Parintele Arsenie Papacioc

Taina iubirii
Lumea aceasta nu e vinovat, suntem vinovati noi c nu stim s iubim si nu stim s-o apreciem! Ce-am fcut noi pentru lumea asta, dac este vorba s intrm n amnuntele drumului mntuitor? Ce-am fcut noi pentru lumea aceasta - asta ni se cere! 0 institutie, ca si un neam, triesc prin cei care tsnesc, care stau pe cruce fr s cedeze. 0 iubire mare pentru Dumnezeu cere o permanent ertfire. !iciodat nu vom tri fr probleme si fr sbii ndreptate mpotriva noastr! !u vedeti nvttura crestin? "!-am venit s aduc pace pe pmnt, ci sabie... Dusmanii omului sunt casnicii lui." Dar toate acestea nu trebuie s descura eze pe nimeni cu nimic. C#iar dac omul este afectat de aceste nenorociri, asta nu nseamn s renunte. !u! Dumnezeu stie de necazul tu, iar aceste suferinte te ncearc pentru a te putea defini, pentru a merita s fii ncununat de Dumnezeu, cci $l asta doreste. !u ne putem nc#ipui un om mntuit fr merite. De unde vin aceste merite? Din lupta cu suferintele, iar lupt fr ertf nu se poate! Crucea a mntuit neamul omenesc! !u dreptatea lui Dumne- zeu, nici minunile %ale, ci Crucea! &tunci cnd lisus %-a rsti'nit, atunci a fost biruit satana. (ntuitorul triumfa pe Cruce, iar satana era nvins. Deci, nici un crestin nu este scutit, sub nici un c#ip, de crucea sa, pentru c e dar de la Dumnezeu suferinta, dra'ii mei! !u este numaidect o pedeaps. Dar, c#iar pe- deaps n sine, canonul nseamn putinta revenirii, a ntoarcerii la bine. %e constat c nu vine lumea la biseric. Dar nu trebuie s fie o preocupare n sine, s se fac atta caz. )entru c aceste lucruri slbesc forta per- sonal a fiecruia, semnnd confuzii. Din cauza 'reselilor multimii, fiecare om a un'e s se scuze n sinea lui* +Ce, numai eu fac? ,d c toti fac!" Deci, cel mai bine este ca noi s ne ru'm pentru rezol- varea acestor lucruri pentru oamenii acestia. %i c#iar v ro', s fie o mai mare dorint de iubire adev- rat! !u o iubire nre'istrat si difuzat ca atare de oameni* +&uzi, domnule, c trebuie s iubim!" !u! -rebuie s simti nevoia s iubesti. !u este niciodat nimeni de'eaba ln' tine. $l este cu stiinta lui Dumnezeu, ca tu s-l a uti sau s te folosesti. -e folosesti, c poate are o putere de du# mai mare. %au l a uti tu, n sensul de-al suporta. $ste o mare 'reseal atunci cnd certm pe unul sau pe altul! .l rabd Dumnezeu si pe acela, si de aceea l-a pus n calea ta, ca s-l rabzi si tu si s te ncununezi! Dac se ntmpl s facem fapte bune, nu este bine s le facem numai din obli'atie, pentru c de- venim cazoni. % le facem dintr-o dra'oste cu orice c#ip, si atta ct putem. )entru c Dumnezeu nu ne tine c suntem noi foarte vrednici. !e tine c este foarte milostiv $l, si de aici vine si toat mila noastr. /unoar, dac se 'seste cineva n situatia s dusmneasc pe cineva, se 'seste n situatia s-l udece, pentru c este ntr-adevr incorect si nu se aseaz deloc. Deci, ti este incomod si tie si celorlalti. Dar dac ar zice omul asa, ar sta de vorb cu Dumnezeu* +(i dra', $u l iubesc si pe acela asa cum e. D-te de partea (ea, ca s-l iubesti si tu. $u l iubesc asa cum este. Cci de aceea l tin n viat. D-te de partea (ea si las, nu-l mai dusmni0 $u sunt Dumnezeu si tot $u te tin si pe tine. -u cte 'reseli faci si ti le trec cu vederea?" &cest dialo' intim, cu smerenie s se fac, si tu esti asi'urat. %i rsare cu orice c#ip iubirea, fr de care nu se poate face nimic, c#iar dac ai da muntii la o parte0 c#iar dac ti-ai sfsia trupul s ard

