci oameni de
tot felul de origini etnice asta deoarece pentru mine nu
exista decat o singura nafiona/itate demna de /uat in seama:
Omenia. Am selectat in functie de acest unic criteriu."
I
Cartea poate fi gasita in librariile din nostru sau pe
www.karograf.ro/personalitati-tulcene.html.