pentru 1ristos. (ilostenia nu este numai s dai din traist. (ilostenie este c accepti pe un om s stea ln' tine, fr s l alun'i n 'nd. &i un cole' care are un necaz, trebuie s stii si faci o mn'iere, s-i descretesti fruntea. La sraci poti s faci o ru'ciune scurt* +Doamne, miluieste-l!", dac nu poti s-i dai, c esti n tramvai si el este pe trotuar. .ntrebarea se pune, cum ne este inima noastr n le'tur cu su- ferinta din ur? Cel mai mare lucru de care vom fi ntrebati la 2udecata de apoi este* +De ce nu am dat mai mult atentie semenilor nostri?" $3ist porunc n nvttura crestin* s se respecte toat fptura, cu att mai mult fiinta omeneasc, care are +c#ip" si +asemnare". %i firea pervertit, binenteles, te ndeamn s tii cont numai de al tu, si foarte 'reu te rupi si pentru cellalt. %i tocmai asta e porunca* s te rupi. $u v-am spus uneori0 dac nu, spun acum* $ra ntr-o situatie, parc era vis, dar tare a fost parc real, asa... (urisem, si m uitam, cum se spune, la moartea mea, cci sufletul nu moare. ( uitam la mine n cosciu' si cnd a a uns cosciu'ul s intre n 'roap am zis* +Ce bine este dac lasi ceva din tine afar! &ceea te va a uta si pe tine s triesti mereu". (ilostenia este ceva din tine. %i &le3andru ,la#ut zice* +(ila e toat %criptura!" & milostivi pe unul, pe altul, aici se arat c tu esti 1ristos. &poi, nici nu stii c acela pe care l a uti poate s fie 1ristos. $l nu ntinde mna s-i dai. $l ntinde mna s-ti dea mprtia cerului si tu nu observi. %i, de re'ul, oamenii caut bnutul cel mai mic. 4ratii mei, tineti minte* cersetorii sunt persona e biblice! &i trecut pe ln' mntuirea ta asa de usor! %i mai 'rozav, l-ai dispretuit pe cersetor! Cersetorii nu pier niciodat. 4ac sobor la mar'ine de drum si mpart ce s-a cptat, si zic* +&sta-i de la cutare. )omeneste-l, Doamne, ntru mprtia -a!" %i are valoare. (ntuitorul, ca s ne ncura eze, a spus* nsutit veti primi! ,rei s te mbo'testi? D tot ce ai! )rimesti nsutit! Lucrul acesta nu-l vorbesc de la mine. Dac ati cunoaste viata %fntului .oan cel (ilostiv, v-ati nspimnta! %fntul .oan, cnd s-a dus n respectiva ar#iepiscopie, a ntrebat* +Ct aur are ar#iepis- copia?" %i i s-a rspuns* +&ttea litre de aur!" +Dati-i la sraci!" Cnd au auzit, economii ia au zis c i srceste. %i a venit napoi nsutit fat de ct a dat. .ar ddea, iar venea nsutit. $conomii crteau mereu! ,ezi, nu observ omul cnd primeste, dar observ cnd d. Dar venea nsutit cu precizie! $ste cuvnt din %criptur. $u nu am dreptul s-l contrazic pe acest cuvnt. %i obisnuiti-v cu autoritatea cuvintelor din %fnta %criptur. -ainele /isericii s-au fcut pe temeiul cuvintelor din %criptur. +Ce dezle'ati voi, dezle' si $u". &sa a luat nastere -aina )ocintei. & venit o doamn la ar#iepiscopie s dea o donatie. %i a ntrebat-o %fntul .oan* +Ct doriti s dati, doamn?" +&tt!" %fntul .oan se astepta s primeasc nsutit, iar ct ddea doamna asta nu era nsutit. %i a ntrebat-o* +&tt ai vrut cu adevrat s dai?" +!u! &m vrut s dau atta, dar cnd am scris suma, o mn nevzut a sters si a scris ct dau eu acum". Ce se ntmplase? $conomii nu au dat la sraci ct a zis %fntul .oan. &u dat mai putin. %i corespundea cu ct a adus femeia asta nsutit. %fntul .oan i-a mustrat* +5ite cine srceste ar#iepiscopia!" %i s-a a uns s dea cte o corabie cu aur, si veneau o sut napoi0 si s-a umplut (area (editeran cu corbii pline cu aur mer'nd la %fntul .oan. %i s-a auzit 'las din cer* +% vedem, .oane, cine este mai milostiv* tu sau $u?" %-a verificat cu ape, cu corbii si cu aur cuvntul %cripturii. Deci, obisnuiti-v s nu triti numai voi, ci s triti n toti care sunt cu voi. $3ist porunc mare repetat de .isus 1ristos, nct insist* "% v iubiti unul pe altul." ,edeti, cu orice c#ip trebuie s fim controlati, dac avem acest sentiment de iubire pentru toti. )ractic e 'reu. !u poti c#iar s iubesti pe toti. /ine, asta se ntele'e. Dar, cu nici un c#ip s nu urti! Dac nu ursti, nu mai esti n ap, esti pe scar, pe prima treapt. Dar esti pe uscat! %i si'ur c treptele mer' pn la treapta dra'ostei de sus. $sti liber si ai posibilitatea de a urca, dac nu ursti. Deci este un nceput doar. Ce se numeste scar* +Dou lemne #odo-lemne si un brat de

lea mruntele!" &dic, dac esti pe prima treapt esti salvat. Dar ceva sfnt din noi, crendu-ne Dumnezeu sin'ur numai pentru Dumnezeu si poruncindu-ne s iubim, ne-a dat si putinta s iubim. %i atunci ceva sfnt din noi ne spune* +De ce s stau c#iar asa pe ultima treapt? .a s psesc mai sus!" %e ntmpl de capeti o bucurie pe care nu o cunosteai, dar care te odi#neste si te sileste la a treia treapt. %i tot asa, si tot asa, pn cnd a un'em la dra'oste, care este le'tura desvrsirii. (ntuitorul nu spune c sunt treizeci de trepte, cum arat %fntul .oan %crarul. %pune* "% v iubiti" - vorbeste la superlativ si termin. Dar acum, noi, care ne ntlnim cu neputintele noastre si cu frecusul, lipsa de educatie la un adversar, dintre dou rele, ale'em rul cel mai mic. Dect s-l ursc, mai bine m asez pe prima treapt si nu-l ursc. %i m tin cu minile de treapta de sus. Dac te tii cu minile de treapta de sus, nseamn c e posibil s a un'i la ea, c e de a n mna ta. $ste porunc. !u mai avem voie s comentm, dect, cu orice c#ip, s stabilim re- latii mcar la +/un ziua", sau s nu ursti pe nimeni. De'eaba ne zbatem, de'eaba mplinim alte po- runci crestine, dac n-avem relatie cu cineva. 4rtiile voastre trebuie s stiti c inima noastr trebuie s fie mereu liber pentru 1ristos. C un dusmnel, care st cocotat pe acolo pe undeva n zona asta 'rozav a inimii, l ndeprteaz pe 1ristos din inima ta. &dic nu vrea 1ristos s stea cu dusmnelul la. C nu e3ist relatie ntre ru si bine. (ntuitorul zice* +%-mi dai toat viata, toat fiinta ta!" Dracul zice* +(ie s-mi dai numai un de'et!" C prin asta el te stpneste cu totul. De a e ln' tine. !u mai este 1ristos ln' tine, dac tu i-ai dat o un'#ie de la un de'et. !u trebuie recunoscut. De aceea, nici nu se st de vorb cu dracul. $ o 'reseal mare cnd mai spun unii* +L-am certat pe dracul!" Lui i convine foarte mult dialo'ul cu omul. % te ro'i! $l fu'e de ru'ciunea pe care o faci tu. Dac l simti c ntr-un fel te munceste fizic, sau te deran eaz te miri cum, roa'-te la 1ristos* +Doamne, .isuse 1ristoase, 4iul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul!" C v este la ndemn o ru'- ciune ca asta. Dar nu cu a'itatie, ci cu calm si cu stpnire de sine. )entru c, v repet acum, sunt si'ur c v-am mai spus, oricare ar fi motivul unei ntristri, sau al unei m#niri, este numai si numai de la draci. 1arul lui Dumnezeu nu vine unde-i o m#nire, unde-i o ntristare, deoarece cu astfel de bo'tie nu stii ce s faci si o risipesti. %i, din pru- dent, nici nu te stpneste acest #ar, dar vine unde-i linistire sufleteasc, unde fiinta noastr transform ca un mare aparat de reactie acest #ar al lui Dumnezeu cu #otrrile tale de a misca, de a te mplini, si uite asa a un'i la msura omului desvrsit, ca s nu vorbesc c#iar s fii un dumnezeu dup #ar, bine- nteles. Dar pe fondul unei stri de veselie, viata du#ovniceasc nu se vede, dar se simte. %imti c ai mndrie. .ns smerenia nu se prea simte! !iciodat un om nu spune* +$u sunt smerit!" Dar se simte totusi o bucurie sufleteasc pentru c ai un fior de relatie cald cu lumea. Dac rationalizezi relatia ta cu lumea pe motiv c sunt liber s nu primesc vizita fratelui - e un csti'. Dar e un csti' minor, fr rezultate mai avansate. -rebuie s-l iubesti cu adevrat cu inima. %trate'ic v dau un sfat* nu poti s-l iubesti pe vr mas de prima oar, dar aseaz-te pe pozitia s nu-l ursti. %i dac te 'seste moartea pe pozitia de a nu-l dusmni, tu mori ca un iubitor de vr mas, cu #arul lui Dumnezeu. % stiti c e foarte drceasc lucrare, ura asta a aproapelui. )rima dat asta vine* +&#, ce i-as face!" Dra', cele zece porunci nu trebuie nvtate ca la scoal* +Dacii si romanii", si ncepi s spui istoria dacilor si a romanilor ca pe ap. !u! -rebuie cu orice c#ip s mplinim aceste porunci. )oti s te prezinti la du#ovnic c n-ai mplinit o porunc, c o mpre urare, sau o stare de lucruri te-a oprit. %e a- nalizeaz de ce nu ai putut, capeti circumstante atenuante, dar cu nici un c#ip s nu crezi c esti scutit total, c o mpre urare s-a creat si tu nu ai mplinit porunca.

&i lucrat Duminica. )orunca /isericii este s nu se lucreze. Dar o mpre urare oarecare te-a silit s lucrezi. !u-i nici o mustrare, poate e nevoie s te spovedesti c ai muncit, fr canonisire. !u s-a 'tit mncare pentru Duminic. %i e3ist o alt porunc care spune* +Cine posteste smbta sau Duminica este certat de /iseric". %i atunci ce faci ca s nu postesti Duminica? !-am mncare fcut - fac mn- care. Deci am muncit Duminica. Dar, dintre dou rele, ale'i rul cel mai mic. Dar am salvat porunca care spunea s nu postesti Duminica. Doi insi sau #otrt s se duc la .erusalim. %e mer'ea pe os n conditii 'rele, nu erau mi loace de transport. (er'nd ei spre .erusalim au intrat s 'zduiasc la o cas, unde i-au 'sit pe toti bolnavi. &u srit amndoi, i-au a utat ct au putut. Dar unul dintre ei a zis* +$u nu mai mer' la .erusalim cci nu pot s prsesc pe cei bolnavi" +Cum, dra', c noi ne-am #otrt. 5nde-i #otrrea noastr?" %i a plecat cellalt sin'ur si a a uns la .erusalim. &colo era o mare a'lomeratie, c era vorba de .nviere. )elerinul, a uns la biseric, a ptruns cu mare 'reutate prin prima us de la biseric, si-l vedea pe cel care rmsese la bolnavi c#iar la &ltar. Dintre dou fapte bune ale'e fapta cea mai mare. Cel care a n'ri it de bolnavi s-a asezat pe pozitia de vrf a %cripturii* iubirea. %i atunci ce cauti la .erusalim? -e duci din traditie? -e duci c ai posibilitti? -e duci c ai timp, sau c ai avut bani? Dac tu ai lsat vreo dusmnie n urma ta? )orunca iubirii e o porunc mare, de aceea insist (ntuitorul. Deci e o ntre- bare ustificat0 s ne-o punem toti* +.ubesc sau nu iubesc?", c e porunc, dra'! % nu credeti c (ntuitorul a vorbit numai pentru veacul respectiv, pentru &postoli. !u. & vorbit pentru toate timpurile. %i noi avem bo'tia c suntem crestini. %i atunci si'ur nu o s urmm pe cutare -utan6amon, sau pe /uda. !oi urmm pe 1ristos. /'ati de seam, iubirea e criteriu de udecat! $van'#elia care se citeste la Duminica 2udectii de apoi este aceasta* +&m fost bolnav, si nu m-ati n- 'ri it. &m fost nsetat, si nu mi-ati dat s beau. &m fost flmnd, si nu m-ati sturat". !u vorbeste nici de alte arta'uri si nu stiu ce. ,orbeste numai de iubire. De ce ai urt? Dovad c tu nu ai iubit, nici mcar nu l-ai respectat, c-i fiint omeneasc. L-ai urt. C nu-l mai recunosti ca fiint omeneasc, din mo- mentul din care l ursti. %i atunci ne osndim cu asta. ,orbesti de ru cu atta usurint si cu atta motivare intim. %i c#iar dac esti ntrebat, rspunzi* +Dar ce, numai eu vorbesc!? La urma urmei merit". $i bine, v spun, e un pcat foarte mare. !u numai c nu-l iubesti, dar l dusmnesti, l ursti. &tunci tu ai fcut crim, nu dra'oste. Dac pomenim pe cineva, este poate departe de tine, nu are cum s stie c tu l pomenesti. -u esti n comuniune cu cel pe care l-ai pomenit. Dumnezeu, pentru ru'ciunea ta, l a ut pe el, si tu, constient, vrei s fii mplinitor al poruncilor date de Dum- nezeu* te numesti un mntuitor cndva si undeva. -u pomenindu-l pe el, l a ut Dumnezeu. Dumnezeu ti-a auzit ru'ciunea. C#iar -raian, care a fost un p'n, a avut o fiic, Drosida, care a a uns %fnta (ucenit Drosida. %-a botezat sin'ur, dr'lasa. .mpratului -raian i se dusese vestea, si a rmas vorba* +/un ca -raian". $ra un suflet bun, drept, nu i se cerea mai mult dect s fie drept. %fntul 7ri'orie Dialo'ul, vznd attea lucruri fcute de -raian si c a avut un nume asa de consacrat, s-a ru'at lui Dumnezeu pentru el ca s-l ierte. %fntul 7ri'orie a trit n anul 800, de cnd avem %fnta Litur'#ie a %fntului 7ri'orie Dialo'ul. %i s-a ru'at lui Dumnezeu s-l ierte pe -raian. Deci, a intrat ntr-un dialo' cu Cerul si a auzit un 'las* +Dumnezeu ti-a auzit ru'ciunea, dar mai mult s nu te ro'i pentru p'ni". %fntul 7ri'orie

Dialo'ul a intrat ntr-un dialo' cu Cel ce mntuieste si i-a dat putinta lui -raian s fie si el n mprtia mntuitilor. -u, dac pomenesti pe cineva, triesti cu toat lumea, cu fratii ti de credint. %i sunt obli'ati fat de cel care i a ut la mntuire ntr-o form anonim, dar stie Dumnezeu. (ai departe, dup ru'ciune, tine relatia cu omul. &runc-i un zmbet, ca s vad c nu i esti dusman. !u un rn et. &runc-i un zmbet, dac te provoac. Dra', eu am sustinut un adevr. 4rtia ta ai fost n situatia s fii n afar de adevr. C te-a lezat punctul meu de vedere, al adevrului, nu-i vina mea. $ vina ta care nu esti cu &devrul. &cesta, s zicem c este un motiv material care a stricat relatia. !oi nu putem forma le'i de iubire de la noi. )orunca* "s iubesti" este si pentru ei. Ce s facem, pentru c rspunsul este sta* e3ist si rai si iad. %-a dat putinta fiecruia s nu se duc n iad si totusi s-au dus si n iad. Ce s facem? !oi ne facem datoria s iubim, c si pe cei din iad i iubeste Dumnezeu. Dar iubirea lui Dumnezeu i biciuieste acum. Dreptatea lui Dumnezeu i tine acolo. .adul este marea durere a lui Dumnezeu. $i si dau seama c i iubeste Dumnezeu, si tocmai aceasta i c#inuie. +5ite, ne iubeste si acum, deci, ce ar fi fost s-L fi urmat pe 1ristos?" Ce n-a facut 1ristos s-i scape pe oameni de iad? 5ite, dialo'am n ce priveste mntuirea. De ce mer'i pe o crruie oarecare si nu mer'i pe soseaua btut, care duce la .erusalim? )e soseaua asta te mai lovesti de pietre, dar nu prsesti soseaua pentru sn'errile rnilor. -e pansezi, dar tine-te de sosea, c #arul nu vine dect pe soseaua asta, nu vine pe toate crrile. .ns nu trebuie s sc#imbm discutia, c avem de-a face cu oameni ndrtnici. 5ite, tu te duci la un prieten care are un cine ru. Cinele nu stie c esti prieten cu stpnul, si latr la tine. Dar tu nu tii cont c latr cinele, tu l iubesti pe stpnul lui si te duci la el. %olutia este s-i zmbesc, s-l pomenesc si s nu-l ursc, asa cum este. $u mi doresc foarte mult s-mi pstrez aceast sfnt libertate, aceast curtire a inimii, c 1ristos nu vine n inima ta dac este un dusman acolo. !u v mai preocupati cu* +5ite, eu i-am zmbit si el mi-a rn it". Dac esti pe linia adevrului poti s fii foarte si'ur* +Doamne, eu sunt de vin, c e fratele meu!" &sa.